Planul De Amenajare a Teritoriului Raionului Cahul

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ŞI PROIECTĂRI ÎN DOMENIUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ŞI ARHITECTURII, CU FUNCŢII TERITORIALE “ U R B A N P R O I E C T “ MD - 2012, Chişinău, str. Cosmonauţilor, 9, tel 022 - 24 - 21 - 64

Obiect nr. 156 46

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI RAIONULUI CAHUL

VOLUMUL I MEMORIU GENERAL

CARTEA 1

COMPARTIMENTE – DEZVOLTAREA SOCIO - ECONOMICĂ

Director general Iu. Povar

Arhitect - şef INCP "Urbanproiect" V. Bocacev

Inginer - şef INCP "Urbanproiect" V. Carlov

Director DAT şi U R. Alexeev

Inginer - şef proiect e S. Vorobiova

A rhitect - şef proiect e O. Ganicenco

or. Chişinău 2013 Borderou materiale

A. Piese desenate 1. Integrarea în context europea n şi naţional. Sc. 1:200 000 2. Împărţirea teritorial - administrativă. Sc. 1: 50 000 3. Structura utilizării teritoriului (situaţia existentă). Sc. 1: 50 000 4. Caracteristica hidrogeotehnică (situaţia existentă). Sc. 1: 50 000 5. Distribuţia şi dens itatea populaţiei. Fondul de locuinţe. Sc. 1: 100 000 Infrastructura socială (situaţia existentă). 6. Distribuţia şi densitatea populaţiei. Fondul de locuinţe. Sc. 1: 100 000 Infrastructura socială (prognoză). 7. Resurse şi arii naturale (situaţia exis tentă). Sc. 1: 50 000 8. Turism (situaţia existentă). Sc. 1: 50 000 9. Turism (prognoza). Sc. 1: 50 000 10. Economia (situaţia existentă/ prognoza). Sc. 1: 50 000 11. Infrastructura de transport (situaţia existentă). Sc. 1: 50 000 12. Infrastructura de transport (prognoza). Sc. 1: 50 000 13. Alimentare cu apă (situaţia existentă/ prognoza). Sc. 1: 50 000 14. Canalizare (situaţia existentă/ prognoza). Sc. 1: 50 000 15. Gaze naturale (situaţia existentă/ prognoza). Sc. 1: 50 000 16. Energia electri că (situaţia existentă). Sc. 1: 50 000 17. Schema regională de organizare, colectare şi transportare a Sc. 1: 75 000 deşeurilor solide (prognoza). 18. Protecţia civilă a populaţiei (situaţia existentă). Sc. 1: 50 000 19. P otenţialul de resurse naturale Sc. 1: 50 000 20. Capacitatea antropogenă (situaţia existentă / prognoza). Sc. 1: 50 000 21. Evaluarea complexă a raionului (situaţia existentă). Sc. 1: 50 000 22. Evaluarea complexă a raionului (prognoza). Sc. 1: 50 000

B. Piese scrise

Memoriu general . Cartea 1. Compartmente – Dezvoltarea socio - Volumul I economică a raionului Cahul Memoriu general . Cartea 2. Compartmente – Infrastructura Volumul I edilitară. Protecţia mediului. Memoriu de sinteză a proiectului PATR Cahul Volumul II

C. Versiunea electronică

Conţinut

Cartea 1

Compartimente – Dezvoltarea socio - economică a raionului Cahul

Pag Colectivul de elaborare. ………………....…………...…...... 4 Introducere. ……… .…………………………....………...……………...... … 5 01 Obiectivul lucrării. ….……………………....………...………...... …...5 02 Împărţirea teritorial - administrativă. …………………………....………...…...... … ...... 7 1.0. Auditul factorilor dezvoltării. ………………...... ……....…………...… ...... … 8 1.1. Caracteristica teritoriului. ………………………....…………...... … ... … 8 1.1.1. Cadrul natural. …………...... ……………...... ……… …...…...... 8 1.1.2. Zone naturale protejate. ……...... …………………… . ... 11 1.1.3. Zonarea funcţională...... …... . … 11 1.1.3.1. Sistematizarea arhitecturală a teritoriului şi zonarea funcţională. …….... . …. 11 1.1.3.2. Utilizarea funcţională a teritoriului. ……………………...... 12 1.1.3.3. Perspectiva utilizării teritoriului. … …………………....…………...…...... 13 Anexe. …………………………....…………...…...... 17 1.1.4. Protecţia teritoriului raionului Cahul împotriva proceselor geologice periculoase. 27 1.1.4.1. Date general e despre teritoriul raionului Cahul . …...... …… 27 1.1.4.2. Condiţiile geotehnice ale teritoriului. …...... ………....…………...…..… 28 1.1.4.3. Particularităţile dezvoltării proceselor geologice periculoase. …………...… 30 1.1.4.4. Planul complex de modificare a caracteristicilor teritoriului în scop orientat. …………………………...…...... 32 1.1.4.5. Indicii valorici. ………………....…………...... …...... 33 Anexe. …………...... ……....…………...…...... 36 1.2. Demografia. …………………………....…………...... …… 40 1.2.1. Sit uaţia existentă. …………………………....…………...…...... … 40 1.2.2. Prognoze demografice . …………………………....…………...…...... 41 Anexe. …………………………....…………...... … … 44 1.3. Sistemul de aşezări. …………………………....…………...... … 54 1.4. Potenţialul economic. …………………………....…………...... … 60 1.4.1. Situaţia existentă. …………………………....…………...... ….… 60 1.4.1. 1 . Estimarea complexului industrial existent în structura administrativ – teritorială a raionului Cahul. ………… . ……....…………...... 60 1.4.1. 2 . Sectorul agricol . …………………….. .. . ……… ...... 63 1.4.2. Dezvoltarea economiei raionului. …………………………....……...... ……...….… 69 1.4.2.1. Obiectivele şi direcţiile principale de dezvoltare a complexului industrial . 69 1.4.2.2. De z voltarea secto rului agricol. …………...... ……...... 70 1.4.3. Cooperare transfrontalieră. …...... ……………....…………...…...... Anexe. ……………………....………...…...... … 71 1.5. Protecţia patrimoniului istorico - cultural. …...... … 1.5.1. Introducere. ……....………...…...... … 9 0 1.5.2. Clasificarea monumentelor. ……....………...... … 90 1.5.3. Categoria monumentelor. ……....………...…...... … 92 1.5.4. Sistemul zonelor de prote cţie. ……....………...…...... … 93 1.5.5. Principiile de stabilire a zonelor de protecţie. ……....………...... … 96 1.5.6. Utilizarea actuală a monumentelor. ……....………...…...... … 97 Anexe. ……....………...…...... … 98 1.6. Infrastructura turismului. …………………………....……...... ……...... 102 1.7 . Loc uinţe. …………………………....……...... …...... … 105 1.7.1. Situaţia existentă. ………………………....…………...... …… 105 1.7.2. Dezvoltarea fondului de locuinţe. …………………………...... ……… 107 Anexe. …………………………....…………...…...... 110 1.8. Infrastructura socială. …………………………....……...... …...… 117 1.8.1. Învăţămînt. …...... ……………....…………...…...... 117 1.8.2. Obiective de ocrotirea sănătăţii . ………………………....………...... …...... …… 121 1.8.3. Obiective de cultură şi sport. ………………………....…………...…...... … 124 1. 8.4. Comerţ şi alimentaţie publică. ………………………....………...... …… 125 127

Cartea 2

Compartimente - Infrastructura edilitară

1.9. Infrastructura de transport. ……………………...... …………...... … 150 1.9.1 . Comunicaţiile de transport. …………………...... 151 1.9.2. Caracteri zarea sistemului de transport existent...... 151 1.9.2.1. Clasificarea drumur ilor şi caracteristicile lor principale...... 151 1.9.2.2. Poduri şi podeţe. …………………...... 152 1.9.2.3. Transportul auto. …………………...... 152 1.9.2.4. Transportul feroviar. …………………...... 153 1.9.2.5. Transport aerian. …………………...... 154 1.9.2.6. Transport naval. …………………...... 154 1.9.2.7. Posturi de trecere şi control. …………………...... 155 1.9.3. Prognoza dezvoltării sistemului de transport pentru perspectivă...... 156 1.9.3.1. Drumuri auto. ………………...... 156 1.9.3.2. Transportul feroviar. ………………...... 156 1.9.3.3. Transportul aerian. ………………...... 15 7 1.9.3.4. Transportul naval. ………………...... 157 1.9.3.5. Post uri de trecere şi control. ………………...... 157 Anexe. ……………….....……....…………...... …… 158 1.10. Infrastructura edilitară. …………………………....…………...…...... … 161 1.10.1. Alimentare cu apă. …………………………....……...... ……...….… 161 1.10.1.1. Starea actuală a sistemului şi instalaţiilor de alimentare cu apă...... 161 1.10.1.2. Debitul de calcul al apei...... 162 1.10.1.3. Sursele de alimentare cu apă...... 162 1.10.1.4. Schema de alimentare c u apă...... 162 1.10.1.5. Indicii tehnico - economici pentru sistemul de alimentare cu apă...... 163 1.10.1.6. Ape minerale...... 163 Anexe...... 164 1.10.2. Canalizare. …………………………....…………...... … 167 1.10.2.1. Situaţia existentă...... 167 1.10.2.2. Soluţii de proiec...... 169 Anexe...... 172 1.10.3. Salubrizarea teritoriului raionului Cahul. …….…….………………...... ….… 184 1. 10 .3.1. Situaţia existentă...... 184 1. 10 .3.2. Soluţii de proiect...... 186 Anexe...... 197 1.10.4. Energia termică. …………………………....…...... ………...…… 210 1.10.5. Gazele naturale. …………………………....…………...... …..... 211 1.10.6. Energia electrică. …………………………....…………...... …… 212 1.10.7. Protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor...... 214 1. 10.7.1. Introducere...... 215 1.10.7.2. Termeni şi definiţii de bază...... 216 1.10.7 .3. Pericole cu caracter naturale şi tehnogen, apariţia cărora este posibilă pe teritoriul r - nului Cahul...... 219 1.10.7.4. Măsurile de contracarare a calamităţilor naturale, avariilor, catastrofelor. (CNAC)...... 222 1.10.7.5. Probleme în domeniul apărării împotriva incendiilor şi căile de soluţionare a acestora...... 223 Bibliografie selectivă...... 224 Anexe...... 225

Compartimentul - Protecţia mediului

1. 11. 0. Introducere ...... 230 1.11.1 . Aspecte ecologice a condiţiilor naturale şi resurselor raionulu i...... 230 1.11.1.1 . Poziţia geografică ...... 230 1.11.1.2. Condiţiile meteoclimatice a teritoriului ...... 230 1.11.1.3. Structura geologică ...... 230 1.11.1.4. Factorii geomorfologici ...... 231 1.11.1.5. Condiţiile hidrogeologice ...... 231 1.11.1.6. Resursele acvatice ...... 231 1.11.1.7. Învelişul solului...... 234 1.11.1.8. Lumea animală şi vegetală...... 234 1.11.1.9. L adşafte şi teritorii naturale protejate de stat...... 235 1.11.1.10. Elementele reţelei ecologice a raionului Cahul...... 236 1.11.1.11 Evaluarea complexului natural şi posibilităţile lui de auto - regene rare şi auto - epurare...... 237 1.11.2. Analiza situaţiei existente a mediului înconjurător...... 238 1.11.2.1. Analiza ecologică a exploatării funcţionale a teritoriilor...... 238 1.11.2.2. Aprecierea stării mediului înconjurator pe componente...... 239 1.11.2.2. 1. Aerul atmosferic...... 239 1.11.2.2.2. Mediul acvatic...... 240 1.11.2.2.3. Poluarea mediului ge ologic...... 243 1.11.2.2.4. Resursele funciare...... 244 1.11.2.2.5. Deşeurile...... 246 1.11.3. Evaluarea complexă a situaţiei actuale din mediului încojurător...... 247 1.11.4. Principalele componente al e disfuncţionalităţilor în starea mediului...... 248 1.11.4.1. Aerul atmosferic...... 248 1.11.4.2. Apele de suprafaţă şi cele subt erane...... 248 1.11.4.3. Zonele afectate...... 248 1.11.4.4. Resursele funciare, solur ile...... 249 1.11.4.5. Deşeuri...... 249 1.11.4.6. Zonele peisagistice...... 249 1.11.4.7. Resursele funciare, Reţeaua Ecologică Naţională...... 249 1.11.5. Elaborarea măsuri lor de protecţie a mediului înconjurător...... 250 1.11.5.1. Ae rul atmosferic...... 250 1.11.5.2. Resursele acvatice...... 2 50 1.11.5.3. Resursele funciare, solurile...... 251 1.11.5.4. Flora...... 251 1.11.5.5. Zonele protejate...... 252 1.11.5.6. Lumea animală...... 252 1.11.5.7. Gestionarea deşeurilor...... 252 1.11.6. Prognoza stării mediului şi a componentelor sale, ţinînd cont de perspectiva d ezvoltării socio - economice...... 252 1.11.6.1. Bazinul aerian...... 252 1.11.6.2. Apele de suprafaţă şi cele subterane...... 253 1.11.6.3. Zonele afectate...... 254 1.11.6.4. Resursele funciare, solurile...... 254 1.11.6.5. Deşeuri...... 255 1.11.6.6. Zonele peisagistice...... 255 1.11.6.7. Zonele verzi...... 255 Anexe. Materiale grafice...... 256

2.0. Analiza SWOT...... 261 3.0. Strategia de dezvoltare...... 264 3.1. Viziune Strategică...... 264 3.2. Viziune de dezvoltare...... 26 4 3.3. Viziune şi obiective s trategice de dezvoltare...... 2 65 4.0. Indicii tehnico - economici...... 271 Anexe. Materiale iniţia le...... 273

Colectivul de elaborare

La elaborarea proiectului " Planul de Amenajare a Teritoriului R aionului Cahul " au participat speciali ş tii INCP '' Urb anproiect '' ca autori ai proiectului :

Iu. Povar - Director general INCP "Urbanproiect" V. Bocacev - Arhitect şef al INCP "Urbanproiect" V. Carlov - Inginer - şef al INCP "Urbanproiect" R. Alexeev - Director Departamentul Amenajarea Teritoriului şi Ur banism S. Vorobiova - Şef Direcţia Amenajarea Teritoriului O. Ganicenco - A rhitect – şef proiect e

Concomitent la elaborare au participat:

S. Pînzaru - Şef direcţie infrastructura edilitară V. Doroşenco - Inginer - şef proiecte V. Davidenco - S pecialist principal - hidrogeolog V. Covalenco - Specialist principal în domeniul alimentării cu apă T. Mironova - Specialist principal în domeniul transportului A. Şcelcunov - Specialist principal în domeniul alimentării cu gaze naturale V. Mutaf - Specialist principal "Serviciul protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale". O. Corotaev - Inginer - coordonator G. Mîn d ru - Inginer - coordonator M. Moraru - Inginer cat. III E. Iorga - Acciu - Arhitect şef a l raionului Cahul

4 Introducere

01. Obiectivul lucrării

Proiectul Planului de amenajare a teritoriului raionului Cahul este elaborat de institutul "Urbanproiect" în conformitate cu Tema - program şi Contractul nr. 61/15646 din 8 iulie 2013 aprobat de Consiliul Raional Cah ul. Proiectul este executat în corespundere cu "Instrucţiunea privind conţinutul, principiile metodologice de elaborare, avizare şi aprobare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului" (NCM B. 01.02.2005). Planul de Amenajare a Teritoriului R aionului este documentul coordonator în dezvoltarea armonioasă a tuturor componentelor teritoriului care include localităţile urbane şi rurale în corespundere cu statutul şi rolul socio - economic în sistemul de localităţi şi este parte din Planul de amenaja re a teritoriului naţional în general. Planul de Amenajare a Teritoriului Raionului stabileşte parametrii principali al potenţialului socio - economic, prevede direcţiile şi volumul utilizării resurselor naturale şi reglementează zonarea funcţională a terit oriului - ca temei pentru utilizarea optimă a acestuia cu respectarea cerinţelor de protecţie a mediului. Sarcina principală a proiectului "Planul de Amenajare a Teritoriului Raionului Cahul" este axată pe aplicarea politicilor naţionale şi regionale secto riale în teritoriu şi armonizarea cu practici europene privind dezvoltarea spaţială şi principiile adoptate de către Uniunea Europeană şi Consiliul Europei în diverse documente specifice pentru perioada de până la anul 2020. La elaborarea proiectului "Pla nul de Amenajare a Teritoriului Raionului Cahul " sunt aplicate documente şi acte de nivel naţional şi internaţional în vigoare: "Principiile directoare privind dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european" - document CEMAT, Hanovra 2000 sunt: - promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio - economice echilibrate şi prin creşterea competitivităţii; - promovarea dezvoltării funcţiilor urbane şi dezvoltarea relaţiilor urban - rural; - promovarea condiţiilor de accesibilitate m ai echilibrate; - dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere; - reducerea agresiunii asupra mediului; - valorificarea şi protejarea resurselor şi a patrimoniului naţional; - valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvoltării; - dezvoltarea res urselor energetice, concomitent cu asigurarea securităţii; - promovarea turismului de calitate şi durabil; - diminuarea preventivă a efectelor catastrofale naturale. La elaborarea proiectului "Planul de Amenajare a Teritoriului Raionului Cahul " sunt aplica te documente şi acte de nivel naţional şi internaţional în vigoare: - programe şi strategii naţionale, regionale şi raionale sectoriale : - Strategia naţională de dezvoltare "Moldova 2020" (Legea nr. 166 din 11.07.2012); - "Strategia de transport şi logistică p e anii 2013 - 2022" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 827 din 28 octombrie 2013); - "Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 1149 din 5.10.2006); - "Programul de dezvoltare a industriei uşoare pînă în anul 20 15" ( Hotărîrea Guvernului RM nr. 223 din 19.03.2009); - Strategia naţională de dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial al Republicii Moldova în perioada anilor 2008 - 2015 (Hotărîrea Guvernului RM nr. 282 din 11.03.2008);

5 - "Strategiei naţionale de ge stionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru perioada anilor 2013 - 2027" nr. 248 din 10.04.2013; - "Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova" ( Legea nr. 352 – XVI din 24.11.2006); - "Schema de protecţie a lo calităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 1030 din 13.10.2000); - "Legea cu privire la Programul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003 - 2020 " (Hotărîrea Guvernului RM nr . 737 din 17 iunie 2003); - "Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 350 - XV din 12 iulie 2001); - " Programul de modernizare a sistemului educaţional în Republica Moldova " (Hotărîrea Guvernului R M nr. 863 din 16 august 2005); - "Strategia Naţională a sănătăţii reproducerii" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 913 din 26.08.2005); - "Strategia de susţinere a dezvoltării comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2007 - 2009" (Hotărîrea Guvernului RM n r. 111 din 1.02.2007); - " Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 662 din 13.06.2007); - " Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 20 3 0 " (Hotarîrea Guvernului RM nr . 102 din 05.02.2013 ; - " Programul naţional de gazificare a Republicii Moldova" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 1643 din 19.12.2002); - "Programul Naţional de renovare şi descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova" (Hotărîrea Guvernului RM nr.1059 din 29.08.2003); - "Programul Naţional în domeniul turismului "Drumul Vinului în Moldova" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 554 din 24.05.2004) ; - "Concepţia salubrizării localităţilor din Republica Moldova" (Hotărîrea Guvernului R M nr.486 din 02.05.2007); - Legea cu privire la energia regenerabilă" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 160 din 12.07.2007); - "Legea protecţiei mediului" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 1515 - ХН din 16.06.93; - "Legea privind protecţia aerului atmosferic" (Hotărîrea Guvernului RM nr. 1422 - XII din 17.12.97; - Codul apelor; - Codul funciar; - Codul subsolului; - Codul silvic (1979), modificat în 1996 ; - "Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat" nr. 1538 - XIII din 25.02.98; nr. 631 - XI din 15.10.99; - " Legea c u privire la reţeaua ecologica" nr. 94 - XVI nr. 94 - XVI din 05.04.2007; - "Legea regnului animal" (1995); - "Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului" Nr. 835 din 17.05.1996; - "Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă" Nr. 440 din 27.04.1995; - " Legea c u privire la protecţia civilă " nr.271 - XIII din 09.11.1994; - " Legea p rivind apărarea împotriva incendiilor " nr.267 - XIII din 09.11.1994; - " Legea p rivind organizarea administrativ - teritorială a Republicii Moldova " nr.764 - XV din 27.12.2001 ;

6 - " Legea cu privire la protecţia radioactivă şi securitatea nucleară " nr.1440 - XIII din 24.12.1997 ; - Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 961 din 21.08.2006 " Cu privire la aprobarea Regulamentului Reţelei Naţionale de Observare şi Control de Laborator asupra contaminării poluării mediului înconjurător cu substanţe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi agenţi biologici " ; - Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1076 din 16.11.2010 " Cu privire la c lasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale " ; - Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 202 din 14.03.2013 " Cu privire la ap robarea Programului de consolidare a serviciului salvatori şi pompieri în localităţile rurale ale Republicii Moldova " ; - Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 374 din 28.06.1996 “Cu privire la ridicarea siguranţei în exploatare a clădirilor, instalaţii lor, utilajului şi conductelor care prezintă surse de risc sporit”; - Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 22.02.03 - 94 din 22.12.1994 “Protecţia populaţiei. Principii de bază”; - " Programul de stat complex al protecţiei localităţilor Republicii Moldova împotriva proceselor geologice periculoase şi inundaţiilor " , Ministerului Dezvoltării Teritoriilor, Construcţiei şi Gospodăriei Comunale al Republicii Moldova, 1997 ; - " Programul de protecţie a teritoriului Republicii Moldova împotriva proceselor geologice p ericuloase (capitolul " Pericol seismic " ) " , Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Institutul de geofizică şi geologie ; - Strategia de dezvoltare socio - economică a raionului Cahul pentru 2012 - 2017. Componenta: " Aprovizionarea cu apă şi servicii de canali zare " ; - " Programul de dezvoltare socio – economică a raionului Cahul pentru perioada anilor 2012 – 2015 " .

02. Împărţirea teritorial - administrativă

În conformitate cu Legea privind organizarea administrativ - teritorială a Republicii Moldova Nr.764 - XV din 27.12.2001, Legile Nr.37 - XV din 14.02.2003 şi Nr.124 - XV din 18.03.2003 raionul Cahul este unitate administrativ - teritorială alcătuită din 55 localităţi, inclusiv: oraşul Cahul, 36 sate (comune), o localitate din componenţa oraşului - s. Cotihana, localităţ i din componenţa satelor(comunelor) - 17. Oraş - reşedinţă al raionului este numit oraşul Cahul.

Densitatea populaţiei pe teritoriul r - nului Cahul constituie 81 oam/km 2 , media pe republică fiind de 117 oam/km 2 . În mediu o localitate rurală pe teritoriul raionului este populată de 1550 oam., în 5 localităţi locuiesc mai puţin de 200 oam. (Spicoasa, Greceni, Iasnaia Poleana, Sătuc, Tudoresti). O aşezare rurală minimum este populată de 42 loc - s. Treteşti şi maximum de 6009 loc. - s. Colibaş i . În mediu pe raion la 100 km 2 revin 3,5 aşezări rurale, media pe republică fiind de 4,9 aşezări/100km 2 .

7 1.0. Auditul factorilor dezvoltării

1.1. Caracteristica teritoriului

1.1.1. Cadrul natural

Poziţia geo grafică . Din punct de vedere a poziţiei geografice raio nul Cahul este situat în partea de sud a Republicii Moldova, pe malul stîng a r. Prut . La nord raionul are hotare administrative cu raionul Cantemir, la nord - est şi sud - est cu localităţi separate din componenţa UTA Găgăuzia, la est cu raionul Taraclia, la sud cu Ucraina, la vest pe rîul Prut cu România. Oraşul Cahul este situat pe rîul Frumoasa la distanţă de 173 km de la oraşul Chişinău. Prin porţiunea de 1200 m pe litoralul Dunării este asigurat accesul la Marea Neagră şi bazinul acvatic al Europei Centra le şi de Est.

Teritoriul raionului este situat pe c î mpia Prutului Inferior, la o altitudine de 119 m de asupra nivelului mării . Relieful coboară în trepte de la nord spre sud şi cuprinde, la nord Col inelor Tigheciului, în centru Cî mpia Cahulului iar la est depresiunile râurilor Cahul, Salcia şi Ialpug. În partea de vest terit oriul este mai coborît şi este reprezentat prin terasele vechi ale r. Prut, fragmentat de văi şi vîlcele. Seismicitatea pe teritoriul raionului 8 grade.

s. Burlacu

Substanţele mineral - utile. Principalele resurse ale subsolului sunt zăcăminte le de ni sip în apropierea satelor Andruşul de Sus, Borceag, Chioselia Mare, Crihana Veche, Lebedenco, Moscovei şi argilă în s. Andruşul de Jos şi Roşu utilizate la fabricar ea materialelor de construcţie. De asemenea, în lunca r. Prut, în preajma Rezervaţiei Natur ale „Prutul de Jos” în apropierea s. Văleni au fost descoperite zăcăminte de petrol. Actualmente acest zăcămînt este valorificat şi exploatat. În or. Cahul şi s. Moscovei sunt prezente res u rse de ape minerale.

8 Învelişul solului este variat pe cea mai m are par t e a teritoriului predomină solurile de cernoziomuri obişnuite şi carbonatate, cernoziomuri de fîneaţă slab salinizate, în lunca r. Prut - soluri aluviale de fîneaţă de mlaştină. Bonitatea medie a solului pe teritoriul raionului conform datelor din Cadastrul Funciar al Republicii Moldova este 58 puncte, bonitatea medie a solului pe teritoriul republicii este de 64 puncte.

Vegetaţia şi lumea animală. În partea de sud a raionului s - a păstrat vegetaţia de stepă. Pădurile ocupă suprafaţa de 18 , 5 mii ha . Cele mai mari suprafeţe de pădure de salcîm, stejar şi ulm sunt în apropierea s. Slobozia Mare – 0 , 5 mii ha, s. Crihana Veche – 1,1 mii ha, s. Baurci - Moldoveni – 1 , 1 mii ha, s. Andruşul de Sus – 0,9 mii ha , s. Moscovei – 0, 6 mii ha, s. Văleni – 0,6 mii ha, s. Luceşti – 0,6 mii ha, s. Pelinei – 0,51 mii ha. Lumea animală este reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, bursuci, mistreţi, jderi, ţistari. Printre păsări predomină potîrnichile, raţele şi gîştele s ălbatice. Lacurile şi iazurile sunt bogate în resurse piscicole.

Clima teritoriului este temperat - continentală, cu ierni relativ blînde şi veri călduroase . Suma temperaturilor active alcătuieşte 3300 - 3400 О С. Cantitate de precipita ţii atmosferice în peri oada activă de vegetaţie este de 320 - 380 мм. Odată în 10 ani pe 50 % din teritoriul raionului predomină temperaturile critice cuprinse în limitele - 12 - 14 О С . Radiaţia solară anuală totală constituie 115,6 kcal/cm 2 , durata strălucirii soarelui este de 2300 ore. Primăvara începe o dată cu trecerea temperaturilor medii zilnice ale aerului peste 0 0 C şi se termină o dată cu trecerea acestora de 15 0 C. Conform datelor medii multianuale, în sudul republicii primăvara începe la 27 februarie – 1 martie. Primăvara d urează în medie 55 - 70 zile. În unii ani primăvara este scurtă durând circa o lună şi jumătate, alteori - îndelungată, durând peste trei luni. Cantitatea de precipitaţii primăvara creşte (100 - 130mm), însă în sol, din cauza evaporării intense, se constată o insuficienţă de umiditate. Primăvara cantitatea totală de apă evaporată depăşeşte cantitatea de precipitaţii atmosferice, constituind în mede 180 - 200mm. Vara vine o dată cu trecerea permanentă a temperaturii medii zilnice peste 15 0 C. Ea începe la 8 - 10 mai şi continuă de regulă 115 - 135 zile. Media lunară a temperaturii aerului nu trece de 22 0 C. Vara scade umiditatea relativă a aerului, creşte numărul de zile însorite. Suma totală a precipitaţiilor vara constituie aproyimativ 150mm. Maximele mediilor lunare a precipitaţiilor atmosferice revin lunii iunie (60 - 80mm). Precipitaţiile cad mai mult sub formă de ploi torenţiale (averse). În luna iulie, o dată cu creşterea evaporării (până la 80 - 90 mm) începe perioada secetoasă, care durează 70 - 100 zile. Un fenomen m eteorologic nefavorabil pentru agricultură în perioada de vară este suhoveiul, care provoacă evaporarea intensă a umidităţii din sol, vătămarea masei vegetative. Toamna începe odată cu trecerea temperaturilor medii zilnice sub 15 0 C (22 - 23 septembrie) şi se termină odată cu trecerea acestora sub 0 0 C. Ea durează în medie 75 - 80 zile. În acest anotimp se observă o scădere bruscă a temperaturilor medii lunare de la 14,5 0 C - 16,5 0 C în septembrie până la 2,5 0 C - 5,0 0 C în noiembrie. Toamna precipitaţiile cad în med iu uniform, cu toate acestea asigurarea solului cu umiditate pentru începutul semănăturilor de toamnă este insuficientă. Către începutul decadei a doua a lunii noiembrie mediile termice diurne ale aerului coboară sub 5 0 C şi activitatea vitală a culturilor de toamnă încetează. Iarna cuprinde perioada cu temperaturi negative de la 11 - 13 decembrie până la 27 februarie - 1 martie. Durata medie a iernii constituie aproximativ 75 zile. Cantitatea medie de precipitaţii constituie 70 - 90mm. La începutul lunii decemb rie se formează primul strat subţire de zăpadă care, de regulă, se menţine un timp scurt. Perioada cu un strat stabil durează în medie 45 - 65 zile. În ultimele decenii se constată o încălzire şi o alternare deasă a temperaturilor pozitive în perioada de iar nă, fapt ce contribuie la apariţia moinelor frecvente.

9 În Republica Moldova circa 80 % din moine sunt de origine advectivă, generate de masele de aer calde ce pătrund dinspre Oceanul Atlantic, Marea Mediterană şi Marea Neagră. Reţeaua hidrografică este re prezentată de rîul Prut cu afluenţii săi de stînga Larga, Cahul, Salcia Mare. Rîul Prut se revarsă în fl. Dunărea la Giurgiuleşti şi este navigabil doar pe cursul său inferior. Rîul Cahul îşi are începu t ul în partea din amonte , la periferia s. Pelinei şi se revarsă în l ac ul Cahul. Lungimea rîului 39 km, suprafaţa bazinului de acumulare 605 m 2 . Scurgerea medie anuală 9,2 mln m 3 /sec, debitul mediu 0,3 m 3 /sec. Lăţimea luncii constituie 1,5 - 4,5 km, versanţi i a căror înălţime variază de la 60 - 120 m sunt abrupţi şi relativ abrupţi, valorificaţi şi plantaţi cu pomi fructivefi şi viţă - de - vie. O parte a albiei este îndreptată. De asemenea, pe teritoriul raionului se află cele mai mari lacuri naturale din republică – Beleu şi Manta. Lacul Beleu

Pe teritoriul r - lu i Cahul se află unul din cele mai mari lacuri naturale din Republica Moldova – lacul Beleu. Lacul Beleu, este parte componentă a rezervaţiei ştiinţifice " Prutul de Jos " , fiind situat în partea de sud - vest a republicii în cursul inferior al r. Prut, între l ocalităţ i le Slobozia Mare şi Văleni. Suprafaţa medie a oglinzii lacului este de 6,26 km² ceea ce constituie aproximativ 2/3 din întreg teritoriul rezervaţiei, lacul este înconjurat de pajişti inundabile ş i mici păduri de sălcişuri amenajate insular. După provenenţă lacul Beleu este un relict al Dunării cu vârsta de 5 - 6 mii ani. Lungimea lacului constituie 5 km, lăţimea - 2km, adîncimea medie 0,5 - 1,5 m, adîncimea maximă - 2,5 m , volumul de apă - 8,39 mln/m 3 . Nivelul apei din lac în mare măsură depinde de ni velul apei din fl. Dunărea şi Prut. În regiunile de luncă malul lacului este brăzdat de îngrămădiri de nisip şi calcare, iar în regiunile împădurite insulare predomină mîlul. În lacul Beleu se întâlnesc peste 20 de specii de peşti, inclusiv plătica - de - Dună re, bibanul - soare, ţigănuşul - bătrân, crapul, şalăul, văduviţa etc. Lacul Manta

Lacul Manta este un lac natural, de orig ine relictă. Cuveta lacustră a l ac . Manta s - a format în apropierea albiei cursului inferior al r. Prut . Această cuvetă s - a umplut cu apă în timpul revărsărilor rîului, luînd astfel naştere l ac . Manta care mai este numit şi lac de luncă. Lacul Manta este foarte important pentru Republica Moldova datorită lumii sale organice deosebite. Aici se întîlnesc di ferite specii de peşti, păsări exotice ( pelicanul ). Pe teritoriul lacului se dezvoltă alge şi alte plante de baltă. Pe teritoriile adiacente lacului se întîlnesc arbori de luncă şi de pajişte. Analiza condiţiilor hidrologice pe teritoriul raionului a demonstrat că raionul este aprovizionat suficient cu apă potabilă.

10 1.1.2. Zone naturale protejate

Cea mai mare parte din suprafaţa ariilor protejate de stat este ocupată de monumentele naturale geologice şi paleontologice " Amplasamentul fosilier de lîngă satul Pelinei " , " Amplasamentul fosilier de lîngă satul Moscovei " situat între satele Moscovei şi Dermengi (raionul Taraclia), "Aflor imentul de lîngă satul Văleni", " Rîpa Tartaul " – pe versantul stîng al rîului Salcia la 2km nord de satul Tartaul de Salcie, urmate de rezervaţiile de resurse " Cernoziom micelar - carbonatat gras al zonei dunărene de stepă " – la sud - est de satul Roşu, " Cerno ziom xerofitic de pădure al zonei dunărene de stepă " , rezervaţia naturală de plante medicinale " Cahul " , rezervaţia naturală silvică " Baurci " – la sud de satul Baurci - Moldoveni , "Vadul lui Isac", şi rezervaţia ştiinţifică " Prutul de Jos " cu o suprafaţă de 1 691 ha, zonele umede de importanţă internaţională "Lacurile Prutului de Jos" – incluse în Lista Ramsar .

Rezervaţia "Prutul de Jos"

1.1.3. Zonificarea funcţională a teritoriului

1.1.3.1. Sistematizarea arhitecturală a teritoriului şi zonarea funcţională

Sarcina organizării arhitectural – u rbanistice a teritoriului cons tă în sistematizarea funcţional - spaţială a teritoriului prin specializarea mai raţională a elementelor şi părţilor separate şi concentrarea lor într - un sistem funcţional unic. Baza structurii de sistematizare este sistemul spa ţial - teritorial de aşezări, care sunt centre de sistematizare de diferite ranguri. Interconexiunea centrelor, unite prin comunicaţiile inginereşti şi de transport, teritoriile de agrement şi cele înverzite este prezentată de axa de sistematizare. Importa nţa organizatorică a acestor elemente structurale constă în influenţa lor asupra proceselor urbanistice de bază şi a mediului înconjurător. Principalele magistrale auto şi căile feroviare influenţează pozitiv asupra intensităţii urbanizării teritoriului. P rincipalele axe compoziţionale de transport sunt - Coridoarele transeuropene, magistralele auto de importanţă naţională şi internaţională, care împreună cu drumurile de importanţă regională şi locală formează carcasa arhitecturală de sistematizare unică. D e la nord la sud teritoriul raionului este traversat de magistrala R - 34 (Hînceşti - Leova - Cahul - Slobozia Mare), lungimea - 63 km care formează principala axă de sistematizare. În partea de sud a raionului trece magistrala internaţională М3 (Chi şinău - Cimişlia - Vulc ă neşti - Giurg i uleşti - frontiera cu Ucraina). Legăturile transversale sunt asigurate de drumurile naţionale R38 (Vulcăneşti - Cahul - Taraclia) care traversează partea centrală a raionului. În partea de vest a raionului trece drumul naţional R56 (Cania - Bai maclia - Taraclia de Salcie - R38).

11 În partea de vest carcasa de sistematizare este completată de segmentul de cale ferată. Pe teritoriul raionul Cahul sunt amplasare 3 staţii de cale ferată - staţia Cahul, care este o staţie intermediară de categoria 3, dot ată cu centralizare electrodinamică a macazurilor şi semnalelor (în continuare CE ), staţia Colibaş i – staţie intermediară de categoria 5 dotată cu CE (schimbâtoarele de cale cu manevrare manuală) şi staţia Giur g iuleşti – staţie de dispoziţie de categoria 1 dotată cu CE. Dezvoltarea comunicaţiilor de transport prevede îmbunătăţirea şi reconstrucţia continu i e a drumurilor auto şi căilor feroviare pentru asigurarea legăturilor fiabile şi evitarea pierderilor nejustificate de timp pentru transport şi pietoni. Concomitent , aceste legături de transport suplimentare în complex cu cele existente vor forma carcasa de sistematizare a raionului. Rîul Prut se revarsă în fl. Dunărea la Giurgiuleşti formează axa compoziţională naturală, istorică şi landşaftologică a rai onului. Acestea sunt comunicaţii naturale spre care tind oraşele, satele, zonele de odihnă temporară sau de lungă durată. În rezultatul soluţionării sarcinilor de sistematizare de bază a fost stabilit sistemul unic de măsuri de reorganizare, evidenţiate te ritorii favorabile pentru construcţiile industriale, de depozitare, locative, producţia agricolă, odihna populaţiei.

1.1.3.2. Utilizarea funcţională a teritoriului

Suprafaţa totală a teritoriului r - nului Cahul conform datelor cadastrale de la 01.01.2013 constituie 154, 5 mii ha. După forma de proprietate teritoriul raionului se clasifică:  proprietate privată – 104,4 mii hа (67,6% din suprafa ţa totală a terenurilor);  proprietate de stat – 17,9 mii hа (11,5%);  proprietate publica a UAT - 32,2mii hа (20,9%) . În rezultatul analizei condiţiilor naturale şi urbanistice a teritoriului raionului s - a efectuat zonarea terenurilor după tipul de folosire: 1. Terenuri cu destinaţie agricolă – 100,7 mii ha (65,2% din suprafaţa totală), inclusiv:  terenuri arabile – 86,0 m ii ha ( 55,7 %);  livezi, vii – 18,7 mii ha ( 18,5 %); 2. Păduri – 18,1 mii ha(1 1,7 %); 3. Terenuri aflate în hotarele localităţilor – 8,9 mii ha (5,8%); 4. Teritorii construite în afara localităţilor: întreprinderi de producere, obiecte a gospodăriilor comunale, terenuri cu destinaţie specială – 2,3 mii ha (1,5%); 5. Drumuri (drumuri auto şi căi ferate) – 5,2 mii ha (3,4%); 6. Terenuri destinate protecţiei mediului – 112 ha (0,07%); 7. Alte terenuri – 3,6 mii ha (2,3%). În mediu la un locuitor al raionului îi revine 0,9 ha teren agricol, indicele mediu pe raioanele republicii 0,63 ha. Informaţia privind r epartizarea fondului funciar a r - nului Cahul pe categorii de terenuri este reflectată în tab. 1.1.3.2.2. Anexe. Informaţia privind repartizarea fondului funciar pe categorii de t erenuri şi de ţinători a r - nului Cahul este reflectată în tab. 1.1.3.2.3 Anexe. Din suprafaţa totală a teritoriului raionului - 154,5 mii ha, 642 ha (0,4%) sunt afectate de ravene, iar 94 ha (0,06%) de alunecări. Pe teritoriul raionul ui se evidenţiază un grad mediu de valorificare a teritoriului care alcătuieşte 71% din terenul agricol, media pe raioanele republicii fiind 70,2%. În mediu la un locuitor al raionului îi revine 0,6 ha teren agricol, indicele mediu pe raioanele republicii 0,63 ha.

12 În perioada anilor 2004 - 20013 se observă o extindere a terenurilor în hotarele localităţilor cu 7,3%. Suprafaţa totală a terenurilor a fost extinsă pe 607 ha. Această extindere a fost posibilă în rezultatul împărţirii terenurilor agricole şi parţ ial a altor terenuri. În această perioadă terenurile agricole s - au extins cu 2192 ha (2,2%). După structura utilizării terenurile agricole au suferit modificări, astfel, suprafaţa terenurilor arabile s - a redus cu 371 ha (0,45%), iar suprafaţa livezilor şi viilor a sporit cu 226 ha ( 1,39%). Suprafaţa apelor r î urilor, lacurilor, bazinelor de acumulare constituie 4276 ha. Astfel analiza utilizării funcţionale a terenurilor a depistat rezerve de utilizare raţională a solurilor din contul teritoriilor nevalorifi cate şi terenurilor erodate. Au fost stabilite un şir de măsuri de restabilire a pădurilor şi solurilor, măsuri tehnico - inginereşti, măsuri de valorificare a terenurilor agricole şi reglementare a construcţiilor localităţilor. Informaţia privind dinamica utilizării terenurilor r - nului Cahul în perioada anilor 2 00 5 - 201 2 este reflectată în tab. 1.1.3.2.4. Anexe. Pe teritoriul raionului sub protecţia statului se află următoarele arii naturale: monumentele naturale geologice şi paleontologice " Amplasamentul fosilier de lîngă satul Pelinei " 5,0 ha, " Amplasamentul fosilier de lîngă satul Moscovei " situat între satele Moscovei şi Dermengi (raionul Taraclia) – 10,0 ha, "Aflorimentul de lîngă satul Văleni" – 4,0 ha, " Rîpa Tartaul " – pe versantul stîng al rîului Sa lcia la 2km nord de satul Tartaul de Salcie – 1,9 ha, rezervaţiile de resurse " Cernoziom micelar - carbonatat gras al zonei dunărene de stepă " – la sud - est de satul Roşu – 4,0 ha, " Cernoziom xerofitic de pădure al zonei dunărene de stepă " – 200,0 ha, rezerva ţia naturală de plante medicinale " Cahul " – 343,0 ha, rezervaţia naturală silvică " Baurci " – la sud de satul Baurci - Moldoveni – 93,1 ha, şi rezervaţia naturală silvică "Vadul lui Isac" – 68,0 ha, şi rezervaţia ştiinţifică " Prutul de Jos " cu o suprafaţă de 1691 ha, zonele umede de importanţă internaţională "Lacurile Prutului de Jos" – incluse în Lista Ramsar.

1.1.3.3. Perspectiva utilizării teritoriului

Perspectiva utilizării raţionale a teritoriului ţine cont de zonarea lui funcţională, care este axat ă pe compararea variantelor de sistematizare arhitecturală, indici i tehnico - economici şi sanitaro - igienici, resursele acvatice şi teritoriale, starea mediului ambiant, ţin î nd cont de prognoza modificărilor condiţiilor naturale şi a altor condiţii în perspectiv ă. Proiectul " Planul Amenajării Teritoriului Raionului Cahul " prevede un şir de măsuri privind optimizarea structurii de sistematizare a tuturor zonelor funcţionale în corespundere cu normele şi regulamentele în vigoare. În hotarele localităţilor : - sporirea supraf eţei totală a localităţilor cu 11 % , ceea ce va constitui în perioada de perspectivă - 9,9 mii ha; - sunt determinate teritoriile pentru construcţiile locative noi – 910 ha, din care în localităţile urbane – 100 ha, iar cele rurale – 810 ha; - se preved e extinderea terenurilor cu destinaţie publică, plantaţiilor verzi din contul altor teritorii şi celor nevalorificate. Nu se prevede extinderea terenurilor cu destinaţie agricolă, însă se va modifica structura lor. Suprafaţa terenurilor arabile se va reduc e, însă se va extinde suprafaţa ocupată cu viţă - de - vie şi livezi (viţa - de - vie va constitui – 1 7,6 mii ha, livezile – 3, 2 mii ha). În zonele de producere : - structura de sistematizare existentă a zonelor industriale se v a păstra în perspectivă. Suprafaţa tot ală este suficientă pentru amplasarea obiectelor de producere, ţin î nd cont de dezvoltarea lor pentru perioada de perspectivă. Concomitent, conform proiectului se prevăd teritorii de rezervă (120 - 130 ha) pentru organizarea parcurilor industriale şi zonelor economice libere; - se prevede comasarea construcţiilor în zona industrială cu implementarea metodelor performante de producere, a funcţiilor de parteneriat şi prestări servicii.

13 Terenurile drumurilor: - îmbunătăţirea reţelelor de transport între localită ţile raionului şi alte raioane ale republicii presupune extinderea lungimii reţelei de drumuri auto, care va constitui în perioada de proiect 5,3 mii ha, adică, cu 50 ha mai mult în comparaţie cu situaţia existentă.

Instituirea zonelor de recreaţie landşa ftologică

Prezenţa pe teritoriul raionului a terenurilor împădurite, r î urilor, bazinelor acvatice, presupune organizarea zonelor de recreaţie landşaftică, destinate organizării recreării populaţiei, îmbunătăţirii microclimatului, bazinului aerian şi condi ţiilor sanitaro - igienice. De asemenea, se prevede efectuarea măsurilor inginereşti de consolidare a teritoriului, extinderea zonelor de protecţie sanitară de la întreprinderile de producere, f î şiilor de protecţie de - a lungul r î urilor şi bazinelor. Suprafaţ a totală a pădurilor şi spaţiilor verzi va spori cu 1,5 mii ha şi v a constitui – 20 mii ha. În rezultatul măsurilor reconstructive noţiunea de "alte terenuri" se va păstra şi ele vor constitui aproximativ – 11,6 mii ha, sau 7,5% din suprafaţa totală a raio nului. De asemenea, se prevede valorificarea 723 ha de terenuri afectate de alunecări, ravene şi recultivarea carierelor. Prognoza utilizării teritoriului raionului este reflectată în tab. 1.1.3.3.1. Anexe.

Zonarea funcţională a teritoriului

Zonele fun cţionale după gradul de utilizare a teritoriului şi se divizează în zone urbanizate, agricole, de agrement. Analiza factorilor naturali şi condiţiilor urbanistice ale teritoriului raionului permite zonarea teritoriului după tipul utilizării funcţionale: - z ona urbanizată include teritoriile cu construcţii ale oraşelor, inclusiv, zonele industriale, întreprinderile agricole mari, magistralele auto şi căile ferate; - zona de agrement - teritoriile care după complexul condiţiilor naturale sunt favorabile pentru o rganizarea zonelor de odihnă şi staţiunilor balneare - acestea sunt zonele împădurite, teritoriile litorale şi prelitorale, care dispun de resurse balneoclimatice; - teritoriile cu destinaţie agricolă. În prezent, amplasarea concomitentă a diverselor zone f uncţionale crează conglomerate complicate ale teritoriului cu destinaţie funcţională diversă, încadrarea unei zone în alta. Adică – amplasarea zonelor industriale în zona de agrement, teritoriile cu construcţii – pe terenurile agricole fertile, terenurile agricole – pe teritoriile urbane. Pentru utilizarea în perspectivă a teritoriului, în proiect sunt stipulate un şir de măsuri de sistematizare, care vor permite reglementarea amplasării zonelor funcţionale. Teritoriile urbanizate cel mai des sunt predispu se influenţei antrop ice , necesită evaluare de sistematizare şi reglementare minuţioasă. Grad sporit al urbanizării se înregistrează în or. Cahul, unde este concentrată o mare parte a capacităţii de producere, resursele de forţă de muncă, de asemenea este m ai dezvoltată infrastructura socială şi tehnico - edilitară. Zona urbanizată Cahul – include localităţile situate de - a lungul magistralei auto de la or. Cahul pînă la s. Giurgiuleşti, precum şi teritoriul zonei verzi al or. Cahul cu parcurile şi locurile de stinate pentru agrement. Factorii climatici şi naturali favorabili, prezenţa izvoarelor cu ape minerale, livezilor, viilor, sectoarele cu landşaft pitoresc favorizează includerea or. Cahul în lista localităţilor cu condiţii optime pentru amplasarea complex elor sanatorial - balneoclimatice de importanţă republicană şi internaţională. Dezvoltarea în perspectivă a acestor zone va contribui la consolidarea proceselor de urbanizare pe întreg teritoriul raionului. În perspectivă, pentru construcţia locuinţelor se preconizează utilizarea teritoriilor neconstruite din oraş, eliberate după demolarea fondului locativ uzat, şi organizarea măsurilor tehnice corespunzătoare. În unele cazuri, c î nd toate rezervele din jurul oraşului sunt valorificate, construcţiile vor fi e xtinse pe teritoriile adiacente cu terenuri agricole cu fertilitate scăzută, după executarea lucrărilor necesare. Zonele industriale vor fi concentrate în deosebi în hotarele formaţiunilor industriale ale localităţilor şi teritoriile industriale de rezervă . 14 Dezvoltarea teritorială a or. Cahul şi fuziunea cu hotarele s. Roşu, Crihana Veche şi s. Cotihana va spori importanţa urbanistic ă pentru localităţile adiacente.

