DOCSLIB.ORG

Comemorarea Victimelor Holocaustului Din România

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Comemorarea Victimelor Holocaustului Din România Congresul IV al FCER va avea loc la București, în zilele de 25-26 noiembrie. Informații pentru cei care doresc să candideze pentru o funcție de conducere în cadrul FCER-CM, de membru în Comisia de Cenzori PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA sau pentru funcția de președinte al Comisiei de Etică și Mediere ANUL LXIII = NR. 570-571 (1370-1371) = 1 – 31 OCTOMBRIE 2020 = 13 TIȘREI – 13 HEȘVAN 5781 = 24 PAGINI – 3 LEI – detalii în pagina 3. STIMAȚI CITITORI! Foto: gov.ro Paginile de ebraică și engleză nu vor apărea în numerele 568-69 și 570-71 (septembrie și octombrie), pentru a crea spațiul necesar publicării documentelor Congresului al IV-lea al FCER-CM Interviu cu PAG. 2 dr. AUREL VAINER, președintele FCER PAG. 4 Silviu Vexler Comemorarea candidează pentru un nou mandat de deputat victimelor Holocaustului Dirijorul PAG. 5 E. Pusztai și R. Shaffer (dr.) Alexandru Petria din România (Opera din Stuttgart), medaliat de FCER PAG. 6 Bereshit XX, a doua ediție online Roș Hașana 5781 Premierul L. Orban S. Vexler (dr.) și P. Schwartz Alx. Florian (stg.) și L. Orban în timpul pandemiei Foto: gov.ro Foto: Arhiva INSHR-EW Foto: Arhiva INSHR-EW PAG. 7 Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România Slihot la Templul Coral Ludovic Orban: Uitarea Holocaustului nu trebuie permisă! PAG. 8 din București Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România regim care a exprimat cele mai negre a fost marcată, la București, pe 9 octombrie 2020, la Monumentul Victimelor prejudecăți și forme de inumanitate De Iom Kipur: Holocaustului din România, de această dată cu măsuri stricte de siguranță pe care le cunoscuse România. A fost impuse de pandemia de coronavirus. În plus, a fost o dimineață cu ploaie rece, nevoie de decenii pentru ca adevărul Îl rugăm pe Dumnezeu de toamnă. acelor ani, în care evrei, dar și romi, Chiar și așa, reprezențanții la nivel înalt ai autorităților centrale și ai și-au pierdut viața, să fie recuperat și să ne înscrie în Cartea Federației Comunităților Evreiești din România au fost acolo pentru a sublinia rostit cu responsabilitate, respect și Vieții, cu semnătură importanța luptei cu antisemitismul, asumarea istoriei recente și cunoașterea pietate, într-o Românie democratică, ei la un nivel cât mai profund în societate. devenită capabilă să condamne cri- bună! PAG. 8 Printre cei prezenți s-au numărat: prim-ministrul României, Ludovic Orban; mele regimului dictatorial și să iasă consilierul prezidențial Andrei Muraru; ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela; din ipocrizia regimului comunist. secretarul de stat Marius Bălu, din partea Ministerului Apărării Naționale; sub- Intrarea în conștiința istorică ro- PAG. 9-12 Comunități secretar de stat la Ministerul Culturii, Irina Cajal; din partea Ambasadei State- mânească a memoriei Holocaustu- lor Unite ale Americii, David Muniz, Adjunct al Șefului Misiunii; din partea Am- lui este rezultatul muncii neobosi- basadei Statului Israel, Amir Sagron, Adjunct al Șefului Misiunii; președintele te a acelor istorici, lideri de opinie PAG. 15 Federației Comunităților Evreiești din România, dr. Aurel Vainer; deputatul Silviu naționali și internaționali, organizații Ziua Europeană Vexler, ing. Paul Schwartz, președintele C.E.B.; director general al INSHR-Elie civice care, după 1989, au scos la Wiesel, Alexandru Florian; președintele Agenției Naționale pentru Romi, Da- lumină această pagină neagră din a Culturii Iudaice: niel Rădulescu; un grup de elevi din partea Complexului Educațional Laude- istoria ultimului război mondial și din călătorii evreiești Reut. istoria României. Regimul comunist a Organizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Româ- amânat, timp de decenii, dezvăluirea nia „Elie Wiesel”, de la a cărui înființare s-au împlinit 15 ani, evenimentul co- deplină a acestui adevăr dureros, iar memorativ a debutat cu o ceremonie religioasă oficiată de