Judetul Mehedinti
CUVANT INAINTE
Fondurile europene sunt o oportunitate de a dezvolta comuna Butoiesti, de a-şi atinge maximum de potenţial, prin implementarea unei strategii pe termen lung, ce implică realizarea de proiecte benefice tuturor locuitorilor zonei . Administraţia Locală a comunei Butoiesti are în vedere accesarea celor mai eficiente programe de finanţare din fonduri structurale, în raport cu nevoile comunităţii şi potenţialul zonei. Scopul final al implementării unor proiecte prevăzute în strategia de dezvoltare locală este modernizarea comunei şi creşterea nivelului de trai al locuitorilor, conform standardelor europene. Munca în echipă – primar, consiliu local, departamentele de specialitate din cadrul primăriei, locuitori – este cheia reuşitei în acest demers. În calitate de primar al comunei Butoiesti aduc mulţumiri tuturor celor care au sprijinit şi sprijină demersurile de modernizare a localităţii noastre. Cu siguranţă, strategia de dezvoltare locală este instrumentul de referinţă, indispensabil de la care trebuie să pornim în demararea de noi proiecte în beneficiul tuturor, instrument care la rândul său va fi realizat numai cu aportul fiecăruia dintre dumneavoastră.
Primar, Bosoanca Ion
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Lista abrevierilor folosite în text:
- FRDS= Fondul Român de Dezvoltare Sociala - PODCA= Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - POR= Programul Operaţional Regional - POSDRU= Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - POSCCE= Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”
- POS MEDIU= Programul Operaţional Sectorial Mediu - PNDR= Programul National de Dezvoltare Rurala
1
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judetul Mehedinti
CUPRINS
PARTEA I PREZENTARE GENERALĂ A STRATEGIE DE DEZVOLTARE
1.1 CORELAREA CU STRATEGIA „EUROPA 2020” ...... 1 1.2 CORELAREA CU CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI 2014 – 2020 ...... 4 1.3 CORELAREA CU PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD- VEST 2014- 2020 …...... …15
PARTEA A II-A PROFILUL COMUNEI BUTOIEŞTI RAPORTAT LA JUDEŢUL MEHEDINŢI
2.1 LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ...... 23 2.2 CADRUL NATURAL AL JUDEŢULUI MEHEDINŢI ...... 23 2.3 CLIMA JUDEŢULUI MEHEDINŢI...... 24 2.4 APA JUDEŢULUI MEHEDINŢI...... 24 2.5 SOLUL ÎN JUDEŢUL MEHEDINŢI...... 25 2.6 RESURSE ÎN JUDEŢUL MEHEDINŢI...... 25 2.7 REPERE ISTORICE ALE JUDEŢULUI MEHEDINŢI...... 25 PARTEA A III-A PROFIL SOCIO-ECONOMIC ŞI ANALIZA SWOT A COMUNEI BUTOIEŞTI
3.1 AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ …...... …27
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judetul Mehedinti
3.2 INFRASTRUCTURĂ, TRANSPORT ŞI MEDIU …...... …37 3.3 ECONOMIC …...... … 41 3.4 TURISM …...... …45 3.5 EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ …...... …51 3.6 RESURSE UMANE- PIAŢA MUNCII …...... …52 3.7 SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ…...... 60 3.8 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ …...... …62
PARTEA A IV-A STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI BUTOIEŞTI
4.1 JUSTIFICAREA UNEI VIZIUNI STRATEGICE LOCALE …...... …66 4.2 OBIECTIVELE STRATEGICE …...... …67 4.3 OBIECTIVELE SPECIFICE ……...... 69 4.4 TEME ORIZONTALE CARE VOR FI AVUTE ÎN VEDERE ……...... 92 4.5 DEFINIREA DETALIATĂ A PRIORITĂŢILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ …...... …...93 4.6 IDENTIFICAREA UNOR ZONE SPECIFICE DE INTERVENŢIE …...... …107
PARTEA A V-A POSIBILITĂŢI DE FINANŢARE...... 113
PARTEA A VI-A POSIBILITĂŢI DE FINANŢARE
- Anexe – ...... 117
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judetul Mehedinti
PARTEA A VII-A EVALUAREA ŞI MONITORIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ
...... 134
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PARTEA I
PREZENTARE GENERALĂ A STRATEGIE DE DEZVOLTARE
Proiectul are ca principal obiectiv elaborarea acestui document care să exprime aspiraţiile de dezvoltare ale comunităţii, care să abordeze onest problemele locale, bazându-se pe potenţialul local de dezvoltare. Deşi este realizată pentru administraţia publică locală, Strategia va sta la baza iniţiativelor tuturor persoanelor juridice care derulează activitate pe teritoriul comunei Butoieşti. Necesitatea acestei lucrări apare în contextul României ca ţară a Uniunii Europene şi a accesării fondurilor comunitare. Acest lucru crează, pe de o parte oportunitatea dezvoltării durabile a comunităţilor cu ajutorul fondurilor europene, dar în acelaşi timp se crează noi presiuni asupra competitivităţii economiei locale. Valorificarea acestor noi oportunităţi cere, însă alocarea unor resurse semnificative din partea actorilor locali, atât la nivelul capacităţii administrative necesare pentru accesarea, implementarea şi monitorizarea adecvată a acestor fonduri, cât şi de ordin financiar, de furnizare a co- finanţării obligatorii. În consecinţă, este necesară o prioritizare clară a iniţiativelor de dezvoltare, fundamentată pe o analiză riguroasă a situaţiei locale specifice, astfel încât să fie maximizat impactul socioeconomic al acestor investiţii, în contextul resurselor inevitabil limitate disponibile pentru mobilizare în orizontul de timp 2015 - 2020. „Strategia de dezvoltare a comunei Butoieşti" este realizată în cadrul unui proiect finanţat din fonduri proprii, proiect iniţiat şi derulat de Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei Butoieşti.
1.1 CORELAREA CU STRATEGIA „EUROPA 2020”
Obiectivul general al acestei strategii este transformarea UE într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării 1 forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi teritorială. Cele trei priorităţi stabilite în cadrul acestei strategii sunt: Creştere inteligentă; Creştere durabilă; Creştere favorabilă incluziunii sociale. Printre ţintele Strategiei Europa 2020 se numără: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75%; nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene; obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice: -emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat in 1900; -20% din energia produsă să provină din surse regenerabile; o creştere cu 20% a eficienţei energetice; rata de părăsire timpurie a şcolii sub 10%; ponderea tinerilor cu vârstă între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ; scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 de milioane.
Strategia Europa 2020 are 11 obiective tematice:
1. Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării; 2.Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor; 3. Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii; 4. Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele; 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor; 6. Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor; 7. Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie; 8. Promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;
9. Investiţii în competenţe, educaţie şi invăţare continuă;
10. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; 2 11. Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică.
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene indică trei priorităţi:
1. Îmbunătăţirea atractivităţii Statelor Membre, regiunilor şi oraşelor, prin îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unui nivel şi a unei calităţi adecvate a serviciilor şi protejarea mediului înconjurător. 2. Încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, prin promovarea capacităţii de cercetare-inovare, inclusiv a noilor instrumente TIC. 3. Crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane în procesul de ocupare şi în activităţi antreprenoriale, îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi a firmelor şi investiţiile în capitalul uman.
Conectarea Europei - are scopul de a accelera investiţiile pe termen lung în drumuri, căi ferate, reţele energetice, conducte şi reţele de mare viteză în bandă largă: 1. Ameliorarea legăturilor de transport - investiţii în proiecte de infrastructură menite să faciliteze transportul de mărfuri şi călători, în special între vestul şi estul Europei. Investiţiile se vor axa pe moduri de transport ecologice şi durabile. 2. Conectarea reţelelor energetice - realizarea de conexiuni între ţările UE, care să faciliteze furnizarea energiei - atât a celei tradiţionale, cat şi a energiei provenind din surse regenerabile. Sprijinirea reţelelor digitale de mare viteză - crearea de reţele în bandă largă şi furnizarea de servicii digitale paneuropene. Se vor acorda subvenţii pentru crearea infrastructurii necesare în vederea introducerii serviciilor de identificare digitală, precum şi a serviciilor electronice în domeniul achiziţiilor publice, sănătăţii, justiţiei şi operaţiunilor vamale. Banii vor fi utilizaţi pentru a asigura conectarea şi interoperabilitatea serviciilor naţionale.
3
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
1.2 CORELAREA CU CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI 2014 – 2020
Strategia de Dezvoltare Durabilă a României stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Ca orientare generală, strategia vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung : • Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. • Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70%; nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României; obiectivul 20/20/20 in materie de energie şi schimbări climatice: - emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900; - 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile; -creşterea cu 19% a eficienţei energetice; o rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%; ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 26,7%; scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.
La nivelul Statelor Membre, Strategia Europa 2020 este implementată prin
intermediul Programelor Naţionale de Reformă (PNR).
4 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020 Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007 - 2013 şi 2020, 2030 - obiective:
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
modernizarea şi dezvoltarea reţelei de transport de interes european şi naţional; creşterea condiţiilor de siguranţă şi a calităţii serviciilor; liberalizarea pieţei interne de transport; stimularea dezvoltării economiei şi a competitivităţii; întărirea coeziunii sociale şi teritoriale la nivel regional şi naţional; compatibilitatea cu mediul inconjurător.
Strategia de transport intermodal în România 2020 - obiective avute în vedere: ■ modernizarea şi/sau construirea unor terminale intermodale şi a infrastructurii aferente; ■ realizarea unor servicii intermodale de calitate; ■ implementarea unui sistem de urmărire, planificare şi management a transportului; ■ intermodal de marfă, utilizand sistemele inteligente de transport disponibile pe piaţă ■ stimularea promovării sistemului naţional de transport intermodal.
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României 2007-2026 are ca principale obiective transformarea României intr-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul de timp 2020, respectiv 2030. Obiectivele pentru 2020 vizează atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 - are următoarele obiective: Valorificarea periferialităţii prin dezvoltarea rolului de conector şi releu la nivel continental şi intercontinental; Racordarea la reţeaua europeană de poli şi coridoare de dezvoltare; Structurarea şi dezvoltarea echilibrată a reţelei de localităţi urbane;
Afirmarea solidarităţii urban-rural;
Dezvoltarea rurală; 5 Consolidarea şi dezvoltarea legăturilor interregionale ca suport al dezvoltării regionale;
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii; Creşterea competitivităţii teritoriale; Protejarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural.
