ROMANIA JUDETUL TIMIS ORASUL GATAIA
STRATEGIA LOCALA DE DEZVOLTARE DURABILA A ORASULUI GATAIA 2017-2023
ORASUL GATAIA, 2016
CUVANT INANTE
In perioada de tranzitie la economia de piata spre o societate democratica deschisa, comunitatile locale se confrunta cu probleme de ordin economic si social. Comunitatile sunt puse in situatia sa gaseasca solutii noi pentru problemele cu care se confrunta, lucru dificil in conditiile schimbarii continue a valorilor, in lipsa unor capacitati si abilitati necesare intr-o societate libera si o economie de piata. Si mai ales in cazul unei infrastructuri locale aproape distruse si a unei crize economice mondiale prelungite care devine tot mai vizibila la nivel national. Apatia si dezinteresul locuitorilor pentru prezentul si viitorul comunitatii lor, pune sub semnul intrebarii insasi supravietuirea comunitatii noastre. Pentru a elimina aceasta incertitudine, este necesara mobilizarea eforturilor si resurselor locale, incurajarea participarii active a populatiei la viata comunitatii, asumarea nemjlocita a responsabilitatii pentru destinul localitatii, pentru destinul generatiilor actuale si cel al generatiilor viitoare. Dezvoltarea durabila a comunitatii locale reprezinta o provocare si o prioritate in acelasi timp. O provocare , pentru ca o comunitate trebuie sa fie receptiva la transformarile si schimbarile externe si interne care o pot afecta, adaptandu-se acestor schimbari prin actiuni si initiative strategice locale. O prioritate , pentru ca modul in care se dezvolta localitatea ii afecteaza prezentul si sansele de viitor. Dezvoltarea durabila raspunde necesitatilor generatiilor actuale fara a compromite abilitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor necesitati. Dezvoltarea durabila abordeaza conceptul calitatii vietii in complexitate, sub aspect economic, social si de mediu, promovand ideea echilibrului intre dezvoltarea economica, echitatea sociala, utilizarea eficienta si conservarea mediului inconjurator. Dezvoltarea durabila are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea saraciei, imbunatatirea calitatii vietii, dezvoltarea si mentinerea unei economii locale viabile si eficiente. O comunitate durabila este cea care detine controlul asupra procesului de dezvoltare, a deciziilor pe care le elaboreaza si le adopta, asigurand durabilitatea la nivel local. Aceasta comunitate durabila poseda o structura sociala activa – actori, grupuri, asociatii si institutii capabile sa se mobilizeze pentru actiuni comune de lunga durata si sa-si asume responsabilitatea pentru acest proces continuu de dezvoltare. Comunitatile durabile prospera pentru ca populatia se implica si lucreaza in colaborare si parteneriat pentru imbunatatirea calitatii vietii. Ea isi mobilizeaza capacitatile pentru a asigura servicii calitativein toate domeniile: sanatate, cultura, educatie, economie, protectie sociala; un nivel de viata ridicat pentru toti rezidentii sai prin limitarea deseurilor, prevenirea poluarii, maximizarea conservarii si prin dezvoltarea resurselor locale si a utilizarii eficiente a lor pentru revitalizarea economiei locale. Dezvoltarea durabila are la baza identificarea nevoilor si problemelor locale printr-un consens din partea comunitatii. Orasul Gataia a avut importanta economica in acesta zona a judetului Timis pana in anul 1990, in perioada de tranzitie unitatile economice importante au disparut si datorita lipsei unei abordari strategice care sa implice toti factorii interesati, locuitori, autoritati, investitori, care sa valorifice la capacitate maxima oportunitatile de dezvoltare si domeniile mai putin exploatate de la nivelul orasului s-a ajuns ca in acest moment sa ne aflam intr-o situatie mai dificila din punct de vedere al dezvoltarii economice, situatie care necesita o abordare inovatoare, durabila. Comunitatea trebuie sa faca fata provocarilor si problemelor generate de alinierea la standardele impuse de Uniunea Europeana, transformarilor generate de schimbarile politice din ultima perioada dar si celor generate de criza economica mondiala actuala. Numai impreuna ne putem crea un viitor mai bun atat pentru noi, cat si pentru generatiile urmatoare.
Primar,
Cozarov Raul
CUPRINS
CUVÂNT INTRODUCTIV ...... 3 PREZENTARE METODOLOGICĂ: cum și de ce am realizat Strategia de Dezvoltare...... 6 CAPITOLUL I. PREZENTARE SOCIO-ECONOMICĂ A ORAŞULUI GĂTAIA 1. Localizare geografică: delimitarea teritoriului...... 7 2. Potențial natural: relief, climă, hidrografie, vegetație, faună, sol, resurse naturale...... 8 3. Scurtă incursiune în evoluția istorică a Oraşului Gătaia...... 12 4. Situația economică a Oraşului Gătaia...... 13 5. Populaţia și nevoile sociale...... 16 6. Sănătate: infrastructura sanitară și personalul medical...... 19 7. Educație: infrastructura educațională, elevi înscriși, cadre didactice, abandon școlar ...... 19 8. Cultură: infrastructură culturală și tradiții culturale locale...... 20 9. Turism: obiective turistice, sport, timp liber...... 10. Infrastructură de transport și dotari tehnico-edilitare...... 22 11. Instituții de interes public și guvernare locală...... 22 CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT A ORAŞULUI GĂTAIA 1. Prezentarea metodei SWOT și a modului de utilizare...... 2. Puncte tari...... 3. Puncte slabe...... 4. Oportunități...... 5. Amenințări...... CAPITOLUL III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ORAŞULUI GĂTAIA 1. Etapele implementării strategiei – metoda de management...... 30 2. Documente de programare care stau la baza Strategiei...... 32 3. Structura Strategiei de Dezvoltare a Oraşului Gătaia...... 35 CONCLUZII...... 82
PREZENTARE METODOLOGICĂ
Realizarea acestui document strategic este rezultatul vointei comunităţii locale din Gataia, care are la bază colaborarea dintre membrii comunitatii si reprezentantii administratiei publice. Obiectivul acestei Strategii este de a sustine eforturile viitoare de dezvoltare ale comunei, prin stabilirea unor directii strategice care au la bază analiza a 4 factori importanti: puncte tari, puncte slabe, oportunităti si amenintări cu care se confruntă localitatea. Acest material a fost conceput ca un instrument care să vină în ajutorul tuturor membrilor comunităţii locale, adresându-se deopotrivă administratiei publice, mediului de afaceri, institutiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale, dar si cetăteanului simplu interesat de evolutia viiitoare a comunitătii sale. Se prevede că acest instrument va fi deosebit de util în programarea viitoarelor investiţii dar si în atragerea resurselor financiare (naţionale si europene) pentru realizarea unor proiecte de anvergura pentru Orasul Gataia. Metodologia folosită în elaborarea Strategiei respectă următoarele principii: validitate stiintifică – procesul de elaborare a documentului trebuie să respecte cerinţele tehnice ale planificării strategice; principiul coerentei – acesta se referă la corelarea stategiei locale cu documentele de planificare de rang superior (Strategia Judeţeană, Strategia Regională, Planul Naţional de Dezvoltare) precum si cu documente locale; principiul parteneriatului – dezvoltarea unei relatii de colaborare între administratie si membrii comunităţii locale, element deosebit de important atât în etapa de elaborare a strategiei cât si în cea de implementare; implicarea comunităţii - procesul trebuie să fie deschis tuturor celor interesati din comunitate; transparentă si obiectivitate - procesul trebuie să fie transparent si să reflecte interesele comunităţii ca întreg; coerentă si continuitate - construcţia documentului de planificare nu înseamnă finalizarea procesului strategic; acest document trebuie să rămână deschis ideilor si completărilor viitoare (adaptarea periodică a documentului în functie de modificările care se produc la nivelul comunităţii). Validitate științifică – procesul de elaborare a documentului trebuie să respecte cerinţele tehnice ale planificării strategice.
Respectând aceste principii ale elaborarii strategiei de dezvoltare oraşului Gătaia în procesul de elaborare s-a urmărit: 1. Evaluarea potenţialului economico-social şi realizarea Analizei-Diagnostic 2. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a oraşului Gătatia o Elaborarea şi convenirea misiunii strategiei şi a direcţiilor de dezvoltare o Elaborarea sistemului de obiective şi măsuri de intervenţie o Validarea strategiei 3. Implementarea strategiei o Crearea mecanismului de management al implementării o Implementarea planurilor de acţiune o Monitorizarea şi eveluarea procesului de implementare a rezultatelor obţinute o Actualizarea periodică a strategiei
Reactualizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Gătaia vine ca o necesitate a noilor programe de finantare aferente perioadei 2017-2023.
ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A ORAŞULUI GĂTAIA
1. LOCALIZARE: delimitarea teritoriului
Localitatea Gătaia reşedinţă a unitatii administrativ teritoriale este situată în partea de sud vest a ţării, în sudul județului Timiş, făcând legatura intre municipiile reşedinţă de judeţ Timişoara de care o desparte 55 km şi municipiul Resita, situat la 52 km, atat pe calea ferata cât si prin intermediul şoselei naţionale DN 58B. Plasarea aceasta reprezintă o bună oportunitate pentru oraş, aflându-se sub influența unui important centru de dezvoltare al țării ( Municipiul Timişoara), nu în ultimul rând Reşiţa care poate deveni un important centru turistic şi industrial al României.
Teritoriul administrativ al orasului Gătaia, se întinde pe ambele maluri ale râului Bârzava. Satul Sculia este așezat pe cursul râului Bârzava, la vest de Gătaia. Celelalte sate (Șemlacul Mare, Șemlacul Mic, Butin și Percosova) se găsesc așezate spre sud de Gătaia în jurul dealului Șumig, o veche urmă vulcanică în Câmpia Tisei, pe cursul paraielor Moravita, Crivaia si Clopodia, afluenti spre stanga Barzavei, iar Sculia este asezata tot pe cursul raului Barzava, dar spre vest de Gataia, ocupand pozitia cea mai nordica in cadrul acestei unitati administrativ teritoriale. Localităţile aparţinătoare se află faţă de Gataia la distante cuprinse între 2 KM (Sculia) si 15,2 KM (Percosova) după cum urmează : Sculia - 2 km, Semlacul Mic - 9.5 km, Semlacul Mare- 9.7 km, Butin - 11.7 km, Percosova - 15.2 km. Localităţile aflate în imediata vecinătate a oraşului Gătaia sunt: oraşul Deta la vest şi comunele Birda spre nord – vest, Denta si Moraviţa la sud - vest, Jamu Mare spre sud, Măureni (judeţ Caraş Severin) spre est si Tormac spre nord. Din punct de vedere administrativ, oraşul Gătaia este o localitate administrativă de rangul III iar începand cu 07.04.2004 odată cu reorganizarea administrativ – teritorială, Gătaia devine unul cele mai noi oraşe din Romania cu o populaţie la aceea dată de 6.101 locuitori, având în administrarea sa satele Butin, Percosova, Sculia, Şemlacu Mare şi Şemlacu Mic. Tot atunci, satele Berecuţa, Birda, Mânăstire şi Sângeorge, s-au desprins de fosta comună şi au format comuna Birda.
2. POTENȚIAL NATURAL: relief, clima, hidrografia, vegetația, fauna, resursele naturale:
2.1. Relieful:
Din punct de vedere geomorfologic, Gătaia se încadrează în partea marginal-estică a marii unităţi a Câmpiei Tisei, fiind formată din treptele înalte ale câmpiei de sub dealuri, intercalată în zona depresionară a văii Bârzavei, ce se continuă spre vest printr-o câmpie de cueste, formată din largi conuri de dejecţie ce se pierd într-o regiune de câmpie plană, de divagare cu meandre înmlăştinate şi crovuri, diseminate pe suprafaţa câmpiei, cu altitudini ce variază între 80 m şi 100 m, cu o fragmentare mică a reliefului unde reţeaua hidrografică are un caracter divagant, cu albii majore puternic dezvoltate, ce generează inundaţii şi produc înmlăştinarea suprafeţelor interfluviale.
Ţinutul întruneşte cinci unităţi geomorfologice distincte: - Câmpia piemontană (înaltă, slab ondulată), este o portíune de câmpie înaltă, cu o atitudine de circa 100 m , fiind slab ondulată, ce are înclinare generală de la est spre vest şi foarte slabă de la nord spre sud, e fragmentată de văi înguste , dar destul de adânci. - Câmpia de cuestă, ocupă o suprafaţă relativ mică, se întinde la vest de câmpia piemontană, este un şes slab ondulat - Lunca Bârzavei,este cea mai slabă unitate geomorfică, se întinde de-a lungul Bârzavei fiind destul de largă, în unele porţiuni atingând 3 km. Plană în general, aceasta este brăzdată de de multe văi seci care au apă doar când se topesc zăpezile sau când sunt ploi abundente. De-a lungul râului se întâlnesc şi grinduri, albia râului este puternic meandrată. - Câmpia Moraviţei este formată prin acţiune apelor, ocupă partea de sud a teritoriului , altitudinea ei este de 80 m, având o uşoară înclinare spre pârâul Moraviţa. - Măgura vulcanică Şumig (205,2 m ) este restul unui con vulcanic, declarat monument al naturii, fiind format din bazalte , dominând teritoriul plan din jur.
2.2. Clima:
Sub raport climateric se respectă legile generale precum și cele determinate de poziția geografică, temperatura medie a anului fiind de +10,6 grade C. Clima este temperat-continentală, având un caracter intermediar, fiind rezultanta întrepătrunderii mai multor tipuri climatice: continental, meditaraneean şi temperat-oceanic. Astfel, iernile sunt relativ blânde, verile lungi şi călduroase, iar primăverile şi toamnele sunt scurte şi cu treceri relativ repezi de la anotimpul friguros la cel călduros şi invers. Temperatura medie anuală este de 10,60C (staţia Timişoara), aşezarea teritorială în districtul climatic C.f.b.x. (după Köppen), oferind condiţii foarte favorabile culturii plantelor şi creşterii animalelor. Media anuală a precipitaţiilor, care se înscrie între 600-700 mm (Atlasul climatologic, 1966), deşi repartizată neomogen, asigură condiţii bune pentru dezvoltarea semănăturilor de toamnă ca: rapiţă, orz, secară, grâu, chiar şi atunci când precipitaţiile de primăvară sunt mici, asigurând o bună înfrăţire a cerealelor, pe seama rezervei de apă acumulate în sol în sezonul rece. Vânturile predominante sunt cele de Nord-Est şi cele de Vest, restul vânturilor au valori cuprinse între 2,7% şi 8,7 %. Astfel vânturile ce bat în zonă sunt cunoscute sub denumirea populară de Austrul, Coşava, Crivăţul.
2.3. Regimul hidrografic:
Tereitoriul este străbătut de râul Bârzava, ce izvorăşte din munţii Semenic şi se varsă pe teritoriul Serbiei, are o lungime de 1127 km şi un bazin hidrografic de 971 km2 în timp dce densitatea în zona de câmpie este de 0,26km/km2. Cursul inferior ce traversează acest spaţiu are albiamajoră puternicx dezvoltată şi o pantă redusă de 1m/km. Debitul mediu anuala al Bărzavei la Gătaia este de 5,53 m3/s, dar valorile urcă în zilele ploiase provocând dese inundaţii de-a lungul timpului , precum cele din :1813, 1872, 1912, 1926, 1968, 2005. au provocat importante pagube materiale, distrugând zeci de case şi gospodării, acoperind cu apă sute de hectare de teren agricol. Pârâul Birda sau Birdeanca este un curs părăsit din albia Bârzavei, se desprinde de cursul principal în apropiere de Gătaia, are o liungime de 26 km şi un bazin de hidrografie de 71 km2 , legătura cu Bârzava a fost colmatată de ape. În timpul verii este aproape lipsit de apă, la apele marii preia preia o parte din apele Bârzavei, provocând numeroase inundaţii de-a lungul timpului. O hartă geografică din 1823 aminteşte că acest pârâu era folosit pentru morărit , deci avea debit ridicat, acum apa stagneazaă pe cursul său, fiind acoperit cu vegetaţie tipic de baltă: “ mătasea broaştei” trestie şi rogoz. Pârâul Moraviţa are o lungime de 34 km şi un bazin hidrografic de 445 km2, izvoreşte din dealurile Doclinului, în amonte de satul Ferendia, Albia minoră este slab conturată , iar traseul este sinuos, debitul mediu este de 0,6 m/s, vara seacă uneori, se varsă în Bârzava pe teritoriul Serbiei.
