Strategia De Dezvoltare a Comunei Crişan Judeţul

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CRIŞAN

JUDEŢUL TULCEA

CUPRINS

I. PROFILUL SOCIO – ECONOMICO - CULTURAL AL COMUNEI CRIŞAN

II. ANALIZA SWOT COMUNA CRIŞAN

III. FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

IV. DIRECŢII STRATEGICE

V. PLANUL DE ACŢIUNE PARTICIPATIV PRIVIND REALIZAREA DIRECŢIILOR STRATEGICE

CAPITOLUL I

PROFILUL SOCIO – ECONOMICO - CULTURAL AL COMUNEI CRIŞAN

1. DESCRIEREA COMUNEI

1.1. SCURT ISTORIC

Satul Crişan apare menţionat pentru prima dată în 1894 sub denumirea de Carmen Sylva. Până în 1925 a fost sat component al comunei Caraorman. Declarată comună în anul 1925 se compunea din satele Fântâna Dulcea , Mila 23 şi Principele Ferdinand , iar după 30 dec. 1947 şi - a schimbat denumirea în Crişan. Sub această denumire a funcţionat şi după reforma administrativ - teritorială din 1950. Majoritatea populaţiei este de origine ucraineană , descendentă a cazacilor refugiaţi în a doua jumătate a sec. al XVIII - lea . Este posibil ca cel puţin o parte dintre ei să fie şi 3

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” lipoveni refugiaţi de represiunea regilioasă din Rusia ţaristă . O legendă locală spune că satul a fost înfiinţat de corăbieri cazaci zaporojeni din regiunea Niprului , naufragiaţi la gurile Dunării. Cei scăpaţi de la înec s – au stabilit în aceste locuri. În 1928 , savantul I. Simionescu , călătorind cu vaporul de la Sulina la Tulcea , făcea următoarea descriere: „ Ajungem la marele M , cu cele două largi coturi ale braţului Sulinei , a cărui drum întortocheat a fost scurtat de canalul drept , ca tras cu condeiul , între Mila 8 şi 18. E lucrarea cea mai grea ce s’a săvârşit , cu ocazia regulării drumului către Mare. Aici e şi cea dintâi aşezare omenească mai importantă , cu case dese , având acoperişul ca de metal strălucitor , atât de bine e bătut stuhul. În faţa crâşmei e loc de horă numai năsip auriu ; drept căruţi servesc lotcile prinse de mal. În jurul caselor sclipesc gutăile mari cât chitrii , dând un aspect exotic. O moară de vânt înălţată pe partea cea mai râdicată a grindului are înfăţişare fantastică , întinzându - şi aripile pe albastrul spălăcit al cerului , fără un pic de nori. Obeliscul din mijlocul sălciilor e semnul trudei omeneşti cheltuită la tăierea marelui M. Cherhanaua şi gheţăria nelipsită, arată gârla ce se deschide din labirintul ghiolurilor ascunse îndărătul pânzei de trestii.” Din tabloul descris de savant a dispărut moara de vânt , ca de altfel şi din alte localităţi dobrogene , stuful s - a mai înnegrit pe casele bătrâne , în plus , au apărut clădiri mai noi , pentru diverse trebuinţe. Biserica satului fusese ridicată în 1900 , şcoala fiind deschisă ceva mai târziu , în 1909. Populaţia , iniţial românească , a fost treptat înlocuită de ruşii - lipoveni şi ucraineni , evoluând după cum urmează: 80 locuitori în 1900 , 294 în 1912 , 636 în 1930 , 844 în 1948 , 809 în 1956 , 688 în 1966 , 547 în 1977 , 469 în 1992 şi 487 în 2002 , astăzi 2/3 fiind români , restul ucraineni. Şi aici , ca peste tot în deltă , procesul de îmbătrânire şi migraţia spre oraş au cauzat scăderea dramatică a numărului de locuitori , fenomenul fiind încă valabil. Ocupaţia de bază a locuitorilor este pescuitul , ca şi atunci când satul a fost întemeiat. Secundar , însă tot mai activ , se practică şi agroturismul , la care se adaugă recoltatul stufului şi creşterea animalelor. Satul are o poziţie foarte favorabilă pentru turism , dispunând şi de o serie de dotări necesare . Caraormanul ( Pădurea Neagră , turc. ) , este aşezat pe grindul cu acelaşi nume , aflat între braţul Sulina , la nord şi Sf. Gheorghe la sud. Prima menţionare a satului apare pe harta militară rusă din 1828 , sub denumirea de Kalasormani ( M.D. Ionescu , Dobrogea în pragul veacului al XX – lea , Bucureşti , 1904 ). Pe acastă hartă ,

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” aşezarea era legată prin două drumuri de Sf. Gheorghe şi de Litcov ( Gr. Cuculis , op.cit. ) . În Fondul Tapiurilor otomane din anii 1866 – 1877 , apare sub denumirea de Caraorman şi aparţine plasei Sulina ( Anca Gheaţă , Toponime şi geografie istorică în Dobrogea medievală şi modernă în Memoriile Academiei Române , secţia istorie , seria a 4-a , t. 5 , Bucureşti , 1890 ). Datele despre fondarea satului sunt destul de contradictorii , depinzând de cei care le furnizează , de gradul lor de pregătire. Unele surse afirmă că fondatorii satului ar fi fost turcii şi cerchezii , pe la începutul sec. XVIII. Există informaţii că aceşti locuitori se îndeletniceau cu jefuirea corăbiilor care circulau în apropierea ţărmului Mării Negre , în special cerchezii. După 1878 locul lor a fost luat de ruşi , care formau în 1896 totalitatea populaţiei. Trei ani mai târziu , dicţionarul Lahovari semnala un număr de 649 persoane , din care 625 ruşi , 15 lipoveni , 4 români , 4 evrei şi un ţigan. Migraţia ruşilor - lipoveni spre deltă începuse încă de pe la 1700 , aşa cum se afirmă şi în raportul învăţătorului Gherasim Constantinescu (citat de D. Şandru) , care are altă opinie despre fondatorii localităţii: Satul s - a întemeiat după războiul ruso - turc din 1829 (fals , n.n.). Atunci locuitorii Pătraşcu , Comârzan , Gav. Jalbă , I. Grosu ş.a. dobrogeni vechi , dicieni , din satul Cataloi , au cerut voie paşii din Tulcea să facă un sat în baltă , în pădurea Caraorman. Informaţia este parţial adevărată , deoarece la acea dată exista un sat cu numele Caraorman , dar nu excludem posibilitatea ca anumite evenimente ( războaie , inundaţii ) să fi dus la dispariţia temporară a acestuia , aşa cum nu excludem nici ipoteza că numeroşi mocani din zona Moeciu sau Săcele au populat în timp această localitate , deoarece , aşa cum afirmă învăţătorul menţionat , multe numiri din zonă amintesc de trecerea şi ocupaţiile lor : Grindul Mocanului , Grindul Iepei etc. Cert este că locuitorii satului au ridicat biserică , purtând hramul Sf. Dimitrie , în 1875 , cu preot şi cântăreţ şi şcoală în 1881( M.D. Ionescu , op. cit. ) . Şcoala era construită din stuf şi vălătuci , la sfârşitul veacului al XIX-lea având un învăţător şi 71 elevi .Tot atunci , satul avea în dotare 3 mori de vânt , 2 băcănii şi o cârciumă , precum şi peste 4000 de vite. Populaţia a evoluat iniţial crescător , în ultimele patru decenii scăzând vertiginos , datorită unor evenimente naturale , dar mai cu seamă datorită migraţiei tinerilor spre oraş şi îmbătrânirii celor rămaşi. La începutul secolului nostru , în sat locuiau 829 de suflete din care 632 erau ruşi , 55 lipoveni bespopovi ( fără popă ) , 104 romîni , 19 greci , 9 evrei şi 3 germani , principala lor ocupaţie fiind pescuitul şi creşterea vitelor. Statistic, situaţia se prezintă astfel: 829 locuitori în 1900, 986 în 1912, 837 în

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” 1930, 935 în 1948, 894 în 1956, 822 în 1966, 655 în 1977, 494 în 1992 şi 434 în 2002. Astăzi, 20% din populaţie este română, restul de 80% fiind ucraineni.

Satul Mila 23 avea , la începutul sec. XX , doar 2 – 3 case şi 12 locuitori , care se ocupau cu pescuitul ( M.D. Ionescu , op. cit. ). Denumirea satului vine de la vechea măsurătoare a cursului braţului Sulina . Singura atestare documentară mai veche a aşezării datează de la sfârşitul sec. al VIII- lea , în lucrarea Carte du Danube , care aminteşte de puctul Matiţa , aflat în preajma aşezării de astăzi. În prezent , toponimul Matiţa , indică un punct piscicol ( Gr. Cuculis , op. cit ).

Pe raza comunei Crişan , cele mai multe vestigii arheologice au fost descoperite pe grindul Caraorman , pe care se află şi satul cu acelaşi nume. Solul ce coboară până la 44 m , se compune din nisipuri cuarţoase , grosiere , de culoare cenuşie gălbuie şi necorozive , care sub acţiunea vântului au dus la fomarea unor dune mişcătoare cu o înălţime de 10 – 20 m. Dintre acestea se detaşează dunele funerar , stabile , din cauza amenajărilor din interior. Pe grindul Caraorman au fost identificate şase puncte , unde au fost amenajate movile funerare.

1. Sat Caraorman - „ La Somova ”

La aproximativ 3,2 km nord – vest de sat se găsesc patru movile construite pe platoul unei mari dune de nisip. În anul 1966 o movilă a fost cercertată sistematic prin săpături arheologice (Pl.I,II).

