The Trial of the Hungarian Optants and Other Injustices of the Vile System, Affected by a Serious Widespread Corruption Part II

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

The Trial of the Hungarian Optants and Other Injustices of the Vile System, Affected by a Serious Widespread Corruption Part II Acta Universitatis George Bacovia. Juridica - Volume 10. Issue 1/2021 - http://juridica.ugb.ro/ - Valentin-Stelian BĂDESCU The Island of Snakes in the heart of Romania: the trial of the Hungarian optants and other injustices of the vile system, affected by a serious widespread corruption Part II Valentin-Stelian BĂDESCU, PhD Lawyer, Bucharest Bar, Romania Scientific researcher associated with Institute of Legal Research, „Acad. Andrei Rădulescu ” from the Romanian Academy [email protected] „The country has become the private property of some scoundrels! „Don't forget, Darie!" Don't forget to tell your children and grandchildren that we had a proud and rich country and that we didn't need anything from outside Romania! Abstract: „Transylvania is the country par excellence of the ancestors of the Romanian people, the Dacians, who had, within its borders, the center of their power and the capital of their state during the wars with the Romans. It is then an essential part of the Roman province of Dacia, which also had its capital here, as well as the headquarters of the two legions. Inhabited incessantly during the pre-feudal period by the descendants of the Daco-Romans, ie by the ancient Romanians, Transylvania is the homeland of the first Romanian voivode attested by historical sources, a voivode who opposes the armies of the Hungarian invaders. Here I mention the medieval documents for the first time "the country of the Romanians". Just as, from its contents, the great rivers that cross the Carpatho-Danubian space are born, in the same way, incessantly, over the centuries, the overflow of the Romanian population flows from it, crossing the mountains to the south, to the east and to the north. Valued by the persevering, bimillennial work of our people, Transylvania is a typical Romanian land. The Romanians are the first inhabitants that history remembers in Transylvania, local inhabitants, sons of its land, “we are from here” as the Romanian peasants from the place say; the Romanians form the vast majority of the population of Transylvania, with them living here a number of Hungarians, Szeklers, Saxons and Swabians. Through their incessant, hard work, the inhabitants of Transylvania made the earth bear fruit, bringing to light its wealth. For thousands of years we have been sowing and reaping, raising flocks of cattle, digging vines, making ponds and extracting salt, gold and fuel oil from the depths of the earth. On the basis of all these facts, it is normal, therefore, that the natural, unshakable unity of Transylvania with the entire Romanian land should have gained a repeated international consecration, first through the Peace Treaty of Trianon (1920), then that of Paris (1947)”. [Constantin C. Giurăscu, „Transylvania in the history of the Romanian people”]. Keywords: revisionism; domestic and internationalized process of Hungarian electors; public international law. Framing subdomain: Human Rights and Humanitarian Law 1. Argumentum. Why did I get here? I said in the first part of our study [1] that the issue of the Hungarian optants in Transylvania is a file, a writing, about an end and a rebirth, the end of the Central European empire and the rebirth of the nations liberated by sacrifice from the dungeon of that empire. A dossier on the collapse of an empire at the hour of its sinking, the dual Austro-Hungarian empire, and on the leap of the nations into the light of the rebirth of the long Habsburg night is a special phenomenon in a culture. It is a picture that we can contemplate with amazement, but also with fear, the monstrous grandeur of an empire where the Hungarian electors evolve on a twilight scene, on which are distributed nations, chancellors, governments, embassies, armies, political internationals of the time, on which already foreshadows the ghost of a panid that seems to come back to life today, such as the forgotten martyrdom of the Romanians in Făgăraș committed by the Austrian General Adolf Buccow, the guardians of Orthodoxy in Transylvania. His name was Buccow, he was Maria Teresa's trusted man and he destroyed, trying to kill the faith with a cannon, 37 monasteries at the foot of Făgăraş [2]. = ISSN 2285-0171 ISSN-L=2285-0171 Acta Universitatis George Bacovia. Juridica - Volume 10. Issue 1/2021 - http://juridica.ugb.ro/ - Valentin-Stelian BĂDESCU Until 1760, Făgăraş was a mountain full of monks, not infrequently it happened that the richer villages held three or four monasteries, not counting the hidden hermitages or the huts of the timid hermits. But one day, the faith of the people of Făgăraş was killed with a cannon. By order of Maria