2.4. Solurile: Existenţa unui înveliş de sol de o semnificativă complexitate şi diversitate se explică prin influenţa şi acţiunea în timp a factorilor pedogenetici (relief, rocă, climă, hidrologie), precum şi prin intervenţia nemijlocită a omului, prin importante lucrări executate în zona de referinţă (defrişări, canalizări etc). Prin gruparea unităţilor de teren (U.T.) din cartograma alăturată rezultă următoarele tipuri dominante de soluri:
1. Cernoziomuri, 1-9 (cambice, argiloiluviale): 4,8%; 2. Soluri brune argiloiluviale, 10-25 (molice, vertice, pseudogleizate): 32,8%; 3. Soluri brune luvice, 26-32 (vertice, pseudogleizate): 2,9%; 4. Soluri brune eumezobazice, 33-34 (molice, gleizate): 3,0%; 5. Soluri gleice şi pseudogleice, 35-47 (molice, vertice): 3,3%; 6. Vertisoluri, 48-76 (gleizate, pseudogleizate):36,4%; 7. Soluri aluviale, 77-91(gleizate, vertice): 11,9%; 8. Soluri erodate şi erodisoluri, 92-100 :1,5%; 9. Asociaţii de vertisoluri cu soluri aluviale şi brune eumezobazice, 701-710:3,4%. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosinţe: arabil 18265 ha, păşuni 1769 ha, fâneţe 916 ha, livezi 25 ha şi vii 33 ha. În ceea ce priveşte încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinţă “arabil”, situaţia se prezintă astfel: - cl. I 614 ha (2,9%), - cl a II-a 3093 ha (14,7%), - cl. a III-a 14891 ha (70,9%), - cl. a IV-a 2215 ha (10,6%) - cl. a V-a 195 ha (0,9%). Factorii limitativi care grevează asupra calităţii pământului în această zonă sunt dimensionaţi de: reacţia solului (datorită valorilor scăzute pe cca.4,1%), conţinutul scăzut de humus (1,81%), textura argiloasă (2,95%), tasare (severă 5,06% şi moderată 61,86%), panta terenului (cu restrcţii de mecanizabilitate mari 1,1% şi mijlocii 1,42%), neuniformitatea terenului (severă 30,58% şi moderată 20,13%), excesul de umiditate freatică (foarte sever 0,01%, sever 2,86% şi moderate 23,33%), excesul de umiditate stagnantă (foarte sever 0,53%, sever 34,78% şi moderate 46,63%), precum şi inundabilitatea prin revărsare (foarte severă 6,18). Asigurarea protecţiei şi calităţii solurilor se poate face printr-o activitate de producţie care să favorizeze în sol desfăşurarea proceselor care conduc la concentrarea elementelor nutritive şi a materiei organice. Pentru prevenirea degradării fizice a solului este necesară reducerea la minim posibil a lucrărilor culturale curente, executate la o umiditate optimă, precum şi asigurarea unei structuri adecvate de plante amelioratoare/protectoare a învelişului de sol. De o deosebită importanţă pentru creşterea potenţialului de producţie a resurselor de sol din această zonă sunt lucrările ce vizează aplicarea de măsuri hidroameliorative de desecare şi evacuare a apelor în exces (freatic şi din precipitaţii) de pe terenurile plane sau slab înclinate. O atenţie deosebită trebuie acordată modernizării lucrărilor de apărare, îndiguire şi desecări, cât şi de extindere a acestora, atunci când sunt justificate ecologic şi economic.
2.5. Flora și fauna:
Vegetaţia naturală a fost înlocuită aproape peste tot cu culturile de plante . În secolul XVII-lea savantul italian Francisco Grisellini aminteşte de prrezenţa pădurilor în acest spaţiu, predominând gorunul, aceste suprafeţe împadurite au fost în cea mai mare parte defrişate în epoca comunistă. De-a lungul cursurilor de apă, Bârzava în special, în zăvoaie predomină sălciile, de asemenea se întălnesc răchita roşie, măceşul şi salcâmul. Vegetaţia ierboasă se întâlneşte rar, datorită înlocuirii ei cu culturile cerealiere sau cu plante tehnice, se întâlnesc, în special în islazuri , plante bune furajere ca iarba câmpului viţeler, coada vulpii, raigras, în timp ce în regiunile inundate se dezvoltă trestia şi papura. Prin efortul depus de administraţia publică locală s-a reuşit reîmpădurirea unei suprafeţe de 168 ha în anul 2012. Fauna este influențată de relief, climă și hidrografie. Varietatea faunei respectă dispunerea dintre regiunile de deal și câmpie. Aceasta este reprezentată în special de mamifere rozătoare ca popândăul, hârciogul, şoarecele de cămp, iepurele de câmp, vidra, iar dintre păsări vrabia, graurul , rândunica, cioara, barza, ciocănitoarea, stăncuţa. Fauna acvatică este reprezentată în apele curgătoare de crap, ştiucă, caras, roşioara şi cleanul.
3. SCURTĂ INSCURSIUNE ÎN EVOLUŢIA ISTORICĂ A ORASULUI GĂTAIA
Localitatea este atestată documentar, pentru prima data, în anul 1323 sub denumirea de Gothalö sau Gothal. Celelate sate aparţinătoare au fost astfel atestate documentar: Butin (1337, Budwn), Percosova (1358, Berkez), Sculia (1334, Scalla, Scula), Şemlacu Mare (1270, Sumlo) şi Şemlacu Mic (1404, Kiss Somlya). Menţiunea despre Gătaia se referea la faptul ar fi fost trimis aici tatăl lui Domokos-homo-regis ca să facă delimitarea vetrei satului. Din 1343 există prima atestare a denumirii de Gothal superior si inferior, ca fiind proprietatea lui Ladislau Omeri care o donează surorii sale Clara şi ginerelui său. În realitate numele comunei derivă de la cuvântul “gatalja” -loc jos, căci Gătaia este un loc jos pe valea Bârzavei. În timpul regelui Sigismund (1389-1437) este cunoscută pentru prima dată sub numele de Gatay. În 1717 localitatea aparţine districtului Ciacova, lucru confirmat de harta topograficăa Banatului întocmită de generalul Mercy între 1723-1725. Din anul 1779, localitatea se alipește la judetul Timiș, pentru ca în 1823 să fie donată scriitorului maghiar Gorove Laszlo. În 1935, a fost reședință de plasă. În prima jumătate a secolului XIX rolul localităţii Gătaia creşte tot mai mult datorită căilor ferate care treceau prin comună. În această perioadă se aşează aici un număr mare de meseriaşi şi comercianţi care contribuie la dezvoltarea economică a localităţii
Sigiliul oraşului Gătaia
4. SITUAȚIA ECONOMICĂ
4.1. Agricultura: activitățile specifice zonei sunt agricultura, industria textilă şi alimentară, industria lemnului, Situația terenurilor din Oraş Gătaia este următoarea:
Suprafață totală a terenurilor din Oraş Gătaia: ha. Suprafață arabilă – 13246 ha Suprafață pașuni – 1189ha Suprafață finețe - 563ha Suprafețe păduri și alte terenuri forestiere: 175ha Suprafețe de terenuri cu ape și ape cu stuf: 123ha Suprafețe ocupate de căi de comunicații și căi ferate:350 ha Suprafețe de terenuri ocupate cu construcții și curți: 312ha Suprafețe de terenuri degradate și neproductive: 40ha.
Suprafața agricolă privată însumează peste 3958 hectare, din care jumătate se lucrează în sistem asociativ, pe sole mari, iar restul în sistem familial, pentru obținerea unor rezultate optime. Mediul geografic asigură condiţii bune pentru dezvoltarea culturilor în special a celor de cereale ca grâu, secară, orz, ovăz, porumb, de asemenea a plantelor tehnice:tutun, rapiţă, floarea soarelui, sfeclă de zahăr. În ceea ce priveşte cultura tutunului există o anumită tradiţie şi specializare în Câmpia Gătaiei. Pe lângă toate acestea se mai cultivă şi legume , destinate în special industrializării, precum şi plante furajereŞ trifoi şi lucernă. Nu în ultimul rând vânătoarea şi pescuitul pot oferiiun plus în ceea ce priveşte hrana şi unele materii prime, dar trebuiesc ezplaotate cu chibzuinţă, ţinându-se cont de potenţialul natural de regenerare.
Valori ale producţiei pentru principalele tipuri de culturi, anul
Tipul culturii Valoare minimă Valoare medie Valoare maximă (t/ha) (t/ha) (t/ha) Grâu 1.6 2.5 4 Orz 1.5 2.3 4 Porumb 2.5 4.5 6 Floarea soarelui 1 1.5 2 Mazăre Fasole Sfeclă de zahăr Cartof Rapiță de toamnă 5 10 15 În ulei În fuior Lucernă Trifoi Pășuni Fânețe
Zootehnia este reprezentată de creşterea porcilor 3 complexe complexe industriale( SC Agrosas, Smithfield Ferme, New Ferme Gataia), creşterea bovinelor în ferme mici și individual, precum și creşterea ovinelor. În ceea ce privește creşterea animalelor, întâlnim la nivelul oraşului Gătaia următoarea situație: - porcine: pe teritoriul orasului Gataia există unități cu personalitate juridică pentru creşterea porcinelor. Numărul de capete din aceste unități este de 67139 Agrosas 7136 Smithfield Ferme+New Ferme Gataia 60003
Numărul porcinelor din gospodăriile individuale ale populației este de4800 capete - ovine: numărul de ovine din gospodăriile populaţiei este de…40000.; - păsări: numărul de păsări din gospodăriile populaţiei este de .15000
4.2. Agenți economici În acest moment in Gătaia sunt înregistraţi 97 agenţii economici începând cu societăţii comerciale, societăţii pe acţiuni, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, derulând diferite activităţii printre care amintim cele de comerţ, alimentaţie publică, creştere a porcinelor, bovinelor, producţie textilă, constructii clădirii rezidentiale si nerezidentiale, agricultură, prestări servici, dulgherie si tamplarie pentru constructii, transport, activităţii agricole. Dintre cele mai importante unităţii economice amintim: Nr. Crt. Nume firma Nr. Personal 1 SC MAXCENTER SRL 25 2 SC MAX AGRO SRL 48 3 SC IOSCA & ERIKA 45 4 SC EXIGENT SRL 9 5 SC ND GARDEN SRL 16 6 SC MEGACONSTRUCT SRL 19 7 SC MEXDAY SRL 8 8 SC DAY AGRO CENTER SRL 11 9 SC MAX AGRO CENTER SRL 38 10 SC MEX AGRO CENTER SRL 16 11 SC LEMTEK SRL 48 12 SC DON CARLOS SRL 41 13 SC DELCLAUDYS SRL 13 14 SC CUREA COMPANY SRL 20 15 SC TAKATA PETRY SRL 120 16 SC SMITNFIELD FERME SRL 40 17 SC NEW FERME GATAIA SRL 30
De asemenea, la nivelul localităţii funcționează o pensiunea de trei margarete Perla Aceasta este situată în oraşul Gătaia în apropiere de centrul localităţii și a fost data în folosință în anul dispunând de o capacitate de cazare de 20 de locuri.
5. POPULAŢIA
5.1. Considerații generale privind populaţia: Oraşul Gătaia şi comunele aparţinătoare și-au schimbat deseori demografia datorită evenimentelor care au marcat-o de-a lungul timpului aici amintind: boli (holera 1869,1873) migrația colonştilor maghiari (1900-1910), mari conflagraţii (primul si al doilea razboi mondial) , a emigrărilor (1920) sau deportărilor (1945 în URSS). În general se poate vorbi de o creştere a populaţiei doar în cazul localităţii Gătaia până in 2002 care a fost avantajată din punct de vedere economic, însă şi aceasta scade, rămânând în trendul majorităţii localităţilor din ţară, datorate emigrării etnicilor germanii în Germania, scăderii natalităţii, populaţia căutând locuri de muncă, condiţii de viaţă mai bune. Între populaţie şi economie există un raport de mare complexitate şi interdependendenţă teritorială a populaţiei, generată de factori economici, sociali, istorici, politici, etc. Din punct de vedere al demografiei, importanţa migraţiei interne constă în faptul că ea determină redistribuirea teritorială a populaţiei şi modificările structurii acesteia pe sexe şi vârste, influenţând deci ratele altor fenomene demografice, cum sunt : natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea. Sensul şi dimensiunile rnigraţiilor depind, în primul rând, de factori economici şi sociali, fiind evidentă influenţa lor şi asupra factorilor demografici. Mişcarea migratorie cu schimbarea de domiciliu, deşi mai lentă, a contribuit totuşi la creşterea sau descreşterea populaţiei în diferite etape. Principalele „cauze” sunt de ordin economic; localitatea de sosire oferă o serie de avantaje în raport cu localitatea de origine. Înzestrarea unui oraş cu întreprinderi industriale noi, dezvoltarea şi modernizarea întreprinderilor existente, înfiinţarea de şcoli, licee, în general de instituţii culturale pot provoca anumite fluxuri migratorii, ceea ce, în ultimă analiză, determină un anumit ritm de dezvoltarea a oraşelor. Şi invers, anumite restricţii de stabilire a persoanelor în unele oraşe precum şi un anumit grad de saturaţie a întreprinderilor existente, cu muncitori, pot încetini aceste curente. Pe lângă populaţia migratoare, care îşi schimbă domiciliul şi locul de muncă, un rol deosebit de important îl are şi populaţia flotantă. Prin populaţia flotantă se înţelege grupul de persoane aflate temporar într-o localitate, fie pentru lucru sau studiu, fie pentru recreere, pentru îngrijirea sănătăţii sau alte scopuri. În marea lor majoritate flotanţii sunt tineri. Indiferent din ce categorie face parte, populaţia flotantă reprezintă un element de referinţă, în aprecierea dinamicii unui oraş si a capacităţii sale de polarizare. O amploare la fel de mare are şi migraţia sezonieră şi cea zilnică. Populaţia navetistă este formată din populaţie ce se deplasează zilnic pentru muncă.
Anul 1869 1880 1890 1990 1910 1920 1930 1941 1956 1966 1967 2002 2011 Gataia 2403 2044 2580 3431 3503 3171 3401 3398 4109 4467 4662 6005 3477 Butin 1104 824 847 1065 1071 915 916 869 645 555 582 436 391 Percosova 1099 804 958 1027 1040 1020 955 921 705 671 688 296 262 Sculia 1351 1151 1380 1324 1463 1221 964 892 891 903 916 754 664 Semlacul 1103 973 - 1075 1115 1057 1041 1017 851 807 804 398 278 Mare Semlacul 606 489 627 674 711 525 733 669 483 396 401 198 152 Mic
Evoluţia populaţiei de în ultimii 150 de ani
5.2. Structura populaţiei:
La recensământul populaţiei din anul 2011 oraşul Gătaia avea o populație stabilă de 5224 persoane în scădere faţă de recesământul din anul 2002 când localitatea avea o populație de 8.087 locuitori, dar aici nu trebuie să uitam că la aceea vreme mai includea şi localităţile Birda, Berecuţa, Mănăstire şi Sângeorge
Gataia - statistica - date populatie Nr. Gospodarii Populatie stabila Localitatea Gataia 1218 3477 Butin 133 391 Percosova 98 262 Sculia 223 664 Semlacu Mare 116 278 Semlacu Mic 60 152 TOTAL 1848 5224
În ceea ce privește distribuția pe sex, înregistrăm o situație extrem de echilibrată, numărul de femei și bărbați fiind aproape egal: . 51 % populație de sex feminin; . 49 % populație de sex masculin.
Repartiția pe sex a populaţiei din Oraşul Gataia, anul 2012
5.3 Structura etnică a populaţiei:
După cum prezentam la începutul acestui sub-capitol, structura etnică a populaţiei din comună a cunoscut semnificative modificări de-a lungul timpului. În prezent, populaţia majoritară este formată din români.
Stuctura etnică a populaţiei din Oraş Gătaia, anul 2012 Români Maghiari Slovaci Alte etnii Total (romi, sârbi), etc
Nr. locuitori 4018 609 402 426 5455 73,657% 11,164% 7,369% 7,81% 100%
Din datele prezentate mai sus se remarcă existenta unui procent semnificativ al populaţiei române, la fel de altfel remarcat şi la recesământul din anul 2002
5.4. Structura religioasă a populaţiei:
Din punct de vedere a religiei, cea mai raspandită religie este în prezent religia ortodoxă (cu un număr de 3275 de locuitori declarați).