Prin complexitatea proceselor şi fenomenelor, prin amplitudinea provocărilor şi problemelor care trebuie rezolvate, dezvoltarea durabilă a României a încetat demult să mai fie atributul exclusiv al elitelor politice, economice şi intelectuale. În egală măsură, dezvoltarea durabilă a ţării priveşte pe fiecare cetăţean al României şi, în consecinţă, necesită antrenarea, implicarea şi participarea activă a acestuia, în cele mai adecvate modalităţi, potrivit cu interesele şi capacitatea sa de a contribui la sustenabilitatea progresului economic şi social al ţării. Participarea la elaborarea şi implementarea acestei strategii reprezintă singura alternativă de a pune bazele unei platforme comune de acţiune la scară naţională şi locală, care să dea consistenţă eforturilor comune, să modeleze viitorul României şi să influenţeze în bine viaţa oamenilor pentru mai multe decenii în viitor, în condiţiile şanselor, oportunităţilor şi rigorilor generate de globalizare, integrare în Uniunea Europeană şi extindere a societăţii bazate pe tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Această strategie reprezintă, practic, un proiect deschis, în măsură să răspundă eficient şi prompt la schimbările tot mai rapide de mediu economic, la conjuncturi interne şi externe, la constrângerile existente şi la cele generate de noul statut al României, de membru cu drepturi depline al comunităţii europene şi euro-atlantice. Trecerea de la viziunile pe termen scurt care îşi au virtuţile, dar şi limitele lor, la viziunile pe termen mediu şi lung, care să armonizeze cerinţele şi direcţiile dezvoltării României cu cele ale integrării euro-atlantice, a devenit o necesitate evidentă. Luând în considerare necesitatea adaptării spaţiului urban şi rural românesc la cerinţele UE, prin promovarea unui sector eficient şi viabil din punct de vedere economic şi social în contextul perioadei ulterioare integrării, strategia stabileşte
principale direcţiile pentru dezvoltare ale României.
Situaţia actuală este caracterizată de o multitudine de factori care provoacă 6 schimbări continue, atât interni cât şi externi, schimbări cărora Uniunea trebuie să le facă faţă şi deci să se afle într-o continuă adaptare.
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
1.2.1. Programarea fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020 Proiectul legislativ UE pentru perioada 2014-2020 face referire la următoarele aspecte care stau la baza procesului de programarea a fondurilor europene nerambursabile alocate în viitorul exerciţiu financiar:
• concentrarea tematică asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 pentru o “creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă”, transpuse în CSC la nivel european; • un cadru unic de programare la nivelul fiecărui stat membru - numit Contract/Acord de Parteneriat (C/AP) 2014-2020, care va acoperi instrumentele structurale şi fondurile destinate dezvoltării rurale şi pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi FEPM (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime); • posibilitatea elaborării unor programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor structurale; • oportunităţi extinse pentru abordarea teritorială a programării; • un accent crescut pe performanţa şi monitorizarea rezultatelor; • impunerea unor condiţionalităţi macroeconomice, ex-ante şi ex-post pentru accesarea/cheltuirea fondurilor; • simplificarea procesului de implementare şi un mai bun management al fondurilor.
Noutăţi privind fondurile europene
Făcând o analiză punctuală, comparativă între perioada 2007-2013 şi 2014- 2020 observăm că apar noutăţi în ceea ce priveşte diversele sectoare ale fondurilor europene.
Noutăţi în materie de creştere economică, locuri de muncă şi coeziune
Fondul european de ajustare la globalizare va continua să ofere sprijin pentru 7 lucrătorii disponibilizaţi ca urmare a unor schimbări structurale majore. În plus, acest fond îşi va extinde domeniul de aplicare pentru a reduce impactul noilor acorduri
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi comerciale asupra agricultorilor.
Noutăţi în materie de cercetare şi inovare
Cele mai importante trei programe de finanţare pentru cercetare şi dezvoltare (Programul pentru competitivitate şi inovare, Al şaptelea program-cadru şi Institutul European de Inovare şi Tehnologie) vor fi reunite într-un cadru strategic comun, Orizont 2020, pentru a elimina fragmentarea şi pentru a evita suprapunerile. Schemele de finanţare vor fi standardizate şi simplificate. De asemenea, pentru toate schemele de finanţare va exista un set unic de reguli privind participarea, auditul, structurile de sprijin, difuzarea rezultatelor şi schemele de rambursare. În ceea ce priveşte finanţarea, instrumentele financiare inovatoare vor ajuta la mobilizarea investiţiilor private precum parteneriatele public-privat.
Noutăţi în materie de agricultură şi mediu
Ecologizarea a 30 % din plăţile directe către fermieri: pentru a se asigura că politica agricolă comună (PAC) contribuie la îndeplinirea de către UE a obiectivelor de mediu şi a celor legate de politica climatică, 30 % din plăţile directe vor fi condiţionate de respectarea unei serii de cele mai bune practici în materie de mediu, în plus faţă de obligaţiile în materie de ecocondiţionalitate existente. Convergenţa plăţilor: nivelurile ajutorului direct acordat pentru fiecare hectar vor fi adaptate progresiv (ţinând seama de diferenţele care există în continuare în ceea ce privesc nivelurile de salarizare şi costurile de producţie) pentru a se asigura o repartizare mai echitabilă a plăţilor directe între fermierii europeni. Până în 2020, statele membre cu plăţi directe mai mici de 90 % din media UE ar trebui să reducă diferenţa dintre nivelul actual şi 90 % din media UE cu o treime. Această convergenţă va fi finanţată în mod proporţional de statele membre al căror nivel de plăţi directe se situează peste media UE. Plafonarea nivelului plăţilor directe prin limitarea nivelului de bază al
ajutorului direct pentru venit de care pot beneficia exploataţiile agricole de dimensiuni 8 mari, ţinând seama, în acelaşi timp, de economiile de scară ale unor structuri mai mari şi de locurile de muncă directe pe care le generează acestea. Propunerea va permite
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi reutilizarea economiilor în cadrul alocării bugetare pentru dezvoltare rurală şi, prin urmare, menţinerea acestora în pachetele financiare ale statelor membre care au realizat aceste economii. Alocarea fondurilor de dezvoltare rurală se va baza pe criterii mai obiective şi va fi mai bine orientată către îndeplinirea obiectivelor acestei politici. Acest lucru va asigura un tratament mai echitabil al agricultorilor care desfăşoară aceleaşi activităţi.
Noutăţi în materie de mediu şi politici climatic
Priorităţile aferente politicii de mediu şi politicile climatice vor fi „integrate” în toate instrumentele-cheie de finanţare ale UE, printre care se numără coeziunea, agricultura, afacerile maritime şi pescuitul, cercetarea şi inovarea, precum şi în programele de asistenţă externă. Obiectivul este mărirea până la cel puţin 20 % a ponderii cheltuielilor legate de politicile climatice, prin intermediul contribuţiilor acordate de la diversele domenii de politică, sub rezerva unor date concludente rezultate în urma evaluărilor impactului. Această abordare va contribui, de asemenea, la evitarea unei creşteri a numărului de programe şi la reducerea la minimum a sarcinii administrative. Programul LIFE+ va fi continuat şi va include mai multe Acţiuni în domeniul climatic. Un subprogram consacrat politicilor climatice se va axa pe proiecte-pilot şi pe proiecte demonstrative la scară mică. Vor fi utilizate proiecte integrate, de exemplu, pentru a promova strategii transfrontaliere de adaptare în zonele predispuse la inundaţii. Gestionarea viitorului program ar trebui să rămână centralizată, dar unele sarcini ar putea fi delegate unei agenţii executive existente.
Noutăţi în materie de justiţie, sănătate şi securitate
Instrumentul financiar de protecţie civilă (IFPC) va fi reînnoit pentru a răspunde diferitelor aspecte legate de gestionarea dezastrelor, şi anume un răspuns mai
coerent şi mai bine integrat în cazuri de urgenţă, o mai bună pregătire pentru
gestionarea dezastrelor şi acţiuni inovatoare pentru reducerea riscului apariţiei 9 dezastrelor. În domeniul afacerilor interne, numărul fondurilor va fi limitat la două: Fondul
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi pentru migraţie şi azil şi Fondul pentru securitatea internă. Ambele fonduri vor avea o dimensiune externă pentru a asigura continuitatea finanţării, începând în UE şi continuând în ţări terţe. Comisia prevede, de asemenea, o trecere de la programarea anuală la o programare multianuală, axată pe obţinerea de rezultate, reducându-se astfel volumul de muncă administrativă a tuturor actorilor implicaţi. Diferitele programe existente în domeniul justiţiei vor fi reunite în cadrul unui program „Justiţie” şi a unui program „Drepturi şi cetăţenie” pentru a simplifica Priorităţile aferente politicii de mediu şi politicile climatice vor fi „integrate” în toate instrumentele-cheie de finanţare ale UE, printre care se numără coeziunea, agricultura, afacerile maritime şi pescuitul, cercetarea şi inovarea, precum şi în programele de asistenţă externă. Obiectivul este mărirea până la cel puţin 20 % a ponderii cheltuielilor legate de politicile climatice, prin intermediul contribuţiilor acordate de la diversele domenii de politică, sub rezerva unor date concludente rezultate în urma evaluărilor impactului. Această abordare va contribui, de asemenea, la evitarea unei creşteri a numărului de programe şi la reducerea la minimum a sarcinii administrative. Programul LIFE+ va fi continuat şi va include mai multe acţiuni în domeniul climatic. Un subprogram consacrat politicilor climatice se va axa pe proiecte-pilot şi pe proiecte demonstrative la scară mică. Vor fi utilizate proiecte integrate, de exemplu, pentru a promova strategii transfrontaliere de adaptare în zonele predispuse la inundaţii. Gestionarea viitorului program ar trebui să rămână centralizată, dar unele sarcini ar putea fi delegate unei agenţii executive existente.
Noutăţi în materie de finanţare abugetului UE
Se propune o reformă a sistemului de resurse proprii, care constă în eliminarea actualei resurse proprii bazate pe TVA şi în crearea a două noi resurse
proprii, respectiv una bazată pe o parte din încasările unei taxe pe tranzacţiile financiare (TTF), iar cealaltă pe veniturile provenite din taxa naţională pe valoarea adăugată. Scopul nu este majorarea bugetului UE, ci contribuirea la eforturile naţionale 10 de consolidare bugetară, prin reducerea contribuţiilor directe de la bugetele statelor membre. Modificările propuse vor simplifica, de asemenea, contribuţiile existente la
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi buget şi vor consolida legătura dintre politicile UE şi finanţarea UE.