Movila este o construcţie unitară , destinată unui singur mormânt. Realizarea sa a început printr – o purificare a solului prin intermediul focului pe două ruguri. Distanţa dintre ruguri a devenit apoi o deschidere ce permitea accesul în interiorul rugului la nivelul solului , constituind totodată şi capetele arcului unui ring , construit spre est , prin depunerea unei mari cantirăţi de nisip bine ales. Pentru consolidare , pereţii ringului au fost lustruiţi în interior cu un strat de pământ argilos , gros de 30 – 35 de cm , adus de pe malurile braţelor Dunării. A fost astfel realizată o încăpere sub formă de trunchi de con , cu baza mică în jos , consolidată cu mâl amestecat cu pietriş şi zgură. După o ardere generală şi foarte puternică , spre extremitatea estică a bazei a fost aşternut un pat de pietre şi cioburi , pe care a fost depusă o urnă funerară simbolică , în poziţie oblică , orientată spre est , constând dintr – un gât de amforă de mari dimensiuni. Poziţia urnei a fost consolidată prin construirea unui al doilea trunchi de con de proporţii mai mici , deasupra căruia s - a făcut o 6

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” nouă ardere puternică. După terminarea acestei operaţiuni , interiorul mare a fost umplut cu nisip până la înălţimea construcţiei mici , dând naştere unei gropi alveolare. Ritualul funerar a continuat cu umplerea gropii de deasupra urnei cu o cantitate mare de fragmente ceramice provenite din sacrificarea unui număr foarte mare de vase , rânduite cu multă minuţiozitate : primul strat format din mănuşi şi funduri de amfore , apoi fragmentele provenite de la gâturi şi buzele vaselor , stratul de sus fiind amenajat din fragmente , din restul corpului vaselor , cele mai mari fiind dispuse deasupra , cu partea concavă în jos. Apoi deschiderea ringului a fost astupată cu nisip amestecat cu argilă nearsă , lut ars , fragmente ceramice arse a doua oară , oase de păsări şi cărbuni. Tumulul s – a definitivat prin acoperirea construcţiei cu nisip. Lipsa totală de orice urmă de oase umane , gruparea sistematică a fragmentelor ceramice deasupra urnei , cât şi prezenţa în mantaua movilei a numeroase cioburi arse secundar , ne determină să facem afirmaţia că incinerările nu se făceau la locul înmormântării , ci în afara mormântului . În cazul nostru avem de – a face cu un centonaf , care reflectă cu pregnanţă cultul pentru morţi. Singurul indiciu în datarea cronologică a acestor movile este tipologia unor fragmente ceramice din ofranda mormântului. Deşi foarte bogat , acest material este neîntregibil , astfel că tipologia vaselor este greu de stabilit. Indicii mai precise ne oferă urna şi celelalte fragmente de amfore , aparţinând unor tipuri anterioare perioadei elenistice , datate în sec. V a. Ch.. Aceeaşi datare este sugerată de materialul ceramic găsit la nivelul solului printre celelalte trei movile nesăpate.

Bibliografie

Simion Gavrilă – Descoperiri aheologice pe grindurile din Delta Dunării , în Peuce II , Tulcea , 1971 , p. 47 – 61

2. Sat Caraorman . „ Uzum ”

La apoximativ 1 ,5 km nord – vest de sat se mai păstrează o movilă izolată din mantaua căreia au fost culese fragmente ceramice datate în sec. V a. Ch.

3. Sat Caraorman – „ La Zaiţova ”

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” La cca. 1 , 4 km nord – vest de sat au fost găsite printre dune foarte multe fragmente ceramice din epoca feudalismului timpuriu , sec. IX - X d. Ch. Fragmentele ceramice descoperite provin din vasele numite borcan , caracterizate prin ceramica cenuşie , comună , amestecată cu mult nisip , pietricele şi cioburi pisate. Aproape toate au pereţii groşi , gâtul cilindric , şi buza răsfrântă spre exterior , mai mult sau mai puţin şănţuită ori rotunjită. Decorul este format din linii orizontale , alternând apoi cu cele în val. La cele mai multe exemplare , partea interioară a buzei este ornamentată cu o bandă de linii în valuri mai line sau mai ovoidale. În general , inciziile sunt pronunţate , ajungând până aproape de caneluri.( Pl. III )

4. Sat Caraorman – Drumul Savcova

La cca. 1 , 5 km vest de sat , pe drumul Savcova , între japşele Popova şi Smicicova se găsesc la suprafaţa dunei foarte multe fragmente ceramice : buze de amfore cu o mică porţiune de gât sau fără , toarte , bucăţi din umăr , sau din corpul vaselor . Ele sunt de culoare roză sau roz – gălbuie , cu miezul cenuşiu şi faţa aspră. Se întâlnsc şi fragmente din argilă gri , cu faţa bine lustruită sau poroasă. Este ceramica de uz curent , produsă în diferite centre ale lumii greceşti (Pl. IV ). Alături de ceramică , se întâlnesc bucăţi de zgură şi bucăţi de pietre mozaicate , acestea din urmă străine de grindul Caraorman.

5. Sat Caraorman – „ La Beresche ”

La aprox. 2 , 7 km vest de sat , a fost cercetată sistematic o movilă , foarte asemănătoare ca structură şi identică ca încadrare cronologică cu cea săpată în punctul „La Somova”. Mici deosebiri au fost constatate la consolidarea pereţilor ringului , unde a fost utilizată zgura provenită din reziduuri de la cuptoare de var sau poate de ceramică. De asemenea , la definitivarea tumulului , nisipul a fost consolidat cu foarte multe fragmente de ceramică şi zgură ( Pl. V ). La cca. 500 m sud de movilă s – au găsit printre fragmente ceramice de aceeaşi factură şi o cantitate mică de răşină lipită pe faţa interioară a unui fragment din corpul unei amfore. În antichitate , anumite tipuri de răşini se introduceau în amfore ca mirodenii pentru vin .

Bibliografie : Simion Gavrilă – op.cit.

Spre extremitatea sudică a grindului , la aprox. 4 , 7 km sud – est de sat , lângă ghiolul Erenciuc se află alte patru movile , cu aceleaşi caracteristici de construcţie şi material arheologic întâlnit la movilele cercetate prin săpături arheologice.

7. Sat Caraorman – Fortificaţie

În partea de nord a satului , dincolo de dig , pare să fi fost o fortificaţie romană târzie. Informaţii neverificate pe teren de specialişti , dar prea numeroase şi amănunţite pentru a fi ignorate , vorbesc despre ziduri din piatră , demontate de localnici pentru construcţiile din sat. De asemenea , au fost semnalate mai multe monede romane din sec. IV d. Ch. Şi chiar o inscripţie cu caractere latine , care a fost pur şi simplu aruncată în Dunăre . Existenţa unei fortificaţii romane pe grindul Caraorman nu ar fi surprinzătoare , în condiţiile în care actualul braţ Sulina era navigabil în antichitate. Astfel că rolul strategic şi comercial al cetăţii este evident.

1.2. AŞEZAREA ŞI LIMITELE

Comuna Crişan este amplasată în zona de est a judeţului Tulcea , în Delta Dunării , delimitată de următoarele teritorii comunale : la nord teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche şi al comunei C.A. Rosetti ; la sud teritoriul administrativ al comunei Sf. Gheorghe ; la vest teritoriul administrativ al comunei Murighiol şi al comunei Maliuc şi la est teritoriul administrativ al orasului Sulina. Pe direcţia est – vest comuna Crişan este străbătută de braţul Sulina.

În prezent , comuna Crisan este compusă din următoarele localităţi:

 Crişan – reşedinţă de comună

Localitatea Crişan s - a dezvoltat pe malul drept al canalului Sulina pe o veche aşezare de pescari , între Mila 10 şi 15 (debarcaderul fiind la Mila 13), pe un grind fluvial peste care s - a depus materialul excavat din braţul Sulina în timpul construirii canalului de către Comisia Europeană a Dunării. Legătura cu Tulcea şi cu Sulina se realizează cu nave rapide şi clasice. Sunt ierni când localitatea rămâne izolată din cauza sloiurilor care curg pe Dunăre.

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative”  Caraorman - situat la 6 MM faţă de reşedinţa de comună Localitatea se află pe un grind maritim şi are cote pozitive. Legatura cu Crişanul – reşedinţa de comună ( de altfel “ cu lumea ” ) , se realizează pe canalul Caraorman ( aproxim. 6 mile ) , în curse ocazionale. Singurul potenţial al zonei este cadrul natural legat de peisaj şi pescuit /

piscicultură , care pot duce la dezvoltarea turismului / agroturismului. Satul se întinde pe o lungime de 3 , 5 km şi aproximativ 500 m lăţime şi este situat între braţul Sulina şi Sf. Gheorghe pe grindul Caraorman , de origine fluvio – maritimă , cu o lungime de 18 km , o lăţime maximă de 8 km ( 7000 ha ) şi înălţimi de până la 7 – 9 m. Populaţia satului este formată majoritar din ucraineni , oameni gospodari şi ospitalieri , care se ocupă în principal cu pescuitul. Dialectul folosit de locuitorii Caraormanului este foarte apropiat de limba ucraineană şi poate fi întâlnit în localităţile: Sf. Gheorghe , Crişan , Murighiol , Letea. Acest sat , poarta rănile anilor comunismului , cu ruine care se doreau a fi , cel mai mare combinat de sticlă din Europa , un complex de şase blocuri degradate , construcţii de beton – silozuri şi hale neterminate. Cu toate acestea , împrejurimile satului , dau impresia unui deşert în mijlocul unei oaze de apă şi verdeaţă , cu grinduri cu dune de nisip. Suprafaţa întinsă a grindului pe care este asezat satul a permis ca pe lângă principala sursă de venit , pescuitul , să mai fie posibilă şi creşterea vitelor , care a atins punctul culminant în anii 87″ -8 9″, când populaţia de bovine depăşea 2 000 de capete.

 Mila 23 - situat la 5,5 MM faţă de reşedinţa de comună. Localitatea se dezvoltă pe malul drept al Dunării Vechi, în dreptul confluenţei canalelor Stipoc şi Eracle. Este aparată la sud de un dig , platforma pe care se găseşte partea nouă a satului este strabătută de o serie de canale ce descarcă surplusul de apă în canalul principal şi de aici în Dunărea Veche. Legatura cu localitatea Crişan - reşedinţa de comună , se face exclusiv pe apă. Singurul potenţial al zonei este cadrul natural legat de peisaj şi pescuit / piscicultură , care pot duce la dezvoltarea turismului / agroturismului.

1.3 . ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” 1.3.1. Clima Clima este temperat continentală: veri fierbinţi cu precipitaţii slabe; ierni nu prea reci , cu viscole puternice; temperatura medie anuala 11,4°C; precipitaţiile atmosferice influenţate de uscatul nord - dobrogean şi de bazinul Mării Negre înregistrează o scădere de la vest spre est în întreaga zonă a Deltei Dunării. Suma precipitaţiilor medii multianuale este de 400 mm pe grindurile Letea şi Caraorman; umezeala aerului este ridicată , peste 80% , din cauza suprafeţelor cu apă şi mlăştinoase şi a bazinului marin din apropiere.

1.3.2. Resursele de substanţe minerale solide

Această comună de întindere mare din Delta Dunării, cu extindere substanţială pe direcţia nord – sud , are ca singură substanţă minerală valorificabilă nisipul. Este vorba de un nisip de provenienţă marină , cuarţos (90,80% SiO2) care putea fi întrebuinţat în construcţii dar , mai ales – având în vedere compoziţia chimică ( la fabricarea sticlei şi în metalurgie ). Nisipurile au o vârstă Holocen superior şi prezintă o mare extindere în suprafaţă. Se dispun aproximativ pe directia nord – sud , începând de la localitatea Crişan şi terminând la aproape 6 km sud de satul Caraorman , perimetrul lăţindu - se substanţial în partea de sud. Resursele sunt importante, rezervele (calculate pentru fosta exploatare incipientă de la Caraorman) medii şi condiţiile de exploatare sunt favorabile.

