Întregul Volum
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
SABINA FATI TRANSILVANIA O PROVINCIE ÎN CÃUTAREA UNUI CENTRU Centru ºi periferie în discursul politic al elitelor din Transilvania 1892-1918 SABINA FATI TRANSILVANIA O PROVINCIE ÎN CÃUTAREA UNUI CENTRU Centru ºi periferie în discursul politic al elitelor din Transilvania 1892-1918 Sabina Fati, TRANSILVANIA – O PROVINCIE ÎN CÃUTAREA UNUI CENTRU Centru ºi periferie în discursul politic al elitelor din Transilvania, CUPRINS 1892-1918 Cluj-Napoca, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã, 2007 256 p.; 16x23,5 cm Cuvânt înainte (Alexandru Zub) ....................................................................7 ISBN-10: 973-7670-04-3 Introducere....................................................................................................13 ISBN-13: 978-973-7670-04-5 Elita ardeleanã, o elitã simbolicã................................................................21 Transilvania – o periferie cu trei centre ....................................................29 Analiza de conþinut ..............................................................................30 Transilvania – 150 de ani în jocul de putere 1. Fati, Sabina dintre centru şi periferie ..............................................................................89 2. Zub, Alexandru (prefaþã) Modernizare ºi periferie. Uniunea Europeanã ºi Europa de Sud-Est ......................................................................103 Proiecte transilvane ca răspuns la crizele internaţionale de la începutul veacului XX ......................................................................115 Variabile ºi parametri în sistemul internaþional de la începutul secolului XX ..........................................................116 Autodeterminare, autonomie, federalism ..........................................119 I) Românii ardeleni ºi soluþia federalã ........................................121 II) De la autonomia teritorialã la autonomia politicã ................127 © CENTRUL DE RESURSE PENTRU III) Autodeterminarea ºi întoarcerea ardelenilor DIVERSITATE ETNOCULTURALà cu faþa spre Bucureºti ..................................................................130 Cluj-Napoca, 2007 (Im)posibila federalizare a Imperiului Habsburgic ................................137 Contextul politic al epocii ..................................................................140 Împãratul – stâlpul monarhiei ºi garantul reformãrii ei ....................145 Salvarea monarhiei ºi garantarea drepturilor minoritãþilor prin federalizarea imperiului..........................................................147 I) Autonomie teritorialã ºi autonomie personalã ........................148 II) Proiectul federal al lui Aurel C. Popovici ..............................150 Naţionalismul ca atribut al periferiei ......................................................155 Imaginea duºmanului ..........................................................................162 Seria: Sinteze Ungurii vãzuþi de români ....................................................................165 Coordonatori: Gábor Ádám, Lucian Nastasã ºi Levente Salat Românii vãzuþi de unguri....................................................................169 Duºmanul – imaginea noastrã în oglindã ..........................................170 Naţionalismul – suport al acţiunii politice Volumul 13: Transilvania – o provincie în cãutarea unui centru în perioada memorandistă ........................................................................175 Lector: Lucian Nastasã (Academia Românã. Naþionalism civic versus naþionalism etnic ......................................175 Institutul de Istorie „George Bariþ“) Autonomia Transilvaniei ca ‘acte manqué’ ........................................180 Tehnoredactare: Bence Makkai/AMM Design Naþionalismul – suport al acþiunii politice în perioada memorandistã ..............................................................184 Memorandum-ul ..................................................................................186 Ideea naþionalã ....................................................................................194 Coperta ºi grafica seriei: Elemér Könczey 5 Relaţia dintre elite şi popor în perioada memorandistă ........................199 Solidarizarea cu Memorandum-ul ......................................................201 Salvarea poporului român ºi a memorandiºtilor CUVÂNT ÎNAINTE se aflã în mâinile lui Dumnezeu ....................................................202 Românii – victimele ungurilor ............................................................205 Percepţia de margine în discursurile elitei româneşti din Transilvania..........................................................................................209 Tema