Zone destinate dezvoltării agriculturii

Zone de producere agricolă sunt prezentate în toa te structurile de sistematizare a raionului. Producerea agricolă este poliramurală, di recţiile de bază fiind - culturile cerealiere , culturil e tehnice, a viţei - de – vie şi pomilor fructiferi , cultura fructelor şi legumelor, creşterea animalelor cea ce contri buie la dezvoltarea industriei de prelucrare a materiei prime, ţinând cont de furnizarea producţiei în alte raioane ale republicii şi pe piaţa externă. Poziţia geografică a raionului determină procesele de specializare şi raionare a producerii agricole. În această zonă, pentru perspectivă, este raţional instituirea complex ului agroindustrial performant, întreprinderile căruia vor asigura populaţia cu legume proaspete, fructe, cartofi, produse de lapte şi carne. Zonele lanşaftologice protejate şi de agrement

Zonele lanşaftologice includ - teritoriul pădurilor, rezervaţiilor, parcurilor, bazinelor acvatice, lunca râurilor, zonele verzi ale oraşelor care nu sunt incluse în zona de urbanizare. Ţinând cont - de numărul populaţiei urbane, necesarul locurilor de o dihnă în afara oraşului, perspectiva dezvoltării turismului, necesitatea teritoriilor înverzite sporeşte. Sistematizarea zonei de agrement, reieşind din accesul transportului la locurile de agrement va favoriza reducerea traficului în zilele de odihnă. Pro iectul prevede crearea unui sistem funcţional continuu, care va asigura legături viabile între formaţiunile landşaftologice urbane cu parcurile naturale, zonele de turism , resursele acvatice. Prezenţa spaţiilor verzi, lacurilor, monumentelor de istorie, cu ltură şi arhitectură vor contribui la dezvoltarea ulterioară a zonelor de recre ere. Dezvoltarea localităţilor urbane şi rurale pe teritoriul raionului, pentru perspectivă se va realiza ţinând cont de perfecţionarea sistemului regional de aşezări.

D ezvoltă rii teritorial ă a localităţilor din cadrul r - nului Cahul

Pentru perspectivă, sarcina de bază, constă în gestionarea procesului planificat de urbanizare, care este foarte complicat şi specific şi prevede dezvoltarea echilibrată a centrului administrativ - r aional şi tuturor localităţilor, crearea condiţiilor optime pentru dezvoltarea socio - economică a oraşelor mici. În planurile urbanistice generale ale oraşelor şi localităţilor rurale, pentru perspectivă, sunt prevăzute teritorii pentru dezvoltarea localită ţilor. Concomitent, trebuie de remarcat faptul că, majoritatea documentaţiei urbanistice, elaborată anterior nu corespunde exigenţelor în vigoare Pe teritoriul r - nului Cahul documentaţia urbanistică actualizată a fost elaborată în perioada anilor 1999 - 2012 pentru următoarele localităţi: PUG s. Colibaşi (1999), PUG s. Andruşul de Jos, Andruşul de Sus (2001), PUG s. Tartaul de Salcie (2004), PUG s. Giurgiuleşti (2007), PUG com. Manta (2008), PUG com. Burlacu (2012). Proiectele elaborate anterior, în perioada anilor 1970 - 1980 de institutul "Молдгипрограждансельстрой" - proiectele de sistematizare şi Planurile urbanistice generale ale satelor nu corespund exigenţelor în vigoare. Planul urbanistic general al or. Cahul a fost executat în anul 2012 de institutul " Urbanproiect". Concomitent, cu elaborarea PATR Cahul, actualmente, institutul elaborează Planuri urbanistice generale ale s. Roşu, s. Crihana Veche, s. Badicul Moldovenesc, s. Baurci - Moldoveni, s. Pelinei, s. Vadul lui Isac. De asemenea, în perioada ani lor 2013 - 2014 se elaborează Planuri urbanistice generale, de alte instituţii de proiectări, pentru următoarele localităţi – com. Burlăceni, s. Borceag, s. Tătărăşti, s. Brînza, s. Slobozia Mare, com. Cucoara, com. Moscovei.

15 Lipsa planurilor urba nistice generale se răsfrânge negativ asupra evidenţei operative privind utilizarea teritoriului, înrăutăţirea situaţiei urbanistice şi stării mediului, aprobarea deciziilor privitor la valorificarea raţională a teritoriului, construcţiilor, reprofilarea î ntreprinderilor, utilizarea resurselor naturale. Conform proiectului se preconizează: - asigurarea localităţilor cu planuri urbanistice generale, în scopul soluţionării problemelor existente; - realizarea prevederilor PUG în scopul dirijării urbanismului şi am enajării teritoriului; - elaborarea PUD a terenurilor preconizate pentru dezvoltarea socială, electrificarea şi echiparea cu utilităţi a acestor terenuri; - consolidarea, şi ulterior dezvoltarea localităţilor, conform organizării administrativ - teritoriale; - i lucidarea totală a situaţiei privind elaborarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului; - deschiderea unei căi de navigaţie pe r. Prut ; - participarea în proiecte internaţionale de dezvoltare în managementul deşeurilor, consolidarea şi dezvolt area sistemului magistral interstatal de tranzitare a resurselor de energie electrică pe teritoriul raionului; - implementarea standardelor internaţionale, ţin î nd cont de integrarea politicii internaţionale; - crearea bazei de date privind activitatea în dome niul urbanisticii şi mediului înconjurător.

ANEXE

17 Tabelul 1.1.3.2. 1 Repartizarea fondului funciar a l r - nului Cahul după tipul de proprietate la 01.01.201 3

Inclusiv: Inclusiv: Inclusiv: Inclusiv: Inclusiv: Inclusiv: Inclusiv:

, ) r

e i

r i r r a e . r

T c o . z o t v i u h l l

A t ( c z

e s

v e

e l r a a

e U u r e e e i

s .

ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă

p t t t

n ) d s e d g ă a )

c c c c c c c c c c

ă a a a a a

i i i i i i i i i i . m a r l

t t t c i l l l l l l l l l l a

d n a e t i i

i ) l t o h a ă o e e e b b b b b b b b b b . u i

h i i i o

( t u l t a b c a ( c ,

r r r u u u u u u u u u u l r e i u

o l r

r s u l t n u h e

) p p p p p p p p p p p p p u t i p ) l ( ) ) ) )

o o a

p d

o o o ) ) ) )

. l a l d

) e ) ) ) ) % a a a a e e e e e e e e e e ) ) Denumirea ) r r r u s a i d ) ) t n n t d T t t t t t t t t t t a a a a e h i ţ

e a n i a a a a

5 h h h h a a a p p p p N r. e a a t s t ( , t o a a a a a a a a a a n

( ( ( ( (

h h h h a h A

p u h i h h o h t t h t t t t h t t t t h d

localităţii h h a ) ( e ( ( ( a

i f ( s i ( i ( i ( i f n n n e

( ( ( o i t c ( (

e e e e e e e e e e

î î î t t U

f a s c a

d i i i i i i i i i i e i u u u u l r

e u

i i

l l l l l

T ă ă ă r r r r r r r r r r r e a l l i T T T h T t t t d l r t u e e e ă i u e r e ( u u u u a e n T p p p p p p p p p p

i t t t u p A t l r l t t t t l A A A a a a e n t u A i r c p i r i i o o o o o o o o o o u e a a a A u a a a a v v v u r l U l l r l e r r a r r r r r r r r r r U U U n o i i i o u t t t t f

f f U o i t r l

r r r r S U

n u p u p p p p p p p p p p m

u r e s s s s n a a a a

s p

e a a a

p p p p r

a e i i i i i i i i i

i o n t a n n u i i i

e s r r r r r r r r r r r

r a a a i a e r r r a e r

. e e r n u u u u u u u u u u p : e n r r u u u r T c e

u e i n n n n n n n n n n e a T e e n n n e o r r T r n r e e e e e e e e e e T e e e s t T T e u r r r r r r r r r r a e r r r r n c e e e e e e e e e e T e e e

e e T T T T T T T T T T T T T n r T i e d t

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 1 or. Cahul 3 415,0 1 432,42 - 60,97 1 371,45 890,72 21,55 398,58 470,59 312,18 120,04 78,83 113,31 21,57 21,57 438,12 326,82 111,30 37,68 - 37,68 282,31 282,31 9,00 2 s. Cotihana ------Total 3 415,0 1 432,4 - 61,0 1 371,5 890,7 21,6 398,6 470,6 312,2 120,0 78,8 113,3 21,6 21,6 438,1 326,8 111,3 37,7 - 37,7 282,3 282,3 9,0 3 s. Alexanderfeld 6 227,0 5 133,94 - - 5 133,94 95,29 - 21,18 74,11 16,24 13,58 - 2,66 2,12 2,12 195,72 45,72 150,00 14,00 14,00 - 769,69 769,69 26,55 4 s. Alexandru Ioan Cuza 6 054,0 4 733,19 - - 4 733,19 282,44 - 42,44 240,00 127,60 125,93 1,67 - 15,54 15,54 259,00 204,00 55,00 24,64 18,64 6,00 611,59 611,59 5 s. Andruşul de Jos 3 487,5 2 479,94 - - 2 479,94 217,43 - 96,99 120,44 44,43 30,59 13,84 - 1,20 1,20 130,05 50,26 79,79 148,44 8,22 140,22 465,97 465,97 24,70 6 s. Andruşul de Sus 3 138,4 1 724,66 - - 1 724,66 133,03 - 27,99 105,04 24,68 - 24,68 - - - 982,25 950,00 32,25 4,00 4,00 - 269,77 269,77 20,71 7 s. Badicul Moldovenesc 2 562,4 1 296,02 - - 1 296,02 194,00 - 40,11 153,89 22,14 13,77 8,33 0,04 1,00 1,00 551,27 465,17 86,10 44,87 11,68 33,19 453,09 453,09 17,00 8 s. Baurci - Moldoveni 3 985,5 2 111,40 - 0,88 2 110,52 293,50 - 81,22 212,28 18 ,22 - 18,05 0,17 0,50 0,50 1 089,99 1 052,25 37,74 17,00 17,00 - 454,90 454,90 27,20 9 s. Borceag 2 417,0 1 463,45 - - 1 463,45 229,73 - 79,63 150,10 18,00 18,00 - - 0,92 0,92 337,85 307,00 30,85 14,00 - 14,00 353,05 353,05 7,00 10 s. Brînza 3 163,0 2 18 6,29 - - 2 186,29 192,86 - 32,93 159,93 25,0 24,95 - 0,05 - - 323,50 241,00 82,50 49,04 20,04 29,00 386,31 386,31 21,50 11 s. Bucuria 1 182,9 797,05 - - 797,05 52,71 - 16,65 36,06 7,28 - 6,33 0,95 0,33 0,33 93,20 78,57 14,63 16,73 2,53 14,20 215,60 215,60 11,80 12 com. Burlacu 13 s. Spicoasa Total 3 325,4 2 187,32 - - 2 187,32 255,64 - 70,46 185,18 14,39 8,39 6,00 - 1,10 1,10 228,17 56,00 172,17 11,00 6,00 5,00 627,81 627,81 33,23 14 com. Burlăceni 15 s. Greceni Total 3 446,0 2 730,70 - - 2 730,70 146,66 - 29,58 117,08 246,02 228,93 - 17,09 2,00 2,00 97,00 - 97,00 - - - 223,63 223,63 24,00 16 com. Chioselia Mare 17 s. Frumuşica Total 2 616,8 1 587,70 - - 1 587,70 205,05 - 45,80 159,25 10,31 - 10,31 - 0,50 0,50 266,43 233,16 33,27 22,18 - 22,18 524,62 524,62 30,00 18 s. Cîşliţa - Prut 3 410,0 2 280,41 - - 2 280,41 124,27 - 27,19 97,08 30,43 30,43 - - - - 385,84 353,84 32,00 15,20 10,20 5,00 573,85 573,85 - 19 s. Colibaş i 6 912,0 4 565,65 - 30,10 4 535,55 354,84 0,22 44,55 310,07 102,76 98,57 4,19 - 1,86 1,86 792,72 367,00 425,72 185,51 61,75 123,76 908,63 908,63 1,40 20 s. Crihana Ve che 8 518,0 5 724,80 281,00 1 583,36 3 860,44 345,89 10,85 80,19 254,85 439,38 376,64 45,98 16,76 13,12 13,12 1 186,61 1 073,00 113,61 196,12 19,00 177,12 612,05 612,05 43,48 21 com. Cucoara 22 s. Chircani Total 3 476,2 2 459,75 - - 2 459,75 192,93 - 68,47 124,46 47,76 43,16 1,18 3,42 1,66 1,66 47,57 42,00 5,57 116,00 14,00 102,00 610,53 610,53 52,88 23 com. Doina 24 s. Iasnaia Poleana 25 s. Rumeanţev Total 4 662,7 2 952,95 - - 2 952,95 238,38 - 111,60 126,78 28,29 28,25 - 0,04 4,00 4,00 812,80 414,46 398,34 36,30 5,33 30,97 590,02 590,02 10,97 26 com. Găvănoasa 27 s. Nicolaevca 28 s. Vladimirovca Total 6 120,0 3 822,05 151,35 - 3 670,70 291,80 - 47,51 244,30 54,44 47,00 7,44 - 0,40 0,40 1 169,76 998,00 171,76 83,75 75,75 8,00 697,80 697,80 19,00

18 Continuare tabelul 1.1.3.2.1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 29 s. Giugiuleşti 4 741,0 3 461,14 - - 3 461,14 260,60 8,67 38,73 213,20 85,67 85,67 - - 0,20 0,20 311,00 223,00 88,00 44,00 27,00 17,00 578,42 578,42 - 30 s. Huluboaia 1 733,9 1 184,00 - - 1 184,00 131,15 - 27,25 103,90 5,79 - 5,79 - 3,17 3,17 132,53 82,38 50,15 6,28 1,32 4,96 271,00 271,00 36,00 31 s. Iujnoe 1 734,0 1 434,86 - 12,20 1 422,66 93,50 - 32,78 60,72 6,67 6,67 - - 2,86 2,86 42,00 10,00 32,00 4,00 4,00 - 150,11 150,11 0,43 32 com. Larga Nouă 33 s. Larga Veche Total 2 625,8 1 599,53 - - 1 599,53 191,41 - 56,03 135,38 15,04 3,88 10,12 1,04 2,50 2,50 448,44 381,83 66,61 4,48 1,98 2,50 364,36 364,36 17,17 34 com. Lebedenco 35 s. Hutulu 36 s. Ursoaia Total 6 150,3 4 544,09 561,00 - 3 983,09 288,30 - 91,30 197,00 128,66 21,35 14,67 92,64 2,00 2,00 446,79 215,24 231,55 26,30 2,30 24,00 714,11 714,11 45,01 37 s. Lopăţica 2 288,0 1 566,32 - - 1 566,32 90,17 - 27,17 63,00 20,17 13,68 6,49 - 0,50 0,50 169,45 117,24 52,21 40,11 4,29 35,82 401,27 401,27 28,51 38 s. Luceşti 3 127,3 2 120,81 - 205,96 1 914,85 68,11 - 10,92 57,19 9,75 1,57 8,18 - 1,06 1,06 608,64 524, 88 83,76 28,40 28,40 290,55 290,55 75,89 39 com. Manta 40 s. Paşcani Total 5 862,8 2 423,16 - - 2 423,16 309,21 - 54,38 254,83 24,74 24,74 - - 6,95 6,95 457,38 121,50 335,88 1 982,35 11,42 1 970,93 659, 01 659,01 3,16 41 com. Moscovei 42 s. Trifeştii Noi Total 7 684,5 5 284,35 - - 5 284,35 360,72 - 61,47 299,25 63,61 34,36 29,25 - 0,40 0,40 792,70 618,19 174,51 45,57 15,14 30,43 1 137,10 1 137,10 116,27 43 com. Pelinei 44 s. Sătuc Total 3 818,1 2 595,83 - - 2 595,83 289,78 0,33 98,47 190,98 14,95 14,93 - 0,02 5,21 5,21 515,82 483,00 32,82 20,66 8,00 12,66 375,80 375,80 14,62 45 s. Roşu 5 035,9 3 910,6 3 38,35 - 3 872,28 298,71 132,55 166,16 71,36 41,59 29,67 0,10 2,59 2,59 321,18 187,95 133,23 144,30 5,99 138,31 287,08 287,08 46 s. Slobozia Mare 10 909,0 6 370,37 - - 6 370,37 498,29 0,96 115,03 382,30 91,31 91,27 - 0,04 0,30 0,30 2 324,84 2 139,00 18 5,84 189,83 52,30 137,53 1 434,06 1 434,06 22,00 47 s. Taraclia de Salcie 2 646,0 1 672,70 - - 1 672,70 180,01 - 40,01 140,00 16,53 - 16,53 - 0,70 0,70 135,69 83,59 52,10 45,59 28,82 16,77 594,77 594,77 57,32 48 com. Tartaul de Salcie 49 s. Tudoreşti Total 1 731,8 1 173,00 - - 1 173,00 158,03 0,03 60,04 97,96 21,27 8,45 12,82 - 0,50 0,50 54,00 21,00 33,00 13,01 5,45 7,56 311,97 311,97 12,04 50 s. Tătăreşti 3 470,4 1 720,02 1 720,02 216,09 0,09 64,0 0 152,00 16,83 - 16,70 0,13 5,63 5,63 879,00 798,90 80,10 26,23 4,31 21,92 606,62 606,62 46,03 51 s. Vadul lui Isac 4 342,0 2 367,22 - - 2 367,22 246,66 - 35,39 211,27 39,63 37,46 2,02 0,15 0,30 0,30 774,43 639,00 135,43 327,50 23,50 304,00 586,26 586,26 37,00 52 s. Văleni 4 962,0 3 152,45 7,30 - 3 145,15 275,53 - 26,97 248,56 39,83 39,83 - - 4,00 4,00 666,85 585,00 81,85 145,00 34,00 111,00 678,34 678,34 42,00 53 com. Zîrneşti 54 s. Paicu 55 s. Treteşti Total 3 545,9 2 514,99 170,00 - 2 344,99 212,02 - 45,23 166,79 61,31 47,40 11,14 2,77 5,60 5,60 14,87 11,11 3,76 145,69 13,25 132,44 591,40 591,40 33,97 Total raion 154 528,3 100 765,2 1 209,0 1 893,5 97 662,7 8 905,5 42,7 2 380,8 6 482 ,0 2 322,7 1 681,1 390,2 251,4 112,3 112,3 18 483,5 14 501,1 3 982,4 4 275,8 531,2 3 744,6 19 663,5 19 663,5 967,8 Total urban 3 415,0 1 432,4 - 61,0 1 371,5 890,7 21,6 398,6 470,6 312,2 120,0 78,8 113,3 21,6 21,6 438,1 326,8 111,3 37,7 - 37,7 282,3 282, 3 9,0 Total rural 151 113,3 99 332,7 1 209,0 1 832,5 96 291,2 8 014,7 21,2 1 982,2 6 011,4 2 010,5 1 561,0 311,4 138,1 90,7 90,7 18 045,3 14 174,2 3 871,1 4 238,1 531,2 3 706,9 19 381,1 19 381,1 958,8

Tabelul 1.1.3. 2.2 . Repartizarea fondului funcia r a raionului Cahul pe categorii de terenuri la 01.01.201 3

)

) )

) l i inclusiv h Alte terenuri i e (

a a a e ş ţ r

i ă

)

h h i h e d l u i

i r i ( ( i ( i a r

a e n ţ u n

)

p ) l e t h i e

) ) )

e a z ( e a t i ) ) i

a inclusiv din care r i r o p o t

r a a

u a r

t ş a a p Nr. Denumirea ş h e - e h c i r . i e e

i i h h ( h i v

( u l t t u . ţ a t i . h h e ţ

) ) ) t t i

( ( ( i A

r a l

l r r i ( ( t v s .

l z n l crt. localităţii n a a a e s l s s r

i e i l b m

g p . u î

n l ă n M a a e ) P e e total h h h s n z

u ) t u ) a p l u a t r r c î a i u l l u ( ( ( r r P

o a r r t e i a a alun. de u P o e c l F ş u u m e S o o a h v

C rîpi h h S V D t f f i ( T T c ă n n ( ( l

i teren m L n a P A i 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 1 or. Cahul 2 s. Cotihana Total 3 415,1 1 921,7 1 181,4 - 626,3 49,0 567,3 10,0 114,0 - 505,4 30,0 7,0 20,7 10,4 145,9 149,4 543,6 121,5 10,7 2,0 3 s. Alexanderfeld 6 227,0 5 650,2 5 077,2 - 149,0 51,7 97,3 - 423,9 - 236,3 137,5 - 14,0 13,8 181,2 13,1 99,2 33,0 12,0 - 4 s. Alexandru Ioan Cuza 6 053,4 5 218,9 3 869,2 - 861,6 59,2 802,4 - 488,0 - 281,2 91,2 - 22,0 - 274,8 34,0 99,8 122,7 26,0 5 s. Andru şul de Jos 3 487,5 2 833,1 2 461,7 - 150,1 17,9 130,7 1,5 221,3 - 259,6 4,9 7,0 147,3 - 71,4 13,1 66,1 89,9 3,0 3,0 6 s. Andruşul de Sus 3 138,4 1 991,6 1 198,5 - 678,8 12,1 641,9 27,8 114,2 - 981,5 40,7 - 5,4 4,0 99,7 12,0 34,9 13,4 - 3,0 7 s. Badicul M oldovenesc 2 562,4 1 647,1 1 325,3 - 108,7 28,4 80,2 - 213,2 - 611,4 27,0 - 44,9 13,2 100,5 - 30,9 127,6 3,0 - 8 s. Baurci - Moldoveni 3 985,6 2 617,0 1 902,4 - 486,2 18,2 417,0 50,9 228,5 - 1 087,0 50,0 3,0 17,2 0,2 130,7 32,3 50,3 48,0 18,5 - 9 s. Borcea g 2 417,0 1 847,7 1 188,6 - 415,6 38,0 375,0 2,6 243,5 - 344,0 14,0 12,0 14,6 4,5 103,0 24,1 37,8 33,9 7,9 7,1 10 s. Brînza 3 163,0 2 514,8 1 865,7 - 493,6 10,0 483,6 - 155,5 - 200,2 35,7 26,0 75,0 12,4 86,0 - 71,8 189,2 101,9 - 11 s. Bucuria 1 182,9 915 ,9 542,0 - 286,5 72,6 211,0 3,0 87,4 - 124,5 34,0 2,0 16,7 12,8 71,0 2,8 32,3 17,7 5,0 - 12 com. Burlacu 13 s. Spicoasa Total 3 325,4 2 691,5 1 564,4 - 840,9 143,4 668,5 29,0 286,2 - 354,2 153,0 4,0 11,0 2,9 1 22,1 30,6 75,3 36,8 13,0 7,0 14 com. Burlăceni - - - 15 s. Greceni - - - Total 3 446,0 2 926,3 2 568,6 - 295,7 73,6 121,0 101,1 62,0 - 162,2 92,2 - - - 196,0 12,5 83,9 65,1 7,0 - 16 com. Chioselia Mare - - - 17 s. Frumuşica - - - Total 2 616,7 2 067,1 1 261,7 - 507,3 61,0 446,3 - 298,1 - 278,1 24,5 5,0 22,1 13,0 123,1 28,3 40,1 53,0 18,0 9,0 18 s. Cîşliţa - Prut 3 410,0 2 750,3 1 906,7 - 479,4 60,0 412,4 7,0 364,3 - 344,8 32,0 8,0 15,2 - 94,8 11,4 47,6 137,9 3 2,0 - 19 s. Colibaş i 6 912,0 5 333,4 3 899,1 - 950,0 90,2 859,8 - 484,4 - 725,1 95,5 20,0 255,6 70,9 291,0 26,2 126,5 134,2 56,0 - 20 s. Crihana Veche 8 518,0 4 709,5 4 048,1 - 442,0 32,0 378,0 32,0 219,5 - 1 228,1 51,5 104,0 1 532,4 1 331,0 190,3 39,5 1 70,9 543,4 14,0 - 21 com. Cucoara 22 s. Chircani Total 3 476,2 2 853,8 2 453,6 - 190,7 70,8 117,0 3,0 209,5 - 251,1 14,5 2,0 114,0 - 108,2 4,3 58,3 84,7 4,0 6,1 23 com. Doina 24 s. Iasna ia Poleana 25 s. Rumeanţev Total 4 662,7 3 415,9 2 399,1 - 688,2 225,0 431,2 32,0 328,6 - 778,8 102,2 4,5 26,5 14,5 110,4 21,0 84,0 221,6 9,8 22,3 26 com. Găvănoasa 27 s. Nicolaevca 28 s. Vladimirovca Total 6 120,0 4 450,5 3 848,7 - 228,0 10,5 217,5 - 373,8 - 1 092,4 103,6 - 83,8 60,8 204,5 34,6 64,7 135,7 59,0 - 29 s. Giugiuleşti 4 741,0 3 972,9 3 072,4 - 588,9 11,0 572,9 5,0 311,7 - 290,6 103,6 10,0 50,0 - 190,3 20,5 146,7 59, 9 8,0 - 30 s. Huluboaia 1 734,0 1 440,0 898,4 - 381,4 110,3 271,1 - 160,2 - 168,0 39,1 1,0 6,3 3,9 53,7 5,7 28,2 31,0 4,0 - 31 s. Iujnoe 1 734,0 1 554,4 1 249,5 - 256,7 52,0 195,7 9,0 48,3 - 41,8 31,8 - 4,0 3,5 52,3 30,4 10,6 40,5 1,0 - 32 com. Larga No uă 33 s. Larga Veche Total 2 625,7 1 918,4 1 488,7 - 243,2 62,2 181,0 - 186,5 - 475,6 32,0 - 4,5 - 92,1 12,2 38,6 84,3 26,0 9,0

20 Continuare tabelul 1.1.3.2.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 34 com. Lebedenco 35 s. Hutulu 36 s. Ursoaia Total 6 150,3 5 116,4 3 800,1 - 932,9 154,1 778,8 7,0 383,4 - 529,2 104,0 - 26,3 16,8 193,1 32,2 96,3 156,9 24,6 3,0 37 s. Lopăţica 2 288,1 1 883,8 1 535,9 - 123,2 30,9 76,4 15,9 224,8 - 208,8 48,3 4,0 40,1 26,3 69,3 1,5 27,3 53,3 12,5 0,5 38 s. Luceşti 3 127,3 2 283,7 1 629,7 - 574,0 232,2 341,9 - 80,0 - 646,4 48,2 1,0 28,0 13,4 104,9 6,1 43,5 13,7 3,1 - 39 com. Manta 40 s. Paşcani Total 5 862,9 3 069,9 2 187,8 - 617,0 1,2 615,8 - 265,1 - 644,4 30,0 122,0 1 786,4 - 120,2 27,4 47,5 45,1 16,0 1,0 41 com. Moscovei 42 s. Trifeştii Noi Total 7 68 4,5 6 164,2 4 624,9 - 939,7 130,0 783,7 26,0 599,7 - 871,6 120,7 18,0 46,6 14,7 303,9 26,7 92,1 161,4 47,0 2,0 43 com. Pelinei 44 s. Sătuc Total 3 818,1 2 907,5 1 997,3 - 793,4 109,6 679,8 4,0 116,8 - 544,8 42 ,0 1,0 20,7 12,7 155,6 18,1 53,3 117,1 13,2 4,0 45 s. Roşu 5 035,7 4 173,0 3 697,0 - 372,0 88,0 280,0 4,0 104,0 - 317,2 - 2,0 140,1 15,4 152,1 23,0 153,7 74,6 10,0 - 46 s. Slobozia Mare 10 909,0 7 562,4 5 144,3 800 866,0 - 848,0 18,0 752,2 - 800,9 122,1 683,0 1 155,3 17,9 382,4 54,0 128,3 142,6 7,0 - 47 s. Taraclia de Salcie 2 646,0 2 198,1 1 117,2 - 760,7 93,1 662,6 5,1 320,2 - 185,7 56,0 8,0 45,2 24,1 135,2 15,9 18,3 39,6 14,0 13,0 48 com. Tartaul de Salcie 49 s. Tudoreşti Total 1 731,8 1 482,4 790,8 - 478,6 45,4 433,2 - 213,0 - 79,0 25,0 1,0 13,0 0,0 86,3 10,0 31,6 28,6 2,0 2,0 50 s. Tătăreşti 3 470,3 2 372,7 1 300,2 - 608,0 78,0 443,0 87,0 464,4 - 895,1 24,0 1,0 26,2 17,9 84,7 15,5 20,5 54,6 8,0 - 51 s. Vadul lui Isac 4 342,0 2 698,7 2 019,0 - 577,1 22,4 554,7 - 102,6 - 773,1 34,6 294,0 327,5 - 89,3 13,5 89,7 56,2 11,0 - 52 s. Văleni 4 962,3 3 741,2 2 304,9 - 1 130,5 35,0 1 061,5 34,0 305,8 - 542,5 77,4 186,0 146,0 3,0 161,8 15,9 68,0 100,8 34,0 - 5 3 com. Zîrneşti 54 s. Paicu 55 s. Treteşti Total 3 545,9 2 916,8 2 614,6 - 67,5 15,2 52,2 - 234,8 - 204,9 4,0 4,0 152,3 1,7 116,1 9,7 46,0 96,2 - - Total raion 154 527,9 115 812,7 86 03 4,4 800 19 189,0 2 394,3 16 289,9 514,8 9 789,3 - 18 483 2 076,9 1 540,5 6 456,7 1 735,7 5 247,5 827,3 2 958,0 3 565,7 642,0 94,0 Total urban 3 415,1 1 921,7 1 181,4 - 626,3 49,0 567,3 10,0 114,0 - 505,4 30,0 7,0 20,7 10,4 145,9 149,4 543,6 121,5 10,7 2, 0 Total rural 151 112,8 113 891,0 84 853,0 800 18 562,8 2 345,3 15 722,6 504,8 9 675,3 - 17 560,1 2 046,9 1 533,5 6 436,0 1 725,3 5 101,7 678,0 2 414,4 3 444,2 631,4 92,0

21 Tabelul 1.1.3.2.3. Repartizarea fondului funciar pe categorii de terenuri şi deţinători a r. Cahul la 01.01.201 3

Terenurile Terenurile Terenurile Terenuri cu destinate Terenurile Terenurile Terenurile satelor, dest inate Suprafaţa Denumirea destina ţie industriei, fondului fondului fondului de N r. oraselor, prot ecţiei totală localităţii agricolă transportului, silvic apelor rezervă UAT municipiilor naturi i (ha) (ha) telecom. (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 or. Cahul 1 432,42 890,72 312,18 21,57 438,12 37,68 282,31 3 415,0 2 s. Cotihana ------Total 1 432,4 890,7 312,2 21,6 438,1 37,7 282,3 3 415,0 3 s. Alexanderfeld 5 133,94 95,29 16,24 2,12 195,72 14,00 769,69 6 227,0 4 s. Alexandru Ioan Cuza 4 733,19 282,44 127,60 15,54 259,00 24,64 611,59 6 054,0 5 s. Andruşul de Jos 2 479,94 217,43 44,43 1,20 130,05 148,44 465,97 3 487,5 6 s. Andruşul de Sus 1 724,66 133,03 24,68 - 982,25 4,00 269,77 3 138,4 7 s. Badicul Moldovenesc 1 296,02 194,00 22,14 1,00 551,27 44,87 453,09 2 562,4 8 s. Baurci - Moldoveni 2 111,40 293,50 18,22 0,50 1 089,99 17, 00 454,90 3 985,5 9 s. Borceag 1 463,45 229,73 18,00 0,92 337,85 14,00 353,05 2 417,0 10 s. Brînza 2 186,29 192,86 25,0 - 323,50 49,04 386,31 3 163,0 11 s. Bucuria 797,05 52,71 7,28 0,33 93,20 16,73 215,60 1 182,9 12 com. Burlacu 13 s. Spicoas a Total 2 187,32 255,64 14,39 1,10 228,17 11,00 627,81 3 325,4 14 com. Burlăceni 15 s. Greceni Total 2 730,70 146,66 246,02 2,00 97,00 - 223,63 3 446,0 16 com. Chioselia Mare 17 s. Frumuşica Total 1 587,70 205,05 10,31 0,50 266,43 22,18 524,62 2 616,8 18 s. Cîşliţa - Prut 2 280,41 12 4,27 30,43 - 385,84 15,20 573,85 3 410,0 19 s. Colibaş i 4 565,65 354,84 102,76 1,86 792,72 185,51 908,63 6 912,0 20 s. Crihana Veche 5 724,80 345,89 439,38 13,12 1 186,61 196,12 612,05 8 518,0

22 Continuare tabelul 1.1.3.2.3.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 21 co m. Cucoara 22 s. Chircani Total 2 459,75 192,93 47,76 1,66 47,57 116,00 610,53 3 476,2 23 com. Doina 24 s. Iasnaia Poleana 25 s. Rumeanţev Total 2 952,95 238,38 28,29 4,00 812,80 36,30 590,02 4 662,7 26 com. Găvănoasa 27 s. Nicolaevca 28 s. Vladimirovca Total 3 822,05 291,80 54,44 0,40 1 169,76 83,75 697,80 6 120,0 29 s. Giugiuleşti 3 461,14 260,60 85,67 0,20 311,00 44,00 578,42 4 741,0 30 s. Huluboaia 1 184,00 131,15 5,79 3,17 1 32,53 6,28 271,00 1 733,9 31 s. Iujnoe 1 434,86 93,50 6,67 2,86 42,00 4,00 150,11 1 734,0 32 com. Larga Nouă 33 s. Larga Veche Total 1 599,53 191,41 15,04 2,50 448,44 4,48 364,36 2 625,8 34 com. Lebedenco 35 s. Hutulu 36 s. Ursoaia Total 4 544,09 288,30 128,66 2,00 446,79 26,30 714,11 6 150,3 37 s. Lopăţica 1 566,32 90,17 20,17 0,50 169,45 40,11 401,27 2 288,0 38 s. Luceşti 2 120,81 68,11 9,75 1,06 608,64 28,40 290,55 3 127,3 39 com. Manta 40 s. Paşcani Total 2 423,16 309,21 24,74 6,95 457,38 1 982,35 659,01 5 862,8 41 com. Moscovei 42 s. Trifeştii Noi Total 5 284,35 360,72 63,61 0,40 792,70 45,57 1 137,10 7 684,5 43 com. Pelinei 44 s. Sătuc Total 2 595,83 289,78 14,95 5,21 515,82 20,66 375,80 3 818,1

23 Continuare tabelul 1.1.3.2.3.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 45 s. Roşu 3 910,63 298,71 71,36 2,59 321,18 144,30 287,08 5 035,9 46 s. Slobozia Mare 6 370,37 498,29 91,31 0,30 2 324,84 189,83 1 434,06 10 909 ,0 47 s. Taraclia de Salcie 1 672,70 180,01 16,53 0,70 135,69 45,59 594,77 2 646,0 48 com. Tartaul de Salcie 49 s. Tudoreşti Total 1 173,00 158,03 21,27 0,50 54,00 13,01 311,97 1 731,8 50 s. Tătăreşti 1 720,02 216,09 16,83 5,63 879,00 26,23 606,62 3 470,4 51 s. Vadul lui Isac 2 367,22 246,66 39,63 0,30 774,43 327,50 586,26 4 342,0 52 s. Văleni 3 152,45 275,53 39,83 4,00 666,85 145,00 678,34 4 962,0 53 com. Zîrneşti 54 s. Paicu 55 s. Treteşti Total 2 514,9 9 212,02 61,31 5,60 14,87 145,69 591,40 3 545,9 Total raion 100 765,2 8 905,5 2 322,7 112,3 18 483,5 4 275,8 19 663,5 154 528,3 Total urban 1 432,4 890,7 312,2 21,6 438,1 37,7 282,3 3 415,0 Total rural 99 332,7 8 014,7 2 010,5 90,7 18 045,3 4 238,1 19 3 81,1 151 113,3

24 Tabelul 1.1.3.2.4. Dinamica u tilizării ter enurilor r - nului Cahul în perioada anilor 2004 - 201 2

2005 2008 2009 2012 schimbări a teritoriului Nr. D enumire categoriei % din % din % din % din ha totalul ha totalul ha totalul ha totalul pentru perioada teritoriului teritoriului teri toriului teritoriului anilor 2005 - 2012 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 Total teritorii 154528 98 154528 100 154528 18401 154528 100 0 0,00 2 Total terenuri în intravilanul localităţilor 8328,7 5,39 8699 5,6 8812 5,70 8904,7 5,76 576 6,62 inclusiv: - în localităţile urbane 836,29 0,54 841 0,54 891 0,58 891 0,58 55 6,50 - în localităţile rurale 7492,4 4,85 7857,7 5,08 7921 5,13 8013,7 5,19 521 6,63 3 Terenuri cu destinaţie agricolă 98732 63,89 98905 64,00 98859 63,97 100766 65,21 2034 2,06 inclusi v pe categorii de utilizare : 0 - arabil 80761 52,26 79948 51,74 79399 51,38 81274 52,59 513 0,64 - livezi, vii 17066 11,04 17866 11,56 18411 11,91 16132 10,44 - 934 - 5,23 - terenuri cu altă destinaţie 905 0,59 1091 0,71 1049 0,68 3360 2, 17 2455 224,94 4 Terenuri destinate industriei 2196,1 1,42 2217 1,43 2216 1,43 2323 1,50 127 5,73 5 Terenurile fondului silvic 17392 11,25 18153 11,75 18313 11,85 18483 11,96 1091 6,01 6 Terenurile fondului apelor 6064,1 3,92 6062 3,92 6062 3,92 4276 2, 77 - 1788 - 29,49 7 Terenurile destinate protecţiei naturii 4 0,00 106 0,07 106 0,07 112 0,07 108 101,53 8 Drumuri 5140 3,33 5139 3,33 5135 3,32 5247 3,40 107 2,08 9 Terenuri degradate 3736,8 0,47 725 0,47 733 0,47 736 0,48 - 3001 - 413,77 inclusiv: - r avene 634,78 0,41 63 2 0,41 640 0,41 642 0,42 7 1,14 - alunecări de terenuri 98,44 0,06 94 0,06 94 0,06 94 0,06 - 4 - 4,75 10 Alte terenuri 12935 8,37 14521 9,40 14292 9,25 13681 8,85 746 5,13

25 Tabelul 1.1.3.3.1. Prognoza utilizării terenurilor r - nului Cahul pentru pers pectivă 2012 - 2030

2013 2020 2030 Schimbări a teritoriului pentru perioada 2013 - 2030 Nr. D enumire categoriei % din % din % din ha totalul ha totalul ha totalul teritoriului teritoriului teritoriului ha % 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 Total terito rii 154528 100 154528 100 154528 100 0 0,00 2 Total terenuri în intravilanul localităţilor 8905 5,76 9460 6,12 9900 6,41 995 11,2 inclusiv: - mediul urban 891 0,58 960 0,62 1050 0,68 159 17,9 - mediul rural 8014 5,19 8500 5,50 8850 5 ,73 836 10,4 3 Terenuri agricole în extravilanul localităţilor 100765 65,21 100765 65,21 100765 65,21 0 0,0 inclusiv: - pe categorii de utilizare - arabil 81274 52,60 79800 51,64 79000 51,12 - 2274 - 2,8 - livezi 2400 1,55 2900 1,88 3 2 00 2 , 07 6 800 33,3 - vii 14900 9,64 16200 10,48 17600 11,39 2700 18,1 - terenuri cu altă destinaţie 2191 1,42 1865 1,21 965 0,62 - 1226 - 55,9 4 Terenuri cu destinaţie industrială, transport etc. 2323 1,50 2400 1,55 2450 1,59 127 5,5 5 Păduri 18483 11, 9 6 19500 12,62 20000 12,94 1517 8, 2 6 Suprafeţe acvatice 4276 2,77 4300 2,78 4350 2,82 74 1,7 7 Terenuri destinate protecţiei naturii 112 0,07 120 0,08 122 0,08 10 8,9 8 Drumuri 5248 3,40 5280 3,42 5300 3,43 52 1,0 9 Terenuri degradate 736 0,48 40 0 0,26 13 0,01 - 723 - 98,2 din care - ravene 642 0,42 350 0,23 11 0,01 - 631 - 98,3 - alunecări de terenuri 94 0,06 50 0,03 2 0,0 - 92 - 97,9 10 Alte terenuri 13 681 8,8 5 12303 7,96 11628 7,52 - 20 5 3 - 1 5

26 1.1. 4 . Protecţi a teritoriului rai onului Cahul împotriva proceselor geologice periculoase

Conţinut

1.1.4. 1.. Date generale despre teritoriul raionului Cahul ...... 28 1.1.4. 2. Condiţiile geotehnice ale teritoriului...... 28 1.1.4.2 .1. Structura geologică...... 28 1.1.4.2 .2. Structura tectonică...... 29 1.1.4.2 .3. Condiţii hidrogeologice...... 29 1.1.4.2.4. Condiţii hidrologice...... 29 1.1.4.2 . 5 . Condiţii geomorfologice...... 30 1.1.4. 3. Particularităţile dezv oltării proceselor geologice periculoase...... 30 1.1.4. 4 . Planul complex de modificare a caracteristicilor teritoriului în scop orientat...... 32 1.1.4. 4 .1. Măsuri împotriva alunecărilor...... 32 1.1.4. 4 .2. Măsuri împotriva eroziunii...... 32 1.1.4. 4 .3. Protecţia împotriva inundaţiilor...... 33 1.1.4. 4 .4. Protecţia împotriva subinundaţiilor...... 33 1.1.4. 5 . Indicii valorici...... 33 1.1.4. 5 .1. Măsuri de protecţie împotriva alunecărilor...... 33 1.1.4. 5 .2. Măsuri de protecţie împotriva eroziunii...... 34 1.1.4. 5 .3. Măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor...... 34 1.1.4. 5 .4. Măsuri de protecţie împotriva subinundaţiilor...... 35 Anexe ...... 36

27 1. 1.4. Protecţia teritoriului raionului Cahul împotriva proc eselor geologice periculoase

1.1.4.1. Date generale despre teritoriul raionului Cahul

Din punct de vedere a poziţiei geografice r - nul Cahul este situat în partea de sud a Republicii Moldova, pe malul stîng a r. Prut. La nord raionul are hotare administr ative cu raionul Cantemir, la nord - est şi sud - est cu localităţi separate ce fac parte din componenţa UTA Găgăuzia, la est cu raionul Taraclia, la sud cu Ucraina, la vest pe r . Prut cu România. Suprafaţa totală a teritoriului raionului 1,55 mii k m 2 , din com ponenţa raionului fac parte 55 localităţi. Teritoriul raionului este fragmentat de văile rîurilor Cahul, Salcia Mare şi Salcia Mică. Pe teritoriul raionului se înregistrează un grad înal t de valorificare a terenurilor agricole. Printre principalele cult uri predomină cul turile prăşitoare, urmate de viţ a - de - vie şi livezi. Legumicultura este pe larg practicată pe terenurile irigate de - a lungul r. Prut. Principalele ramuri ale industriei sunt – industria alimentară , uşoară şi industria materialelor de const rucţii . 1.1.4. 2. Condiţiile geotehnice ale teritoriului

1.1.4.2.1. Structura geologică

În structura geologică a versanţilor la adîncitura provocată de eroziunea contemporană a reţelei de ravene de jos în sus participă depozitele subetajului sarmaţianul ui superior, depozitele nesegmentate ale sarmatului - miocen superior, depozitele etajului ponţian , depozitele grupate ale părţii superioare a pliocenului şi părţii inferioare a depozitului acciagîlsc, depozitele terasei a noua de - asupra luncii, etajului ap şeron, depotitele nesegmentate ale pliocen - cuaternar şi depozitele cuaternare. (Taptîcov, 1972), Depozitele subetajului sarmaţianului superior sunt scoase la lumina zilei de reţeaua de văi numai în limitele zonei Preprutene, unde sedimenteeză partea infer ioară a versanţilor văii r. Prut şi afluenţii lui de stînga şi sunt prezentate de argile de culoare gri - verzuie, gri – albăstruie, aleurite , nisipuri cu granulaţie fină şi calcare cochilifere. Grosimea stratului 200 m. În d epozitele etajului ponţian sunt depozitate falii nefragmentate de straturi masive al pliocenului mediu şi superior. Rocile sunt reprezentate de nisipuri cu granulaţie fină de culoare galbenă - neagră cu intercalaţii de argile graţioase de culoare cenuşie - albăstrie. Pe cumpăna apelor to ate formaţiunile precuaternare sunt acoperite cu un strat de argile nisipoase, sol nisipo - lutos şi sol de v î rstă cuaternară, care pe pantele văilor şi v î lcelelor se succedă cu depuneri de argile nisipoase deluvionale. Partea inferioară a văilor este consti tuit ă din formaţiuni aluvionale din componenţa cărora fac parte argilele nisipoase, argilele, nisipurile şi solurile redepuse. La periferia de vest se dezvoltată acumulări erozionale, care sunt rezultatul manifestărilor în trecut şi prezent a proceselor er ozionale pe pante. Ele s - au format din contul antrenării în timpul deplasărilor de teren a depunerilor cu diferită v î rstă. Structura primară şi structura acestor formaţiuni este derodată de avansările alunecărilor. Depozitele etajului ponţian sunt prezent ate prin subetajul Novorossiisc care sunt depozitate în partea superioară pe cele mai abrupte părţi a cumpenei apelor de pe versantul văii r. Salcia Mică , orizontul inferior este prezentat prin argile de culoare gri închisă, cenuşiu - azuriu care alternează cu nisipuri de culoare cenuşiu deschis. Pe cumpăna apelor r. Salcia Mică răspîndire largă au depozitele contopite în partea superioară a pliocenului mediu şi partea inferioară a etajului acciagîl. Depunerile sunt depozitate pe suprafaţa erodată a formaţiu nilor de nisip şi argilă pontică pe cota maximă de nivel.

28 1.1.4.2.2. Structura tectonică

Din punct de vedere tectonic teritoriul r - lui Cahul se referă la Depresiunea Predobrogenă. În structura geologică a etajului superior structurat nu sunt deosebiri î ntre zonele v ersantului platformei Ruseşti, care se dezvoltă la nord de s. Baimaclia şi zona de depresiune. După particularităţile de manifestare a mi ş cărilor neotectonice din pliocen - cuaternar, teritoriul raionului se referă la regiunea care suferă perman ent mişcări contemporane de ridicare, intensitat ea mişcărilor dep ă ş eşte 4 mm/an, în partea de sud intensitatea mi ş cărilor de ridicare – 2 - 4 mm/an. (Ustinova, Avdeevscaia, 1966; Bilinkis, 1970). Ridicarea permanentă a teritoriului, în deosebi cu intensitat e sporită în regiunea Prepruteană a condiţionat dezvoltarea reţelei hidrografice dense şi înaintarea sporită a ei în Podişul Baimacliei. Actualmente, amplitudinea ridicărilor teritoriului constituie 300 m. Ridicarea intensă a teritoriului a contribuit la dezvoltarea activă a proceselor geologice exogene, crearea în pliocen - cuaternar a reliefului contemporan.