Capacitatea de absorbţie a fondurilor nerambursabile
Un subiect foarte dezbatut în legatură cu fondurile europene se referă la capacitatea de absorbţie. S-au făcut numeroase analize în această direcţie, încercându- se să se măsoare capacitatea de absorbţie şi să se compare cu gradul de absorbţie al altor state. Unul dintre studiile realizate chiar pentru Directoratul pentru Politica Regională al Comisiei Europene DG Regio (2002) arată că exista trei factori care influenţeaza în mod decisiv capacitatea de absorbţie: > situatia macroeconomică, > situatia cofinanţării, > capacitatea administrativă.
Considerăm că un al patrulea indicator al capacităţii de absorbţie este maturitatea întregii societăţi în ceea ce priveşte managementul proiectelor, al programelor şi al portofoliilor de proiecte. Am putea sesiza la finalizarea implementării proiectelor, că avem o absorbţie de 100 %, dar impactul preconizat nu este cel aşteptat, iar dezvoltarea la nivel comunitar nu este aşa cum ne - am propus. Situaţia ar fi cea mai costisitoare în sensul că ar crea o aparenţă de succes şi ar exercita o povară asupra cheltuielilor publice (prin necesitatea asigurării cofinanţării).
Etapele în accesarea fondurilor europene sunt: > elaborarea strategiei de dezvoltare a judeţului/localităţii, identificarea şi prioritizarea proiectelor; > consultarea factorilor interesaţi (a publicului) pe parcursul acestui proces; > dezvoltarea proiectului (fie apelând la o firmă specializată, selectată în urma unui proces de achiziţie publică, fie cu resursele umane proprii ale instituţiei solicitante);
> găsirea unei surse de finanţare;
> completarea şi depunerea Cererii de finanţare; 11 > evaluarea şi selecţia; > îndeplinirea condiţiilor pre-contractuale (în special în cazul proiectelor de
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
infrastructuri); > semnarea Contractului de finanţare; > implementarea proiectului; > evaluare şi auditarea proiectului.
În cazul proiectelor de infrastructură, care implică o documentaţie laborioasă, odată identificat un proiect, pentru dezvoltarea acestuia se parcurg următorii paşi: > realizarea unui studiu de prefezabilitate (recomandabil pentru proiecte cu valori mari şi soluţii tehnice diferite); > elaborarea caietului de sarcini pentru realizarea studiului de fezabilitate; > atribuirea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate; > elaborarea studiului de fezabilitate, inclusive analiza cost-beneficiu; > elaborarea bugetului; > elaborarea studiului de impact asupra mediului de către o firmă de specialitate, dacă este cazul; > aprobarea studiului de fezabilitate.; > elaborarea cererii de finanţare pe baza studiilor efectuate de către o firmă de consultanţă sau cu resurse proprii, dacă este cazul; > elaborarea altor documente, dacă este cazul (strategie de marketing, strategie de vizitare, matricea cadru logic etc.); > completarea dosarului proiectului cu celelalte documente solicitate care ţin de beneficiar; > depunerea proiectului.
Principalele etape în verificarea, evaluarea şi selecţia proiectelor sunt: > verificarea conformităţii administrative; > verificarea eligibilităţii (solicitantului, proiectului); > evaluarea tehnică şi financiară;
> evaluarea strategică (nu în toate cazurile).
Criteriile posibile de evaluare se pot referi la: 12 > relevanţa proiectului faţă de obiectivele programului, axei, domeniului, măsurii pentru care a fost depus spre finanţare;
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
> calitatea soluţiei tehnice; > maturitatea proiectului; > durabilitatea (sustenabilitatea) proiectului; > capacitatea solicitantului de a implementa, opera şi întreţine proiectul.
Repere procesului de programare 2014 – 2020
Corelarea cu documentele strategice naţionale (CSDR - Cadrul Strategic de Dezvoltare a României pentru perioada 2014 - 2020 şi CSDTR - Cadrul Strategic de Dezvoltare Teritorială pentru perioada 2014 - 2020); Programarea integrată a fondurilor destinate politicii de coeziune şi a celor destinate dezvoltării rurale şi pescuitului într-un singur document strategic la nivel naţional - „Contractul de Parteneriat”; Corelarea permanentă cu îndeplinirea ex-dante (tematice şi orizontale); Utilizarea mai extinsă a instrumentelor de inginerie financiară; Definirea interesului privind instrumentele de planificare teritorială prevăzute de regulamente europene: Orientarea spre dezvoltarea urbană şi crearea unei platforme de dezvoltare urbană; Iniţiative gestionate la nivel de comunitate; Investiţii Teritoriale Integrate; Utilizarea asistenţei tehnice pe scară largă, inclusiv din partea IFI şi JASPERS; Identificarea nevoilor de dezvoltare şi a priorităţilor de dezvoltare; Elaborarea documentelor de programare şi implementare; Dezvoltarea portofoliului de proiecte; Definirea cadrului instituţional.
Cadrul Strategic de Dezvoltare a României 2014 - 2020 (CSDR) defineşte viziunea
cu privire la domeniile în care România ar trebui să investească cu prioritate 13 (politica naţională de investiţii).
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Obiective tematice ale Cadrul Strategic de Dezvoltare a României 2014 - 2020
Creştere durabilă 1. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele; 2. Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor; 3. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor; 4. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore;
Creştere inteligentă 5. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării; 6. Sporirea utilizării, calităţii şi accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor; 7. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a celui de pescuit şi acvacultura;
Prioritate orizontală
8. Consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă;
Creştere favorabilă a incluziunii 9. Promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă; 10. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; 11. lnvestiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii.
Cadrul Strategic de Dezvoltare Teritorială (CSDT România) stabileşte liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară regională, interregională, naţională, prin integrarea relaţiilor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional, corelând conceptele de coeziune şi
competitivitate la nivelul teritoriului.
Scopul CSDT România este de a pune în evidenţă, din perspectivă teritorială integrată, modalităţile de valorificare a potenţialului naţional, în vederea recuperării 14 decalajelor de dezvoltare faţă de ţările europene, de a stimula dezvoltarea echilibrată a
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
României şi de a consolida rolul României ca Stat Membru al Uniunii Europene şi ca actor activ în zona Europei Centrale şi de Est. Documentul urmăreşte maximizarea impactului investiţiilor străine şi naţionale, orientându-le către zone relevante, prin intermediul proiectelor strategice naţionale şi a politicilor publice elaborate în conformitate cu obiectivele acestuia. Obiectivul general al CSDT România este asigurarea integrării României în structurile Uniunii Europene prin afirmarea identităţii regional-continentale, rolului său în regiune, creşterea coeziunii spatiale şi a competitivităţii şi asigurarea unei dezvoltări durabile a României. Obiectivul general este detaliat în cinci linii directoare majore, obiective strategice majore: Racordarea la reţeaua europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială; Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi urbane; Afirmarea solidarităţii urban-rural adecvată categoriilor de teritorii; Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături inter-regionale; Valorificarea patrimoniului natural şi cultural.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Butoieşti va avea o viziune comună ca cele 11 obiective, menţionate anterior, ale Cadrului Strategic de Dezvoltare al României şi cele 5 linii directoare ale obiectivelor strategice majore ale Cadrului Strategic de Dezvoltare Teritorială.
1.3 CORELAREA CU PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD- VEST 2014-2020
Comuna Butoieşti se află în judeţul Mehedinţi, judeţ ce aparţine de regiunea de Dezvoltare Sud-Est. În Graficul de mai jos sunt reprezentate regiunile de dezvoltare, aşa cum funcţionează ele la nivelul anului 2013. In Butoiești sunt cuprinse cătunele Popești, Ștefanu și Tabla. De comuna Butoiești aparțin satele Răduțești, Buicești, Jugastru,
Arginești și Gura Motrului.
15 Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2014-2020 al regiunii Sud - Vest va fi un instrument care să susţină includerea în strategiile naţionale a obiectivelor de investiţii
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi ce vor contribui la dezvoltarea socio-economică a regiunii, să fundamenteze domeniile de intervenţie şi necesarul de finanţare din fonduri europene în perioada următoare de programare şi să cuprindă un portofoliu de proiecte strategice cu impact regional şi local.
PDR reprezintă instrumentul prin care regiunea, plecând de la analiza socio- economică regională şi având drept cadru obiectivele tematice, priorităţile de investiţii şi acţiunile cheie prevăzute de proiectele de regulamente privind fondurile europene, îşi promovează priorităţile şi interesele în domeniul economic, social, etc, reprezentând în acelaşi timp contribuţia regiunii la elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare 2014- 2020.
Procesul de planificare a dezvoltării la nivel regional oferă o bază strategică esenţială pentru includerea măsurilor şi a proiectelor implementate la nivel regional în viitoarele programe de finanţare indiferent de sursele de finanţare ale acestor programe: procesul se desfăşoară în contextul intenţiei regionalizării politice; viziune de dezvoltare adoptată în decursul procesului anterior de planificare, care acoperă intervalul rămas pană în 2020; accent mai mare pe politici integrate şi dezvoltarea/finanţarea unor planuri integrate.
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Butoieşti va urma direcţiile de dezvoltare ale obiectivelor Planului de Dezvoltare Regională Sud - Vest 2015- 2020. Reprezentanţii comunei Butoiesti doresc ca prin proiectele propuse şi implementate să contribuie la dezvoltarea socio-economice a regiunii Sud — Vest.
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Butoieşti pentru perioada 2015 — 2020 respectă structura standard a metodologiei Planului de Dezvoltare
Regională 2014-2020, transmisă de către Ministerul Dezvoltarii Regionale şi
Administratiei Publice. 16
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PREZENTAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE 2007-2013
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei pentru perioada 2007 - 2013 şi-a atins o parte dintre obiectivele ţintite, urmând ca în perioada 2014 -2020 să realizeze proiectele care nu s-au implemetat, cât şi noi proiecte.
