Criza Politică Postelectorală Din Republica Moldova
REGISTRU ACTUAL 119 Dorin CIMPOEŞU Criza politică postelectorală din Republica Moldova O mare incertitudine politică postelectorală Rezultatele alegerilor parlamentare din 24 fe- bruarie 2019 se arătau neconcludente pentru evoluția politică postelectorală a Republicii Moldova. Acestea au permis accederea în D.C. – prof. univ., dr. în noul Parlament a trei forțe politice mari istorie. Autor al volumelor (PSRM, PDM și Blocul ACUM), cu un nu- Guvernarea de centru-dreapta în Basarabia (Republica măr de mandate aproape egal (35, 30 și 26), Moldova) 1998-1999 (2009); ceea ce le făceau dependente în perspectiva Restauraţia comunistă creării unei coaliții parlamentare majoritare. sovietică în Republica Moldova (2008); Republica Pe de altă parte însă, acestea erau incompati- Moldova, între România şi bile din punct de vedere ideologic, al viziunii Rusia (Premiul Salonului de dezvoltare a Republicii Moldova, precum Internaţional de Carte, și al drumului pe care aceasta urma să-l par- Chişinău, ediţia a XIX-a, 2010); Basarabia la un secol curgă, în perioada următoare. de la Marea Unire, 1991-2018 În același timp, relațiile dintre aceste forțe (2018). Specialist în istoria contemporană a României, erau de o neîncredere aproape totală, una inclusiv a Basarabiei (1918 – dintre ele (Blocul ACUM) acuzându-le pe ce- prezent), profesor de istoria lelalte două, fie deoligarhizarea țării și captu- contemporană a românilor şi rarea instituțiilor statului (PDM), fie de pro- istoria instituţiilor româneşti contemporane. rusism și de blaturi la vedere sau mai ascunse cu puterea în exercițiu (PSRM). În această triadă politică incompatibilă mai avea un cuvânt greu de spus și vectorul rus, 120 ROMÂNĂ care, dorind să-și prezerve influența în Republica Moldova, princoloa - na a cincea socialistă, nu era de acord cu o alianță toxică între PSRM și PDM, condus de antirusul Vlad Plahotniuc, căruia procuratura rusă îi deschisese mai multe dosare penale.
[Show full text]