1.1.4.2.3. Condiţiilor hidro geo logice

În limitele Podişului Baimaclia rocile acvifere sunt reprezentat e prin stratul de nisip din etajul depozitelo r miocene şi pontice şi depunerile al uv ionale de nisipuri şi prundiş de pe teras a 10 şi 9 al r. Prut. În depozitele superioare de nisip şi argilă ale sarmaţianului - miotic şi etajul pontic inferior rocile acvifere sunt prezentate prin intercalaţii de nisi puri cu răspîndire sporagică. Descărcarea acestor orizonturi acvifere are loc nemijlocit pe versantul stîng al văii şi v îl celelor afluenţilor r. Prut, ceea ce contribuie la umezirea rocilor. Suprafaţa de alimentare a orizonturilor acvifere dintre straturil e sarmaţianului - miotic superior servesc fîşiile de debuşare a lor pe versant , d e asemenea se alimentează cu depunerile atmosferice, precum şi apele descărcate de orizonturile acvifere menţionate anterior. Apele freatice din depunerile cuaternare sunt răs pândite pretutindeni. Depunerile orizontului acvifer sunt reprezentate prin: formaţiuni nisipo - argiloase, nisipuri, prundişuri. În lunca r. Prut nivelul apelor freatice corespunde cu suprafaţa terestră, iar pe cumpăna apelor atinge 15 - 20 m şi mai mult. Dep lasarea apelor freatice are loc în direcţia locurilor joase ale reliefului, în direcţia văilor râurilor şi vîlcelelor unde are loc revărsarea lor.

1.1.4.2.4. Condiţii hidrologice

Rîul Prut îşi ia începutul pe teritoriul Ucrainei, de pe versantul sud - est ic al muntelui Goverla în apropiere a s. Vorohta, şi se varsă în Dunăre 0 , 5 km sud - est de s. Giurgiuleşti. Curge prin regiunea Cernăuţi din Ucraina şi la hotarele dintre Republica Moldova şi România. Lungimea fluviului este de 967 km, suprafaţa bazinului d e 28400 km ². Din punct de vedere orografic bazinul rîului este împărţit în trei regiuni caracteristice - muntoasă, de deal şi cîmpii. Secţiunea rîului de - a lungul r - nu lui Cahul este o parte cu cîmpii. Din punct de vedere morfologic r . Prut convenţional e ste divizat în trei părţi: a) cursul superior; b) cursul mediu; c) cursul inferior. Raionul Cahul se referă la segmentul cursului inferior al r. Prut. - r. Cahul – lungimea rîului 39 km. suprafaţa bazinului de acumulare – 605 km 2 . - r. Salcia Mare – lungi mea 48 km, suprafaţa bazinului de acumulare – 590 km 2 , volumul debitului anual – 11,353 mln m 3 . Debitul mediu anual – 0,36 m 3 /sec. - r. Salcia Mică – lungimea 39 km, suprafaţa bazinului de acumulare – 218 km 2 .

29 În zona parţial inundabilă a r. Prut cu probab ilitatea 1 % se află următoarele localităţi – Chircani, Cucoara, Zîrneşti, Treteşti, Roşu, Crihana Veche, Paşcani, Manta, Vadul lui Isac, Col i baş i , Brînza, Văleni, Slobozia Mare, Cîşliţa - Prut, Giurgiuleşti, or. Cahul.

1.1.4.2.5. Condiţiile geomorfologice

Conform particularităţilor geomorfologice, teritoriului raionului în cea mai mare parte aparţine Podişului Baimaclia . Relieful teritoriului s - a format în rezultatul mişcărilor de ridicare din perioada pliocen - cuaternară şi paralel a formării reţelei hidr ografice. Toate acestea au contribuit la fragmentarea reliefului (pînă la 270 m), dezvoltarea pe versanţii văilor a reţelei de vîlcele cu ravene de fund şi reţea densă de ravene pe versanţi. Partea de sud - vest a teritoriului se atribuie C împiei Terasate P re prutene. Dinspre nord şi nord - vest c î mpia se mărgineşte cu ramificaţia înălţimii Baimaclia, dinspre vest c î mpia este limitată de lunca r. Prut, care este separată de c î mpie prin prelungirea terasată cu înălţimi nu prea mari, însă care este foarte abruptă . Raionul este fragmentat de o reţea erozională densă, cu scurgere submeridionară în direcţia r î ului, împarte suprafaţa teritoriului în cumpene a apelor late văluros - ondulate, pantele cărora sunt străbătute de o reţea de ravene şi v î lcele. Regimul de ali mentare a rîurilor şi afluenţilor este pluvial, din topirea zăpezilor şi mai rar din apele subterane. În perioada caldă a anului multe rîuri şi rîuleţe seacă.

1.1.4.3. Particularităţile dezvoltării proceselor geologice exogene

Cel mai mare rol la formar ea reliefului contemporan al Republicii Moldova le revine proceselor geologice contemporane şi celor geotehnice. Dezvoltarea lor este favorizată de particularităţile teritoriului, inclusiv: poziţia structural - tectonică, structura geologică, particularităţi le hidrologice, geologice şi condiţiile climaterice. Deoarece teritoriul r - nului Cahul este supus valorificării, au căpătat amploare largă construcţiile, ca rezultat, în limitele teritoriului se dezvoltă activ procese determinate de activitatea antropică. Proceselor geologice exogene nu transformă doar relieful contemporan al raionului, dar are influenţă considerabilă asupra obiectel or de economie naţională, localităţile, terenurile agricole, exploatarea zăcămintelor minerale, ameliorarea terenurilor. Pe teritoriul raionului alunecările de teren se evidenţiază prin multitudinea formelor de manifestare, a mecanismului de formare şi dezvoltare ce sunt condiţionate de condiţiile naturale ale localităţii. Pentru teritoriul r - nului Cahul specificul de manifest are a proceselor de alunecare este determinată de structura geologică a versanţilor şi particularităţile geomorfologice ale teritoriului. La adîncimea secţiunii contemporane a reţelei hidraulice al versantului de jos în sus sunt constituiţi din depuneri d e gresie şi argilă al subetajului regional herson, miocen şi ponţian. Secţiunea se încunună cu straturi aluvionale străvechi (formaţiuni de gresie şi prundiş şi argile nisipoase loessoide). Partea de vest a teritoriul raionului este fragmentat de văi adîn ci cu direcţia submeridionară şi sud - vestică în direcţia scurgerii afluenţilor r . Prut. Văile sunt formate de - a lungul liniei tectonice unde marginea dreaptă este mai ridicată. Toate acestea condiţii, factorii climatici şi înclinarea teritoriului în direcţ ia sud - vest au condiţionat dezvoltarea asimetrică a văilor. Versanţii de dreapta sunt lungi, domoli şi rezistenţi, cei de stînga abrupţi şi afectaţi de alunecările străvechi (coeficientul de afectare 0,2 - 0,3) aici se dezvoltă intens circurile de eroziun e şi cele de alunecare. În limitele versanţilor de stînga eroziunea ravenală se manifestă activ. Alunecările structural - plastice şi cele de scurgere au adîncimea razei de captare 15 - 20 m, foarte rar sunt mai adînci. Alunecările contemporane se dezvoltă î n limitele versanţilor afectaţi de alunecările străvechi. Dezvoltarea masei de bază este provocată de manifestarea eroziunii de ravenă în limitele circurilor erozionale de alunecări. 30 Eroziunea de ravenă se manifestă de regulă activ pe ravenele de fund în limitele circurilor erozionale şi de alunecări, care fragmentează versanţii abrupţi afectaţi de alunecările străvechi în văile afluenţilor de stînga al r. Prut. Aceste ravene de regulă au o ramificaţie specifică spre suprafaţa circului, nu sunt prea adînc i (pînă la 10 m), pătrund în acumulările alunecărilor şi argilele nisipoase de acoperire. Eroziunea fluvială după gradul de activitate şi intensitatea de manifestare a proceselor geologice periculoase ocupă un rol însemnat. Pe teritoriul raionului eroziun ea laterală se dezvoltă intens şi contribuie la dezvoltarea proceselor de alunecări, în deosebi, se manifestă în apropierea satelor Văleni şi Chişliţa - Prut. Sufoziunea se manifestă în straturile masive a rocilor argiloase, care acoperă depunerile în albia de vîrstă eopleistocenă a terasei r . Prut. Dolinele sufozionale se întîlnesc pe suprafaţa părţii superioare a ravenelor şi de - a lungul faciesurilor închise. Partea de est a teritoriului raionului se caracterizează prin adîncime nu prea mare a fragmentări i, profil transversal al văilor simetric, cu versanţi domoli. Este mai puţin afectat de alunecări străvechi şi active. Circurile contemporane sunt mici, se dezvoltă în părţile superioare şi mijlocie a versanţilor, alunecările sunt de tipul structural - plast ice şi plastice. O particularitate caracteristică pentru partea de sud a teritoriului raionului este debuşarea apelor freatice atât pe versant cît şi pe marginea ravenelor, prin ce şi se explică rezistenţa versantului şi a treptei terasate. Trebuie de men ţionat, de asemenea că, terasele de pe acest sector sunt constituite în deosebi din roci nisipo - argiloase şi argilo - nisipoase (roci loessoidale), care se caracterizează prin rezistenţă sporită în stare uscată. Datorită acestor particularităţi fizice, precu m şi lipsa debuşării apelor freatice se explică mărimea mică a ravenelor, reieşind din adâncimea considerabilă. Dezvoltarea ravenelor este condiţionată numai de apele de suprafaţă, în prezent aceste ravene, în majoritatea cazurilor, servesc drept gunoişti. Aflorimentele dezgolite de ravene sunt declarate monumente geologo - paleontologice. Teritoriul raionului este afectat de ravene iar pe o mare parte sunt răspândite alunecările de teren. Din tot teritoriul raionului 642 ha sunt afectate de ravene şi 94 ha de alunecări de teren. Ravenele au răspîndire mai largă în s. Brînza – 101,9 ha, com. Gavanoasa – 59,0 ha, s. Colibaş i – 56,0 ha, com. Moscovei – 47,0 ha, Cîşliţa - Prut – 32,0 ha, s. Văleni – 34,0 ha, s. Alexandru Ioan Cuza - 26 ha, com. Larga – 26,0 ha, co m. Lebedenco – 24,6 ha, s. Baurci - Moldoveni – 18,5 ha, com. Cheo s elia Mare - 18,0 ha. Localităţile afectate de alunecări de teren: com. Doina – 22,3 ha, Taraclia de S alcie – 13,0 ha, com. Larga Nouă – 9,0 ha, com. Cheo s elia Mare – 9,0 ha, com. Burlacu – 7 ,0 ha, s. Borceag – 7,1 ha, com. Cucoara – 6,1 ha. Conform condiţiilor geotehnice, după gradul favorabilităţii, teritoriul r - nului Cahul poate fi divizat în 4 zone: Zona A - zona centrală a raionului. În limitele zonei evidenţiate relieful este neted. Pr ocesele geologice periculoase contemporane au răspîndire restrînsă şi ca urmare infl u enţa lor asupra construcţiilor existente este nesemnificativă. Versanţii cu alunecări străvechi se află în stare de stabilizare, urme ale activizării alunecărilor contempo rane, practic lipsesc. Unele sectoare separate ale luncii rîurilor şi vîlcelelor pot fi inundate de debitul pluvial.

Zona B - zona centrală şi de est a raionului (bazinul r. Salcia Mare, r. Cahul). În limitele zonei evidenţiate relieful este mai accident at, versanţii mai abrupţi, deseori erodaţi de alunecările vechi cu urme de activizare a alunecărilor contemporane.

Zona C – partea de pe versanţii care aderă la lunca malului stîng al r. Prut. În limitele zonei evidenţiate relieful este complicat. Lunca r. Prut şi localităţile din această zonă parţial sunt inundate de apele de viituri. Eroziunea fluvială contribuie la erodarea malurilor, dezvoltarea proceselor de alunecări, pr ă buşire şi grohotiş în apropierea s. Giurgiuleşti, Cîşliţa - Prut etc.

Zona D – ocupă partea de luncă, care periodic este inundată de viituri şi debitul pluvial. Toate sectoarele de luncă a localităţilor sunt situate de - a lungul căii ferate care periodic este inundată. 31 1.1.4. 4 . Planul complex de modificarea a caracteristicilor teri toriului în scopul orientat

În planul complex de măsuri orientate spre modificarea caracteristicilor teritoriului se va da prioritate măsurilor tehnice bazate pe utilizarea regimului natural, fenomene şi procese care necesită crearea reţelei tehnice sau c rearea lor în volum restrîns. Cu toate acestea este oportun să fie creată nu numai reţeaua măsurilor tehnice, dar să se ţină cont şi de regimul de funcţionare, mecanismul de control şi dirijarea lor (serviciul exploatare).

1.1.4.4.1. Măsuri împotriva alu necărilor

T eritoriul raionului este afectat de alunecări străvechi, vechi sau contemporane. Pe o mare parte se prognozează intensificarea proceselor de alunecare care sunt provocate atît de factorii naturali cît şi antropici. În baza analizei activizări i posibile a proceselor de alunecare o dezvoltare mai amplă vor avea alunecăril e contemporane ce se vor înregistra în limitele teritoriului versanţilor cu alunecări străvechi şi vechi. Re i eşind din cele expuse, trebuie de ţinut cont că, teritoriile sub con strucţii nerentabile din cauza pericolului permanent de activizate a proceselor de alunecări, şi a unor limitări la exploatarea lor (se interzice irigarea, tăierea sau umplerea cu pămînt, verificarea stării versantului etc .), creşterea preţului la construc ţii din contul măsurilor de prevenire a alunecărilor. Această problemă poate fi soluţionată prin transmiterea acestor terenuri în posesia Agenţiei de Stat "Moldsilva" pentru a fi împădurite, această măsură va fi o parte din complexul măsurilor de prevenir e a alunecărilor care se bazează pe Legea despre ameliorarea silvică şi degradarea solurilor nr. 1041 - XII de la 15.06.2002. Construcţiile existente pe măsura uzurii tehnice va fi transportate pe sectoare stabile, din care cauză transmiterea acestor teren uri va fi un proces de lungă durată. Pentru perioada de proiect se propune efectuarea măsurilor de protecţie în hotarele localităţilor pe sectoarele cu activizarea focarelor alunecărilor contemporane (aproximativ 0,03 mii ha) şi pe teritoriile unde se pro gnozează dezvoltarea alunecărilor contemporane (aproximativ 0,04 mii ha). Scopul acestor măsuri este prevenirea dezvoltării în continuare a proceselor de alunecări şi posibilitatea utilizării acestor teritorii pentru împădurire, crearea spaţiilor verzi, s ectoare cu livezi şi grădini. Pe teritoriile cu alunecări unde preţul de cost a pămîntului este foarte mare pentru protecţia clădirilor şi construcţiilor de valoare la apariţia pericolului pentru viaţa oamenilor este necesar petrecerea măsurilor complexe de prevenire a alunecărilor, care vor asigura stabilitatea versantului în corespundere cu coeficientul de securitate. Efecuarea măsurilor de protecţie pe teritoriile afectate de alunecări contemporane (aproximativ 0,01 mii ha) care se află în extravilanul localităţilor, însă prin dezvoltarea lor au influenţă negativă asupra localităţilor, sunt planificate în compartimentul protecţia terenurilor agricole .

1.1.4.4.2. Măsuri împotriva eroziunii

Din cele 55 localităţi ale raionului eroziunea ravenală se co nstată în 38. Pe teritoriile unde preţului de cost al pămîntului este foarte înalt se prevede umplerea totală cu pămînt a ravenelor pe versant cu construirea instalaţiilor respective (diguri, canale pentru evacuarea apei), cu utilizarea ulterioară a acesto r teritorii în scopuri urbanistice. Pe teritoriul localităţilor rurale reieşind din motive economice se permite umplerea parţială a versanţilor cu ravene cu netezirea malurilor, construirea digurilor şi canalelor de evacuare a apelor cu utilizarea ulterio ară a acestor terenuri sub păduri şi sectoare cu livezi şi grădini. 32 Ravenele de fund în limitele tuturor localităţilor necesită un alt complex de lucrări, deaceea măsurile de protecţie trebuie să fie orientate spre întărirea bazei eroziunii, spre stoparea dezvoltării ravenei şi crearea condiţiilor pentru împotmolirea lor.

1.1. 4.4.3. Măsuri împotriva inundaţiilor

Din cele 55 localităţi ale raionului, 19 sunt situate în zona inundaţiilor cauzate de debitul pluvial şi viituriile pe rîurile mici. La baza p rotecţiei localităţilor de inundaţii sunt puse cerinţele NCN A 06.01 - 2006, în conformitate cu aceste cerinţe măsurile de protecţie tehnico - inginereşti trebuie să asigure protecţia localităţilor de posibilele inundaţii pluviale cu asigurarea 1 %. Instalaţii le de protecţie împotriva viiturilor, construite anterior necesită reconstrucţie şi reparaţie capitală. Concomitent, paralel cu măsurile de protecţie tehnico - inginereşti, în scopul soluţionării problemelor de protecţie a localităţilor este necesar de prev ăzut construcţia bazinelor de acumulare, reconstrucţia celor existente cu trecerea lor în categoria bazinelor de acumulare împotriva viiturilor. Construcţia şi exploatarea instalaţiilor de protecţie împotriva viiturilor este prerogativa instituţiilor spec ializate.

1.1.4.4.4. Protecţia împotriva subinundaţiilor

Din 55 localităţi a raionului sunt afectate de procesele de subinundare 15. Procesele de subinundare se dezvoltă în deosebi în luncile rîuleţelor şi fundul vîlcelelor şi de cele mai multe ori coi ncid cu zonele de inundaţie. Ca urmare, unele măsuri de protecţie împotriva acestor procese negative au caracter identic - curăţarea albiei, amenajarea colectoarelor, construcţia drenajului, reţea de desecare, localizarea surselor de poluare. În scopul so luţionării complexe a acestor probleme este raţional de a transmite protecţia împotriva subinundaţiilor instituţiilor specializate.

1.1.4. 5 . Indicii valorici

Calcul ul costului măsurilor de protecţie a localităţilor împotriva proceselor geologice pericu loase este efectuate prin analogie cu alte obiecte şi pe baza schemelor de protecţie a teritoriului de la efectele periculoase ale proceselor geologice pentru localităţile situate în diferite zone ale alunecărilor de teren, tipice caracteristicilor geologi ce şi alte caracteristici.

1.1.4.5.1. Măsuri de protecţie împotriva alunecărilor

Pentru teritoriul r - nul ui Cahul este caracteristic dezvoltarea alunecărilor de teren contemporane , în deosebi în stratul de argile şi depunerile aluvionale. Rolul princip al în dezvoltarea alunecărilor revine eroziunii ravenale. În rezultatul investigaţiilor s - a constat că suma necesară pentru efectuarea măsurilor de stabilizare a alunecărilor contemporane, în scopul protecţiei construcţiilor existente şi prognozate variaz ă în limitele 0,5 - 6,5 mln. lei/ha. Sunt prevăzute măsuri de protecţie împotriva alunecărilor în volum minim - necesar în scopul utilizării ulterioare a terenurilor derodate şi celor adiacente pentru împădurire, păşunat etc. Construcţiile existente pe măsura uzurii morale vor fi evacuate pe terenurile stabile.

33 Complexul de măsuri de protecţie împotriva alunecărilor incflud : - reglarea debitului subteran prin construcţia drenajelor de diferite tipuri (din ţevi, deschise etc.) pe suprafaţa afectată de alunecări şi pe teritoriile adiacente , în scopul diminuării infiltrării şi presiunii hidrodinamice (pînă la 200 metri liniari drenaj / 1 ha); - reglarea debitului de suprafaţă prin construcţia canalelor de evacuare în scopul prevenirii eroziunii (pînă la 300 metri l iniari canal / 1 ha); - a meliorarea agricolă şi forestieră, care include semănatul plantelor multianuale, plantarea pomilor, arborilor şi gazonare , construcţia benzilor de reglare a debitului de suprafaţă (pînă la 50 % teritoriu). Valoarea medie a măsurilor de protecţie împotriva alunecărilor va constitui 1,40 - 1,60 mln. lei/ha lucrările vor fi executate în volum minim - necesar.

1.1.4.5.2. Măsuri de protecţie împotriva eroziunii

Eroziunea de ravenă este condiţionată de activitatea cursului de apă temporar şi mai puţin de cel permanent care împreună cu alte procese contribuie la dezvoltarea proceselor de alunecări contemporane. În urma eroziunii de adîncime mai întîi de toate scade rezistenţa marginii ravenei ceea ce contribuie la formarea alunecărilor intra ravenale. Procesul de formare a ravenelor în localităţi contribuie la scoaterea din funcţiune a terenurilor arabile, comunicaţiile inginereşti, construcţiile locuibile şi alte instalaţii, creează condiţii pentru formarea alunecărilor priravenale. Măsuril e de protecţie împotriva eroziunii prevăd ; - conso lidarea malurilor ravenelor prin construcţi i de racord are din beton, beton armat, pante rapide în scopul evacuării debitului de suprafaţă pe fundul ravenelor (o pantă / 1 ha ravene); - consolidarea fundului ra venelor prin amenajarea cascadelor, barajelor, canale de evacuare (pînă la 500 m liniari); - umplerea totală sau parţială a ravenelor cu construcţia prealabilă a drenajelor şi construcţii pentru scurgerea apelor (adîncimea medie 6 - 8 m); - consolidarea maluri lor şi bordurii ravenelor, împădurirea). Organizarea acestor lucrări va permite prevenirea dezvoltării continue a eroziunii ravenale şi va spori stabilitatea teritoriilor adiacente. Valoarea medie a măsurilor de protecţie împotriva eroziunii ravenale pen tru 1 ha ravene va constitui 120 - 160 m ii lei/ha, reieşind din adîncimea medie a ravenelor 6 - 8 m.

1.1.4.5.3. Măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor

Inundaţiile au răspîndire vastă pe teritoriul raionului. Inundaţia teritoriului de apele rîurilor se î nregistrează în perioada viiturilor mari în lunca r. Prut. Inundaţia cu apele de suprafaţă se înregistrează în perioada ploilor torenţiale şi topirii zăpezii în văile rîuleţelor mici şi pe fundul vîlcelelor. Măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor i nclud: - construcţia digurilor de închidere (100 - 200 m / 1 ha teritoriu protejat); - construcţia bazinelor de acumulare pentru debitul de suprafaţă şi staţie de pompare pentru evacuarea peste limitele teritoriului protejat sau reglarea debitului de evacuare; - construcţia şanţului de descărcare pentru recepţionarea debitului de suprafaţă de pe versanţii mai înalţi; - construcţia drenajului deschis şi închis în scopul reducerii nivelului apelor subterane pe teritoriul protejat. Măsurile de protecţie nominalizat e au caracter provizoriu din cauza instalaţiilor de protecţie nefiabile. În limitele teritoriului protejat , construcţiile proiectate , este necesar să fie amplasate pe terasamente. Valoarea medie a măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor constituie 1 00 - 280 mii lei/ha. 34 În rezultatul investigaţiilor efectuate pe teritoriul raionului alte procese geologice periculoase (torente de noroi, grohotiş, prăbuşiri) nu au răspîndire largă. Costul măsurilor inginereşti de protecţie a teritoriului împotriva proce selor geologice periculoase este reflectată în tab. 1.1.4.5.1. Anexe.

1.1.4.5.4. Măsuri de protecţie împotriva subinundaţiilor

Subinundaţiile şi înmlăştinirea teritoriului localităţilor este o consecinţă a ridicării nivelului apelor subterane în lunci , pe pantele cu alunecări şi pe pantele netezite, pe suprafeţele versanţilor cu drenare scăzută şi pe cumpăna apelor. Măsurile de protecţie împotriva subinundaţiilor: - construirea digurilor liniare orizontale de tip închis din ţevi de ceramică, polietilen ă, ţevi cu filtru şi combinate în scopul protecţiei construcţiilor şi instalaţiilor separate împotriva subinundaţiilor, - construirea colectoarelor de tip deschis şi închis; - adîncirea albiei rîuleţelor. Realizarea măsurilor propuse va asigura funcţionarea e ficientă a construcţiilor existente şi cele proiectate pe terenurile subinundate. Costul mediu a sistemului de masuri impotriva subinundatiilor este de 140 - 160 mii lei/ha.

ANEXE

36 Tabelul 1.1.4.5.1. Costul măsurilor de pro tecţie a teritoriului r - lui Cahul împotriva proceselor geologice periculoase

Costul Costul Costul total a Costul total a Suprafa ţa Terenuri Denumirea consolidării consolidării consolidării consolidării Nr. totală agricole Ravene Alun e cări localităţii 1 ha ravene, 1 ha alunecări, ravenelor, alunecărilor, (ha) (ha) mln. lei mln . lei mln. lei mln. lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 or. Cahul 2 s. Cotihana Total 3 415,1 1 921,7 10,7 2,0 0,14 1,47 1,50 2,94 s. Alexanderfeld 6 227,0 5 6 50,2 12,0 - 1,68 4 s. Alexandru Ioan Cuza 6 053,4 5 218,9 26,0 3,64 5 s. Andruşul de Jos 3 487,5 2 833,1 3,0 3,0 0,42 4,41 6 s. Andruşul de Sus 3 138,4 1 991,6 - 3,0 4,41 7 s. Badicul Moldovenesc 2 562,4 1 647,1 3,0 - 0,42 8 s. Baurci - M oldoveni 3 985,6 2 617,0 18,5 - 2,59 9 s. Borceag 2 417,0 1 847,7 7,9 7,1 1,10 10,437 10 s. Brînza 3 163,0 2 514,8 101,9 - 14,266 11 s. Bucuria 1 182,9 915,9 5,0 - 0,10 12 com. Burlacu 13 s. Spicoasa Total 3 325,4 2 691,5 13,0 7,0 1,82 10,29 14 com. Burlăceni - - 15 s. Greceni - - Total 3 446,0 2 926,3 7,0 - 0,98 16 com. Chioselia Mare - - 17 s. Frumuşica - - Total 2 616,7 2 067,1 18,0 9,0 2,24 13,23 18 s. Cîşliţa - Prut 3 410,0 2 750,3 32,0 - 4,48 19 s. Col ibaş i 6 912,0 5 333,4 56,0 - 7,84 20 s. Crihana Veche 8 518,0 4 709,5 14,0 - 1,96 21 com. Cucoara 22 s. Chircani Total 3 476,2 2 853,8 4,0 6,1 0,56 8,967

37 Continuare tabelul 1.1.4.5.1.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 23 com. Doina 24 s. Iasnaia Poleana 25 s. Rumeanţev Total 4 662,7 3 415,9 9,8 22,3 1,372 32,181 26 com. Găvănoasa 27 s. Nicolaevca 28 s. Vladimirovca Total 6 120,0 4 450,5 59,0 - 8,26 29 s. Giugiuleşti 4 741,0 3 972,9 8,0 - 1,12 30 s. Huluboaia 1 734,0 1 440,0 4,0 - 0,56 31 s. Iujnoe 1 734,0 1 554,4 1,0 - 0,14 32 com. Larga Nouă 33 s. Larga Veche Total 2 625,7 1 918,4 26,0 9,0 3,64 13,23 34 com. Lebedenco 35 s. Hutulu 36 s. Ursoaia Total 6 150,3 5 116,4 24,6 3,0 3,444 4,41 37 s. Lopăţica 2 288,1 1 883,8 12,5 0,5 1,75 0,735 38 s. Luceşti 3 127,3 2 283,7 3,1 - 0,434 39 com. Manta 40 s. Paşcani Total 5 862,9 3 069,9 16,0 1,0 2,24 1,47

41 com. Moscovei 42 s. Trifeştii Noi Total 7 684,5 6 164,2 47,0 2,0 6,58 2,94 43 com. Pelinei 44 s. Sătuc Total 3 818,1 2 907,5 13,2 4,0 1,848 5,88 45 s. Roşu 5 035,7 4 173,0 10,0 - 1,40 46 s. Slobozia Mare 10 909,0 7 562,4 7,0 - 0,98 47 s. Taraclia de Salcie 2 646,0 2 198,1 14,0 13,0 1,96 19,11

38 Continuare tabelul 1.1.4.5.1.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 48 com. Tartaul de Salcie 49 s. Tudoreşti Total 1 731,8 1 482 ,4 2,0 2,0 0,28 2,94 50 s. Tătăreşti 3 470,3 2 372,7 8,0 - 1,12 51 s. Vadul lui Isac 4 342,0 2 698,7 11,0 - 1,54 52 s. Văleni 4 962,3 3 741,2 34,0 - 4,76 53 com. Zîrneşti 54 s. Paicu 55 s. Treteşti Total 3 545,9 2 916,8 - -

Total raion 154 527,9 115 812,7 642,0 94,0 89,88 138,18 Total urban 3 415,1 1 921,7 10,7 2,0 1,498 2,94 Total rural 151 112,8 113 891,0 631,4 92,0 88,382 135,24

39 1.2. Demografia

1.2.1. Situaţia existentă

C onform dat elor statistice de la 01.01.2013 numărul total al populaţiei stabile a raionu lui Cahul constituie 124,9 mii oam . , ceea ce reprezintă 3,5 % din popula ţ ia totală a Republicii Moldova, inclusiv 39,8 mii oam. ( 3 1 ,9 %) - populaţia urbană a raionului ş i 8 5 , 1 mii oam. ( 6 8 ,1 %) populaţia rurală a raionului . Pe teritoriul raionului populaţia este amplasată neuniform şi se caracterizează prin indicii densităţii populaţiei ( tab . 1.2.1 .1 . Anexe ) . Structura pe vîrstă a populaţiei se caracterizează conform urmă torilor indici: - populaţia pînă la vîrsta de muncă – 22,7 mii loc. (18,2 % din numărul total al populaţiei); - populaţia aptă de muncă – 83,5 mii loc. (66,9 %); - populaţia peste vîrsta de muncă – 18,6 mii loc. (14,9 %). Evaluarea calitativă a structurii pe vîrs tă s - a evidenţiat prin următorii indici: - indicele sarcinii demografice – 49,6 , media pe republică constituie – 50,2; - coeficientul de îmbătrînire a populaţiei – 14,9 , media pe republică - 14,8. Dinamic a numărului populaţiei în perioada de retrospectivă se c aracterizează prin indici negativi . În perioada anilor 200 4 - 201 3 numărul total al populaţiei raionului a scăzut cu 1,2 mii oam. , această reducere se datorează scăderii numărului populaţiei urban e , concomitent numărul populaţiei rurale rămîne, practic, nesc himbat pe toată perioada, cu unele abateri în perioada ani lor 2007 – 2009 cînd se înregistrează o scădere cu 0,2 mii oam. Dinamica numărului populaţiei urbane şi rurale pe teritoriul raionului pentru perioada anilor 200 6 - 201 3 este prezentată în tab. 1.2. 1. 2 şi diagrama 1.2.1.1 şi 1.2.1.2 , tab 1.2.1. 3 . Anexe.

Tabelul 1.2.1. 2 . Dinamica numărului populaţiei prezente în raionului Cahul

Dinamica numărului populaţiei pe ani, mii loc. Denumirea indicilor 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

To tal urban 41 40,8 40,7 39,2 39,0 39,0 39,4 39,7 39,8 39,8 Total rural 85,1 85,1 85 84,9 84,8 84,9 85,0 85,1 85,1 85,1 Total pe raion 126,1 125,9 125,7 124,1 123,8 123,9 124,4 124,8 124,9 124,9

Dinamica numărului populaţiei urbane, prezente, pe terit oriul raionului Cahul

41100 40800 40500 40200 39900 39600 39300 39000 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Diagrama 1.2.1.1

40 Dinamica numărului populaţiei rurale, prezente, pe teritoriul raionului Cahul

85200

85100

85000

84900

84800 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Diagrama 1.2.1.2.

Coeficientul natalităţii pe teritoriul raionului const ituie 11, ceea ce corespunde indicelui mediu pe republică, coeficientul mortalităţii - 1 0 (media pe republică - 11), coeficientul sporului natural constituie 1,0 (media pe republică 0,0). Indicii de formare a numărului populaţiei pentru perioada anilor 200 4 - 2012 sunt reflectaţi în tab. 1. 2.1. 4. Anexe.

1.2.2. Prognoze demografice

Prognozele demografice, prezentate ulterior, au fost elaborate în exclusivitate prin intermediul metodei componentelor, angajând, în cazul prognozei de reper, ipoteze privind evo luţia constantă a mortalităţii, natalităţii şi a sporului natural al populaţiei, iar în cazul variantelor optimistă şi pesimistă, prognozele au fost fundamentate pe ipoteze privind evoluţia favorabilă/ ne favorabilă a fenomenelor şi proceselor soci o - economic e, precum şi a celor incluse în mi ş carea naturală şi cea mecanică. Pe parcursul studiului desfăşurat au fost examinaţi factorii principali de reproducere a populaţiei, şi pe baza lor au fost stabilite unele caracteristici medii posibile pentru perioada de perspectivă. De asemenea au fost utilizaţi indicii extrapolari a mortalităţii şi natalităţii anilor precedenţi. Conform calculelor au fost introduse schimbări posibile a migraţiei pentru perioada de perspectivă. Ţinând cont de existenţa unor condiţii pozi tive, care influenţează la dezvoltarea stabilă a localităţilor urbane şi rurale, prognoza numărului populaţiei se formează pe baza realizării optime a condiţiilor de asigurare, care garantează nivelul de trai. Aceasta a condiţionat necesitatea desfăşurării calculelor în mai multe variante ce ţine de metoda mişcării datelor după categoria de v î rstă. Calculele sunt efectuate separat pentru localităţile urbane şi cele rurale. Necătînd la aceasta, în dependenţă de intensitatea modificărilor presupuse la dezvolt area socio - economică a raionului, calculul prognozei numărului populaţie se clasifică în trei scenarii – scenariul optimist, mediu şi pesimis t . Prognozarea scenariilor optimiste şi cele pesimiste, se determină pe baza factorilor socio - economici calculaţi , f avorabili sau nefavorabili, şi de asemenea pe baza tendinţelor de mişcare naturală şi mecanică. Pentru calculul prognozei populaţiei au fost utilizate datele demografice după sexe şi v î rstă a populaţiei r - nului Cahul, grupate după v î rste din cinci în cinci ani , conform datelor recensăm î ntului din 2004 şi recalcularea lor la începutul a. 2013. Scenariul optimist presupune dezvoltarea economiei în perspectivă, at î t în republică, cît şi în special pentru economia raionului, care va avea capacitate a de - a asigur a schimbări esenţiale în structura demografică a populaţiei. Distribuţia populaţiei pentru perspectivă este reflectată în tab. 1.2.2.1. Anexe.

41 În acest context trebuie să se producă schimbări pozitive la nivelul natalităţii şi mortalităţii. În acelaşi t imp se aşteaptă o evoluţie bine reuşită a proceselor migratoare, care vor asigura restabilirea numărului populaţiei şi cel mai important, structura populaţiei. La rândul său modificărilor la nivelul dezvoltării economiei vor influenţa asupra factorilor de reproducere a populaţiei. Scenariul pesimist atrage după sine ipoteze, în legătură cu care starea soci o - economică a raionului în perioada de prognoză nu va avea schimbări esenţiale ce ar putea influenţa modificarea parametrilor demografici a populaţie. Sc enariul medi u se bazează pe ritmul existent de creştere a dezvoltării soci o - economice şi stabilizarea ei pe viitor. Necătînd la faptul că scenariul medi u reflectă tendinţe pozitive ce au loc în ultimul timp, scenariul optim ist este acceptat ca scenariu de bază în dezvoltarea demografiei raionului, la care ar trebui să se orienteze direcţiile strategice de dezvoltare socio - economică. Datele principale a variantelor de prognozare a numărului populaţie pentru perioada anilor 2013 – 2030 sunt reflectate în tab . 1.2.2.2, diagrama 1.2.2.2. şi 1.2.2.3 . Tabelul 1.2.2.2. Variante ale prognozei dinamicii numărului populaţiei

Situaţia existentă, 2020 - I etapă 2030 - perspectiva Denumirea 2013 Nr. variantelor Inclusiv: Inclusiv: Inclusiv: Total Total Total urban rural urban rural urban rural 1 maxim 124,9 39,8 85,1 125,8 40,1 85,4 127,5 41 ,0 86,5 2 mediu 124,9 39,8 85,1 124,6 39,4 85,2 124,1 39 ,0 85,1 3 minim 124,9 39,8 85,1 123 38,8 84,2 118,8 36,2 82,6

Prognoza dinamicii numărului populaţiei urbane , stabile, pentru perspectivă (locuitori)

41000

40000

i r minim o 39000 t i

u mediu c

o 38000 maxim L 37000

36000 2013 2020 2030

Diagrama 1.2.2. 2 .

42 Prognoza dinamicii numărului populaţiei rurale, stabile, pentru perspectivă (locuitori)

87000

86000

i r minim o 85000 t i

u mediu c

o 84000

L maxim 83000

82000 2013 2020 2030

Diagrama 1.2.2. 3 .

În corespundere cu datele de prognoză obţinute în baza scenariului optimist , potenţialul demografic al raionului pentru perioada anilor 2013 - 2030 va spori cu 2,6 mii oam , (2%) şi către anul 2030 va constitui 127,5 mii oam. Numărul populaţiei urbane va creşte cu 1,2 mii oam. (3,0 %) în comparaţie cu situaţia existentă (2013) şi va constitui 41,0 mii oam. De asemenea, şi numărul populaţiei rurale va spori cu 1,4 mii oam. (1,6 %). Soldul pozitiv al proceselor migratorii vor contribui la stabilizarea reducerii numărului populaţie i. Matricea calculelor prognozei numărului populaţiei în sistemul de localităţi urbane şi rurale a raionului şi rezultatele calculelor s unt reflectate în tab . 1.2.2. 3 . Anex e .

ANEXE

44 Tabelul 1.2.1.1. Distribuţia şi densitatea popul aţiei prezente pe teritoriul raionului Cahul ( la 01.01.2013 )

Densitatea Populaţie (locuitori) Terenuri Denumirea pop. pe teren. N r. intravelan localităţii intrav. Oraş Comuna Sat Total (ha) (oam./ha) 1 2 3 4 5 6 7 8 1 or. Cahul 35968 35968 890,72 40 2 s. Cotihana 1317 1317 1317 Total 37285 890,2 42 3 s. Alexanderfeld 1435 1435 1435 95,3 15 4 s. Alexandru Ioan Cuza 2618 2618 2618 282,4 9 5 s. Andruşul de Jos 2335 2335 2335 217,4 11 6 s. Andruşul de Sus 1638 1638 16 38 133,0 12 7 s. Badicul Moldovenesc 1336 1336 1336 194,0 7 8 s. Baurci - Moldoveni 2202 2202 2202 293,5 8 9 s. Borceag 1572 1572 1572 229,7 7 10 s. Brînza 2581 2581 2581 192,9 13 11 s. Bucuria 803 803 803 52,7 15 12 com. Burlacu 1894 13 s. Spicoasa 198 Total 2092 2092 255,6 8 14 com. Burlăceni 2181 15 s. Greceni 103 Total 2284 2284 146,7 16 16 com. Chioselia Mare 782 17 s. Frumuşica 838 Total 1620 1620 205,1 8 18 s. Cîşliţa - Prut 1254 1254 1254 124,3 10 19 s. Colibaş i 6009 6009 6 009 354,8 17 20 s. Crihana Veche 4219 4219 4219 345,9 12 21 com. Cucoara 1288 22 s. Chircani 716 Total 2004 2004 192,9 10 23 com. Doina 1262 24 s. Iasnaia Poleana 144 25 s. Rumeanţev 447 Total 1853 1853 238,4 8 26 com. Găvănoasa 1300 27 s. Nicolaevca 715 28 s. Vladimirovca 330 Total 2345 2345 291,8 8 29 s. Giugiuleşti 2950 2950 2950 260,6 11 30 s. Huluboaia 964 964 964 131,0 7 31 s. Iujnoe 749 749 749 93,5 8 32 com. Larga Nouă 1162 33 s. Larga Veche 390 Total 1552 1552 191,4 8 34 com. Lebedenco 846 35 s. Hutulu 402 36 s. Ursoaia 1259 Total 2507 2507 288,3 9

45 Continuare tabelul 1.2.1.1.

1 2 3 4 5 6 7 8 37 s. Lopăţica 727 727 727 90,2 8 38 s. Luceşti 653 653 653 68,1 10 39 com. Manta 3012 40 s. Paşcani 1022 Total 4034 4034 309,2 13 41 com. Moscovei 3006 42 s. Trifeştii Noi 414 Total 3420 3420 360,7 9 43 com. Pelinei 2238 44 s. Sătuc 117 Total 2355 2355 289,8 8 45 s. Roşu 2942 2942 2942 298,7 10 46 s. Slobozia Mare 5928 5928 5928 498,3 12 47 s. Taraclia de Salcie 1700 1700 1700 180,0 9 48 com. Tartaul de Salcie 9 19 49 s. Tudoreşti 110 Total 1029 1029 158,0 7 50 s. Tătăreşti 2162 2162 2162 215,5 10 51 s. Vadul lui Isac 3046 3046 3046 246,7 12 52 s. Văleni 3050 3050 3050 275,5 11 53 com. Zîrneşti 1488 54 s. Paicu 394 55 s. Treteşti 42 Total 1924 1924 212,0 9 Total pe sate 83209 Total pe comune 83209 8 014,0 10 Total pe orase 35968 890,2 40 Total pe raion 119177 8 904,2 13

46 Tabelul 1.2.1.3. Dinamica populaţiei prezen te î n raionul Cahul la 01.01.2013

Populaţie pînă Total Total 2012 – (locuitori) 2012 – - 5% 5% la Nr . Localităţi anul anul 2006 2006 şi< şi > – ,+ Urban Rural 2012 2006 % 5% 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 or. Cahul 35968 35968 35520 448 1,26 1 2 s. Cotihana 1317 1317 1304 13 1,00 1 3 s. Alexanderfeld 1435 1435 1451 - 16 - 1,10 1 4 s. Alexandru Ioan Cuza 2618 2618 2642 - 24 - 0,91 1 5 s. Andruşul de Jos 2335 2335 2124 211 9,93 1 6 s. Andruşul de Sus 1638 1638 1765 - 127 - 7,20 1 7 s. Ba dicul Moldovenesc 1336 1336 1344 - 8 - 0,60 1 8 s. Baurci - Moldoveni 2202 2202 2218 - 16 - 0,72 1 9 s. Borceag 1572 1572 1600 - 28 - 1,75 1 10 s. Brînza 2581 2581 2607 - 26 - 1,00 1 11 s. Bucuria 803 12 com. Burlacu 1894 13 s. Spic oasa 198 Total 2092 2092 2086 6 0,29 1 14 com. Burlăceni 2181 15 s. Greceni 103 Total 2284 2284 2383 - 99 - 4,15 1 16 com. Chioselia Mare 782 17 s. Frumuşica 838 Total 1620 1620 1599 21 1,31 1 18 s. Cîşliţa - Prut 1254 1254 1265 - 11 - 0,87 1 19 s. Colib aş i 6009 6009 6004 5 0,08 1 20 s. Crihana Veche 4219 4219 4190 29 0,69 1 21 com. Cucoara 1288 22 s. Chircani 716 Total 2004 2004 1972 32 1,62 1 23 com. Doina 1262 24 s. Iasnaia Poleana 144 25 s. Rumeanţev 4 47 Total 1853 1853 1806 47 2,60 1 26 com. Găvănoasa 1300 27 s. Nicolaevca 715 28 s. Vladimirovca 330 Total 2345 2345 2388 - 43 - 1,80 1 29 s. Giugiuleşti 2950 2950 2983 - 33 - 1,11 1 30 s. Huluboaia 964 964 101 2 - 48 - 4,74 1 31 s. Iujnoe 749 749 764 - 15 - 1,96 1 32 com. Larga Nouă 1162 33 s. Larga Veche 390 Total 1552 1552 1542 10 0,65 1 34 com. Lebedenco 846 35 s. Hutulu 402 36 s. Ursoaia 1259 Total 2507 2507 2502 5 0,20 1 37 s. Lopăţica 727 727 745 - 18 - 2,42 1 38 s. Luceşti 653 653 645 8 1,24 1 39 com. Manta 3012 40 s. Paşcani 1022 Total 4034 4034 3961 73 1,84 1

47 Continuare tabelul 1.2.1.3.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 41 co m. Moscovei 3006 42 s. Trifeştii Noi 414 Total 3420 3420 3467 - 47 - 1,36 1 43 com. Pelinei 2238 44 s. Sătuc 117 Total 2355 2355 2329 26 1,12 1 45 s. Roşu 2942 2942 2876 66 2,29 1 46 s. Slobozia Mare 5928 59 28 5961 - 33 - 0,55 1 47 s. Taraclia de Salcie 1700 1700 1725 - 25 - 1,45 1 48 com. Tartaul de Salcie 919 49 s. Tudoreşti 110 Total 1029 1029 970 59 6,08 50 s. Tătăreşti 2162 2162 2156 6 0,28 1 51 s. Vadul lui Isac 3046 3 046 2945 101 3,43 1 52 s. Văleni 3050 3050 3021 29 0,96 1 53 com. Zîrneşti 1488 54 s. Paicu 394 55 s. Treteşti 42 Total 1924 1924 2468 - 544 - 22,04 1 Total urban 35968 35520 448 1,26 Total rural 83209 Total pe raion 119177 119177 119131 - 14 - 0,01 2 18 17

Tabelul 1.2.1.4 Indicii de formare a numărului populaţiei

Denumirea indicilor 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 or. Cahul 41 40,8 40,7 39,2 39,0 39,0 39,4 39,7 39,8 localităţi rur ale 85,1 85,1 85 84,9 84,8 84,9 85,0 85,1 85,1 Total pe raion 126,1 125,9 125,7 124,1 123,8 123,9 124,4 124,8 124,9 Născuţi or. Cahul 339 377 331 357 348 323 364 325 355 localităţi rurale 1012 1007 1030 971 1042 994 1160 999 1025 Total pe raion 1 351 1384 1361 1328 1390 1317 1524 1324 1380 Decedaţi or. Cahul 339 343 368 341 345 322 358 315 288 localităţi rurale 953 1013 1050 1014 952 1077 1108 938 961 Total pe raion 1292 1356 1418 1355 1297 1399 1466 1253 1249 K natalităţii Total urban 8 ,3 9,2 8,1 9,1 8,9 8,3 9,2 8,2 8,9 Total rural 11,9 11,8 12,1 11,4 12,3 11,7 13,6 11,7 12,0 Total pe raion 10,7 11,0 10,8 10,7 11,2 10,6 12,3 10,6 11,0 К mortalităţii Total urban 8,3 8,4 9,0 8,7 8,8 8,3 9,1 7,9 7,2 Total rural 11,2 11,9 12,4 11,9 11,2 12,7 13,0 11,0 11,3 Total pe raion 10,2 10,8 11,3 10,9 10,5 11,3 11,8 10,0 10,0 K sporului natural Total urban 0,0 0,8 - 0,9 0,4 0,1 0,0 0,2 0,3 1,7 Total rural 0,7 - 0,1 - 0,2 - 0,5 1,1 - 1,0 0,6 0,7 0,8 Total pe raion 0,5 0,2 - 0,5 - 0,2 0,8 - 0,7 0,5 0,6 1,0