PROIECTE IMPLEMENTATE:
1. „Imbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de drumurile agricole şi de exploataţie în comuna Butoieşti” – Proiect integrat măsura 125, Program PNDR 2. „Modernizare drumuri vicinale şi uliţe, extindere alimentare cu apă în sistem centralizat, canalizare şi epurare în sistem centralizat, centru de asistenţă socială după programul şcolar tip after-school, conservarea specificului local şi al moştenirii culturale” – Proiect integrat măsura 322, Program PNDR
NECESITATEA UNUI PROCES DE PROGRAMARE LOCALĂ
O comunitate modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare, iar lipsa ei duce la o activitate administrativă dezordonată, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă inutil resurse preţioase. Experienţa internaţională a demonstrat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru definit, asumat, coordonat şi implementat în interesul comunităţii pe care o reprezintă. Procesul de planificare a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii Butoieşti pe o perioadă de 7 ani, respectiv 2014-2020. Etapele metodologice principale au fost următoarele:
• realizarea unei analize preliminare,
• stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii Butoieşti, 17
• analiza sectorială a domeniilor principale şi
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
• realizarea documentului strategic.
Principiile care au stat la baza procesului de planificare au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului. Pentru a funcţiona, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii. Strategia are la bază informaţii obţinute, atât de la Institutul Naţional de Statistică, de la Uniunea Europeană, cât şi informaţii obţinute în urma unor studii, rapoarte, cercetări, strategii şi norme locale, judeţene, regionale, naţionale şi europene. A fost ,de asemenea, implicată populaţia comunei, angajaţii din Primăria Butoieşti. Cele şapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele (CSaTH M., 1993): imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, create pentru acţiune, orientare spre schimbare, orientare spre un câştig durabil. O strategie, nu doar reacţionează la schimbări, prin faptul că ia în considerare influenţele diferiţilor factori interni şi/sau externi ai regiunii ţintă, dar conţine şi elemente proactive, construind posibile planuri şi programe ce urmează a fi aplicate pentru diferite situaţii ce ar apare pe parcurs. Principiul acţiunii care stă la baza unei strategii de dezvoltare se datorează faptului că ea este compusă de programe, a căror aplicare implică acţiune concretă direcţionată spre îmbunătăţirea situaţiei regiunii ţintă. Orientarea spre schimbare reiese din faptul că strategiile urmăresc elaborarea unui pachet de programe care, odată implementate, să ducă la schimbare pe plan social, la o mai bună valorificare a potenţialului local, precum şi orientarea activităţilor de dezvoltare în concordanţă cu procesele înregistrate pe plan local. Strategia de dezvoltare locală a comunei Butoieşti s-a realizat la iniţiativa autorităţilor locale. Prin intermediul Strategiei se permite administraţiei publice şi celorlalţi actori locali (cetăţeni, societăţi comerciale etc.) să îşi planifice acţiunile, dezvoltarea şi afacerile, astfel încât, să răspundă nevoilor locale şi să valorifice
oportunităţile de dezvoltare identificate de Strategie. 18 Pentru a asigura eficienţa eforturilor de elaborare a Strategiei, s-a optat pentru o metodologie precisă, care a inclus elemente importante de implicare directă a
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi comunităţii locale, prin solicitarea de puncte de vedere, interviuri, plecând de la premizele ca reprezentanţii şi liderii locali au interesul, bazele şi cunoştinţele necesare pentru a reprezenta diversele interese locale. Lipsa exerciţiului democratic de implicare constructivă în viaţa comunităţii şi unicitatea acestui gen de activitate în mediul comunei, a făcut dificilă realizarea acestui aspect metodologic. Astfel, elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a presupus un efort asumat de către autoritatea executivă de la nivel local - primar, cu sprijinul echipei de consultanţă.
Procesul de elaborare a strategiei a cuprins urmatoarele etape:
Culegerea datelor. În această etapă s-a urmărit evaluarea şi nevoilor pieţei forţei de muncă, baza economică a localităţii , analiza capacităţii instituţionale locale, premisele dezvoltării economice locale . Aceste informaţii au obţinute direct de la beneficiarii strategiei (angajaţii Primăriei şi locuitorii comunei Butoieşti ) şi din surse statistice oficiale. Pentru această etapă, principalul tip de activitate este culegerea datelor care să permită o diagnoză cât mai clară a spaţiului pentru care s-a elaborat planul de dezvoltare locală. Pentru aceasta s-au urmărit elemente fizico-geografice (forme de relief, plasare geografică, factori de risc natural, zone naturale protejate etc), populaţie (mărimea populaţiei, densitatea, evoluţia şi factori de creştere ai populaţiei), locuinţele (dotarea locuinţelor cu apă şi gaze naturale, vechimea şi siguranţa locuinţelor, materialele de construcţie folosite etc), echiparea localităţii în sistem centralizat (apă, iluminat public, gaze naturale, racordarea la reţele de telefonie, acces la căile de transport publice sau private), sociale (învăţământ, comunicaţii, mortalitate infantilă etc), mediu şi ecologie (apă, aer, sol, păduri). S-a urmărit, de asemenea, şi identificarea atractivităţii localităţii din punct de vedere al turismului, a posibilităţilor de petrecere a timpului liber, s-au identificat spaţiile verzi şi evenimentele culturale anuale sau specifice zonei. Această cercetare s-a realizat cu aportul important al întregii echipe locale constantându-se dificultăţi, în principal, datorită lipsei de integrare şi coordonare a informaţiilor locale, precum şi
lipsei unui mod sistematic şi computerizat de arhivare a datelor care să faciliteze 19 sortarea şi aranjarea multicriterială a acestora. Tot în această etapă se urmăreşte şi analiza şi monitorizarea agenţilor de
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi dezvoltare locală (instituţii publice, organizaţii non-guvernamentale, întreprinzători privaţi, biserica, şcoala etc). Tehnica folosită a fost aceea a anchetei sociologice. Astfel aflăm, atât gradul de implicare al agenţilor enumeraţi pentru bunul mers al localităţii, dar şi imaginea pe care aceştia o au la nivelul localităţii şi în exteriorul ei. Culegerea datelor s-a făcut prin observaţii pe teren, interviuri, chestionare, dezbateri publice. La finalul primei etape se poate face analiza SWOT a localităţii, piatra de temelie pentru elaborarea strategiei viitoare a localităţii.
Stabilirea strategiei de dezvoltare locală Analiza SWOT evidenţiază punctele forte (Strengths), slabe (Weaknesses), oportunităţile (Opportunities) şi ameninţările (Threats) existente la nivelul comunei Butoieşti. Au fost ,de asemenea, identificate forţele externe ce ar putea avea, fie un efect pozitiv , fie negativ în dezvoltarea ulterioară a localităţii. Se obţin, aşadar, direcţiile de dezvoltare locală: a) Identificarea obiectivelor strategice de dezvoltare - enumerarea obiectivelor pentru care a fost elaborată strategia; menţionarea metodologiei de elaborare şi a agenţilor de dezvoltare locală implicaţi în procesul elaborării strategiei de dezvoltare, precum şi identificarea câtorva domenii strategice de dezvoltare. Aceste domenii vor fi utilizate cu prioritate şi în identificarea obiectivelor operaţionale. b) Obiective operaţionale de dezvoltare în teritoriul supus investigaţiei. Programul operativ de dezvoltare locală trebuie gândit de către grupul de lucru ca un sistem coerent privind dezvoltarea localităţii/micro-regiunii/regiunii. În alegerea subprogramelor, cel mai important considerent trebuie să fie iniţierea unor proiecte de dezvoltare convergente în vederea atingerii obiectivelor stabilite. Condiţia de bază pentru dezvoltare locală este păstrarea tradiţiilor economice şi sociale comunitare. Astfel, se ajunge la situaţia în care, pe baza realităţii existente, se pun bazele dezvoltării durabile a comunităţii.
Selectarea proiectelor de dezvoltare locală
În această etapă se analizează posibilele programe sau proiecte de dezvoltare 20 ce vor fi prinse în strategia de dezvoltare locală. Ele sunt grupate în mai multe scenarii, în funcţie de gradul de implicare a agenţilor dedezvoltare, de perioada necesară pentru
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi implementare şi de locul acestora pe agenda persoanelor sau a organizaţiilor însărcinate cu implementarea lor. Este obligatorie o discuţie şi o analiză constructivă cu autorităţile publice locale, deoarece ele sunt cele care pot da răspuns privitor la fondurile disponibile în bugetul local pentru finalizarea proiectelor propuse. Am intrat, de asemenea, în contact cu serviciile deconcentrate ale ministerelor, autorităţi judeţene, companii naţionale care activează pe raza judeţului Buzău şi în comuna Butoieşti cu scopul de a alege eventuale propuneri de proiecte ce pot spori şi dezvolta localitatea. Selectarea proiectelor are în vedere mai multe aspecte: proiectul să conducă la o îmbunătăţire reală a vieţii comunităţii, urmările lui să fie suficient de consistente ,încât să afecteze o parte importantă a comunităţii, să existe sau să poată fi găsite resurse necesare pentru rezolvarea lui. Această etapă face şi o analiză privitoare la viabilitatea proiectelor propuse, atât din punct de vedere al comunităţii, dar şi al economiei şi al nevoilor populaţiei.
Construcţia planurilor de acţiune Această etapă centralizează informaţiile obţinute în primele trei etape, etape ce ţin mai mult de partea strategică. Construcţia planurilor de acţiune pregăteşte planurile de acţiune, precizează toate resursele financiare sau de alt tip ce sunt necesare pentru finalizarea fiecărui proiect ( fie că este vorba de resurse din bugetul local, bugetul judeţean, naţional sau european sau surse financiare externe ale agenţilor economici). Deşi, în fază iniţială, pot fi identificate mai multe posibile scenarii de dezvoltare, în această etapă sunt alese acelea care asigură comunei cele mai mari posibilităţi de progres şi de creştere a nivelului de trai la nivelul populaţiei. În vederea atragerii de finanţări nerambursabile, după etapa de prioritizare a nevoilor locale se va analiza modul în care obiectivele propuse se corelează cu obiectivele existente la nivelul programelor europene. Primul lucru la care ar trebui să se gândească cei care concep un proiect este cel legat de rezultatele obţinute ca urmare a implementării cu succes a proiectului. Proiectul reprezintă un instrument sau oferă mijloacele necesare pentru atingerea unor obiective strategice. Dacă proiectele nu sunt
văzute în acest mod, atunci un proiect încheiat ar putea să nu aibă nici un efect asupra
dezvoltării zonei . 21 Se finalizează, de asemenea, şi specificaţiile tehnice ale proiectelor (studii ce sunt necesare pentru fiecare proiect - de fezabilitate, proiecte tehnice etc., orarul pentru
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi implementarea proiectelor, derularea programului financiar). Aşadar, putem considera că etapa de construcţie a planurilor de acţiune este o etapă de implementare, de verificare şi monitorizare a proiectelor, după ce acestea au fost identificate.