Theresa, Austrian General Adolf Buccow placed the cannons on Orthodox foundations. Of the 37 monasteries, the cannonballs left none standing, 37 Orthodox lavra, which at the hour of vespers and night prayers all started ringing bells, shaking the earth and the edges of the air. The Făgăraşi Mountains have been transformed into a huge ossuary. An old man from Lisa or Cârtişoara says that even today, human cries and bell voices are still heard, echoing deep in the ground. The memory of the Austrian general is still, after 250 years, an ugly and painful wound. Even if they tried, the people of Făgăraş cannot forget, forgive, leave them, reconcile serenely and Christianly with all that they were, with the martyrdom to which their faith was subjected. For them, Adolf Nikolaus von Buccow remains forever the embodiment of enmity and absolute evil, a smoky and parallel appearance, as well as death, a man without a face and without a biography. A foreign name, which they want to punish, leaving it to haunt forgotten history, the dark Middle Ages of Transylvania, all that is left of the memory of the Orthodox lavra of yesteryear; Recea, Comana, Colt, Berivoi, Sâmbăta de Sus. No matter how much you search, searching the archives, chronicles and testimonies of the time, you don't find out much about it. Adolf Nikolaus von Buccow remains a shadow shrouded in silence and mystery. From the only portrait preserved by the chronicle of the imperial Vienna, a bald and willless man looks at you. A slightly effeminate hedonist, with a long prickly face and timidly hidden hands behind the silver sleeves of the field marshal's tunic with a short, carefully powdered wig, as well as the apathetic smile and studied will of his arms, , violent with hastily trained chiefs and placid with fiery women at Court. A hesitant and hidden man, a bigot, in brocade and silk clothes, an unscrupulous killer, a "lover" of beauty and humanists, of the great humanist ideas of equality, justice and truth [3]. Certainly, Empress Maria Theresa did not choose him by chance. After the revolted murmur of the Romanian serfs and the perseverance of the Orthodox monks Visarion and Sofronie against the Unitarian covenant, someone had to bring to Transylvania a spirit of peace and reconciliation, of love and benevolence in all ... houses, churches, villages populated by Romans. The decision of the Let Diet to expel the monks from the laity, or the Catholic synodal decision to ban the Romanian custom of offering food and drink to the dead at the grave, all proved to be unnecessarily hasty and unwise. General Buccow seemed best able to set things right, calm the spirits, and pacify the Crown's submissive "heretics." It was as if you saw him. Righteous, military, and disciplined like no other, he listened intently to the graceful empress's command and did not lose. He leaves Vienna in a hurry and on April 5, 1761, appears in Sibiu, with all his entourage and insignia of his imperial authority. There is no time to lose. On April 9, the investigation of the "Dismemberment Commission" must begin to find out which of the Romanians declared themselves against the union. Sibiu is a hostile and cold spring day, as if announcing the harshness and urgency of the decisions that will follow. Buccow doesn't even have time to pack his trunks of clothes and parade costumes or visit the thriving burg of Saxon guilds. He only manages to weigh the officials of the Chancellery Hall with his eyes and with an authoritarian gesture, he signals to the doorman to invite the delegation of the 40 Romanians, who have been waiting for him for several days to hand over his memory with their insistent wishes, to return the Romanian churches. together with the goods and the place of land, the Greek Catholics should remain with what they built, leaving the Union to be held only by those who want it and especially, not to bring revenge, but to be forgiving with the Orthodox and the monastic army of Sofronie de to the Crow. Diplomatic and peaceful, Buccow listened with a smile. He gives them and promises them justice, without saying anything concrete. His mission is "the conscription of believers", the census and reconciliation, mercy and national concord. The very next day he receives Sofronie in audience. He confuses him with clever words and, at the end, seals the understanding with an exchange of gifts. in the evening he does not mention or cancel it. ”Sofronie is arrested and chained as he descends the stairs of the Residence. Refugee in his austere drawing room, decorated only with paintings of the empress and his volunteer mother, whom he deified, the general looks at the map of Transylvania for a long time. Marked in red, the Orthodox monasteries seem lined up in the very order of their disappearance. You don't know very well what hides his apathetic and prematurely aged cocoon figure, the feminine line of the shoulders and the elongated drawn chin.