49 Tabelul 1.2.2.1. Distribuţia populaţiei pe teritoriul raionului Cahul pentru perspectivă

Populaţia prezentă P erspectiva Nr. Localităţi 01.01.2013 I etapă , 2020 II etapă , 2030 1 2 3 4 5 1 or. Cahul 35968 40100 41000 2 s. Cotihana 1317 1340 1350 3 s. Alexanderfeld 1 435 1460 1470 4 s. Alexandru Ioan Cuza 2618 2650 2670 5 s. Andruşul de Jos 2335 2350 2370 6 s. Andruşul de Sus 1638 1670 1680 7 s. Badicul Moldovenesc 1336 1370 1400 8 s. Baurci - Moldoveni 2202 2270 2300 9 s. Borceag 1572 1600 1620 10 s. Brînza 2581 2630 2650 11 s. Bucuria 803 850 900 12 com. Burlacu 1894 2570 2600 13 s. Spicoasa 198 200 200 Total 2092 2770 2800 14 com. Burlăceni 2181 2250 2260 15 s. Greceni 103 110 110 Total 2284 2360 2370 16 com. Chioselia Mare 782 800 800 17 s. Frumuşic a 838 850 850 Total 1620 1650 1650 18 s. Cîşliţa - Prut 1254 1270 1280 19 s. Colibaş i 6009 6150 6160 20 s. Crihana Veche 4219 4320 4340 21 com. Cucoara 1288 1310 1320 22 s. Chircani 716 730 740 Total 2004 2040 2060 23 com. Doina 1262 1280 1290 24 s. Iasnaia Poleana 144 150 150 25 s. Rumeanţev 447 460 470 Total 1853 1890 1910 26 com. Găvănoasa 1300 1330 1340 27 s. Nicolaevca 715 740 750 28 s. Vladimirovca 330 340 350 Total 2345 2410 2440 29 s. Giugiuleşti 2950 3010 3020 30 s. Huluboaia 96 4 980 990 31 s. Iujnoe 749 770 780 32 com. Larga Nouă 1162 1180 1190 33 s. Larga Veche 390 400 410 Total 1552 1580 1600 34 com. Lebedenco 846 870 880 35 s. Hutulu 402 410 410 36 s. Ursoaia 1259 1280 1290 Total 2507 2560 2580 37 s. Lopăţica 727 7 40 740 38 s. Luceşti 653 670 670 39 com. Manta 3012 3150 3160 40 s. Paşcani 1022 1050 1060 Total 4034 4200 4220 41 com. Moscovei 3006 3080 3090 42 s. Trifeştii Noi 414 420 420 Total 3420 3500 3510

50 Continuare tabelul 1.2.2.1.

1 2 3 4 5 43 com. Pelinei 2238 2300 2320 44 s. Sătuc 117 120 120 Total 2355 2420 2440 45 s. Roşu 2942 3000 3200 46 s. Slobozia Mare 5928 6070 6080 47 s. Taraclia de Salcie 1700 1750 1760 48 com. Tartaul de Salcie 919 930 940 49 s. Tudoreşti 110 120 120 Total 1029 1050 1060 50 s. Tătăreşti 2162 2200 2220 51 s. Vadul lui Isac 3046 3100 3129 52 s. Văleni 3050 3100 3120 53 com. Zîrneşti 1488 1500 1510 54 s. Paicu 394 400 400 55 s. Treteşti 42 50 50 Total 1924 1950 1960 Total raion 119177 125800 127500 Total urban 35968 40100 41000 Total rural 83209 85700 86500

51 Tabelul 1.2.2. 3 . Matricea calculelor prognozei numărului populaţiei stabile în sistemul de localităţi urbane şi rurale a raionului Cahul

Mediul urban

Categoria 2013 2018 2023 2028 2033 de v î rste Total băieţi fete Total băieţi fete Total băieţi fete Total băieţi fete Total băieţi fete 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 00 - 04 1831 972 859 1855 946 909 2041 1041 1000 1918 978 940 1823 930 893 05 - 09 1960 965 995 1805 956 849 1830 931 899 2012 1023 989 1891 962 929 10 - 14 2888 1458 1430 1960 965 995 1804 955 849 1829 930 899 2011 1023 988 15 - 19 5354 2550 2804 2886 1455 1431 1956 962 994 1802 953 849 1826 928 898 20 - 24 3824 1750 2074 5346 2545 2801 2880 1451 1429 1953 960 993 1799 951 848 25 - 2 9 3014 1526 1488 3818 1748 2070 5339 2543 2796 2876 1450 1426 1950 959 991 30 - 34 2695 1290 1405 3008 1522 1486 3808 1742 2066 5326 2536 2790 2871 1446 1425 35 - 39 2523 1137 1386 2695 1284 1411 2990 1505 1485 3940 1793 2147 5560 2633 2927 40 - 44 3371 1550 1821 2509 1119 1390 2744 1294 1450 3073 1532 1541 4092 1843 2249 45 - 49 3117 1377 1740 3332 1506 1826 2541 1114 1427 2805 1301 1504 3169 1555 1614 50 - 54 2952 1310 1642 3037 1326 1711 3324 1485 1839 2562 1110 1452 2852 1308 1544 55 - 59 1701 772 929 2779 11 98 1581 2946 1250 1696 3253 1413 1840 2533 1066 1467 60 - 64 1441 649 792 1565 680 885 2562 1056 1506 2826 1145 1681 3149 1307 1842 65 - 69 1140 422 718 1270 550 720 1382 577 805 2264 895 1369 2624 1019 1605 70 - 74 846 312 534 955 337 618 1059 439 620 1153 4 60 693 1893 714 1179 74 - 79 622 191 431 398 107 291 453 116 337 489 151 338 535 158 377 80 - 84 263 71 192 394 112 282 254 63 191 289 68 221 310 89 221 85 - 89 151 36 115 134 27 107 200 43 157 130 24 106 149 26 123 Total 39700 18341 21359 3974 5 18383 21363 40113 18567 21546 40500 18722 21778 41037 18917 22120

52 Continuare tabelul 1.2.2.3. Mediul rural

Categoria 2013 2018 2023 2028 2033 de v î rste Total băieţi fete Total băieţi fete Total băieţi fete Total băieţi fete Total băieţi fete 00 - 04 5132 2545 2587 5251 2678 2573 5320 2713 2607 5358 2733 2625 5477 2793 2684

05 - 09 6079 3141 2938 5039 2488 2551 5154 2618 2536 5222 2652 2570 5260 2671 2589

10 - 14 7 973 4033 3940 6068 3133 2935 5030 2482 2548 5147 2612 2535 5213 2645 2568

15 - 19 8175 4291 3884 7961 4024 3937 6058 3125 2933 5022 2476 2546 5139 2606 2533

20 - 24 7464 4025 3439 8161 4286 3875 7947 4019 3928 6048 3122 2926 5015 2474 2541

25 - 29 6341 3352 2 989 7373 3979 3394 8143 4280 3863 7928 4013 3915 6034 3118 2916

30 - 34 5548 2871 2677 6233 3280 2953 7319 3932 3387 8086 4231 3855 7874 3967 3907

35 - 39 5206 2718 2488 5444 2800 2644 6179 3232 2947 7255 3875 3380 8095 4210 3885

40 - 44 6450 3268 3182 5092 2 632 2460 5327 2712 2615 6104 3161 2943 7237 3828 3409

45 - 49 6446 3260 3186 6269 3163 3106 4948 2547 2401 5229 2651 2578 6051 3121 2930

50 - 54 5698 2735 2963 6140 3030 3110 5972 2940 3032 4712 2367 2344 5081 2514 2567

55 - 59 3027 1391 1636 5320 2501 2819 5 731 2772 2959 5573 2689 2884 4396 2166 2230

60 - 64 3325 1471 1854 2807 1270 1537 4933 2285 2648 5311 2532 2779 5166 2456 2710

65 - 69 3049 1289 1760 2905 1244 1661 2451 1074 1377 4305 1932 2373 4631 2140 2491

70 - 74 2557 981 1576 2478 979 1499 2360 945 1415 1989 816 1173 3487 1467 2020

74 - 79 1542 547 995 1480 533 947 1432 532 900 1363 513 850 1052 394 658

80 - 84 785 275 510 980 342 638 940 333 607 909 332 577 865 321 544

85 - 89 303 86 217 358 85 273 447 106 341 427 103 324 411 103 308

Total rural 85100 422 79 42821 85359 42447 42912 85691 42647 43044 85988 42810 43177 86484 42994 43490

53 1.3. Sistemul de aşezări

Conform organizării administrativ - teritoriale a Republicii Moldova r - nul Cahul include 55 localităţi, inclusiv 1 oraş - Cahul, 36 comune şi 17 sate ce fac parte din componenţa comunelor şi 1 sat – Cotihana, localitate din comp onenţa oraşului. Oraşul Cahul este centru raional cu funcţii administrative, juridice, financiare, sociale şi alte funcţii de importanţă raională. Numărul populaţiei or. Cahul conform situaţiei de la 01.01.2013 constituie 39,8 mii oam. Conform statutului administrativ, numărului populaţiei, asigurarea cu obiective prestări servicii şi edilitare or. Cahul se referă la rangul III şi se atribuie categoriei oraşelor medii . Oraşul Cahul intră în componenţa grupelor de oraşe agroindustriale şi balneoclimaterice . După rolul său în sistemul de localităţi este oraş de importanţă regională. Localităţile care înregistrează un grad mai înalt de dezvoltare sunt comunele - reşedinţă unde sunt amplasate autorităţile publice locale şi unele ramuri ale sectorului servicii, care sunt prevăzute pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei din localităţile rurale ale raionului. Gruparea aşezărilor rurale conform numărului populaţiei:

1) sate cu numărul de locuitori (mii loc.):  0,001 - 0,05 mii locuitori (sate)  1 î n care locuiesc - mii locuitori  0,042  0.051 - 0.199 mii locuitori (sate)  5 î n care locuiesc - mii locuitori  0,672  0.20 - 0.49 mii locuitori (sate)  7 î n care locuiesc - mii locuitori  2,377  0.50 - 0.99 mii locuitori (sate)  11 î n care locuiesc - mii locuitori  8,712  1.00 - 1.9 9 mii locuitori (sate)  15 î n care locuiesc (mii locuitori)  20,927  2.00 - 2.99 mii locuitori (sate)  9 î n care locuiesc (mii locuitori)  22,209  mai mult 3.00 mii locuitori (sate)  7 î n care locuiesc (mii locuitori)  28,27

2) comune cu numărul de locuitori (mii loc.):  0.01 - 0.99 mii locuitori (sate)  5 î n care locuiesc - mii locuitori  3,896  1.00 - 1,99 mii locuitori (comune)  12 î n care locuiesc (mii locuitori)  18,23  2.00 - 2.99 mii locuitori (comune)  13 î n care locuiesc (m ii locuitori)  31,377  3.00 - 4.99 mii locuitori (comune)  5 î n care locuiesc (mii locuitori)  17,769  5.00 - 6.99 mii locuitori (comune)  2 î n care locuiesc (mii locuitori)  11,937  7.00 - 9.99 mii locuitori (comune)  0 î n care locuiesc (mii locuitori)  0  m ai mult 10 mii locuitori (comune)  0 î n care locuiesc (mii locuitori)  0

54 3) oraşe cu numărul de locuitori (mii loc.):  pînă la 4,99 mii locuitori (oraşe) î n care locuiesc (mii locuitori)  5.00 - 6.99 mii locuitori (oraşe) î n care locuiesc (mii locuitori)  7.00 - 9.99 mii locuitori (oraşe) î n care locuiesc (mii locu itori)  10.00 - 19.99 mii locuitori (oraşe) î n care locuiesc (mii locuitori)  mai mult de 19,99 mii locuitori (oraşe) - 1 î n care locuiesc (mii locuitori) 35968

Schimbări ale numărului populaţiei în localităţile raionului în perioada anilor 20 0 6 - 2012: - în 11 localităţi numărul populaţiei s - a redus de la 1 % până la 5 %; - în 1 localit ate s - a redus de la 5 % până la 1 0 %; - în 1 localit ate se observă o reducere a numărului populaţiei de la 1 5 % şi mai mult; - în 11 localităţi numărul populaţiei a sporit d e la 1% p î nă la 5%; - în 2 localităţi a sporit de la 5% până la 10%; - în celelalte localităţi nu s - au înregistrat schimbări esenţiale. Densitatea populaţiei r - nului Cahul constituie 81 oam/km 2 , media pe republică fiind de 117 oam/km 2 . În mediu o localitate rurală pe teritoriul raionului este populată de 1576 oam., în 5 localităţi locuiesc mai puţin de 200 oam. (Spicoasa, Greceni, Iasnaia Poleana, Sătuc, Tudoresti). O aşezare rurală minimum este populată de 42 loc - s. Treteşti şi maximum de 6009 loc. - s. Colibaş i . În mediu pe raion la 100km 2 revin 3,5 aşezări rurale, media pe republică fiind de 4,9 aşezări/100km 2 . În selectarea principiilor majore privind structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi au fost avute în vedere o serie de documente internaţionale şi naţionale printre care se menţionează: - Carta Europeană a Amenajării Teritoriului, adoptată în 1983 de Consiliul Europei, care constituie actul fundamental ce defineşte marile obiective care trebuie să orienteze politici le de amenajare a teritoriului, printre aceste obiective înscriindu - se şi dezvoltarea armonioasă a localităţilor; - Declaraţia de la Rio de Janeiro "Carta Pămîntului" adoptată de Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltării, din 1992; - Carta Urb ană Europeană adoptată de Consiliul Europei în 1993, care reuneşte într - un text unitar principii diverse şi universale asupra calităţii şi dezvoltării localităţilor urbane, a bunei gestionări la scară locală a localităţilor din fiecare ţară din Europa, sub deviza "Oraşe pentru viaţă"; - Documentele finale ale Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Aşezări Umane - Habitat II, ce a avut loc la Istambul în perioada 3 - 14 iunie 1996; - Constituţia Republicii Moldova; - Legea privind principiile urbanismului şi amenajăr ii teritoriului Republicii Moldova. - Legea privind organizarea administrativ - teritorială, cu modificările ulterioare; - Legea administraţiei publice locale, cu modificările ulterioare: - Schema de dezvoltare a spaţiului European (SDEC); - Principiile directore pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului European. După parametrii socio - economici de dezvoltare or . Cahul, corespunde totalmente statutului de centru de popularizare, îndeosebi capacitatea întreprinderilor din sfera prestări servicii. Siste mele de amenajare edilitară a teritoriului, organizarea reţelei interne de drumuri şi străzi necesită reconstrucţie capitală.

55 Fundamentarea strategică de urbanizare şi dezvoltare a reţelei localităţilor este axată pe următoarele principii: Principiul de dezvoltare stabilă . Acest principiu coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism. Dezvoltarea durabilă presupune asigurarea unor relaţii armonioase între localitate - teritoriu şi localitate – mediu şi o serie de schimbări în modul de a bordare a problemelor de urbanism şi amenajare a teritoriului. Astfel, strategia de dezvoltare a localităţilor trebuie să fie integrată în teritoriu şi ecologic, evitând transferarea problemelor în timp şi în spaţiu. Dezvoltarea durabilă presupune un şir de schimbări în metoda de abordare a problemelor de urbanism şi amenajare a teritoriului în detaliu: - integritatea problemei mediului înconjurător şi a obiectelor de diferite nivele de planificare (generale, conform tipului de activitate, administrative); - i nterdependenţa şi globalizarea modului de abordare a problemelor construcţiilor şi mediului ambiant; - durata procesului (contrar programelor de scurtă durată şi proceselor de dezvoltare), abordarea analitică, contribuţia de relevare specific mediului natura l şi antropogen; - abordarea complexă şi accesibilitatea socială în evaluarea situaţiei existente a mediului. Adoptarea principiilor de dezvoltare durabilă asigură concepţia globală cu caracter unic de dezvoltare a localităţilor şi politica de amenajare a te ritoriului. Echilibrarea interioară prevede excluderea neajunsurilor structurale, activând pe calea restructurării reţelei de localităţi în aspect teritorial şi ierarhic: - promovarea unor zone de activitate urbanistică şi dezvoltare a polilor socio - economic i puternici, care va crea contragreutate capitalei şi zonelor de influenţă; - stimularea dezvoltării unui număr stabil de poli în scopul realizării reţelelor cu mai multe centre, care va asigura dinamismul necesar prin intermediul concurenţei şi adoptării mo dificărilor; - dezvoltarea impulsivă a oraşelor mici şi satelor – centre a comunelor cu potenţialul de obţinere a statutului de oraş, în deosebi zonele unde reţeaua oraşelor este slab dezvoltată, stabilind "acoperirea" optimă a teritoriului naţional cu local ităţi ce prestează servicii astfel asigurând condiţii optime pentru abitaţia populaţiei . Principiul de concurenţă în limitele reglementate se referă la necesitatea formării ierarhiei funcţionale şi a unor nivele cantitativ şi calitativ corespunzătoare, în baza cărora localităţile pot fi împărţite după rolul şi statutul respectiv. Ierarhia şi nivelele respective nu sunt considerate elemente de organizare şi conducere, ci vor însoţi politica specifică cu caracter de stimulare, care poate interesa localităţil e în promovarea după o metodă mai obiectivă – de la un nivel ierarhic la altul, sau de la un statut inferior la unul superior. Con form acestui principiu se pot stabili categoriile şi rangurile localităţilor în dependenţă de valoarea şi rolul teritorial, de asemenea în dependenţă de sistemul bine determinat de deservire a populaţiei din punct de vedere economic şi social. În cazul dat, sub denumirea de "deservire" se subînţelege "dotarea" tehnico - edilitară, socio - cultural, administrativă, comercială etc. a l ocalităţilor, care asigură condiţii optime pentru abitaţia populaţiei în limitele raionului. Principiul complementarităţii funcţionale presupune susţinerea şi stimularea localităţilor pentru sublinierea particularităţilor identificate, care vor contribui l a specializarea funcţiilor locale. Efectul de specializare intensifică dezvoltarea localităţilor cu unul, doi sau mai mulţi poli după dimensiuni comparative, funcţionarea lor în sistemul de competitivitate, conjugat cu corelarea funcţională în evitarea che ltuielilor suplimentare neprevăzute. Principiul echilibrării interne modelului de structură de tipul, locul central, care va fi răspândit uniform pe teritoriu şi va asigura activitatea şi deservirea la nivel corespunzător. În principiu, cu cît localitatea este mai mare după numărul locuitorilor, cu atît ea concentrează anumite servicii, măreşte raza zonelor de influenţă şi asigură în mod efectiv echiparea şi clasificarea respectivă a serviciilor de deservire. Totodată, cu cît dimensiunile centrului şi terit oriului de deservire se măresc, cu atît creşte numărul, calitatea şi complexitatea serviciilor. 56 Analiza efectuată a localităţilor (utilizând indicii ce caracterizează nivelului existent de dezvoltare socio - economică şi urbanism) a stabilit existenţa proble melor legate de asigurarea cu locuri de muncă şi obiective prestări servicii, nivelul confortabil de abitaţie şi amenajare, degradarea mediului înconjurător şi landşaftului natural. La etapa actuală de cercetare au fost depistate inegalităţi între localită ţile urbane şi rurale. În limitele categoriei generale a oraşului, în calitate de criterii de identificare a lui, în proiectul "Planul de Amenajare a Teritoriului Raionului" se evidenţiază un şir de factori ce determină rolul său în reţeaua localităţilor ş i nivelul dotării corespunzătoare. Pentru evidenţierea noilor oraşe, potenţiale, în rândul localităţilor rurale, de asemenea corespunderea raionului Cahul şi a altor oraşe statutului sunt reflectaţi următorii indici minimali al calităţii şi cantităţii regl ementate:

Nr. Denumirea indicilor şi parametrii lor Oraş

1 2 3 1 Numărul populaţiei, mii oam. 5.0 Numărul lucrătorilor, în afară de cei ocupaţi în producere, agricultură 2 75 (% de la numărul total al populaţiei ocupate) 3 Asigurarea fondului locativ cu apă, (în % de la numărul total de case) 70 Dotarea caselor cu căzi şi puncte sanitare în apartamente 4 55 (% de la numărul total de case) 5 Numărul de paturi în spitale la 1000 de locuitori 7 6 Numărul de medici la 1000 de locuitori 1.8 7 Numărul instituţiilor de învăţămînt Licee, şcoli şi altele. Case de cultură, biblioteci, 8 Instituţii culturale şi obiectele de cultură construcţii sportive 9 Locuri în hotele 50 10 Străzi amenajate (% din lungimea totală) 50 Lungimea străzilor cu reţele d e alimentare cu apă 11 60 (în % din lungimea totală a străzilor) Lungimea străzilor cu reţele de canalizare 12 50 (în % din lungimea totală a străzilor) 13 Epurarea apelor menajere Staţii de epurare Străzi cu reţele de pompe pentru stingerea incendi ilor 14 60 (în % din lungimea totală a străzilor) 15 Spaţii verzi de menire socială (străzi, parcuri, scuaruri), m 2 /om 10 16 Gunoişti autorizate Colectarea separată

Disfuncţionalităţile depistate în nivelul de abitaţie a populaţiei raionului este oportun să fie incluse în programul măsurilor primordiale pe măsura dezvoltării lor în următorii ani. În timpul evaluării au fost examinate posibilităţile potenţiale a localităţilor raionului cu numărul populaţiei peste 2 - 3 mii locuitori (s. Giugiuleşti – 2950 lo cuitori, s. Slobozia Mare – 5928 locuitori, s. Brînza – 2581 locuitori, s. Alexandru Ioan Cuza – 2618 locuitori, s. Colibaş i – 6009 locuitori, s. Crihana Veche – 4219 locuitori, com. Zîrneşti - 2000 locuitori, s. Tătăreşti - 2162 locuitori, com. Pelinei - 2 355 locuitori, com. Moscovei - 3420 locuitori, com. Manta - 4034 locuitori, s. Roşu - 2942 locuitori, s. Văleni - 3050 locuitori, s. Vadul lui Isac - 3046 locuito ri) . Deoarece sunt asigurate cu resurse umane suficiente, aceste localităţi pot servi ca puncte de reper pentru comunele din nemijlocita apropiere, unde pot fi amplasate obiectele prestări servicii şi astfel îşi vor extinde zona de influenţă. În conformitate cu prevederile PATN şi conform rolului administrativ şi socio - economic exercitat se propune urm ătoarea ierarhizare a localităţilor conform rangurilor: - oraşul Cahul – localitate urbană de rangul IV; - satele – centre ale comunelor – localităţi de rangul V; - localităţile ce intră în componenţa oraşelor şi satelor (comunelor) – localităţi de rangul VI.

57 Conform proiectului PATR se propune atribuirea statutului de oraş - port pentru s. Giugiuleşti . Concomitent, s. Slobozia Mare, s. Colibaş i , com. Zîrneşti, s. Tătăreşti, com. Pelinei, com. Moscovei necesită un impuls suplimentar în dezvoltarea socio - econ omică pentru includerea lor în sistemul de aşezări ca subcentru de nivelul II de importanţă locală cu raza de deservire 5 - 10 km . Trecerea localităţilor de la un rang la altul se reglementează conform legii şi la propunerea autorităţilor publice locale dup ă consultarea cu populaţia şi instituţiile interesate, ţinînd cont de parametri calitativi şi cantitativi, care vor fi confirmaţi prin aprobarea PATR. Dezvoltarea continue a localităţilor se propune ţinînd cont de asigurarea populaţiei cu obiective prestă ri servicii şi amenajare edilitară corespunzătoare statutului ierarhic şi situarea în sistemul local de aşezări. Pentru îmbunătăţirea nivelului existent de amenajare şi prestarea serviciilor populaţiei la nivel urban, îndeosebi în zonele care sunt situate la distanţă mai mare decît raza de influenţă a oraş ului – 25 - 30km, se propun acţiuni prioritare, în special: modernizarea unor localităţi la capitolul amenajarea şi prestarea serviciilor folosind zona de influenţă potenţială. Astfel, ierarhizarea localită ţilor raionului pe ranguri se reduce la următoarele date:

Rangul Statutul localităţilor Numărul localităţilor III Oraş 1 IV Oraşe - V Comune 3 6 VI Sate 1 8

Cerinţele de bază a parametrilor calitativi şi cantitativi pentru localităţile de rangul III s unt: - P opulaţia – de regulă de la 25 mii locuitori pînă la 70 mii locuitori, populaţia din zona de influenţă – de la 30 mii locuitori pînă la 100 mii locuitori; - R aza de deservire – circa 20km; - A ccesul spre căile de comunicaţii – ieşirea la calea ferată, dru murile auto centrale şi naţionale şi ieşirea din localităţile zonei de influenţă; - F uncţiile economice – capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, eventual şi din agricultură ; - N ivelul de dotare – echipare: Instituţii publice, i nstituţii Centrele instituţiilor publice locale, organele de drept, organele judecătoreşti, partide publice şi sindicale. publice, sindicatele. Învăţămînt, cercetări Gimnazii, licee profil general şi profil specializat, colegii, şcoli ştiinţifice profesio nale, filialele instituţiilor de cercetări. Ocrotirea sănătăţii şi Spitale de profil general, staţii de asistenţă medicală urgentă, asistenţa socială dispansere, instituţiile preşcolare, aziluri pentru bătrîni Cultura Case de cultură, cinematografe, bibl ioteci, muzee, săli de expoziţie, etc. Comerţ, servicii Diversificarea obiectelor: magazine specializate şi mixte, comerciale supermarkete, pieţe comerciale, alte obiecte de deservire comercială Turism Hotele de 3 stele cu capacitatea de cel puţin 50 lo curi Activităţi financiar – Sucursale sau filiale ale unităţilor financiare, bancare şi de bancare, asigurări asigurări; Sport, agrement Stadioane, terenuri şi săli sportive (competiţii locale sau raionale), alte edificii sau obiecte de distracţie şi agre ment Protecţia mediului Agenţii de protecţie a mediului şi servicii, monitorizarea degajării şi igienei poluante. Alimentarea cu apă şi Reţele de alimentare cu apă, sisteme de colector de canalizare, canalizare staţii de epurare 58 Obiecte de cult Lăcaş d e cult, comunităţi Transport, comunicaţii Gări, autogări, oficiile poştale, centrale telefonice Securitate Poliţia, instituţii speciale

Cerinţele de bază a parametrilor calitativi şi cantitativi pentru localităţile de rangul IV sunt: - Populaţia – de re gulă de la 5 mii locuitori pînă la 30 mii locuitori, populaţia din zona de influenţă – de la 5 mii locuitori pînă la 40 mii locuitori; - Raza de deservire – circa 10 - 20km; - Accesul spre căile de comunicaţii – ieşirea la calea ferată, drumurile auto centrale ş i naţionale, ieşirea la centrele de rang superior şi legături facile cu localităţile zonei de influenţă; - Funcţiile economice – capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar (industrie prelucrătoare şi construcţii), terţiar (servicii sociale ş i comerciale) şi primar (industrie extractivă, agricultura, piscicultura, silvicultura); - Nivelul de dotare – echipare: Administrare publică Primăria, organe de drept, notariat Educaţie, învăţământ Instituţiile de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, î nvăţământul liceal Ocrotirea sănătăţii şi Spitale de profil general, maternitatea, dispensare, policlinici, asistenţa socială staţii de asistenţă medicală urgentă, farmacii, aziluri pentru bătrîni Cultura Case de cultură, cinematografe, biblioteci, muzee , săli de expoziţie, etc. Servicii comerciale Magazine specializate şi mixte, pieţe comerciale Turism Hotel de 2 stele cu capacitatea de cel puţin 50 locuri Activităţi financiar – Sucursale sau filiale ale unităţilor financiare, institu ţii creditare, bancare, asigurări societăţile de asigurări Sport, agrement Construcţii sportive, săli sportive pentru competiţii raionale, parcuri publice şi alte spaţii verzi pentru odihnă. Protecţia mediului Agenţii de protecţie a mediului şi servicii înconjurător Obiec te de cult Lăcaş de cult Transport, comunicaţii Autogări, se poate gară feroviară, oficii poştale, CTA Ordine, securitate Poliţia

Rangul V este atribuit satelor – centre ale comunelor. Cerinţele minime, necesare pentru deservirea satelor din componenţa comunelor, presupun în centrele rezidenţiale ale comunelor prezenţa următoarelor obiecte: - sediu primăriei; - grădiniţă, şcoală primară şi gimnaziu; - dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; - oficiu poştal, servicii telefonice; - sediul poliţiei; - casă de cultură, bibliotecă; - magazin de produse alimentare şi nealimentare, casă de deservire socială; - terenuri de sport amenajate; - obiecte de cult; - cimitir; - staţie transport auto (staţie c .f.); - punct veterinar, sediu serviciu de pompieri; - puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor; - alimentarea cu apă prin cişmele stradale. 59 În majoritatea comunelor elementele propuse pentru investigarea corespunderii rangului sunt prezente. Indicatorii tipici negativi sunt: capacitatea scăzută a obiectelor de ocro tire a sănătăţii, prezenţa atelierelor de deservire socială, construcţiile sportive, platformelor pentru depozitarea deşeurilor , nivelul redus de asigurarea populaţiei cu apeduct centralizat. Rangul VI include localităţile ce intră în componenţa oraşelor ş i satelor (comunelor). Prezenţa anumitor instituţii publice sau comerciale şi mărimea lor, se determină după numărul de locuitori şi condiţiile de dislocare a localităţilor. Condiţiile minime obligatorii pentru satele cu populaţia mai mare de 200 locuitori , presupun prezenţa următoarelor obiecte: - şcoala primară; - instituţii medicale; - magazin de produse alimentare şi nealimentare. Aceste condiţii se referă şi la satele izolate, adică ce sunt situate la o distanţă mai mare de 3 - 5km, cu populaţia mai mică de 20 0 oameni. Structura sistemului localităţilor după statutul şi rangul lor accentuează unele disfuncţii, care după condiţiile de dezvoltare durabilă, trebuie realizate atît din iniţiativele locale, cît şi prin implicarea organelor coordonatoare cu un rang m ai superior. Totodată, soluţionarea acestor probleme trebuie fie coordonată prin evaluarea continuă a dezvoltării complexe a localităţilor raionului analizate la etapa următoare a PATR.

1. 4 . Potenţialul economic

1. 4 .1. Situaţia existentă

Raionul Cahul se caracterizează prin poziţie economico – geografică favorabilă, prin prezenţa frontierei extinse cu România la vest şi cu Ucraina la sud, prin faptul că raionul este traversat de cîteva căi de transport de importanţă internaţională care favorizează stabi lirea relaţiilor economice în cadrul raionului, cu alte regiuni din republică şi cu statele învecinate. Prezenţa căii ferate, aeroportului Cahul şi Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti crează premise pentru dezvoltarea economiei raionului pentru persp ectivă. Baza economiei raionului o constituie complexul agroindustrial fiind prezentat prin întreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole.

1.4.1.1. Estimarea complexului industrial existent în structura administrativ - teritorială a raionului Cahul

Complexul industrial existent încadrat în structura administrativ - teritorial face parte din pilonii principalii al infrastructurii raionului, pe principalele ramuri: industria prelucrătoare, industria de construcţie, industria uşoară etc., ponderea căruia constituie 5 - 10% din potenţialul economic al Republicii Moldova. Sectorul industrial actualmente este mai bine dezvoltat în zona urbană şi mai slab în teritoriul rural. În baza cercetărilor efectuate în teren putem constata, că o parte din întreprin derile anterior funcţionabile, astăzi nu mai activează. Are loc fenomenul de reorganizare sau reprofilare a întreprinderilor în activităţi de producere şi servicii sau parcelarea în loturi de diferite domenii de producere. Factorii principali ce au adus la diminuarea activităţilor de producere industriale în linii mari sau datorat politicii slabe de dezvoltare a economie Naţionale mai ales a relaţiilor de piaţa, preţurile majorate la sursele energetice, fluctuaţia braţelor de muncă şi a cadrelor, lipsa inve stiţiilor autohtone şi străine. În fond obiectivele industriale necesită o reorganizare profunda de activitate atât la nivel de stat cât şi privat racordate la condiţiile şi necesităţile economiei de piaţa.

60 Actualmente sistemul industrial de producere al r aionului este formată din diferite unităţi economice mai importante: Sectorul urban

Aici sunt încadrate în activitîţii de producere peste 80 de întreprinderi industrial e de diferite domenii ramural e amplasate în intravelanul or. Cahul în zonele industria le pe o suprafaţa totală 173,00 ha, la care sunt încadraţi în câmpul muncii peste 2000 de salariaţi pe diferite domenii şi ramuri industriale pentru activităţi de producere. În prezent or. Cahul dispune de un potenţial economico - industrial relativ dezvolta t faţă de cel de pînă la începutul restructurării economiei şi cuprinde domeniile de activităţi în ramurile industriilor: alimentară, uşoară, construcţie şi materialele de construcţie, agricole şi alte (vezi tab. 1.4.1.1.1. Anexe). Majoritatea întreprinder ilor industriale sunt concentrate compact în zonele industriale anterior formate. Cele mai importante întreprinderi ce activiază în raionul Cahul sunt: În industria alimentară : " Fabrica de br î nzeturi " SA cu capacitate a de peste 70 tone de produse lactate , 2,3 tone de unt şi peste 0,5 tone de caşcaval; Fabrica de bere " Unitac " SRL cu capacitatea de peste 1,6 mln. sticle /an; Fabrica de P î ine " Cahul Pan " SA şi " Savit - Sim " SRL cu capacitate a total ă de peste 37 tone de produse panificaţii pe zi etc . În industri a uşoară : Fabrica de tricotaj " Tricon " SA cu capacitatea de 300000 buc/an; Fabrica de confecţii " Tricon Fantazi " SRL, cu capacitatea de 150000 buc/an.

or. Cahul

În industria de construcţie : întreprinderi de producere a materialelor de construcţie şi depozitare: SA " Constructorul - Sud " cu capacitatea de 1,5 mln. lei/an; SRL " Tir - Trans - Grup " cu capacitate a de 4,8 mln. lei/an; SA " Fauraş " cu capacitate a de 1,5 mln. lei/an; SA " Drumuri Cahul " cu capacitate a de 10,00 mln. lei/an. Industria de producere a mobilei Î.I. " Renaissanco - Podvalenko " . Concomitent de menţionat, ca mai multe întreprinderi şi - au stopat activităţile de diverse motive at î t economice c î t şi lipsa de investiţii. Aceste sunt: 2 baze de transport auto: BTA - 3 şi BTA - 10; SA " TRICON " teritori al baza; SA " Cheramzit " ; Fabrica de conserve " PROVIT " ; SA " Zidarul " ; Fabrica de vinuri; " Fabrica de br î nzeturi” ş.a. Acest întreprinderi vor fi supuse reprofilării sau reorganizării în alte tipuri de activitate.

61 Sectorul rural

Mediul rural este slab dez voltat în activităţi de producere , principalele sunt: - 11 fabrici de vin – " Vismos " din s. Moscovei ; " Vinia Traian " din s. Găvănoasa ; " Vieru - Vin " şi " Burlacu - Vin " din s. Burlacu ; " Mărgăritar " din s. Colibaşi ; " Podgoria Dunării " din or. Cahul ; " Trifeşti " di n s. Huluboaia şi s. Bucuria ; fabricile din s. Brînza şi Slobozia Mare ; - 37 oloiniţe ; - 20 mori şi brutării ; - 7 cariere de ex tragere a materialelor de construcţie în satele - Andruşul de Jos (argilă), Andruşul de Sus (nisip), Bor c ea g (nisip), Chioselia Mar e (nisip), Crihana Veche (nisip), Lebedenco (nisip), Moscovei (nisip), Pelinei (argilă), Slobozia Mare (nisip); - depozite de păstrare a ceriale etc .

Moara - brutărie s. Burlacu Fabrica de vinuri s. Burlacu

Teritoriile întreprinderilor nefuncţionale vor fi supuse reorganizării în diferite domenii de activitate economică sau alte scopuri necesare pentru necesităţile raionului din sectorul rural. Structura ramurală de sinteza a obiectivelor industriale de atragere în c î mpul muncii a populaţie, numărul de întreprinderi şi volumului de producţie aflate în activitate se caracterizează sucind în tab. 1.4.1.1.2. Tabelul 1.4.1.1.2.

Structura ramurală de sinteză a raionului Cahul pe anii 2010 - 2013

Ramurile principale Unitatea de Denumirea Materiale şi Alte măsură Alimenta ră Uşoară Total construcţii ramuri

A. Structura salariaţilor Om 52 2 798 717 532 1960 angajaţi la întreprinderi % 27 40 6 27 100 industriale

B . Structura ramurală de u.e. 29 2 7 18 5 9 activitate a întreprinderilor % 52 4 1 2 3 2 100 industriale mln. lei 206,90 61,30 3,50 271,80 543,50 C . Volumul de producţie: % 38 11 1 50 100 Not ă. Legenda: u.e. - unităţi economice (întreprinderi) .

62 Din cele menţionate în complexul industrial conform cercetărilor putem constata, că pe parcursul perioadei de tranziţie, industria raionului este afectată de mai multe discrepanţe structurale şi probleme economice a ţării în ansamblu unde are loc procesul de industrializare. Este necesar ă modificare a esenţială a structurii politice industriale, bazate pe dezvol tarea primordială a ramurilor economiei , ţin î nd cont de procesele şi tendinţele globalizări de producere şi poziţionării ei pe piaţa existent şi autotohtonă.

1.4.1. 2 . Sectorul a gric ol

Agricultura este specializată în cultura cerealelor şi culturilor teh nice, a viţei - de – vie şi pomilor fructiferi. Suprafaţa totală a terenurilor cu destinaţie agricolă – 100,7 mii ha, ceea ce constituie 65,2% din suprafaţa totală a teritoriului raionului. Aproximativ 68% din populaţia raionului locuieşte în mediul rural, din tre care 56,8 mii oam. cu vîrsta aptă de muncă. Gradul de ocupare a populaţiei în cîmpul muncii, în mediul rural constituie 20% din populaţia aptă de muncă. Actualmente, pe teritoriul raionului activează 56 întreprinderi agricole. Principalele întreprinder i din agricultură pe teritoriul raionului sunt: s. Roşu - SRL " Vulpe E " , SRL " Staliuţa " , SRL " Cenar " ; s. Pelinei – SRL "Rudpel - Agro", s. Crihana Veche - SRL "Petricei – Agro ", SRL "Sviral - Agro"; s. Baurci - Moldoveni – SRL "Baur MW", SRL "Consolitera etc. D e asemenea, pe teritoriu raionului în s. Burlacu şi Slobozia Mare funcţionează fabrici de vinuri, iar în s. Colibaş i , Zîrneşti, Moscovei, Alexanderfeld şi Tătărăşti – secţie de achiziţionare şi prelucrare primară a strugurilor. Lista principalelor întrepri nderi şi agenţi economici din agricultură pe teritoriul raionului este reflectă în tab. 1.4.1. 2 .1. Tabelul 1.4.1. 2 .1.

Lista principalelor întreprinderi şi agenţi economici din agricultură pe teritoriul r - lui Cahul

Denumirea agentului Localitate a Tipul activităţii economic "Molvit - Grup" SRL s. Gavanoasa Cultura plantelor cerealiere, tehnice "Antares" Firma SRL s. Gavanoasa "Blastos - Agro" SRL s. Cucoara Cultura plantelor cerealiere, tehnice "Tinasim - Chebac" SRL SC s. Crihana Veche Cultura plan telor cerealiere, tehnice "Producţia Pitarului" s. Cotihana "Livada FPC" SRL s. Paşcani Cultura plantelor cerealiere, tehnice "Elba" SRL s. Zîrneşti Iurco - SRL FPC s. Roşu Producerea producţiei agricole "Doina" SRL s. Roşu Producerea producţ iei agricole "Vulpe E." SRL s. Roşu Producerea producţiei agricole "Staliuta" SRL s. Roşu Producerea producţiei agricole "Vovip - Agro" SRL s. Roşu Producerea producţiei agricole "Nic si Com" SRL s. Roşu Producerea producţiei agricole "Cena r" SRL s. Roşu Producerea producţiei agricole "Mihdum" SRL s. Roşu Producerea producţiei agricole "Famir - Com" SRL s. Roşu Producerea producţiei agricole "Terro - Vitis" SRL s. Burlacu Cultura cerealelor şi culturilor tehnice "Isovar" SRL s. Burlacu Producerea şi depozitarea culturilor agricole "Savitera" SRL s. Burlacu Cultura cerealelor şi culturilor tehnice "Daniud" SRL s. Giurgiuleşti Cultura cerealelor şi culturilor tehnice "Rerigal" SRL s. Giurgiuleşti Cultura cerealelor şi culturilor tehnice "Valea Străjii" SRL s. Giurgiuleşti Cultura cerealelor şi culturilor tehnice

63 Fitotehnia

Cultura plantelor agricole este baza agriculturii raionului. Actualmente terenurile arabile constituie 74,5 mii ha, dintre care suprafaţa însă mînţărilor 56,1 mii ha (75%), inclusiv, grîu de toamnă 14,6 mii ha (25,9%), porumbul pentru boabe 14,0 mii ha (24,8%), floarea - soarelui 13,6 mii ha (24,2%). Informaţia privi tor la dinamica schimbărilor structurale privind utilizarea pămîntului arabil pe te ritoriul raionului este reflectată în tab. 1.4.1. 2 .2. Tabelul 1.4.1. 2 .2

Dinamica schimbărilor structurale privind utilizarea pămîntului arabil pe teritiriul r - lui Cahul

Anii Prognoza pentru Grupuri de culturi 2004 2007 2010 2012 perspectivă Unitatea de măsură ha % ha % ha % ha % ha % Teren arabil 75369 100 74978 100 74439 100 74469 100 73000 100 Suprafaţa 69890 92,7 62770 83,7 56172 75,4 56144 75,3 73000 100 însămînţărilor, total Culturi cerealiere - grîu de toamnă 18266 26,1 17361 27,6 15813 28, 1 14551 25,9 1600 21,9 - porumbul pentru 71420 30,6 15161 24,1 11103 19,7 13965 24,8 19500 26,7 boabe Culturi tehnice - floarea soarelui 14667 20,9 12394 19,7 8934 15,9 13620 24,2 14500 19,8 - sfecla de zahăr 106 0,1 0 0 0 0 0 0 0 0 Legumele 260,8 0,3 48,6 123,2 0,2 94,6 0,1 150 0,2 Cartoful 30 81,5 0,1 107,1 0,1 31,9 130 0,1 Culturi furajere 2679 3,8 3555 5,6 3474 6,1 3099 5,5 5000 6,8

În perioada anilor 2004 - 2012 s - au înregistrat schimbări în structura fitotehniei. Suprafaţa terenurilor arabil e s - a redus cu 900 ha, ceea ce constituie 1,2 %, inclusiv, suprafaţa însămînţărilor s - a redus cu 13,7 mii ha (19,7 %). Pentru perspectivă se prevede valorificarea 100 % a terenurilor arabile, care constituie - 73 mii ha. Informaţia privind productivitatea culturilor agricole de bază este reflectată în tab. 1.4.1. 2 .3. Tabelul 1.4.1. 2 .3. Productivitatea culturilor agricole de bază (total pe raion)

Anii Prognoza pentru Nr. Denumirea indicilor 2004 2007 2010 2012 perspectivă Cereale ş i leguminoase, 1 30,4 10,2 22,1 8,1 38,2 total inclusiv: - grîu de toamnă 30,5 14,2 17,7 10,1 35,0, - orz, total 23,2 9,9 11,7 10,4 32,5 - porumb pentru boabe 34,6 4,5 38,9 4,3 5,5 2 Floarea soarelui 11,7 3,5 16,3 7 25 3 Soia 9,5 1,1 8,2 0 0 4 Sf ecla de zahăr 0 0 0 0 0 5 Tutun 0 0 0 0 0 6 Cartofi 135,9 37,5 105,8 23,1 150 7 Legume în cîmp deschis 48,4 27 79,9 112 130 8 Bostănoase 30,3 30 69 21,3 95 Porumb pentru siloz ş i mas ă 9 138,2 38 94,1 69,5 150 verde 10 Furajere rădăcinoase 304, 8 35,7 697,7 0 800 11 Struguri 42,3 39,3 17,3 29,7 65 12 Fructe 27 14,6 21,1 14,5 70

64 În rezultatul analizei se înregistrează a scădere a productivităţii culturilor agricole de bază în medie de 2 - 3 ori. Doar, productivitatea legumelor de cîmp în perio ada anilor 2004 - 2012 a sporit de 2,3 ori. Pentru perspectivă se prevede sporirea productivităţii pentru toate culturile în medie de 3 ori. Informaţia privind "Indicatorii principali în agricultură a r - nului Cahul " este reflectată în tab. 1.4.1. 2 .4. Anexe. Conform datelor statistice, în perioada anilor 2007 - 2012 a sporit profitul net în întreprinderile agricole de 3,5 ori. Producţia globală a culturilor de 2,3 ori, incl u siv, culturile cerealiere şi leguminoase de 2,2 ori, floarea - soarelui de 5,2 ori, strug uri i de 1,8 ori, fructe le şi pomuşoare le de 2,5 ori. Dinamica şi structura suprafeţelor cultivate cu plantaţii multianuale este reflectată în tab. 1.4.1. 2 .5. Tabelul 1.4.1. 2 .5. Dinamica şi structura suprafeţelor cultivate cu plantaţii multianuale (total p e raion)

Denumirea culturilor Anii Prognoza pentru agricole 2004 2007 2010 2012 perspectivă Unitatea de măsură mii ha % mii ha % mii ha % mii ha % mii ha Culturi multianuale: 17,4 100 17 100 17,8 100 17 100 20,8 Plantaţii de viţă de vie, tota l: 14,9 85,6 14,6 85,8 15,5 87,5 14,9 87,6 17,6 Inclusiv plantaţii tinere 0,9 7,5 7,1 1,2 1,2 Livezi, total 2,5 14,4 2,4 14,2 2,2 12,4 2,4 12,4 3,2 Inclusiv plantaţii tinere: 0,16 0,6 0,5 0,5 0,4 0,75

Structura şi suprafaţa viţei - de - v ie şi a livezilor pentru perioada anilor 2004 - 2007 nu s - a schimbat. Pentru perioada de proiect se prevede extinderea suprafeţelor viţei - de - vie pînă la 17,6 mii ha, a livezilor pînă la 3,2 mii ha. Către anul 2030 sporirea producţiei globale pînă la 105,6 mi i tone. Informaţia este prezentată în tab. 1.4.1. 2 .6. Tabelul 1.4.1. 2 .6.

Pronosticul dezvoltării viticulturii în gospodăriile de producţie - marfă în anii 2012 - 2030 (total pe raion)

Suprafaţa, mii Exportul Recolta Producţia Valoarea ha Plantarea, Defrişarea, strugurilor Anii me die, globală, producţiei, inclusiv mii ha mii ha de masă, T otală q/ha mii tone mln lei pe rod mii tone 2012 14,9 13,3 257 785 29,7 36,6 113,9 0,4 2020 16,2 14,2 680 300 60 85 255,1 4 2030 17,6 15,4 715 425 68,5 105,6 316,9 5,5

Ameliorarea şi irigaţia terenurilor agricole

Condiţiile climatice a raionului sunt favorabile pentru dezvoltarea agriculturii, concomitent, în comparaţie cu alte regiuni ale republicii Centrală şi de Nord, în regiunea de Sud secetele au o frec venţă mai sporită, fapt ce necesită extinderea terenurilor irigate. Pentru încadrarea în cîmpul muncii a populaţiei apte de muncă un rol important îl are majorarea suprafeţelor sub plantaţiile de legume. Majoritatea suprafeţelor se află în Lunca Prutului unde 90 la sută au fost terenuri irigabile, deaceia, actualmente, un rol important în dezvoltarea legumiculturii îl are restabilirea sistemelor de irigare. În acest context r - nul Cahul a fost selectat în cadrul Programului de asistenţă nerambursabilă acord ată din partea Guvernului SUA prin intermediului Corporaţiei Provocările Mileniului, în cadrul căruia vor fi reabilitate sistemele centralizate de irigare - Chircani - Zîrneşti şi Roşu - Crihana - Veche cu o suprafaţă de aproximativ 4000ha.

65 Actualmente, în r - nu l Cahul bazine pentru irigaţie sunt construite şi funcţionează doar în localităţile Larga Nouă, Zîrneşti, Cucoara, Roşu în s. Crihana Veche (nu funcţionează). În scopul dezvoltării durabile şi păstrarea sistemelor de irigaţie existente sunt necesare un şi r de măsuri - inventarierea sistemelor de irigaţie existente şi reabilitarea avantajului economic, crearea pe terenurile irigate a asociaţiilor consumatorilor de apă, soluţionarea problemei tarifelor la energia electrică, apa utilizată pentru irigaţie pînă la bazinele distribuitoare şi căile de soluţionare.

