Italie, Rană Deschisă Şi-Acum Ce Să Mai Notez Dacă Nimic Nu Mi Se Mai Arată?
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Săptămânal (serie nouă) * Anul XX * Nr. 22 (950) 5-11 iunie 2020 * 16 pagini * 3 lei A nu putea Se-ntemeiAză lumeA scrie • Adrian Păunescu Pe contrASte Visez imposibilul, îl văd, îl gust. Lumea deraiază în creierul meu, Urcă iarăşi pe cale, Se reface, iarăşi deraiază. Cioburi Din ferestrele ei îmi rănesc ochii. Izbucnesc în plâns. Nu atât de mila ei, Cât de rănile pe care mi le provoacă, Plâng şi ochii mi se învârtesc în cap, Ar fugi, ar sări în noroi, Visez imposibilul. Visez deraieri fără seamăn, Sunt reporterul neputincios Fixat să-şi privească dezastrele, Să le admire şi să le urască Şi-apoi să încerce să nu le uite. Ca smuls din funii de sudoare Mă scol din somn şi-ncerc să scriu, Să notez visul meu imposibil. Acum am toate simţurile cu mine, Treze şi tefere, am stăpânirea caldă a Ceea ce mă terorizase, E în mine visul imposibil, Nici o urmă de fugă, Dar visul imposibil a dispărut În mineralele minţii mele. E clar că în mine cineva mă trădează, E clar că nu sunt cu totul al meu, Halucinaţia m-a durut, m-a umilit, Dar, acum, faptul că n-o mai pot atinge, Geoparcul „ Ţinutul Buzăului ” – promovarea unui tărâm de poveste Că n-o pot în nici un fel retrezi Mă umileşte şi mai mult. Tata şi mama în mine trăiesc iar, Iubirea lor e pacea mea De zi cu zi, Nepotrivirea lor e-acest coşmar. Vai, visul meu imposibil, Reporter am fost, mut şi legat, Italie, rană deschisă Şi-acum ce să mai notez Dacă nimic nu mi se mai arată? Visez imposibilul. Lumea deraiază, Ochii mă dor de cioburile Primele informaţii De la ferestrele ei, Primele informaţii „Cum iubește Când mă trezesc, ochii îmi sunt răniţi, Dar nu mai ştiu nimic, nimic, nimic. ddeesspprree PPoorrttuuggaalliiaa,, O, visul imposibil, tratat cu amnezie, cerul marea, Ascuns în mine însumi, îînn ssppaaţţiiuull rroommâânneesscc Cum să-l mai pot găsi? așa iubește 22020 marea cerul.” Alexandra Păunescu-Șerban 6422445000010 ”Lista lui Păunescu”, în continuare valabilă! 3 ani și 10 luni FLAP ÎN CUTIA POȘTALĂ! ABONAMENTE PE WWW.POSTA-ROMANA.RO 2 flacăra lui Adrian Păunescu 5-11 iunie 2020 De ziua Înălțării și a eroilor blicate, cu debut editorial în 1977, afirmația: „ Și ce dacă X știe limbi stră - neamului, îndemnuri ferme la printr-un florilegiu de versuri prefațat ine… La ce-i folosesc ?... Eu nu am habar de cel mai temut critic literar al epocii: de nici o limbă străină și am ajuns mi - italie, rană iubire de patrie, solidaritate și Al. Piru), ex-primar al Craiovei (1961- nistru al Culturii ! ” -, s-a revenit la de - unitate statală ! 1967) și prim-vicepreședinte al Consiliu - numirea oficială care include numele lui Județean Dolj (1968-1979), fost patronului spiritual stabilit încă din 1935 deschisă ministru al Finanțelor, în anii achitării de învățătorul Nicolae Mitea, cel ce avu - MINEL TURBURAN datoriei externe, simultan: vice-guver - sese inițiativa înființării Bibliotecii pen - nator din partea statului român la Fon - tru popor „Anton Pann”. Mai că ne vine dul Monetar Internațional și la Banca să exclamăm: Doamne, ce frumos suna • Ana-maria Păunescu și Mondială (1980-1985), ambasador atunci, sună și acum – „ pentru popor ”. plenipotențiar al României în Franța și, Fondul de carte însuma, la concomitent, ambasador la Paris al înființare, două mii de volume, care – în UNESCO (1986-1990). 