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Butoieşti pentru perioada 2015 — 2020 s-a realizat prin implicarea directă a comunităţii locale, prin interviuri şi chestionare. Scopul Strategiei de Dezvoltare Locală este de a planifica acţiunile viitoare, de a valorifica oportunităţile existente pentru a îmbunătăţi situaţia actuală pentru valorificarea potenţialului local.
Procesul de elaborare a Strategiei a cuprins mai multe etape: culegerea datelor, analiza şi monitorizarea agentilorde dezvoltare locală, anchete sociologice, identificarea obiectivelor strategice de dezvoltare, selectarea proiectelor, construcţia planurilor de acţiune.
ACTORII IMPLICAŢI Reprezentanţii departamentelor, Unităţii administrativ teritoriale Butoieşti, vor face toate demersurile necesare atingerii obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Butoiesti pentru perioada 2015 – 2020.
Departamentul Numele şi Prenumele Primar Bosoancă Ion Viceprimar Sălceanu Gheorghe-Valentin Secretar Andrei Raluca-Silvia Structura primăriei pe departamente: Compartiment Agricol Frimu Liana - Stefania Compartiment Asistenţă Socială Ruicu Ilona Compartiment Impozite şi Taxe Locale Filipescu Georgeta Compartiment Paza şi Intretinere Săceanu Dragos
Compartiment Cultură Fainisi Afrodita Doina 22 Compartiment Stare Civila Ianoş Violeta
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PARTEA A II-A
PROFILUL COMUNEI BUTOIEŞTI RAPORTAT LA JUDEŢUL MEHEDINŢI
2.1 Localizare geografică
Comuna Butoiești este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România. În Butoiești sunt cuprinse cătunele Popești, Ștefanu și Tabla. De comuna Butoiești aparțin satele Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti, Pluta.
2.2. Cadrul natural al Judeţului Mehedinţi În partea de nord şi nord - vest, judeţul este delimitat de Munţii Mehedinţiului şi Munţii Almăjului, despărţiţi prin culoarul Timiş - Cerna. Culmile acestor munţi se ridică pâna la altitudinea de 1465 m şi ,respectiv 1226m. De la nord şi nord - vest spre sud şi sud - est pâna la Dunăre, teritoriul judeţului se deschide într-un uriaş şi impunător amfiteatru în care se intâlnesc în trepte Podişul Mehedinti cu Depresiunea Baia de Aramă şi Platforma Strehaia a
Podişului Getic, iar aceasta cu Câmpia Dunării. Treapta Podişului Getic,
constituită din dealuri şi coline, cu altitudini ce variază între 213 şi 326 m, este 23 partea cea mai importantă şi caracteristică pentru dezvoltarea viticulturii. Tot atât de favorabila pentru viticultura este şi portiunea de câmpie înaltă,
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
perigetică, de la confluenţa Podişului Getic cu Câmpia Drincei, care trece prin localităţile Rogova, Vinju Mare, Corlatel, Valea Anilor, Stircoviţa şi este limitată spre sud de linia ce trece prin Vinju Mare, Corlaţel, Branişte,Cujmir, Aurora, Izimsa, Cetate (jud. Dolj). Partea joasa a Câmpiei Drincei, ultima terasă a Dunării, este acoperită de nisipuri pe o fâşie de lăţimi variabile, între Crivina şi Cetate .
2.3 Clima Judeţului Mehedinţi Pe baza temperaturilor medii anuale existente în judeţul Mehedinţi, climatul se înscrie în categoria celor favorabile pentru obţinerea produselor viti-vinicole de calitate superioară. Judeţul Mehedinţi , aşezat în partea de sud-vest a ţării cu clima temperat- continentală prin influenţa mediteraneană, cât şi a solurilor brun şi brun-roscat de pădure se încadrează în cele mai favorabile zone pentru vinuri roşii de calitate superioară. Adăpostit de munţi împotriva curenţilor reci din nord şi influenţat de apele Dunării, climatul judeţului se caracterizează şi printr-o mai redusă amplitudine a temperaturilor de la vară la iarnă. Suma temperaturilor active, cea mai ridicată din tară, ocilează la Drobeta Tr. Severin între 3.350 şi 3.750 grade C, ceea ce înseamnă că, nu numai temperaturile ridicate din timpul verii, ci şi toamnele lungi şi iernile scurte favorizează formarea mugurilor de rod şi maturarea neforţată a strugurilor şi lăstarilor la soiurile cultivate. Aceasta reiese din numărul mare de zile de vegetaţie (180-200) şi din data primului înghet în jur de 11 noiembrie.
2.4 Apa în Judeţul Mehedinţi Din punct de vedere hidrografic domină fluviul Dunărea, care transportă în medie, în aceasta parte a ţării 5600 mc / secundă apă.
Dunărea colectează în judeţul Mehedinţi apele Cernei şi a circa cinci râuleţe,
dintre care de remarcat este Drincea. Acesta, împreună cu Corlăţelul şi Blahniţa 24 au contribuit la configurarea centrelor viticole Golul Drâncei şi Oreviţa. În partea de nord-vest important este râul Motru, care colectează apele a circa
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
trei râulete ce brăzdează Podişiul Getic de la nord-vest spre sud-est şi determină pante cu expoziţii sud-vestice şi nord-estice ce caracterizează Podgoria Corcova şi bazinul pomicol Baia de Aramă - Ilovăţ.
2.5 Solul în Judeţul Mehedinţi Pe cuprinsul Judeţului Mehedinţi există o mare diversitate de tipuri de sol, de la solurile brun-acide şi litosoluri din nordul şi nord-vestul judeţului, până la cernoziomuri tipice şi cambice în sudul şi sud-vestul judeţului. Solurile brune şi brun-roşcate ocupă cea mai mare parte a judeţului constituind un mediu propice pentru cultivarea viţei de vie din soiuri nobile pentru producerea de vinuri superioare. Solurile brun-roscate se găsesc în general în zone viticole colinare pe altitudini de 90 - 250 m (Balacita, Oprisor, Vladaia, Corlatel, Punghina, Vinju Mare, Rogova, Severinului, Corcova).
2.6 Resurse in Judeţul Mehedinţi În subsolul județului Mehedinți se găsesc, în principal, materiale de construcții: calcar, argilă, nisip, granit, pegmatită, precum și cărbuni (huilă şi lignit). De asemenea, se găsesc ape minerale sulfuroase în localitățile: Bala, Crainici, Comăneşti, Balta, Vârciorova, Baia de Aramă, Cerveniţa, Schela Cladovei şi Husnicioara.
2.7 Repere istorice ale Judeţului Mehedinţi Activitatea culturală în județul Mehedinți are ca reper important Palatul Cultural „Theodor Costescu” din Drobeta-Turnu Severin construit în perioada 1912- 1928. În acest edificiu își are sediul Biblioteca „I.G. Bibicescu”, având ca bază de pornire cărțile donate de fostul guvernator al Băncii Naționale a României. De asemenea, Palatul Cultural mai cuprinde: o sală de teatru, un cinematograf și Muzeul „Dr. C. I. Istrati”. În județ funcționau la 31 decembrie 2011 un număr de 183 biblioteci, din care 63 publice.
Principalele muzee și monumente sunt: Muzeul regiunii Porților de Fier înființat în anul
1881, Casa memorială Gheorghe Rădulescu Motru, Monumentul comemorativ al Revoluției din 1821 din Cerneți, Muzeul Parohial Eșelnița, Expoziția Hidrocentrala 25 Porțile de Fier, Monumentul Criptă al eroilor din 1916-1918 din Drobeta-Turnu Severin. Din vestigiile arheologice existente pe teritoriul județului se numără Complexul
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi arheologic din Drobeta-Turnu Severin care cuprinde: ruinele castrului roman construit în anii 103-105 d.Hr., ruinele podului lui Traian, ruinele termelor romane, turnul lui Justinian (sec.VI), ruinele cetății medievale. Alte vestigii arheologice sunt ruinele cetății Ada Kaleh, care au fost strămutate de pe insula Ada Kaleh pe ostrovul Șimian, în vederea realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I și ruinele cetății Trikule (sec.XVI). Din multitudinea monumentelor istorice care au caracter religios amintim: Biserica din lemn Sf. Apostoli Petru și Pavel din Brebina (1757), Biserica de lemn Sf. Voievozi din Godeanu (1783), Biserica de lemn Sf. Voievozi din Isverna (1783), Biserica Domnească Sf. Treime din Cerneți (1663), Biserica fostei mănăstiri Sf. Voievozi din Baia de Aramă (1699), Biserica Grecescu din Drobeta-Turnu Severin (1803), Mănăstirea Gura Motrului (1512), Mănăstirea Vodița (1364), Mănăstirea Cetate Strehaia (1645), Schitul Topolnița Sf. Cruce (1646).
26
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PARTEA A III-A
PROFIL SOCIO-ECONOMIC ŞI ANALIZA SWOT A COMUNEI BUTOIEŞTI
Singura şansă a României pentru dezvoltarea agriculturii constă în alocarea masivă, dar raţională, dacă se poate optimă, de capital investiţional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare procesare a produselor agroalimentare (nu numai cereale) precum şi sporirea capitalului de exploatare, atât din surse proprii cât şi din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole prin care să se susţină nivelele de producţie propuse în continuare pentru orizonturile 2015, 2020, 2025, 2030. Se estimează că România are un potenţial alimentar, la orizontul 2030, pentru 38.5 mil. persoane, respectiv un disponibil pentru export şi pentru consum nealimentar de materii prime agricole de circa 49 -50 mld. €. Conform ultimelor statistici se vehiculează tot mai mult ca agricultura să devină ramura de succes a României. Există peste 22.000 de cereri de la tineri care vor beneficia de măsura de instalare, prima sesiune de cereri de proiecte aferentă măsurii 112 - "Instalarea tinerilor fermieri" a fost deschisă în decembrie 2008. Până la jumatatea lunii octombrie 2012, APDRP a încheiat contracte pentru instalarea în mediul rural a 9.197 de fermieri cu vârsta sub 40 de ani
3.1 AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ În comuna Butoieşti condiţiile climaterice şi geografice favorabile zonei au determinat locuitorii să practice o serie de activităţi predominant agricole cum ar fi cultivarea porumbului, legumelor, precum şi a plantelor medicinale şi furajere, a viţei
de vie, pomicultura şi creşterea animalelor. 7
După cum arată şi evidenţele cadastrale, comuna are o suprafaţă de 6389 2 hectare suprafata agricola, din care proprietate privată 4322 hectare. Datorita condiţiilor geografice suprafaţa ocupată de teren arabil este cea mai mare, comuna fiind
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
ocupată îi de fâneţe, zone pomicole şi păşuni. În tabelul de mai jos vă prezentăm aria suprefeţelor de teren şi ocupaţia acestora pe o perioadă de 11 ani.