Penticostală
Reformată
Alte Alte religii
Ortodoxă
Romano
catolică
Total
-
Nr.locuitori 3275 1037 97 449 597 5455
5.5. Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă:
Grupa 0-19 ani Grupa 20-34 ani Grupa 35-54 ani Peste 55 de ani 21% 20% 37% 22%
În figura alăturată avem o reprezentare grafică a modului în care se distribuie populaţia din pe grupe mari de vârstă:
6. SĂNĂTATE
Infrastructura de sănătate este compusă din: Spitalul de Psihiatrie Gătaia; Servicii medicale oferite de Spitalul de Psihiatrie Gataia: - spitalizate continua pentru psihiatrie acuti si psihiatrie cronici - farmacie cu circuit inchis - laborator analize medicale - compartiment ergoterapie - compartiment psihologie - asistenta sociala - kinetoterapie - ambulatoriu integrat cu cabinet specialitate psihiatrie - medicina interna
Dispensarul medical Gătaia; Cabinet medical: Şemlacu Mare; Farmacii umane: Gătaia (două); Dispensar veterinar: Gătaia; Punct farmaceutic veterinar: Gătaia
Populaţia este deservită de un personal medical constituit din: Medicina familie: - Dr. Stefanescu Radu+Geara Florin, - Dr. Stefanescu Dana, - Dr.Ciresan Camelia Corina - Dr. Bacean + Medicina muncii Visan Doina Stomatologie : - Sinescu Venera, - Negru Florentina, - Balaceanu Silviu Interne : - Iarka Elena, Chirurgie: - Colban Ovidiu, Ginecologie : - Olaru Flavius Laborator analize: - Ceausu Dan, Oftalmologie: - Ene Marinel Serv. Ambulanta si Serv. Garda - Scandera Tatiana
7. EDUCAȚIE
La nivelul oraşului Gătaia şi comunelelor aparţinătoare funcţionează urmatoarele unitati de invatamant prescolar, gimnazial, secundar si liceal: - Liceul Teoretic Gătaia (clasele I-XII) o unitate de invatamant la care lucreaza 54 cadre didactice; - Şcoli cu clasele I-IV: Butin, Percosova, Şemlacu Mare şi Şemlacu Mic; - Grădiniţe cu program normal: Gătaia, Butin, Percosova, Sculia şi Şemlacu Mare; - Grădiniţă cu program prelungit: Gătaia. Liceul Teoretic Gătaia (clasele I-XII) este o unitate de invatamant cu 30 clase la care lucreaza 54 cadre didactice. Profilul liceului este teoretic acesta deservind toate satele din zona fiind dotat inclusiv cu un internat cu o capacitate de 40 locuri care a fost renovat in 2012. Situaţia copiilor înscriși la unitățile de învăţământ este următoarea: Copii inscrisi la gradinite 176 Primar 316 Gimnazial 260 Liceal 289 Rata de abandon înregistrată este de aproximativ 0.3 %. Numărul de cadre didactice care activează la nivelul comunei este de 60 persoane, cu niveluri diferite de pregătire profesională: cadre cu studii superioare; 44 cadre cu studii SSD 5 cadre care au absolvit liceul pedagogic 8 cadre cu liceu(necalificate) 3
La nivelul comunei funcționează 2 biblioteci: biblioteca comunală biblioteca școlară. În prezent, în localitatea Gătaia există o modernă sală de sport, realizata recent. Elevii Liceului Teoretic şi ai Școlii Generale din localitate pot acum să-și desfășoare în condiții optime orele de educație fizică. Tot aici se vor putea organiza competiții sportive. Pe lângă mobilierul specific, sala de sport a fost dotată cu dușuri și grupuri sociale moderne.
8. CULTURĂ
Cu o istorie care își intinde vestigiile din cele mai vechi timpuri, pe raza oraşului cel mai important şi cunoscut obiectiv monohal este desigur Mânăstirea Săracă.
În ceea ce priveşte infrastructura culturală, în Oraş Gătaia există : - Casa Naţională Gătaia; - Cămine culturale: Butin şi Percosova; - Biblioteca Orăşenească Gătaia; - Biblioteca Liceului Teoretic Gătaia. La Casa Naţională se regăsesc expoziţii de grafică, caricatură( Niţov Marius), pictură( Grizea Ileana), se organizeaza periodic un concurs zonal de şah, există o sală de spectacole cu o capacitate de 300 de locuri, o bibliotecă comunală cu 12500 volume şi o sală de culturism pentru tineret. Dintre sărbătorile și tradițiile cu specific local, amintim în special următoarele: Ruga / nedeia reprezintă un obicei bănăţean şi coincide, în fiecare sat, cu ziua hramului bisericii, însă, în mod sistematic, acest eveniment nu poate avea loc, în Banat, mai devreme de Paşte şi mai târziu de Sfânta Paraschiva (14 octombrie). Astfel Ruga are loc în localităţile astfel : Gătaia (de Sfintele Paşti), Colonia - Gătaia (de Paştile Mici - Duminica Tomii), Şemlacu Mare (de Rusalii), Şemlacu Mic (5 august), Sculia şi Percosova (15 august - Sf. Maria Mare), Butin (21 august); Zilele oraşului Gătaia (a doua duminică din iulie); Manifestările cultural-sportive sunt cuprinse anual în Agenda culturală a localităţii. De asemenea în oraş Gătaia s-a păstrat obiceiul organizării de târguri mixte care au loc lunar în prima duminică a lunii şi piaţa agroalimentară cu funcţionare zilnică. Asociaţia corală DOINA a dobândit personalitate juridică în 1990. Fracţiune din această asociaţie culturală desfăşoară activitate efectivă în corul bisericesc 9. TURISM obiective turistice, sport, timp liber
Turismul nu este o ramură dezvoltată a localităţii , singurul obiectiv turistic deosebit fiind mânăstirea Săraca de la Şemlacul Mic -care este şi monument istoric.
Prima atestare documentara dateza din anul 1270. Mai tarziu, la inceputul secolului al XV-lea, surse franciscane mentioneaza manastirea, numind-o "pepiniera de schismatici", cu alte cuvinte, centru de rezistenta la incercarile de catolicizare a crestinilor din Banat. În 1443 este rezidită călugărul Macariede la Tismana, şi apoe renovată la 1730, de către Giuriciko Latarevici şi fii săi,.La inceputul secolului XVIII manastirea adapostea o scoala, unde se invata pictura de icoane. Manastirea functioneaza pana in 1778, cand, din ordinul imparatului Iosif al II-lea, este inchisa, monahii obligati sa plece, iar odoarele manastirii (carti, icoane, obiecte de cult etc.) sunt transferate la manastirea Mesici de langa Varset (Voivodina - Serbia). In anul 1782, autoritatile austriece scot la licitatie cladirile manastirii, care sunt cumparate de catre Ioan Ostoici, un dregator bogat din Timisoara si rămâne in proprietatea familiei timp de 150 de ani, timp in care se paragineste, dobandindu-si (re)numele de "Saraca". In anul 1932 manastirea Saraca este cumparata de Episcopia Caransebesului si redevine asezamant monahal. Desfintata din nou in urma decretului comunist din 1959, va functiona ca parohie pana in 1990, cand se reia viata monahala. In anul 1963 au inceput lucrarile care au dus la restaurarea completa a bisericii si a picturii.
Prezintă un punct de atracţie bisericile ortodoxe române: Gătaia (1793, două), Sculia (1862), Percosova (1910), Butin (1925) şi Şemlacu Mare (1886); Biserici romano-catolice: Gătaia (1870), Butin şi Percosova (1911); Biserici evanghelice luterane: Butin (1818) şi Şemlacu Mare (1845); Biserica reformată Sculia; Biserici penticostale: Gătaia şi Butin; Biserica baptistă Gătaia; Biserica adventistă de ziua a şaptea Gătaia;
Un potenţial interesant îl poate constitui pescuitul şi vânatul sportiv . Dintre activităţile recereative organizarea Cupei orasului la fotbal, Balul Sportivilor, meciurile de fotbal ale echipei de fotbal . Recent noua sala de sport a oraşului oferă posibilitatea practicării orelor de educaţie fizică de către elevi a şi sporturilor de echipa de către toate categoriile de cetăţeni ai localităţii. În localitatea se practica diferite activităţi sportive la Stadionul „Progresul“ Gătaia;terenul de handbal al Liceului Teoretic Gătaia; sală de gimnastică a Liceului Teoretic Gătaia.
10. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ȘI DOTĂRI TEHNICO-EDILITARE
10. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale: a) Natura drumurilor şi lungimea acestora: DJ 588 = 11,86 km; DJ 588A = 10,44 km; DJ 588B = 5,92 km DC 169 = 4,0 km; DC 175 = 7,8 km; DC 178 = 9,1 km; DC 180 = 3,0 km b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:
- DJ 588 şi DC 178 Gătaia-Şemlacu Mic = 10 km; - DJ 588 şi DC 178 Şemlacu Mare = 9 km; - DJ 588 şi DC 178 Gătaia-Butin = 13 km; - DJ 588B şi DC 178 Gătaia-Percosova = 15 km
Lungimea totală a drumurilor din Oraş Gătaia este de 33 Km, iar calea ferată se întinde pe o distanță de 24 km. În localitatea Gătaia funcţionează o stație CFR aici intersectânu-se liniile ferate a unui punct feroviar important ce face legătura între Buziaş şi Jamu Mare şi Timişoara cu Reşiţa, S-a constat reducerea traficului feroviar, majoritatea localnicilor preferând autobuzul, în localitatea Gătaia existând staţie de autobuz pentru cursele zilnice care fac legătura între municipiile Timişoara – Reşiţa şi retur , Bocşa –Timişoara şi retur, Gătaia –Timişoara şi retur.
10.2. Dotări tehnico-edilitare: Alimentarea cu gaz nu este realizată în Gătaia şi satele aparţinătoare, deoarece necesită o investiţie foarte mare. În ceea ce privește alimentarea cu energie electrică, toate cele şase localități sunt racordate la sistemul naţional de energie electrică. Retea apa 35 km Retea canalizare 4 km Statie de epurare
11. INSTITUȚII DE INTERES PUBLIC Primăria Oraşului Gătaia are un număr de 48 angajați, respectiv 28 de funcţionari publici si 18 personal contractual, iar in componenţa Consiliului Local se regăsesc un număr de 15 aleşi locali. Oraş Gătaia este parteneră în cadrul Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş); Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“; Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş-Torontal“; Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (SC “APCAN” SA); Asociaţia Intercomunitară „Gătaia - Măureni - Tormac“; Grupul de Acţiune Locală Asociaţia Timiş Torontal Bârzava; Asociaţia Oraşelor din România. Oraşul Gătaia nu are din păcate nici o formă de înfrăţire instituţionala în ţară sau străinătate, având relații de cooperare cu comunele Pojarevat și Opovo din Serbia și cu comuna Szank din Ungaria.
11.2. Politica locală de taxe
În ceea ce privește politica de taxe, la nivelul anului 2012 colectarea impozitelor și taxelor locale s-a realizat în procent de 70%. . Categoriile de venituri: sunt constituite din venituri fiscale, venitui nefiscale, venituri din capital, subvenții de la bugetul de stat, venituri din activitatea autofinanțată, venituri din afara bugetului local. . Categoriile de cheltuieli: sunt alcătuite din cheltuieli pentru autorități executive; transferuri din bugetele locale pentru instituții de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap; tranferuri din bugetul local către bugetul asigurarilor sociale de sănătate; protecție civilă și protecția contra incendiilor; învăţământ; sănătate; cultură, recreere și religie; asigurari și asistenţă socială; servicii și dezvoltare publică: locuințe, mediu și ape; protecția mediului; agricultură, silvicultura; drumuri și poduri; străzi.
11.3. Alte instituții de interes public:
De asemenea, la nivelul oraşului Gătaia există : CEC Bank; BRD Group Societte Generale; Banca centrala Cooperatista CREDITCOOP Politia Oras Gataia SVSU Gataia
11.4. Invesții locale. Studii de fezabilitate existente:
Alimentare cu apa sate apartinatoare orasului Gataia Asfaltare drumuri intre localitatile apartinatoare orasului Gataia Asfaltare retea stradala oras Gataia Studii de fezabilitate în curs de realizare Amenajare trotuare in orasul Gataia SF+PT
Studii de fezabilitate în curs de realizare Pentru toate investitiile viitoare unde este necesar se va demara realizarea SF+PT.
Obiective şi investiţii, studii de fezabilitate necesare în viitor - Finalizarea PUZ - zone de case pentru tineret - Participarea la Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate - 235 ha; - Reabilitare şi modernizare luciu de apă - Cubie; - Asfaltare drumuri orasenesti şi străzi - 21 km; - Reabilitarea liceului Gătaia - încălzire şi teren de sport (bituminare); - Construcţia unei creşe în PUZ-ul de tineret; - Modernizare iluminat public în orașul Gătaia; - Execuţie „Teren de sport sintetic prevăzut cu nocturnă“; - Execuţie „Betonare străzi în sat Butin“; - Realizare parc in orasul Gătaia; - Anvelopare clădiri publice în orașul Gătaia - Execuţie „Betonare străzi Colonie-Gătaia“; - Sistem de monitorizare cu camere video pentru paza şi ordinea publică din localitate; - Extindere reţea electrică - PUZ tineret; - Proiect şi execuţie „Casa de cununii”; - Amenajare parcare aferentă sălii şi terenului de sport.
CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT
1. PREZENTAREA METODOLOGICĂ A ANALIZEI SWOT
Analiza SWOT este o modalitate de a evalua carentele si atuu-rile unui sistem avut în vedere. Când vorbim de “sistem” includem atât micro cât si macrosistemele, atât persoana cât si persoana în relatie cu mediul. Când acestea sunt combinate cu o analiză-inventar a "oportunitătilor si amenintărilor" din mediul extern, realizăm asa-numita "Analiză SWOT". Cuvântul SWOT este format din prima literă a cuvintelor Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităti), Threats (amenintări).
Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum si identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului si este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administratiilor publice. Înainte de a începe o analiza SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului general al situatiei existente pentru ca în cadrul discutiilor toti participantii să aibă o “bază comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunităţii dispun de o informare asimetrică si au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.
Punctele tari si cele slabe tin exclusiv de mediul intern al comunităţii, de resursele acesteia. Oportunitătile si amenintările vin din mediul extern si tin de cadrul legal, de actorii externi ce pot avea o influentă pozitivă sau dimpotrivă negativă asupra comunităţii.
În analiza SWOT nu există o corespondentă exclusivă între puncte tari si oportunităti, pe de o parte, si puncte slabe si amenintări pe de altă parte. Punctele tari si punctele slabe sunt concepte “statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp = CEEA CE EXISTĂ. Oportunitătile si amenintările au în vedere viitorul, si se referă la alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA FI. Atunci când este folosită în procesul decizional această metodă de lucru, este deosebit de important să se folosească logica de bază prin care se caracterizează analiza SWOT: construieste pe Punctele Tari, elimină Punctele Slabe, exploatează Oportunitătile, indepartează Amenintările.
În urma analizei socio-economice realizate pentru Orasul Gataia si a conditiilor externe (oportunităti, amenintări, prevederi legislative), am retinut un set de informatii pe baza cărora am realizat analiza SWOT (pentru facilitarea întelegerii, acestea au fost grupate sub formă de tabel): PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - care sunt avantajele noastre? - ce nu facem bine? - ce facem bine? - ce fac altii mai bine? - care sunt dezavantajele noastre?
1. Echipa manageriala activa si orientata 1.Inexistenta retelei de alimentare cu apă si a spre rezultate pozitive retelei de canalizare in satele apartinatoare(....); 2. Retea de electricitate bine dezvoltată, care desereveste toate localităţile ce 2. Lipsa retelei de gaze naturale în toata apartin de oras; Comuna;
3. Racordarea la reteaua de telefonie fixă a 3. Modernizarea incompletă a infrastructurii unui numar cat mai mare de locuitori ai de transport( existenta unor drumuri si orasului; trotuare pe raza orasului care necesita reabilitate sau construite noi); 4. Existenta unui liceu care are un internat modernizat 4.Lispa unor mijloace de transport în comun între satele apartinatoare ale orasului; 5. Zona in care se afla pozitionata comuna este favorabila practicarii agriculturii 5. Necesitatea unui sistem de colectare si transport a deseurilor menajere; 6. Existenta unor monumente istorice foarte valoroase pe raza orasului (Manastirea 6. Spatii de cazare si servicii de turism slab Saraca) dezvoltate în raport cu potentialul zonei;
7. Existenta unor investitii pe raza localitatii 7. Necesitatea de a realiza importante lucrări realizare in special de investitori locali de reparatii la unele cladiri de interes public de pe raza orasului ( scoli, casa de cultura); 8. Existenta unei Sali de sport moderne pe raza orasului 8. Lipsa unui parc industrial pe raza orasului
9. Existenta unor investitori locali in continua 9. Lipsa PUG si PUZ dezvoltare 10. Starea proastă a târgurilor, acestea nu 10. Traditia locala in domeniul agriculturii corespund normelor UE;
11. Dificultăti de integrare/reintegrare profesională a grupurilor dezavantajate (romi, persoane peste 45 de ani, someri de lungă durată, persoane cu dizabilităti).