Zootehnia

În perioada tranziţiei la economia de piaţă, paralel cu privatizarea terenurilor agricole, s - au înregistrat schimbări esenţiale, care au contribuit la scăderea producţiei agricole şi zootehn ice. Ca rezultat s - a redus volumul produselor animaliere şi astfel, piaţa internă a fost invadată de produse de import, care, nu întotdeauna corespund standardelor sanitare, însă sunt accesibil e după preţ. Actualmente, pe teritoriul r - nul u i Cahul creştere a animalelor este axată pe creşterea bovinelor, însă se cresc frecvent şi porcine, păsări, cabaline, care în majoritatea cazurilor sunt întreţinute în gospodăriile ca s nice pentru necesităţile familiei şi parţial comercializate pe piaţa internă sau în calit ate de materie primă pentru întreprinderile industriei prelucrătoare. Informaţia privind efectivul de animale în raion este reflectată în tab. 1.4.1.2. 7 . Anexe. În perioada anilor 2007 - 2011 efectivul de bovine s - a redus cu 2,3 mii capete sau cu 34 %, res pectiv numărul ovinel or şi caprinel or a u scăzut cu 9,4 mii capete – 12 %, porcine lor a sporit cu 4,2 mii capete – 25 %. Concomitent pe teritoriul raionului funcţionează un şir de ferme de creştere a bovinelor, porcinilor, păsărilor etc, informaţia este ref lectată în tab. 1.4.1.2. 8 .

Tabelul 1.4.1.2. 8 . Lista principalelor ferme pe teritoriul raionului

Nr. Denumirea întreprinderii Localitatea Capete 1 Ferm e de bovine s. Alexanderfeld 482 com. Burlacu 215 com. Burlăceni 12 2 Ferm e de porcine s. Ale xanderfeld 96 s. Badicul Moldovenesc 21 com. Burlăceni 7577 s. Crihana Veche 29 com. Moscovei 104 com. Tartaul de Salcie 17 s. Vadul lui Isac 124 com. Zîrneşti 51 3 Ferm e de o vine / caprine s. Alexanderfeld 2987 com. Burlacu 587 com. Burlăceni 342 s. Crihana Veche 990 com. Moscovei 681 4 Ferm e cabaline s. Alexanderfeld 15 com. Burlacu 5 5 Ferm e avicolă com. Burlăceni 100 s. Vadul lui Isac 375

Piscicultura

Din punctul de vedere economic, creşterea pestelor în he leştee este o ramură economică ca şi vităritul, horticultura şi se deosibeşte prin procesele sale tehnologice şi pisciculturale. Preţurile înalte la nutreţuri, îngrăşăminte, energie electrică, combustibil, a puietului de populare, sistema de impozit, ce fu ncţionează şi alţi factori au dus la nerentabilitatea metodei intensive de creşterea peştilor din iazuri (fără o anumită dotaţie financiară pentru piscicultură).

66 Prezenţa pe teritoriul raionului Cahul a numeroaselor iazuri şi bazine de acumulare prezintă p remise pentru dezvoltarea pisciculturii. Actualmente, SA "Pepiniera piscicolă Z onala Cahu l " amplasată în s. Crihana Veche nu f uncţion ează. În scopul dezvoltării eficiente a pisciculturii în raion sunt necesare următoarele măsuri – darea în arendă agenţilo r economici în piscicultură ori persoanelor particulare pe baza de contract a iazuril or şi acumulatoarelor de menire complexă , introducerea datel or fişei tehnice a bazinului de apă, productivitatea potenţială a ecosistemei acvatice pe care agentul economi c este obligat să capete în decurs de 2 ani de exploatare a bazinului.

Silvicultura

Dezvoltarea durabilă a unei ţări nu poate fi concepută fără o politică şi un concept clar în direcţia conservării şi extinderii suprafeţelor acoperite cu pădure, care în condiţiile Republicii Moldova este practic cel mai important component stabilizator al mediului. Sarcina prioritară la etapa actuală a autorităţilor silvice de stat este conservarea patrimoniul forestier existent, cît şi extinderea substanţială a acestuia. Pădurile constituie o inestimabilă sursă de cele mai diverse beneficii. Pe lângă aportul direct la economia naţională prin valorificarea produselor lemnoase şi nelemnoase, pădurile constituie un factor de primă importanţă în menţinerea echilibrului ecolog ic. Pădurile creează microclimatul propriu capabil să diminueze efectul factorilor climatici nefavorabili. Este notorie şi contribuţia pădurilor la stabilizarea continuă a pânzei freatice, menţinerea resurselor acvatice, a echilibrului dioxidului de carbon , azotului, fosforului, la emisia oxigenului etc. Pădurile au o pondere semnificativă şi la diminuarea proceselor de eroziune a solurilor, a alunecărilor de teren. Multitudinea serviciilor oferite de pădure nu sunt inepuizabile, atitudinea nechibzuită faţ ă de componenta forestieră a echilibrului ecologic, ar aduce pagube irecuperabile nu numai actualei societăţi, dar în special generaţiilor viitoare. Din aceste considerente, gestionare durabilă a pădurilor şi vegetaţiei forestiere a devenit o preocupare pr ioritară a fiecărui stat şi comunităţii mondiale în ansamblu. Suprafaţa totală a Fondului silvic a r - nului C ahul constituie 18 483 ha , ceea ce constituie 11,9 % din teritoriul raionului. Suprafaţa totală a pădurilor masive din raion constituie 12 818,5 ha, inclusiv păduri masive gestionate de ÎSS "Silva Sud" – 5516,5 ha, ÎS I SC "Manta - V" – 7302,0 ha. Pădurile gestionate de administraţia publică locală a raionului – 1472,7 ha, alţi deţinători – 5,2 ha. Informaţia privind structura şi lista întreprin derilor de stat pentru silvicultură din r - nul Cahul în profil teritorial este reflectată în tab. 1.4.1. 2 . 9 . Anexe. Pentru raionul Cahul, care se caracterizează prin alternanţe semnificative de temperaturi, secete frecvente, deficit de apă, suprafeţe afect ate de ravene rolul protector al pădurilor capătă o importanţă vitală. Conform datelor prezentate de ÎS ISC "Manta - V" şi ÎSS "Silva Sud" pe teritoriul raionului suprafaţa teritoriilor degradate, în deosebi afectate de ravene, constituie 209 ha. Informaţia privind suprafaţa teritoriilor silvice degradate în profil teritorial al raionului este reflectată în tab. 1.4.1.2. 10. Anexe. Pe teritoriul raionului predomină pl a ntaţiile de salcîm alb care constituie 73,9 % din toată suprafaţa împădurită. Din pădurile indigene s - au păstrat doar masive de gorun cu sateliţi de scumpie, arţar, carpen, frasin şi tei. În partea de sud a raionului se întîlnesc crînguri de stejar, pufos cu subarboret din frasin, arţar tătăresc, spinul cerbului, porumbar, păducel, măs eş. În lunca Prutului sunt prezente păduri de salcie, răchită, plop argintiu, luncile crescute cu rogoz şi graminee. Majoritatea pădurilor sunt plantate, vîrsta medie – 40 - 50 ani. Pădurile din Republica Moldova sunt încadrate în grupa I funcţională, avînd în exclusivitate funcţii de protecţie a mediului înconjurător. În raport cu funcţiile ce le revin, pe teritoriul r - nului Cahul se disting următoarele subgrupe funcţionale: - păduri de protecţie a solului – 11741,5 ha; - fîşii de pădure cu funcţii de protecţi e a apelor – 446,0 ha; - rezervaţii – 676,1 ha. 67 Informaţia privind importanţa funcţională a pădurilor în profil teritorial este reflectată în tab. 1.4.1. 2.11 . Anexe. Regenerarea şi extinderea pădurilor este una din principalele sarcini ale sectorului fore stier naţional. În perioada 2008 - 2012 regenerarea pădurilor în fondul forestier gestionat de Agenţia " Moldsilva " pe teritoriul r - nului Cahul a fost asigurat de ÎS ISC "Manta - V" şi ISS "Silva - Sud" pe o suprafaţa totală de 3111 ha. Din această suprafaţă, 475 ha au fost plantate cu culturi silvice, 1086 ha au fost parcurse cu lucrări de ajutorare a regenerării naturale, iar 519 ha s - au regenerat natural. Informaţia privind suprafeţele parcurse cu lucrări de regenerare a pădurilor şi extinderea suprafeţelor aco perite cu vegetaţie forestieră în perioada 2008 - 2012 pe teritoriul raionului este reflectată în tab. 1.4.1 .2.12 . Anexe. Con comitent, în perioada anilor 2010 - 2012 pe teritoriul raionului au fost efectuate tăieri de regenerare volumul total al cărora a spor it de la 12 , 5 mii m 3 în 2010 pînă la 14,0 mii m 3 în 2012. Pentru perspectivă se preconi z ea z ă tăieri de regenerare în volum de 8,6 mii m 3 . Informaţia privind volumul total al tăierilor de regernerare în profil teritorial al r - nului Cahul este reflectată în tab. 1.4.1. 2 . 13 . Anexe. Printre problemele principale ale sectorului forestier din Republica Moldova care s - au aprofundat pe parcursul ultimilor ani sunt: - reducerea diversităţii biologice a ecosistemelor forestiere şi speciilor din biocenoze; - gradul scăzu t de împădurire a teritoriului, evident insuficient pentru menţinerea unui echilibru ecologic constant; - înrăutăţirea stării de vitalitate şi sănătate a pădurilor; - răspîndirea speciilor adventive şi invazibile; - provenienţă vegetativă din lăstari avînd o re zistenţă mult mai redusă la acţiunea factorilor biotici şi abiotici nefavorabili; - prezenţa în cadrul ariilor protejate a unor arborete aflate într - o stare avansată de degradare, derivate, arborete de specii introducente cu un comportament agresiv faţă de speciile autohtone etc.; - tăierile ilicite masive pentru necesităţi energetice, în deosebi în localităţile rurale; - recrearea şi agrementul necontrolat şi nedirijat, accesul larg al populaţiei în păduri; - stoparea cre ă rii î n ultimii ani a perdelelor de prote c ţ ie a c î mpurilor ş i distrugerea celor existente .

Alte tipuri de activităţi

În majoritatea satelor din r - nul Cahul, activează meşteri populari, specializaţi în prelucrarea lemnului, împletitul în lozie, broderit, confecţionarea instrumentelormuzicale et c. Actualmente, pe teritoriul r - nului Cahul meşterii populari practică diferite îndeletniciri: - cioplitul în lemn în satele Giurgiuleşti, Burlacu , Văleni, Alexanderfeld, Cahul; - împletitul în lozie în satele Paşcani, Slobozia Mare, Văleni, Burlacu ; - conf ecţionarea instrumentelor muzicale în satele Pelinei, Văleni; - obiecte din paie în satele Pelinei, Colibaşi; - croşetare, broderii în satele Burlacu , Slobozia Mare, Văleni, Zîrneşti; - cojoace din piei de oaie în s. Colibaşi. Conform datelor statistice de la 01.01.2013 pe teritoriul raionului numărul angajaţilor pe activităţi economice constituie 20372 persoane, inclusiv în sectorul bugetar – 7157 oam., în sectorul real – 13215 oam. Nivelul sporit al şomajului se reflectă negativ asupra dezvoltării socio - econ omice a raionului. Cea mai mare parte a populaţiei ocupate se înregistrează în sectorul agricol, comerţ şi învăţămînt. Indicii principali al ocupării forţei de muncă pe teritoriul raionului este reflectată în tab. 1.4.1.1.3.

68 Tabelul 1.4.1.1.3

Numărul sal ariaţilor pe activităţi economice în raionul Cahul

Salariaţi, Sectorul Sectorul Nr. Ramura economiei total bugetar real 1 Agricultură, economie, vînatul, silvicultură şi piescuitul 2995 13 2982 2 Industrie 3008 - 3008 3 Construcţii 452 - 452 4 Com erţ cu ridicata şi cu amănuntul 2587 - 2587 5 Hoteluri şi restaurante 213 - 213 6 Transporturi şi comunicaţii 1069 - 1069 7 Activităţi finaciare 349 - 349 8 Tranzacţii imobiliare 567 93 474 9 Administraţie publică 1668 1668 - 10 Învăţămînt 4726 4675 51 11 Sănătate şi asistenţă socială 1932 237 1695 12 Alte activităţi de servicii collective sociale şi personale 807 471 336 Total 20372 7157 13215

1.4.2. De z voltarea economiei raionului

1.4.2.1. Obiectivele şi direcţiile principale de dezvolt are a complexului industrial

Rezultatele estimative ale datelor de activitate a complexului industrial existent pe teritoriul r - n ului Cahul se caracterizează prin nivelul scăzut de productivitate industrială, reducere a locurilor de muncă, de asemenea , se constată degradarea morală şi fizică a fondurilor fixe de producere. În acest context obiectivul strategic al politicii industriale a raionului constituie formarea ramurilor industriale competetive producătoare de mărfuri de înnaltă calitate, la nivelul s tandardelor internaţionale, bazate pe utilizarea tehnologiilor avansate şi performante. Atingerea scopurilor propuse va fi posibilă prin următoarele condiţii:  Efectuarea inventarierii totale de activitate a tuturor complexelor economice cu aprecierea renta bilităţii lor şi perspectiva dezvoltare a acestora;  Urgentarea de restructurizare a întreprinderilor nerentabile şi formarea business - ului mic şi mediu ţinându - se cont de priorităţile de dezvoltare a industriei raionului;  Crearea parcurilor industriale de producere a mărfurilor industriale ca fiind o cale de creştere a eficienţii activităţii industriale şi de majorare a volumelor de producţie atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă;  Lichidarea întreprinderilor nerentabile sau reorganizarea lor în alte domenii de activitate de producere ţinându - se cont de priorităţile de dezvoltare a industriei;  Crearea noiilor activităţi şi reconstrucţia întreprinderilor vechi ale complexului de prelucrare a produselor agricole luând în consideraţie resursele naturale a le raionului. Re i eşind din obiectivele politicii industriale statale privind relansarea (creşterea) producţiei industriale pe baza delimitării priorităţilor, restructurarea întreprinderilor şi ramurilor, menţinerea politicii calitative de producţie atât în plan intern, c î t şi extern în parspectiva apropiată nivelul de creştere a volumului de producţie se aştepta la cote foarte mici. În planul de dezvoltare a complexului industrial şi cel agricol raional se pune accentul pe sectorul rural. Aici se vor constr ui baze de păstrare şi prelucrare a producţie agricole, întreprinderi de confecţii, brutarii şi morărit, dezvoltarea formelor de creştere şi producere a carnii de vite, porcine şi păstrări. Atragerea investiţiilor străine şi autohtone. Dezvoltarea industri ei materialelor de construcţii în baza carierelor de nisip şi argilă din satele Andruşul de Jos (argilă ), Andruşul de Sus (nisip), Borc ea g (nisip), Chioselia Mare (nisip), Crihana Veche (nisip), Lebedenco (nisip), Moscovei (nisip), Pelinei (argilă), Sloboz ia Mare (nisip).

69 1.4.2.1. De z voltarea sectorului a gric ol

Actualmente, complexul agroindustrial al republicii se dezvoltă în baza " Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial al Republicii Moldova în perioada anilor 2008 - 2015" elaborată de Ministerul Agriculturii Republica Moldova şi Academia de Ştiinţe a Moldovei şi aprobată de Guvernul RM, nr. 1199 din 17.10.2006. Instrumentele şi mecanismele fundamentale în realizarea strategiei sunt - perfecţionarea cadrului legislativ de funcţionare a complexului agroindustrial şi armonizarea cu actele legislative corespunzătoare ale Comunităţii Europene, asigurarea ştiinţifică, instruirea şi perfecţionarea specialiştilor în domeniu, dezvoltarea antreprenoriatului şi competitivităţii, coop erarea şi integrarea îmn cadrul complexului agroindustrial, consolidarea terenurilor agricole şi a întreprinderilor, perfecţionarea politicii fiscale şi investiţionale, finanţarea şi subvenţionarea sectorului agrar, sistemului de standardizare şi certifica re, dezvoltarea pieţei interne a produselor agricole şi valorificarea pieţii externe, dezvoltarea infrastructurii de producere, implementarea agriculturii ecologice. În baza instrumentelor indicate, strategia prevede în calitate de direcţii prior i tare dez voltarea următoarele ramuri: viticultura, pomicultura, cultura florii - soarelui, cartofului, legumelor în cîmp deschis, porumbului etc. În scopul dezvoltării sectorului agricol pentru perspectivă este necesară împlementarea următoarelor măsuri: revigor area capacităţilor de producţie în cele mai intensive ramuri, cum ar fi: creşterea animalelor, legumicultura, producerea strugurilor, a fructelor, baciferelor etc . În acest scop, se propune formarea de " brîie de producţie - marfă " la periferiile localităţilor ( sate şi oraşe), care să includă mini - ferme de producere a laptelui, cărnii, ouălor, serelor pentru creşterea legumelor, atelierelor de producere şi creştere a puieţilor (butaşilor, răsadului) . Ministerul Agriculturii RM şi Ministerul Mediului au elaborat u n proiect comun "Agricultura competitivă". Bugetul proiectului constituie $27,4 mln., din care, o parte va fi finanţată de Banca Mondială pentru modernizarea sectorului agrar şi asigurarea securităţii producţiei agricole competitive pe piaţa UE. Proiectu l este calculat p î nă în anul 2017 şi conţine trei direcţii de bază: ameliorarea securităţii şi calităţii produselor agricole, perfecţionarea infrastructurii de păstrare a producţiei şi sporirea productivităţii gospodăriei agricole din contul gestionării ef iciente a resurselor funciare. În proiect, s - a accentuat a doua direcţie - perfecţionarea infrastructurii de păstrare a producţiei agricole (bugetul $8 mln.). Conform proiectului se propune consolidarea producătorilor agricoli mici cu acelaşi profil în gr upuri de fermieri, pentru a procura tehnică şi utilaj comun de păstrare şi prelucrarea producţiei agricole. Conform condiţiilor proiectului, agricultorilor li se va achita 50 % din cost, dar nu mai mult de $350 mln. Fermierii vor putea obţine bani pentru perfecţionarea infrastructurii de păstrare a producţiei şi din sursele de subvenţii din partea statului, în acest caz banii pot fi obţinuţi numai postfactum - după procurarea urilajului sau construcţia obiecvtivului infrastructurii. iar în cadrul proiectul ui "Agricultura competitivă" - după aprobarea proiectului. Total, conform planului ministerului sunt planificate 40 granturi. Conform prevederilor celorlalte, două direcţii a proiectului, după cum s - a menţionat la prezentare, se pre v ede armonizarea legisl aţiei republicii cu normele UE în domeniul securităţii şi calităţii produselor alimentare, sporirea cadrelor, resurselor tehnice şi investiţionale a Agenţiei naţionale privind se curitatea produselor alimentare . În cadrul acestor direcţii agrarierii vor pri mi compensaţii pentru înlăturarea impactului negativ asupra solului şi asigurarea integrităţii ecosistemelor în general, precum şi acordarea gradturilor pentru proiecte de consilodare a solurilor şi împădurirea sectoarelor degradate. Concomitent, în confo rmitate cu Programul de dezvoltare social - economică a raionului Cahul pentru anii 2012 - 2017 pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi garantarea securităţii alimentare se preconizează următoarele măsuri:

70 - valorificarea potenţialului existent în agricu ltură, diversificarea şi modernizarea sectorului agrar; - restabilirea sistemelor de irigaţie a terenurilor agricole; - restructurarea, dezvoltarea şi modernizarea pomiculturii, viticulturii şi legumiculturii; - implementarea tehnologiilor de creştere a produc ţiei agricole ecologice pure; - planificarea antierozională a terenurilor; - asigurarea securităţii alimentaţiei cu producţie autohtonă, cu cheltuieli minime şi beneficii maxime; - crearea mini - fermelor; - modernizarea, utilarea şi renovarea tehnologică a ferm elor zootehnice existente; - crearea punctelor complexe de deservire zooveterinară a animalelor; - restabilirea sectorului de achiziţionare a produselor agricole; - creşterea veniturilor din exportul mărfurilor agricole pe piaţa externă. Pentru ameliorarea sit uaţiei create în sectorul forestier se impune implementarea următoarelor acţiuni: - reducerea presingului antropogen asupra pădurilor; - definitivarea procesului de creare a bazei seminciere; - extinderea zonelor verzi ale localităţilor urbane şi rurale şi integ rarea lor în reţeaua forestieră naţională; - perfecţionarea legislaţiei silvice în vederea atragerii populaţiei la luarea de decizii şi la realizarea activităţilor de conservare şi dezvoltare a resurselor forestiere; - majorarea aportului sectorului forestier la rezolvarea problemelor de ordin economic şi social al raionului; - integrarea problematicii conservării biodiversităţii forestiere în concepţia şi practica amenajării silvice a pădurilor; - contribuirea la susţinerea sistemului naţional de învăţământ silvic , prin asigurarea procesului de studii cu spaţii, echipament modern, manuale şi materiale didactice; - extinderea posibilităţilor de încadrare activă a sectorului forestier în programele de dezvoltare a turismului şi a altor activităţi recreative; - crearea un ei infrastructuri financiare şi a unei pieţe de desfacere a produselor silvice.

1.4.3. Cooperare transfrontalieră

Activizarea cooperării transfrontaliere între Republica Moldova şi ţările limitrofe România, Ucraina şi cu statele din UE şi CSI, în context ul activităţilor vitale armonizate a localităţilor din zona frontalieră, ţinînd cont de aspectele politice, economice, ecologice, de comunicare, geografice şi naturale sunt orientate spre dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul amenajării terito riilor regionale , dezvoltarea de noi facilităţi turistice în unităţile administrative membre ale Euroregiunii, promovarea imaginii Euroregiunii şi asigurarea unei dezvoltări economice durabile. Ţările limitrofe – Republica Moldova, Ucraina şi România dezvo ltă cooperarea transfrontalieră în cadrul regiunii europene " Dunărea de Jos " , " Prutul de Sus " şi a zonei economice "Reni – Tulcea - Giurgiuleşti" pe baza cărora se preconizează asigurarea legăturilor prin canalul Dunărea – Main - Rein cu Ţările Baltice. Regiun ea europeană Dunărea de Jos include judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea (România), raioanele din zona sudică a Republicii Moldova (Cahul, Cantemir, Leova) şi regiunea Odesa (Ucraina). Importanţă interstatală obţine axa de comunicaţii deja formată Odesa - Tir aspol – Chişinău, infrastructura cărora se va dezvolta în continuare. Raionul Cahul va stabili principalele direcţii de colaborare în domeniul economic, învăţământ, sănătate şi cultură şi cu raionul Cobrin, regiunii Brest, Belorusia şi cu Rusia .

71 Elaborar ea Programelor unice de dezvoltare spaţială a zonelor transfrontaliere pe principiul echilibrării diverselor aspecte ale structurii lor interne, cu condiţia depăşirii impactului negativ asupra mediului înconjurător, va permite diminuarea crizei dezvoltării policentrice a localităţilor şi va asigura stimularea condiţiilor economice externe pentru atragerea investorilor. Pentru regiunea de sud sunt conturate cîteva proiecte prioritare - proiectul "O Dunăre curată", care prevede salubrizarea fluviului de la B răila şi p î nă la vărsarea în Marea Neagră, pe toate cele trei braţe: Chilia, Sulina si Sfîntul Gheorghe; proiectul modernizării infrastructurii transstatale pe ruta Odesa - Izmail - Reni - Giurgiulesti - Galaţi, proiectul care prevede realizarea unei căi de comuni caţii pe Dunăre, între localităţile Isaccea din judeţul Tulcea si Orlovka din Ucraina. Este preconizată o linie bac, destinată transportului mărfurilor peste Dunăre. O valoar e deosebită obţine participarea în proiectele internaţionale de dezvoltare a sist emelor magistrale interstatale de tranzit a resurselor energetice prin teritoriul raionului, consolidarea legăturilor energetice reciproce cu ţările din est şi vest, includerea r - nului Cahul în reţeaua europeană de transport energetic, ceea ce va crea cond iţii favorabile pentru dezvoltarea economiei raionului . Reieşind din "Principiile fundamentale de dezvoltare spaţială durabilă a continentului european", teritoriul pînă la bazinul r . Prut trebuie examinat ca o regiune landşaftică unică, care include o pa rte din teritoriul Moldovei, României şi Ucrainei. Elaborarea Programului de amenajare şi dezvoltare durabilă a teritoriilor periferice ale acestor ţări cu toate consecinţele posibile, este una din probleme politice cheie. Priorităţi ale Euroregiunii:  cr earea centrului multicultural " Dunărea de Jos " ;  dezvoltarea relaţiilor de cooperare şi întărirea capacităţii administrative a Asociaţiei de Cooperare Transfrontalieră " Euroregiunea Dunărea de Jos " ;  crearea unui centru regional şi transfrontalier de preve nire şi intervenţie în caz de poluare a fluviului Dunărea;  crearea unui centru informaţional transfrontalier;  promovarea turismului verde în cadrul Euroregiunii;  identificarea şi promovarea ariilor protejate etc.

ANEXE

73 Tabelul 1 .4.1.1.1. Borderoul privind lista întreprinderilor şi indicii tehnico - economici în complexul industrial amplasate în or. Cahul

Asigurare tehnică

, e e m a i e ţ d d o r u

a l l l ,

e f n i u u

Nr. a Genul de ac tivitate. c Apa Electricitatea, u a r a r n r

Denumirea Căldură, Gaz, h u o m ă e t p PG e Canal, kW, putere 3 Starea d r u ă u p 3 kKal m /h l m o e r r

t m /zi instalată S o u c p V u N l 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 - 00 Zona industrială “Sud” 1 - 0 1 SA “CHERAMZIT” 7,56 Nu funcţionează 1 - 02 Direcţia situaţii excepţionale Funcţionează: service de combatere a 0,30 şi salvatori incendiilor 1 - 03 Fabrica de conserve “PROVIT” Nu funcţionează: redimensionare în 14,00 diferite loturi de producere 1 - 0 4 SRL “CRISTAL” Nu funcţionează: redimensionare în 2,80 diferite loturi de p roducere 1 - 0 5 SRL “ALB - INTER” 1,60 Nu funcţionează 1 - 06 “Construcţii rutiere” SA 0,50 Funcţionează: service în construirea 1,2 mln/an 20 2,50 40 - - 0,50 drumurilor, reparaţii şi depozitare 1 - 07 “Concom - Modern” SRL 0,89 Nu funcţionează 1 - 08 Centru termic Nu funcţionează 1 - 09 SA “Agrocon” 2,00 Nu funcţionează 1 - 10 SA “ORIZONTUL - LUX” 0,80 mln. 0,20 Fucţionează: service tehnice speciale, 41 2,15 40 - - lei/an 0,20 ateliere de reapraţie şidepozitare 1 - 11 SA “BTA - 8” Nu funcţionează: faza de 2,14 redimensionare 1 - 12 Staţie de transformare electrică Funcţionează: transformarea 0,90 110/35/10 kW Î.S. “Moldtelectrica” curentului electric şi transportare 1 - 13 Combinatul materialelor de construcţie Nu funcţionează: faza de 17,60 “USBA” SA redimensionare 1 - 14 SA “Ceriale” Dotat cu staţie Centru termic Fucţionează: depozitare şi prelucrare 2,3 mln. 1,00 45 6,70 electrică de autonom pe cerialelor. lei/an 1,00 transformare gaze 1 - 15 Fabrica de brânzeturi Nu f uncţionează: faza de 5,90 redimensionare

74 Continuare tabelul 1.4.1.1.1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 - 16 “METAL - ELIT” SRL 0,50 mln. Funcţionează: producere articolelor din 5 0,10 - 20 - - lei/an metal 1 - 17 “Staţie sanitară veterinară” Î.M. Centru termic Funcţionează: service veterinare şi 0,5 10 0,70 - autonom pe 0,60 depozitare 0,5 gaze 1 - 18 “Serele Cahul” SA 9,00 Nu funcţionează 1 - 19 SA “ZIDARUL Cahul” Nu funcţionează: faza de reorganizare 7,30 în spaţii locative şi comerciale 1 - 20 SA “Dumsperus” Centru termic Funcţionează: reparaţia tehnicii şi 1, 20 mln. 0,50 10 1,15 30 autonom pe 0,60 depozitare lei/an 0,50 gaze 1 - 21 Î.S. “SILVA SUD” – întreprindere de Staţie electrică Centru termic Funcţionează: prelucrarea lemnului 3 0,30 silvi cultură 500 m /an 20 0,60 de transformare autonom pe 0,60 foristier şi depozitare 0,30 250 kW gaze 1 - 22 SA “VITAFRUCT” Nu funcţionează: faza de reorganizare 2,57 în spaţii locative 1 - 23 Fabrica de bere “BereUniTanc” Centru term ic Funcţionează: producerea berei şi 3,5 mln. 15,00 90 1,64 100 autonom pe 1,50 băuturilor nealcoolice lei/an 10,00 gaze 1 - 24 Fabrica de pâine “Cahul Pan” SA S taţie electrică Centru termic Funcţionează: producere prod uselor de 4000 50,00 300 1,62 de transformare autonom pe 6,00 panificaţie tone/an 35,00 630 kW gaze 1 - 25 “UNIVERS COOP” Cooperativa de Funcţionează: depozitare şi 1,20 mln. consum. Baza de depozitare a 12 1,30 - - - comercializarea produselor alimentare lei/an produselor alimentare 1 - 26 Fabrica de brânzeturi Centru termic Funcţionează: producerea produselor 4,80 mln. 260,0 69 1 ,90 35 autonom pe 14,0 loctate lei/an 73,00 gaze 1 - 27 “Universul Sud” SA Nu funcţionează: faza de 1,60 redimensionare 1 - 28 “Fauraş” SA – întreprindere de Centru termic Funcţionează: producerea materialelor 1,50 mln. 0,50 producere a materialelor de 10 1,00 50 autonom pe 0,60 de construcţie lei/an 0,50 construcţie gaze 1 - 29 Punct de selectare a seminţelor SA Funcţionează: depozitarea şi realizarea 5 0,40 - - - - “Floarea Soarelui” seminţelor 1 - 30 “ Auto Servis” – Asociaţie republicană Centru termic Funcţionează: servicii the - nice auto şi 0,30 5 0,40 25 autonom pe 0,60 comercializare autovehicolelor 0,30 gaze 75 Continuare tabelul 1.4.1.1.1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 2 - 00 Zona industrială “Nord - Est” 2 - 0 1 Î.M. “Construire, reparaţie a drumurilor Echipată cu staţie Funcţionează: depozitare, reparaţia 2,40 mln. 0,20 şi spaţiilor locative” 30 1,30 de transformare - - tehnică şi parcare – 10 unităţi de lei 0,20 electrică 100 kW transport 2 - 02 SA “Agromontaj” 0,85 mln. 1,00 Funcţionează: depozitare şi reparaţia 25 0,79 10 şobă - lei/an 1,00 tehnicii agricole 2 - 03 SA “Agrotehnica” Nu funcţionează: redimensiona - re în 5,19 diferite loturi de producere 2 - 04 SA “Drum - 9” 0,50 mln. 0,20 S taţie de Funcţionează: depozitare, reparaţia 5 0,99 transformare - tehnice lei 0,20 electrică 100 kW 2 - 05 Centru termic 0,90 Nu funcţionează 2 - 06 SA „Rubin - 216” Centru termic Funcţionează: depozitare şi 1,00 20 0,62 5 autonom pe 1,00 comercializarea material elor de 1,00 gaze construcţie 2 - 07 SA „Zidarul” Nu funcţionează: faza de 3,30 redimensionare 2 - 08 SA „Constructorul - Sud” Centru termic Funcţionează: depozitarea 1,50 mln. 20 1,06 10 autonom - materialelor de construcţie şi lei/an electric producere 2 - 09 SA „PAT - 8” Staţie de Centru termic Funcţionează: reparaţie şi service 125 1,19 transformare autonom pe 1,0 auto, parcare auto a 73 unităţi electrică 100 kW gaze 2 - 10 Fabrica de vinuri 4,50 Nu funcţionează: faza de reorganizare 2 - 11 „SAVIT - SIM” SRL Staţie de Centru termic Funcţionează: depozitare, morarit, 1200 t 0,50 50 2,40 transformare autonom pe 4,50 producerea pâinii faină 0,0 electrică 75 kW gaze 2 - 12 „Furtuna - Sud” SRL 0,50 mln. 1,50 Funcţionează: depozitare şi produ cere 10 0,50 36 şobă - lei 0,50 materialelor de construcţie 2 - 13 Depozit de materiale 0,80 Nu funcţionează: faza de organizare

76 Continuare tabelul 1.4.1.1.1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 3 - 00 Zona industrială “Nord - Vest” 3 - 0 1 P . F . “ Gheone Vladislav ” - î ntreprindere de Nu funcţionează: faza de organizare depozitare a materialelor de construc ţ ie ş i 1,13 comer ţ 3 - 02 CFRM întreprindere de materiale Centru termic Funcţionează: service termice, 0,25 reparaţii şi întreşinere a căilor ferate 35 5,50 50 autonom pe 0,50 rep araţii, producere şi depozitare 0,25 gaze 3 - 03 Fabrica de vinuri Nu funcţionează: faza de reorganizare 3,70 în loturi de producere şi comerţ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 3 - 04 S.C. “BEZMAN” SRL fântână Funcţionează: producerea f ăinei, 100 t/an 7 0,70 (apă 70 - - uleiului şi depozitare potabilă) 3 - 05 SRL “TIR TRANS - GRUP” – Dotat cu staţie de Centru termic Funcţionează: prod ucerea 4,80 mln. întreprindere de producere a 27 1,10 puţ artesian transformare autonom pe 0,50 materialelor de construcţie lei/an materialelor de construcţie electrică 230 kW gaze 3 - 06 “Tirex Petrol” SRL Centru termic Funcţionează: depozitarea produselor 0,80 25 10,74 25 autonom pe 0,60 petroliere şi comercializare 0,30 gaze 3 - 07 SRL “ASTER - LEMN” – întreprin - dere Funcţionează: depozitare, 0,50 mln. - de depozitare, comercializare şi 5 0,20 10 - - comercializare şi prelucrarea lemnului lei/an - prelucrarea lemnului 3 - 08 “Romstal” SRL – Centru de Centru termic Funcţionează: comercializa - rea 2,60 mln. 0,20 comercializare a materialelor de 10 0,35 10 auton om pe 0,70 materialelor de construc - ţie şi lei/an 0,20 construcţie gaze agrement şi depozitare 3 - 09 “TRICON - FANTASY” SRL Centru termic Funcţionează: producerea confecţiilor 150000 8,00 110 1,40 10 autonom pe 3,00 buc/an 6,00 gaze 3 - 10 Depozite agr o industriale Nu funcţionează: faza de 1,80 redimensionare 3 - 11 “Agro - Prut” – cooperativă de - Funcţionează: prestări service 15 0,80 10 - - întreprinzător - agricole mecanizate

77 Continuare tabelul 1.4.1.1.1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 4 - 00 Zona indus trială “Sectorul urban” 4 - 0 1 Întreprindere municipală de 0,20 Funcţionează: service de reparaţii şi 35 0,80 6 - - gospodărire communal - locativă 0,20 depozitare 4 - 02 Î.I. “Leşchevici Agat” - întreprindere de Funcţionează: producerea articolelor - producere a articolelor din metal şi 5 0,35 10 - - cin metal şi depozitare - depozitar e 4 - 03 “Tovrim” SRL – deposit de comerţ agro Funcţionează: depozitarea şi 1,00 Încălzire 5 0,35 10,00 - comercializarea materialelor de 1,00 electrică construcţie 4 - 04 “Tric on” SA – fabrica de tricotaj Dota cu punct de Funcţionează: producerea confecţiilor Centru termic 300000 40,00 transformare şi tricoltajelor 648 0,70 autonom pe 27 buc/an 40,00 electrică 2/630 gaze kVA 4 - 05 “Red Union Fenosa Gaz” SRL – Centru termic Funcţionează: depozitarea 0,30 sectorul de gospodă rire 25 0,36 10 autonom pe 0,50 materialelor şi service de reparaţie 0,30 gaze 4 - 06 “Renaissance - Podvalenko” Î.I. – Centru termic Funcţ ionează: producerea mobilei la întreprindere a producere a mobilei 10 0,15 0,20 15 autonom pe 0,70 comanda gaze 4 - 07 Întreprindere de depozitare Nu funcţionează: faza de reorganizare 120 în spaţii locative şi comerţ 4 - 08 SRL “Agro - Sud” – întreprindere de Funcţionează: depozitare şi depozitare şi comercializarea 5 0,13 - - - - comercializarea materialelor de materialelor de construcţie construcţie 4 - 09 “Apă - Canal” Î.M. 0,20 Funcţionează: service tehnice 10 0,35 5 - - 0,20 4 - 10 Depozit de materiale Centru termic Funcţionează: d epozitare materialelor 0,15 23 0,16 5 autonom pe 0,30 de construcţie 0,15 gaze 4 - 11 SA “Iancom” – întreprindere de Nu funcţionează: faza de organizare 0,12 depozitare şi comerţ

78 Continuare tabelul 1.4.1.1.1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 4 - 12 Tipografie Centru ter mic Funcţionează: service de tipărire 1,20 mln. 20 0,27 0,30 10 autonom pe 0,60 lei/an gaze 4 - 13 Depozit de materiale de construcţie Funcţionează: depozitare şi 0,80 mln. “Piscel - 7” SRL 7 0,12 - - - - comercializarea materialelor de lei construcţie 4 - 14 “VTROMA” SA 0,97 Nu funcţio nează: faza de reorganizare 4 - 15 SA “Cahindmontaj” Centru termic Funcţionează: depozitarea - 5 1,07 50 autonom pe 0,40 materialelor de construcţii şi garaje a - gaze tehnicii speciale 4 - 16 SA “TRICON” – fabrica de tricotaj Nu funcţionează: fa za de reorganizare 3,60 în spaţii locative şi comerţ 4 - 17 “Drumuri Cahul” SA Centru termic Funcţionează: reparaţie şi întreţinerea 10,00 mln. 1,00 40 1,50 10,00 autonom pe 0,50 drmurilor auto lei 1,00 gaze 4 - 18 Rezervoare de apă potabilă “APĂ - 0,70 CANAL” 4 - 19 Brutărie 0,60 Nu funcţionează: faza de reorganizare 4 - 20 Întreprindere de depozitare a Funcţionează: depozitarea 1,20 mln. Încălzire materialelor de construcţie “Practic 10 0,40 - 25,00 - materialelor şi comercializar e lei electrică Com” SRL 4 - 21 “Butu - Test Auto” SRL Centru termic Funcţionează: testarea tehnică a Echipat cu RU 10 12 3,60 - autonom pe 2,0 autovehicolelor kW gaze

79 Continuare tabelul 1.4.1.1.1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 4 - 22 SA “BTA - 19” Nu funcţionează: fază de 1,90 redi mensionare 4 - 23 SA “BTA - 5” Nu funcţionează: fază de 2,60 redimensionare 4 - 24 Centru termic a “Agropiese TGR Grup” 1,50 mln. 0,20 Funcţionează: depozitare şi 8 0,28 10,00 - - SRL lei 0,20 comercializare pieselor agricole 4 - 25 Staţie de pompare a ap elor de nivelul Funcţionează: păstrarea şi pomparea 2 1,00 - 5,00 - - 4 “Apă - Canal” SA apelor 4 - 26 “SHIF - 1” SRL Nu funcţionează: faza de reorganizare 0,18 (cultura, comerţ şi servicii) 4 - 27 SA “Melagros” Centru t ermic Funcţionează: depozitarea şi 0,80 mln. 0,15 7 0,043 10 autonom pe 3,50 comercializarea materialelor construcţie lei 0,15 gaze 4 - 28 SA “Modenus” Funcţionează: depozitare şi - 1,20 64 0,12 1,0 - - comercializarea materialelor de - construcţie 4 - 29 SRL “GEBHARDT - Construct” Centru termic Funcţionează: depozitare şi 1,00 mln. 0,30 30 0,16 2,0 autonom pe 10,0 comercializarea materialelor de le i 0,30 gaze construcţie şi servicii 4 - 30 “Construct Universul” SRL Funcţionează: depozitare şi - 5 0,10 1,0 - - comercializare materialelor de - co nstrucţie

80 Tabelul 1.4.1.2.4. Indicatorii principali în agricultură a r - lui Cahul

Denumirea Unit. de A nii Nr. indicato rilor măsură 2007 2008 2009 2010 2011 1. Profit net în întreprinderi agricole mii lei 19693 19529 4136 53798 68960 Numărul de întreprinderi agricole unit. 76 72 68 63 56 - cu profit: unit. 44 46 24 42 40 - cu pierderi unit. 32 26 44 21 16 2. Producţia globală a culturilor agricole tone 37592 96173 66458 64084 86410 - cereale şi leguminoase boabe 23061 69709 40316 40888 50848 - floarea - soarelui 2367 7298 5280 10401 12967 - struguri 11262 16640 19363 10350 20298 - legume de cîmp 6 100 61 108 58 - fructe şi pomuşoare 896 2426 1438 2337 2239 3 . Îngrăşămintele chimice şi naturale utilizate în 278 482 4450 515 586 înt reprinderile agricole - îngrăşăminte chimice total tone 278 482 450 514 586 - îngrăşăminte chimice în medie la 1ha. kg. 8,1 13,5 12,8 15,1 17,4 4 . Efectivul de animale în gosp. de toate mii cap. 101,8 90 98,6 104, 2 94,3 categoriile Bovine, total 6,7 4,8 4,4 4,5 4,4 din care vaci 3,8 3 2,8 2,9 2,9 Porcine 16,8 12,3 16,5 26,3 21 Ovine şi caprine 78,3 72,9 77,7 73,4 68,9 5 . Producţia principalelor produse animaliere Vînzarea pentru sacrificare a vitelor şi păsărilor tone 184 122 279 303 237 Lapte tone 1502 1065 1069 1057 1199 Ouă mii buc. 0,1 0 0,1 0,1 0,1 Lînă (în greutate fizică) tone 14,5 12,1 11,4 14,6 13,5 6 . Productivitatea animalelor şi păsărilor  producţia medie anuală de lapte pe o vacă kg. 3235 3263 3910 4010 4377  producţia medie anuală de ouă pe o găină buc. 50 94 35 26 21 ouătoare  cantitatea medie anuală de lînă tunsă pe o oaie kg 2,8 2,8 3,1 3,9 3

81 Tabelul 1.4.1.2.7 . Efectivul de animale în raionul Cahul la 01.01.2013

Bovine Porcine Ovine, caprine Cabaline Păsări inclusiv: inclusiv: inclusiv: inclusiv: inclusiv:

Denumirea

i i i i i

c c c c c

i i i i i

Nr. e i

i i i i e e e e . . . . t ţ ţ ţ ţ ţ t t t t p m m m m m p p p p a n n n n n a localitatii Total a Total a Total Total Total a s s s s s o o o o o v e e e e e v v v v i o i i i i o o o o n n n n n r g g g g g r r r r g g g g g o o o o o a a a a a p p p p p . c c c c c e e e e e

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 or. Cahul 2 s. Cotihana Total 129 129 335 335 890 890 20 20 12600 12600 s. Alexanderfeld 555 482 73 620 96 524 3497 2987 510 47 15 32 11000 11000 4 s. Alexandru Ioan Cuza 197 197 100 100 3450 3450 68 68 11800 11800 5 s. Andruşul de Jos 143 143 184 184 1629 1629 11 11 8350 8350 6 s. Andruşul d e Sus 51 51 162 162 1228 1228 21 21 12200 12200 7 s. Badicul Moldovenesc 83 83 521 21 500 1800 1800 28 28 11000 11000 8 s. Baurci - Moldoveni 98 98 180 180 1060 1060 50 50 14950 14950 9 s. Borceag 88 88 205 205 1260 1260 35 35 6000 600 0 10 s. Brînza 74 74 266 266 3600 3600 80 80 37500 37500 11 s. Bucuria 5 5 10 10 64 64 4 4 860 860 12 com. Burlacu 13 s. Spicoasa Total 352 215 137 347 347 3821 587 3234 50 5 45 15260 152 60 14 com. Burlăceni 15 s. Greceni Total 81 12 69 7649 7577 72 747 342 405 31 2 29 4616 100 4516

82 Continuare tabelul 1.4.1.2.7.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 com. Chioselia 16 Mare 17 s. Frumuşica Total 141 141 388 388 2198 2198 51 51 7256 7256 18 s. Cîşliţa - Prut 35 35 200 200 1580 1580 43 43 9000 9000 19 s. Colibaş i 88 88 302 302 3200 3200 95 95 45000 45000 20 s. Cr ihana Veche 375 375 1129 29 1100 5110 990 4120 55 55 15500 15500 21 com. Cucoara 22 s. Chircani Total 108 108 314 314 1495 1495 30 30 12000 12000 23 com. Doina 14 24 s. Iasnaia Poleana 25 s. Rumeanţev Total 92 92 119 119 328 328 55 55 5854 5854 26 com. Găvănoasa 27 s. Nicolaevca 28 s. Vladimirovca Total 184 184 110 110 4090 4090 150 150 6500 6500 29 s. Giugiuleşti 27 27 283 283 3800 3800 36 36 17675 17675 30 s. Huluboaia 53 53 238 238 329 329 40 40 15217 15217 31 s. Iujnoe 68 68 87 87 1477 1477 23 23 19570 19570 32 com. Larga Nouă 33 s. Larga Veche Total 42 42 210 210 2220 2220 42 42 1800 1800 34 com. Lebedenco 35 s. Hutulu 36 s. Ursoaia Total 89 89 500 500 3170 3170 40 40 12000 12000 37 s. Lopăţica 42 42 35 35 695 695 23 23 1187 1187 38 s. Luceşti 40 40 160 160 242 242 9 9 7500 7500

83 Continuare tabelul 1.4.1.2.7.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 39 com. Manta 40 s. Paşcani Total 140 140 300 300 2700 2700 110 110 18200 18200 41 com. Moscovei 42 s. Trifeştii Noi Total 200 200 724 104 62 0 3631 681 2950 93 6 87 59600 59600 43 com. Pelinei 44 s. Sătuc Total 93 93 248 248 3086 3086 104 104 2611 2611 45 s. Roşu 120 120 200 200 835 835 21 21 15920 15920 46 s. Slobozia Mare 62 62 260 260 4100 4100 162 162 130000 130000 47 s. Taraclia de Salcie 36 36 60 60 1870 1870 12 12 3000 3000 com. Tartaul de 48 Salcie 49 s. Tudoreşti Total 78 78 89 17 72 686 686 38 38 18 39 1839 50 s. Tătăreşti 83 83 221 221 1235 1235 30 30 15750 15750 51 s. Vadul lui Isac 31 31 1408 124 1284 1150 1150 28 28 74695 375 74320 52 s. Văleni 11 11 165 165 2745 2745 52 52 15200 15200 53 com. Zîrneşti 54 s. Paicu 55 s. Treteşti Total 149 149 219 51 168 1576 1576 28 28 14380 14380 Total raion 4243 709 3534 18548 8019 10529 76594 5587 71007 1815 28 1787 673390 475 672915 Total urban 129 0 129 335 0 335 890 0 890 20 0 20 12600 0 12600 Total rural 4114 709 3405 18213 8019 10194 75704 5587 70117 1795 28 1767 660790 475 660315

84 Tabelul 1.4.1.2.9.

Structura şi lista întreprinderilor de stat pentru silvicultură din r - nul Cahul în profil teritor ial