1.3.3. Exploatările de substanţe minerale solide

Caraorman este singura localitate, nu numai din comuna Crişan ci din Delta Dunării , în care s - a încercat exploatarea unei resurse minerale solide. Din păcate lucrările au fost abandonate imediat după schimbarea de regim din anul 1989. Aici s - a încercat exploatarea , în fază experimentală , a unui nisip , cuarţos (90,80 % SiO2) care putea fi întrebuinţat la fabricarea sticlei şi în metalurgie. Rezervele sunt medii şi condiţiile de exploatare sunt accesibile.

2. ASPECTE SOCIALE SI CULTURALE

2.1. Date demografice

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” Conform estimărilor , la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Crişan constituia 1303 persoane , 17.04% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 3.1 locuitori / kmp.

La recensământul din anul 2002 , populaţia comunei alcătuia 1414 locuitori , 51.20% bărbaţi şi 48.80% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 17.40% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 22.14% din populaţia totală. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 3.3 locuitori/km2.

Mai jos se prezintă structura populaţiei pe sexe şi vârstă , după limba maternă , precum şi după etnie şi confesiune în comună conform recensământului din 2002 :

Populaţia pe sexe şi vârstă în comuna Crişan la recensământul din 2002

Ambele sexe Bărbaţi Femei Grupe de Număr % faţă Număr % faţă Număr % faţă vârstă persoane de total persoane de total persoane de total

Sub 15 246 17.40% 131 9.26% 115 8.13% ani

15 - 59 855 60.47% 447 31.61% 408 28.85% ani

60 ani şi 313 22.14% 146 10.33% 167 11.81% peste

Ambele sexe Bărbaţi Femei Grupe de Număr % faţă Număr % faţă Număr % faţă vârstă persoane de total persoane de total persoane de total

Total 1414 100.00% 724 51.20% 690 48.80%

Structura etnică a populaţiei în comuna Crişan la recensământul din 2002

Etnia Număr persoane % faţă de total

Români 921 65.13 %

Ucraineni 145 10.25 %

Ruşi-lipoveni 348 24.61 %

Structura populaţiei după limba maternă în comuna Crişan la recensământul din 2002

Limba maternă Număr persoane % faţă de total

Română 989 69.94 %

Ucraineană 98 6.93 %

Rusă-Lipoveană 327 23.13 %

Structura confesională a populaţiei în comuna Crişan la recensământul din 2002

Confesiunea/Religia Număr persoane % faţă de total

Ortodoxă 1058 74.82 %

Baptistă 1 0.07 %

Adventistă de ziua a Şaptea 1 0.07 %

Creştină de rit vechi 354 25,04%

2.2. EDUCAŢIE

În comuna Crişan funcţionează 3 şcoli astfel : Şcoala cu clasele I – VIII Crişan , Şcoala cu clasele I –VIII Caraorman şi Şcoala cu clasele I – VIII Mila 23 şi 3 grădiniţe. Şcoala din Caraorman funcţionează într – o clădire nouă ( clădirea veche este închisă ) , şcoala din Mila 23 este renovată iar şcoala din Crişan se află în prezent în renovare. Priorităţile Primăriei din punct de vedere al învăţământului au ca obiectiv eficientizarea procesului educaţional prin dotarea şcolilor cu materiale didactice moderne şi cu echipamente IT.

2.3. CULTURĂ

Comuna dispune de trei cămine culturale şi de bibliotecă comunală. Biblioteca comunală este renovată şi dispune de dotări moderne.

Obiective culturale:

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” În comuna Crişan activează două grupuri folclorice : Grupul folcloric Rebalka din Crişan şi Grupul folcloric Sinicika din Mila 23 . În localitatea Caraorman a fost înfiinţat de curând un grup folcloric care nu a primit încă o denumire.

În comuna Crişan există 3 biserici : Biserica cu Hramul „ Mihail şi Gavril din Crişan ” , Biserica cu Hramul „ Sf. Dimitrie ” din Caraorman şi biserica creştină de rit vechi „ Sf. Ioan Gură de Aur” Mila 23 .

Gospodăria / Arhitectura tradiţională:

Arhitectura tradiţională specifică - gospodăria este alcătuită din casa propriu - zisă şi câteva anexe , între care se impun atenţiei bucătăria de vară şi grajdul pentru vite. Materialele de construcţie sunt specifice zonei deltaice , stuful , lemnul , pământul , jucând un rol foarte important. Decorativismul arhitectural atrage atenţia prin motive realizate în trafor (razele solare , ramuri) şi capitelurile stâlpilor.

Analiza structurii gospodăriei evidenţiază:

a) segmentarea spaţiului gospodăriei în două curţi: " curtea casei " şi " curtea (oborul) animalelor ", grădina , fapt ce ţine de necesităţile şi de ocupaţia de bază a locuitorilor. b) prezenţa următoarelor construcţii componente ale gospodăriei: casa , bucătăria de vară , adăpostul pentru animale , cuptorul , baia , curnicul pentru păsări.

Prezenţa acestor construcţii variază de la o gospodărie la alta , în funcţie de starea economică a proprietarului şi de starea în care se află gospodăria , fiind bine cunoscut fenomenul demografic din aceste localităţi. Spre exemplu , există gospodării în care nu se mai găsesc adăposturile pentru animale ; gospodării în care se găseşte numai un tip de adăpost pentru animale în funcţie de cele pe care le are proprietarul ; gospodării în care se refac sau se construiesc anexe ( magazie , cuptor , bucătărie de vară ).

O notă particulară în structura gospodăriei , din perspectiva construcţiilor componente , este prezenţa bucătăriei de iarnă. Se consideră că este o notă particulară şi nu o caracteristică , faptul datorându - se fenomenelor ce au dus la diminuarea construcţiilor anexe în gospodărie în unele din aşezări , a restrângerii în casă a mai multor activităţi în timpul iernii.

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” În ce priveşte dispunerea casei şi a anexelor în spaţiul gospodăriei , se remarcă faptul că nu este o regulă , ci fiecare proprietar îşi organizează gospodăria în funcţie de necesitate. Singura regulă care " acţionează " în ceea ce priveşte organizarea gospodăriei este segmentarea în " două curţi ". Împrejmuirile exterioare erau altădată numai din stuf , acum sunt din diferite materiale: stuf , papură , nuiele , scândură , plase de prins peşte. Împrejmuirile interioare , în general , lipsesc ; uneori sunt făcute din cătină şi mai rar din stuf ( unde gospodăria este dezvoltată ). În ceea ce priveşte poziţia casei faţă de stradă , se remarcă , aproape ca o regulă , orientarea cu faţada îngustă ( secundară ) spre drum.

2.4. SĂNĂTATE

Comuna dispune de 3 dispensare umane : Dispensar uman Crişan , Dispensar uman Caraorman şi Dispensar uman Mila 23 . Dispensarul din Caraorman dispune de o clădire nouă în timp ce dispensarele din Crişan şi Mila 23 funcţionează în clădiri aflate în stare de degradare . Cu toate că în comună există trei dispensare umane , locuitorii din comună sunt arondaţi la doi medici de familie care trec ocazional pe acolo .Comuna Crişan beneficiază de serviciile a doi asistenţi comunitari ( unul la Crişan şi unul la Caraorman) .

2.5. ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Comuna Crişan are 20 de persoane asistate social ( beneficiari ai Legii 416 / 2001 privind venitul minim garantat şi 3 asistenţi personali angajaţi pentru îngrijirea persoanelor vârstnice sau cu handicap.

2.6. CALITATEA GENERALĂ A VIETII

În ceea ce priveşte calitatea generala a vieţii la nivelul comunei Crişan se remarcă o serie de aspecte negative , lipsa spaţiilor verzi şi a parcurilor pentru copii , lipsa dotării căminelor culturale

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” din Crişan , Caraorman şi Mila 23 , reducerea nivelului de trai al populaţiei ,mai ales în localitatea Caraorman , lipsa activităţilor de încurajare a spiritului de apartenenţă la comunitate.

Una dintre priorităţile comunei în domeniul social vizează recalificarea şi reorientarea forţei de muncă spre turism precum şi crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu.

3. ASPECTE LEGATE DE MEDIUL INSTITUŢIONAL LOCAL

3.1. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

Comuna Crişan este condusă de autorităţile administraţiei publice locale , respectiv Consiliul Local ca organ deliberativ şi Primar ca organ executiv , în conformitate cu prevederile Legii nr. 215 / 2001 a administraţiei publice locale .

AGENDA 21

Comuna Crişan nu are un plan integrat de dezvoltare locală.

Proiectele considerate prioritare pentru comună vizează următoarele domenii: infrastructură , patrimoniu local , instruire a resursei umane , dezvoltarea parteneriatelor public – privat , valorificarea patrimoniului local , promovarea de strategii integrate de turism , proiecte turistice .

Situaţia internă de gestionare a documentelor este informatică.

3.2. INSTITUŢII PUBLICE , BĂNCI , SERVICII PUBLICE LOCALE

Comuna dispune de trei oficii postale , magazine , chioşcuri.

3.3. MEDIUL SOCIETĂŢII CIVILE ( SECTOR ONG LOCAL )

ONG - uri LOCALE

Comuna Crişan face parte din următoarele asociaţii :

- Asociaţia Comunelor din judeţ (43 comune)

- Aociaţia pentru protecţia mediului Vox Deltae Crişan 17

a. Drumuri

Existenţa unor drumuri improprii şi lipsa unor parametri corespunzători acestora contribuie la stabilirea unei legături de transport dificile cu celelalte comune din zona Deltei Dunării.

Legătura cu Tulcea şi cu Sulina se realizează cu nave rapide. S - au înregistrat situaţii în anotimpul rece când localitatea a rămas izolată din cauza sloiurilor care curg pe Dunăre.

Drumul principal DC 2 cu o lungime de 19 , 3 km pe teritoriul comunei urmăreşte malul braţului Sulina , aflându - se în imediata lui apropiere. O problemă curentă constă în faptul că acest drum nu este amenajat datorită inexistenţei podurilor peste canale.

Legătura satului Caraorman cu sediul de comuna Crişan se realizează pe apă prin intermediul canalelor sau prin DC 7 , în lungime de 12 , 0 km care a fost pietruit în 2006 cu fonduri obţinute prin Programul Sapard.

Legătura satului Mila 23 cu sediul de comună se realizează pe apă sau prin DC 8 , cu lungimea de 7 , 0 km , din pământ , neamenajat şi în stare foarte rea.

Reţeaua stradală din intravilanul localităţilor comunei însumează 25,0 km , din care: 8 , 3 km în Crişan; 9,4 km în Caraorman şi 7,3 km în Mila 23.