12. Degradare a mediului construit.
13. Existenta unui numar mare de familii care au nevoie de locuinte sociale
14. Lipsa activitatilor culturale si de tineret pe raza orasului
15. Lipsa unor asociatii care sa fie parteneri de dialog ai autoritatilor locale
16. Lipsa unui sistem modernizat de protectie impotriva inundatiilor
17. Birocratia crascuta in cadrul institutiilor publice locale
OPORTUNITĂTI AMENINTĂRI – schimbări favorabile - cerinţe greu de realizat – sanse favorabile - schimbări defavorabile
1. Oportunitatea dezvoltării turismului si a 1. Îmbătrânirea populaţiei în satele unor servicii adiacente; apartinatoare ale orasului
2. Accesul României programe structurale 2. Migratia tinerilor către orasele mari din de finantare si la celelalte programe ale apropiere, unde există mai multe Uniunii Europene. oportunităti de angajare si dezvoltare a carierei sau in strainatate; 3. Dezvoltarea unor parteneriate intre oras si satele si orasele din zona; 3. Politica agricola a UE va determina o creştere a concurentei si a costurilor 4. Marile proiecte judetene vor facilita pentru structurile agricole mici. transportul si vor duce la creşterea atractivităţii turistice. 4. Informatii si abilităti insuficiente pentru a se folosi în domeniul agricol oportunitătile 5. Posibilitatea infratirii cu localitati similare europene; din Serbia si Ungaria in vederea realizarii de proiecte comune 5. Dificultăti de adaptare a agenţilor economici locali la conditiile de calitate 6. Politicile europene menite sa impuse de Uniunea Europeană; inbunatateasca situatia grupurilor dezavantajate 6. Lipsa de experienta in domeniul proiectelor 7. Posibilitatea organizarii micilor producatori in asociatii 7. Criza economica care poate diminua bugetul compartimentului social din cadrul 8. Existenta unor investitori interesati de primariei dezvoltarea de afeceri in zona 8. Distanta mare intre satele apartinatoare si 9. Existenta unui GAL din care inclusiv centrul orasului ( pana la 15 KM) orasul Gataia face parte in zona 9. Lipsa unor terenuri care sa se preteze 10. Existenta unor proiecte de infrastructura pentru constructii industriale la nivel de judet in care Gataia este cuprinsa
11. Existenta unei asociatii a parintilor la Liceul din localitate
12. Existenta unei traditii in cresterea animalelor de rasa si a unei asociatii in domeniu
13. Existenta pe raza orasului a unor sate locuite aproape in totaliate de minoritati etnice(slovaci)
CAPITOLUL III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORASULUI GATAIA
1. ETAPELE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI – METODA DE MANAGEMENT:
Modelul de management care serveste cel mai bine la implementarea unei Strategii de Dezvoltare este numit managementul orientat spre rezultate. În acest sistem de management pe care îl vom aplica pentru implementarea strategiei noastre sunt urmărite câteva etape distincte pe care le vom prezenta în continuare: a) Identificarea grupului tintă: fie că e vorba despre un individ, familie sau despre o comunitate principiul de identificare este acelasi. Trebuie ca toti membri să se confrunte cu aceeasi situatie în cadrul unui sistem (familie, comunitate); b) Identificarea tuturor “actorilor” care influentează într-un fel sau altul grupul tintă: rolul acestor “actori” este de a prezenta perspectiva lor asupra situatiei grupului tintă. c) Identificarea problemelor cu care se confruntă grupul tintă: Pentru a fi eficienti trebuie să identificăm problemele comunitatii si nu nevoile; Aceste probleme sunt definite în termeni de existentă a ceva ce nu ne dorim; Nevoile in schimb sunt definite în termeni de lipsa, neexistanta a ceva dorit; Acest principiu ne lasă să observăm că nevoile sunt infinite ca număr pe când problemele sunt finite. d) Construirea lantului cauză efect între problemele identificate: aceasta poate fi prezentată vizual sub forma “arborelui problemelor”; e) Identificarea celor trei nivele ale obiectivelor: Din “arborele problemelor” prin pozitivare construim “arborele obiectivelor” apoi în baza evaluării resurselor disponibile stabilim obiectivele; Formularea obiectivelor începând cu rezultate, scop, obiectiv general. Managementul implementării unei Strategii de Dezvoltare are la bază câteva principi: se porneste de la identificarea corectă a problemelor grupului tintă obiectivele se stabilesc pe trei nivele interdependente între ele pe fiecare nivel al obiectivelor se evaluează riscuri; riscurile cuantificate influentează derularea strategiei; pentru fiecare rezultat se stabilesc indicatori de evaluare; sunt avute în vedere două perspective: cea a resurselor (umane, materiale, timp) si cea a problemelor care trebuie rezolvate.
Managementul focalizat asupra rezultatelor solicită o eficientă sporită în utilizarea resurselor, presupunând următoarele apecte importante: analizarea si evaluarea (în mod profesional) a riscurilor care pot determina pierderea resurselor prin estimarea gresită a strategiei de actiune sau prin stabilirea eronată a obiectivelor; determinarea riscurilor conduce la modificarea si adaptarea strategiei de actiune; riscul se cuantifică în valoarea procentuală a probabilitătii de aparitie (putem spune, în termeni generali, că: este imposibil să se întâmple, este posibil să se întâmple sau este sigur că se va întâmpla); acest tip de organizare solicită flexibilitate în abordare la nivelul construirii echipei interdisciplinare (echipa este o resursă), al managementul timpului si al actiunii sincrone.
Din perspectiva orientării asupra rezultatelor obiectivele sunt împărtite pe trei nivele. Rezultatele sunt primul nivel al acestei triade. Al doi-lea nivel este denumit Scop iar ultimul Obiectiv general.
Obiectivele formulate corect conduc la schimbări de durată deoarece se pune accentul pe obtinerea schimbării si nu pe cât de mult s-a actionat (în managemetul modern focalizarea cade pe obtinerea si măsurarea rezultatelor ca trambulină a schimbării si nu pe succesiunea de activităti necesare). Obiectivele trebuie formulate pe trei nivele (utilizând criteriul timp avem obiective pe termen scurt, mediu si lung; dar se utilizează si un alt criteriu care trebuie să concorde cu primul si anume obiective care ating nivelul individual, nivelul de grup, si nivelul social) fiind secondate pe fiecare nivel de indicatori de performantă. Indicatorii de performantă permit mentinerea sub control a eficientei implementării, fiind caracterizati de două dimensiuni: Dimensiunea calitativă - face referire la unitatea pe care o măsurăm; Dimensiunea cantitativă – face referire la raportul dintre utilizarea resurselor si gradul în care a fost atins nivelul individual al obiectivelor.
2. DOCUMENTE DE PROGRAMARE STRATEGICĂ
„Planul de Dezvoltare Durabilă al Orasului Gataia” este un document programatic care are la bază principalele instrumente functionale în domeniul planificării strategice, atât la nivel naţional cât si regional: Strategia Europa 2020 transpusa in Cadrul Strategic Comun Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020- 2030 Cadrului Strategic de Dezvoltare al României pe perioada 2014-2020 Programul National de Reforma Plan de Dezvoltare al Regiunii „V Vest” (2014-2020). Strategia de dezvoltare durabila a judetului Timis 2014-2020 Strategia de dezvoltare a Orasului Gataia pentru perioada 2014-2020
2.a Strategia Europa 2020 Odată cu adoptarea Strategiei Europa 2020, continuând în 2011 cu inițierea discuțiilor cu privire la bugetul pentru perioada 2014-2020 şi ulterior cu publicarea propunerilor de regulamente, Uniunea Europeană a demarat pregătirile pentru noua perioadă de programare 2014-2020. La nivel național procesul de planificare şi programare pentru perioada 2014-2020 a demarat cu decizia de elaborare a Cadrului Strategic de Dezvoltare al României (CSDR), care să definească viziunea cu privire la domeniile în care România ar trebui să investească cu prioritate, respectiv politica naţională de investitii. Strategia Europa 2020 pentru crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii a fost lansata de Comisia Europeana in martie 2010 si aprobata de sefii de stat si de guvern din statele membre in iunie 2010. Documentul stabileste obiective concrete care ar urma sa fie atinse in urmatorii zece ani, in domenii precum ocuparea fortei de munca, educatie, energie si inovare, pentru a depasi impactul crizei economice si pentru a readuce Europa pe drumul cresterii economice.
In sustinerea prioritatilor si obiectivelor Strategiei Europa 2020, Comisia Europeana a identificat 7 domenii care pot deveni motoare are cresterii economice si ocuparii, pentru care au fost concepute urmatoarele initiative emblematice: „O Uniune a inovarii”; „Tineretul in mișcare”; „O agenda digitala pentru Europa”; „O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor”; „O politica industriala adaptata erei globalizarii”; „O agenda pentru noi competențe și noi locuri de munca”; „Platforma europeana de combatere a saraciei”.
Strategia Europa 2020 7. Platforma europeana de combatere a saraciei 6. O agenda pentru noi competente 5. Politica industriala 4. O europa eficienta 3. O agenda digitala 2. Tineretul in miscare 1. O uniune a inovarii
2.b Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei orizonturi 2013-2020-2030 Elementul definitoriu al acestei Strategii Nationale este racordarea deplina a Romaniei la o noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg impartasite pe plan mondial – cea a dezvoltarii durabile. Se porneste de la constatarea ca, la sfarsitul primului deceniu al secolului XXI, dupa o tranzitie prelungita si adesea dureroasa la democratia pluralista si economia de piata, Romania mai are de recuperat decalaje considerabilefata de celelte state membre ale Uniunii Europene simultan cu insusirea si transpunerea in practica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in contextul globalizarii. Cu toate progresele notabile realizate in ultimii ani, este o realitate ca Romania are inca o economie ineficienta, bazata pe consumul excesiv de resurse, o societate lipsitade coeziunea necesara infaptuirii unei viziuni impartasite si un capital natural minat de riscurile unor deteriorari ireversibile. Prezenta Strategie propune modalitati concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp rezonabil si realist, la un nou model de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de setea de cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural. Ca orientare generala, lucrarea vizeaza realizarea urmatoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung: Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile, conform exigentelor UE, in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei.
Ca orientare generala, lucrarea vizeaza realizarea urmatoarelor obiective strategicepe termen scurt, mediu si lung: Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile, conform exigentelor UE, in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual (cu referinta la cifrele anului 2006) al UE-27 potrivit indicatorilor de baza ai dezvoltarii durabile. Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al tarilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile.
2.c. Cadrul Strategic Naţional de Referintă
Cadrul Strategic Naţional de Referintã(CSNR) este documentul strategic de referintã pentru programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune în România. Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune. Prin acest document se explicã modul în care vor fi implementate Instrumentele Structurale în România în perioada 2007-2013.. Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune socialã si regionale ale Romaniei, precum si de a stabili legãturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care stã la baza elaborãrii politicilor de dezvoltare economicã si de crearea a noi locuri de muncã. CSNR se implementeazã prin Programele Operationale.
2.d. Programul National de Reforma
Pentru România, Programul Naţional de Reformă (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea reformelor structurale şi a priorităţilor de dezvoltare care ghidează evoluţia României până în anul 2020, în concordanţă cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020. Practic, programele naţionale de reformă reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020. În iulie 2010, Guvernul României a aprobat setul de valori finale ale ţintelor naţionale reflectate în PNR, în concordanţă cu ţintele europene stabilite odată cu adoptarea Strategiei Europa 2020, ţinând cont de angajamentele financiare deja asumate şi de specificul naţional. Pentru fiecare ţintă naţională, în cadrul PNR sunt stabilite măsuri/ direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor. PNR este elaborat pe baza contribuţiilor grupurilor de lucru constituite în acest scop. În mod natural, PNR 2016 continuă reformele asumate prin programele anterioare - PNR 2015, PNR 2014 şi PNR 2011-2013, dar propune şi reforme noi, ţinând cont de specificul României, asigurând concordanţa cu programul de guvernare şi priorităţile strategice ale ministerelor, precum şi cu documentele Comisiei ce marchează jaloanele Semestrului European 2016, precum Analiza Anuală a Creşterii sau Recomandările Specifice de Ţară. Totodată, PNR 2016 formulează un răspuns la principalele provocări semnalate de Comisia Europeană în Raportul de ţară al României pentru 2016, în domenii precum politica fiscal- bugetară, guvernanţa, mediul de afaceri, piaţa forţei de muncă sau protecţia socială. Astfel, descrierea politicilor relevante pentru abordarea unora dintre aceste provocări constituie obiectul celui de-al treilea capitol al PNR 2016, în timp ce răspunsul la provocările legate de obiectivele naţionale Europa 2020 este abordat în cadrul capitolului 4. Pe lângă noile măsuri asumate de autorităţile naţionale în domenii majore de reformă, sunt evidenţiate şi evoluţiile reprezentative în implementarea acţiunilor cuprinse în PNR 2015. PNR 2016 vizează stimularea competitivităţii şi productivităţii, consolidarea coeziunii sociale şi teritoriale, crearea de noi locuri de muncă - toate acestea urmărind reducerea decalajelor faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Asumarea reformelor structurale-cheie pentru economia şi administraţia naţională va permite concertarea eforturilor şi resurselor naţionale în direcţia modernizării societăţii româneşti, fiind de natură să susţină convergenţa economico- socială. PNR 2016 a fost supus, spre analiză, membrilor Comitetului de coordonare a Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene (la nivel de secretar de stat) documentul fiind aprobat în şedinţa guvernului din 13 aprilie 2016. Monitorizarea implementării acţiunilor incluse în PNR este asigurată periodic, pe baza unui Plan de acţiuni pentru implementarea PNR. Mecanismul de monitorizare a punerii în aplicare a PNR permite focalizarea şi armonizarea eforturilor naţionale pentru asigurarea respectării angajamentelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020. Pentru o mai bună promovare a priorităţilor naţionale, autorităţile publice responsabile cu implementarea reformelor structurale sunt implicate într-un dialog permanent cu toţi factorii interesaţi, mobilizându-i să contribuie la atingerea obiectivelor naţionale Europa 2020.
2.e. Cadrul Strategic Naţional de Referintă
Cadrul Strategic Naţional de Referintã(CSNR) este documentul strategic de referintã pentru programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune în România. Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune.
2.f. Planul de Dezvoltare al Regiunii V Vest (2007-2013)
Strategia pentru Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020 reprezintă viziunea Regiunii Vest privind dezvoltarea regională și baza strategică pentru fundamentarea programelor de finanţare din fonduri externe /comunitare, naționale, regionale și / sau locale. Totuși, accentul principal este pus pe priorităţile de investiţii ale actorilor publici și industriilor locale dominante și propune acţiuni care pot fi finanţate prin viitorul Program Operaţional Regional, fără însă a se limita la acesta.
Obiectiv general 2014-2020 :Regiunea Vest isi propune , ca orientand interventiile pe nevoile locuitorilor sai , sa ajunga la nivelul de calitate a vietii din regiunile puternice , non-capitataleale Europei centrale Pentru a îndeplini acest obiectiv general, Regiunea Vest trebuie să devină o regiune: . productivă – bazată pe eficiența forței de muncă și cu un nivel ridicat de inovare; . dinamică – pentru a reuși să atragă investiții și să capitalizeze competențe; . conectată la nou – urmărind creșterea valorii adăugate pe produs și proces; . coezivă – având ca motor comunitățile locale, instituții și rețele care facilitează dezvoltarea; . agreabilă - cu acces facil pentru cetățeni la servicii de calitate și oportunități diverse.
Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada 2014– 2020, au fost identificate următoarele axe prioritare: 1. Creșterea competitivităţii regionale prin promovarea inovării și specializării inteligente; 2. Dezvoltarea unei economii dinamice bazată pe creșterea productivităţii și antreprenoriat; 3. Îmbunătăţirea accesibilităţi și mobilităţii într-o regiune conectată intern și internaţional; 4. Dezvoltarea capitalului uman și creșterea calităţii în sectoarele educaţie, sănătate și servicii sociale; 5. Promovarea creșterii sustenabile prin sprijinirea tranziției către o economie verde în vederea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor; 6. Valorificarea specificului local al comunităţilor urbane și rurale; 7. Dezvoltarea durabilă a turismului; 8. Întărirea capacităţii administrative regionale.