Recommended publications
  • My Kastner and Nathanson 'Roots' Trip to Bucovina and Moldavia In
    Merle Kastner My Kastner and Nathanson ‘Roots’ Trip to Bucovina and Moldavia in July, 2012 My Kastner and Nathanson ‘Roots’ Trip to Bucovina and Moldavia, July, 2012: Towns in Bucovina and Moldavia, referred to in this account and distances that we covered: The first two days: Suceava to Radauti is 36.1 km Radauti to is 7.1 km Sucevi a Monastery is 25.4 km Sucevi a MoFrătăuţiinastery Vechito Marginea is 10.7 km MargineaFrătăuţii Vechi to Suceava to is 41.6ţ km ----------------------------------------ţ The third day: Suceava to Falticeni is 24.7 km From Falticeni to Piatra Neam is 77.6 km From Piatra Neam to Negulesti is: 149.9 km to Suceava is 211.6 țkm -----------------------------------------ț NeguleştiThe fourth and last day: Suceava to Chernivtski/Czernowitz, Ukraine is 82.4 km ------------------------------------------------------------------------------ What and where is Bucovina – a brief history: Bucovina meaning ‘the Land of the Beech Trees’, (a little smaller than the state of Connecticut, USA) was formerly an independent crown land in the Austro-Hungarian Empire. There was a large and thriving Jewish population in Bucovina. Jews were heavily represented in the crafts, the learned professions and in government. Jews lived in many towns in Bukovina, ranging from a metropolis such as Czernowitz, to many tiny shtetls1. Already oppressed by the January 1938 decree reconsidering their citizenship, Bucovina’s Jews became the direct target of persecution. Between June 28, 1940 and July 5, 1941, Northern Bukovina, including Czernowitz, was under Soviet rule, as a result of the Molotov-Ribbentrop Pact. The deportation of the 3,500 people to Siberia was effected by the Soviets prior to the advancing Romanian/German occupation of Northern Bukovina.
    [Show full text]
  • Oradea Academy of Law (1919 – 1934)
    Munich Personal RePEc Archive Higher Education at the Western Border of Great Romania: Oradea Academy of Law (1919 – 1934) Chirodea, Florentina University of Oradea 2011 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/62801/ MPRA Paper No. 62801, posted 18 Sep 2015 06:06 UTC FLORENTINA CHIRODEA ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR LA GRANIŢA DE VEST A ROMÂNIEI MARI ACADEMIA DE DREPT DIN ORADEA (1919-1934) Cuvânt înainte de prof.univ.dr. MIHAI D. DRECIN (Oradea) Oradea, 2011 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ……………………………………………… 7 INTRODUCERE ………………………………………………..... 11 CAPITOLUL I Organizarea Academiei de Drept din Oradea în perioada 1919-1934 ......................................................... 29 I.1 Tranziția de la autoritățile maghiare la cele românești (1919 – 1921) ……………………………………........... 35 I.2 Academia de Drept din Oradea în perioada consolidării statului național unitar român (1921 – 1928) .................. 41 I.3 Efecte ale crizelor interbelice asupra activității Academiei de Drept din Oradea (1929 - 1933) ………........................ 49 I.4 Proiectul de înființare a Universității „Regele Mihai I” la Oradea …............................................................................ 68 I.5 Desființarea Facultății de Drept „Regele Carol al II-lea” din Oradea (1934) ……………………………………….. 75 CAPITOLUL II Profesorii Academiei …………………………. 87 II.1 Colectivul profesoral al Academiei de Drept din Oradea în primii trei ani de guvernare românească …………….. 89 II.2 Consolidarea corpului academic ……………………….... 92 II.3 Stil de viață și statut social ……………………………..... 107 II.4 Afirmarea națională și internațională a universitarilor orădeni …………………………………………………. 112 II.4.1 Activitatea științifică ……………………………... 112 II.4.2 Prezențe ale profesorilor Academiei de Drept din Oradea în viața culturală locală și națională …..... 125 II.4.3 Implicarea profesorilor orădeni în viața politică românească ……………………………………… 136 CAPITOLUL III Studenții Academiei de Drept din Oradea ….. 145 III.1 Dinamica studenților în perioada românească a Academiei de Drept din Oradea ...................................