Suprafaţa Nr. De numirea Denumirea întreprinderii gestionată, ha 1 2 3 4 1 or. Cahul IS ISC "Manta - V" 327 2 s. Cotihana 3 s. Alexanderfeld 4 s. Alexandru Ioan Cuza ISS "Silva - Sud" 45,72 5 s. Andruşul de Jos ISS "Silva - Sud" 204 IS ISC "M anta - V" 50 6 s. Andruşul de Sus IS ISC "Manta - V" 950 7 s. Badicul Moldovenesc IS ISC "Manta - V" 465 8 s. Baurci - Moldoveni IS ISC "Manta - V" 1052 9 s. Borceag ISS "Silva - Sud" 307,1 10 s. Brînza ISS "Silva - Sud" 241 11 s. Bucuria ISS "Silva - Sud" 78,57 12 s. Burlacu ISS "Silva - Sud" 56 13 s. Burlăceni 14 s. Chioselia Mare ISS "Silva - Sud" 233,6 15 s. Cîşliţa - Prut ISS "Silva - Sud" 353,74 16 s. Colibaşi ISS "Silva - Sud" 367 17 s. Crihana Veche IS ISC "Manta - V" 1073 18 s. Cucoara ISS "Silva - Sud" 20 I S ISC "Manta - V" 32 19 s. Doina ISS "Silva - Sud" 414,5 20 s. Găvănoasa ISS "Silva - Sud" 467 IS ISC "Manta - V" 531 21 s. Giurgiuleşti ISS "Silva - Sud" 223 22 s. Huluboaia IS ISC "Manta - V" 81 23 s. Iujnoe ISS "Silva - Sud" 10 24 s. Larga Nouă IS ISC "Man ta - V" 382 25 s. Lebedenco ISS "Silva - Sud" 215,24 26 s. Lopăţica ISS "Silva - Sud" 117,24 27 s. Luceşti IS ISC "Manta - V" 525 28 s. Manta IS ISC "Manta - V" 121 29 s. Moscovei ISS "Silva - Sud" 618,19 30 s. Pelinei ISS "Silva - Sud" 407 IS ISC "Manta - V" 7 6 31 s. Roşu IS ISC "Manta - V" 188 32 s. Slobozia Mare ISS "Silva - Sud" 448 33 s. Taraclia de Salcie ISS "Silva - Sud" 83,59 34 s. Tartaul de Salcie ISS "Silva - Sud" 21 35 s. Tătăreşti IS ISC "Manta - V" 799 36 s. Vadul lui Isac IS ISC "Manta - V" 639 37 s. Văleni ISS "Silva - Sud" 585 38 s. Zîrneşti IS ISC "Manta - V" 11 Total pe raion 12818,5 Total urban IS ISC "Manta - V" 327 Total rural ISS "Silva - Sud" 5516,5 IS ISC "Manta - V" 6975,0

85 Tabelul 1.4.1.2.10 Suprafaţa teritoriilor silvice degradate în profi l teritorial al r - lui Cahul

Teritorii silvice Inclusiv , Denumirea Nr. Denumirea degradate, afectate de întreprinderii ha ravene 1 2 3 4 5 1 or. Cahul IS ISC "Manta - V" 5 5 2 s. Cotihana 3 s. Alexanderfeld 4 s. Alexandru Ioan Cuza IS S "Silva - Sud" 5 s. Andruşul de Jos ISS "Silva - Sud" IS ISC "Manta - V" 6 6 6 s. Andruşul de Sus 7 s. Badicul Moldovenesc 8 s. Baurci - Moldoveni 9 s. Borceag ISS "Silva - Sud" 10 s. Brînza ISS "Silva - Sud" 1,1 1,1 11 s. Bucuria ISS "Silva - Sud" 12 s. Burlacu ISS "Silva - Sud" 2,4 2,4 13 s. Burlăceni 14 s. Chioselia Mare ISS "Silva - Sud" 1,9 1,9 15 s. Cîşliţa - Prut ISS "Silva - Sud" 52 52 16 s. Colibaşi ISS "Silva - Sud" 7,6 7,6 17 s. Crihana Veche IS ISC "Manta - V" 20 20 18 s. Cucoara ISS "Silva - Sud" 19 s. Doina ISS "Silva - Sud" 20 s. Găvănoasa ISS "Silva - Sud" 21 s. Giurgiuleşti ISS "Silva - Sud" 22 s. Huluboaia IS ISC "Manta - V" 4 4 23 s. Iujnoe ISS "Silva - Sud" 24 s. Larga Nouă IS ISC "Manta - V" 12 12 25 s. Lebedenco ISS "Silva - Sud" 4,3 4,3 26 s. Lopăţica ISS "Silva - Sud" 0,9 0,9 27 s. Luceşti IS ISC "Manta - V" 20 20 28 s. Manta IS ISC "Manta - V" 3 3 29 s. Moscovei ISS "Silva - Sud" 30 s. Pelinei ISS "S ilva - Sud" 31 s. Roşu 32 s. Slobozia Mare ISS "Silva - Sud" 6,6 6,6 33 s. Taraclia de Salcie ISS "Silva - Sud" 8,5 8,5 34 s. Tartaul de Salcie ISS "Silva - Sud" 35 s. Tătăreşti IS ISC "Manta - V" 15 15 36 s. Vadul lui Isac 37 s. Văleni ISS "Silva - Sud" 39,6 39,6 38 s. Zîrneşti Total pe raion 209,9 209,9 Total urban ISS "Silva - Sud" 124,9 124,9 Total rural IS ISC "Manta - V" 85 85

86 Tabelul 1.4.1.2.11.

Importanţa funcţională a pădurilor în profil teritorial al r - lui Cahul

Păduri de Fîşii de pădure de - a Denumirea Denumirea protecţie a lungul malurilor Rezervaţii, Nr. localităţii întreprinderii solului, rîurilor şi bazinelor ha ha acvatice, ha 1 2 3 4 5 1 or. Cahul IS ISC "Manta - V" 327 2 s. Cotiha na 3 s. Alexanderfeld ISS "Silva - Sud" 45,72 4 s. Alexandru Ioan Cuza ISS "Silva - Sud" 204 5 s. Andruşul de Jos IS ISC "Manta - V" 50 6 s. Andruşul de Sus IS ISC "Manta - V" 950 7 s. Badicul Moldovenesc IS ISC "Manta - V" 465 8 s. Baurci - Moldoveni IS ISC "Manta - V" 546 506 9 s. Borceag ISS "Silva - Sud" 307,1 18,4 10 s. Brînza ISS "Silva - Sud" 241 11 s. Bucuria ISS "Silva - Sud" 78,57 12 s. Burlacu ISS "Silva - Sud" 56 13 s. Burlăceni 14 s. Chi oselia Mare ISS "Silva - Sud" 233,6 15 s. Cîşliţa - Prut ISS "Silva - Sud" 353,74 16 s. Colibaşi ISS "Silva - Sud" 367 17 s. Crihana Veche IS ISC "Manta - V" 757 316 18 s. Cucoara ISS "Silva - Sud" 20 IS ISC "Manta - V" 32 19 s. Doina ISS "Silva - Sud" 414,5 20 s. Găvănoasa ISS "Silva - Sud" 467 IS ISC "Manta - V" 489 42 21 s. Giurgiuleşti ISS "Silva - Sud" 223 22 s. Huluboaia IS ISC "Manta - V" 81 23 s. Iujnoe ISS "Silva - Sud" 10 24 s. Larga Nouă I S ISC "Manta - V" 382 25 s. Lebedenco ISS "Silva - Sud" 215,24 26 s. Lopăţica ISS "Silva - Sud" 117,24 27 s. Luceşti IS ISC "Manta - V" 525 28 s. Manta IS ISC "Manta - V" 121 29 s. Moscovei ISS "Silva - Sud" 618,19 20,4 30 s. Pelin ei ISS "Silva - Sud" 407 6,3 IS ISC "Manta - V" 61 15 31 s. Roşu IS ISC "Manta - V" 93 95 32 s. Slobozia Mare ISS "Silva - Sud" 448 33 s. Taraclia de Salcie ISS "Silva - Sud" 83,59 34 s. Tartaul de Salcie ISS "Silva - Sud" 21 35 s . Tătăreşti IS ISC "Manta - V" 799 36 s. Vadul lui Isac IS ISC "Manta - V" 536 35 68 37 s. Văleni ISS "Silva - Sud" 585 38 s. Zîrneşti IS ISC "Manta - V" 11 Total pe raion 11741,5 446,0 676,1 Total urban IS ISC "Manta - V" 327 Total ru ral ISS "Silva - Sud" 5516,5 0 45,1 IS ISC "Manta - V" 5898 446 631

87 Tabelul 1.4.1.2.12

Suprafeţe parcurse cu lucrări de regenerare a pădurilor şi extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră

Regenerarea pădurilor în fondul for estier gestionat de ASS "Moldsilva", ha - Extinderea suprafeţelor Inclusiv acoperite cu vegetaţie Total Plantarea culturilor Ajutorarea regenerării forestieră, ha Nr. Anii Regenerarea naturii silvice naturale IS ISC ISS IS ISC ISS IS ISC ISS "Silva - IS ISC ISS "Silva - IS ISC ISS "Silva - "Manta - "Silva - "Ma nta - "Silva - "Manta - V" Sud" "Manta - V" Sud" "Manta - V" Sud" V" Sud" V" Sud" 1 2008 62 947 62 100 180 42 0 625 2 2009 140 581 33 49 62 60 45 143 0 329 3 2010 41 194 41 93 83 0 18 4 2011 193 374 57 51 51 171 85 115 0 37 5 2012 181 398 49 33 126 343 6 0 22 Total 617 2494 242 233 239 847 136 383 0 1031 Total IS ISC "Manta - V" 3111 475 1086 519 1031 şi ISS "Silva - Sud"

88 Tabelul 1.4.1.2.13.

Volumul total al tăierelor silvice, inclusiv tăieri de regener are, în profil teritorial al r - lui Cahul, pe ani

Denumirea Denumirea Anii Nr. Prognoza localităţii întreprinderii 2010 2011 2012 1 2 3 4 5 6 7 1 or. Cahul IS ISC "Manta - V" 701 574 500 300 2 s. Cotihana 3 s. Alexanderfeld 4 s. Alexandru Ioan Cuza ISS "Silva - Sud" 5 s. Andruşul de Jos ISS "Silva - Sud" IS ISC "Manta - V" 0 0 0 0 6 s. Andruşul de Sus IS ISC "Manta - V" 2080 1260 2031 1200 7 s. Badicul Moldovenesc IS ISC "Manta - V" 2339 1793 2105 1000 8 s. Baurci - Moldoveni IS ISC "Manta - V" 1023 1236 2807 1000 9 s. Borceag ISS "Silva - Sud" 315 218 175 563 10 s. Brînza ISS "Silva - Sud" 68 11 s. Bucuria ISS "Silva - Sud" 42 86 12 s. Burlacu ISS "Silva - Sud" 152 206 142 604 13 s. Burlăceni 96 114 14 s. Chioselia Mare ISS "Silva - Sud" 15 s. Cîşliţa - Prut ISS "Silva - Sud" 16 s. Colibaşi ISS "Silva - Sud" 17 s. Crihana Veche IS ISC "Manta - V" 1669 2653 508 600 18 s. Cucoara ISS "Silva - Sud" 19 s. D oina ISS "Silva - Sud" 1115 1021 1226 966 20 s. Găvănoasa ISS "Silva - Sud" IS ISC "Manta - V" 751 328 406 200 21 s. Giurgiuleşti ISS "Silva - Sud" 22 s. Huluboaia IS ISC "Manta - V" 0 928 262 0 23 s. Iujnoe ISS "Silva - Sud" 24 s. Larga Nouă IS ISC "Manta - V" 0 45 409 100 25 s. Lebedenco ISS "Silva - Sud" 305 180 36 146 26 s. Lopăţica ISS "Silva - Sud" 63 51 143 27 s. Luceşti IS ISC "Manta - V" 503 129 900 500 28 s. Manta 29 s. Moscovei ISS "Silva - Sud" 574 770 1472 212 30 s . Pelinei ISS "Silva - Sud" 340 286 334 460 IS ISC "Manta - V" 102 403 113 100 31 s. Roşu IS ISC "Manta - V" 64 172 46 0 32 s. Slobozia Mare ISS "Silva - Sud" 26 33 s. Taraclia de Salcie ISS "Silva - Sud" 34 s. Tartau l de Salcie ISS "Silva - Sud" 35 s. Tătăreşti IS ISC "Manta - V" 393 804 560 500 36 s. Vadul lui Isac IS ISC "Manta - V" 229 0 305 200 37 s. Văleni ISS "Silva - Sud" 0 0 0 0 38 s. Zîrneşti IS ISC "Manta - V" 0 0 0 0 Total pe raion 12468 13081 1 4049 8602 Total urban IS ISC "Manta - V" 701 574 500 300 Total rural ISS "Silva - Sud" 2614 2756 3097 2902 IS ISC "Manta - V" 9153 9751 10452 5400

89 1.5. Protecţia patrimoniului istorico - cultural

1.5.1. Introducere

Monumentele – sunt obiecte cu va loare istorică, artistică sau ştiinţifică, care reprezintă mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii, precum şi ale dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale a populaţie şi sunt înscrise în Registrul monumentelor ocroti te de stat. Una din direcţiile prioritare ale activităţii urbanistice este axată pe valorificarea maximă a patrimoniului republicii, ca fiind unul din factorii de bază în formarea conştiinţei naţionale a populaţiei, educarea tinerei generaţii şi are un ro l important în dezvoltarea continuă a turismului ca sector al economiei naţionale. Oraşele Chişinău, Bender, Soroca, Orhei, Cahul, Edineţ, Bălţi, Comrat, Ungheni sunt considerate centre pentru protecţia complexă a monumentelor deoarece dispun de un patrim oniu unical şi un număr impunător de monumente cu valoare istorico - culturală. Organizarea polilor de protecţie complexă a monumentelor are ca scop consolidarea funcţiilor de protecţie a muzeelor, monitorizarea problemelor ce ţin de punerea în valoare, stud ierea şi ocrotirea monumentelor. Evidenţa patrimoniului istorico - cultural impune un şir de restricţii asupra activităţilor urbanistice, legate de prezenţa zonelor cu regim de ocrotire, pe de o parte, pe de altă parte – dă un impuls puternic pentru continu itate în dezvoltarea armonioasă a mediului urban şi zonelor valoroase landşafto - recreative. La baza lucrării prezente sunt puse actele legislative, documentele normative şi datele analitice ale Biroului Naţional de Statistică:  Legea privind ocrotirea mon umentelor / Nr. 1530 - XII, din 22.06.93;  Legea privind registrul monumentelor istorice ocrotite de stat / Nr. 151 - XII din 23.06.1993;  Legea privind protecţia mediului înconjurător / Nr. 1515 - XII, 16.10.93;  Legea cu privire la resursele naturale / Nr. 1102 - X III, 06.02.97;  Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat / Nr. 1538 - XIII, 25.02.98.

1.5.2. Clasificarea monumentelor

Monumentele de istorie şi cultură sunt reprezentate prin edificii, locuri şi obiecte, care reprezintă mărturii ale evoluţie i civilizaţiilor pe teritoriul raionului, ce ţin de evenimentele istorice din viaţa poporului, dezvoltarea societăţii, creaţia spirituală şi materială, cu valoare istorică, artistică sau culturală, la care se referă.  Monumentele de istorie – clădirile, in stalaţiile, locurile şi obiecte istorice ce ţin de evenimentele istorice din viaţa poporului moldav, dezvoltarea societăţii şi a statului, din operaţiunile militare purtate, consolidarea solidarităţii internaţionale, precum şi evoluţia ştiinţei şi tehnicii , culturii şi mediului de abitaţie a popoarelor, viaţa şi activitatea oamenilor de ştiinţă, artă, literatură, etc.  Monumentele de arheologie – grote, movile, vestigii ale diferitor civilizaţii, fortificaţii, produceri, canale, drumuri, sculpturi în piatră , obiecte vechi, sectoare ale stratului cultural istoric a localităţilor străvechi, tumuli.  Monumente de arhitectură şi urbanism – complexe şi ansambluri arhitecturale, amenajarea cartierelor istorice, ansamblurilor urbane, pieţelor şi străzilor cu valoare istorică şi artistică, vestigiile unor edificii şi construcţii mai vechi din oraşe şi alte localităţi, arhitectura civilă, industrială, militară , arhitectura ecleziastică, arhitectura populară, precum şi arhitectura parcurilor şi ansambluri de arhitectură peisagistică.  Monumente de artă – lucrări de artă, obiecte de artă, artă decorativă şi aplicată şi alte tipuri de artă.

90  Monumente documentare – acte legislative ale organelor administraţiei de stat, alte documente grafice şi scrise, documente fotografice , video şi înregistrări sonore, precum şi manuscrisele vechi şi arhive, publicaţii rare. Concomitent în lista monumentelor naturii este necesar de a include:  ariile sau landşaftele naturale cu valoare naţională şi internaţională;  resursele naturale trans frontaliere – teritoriile ce se află la hotarul dintre Republica Moldova, România şi Ucraina;  formaţiunile geologice şi fiziografice şi zonele care constituie habitatul speciilor de animale şi plante ameninţate de dispariţie. Din punct de vedere al desti naţiei funcţionale şi specificul utilizării monumentele se divizează în bunuri imobile şi mobile. Monumentele aparte sub formă de bunuri imobile se consideră – teritorii şi landşafturi naturale, ansambluri de situri arheologice (aşezări antice, staţiuni a le omului primitiv, grote, peşteri, grupuri tumulare, necropole, cetăţi, ansambluri monastice, curţi boiereşti, parcuri, obiecte etnografice, etc.). Monumentele sub formă de bunuri mobile se consideră – obiectele naturale cu valoare geologică, biologică, zoologică, antropologică, obiectele cu valoare numizmatică, etnografică, arheologică (monede, tezaure de monede, unelte de muncă, arme, podoabe, etc.), obiecte cu caracter memorial (pictură, sculptură, grafică, obiecte de artă decorativă şi aplicativă, mon umente documentare (materiale cartografice, fotografii, filme, cărţi, manuscrise). Sistematizarea şi lista completă a monumentelor, ariilor naturale protejate, clasificarea şi amplasarea în aspect teritorial al r - nului Cahul este reflectată în "Registru m onumentelor ocrotite de stat", tab. 41.5.2.1.1. Anexă.

s. Ro şu

91 1.5.3. Categoria monumentelor

În scopul evidenţei şi protecţiei monumentelor sub formă de bunuri imobile, ele se divizează în monumente cu valoare naţională şi internaţională. La monu mentele de istorie şi cultură cu valoare naţională se referă monumentele de istorie, arheologie, arhitectură şi urbanism, de artă, ansamblurile şi complexele lor, care au importanţă ştiinţifică şi culturală în dezvoltarea civilizaţiei, culturii spirituale şi materiale a popoarelor continentului European. Datorită stării nesatisfăcătoare a unor monumente, valorificării şi protecţiei lor, apare necesitatea creării reţelei raionale de patrimoniu istoric, având la bază experienţa ţărilor europene. Pentru aceas ta este raţional de a continua lucrările de cercetare şi restaurare ale monumentelor, precum de a actualiza Registrul monumentelor în conformitate cu exigentele în vigoare. La monumentele de istorie şi cultură de importanţă locală se referă monumentele, a nsamblurile şi complexele cu valoare istorico - culturală, ştiinţifică, artistică, ce caracterizează istoria şi cultura teritoriului raionului. Evaluarea situaţiei existente în domeniul respectiv a demonstrat că organizarea procesului de ocrotire a monumente lor necesită executarea unui complex de măsuri de reconstrucţie în vederea conservării ariilor naturale protejate de stat şi a obiectelor de patrimoniu istorico - cultural. O deosebită atenţie trebuie acordată ariilor şi resurselor naturale ocrotite de stat , care în prezent sunt în stare nesatisfăcătoare, şi ca urmare au impact negativ asupra circuitului stabilit al proceselor naturale (tăierea pădurilor, păşunatul, poluarea fondului silvic cu deşeuri menajere, industriale, etc, introducerea îngrăşămintelor minerale, circulaţia mijloacelor de transport, pescuitul şi vînatul ilicit, lipsa în majoritatea cazurilor a delimitării hotarelor zonelor de protecţie). Păstrarea, utilizarea raţională şi complexă a resurselor naturale este una din sarcinile de bază în ex ploatarea potenţialului natural. Monumentele de istorie şi cultură, şi baza materială a acestora amplasate în intravilanul localităţilor, necesită renovare, restaurare şi delimitare a zonei de protecţie în corespundere cu planurile de amenajare a teritori ului şi planurile urbanistice ale localităţilor urbane şi rurale. În proiectele de sistematizare a localităţilor urbane şi rurale este oportun de a delimita zonele de ocrotire a monumentelor, zonele de reglementare a construcţiilor şi zonele ariilor natur ale în conformitate cu documentele normative în vigoare. Pentru ocrotirea monumentelor de istorie, cultură şi naturale se întreprind măsuri complexe cu caracter ştiinţifico - tehnic, sanitaro - igienice, organizatorico - economice, precum şi măsuri cu caracter juridic, pentru reglementare legislativă a regimului de utilizare a teritoriilor naturale, ţinînd cont de exploatarea raţională a lor. În rezultatul evaluării modului de amplasare a monumentelor pe teritoriul raionului s - a stabilit neuformitatea amplasări i lor ca urmare a neomogenităţii condiţiilor naturale, nivelului de păstrare şi concentrare. Repartizarea monumentelor de istorie şi cultură, numărul şi importanţa acestora este condiţionată de istoria dezvoltării raionului, precum şi caracteristicile natu rale şi landşaftologice. În lucrarea dată se propune abordarea complexă a ocrotirii monumentelor pe principii regionale. Analiza amplasării monumentelor de istorie, cultură şi naturale permite de a delimita zonele şi de a clasifica acestea reieşind din va loarea istorico - culturală, naturală, landşaftologică şi importanţa lor naţională sau locală. Organizarea protecţiei complexe a monumentelor are ca scop consolidarea funcţiilor de protecţie a muzeelor, monitorizarea problemelor ce ţin de punerea în valoare , studierea şi ocrotirea monumentelor. Conform Registrului Monumentelor ocrotite de stat patrimoniul istorico - cutural al r - nului Cahul este constituit din 58 monumente, inclusiv: 4 monumente de arheologie, 15 monumente de arhitectur ă, 33 monumente de isto rie, 3 monumente de artă şi 3 monumente de artă şi istori.

92 1.5.4. Sistemul zonelor de protecţie

Sistemul zonelor de protecţie este predestinat diverselor categorii de monumente în dependenţă de importanţa, amplasarea şi utilizarea lor la nivelul contemp oran.

Monumente de istorie şi cultură

Teritoriul istoric format al oraşului contemporan poate fi privit ca un mediu arhitectural integru şi în acelaşi timp în dezvoltare continuă, unde se ciocnesc şi vin în anumite contradicţii condiţiile de existenţă a vechiului şi noului. Paralele cu sporirea culturii urbanistice, o atenţie deosebită se acordă conservării patrimoniului naţional, care se axează pe conceperea importanţei primordiale a lor pentru societatea contemporană, pentru dezvoltarea specificului c ulturii naţionale. Utilizarea raţională a monumentelor existente de arhitectură, ţinînd cont de păstrarea importanţei urbanistice a lor, va permite stabilirea calităţi lor arhitectural – artistice. Una din măsurile primordiale ce ţine de soluţionarea pro blemelor abordate constă în instaurarea zonelor de protecţie. Reţeaua zonelor de protecţie constă în stabilirea zonei de ocrotire a monumentelor, zona de reglementare a construcţiilor, zonele de protecţie a landşaftelor naturale, zona de protecţie a învel işului vegetal şi a rezervaţiilor. Aceste zone formează un sistem coordonat reciproc şi se deosebesc prin regimul de utilizare. În limitele acestor zone se interzice executarea lucrărilor agricole, de construcţie şi alte tipuri de lucrări, precum şi orice activitate economică fără a dispune de autorizaţie eliberată de autorităţilor republicane de ocrotire a monumentelor naturale şi construite.

Zona de protecţie

Zona de protecţie – teritoriul aferent teritoriului monumentului, care este preconizat pentru asigurarea protecţiei monumentului şi a mediului din apropierea lui, utilizarea raţională a monumentului şi percepţia vizuală a lui. Hotarele zonelor de protecţie a monumentelor, care nu influenţează negativ asupra mediului înconjurător pot fi combinate cu hotarele teritoriului monumentului, ca exemplu, cu hotarele istorice ale moşiilor cu conace boiereşti. Regimul de exploatare a zonelor de protecţie prevede: - evacuarea î ntreprinderilor industriale , repara ţ ia atelierelor , depozitelor , care cauzeaz ă prejud icii fizice sau estetice monumentelor , necesit ă un flux intens a transportului , care polueaz ă solul , atmosfera ş i bazinele acvatice ; - ini ţ ierea lucr ă rilor ce ţ in de re î noirea elementelor de sistematizare istoric ă a construc ţ iilor , restaurare cu conservare , re î nnoirea edificiilor ş i instala ţ iilor cu valoare istoric ă; - salubrizarea ş i iluminarea nocturn ă, montarea standelor ş i vitrinelor ce ţ in de tematica monumentelor ş i nu î ncalc ă caracterul land ş aftului ş i condi ţ iile , imaginea monumentului . Zona de regleme ntare a construc ţ iilor – teritoriului , necesar pentru conservarea sau re î nnoirea sistemului de sistematizare format de - a lungul istoriei , caracterul arhitectural sau natural al teritoriului din jurul monumentului , valoarea lui ca obiect , care formeaz ă aspe ctul urbanistic al localit ăţ ii ş i asigur ă armonia dintre construc ţ iile noi ş i cele care s - au construit de - a lungul istoriei . Principalele condi ţ ii de reconstruc ţ ie î n hotarele zonelor de reglementare a construc ţ iilor se stabilesc reie ş ind din urm ă toare ce rin ţ ele :  p ă strarea construc ţ iilor cu valoare istoric ă sau fragmentele ei p ă strate p î n ă î n prezent , elementele de land ş aft , consolidarea ş i restabilirea importan ţ ei monumentelor î n organizarea arhitectural spa ţ ial ă a localit ăţ ilor , desfiin ţ area sau reamplas area construc ţ iilor care î mpiedic ă valoarea monumentelor ;  reglementarea tuturor tipurilor de construc ţ ii noi ( magistralele ş i intersec ţ iile auto , estacade , poduri ş i alte construc ţ ii inginere ş ti , care î ncalc ă aspectul istoric al localit ăţ ii ). 93 Î n condi ţ iil e dezvolt ă rii accelerate a teritoriilor ora ş elor ş i localit ăţ ilor istorice , prezen ţ a transportului contravine tipului p ă strat de sistematizare istoric ă. Problema reconstruc ţ iei ora ş elor ş i a localit ăţ ilor istorice , care ş i - au p ă strat elementele structurii de sistematizare anterioar ă, const ă î n stabilirea raportului optim î ntre gradul de utilizare a teritoriilor urbane ş i dezvoltarea transportului , protec ţ ia monumentelor de istorie ş i cultur ă de impactul negativ al transportului . Principalele măsuri ce ţin de degajarea centrului oraşului istoric de circulaţia intensă sunt:  măsurile reconstructive orientate spre reorientarea fluxului de transport din centrul istoric şi reglementarea eficientă a lui;  zonarea funcţională, reamplasarea din centrul istoric al or aşului a întreprinderilor de producere, depozitelor şi altor obiective care contribuie la sporirea fluxului de transport şi pasageri. În zonele istorice ale oraşelor este necesar de a restabili circulaţia liberă a pietonilor. În unele cazuri este oportun de a pune la dispoziţie în acest scop teritorii speciale cu accesul interzis pentru transport, dar cu asigurarea în nemijlocita apropiere a căilor de acces pentru transportul public sau privat şi locurilor pentru parcarea unităţilor de transport auto.

Z ona de protecţie pentru landşafte

Păstrarea ansamblului tradiţional format din construcţii şi natură este una din sarcinile de bază a reconstrucţiei locurilor istorice. În acest scop este oportun de a stabili zonele de protecţie a landşaftelor. Condiţiile de protecţie a landşaftelor nu se extind asupra teritoriilor, care nu fac parte din zona de reglementare a construcţiilor şi nici în hotarele localităţii. Aceste zone se delimitează pentru conservarea landşaftelor cu valoare unicală, care influenţează asu pra percepţiei vizuale a complexului de monumente, amplasate în localitate sau mediul natural. Regimul de valorificare a teritoriilor zonei de protecţie a landşaftelor se stabileşte reieşind din: - conservarea reliefului şi lacurilor naturale; - restabilirea aspectului istoric al landşaftului şi legăturii cu mediul natural, desfiinţarea clădirilor, construcţiilor, plantaţiilor care deformează landşaftul;  conservarea şi protecţia vegetaţiei;  delimitarea zonelor de restabilire naturală a pădurilor;  protecţia luncilor şi teritoriilor de litoral împotriva alunecărilor, eroziunii, consolidarea pantelor ravenelor, înnerbarea lor. Pe teritoriul landşaftelor protejate se admite activitatea economică (cositul ierbii, păşunatul, lucrări de cîmp şi cele de grădină) ca re în consecinţă nu accelerează distrugerea peisajului natural. În lista măsurilor de protecţie şi valorificare a teritoriului zonei de protecţie a landşaftelor trebuie să fie incluse şi acţiuni ce ţin de asigurarea condiţiilor ecologice favorabile pentru existenţa componentelor landşaftului natural. Unul din principalele tipuri de monumente arheologice este stratul cultural. Valoarea acestuia pentru ştiinţa istorică, care este o sursă de bază în cunoaşterea tradiţiilor populare şi modului de viaţă a popor ului, culturii, perioadei de formare şi dezvoltare a localităţii, necesită crearea condiţiilor optime pentru investigaţii arheologice şi stabilirea zonelor de protecţie a lor. Zonele stratului natural se stabilesc şi se fixează pe toată perioada cercetări lor arheologice, apoi se nominalizează zona de protecţie pentru monumentele de arheologie descoperite şi ocrotite.

94 Monumente ale naturii

În legătură cu sporirea gradului de utilizare a resurselor naturale tot mai stringentă devine necesitatea conservări i obiectelor naturii şi a complexelor naturale separate, care reprezintă segmente caracteristice, unice sau locuri pitoreşti ale localităţii valoroase din punct de vedere ştiinţific, istorico - cultural, economic, estetic şi recreativ. Fondul ariilor natura le este constituit din următoarele categorii de obiecte şi complexe naturale:  evidenţiate în corespundere cu clasificarea Uniunii internaţionale a protecţiei naturii: rezervaţii, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, rezervaţii la ndşaftologice, rezervaţii de resurse, teritorii multifuncţionale, rezervaţii a biosferei;  arii care nu sunt incluse în clasificarea Uniunii internaţionale a protecţiei: grădini botanice, grădini dendrologice, monumente de arhitectură peisageră, grădini zo ologice. Protecţia complexelor şi obiectelor naturale poate fi eficientă numai cu condiţia introducerii şi respectării anumitor regimuri de protecţie, care se stabilesc individual ţinînd cont de condiţiile specifice, starea, precum şi de scopul şi sarcini le stabilite pentru fiecare caz în parte. Pe teritoriul complexelor naturale protejate de stat în raza de 100 m se interzice: - pe sectoarele landşaftelor naturale, monumentelor geologice, geomorfologice şi paleontologice – extragerea pietrei, prundişului, nisipului, argilei şi altor zăcăminte, distrugerea peşterilor şi grotelor, construcţia edificiilor locative, industriale, economice, etc., trasarea liniilor cu transmisie electrică şi altor comunicaţii, păşunatul, colectarea seminţelor, ciupercilor, pomuş oarelor, plantelor medicinale; - pe teritoriul monumentelor hidrologice - poluarea izvoarelor cu deşeuri, spălarea maşinilor, construcţia bazinelor pentru adăpatul vitelor, accesul mijloacelor de transport pe teritoriul monumentelor; - în sectoarele cu păduri foarte preţioase, vegetaţie de stepă şi alte tipuri de vegetaţie – tăiatul lemnului, aratul, cositul ierbii, păşunatul, colectarea seminţelor, ciupercilor, pomuşoarelor, materialelor pentru ierbare, flori ale plantelor medicinale, vînatul animalelor, dist rugerea cuiburilor şi vizuinilor. În parcuri, alee, perdelele forestiere de protecţie, pe sectoarele cu arbori seculari şi arbori unicali, cu specii rare ale florei şi faunei se interzice reconstrucţia şi amenajarea în lipsa proiectelor avizate; tăierea c opacilor, păşunatul, vînatul animalelor, colectarea florilor, materialelor pentru ierbare şi plantelor medicinale, trasarea drumurilor, organizarea picnicurilor, aprinderea rugurilor. Principalele măsuri de restabilire şi dezvoltare a mediului natural se concentrează pe: - extinderea fondului ariilor naturale în scopul conservării ecosistemelor vulnerabile la schimbările climei (pădurile zonei de nord, stepelor în zona de tampon); - concretizarea regimurilor de protecţie a teritoriului rezervaţiilor (ecosiste melor, elementelor florei şi faunei) şi metodelor de gestionare a zonelor de tampon, ţinînd cont de direcţia schimbării climei, zonarea flexibilă a hotarelor rezervaţiilor, suprapunerea hărţilor generale a vulnerabilităţii tipurilor şi ecosistemelor cu hot arele geografice ale rezervaţiilor şi teritoriilor protejate, în scopul evaluării posibilităţilor rezervaţiilor privitor la protecţia organismelor aflate în pericol;  regenerarea tipurilor critice în ecosistemele naturale, crearea rezervei biosferice, incl usiv a colecţiilor vii de specii rare şi vulnerabile;  crearea sau restabilirea între fragmentele şi blocurile de habitate a "coridoarelor de migrare" pentru sporirea legăturilor funcţionale între ele şi posibilitatea emigrării tipurilor dintr - un mediu bio logic în altul;  elaborarea metodelor de combatere integrală a dăunătorilor, bolilor şi incendiilor;  precizarea regimului de protecţie a teritoriului rezervaţiilor (ecosistemelor, elementelor florei) şi metodelor mai eficiente de gestionare a zonelor de ta mpon;  realizarea lucrărilor de restabilire a pădurilor şi plantarea culturilor noi;

95  crearea centrelor noi de conservare a biodiversităţii;  protecţia speciilor rare pe teritoriul rezervaţiilor prin implementarea măsurilor orientate spre optimizarea mediu lui ecologic.

1.5.5. Principiile de stabilire a zonelor de protecţie

Principalele informaţii pentru stabilirea zonelor de ocrotire a monumentelor de istorie şi cultură servesc planurile de reper topografo - urbanistice, care sunt rezultatul investigaţiil or istorico - arhitecturale ale oraşului sau localităţii. Transpunerea monumentelor de arhitectură, artă, istorie, arheologie, monumentelor de arhitectură peisageră, sectoarele mediului istoric al oraşului pe planul de reper contribuie la punerea în valoare a unităţilor de patrimoniu. Pentru fiecare monument (ansamblu) zona de protecţie necesită mod de abordare individual, care depinde de legăturile existente între arhitectură, artă şi locul monumentului în reţeaua ansamblului construit. La elaborarea docum entaţiei de urbanism, proiectelor de organizare şi dezvoltare a sectoarelor economiei naţionale a se ţine cont de amplasarea obiectelor sau complexelor din fondul teritoriilor protejate. Monumente de istorie şi cultură

Unul din factorii de bază, care inf luenţează gradul spiritual de percepere a construcţiilor cu valoare istorico - arhitecturală (monumentele) este legătura reciprocă între mediul construit şi landşaftul natural. Evaluarea legăturilor compoziţionale ale monumentelor de arhitectură cu mediul în conjurător este principalul compartiment în investigaţiile şi studiile preliminare. Cerinţele de bază, referitoare la stabilirea suprafeţei şi configuraţiei teritoriului ariilor naturale, constă în:  asigurarea bunei vizibilităţi a monumentelor în limitel e sectorului şi a căilor de acces către el;  considerarea hotarelor de vizibilitate din direcţiile principale către compoziţia iniţială;  includerea în zona de protecţie a construcţiilor, care formează fondalul în scară istorică a monumentelor de arhitect ură;  aplicarea exigenţelor moderne de utilizare a monumentului ţinînd cont de căile de acces pentru pietoni, circulaţia locală şi amenajarea parcărilor pentru transport, locurile de reper pentru grupurile de turişti, amplasarea terenurilor pentru fotograf iere. Hotarele zonelor de reglementare a construcţiilor se stabilesc reieşind din condiţiile concrete de combinare a monumentelor cu construcţiile noi, care exclud posibilitatea impactului negativ a construcţiilor noi asupra structurii istorice de sistemat izare. Hotarele zonelor de ocrotire a landşaftelor se stabilesc în dependenţă de relieful localităţii, hotarele naturale, caracterul monumentului ocrotit şi condiţiile de vizualizare a acestora, precum şi de gradul de urbanizare a teritoriului adiacent ob iectului protejat. Zona de protecţie a monumentelor arheologice se stabileşte în dependenţă de suprafaţa teritoriului ocupată de monument, importanţa monumentului, configuraţia hotarelor localităţii, tipul monumentului: Lăţimea zonei de protecţie:  pentr u monumentele, hotarele cărora nu sunt stabilite cu precizie – 50m;  pentru localităţi şi tumuli care se urmăresc – 25m;  pentru movile şi valuri – 10m;  pentru movile şi necropole – 50m;  pentru intrări în grote (paliolit) – 300 м .

96 Monumente ale naturii

O rganizarea zonelor de protecţie a teritoriilor naturale şi ale rezervaţiilor prevede ocrotirea teritoriilor nominalizate de influenţa antropică negativă, menţinerea calităţii înalte a mediului natural, conservarea biosferei, genofondului etc. Suprafaţa mi nimă a zonei de protecţie (zonele – tampon) constituie 100m în jurul monumentului naturii. Criteriul de stabilire a suprafeţei maxime pentru zona de protecţie a monumentelor naturii este axat pe raza nivelului de poluare a mediului înconjurător de întrepri nderile de producere, transport şi comunicaţii tehnico - edilitare. Conform normativelor în vigoare distanţa de la monumentele de istorie şi cultură pînă la hotarul întreprinderilor de producere, comunicaţiile de transport şi edilitare, trebuie aplicată în m odul:  de la obiectele industriale cu diverse grad de nocivitate şi comunicaţiile de transport – 50 - 100 m;  de la reţelele magistrale de apeduct, canalizare şi alimentare cu căldură – 15 m;  alte reţele tehnico - edilitare subterane – 5m.

1.5.6. Utilizarea a ctuală a monumentelor

Conservarea monumentelor naturale, de istorie şi cultură permite utilizarea lor conform destinaţiei funcţionale în scop ştiinţific, estetic, de instruire şi educaţie. Utilizarea monumentelor în scop economic sau alte scopuri se permi te numai în cazul cînd aceste activităţi nu cauzează prejudicii conservării monumentelor şi nu diminuează valorii istorico - culturale ale monumentului. Utilizarea monumentelor de toate categoriile se realizează conform următoarelor principii:  limitarea uti lizării monumentelor în scopuri locative;  interzicerea utilizării monumentelor în scopul organizării locurilor de muncă cu caracter industrial, instituţiilor medicale şi educative;  extinderea modului de utilizare a monumentelor în scopuri culturale şi e stetice;  utilizarea raţională a monumentelor în scopul dezvoltării turismului şi organizării odihnei populaţiei. Actualmente monumentele de arhitectură se utilizează, în general, ca obiecte muzeale pentru organizarea activităţilor culturale, naţionale, de servirea turiştilor. Monumentele de arheologie este oportun să fie păstrate în muzee. Monumentele arhitecturii peisagistice cu landşafte valoroase din punct de vedere istorico - arhitecturală se exploatează ca monumente – muzee conform regimului reglementat de vizitare Prezenţa în raion a unei liste bogate şi diverse de obiecte cu valoare cultural - istorică, a tendinţei de studiere etapizată şi sistemice, faţă de păstrarea şi reabilitarea lor va permite crearea în timpul apropiat a condiţiilor pentru sporirea cuantumului soţiumului uman. În scopul sporirii atractivităţii monumentelor este necesară:  sporirea calităţilor estetice prin realizarea lucrărilor de reconstrucţie, tehnico - edilitare de amenajare, salubrizare, în deosebi, restaurarea monumentelor eroilo r căzuţi în Primul Război Mondial din s. Huluboaia;  elaborarea sistemului de mediatizare a monumentelor, prin editarea prospectelor publicitare, instalarea panourilor de informare în apropierea principalelor monumente din r - nul Cahul, inclusiv în s. Vadul lui Isac în preajma "Valului lui Traian" precum şi în com. Gavanoasa, s. Burlăceni;  editarea ghidurilor şi materialelor informaţionale în mai multe limbi de comunicare internaţională, implementarea programelor de sensibilizare şi informare prin intermedi ul mijloacelor moderne de difuzare şi informare (presă, televiziune, radiou, internet);  amenajarea căilor de acces spre diverse obiecte, locuri pentru cazarea vizitatorilor;  organizarea conferinţelor ştiinţifico - cognitive, expoziţiilor şi simpozioanelor, activităţilor culturale la nivel naţional şi internaţional. Principalele m onumente de importanţă naţională pe teritoriul r - nului Cahul sunt prezentate pe harta - schemă "Monumente de istorie, protejate de stat" Sc. 1:50 000. 97

ANEXE

REGI STRUL MONUMENTELOR OCROTITE DE STAT DIN RAIONUL CAHUL

99 Tabelul 1.5.2.1.1.

Nr. Localitatea Cate - Tip Gronologie Gen d/r administrativă gorie 1 2 3 4 5 6 1 Cahul Casa în care a locuit scriitorul A. Lipcan Ist N 2 Cahul Biserica de rit vechi ortod ox rus Arhit. N 3 Cahul Catedrala Sf. Mihail 1850 Arhit. N 4 Cahul Monument comemorativ de război Ist N 5 Cahul Monument la mormîntul comun al 11 ostaşi căzuţi în 1944 - 1945 Ist L 6 Cahul Monument tinerilor antifascişti 1941 - 1945 1968. Artă, Ist L 7 Ca hul Monumentul lui Ioan Viteazul Artă, Ist N 8 Cahul Monument grănicerilor Ist N 9 Cahul Parc Jum. a II a sec. XIX Arhit N 10 Andruşul de Sus Monument la mormîntul comun a ostaşului căzut în 1941 Ist N 11 Badicul Moldovenesc Biserica "Sf. Nicolae" 189 6 Arhit. N 12 Badicul Moldovenesc Monument comemorativ de război Ist L 13 Badicul Moldovenesc Monument eroilor luptei de la Larga din 1770 ş i lui P . A . Rumean ţ ev - Zadunaiski 1914 Artă N 14 Baurci - Moldoveni Monument paraşutiştilor căzuţi în 1944 Ist N 15 Buc uria Monument la mormîntul ostaşilor căzuţi Ist N 16 Brînza Biserica Sf. Arhanghel Mihail 1805 Arhit N 17 Brînza Monument eroilor c ă zu ţ i î n r ă zboi 1941 - 1945 1952 Ist L 18 Cucoara Aşezarea Gumelniţa Jum. a mil. IV î.e.n Arheol N 19 Crihana Veche Biserica "S f. Teodor Tiron" 1900. Arhit, Ist N 20 Cîşliţa - Prut Monument în memoria consătenilor căzuţi în război 1941 - 1945 1970 Ist L 21 Gavanoasa Monument în memoria consătenilor căzuţi în război 1941 - 1945 1950 Ist L 22 Giurgiuleşti Biserica Sf. Gheorghe 1854 Arhit N 23 Giurgiuleşti Monument în memoria consătenilor căzuţi în război 1941 - 1945 1986 Ist L 24 Giurgiuleşti Monument la mormîntul comun al 3 ostaşi căzuţi în război 1941 - 1945 1965 Ist L 25 Giurgiuleşti Monument lui Mihai Sadoveanu Artă N 26 Iujnoe Monument în me moria consătenilor căzuţi în război 1941 - 1945 1975 Ist L 27 Iujnoe Monument la mormîntul comun al ostaşilor căzuţi în 1944 1948 Ist L 28 Larga Nouă Monument în memoria consătenilor căzuţi în război Ist L 29 Larga Nouă Monument la mormîntul ostaşului căzut î n 1941 Ist N 30 Larga Veche Biserica de lemn "Sf. Nicolae" 1800. Arhit N 31 Lebedenco Casa memorială a lui N.F.Lebedenco Ist N 100 Continuare tabelul 1.5.2.1.1.