Datorită lipsei fondurilor , nu s - au executat lucrări de pietruire sau asfaltare.

b. Apă şi canal

Două din cele trei localităţi componente ale comunei au rezolvat , parţial , problema alimentării cu apă , la Crisan şi Mila 23 , iar pentru Caraorman , sistemul de alimentare cu apă potabilă este în curs de execuţie.

Astfel , localitatea Crişan este prevăzută cu sistem centralizat de alimentare cu apă. Pentru această localitate s - a întocmit un proiect de extindere a reţelei de alimentare cu apă existentă proiect

Nici una din localităţile comunei Crişan nu este prevăzută cu reţea de canalizare.

În comuna Crişan există un pericol permanent de inundaţii provocate atât de Dunăre cât şi din infiltraţia apei freatice. Astfel , una dintre priorităţile de infrastructură a comunei Crişan este întreţinerea şi executarea digurilor de protecţie contra inundaţiilor.

O altă prioritate a comunei în ceea ce priveste reabilitarea infrastructurii de bază este extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi conectarea la o staţie de epurare.

c. Deşeuri

Comuna Crisan este membră în „ Asociaţia de Dezvoltare Interjudeţeană a Infrastructurii de Deşeuri menajere ” Tulcea , organism ce are ca obiectiv general monitorizarea , supervizarea şi implementarea „ Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea ” , proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile , prin POS Mediu.

Pe teritoriul administrativ al comunei Crişan va funcţiona o staţie de transfer deşeuri. Pe teritoriul administrativ al comunei Mihai Bravu va funcţiona depozitul judeţean de deşeuri.

4. Finanţe locale şi capacitatea de management de proiect

4.1.. Grad de îndatorare

Gradul de îndatorare al Primăriei este 0. Primăria nu are deschise linii de creditare.

În anul 2011 , în bugetul comunei a fost prevăzută suma de 2560 mii lei , atât la venituri cât şi la cheltuieli.

5. ASPECTE ECONOMICE

5.1. MEDIUL DE AFACERI LOCAL

Comuna Crişan este localitatea dintre toate localităţile din Delta Dunării cu cea mai mare pondere din populaţie ocupată în activităţi de pescuit şi piscicultură , în special în satele Mila 23 şi Caraorman anume 24,4% din totalul populaţiei.

Singurul potenţial al zonei pentru dezvoltare în viitor este cadrul natural legat de resursele pentru turism şi pescuit / piscicultură , care pot duce la dezvoltarea turismului /agroturismului. Agricultura este o ramură cu un potenţial de desfăsurare limitat în comuna Crişan. Din cauza solului sărăcăcios , randamentul scăzut al recoltelor este suplinit prin caracterul excesiv al culturilor. Premisele de productivitate sunt foarte scăzute pentru cultura plantelor: suprafeţele restrânse de uscat (doar cca. 15 %), fertilitatea scăzută a terenurilor (predomină sărăturile şi nisipurile sau solurile aluvionare incomplet dezvoltate). Sectorul favorizat într - o măsură mai mare de condiţiile locale este cresterea animalelor , practicat îndeosebi pe grinduri.

Accesul la punctele economice vitale este îngreunat de ponderea aproape exclusivă a transportului pe apă , al cărui ritm este extrem de sensibil la modificările condiţiilor naturale (îngheţ , ape mici sau mari , blocări cu plauri). Dacă pentru unele domenii ( pescuitul , de exemplu ) , nu se pot face schimbări ale modului de transport , în schimb pentru celelalte domenii , o extindere a reţelei de transport terestru poate aduce însemnate avantaje economice.

Primăria comunei Crisan asigură diverse facilităţi pentru atragerea investitorilor:

- transport naval subvenţionat ,

- scutiri la impozite pentru crearea de locuri de muncă ,

- terenuri disponibile concesionării pentru dezvoltarea activităţii economice.

5.1. INDUSTRIE ŞI COMERŢ

În comuna Crişan îşi desfăşoară activitatea câteva societăţi comerciale:

-AVACRISS SRL

-CARMEN SILVA RESORT SRL

-CASTOR SERVICE SRL

-ECOTURISM DELTA SRL

- DINAMIC TURIST SRL

-DANUBE SUNRISE SRL

-DELTA VERDE MANAGEMENT &TURISM SRL

-LUCI LIV SRL

-NAVAL TRANSTONE SRL

-TOURING DELTA SRL

- WELLA SRL

-PONTIC SILVA SRL

-HEWECO STUF SRL

- NIK DELTUR SRL

-CONSULT PLUS SRL

-DELTA BOUTIQUE RESORT SRL

-CARDON N&G TOURS SRL

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” Relaţiile primăriei cu acestea se limitează la activităţi de rutină , de obţinere de autorizaţii , licenţe , de colectare taxe . Nu există colaborări în domeniul furnizării de servicii de către agenţii economici Primăriei.

5.2. AGRICULTURĂ

În comuna Crişan agricultura se practică la scară mică , în grădini familiale pentru consumul propriu. Louitorii se ocupă în special cu legumicultura .

5.3. CREŞTEREA ANIMALELOR ŞI PRELUCRAREA LAPTELUI ŞI A CĂRNII

Zootehnia constituie o sursă importantă de venit . Aceasta prezintă la gurile Dunării multe trăsături specifice , ancestrale. Zootehnia extensivă , stabulaţia liberă , poate că în nici o altă zonă a ţării nu sunt atât de răspândite ca aici. În decursul secolelor s - au format şi anumite rase locale de animale domestice , cu caractere specifice. Cele mai interesante sunt vitele cornute , caii şi porcii , iar în proporţie foarte mică , oile. .Alte animale , pe care le - am amintit mai sus , sunt vitele cornute care pot fi întâlnite în cirezi fără văcar. Ele sunt valorificate pe plan local prin tăiere şi vândute la localnici , sau sunt vândute / predate la diferite abatoare din ţară în stare vie. Despre caii din zona Deltei , originari din hergheliile Podişului Dobrogean , putem spune că sunt puţini la număr. Ei sunt crescuţi pentru călărie , folosind la strângerea cirezilor de vite şi la prinderea lor .Locuitorii cresc în special bovine , ovine şi porcine . În comuna Crişan a luat fiinţă Asociaţia crescătorilor de animale Delta Milk Crişan.

5.4. TURISM ŞI AGROTURISM

Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân aşezarea geografică favorabilă dezvoltării turismului , pescuitul şi vânătoarea .

CENTRE DE INFORMARE TURISTICA

Crişan. Centru de informare şi documentare turistică privind Delta Dunării. Sursa: http://www.deltadunarii.ro/sugestii.asp 22

HOTELURI Crişan. Hotel LEBĂDA. două stele. - 148 locuri, restaurant. Sursa: http://www.deltadunarii.ro/turism.asp

Crişan. Hotel RĂSĂRIT DE SOARE / SUNRISE HOTEL SUNRISE – 29 camere duble ( grup sanitar propriu , aer condiţionat , t.v. , telefon , minibar ), restaurant , bar , terase în aer liber , sala de conferinţe , sala de fitness , sala de biliard , piscine , club de noapte – clasificare 3 stele . PENSIUNE SUNRISE – 6 vile a câte 4 camere duble ( dotate cu tv, aer condiţionat, cu grup sanitar) cu terasă în aer liber la fiecare camera – clasificare 3 margarete . Localizare: Crişan Sursa: http://www.ddbra.ro/ROM/Tur/societ.html#h

PENSIUNI

Crişan. PENSIUNEA BROTĂCELUL Delta Dunării, com. Crişan. Respectând specificul zonei , cabana este construită din lemn , piatră şi stuf. Sursa: http://www.delta-dunarii.ro/cazare.html#

Crişan. Pensiunea CACENCU TRIFAN 2 margarete. Sursa: http://www.turismdelta.ro/crisan.htm

Crişan. Pensiunea CĂLIN MARIA Sursa: http://www.turismdelta.ro/crisan.htm

Crişan. Pensiunea CRISTI

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” Situată în localitatea Crişan , pe malul bratului Sulina , într - un cadru natural extraordinar oferit de către Delta Dunării , Pensiunea Cristi vă oferă cazare în 10 camere şi multiple facilităţi. Sursa: http:// www.turistinfo.ro/crisan

Crişan. Pensiunea DELIA Crişan. Pensiunea este situată pe faleza bratului Sulina. Condiţii cazare: Hotel - pensiune clasificata ANTREC 3* , ofera o capacitate de cazare de 60 de locuri în camere cu 1,2 sau 3 paturi. Sursa: http://www.deltafishing.ro/loc1.html

Crişan. Pensiunea DORIS Capacitatea de cazare este de 10 locuri dispuse în 5 camere cu 2 paturi fiecare . Sursa: http://www.deltafishing.ro/loc3.html

Crişan . Pensiunea LEVI Crişan. Cazarea se face în 2 apartamente cu 4 paturi de 1 persoana; Sursa: http://www.delta-dunarii.ro/cazare.html#

Crişan. Pensiunea MARIA (6 locuri) - se compune din 3 dormitoare: 2 cu 2 paturi duble şi 1 simplu şi 1 dormitor cu 2 paturi (la prici). . Sursa: http://www.ddbra.ro/ROM/Tur/societ.html#h

Crişan . Pensiunea NUFARUL (18 locuri) - situată în loc. Crişan , pe malul drept , pensiunea conţine 6 camere fiecare cameră cu baie proprie cu apă caldă şi rece curentă , televizoare şi 3 camere cu o baie comună. Sursa: http://www.ddbra.ro/ROM/Tur/societ.html#h

Crişan. Pensiunea „PELICAN”

Crişan Pensiunea OPRIŞAN Sursa: http://www.delta-dunarii.ro/cazare.html#

Pensiunea “OPRIŞAN ANDREI” (2 stele), tel: 0744.912651; 0240/547034 Sursa: http://www.ddbra.ro/ROM/Tur/societ.html#h

Crişan. Pensiunea OVIDIUS Pensiunea clasificată ANTREC 4* dispune de 18 locuri de cazare (4 camere cu pat dublu ,5 camere cu pat matrimonial). Pensiunea OVIDIU (4 margarete), tel: 0744.601262, www.vile-turism.ro , e-mail: ovidiu@vile- turism.ro Sursa: http://www.ddbra.ro/ROM/Tur/societ.html#h

Crişan. Pensiunea POCORA VALENTINA 2 margarete. Sursa: http://www.turismdelta.ro/crisan.htm Pensiunea “POCORA VALENTINA” (2 margarete), tel: 0240/547036 Sursa: http://www.ddbra.ro/ROM/Tur/societ.html#h

Crişan. Pensiunea TROFIM SORIN 2 margarete. Se compune din 5 dormitoare: 4 cu 1 pat dublu şi 1 cu 1 pat simplu Sursa: http://www.turismdelta.ro/crisan.htm