AN INDICATOR CRITERIU CRITERIU UM TOTAL 1992 AGR101B - Suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 6423.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Total proprietate 1992 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 3803.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Agricolă proprietate 1992 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 2604.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Arabilă proprietate 1992 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 1023.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Păşuni proprietate 1992 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 61.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Fâneţe proprietate 1992 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 20.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Vii Total de folosinţă, pe forme de şi pepiniere viticole proprietate 1992 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 95.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Livezi şi pepiniere proprietate pomicole 1992 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Grâu Hectare 480.00 cultivată cu principalele şi secară culturi 1992 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Hectare 1361.00 cultivată cu principalele Porumb boabe culturi 1992 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Hectare 83.00 cultivată cu principalele Floarea soarelui culturi 1992 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Hectare 10.00 cultivată cu principalele Sfecla de zahăr culturi 1992 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Hectare 11.00 cultivată cu principalele Cartofi culturi 1992 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Hectare 100.00 cultivată cu principalele Legume culturi 1992 AGR109B - Productia Principalele culturi - Grâu Tone 746.00 agricolă vegetală la şi secară principalele culturi 1992 AGR109B - Producţia Principalele culturi - Tone 1083.00
agricolă vegetală la Porumb boabe principalele culturi 1992 AGR109B - Producţia Principalele culturi - Tone 67.00
28 agricolă vegetală la Floarea soarelui principalele culturi 1992 AGR109B - Producţia Principalele culturi - Tone 70.00 agricolă vegetală la Cartofi principalele culturi
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
1992 AGR109B - Producţia Principalele culturi - Tone 553.00 agricolă vegetală la Legume principalele culturi 1992 AGR112B - Producţia totală Tone 35.00 de struguri 1992 AGR115B - Producţia de Tone 245.00 fructe
1992 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate – Numar 1125.00 animale, pe principalele animale - Bovine Total categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 1992 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate - Număr 1125.00 animale, pe principalele animale - Bovine Gospodariile populaţiei categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 1992 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate – Număr 1077.00 animale, pe principalele animale - Porcine Total categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 1992 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate - Număr 1077.00 animale, pe principalele animale - Porcine Gospodariile populaţiei categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 1992 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate – Număr 626.00 animale, pe principalele animale - Ovine Total categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 1992 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate - Număr 626.00 animale, pe principalele animale - Ovine Gospodariile populaţiei categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 1992 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate – Număr 30113.00 animale, pe principalele animale - Păsări Total categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 1992 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate - Număr 30113.00 animale, pe principalele animale - Păsări Gospodariile populaţiei categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 1992 AGR202B - Producţia Principalele produse Tone greutate 369.00 agricolă animală agricole animale - vie Greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum 1992 AGR202B - Producţia Principalele produse Hectolitri (100 7938.00 agricolă animală agricole animale - l) Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă (inclusiv consumul viţeilor) 1992 AGR202B - Producţia Principalele produse Kilograme 1000.00 agricolă animală agricole animale - Producţia de lână 1992 AGR202B - Producţia Principalele produse Mii bucăţi 1012.00 agricolă animală agricole animale - Producţia de ouă 2002 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 6462.00
fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total 29 de folosinţă, pe forme de Total proprietate 2002 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 3787.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Agricolă
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
proprietate
2002 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 2468.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Arabilă proprietate 2002 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 1143.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Păşuni proprietate 2002 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 61.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Fâneţe proprietate 2002 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 52.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Vii Total de folosinţă, pe forme de şi pepiniere viticole proprietate 2002 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 63.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Livezi şi pepiniere proprietate pomicole 2002 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Grâu Hectare 503.00 cultivată cu principalele şi secară culturi 2002 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Hectare 1612.00 cultivată cu principalele Porumb boabe culturi 2002 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Hectare 10.00 cultivată cu principalele Floarea soarelui culturi 2002 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Hectare 60.00 cultivată cu principalele Cartofi culturi 2002 AGR108B - suprafaţa Principalele culturi - Hectare 92.00 cultivată cu principalele Legume culturi 2002 AGR109B - Producţia Principalele culturi - Grau Tone 693.00 agricolă vegetală la şi secară principalele culturi 2002 AGR109B - Producţia Principalele culturi - Tone 380.00 agricolă vegetală la Cartofi principalele culturi 2002 AGR109B - Producţia Principalele culturi - Tone 578.00 agricolă vegetală la Legume principalele culturi 2002 AGR112B - Producţia totală Tone 130.00 de struguri 2002 AGR115B - Producţia de Tone 134.00 fructe
2002 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate – Număr 898.00 animale, pe principalele animale - Bovine Total categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 2002 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate - Număr 898.00 animale, pe principalele animale - Bovine Gospodariile populatiei categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 2002 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate – Număr 650.00
animale, pe principalele animale - Porcine Total categorii de animale, forme
de proprietate, la sfârşitul 30 anului 2002 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate - Număr 650.00 animale, pe principalele animale - Porcine Gospodariile populaţiei categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
anului
2002 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate – Număr 56.00 animale, pe principalele animale - Ovine Total categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 2002 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate - Număr 56.00 animale, pe principalele animale - Ovine Gospodariile populaţiei categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 2002 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate – Număr 23450.00 animale, pe principalele animale - Păsări Total categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 2002 AGR201B - Efectivele de Principalele categorii de Forme de proprietate - Număr 23450.00 animale, pe principalele animale - V Gospodariile populaţiei categorii de animale, forme de proprietate, la sfârşitul anului 2002 AGR202B - Producţia Principalele produse Tone greutate 278.00 agricolă animală agricole animale - vie Greutatea în viu a animalelor destinate sacrificarii pentru consum 2002 AGR202B - Producţia Principalele produse Hectolitri (100 10164.00 agricolă animală agricole animale - l) Producţia de lapte de vaca şi bivolita (inclusiv consumul viteilor) 2002 AGR202B - Producţia Principalele produse Kilograme 54.00 agricolă animala agricole animale - Producţia de lana 2002 AGR202B - Producţia Principalele produse Mii bucăţi 1754.00 agricolă animala agricole animale - Producţia de ouă 2005 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 6389.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Total proprietate 2005 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 3669.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Agricolă proprietate 2005 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 2468.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Arabilă proprietate 2005 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 1036.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Păşuni proprietate 2005 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 61.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Fâneţe proprietate 2005 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 41.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Vii Total de folosinţă, pe forme de şi pepiniere viticole proprietate
2005 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 63.00
fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Livezi şi pepiniere
proprietate pomicole 31 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 6389.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Total proprietate
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 4322.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Total proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 3669.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Agricolă proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 3633.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Agricolă proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 2468.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Arabilă proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 2435.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Arabilă proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 1036.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Păşuni proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 1035.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Păşuni proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 61.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Fâneţe proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 60.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Fâneţe proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 41.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Vii Total de folosinţă, pe forme de şi pepiniere viticole proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 41.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Vii Proprietate privată de folosinţă, pe forme de şi pepiniere viticole proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 63.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Livezi şi pepiniere proprietate pomicole 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 62.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privata de folosinţă, pe forme de Livezi şi pepiniere proprietate pomicole 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 2720.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Terenuri neagricole total proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 689.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Terenuri neagricole total proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 2184.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Păduri şi altă vegetaţie
proprietate forestieră 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 403.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Paduri şi alta vegetatie 32 proprietate forestiera 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 105.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Ocupata cu ape, balti
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
proprietate
2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 1.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Ocupata cu ape, balti proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 212.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Ocupata cu constructii proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 161.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Ocupata cu constructii proprietate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 38.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Cai Total de folosinţă, pe forme de de comunicatii şi cai proprietate ferate 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 181.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Terenuri degradate şi proprietate neproductive 2012 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 124.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Terenuri degradate şi proprietate neproductive 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 6389.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Total proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 4322.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Total proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 3669.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Agricolă proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 3633.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privata de folosinţă, pe forme de Agricolă proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 2468.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Arabilă proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 2435.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Arabilă proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 1036.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Păşuni proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 1035.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Păşuni proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 61.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Fâneţe proprietate
2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 60.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Fâneţe proprietate 33 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 41.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Vii Total de folosinţă, pe forme de şi pepiniere viticole proprietate
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 41.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Vii Proprietate privată de folosinţă, pe forme de şi pepiniere viticole proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 63.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Livezi şi pepiniere proprietate pomicole 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 62.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Livezi şi pepiniere proprietate pomicole 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 2720.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Terenuri neagricole total proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 689.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Terenuri neagricole total proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 2184.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Paduri şi altă vegetatie proprietate forestiera 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 403.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Paduri şi altă vegetatie proprietate forestiera 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 105.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Ocupată cu ape, bălţi proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 1.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Ocupată cu ape, bălţi proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 212.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Ocupată cu construcţii proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 161.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Ocupată cu construcţii proprietate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 38.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Cai Total de folosinţă, pe forme de de comunicatii şi cai proprietate ferate 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate – Hectare 181.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Total de folosinţă, pe forme de Terenuri degradate şi proprietate neproductive 2013 AGR101B - suprafaţa Mod de folosinţă pentru Forme de proprietate - Hectare 124.00 fondului funciar după modul suprafaţa agricolă - Proprietate privată de folosinţă, pe forme de Terenuri degradate şi proprietate neproductive
Pe terenurile arabile în comuna Butoieşti se cultivă porumb, legume şi alte
cereale. Suprafaţa terenului agricol este de 3669 ha din care 2468 ha teren arabil.