prim-rabinul FCER, după căderea lui Nicolae Ceaușescu Interviu cu Iosif Valter, Rafael Shaffer, și de cantorul Emanuel Pusztai. au existat tentative de ascundere sau de minimalizare a acestei tragedii. președintele Premierul României, a lor: deportarea în Transnistria. Sute Eforturile intelectuale și civice, re- PAG. 16 C.E. Bistrița de mii de evrei din Basarabia, Buco- marcabile în ultimele două decenii, Ludovic Orban: vina și Transnistria au fost smulși din pentru studierea și cunoașterea Holo- casele lor, deportați în marșuri ale caustului în țara noastră au dat roade. „Cu 79 de ani în urmă, persecuțiile morții, expuși unor condiții degradan- Ele au pla- Despărțire dureroasă GEORGE GÎLEA contra comunității evreiești din Româ- te și distructive, decimați de boli, foa- sat aceas- PAG. 17 nia au intrat în cea mai gravă etapă me și abuzuri fizice, victime ale unui tă tragedie, (Continuare în pag. 14) de Harry Kuller 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 570-571 (1370-1371) - 1 – 31 Octombrie 2020 acea vreme, iar la renovarea la interi- sele proprii au fost limitate. lunii or am fost susținuți de Ministerul Dez- Da, unii îmi reproșează că am voltării Regionale. Același minister ne aprobat renovarea de sinagogi în octombrie ajută acum și la refacerea completă localități cu puțini evrei sau chiar acolo Interviul a Templului din Constanța. Merită unde nu mai există comunitate evre- menționat că în Dobrogea au existat iască. Dar eu cred că sinagoga este două sinagogi, una la Tulcea, alta la cea mai bună mărturie a prezenței Devotament față de promovarea Constanța. Am refăcut-o pe cea din evreiești în România, de-a lungul tim- Tulcea, acum ne ocupăm de cea din purilor. Există și cazuri, ca la Templele Constanța, unde este un președinte din Rădăuți și Timișoara, când reno- comunității evreiești din România activ, în oraș fiind atât viață religioa- vările se fac exclusiv cu banii evreilor Interviu cu dr. AUREL VAINER, președintele FCER să și de organizație, cât și turism la din respectivele orașe. România în fața oficialităților interne obiectivele de cult mozaic. Refacerea lăcașurilor de cult, multe și internaționale, cea de colaborare cu – Sunt binecunoscute preocupă- fiind obiective de patrimoniu național, organizațiile evreiești internaționale, rile dvs. în sfera relațiilor interuma- sunt cea mai bună mărturie împotri- să fim în permanență un prieten stabil ne, în baza devizei „cunoaștere și va acuzațiilor aduse de antisemiți. La și eficient al Statului Israel. Am dezvol- recunoaștere reciprocă”, o continu- Bistrița, la fiecare eveniment cultural tat relațiile cu celelalte minorități, cu a re a conceptului de „realsemi- care are loc la Sinagogă, aceasta conducerea tuturor cultelor religioase tism”, lansat de N. Cajal. Această este menționată. Deci, chiar dacă nu recunoscute în România. orientare a adus presonalități de mai avem astăzi evrei la Bistrița, sina- La fiecare Adunare Generală i-am prim rang la sărbătorile evreiești de goga e o mărturie a vieții și activității informat pe membrii FCER despre la Templul Coral, a dus la acordarea evreilor pe acele meleaguri. desfășurarea și îndeplinirea acestor unor prestigioase decorații precum – Ce îi recomandați succesoru- misiuni, așa cum am făcut și la Con- „Legiunea franceză” sau „Meritul lui dvs. la conducerea FCER? gresul al III-lea. Cultural”. Dar acestea sunt cunos- – În primul rând, dedicare și devo- Nu putem acum, din motive de cute. Ce doriți să adăugați aici? tament în reprezentarea evreilor din spațiu, să parcurgem lista obiective- – Atenția pentru relațiile interuma- România. Cred că așa va fi, deoa- lor atinse și să evidențiem modul în ne mi-a fost transmisă din copilărie, rece și la Parlament, Silviu Vexler a care ne-am îndeplinit misiunile. Dar când mama mea m-a învățat că nu făcut mult mai mult decât am realizat țin să subliniez că nu ne-am abătut de trebuie niciodată să umilești un om eu în 12 ani. Deci, există premise ca la promovarea dialogului democratic, ci, dacă se poate, să ți-l apropii. Viața și la FCER să vină oameni care vor atât la nivelul conducerii Federației, e cum e, nu am reușit întotdeauna înțelege menirea unui președinte de cât și la cel al Comunităților Evreiești să îmi apropii oamenii. Ca deputat, Federație. din România. m-am angajat în susținerea unor pro- Dedicarea și devotamentul tre- – După părerea dvs., ce este di- – Ați vorbit despre democratiza- iecte benefice pentru oameni, ceea buie să slujească și continuitatea ferit azi la FCER față de cum era în re în cadrul FCER. Cum s-a reflectat ce mi-a adus o recunoaștere de care comunității evreiești în România. 