1938 avea să urce, conform cotidianului NEVOIA DE Punctăm doar prin câteva detalii Universul din București, la 2.250 de tit - Mi-e dor de tine, Italie, ca de activitatea diplomatică a Excelenței luri, plus altele 388 destinate bibliotecii poezia pe care nu am să o scriu Sale Petre Gigea-Gorun , născut în sudul școlii, care funcționa în același local. niciodată. Ca de ochii căprui pe ISTORIE ! Doljului, în proximitatea sitului arheolo - Dacă în 1935 Biblioteca pentru popor care n-am să-i am în frunte, ca gic al vestitei culturi neolitice de la „Anton Pann” din Filiași organiza 15 de lacrima cu care se face mai Cârna, pe Valea Dunării, dar legat prin șezători literare pentru săteni și tineret, sărat aerul, oricum oceanic, al • Dan lupescu invizibile și rodnice fire/ fibre spirituale în anul 1937 numărul acestora crescuse orizontului meu. de Filiași – vatră inconfundabilă de eroi: la 17. Pentru a spori bogăția acestei *De la icoana obârșiilor, la săgeata *155 de întâlniri oficiale cu șefi de instituții publice, bravul învățător Nico - Mi-e dor de tine, Italie, parcă îmi picuri prin Învierii și a Înălțării perene stat și de guvern, cu demnitari de cel lae Mitea a mărit, fără tam-tam, zestrea vene vocale lungi și consoane rebele, parcă *PATRIA – Catedrala ROMÂNIEI de mai înalt rang din domeniul bancar acesteia, dăruindu-i cele mai valoroase am luat cu mine, ultima oară când ne-am azi, DACIA de ieri internațional; cărți din propria sa bibliotecă. Tot el a văzut, bulbi de flori, cu semințe cu tot, cu *în timpul mandatului său de amba - înființat, în 1937, UNICUL muzeu etno - adieri cu tot, cu dealuri cu tot, să îmi înflo - Bucurie mare îmi provoacă – în sador în Capitala Hexagonului, a fost grafic din regiune. rească în primăverile care, iată, ne vor ține preajma sfintelor sărbători de Înălțarea dezvelit o mirifică, impunătoare statuie Spre o mai ușoară înțelegere a departe, în amintirea din care ne mai mințim Domnului Iisus Hristos și a Zilei Eroilor în bronz a lui Mihai EMINESCU; însemnătății zonei – comercială, mili - că suntem, hrănindu-ne efemer – jumătăți ale Neamului, 2020 – profesorul Minel *s-a inaugurat Piața urbanistică pa - tară, socială -, se cuvine să menționăm acelorași condeie. (Marin) Turburan din Filiași, director, riziană BRÂNCUȘI; că, foarte aproape de Filiași (atestat do - răstimp de patru decenii (1963-2005), al *o stație de metrou din Paris a pri - cumentar la 22 martie 1570, prin hriso - Mi-e dor de tine, Italie, imposibilă Italie, și, Bibliotecii Raionale Filiași, metamorfo - mit numele părintelui sculpturii mon - vul semnat de domnitorul Alexandru parcă, din dragostea noastră fac parte tocmai zată, din 1968, în Biblioteca diale, născut la Hobița, în Gorj; Mircea), spre Craiova, administrația Im - această neșansă și tocmai această revedere Orășenească „Anton Pann”. *a avansat cu pași viguroși construi - periului Roman a construit, în preajma greoaie, mirosind a toscane și a riviere, a can - Înainte de a intra în subiectul pro - rea (re-constituirea) Atelierului comunei Răcari, un vestit castru roman delabre în case răcoroase și a piatră nouă priu-zis, vă propun, stimați cititori, o BRÂNCUȘI din vecinătatea Centrului Cul - – cel mai mare de la sudul Carpaților Me - cenușind în piatră veche. buclă