2.g. Strategia de dezvoltare durabila a judetului Timis 2007-2013
Strategia de dezvoltare durabila a judetului Timis pentru perioada 2014-2020 este un document complex, care are la baza:
Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014 – 2020 – referitor la obiectivul general, obiectivele specifice, axele strategice, priorităţile şi ariile de intervenţie; Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilăa României; Conceptul de dezvoltare teritorialăa României si integrare în structurile teritorialeale UE 2007-2030; Acordul de Parteneriat al României pentru perioada 2014 – 2020; Strategia EUROPA 2020; Principalele programe ale României de accesare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020: Programul Operaţional Regional (POR) și alte șapte Programe Operaţionale (PO). Toate programele sunt finanţate pe principiul subsidiarității din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene 2014 – 2020 (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune). Strategii si planuri de dezvoltare ale comunitatilor locale, precum si documente de planificare sectoriale. Strategia de dezvoltare a judetului
Directiile strategice de dezvoltare ale judetului Timis si programele strategice de dezvoltare sectoriale au fost convenite si definite cu consultarea larga a actorilor locali cu responsabilitati în dezvoltarea judetului, în cadrul mai multor conferinte judetene organizate în perioada 1997-1998 care au avut ca obiectiv realizarea Strategiei de dezvoltare economico-sociala a judetului Timis.
Obiectivul strategic pe termen mediu si lung al judetului Timis este generarea unui mediu socio-economic stabil si diversificat capabil sa asigure prosperitatea generala a populatiei si dezvoltarea durabila a judetului.
Principiile directoare ale Strategiei de dezvoltare a judetului sunt:
Dezvoltare durabila Cresterea standardului de viata Crearea de noi locuri de munca Protectia si regenerarea calitatii mediului Cresterea competivitatii locale la nivel international
Conceptele de baza cu care opereaza Strategia de dezvoltare economico-sociala a judetului Timis sunt trei: Conceptul de dezvoltare economica prin valorificarea polilor economici de dezvoltare urbani si rurali, existenti. Conceptul de dezvoltare economica prin valorificarea potentialului de cooperarea economica transfrontaliera. Conceptul de diminuare a disparitatilor de dezvoltare economica a localitatilor judetului prin valorificarea potentialelor locale ale zonelor defavorizate.
Pentru diminuarea dezechilibrelor între diferitele zone ale judetului, datorate dezvoltarii economice neregulate de pe teritoriul acestuia, au fost stabilite câteva arii prioritare de dezvoltare respectiv zone de restructurare industriala în nord-estul judetului la Nadrag, Margina si Tomesti. Aceste zone sunt integrate în progamul national de asistenta a zonelor prioritare de dezvoltare fiind sprijinite financiar si logistic de catre autoritatile administratiei publice, centrale si judetene pentru relansarea lor economica
Utilizarea influentei pozitive a polilor de crestere existenti, urbani si rurali, asupra dezvoltarii zonelor aflate în aria lor de influenta, prezinta o importanta deosebita în procesul de dezvoltare judeteana
Strategia de utilizare a polilor de crestere existenti, sustinuta deja si de Strategia de dezvoltare a Zonei Timisoara în raport cu localitatile periurbane acesteia, promoveaza politici specifice de interventie pentru dezvoltare economica echilibrata a judetului atât prin valorificarea potentialelor indigene existente, cât si prin dezvoltarea continua a centrelor economice existente, respectiv prin aplicarea de masuri care sa genereze efecte pozitive pentru zonele dezvoltate aflate în vecinatatea polilor de crestere, astfel: - Stimularea dezvoltarii infrastructurii fizice din zonele periurbane; -Stimularea întreprinderilor din perimetrul urban, aflate în crestere economica, de a transfera activitati economice spre localitatile din periurban; -Sprijinirea crearii si dezvoltarii de întreprinderi mici si mijlocii în zonele rurale; Facilitarea diseminarii experientei manageriale, tehnice si stiintifice dinspre municipii (Timisoara, Lugoj) spre centrele urbane si rurale;
Utilizarea experientei si gradului ridicat de pregatire a specialistilor din centrele universitare, Timisoara si Lugoj, pentru elaborarea si implementarea strategiilor de reconversie a zonelor monoindustriale.
Directiile, obiectivele si masurile prioritare de dezvoltare a judetului Timis, prevazute sa conduca la realizarea obiectivului strategic pe termen mediu si lung, sunt:
- dezvoltarea industriei prin cresterea productivitatii în sectorul industrial, promovarea cercetarii si introducerea tehnologiilor înalte, modernizare si diversificare în vederea realizarii de produse competitive. - dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, ca sector de baza pentru cresterea economica, prin stimularea constituirii si dezvoltarii IMM-urilor productive, a întreprinderilor mestesugaresti si a IMM-urilor care activeaza în domeniul serviciilor. - revigorarea spatiului rural si promovarea unei agriculturi performante se va realiza prin exploatarea extensiva si intensiva a solului, stimularea dezvoltarii ramurilor agricole si revigorarea mediului rural ca alternativa sociala a mediului urban. - dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului existent, îmbunatatirea ofertei serviciilor turistice si orientarea acestora spre nevoile clientilor, sprijinirea dezvoltarii formelor de turism alternativ si a produselor turistice complementaare. Dezvoltarea sectorului serviciilor prin cresterea ponderii si diversificarea lor în structura economica judeteana, prin îmbunatatirea serviciilor publice si a celor financiar- bancare, precum si prin dezvoltarea unor structuri specializate, orientate spre atragerea de noi investitori. Toate directiile principale de actiune iau în considerare masuri care privesc pregatirea si perfectionarea fortei de munca, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatii economice, largirea spectrului de cooperari economice, masuri active de prevenire si combatere a poluarii mediului ambiant si, nu în ultimul rând, îmbunatatirea conditiilor de munca si sanatate. Politicile sectoriale, corespunzatoare principalelor directii de actiune sunt:
Industrie: modernizarea si dezvoltarea infrastructurii fizice. îmbunatatirea si adaptarea nivelului de calificare - recalificare în domeniul fortei de munca. crearea unui mediu propice activitatilor inovative în domeniul infrastructurii de sustinere a activitatii. stimularea si folosirea efectelor sinergice ale cooperarii judetene, regionale si internationale. diversificarea învatamântului, corelat cu noile specializari în industrie. îmbunatatirea conditiilor de sanatate si de protectie a muncii în industrie.
Întreprinderi mici si mijlocii:
stimularea înfiintarii de noi IMM-uri prin dezvoltarea infrastructurii de sustinere a afacerilor pregatirea întreprinzatorilor si a fortei de munca crearea unui mediu favorabil înfiintarii de noi întreprinderi si sustinerii celor existente dezvoltarea de parteneriate între IMM-uri si a cooperarii între IMM-uri si industrie sprijinirea IMM-urilor ecologice diversificarea învatamântului, corelat cu noile tendinte ale pietei moderne îmbunatatirea conditiilor de munca si de sanatate, ca suport pentru dezvoltarea economica.
Spatiul rural si agricultura: dezvoltarea infrastructurii fizice, ca suport al activitatii asociative în spatiul rural pregatirea fortei de munca pentru agricultura si servicii complementare crearea cadrului optim de informare si sustinere a activitatilor specifice în domeniul infrastructurii de sustinere a activitatii economice îmbunatatirea valorii economice a agriculturii, prin crearea unui sistem de cooperare favorabil cresterii productivitatii
protejarea spatiului rural, ca spatiu de viata ecologic si stimularea productiei agricole ecologice, revitalizarea si conservarea structurilor sociale caracteristice vietii rurale stimularea dezvoltarii sistemului sanitar în spatiul rural Turism: întarirea bazei economice a turismului prin îmbunatatirea calitatii infrastructurii de servicii turistice crearea de noi locuri de munca si pregatirea fortei de munca pentru ridicarea calitatii serviciilor în turism stimularea initiativei private în turism si crearea unui cadru de sustinere a turismului local stimularea cooperarii în retea de servicii turistice complementare stimularea turismului în conditii de protejare a mediului înconjurator protectia, conservarea si valorificarea patrimoniului cultural-istoric al judetului revigorarea statiunilor balneare si de tratament în vederea îmbunatatirii ofertei serviciilor de agrement si mentinere a sanatatii
Servicii: crearea facilitatilor structurale pentru dezvoltarea serviciilor orientate spre înfiintarea de noi întreprinderi; pregatirea fortei de munca pentru ridicarea calitatii serviciilor crearea unui cadru informational adecvat diversificarii gamei serviciilor de calitate stimularea cooperarii între serviciile publice si private stimularea serviciilor cu orientare ecologica diversificarea învatamântului corelat cu tendinta de crestere a sectorului servicii stimularea initiativei private în domeniul serviciilor sanitare Programul de amenajare teritoriala a judetului Timis, corelat cu necesitatile si oportunitatile de dezvoltare existente si previzionate, cuprinde urmatoarele directii principale de actiune: o dezvoltarea economica, prin dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor economice, a infrastructurii pentru protectia mediului, a infrastructurii de cooperare institutionala si a capacitatii de accesare a programelor de finantare o reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii fizice, de circulatie - transport si telecomunicatii o reabilitarea si extinderea retelei de infrastructura edilitara, urbana si rurala o protectia si gestionarea responsabila a resurselor naturale si a patrimoniului cu valoare istorica, arheologica si arhitecturala
Cooperarile economice pe baza constituirii unor parteneriate public-privat de proiect si/sau institutionale sunt acceptate tot mai larg în judetul Timis ca si instrumente adecvate pentru finantarea si realizarea unor obiective mari de investitii de interes public-privat.
Dintre initiativele si exemplele locale de succes în constituirea formulelor de cooperare parteneriale mentionam urmatoarele proiecte, care-si mentin înca deschisa oferta de largire a cooperarii existente: Parteneriatul Public-Privat pentru realizarea Parcului Tehnologic Timisoara. Parteneriatul Public-Public pentru realizarea Parcului Industrial Timisoara – zona Calea Torontarului. Parteneriatul Public-Public al zonei Lugoj (10 membri - reprezentanti ai administratiei publice locale, înfiintat în scopul solutionarii globale a problemelor de alimentare cu apa, canalizare, epurare ape reziduale în zona Lugoj, prin mijloace proprii si atrase. Parteneriatul public-public pentru realizarea Centrului Regional de Conferinte Timisoara. Parteneriatele public private ân curs de constituire pentru amenajarea turistica a Zonei Lacul Surduc, si cel al Canalului Bega
3. STRUCTURA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORASULUI GATAIA
Organizarea prezentului document permite monitorizarea în timp a implementării măsurilor stabilite. În acest sens, cadrul strategic a fost conceput pe 6 niveluri principale, puternic legate de etapele viitoare de implementare (acestea sunt în principal conditionate de factorul timp si profunzimea/ complexitatea schimbării avute în vedere). Cele 6 niveluri strategice sunt: Viziunea de dezvoltare; Obiectivul general (macro obiectiv); Obiectivele strategice; Axe prioritare (Priorităţi); Măsuri si directii de actiune; Proiecte
Plecând de la modelul prezentat anterior, avem următoarea structură pentru Strategia Orasului Gataia. Prezentarea de mai jos merge până la nivelul 4, cel al Axelor prioritare, urmând ca nivelul 5 al schemei (măsurile) să fie prezentat pe larg în paginile următoare. Un aspect foarte important pe care trebuie să îl avem în vedere se referă la faptul că nivelul 6 al strategiei, cel al proiectelor, tine de faza de implementare a strategiei, acesta fiind un instrument de a pune în practică măsurile prevazute pentru îndeplinirea obiectivelor.
1. Viziunea de dezvoltare durabilă a Orasului Gataia:
“Gataia – un oras modern pentru oamenii sai”
2. Obiectivul general al strategiei:
„Imbunatatirea nivelului de trai pentru toti locuitorii Orasului Gataia”.
3. Obiective strategice de dezvoltare pentru Orasul Gataia:
Dezvoltarea infrastructurii; Dezvoltarea economiei si industriei; Dezvoltarea unui sistem social integrat si a resurselor umane.
4. Priorităţi de dezvoltare durabilă a Orasului Gataia (14 priorităţi):
1.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport; 1.2. Amenajarea teritorială si dezvoltarea sistemului de utilităţi edilitare; 1.3. Marketing teritorial si creşterea atractivităţii orasului Gataia; 1.4. Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, educationale, culturale si sportive din oras; 1.5. Dezvoltarea infrastructurii de comunicare. 2.1. Atragere de investiţii noi în comunitate; 2.2. Inovare si competitivitate pentru toate sectoarele economice; 2.3. Servicii de calitate oferite agenţilor economici si cetatenilor; 2.4. Cresterea mobilitatii cetatenilor orasului Gataia; 3.1. Promovarea resurselor umane si valorificarea potentialului uman; 3.2. Creşterea calităţii vietii membrilor comunitatii; 3.3. Accesul la locuri de muncă decente; 3.4. Imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala si protectia copilului; 3.5. Cresterea calitatii serviciilor educationale din localitate
Măsurile din cadrul tuturor priorităţilor au în vedere crearea capacităţii de absorbţie pentru Fondurile Structurale, care vor putea finanţa multe proiecte de dezvoltare, o dată ce se vor deschide liniile de finanţare pentru acestea.
România se confruntă cu o importantă provocare, care vizează atingerea convergenţei cu Statele Membre ale UE. Reducerea acestor decalaje se va realiza, desigur, în urma unui proces pe termen lung, însă mici îmbunătăţiri ale ratei de creştere economică pot influenţa în mod semnificativ viteza cu care se realizează convergenţa cu UE. Acest lucru presupune creşterea productivităţii, înlăturarea obstacolelor ridicate de infrastructură şi folosirea adecvată a resurselor umane.
Ţinând seama de obiectivele specifice ale strategiei, principalele criterii pe baza cărora au fost identificate priorităţile au fost obiectivele privind creşterea economică şi creşterea ocupării şi factorii de coeziune economică şi socială. Priorităţile identificate se corelează şi se completează reciproc.
Creşterea competitivităţii micilor producători locali se va realiza prin diverse tipuri de măsuri, acordându-se sprijin financiar şi de consultanţă întreprinderilor nou create şi IMM-urilor, având în vedere că acestea reprezintă sectorul economic cu creşterea cea mai dinamică şi principalul furnizor de locuri de muncă. De asemenea, se vor depune eforturi în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de afaceri oferită investitorilor străini, care este încă deficitară în România şi constituie o barieră importantă în calea dezvoltării economice.
Investiţiile în infrastructura de transport sunt de maximă necesitate pentru creşterea competitivităţii, asigurarea creşterii economice şi asigurarea durabilităţii din punct de vedere al protecţiei mediului.
Se va promova o mai bună utilizare a resurselor umane prin întărirea măsurilor active de ocupare adresate în principal şomerilor pe termen lung şi tinerilor. Se va pune accentul pe măsuri de calificare în vederea îmbunătăţirii gradului de ocupare. Îmbunătăţirea infrastructurii va contribui la corelarea cererii şi ofertei de forţă de muncă, precum şi la creşterea mobilităţii acesteia, permiţându-le să accepte oferte de muncă în alte sectoare de activitate şi în alte regiuni. Modernizarea serviciilor de ocupare reprezintă o condiţie preliminară pentru o mai bună utilizare a resurselor umane şi se va realiza în contextul mai larg al asigurării coerenţei şi legăturilor dintre serviciile descentralizate, pentru a evita fragmentarea pieţei muncii. Măsurile de sprijinire a sectorului educaţional vizează învăţământul de bază si sistemul educational pe tot parcursul vieţii, atât pentru şomeri, cât şi pentru persoanele ocupate. Îmbunătăţirea infrastructurii fizice va crea condiţiile pentru diminuarea disparităţilor între localităti şi pentru stimularea dezvoltării locale. Creşterea nivelului educaţional şi îmbunătăţirea instruirii profesionale va mări gradul de ocupare al populaţiei din zonă. O infrastructură mai bună şi un nivel educaţional mai ridicat vor mări posibilitatea atragerii întreprinzătorilor în aceste zone, actualmente rămase în urmă, creând noi locuri de muncă. Este important de avut în vedere faptul că zonele rurale se confruntă cu un nivel ridicat al şomajului ascuns sau înregistrat, cu o infrastructură slab dezvoltată şi cu necesităţi importante în ceea ce priveşte restructurarea exploataţiilor agricole. Strategia pentru dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural şi dezvoltarea regională integrată se vor axa pe crearea condiţiilor necesare atragerii investiţiilor private generatoare de locuri de muncă, şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural. Se vor crea astfel condiţiile pentru apariţia unor noi oportunităţi de ocupare, în special pentru cei care părăsesc sectorul agricol şi se va permite implementarea graduală a unei strategii menite să crească productivitatea în agricultură.