2005, când ați preluat conducerea? acest proces în relațiile dintre FCER mă bucur și azi. Am căutat să aplic și M-aș bucura și să continue pro- – În 2005, participanții la Con- și Comunitățile evreiești locale? în Federație acest principiu, având gramul de reînnoire a sinagogilor și gresul al II-lea al FCER m-au ales – Am respectat cu strictețe princi- relații foarte bune cu președinții de templelor. Apoi, trebuie să dăm prio- președinte al Federației, până atunci piul enunțat în Statut, conform căru- comunități. ritate asistenței sociale și medicale. desfășurându-mi activitatea într-un ia baza Federației sunt Comunitățile, – Considerați că în toți acești ani Este una dintre activitățile de vârf ale alt domeniu. La vot, am concurat cu care sunt într-un raport de autonomie în care ați condus FCER ar fi trebuit FCER și există performanțe deosebite Tiberiu Roth, care era, de mulți ani, față de FCER, atât cât este posibil, să faceți altfel anumite lucruri? în acest domeniu. De altfel, în timpul președintele Comunității Evreilor din ținând cont că activitatea economică – Nu aș putea să spun, de pildă, că pandemiei, directoarea Mona Bejan și Brașov. se realizează centralizat, prin FCER. democratizarea Federației nu a fost întreg colectivul pe care îl conduce au A fost un succes deosebit, dar și Dorința mea ar fi fost o descentrali- un lucru bun. E drept, acest proces nu făcut mari eforturi pentru a contraca- o mare responsabilitate. În primul zare mai puternică dar, deocamdată, s-a realizat peste tot și așa cum aș fi ra efectele infecției cu Sars-Cov-2, rând, am revăzut organigrama și am acest lucru nu a fost posibil.
Load more

Recommended publications
  • On Romanian Political Nicknames
    ÀÍÒÐÎÏÎÍÈÌÈß GIOROCEANU, Alina (Craiova, Romania) ON ROMANIAN POLITICAL NICKNAMES Çà ïðîçâèùàòà íà ðóìúíñêèòå ïîëèòèöè On Romanian Political Nicknames The nickname which is given to a person and is initially used by a small group of people turns into a byname as the person becomes more popular in society. The byname contains indications about the individuality or the public image of its carrier. There is also a connection with the physical and psychic features of the person or to activities or events connected with him or her. On the political scene (the Romanian political scene is no exception) a byname is used as a weapon for disctediting or demonizing political oppo- nents. Linguistic analysis of bynames of Romanian politicians shows the variety of linguistic resources and means used in the creation of a byname such as contraction, composition, derivation and abbreviation. Keywords: nickname, byname, politics, truncation, composition, derivation, ab- breviation O poreclã, atribuitã unei persoane ºi utilizatã, la început, în colectivitãþi mai mici, odatã ce intrã în conºtiinþa publicã devine supranume. Supranumele capteazã indicii despre personalitatea sau imaginea/percepþia publicã a posesorului. Dincolo de nume, existã legãturi cu trãsãturile fizice sau psihice ale persoanei sau cu o acþiune/întâmplare a acesteia. Pe scena politicã (scena politicã româneascã nu face excepþie!), supranumele este folosit ca armã pentru discreditarea sau demonizarea oponenþilor politici. Analiza lingvisticã a supranumelor din politica româneascã va scoate în evidenþã varietatea resurselor ºi mijloacelor limbii utilizate în atribuirea unui supranume (trunchierea, compunerea, derivarea, abrevierea). A name given to someone by few people, once become public knowledge, is often used instead of the person’s formal name.