relaþiei dintre centru ºi periferie, intens abordatã în ultimele Mitul salvatorului sau împãratul ca reprezentant al centrului decenii pe plan mondial, s-a bucurat de mai micã atenþie în istoriografia în imaginarul colectiv ....................................................................209 românã. Sintagma a fost impusã, dupã cum se ºtie, de I. Wallerstein (The Mesajul elitei ºi receptarea lui de cãtre mase ....................................212 modern world-system, 1974), pe seama unei investigaþii privind geneza lumii Mişcarea naţională a românilor ardeleni moderne, extinsã apoi la analiza imperiilor ce au ocupat, în ultima jumãtate între iluminism şi romantism ....................................................................219 de mileniu, scena istoriei. S-a fãcut, consensual, în Europa, distincþia între Iluminismul..........................................................................................220 un centru nord-vestic, o semiperiferie în partea medianã ºi periferia din estul Romantismul ........................................................................................224 continentului, cu „cel mai scãzut rang în aceastã ierarhie“ (A.G. Frank, S. Concluzii......................................................................................................231 Amin, L’accumulation dépendente, 1975). S-a mers încã mai departe, Bibliografie..................................................................................................235 sesizându-se în relaþia centru-periferie o legitate istoricã (K. Ekholm, Indice de nume ..........................................................................................247 Dynamics of Global Systems, 1981), ceea ce a dat un impuls mai viguros studiilor referitoare la tema în cauzã. S-a putut vorbi chiar de naþiuni „centrale“ ºi naþiuni „periferice“, în cadrul unei taxonomii adesea contestatã ºi mai totdeauna generatoare de complexe. Geopolitic ºi cultural, românii au avut mereu sentimentul cã se aflã „au correfour des empires“ ºi cã aceastã poziþie îi condamnã la dependenþã ºi minorat. Totuºi, ei au produs o elitã care, la finele secolului XVIII, mai ales prin Supplex Libellus Valachorum, a fost în mãsurã sã propunã un program de redresare naþionalã (îl regãsim chiar la baza paºoptismului extracarpatin), iar peste un secol sã-ºi formuleze clar opþiunile în faimosul Memorandum, care a impus limpeziri importante de ordin politic ºi moral. Peste un sfert de secol, la 1918, aceste opþiuni aveau sã contribuie fundamental la desãvârºirea unitãþii de stat româneºti, încheind parcã un ciclu istoric ºi deschizând o nouã epocã. Acestei ultime secvenþe i-a dedicat Sabina Fati un studiu monografic de cel mai viu interes. Autoarea vine în tagma istoriograficã din zona „ºtiinþelor tari“, cum se spune de la un timp, având o formaþie „pozitivã“, dar beneficiind, cum s-a întâmplat cu mulþi tineri dupã 1989, de o „recalificare“ (cuvântul nu e cel mai potrivit) de tip umanist. Studiile postuniversitare de ºtiinþe politice, precum ºi o activitate intensã de publicist, eminent cotatã, i-au permis sã intre în spaþiul istoriografiei cu un cert avantaj ºi pentru activitatea depusã în mass-media. Este o concluzie ce se degajã din colaborarea la periodicele din þarã, precum Altera, Curentul, Dilema, 22, Lumea, Observator cultural, Politica externã, Provincia, Sfera politicii etc., la unele publicaþii strãine, precum Beszélõ, Le Courrier des Balkans, Frankfurter Allgemeine Zeitung, ca ºi la un volum de studii pe teme actuale: De la post-comunism la pre-tranziþie (ed. Victor Bârsan, 1997). Unele articole se ocupã de problematica statului, integrarea europeanã, aspecte geopolitice, relaþii externe, regionalism, minoritari, discurs naþionalist etc. O menþiune aparte se cuvine fãcutã 6 7 pentru studiul „Ideea naþionalã ºi federalismul în Transilvania la începutul XIX pânã la 1918 face astfel un pas înainte, autoarea studiului fiind mereu secolului XX“ (Provincia, II, 2001), studiu ce se leagã evident de tema atentã la dovezi, mãsurã, nuanþã. Ca ºi Ole R. Holsti, din care citeazã, volumului de faþã. Înseºi conceptele structurante ale acestuia se regãsesc în autoarea e convinsã cã „analiza de conþinut este o tehnicã de a face inferenþe problematica centralismului ºi a periferiei ca sursã de atitudini naþionaliste, în identificarea obiectivã ºi sistematicã a caracteristicilor de care dispun pe linia unei gândiri ce trimite la „open society“ ºi la o filozofie a deschiderii mesajele“. cât mai amplã faþã de realitatea ambientalã, fie aceasta imediatã sau þinând Practic, studiul întreprins de Sabina Fati, pe seama unui sfert de secol de trecutul istoric. din istoria românilor, în context legitim de universalitate, urmãreºte o linie Punctul de pornire, cum se întâmplã adesea în asemenea ocazii, îl orizontalã (relaþiile