Obiectivul Strategic 1 – „DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII SI CREŞTEREA ATRACTIVITĂŢII LOCALE”
Dezvoltarea locală trebuie să aibă ca suport o bună infrastructură de transport pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul si comunicarea în cadrul comunităţii. O retea inadecvată de drumuri, accesul dificil la acestea reduc mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum si a serviciilor, oportunitătile pentru angajare, functiile economice si sociale ale comunităţii (implicit coeziunea socială). Astfel, sprijinul financiar pentru dezvoltarea infrastructurii si a mediului comunitar conduce la creşterea activitătii economice si sociale, intensificarea relatiilor umane si valorificarea potentialului neexploatat.
Astfel, sunt prevăzute o serie de măsuri care au drept drept scop îmbunătăţirea infrastructurii de transport, energie şi mediu, în vederea rezolvării principalelor probleme în domeniu şi valorificării oportunităţilor existente. De asemenea, acestea vor completa acţiunile prevăzute de alte priorităţi. În mod concret, acest obiectiv strategic vizează: extinderea oportunităţilor de dezvoltare, îmbunătăţirea canalelor de distribuţie ale întreprinderilor (în special în sectorul agricol), valorificarea infrastructurii de transport, în vederea creşterii mobilităţii forţei de muncă, valorificarea infrastructurii de transport, energie şi mediu pentru atragerea activităţilor productive, valorificarea oportunităţilor create de investiţiile de mediu pentru atragerea activităţilor productive, dezvoltarea marketingului teritorial.
Prin strategia de faţă propunem o abordare care se bazează pe o dezvoltare integrată a localităţii, acesta fiind aplicat cu succes în mai multe ţări europene.
Obiectivele avute în vedere în cadrul acestei dimensiuni se referă la: Creşterea accesibilităţii în localitate, prin dezvoltarea unei infrastructuri de transport. Creşterea accesului populaţiei din Orasul Gataia la utilităţile tehnico-edilitare (apa, canal, gaz) . Creşterea atractivităţii Orasului Gataia, în context judeţean, regional şi naţional.
Pentru Obiectivul Strategic „Dezvoltarea infrastructurii si creşterea atractivităţii locale” am stabilit un număr de 5 axe prioritare, după cum urmează: 1.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport; 1.2. Amenajarea teritorială si dezvoltarea sistemului de utilităţi edilitare. 1.3. Dezvoltarea teritoriala si creşterea atractivităţii Orasului Gataia. 1.4.Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, educationale, culturale si sportive din oras. 1.5. Dezvoltarea infrastructurii de comunicare.
Axa Prioritara 1.1. - Dezvoltarea infrastructurii de transport
Dezvoltarea lucrărilor de infrastructură în Orasul Gataia vizează în principal îmbunãtãtirea drumurilor rutiere de acces prin pietruire, reabilitare, asfaltare, construirea, extinderea sau modernizarea de poduri, podete sau punti pietonale. Se va acorda, de asemenea, o importanţă deosebită şi asigurării siguranţei în trafic.
Principalele măsuri avute în vedere se referă în principal la: Executare lucrări la drumurile orasenesti si cele care fac legătura între satele apartinătoare Orasului Gataia ( reabilitare si constructie de drumuri noi). Asigurarea siguranţei traficului rutier. Construcţia si reparaţia podurilor si podetelor din comună. Reabilitarea si infiintarea, acolo unde nu exista, a trotuarelor din cele cinci sate ale orasului.
Eligibilitate si finantare în cadrul financiar indicativ: 1. Programul operational regional (POR) Axa prioritara 6 ”Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală.” 2. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020 Masura 19 Axa Leader Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si natural” 3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa prioritară 3 ”Mobilitate sustenabilă și accesibilitate” 4. Programul Interreg V-A Romania-Serbia Axa prioritară 2: Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere durabile și eliminarea blocajelor (Cooperare în domeniul accesibilității
La această sub-secţiune, dorim să amintim faptul că la nivelul Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor funcţionează “Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor”, program aprobat prin HG nr. 577/1997 cu modificările şi completările ulterioare.
Acest Program reprezintã sprijinul acordat de statul român echipãrii atât a comunelor şi satelor din componenţa acestora, cât şi a satelor aparţinătoare oraşelor şi municipiilor, precum şi a zonelor periurbane a oraşelor si municipiilor cu lucrări de infrastructură rutieră pe: sectoarele de drumuri judeţene care asigură legãtura dintre reşedinţele de comunã cu oraşele, municipiile şi dupã caz, obiective economico-turistice situate în intravilanul localitãtilor rurale, drumuri orasenesti care asigurã legãtura între comune, precum si strãzile principale din interiorul comunelor.
Scopul programului: îmbunãtãtirea drumurilor de acces în spatiul rural care duce la dezvoltarea economicã si socialã a zonelor, având ca rezultat final îmbunãtãtirea calitãtii vietii la sate, în scopul atingerii cerinţelor de dezvoltare europene în spatiul rural.
Principalele obiective se referă la: se asigurã pietruirea, reabilitarea, modernizarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate; extinderea posibilitãtilor de acces ale populatiei la magistralele rutiere si feroviare; îmbunãtãtirea conditiilor de transport al persoanelor si produselor prin mãrirea vitezei de circulatie a vehiculelor; îmbunãtãtirea aprovizionãrii pietelor orãsenesti cu produse agricole; facilitarea interventiilor de urgentã în mediul rural.
În ceea ce priveste strãzile principale din interiorul comunelor, se pot finanta urmãtoarele tipuri de strãzi : strãzile care fac legãtura cu drumurile judetene, nationale si drumurile expres; strãzile care facilitează accesul populaţiei la obiectivele importante din comunã cum ar fi: instituţii publice, instituţii de învãţãmânt, dispensar, bisericã, cimitir, complexe agro- zootehnice, obiective turistice, mănãstiri.
Alte categoriile de lucrãri care pot fi finantate în cadrul Programului sunt : pietruiri drumuri de interes local clasate de pãmânt (care pot fi orasenesti sau judeţene) ; îmbrãcãminţi bituminoase pe drumurile de interes local, de pãmânt sau pietruite ; refacerea îmbrãcãmintilor pe drumurile de interes local pietruite, asfaltate sau cu îmbrãcãminţi bituminoase, degradate; amenajarea intersecţiilor cu alte drumuri, acostamentelor, corecţia elementelor geometrice, execuţia de şanţuri colectoare şi de dirijare a apelor pluviale; construcţia de poduri şi podeţe, ziduri de sprijin şi consolidãri de taluzuri.
În corelare cu condiţiile de relief, trafic, structura solului şi conditiile climatice se pot folosi materiale sau tehnologii care sã asigure soluţii viabile atât din punct de vedere al costurilor, cât şi al calitãţii în exploatare.
Beneficiari sunt Consiliile judeţene şi Locale care administreazã tronsoanele de drum.
Valoarea programului: valoare estimatã total este de 6891,5 mil. RON.
Surse de finantare: buget de stat, credit extern, alte surse de finantare: bugetul local al autoritãtilor locale, sponsorizãri, contributia populatiei, care este benevolã, poate fi sub formã de participare în muncã sau în bani si este stabilitã de cãtre consiliile locale, prin consultarea colectivitãtilor locale.
Termene de depunere a cererilor pentru obtinere de finantare: nu existã un termen prevãzut de depunere a cererilor. Solicitãrile de introducere la finantare prin Program al drumurilor se înainteazã de consiliile locale cãtre consiliile judetene, care în functie de: alocatiile primite de la Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintei, importanta lucrãrii si situatia existentã în teren, stabilesc prioritatea lucrãrilor si introducerea acestora pe listele anuale de finantare.
Axa prioritara 1.2. Amenajarea teritorială si dezvoltarea sistemului de utilităţi edilitare
Aceasta Axa are în vedere acele tipuri de investiţii care să ducă la creşterea calităţii vietii în comună dar si la dezvoltare locală. Astfel, avem în vedere creşterea accesului la utilităţi pentru un număr cât mai ridicat de persoane din Orasul Gataia, precum si identificarea unor modalităti de asigurare a serviciilor la preturi accesibile tuturor categoriilor de populatie.
Principalele măsuri avute în vedere se referă la: Infiintarea retelei de alimentare cu apă in toate satele orasului; Infiintarea retelei de canalizare in toate satele comunei; Infiintarea si dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor si a deseurilor; Amenajarea teritorială si reabilitarea unor clădiri de utilitate publică: (târguri, institutii publice, cămine culturale, scoli, dispensare etc); Amenajarea de spatii verzi si a unor locuri de agrement, în conformitate cu normele europene (reamenajarea parcului din centru, infiintarea de parcuri de joaca pentru copii cate unul in fiecare sat. Rectificarea albiei paraului Barzava;
Finantarea investitiei va fi realizată cu cofinantare de la bugetul local.
Eligibilitate pentru:
1. Programul operational de Infrastructura Mare Axa Prioritara 5.1 “Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră.” 2. Programul Operational Regional Axa prioritară 5 ”Imbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.” Prioritatea de investiții 5.2 ”Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban.” 3. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020 Masura 19 Axa Leader Submăsura 19.2 “Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală.” Masura 1/6B “Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si natural.” 4. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa prioritară 2 ”Protecția mediului și managementul riscurilor” 5. Programul Interreg V-A Romania-Ungaria Axa Prioritară 1: Protejarea în comun și utilizarea eficientă a valorilor comune și resurselor (Cooperarea în domeniul valorilor comune și resurselor) 6. Administratia fondului pentru mediu Spatii verzi, canalizare
De asemenea, la nivelul Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor funcţionează “Programul guvernamental privind alimentarea cu apă la sate şi locuinţe sociale”, conform HG. 687/1997 cu modificările şi completările ulterioare. Scopul programului are în vedere îmbunãtãtirea calitãtii vietii la sate, asigurarea alimentãrii cu apã a peste 1.700.000 locuitori din 894 localitãti, institutii locale si unele activitãti economice din comune, în conditii tehnice corespunzãtoare si la calitatea cerutã de normele în vigoare corelate cu cerinţele europene.
Principalele obiective se referă la: Introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apã, în vederea asigurãrii de apã potabilã pentru cca 1.700.000 locuitori din 894 localitãti din spatiul rural; Asigurarea nevoilor stringente de apã potabilã în mediul rural; Constientizarea comunitãtii cu privire la necesitatea folosirii apei potabile din surse de alimentare în sistem centralizat si educarea populatiei pentru a folosi rational sursele de apã; Asigurarea surselor de alimentare cu apã a agentilor implicati în dezvoltarea localitãtilor rurale; Crearea conditiilor de bazã necesare unui trai decent si revitalizarea unor zone defavorabile; Gestionarea si utilizarea rationalã a surselor de apã; Cresterea sigurantei in ceea ce priveste inundatiile. Durata Programului este 2000 – 2009 si cuprinde 3 etape de finantare din credite externe: Etapa I – finantatã cu 340 mil USD din care 60 mil USD au fost pentru locuinte sociale finalizate si 280 mil USD pentru sisteme de alimentãri cu apã la sate – în curs de finalizare; Etapa a II-a – finantatã cu 90 mil USD în anul 2004 conform HG nr.1036/2004 pentru sisteme de alimentare cu apã la sate – în derulare; Etapa a III-a – extindere cu 80 mil USD, din care s-au contractat 10 mil USD pentru 2007, conform HG nr. 1853/2006 urmând ca diferenta de 70 mil USD sã se ia în perioada 2007- 2009.
Pânã în luna iulie 2007 s-au introdus 407 sisteme de apã în 697 localitãti. Pentru anul 2007 programul de alimentare cu apã la sate s-a preliminat sã se deruleze în 290 localitãti, din care pânã în luna iulie în 57 localitãti au fost executate, în 83 sunt lucrãri în continuare, în diferite stadii de executie, iar în celelalte obiective noi.
Valoarea totală a programului: valoare estimatã total Program – 510 mil USD.
Termene de depunere a cererilor pentru obtinere de finantare: listele localitãtilor în care este necesarã executarea sistemelor de alimentare cu apã la sate si locuinte sociale au fost depuse de Consiliile Judetene la începutul Programului, în functie de creditul initial obtinut si la începutul fiecãrei etape de extindere a finantãrii.
Axa Prioritară 1.3: Dezvoltarea teritoriala si creşterea atractivităţii Orasului Gataia
Administraţia publică îsi propune ca directii de actiune în acest sector să identifice si să consolideze o “marcă locală” care să poată reprezenta pentru turistul care vizitează localitatea sau pentru investitorul interesat de potentialul local un adevarăt punct de reper al orasului comparativ cu celelalte localităti. Construirea acestei mărci locale va porni de la resursele de care dispunem în prezent si va culmina cu promovarea la nivel internaţional a orasului nostru prin parteneriate si contacte peste hotare. Aceasta se va realiza prin implementarea de programe de “Înfrătire” cu alte localităti din UE si nu numai si prin actiuni specifice.
Una dintre posibilităti este dezvoltarea unui brand local cu privire la tuica locala, diferite feluri de mâncare traditională din zonă, de anumite sărbători locale, personaje inedite cu povestile lor, monumente istorice etc..
Dintre principalele măsuri avute în vedere în acest domeniu, amintim: Atragerea unor investitori care sa dezvolte agroturismul si turismul de vanatoare in zona; Păstrarea si valorificarea potentialului natural si cultural; Intensificarea activităţilor culturale si dezvoltarea continuă a relatiilor internaţionale ( infratirea cu localitati din Serbia, Ungaria si alte tari); Dezvoltarea marketingului teritorial prin crearea unor brand-uri locale. Infiintarea unui parc industrial, Infiintarea unui punct de informare turistica
Eligibilitate pentru:
1. Programul Operational Competitivitate Axa Prioritară 2 ”Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă”. 2. Programul Operational Regional Axa Prioritară 7 “Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului” 3. Programul ”Europa pentru cetateni 2014-2020 Componenta 2 - Implicare democratică și participare civică, cu măsurile Masura 2.1 ”Înfrățire între localități” Masura 2.2 ”Rețele de orașe” 4. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020 Masura 19 Axa Leader Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii in infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si natural ” Masura 7/6B “Integrarea minoritatilor prin cultura si traditii” 5. Programul Interreg V-A Romania-Ungaria Axa Prioritară 1: Protejarea în comun și utilizarea eficientă a valorilor comune și resurselor (Cooperarea în domeniul valorilor comune și resurselor 6. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa Prioritara 4 “Atractivitate pentru un turism sustenabil ”
Axa Prioritară 1.4: Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, educationale, culturale si sportive din Orasul Gataia;
In acest domeniu conducerea orasului îsi propune ca directii de actiune să consolideze, sa extinda, sa renoveze si sa construiasca din temelie infrastructura necesara pentru desfasurarea acestor servicii. Aceasta se va realiza prin implementarea de proiecte initiate de primarie sau in care primaria este partenera. Pentru toate aceste activitati managementul resurselor si parteneriatele strategice realizate cu instittutii, Organizatii non-guvernamentale sau diferite grupuri au un rol primordial.
Dintre principalele măsuri avute în vedere în acest domeniu, amintim: Extinderea internatului de la Liceul din Gataia. Infiintarea unui muzeu; Modernizarea cladirilor scolilor din satele apartinatoare si a cladirii liceului Extinderea casei de cultura in vederea realizarii unui club pentru varsnici. Infiintarea unui centru de tineret si a unei asociatii care sa se ocupe de problemele tinerilor din Oras. Infiintarea unui centru de zi de tipul school after school Modernizarea bazei sportive din Orasul Gataia, Infiintarea unui ansamblu de dansuri traditionale romanesti si slovace.
Eligibilitate pentru:
1. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020 Masura 19 Axa Leader Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii in infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si natural” Masura 7/6B “Integrarea minoritatilor prin cultura si traditii.” 3. Programul Operational Regional Axa Prioritară 5 ”Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”. 4. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa Prioritara 1 “Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru o creștere favorabilă incluziunii” 5. Fondul de educatie pentru romi 6. Administratia Fondului Cultural National 7.Programul Erasmus + Actiune-cheie 3 “Sprijin pentru reforma politicilor”- Sport
1.5. Dezvoltarea infrastructurii de comunicare.
In acest domeniu conducerea Orasului îsi propune ca directii de actiune să atraga operatorii de telefonie mobila sa ofere servicii de telefon, internet si televiziune digitala si sa asigure acoperire pentru toti locuitorii comunei.