    [Show full text]
  • Personalit Ă Ti Ale Culturii Care Au Sustinut
    ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS. XXV-XXVII. 2004-2006 399 PERSONALITĂ TI ALE CULTURII CARE AU SUSTINUT ' ' ... A. DEZVOLTAREA ACTIVITAŢII MUZEISTICE DIN ROMANIA Adriana Ioniuc Perioada interbelică, deşi relativ scurtă, este densă, înrealizări. Efectele Marii Uniri din 1918 au fost multiple, influenţând sfera politicului, socialului, economicului şi a culturii. Din perspectiva demersului nostru interesează, cu precădere, acest ultim aspect, asupra căruia ne propunem să insistăm. După 1918, în România n-a existat un program cultural conceput la nivel central, coerent şi cu perspective reale. Dar în schimb, în numeroase domenii s-au înregistrat rezultate notabile. Unul dintre acestea a fost legat de muzeistică. În rândurile de faţă dorim să subliniem doar un aspect al problematicii: maniera în care dezvoltarea sectorului muzeal a fost susţinută de mari personalităţi, care au dominat prima jumătate a secoluluinostru. Aşadar, ne-am oprit asupra unor savanţi lista fiind, evident, parţială şi subiectivă - care au dat strălucire unei epoci şi prin profilul lor ştiinţific şi autoritatea cuvântului şi faptei fiecăruia, au dat impulsuri decisive în sfera activităţii muzeelor. Nu întâmplător toţi sunt istorici (indiferent de specializare), căci, după cum considera şi Petre P. Negulescu, studiile cu caracter istoric au ilustrat cu precădere cultura interbelică. 1 Aşadar, recapitulând aspecte, cunoscute sau inedite, legate de activitatea depusă în sprijinul dezvoltării muzeelor vom apela, desigur, pe lângă succcinte şi necesare repere biografice, la exemplificări strict conexe cu subiectul tratat. Selecţia noastră s-a oprit, şi din motive legate de spaţiu, doar la Orest Tafrali, Alexandru Tzigara-Samurcaş, Vaşile Pârvan, Alexandru Lapedatu, Nicolae Iorga şi Dimitrie Onciul. Astfel, Orest Tafrali s-a născut la Tulcea, la 14 noiembrie 1876, absolvind cursurile Universităţii din Bucureşti în 1904.