    [Show full text]
  • Vitralii – Lumini Și Umbre” – Prezență Și Ecouri
    VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 42, martie – mai 2020 5 V I T R A L I I L U M I N I Ş I U M B R E Publicaţie editată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii DIRECTOR: Col. (r) Filip Teodorescu Contact: Bucureşti, str. Toamnei nr. 37, sector 2 Tel.: (0040)-21-2119957 [email protected] www.acmrr-sri.ro ©ACMRR-SRI Bucureşti 2020 ISSN 2067-2896 6 VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 42, martie – mai 2020 „VITRALII – LUMINI ŞI UMBRE” Consultanţi ştiinţifici Prof. univ. dr. Ioan Scurtu Prof. univ. dr. Mihail M. Andreescu Dr. ist. Alex Mihai Stoenescu Conf. univ. dr. Aurel V. David Colegiul de redacţie Redactor şef: Col. (r) Hagop Hairabetian Secretar de redacţie: Gl. bg. (r) Maria Ilie Membri: Gl. mr. (r) Dumitru Bădescu Gl. mr. (r) Marin Ioniţă Gl. bg. (r) Nechifor Ignat Gl. bg. (r) Vasile Mălureanu Col. (r) dr. Tiberiu Tănase Col. (r) Gheorghe Trifu Responsabilitatea juridică pentru conţinutul materialelor publicate revine exclusiv autorilor acestora. Opiniile şi punctele de vedere exprimate de autori în cuprinsul revistei pot să nu corespundă integral cu cele ale ACMRR-SRI. Reproducerea sub orice formă a conţinutului acestei publicaţii este permisă cu menţionarea sursei şi a autorului. Manuscrisele nepublicate nu se restituie. VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 42, martie – mai 2020 7 C U P R I N S Editorial Serviciul Român de Informații împlinește 30 de ani ........................... 9 File de istorie Recunoașterea internațională a României Mari. 100 de ani de la semnarea Tratatului cu Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920 ......................
    [Show full text]
  • Comunicare 15.Qxd 23.04.2009 11:11 Page 1
    Revista_comunicare_15.qxd 23.04.2009 11:11 Page 1 REVISTA ROMÂNÃ DE COMUNICARE ªI RELAÞII PUBLICE Volumul 11, nr. 1 (15) / 2009 SNSPA Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Revista_comunicare_15.qxd 23.04.2009 11:11 Page 2 Comitetul editorial Colegiul de redacþie Alina Bârgãoanu (SNSPA, România) • Camelia Beciu (SNSPA, România) • Arjen Boin (Universitatea din Leiden, Olanda) • ªtefan Bratosin (Universitatea Paul Sabatier, Franþa) • Manuela Cernat (UNATC „I.L. Caragiale“, România) • Septimiu Chelcea (Universitatea Bucureºti, România) • Cornel Codiþã (SNSPA, România) • Mihai Dinu (Universitatea Bucureºti, România) • Paul Dobrescu (SNSPA, România) • Ion Drãgan (Universitatea Bucureºti, România) • Nicolae Frigioiu (SNSPA, România) • Ana Gil Garcia (Northeastern Illinois University, SUA) • Grigore Georgiu (SNSPA, România) • Dumitru Iacob (SNSPA, România) • Luminiþa Iacob (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaºi, România) • Guy Lochard (Universitatea Paris III, Franþa) • Adrian Neculau (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaºi, România) • Marian Petcu (Universitatea Bucureºti, România) • Horia Pitariu (Universitatea Babeº-Bolyai, România) • Remus Pricopie (SNSPA, România) • Aurelian Mihai Stãnescu (Politehnica din Bucureºti, România) • ªtefan ªtefãnescu (Academia Românã, România) • Tudor Teoteoi (Universitatea Bucureºti, România) • George Terzis (Universitatea Liberã din Bruxelles, Belgia) • Adrian Vasilescu (BNR, România) Comitetul de referenþi ºtiinþifici Dan Banciu (Institutul de Sociologie, România) • Ilie Bãdescu (Universitatea
    [Show full text]
  • Revista Presei