Crişan. Pensiunea VASILIU MARIA 2 margarete. Sursa: http://www.turismdelta.ro/crisan.htm

Crişan. Pensiunea VASILIU PETRE 2 margarete. Se compune din 3 dormitoare: 2 cu 2 paturi duble şi 1 simplu şi 1 dormitor cu 2 paturi (la prici). Sursa: http://www.turismdelta.ro/crisan.htm

Crişan. Pensiunea ADA Pensiunea este situată pe bratul Sulina. Conditii cazare: 5 camere x 2 locuri - grup sanitar în interiorul pensiunii ; 2 camere x 2 locuri - grup sanitar în cameră. Sursa: http://www.deltafishing.ro/loc3.html

TRASEE TURISTICE CU PLECARE DIN CRIŞAN

Trasee turistice propuse de http://www.deltadunarii.ro : - Crişan - Dunărea Veche - canalul Eracle - gârla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere - Crişan - Dunărea Veche - canalul Magearu - Dunărea Veche - braţul Sulina – Crişan - Crişan - Mila 23 pe ruta: loc. Crişan - Dunărea Veche - canal Bogdaproste - lacurile: Bogdaproste - La amiază - Trei Iezere - gârla Lopatna - canal Eracle - Dunărea Veche - loc. Mila 23 . (Sursa: http://www.deltadunarii.ro)

Trasee turistice propuse de http://www.deltafishing.ro :

Traseele se pot efectua fie cu lotci - (capacitate 5 pers), fie cu vaporaş (capacitate 10 pers.) , cu plecări atât din Crişan cât şi din Tulcea , cât şi cu ponton plutitor 3* - ( capacitate 10 - 18 pers). La cerere se asigură cazare - pensiuni de 2* sau 4*, mic dejun , prânz , cina ( pe vaporaş sau în gospodării turistice) , pescuit , picnic. Preţurile pentru traseele cu lotca: 16 euro / ora ( se împarte la numărul de persoane din barca ) - plecare din Crişan. Preţul pentru traseele cu Vaporaş: 175 euro / zi (10 pers - se împarte la numărul de persoane) - cu plecare atât din Crişan cât şi din

- Crişan – Dunărea Veche – Canalul Bogdaproste – Lacul Bogdaproste – Lacul Trei Iezere – Canalul Eracle – Satul Mila 23 – Dunărea Veche – Crişan . Durata: 4 ore ; - Crişan – Dunărea Veche – Satul Mila 23 – Lacul Ligheanca – Canalul Şontea – Lacul Fortuna – Canalul Şontea – Satul Mila 23 – Dunărea Veche – Crişan . Durata: 7 ore; - Crişan – Bratul Sulina – Dunărea Veche – Canalul Magearu – Letea (cu un scurt ocol pe jos , se poate vizita satul Letea şi pădurea Letea renumită în toată Europa) – Magearu – Dunărea Veche – Crişan. Durata: 6 ore; - Crişan – Canalul Crişan – Canalul Ceamurlia – Canalul Litcov – Lacul Cuibul cu Lebede – Canalul Litcov – Lacul Isac – Lacul Uzlina – Canalul Perivolovca – Canalul Litcov – Canalul Crişan – Lacul Iacub – Canalul Crişan – Crişan. Durata: 5 ore ; - Crişan – Canalul Crişan – Canalul Caraorman – Satul Caraorman (facând un mic ocol pe jos , puteţi admira pădurea de stejari seculari de la Caraorman) – Canalul Caraorman – Canalul Crişan – Crişan. Durata: 5 ore; - Crişan – Canalul Crişan – Canalul Caraorman – Lacul Puiu – Lacul Lumina – Lacul Vătafu – Canalul Macovei – Lacul Macovei – Canalul Crişan – Crişan ( Acest traseu este recomandat exclusiv turiştilor amatori de aventuri, deoarece plaviile adeseori pot bara drumul , şi bărcile nu pot fi ridicate decât anevoios peste obstacolele ce ne stau în cale.). Durata: 5 ore ; - Crişan – Canalul Crişan – Canalul Caraorman – Lacul Puiu – Lacul Roşu – Lacul Roşuleţ – Canalul Roşu Împutiţa – Canalul Busurca – Bratul Sulina – Crişan. Durata: 7-8 ore; - Crişan – Braţul Sulina – Oraşul Sulina (de la Sulina merită osteneala să ieşim pe malul Mării Negre) – Braţul Sulina – Crişan. Durata: 5 ore ;

http://www.deltafishing.ro/pachete.html

LOCURI DE PESCUIT RECOMANDATE - Canalul Crişan - peşte mic sau mare - obişnuit : platică , biban, roşioară. Dimineaţa trage

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” somnul( 1kg ) şi stiucă la ramă , coropişniţă sau broasca respectiv peştisor sau linguriţă. Sursa: http://www.deltadunarii.ro/pescuit.asp

Obiective de interes:

Comuna Crişan este una din comunele din Delta Dunării cu un aflux valoros de turişti , cu o infrastructură de turism ( hoteluri , moteluri , case de vacanţă ) consolidată în ultimul timp.

Dintre punctele de atracţie pe care le oferă comuna Crişan amintim:

- flora şi fauna diversificată;

- zone de pescuit sportiv şi vânătoare;

- Delta Dunării cu zonele strict protejate: Lacul Erenciuc, Raducu, Belciug;

- Pădurea Caraorman cu dunele de nisip miscătoare;

- Monumentul istoric din dreptul Milei 13 (1896).

5.5. ALTELE SPECIFICE 5.6. PARTICIPAREA PE PIAŢA MUNCII A POPULAŢIEI LOCALE

Numărul mediu de salariaţi din comuna Crişan era în anul 2010 de 111 persoane dintre care în agricultură , silvicultură şi pescuit 12 , în comerţ 16 , în hoteluri şi restaurante 28 , în administraţie 15 , în învăţămant 24 , etc. Tot în anul 2010 , la nivelul comunei Crişan se înregistrau 51 de şomeri din care 27 erau femei.

Evoluţia numărului de şomeri , pe localităţi , în perioada 2006 – 2010 se przintă astfel :

LOCALITATEA 2006 2007 2008 2009 2010

CRIŞAN 5 11 15 18 24

MILA 23 7 15 53 8 15

6. FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

- Administraţia Publică Locală - Mediul de afaceri - Mediul academic ( profesorii şcolilor din comună ) - Comunitatea locală

ANALIZA SWOT

COMUNA CRIŞAN , JUDETUL TULCEA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Existenţa unui patrimoniu natural cu  Lipsa unei infrastructuri turistice o valoare inestimabilă (Delta Dunării) adecvate şi capabile să atragă resurse ; financiare din exploatarea turistică a regiunii;

 Convieţuirea paşnică a minorităţilor  Exploatarea turistică haotică a şi procesul de aculturaţie în anumite Deltei Dunării; domenii ale vieţii tradiţionale care a  Lipsa resurselor financiare pentru dat naştere unor sisteme culturale susţinerea de către autorităţile publice a unor unice; proiecte mari de infrastructură care să  Existenţa unor structuri încurajeze dezvoltarea turistică a comunei; administrative şi instituţionale deschise colaborării şi iniţierii unor  Infrastructura de acces este activităţi comune; improprie desfăşurării unui turism  Creşterea confortului (numărul eficient şi de calitate; camerelor ocupate pe cap de locuitor şi anumite servicii – ex. televiziune prin  Puterea economică destul de satelit , conexiune la internet , telefonie scăzută a localnicilor şi lipsa interesului mobiă); pentru actul cultural;

 Creşterea consumului;  Accesibilitatea greoaie a turiştilor în  Resurse naturale valorificabile : peşte zonă datorită accesului exclusiv pe apă

 Lipsă valorificare a meşteşugurilor tradiţionale  Infrastructură de mediu deficitară, deşeuri necontrolate  Lipsa personalului specializat pentru atragerea de finanţări comunitare si gestiune de proiecte  Infrastructura de sănătate deficitară  Rată scăzută de ocupare a forţei de muncă  Fortă de muncă insuficientă / slab pregătită  Puterea economică destul de scăzută a localnicilor  Lipsă locuri de muncă  Slaba cooperare între comunitate şi Administraţia Locală  Lipsa unui sistem informaţional specializat  Lipsa de parteneriate eficiente  Insuficienta cunoaştere a ofertelor de proiecte europene  Localitate izolată din punct de vedere al accesului şi fără posibilităţi de

tranzit în cursul iernii

AMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI

 Potenţialul turistic extraordinar al zonei  Riscuri naturale , în special inundaţii  Introducerea facilităţilor fiscale pentru  Diminuarea numărului de turişti agenţii economici care investesc în români sau străini care vizitează scopul modernizării comunei Crişan regiunea datorită lipsei unor acţiuni  O serie de produse se pot valorifica şi unitare de promovare cu implicarea se pot prelucra în zona tuturor factorilor interesaţi;  Oportunităţile create de spaţiul natural  Standard de viaţă tot mai scăzut care şi cultural are ca rezultat migrarea tinerilor  Înfiinţarea de microferme de creştere instruiţi către centrele urbane şi îngrăşare a animalelor şi puncte de  Declinul demografic semnificativ; valorificare a produselor provenite de  Creşterea economică insuficient de la animalele crescute în comună. intensă  Posibilitatea stabilirii de consorţii la nivel local sau judeţean pentru accesare Fonduri structurale  Posibilitatea identificării de surse de finanţare pentru proiecte viabile ale comunităţii şi care sunt stabilite ca priorităţi în mod participativ ( ecologizare şi formarea canalizării şi a staţiei de epurare, în Crişan, ecologizare , alimentare cu apă , canalizare şi staţie de epurare în Caraorman şi Mila 23 , modernizarea

Proiecte propuse de Consiliul Judeţean Tulcea , în care comuna CRIŞAN este partener ( prezentate în Planul Local de Acţiune al Consiliului Judeţean din AGENDA LOCALĂ 21 )

Valoare Instituţiile estimativă Perioada Parteneriat Titlul Proiectului Finanţare responsabile proiect mii de timp

Euro

1. Centrul de POR, Axa 5 12.000 2009-2012 Consiliul Consiliul Local activităţi sportive şi Crişan de agrement Ivan Judeţean Patzaichin Tulcea

2. Amenajare reţea Consiliul ARBDD si de foişoare turistice Consiile de observare în POR, Axa 5 Judeţean Locale localităţile din Delta Tulcea Dunării Murighiol, 3.000 2008- Crisan, CA 2012 Rosetti si Maliuc

FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

Importanţa lui pentru Ce se va Ce facem Care sunt succesul întâmpla În ce mod Care sunt pentru a aşteptările proiectului dacă ne Factorul de aşteptările îndeplini noastre faţă aşteptările influenţeaz puţin – 1 interes factorului de aşteptările de factorul acestuia nu ă factorul decizie factorului de decizie important sunt de decizie de decizie analizat – 2 îndeplinite f important - 3