Dintre principalele măsuri avute în vedere în acest domeniu, amintim: Semnarea unor acorduri intre autoritatile locale si operatorii de internet si telefonie mobila;
Obiectiv Strategic 2: DEZVOLTAREA ECONOMIEI SI INDUSTRIEI
În urma analizei SWOT realizate la nivelul Orasului Gataia a reiesit ca fiind extrem de importantă susţinerea sectoarelor care prezintă potential de dezvoltare, în acest sens fiind retinute dezvoltarea serviciilor, dezvoltarea sectorului productiv si a turismului. Componenta fundamentală a dezvoltării economice, turismul este parte din priorităţile prezentei Strategii de Dezvoltare Locală. Integratea turismului în conceptul de marketing teritorial tine de oportunitatea pe care turismul o oferă ca posibilităti de promovare a zonei. Turismul este una dintre politicile transversale ale Uniunii Europene fundamentată juridic prin articolul 3, litera “u” din Tratatul de la Masstricht, în care se autorizează comunitatea să adopte măsuri de dezvoltare în acest sector.
Principalele obiective avute în vedere în cadrul acestei dimensiuni se referă la: Creşterea numărului investiţiilor în Orasul Gataia; Dezvoltarea sectoarelor cu potential de creştere economică (agricultură, turism, industrie); Creşterea calităţii serviciilor oferite de către administraţia publică.
Pentru Obiectivul Strategic 2 „Dezvoltarea economiei si turismului” au fost stabilite 3 axe prioritare:
2.1. Atragere de investiţii noi în comunitate Dezvoltare Business to Business Dezvoltare Business to Consumer Infrastructura de afaceri. Atragerea investiţiilor străine directe reprezintă o cale prin care se poate creşte competitivitatea sectorului productiv, deoarece investitorii de regulă aduc tehnologii competititive şi au o piaţă sigură pentru produsele lor. Până în prezent, România a beneficiat de investiţii străine directe mult mai reduse, comparativ cu alte economii de tranziţie. Pentru acestea din urmă, investiţiile străine directe au jucat un rol hotărâtor în restructurarea şi modernizarea industriei prelucrătoare şi a sectorului de servicii, precum şi, per ansamblu, în creşterea economică, creşterea productivităţii şi schimbările structurale.
2.2. Inovare si competitivitate pentru toate sectoarele economice În agricultură (agricultura alternativă, profesională) În turism (agroturism, turism cultural, turism de agrement) În industrie (micii producători)
Inovaţia şi asigurarea competitivităţii pentru toate sectoarele economice se traduc printr-o diversificare a producţiei şi prin stimularea investiţiilor în ramuri cu valoare adăugată şi a investiţiilor durabile, atât din punct de vedere economic cât şi în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de mediu. Acest tip de abordare a dezvoltării economice asigură evitarea unor situaţii de tipul celor din industria lohn, unde investitorii urmăresc realizarea unor investiţii minime şi valorificarea forţei de muncă ieftine. Îndată ce salariile cresc aceşti investitori s-au îndreptat spre est şi spre Asia, unde pot găsi manoperă mai ieftină, creând dereglări pe piaţa muncii. Aşadar este esenţial să se diminueze dependenţa ridicată de câteva sectoare, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional. În ceea ce priveşte Orasul Gataia, ne propunem acordardare unei atenţii specializate tehnologiilor de nişă şi alternative (avem aici în vedere dezvoltarea unei agriculturi alternative, a agroturismului) dar şi susţinerea micilor producători locali, care sunt factori esenţiali pentru o dezvoltare armonioasă.
2.3. Servicii de calitate oferite agenţilor economici si cetatenilor Promovarea intereselor locale Acces la utilităţi Informare.
Creşterea calităţii serviciilor oferite de către administraţia publică reprezintă un element esenţial pentru atragerea de investitori străini şi români, dar şi pentru dezvoltarea activităţii IMM- urilor şi a agenţilor economici în general. Dacă atitudinea administraţiei publice locale este deschisă şi orientată spre rezolvarea problemelor investitorilor, aceştia se vor simţi în siguranţă şi vor fi interesaţi să investească.
2.4. Cresterea mobilitatii cetatenilor Orasului Gataia Inbunatatirea infrastructurii de transport prin amenajarea statiilor de asteptare Atragerea unor companii de transport care sa infiinteze rute ce trec prin oras, Introducerea transportului scolar pentru elevi si cadre didactice
Cresterea mobilitatii cetatenilor din Orasul Gataia reprezinta una dintre cele mai urgente probleme deoarece in momentul de fata datorita lipsei unor mijloace de transport constante si accesibile din punct de vedere al pretului foarte multi dintre tinerii care termina 8 clase la scoala din localitate nu continua studiile
Axa Prioritară 2.1. „Atragere de investiţii noi în comunitate”
Atragerea de noi investiţii locale si crearea de locuri de muncă pentru populaţia Orasului Gataia reprezintă un principal factor de dezvoltare. Aici se are în vedere atât atragerea de investitori străini, cât si susţinerea micilor producători locali, prin dezvoltarea unei infrastructuri corespunzătoare, crearea si stimularea unui mediu competitiv si dinamic.
Trebuie avut în vedere că investiţiile străine directe constituie o sursă esenţială pentru creşterea şi modernizarea economiei. Investitorii străini creează locuri de muncă, care contribuie la scăderea şomajului generat de procesul de restructurare a economiei, dar în acelaşi timp ei oferă o piaţă pentru bunurile şi serviciile furnizate de IMM-urile româneşti. În general, investiţiile străine sunt concentrate în zone destul de dezvoltate, caracterizate printr- un bun nivel de dotare tehnico-edilitară, locaţii adecvate, accesibilitate, o forţă de muncă diversificată şi calificată.
Atragerea de noi fluxuri de investitori presupune întărirea acestor premise şi multiplicarea lor şi la nivelul comunelor, aşa cum este Orasul Gataia. Investiţiile străine prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje, fiind supuse anumitor riscuri şi incertitudini. Astfel, dezvoltarea unor activităţi cu valoare adăugată mică cum este industria confecţiilor textile şi a confecţionării încălţămintei a dus la crearea în anumite zone din ţară a unor societăţi comerciale în localităţile mici, care au constituit unica alternativă de muncă pe plan local. Prin migrarea firmelor străine respective spre ţări cu manoperă mai ieftină aceste afaceri au fost închise, populaţia pierzându-şi locurile de muncă. Cu cât investiţia care se mută sau se închide a fost mai mare cu atât impactul este mai mare asupra economiei localităţii.
Având în vedere aspectele prezentate mai sus, Orasul Gataiatrebuie să dezvolte o politică sustenabilă de atragere a investitorilor străini, care să ţină cont atât de potenţialul local cât şi de dinamica de dezvoltare naţională şi europeană.
Principalele tipuri de măsuri se referă la: Crearea de noi locuri de muncă; Dezvoltarea unei politici sustenabile de atragere a investitorilor; Infiintarea unui parc industrial Dezvoltare Business to Business; Dezvoltare Business to Consumer; Dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri – aceasta are în vedere în special servicii de consultanţă, asistenţă în domeniul managementului şi marketingului şi realizarea de activităţi de formare şi reconversie profesională, pentru atragerea de investitori noi şi pentru a sprijini activităţile deja existente. Infrastructura de afaceri poate cuprinde centre de servici pentru IMM-uri, centre de transfer tehnologic, centre de marketing, incubatoare de afaceri şi alte structuri care sprijină dezvoltarea activităţii antreprenoriale. Pe termen lung ele duc la creşterea numerică şi calitativă a întreprinderilor mici şi mijlocii.
Eligibilitate pentru:
1. Programul Operational de Competitivitate Axa Prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă. 2. Programul Operational Regional Axa Prioritară 2 “Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii” Axa Prioritară 9 “Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban”. 3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa Prioritara 1 “Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru o creștere favorabilă incluziunii” 4.Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020 Masura 19 Axa Leader Masura 3/6A ”Masuri impotriva depopulari prin crearea de noi locuri de munca prin sprijinirea activitatilor non-agricole.” 5. Programul Interreg V-A Romania-Ungaria Axa prioritară 3: Îmbunătățirea ocupării forței de muncă și promovarea mobilității forței de muncă transfrontaliere (Cooperare în domeniul ocupării forței de muncă)
Axa Prioritară 2.2. Inovare si competitivitate pentru toate sectoarele economice
În vederea dezvoltării Axei Prioritare 2, am stabilit un număr de 9 măsuri, care se concentrează asupra domeniului agricol, turism si a industriei (micii producători locali). Aceste măsuri au fost dezvoltate plecându-se de la încrederea comunităţii locale în potenrtialul de dezvoltare economică a micilor afaceri (adesea de familie) si în capacitatea acestora de a crea coeziune socială la nivel local.
Măsurile avute în vedere se referă la: Dezvoltarea si creşterea calităţii activităţilor în domeniul agricol. Susţinerea micilor marilor producatori agricoli si dezvoltarea de servicii de asistenţă pentru acestia. Diversificarea producţiei agricole si dezvoltarea unei agriculturi alternative. Dezvoltarea unor structuri pentru susţinerea activităţilor agricole si profesionalizarea modului de comercializare a produselor (exemplu: Bursa de mărfuri agricole). Dezvoltarea capacităţii de prelucrare a produselor agro-zootehnice; Susţinerea micilor producători locali. Crearea si amenajarea obiectivelor turistice. Atragerea si sprijinirea investitorilor în vederea dezvoltării agroturismului. Sprijinirea micilor producatori in vederea asocierii pentru promovarea produselor si cresterea eficientei productiei. Realizarea unor materiale de informare si promovarea alternativă a ofertelor turistice din diferite surse de comunicare. Realizarea unor site-uri de promovare a turismului si a valorilor locale. Infiintarea unui centru de informare turistica.
Promovarea ofertei turistice va urmări folosirea alternativă a unor canale de comunicare, prin adresarea mai multor tipuri de public tintă. Această activitate cuprinde următoarele demersuri:
definirea unei mărci locale si crearea de activităti pentru susţinerea acestuia; elaborarea de materiale de promovare, unitare si de calitate (tematice sau diversificate, multilingvistice): postere, brosuri, materiale informative, cataloage cu produse si servicii, hărti, calendare ale evenimentelor, etc; diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică locale si naţionale, prin birourile de turism din străinătate si în localităţile din străinătate; promovare on-line si crearea de legături între site-urile internet existente; susţinerea de activităti de promovare în mass-media;
In vederea sprijinirii micilor agricultori locali se va promova asocierea acestora in vederea infiintarii unei asociatii de producatori care sa promoveze produsele acestora catre publicul larg si totodata sa dezvolte un brand care sa promoveze imaginea comunei.
Eligibilitate pentru:
1. Programul Operational Regional Axa Prioritară 2 –”Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii” Axa Prioritară 7 ”Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului”; 2. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020 Masura 19 Axa Leader Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală.” Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii in infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si natural.” Masura4/2A “Sprijinirea structurilor asociative prin investitii in active fizice.” Masura 2/2B “Reinoirea generatiilor de fermieri prin sprijinirea tinerilor fermieri “ Masura4/2A “Sprijinirea structurilor asociative prin investitii in active fizice.” Masura 6/1A “Incurajarea cooperarii prin asociere pentru gasirea de solutii inovative si facilitarea acesului la piata.” Submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. 3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa prioritara 1” Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru o creștere favorabilă incluziunii” Axa prioritară 4: “Atractivitate pentru un turism sustenabil”
Axa Prioritară 2.3. Servicii de calitate oferite agenţilor economici si consumatorilor
Considerăm că managementul administratiei publice are nevoie de competitivitate si de o abordare modernă, eficientă si calitativă. În acest fel se vor evita strategiile proiectate pe termen scurt si se va trece la modelul de management orientat spre obiective durabile. În vederea asigurării unui nivel crescut de performantă a actului de guvernare sunt prevăzute următoarele tipuri de măsuri:
Adoptarea, modificarea sau completarea organigramei, numărului de personal si statului de functii al aparatului propriu în functie de necesitătile impuse de atributiile acestuia, corelat cu reglementările legale în vigoare; Asigurarea unei planificări a resurselor umane în functie de procesele institutionale ce urmează a se derula; Elaborarea planurilor de formare continuă a functionarilor publici si salariatilor în functie de rezultatele evaluării performantelor profesionale si reglementările legale în vigoare (cel putin 7 zile / an); Initierea tuturor functionarilor publici în domeniul utilizării programelor informatice la nivelul standardelor ECDL (European Computer Driving Licence) în conformitate cu planul de initiere elaborat în baza strategiei Guvernului privind informatizarea administratiei publice, aprobată prin H.G. nr.1007/2001; Eficientizarea accesării si managementului fondurilor nerambursabile; Realizarea transparentei în activitatea administratiei publice locale asigurându-se participarea activă a cetăteanului în procesul de luare a deciziilor, în deplină concordantă cu prevederile Legii 52/2003. Infiintarea unui Birou Unic in cadrul Primariei.
Eligibilitate pentru: 1. Programul Operațional Capacitate Administrativă Axa Prioritară 1 “ Administrație publică și sistem judiciar eficiente”. Axa Prioritara 2 “Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente.” 2. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru o creștere favorabilă incluziunii.”
2.4. Cresterea mobilitatii cetatenilor orasului Gataia
Mobilitatea cetatenilor este foarte importanta dat fiind faptul ca traim intr-o perioada in care viteza si rapiditatea cu care circula marfurile, persoanele si informatiile sunt primordiale. In acest sens primaria Gataia si-a propus pentru perioada care urmeaza inbunatatirea acestei componente a dezvoltarii localitatii prin: Modernizarea statiilor de autobuz de pe raza comunei Introducerea transportului scolar Cresterea numarului de prestatori de servicii de transport care au rute ce trec prin localitate Cuprinderea Orasului Gataia in lista de prioritati a judetului pentru modernizarea infrastructurii de transport. Achizitionarea unui autocar care sa deserveasca institutiile de pe raza localitatii si angajatii acestora
Eligibilitate pentru: 1.Programul Operational Regional Axa Prioritară 4 –”Dezvoltare urbană durabilă.” 2. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa Prioritara 3 “Mobilitate sustenabilă și accesibilitate.” 3. Programul Interreg V-A Romania-Ungaria Axa prioritară 2: Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere durabile și eliminarea blocajelor (Cooperare în domeniul accesibilității) - 34,99 mil euro 4. Fondul de educatie pentru romi.
Obiectiv strategic 3: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE SI A UNUI SISTEM SOCIAL INTEGRAT
Obiectivul strategic 3 urmăreşte investirea în resursele umane, care constituie atât o modalitate de creştere a gradului de ocupare cât şi de combatere a excluderii sociale. Acţiunile sub această prioritate vor acţiona în sinergie cu acţiunile prevăzute în cadrul altor priorităţi, în scopul atingerii obiectivului general. Această prioritate vizează: combaterea consecinţelor restructurării economice asupra pieţei muncii, redresarea tendinţei actuale de abandon şcolar timpuriu şi de participare scăzută la educaţie în mediul rural, combaterea excluderii de pe piaţa muncii a populaţiei rromă, precum şi a altor grupuri vulnerabile, combaterea segregării sectoriale în cazul femeilor având locuri de muncă cu statut inferior, satisfacerea cererii sectorului privat pentru anumite calificări, investirea într-o economie a cunoaşterii, satisfacerea cererii de cunoştinţe informatice determinată de expansiunea sectorului IT şi dezvoltarea societăţii informaţionale.
Principalele obiective avute în vedere se referă la: Valorificarea potentialului uman din Orasul Gataia; Creşterea calităţii vietii si combaterea marginalizării sociale in special a etnicilor romi si a familiilor sarace din localitate; Creşterea competitivitătii fortei de muncă locale.
În cadrul Obiectivului Strategic 3 „Dezvoltarea resurselor umane si a unui sistem social integrat”, am stabilit un număr de 3 Axe Prioritare, după cum urmează:
3.1. Promovarea resurselor umane si valorificarea potentialului uman Parteneriate Educatie si Cultură Tineret Sectorul ONG
3.2. Calitatea vietii în comunitate Sănătate si protectie civilă Incluziune socială si protectie socială in special a etnicilor romi, dar nu numai Alimentatie (mod de viată)
3.3. Locuri de munca care să asigure bunăstarea economică Pregătire profesională Acces la Informatie Mobilitatea fortei de muncă
3.4. Imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala si protectia copilului; Infiintarea unui centru de zi de tipul school after school Proiecte care sa vizeze educatia pentru sanatate
3.5. Cresterea calitatii serviciilor educationale din localitate Reabilitarea cladirii Liceului ( sistem de incalzire si infrastructura) Constructia unei Sali de sport Formarea cadrelor didactice Dotarea scolilor din localitate Reabilitarea cladirilor scolilor de pe sate Diminuarea abandonului scolar in randul copiilor romi Introducerea transportului scolar Prevenirea segregarii
Axa Prioritară 3.1 „Promovarea resurselor umane si valorificarea potentialului uman”
În vederea asigurării unei dezvoltări durabile a Orasului Gataia, un loc important este ocupat de formarea si promovarea resurselor umane locale. Astfel că, pentru a asigura o calitate crescută actului educational sunt necesare o serie de investiţii în infrastructura fizică (reabilitarea scolilor si gradinitelor din Ticvaniu Mic, Carnecea si Secaseni) dar si în formarea continuă a cadrelor didactice.