    REVISTA PRESEI Polițiștii ies la proteste în stradă, chiar de Ziua Poliției: Nu vrem să fim fraierii sistemului Mai multe acţiuni de protest sunt programate să se desfăşoare, joi, în Capitală, după ce sindicatele poliţiştilor şi personalului contractual din Ministerul Afacerilor Interne au anunţat că vor "sărbători" Ziua Poliţiei Române în stradă, nemulţumite de tăieri ale veniturilor salariale şi ale pensiilor. La rândul lor, apicultorii vor protesta pentru a cere acordarea subvenţiei pentru familiile de albine şi implementarea programului naţional "Mierea în şcoli". Protestul organizat de Sindicatul Europol urmează să se desfăşoare între orele 10.00 şi 14.00, în faţa MAI, membrii organizaţiei fiind chemaţi să sărbătorească "Ziua Poliţiei Române" în stradă. "Dacă nu vreţi să fim din nou «fraierii sistemului», dacă nu vreţi tăieri ale veniturilor salariale, dacă vreţi aplicarea Legii salarizării 153/2017, dacă vreţi ca pensiile militare să fie indexate, dacă v-aţi săturat de discriminările salariale, dacă v-aţi săturat de incompetenţa şefilor, haideţi la protest!", au transmis reprezentanţii Sindicatului Europol. Federaţia şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI protestează, tot de la ora 10.00, la Guvern. "(...) continuăm protestele, întrucât Guvernul şi Parlamentul au legiferat, afectând drepturile economice şi profesionale ale familiei noastre ocupaţionale, ale pensionarilor şi ale celorlalţi angajaţi din România, dar şi pe fondul încălcării grosolane a drepturilor omului în România. De asemenea, facem APEL la poliţişti, la personalul contractual, la poliţiştii în rezervă/retragere să fie alături de noi la aceste acţiuni de protest, în număr cât mai mare, pentru că dacă nu vom câştiga această luptă pentru drepturile noastre, pentru demnitate şi respect, va fi doar o chestiune de timp ca lucrurile să intre pe un făgaş distructiv pentru sistemul de Ordine Publică, cu efecte negative pentru întreaga societate românească.
    [Show full text]
  • EUI RSCAS Working Paper 2021
    RSC 2021/44 Robert Schuman Centre for Advanced Studies Integrating Diversity in the European Union (InDivEU) The Politics of Differentiated Integration: What do Governments Want? Country Report - Romania Claudia Badulescu European University Institute Robert Schuman Centre for Advanced Studies Integrating Diversity in the European Union (InDivEU) The Politics of Differentiated Integration: What do Governments Want? Country Report - Romania Claudia Badulescu EUI Working Paper RSC 2021/44 Terms of access and reuse for this work are governed by the Creative Commons Attribution 4.0 (CC- BY 4.0) International license. If cited or quoted, reference should be made to the full name of the author(s), editor(s), the title, the working paper series and number, the year and the publisher. ISSN 1028-3625 © Claudia Badulescu2021 This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 (CC-BY 4.0) International license. https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/ Published in March 2021 by the European University Institute. Badia Fiesolana, via dei Roccettini 9 I – 50014 San Domenico di Fiesole (FI) Italy Views expressed in this publication reflect the opinion of individual author(s) and not those of the European University Institute. This publication is available in Open Access in Cadmus, the EUI Research Repository: https://cadmus.eui.eu Robert Schuman Centre for Advanced Studies The Robert Schuman Centre for Advanced Studies, created in 1992 and currently directed by Professor Brigid Laffan, aims to develop inter-disciplinary and comparative research on the major issues facing the process of European integration, European societies and Europe’s place in 21 st century global politics.
