Criza Politică Postelectorală Din Republica Moldova
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REGISTRU ACTUAL 119 Dorin CIMPOEŞU Criza politică postelectorală din Republica Moldova O mare incertitudine politică postelectorală Rezultatele alegerilor parlamentare din 24 fe- bruarie 2019 se arătau neconcludente pentru evoluția politică postelectorală a Republicii Moldova. Acestea au permis accederea în D.C. – prof. univ., dr. în noul Parlament a trei forțe politice mari istorie. Autor al volumelor (PSRM, PDM și Blocul ACUM), cu un nu- Guvernarea de centru-dreapta în Basarabia (Republica măr de mandate aproape egal (35, 30 și 26), Moldova) 1998-1999 (2009); ceea ce le făceau dependente în perspectiva Restauraţia comunistă creării unei coaliții parlamentare majoritare. sovietică în Republica Moldova (2008); Republica Pe de altă parte însă, acestea erau incompati- Moldova, între România şi bile din punct de vedere ideologic, al viziunii Rusia (Premiul Salonului de dezvoltare a Republicii Moldova, precum Internaţional de Carte, și al drumului pe care aceasta urma să-l par- Chişinău, ediţia a XIX-a, 2010); Basarabia la un secol curgă, în perioada următoare. de la Marea Unire, 1991-2018 În același timp, relațiile dintre aceste forțe (2018). Specialist în istoria contemporană a României, erau de o neîncredere aproape totală, una inclusiv a Basarabiei (1918 – dintre ele (Blocul ACUM) acuzându-le pe ce- prezent), profesor de istoria lelalte două, fie deoligarhizarea țării și captu- contemporană a românilor şi rarea instituțiilor statului (PDM), fie de pro- istoria instituţiilor româneşti contemporane. rusism și de blaturi la vedere sau mai ascunse cu puterea în exercițiu (PSRM). În această triadă politică incompatibilă mai avea un cuvânt greu de spus și vectorul rus, 120 ROMÂNĂ care, dorind să-și prezerve influența în Republica Moldova, princoloa - na a cincea socialistă, nu era de acord cu o alianță toxică între PSRM și PDM, condus de antirusul Vlad Plahotniuc, căruia procuratura rusă îi deschisese mai multe dosare penale. Ca urmare a acestei stări de lucruri total nefavorabile, nu se întrevedeau eventuale cedări, compromisuri sau condiționalități din partea vreunei forțe politice dintre cele trei, ci mai degrabă o incertitudine politică prelungită și un impas foarte greu de depășit. Poziționarea principalelor partide parlamentare după alegeri Blocul ACUM, al opoziției proeuropene, a anunțat încă înaintea ale- gerilor că nu va face alianțe cu Partidul Democrat, pe care-l acuză de capturarea statului, și nici cu PSRM, întrucât valorile promovate de acesta sunt în contradicție flagrantă cu orientarea prodemocratică și prooccidentală a alianței respective. La scurt timp după data alegerilor, Maia Sandu, unul dintre liderii Blocului ACUM, a reafirmat, într-un interviu acordat Europei Libere, că formațiunea sa nu va face coaliție nici cu PD, nici cu PSRM și nici cu partidul Șor, sens în care componentele Blocului au semnat un an- gajament1. Contrar acestor declarații arhicunoscute, PDM a fost primul partid care a transmis scrisori doar reprezentanților Blocului ACUM pentru a începe negocieri de creare a unei coaliții de guvernare, anunțul fi- ind făcut, la 1 martie 2019, de vicepreședintele formațiunii, Vladimir Cebotari. În aceeași zi, PDM a făcut publice principiile care vor sta la baza nego- cierilor, dar și a viitoarei guvernări, acestea având mai mult un caracter social2. La rândul lor, socialiștii nu au întârziat prea mult să curteze Blocul ACUM, invitând liderii acestuia, pentru data de 12 martie, la sediul PSRM, la discuții preliminare în vederea formării majorității parla- mentare. REGISTRU ACTUAL 121 În ziua dinaintea preconizatei întrevederi, Zinaida Greceanîi a infor- mat public că PSRM a adoptat o declarație cu următoarele principii care vor sta la baza unei eventuale majorități parlamentare: garanta- rea statalității, neutralității Republicii Moldova și reintegrarea țării; politică externă echilibrată prin consolidarea parteneriatului strate- gic cu Federația Rusă și cooperarea reciproc avantajoasă cu Uniunea Europeană, SUA și alte state; respectarea drepturilor fiecărui cetățean al Republicii Moldova indiferent de naționalitate și apartenență etni- că; dezvoltarea economică și crearea de noi locuri de muncă, echitate socială și protecția valorilor tradiționale3. Consecvenți principiilor enunțate, Maia Sandu și Andrei Năstase, cei doi lideri ai Blocului ACUM, au refuzat ambele oferte, reiterând faptul că nu vor face alianțe politice cu „partidele oligarhice și antieuropene” – PD, PSRM și Partidul Șor. Concomitent, aceștia au lansat un apel către toți deputații să susțină adop- tarea unei declarații a Parlamentului care să constate „caracterul capturat al instituțiilor statului”, precum și votarea unui set de legi pentru eliberarea acestor instituții „de sub controlul