În prima fază se va acorda prioritate ocupării prin crearea condiţiilor de bază pentru reuşita strategiei: în primul rând prin înlăturarea punctelor slabe ale sistemului de învăţământ şi stoparea declinului său actual, printr-o concentrare deosebită în rândul grupurilor sociale cu rate de participare foarte scăzute pe piaţa muncii, romi si varsnici.
Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă la cerinţele pieţei, prin investiţii în dezvoltarea resurselor umane, pe baza unei strategii de învăţare continuă. Aceasta implică: i) promovarea creşterii participării la învăţământul secundar superior, care se va realiza, între altele, prin asigurarea unui larg acces la Internet în întreg sistemul educaţional, pentru a putea exploata informaţia existentă pe paginile web (în acest fel putându-se depăşi dificultăţile cauzate de infrastructura precară şi diminua costurile învăţării); ii) crearea unui cadru accesibil pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, care să ofere posibilitatea re-instruirii şi actualizării cunoştinţelor şi calificărilor. Învăţarea pe parcursul întregii vieţi este necesară din ce în ce mai mult pentru prelungirea vieţii active a forţei de muncă, pentru dezvoltarea competenţelor adecvate cerinţelor viitoarelor pieţe ale muncii, cât şi pentru anticiparea carenţelor privind calificarea forţei de muncă, cauzate de neconcordanţele dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii.
Investirea în formarea capitalului uman contribuie în mod indirect la dezvoltarea durabilă prin îmbunătăţirea calificării forţei de muncă şi adaptarea acesteia la activităţi de înaltă valoare adăugată, capacitatea intelectuală a forţei de muncă contribuind la sporirea valorii acesteia. Investiţiile în resursele umane sunt în general activităţi care implică un consum scăzut de energie şi cu un impact negativ limitat asupra mediului. Acest tip de intervenţie este dedicat necesităţii de calificare şi re-calificare permanentă a forţei de muncă prin actualizarea şi adaptarea competenţelor pentru a face faţă concurenţei dintr-o Uniune lărgită şi o economie globală, prin ţinerea pasului cu schimbările tehnologice şi cu creşterea ponderii importanţei cunoştinţelor în valoarea producţiei.
Vizând cursanţii şi instituţiile de formare, această intervenţie include acţiuni specifice pentru obţinerea cunoştinţelor de bază în domeniul informatic şi pentru o mai bună exploatare de către firme a oportunităţilor oferite de societatea informaţională, în sinergie cu măsuri de promovare a societăţii informaţionale, subliniate în cadrul priorităţii 1. Nivelul de referinţă etalon va fi reprezentat de nivelul European al învăţării continue şi al cunoştinţelor informatice.
Formarea continuă şi cursurile de reconversie profesională reprezintă un factor important şi pentru populaţia din mediul rural, care adesea trebuie să-şi adapteze nivelul de pregătire şi formare profesională. Acest aspect este valabil atât pentru persoanele care doresc să se angajeze în întreprinderi noi, care doresc să iniţieze o afacere, sau care doresc să se specializare în noi metode şi tehnologii de cultivare agricolă. Având în vedere specificul şi potenţialul Orasului Gataia, considerăm că trebuie să se acorde o atenţie specială posibilităţilor de formare în domneiul turistic (şi a serviciilor adiacente) precum şi în domeniul agricol (în special în ceea ce priveşte metodologii alternative de practicare a agriculturii).
Astfel, principalele măsuri care sunt prevăzute pentru această prioritate se referă deopotrivă la asigurarea spatiului fizic şi a dotărilor necesare (inclusiv acces crescut la internet si la folosirea calculatoarelor pentru elevi ) dar şi la creşterea calităţii procesului de învăţământ si asigurarea accesului egal la actul educational. Principalele măsuri prevăzute se referă la:
Reabilitarea infrastructurii educaţionale, scoala Promovarea invătării pe parcursul vietii; Creşterea accesului la educatie, în special pentru categoriile dezavantajate (romi si copii de la sate) ; Prevenirea abandonului scolar; Dezvoltarea programelor de alfabetizare si a programelor gen „a doua sansă” pentru persoanele care nu au absolvit învăţământul obligatoriu; Asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în educatia timpurie si în învăţământul pentru copiii si elevii cu cerinţe educaţionale speciale; Creşterea calităţii actului de predare; Susţinerea dezvoltării organizaţiilor nonguvernamentale; Dezvoltarea de parteneriate cu mediul nonguvernamental Dezvoltarea de parteneriate cu AJOFM si ONG-uri in vederea organizarii unor cursuri de formare.
Eligibilitate pentru:
1. Program Operational Capital Uman Axa Prioritară 3 – “Locuri de muncă pentru toți.” Axa Prioritară 4 – ”Incluziunea socială și combaterea sărăciei.” Axa prioritara 5 ”Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC).” Axa Prioritară 6 – “Educație și competențe.” 2. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru o creștere favorabilă incluziunii.” 3. Fondul de educatie pentru romi
Axa Prioritară 3.2. „ Calitatea vietii in comunitate”
Factorii care garantează calitatea vietii într-o comunitate sunt descrisi ca o întrepatrundere a sistemului de sănătate publică, acces la informatii, alimentatie de calitate, acces la utilităţi, locuri de munca decente, locuire si societate incluzivă.
Este cert că există o componentă importantă a excluderii sociale legată de grupurile etnice dezavantajate, populaţia Rromă, şi totodată pot fi identificate cu uşurinţă elemente ale excluderii sociale în rândul persoanelor cu handicap. Totuşi, de asemenea la nivele comparabile generale, pot fi întâlnite cazuri accentuate de excludere socială în rândul populaţiei rurale în general, urmare a factorilor geografici. Mai mult decât atât, în timp ce promovarea egalităţii de şanse la cele mai înalte niveluri ale societăţii constituie clar o necesitate, efectele restructurării industriale asupra ocupării în anumite judeţe ar putea ridica întrebări provocatoare admisibile legate de care dintre acţiuni ar fi justificate pentru sprijinirea ocupării bărbaţilor în meserii slab plătite.
De asemenea, sensul obişnuit al excluderii sociale şi egalităţii de şanse trebuie adaptat la situaţia existentă în România. Strategia de combatere a excluderii sociale şi creşterea gradului de includere socială şi a ratei de ocupare va fi compusă şi prin programe speciale adresate grupurilor dezavantajate pentru integrarea efectivă a acestora pe piaţa muncii. Programele vor dezvolta o abordare personalizată a nevoilor individuale pentru crearea oportunităţilor adecvate de găsire a locurilor de muncă.
De asemenea, vor fi sprijinite măsurile de întărire a sistemului de servicii sociale, adresat în special persoanelor vulnerabile. Acest sistem va include şi infrastructura socială care va cuprinde, fără să se rezume la acestea, ajutorul în caz de urgenţă, structuri de sprijin acordat bătrânilor şi persoanelor cu handicap, sistemul de sănătate, precum şi sprijin special acordat orfanilor şi copiilor abandonaţi.
În ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor sociale, acest tip de măsuri vizează în primul rând necesitatea dezvoltării unei reţele de servicii sociale acordate grupurilor dezavantajate, in cazul nostru in special Rromi dar nu numai şi persoanele aflate în nevoie, în vederea prevenirii riscului de marginalizare sau excluziune socială. Dezvoltarea şi acordarea serviciilor sociale se află în responsabilitatea autorităţilor locale care pot elabora programe de servicii organizate în directă relaţie cu nevoile concrete ale populaţiei, cu posibilităţile financiare şi implicarea comunităţii. Furnizarea serviciilor sociale se poate realiza de autorităţile locale, cu sprijinul statului şi în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale sau alţi reprezentanţi ai societăţii civile.
Descentralizarea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială la nivel local şi judeţean, inclusiv formarea profesională pentru operatorii publici vizează procesul de deconcentrare şi descentralizare, prin dezvoltarea şi stabilirea atribuţiilor concrete ale direcţiilor publice de asistenţă socială, precum şi definirea şi clasificarea structurii noilor servicii publice de asistenţă socială aflate în subordinea consiliilor judeţene şi a primăriilor. Operatorii publici din domeniul asistenţei sociale vor fi sprijiniţi în dezvoltarea capacităţii lor de analiză şi soluţionare a problemelor sociale de la nivel comunitar, identificarea nevoilor şi a potenţialilor beneficiari, organizarea procesului de acordare a serviciilor sociale, elaborarea de programe în funcţie de specificul local şi de nevoile concrete ale populaţiei.
Principalele măsuri avute in vedere se referă la:
Dezvoltarea infrastructurii sociale, infiintare centru de zi si centru de tineret; Creşterea calităţii serviciilor de sănătate publică; Dezvoltarea unor servicii de combatere a excluziunii sociale; Promovarea unui stil de viată sănătos; Creşterea accesului la informatii pentru locuitorii Orasului Gataia; Constructia de locuinte sociale pentru romi, tineri si grupuri dezavantajate; Cresterea accesului la locuri de munca decente; Infiintarea unui club al tinerilor, activitati ale tinerilor ; Dezvoltarea unor servicii de protectie civilă. Infiintarea a sase parcuri de joaca (in fiecare sat) si modernizarea parcului din Centru
Eligibiltate pentru:
1. Program Operational Capital Uman: Axa Prioritară 4 ”Incluziunea socială și combaterea sărăciei.” Axa prioritare 5 ”Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC).” Axa Prioritară 6 ”Educație și competențe” 2. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru o creștere favorabilă incluziunii” 3. Programul Erasmus + al Comisiei Europene Actiunea cheie 1 “Mobilitatea persoanelor in scop educational ” Actiunea cheie 2 “Cooperare pentru inovare si schimb de bune practici 4. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020 Masura 19 Axa Leader Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si natural” 5. Programul Interreg V-A Romania-Ungaria Axa prioritară 4: Îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a sănătății (Cooperare în domeniul sănătății și prevenției bolilor) La acesta axa ar trebui sa fie amintit si programul Ministerului, Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor care are in derulare programul pilot “Locuinte sociale pentru Romi” in cadrul caruia se construiesc in regim similar programului ANL, locuinte sociale pentru familiile de romi.
Axa Prioritară 3.3. „Locuri de munca care sa asigure bunastare economica”
La baza Politicii Europene pentru Ocuparea Fortei de Muncă se gaseste promovarea dezvoltării unor locuri de muncă sustenabile, care să permită valorificarea competentelor si potentialului uman si care să asigure oportunităti egale pentru toti cetăţenii. Principalele măsuri avute în vedere se referă la scăderea ratei somajului, conducând la creşterea gradului de integrare pe piaţa muncii în special prin angajarea tinerilor si a somerilor de lungă durată. În acest context, se prevede creşterea accentului pus asupra programelor de formare profesională, urmărindu-se totodată realizarea unui echilibru mai bun între ocuparea subventionată si alte tipuri de măsuri. Măsurile active pentru persoanele afectate de somajul structural vor include dezvoltarea de programe de consiliere privind cariera, de formare profesională prin calificare si recalificare, practică în muncă, posibil în colaborare cu investitorii.
Principalele măsuri avute în vedere în cadrul acestei axe prioritare se referă la: Intensificarea măsurilor active de ocupare, in special in ceea ce priveste etnicii romi locuitorii de la sat si varsnicii; Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orientare profesională si informare privind cariera; Dezvoltarea unor programe de antreprenoriat; Facilitarea accesului la cursuri de formare si perfectionare continuă;
Eligibilitate pentru:
1. Program Operational Capacitate Administrativa Axa prioritară 1 “Administrație publică și sistem judiciar eficiente.” Axa prioritară 2 “Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente.” 2. Program Operational Capital Uman: Axa Prioritară 1 “Inițiativa locuri de muncă pentru tineri.” Axa Prioritară 2 “Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs” Axa Prioritară 3 “Locuri de muncă pentru toți.” 3. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020 Masura 19 Axa Leader Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală.” Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si natural.” 4. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru o creștere favorabilă incluziunii. 5. Programul Operational Regional Axa Prioritară 2 “Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.”
3.4. Imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala si protectia copilului;
Din punct de evdere al protectiei sociale in Orasul Gataia s-au demarat deja o serie de activitati care au drept scop imbunatatirea serviciilor oferite cetatenilor. In perioada urmatoare este absolut necesar continuarea acestor actiuni ca corelate cu unele noi sa duca la acoperirea tuturor nevoilor cetatenilor in materie de protectie sociala.
Principalele masuri care se au in vedere in cadrul acestei axe prioritare sunt: Infiintarea unui centru de zi de tipul school after school Infiintarea unui azil pentru batrani Proiecte care sa vizeze educatia pentru sanatate
Eligibilitate pentru: 1. Program Operational Capital Uman: Axa Prioritară 4 ”Incluziunea socială și combaterea sărăciei.” 2. Program Operational Regional Axa Prioritară 8 ”Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale.” Axa Prioritară 9 ”Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban.” Axa Prioritară 6 - Educație și competențe. 3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru o creștere favorabilă incluziunii” 4. Programele Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei 5. Fondul de educatie pentru romi 6. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020 Masura 19 Axa Leader Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală.” Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si natural.” 7. . Programul Interreg V-A Romania-Ungaria Axa prioritară 4: Îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a sănătății (Cooperare în domeniul sănătății și prevenției bolilor)
3.5. Cresterea calitatii serviciilor educationale din localitate
Educatia este cel mai important factor care influenteaza dezvoltarea unei comunitati. Pana in prezent Orasul Gataia a fost cuprinsa in o serie de programe si proiecte care vizau inbunatatirea calitatii educatiei la scolile din oras si in special la scoala de la vale, corp B unde marea majoritate a copiilor care frecventeaza aceasta scoala sunt elevi de etnie roma.
Principalele masuri care se au in vedere in cadrul acestei axe prioritare sunt: Reabilitarea scoliilor de pe sate Constructia unei Sali de sport Formarea cadrelor didactice Dotarea scolilor din localitate Constructia unei gradinite Diminuarea abandonului scolar in randul copiilor romi Introducerea transportului scolar Prevenirea segregarii
Eligibilitate pentru: 1. Program Operational Capital Uman Axa Prioritară 3 ”Locuri de muncă pentru toți.” 2. Program Operational Regional Axa Prioritară 4 ”Dezvoltare urbană durabilă.” 3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia Axa prioritara 1 ”Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru o creștere favorabilă incluziunii.” 4. Programele Ministerului Educatiei si Cercetarii 5. Fondul de educatie pentru romi 6. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020 Masura 19 Axa Leader Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală.” Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate patrimoniului cultural si natural.”
Concluzii
Realizarea acestui document strategic permite comunitaţii din Gataia identificarea si validarea unor priorităţi viitoare de actiune, acestea fiind alese în functie de resursele existente si de vointa generală a locuitorilor din Gataia. În tot acest proces care va urma, Strategia va servi ca punct de referintă pentru o dezvoltare durabilă si armonioasă a orasului. Implementarea Strategiei se va realiza prin scrierea de proiecte, atât de către autoritatea locală cât si de oricare membru al comunităţii care doreste să contribuie la dezvoltarea comunitară.
În vederea implementării cu succes a acestui document strategic este necesară o implicare a tuturor factorilor reprezentativi din Orasul Gataia, precum si o bună colaborare între administraţia locală si cetăţeni. Evaluarea Strategiei, a gradului de implementare a obiectivelor, se va face periodic, într-o manieră stabilită la nivelul comunităţii.
În vederea implementării cu succes a acestui document strategic, echipa de elaborare a Strategiei supune atentiei următoarele aspecte:
Strategia de Dezvoltare locală este un document al întregii comunităţii, nu este a unei persoane sau institutii, a unui partid sau organizatii de orice fel.
Societatea civilă trebuie să decidă cum va arăta comunitatea în care vor să trăiască si tot ei sunt cei care vor controla punerea în fapt a acestor decizii.
Din punct de vedere politic strategia trebuie asumată de către Consiliul Local care va stabili o ordine a priorităţilor si prin bugetul existent le va finanta si cofinanta.
Consiliul Local este cel care poate modifica această strategie imediat sau mai târziu, în functie de dezvoltări ulterioare ale situatiei sociale, politice si economice.