    [Show full text]
  • Glasul Bucovinei Nr. 2
    GLASUL BUCOVINEI * THE VOICE OF BUKOVINA The Romanian Cultural Institute THE VOICE OF BUKOVINA QUARTERLY REVIEW OF HISTORY AND CULTURE CHERNIVTSI – BUCHAREST 2018, No.2 Year XXV. No. 98 Editor-in-chief: ALEXANDRINA CERNOV Honorary Member of the Romanian Academy EDITORIAL COMMITTEE: Univ. Prof. PhD. Mircea Anghelescu (Bucharest), Assist. Prof. PhD. Harieta Mareci (Suceava), PhD. Marian Olaru (Rădăuţi), Assoc. Prof. PhD. Florin Pintescu (Suceava), Univ. Prof. PhD. Ion Popescu-Sireteanu (Jassy), Univ. Prof. PhD. Ştefan Purici (Suceava), Univ. Prof. PhD. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, Honorary Member of the Romanian Academy (Chernivtsi), PhD. Constantin Ungureanu (Chişinău), Dimitrie Vatamaniuc, Honorary Member of the Romanian Academy (Bucharest), PhD. Alexandru Ovidiu Vintilă (Suceava). EDITORIAL OFFICE: PhD. Marin Gherman (Assist. Chief Editor) PhD. Cristina Paladian Institutul Cultural Român GLASUL BUCOVINEI REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ CERNĂUŢI – BUCUREŞTI 2018, Nr. 2 Anul XXV. Nr. 98 Redactor-şef: ALEXANDRINA CERNOV Membru de onoare al Academiei Române COLEGIUL DE REDACŢIE: prof. univ. dr. Mircea Anghelescu (Bucureşti), lector univ. dr. Harieta Mareci (Suceava), dr. Marian Olaru (Rădăuţi), conf. univ. dr. Florin Pintescu (Suceava), prof. univ. dr. Ion Popescu- Sireteanu (Iaşi), prof. univ. dr. Ştefan Purici (Suceava), prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române (Cernăuţi), dr. Constantin
    [Show full text]
  • Considerations on the Development of Romanian Foreign Policy During Communist Period
    <; / uıcy J)ogu /\1'tııpn :\ruil!r 1 11(ı/un !> c ı xi~i 'ı 'ı! : .2() 12 '>uy ı: .2..: ',/: 'J'J 1 I <ı CONSIDERATIONS ON THE DEVELOPMENT OF ROMANIAN FOREIGN POLICY DURING COMMUNIST PERIOD Associate Prof. Dr. Cristina NEDELCU* Yrd. Doç. Dr. Ömer METİN** Abstract The topic ofthe paper is related to the developrnent ofthe Rornanian foreign policy dur­ ing few decades of the Comrnunist era. The initiative is based on the general observation that starting the 60's Rornania started to di stance herself from Moscow's guidance and it developed stronger ties with Western countries, but also with the so-called Third World group. This is the general context whi ch made possibl e questions such as Had Ronıania deve loped an autonomous foreign policy? Ifyes, who designed it? or What exactly meant an autonomous policy? Key words: Ronıania , foreign policy, communist, ideo logy Özet Bu ça lı ş ımı , Romanya ' nın komünist dönemdeki dı ş politik as ının on yıllık dönem­ ler halindeki ge li ş imi il e il gi lidir. l960'lı y ıll a rın ba ş ından itibaren Romanya ' nın , Moskova 'nın lid e rli ği ile ara s ın a mesafe koyduğu, Batılı ve Üçüncü Dünya Ülkeleri il e de bağlarını g üçl e ndirdiği gözlemlenmişti. Bu durum beraberinde Rornan ya ' nın özerk bir politika izledi mi soru sunu gündeme getirmekteydi. Eğer yanıt evet ise bunu kim tasarla­ d ı ? Ya da bu g:e rçcktcn Ö7crk hir p o liti k cı mı yd ı ? Anah ta r k:d i ıııder: i {l ı ııı ; 1 1 1 \ ; 1.