oligarhic”, să sprijine crearea unor co- misii speciale pentru investigarea „furtului miliardului” și a spălătoriilor de bani rusești, precum și să anuleze sistemul electoral mixt4. Refuzul categoric al acestora a fost taxat prompt și dur de reprezentanții celor două partide. Astfel, Ion Ceban, secretarul pe probleme de ideo- logie al socialiștilor, a declarat că atitudinea acestora este „iresponsabi- lă”, iar propunerea de adoptare a unui pachet de legi pentru „dezoligar- hizarea” statului e „incompetentă și populistă”. „Ne pare rău de politica struțului adoptată de Blocul ACUM”5. Pe de altă parte, vicepreședintele democrat, Adrian Candu, a supralicitat oferta, afirmând că PDM vine cu o nouă invitație la negocieri, adresată Blocului ACUM și democrații sunt dispuși să ofere chiar și conducerea viitorului Guvern6. Deputații s-au reunit în unica ședință a noului Parlament La 21 martie 2018, Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a a fost convocat în ședința de constituire, care a fost prezidată de socialistul Eduard Smirnov, decanul de vârstă al deputaților. 122 ROMÂNĂ La prima ședință, președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, a prezentat raportul privind rezultatele alegerilor parlamentare și valida- rea mandatelor deputaților aleși, după care au susținut discursuri șeful statului, Igor Dodon și președintele Comisiei Electorale Centrale. După constituirea legală a Parlamentului, urma să fie aleși președintele legislativului, vicepreședinții și să se formeze Biroul permanent, iar în termen de 10 zile de la prima ședință să fie înființate fracțiunile parla- mentare, care funcționează în baza regulamentului propriu. Criza politică postelectorală prelungită a făcut ca aceste procese să fie întrerupte, Parlamentul devenind nefuncțional, așa cum a constatat și Curtea Constituțională, prin Decizia sa din 15 mai 2019. Prima ședință a Parlamentului s-a desfășurat într-o atmosferă tensio- nată, cauzată de proteste organizate de simpatizanții Blocului ACUM, care au pichetat clădirea legislativului7. Igor Dodon își nuanțează poziția față de relațiile Republicii Moldova cu UE La 25 martie 2019, în ajunul începerii consultărilor cu partidele par- lamentare pentru formarea noului guvern, președintele Igor Dodon a avut o întrevederea cu ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko. În cadru acesteia, Igor Dodon s-a pronunțat pentru „ascensiunea dia- logului R. Moldova-UE”, reiterând „atașamentul pentru păstrarea acor- durilor semnate”. În context, l-a informat pe înaltul diplomat european că a invitat la discuții numai trei partide: Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat, Blocul ACUM, fără al patrulea partid intrat în parlament, respectiv cel al lui Ilan Șor8. Primele consultări ale lui Igor Dodon cu partidele parlamentare mari Cu prilejul primei ședințe a noului Parlament, președintele Igor Dodon a îndemnat deputații să se așeze la masa negocierilor și a precizat că va accepta orice majoritate, mai puțin una formată din deputați transfugi, REGISTRU ACTUAL 123 arătând că „Decât o guvernare a transfugilor, mai bine să ne judece încă o dată cetățenii, la alegeri anticipate”9. La 25 martie 2019, Președinția a comunicat că a invitat la consultări, pentru data de 26 martie, începând cu ora 1400, liderii celor trei partide parlamentare principale, capabile să degajeze o majoritate parlamenta- ră, în următoarea ordine: PSMR, PDM și ACUM. În comunicat se menționa că: „Noi trebuie să avem o discuție serioasă cu partidele ce pot crea o majoritate parlamentară pentru a le asculta părerea. Sau avem o majoritate, sau partidele spun sincer că vrem anti- cipate și fiecare își asumă riscurile”10. Deoarece în cadrul întâlnirii cu președintele Igor Dodon nu s-a con- statat existența vreunei înțelegeri între cele trei partide de a consti- tui o majoritate, Maia Sandu a declarat că Blocul ACUM și-a propus asumarea formării unui guvern minoritar, care să elibereze țara din captivitatea oligarhilor. În acest context, liderii ACUM au revendicat funcțiile-cheie în stat, respectiv de președinte al Parlamentului și de prim-ministru, care să le revină lui Andrei Năstase și Maiei Sandu11. Oferta Blocului ACUM privind asumarea guvernării a fost privită fie ca una electorală, în perspectiva unor eventuale alegeri anticipate, fie ca una de sfidare a adversarilor politici, dar și ca una populistă. Oricum, neserioasă și nedemnă de a fi luată în seamă, întrucât venea de la o forță parlamentară cu cel mai mic număr de deputați dintre cele trei invitate la consultări de șeful statului. A doua rundă de consultări eșuată a lui Igor Dodon cu cele trei partide parlamentare După prima rundă de consultări ratată, președintele a organizat, la 2 aprilie 2019, o nouă întâlnire cu partidele parlamentare. La aceasta au participat doar reprezentanții PSRM și PDM, cei ai Blocului ACUM refuzând