A. P. L. -Realizarea -Respectarea -Nu va -În mod -Transparenţă 3 planului de întocmai a participa din esenţial. -Susţinere dezvoltare strategiei punct de -Fără materială / strategică elaborate, vedere contribuţia financiară oferirea de financiar -Promovarea financiară / informaţii - Cooperare imaginii materială a periodice instituţiei pe care acestuia nu despre o reprezintă se pot stadiul îndeplini -Dezvoltarea acţiunii obiectivele durabilă a - Implicare localităţii activă

AGENŢI -Promovarea -Informări - Nu va -Contribuţia -Cooperare 2

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” ECONOMICI imaginii firmei despre participa din financiară a proiecte , punct de acestora -Accesarea de programe de vedere influenţează fonduri , finanţare financiar amploarea finanţări, acţiunilor dezvoltare şi - Cooperare - Nu se va prosperitate în realizarea implica ; va proiectelor pune în pericol - Publicitate realizarea unuia / mai multor proiecte

ORGANIZAŢII -Promovarea -Armonizare - Neimplicare - Indirect -O buna 2 NON obiectivelor interese în accesarea colaborare GUVERNAMENT acestora ONG / unor finanţări ALE comunitate specifice

(ONG) -Riscul nerealizării impactului dorit asupra unor grupuri ţintă specifice

BISERICA -O bună -Competenţă -Nu ne va -La nivelul -Implicare 3 convieţuire a prin ajuta în mentalităţii activă în oamenilor activităţile dezvoltarea grupului educarea desfăşurate spiritului civic ţintă populaţiei

INSTITUŢII DE -Să promoveze - Ne facem -Dacă nu -În mod -Implicare 3 ÎNVĂŢĂMÂNT şi să educe datoria şi ne reuşim să esenţial. activă în tinerii în spiritul motivăm cooptam de dezvoltarea - Implicarea competiţiei şi al strategia pe partea noastră imaginii acestui implicării în înţelesul lor, acest factor de comunei factor viaţa societăţii putem vorbi decizie atunci conduce la - civile de o e foarte greu reuşită Conştientizar traducere a să reuşim o e / implicarea evenimentel transformare directă a or , dar mai durabilă şi tinerilor – ales a definitivă beneficiari implicaţiilor direcţi ai pe care dezvoltării acestea le au durabile asupra vieţii tinerilor

MASS - MEDIA - Să se realizeze -Ne -Riscul unei -În mod -O colaborare 3 o campanie îndeplinim imagini esenţial fructuoasă

transparenţă, strategia deformate a deoarece el amplă şi realistă, mediatizând procesului de este cel care pe termen lung fiecare dezvoltare influenţează

cu rezultate acţiune pe durabilă în modul cel cuantificabile care o mai sigur şi - Neimplicare desfăşuram, amplu activă a facem grupul ţintă. grupurilor publice

suntem comunicării foarte deschişi la

toate întrebările pe care mass

media ni le adresează (vox populi)

CONSILIUL -Dezvoltarea -Ne -Întârzieri în -Direct -Acordare de 3 JUDEŢEAN durabilă a zonei implicăm, realizarea avize, TULCEA informăm şi unor proiecte aprobări ne - Implicare consultăm financiară cu acest factor de decizie

- Reducerea costurile proprii pentru anumite proiecte

FURNIZORII DE -Reducerea -Implicare -Calitate slabă -Interese - Punere la 3 UTILITĂŢI costurilor proprii activă a serviciilor comune şi dispoziţie de

Sustenabilitat ea proiectelor

- Sprijin în obţinerea de avize / acorduri / autorizaţii

ASOCIAŢIILE DE - Îmbunătăţirea Comunicare -Dezinteres -Direct, -Schimbarea 3 PROPRIETARI condiţiilor de / colaborare datorat esenţial în bine a trai / implicare creşterii mentalităţii gradului de prin nemulţumire a participarea membrilor activă Asociaţiilor de Proprietari

AGENŢIA -Ocuparea forţei -Informare / -Îngreunarea - Indirect -Transparenţă 2 JUDEŢEANĂ DE de muncă consultare / procesului de -Furnizare de OCUPARE participare ocupare a informaţii forţei de muncă disponibile

DIRECŢIA DE -Extinderea -Promovare -Neimplicare - Direct -Sprijin / 2 MUNCĂ , serviciilor proiecte de cooperare SOLIDARITATE sociale interes

CETĂŢENII -Realizarea -Respectarea -Nu va -În mod -Implicare 3 planului de întocmai a participa din esenţial activă în dezvoltare strategiei punct de dezvoltarea - Implicarea strategică elaborate, vedere imaginii acestui oferirea de financiar comunei - Dezvoltarea factor informaţii durabilă a conduce la -Cooperare periodice comunei reuşită despre stadiul acţiunii

- Implicare activă

SEMINARUL DIRECŢIILOR STRATEGICE COMUNA CRIŞAN

ÎNTREBAREA SEMINARULUI :

„Ce trebuie să întreprindem pentru a depăşi obstacolele ce împiedică realizarea viziunilor?”

OBIECTIVUL SEMINARULUI :

Identificarea direcţiilor strategice

1.Direcţia strategică :

DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII

Măsuri necesare pentru

Demersuri strategice propuse operaţionalizarea

demersurilor strategice

 Identificare fond de finanţare  Alocare resurse necesare SF Realizare sistem de canalizare şi staţie de  Elaborare Studiu de Fezabilitate epurare pentru localităţile Caraorman şi Mila  Elaborare cerere de finanţare 23  Realizare lucrări staţie de epurare în localităţile Caraorman şi Mila 23

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative”  Identificare fond de finanţare  Alocare resurse necesare SF Extindere reţea alimentare cu apă Crişan mal  Elaborare Studiu de Fezabilitate stâng şi Caraorman  Elaborare cerere de finanţare  Realizare lucrări extindere reţea alimentare cu apă Crişan mal stâng şi Caraorman

 Identificarea drumurilor din inventarul comunei şi evaluarea stării acestora  Stabilirea planului de reabilitare Reabilitarea străzi în localităţile Crişan  Alocare resurse necesare SF Caraorman şi Mila 23  Elaborare Studiu de Fezabilitate  Identificare surse de finanţare

 Realizare şi depunere proiecte de finanţare / realizare demersuri finanţare

 Realizare lucrări reabilitare drumuri

 Evaluare situaţie actuală  Alocare resurse necesare SF Reabilitarea şi dotarea căminelor culturale din  Elaborare Studiu de Fezabilitate localităţile Crişan , Caraorman şi Mila 23  Întocmire cerere de finanţare  Realizare lucrări de reabilitare şi

dotare

 Evaluare situaţie actuală (stabilirea Reabilitarea / extinderea şi dotarea sediului necesarului de dotări) primăriei Crişan  Identificare surse de finanţare  Reabilitarea construcţiei şi dotarea

 Identificare locaţie  Alocare resurse necesare SF Amenajare plajă Mila 23  Elaborare Studiu de Fezabilitate  Întocmire cerere de finanţare  Realizare lucrări de amenajare

2.Direcţia strategică:

MODERNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE ŞI INFIINŢAREA SERVICIILOR NECESARE

Măsuri necesare pentru

Demersuri strategice propuse operaţionalizarea

demersurilor strategice

Construire dispensar uman în localităţile  Construcţie sediu Crişan şi Mila 23  Dotare cu echipamente dinspensar

Amenajare cabinet stomatologic Crişan  Construcţie sediu  Dotare cu echipamente cabinet

3.Direcţia strategică:

REVITALIZAREA ACTIVITATILOR CULTURALE SI SPORTIVE

Măsuri necesare pentru

Demersuri strategice propuse operaţionalizarea

demersurilor strategice

Acordarea de fonduri pentru  Identificare surse de finanţare efectuarea lucrărilor de construire a  Elaborare cerere de finanţare / demersuri necesare bisericii din localitatea Crişan de finanţare

Dezvoltarea de activităţi culturale  Organizarea de acţiuni culturale specifice satului specifice locale şi promovarea  Reluarea unor acţiuni culturale cunoscute în localităţii trecut  Crearea unor noi acţiuni culturale legate de evenimetele specifice comunei  Promovarea / înfiinţarea grupurilor artistice locale  Dezvoltarea de activităţi culturale locale Realizarea parcuri şi locuri de joacă  Evaluare şi identificare potenţiale locaţii pentru copii ( Crişan , Caraoman şi  Elaborare Studiu de Fezabilitate Mila 23 )  Stabilire surse de finanţare  Întocmire cerere de finanţare pentru lucrări de realizare şi dotare  Realizare lucrări Ateliere pentru copii ( Pictură ,  Identificare locaţie

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” muzică , dans , etc) ( Crişan ,  Elaborare Studiu de Fezabilitate Caraoman şi Mila 23 )  Stabilire surse de finanţare  Întocmire cerere de finanţare pentru lucrări de realizare şi dotare  Realizare lucrări Înfiinţare Complex pentru  Identificare locaţie petrecerea timpului liber ( ceainărie ,  Elaborare Studiu de Fezabilitate saună , piscină , loc de joacă pentru  Stabilire surse de finanţare copii ) Crişan şi Mila 23  Întocmire cerere de finanţare pentru lucrări de realizare şi dotare  Realizare lucrări Reabilitare şi dotare sală de sport  Stabilire surse de finanţare Crişan  Întocmire cerere de finanţare pentru lucrări de realizare şi dotare  Realizare lucrări de reabilitare şi dotare

4.Direcţia strategică: CREAREA UNUI CADRU FAVORABIL INVESTITORILOR

Demersuri strategice propuse Măsuri necesare pentru

operaţionalizarea

demersurilor strategice

 Stabilirea de facilităţi pentru investitori prin Administraţia Publică Locală Stabilirea de facilităţi pentru investitori  Acordarea prin hotărâre a Consiliului

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” local a tuturor facilităţilor legale pentru investitori  Promovarea facilităţilor acordate pentru investitori Incurajarea si atragerea intreprinzatorilor in  Identificarea gospodăriilor care pot turism si agroturism practica agroturismul  Dezvoltarea potenţialului turistic/ecoturismul/agroturismul  Instruire întreprinzători în agroturism  Înfiinţare clase agroturism – meşteşuguri  Identificare facilităţi pentru întreprinzători  Evaluarea oportunităţilor turistice ale comunei Crişan Dezvoltare sector IMM care să valorifice  Identificarea persoanelor cu iniţiativă resurse locale  Organizare de instruiri şi seminarii adresate întreprinzătorilor - Piscicultură  Evaluarea potentialului de resurse - Valorificarea stufului naturale ( răchită , papură , stuf ,peşte , scoici etc.) - Împletituri din răchită şi din papură  Mediatizarea progamelor de facilităţi - Valorificarea scoicilor pentru crearea locurilor de muncă  Identificare pieţe pentru produsele locale