1 2 3 4 5 6 Jum . I a mil . IV .î. e . n . 32 Lopăţica Aşezarea Lopăţica Arheol N sec . III - IV 33 Lopăţica Monument în memoria consătenilor căzuţi în război Ist N 34 Manta Monument în memoria consătenilor căzuţi în război Ist N 35 Moscovei Monument la mormîntul ostaşului căzut în 1941 Ist N 36 Pelinei Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului 1914 Arhit N 37 Roş u Monument în memoria consătenilor căzuţi în război Ist N 38 Tătărăşti Biserica "Sf. Dumitru" 1916 Arhit N 39 Tătărăşti Monument la mormăntul comun al ostaşilor căzuţi în 1944 Ist N 40 Ursoaia Monument la mormăntul comun al ostaşului căzut în 1941 Ist N 41 Zîrneşti Biserica "Sf. Gheorghe" 1911. Arhit N 42 Zîrneşti Tumul Arheol N 43 Nicoleavca Biserica "Sf. Nicolae" 1913 Arhit N 44 Alexandru Ioan Cuza Biserica "Sf. Nicolae" Sec. XIX Arhit N 45 Alexandru Ioan Cuza Monument eroilor c ă zu ţ i î n r ă zboi Ist L 46 A lexandru Ioan Cuza Monumentul lui A.V.Suvorov Ist N 47 Burlăceni Monument eroilor c ă zu ţ i î n r ă zboi 1941 - 1945 Ist L 48 Colibaşi Biserica "Sf.Mihail" 1897 Arhit N 49 Colibaşi Monument în memoria consătenilor căzuţi 1965 Ist L 50 Slobozia Mare Biserica Sf. Ar hangheli Mihail şi Gavriil" 1871 Arhit N 51 Slobozia Mare Monument eroilor c ă zu ţ i î n r ă zboi 1941 - 1945 Ist L 52 Slobozia Mare Monument lui Mihai Eminescu 1991 Artă N 53 Vadul lui Isac Monument eroilor c ă zu ţ i î n r ă zboi 1941 - 1945 Ist L 54 Vadul lui Isac Valul lui Traian Sec. III Arheol N 55 Văleni Biserica "Sf. Spiridon" 1914 Arhit N 56 Văleni Monument în memoria consătenilor căzuţi în război Ist L 57 Văleni Monument în memoria consătenilor căzuţi în război Ist L 58 Văleni Monument la morm î ntul comun al osta ş i lor c ă zu ţ i î n r ă zboi 1960 Ist L

101 1.6. Infrastructura turismului

Turismul reprezintă un sector al economiei naţionale cu posibilităţi de generare a beneficiilor socio - economice pentru ţară şi comunităţile ei, care se compun din venituri directe, locur i de muncă noi, câştiguri de valută, contribuţii la bugetul de stat. Concomitent, turismul poate servi drept catalizator pentru dezvoltarea altor sectoare ale economiei naţionale. În prezent problema privind conştientizarea importanţei turismului este deos ebit de actuală, deoarece turismul adeseori este perceput ca o activitate neesenţială pentru dezvoltarea economică. La etapa iniţială se impune tot mai imperios necesitatea conştientizării acestei probleme la nivel instituţional, ceia ce ar asigura o mai b ună înţelegere şi percepere a necesităţilor dezvoltării turismului la nivelul instituţiilor guvernamentale (ministere, departamente). Din punct de vedere a poziţiei geografice r - nul Cahul este situat la extremitatea de sud a Republicii Moldova avînd fronti eră extinsă cu România şi Ucraina, prezenţa portului Giurgiuleşti cu ieşirea la Marea Neagră, astfel, raionul dispune de un bogat potenţial pentru dezvoltare a durabilă a turismului. Resursele turistice ale raionului reprezintă un ansamblu complex al mediul ui, atât natural (rezervaţii naturale şi peisajistice, monumente ale naturii, elemente de floră şi faună etc.), cît şi antropic (monumente de istorie, muzee, elemente de folclor şi artă populară etc.), care prezintă interes pentru dezvoltarea turismului. A ceste resurse cuprind suprafeţe de terenuri neagricole, arii naturale protejate de stat, precum şi o diversitate mare de monumente cultural – istorice care contribue la crearea condiţiilor optime pentru odihnă, atît pentru turişti, cît şi pentru locuitorii raionului. Premise pentru dezvoltarea turismului sunt:  monumentele de arheologie - "Valul lui Traian", "Aşezarea Gumelniţa", "Tumuli", "Aşezarea Lopăţica";  monumentele de arhitectură – Soborul "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" din or. Cahul care datează din anul 1850, Biserica de Rit vechi "Acoperămîntul Maicii Domnului" din Cahul, biserica "Sf. Dumitru" din Tătărăşti, biserica "Sf. Neculae" din Alexandru Ioan Cuza, biserica "Sf. Mihail" din Colibaş, biserica "Sf. Spiridon" din Văleni, rezervaţia natural ă „Prutul de Jos” etc;

Catedrala "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil Biserica "Sfântul Dumitru"

102  muzeul de e tnografie, istorie şi natură din or. Cahul ;  muzeul al naturii din s. Giurgiuleşti ;  casa - muzeu „A. Lebedenco” s. Lebedenco ;  Mănăstirea "Sfântului Cneaz Vladimir" or. Cahul; Mănăstirea "Sfânta Treime" din s. Cotihana, Mănăstirea "Pogorârea D uhului Sfânt şi Naşterea Maicii Domnului" din comuna Găvănoasa;  zonele de agrement – zona de agrement din s. Tartaul de Salcie, zona din preajma lacului Manta, iazuri le din apropierea s. Brînza şi ia zul Luceşti;  sanatoriul "Nufărul Alb" din or. Cahul. La etapa actuală turismul este slab dezvoltat nu numai în raionul Cahul dar şi în republică din cauza bazei naturale slabe, lipsa sistemului de dezvoltare în sfera turismului, cât şi lipsa unei programe complexe de dezvoltare a business - ului turistic şi susţ inerea din partea statului. Pe teritoriul r - lui Cahul trec două trasee turistice "Drumul vinului" care inclide următoarele localităţi: Itinerarul 1 - Raionul Ialoveni - Dănceni - Bardar - Oraşul Hânceşti - Mereşeni - Sărata Gal benă - Oraşul Leova - Raionul Cantemir - Ţiganca - Goteşti - Cucoara - Oraşul Cahul - Crihana Veche - Manta - Vadul lui Isac - Văleni - Slobozia Mare - Cîşliţa - Prut - Giurgiuleşti - Vulcăneşti - Taraclia - Besalma - Comrat - Cimişlia . Itinerarul 2 - Raionul Ialoveni - Dănceni - Bardar - O raşul Hânceşti - Mereşeni - Sărata Galbe nă - Oraşul Leova - Raionul Cantemir - Ţiganca - Goteşti - Cucoara - Oraşul Cahul - Crihana Veche - Manta - Vadul lui Isac - Văleni - Slobozia Mare - Cîşliţa - Prut - Giurgiuleşti - Vulcăneşti – oraşul Cahul – Gavanoasa. Conform prevederilor Agenţiei Turismului al RM în r - nul Ca hul se preconizează crearea centrelor de prelucrare a produselor agricole şi certificarea lor în localităţile - Crihana Veche, Manta, Vadul lui Isac, Colibaş i , Brînza, Văleni, Slobozia Mare şi Giurgiuleşti prin crearea muzeelor sub cerul liber cu implicare a turiştilor în procesul de coacere a pîinii pe vatră, cositul grîului, culegerea strugurilor, împletitul în lozie. În scopul dezvoltării oportune a turismului pe teritoriul raionului se propune crearea a două zone turistice cu centru în or. Cahul şi Port ul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Zona turistică Cahul include teritoriul or. Cahul, s. Roşu, s. Crihana Veche, s. Manta şi presupune organizarea rutelor turistice în România, Ucraina şi Republica Moldova inclusiv rute pentru pelerini. Zona turistică G iurgiuleşti include s. Cîşliţa - Prut, Slobozia Mare, lacul Beleu cu ieşirea spre rutele turistice din România, Ucraina şi ţările bazinului Dunării şi Mării Negre. Pentru realizarea programului de dezvoltare a turismului în raion este oportun în primul rând de a efectua reconstrucţia monumentelor de cultură, istorie, arhitectură, reparaţia drumurilor auto, construcţia hotelurilor. Ca urmare în or. Cahul şi s. Giurgiuleşti se propune crearea Complexului Informaţional Turistic. De asemenea în or. Cahul şi sate le Burlacu , Colibaş i , Crihana Veche, Giurgiuleşti, Pelinei, Văleni, Zîrneşti se propune construcţia hotelurilor . Concomitent pe teritoriul raionului conform proiectului PATN este propusă "Ruta navală Leova - Giurgiuleşti". Pentru perspectivă, în conformita te cu prevederile "Programului de dezvoltare socio - economică a raionului Cahul pentru perioada anilor 2012 - 2015" se prevede amenajarea "Muzeului Oieritului" din s. Colibaş i , înregistrarea şi amenajarea "Muzeului localităţii" în s. Burlacu , instalarea unei plăci comemorative pe casa unde a locuit po i etul Andrei Ciurunga.

103 Problemele majore care împiedică dezvoltarea turismului sînt:  resurse financiare limitate pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, a punctelor de atracţie, a serviciilor şi marketing ului turistic, pentru promovarea turismului;  nivelul scăzut sau lipsa totală a infrastructurii rutiere în zonele de interes turistic;  insuficienţa de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi servire a mesei conform standardelor internaţiona le;  starea deplorabilă a unui număr mare de monumente şi obiective de interes turistic;  pregătirea profesională insuficientă a personalului angajat în industria turismului;  conştientizarea publică insuficientă vizând atât potenţialul existent pentru dezvo ltarea turismului, cât şi beneficiile care ar putea fi generate de societate ca urmare a acestei dezvoltări etc. Realizarea prevederilor Strategiei este posibilă în condiţiile respectării următoarelor principii:  planificarea, amenajarea si exploatarea turi stica, la nivel local, ca parte integranta a strategiei dezvoltării durabile a turismului la nivel naţional;  participarea diferitelor autorităţi publice, a sectorului privat, a asociaţiilor de protecţie a mediului şi a populaţiei la procesul de planificare a turismului;  gestionarea şi planificarea durabilă a turismului, ţinându - se cont de protecţia mediului natural şi uman în zonele de primire;  informarea, educarea, încurajarea şi atragerea populaţiei locale în procesul de amenajare turistică. Pe baza regu lamentului în vigoare poate fi creată o agenţie de turism în raion ce urmează să organizeze excursii pentru toate categoriile de cetăţeni, atît a celor din raion, republică cît şi din străinătate. Dezvoltarea turismului va crea profituri suplimentare în e conomia raionului, locuri de muncă suplimentare, care la rândul său va contribui la creşterea bunăstării populaţiei raionului.

104 1.7. Locuinţe

1.7.1. Situaţia existentă

Conform datelor prezentate de Biroului Naţional de Statistică de la 01.01.2013 suprafa ţa totală a fondului locativ în r - nul Cahul constituie 2606,8 mii m 2 , ceea ce constituie - 39,4 mii apartamente, inclusiv: - în mediul urban 730,2 mii m 2 – 12,9 mii apartamente; - în mediul rural 1876,6 mii m 2 – 26,5 mi apartamente. Asigurarea medie cu sp aţiu locativ în raion constituie 21,9 m 2 / loc., inclusiv în mediul urban 20,3 m 2 / loc., mediul rural – 22,6 m 2 /loc. Media pe republică - 22,4 m 2 / loc., inclusiv în mediul urban 20,8 m 2 / loc., mediul rural – 23,6 m 2 /loc.

Suprafaţa medie a unui a partament în raion constituie 66 m 2 , inclusiv în mediul rural suprafaţa medie a unui apartament – 71 m 2 , în mediul urban – 57 m 2 . Dinamica principalilor indici ce caracterizează fondul locativ cu evidenţierea mediului urban şi rural pentru perioada anilor 2004 - 2012 este reflectată în tab. 1.7.1.1, Anexe şi diagrama 1.7.1.1 şi 1.7.1.2.

105 Dinamica fondului locativ în raionul Cahul pentru perioada anilor 2004 - 2013 Total urban

730

720 2 m

i i

m 710

700 2004 2008 2009 2010 2011 2012 2013 ani

Diagrama 1.7.1.1

Total rural

1890

2 1860 m

i i

m 1830

1800 2004 2008 2009 2010 2011 2012 2013 ani

Diagrama 1.7.1.2

În perioada anilor 2004 - 2013 suprafaţa totală a fondului locativ în mediul pe raion a sporit cu 106,8 mii m 2 (4,27%), inclusiv în mediul urban cu 30,2 mii m 2 (4,3 %), în mediul rural cu 76,6 mii m 2 (4,26%). Informaţia privind i ndicii fondului locativ şi repartizarea în profil teritorial al r - n lui Cahul este reflectată în tab. 1.7.1.2. (Anexe). Nivelul mai ridicat de asigurare a populaţiei cu fond locativ pe teritoriul raionului se înregistrează în localităţile Lebedenco 30,0 m 2 /om, Zîrneşti 29,8 m 2 /om, Doina 28,8 m 2 /om, Alexanderfeld 28,2 m 2 /om, Luceşti 27,6 m 2 /om, Andruşul de Sus 27,4 m 2 /om, B a d icul Moldovenesc 27,3 m 2 /om, Slobozia Mare 26,6 m 2 /om, Huluboaia 26,1 m 2 /om, Taraclia de Salcie 25,6 m 2 /om, Moscovei 25,8 m 2 /om, Lopăţ ica 25,6 m 2 /om, Văleni 25,4 m 2 /om. Concomitent cel mai scăzut nivel de asigurare a populaţiei cu fond locativ se înregistrează în satele Bucuria 13,2 m 2 /om, Gavanoasa 13,5 m 2 /om, Borceag 15,3 m 2 /om, Crihana Veche 15,3 m 2 /om, Larga Nouă 18,3 m 2 /om, Roşu 18 ,3 m 2 /om. Pe teritoriul raionului fondul locativ avariat şi şubred constituie 1,4 %, respectiv în mediul urban 0,01 %, mediul rural 2,1 %. Din numărul total de locuinţe, cele mai multe apartamente/case avariate se înregistrează în satele Lebedenco 18,8 %, Huluboaia 8,9%, Gavanoasa 4,5 %, Borceag 4,4 %, Cucoara 4,4 %, Andruşul de Jos 4,3%, Iujnoe 4,2 %, Colibaş i 4,0 %, Lopăţica 3,7%. În tab. 1.7.1.3. sunt reflectate datele privind darea în folosinţă a fondului locativ şi investiţiile în active materiale pe ntru perioada anilor 2020 - 2030. Datele prezentate denotă volumurile reduse a construcţiilor de locuinţe noi.

106 Tabelul 1.7.1.3.

Unit. de Nr. Denumirea indicatorilor Anii măsură 1. Lucrări de construcţii - montaj 2009 2010 2011 Investiţii în active m ateriale în constr. 2. mii lei 163,2 160,2 95,9 locuinţelor - preţuri curente mil. lei 14,5 23,1 27,6 - pe un locuitor lei 116,6 185,4 221,1 3. Investiţii în active materiale pe termen lung - preţuri curente din care finanţate din contul: 361,0 251,1 222,7 - bugetului de stat mil. lei 22,1 13,6 13,7 - bugetului UTA mil. lei 9,6 14,1 15,7 4. Darea în folosinţă a caselor de locuit Total mii m 2 5,1 8,0 6,2 - din care, beneficiari individuali mii m 2 5,1 6,2 5,8 - la 1000 locuitori m 2 40,7 64,2 49,7 5. Valoarea lucrărilor de construcţii în antrepriză mil. lei 52,2 44,5 54,7

Dotarea edilitare a fondului locativ în profil teritorial este reflectată în tab. 1.7.1.4. Anexe. Nivelul asigurării raionului cu apeduct centraliz at constituie 17,5 %, inclusiv în mediul urban – 40,4% în mediul rural – 6,3 %. Pe teritoriul raionului la sistemul centralizat de apeduct sunt racordate următoarele localităţi: or. Cahul (40,4%), s. Borceag (91,9 %), s. Burlacu ( 76,0%), s. Cîşliţa - Prut (22,1%), Crihana Veche (21,8%), s. Giurgiuleşti (1,1%), s. Larga Nouă (59,6%), s. Roşu (2,8%). La sistemul centralizat de canalizare este conectat – 14,6 % a fondului locativ, inclusiv în mediul urban – 40,3 %, în mediul rural 2,1 %. Din 55 localităţi a raionului cu sistem centralizat de canalizare este asigurat doar or. Cahul 40,3%, satele Burlacu 76 %, şi Roşu 2,8%. Cea mai mare parte a populaţiei raionului utilizează în scopuri menajer - potabile apa din fîntîni - mine şi fîntîni arteziene. La sistemul de alimentare cu gaze naturale raionul este racordat în volum de 97,5%, inclusiv mediul urban – 100%, mediul rural 96,3%. Încălzirea centralizată funcţionează numai în or. Cahul în celelalte localităţi, lipseşte.

1.7.2. Dezvolta rea fondului locativ

Locuinţa are un rol important în dezvoltarea societăţii şi constituie unul din principalii factori al progresului socio – economic şi cultural. Problemele dezvoltării sectorului locativ trebuie să fie examinate nu numai în aspect econom ic, ci şi în corelaţie de importanţă primordială în influenţa pe care o are politica fondului locativ la condiţiile de abitaţie a populaţiei. La un nivel cu problemele de ocupaţie a populaţiei, asigurarea lor cu nivel corespunzător a infrastructurii social e şi edilitare unul din cei mai însemnaţi factori destabilizatori în dezvoltarea localităţilor rămîne a fi asigurarea populaţiei cu locuinţe şi standardele lor. Starea fondului locativ existent după mai mulţi parametri este sub nivelul satisfăcător, ceea c e se explică prin uzarea fizică şi morală a lui, neajunsurile în organizarea dării în exploataţie a locuinţelor, în primul r î nd reţeaua edilitară şi utilajul. Aceasta se referă nu numai la locuinţele construite cu 30 - 40 de ani în urmă, dar şi la construcţi ile mai recente (10 ani în urmă). O mare parte a fondului locativ urban existent necesită reparaţie capitală, concomitent, cu fiece an creşte numărul caselor ce necesită reparaţie capitală. Problema apărută ca rezultat a situaţiei economice existente, este lipsa de finanţe pentru întreţinerea şi reînnoirea fondului locativ. Cartierele formate de - a lungul istoriei, deseori de o mică valoare, cu un fond uzat moral şi fizic ş i fără condiţii elementare de trai, continuă să funcţioneze,

107 aceasta reprezintă, din p unct de vedere, at î t estetic cît şi consumativ un exemplu de neîngrijire, şi antisanitarie. Aşa dar , fondul locativ necesită reconstrucţie şi modernizare. În rezultatul analizei modului de utilizare a teritoriilor localităţilor s - a constatat că situaţia ex istentă se caracterizează prin prioritatea utilizării extensive a teritoriilor în general şi a elementelor zonelor funcţionale. Densitatea populaţiei în hotarele construcţiilor în localităţi este la un nivel scăzut din cauza lipsei a unor teritorii pentru amplasarea construcţiilor noi. În acelaşi timp în hotarele construcţiilor localităţilor există teritorii ocupate de ravene, pante abrupte, luncile r î urilor, terenuri inundabile şi subinundabile, versanţi de alunecări aceste terenuri nu au o anumită menire funcţională. Prin efectuarea unor măsuri corespunzătoare, se poate asigura dezvoltarea teritorială a localităţilor din contul teritoriilor interioare, în hotarele existente, fără anexarea teritoriilor suplimentare. În ultimii ani la teritoriile periferice a localităţilor sunt preluate terenuri ample pentru construcţia caselor individuale. Terenurile repartizate pentru construcţii individuale care nu corespund permanent intereselor de dezvoltare a localităţilor, au dus la crearea raioanelor locuibile, deocam dată slab adaptate pentru un nivel de trai adecvat din cauza fondului locativ nefinisat şi ne dat în folosinţă, lipsa infrastructurii edilitare, locurilor de muncă. Acest fapt este cauzat de încălcările administrative comise în documentaţia urbanistică. Un a din problemele existente a dezvoltării fondului locativ este construcţia locuinţelor sociale. Aceasta se explică printr - un şir de cauze: sistema de evidenţă a populaţiei care au nevoie de îmbunătăţirea nivelului de trai este învechită şi nu reflectă cu c ertitudine necesitatea reală a locuinţelor sociale, lipsesc mecanismele de finanţare şi creditare cu înlesniri. Realizarea programelor elaborate se reţine din cauza unei baze legislative slabe în sfera dată. Pentru soluţionarea problemelor locative este ne cesar:  extinderea volumului de construcţii locative;  sporirea construcţiilor în zonele de construcţii formate, în legătură cu deficitul de teritorii;  dezvoltarea amplă a diferitor forme şi tipuri de construcţii locative;  îmbunătăţirea aspectului arhitectur al a localităţilor, reieşind, în primul rînd, din necesitatea creării unui nivel practic de trai;  formarea fondului locativ social (construcţii noi, procurarea apartamentelor pe piaţa secundară, renovarea căminelor şi a caselor cu cinci etaje.);  elaborarea şi realizarea reparaţiilor capitale, reorganizarea şi modernizarea fondului locativ;  formarea peţii imobiliare care va gestiona şi va deservi fondul locativ.  sporirea nivelului de asigurare a fondului locativ apeduct şi canalizare centralizată, aprovizion area cu gaze naturale, introducerea sistemului de încălzire autonomă va contribui la reducerea diferenţierii nivelului de trai între case individuale şi blocuri multietajate, între mediul urban şi mediul rural. Unul din indicatorii principali pentru îmbună tăţirea nivelului de trai în raion este reducerea treptată a divergenţilor în asigurarea cu locuinţe în aspect teritorial – între oraş şi localităţile rurale a raionului. La temeiul prognozării populaţiei şi planificarea asigurării cu fond locativ este det erminarea prealabilă a volumului minim - necesar a construcţiilor noi conform unităţilor administrativ - teritoriale. Reieşind din practica urbanistică la etapa actuală, în dependenţă de categoria localităţii şi densitatea populaţiei conform normativele în vig oare, se acceptă structura fond locativ nou, care este reflect în tab. 1.7.2.1.

108 Tabelul 1.7.2.1 Structura construcţiilor locative noi

Tipul construcţiei, în % Populaţia locuinţe Nr. Categoria localităţilor locuinţe mii oam. individuale cu lot multietajate pe lîngă casă 1 2 3 4 5 1 Oraşe mari 140 - 800 10 - 20 80 - 90 2 Oraşe medii 20 - 50 30 - 40 70 - 60 3 Oraşe mici 10 - 20 60 - 70 40 - 30 4 Localităţi rurale 1 - 10 100 0

Concomitent, structura şi construcţia fondului locativ nou trebuie să se formeze ţinînd co nt de particularităţile planului arhitectural şi condiţiile naturale ale localităţii date. Structura construcţiilor noi în raionul Cahul este următoarea: în localităţile urbane - 30% - case individuale cu lot de lîngă case, densitatea construcţiilor 40 oam /ha; 70% - case multietajate, cu densitatea construcţiei 170 oam/ha. Respectiv, în localităţile rurale – 100% case individuale cu lot pe lîngă casă, densitatea construcţiilor 21 oam/ha. În dependenţă de calcule suprafaţa totală a fondului locativ în total pe raion va constitui 3422,0 mii m² , inclusiv pentru I etapă – 3042,0 mii m² ca urmare aprovizionarea cu locuinţe va spori până la 26,8 m 2 /om, inclusiv în mediul urban până la 26,5 m 2 /om, mediul rural - 27 m 2 /om.

Proiectul dat, de asemenea, a determina t teritoriile necesare pentru construcţii, care vor constitui 966 ha, inclusiv 156 ha în localităţile urbane şi 809 ha în localităţile rurale. Construcţiile noi este oportun să fie amplasate în hotarele localităţilor, din contul comasării formaţiunilor lo cative şi folosirea altor teritorii, luând în consideraţie măsurările inginereşti. Calculul fondului locativ pentru perspectivă în profilul teritorial al r - nului Cahul este reflect în tab. 1.7.2.2. Anexe.

109

ANEXE

110 Tabelul 1.7.1.1 Dinamica fondului locativ în raionul Cahul

Sporul pentru perioada Unitate anilor 2004 - 2013 Nr. Denumirea 2004 2008 2009 2010 2011 2012 2013 de măsură mii m 2 % supr. total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 mii m 2 supr. 1 Fondul locativ la începutul anului 2500,0 2583,3 2585,7 2594,5 2598,7 2604,8 2606,8 106,80 4,27 total inclusiv: - urban mii m 2 700,0 708,6 711,3 715,2 723,5 727,3 730,2 30,20 4,31 - rural mii m 2 1800,0 1874,7 1874,4 1879,3 1875,2 1877,5 1876,6 76,60 4,26 2 Apartam ente în clădiri de locuit (înc.case individuale clădiri cu alte mii unităţi 39,6 40,3 40,1 40,1 40,0 40,0 40,0 0,41 1,04 destinaţii) inclusiv: - urban mii.unităţi 12,98 12,97 12,90 12,89 12,89 12,88 12,88 - 0,10 - 0,77 - rural mii.unităţi 26,60 27,30 27,20 27,20 27,15 27,15 27,1 0,51 1,92 3 Total populaţie mii persoane 126,1 123,8 123,9 124,4 124,8 124,9 124,9 - 1,2 - 0,95 inclusiv: - urban 41,0 39,0 39,0 39,4 39,7 39,8 39,8 - 1,20 - 2,93 - rural 85,1 84,8 84,9 85,0 85,1 85 ,1 85,1 0,00 0,00 m 2 supr. totală 4 Asigurarea cu fond locativ 19,8 20,9 20,9 20,9 20,8 20,9 20,9 1,05 5,27 / locuitor m 2 supr. totală inclusiv: - urban 17,1 18,2 18,2 18,2 18,2 18,3 18,3 1,27 7,46 / locuitor m 2 supr. totală - rural 21,2 22,1 22,1 22,1 22,0 22,1 22,1 0,90 4,26 / lo cuitor 5 Mărimea medie a unei locuinţe m 2 supr. totală 63,2 64,1 64,5 64,7 64,9 65,1 65,2 2,02 3,20 inclusiv: - urban m 2 supr. totală 53,9 54,6 55,1 55,5 56,1 56,5 56,7 2,76 5,12 - rural m 2 su pr. totală 67,7 68,7 68,9 69,1 69,1 69,2 69,2 1,55 2,29

111 Tabelul 1.7.1.2.

Fondul locativ a raionului Cahul la 01.01.2013

Nr. total de Suprafaţa Asigur area Suprafaţă apartamente medie a medie cu Nr. Denumirea totală Populaţia (case de apartamentelor locuinţe m 2 locuit) m 2 m²/om 1 2 3 4 1 or. Cahul 730244 12884 35968 57 20,3 2 s. Cotihana 1317 3 s. Alexanderfeld 40462 613 1435 66 28,2 4 s. Alexandru Ioan Cuza 52721 837 2618 63 20,1 5 s. Andruşul de Jos 47808 602 2335 79 20,5 6 s. Andruşul de Sus 44882 575 1638 78 27,4 7 s. Badicul Moldovenesc 36465 428 1336 85 27,3 8 s. Baurci - Moldoveni 41419 709 2202 58 18,8 9 s. Borceag 24000 457 1572 53 15,3 10 s. Brînza 62974 807 2581 78 24,4 11 s. Bucuria 10628 261 803 41 1 3,2 12 s. Burlacu 52126 684 2092 76 24,9 13 s. Burlăceni 56534 702 2284 81 24,8 14 s. Chioselia Mare 34732 525 1620 66 21,4 15 s. Cîşliţa - Prut 32168 453 1254 71 25,7 16 s. Colibaşi 132096 1720 6009 77 22,0 17 s. Crihana Veche 64359 1400 4219 46 15,3 18 s. Cucoara 34951 551 2004 63 17,4 19 s. Doina 53400 534 1853 100 28,8 20 s. Găvănoasa 31646 829 2345 38 13,5 21 s. Giurgiuleşti 73225 924 2950 79 24,8 22 s. Huluboaia 25200 360 964 70 26,1 23 s. Iujnoe 17182 238 749 72 22,9 24 s. Larga Nouă 28396 495 1552 57 18,3 25 s. Lebedenco 75153 918 2507 82 30,0 26 s. Lopăţica 18600 300 727 62 25,6 27 s. Luceşti 18042 230 653 78 27,6 28 s. Manta 94994 1246 4034 76 23,5 29 s. Moscovei 88219 1244 3420 71 25,8 30 s. Pelinei 56200 771 2355 73 23,9 31 s. R oşu 53931 851 2942 63 18,3 32 s. Slobozia Mare 157629 1955 5928 81 26,6 33 s. Taraclia de Salcie 43546 589 1700 74 25,6 34 s. Tartaul de Salcie 21970 305 1029 72 21,4 35 s. Tătăreşti 40150 602 2162 67 18,6 36 s. Vadul lui Isac 75768 984 3046 77 24,9 37 s. Văleni 77600 1015 3050 76 25,4 38 s. Zîrneşti 57375 789 1924 73 29,8 Total pe raion 2606795 39387 119177 66 21,9 Total urban 730244 12884 35968 57 20,3 Total rural 1876551 26503 83209 71 22,6

112 Tabelul 1.7.1.4 Dotarea edilitară a fondului loc ativ la 01.01.2013

Instalaţiile edilitare a fondului locativ № total de Case locative Suprafaţă (conectaţi la sistema centralizată, în % de la № de apartamente Denumirea apartamente avariate şi şubrede № totală apeduc te canalizare încălzire gaze naturale localităţii 2 (case de m Nr. de Nr. de Nr. de Nr. de Nr. de locuit) % % % % % apart. apart. apart. apart. apart. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 or. Cahul 730244 12884 5204 40,4 5194 40,3 4877 37,9 12883 100,0 1 0,0 2 s. Cotihana 3 s. Alexanderfeld 40462 613 551 89,9 4 s. Alexandru Ioan Cuza 52721 837 760 90,8 5 s. Andruşul de Jos 47808 602 602 100,0 26 4,3 6 s. Andruşul de Sus 44882 575 572 99,5 7 s. Badicul Moldovenesc 36465 428 90 21,0 8 1,9 8 s. Baurci - Moldoveni 41419 709 550 77,6 6 0,8 9 s. Borceag 24000 457 420 91,9 457 100,0 20 4,4 10 s. Brînza 62974 807 760 94,2 9 1,1 11 s. Bucuria 10628 261 261 100,0 12 s. Burlacu 52126 684 520 76,0 520 76,0 684 100,0 10 1,5 13 s. Burlăceni 56534 702 650 92,6 3 0,4 14 s. Chioselia Mare 34732 525 507 96,6 15 s. Cîşliţa - Prut 32168 453 100 22,1 453 100,0 16 3,5 16 s. Colibaşi 132096 1720 0,0 1720 100,0 68 4,0 17 s. Crihana Veche 64359 1400 305 21,8 1400 100,0 12 0,9 18 s. Cucoara 34951 551 490 88,9 24 4,4 19 s. Doina 53400 534 534 100,0 14 2,6 20 s. Găvănoasa 31646 829 829 100,0 37 4,5 21 s. Giurgiuleşti 73225 924 10 1,1 915 99,0 5 0,5 22 s. Huluboaia 25200 360 260 72,2 32 8,9 23 s. Iujnoe 17182 238 195 81,9 10 4,2

113 Continuare tabelul 1.7.1.4 . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12 13 14 24 s. Larga Nouă 28396 495 295 59,6 495 100,0 5 1,0 25 s. Lebedenco 75153 918 918 100,0 173 18,8 26 s. Lopăţica 18600 300 300 100,0 11 3,7 27 s. Luceşti 18042 230 230 100,0 6 2,6 28 s. Manta 94 994 1246 1246 100,0 32 2,6 29 s. Moscovei 88219 1244 1244 100,0 30 s. Pelinei 56200 771 767 99,5 31 s. Roşu 53931 851 24 2,8 24 2,8 851 100,0 32 s. Slobozia Mare 157629 1955 1955 100,0 33 s. Taraclia de Salcie 43546 589 589 100,0 34 s. Tartaul de Salcie 21970 305 305 100,0 35 s. Tătăreşti 40150 602 602 100,0 36 s. Vadul lui Isac 75768 984 984 100,0 37 s. Văleni 77600 1 015 1015 100,0 38 s. Zîrneşti 57375 789 789 100,0 17 2,2 Total pe raion 2606795 39387 6878 17,5 5738 14,6 4877 12,4 38413 97,5 545,0 1,4 Total urban 730244 12884 5204 40,4 5194 40,3 4877 37,9 12883 100,0 1 0,01 Total rural 1876551 26503 1674 6,3 544 2,1 0 0,0 25530 96,3 544 2,1

114 Tabelul 1.7.2.2.

Calculul fondului locativ pentru perspectivă

Densitatea Structura populaţiei Teritoriile Situaţia existentă Perspectiva construcţiilor Inclusiv după construcţiilor noi anul 2013 anul 2030 locative noi

i normativ, (ha) a

% e i t (pers/ha) ţ o a t l

i u

2 o p i c Locuinţe

n o e m

ţ i a a , e e

, , i

Denumirea i noi,

ţ a v ţ l e e l

ă ă

i 2

n i i l l , m 2 t

a u i ţ ţ u e e e e

l m

) e e e e a a e , r t t t t a . . l l l l u a a t t

ţ p m u l l v ă a a a a

c 2 s s a a a a c i j j j j o o , n o p r r u u t i t t o

u u u u o a a a a m e

l p m e e o 2 l a p p t t t t ţ

d d d d

u a a i i i i i i p p p c e e e e o o a c i ţ ţ n total total

m n i i i i i u v v v v N i i î o e t t t t p p a a l o i i i i i i a l l l l l

l m f f u r

l l

u d d e d d i u u u u a a c a m m r a a u d r r r n n n n ( u t t o i i i i a l c m m m m l n p p u r o o u o u u g u T T i f d S S g s n i A s o f A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Total urban 730,2 39,8 18,3 1086,5 41,0 26,5 356,3 100 30 70 13445 4034 9412 40 170 156 101 55

Total rural 1876,6 85,1 22,1 2335,5 86,5 27,0 458,9 100 100 0 16996 16996 0 21 0 809 809 0

Total 2606,8 124,9 20,9 3422,0 127,5 26,8 815,2 30442 21030 9412 966 910 55 urban+rural

115 Continuare tabelul 1.7.1.4

Calculul fondului locativ pentru I etapă

Densitatea Structura populaţiei Teritoriile Situaţia existentă Perspectiva construcţiilor Inclusiv după construcţiilor noi anul 2013 anul 2020 locative noi

normativ, (ha) % i e

, (pers/ha) ţ i a o

i i n u

e e

i i l e ,

ţ ţ ţ a ,

Locuinţe o a , , v

ă i a a t n

v l p e e l l ă t

i i l , , o t

Denumirea noi, l ţ ţ a u u e e e e u t

e ) e e e t a e e

t t t t a . . l l 2 l l u a a c t ţ p ţ p c

o l l a a a a r c s s a a m a a 2 2 t o j j j j o n o n o o r r

u u l ă i i l t o

u u u u

a a a a

l p p e e a 2 2 i m m p p t t t t

u u d d d d

ţ m a i n i i i i i i p p u e e e e o o a a î c c ţ total total i i

a m m l i i i i u u v v v v i i f e e t t t t a p p l o o i i i i i i u l l l l

l l f r r N m m a l l

u d d d d d u u u u r a a a m m a a u u d r r r n n n n ( t t n p i i i i c c m m m m n p u u o o o u f o u g g T T

S f i i S a s s A A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Total ur ban 730,2 39,8 18,3 942,4 40,1 23,5 212,2 100 30 70 9028 2708 6319 40 170 105 68 37

Total rural 1876,6 85,1 22,1 2099,7 85,7 24,5 223,1 100 100 0 9104 9104 0 21 0 434 434 0

Total 2606,8 124,9 20,9 3042,0 125,8 24,2 435,2 18132 11812 631 9 538 501 37 urban+rural

116 1.8. Infrastructura socială

Reţeaua obiectelor de deservire socială include instituţiile de educaţie, medicale, cultură, construcţii sportive, centre comerciale şi alimentare publică. Infrastructura socială are ca scop crearea condiţiilor optime pentru abitaţie şi satisfacerea necesităţii în obiectele de educaţie preşcolară, învăţământ, ocrotire a sănătăţii, comerţ şi alimentaţie publică, cultură, sport şi agrement. Actualmente, obiectele prestări servicii sunt amplasate neunifo rm pe teritoriul raionului, iar numărul şi calitatea serviciilor prestate nu corespund exigenţelor contemporane. Multe obiecte sunt amplasate în încăperi adaptate fără dotare edilitară necesară. Însă în condiţiile moderne au apărut şi un şir de factori poz itivi care influenţează dezvoltarea reţelei obiectelor prestări servicii. Aceştea sunt: apariţia diverselor forme de proprietate care stimulează calitatea şi diversitatea tipurilor de servicii, construcţia obiectivelor după proiecte individuale ce permite crearea unei individualităţi arhitecturale şi estetice a localităţii. Calculul capacităţilor reglementate pentru obiectele prestări servicii este efectuat ţinând cont de numărul calculat al populaţiei, analiza indicilor specifici obţinuţi la 1000 locuitori şi majorarea lor până la normele minim necesare pentru perioada proiectată, repartizarea uniformă a obiectelor de deservire în formaţiunile locative şi asigurarea populaţiei cu servicii cotidiene necesare. Capacitatea obiectivelor de importanţă urbană şi rurală (obiective ocrotirea sănătăţii, educaţie, cultură, centre comerciale, complexe sportive, hoteluri) este determinată ţinîndu - se cont de deservirea populaţiei raionului. Calculul obiectivelor prestări servicii pentru perioada p î nă în a. 2030 şi I etapă - a. 2020 este reflectat în tab. 1.8.1. Anexe. Concomitent, la planificarea dezvoltării obiectivelor infrastructurii sociale s - a ţinut cond de principiile stipulate în "Strategia naţională de dezvoltare "Moldova 2020" şi măsurile privi nd construcţia, reconstrucţia şi modernizarea obiectivelor, reflectate în "Programul de dezvoltare socio - economică a raionului Cahul pentru perioada anilor 2012 - 2015".

1.8.1. Învăţămînt Sistemul învăţămîntului include:  învăţămîntul preşcolar;  învăţămî ntul şcolar – şcoli primare, gimnazii, licee,  instituţii extraşcolare;  învăţământului secundar profesional - colegii, şcoli profesionale;  învăţămînt superior -

Instituţii preşcolare

Conform datelor prezentate de Direcţia raională de învăţămînt Cahul a ctualmente pe teritoriul raionului activează 53 instituţii preşcolare cu capacitatea totală 8,5 mii locuri, inclusiv în mediul urban 2,0 mii locuri, în cel rural 6,5 mii locuri. La 1000 locuitori revin 71 locuri în instituţiile preşcolare, inclusiv în medi ul urban 56 locuri la 1000 locuitori, în mediul rural 78 locuri la 1000 locuitori. De facto frecventează 5,8 mii copii ceea ce constituie 68% din capacitatea totală a instituţiilor, inclusiv 1744 copii sau 87% din capaitatea instituţiilor în mediul urban ş i 4,0 mii copii sau 62% în cel rural. Un nivel deosebit de redus la completarea instituţiilor preşcolare se evidenţiază în s. Bucuria, s. A. I. Cuza, s. Huluboaia, s. Larga Nouă, s. Moscovei - frecvenţa copiilor nu depăşeşte 50% din capacitatea totală a g rădiniţelor. Cea mai mare frecvenţă, peste 70% din capaictatea instituţiilor, se înregistrează în or. Cahul, satele - Andruşul de Jos, B a dicul Moldovenesc, Colibaş i , Baurci - Moldoveni , Burlacu , Crihana Veche, Manta, Roşu, Vadul lui Isac.

117 Concomitent, în satele Greceni, Iasnaia Poleana, Vladimirovca, Larga Veche, Hutulu, Treteşti, Tudoreşti instituţii preşcolare lipsesc din cauza numărului mic al copiilor. De asemenea, în com Chioselia Mare lipsesc instituţii preşcolare. Informaţia privitor la instituţiile preşcolare este reflectată în Anexă, tab. 1.8.1.1.

s. Pelinei s. Baurci - Moldoveni

Numărul scriptic al cadrelor didactice pe teritoriul raionului constituie 494 persoane, inclisiv în mediul urban 118 cadre didactice, în mediul rural 376 cadre d idactice. La un educator revin în medie pe raion 12 copii, inclusiv 15 copii în mediul urban şi 11 copii în mediu rural. Pentru normarea optimală, capacitatea instituţiilor preşcolare se determină prin suportul structurii demografice a populaţiei, din cal cul 85% din copiii grupei de vârstă corespunzătoare, de la 2 până la 6 ani inclusiv. Conform calculelor (tab. 1.8.1. Anexe) în or. Cahul se preconizează, în zonele rezidenţiale noi, construcţii noi – 450 locuri, pentru localităţile rurale capacitatea exist entă a instituţiilor preşcolare este suficientă atît pentru perioada actuală, cît şi pentru perspectivă cu condiţia reparaţiei şi modernizării clădirilor existente în corespundere cu normativele în vigoare. Deoarece, în com. Chioselia Mare lipseşte grădini ţă de copii, autorităţile publice locale intenţionează deschiderea unei instituţii preşcolare în localitate.

Instituţii de învăţămînt

Actualmente în cadrul raionului activează 54 instituţii de învăţămînt de diferite nivele, inclusiv 16 licee, 31 gimna zii, 2 şcoli primare, 3 şcoli primare - grădiniţe, 2 şcoli auxiliare. Capacitatea totală a instituţiilor de învăţămînt pe teritoriul raionului constituie 28,1 mii elevi, inclusiv în mediul urban 7,8 mii elevi, în mediul rural 20,3 mii elevi.

s. Peline i s. Burlacu 118 La 1000 locuitori ai raionului revin 225 elevi, inclusiv în mediul urban - 197 elevi la 1000 locuitori, în cel rural - 238 elevi. De facto frecventează 13,7 mii elevi cea ce constituie 49% din capacitatea totală a instituţiilor, dintre care 4,9 mii elevi - 63% în mediu urban şi 8,7 mii elevi - 43% în mediul rural. Frecvenţa cea mai sporită a instituţiilor de învăţământ se accentuează în or . Cahul şi satele – Colibaş i , Giurgiuleşti, Lopăţica, Slobozia Mare, Frumuşica peste – 60% din capaicta tea instituţiilor. Un nivel deosebit de redus la completarea instituţiilor şcolare se evidenţiază în satele Crihana Veche – 35 %, Vadul lui Isac – 33 %, Burlacu – 31%, A. I. Cuza – 28%, Huluboaia – 27 %, Borceag – 25%, Bucuria – 16%. Concomitent, institu ţii de educaţie lipsesc în satele Spicoasa, Greceni, Nicolaevca, Vladimirovca, Larga Veche, Hutulu, Sătuc, Tudoreşti, Paicu, Treteşti - din cauza numărului redus de copii cu vîrsta scolară. Datele iniţiale a instituţiilor de educaţie sunt reflectate în A nexă, tab. 1.8.1.2. Numărul scriptic al cadrelor didactice în raion constituie 1326 persoane, inclusiv 403 cadre didactice în mediul urban şi 923 în mediul rural. La un cadru didactic pe teritoriul raionului revin 11 elevi, inclusiv în localităţile urbane acest indice constituie 12 elevi la un cadru didactic, iar în localităţile rurale 10 elevi. Conform calculelor, pentru perioada pînă în a. 2025, capacitatea instituţiilor şcolare existente în raion este suficientă, atât pentru perioada actuală cît şi pent ru perioada de calcul. Actualmente, capacitatea instituţiilor de educaţie depăşesc numărului copiilor cu vîrstă şcolară, acestă tendinţă se se va păstra şi pentru perioada de proiect. Cu toate acestea majoritatea încăperilor unde sunt amplasate aceste ins tituţii nu corespund cerinţelor sanitar - igienice şi necesită reparaţii şi modernizare precum şi dotarea cu material didactic. Pentru perspectivă se propune, reparaţia şi modernizarea clădirilor în corespundere cu normativele în vigoare. Conform informaţiei prezentate de DGÎ Cahul reparaţii capitale necesită următoarele instituţii preuniversitare:  LT „I. Creangă” s. Borceag aripa de sud a blocului de studii este avariată există riscul de a pune în pericol viaţa şi sănătatea elevilor.  LT „P. Rumeanţev” or. C ahul acoperişul necesită reparaţie capitală, ferestrele sunt avariate.  Ş.P. „A. Donici” or. Cahul acoperişul este putred, a început să cadă lemnul, 35% din geamuri sunt avariate.  Gimn. „G. Coşbuc” s. Andruşul de Jos necesită schimbarea acoperişului, geamur ilor, uşilor.  LT „I. Vodă” or. Cahul lipseşte cazangeria autonomă ceea ce duce la mari cheltuieli în sezonul de încălzire; ferestrele sunt în stare avariată.  Gimn. „S. Rahmaninov” or. Cahul lipseşte cazangeria autonomă ceea ce duce la mari cheltuieli în s ezonul de încălzire.  Gimn. „A. I. Cuza” s. Roşu sala sportivă necesită reparaţii capitale.  LT „I. Creţu” s. Găvănoasa e necesar de înlocuit 60% din ferestre plus reparaţia faţadei, la fel, e nevoie de înlocuit sistema de încălzire şi reţeaua electrică.  Gim n. „S. Esenin” s. Alexanderfeld curge acoperişul la sala sportivă şi blocul alimentar.  Gimn. „M. Viteazul” s. Badicul Moldovenesc necesită schimbarea ferestrelor.  Gimn. „M. Sadoveanu” s. Vadul lui Isac necesită schimbarea ferestrelor.  Gimn. „Ştefan cel Mar e” s. Văleni are nevoie de înlocuirea sistemei de încălzire.  LT „M. Eminescu” s. Crihana Veche necesită schimbarea ferestrelor, a sistemei de încălzire şi sistema electrică.

119  LT „V. Corolenco” s. Moscovei necesită schimbarea ferestrelor.  Gimn. „M. Lomonoso v” s. Lebedenco necesită schimbarea ferestrelor.  Gimn. „V. Alecsandri” s. Taraclia de Salcie necesită reparaţia capitală a acoperişului. Conform prevederilor "Programului de dezvoltare socio - economică a raionului Cahul pentru perioada anilor 2012 - 2015" se preconizează reorganizarea unor licee în gimnazii pentru localităţile – Borceag, Burlacu , Crihana Veche, Moscovei, Zîrneşti. P entru dezvoltarea multilaterală a copiilor în or. Cahul şi s. Zîrneşti activează Centre de creaţie pentru tineret şi copii "Mior iţa" şi respectiv "Universul".

Capacitatea Inclusiv Denumirea Angaj. Denumirea obiectivului După De cadre localităţi (oam.) proiect facto didactice or. Cahul Centrul de Creaţie „Mioriţa” 480 520 33 22 s . Zîrneşti Centrul de Creaţie „Universul” 100 80 28 26

În corespundere cu normele urbanistice în vigoare numărul de locuri în instituţiile extraşcolare trebuie să constituie 10% din capacitatea totală pentru perspectivă. În or. Cahul capacitatea acestor obiecte este suficientă pentru perspectivă şi construcţii noi nu se preconizează. Concomitent, în localităţile rurale obiective ale activităţii extraşcolare lipsesc, ca urmare, pentru perspectivă, conform calculelor sunt necesare 2 mii locuri, inclusiv, pentru perioada p î nă în anul 2020 – 1,6 mii locuri.

Instituţii de învăţământ secundar profesional, colegii şi instituţiile de învăţământ universitar

Oraşul Cahul este un important centru administrativ, cultural şi de pregătire a cadrelor din sudul republicii. Învăţământul universitar este prez entat de Universitatea de stat "B. P. Hajdeu" din Cahul cu subdiviziunea funcţională Colegiul Industrial – Pedagogic; Colegiul de Medicină şi 2 şcoli profesionale, care pregătesc specialişti pentru diferite ramuri ale economiei naţionale. Universităţii de Stat " B.P. Haşdeu " din Cahul este una din cele mai tinere instituţii superioare de stat din ţară, responsabilă de pregătirea specialiştilor de înaltă calificare pentru sudul Republicii Moldova. În cadrul Universităţii activează 3 facultăţi – facultatea "Fi lologie şi Istorie", facultatea "Economie, Informatică şi Matermatică" şi facultatea "Drept şi Administraţie Publică".

Colegiul Industrial – Pedagogic din or. Cahul colegiul pregăteşte specialişti la specialităţile – informatică, contabilitate, asistenţă socială, instruire arte plastice, interpretare instrumentală.

120 Colegiul de Medicină pregăteşte asistente medicale care după 3 ani de studii pot să activeze în diferite instituţii curativ - profilactice.

Colegiul Industrial – Pedagogic Colegiul de Medicină

De asemenea, în or. Cahul activează 2 scoli polivalente nr. 1 şi nr. 2 care pregătesc specialişti pentru diferite ramuri ale economiei naţionale la specia lităţile – bucătar, cofetar, operator calculatoare electronice, control produse alimentare, cusător, maşinist, electrogazosudor, lăcătuş, tencuitor etc. În corespundere cu prevederele stipulate în "Strategia naţională de dezvoltare "Moldova - 2020" (Legea nr. 166 din 11.07.2012) una din direcţiile prioritare de dezvoltare a republicii este "Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie". În s istemul de educaţie din Moldova, în ultimii ani, preferenţial este instruirea universitară. Ca urmare, pe piaţa forţei de muncă s - a accentuat dezechilibrul dintre cerere şi ofertă, precum şi deficitul în braţe de muncă calificate. Ajustarea sistemului de educaţie la cerinţele pieţiei forţei de muncă a devenit o necesitate stringentă pentru republică. Modernizarea sistemului de pregătire profesională şi perfecţionarea mecanismelor de instruire continue a cadrelor va contribui la adaptarea cetăţenilor la noi le condiţii a pieţei forţei de muncă. În rezultatul cooperării reciproce a sistemului de educaţie şi pieţei forţei de muncă, sistemul de învăţămînt va putea oferi propuneri calitative şi cantitative în corespundere cu cererea pieţei forţei de muncă. Aceas ta va contribui la reducerea şomajului în ţară şi a fluxului de migranţi peste hotarele republicii, precum şi cota populaţiei predispuse riscului sărăciei sau izolării sociale. Pregătirea forţei de muncă calificate se va efectua prin promovarea orientrii p rofesionale, începînd cu învăţămîntul general, precum şi posibilităţii instruirii profesionale continue pe parcursul vieţii. Astfel, reconstrucţia şi modernizarea clădirilor Colegiului Industrial - Pedagogic şi a Şcolilor polivalente vor contribui la sporire a numărului de elevi în corespundere cu capacitatea de proiect a instituţiilor, şi pregătirea specialiştilor nu numai pentru necesităţile r - nului Cahul dar şi pentru alte raioane ale republicii.