    [Show full text]
  • Anchete DNA Care Zguduie Poliţia. Imperiul Soţilor Aioanei, Comisari La
    Anchete DNA care zguduie Poliţia. Imperiul soţilor Aioanei, Un fost observator pag. 4-5 FRF susţine că a trăit comisari la IPJ Argeş un coşmar după ce o Păstrăvăria de la Valea Danului clinică din Piteşti i-a greşit analizele pag. 8-9 DNA: „Inculpatul reprezenta societățile comerciale la încheierea unor contracte, se ocupa de achizițiile de bunuri și servicii” Soții Aioanei făceau reclamă NR. 1399 agresivă şi pe facebook la FONDAT ÎN 1994 păstrăvărie, la cele două Săptămânal de informaţii diverse carmangerii și o fi rmă de taxi 26 mai - 1 iunie 2021 16 pagini 1,5 lei După ce a făcut scandal, băut, la slujba lui Calinic Parohul de la Căpăţâneni - trimis în canon 30 de zile în sudul judeţului pag. 5 Prefectul, despre actele cerute Primăriei Piteşti: „Mi-au dat din ele, dar nu Carmangeria din Piteşti mi-au dat ce trebuia” pag. 3 Schimbare de manager la Spitalul Mioveni. pag. 12 Sărbătoarea familiei Brătianu - Pleacă Trăilă, vine Stoian Punctul pe Y în continuare motiv de dihonie naţională n ziua de 24 Mai 1875 a fost an, instituționalizarea Partidului rebuie spuse câteva cuvinte și Îfondat ofi cial Partidul Național Național Liberal, cel mai vechi par- Tdespre momentele, puține, în Liberal. Bineînțeles că originile tid din România, și sărbătoarea fa- care s-au spus răutăți sau inexactități. mișcării liberale trebuie căutate în miliei Brătianu, pentru că toți româ- Cum ar fi momentul când dl. Dinu istoria națională cu multă vreme nii au trăit consecințele istorice ale Zamfi rescu, membru al familiei Bră- în urmă, până chiar în perioada acestui moment.
    [Show full text]
  • Partidul Naţional Liberal – P.N.L
    18.03.2003 – PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL – P.N.L. Actuala denumire a partidului este PNL –prin comasarea prin absorbţie de către PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL a Partidului ACŢIUNEA POPULARĂ - Sentinţa civilă nr. 15/F/ 19.05.2008 a T.B. - Secţia a V-a Civilă în dosarul 16303/3/2008. RADIAT conform Sentinţei Civile nr.1127 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. 26874/3/2014, în şedinţa publică de la data de 06.10.2014 şi a Deciziei Civile nr. 551A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a Civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie în dosarul nr. 26874/3/2014 (2406/2014), în şedinţa publică de la data de 09.12.2014. Decizia civilă 3/17.02.2003 – Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a Civilă – Dosar 1/P/2003 – rămasă definitivă prin necontestare. Sediul central este în Bucureşti, Bd.Aviatorilor nr.86, sector 1. Preşedinte – Theodor Stolojan; Vicepreşedinţi: Teodor Meleşcanu; Gheorghe Flutur; Monica Octavia Muscă; Paul Păcuraru; Călin Popescu Tăriceanu - Modificări: (1.09.2003) – Decizia civilă nr.9/13.05.2003 a T.B.-Secţia a III-a Civilă în dosarul 7/P/2003 – comasarea prin absorbţie a Uniunii Forţelor de Dreapta de către Partidul Naţional Liberal; radierea U.F.D. din Registrul partidelor politice; rămasă definitivă prin decizia civilă nr.1774/22.07.2003 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosarul nr.1980/2003. - Modificări: (27.11.2003) – decizia civilă nr.39/20.10.2003 – T.B.-Secţia a IV-a Civilă – dosar 42/PARTID/2003, definitivă prin necontestare – dispune înregistrarea modificărilor privind statutul Partidului Naţional Liberal şi a modificărilor în structura de conducere ale partidului determinate de comasarea prin absorbţie a P.N.L.-C.
    [Show full text]
  • Italie, Rană Deschisă Şi-Acum Ce Să Mai Notez Dacă Nimic Nu Mi Se Mai Arată?