5.Direcţia strategică:

ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE PROMOVARE A COMUNEI CRIŞAN

Demersuri strategice propuse Măsuri necesare pentru

operaţionalizarea

demersurilor strategice

Promovarea imaginii comunei Crişan  Promovarea imaginii comunei prin mass – media locală şi naţională  Realizarea de pliante, broşuri şi alte instrumente de promovare  Realizarea unui plan de promovare a comunei la televizune şi radio  Realizarea unui catalog de promovare a localităţii  Realizarea unui web site de promovare a comuntăţii  Realizarea unei monografii a comunei

ÎNTĂRIREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI

Demersuri strategice propuse Măsuri necesare pentru

operaţionalizarea

demersurilor strategice

Înfiinţarea unui birou special de accesare  Accesarea de fonduri externe prin biroul programe cu finanţare externă Instruirea specializat din cadrul C.L. unui număr optim de persoane ale autorităţii  Formarea de specialisti (A.P.L.) pentru locale pentru accesarea şi gestionarea atragerea / implementarea proiectelor programelor cu finanţare externă

Atragerea de finanţări  Identificare/ diseminare surse de finanţare  Realizare şi actualizare bază de date surse de finanţare  Stabilirea de parteneriate funcţionale la nivel de comunitate Realizarea de parteneriate şi schimburi de  Stabilire parteneriate comunitare experienţă cu alte comunităţi rurale din  Implicarea primăriei în parteneriate judeţ, ţară şi străinătate aferente proiectelor cu aplicanţi din ţară sau străinătate

7. Direcţ ia strategică : IMPLICAREA CETĂŢENILOR ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII ŞI CULTIVAREA SPIRITULUI CIVIC Demersuri strategice propuse Măsuri necesare pentru

operaţionalizarea

demersurilor strategice

Informarea şi consultarea cetăţenilor ,  Realizare calendar cu întâlniri activarea spiritului civic şi al conştiinţei cetăţeneşti periodice apartenenţei la comunitate  Organizare de adunări pentru informarea cetăţenilor

 Mediatizare exemple de bună practică din alte comunităţi  Realizare şi amplasare de panouri publicitare şi informative  Informare cu scopul creşterii spiritului asociativ

PLANUL DE ACŢIUNE 2011 - 2016

1.Direcţia strategică :

DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII

Responsabili : Membrii CDSE

Paşi Costuri (RON) Activităţi de întreprinşi Termene de Obiective Din Respons pentru Din surse specifice: realizat implementare surse Total abili realizarea atrase activităţii locale

Realizare Elaborare Achiziţie Realizat - - - Membrii sistem de Studiu de publică CDSE 1 canalizare şi Fezabilitate realizată staţie de

epurare Realizare pentru localitatea Caraorman , comuna Întocmire Formulare Martie - - - - Membrii Crişan , cerere de cereri de 2012 CDSE judeţul finanţare finanţare Tulcea Aprilie - Depunere 2012 cereri de finanţare

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” Realizare Achiziţie Iunie - 2012 - 15841733 15841733 Membrii lucrări de lucrări de CDSE construire execuţie staţie de realizată

epurare Contractare pentru localitatea realizat Caraorman Septembrie - Realizare şi 2012 monitorizare

2 Realizare Elaborare Achiziţie Realizat Membrii sistem de Studiu de publică CDSE canalizare şi Fezabilitate realizată staţie de epurare Realizare pentru localitatea Întocmire Formulare Februarie – Membrii Mila 23 , cerere de cereri de Martie 2012 CDSE comuna finanţare finanţare Crişan , Depunere judeţul Tulcea cereri de finanţare

Realizare Achiziţie Iulie - 2012 4740971 4740971 Membrii lucrări de lucrări de CDSE construire execuţie staţie de realizată epurare pentru Contractare localitatea realizat Mila 23 Realizare şi Octombrie - monitorizare 2012

3 Extindere Elaborare Achiziţie Realizat Membrii reţele Studiu de publică CDSE alimentare cu Fezabilitate realizată apă în localitatea Realizare Caraorman ,

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” comuna Întocmire Formulare Martie 2012 Membrii Crişan , cerere de cereri de CDSE judeţul Tulcea finanţare finanţare Depunere cereri de finanţare

Realizare Achiziţie August 2012 4402542 4402542 Membrii lucrări de lucrări de CDSE extindere execuţie reţele de realizată alimentare cu apă Contractare realizat Realizare şi monitorizare Decembrie 2012

4 Extindere Elaborare Achiziţie Realizat Membrii reţele Studiu de publică CDSE alimentare cu Fezabilitate realizată apă în Realizare localitatea Crişan mal Întocmire Formulare Aprilie 2012 Membrii Stâng , cerere de cereri de CDSE finanţare comuna finanţare Crişan , Depunere judeţul Tulcea cereri de finanţare

Realizare Achiziţie August 2012 7825216 7825216 Membrii lucrări de lucrări de CDSE extindere execuţie realizată reţele de alimentare cu Contractare apă realizat Decembrie 2012 Realizare şi monitorizare

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” 5 Elaborare Achiziţie Realizat -- - - Membrii Studiu de publică CDSE Reabilitare realizată străzi în Fezabilitate + localitatea PT Realizare Caraorman , comuna Realizare şi Formulare - - - Membrii Crişan , depunere cereri de CDSE judeţul Tulcea proiecte de finanţare Iulie -2012 finanţare / August - realizare Depunere cereri de 2012 demersuri finanţare finanţare

Realizare Achiziţie Septembrie - - 4892062 4892062 Membrii lucrări de lucrări de 2012 CDSE reabilitare execuţie străzi realizată Contractare realizat Decembrie - Realizare şi 2012 monitorizare

6 Reabilitare Elaborare Achiziţie Realizat - - - Membrii străzi în Studiu de publică CDSE localitatea Fezabilitate + realizată Mila 23 , PT comuna Realizare Crişan , judeţul Tulcea Realizare şi Formulare Iulie -2012 - - - Membrii depunere cereri de CDSE August - proiecte de finanţare 2012 finanţare / Depunere realizare cereri de demersuri finanţare finanţare

Realizare Achiziţie Septembrie - - 2213988 2213988 Membrii lucrări de lucrări de 2012 CDSE reabilitare execuţie realizată străzi

7 Reabilitarea şi Evaluare Realizare Ianuarie - - - Membrii dotarea situaţie raport de 2012 CDSE Căminelor actuală evaluare cultural din localităţile Elaborare Formulare Martie - 2012 - - - Membrii Crişan , cerere de cereri de CDSE Caraoman şi finanţare finanţare Mila 23 Depunere cerei finanţare

Realizare Achiziţie - - - Membrii lucrări de lucrări de CDSE reabilitare şi execuţie Mai - 2012 dotare realizată

Cămine Contractare culturale realizat Octombrie - Realizare şi 2012 monitorizare

Realizare Achiziţie Anul 2016 - - - Membrii lucrări de lucrări de CDSE modernizare execuţie staţii de realizată tratare a apelor Contractare realizat Realizare şi monitorizare

8 Reabilitarea / Evaluare Realizare Februarie - - - - Membrii extinderea şi situaţie raport de 2012 CDSE dotarea actuală evaluare sediului

Realizare

Elaborare Formulare Mai - 2012 - - - Membrii cerere de cereri de CDSE finanţare finanţare

Depunere cerei finanţare

Realizare Achiziţie August - - - - Membrii lucrări de lucrări de 2012 CDSE reabilitare , execuţie extindere şi realizată dotare Contractare realizat Realizare şi monitorizare

9 Amenajare Evaluare Realizare Februarie - - - - Membrii Plajă Mila 23 situaţie raport de 2012 CDSE actuală evaluare

Elaborare Achiziţie Mai - 2012 - - - Membrii Studiu de publică CDSE Fezabilitate realizată

Realizare

Elaborare Formulare Iunie - 2012 - - - Membrii cerere de cereri de CDSE finanţare finanţare

Depunere cerei finanţare

Realizare Achiziţie August - - - - Membrii lucrări lucrări de 2012 CDSE amenajare execuţie 54

1 Construire Elaborare Achiziţie August - - - - 0 Miniporturi în Studiu de publică 2012 localităţile Fezabilitate realizată Crişan şi Mila 23 Realizare Elaborare Formulare Octombrie - - - - cerere de cereri de 2012 finanţare finanţare Depunere cerei finanţare

Realizare Achiziţie Decembrie - - - - lucrări de lucrări de 2012 construire execuţie Mini port realizată Contractare realizat August - Realizare şi 2013 monitorizare

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” 2. Direcţia strategică : MODERNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE ŞI ÎNFIINŢAREA SERVICIILOR NECESARE Responsabili : Membrii CDSE

Costuri (RON) Paşi întreprinşi Activităţi de Termene de Din Responsa Obiective specifice: pentru realizarea Din surse realizat implementare surse Total bili activităţii atrase locale

1 Construire Elaborare Achiziţie Mai 2012 Membrii Dispensar uman Studiu de publică realizată CDSE - - - în Crişan şi Mila Fezabilitate + 23 Proiect tehnic Realizare

Elaborare Formulare cereri Iulie 2012 Membrii cerere de de finanţare CDSE finanţare - - - Depunere cerei finanţare

Realizare Achiziţie lucrări Septembrie Membrii lucrări de de execuţie 2012 CDSE construire realizată Dispensar uman în Contractare - - - Crişan şi realizat Mila 23 Realizare şi Iulie 2013 monitorizare

2 Înfiinţare Acordare Identificare Martie -2012 Membrii cabinet /Construire spaţiu CDSE stomatologic în sediu - - - comuna Crişan

Dotare Necesar Iulie - 2012 Membrii cabinet echipamente CDSE realizat - - - Mobilier achizitionat

3.Direcţia strategică: REVITALIZAREA ACTIVITĂŢILOR CULTURALE ŞI SPORTIVE Responsabili : Membrii CDSE

Obiective Costuri (RON) Responsa specifice: Activităţi de Paşi întreprinşi Termene de pentru realizarea Din Din bili realizat implementare surse surse Total activităţii locale atrase

1 Acordarea de Elaborare Studiu de Achiziţie SF Anul 2013 Membrii fonduri pentru Fezabilitate realizată CDSE construirea - - - bisericii din Contractare Crişan Realizare şi monitorizare

Elaborare cerere de Formulare cereri Anul 2013 Membrii finanţare / de finanţare CDSE demersuri necesare - - - de finanţare Depunere cerei finanţare

Realizare lucrări de Contractare Anul 2013 Membrii reabilitare lucrare - - - CDSE Realizare