narativă, menită să vă incite inte - tural „Georges Pompidou”; ridionali, în care-și făcuseră bivuac resul. Precizez însă, din capul locului, că *numărul spectatorilor la Teatrul 5.000 (cinci mii) de oșteni, cu misiune Mi-e dor de tine, Italie, ca de trenurile care Minel Turburan și cu mine ne-am reîntâl - „Elvira Popescu” din Capitala Franței și de patrulare/ poliție rutieră/ suprave - opresc în toate gările în care așteaptă cineva, nit, în 2018-2019, la Colegiul „Dimitrie al palmaresului reprezentațiilor neîntre - ghere și filtrare a traficului, spre și dins - ca de copilul care mi-a crescut în brațe, fără Filișanu” și la Muzeul „EMINESCU” din rupte, de o jumătate de secol, în pre Drobeta Turnu Severin, dar și spre/ să mă întrebe dacă mai respir, dacă mai sunt, Florești, comună situată la o aruncătură aceeași sală din centrul Parisului, cu dinspre Târgu Jiu. Filiașul era, așadar, dacă mai pot, dacă mai am aur în călcâie și de băț, adică în proximitatea Filiașului – piesa șocantă Cântăreața cheală de încă din antichitate, un important „nod” nervi în pleoape. care au găzduit două manifestări cultu - Eugen Ionescu (Ionesco), a atins praguri strategic, din multe puncte de vedere. rale de standard academic dedicate record. (va urma) Mi-e dor de tine, Italie, ca de tinerețea pe poetului național Mihai EMINESCU. Meditând cu atenție asupra fiecărui care am plâns-o, în loc să o trăiesc, ca de anii Ambele manifestări culturale au pas, începem domol călătoria noastră care nu mai au niciun drum înapoi, ca de acea fost organizate în colaborare cu insolitul sprințară prin istoria acestui punct de colțul spiritual biserică de lemn din Maramureș care s-a în - club de tip englezesc „Mihai Viteazul” străveche istorie și civilizație, precizând scris în cursa pentru timp, fără să știe că are din Bănie, condus de proaspăt nonage - că - în urma diligențelor susținute cu de partea ei eternitatea. narul Petre Gigea-Gorun , redutabil eco - ambiție oltenească de Minel Turburan, nomist cu veleități umaniste, scriitor pe lângă ministrul culturii din acele vre - Plata lui Dumnezeu e Mi-e dor de tine, Italie, ca de o declarație de polivalent și prolific (55 de volume pu - muri: Suzana Gîdea, celebră prin independență, ca de singurătatea pe care mă cea mai dreaptă plată prefac că o găzduiesc din milă, nu din nevoie, 1927 în localitatea HRUPIŞTA , oraş situat ca de pașii mici dinspre șoprul bunicilor din ACADEMICIENII PRAHOVEI – în provincia Macedonia din nordul Greciei; I-am auzit adeseori, pe oamenii miez de munte, de unde niciun răsărit nu își ea va deceda la 11 martie 2009 în Bucu - din jurul nostru urându-şi „Sănătate!”, permite să se aprindă la întâmplare. FII NATURALI SAU ADOPTIVI AI ACESTOR reşti. O precizare: era sora marelui actor sau „Sănătate, că-i mai bună decât Toma Caragiu . Părinţii lor au fost aromâni toate!” V-aţi întrebat vreodată de ce Mi-e dor de tine, Italie, în lunile astea de MELEAGURI MIRIFICE DIN ROMÂNIA (XLI) sau, altfel spus, macedo-români, denumiţi oamenii s-au oprit tocmai la sănătate şi răsfăț al neputinței, în care copiii devin şi macedovlahi, populaţie atestată docu - nu la altceva? De ce, de exemplu, nu-şi părinți și ne ceartă și ne învață, uneori cu mentar, care practicase păstoritul şi ne - urează în mod obişnuit „Veselie” sau forța, și ne iau în brațe, ca să ne absoarbă la - • ion Șt.