    Săptămânal (serie nouă) * Anul XX * Nr. 22 (950) 5-11 iunie 2020 * 16 pagini * 3 lei A nu putea Se-ntemeiAză lumeA scrie • Adrian Păunescu Pe contrASte Visez imposibilul, îl văd, îl gust. Lumea deraiază în creierul meu, Urcă iarăşi pe cale, Se reface, iarăşi deraiază. Cioburi Din ferestrele ei îmi rănesc ochii. Izbucnesc în plâns. Nu atât de mila ei, Cât de rănile pe care mi le provoacă, Plâng şi ochii mi se învârtesc în cap, Ar fugi, ar sări în noroi, Visez imposibilul. Visez deraieri fără seamăn, Sunt reporterul neputincios Fixat să-şi privească dezastrele, Să le admire şi să le urască Şi-apoi să încerce să nu le uite. Ca smuls din funii de sudoare Mă scol din somn şi-ncerc să scriu, Să notez visul meu imposibil. Acum am toate simţurile cu mine, Treze şi tefere, am stăpânirea caldă a Ceea ce mă terorizase, E în mine visul imposibil, Nici o urmă de fugă, Dar visul imposibil a dispărut În mineralele minţii mele. E clar că în mine cineva mă trădează, E clar că nu sunt cu totul al meu, Halucinaţia m-a durut, m-a umilit, Dar, acum, faptul că n-o mai pot atinge, Geoparcul „ Ţinutul Buzăului ” – promovarea unui tărâm de poveste Că n-o pot în nici un fel retrezi Mă umileşte şi mai mult. Tata şi mama în mine trăiesc iar, Iubirea lor e pacea mea De zi cu zi, Nepotrivirea lor e-acest coşmar. Vai, visul meu imposibil, Reporter am fost, mut şi legat, Italie, rană deschisă Şi-acum ce să mai notez Dacă nimic nu mi se mai arată? Visez imposibilul.
    [Show full text]
  • Romania Political Briefing: Dealing with Pandemics While Preparing for the Parliamentary Elections in December Oana Cristina Popovici
    ISSN: 2560-1601 Vol. 34, No. 1 (RO) November 2020 Romania political briefing: Dealing with pandemics while preparing for the Parliamentary elections in December Oana Cristina Popovici 1052 Budapest Petőfi Sándor utca 11. +36 1 5858 690 Kiadó: Kína-KKE Intézet Nonprofit Kft. [email protected] Szerkesztésért felelős személy: CHen Xin Kiadásért felelős személy: Huang Ping china-cee.eu 2017/01 Dealing with pandemics while preparing for the Parliamentary elections in December There is almost one month until the elections for the Romanian Parliament, and political parties have already started to present the measures they intend to focus on during the new parliamentary term. As expected, the political fights sharpen, but are somewhat eclipsed by the sanitary situation generated by the pandemics, which is getting worse, as in the rest of the European Union. The aim of the elections in December is to choose 329 members for the Chamber of Deputies and 136 members for the Senate, which form the two chambers of the Romanian Parliament. There are almost 15 parties and political alliances on the lists, besides independent candidates, but there are some electoral thresholds parties must exceed for gaining a seat in the Parliament. The fight for the votes is harsh, as the Liberals, who were severely defeated in 2016, aim to be revenged after four years in which the Social Democrats formed the majority in the Parliament. The discussions for the elections take place on a background where the Covid-19 infections are sharply rising from one day to the other. A new record of infections was hit in the last day, with almost 6,500 positive tests, out of 36,000.
    [Show full text]
  • Calin Popescu-Tariceanu, President of the Senate of Romania
    To the attention of: Klaus Werner Iohannis, President of Romania; Calin Popescu-Tariceanu, President of the Senate of Romania; Liviu Dragnea, President of the Chamber of Deputies of Romania; Traian Băsescu, Leader of Partidul Mișcarea Populară; Ludovic Orban, Leader of Partidul Național Liberal; Kelemen Hunor, Leader of Uniunea Democrată Maghiară din România; Dan Barna, Leader of Uniunea Salvaţi România. Strasbourg, 15 March 2018 Honourable President Iohannis, Honourable Presidents Popescu-Tariceanu and Dragnea, Esteemed Members of the Parliament of Romania, We, the undersigned Members of the European Parliament, - taking note of the unprecedented democratic support of a marriage referendum in Romania, - considering the 3 million signatures in support of a referendum as a sign of healthy democracy, - stressing the need to give a democratic voice to the 3 million Romanian citizens, - recalling the well-established jurisprudence of the European Court of Human Rights and the Court of Justice of the EU which states that Member States have national competence regarding civil status and the benefits deriving therefrom, - reaffirming the principle of subsidiarity which protects the democratic process from external pressures, - bearing in mind Article 2 (1) of the Constitution of Romania which outlines that “national sovereignty belongs to the Romanian people, who exert it through (…) referendum”, Support the organization of the referendum without delay. Signed by: 1. Laima Liucija ANDRIKIENÉ (EPP), Lithuania 2. Bastiaan BELDER (ECR), Netherlands 3. Daniel BUDA (EPP), Romania 4. Lorenzo CESA (EPP), Italy 5. Andi CRISTEA (S&D), Romania 6. Ryszard CZARNECKI (ECR), Poland 7. Peter van DALEN (ECR), Netherlands 8. Lorenzo FONTANA (ENF), Italy 9. Elisabetta GARDINI (EPP), Italy 10.