34 Creşterea animalelor reprezintă o sursă de venit importantă pentru locuitorii comunei datorită zonei geografice din care face parte comuna Butoieşti.
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea, atât microferme având ca activitate creşterea animalelor, cât şi cele cu activitate mixtă care se ocupă cu cultivarea cerealelor, legumelor în câmp şi solarii, a pomilor fructiferi precum şi a creşterii albinelor . Suprafaţa ocupată de păşuni este de 1036 ha. În mare măsură, la nivel naţional, diminuarea efectivului de animale este cauzată de insuficienţa nutreţurilor şi respectiv creşterea preţurilor la nutreţuri, dar trebuie să ţinem cont şi de ceilalţi factori care au dus la scăderea efectivului de animale ca: vârsta înaintată a crescătorilor de animale în zona rurală, lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu, disjuncţia între animal, pământ şi muncă, seceta, etc.
În comuna Butoieşti sectorul pomicol ocupă 63 ha din terenul agricol al comunei, pomicultura practicându-se pe suprafeţe mari. În comuna Butoieşti vitucultura se practică mai ales în gospodăriile localnicilor cu viţă de vie hibridă. Pe raza comunei Butoieşti legumicultura este slab dezvoltată, din cauza aşezării georafice a comunei, ocupând suprafeţe mici cultivându-se doar în gospodăriile localnicilor pentru consum propriu.
ANALIZA SWOT PUNCTE TARI -Soluri favorabile pentru Producţia pomicolă, păsuni şi fâneţuri datorită aşezării geografice a comunei Butoieşti; - Existenţa unui potenţial hidrografic care poate fi valorificat; - Existenţa a forţei de muncă calificată în agricultură; - suprafaţa terenului agricol este de 3669 ha din care 2468 ha teren arabil; - În comuna Butoieşti se cultiva porumb, legume şi altele; - Există o asociaţie agricolă şi mai multe microferme; - - Prezenţa fondurilor europene ce pot fi absorbite în vederea impulsionării afacerilor
în agricultură şi pentru tinerii fermieri.
35 PUNCTE SLABE -Investiţii insuficiente în agricultură; - inexistenţa sistemului de irigaţii şi a instalaţiilor moderne de irigare;
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
-Organizarea ineficientă a filierelor pe produs şi numărul mic de contracte de preluare a producţiei; -Lipsa unui sistem centralizat de desfacere al produselor agricole; -Temerile producătorilor în ceea ce priveşte piaţa de desfacere a produselor agro- alimentare din gospodărie; -Utilaje agricole insuficiente pentru efectuarea la timp a lucrărilor agricole; -Îmbătrânirea forţei de muncă în agricultură; -Pensii mici pentru agricultori, ceea ce reprezintă insuficienţa investiţiilor în agricultură de către aceştia; -Dotarea tehnică slabă a tuturor sectoarelor din zootehnie şi agricultură; -Lipsa resurselor materiale care să faciliteze angajarea specialiştilor în agricultură în stadiul actual (slaba eficienţă economică a exploatărilor agricole nu permite angajarea în totalitate a specialiştilor existenţi); -Lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu.
OPORTUNITĂŢI -Condiţii favorabile de obţinere a produselor ecologice, ce pot fi exportate în condiţii deosebit de avantajoase; -Dezvoltarea sectorului prelucrării produselor agricole; -Creşterea valorii adaugate a produselor agricole; -Existenţa unor asociaţii profesionale şi a unor organisme de sprijin a producătorilor; -Susţinerea formelor asociative; -Sprijinirea exploataţiilor agricole (fermelor) de semisubzistenţă; -Sprijinirea fermierilor şi deţinătorilor de păduri să utilizeze serviciile de consiliere şi consultanţă în vederea îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii acestora comform înregistrării APIA. -Înfiinţarea grupurilor de producători - campanii de informare; -Promovarea iniţiativelor de dezvoltare rurală; -Îmbunătăţirea şi perfecţionarea competenţelor profesionale a persoanelor adulte care activează în domeniile agriculturii şi industriei agro-alimentare; -Calificarea şi recalificarea, instruirea şi perfecţionarea persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă; -Reabilitarea şi întreţinerea păşunilor; -Existenţa cadrului legislativ pentru întemeierea şi dezvoltarea exploatări lor agricole; -Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
AMENINŢĂRI -Eroziunea şi degradarea calităţii solurilor ce pot conduce la scăderea randamentului; -Frecvenţa ridicată a perioadelor secetoase în agricultură; -Riscul sporit de inundaţii; -Parcul de utilaje agricole mic determină imposibilitatea încadrării în perioadele optime de executare a lucrărilor;
-Degradarea solurilor; -Capacităţile reduse de prelucrare a producţiei vegetale ce pot determina pierderi în perioadele de vârf de producţie; 36 -Numărul de concurenţi în creştere pentru produsele agroalimentare de pe piaţa Uniunii Europene; -Cadrul legislativ instabil;
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
-Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene
3.2 INFRASTRUCTURĂ, TRANSPORT ŞI MEDIU
Alimentarea cu energie electrică Toate satele componente comunei Butoieşti sunt racordate la Sistemul Energetic Naţional prin linii electrice de medie tensiune de 20 KV de tip aerian, montate pe stâlpi de beton. Existenţa posturilor de transformare asigură alimentarea reţelelor electrice de joasă tensiune care deservesc toţi consumatorii din localitate,atât pe cei casnici, cât şi societăţile comerciale. Reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian, realizate în sistem clasic cu conductoare din aluminiu independente, sau cu conductoare torsadate pentru prelungirile de reţea sau pentru cele modernizate. Nu există nici o sursă de producere a energiei electrice alternative. Se doreşte modernizarea sistemului de iluminat public prin introducerea lămpilor LED în reţeaua de iluminat public stradal.
Alimentarea cu apă Comuna Butoieşti deţine un sistem de alimentare cu apă potabilă în stare bună care deserveşte peste 35 % din gosodării şi 75 % agenţi economici. Celelalte gospodării din comună care nu sunt racordate la sistemul de alimentare cu apă potabilă, sunt alimentate cu apă din fântâni proprii.
Canalizare Pe raza comunei nu există un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere. Apele uzate de la locuinţe şi obiectivele social culturale se face în bazine vitanjabile sau latrine uscate. Conform propunerilor de proiecte în perioada 2015-2020 se doreşte introducerea sistemului de canalizare, epurare şi tratare a apelor reziduale în toate
satele componente comunei Butoieşti. Se mai doreşte şi amenajarea unui sistem de
colectare apă şi scurgere către centrele de colectare. 37 Alimentarea cu gaze Pe teritoriul administrativ al comunei nu există un sistem centralizat de
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi alimentare cu gaze naturale. Prepararea hranei se realizează prin sobe de tip aragaz cu butelii de gaz lichefiat.
Alimentarea cu caldură Ţinând cont că localitatea Butoieşti nu deţine o reţea de distribuţie gaz metan, căldura din gospodării se obţine cu ajutorul combustibilului solid, respectiv lemne şi cărbuni. Singurele surse de încălzire sunt sobele de încălzire, sau centralele termice care utilizează combustibil lichid uşor sau lemn.
Telefonie mobilă şi fixă Telefonia mobilă şi fixă se realizează într-un procent destul de mare de abonaţi prin Telekom ca telefonie fixă şi reţele de telefonie mobilă precum: Orange, Vodafone, Telekom România.
Internet şi televiziune Recepţionarea programelor TV se face prin cablu şi antene satelit iar locuitorii comunei beneficiază de internet, atât prin cablu (Telekom România), cât şi prin abonamente de date la diferiţi furnizori de telefonie mobilă. Există un sistem care facilitează conectarea instituţiilor publice din localitate la internet.
Drum asfaltat Ţinând cont că drumurile comunale sunt parţial modernizate iar multe din străzile locale ce dau în drumul principal sunt cu îmbrăcăminţi provizorii din pământ sau pietriş, se doreşte, atât modernizarea acestora, cât şi realizarea de alei pietonale .
Mediu Depozitarea gunoaielor în locuri neamenajate dă un aspect dezolant adaugându-se toxicitatea unora din materialele aruncate. Intervenţia omului are efecte negative prin faptul că se accelerează procesul de eroziune, surpări, prăbuşiri, prin
defrişarea vegetaţiei subarboricole şi erbacee, cît şi prin săpăturile facute pentru a folosi 38 material în construcţii. Un alt aspect negativ pentru mediu, îl reprezintă absenţa unui sistem de
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi canalizare şi a unei staţii de epurare şi tratare a apelor reziduale. Calitatea aerului în comuna Butoieşti este foarte bună, calitatea apelor de suprafaţă, de asemenea, este bună iar nivelul de poluare al apelor subterane este 0. Calitatea solului este bună şi, de asemenea, calitatea habitatelor şi a ariilor protejate. Toate propunerile de proiecte pe mediu pentru perioada 2015-2020 vin, atât în sprijinul conservării şi protejării mediului, cât şi pentru consilierea şi informarea populaţiei pentru protejarea acestuia.
ANALIZA SWOT PUNCTE TARI -Localităţi aparţinătoare: Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti, Pluta. -Oraşe importante apropiate: Drobeta Turnu Severin; -Căi de acces în comună: E70 -Reţea de electricitate şi reţea de iluminat public; -Reţea de telefonie mobilă şi reţea de telefonie fixă; -Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului;
PUNCTE SLABE -Inexistenţa staţiei de epurare şi tratare a apelor reziduale; -Gestionarea deşeurilor necorespunzătoare; -Dotarea necorespunzătoare cu echipamente; -Reţeaua de apă nu este extinsă în toate satele; -Necolectarea selecţionată a deşeurilor în vederea reciclării, refolosirii, recuperării £h sau valorificării lor; -Interesul scăzut al agenţilor economici în protecţia mediului înconjurător; -Dotarea necorespunzătoare pentru intervenţii în caz de situaţii urgenţă; -Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren; -Educaţia ecologică este superficială.