    [Show full text]
  • Veronica Gheorghińă, the HISTORICAL and SOCIAL DEVELOPMENT of JITIANU MONASTERY
    Analele UniversităŃii din Craiova. Istorie, Anul XX, Nr. 2(28)/2015 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Alexandrina Bădescu (PădureŃu), Veronica GheorghiŃă, THE HISTORICAL AND SOCIAL DEVELOPMENT OF JITIANU MONASTERY ............................................................................... 9 Iulian Oncescu, ENGLISH TRAVELLERS IN THE ROMANIAN AREA (18 TH CENTURY) .................................................................................................................................................... 21 Florian Olteanu, A MODERN “ODYSSEY” – THE “ELGIN MARBLES” ........................... 29 Denisa Victoria Dragomir, ASPECTS OF THE ROMANIAN-SPANISH RELATIONS BETWEEN 1869-1870 ............................................................................................................................... 33 Cosmin-Ştefan Dogaru, THE BRITISH MODEL OF GOVERNMENT: A GUIDE FOR THE ROMANIAN TWO-PARTY SYSTEM (1866-1914) .............................................................. 39 Laura Oncescu, ROMANIANS AND ITALIANS: CULTURAL CONVERGENCES DURING THE SECOND HALF OF THE 19 TH CENTURY ..................................................... 47 Selim Bezeraj, Bujar Dugolli, THE AUTONOMY OF ALBANIA UNDER PROTECTORATE AND ADMINISTRATION OF AUSTRO-HUNGARY DURING THE WWI ....................................................................................................................................................... 57 Adi Schwarz, GRANTING CITIZENSHIP TO JEWS IN ROMANIA AFTER THE GREAT UNIFICATION OF 1918 ........................................................................................................
    [Show full text]
  • Nicolae Ionescu Şi Contemporanii Săi
    NICOLAE IONESCU ŞI CONTEMPORANII SĂI Nicolae Ionescu (1820-1905) este cunoscut în istoriografie secvenţial şi incomplet, numele său fiind asociat exclusiv statutului de lider al Fracţiunii Libere şi Independente. Reconstituirea firului cronologic al vieţii lui nu este un demers facil, ba mai mult există încă numeroase secvenţe cronologice ce nu pot fi redate decât parţial, în lipsa unor surse care să ofere informaţiile necesare. Nicolae Ionescu apare în postura veşnicului nemulţumit, a insului ce nu poate fi un om al timpurilor sale. La 1857, muntenii cereau un principe străin, el dorea unul pământean. Era adeptul unei politici de neutralitate şi ar fi dorit ca Principatele Române să fie precum „Belgia şi Svizzera”. Profund admirator al modelului englez, părea prea puţin impresionat de modelul francez, deşi a petrecut ani buni la Paris. Singurele descrieri despre primii ani din viaţa lui Nicolae Ionescu aparţin fratelui său, Ion Ionescu de la Brad1, dar acestea se mărginesc la a nara evenimente din copilărie ce nu pot oferi informaţii asupra raporturilor existente între cei doi fraţi. De altfel, informaţiile despre copilăria şi primii ani de şcoală ai lui Nicolae Ionescu sunt limitate. A.D. Xenopol îl identifică pe Nicolae Ionescu ca fiind elev, şi ulterior absolvent, al Academiei Mihăilene fără a oferi informaţii suplimentare asupra modului în care acesta a relaţionat cu colegii sau profesorii săi2. După absolvirea cursurilor Academiei Mihăilene, Nicolae Ionescu pleacă la Paris pentru a studia Dreptul. Despre perioada petrecută acolo se ştiu foarte puţine, dar cert este că acesta nu a reuşit să obţină o diplomă care să-i certifice studiile urmate3.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Diplomatici Ai URSS,SUA Şi Marrea Britanie, PNŢ,PNL,PSD,PCR Au Creat O Coaliţie ,Cu Scopul Constituirii Unui Guvern Care Să Încheie Armistiţiul Cu Naţiunile Unite