1.8.2. Obiective de ocrotirea sănătăţii

Compartimentul da t este considerat unul din elementele principale din activitatea locuitorilor şi securităţii umană a ţării. Nivelul bunăstării individuale şi gradul de dezvoltare umană a raionului depinde în mod direct de starea sănătăţii populaţiei. Obiectele de ocrotire a sănătăţii ocupă o poziţie prioritară în infrastructura socială. Conform datelor prezentate de instituţiile ocrotirii sănătăţii pe teritoriul raionului activează IMSP Spitalul Raional Cahul cu – 349 paturi ceea ce constituie 6,6 paturi la 1000 locuitori ai raionului. Numărul total al personalului medical în această instituţii - 615, inclusiv 100 medici. 121 Serviciul ambulatoro - medical este reprezentat prin Centru al medicilor de familie din or. Cahul, 27 oficii a medicilor de familie, 9 centre de sănătate, 8 oficii de sănătate, Capacitatea totală a instituţiilor de ambulator pe te ritoriul raionului constituie 1 ,2 mii vizite/schimb, sau 9 vizite/schimb la 1000 locuitori, inclusiv în or. Cahul 397 vizite / schimb, sau 10 vizite / schimb la 1000 locuitori, în localităţile rurale 756 vizite / schimb, sau 9 vizite / schimb la 1000 locuitori. Numărul total al medicilor în raion este de 74, inclusiv în mediul urban 37 medici, mediul rural 37 medici. Pe teritoriul raionului activează 21 farmacii. Conform normativ elor în vigoare, reieşind din normativul 12 locuri la 1000 locuitori, către anul 2030 capacitatea spitalului raional va spori pînă la 5 80 locuri. În conformitate cu politicile Ministerului Sănătăţii cu privire la dezvoltarea sectorului spitalicesc la nive l internaţional IMPS SR Cahul participă în 3 proiecte în calitate de spital - pilot: - proiectul "Servicii de sănătate şi asistenţă socială" – finanţat de Banca Mondială; - proiectul "Repemol" privind realizarea reformelor în domeniul regionalizării serviciilo r pediatrice de urgenţă şi terapie intensivă – finanţat de Agenţia elveţiană de dezvoltare şi cooperare; - proiectul "Perinat" modernizarea serviciului perinatalogic în RM, obiectivul căruia este de a reduce mortalitatea perinatală şi neonatală precoce. În rezultatul implementării acestor proiecte Spitalul raional va beneficia de asistenţă tehnică medicală internaţională. Instituţiile medicale de tip ambulator, reieşind din normativul 24 vizite/schimb la 1000 locuitori în localităţile urbane pentru perioad a de proiect capacitatea instituţiilor medicale va spori pînă la 1,4 mii vizite/schimb, respectiv, pentru localităţile urbane este necesară sporirea capacităţii obiectivelor până la 1,0 mii vizite/schimb, pentru localităţile rurale 0,4 vizite /schimb. Conc omitent, obiectivele existente în localităţile rurale necesită reconstrucţie, modernizare, dotare edilitară în conformitate cu exigenţele în vigoare. Asistenţa medicală de urgenţă este asigurată de Staţia zonală de Asistenţă Medicală de Urgenţă Sud disloc ată în oraşul Cahul şi Punctele de Asistenţă Medicală de Urgenţă care se află în comunele Gavanoasa, Bucuria, Colibaş i , Slobozia Mare şi Zîrneşti. Din anul 1975 în or. Cahul funcţionează sanatoriului " Nufărul Alb " , graţie căruia oraşul a obţinut în 1980 statutul de oraş - balnear. Sanatoriul a fost construit în baza unui izvor de apă minerală, similară apelor din Maţesta (Rusia). Apa minerala din Cahul se deosebeşte prin conţinutul înalt de brom si iod şi se aplică la tratarea diverselor maladii. Actual mente staţiunea reprezintă un centru modern de recuperare a sănătăţii şi dispune de clinica, complex hotelier, un bloc de alimentare şi obiecte social - artistice. Actualmente capacitatea de cazare a sanatoriului constituie peste 500 locuri şi deserveşte anu al peste 5000 persoane. Staţiunea primeşte pacienţi din România, Ucraina, Federaţia Rusă, Belarus, Israel, Turcia, Polonia, Ungaria şi din alte state. Conform prevederilor "Programului de dezvoltare socio - economică a raionului Cahul pentru perioada anilor 2012 - 2015" se preconizează următoarele acţiuni:  asigurarea accesului universal şi echitabil, în special al populaţiei socialmente vulnerabile, la serviciile calitative de sănătate prin dezvoltarea sectorului medicinii primare, de urgenţă şi spitalicească ;  diminuarea răspîndirii maladiilor infecţioase, în special, a tuberculozei, HIV/SIDA, narcomaniei şi alcoolismului;

122  ridicarea la un nivel mai superior a indicilor de sănătate a populaţiei faţă de anii precedenţi ;  ameliorarea sănătăţii materne şi reducere a mortalităţii materne ;  profilaxia, imunizarea şi calitatea produselor alimentare şi a mediului extern;  lărgirea reţelei de farmacii extrabugetare în sectorul rural.

Asistenţa socială

Asistenţă socială este parte componentă a sistemului naţional de prot ecţie socială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate. Actualmente, pe teritoriul raionului asistenţa socială este asigurată de 77 persoane, inclusiv 16 cadre didactice. În or. Cahul activează "Centrul Maternal" pentru 10 cupluri mamă - copil şi Centrul de as istenţă socială a copilului şi familiei pentru 35 copii cu dezabilităţi. De asemenea, în raion se acordă atenţie deosebită persoanelor în etate, cu dezabilităţi şi familiilor social - vilnerabile, astfel în s. A. I. Cuza funcţionează azilul pentru 50 persoan e în etate şi cu dezabilităţi, în s. Pelinei – centru pentru persoane în etate "Oliver" pentru 7 persoane, în s. Borceag centrul "MAX - BORCEAG" unde sunt prestate servicii de zi pentru 80 persoane în etate. În s. Văleni asociaţia obştească "Concordia" a inf iinţat centru social "Casa Nadejda" unde sunt cazate 12 persoane şi zilnic funcţionează cantina socială pentru 100 persoane. Informaţia este reflectată în tabel.

Inclusiv Capacitatea Angajaţi, Nr. Denumirea centrului Adresa cadre (locuri) persoane didacti ce 10 cupluri mamă - 1 Centrul Maternal or. Cahul 9 6 copil Centrul de asistenţă socială a 35 copii cu 2 or. Cahul 21 9 copilului şi familiei dexabilităţi Azil pentru persoane în etate şi 3 s. A. I. Cuza 50 persoane 18 cu dexabilităţi 12 persoane SO "Co ncordia" Centrul Social (cazare) 4 s. Văleni 11 "Casa Nadejda" 100 persoane (prînz zilnic) AO Centrul pentru persoane în 5 etate "MAX - BORCEAF" s. Borceag 80 16 1 (servicii de zi) Centru pentru persoane în 6 s. Pelinei 7 2 etate "Oliver"

Pentru perspectivă în localităţile din r - l Cahul se propune: - deschiderea "C as ei de copii de tip familial "; - dezvoltarea serviciului de îngrijire la domiciliu în vederea acoperirii unui număr mai mare de solicitanţi de îngrijire la domiciliu şi îmbun ătăţirea calităţii serviciilor prestate - în toate localităţile raionului; - majorarea numărului de cantine sociale în localităţile raionului; - crearea serviciilor pentru bătrîni. Concomitent, conform calculelor şi normativelor în vigoare, către anul 2030, se propune sporirea locurilor în azile pentru bătrîni şi persoanele cu handicap pînă la 770 locuri.

123 1.8.3. Obiective de cultură şi sport

Sfera culturii include case de cultură, muzee, biblioteci, cinematografe. Actualmente în r - nul Cahul activează ur mătoarele muzee - muzeul de etnografie, istorie şi natură din or. Cahul, muzeul al naturii din s. Giurgiuleşti, casa - muzeu " A. Lebedenco " s. Lebedenco În raion funcţionează 40 biblioteci , inclusiv 5 în mediu urban şi 35 în cel rur al capacitatea totală a bibliotecilor publice - 445,7 mii vol., inclusiv în mediul urban 138,3 mii vol., în mediul rural 307,4 mii vol., ceea ce constituie 3,5 mii vol. la 1000 locuitori al raionului, inclusiv în mediul urban – 3,5 mii vol., în mediul rura l – 3,6 mii vol. Indicele mediu pe republică fiind 4,7 mii vol. la 1000 locuitori. Actualmente, pe teritoriul raionului case de cultură sau cămine culturale sunt deschise şi activează practic în toate localităţile cu excepţia s. Huluboaia, Iujnoie, şi Roş u în care lipsesc astfel de instituţii. Capacitatea totală a caselor de cultură – 13,8 mii locuri, inclusiv în or. Cahul – 700 locuri, în mediul rural – 13,1 mii locuri ceea ce constituie 18 locuri la 1000 locuitori în mediul urban şi 154 locuri la 1000 lo cuitori în mediul rural. Pentru perspectivă în corespundere cu normele în vigoare , 80 locuri la 1000 locuitori în mediul urban şi 250 locuri , la 1000 locuitori în mediul rural şi calculele, pentru perioada de calcul, este necesară, suplimentar, construcţia centrelor distractiv - culturale cu 4,1 mii locuri pentru mediul urban şi 21,6 mii locuri pentru mediul rural. Informaţia privind casele de cultură şi bibliotecile în profil teritorial este reflectată în tab. 1.8.3.1. Anexe. Concomitent, pe teritoriul rai onului activează meşteri populari care practică pe larg cioplitul în lemn în s. Giurgiuleşti, Burlacu , Văleni, Alexanderfeld, Cahul; împletitul în lozie - Paşcani, Slobozia Mare, Văleni, Burlacu ; confecţionarea instrumentelor muzicale - Pelinei, Văleni; ob iecte din paie - Pelinei, Colibaşi; croşetare, broderii - Burlacu , Slobozia Mare, Văleni, Zîrneşti; cojoace din piei de oaie în s. Colibaşi. Reţeaua construcţiilor sportive include: stadioane, terenuri sportive şi săli sportive, trebuie însă de menţionat că construcţiile sportive pe teritoriul raionului, de regulă, sînt amplasate pe lîngă instituţiilor de învăţămînt, nu sunt amenajate şi nu dispun de utilaj sportiv pentru petrecerea competiţiilor sportive. Sportul constituie unul din principiile fundament ale pentru menţinerea modului sănătos de viaţă a populaţiei, pentru realizarea acestei sarcini este necesar de a dezvolta acest tip de activitate. Actualmente, pe teritoriul r - nului Cahul sunt amenajate 14 stadioane cu suprafaţa totală 18,4 ha, şi 20 ter enuri sportive cu suprafaţa 16 ha. Cu toate acestea, nu toate obiectivele sportive pe teritoriul raionului sunt amenajate conform standardelor în vigoare şi necesită modernizare. Concomitent, în satele - Baurci - Moldoveni şi Cucoara terenurile sportive de pe teritoriul şcolii dispun de covor sintetic, iar în s. Colibaş i cu covor sintetic este dotat terenul sportiv sătesc. Suprafaţa totală a terenurilor cu covor sintetic constituie 1800 m 2 . Sălile de sport în marea sunt amplasate în incinta instituţiilor d e învăţămînt, doar satele Giurgiuleşti, Manta, Taraclia de Salcie dispun de sală sportivă a satiului. Conform normativelor în vigoare asigurarea cu obiective sportive şi stadioane constituie 0,27 ha la 1000 locuitori pentru perioada de proiect, anul 2030 , se prevede suplimentar amenajarea obiectivelor sportive cu suprafaţa 36 ha în mediul urban şi 28 ha în mediul rural, inclusiv pentru I etapă - anul 2020 respectiv 27 ha şi 10 ha, precum şi construcţia Complexului sp o rtiv pentru 1000 spectatori în or. Ca hul. De bazin de înot dispune, doar, Şcoala sportivă nr. 1 din or. Cahul, suprafaţa bazinului 500 m 2 oglinda apei. Informaţia este reflectată în tab. 1.8.3.2. Anexe. Pentru perioada de proiect, în corespundere cu calculele şi normativelor în vigoare, pe teritoriul raionului se preconizează construcţia suplimentară a bazinelor de înot cu capacitatea 10,0 mii m 2 oglinda apei, inclusiv în mediul urban 1,4 mii m 2 şi 8,6 mii m 2 oglinda apei în mediul rural.

124 Pentru perspectivă în conformitate cu acţiunile ref lectate în "Programul de dezvoltare socio - economică a raionului Cahul pentru perioada 2012 - 2015" se preconizează următoarele măsuri: - înoirea stocului de carte în biblioteci în conformitate cu normele în vigoare; - crearea bazei de date a patrimoniului cult ural din raionul Cahul; - reparaţia şi modernizarea ceselor de cultură în conformitate cu normativele în vigoare; - fondarea filialei de sud a Uniunii meşterilor populari; - crearea unor cercuri meşteşugăreşti pentru educarea şi instruirea tinerei generaţii p rin intermediul caselor şi căminelor culturale, biblioteci, muzee; - construcţia Complexului sportiv pentru 1000 spectatori în or. Cahul; - construcţia şi reconstrucţia stadionului raional "Atlant" - crearea centrelor de tineret în localităţile rurale; - amenaj area "Muzeului Oieritului" din s. Colibaşi; - înregistrarea "Muzeului localităţii" în s. Burlacu ; - instalarea unei plăci comemorative pe casa unde a locuit poetul Andrei Ciurunga etc. Condiţiile naturale favorabile au condiţionat amplasarea în apropierea s. Moscovei a taberei de odihnă pentru copii "Romantica" cu capacitatea 250 locuri, pentru perspectivă se construcieşte tabara de odihnă pentru copii în s. Slobozia Mare.

1.8.4. Comerţ şi alimentaţie publică

În prezent pe teritoriul r - nului Cahul activeaz ă 781 obiective comerciale , inclusiv 462 în mediul urban şi 319 în cel rural, care sunt reprezentată prin centre comerciale şi construcţii provizorii (chioşcuri, gherete) sau construcţii adaptate care nu dispun de dotare edilitară necesară. Suprafaţa total ă a obiectivelor comerciale pe teritoriul raionului constituie 22,1 mii m 2 suprafaţă comercială, inclusiv în mediul urban 11,6 mii m 2 , mediul rural – 10,5 mii m 2 . În mediu pe raion la 1000 locuitori revin 177 m 2 suprafaţa comercială, inclusiv 291 m 2 în med iul urban şi 123 m 2 - mediul rural. Informaţia este reflectată în tab. 1.8.4.1. Anexe.

s. Baurci - Moldoveni or. Cahul

Reţeaua obiectivelor din sfera alimentaţie publică este prezentată de restaurante, cafenele şi baruri. Suprafaţa totală a obiecti velor de alimentaţie publică în raion constituie 3,4 mii locuri, inclusiv în mediul urban 2 mii locuri, mediul rural – 1,4 mii locuri. Conform calculelor la 1000 locuitori pe teritoriul raionului revin 27 locuri, inclusiv 5 0 locuri în mediul urban şi 16 lo curi - mediul rural. Informaţia este reflectată în tab. 1.8.4.2. Anexe. Calculul obiectelor comerciale pentru perspectivă este determinat, reieşind din normativele minim – necesare pentru aceste obiective – 300 m 2 la 1000 locuitori, iar pentru obiectivele alimentare publică – 40 locuri.

125 Ca urmare, conform calculelor, pentru perspectivă este necesară sporirea suprafeţei comerciale cu 15,8 mii m 2 , inclusiv în mediul urban 0,4 mii m 2 , mediul rural 15,4 mii m 2 . Respectiv şi pentru obiectivele alimentaţie publi că se preconizează sporirea capacităţii totale cu 2,1 mii locuri, inclusiv pentru mediul urban 43 locuri, mediul rural 2,0 mii locuri.

Dezvoltarea reţelei întreprinderilor de comerţ şi alimentaţie publică este axată pe construcţia complexelor comerc iale distractiv - culturale de tipul "Supermarket" şi "Bistro" În localităţile rurale deservirea comercială este asigurată de întreprinderile businessu - lui mic. Sarcina principală în dezvoltarea comerţului intern pe teritoriul raionului pentru perioada de c alcul constă în:  perfecţionarea mecanismelor economice şi organizatorice, care vor stimula legalizarea şi controlul sectorului neorganizat al pieţei interne;  crearea condiţiilor pentru organizarea pieţei angro şi elaborarea mecanismelor pentru utilizarea eficientă a zonelor de producere existente;  implicarea administraţiei şi conducerii raionului în perfecţionarea şi optimizarea reţelei de comerţ, în scopul evitării disproporţiilor în amplasarea teritorială a întreprinderilor de comerţ;  orientarea mecan ismelor sanitare, antiincediare şi de supraveghere în scopul stimulării dezvoltării infrastructurii de comerţ, întreprinderilor de comerţ de tip contemporan şi cultura deservirii populaţiei. Pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei în special asigurarea cu obiective de comerţ, alimentare publică şi alte servicii în raion este oportun crearea sistemului organizat de centre publice cu diferenţierea exactă, amplasare optimă a obiectivelor pe teritoriul raionului. Pe teritoriul raionului serviciul hotelier este asigurat de hotelurile Azalia, Marco Polo, Codreanu, Green House, Oasis din or. Cahul şi hotelul din s. Giurgiuleşti . Pentru perspectivă, în contextul dezvoltării infrastructurii turismului este necesară sporirea capaictăţii hotelurilor cu 1550 locuri , inclusiv în mediul rural cu 680 locuri în localităţile rurale cu 865 locuri.

126

ANEXE

127 Tabelul 1.8.1. Calculul obiectivelor prestări servicii pentru perspectivă anii 2020 - 2030

Situaţia existentă Perspectiva 2020 Perspectiva 2030 Nr. Unit norma la 1000 loc. capacitatea norma la 1000 loc. capacitatea Denumirea obiectivului la 1000 crt. măsură total zona de construcţii zona de construcţii locuitori localitatea total localitatea total influenţă noi influenţă noi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1 Populaţia mii oam. - localităţi urbane 39,8 40,1 41,0 - localităţi rurale 85,1 85,7 86,5 Total 124,9 125,8 127,5 2 Instituţii preşcolare locuri - localităţi urbane 2010 51 55 2206 196 60 2460 450 - localităţi rurale 6476 76 60 5142 65 5623 Total 8486 68 7348 8083 Institu ţ ii de î nv ăţă m î nt elevi 3 preuniversitar - locali tăţi urbane 7860 197 150 6015 160 6368 - localităţi rurale 20258 238 160 13712 180 15318 Total 28118 225 19727 21686 4 Obiective ocrotirea sănătăţii 4.1 Spital raional mediul urban paturi 349 6,6 9 1 447 98 12 1 5 80 230 Instituţii de ambulator de tip vizite / 4.2. policlinică schimb - localităţi urbane 397 10 14 5 990 593 24 5 1417 1020 - localităţi rurale 756 9 10 857 101 13 1125 369 Total 1153 9 24 1847 694 37 2541 1388 Aziluri pentru bătrîni şi locuri 4.3 case internat - localităţi urbane 0 0 2 1 166 166 4 2 337 337 - localităţi rurale 150 2 3 257 107 5 433 283 Total 150 423 273 770 620

128 Continuare tabelul 1.8.1.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 5 Obiective de cultură 5.1 Centre distractiv - culturale locuri - localităţi urbane 700 18 40 5 2033 1333 80 10 4145 3445 - localităţi rurale 13130 154 200 17140 4010 250 21625 8495 Total 13830 111 19173 5343 25770 11940 6 Obiective de sport 6.1 S tadioane, terenuri sportive ha - localităţi urbane 1,8 0,05 0,5 0,1 29 27 0,7 0,1 37 36 - localităţi rurale 32, 5 0,38 0,5 43 10 0,7 61 28 Total 34,3 0,27 71 37 98 64 6.2 Săli sportive m 2 supr. - localităţi urbane podelei 600 15 60 6 2920 2320 80 10 4145 3545 - localităţi rurale 900 11 100 8570 7670 200 17300 16400 Total 1500 12 11490 9990 21445 19945 6.3. Bazine de înot m 2 oglinda - localităţi urbane apei 500 13 10 7 1001 501 25 10 1890 1390 - localităţi rurale 0 0 50 4285 4285 100 8650 8650 Total 500 5286 47 86 10540 10040 7 Obiective de comerţ m 2 supr. - mediul urban comercială 11570 291 280 4 11571 1 280 5 11913 343 - mediul rural 10500 123 260 22282 11782 300 25950 15450 Total 22070 177 33853 11783 37863 15793 8 Obiective alimentaţie publică locuri - mediul urban 2030 51 40 5 2033 3 40 5 2073 43 - mediul rural 1380 16 30 2571 1191 40 3460 2080 Total 3410 27 4604 1194 5533 2123 9 Hoteluri, campinguri locuri - localităţ i urbane 400 10 16 1 727 327 20 3 1080 680 - localităţi rurale 5 429 429 10 865 865 Total 400 1156 756 1945 1545 10 Case ş i baze de odihn ă locuri 22 2768 2768 22 2805 2805

129 Tabelul 1.8.1.1.

Instituţiile preşcolare p e teritoriul raionului Cahul la 01.01.2013

Capacitatea Inclusiv Angaj. Nr. Denumirea localităţi Denumirea obiectivului cadre După De (oam.) proiect facto didactice 1 2 3 4 5 6 7 1 or. Cahul Creşa - grădiniţă nr. 1 "Ghiocel" 320 228 45 14 Creş a - grădiniţă nr. 2 "Licurici" 320 301 64 18 Creşa - grădiniţă nr. 4 "Zîmbetul" 320 190 36 11 Creşa - grădiniţă nr. 5 "Clopoţel" 90 96 28 8 Creşa - grădiniţă nr. 8 "Prichindel" 320 324 57 25 Creşa - grădiniţă nr. 9 "Scufiţa 320 275 54 19 Roşie" Creşa - grădiniţă nr. 14 "Spicuşor" 320 330 58 23 Total 2010 1744 342 118 2 s. Cotihana Creşa - grădiniţă 140 64 18 7 3 s. Alexanderfeld Creşa - grădiniţă 140 76 15 5 Grădiniţă 14 1 Total 140 90 15 6 Creşa - grădiniţă nr. 1 "Scufiţa 4 s. A. I. Cuza 55 66 14 4 Roşie" Creşa - grădiniţă nr. 2 "Andrieş" 216 45 16 8 Creşa - grădiniţă nr. 3 "Prichindel" 30 24 10 3 Total 301 135 40 15 5 s. Andruşul de Jos Creşa - grădiniţă "Andrieş" 160 146 29 12 6 s. Andruşul de Sus Creşa - grădiniţă " Floricica" 140 98 24 9 7 s. Badicul Moldovenesc Creşa - grădiniţă "Porumbiţa" 50 51 10 4 8 s. Baurci - Moldoveni Creşa - grădiniţă "Maria Trandafira" 120 98 25 10 9 s. Borceag Creşa - grădiniţă "Romaniţa" 195 100 25 9 10 s. Brînza Creşa - grădiniţă "Bucuria " 140 120 24 11 11 s. Bucuria Creşa - grădiniţă "Fluturaşi" 160 42 13 5 12 com. Burlacu Creşa - grădiniţă nr. 1 "Struguraşi" 140 103 22 8 13 s. Spicoasa Grădiniţa 25 18 9 3 Total 165 121 31 11 14 com. Burlăceni Creşa - grădiniţă "Soarele" 140 96 20 7 15 s. Greceni - - - - Total 140 96 20 7 16 com. Chioselia Mare 17 s. Frumuşica Total 0 0 0 0 18 s. Cîşliţa - Prut Creşa - grădiniţă 60 38 16 4 19 s. Colibaşi Creşa - grădiniţă nr. 1 160 123 31 15 Creşa - grădiniţă nr. 2 "Ghiocel" 140 131 29 11 Total 300 254 60 26 20 s. Crihana Veche Creşa - grădiniţă "Clopoţel" 280 201 39 16 21 com. Cucoara Creşa - grădiniţă "Albinuţa" 140 65 15 6 22 s. Chircani Creşa - grădiniţă "Romaniţa" 60 38 11 3 Total 200 103 26 9 23 com. Doina Cre şa - grădiniţă 160 93 25 11 24 s. Iasnaia Poleana - - - - 25 s. Rumeanţev Creşa - grădiniţă 140 15 2 300 108 25 13

130 Continuare tabelul 1.8.1.1.

1 2 3 4 5 6 7 26 com. Găvănoasa Grădiniţă 75 39 14 5 27 s. Nicolaevca Grădiniţă 70 39 13 5 28 s. Vl adimirovca - - - - Total 145 78 27 10 29 s. Giugiuleşti Creşa - grădiniţă "Albinuţa" 290 152 37 15 30 s. Huluboaia Creşa - grădiniţă 140 42 12 5 31 s. Iujnoe Creşa - grădiniţă 140 3 3 32 com. Larga Nouă Creşa - grădiniţă "Guguţă" 140 68 18 7 33 s. L arga Veche - - - - Total 140 68 18 7 34 com. Lebedenco C entru comunitar 41 35 s. Hutulu - - - - 36 s. Ursoaia Creşa - grădiniţă 160 72 20 7 Total 160 113 20 7 37 s. Lopăţica Grădiniţă 22 9 3 38 s. Luceşti Creşa - grădiniţă "Izvoraş" 145 40 15 4 39 com. Manta Creşa - grădiniţă 140 133 31 10 40 s. Paşcani Creşa - grădiniţă "Catincuţa" 110 136 29 11 Total 250 269 60 21 41 com. Moscovei Creşa - grădiniţă "Soarele" 260 60 16 7 42 s. Trifeştii Noi Creşa - grădiniţă 130 56 17 5 Total 390 116 33 12 43 com. Pelinei Creşa - grădiniţă "Prichindel" 220 128 26 12 44 s. Sătuc - - - - Total 220 128 26 12 45 s. Roşu Creşa - grădiniţă "Albinuţa" 165 138 25 13 46 s. Slobozia Mare Creşa - grădiniţă nr. 1 "Mioriţa" 190 148 37 15 Creşa - grădin iţă nr. 2 "Licurici" 180 171 34 16 Total 370 319 71 31 47 s. Taraclia de Salcie Grădiniţa "Vişina" 140 72 18 7 48 com . Tartaul de Salcie Creşa - grădiniţă "Spicuşor" 140 75 21 8 49 s. Tudoreşti - - - - Total 140 75 21 8 50 s. Tătăreşti Centr u comunitar 80 4 51 s. Vadul lui Isac Creşa - grădiniţă "Andrieş" 180 147 23 10 52 s. Văleni C reşa - grădiniţă nr. 1 "Albinuţa" 120 95 26 10 Creşa - grădiniţă nr. 2 160 79 23 9 Total 280 174 49 19 53 com. Zîrneşti Creşa - grădiniţă 140 89 22 7 54 s. Paicu Creşa - grădiniţă 50 38 12 4 55 s. Treteşti - - - - Total 190 127 34 11 Total urban 2010 1744 342 118 Total rural 6476 4028 938 376 Total raion 8486 5772 1280 494

131 Tabelul 1.8.1.2. Instituţiile de învăţămînt preuniversitar din r aionul Cahul la 01.01.2013

Capacitatea Inclusiv Angaj. Nr. Denumirea localităţi Denumirea obiectivului cadre După De (oam.) proiect facto didactice 1 or. Cahul Ş.P Grădiniţă „V.Alecsandri” 140 56 13 6 Ş.P. „N. Donici” 320 311 42 19 Ş. P. „A.Mateevici” 300 187 24 13 Gimn. „S. Rahmaninov” 680 305 66 35 L.T. „Ioan Vodă” 1100 754 78 63 L.T. „I. Creangă” 820 550 73 48 L.T. „D. Cantemir” 1170 625 86 59 L.T. „M. Eminescu” 1200 902 94 62 L.T. „P. Rumeanţev” 1070 52 6 67 42 Şcoala Sportivă Nr. 1 500 350 23 15 Şcoala Sportivă Nr. 2 300 325 27 15 Şc. int. p/u cop. cu defic. de 260 53 55 26 auz Total 7860 4891 593 377 2 s. Cotihana Gimn. „M.Kogălniceanu” 240 121 25 14 3 s. Alexanderfeld Gimn. „S. Es enin” 400 146 32 21 4 s. A. I. Cuza L T. „A.Mateevici” 1176 327 51 30 5 s. Andruşul de Jos Gimn. „G. Coşbuc” 620 206 35 20 6 s. Andruşul de Sus Gimn. „M. Sadoveanu” 460 165 30 18 7 s. Badicul Moldovenesc Gimn. „M. Viteazul” 320 147 28 15 8 s. Baurci - M oldoveni Gimn. „I. Neculce” 640 191 42 23 9 s. Borceag LT „I. Creangă” 640 162 34 17 10 s. Brînza LT „G. Coşbuc” 260 345 58 32 11 s. Bucuria Gimn. „I. Vodă” 260 42 27 12 13 com. Burlacu LT „N. Iorga” 640 259 56 33 14 s. Spicoasa - - - - - Total 640 259 56 33 15 com. Burlăceni Gimn. „A. Puşkin” 640 197 34 20 16 s. Greceni - - - - - Total 640 197 34 20 17 com. Chioselia Mare - - - - - 18 s. Frumuşica Gimn. „Gr. Vieru” 200 125 30 17 Total 200 125 30 17 19 s. Cîşliţa - Prut Gimn. Cîşli ţa - Prut 320 111 26 12 20 s. Colibaşi LT „V. Alecsandri” 1050 800 120 57 21 s. Crihana Veche LT „M. Eminescu” 1076 380 56 34 Şcoala auxiliară 100 40 36 12 Total 1176 420 92 46 22 com. Cucoara Gimn. „G. Asachi” 200 112 27 15 23 s. Chircani Gim n. „C. Stere” 320 81 18 11 Total 520 193 45 26 24 com. Doina Gimn. „I. L. Caragiale” 480 185 41 28 25 s. Iasnaia Poleana - - - - - 26 s. Rumeanţev Şcoală Primară Grădiniţă 150 25 13 5 Total 630 210 54 33

132 Continuare tabelul 1.8.1.2.

1 2 3 4 5 6 7 27 com. Găvănoasa LT „I. Creţu” 640 253 42 24 28 s. Nicolaevca - - - - - 29 s. Vladimirovca - - - - - Total 640 253 42 24 30 s. Giugiuleşti LT „M. Sadoveanu” 600 401 61 45 31 s. Huluboaia Gimn. „I. Gaşek” 240 65 24 16 32 s. Iujnoe Şcoală P rimară Grădiniţă 100 63 17 8 33 com. Larga Nouă Gimn. „Alexandru cel Bun” 424 131 29 15 34 s. Larga Veche - - - - - Total 424 131 29 15 35 com. Lebedenco Cimn. „M. Lomonosov” 640 146 37 14 36 s. Hutulu - - - - - 37 s. Ursoaia Gimn. „A. Russo” 320 112 30 16 Total 960 258 67 30 38 s. Lopăţica Gimn. „I. Vazov” 90 89 19 11 39 s. Luceşti Gimn. „L. Ucrainca” 192 61 24 13 40 com. Manta Gimn. „A. Mateevici” 460 257 48 23 41 s. Paşcani Gimn. „N. Stănescu” 260 155 33 17 Total 720 412 81 40 42 com. Moscovei LT „V. Corolenco” 960 207 40 23 43 s. Trifeştii Noi Gimn. „Mircea cel Bătrîn” 200 127 26 14 Total 1160 334 66 37 44 com. Pelinei Gimn. „Ştefan cel Mare” 640 242 36 24 45 s. Sătuc - - - - - Total 640 242 36 24 46 s. Roşu Gimn. „ A. I. Cuza” 640 186 32 22 47 s. Slobozia Mare LT „M. Eminescu” 520 442 58 32 Gimn. „Alecu Mare” 300 273 42 29 Total 820 715 100 61 48 s. Taraclia de Salcie Gimn. „V. Alecsandri” 350 178 29 17 49 com. Tartaul de Salcie Gimn. „D. Cantemir” 250 1 32 29 16 s. Tudoreşti Total 250 132 29 16 50 s. Tătăreşti Gimn. „B. P. Haşdeu” 320 346 49 26 51 s. Vadul lui Isac Gimn. „M. Sadoveanu” 640 210 28 16 52 s. Văleni Gimn. „Ştefan cel Mare” 640 296 52 31 53 com. Zîrneşti LT „I. Creangă” 640 2 38 44 25 55 s. Paicu - - - - - 56 s. Treteşti - - - - - Total 640 238 44 25 Total urban 7860 4944 648 403 Total rural 20258 8777 1648 923 Total raion 28118 13721 2296 1326

133 Tabelul 1.8.2.1. Obiective de ocrotirea sănătăţii pe teritor iul r - lui Cahul la 01.01.2013

Unitatea Denumirea de Total Inclusiv Nr. Localităţi Capacitatea obiectelor măsură, angajaţi medici vizite/zi 1 2 3 4 5 6 7 or. Cahul IMSP - SR Cahul paturi 349 615 100 1 or. Cahul CMF vizite / zi 397 173 37 2 s. Cotihana OMF vizite / zi 13 5 1 3 s. Alexanderfeld OMF vizite / zi 10 4 0 4 s. Alexandru Ioan Cuza OMF vizite / zi 21 6 1 5 s. Andruşul de Jos OMF vizite / zi 21 6 1 6 s. Andruşul de Sus OMF vizite / zi 13 5 1 7 s. Badicul Moldovenesc OMF vi zite / zi 8 6 1 8 s. Baurci - Moldoveni OMF vizite / zi 17 5 1 9 s. Borceag CS vizite / zi 14 8 0 10 s. Brînza OMF vizite / zi 23 7 1 11 s. Bucuria CS vizite / zi 19 10 2 12 com. Burlacu OS vizite / zi 7 2 0 13 s. Spicoasa OS vizite / zi 1 0 0 Total 8 2 0 14 com. Burlăceni OMF vizite / zi 13 4 0 15 s. Greceni OMF vizite / zi 1 1 0 Total 14 5 0 16 com. Chioselia Mare OMF vizite / zi 9 3 0 17 s. Frumuşica OMF vizite / zi 6 3 0 Total 15 6 0 18 s. Cîşliţa - Prut OMF vizite / zi 17 4 1 19 s. Colibaş i CS vizite / zi 66 26 4 20 s. Crihana Veche CS vizite / zi 43 16 2 21 com. Cucoara OMF vizite / zi 6 4 0 22 s. Chircani OS vizite / zi 4 4 0 Total 10 8 0 23 com. Doina OMF vizite / zi 6 3 0 24 s. Iasnaia Poleana OS vizite / zi 2 1 0 25 s. Rumeanţev OS vizite / zi 2 2 0 Total 10 6 0 26 com. Găvănoasa CS vizite / zi 20 27 s. Nicolaevca 28 s. Vladimirovca OMF vizite / zi 2 2 1 Total 22 2 1 29 s. Giugiuleşti OMF vizite / zi 50 3 0 s. Huluboaia OMF vizite / zi 10 3 0 31 s. Iujnoe OMF vizite / zi 2 2 0 32 com. Larga Nouă CS vizite / zi 13 12 1 33 s. Larga Veche Total 13 12 1 34 com. Lebedenco CS vizite / zi 16 11 1 35 s. Hutulu vizite / zi 36 s. Urso aia OMF vizite / zi 13 4 0 Total 29 15 1 134 Continuare tabelul 1.8.2.1.

1 2 3 4 5 6 7 37 s. Lopăţica OMF vizite / zi 4 0 38 s. Luceşti OS vizite / zi 3 0 39 com. Manta OMF vizite / zi 20 11 1 40 s. Paşcani OMF vizite / zi 15 7 1 Total 35 18 2 41 com. Moscovei CS vizite / zi 37 16 2 42 s. Trifeştii Noi vizite / zi Total 37 16 2 43 com. Pelinei OMF vizite / zi 18 9 1 44 s. Sătuc vizite / zi Total 18 9 1 45 s. Roşu OMF vizite / zi 32 11 2 46 s. S lobozia Mare vizite / zi 80 12 4 47 s. Taraclia de Salcie OMF vizite / zi 15 5 1 48 com. Tartaul de Salcie OMF vizite / zi 9 3 0 49 s. Tudoreşti vizite / zi Total 9 3 0 50 s. Tătăreşti OMF vizite / zi 12 8 1 51 s. Vadul lui Isac OMF vizite / zi 18 9 2 52 s. Văleni vizite / zi 50 6 2 53 com. Zîrneşti CS vizite / zi 16 11 1 54 s. Paicu OS vizite / zi 3 2 0 55 s. Treteşti OS vizite / zi 6 Total 25 13 1 Total raion 1153 452 74 Total urban 397 173 37 Total rural 756 279 37

135 Tabelul 1.8.3.1. Obiectele de cultură din raionul Cahul la 01.01.2013

Denumirea Case de cultură, Biblioteci, Nr. localităţi locuri volume 1 2 3 4 1 or. Cahul 700 138330 2 s. Cotihana 300 10930 3 s. Alexanderfeld 5 00 12562 4 s. A. I. Cuza 800 13817 5 s. Andruşul de Jos 400 9601 6 s. Andruşul de Sus 300 9274 7 s. Badicul Moldovenesc 200 7109 8 s. Baurci - Moldoveni 300 7312 9 s. Borceag 80 1845 10 s. Brînza 650 7610 11 s. Bucuria 400 7667 12 com. Burlacu 400 9986 13 s. Spicoasa Total 400 9986 14 com. Burlăceni 400 5556 15 s. Greceni Total 400 5556 16 com. Chioselia Mare 100 3369 17 s. Frumuşica 5655 Total 100 9024 18 s. Cîşliţa - Prut 400 5961 19 s. Colibaşi 600 9949 20 s. Crihana Ve che 300 10930 21 com. Cucoara 400 6703 22 s. Chircani 200 4993 Total 600 11696 23 com. Doina 200 7757 24 s. Iasnaia Poleana 25 s. Rumeanţev 100 4967 Total 300 4967 26 com. Găvănoasa 300 11777 27 s. Nicolaevca 28 s. Vladimirovca 100 Total 400 11777 29 s. Giugiuleşti 600 6379 30 s. Huluboaia 0 8681 31 s. Iujnoe 200 3433 32 com. Larga Nouă 100 14162 33 s. Larga Veche Total 100 14162 34 com. Lebedenco 400 8088 35 s. Hutulu 36 s. Ursoaia 7008 Total 400 15096 37 s. Lopăţica 300 4828 38 s. Luceşti 200

136 Continuare tabelul 1.8.3.1

1 2 3 4 39 com. Manta 400 8070 40 s. Paşcani Total 400 8070 41 com. Moscovei 400 22620 42 s. Trifeştii Noi Total 400 22620 43 com. Pelinei 400 7958 44 s. Sătuc Total 400 7958 45 s. Roşu 8029 46 s. Slobozia Mare 900 19080 47 s. Taraclia de Salcie 400 5288 48 com. Tartaul de Salcie 200 0 49 s. Tudoreşti Total 200 0 50 s. Tătăreşti 600 9343 51 s. Vadul lui Isac 300 7268 52 s. Văleni 500 5252 53 com. Zîrneşti 400 6038 54 s. Paicu 55 s. Treteşti Total 400 6038 Total urban 700 138330 Total rural 13130 307402 Total raion 13830 445732

137 Tabelul 1.8.3.2.

Lista obiectelor de sport în raionul Cahul la 01.01.2013

Stadion Teren sportiv Sală de sport Bazine de înot Nr. Denumirea localităţi unităţi supr. (ha) unităţi supr. (ha) unităţi supr. (m.p.) m 2 şcoala sat şcoala sat şcoala sat şcoala sat şcoala sat şcoala sat 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 or. Cahul 1 1, 8 18 5,4 16 4446 500 2 s. Cotihana 1 1,2 1 0,1 1 162 3 s. Alexanderfeld 1 1,2 1 0,1 1 162 4 s. A. I. Cuza 1 1,2 1 0,1 1 162 5 s. Andruşul de Jos 1 0,1 1 162 6 s. Andruşul de Sus 1 1,2 1 0,1 1 162 7 s. Badicul Moldovenesc 1 0,1 1 162 8 s. Baurci - Moldoveni 1 1,2 2 0,16 1 162 9 s. Borceag 1 0,1 1 162 10 s. Brînza 1 0,1 1 288 11 s. Bucuria 1 0 ,1 1 162 13 com. Burlacu 2 1,3 1 162 14 s. Spicoasa Total 2 1,3 1 162 15 com. Burlăceni 1 0,1 1 162 16 s. Greceni 1 0,1 Total 1 1 0,1 0,1 1 162 17 com. Chioselia Mare 1 1,2 1 0,1 1 162 18 s. Frumuşica 1 162 Total 1 1,2 1 0,1 2 324 19 s. Cîşliţa - Prut 1 1,2 1 0,1 1 162 20 s. Colibaşi 1 1,26 1 0,1 1 162 21 s. Crihana Veche 1 1,2 1 0,1 1 162 22 com. Cucoara 1 1,2 2 0,16 1 288 23 s. Chircani 1 0,1 1 162 Total 1 1,2 3 0,26 2 450 138 Continuare tabelul 1.8.3.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 24 com. Doina 1 1 0,1 1,2 1 162 25 s. Iasnaia Poleana 26 s. Rumeanţev 1 0,1 Total 1 2 0,1 1,3 1 162 27 com. Găvănoasa 1 1 0,1 1,2 1 162 28 s. Nicolaevca 1 0,1 29 s. Vladimirovca 1 0,1 Total 1 3 0,1 1,4 1 162 30 s. Giugiuleşti 1 1,5 1 1 0,2 1,2 1 1 162 162 31 s. Huluboaia 1 1 0,2 1,2 1 162 32 s. Iujnoe 1 1 0,2 1,2 1 96 33 com. Larga Nouă 1 1 0,2 1,2 1 162 34 s. Larga Veche 1 0,2 Total 1 2 0,2 1,4 1 162 35 com. Lebedenco 1 1 0,2 1,2 1 162 36 s. Hutulu 37 s. Ursoaia 1 0,2 1 162 Total 2 1 0,4 1,2 2 324 38 s. Lopăţica 1 0,2 1 162 39 s. Luceşti 1 0,2 1 162 40 com. Manta 1 1 0,2 1,2 1 1 162 288 41 s. Paşcani 1 0,2 1 162 Total 2 1 0,4 1,2 2 1 324 288 42 com. Moscovei 1 1 0,2 1,2 1 162 43 s. Trifeştii Noi 1 0,2 Total 1 2 0,2 1,4 1 162 44 com. Pelinei 1 1 0,2 1,2 1 162 45 s. Sătuc Total 1 1 0,2 1,2 1 162 46 s. Roşu 1 1 0,2 1,2 1 162 47 s. Slobozia Mare 1 1,5 1 0,2 1 162 48 s. Taraclia de Salcie 1 0,2 1 1 144 288 139 Continuare tabelul 1.8.3.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 49 com. Tartaul de Salcie 1 1 0,2 1,2 1 162 s. Tudoreşti 1 0,1 Total 1 2 0,2 1,3 1 162 50 s. Tătăreşti 1 1,5 1 0,2 1 1 162 162 51 s. Vadul lui Isac 1 0,2 1 162 52 s. Văleni 1 0,2 1 162 53 com. Zîrneşti 2 1,4 1 162 55 s. Paicu 1 0,6 56 s. Treteşti Total 2 1 1,4 0,6 1 162 Total ur ban 0 1 0 1,8 18 0 5,4 0 16 0 4446 0 500 Total rural 0 13 0 16,6 44 20 8,5 15,9 41,0 4 6810 900 0 Total raion 0 14 0 18,4 62 20 14 16 57 4 11256 900 500

140 Tabelul 1.8.4.1.

Obiectele de comerţ din raionul Cahul

Magazine Numărul unităţi lor de Nr Denumirea Adresa alimentare şi comerţ, total nealimentare 1 2 3 4 5 1 o r. Cahul, s.Cotihana or. Cahul, s.Cotihana 462 345 2 s. Alexanderfeld s. Alexanderfeld 9 5 3 s. A. I. Cuza s. I. Cuza 9 5 4 s. Andruşul de jos s. Andruşul de jos 9 3 5 s. Andruşul de Sus s. Andruşul de Sus 9 3 6 s. Badicul Moldovenesc s. Badicul Moldovenesc 6 4 7 s. Baurci - Moldoven i s. Baurci - Moldoven i 7 3 8 s. Borceac s. Borceac 6 6 9 s. Brinza s. Brinza 9 5 10 s. Bucuria com. Bucuria 3 11 com. Burlacu com. Burl acu 10 8 12 s. Spicoasa s. Spicoasa Total 10 8 13 com. Burlaceni com. Burlaceni 9 8 14 s. Greceni s. Greceni Total 9 15 com. Chioselia Mare com. Chioselia Mare 7 5 16 s. Frumuşica s. Frumuşica Total 7 5 17 s. Cîşliţa - Prut s. Cîşliţa - Prut 4 4 18 s. Coliba ș i s. Coliba ș i 18 13 19 s. Crihana Veche s. Crihana Veche 19 4 20 com. Cucoara com. Cucoara 6 4 21 s. Chircani s. Chircani Total 6 4 22 com. Doina com. Doina 8 8 23 s. Iasnaia Poleana s. Iasnaia Poleana 24 s . Rumeanţev s. Rumeanţev Total 8 8 25 com. Gavanoasa com. Gavanoasa 8 7 26 s. Nicolaevca s. Nicolaevca 27 s. Vladimirovca s. Vladimirovca Total 8 7 28 s. Giurguleşti s. Giurguleşti 11 4 29 s. Huluboia s. Huluboia 2 1 30 s. Iujnoe s . Iujnoe 3 3 31 com. Larga Nouă com. Larga Nouă 6 6 32 s. Larga Veche s. Larga Veche Total 6 6 33 com. Lebedenco com. Lebedenco 5 1 34 s. Hutulu s. Hutulu 1 1 35 s. Ursoia s. Ursoia 2 1 Total 8 3

141 Continuare tabelul 1.8 .4.1.

1 2 3 4 5 36 s. Lopaţica s. Lopaţica 5 3 37 s. Luceşti s. Luceşti 3 3 38 com. Manta com. Manta 17 2 39 s. Paşcani s. Paşcani Total 17 2 40 com. Moscovei com. Moscovei 11 2 41 s. Trifeşti Noi s. Trifeşti Noi Total 11 2 42 com. Pelinei com. Pelinei 8 1 43 s. Sătuc s. Sătuc Total 8 1 44 s. Roşu s. Roşu 11 2 45 s. Slobozia Mare s. Slobozia Mare 31 7 46 s. Taraclia de Salcie s. Taraclia de Salcie 8 7 47 com. Tartaul de Salcie s. Tartaul de Salcie 2 2 48 s. Tudoreşti Total 2 2 49 s. Tatareşti s. Tatareşti 7 6 50 s. Vadul lui Isac s. Vadul lui Isac 10 3 51 s. Valeni s. Valeni 10 4 52 com. Zirneşti com. Zirneşti 10 5 53 s. Paicu s. Paicu 54 s. Treteşti s. Treteşti Total 10 5 Total pe raion 781 496 Total urban 46 2 345 Total rural 319 151

142 Tabelul 1.8.4.2

Instituţiile de alimentare publică din raionul Cahul

Nr . Alimentaţia publică Denumirea crt. cafenele baruri restaurante 1 2 3 4 5 1 o r. Cahul, s.Cotihana 25 27 6 2 s. Alexanderfeld 1 2 3 s. A . I. Cuza 4 4 s. Andruşul de jos 6 5 s. Andruşul de Sus 6 6 s. Badicul Moldovenesc 2 7 s. Baurci - Moldoveni 4 8 s. Borceac 9 s. Br î nza 4 10 s . Bucuria 2 11 com. Burlacu 1 12 s. Spicoasa Total 0 1 13 com. Burlaceni 1 14 s. Greceni Total 0 1 15 com. Chioselia Mare 1 16 s. Frumuşica Total 0 1 17 s. Cîşliţa - Prut 18 s. Coliba ș i 3 19 s. Crihana Veche 2 12 20 com. Cucoara 1 21 s. Chircani Total 1 0 22 com. Doina 23 s. Iasnaia Poleana 24 s. Rumeanţev Total 0 0 25 com. Gavanoasa 1 26 s. Nicolaevca 27 s. Vladimirovca Total 0 1 28 s. Giurguleşti 3 29 s. Huluboia 1 30 s. Iujnoe 31 com. Larga Nouă 32 s. Larga Veche Total 0 0 33 com. Lebedenco 3 34 s. Hutulu 35 s. Ursoia 1 Total 0 4 3 6 s. Lopaţica 2 37 s. Luceşti

143 Continuare tabelul 1.8.4.2

1 2 3 4 5 38 com. Manta 15 39 s. Paşcani Total 0 15 40 com. Moscovei 8 41 s. Trifeşti Noi Total 0 8 42 com. Peline i 7 43 s. Sătuc Total 0 7 44 s. Roşu 2 6 45 s. Slobozia Mare 1 20 46 s. Taraclia de Salcie 47 com . Tartaul de Salcie 48 s. Tudoreşti Total 0 0 49 s. Tatareşti 1 50 s. Vadul lui Isac 6 51 s. V ă leni 6 52 com. Zirneşti 1 3 53 s. Paicu 54 s. Treteşti Total 0 3 Total pe raion 32 158 6 Total urban 25 27 6 Total rural 7 131 0

144