2 Dezvoltarea de Organizarea de Organizarea Zilei Anul 2012 Membrii activităţi acţiuni culturale Pescarului - - - CDSE culturale specifice satului specifice locale şi promovarea Reluarea unor Identificarea Anul 2012 Membrii acţiuni culturale obiceiurilor CDSE localităţii - - - cunoscute în trecut tradiţionale şi reînvierea lor

Promovarea / Acţiuni de Anul 2012 Membrii înfiinţarea promovare a CDSE - - - grupurilor artistice ansamblurilor locale vocale locale

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” 3 Realizarea Evaluare şi Identificare Februarie Membrii parcuri şi identificare locaţie 2012 CDSE locuri de joacă potenţiale locaţii - - - pentru copii în localităţile Crişan , Elaborare Studiu de Achiziţie SF Martie 2012 Membrii Caraorman şi Fezabilitate realizată CDSE Mila 23 - - - Realizare

Stabilire surse de Formulare cereri Aprilie 2012 Membrii finanţare şi de finanţare CDSE întocmire cerere de - - - finanţare pentru Depunere cerei lucrări de realizare finanţare şi dotare

Realizare lucrări Achizitie lucrare Iunie 2012 Membrii Contractare CDSE - - - Realizare si Septembrie monitorizare 2012

4 Realizare Evaluare şi Identificare Ianuarie - Membrii ateliere pentru identificare locaţie 2012 CDSE copii ( Pictură , potenţiale locaţii - - - muzică , dans, etc) ( Crişan , Caraorman şi Elaborare Studiu de Achiziţie SF Martie 2012 Membrii Mila 23 Fezabilitate realizată - - - CDSE Realizare

Stabilire surse de Formulare cereri Mai 2012 Membrii finanţare şi de finanţare CDSE întocmire cerere de - - - finanţare pentru Depunere cerei lucrări de finanţare amenajare

Iulie 2012 Membrii CDSE Realizare lucrări Achiziţie lucrare - - - Contractare Realizare şi 58

5 Înfiinţare Evaluare şi Identificare Martie 2012 Membrii Complex identificare locaţie CDSE pentru potenţiale locaţii - - - petrecerea timpului liber ( ceainărie , Elaborare Studiu de Achiziţie SF Mai 2012 Membrii saună , Fezabilitate realizată - - - CDSE piscină,loc de Realizare jocă pentru copii ) în Stabilire surse de Formulare cereri Septembrie Membrii localătăţile finanţare şi de finanţare 2012 CDSE Crişan şi Mila întocmire cerere de 23 finanţare pentru Depunere cerei - - - lucrări de finanţare amenajare

Realizare lucrări Achiziţie lucrare Februarie Membrii 2013 CDSE Contractare - - - Realizare şi monitorizare August 2013

4. Direcţ ia strategică:

CREAREA UNUI CADRU FAVORABIL INVESTITORILOR Responsabili : Membrii CDSE

Costuri (RON) Paşi întreprinşi Respons Obiective Activităţi de Termene de pentru realizarea Din Din abili specifice: realizat implementare surse surse Total activităţii locale atrase

Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” 1 Stabilirea de Stabilirea de Stabilire facilităţi Anul 2012 Membrii facilităţi facilităţi pentru acordate CDSE pentru investitori prin investitorilor - - - investitori Administraţia Publică Locală

Acordarea prin Adoptare Anul 2012 Membrii hotărâre a Hotărâre de CDSE Consiliului local a Consiliu Local - - - tuturor facilităţilor privind facilităţile legale pentru acordate investitori investitorilor

Promovarea Postarea HCL Anul 2012 Membrii facilităţilor privind facilităţile CDSE acordate pentru acordate - - - investitori investitorilor pe site - ul comunei

2 Încurajarea şi Identificarea Baza de date Anul 2012 Membrii atragerea gospodăriilor care realizata cu CDSE întreprinzător pot practica potentialele ilor în turism agroturismul gospodarii care - - - şi agroturism pot dezvolta activitati de agroturism

Dezvoltarea Anul 2012 Membrii potenţialului CDSE - - - turistic/ecoturismul / agroturismul

Instruire Identificare Anul 2012 Membrii întreprizători în specialişti şi CDSE agroturism oportunităţi de instruire

Organizare - - - seminar surse de finanţare pentru agroturism Organizare seminar standarde

Înfiinţare clase Clase agroturism Anul 2012 Membrii agroturism – înfiinţate - - - CDSE meşteşuguri

Identificare Identificare Anul 2012 Membrii facilităţi pentru facilităţi CDSE întreprinzători Stabilire criterii de acordare - - - facilităţi Dezbatere CL acordare facilitati

Evaluarea Realizare profil Anul 2012 Membrii oportunităţilor turistic al CDSE turistice ale comunei - - - comunei Crişan

3 Dezvoltare Identificarea Catalog realizat Anul 2012 Membrii sector IMM persoanelor cu cu antreprenori si CDSE - - - care să iniţiativă potentiali valorifice antreprenori resurse locale Organizare de Plan de instruiri Anul 2012 Membrii - Piscicultură instruiri şi realizat CDSE seminarii adresate -Valorificarea întreprinzătorilor Specialisti si stufului oportunitati de instruire - - - - Împletituri identificate din răchită şi din papură Seminar surse de finantare organizat

Evaluarea Identificare Anul 2013 Membrii potenţialului de oportunităţi de CDSE resurse naturale ( investiţii în răchită , papură , comuna Crişan stuf ,peşte ,etc.) Realizare Catalog cu resurse locale : - categorii - cantităţi - - - estimate Susţinerea ideii în şedinţă de CL Elaborare Notă de fundamentare (avantaje , dezavantaje )

Mediatizarea Seminar Anual 2011- Membrii progamelor de programe de 2016 CDSE facilităţi pentru facilităţi pentru crearea locurilor de susţinerea şi muncă crearea locurilor - - - de munca Permanent Materiale informative distribuite

5.Direcţia strategică: ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE PROMOVARE A COMUNEI CRIŞAN

Responsabili : Membrii CDSE

Obiective Costuri (RON) specifice: Paşi întreprinşi Respons Activităţi de Termene de pentru realizarea Din Din abili realizat implementare activităţii surse surse Total locale atrase

Promovarea Promovarea Interviu publicitar Anual 2011- Membrii imaginii imaginii comunei în presa locală şi 2016 CDSE 1 comunei prin mass – media naţională - - - CRIŞAN locală şi naţională

Realizarea de Pliante realizate Anul 2012 Membrii pliante, broşuri şi CDSE - - - alte instrumente de Broşuri realizate promovare

Realizarea unui Realizare Plan de Anul 2012 Membrii plan de promovare promovare CDSE - - - a comunei la televiziune şi radio

Realizarea unui Realizare Catalog Anul 2013 Membrii catalog de de promovare a CDSE - - - promovare a comunei comunei

Realizarea unui Primărie Anul 2011 Membrii web site de conectată la CDSE - - - promovare a internet comunităţii Pagina WEB

Realizarea unei Monografie Anul 2015 Membrii monografii a realizată - - - CDSE comunei

6. Direcţia strategică : ÎNTĂRIREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI Responsabili : Membrii CDSE

Obiective Costuri (RON) specifice: Paşi întreprinşi Responsa Activităţi de Termene de Din bili pentru realizarea Din surse realizat implementare surse Total activităţii locale atrase

1 Înfiinţarea Accesarea de Locatie birou Anul 2012 Membrii unui birou fonduri externe identificată CDSE special de prin biroul Necesar dotări accesare specializat din programe cu cadrul C.L. realizat finanţare Achiziţionare externă logistică necesară Instruirea unui număr Formarea de Instruirea unui Anul 2012 optim de specialişti număr optim de persoane ale (A.P.L.) pentru persoane ale autorităţii atragerea / autorităţii locale locale pentru implementarea pentru accesarea accesarea şi proiectelor şi gestionarea gestionarea programelor cu programelor finanţare externă cu finanţare externă

2 Atragerea de Identificare/ Alcătuit portal Anul 2012 Membrii finanţări diseminare surse surse de finanţare CDSE de finanţare Informaţii diseminate persoanelor 64

Realizare şi Bază de date Anul 2012 Membrii actualizare bază electronică cu CDSE de date surse de surse de finanţare finanţare realizată Stabilirea de Actualizare parteneriate permanentă a funcţionale la suportului nivel de informaţional comunitate

3 Realizarea de Stabilire Identificarea Anul 2012 Membrii parteneriate parteneriate partenerilor CDSE şi schimburi comunitare de experienţă cu alte comunităţi Implicarea Identificare Anul 2012 Membrii rurale din primăriei în parteneri (înfrăţiri CDSE judeţ , ţară şi parteneriate în România şi pe străinătate aferente plan extern) proiectelor cu aplicanţi din ţară Schimb de sau străinătate informaţii pe următoarele domenii : -institutional

-social -cultural -învăţământ -agricultură -agroturism -mediu

7.Direcţia strategică : IMPLICAREA CETĂŢENILOR ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII ŞI CULTIVAREA SPIRITULUI CIVIC

Responsabili : Membrii CDSE

Costuri (RON) Paşi întreprinşi Respons Activităţi de pentru Termene de Obiective specifice: Din Din abili realizat realizarea implementare surse surse Total

activităţii locale atrase

1 Informarea şi Realizare calendar Grupuri de 2011 - 2016 Membrii consultarea cu întâlniri interese CDSE cetăţenilor , cetăţeneşti identificate activarea spiritului periodice civic şi al conştiinţei Grupuri apartenenţei la vulnerabile comunitate identificate Calendar întâlniri realizat pe comunităţi

Organizare de Întâlniri pentru 2011- 2016 Membrii adunări pentru diseminarea CDSE informarea acţiunilor APL cetăţenilor organizate

(lunar)

Sondaje de opinie , chestionare

Mediatizare Întâlniri 2011 - 2016 Membrii exemple de bună intercomunitar CDSE practică din alte e realizate (1 comunităţi dată pe an)

Expuneri exemple de bună practică din alte comunităţi - rezultate

Realizare şi Locuri de Anii 2011 - Membrii amplasare de amplasare 2012 CDSE panouri publicitare stabilite şi informative Tipuri de

informaţii stabilite Panouri amplasate

Informare cu Întâlniri 2011 - 2016 Membrii scopul creşterii publice pentru CDSE spiritului asociativ încurajarea spiritului asociativ Mediatizare rezultate în urma asocierilor

2 Conştientizarea Campanie de ONG - 2011 – 2016 Membrii cetăţenilor în informare în voluntar atras CDSE gestionarea domeniul pentru deşeurilor protecţiei mediului realizare campanie informativă Reguli şi măsuri stabilite pe

Întâlniri Comunităţi cu 2011 - 2016 Membrii cetăţeneşti pentru probleme de CDSE identificarea depozitare a necesităţilor(conta deşeurilor inere, amplasare) identificate Dezbateri cu cetăţenii programate şi realizate