    VICTIMELE GENOCIDULUI: DIPLOMAŢI [sinteză Livia Dandara] Miniştrii de Externe : 23 aug.'44- 29 dec.'89- 12 mai '95 ) LD: Enumerăm şefii diplomaţiei româneşti în "epoca Dej " , "epoca Ceauşescu " şi "epoca Iliescu" ,pentru a medita asupra rolului sau răspunderii lor în represiunea regimului comunist , pentru a imprima un anume curs poziţionării României pe planul relaţiilor internaţionale. -Grigore Niculescu-Buzeşti - guv.Sănătescu (I ): 23 aug.-3 nov.'44 ; - Constantin Vişoianu - guv.Sănătescu(II ) şi guv.Nicolae Rădescu ( 4 nov. '44-5 mart'45 ) - Gheorghe Tătărescu -guv. Petru Groza (I, II ) : 6 mart.'45- 5 nov.'47. - Ana Pauker - guv. Petru Groza (II, III, IV) şi guv.Gheorghiu- Dej( I ): (5 nov.'47 -10 iul'52 ) - Simion Bughici - guv. Gheorghe Gheorghiu -Dej ( I, II ): 10 iul.'52 - 4 oct.'55 ; - Grigore Preoteasa - guv. Gheorghiu Dej (II ) , guv. Chivu Stoica : 4 oct.'55 - 15 iul.'57 ; - Ion Gh.Maurer - guv.Chivu Stoica : 15 iul.'57 - 21 mart.'61 - Corneliu Mănescu - guv. I.Gh.Maurer ( I ,II,III,IV, V ): 21 mart'61 - 23 oct.'72.) - George Macovescu - guv. IGMaurer ( V) şi guv. Manea Mănescu (I): 23 oct.'72 - 23 mart.'78 ) - Ştefan Andrei - guv.Manea Mănescu ,guv.Ilie Verdeţ ,guv.C.Dăscălescu :mart.'78 -22 dec.'89 ). Revoluţia din dec.'89 - Sergiu Celac - guv.provizoriu Petre Roman: 26 dec.'89-28 iun.'90 - Adrian Năstase - guv. Petre Roman ( II ), guv.Stolojan :28 iun.'90 - 19 nov.'92 - Teodor Viorel Meleşcanu - guv.Stolojan , guv. Nic.Văcăroiu : 19 nov.'92 -12 mai'95 CRONOLOGIE LEGISLAŢIE REPRESIUNE /23 august '39 - / iunie '40 / iun.'41 / România- stat învins [LD: nu este cazul să fac- fie şi pe scurt- istoria războiului al II-lea mondial.
    [Show full text]
  • Intellectuals and Public Discourse
    Intellectuals and Public Discourse: Talking about Literature in Socialist Romania By Mihai-Dan Cîrjan Submitted to Central European University History Department In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Professor Constantin Iordachi Second Reader: Professor Balázs Trencsényi CEU eTD Collection Budapest, Hungary 2011 Copyright in the text of this thesis rests with the Author. Copies by any process, either in full or part, may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any such copies made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author. CEU eTD Collection i Abstract This thesis is a contribution to the study of intellectuals under state socialism. It aims to analyse the structure of the Romanian literary field during and after the liberalisation period of the 1960s. It does this by following the trajectory of two Romanian writers inside the institutional and discursive structures of the literary field. The two case studies provide the opportunity to discuss the effects of the state’s institutionalisation of culture. The thesis claims that the co-option of the intelligentsia in the administrative system and the structure of informal networks developed within the state’s institutions made the literary field a complex site where members of the intelligentsia and of the bureaucratic elite engaged in multiple negotiations for state resources. In this scenario the boundaries between the two elites, far from being clear cut, constantly shifted within the confines of state administration.