    [Show full text]
  • Colegii Mei Au Suferit De Foame La Spitalul Din Mioveni. Asta E Realitatea!
    DEPISTAT POZITIV CU COVID, UN PACIENT INTERNAT DE O LUNĂ, GABRIEL EANA, DEZVĂLUIE: AVEM DOCUMENTELE! „Colegii mei au Cum s-a refuzat iniţial şi apoi tergiversat, suferit de foame la la Spitalul Judeţean, achiziţia unui aparat de testat Covid pag. 6-7 Spitalul din Mioveni. Prefectul Emanuel Soare acuză de sabotaj la adresa sănătăţii argeşenilor pe fostul manager Adriana Molfea Asta e realitatea!” ”Una dintre colege, pag. 8 o infi rmieră de la Spi- talul Județean, a avut o cădere psihică și a vrut să se arunce de la etaj”, spune Eana, care este și lider sindi- cal la Spitalul Munici- pal, din Câmpulung ”În acea perioadă, NR. 1345 inclusiv în ziua de FONDAT ÎN 1994 Paște, am primit la Săptămânal de informaţii diverse 13 - 19 mai 2020 meniu gâturi de pasă- 16 pagini 1,5 lei re și uneori vârfuri de aripi”, mai spune Ga- briel Eana, care este internat de aproape o lună la Mioveni Interviu cu doctorul infectat cu Covid transferat de la Spitalul Mioveni: „La «Matei Balş» am ajuns pag. 5 Evenimentul deceniului: s-a semnat contractul pentru Declară medicul Costin tronsonul de autostradă Piteşti-Curtea de Argeş conştient, dar cu Ștefan, șeful Secției Medicală II de la Spitalul Ludovic Orban: „A trebuit Județean Argeș să revenim noi la putere, stare generală gravă” după 12 ani, ca să se pag. 4 urnească acest proiect Punctul pe Cum a învins Miuţescu gândacul Y croitor de fag şi de stejar Doctoriţa Belu şi patronul esant guvernamental impresi- „Ați observat că n-am aplaudat la și politică de partid.
    [Show full text]
  • Download Article (PDF)
    Südosteuropa 66 (2018), no. 3, pp. 392-417 CORRUPTION IN SOUTHEASTERN EUROPE AND LATIN AMERICA ALEXANDRA IANCU Questioning Anticorruption in Postcommunist Contexts. Romanian MPs from Commitment to Contestation Abstract. The outbreak of corruption scandals involving elected officials has raised criticism concerning the quality of parliamentary representation in Romania. The public image of the legislature rapidly became that of a ‘reactionary gathering of criminals’, persons who use public office in order to cover abuses of power and office. The core contestation of the legislature aimed above all at the usage by parliament of its constitutional privileges and immunities in order to postpone / impede criminal investigations against members of the legislative. Starting from the analysis of the parliamentary speeches of the members of parliament (MPs) under criminal investigation on corruption charges, this paper focuses on the evolving dynamic of acceptance and contestation with respect to the implementation of anticorruption policies. The paper highlights, based on the analysis of the justifications put forward on the occasion of parliamentary hearings, the gradual configuration of a trans-partisan division within the legislature, promoting countervailing, ‘anti-anticorruption’ discourses, which pit ‘anticor- ruption’ and democratic representation against each other. Alexandra Iancu is a Senior Lecturer in the Faculty of Political Science at the University of Bucharest, Romania. Introduction In 2017, hundreds of thousands of Romanians flooded the streets of Bucharest and other major cities in the country to protest at governmental initiatives and justice reforms that appeared conducive to softening the fight against corruption. This degree of mobilization, and especially the contestation of political elites, perceived as corrupt, and more particularly of the party in power initially took the national and international media by surprise.
    [Show full text]