    [Show full text]
  • Revista Institutului Diplomatic Român
    Ministerul Afacerilor Externe Institutul Diplomatic Român Revista Institutului Diplomatic Român Anul II, Numărul I (III), Semestrul I, 2007 Director: Vlad NISTOR Consiliu editorial: Teodor BACONSCHI, Adrian CIOROIANU, Teodor MELEŞCANU, Zoe PETRE, Cristian PREDA Colegiul de redacţie: Ovidiu BOZGAN (editor şef pentru secţiunea de Istorie Diplomatică) Laurenţiu CONSTANTINIU, Florin DIACONU (editor şef pentru secţiunile de Politică Internaţională şi Abordări Teoretice în Domeniul Relaţiilor Internaţionale), Radu DUDĂU, Dan A. PETRE, Laura SITARU, Adrian STĂNESCU Editura Academiei Române: redactor – Adrian Mircea DOBRE, tehnoredactor – Mariana IONICĂ Interpretările, accentele şi argumentele conţinute de această revistă nu constituie puncte de vedere oficiale ale Ministerului român al Afacerilor Externe sau ale Institutului Diplomatic Român şi, ca urmare, nu angajează statul român; ele reprezintă doar opiniile profesionale ale autorilor, cărora le revine întreaga responsabilitate pentru forma şi conţinutul studiilor şi articolelor. Revista IDR este o publicaţie ştiinţifică şi operează în mod curent cu ceea ce se numeşte peer review system. Toate studiile, articolele şi recenziile primite de la autori din cadrul sau din afara IDR sunt acceptate pentru publicare numai după ce au fost evaluate, fiecare, de cel puţin doi specialişti cu experienţă în domeniu (dintre care unul este, în general, membru al Consiliului editorial). Notă: Procesul de redactare a acestui număr al Revistei Institutului Diplomatic Român s-a încheiat în data de 1 septembrie 2007; ca urmare, orice referire la evenimente petrecute după această dată ar putea fi făcută abia în numerele următoare ale publicaţiei. Aşteptăm comentariile dumneavoastră (legate de întregul conţinut, dar şi de forma diverselor articole şi studii), ca şi orice texte propuse spre evaluare şi publicare, la adresele de e-mail [email protected] sau [email protected], ca şi la numerele de telefon 233.99.55 sau 233.99.66, precum şi la numărul de fax 233.99.77.
    [Show full text]
  • SAVANŢI, SCRIITORI, ZIARIŞTI, ARTIŞTI [Sinteză Livia Dandara]
    VICTIMELE GENOCIDULUI: CULTURĂ : SAVANŢI, SCRIITORI, ZIARIŞTI, ARTIŞTI [sinteză Livia Dandara] CRONOLOGIE- LEGISLAŢIE - REPRESIUNE 1944 GUVERN Sănătescu ( I ) . 23 aug.-4 nov.'44. /24-30 aug.'44: erupţia presei de toate culorile . - "Libertatea" -oficios PSD - I.Pas (scriitor şi ziarist ), N.Deleanu ( activist socialist în sind. tipografilor , scoate şi ziarul "Ultima oră " ) -"România linberă "( organ ilegal al "Uniunii Patrioţilor" ,din '43 ,sub inflenţa PCR )-redactor responsabil- Grigore Preoteasa. - "Dreptatea" -oficios PNŢ - I.Liveanu -"Universul" -cotidian independent ; dir.Stelian Popescu , codirector , Ion Lugoşianu / 31 aug.-8 sept'44: lupta pentru organele de presă şi propagandă. / Corneliu Mănescu cerea înlocuirea crainicilor de la radio :<Să nu ni se spună că lipsesc oamenii de meserie. Preferăm vorbitori mai nepregătiţi decît oameni compromişi până în măduva oaselor ,de pasiunea cu care se "produceau" pe vremurile când Stalin , conducătorul iubit de 200 milioane oameni era "măcelarul din Piaţa Roşie " , iar Roosevelt "paraliticul de la gura sobei" >( România Liberă, 31 aug.44 ) / 9 sept.'44 :Desfiinţarea Ministerului Presei şi Propagandei Salutând măsura ( având în vedere ce va urma ) Ion Lugoşianu scria că un atare minister era <un instrument tipic al unui regim totalitar în care minciunile repetate mere devin adevăruri > , <afirmaţiile gratuite devin realităţi> , iar <oamenii mici devin oameni mari>, fiind un instrument de formare a <opiniilor dirijate> , rolul său fiind de <a inunda străinătatea cu ştiri false "> şi <articole ditirambice la adresa puternicilor zilei > ( Universul, 9 sept.'44 ) După 1948, funcţiile Ministerului au fost îndeplinite de Secţia de propgandă a CC al PCR / 14 sept.'44: demascări pentru epurarea presei George Macovescu pledează pentru epurarea aparatului de stat , a instituţiilor de învăţământ şi cultură, a presei , considerându-i "duşmani ai poporului"pe cei ce le-au servit.
    [Show full text]