OPORTUNITĂŢI -Modernizarea drumurilor comunale; -Realizarea de alei pietonale în comună; -Construirea de rampe de acces în toate instituţiile de interes public în vederea facilitării accesului persoanelor cu dezabilităţi;
-Extinderea reţelei de alimenare cu apă; -Realizarea reţelei de canalizare în toate satele comunei;
-Construirea rampelor pentru persoane cu handicap; 39 -Introducerea sistemului de canalizare, epurare şi tratare a apelor reziduale în toate satele componente comunei Butoiesti; -Finalizarea elaborării Planului Urbanistic General;
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
-Elaborarea planurilor pentru finalizarea proceselor de microzonare, cadastrare, parcelare şi atribuire a titlurilor de proprietate; -Modernizarea sistemului rutier prin implementarea sistemelor video, a mijloacelor de semnalizare luminoase şi a indicatoarelor stradale; -Fiecare gospodarie prevăzută cu pubelă ecologică; -Promovarea colectării selective; -Tehnologii nepoluante, conform standardelor europene; -Sancţionarea practicilor ilegale de deversare pe sol; -Introducerea lămpilor LED în reţeaua de iluminat public stradal; -Achiziţionarea unei maşini de gunoi; -Amenajarea spaţiilor verzi din localitate, inclusiv cele situate lângă trotuare; -Crearea unui sistem de supraveghere modern pentru creşterea siguranţei cetăţenilor; -Conectarea instituţiilor publice din localitate la internet prin conexiuni broadband şi promovarea conceptului de, e - guvernare, e-educaţie. -Modernizare căi de acces UE. -Reabilitarea şi modernizarea sistemelor existente de colectare şi transport deşeuri; -Accesarea de fonduri destinate dezvoltării infrastructurii rurale. -Lucrări de regularizare a albiei pârâu/râu şi apărări de maluri pt. prevenirea şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor; -Organizarea sistemului de colectare selectivă, a spaţiului de depozitare temporară şi transportul deşeurilor; -Implementarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor la nivel de localitate sau în parteneriat cu alte administraţii locale învecinate; -Reducerea consumului energetic al localităţii prin modernizarea reţelei de iluminat public şi înlocuirea lămpilor actuale poluante cu lămpi solare sau alte sisteme care reduc consumul de energie electrică; -Identificarea rampelor de gunoi neautorizate şi dezafectarea acestora. -Reabilitarea şi modernizarea sistemelor existente de colectare şi transport deşeuri. -Consiliarea şi informarea populaţiei pentru protecţia mediului şi colectarea selectivă a deşeurilor; -Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate prin realizarea unei staţii de compost; -Realizarea de perdele de protecţie a cailor de comunicaţii, localităţilor şi câmpului; -Acordarea de facilităţi pentru realizarea de infrastructuri de generare şi distribuire a a surselor de energie alternativă, promovarea culturilor energetice şi a proiectelor de energie eoliană, biomasă, energie solară; -Prevenirea/reducerea efectelor riscurilor naturale prin modernizarea sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă (sistemul de avertizare); -Dezvoltarea activităţii de conştientizare a populaţiei asupra necesităţii conservării mediului înconjurător şi de implicare a acesteia în activităţi de protejare a sistemului.
40 AMENINŢĂRI -Lipsa resurselor financiare pentru îndeplinirea obiectivelor de investiţii propuse; -Lipsa culturii antreprenoriale;
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
-Cunoştiinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fondurile Europene pentru proiecte de infrastructură şi mediu; -Lipsa informaţiilor legate de normele europene de mediu în rândul micilor întreprinzători; -Mentalitatea de indiferenţă faţă de protecţia mediului; -Lipsa informaţiei în legatură cu programele de finanţare europeană
3.3 ECONOMIC
În tabelul de mai jos vă prezentăm situaţia economică în perioada 1992-2013:
AN DOMENIU INDICATOR CRITERIU UM TOTAL 1992 Forţa de muncă FOM104D - Număr mediu Număr 245.00 de salariati persoane 2002 Forţa de muncă FOM104D - Număr mediu Număr 118.00 de salariati persoane 2005 Forţa de muncă FOM104D - Număr mediu Număr 98.00 de salariati persoane 2012 Forţa de muncă FOM104D - Număr mediu Număr 143.00 de salariati persoane
2012 Forţa de muncă SOM101E - Someri Sex – Total Număr 264.00 înregistrati la sfârsitul persoane anului, pe sexe 2012 Forţa de muncă SOM101E - Someri Sex – Masculin Număr 177.00 înregistrati la sfârsitul persoane anului, pe sexe 2012 Forţa de muncă SOM101E - Someri Sex – Feminin Număr 87.00 înregistrati la sfârsitul persoane anului, pe sexe 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 20.00 salariaţi din întreprinderi Fabricarea băuturilor persoane non-agricole active 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 1.00 salariaţi din întreprinderi Industria construcţiilor persoane non-agricole active metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 17.00 salariaţi din întreprinderi Construcţii de clădiri persoane non-agricole active 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 4.00 salariaţi din întreprinderi Comerţ cu ridicata cu persoane non-agricole active excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 9.00 salariaţi din întreprinderi Comerţ cu amănuntul, cu persoane non-agricole active excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 3.00
salariaţi din întreprinderi Transporturi terestre şi persoane non-agricole active transporturi prin conducte
2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 4.00 41 salariaţi din întreprinderi Restaurante şi alte activităţi persoane non-agricole active de servicii de alimentaţie
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 0.00 salariaţi din întreprinderi Activităţi de investigaţii şi persoane non-agricole active protecţie 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 1.00 salariaţi din întreprinderi Agricultură, vânătoare şi persoane non-comerţ active servicii anexe 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 9.00 salariaţi din întreprinderi Silvicultură şi exploatare persoane non-comerţ active forestieră 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 20.00 salariaţi din întreprinderi Fabricarea băuturilor persoane non-comerţ active 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 1.00 salariaţi din întreprinderi Industria construcţiilor persoane non-comerţ active metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 17.00 salariaţi din întreprinderi Construcţii de clădiri persoane non-comerţ active 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 3.00 salariaţi din întreprinderi Transporturi terestre şi persoane non-comerţ active transporturi prin conducte 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 4.00 salariaţi din întreprinderi Restaurante şi alte activităţi persoane non-comerţ active de servicii de alimentaţie 2012 Forţa de muncă REGIS - Numărul mediu de Nomenclator CAEN - Număr 0.00 salariaţi din întreprinderi Activităţi de investigaţii şi persoane non-comerţ active protecţie 2013 Forţa de muncă FOM104D - Număr mediu Număr 137.00 de salariati persoane
2013 Forţa de muncă SOM101E - Someri Sex – Total Număr 293.00 înregistrati la sfârsitul persoane anului, pe sexe 2013 Forţa de muncă SOM101E - Someri Sex – Masculin Număr 184.00 înregistrati la sfârsitul persoane anului, pe sexe 2013 Forţa de muncă SOM101E - Someri Sex – Feminin Număr 109.00 înregistrati la sfârsitul persoane anului, pe sexe
Activităţi specifice zonei Agricultura este principala ramura a economiei comunei reprezentind 80% din venitul comunei. Industria aduce un aport de 5% din venitul local. Comerţul reprezintă 6% din venitul comunei. Turismul reprezintă 1% din venitul local.
Comerţ şi servicii
Structura pe ramură a agenţilor economici privaţi este determinată de 42 activităţile comerciale. În regiune există posibilitatea ca aceste servicii să se îndrepte mai mult spre producţie şi servicii.
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
În prezent, în localitatea Butoieşti există o serie de obiective de interes public şi economic: Primăria, sediul Biroului de Poliţie, cămine culturale, şcoli, grădiniţe, biblioteci, oficiu poştal, farmacie, dispensar uman, cabinet stomatologic, biserici, cimitire, brutărie, magazine alimentare, mici spaţii de prestări servicii şi altele.
Intreprinderi mici şi mijlocii: Analiza micro-întreprinderilor din mediul rural evidenţiază capacitatea relativ redusă a acestora de a răspunde exigenţelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă pentru populaţia din mediul rural. Analiza activităţilor comerciale, de artizanat şi servicii indică faptul că numărul de locuitori din zona rurală, ocupaţi în toate activităţile de acest tip analizate, e nesemnificativ. Comunităţile suferă din lipsa oportunităţilor ocupaţionale în aceste sectoare, care pot ajuta la ameliorarea condiţiilor de trai. Informaţiile disponibile privind aceste activităţi reprezintă doar parţial situaţia reală, deoarece acestea se desfăşoară şi în cadrul unei pieţe informale a muncii din zona rurală. Totuşi, venitul care se putea obţine din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistenţă, existând nevoia de dezvoltare aceste activităţi care pot contribui la dezvoltarea economiei rurale, în general. Situaţia acestui sector, ca şi a infrastructurii, reprezintă o barieră în calea dezvoltării altor activităţi rurale, pentru crearea de oportunităţi ocupaţionale alternative. Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţii vieţii şi de sporire a atractivităţii zonelor rurale.
ANALIZA SWOT PUNCTE TARI -Potenţial existent pentru obţinerea de produse ecologice; -Suportul administraţiei locale oferit noilor investitori; -Comerţ cu amănuntul de mărfuri alimentare şi nealimentare, cât şi cu diverse produse agricole (cereale, legume, fructe etc.), animale, articole de uz casnic şi gospodăresc etc; -Existenţa în localitate a agenţilor economici care ajută la dezvoltarea localităţii şi crearea unor noi locuri de muncă; -Existenţa a agenţi economici în constructii; -Existenţa a agenti economici industrie alimentară şi băuturi;
-Preocuparea pentru introducerea tehnologiilor noi şi pentru activitatea de cercetare – 43 dezvoltare.
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PUNCTE SLABE -Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare noţiunilor de marketing; -Slaba implementare a sistemului de asigurare a calităţii producţiei şi produselor; -Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii şi pentru activitatea de cercetare-dezvoltare; -Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole; -Informarea succintă cu privire la normele europene; -Resurse financiare la nivel local, insuficiente pentru susţinerea /promovarea unor investiţii; -Folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate şi eficienţă economică scazută; -Absenţa implementării sistemului de calitate în cadrul proceselor de producţie şi a produselor. -Turismul reprezintă o nişa neexploatată suficient.
OPORTUNITĂŢI -Modernizarea şi diversificarea pieţelor agroalimentare în localitate; -Creşterea capacităţii anteprenoriale; -Susţinerea iniţiativelor asociative pentru creşterea eficienţei economice a exploataţiilor agricole, creşterea puterii de negociere pe pieţele de desfacere şi a capacităţii de valorificare superioară a producţiei; -Inventarierea terenurilor neutilizate, care vor fi puse la dispoziţia întreprinzătorilor locali, în vederea dezvoltării propriilor afaceri, în agricultură şi zootehnie, în baza unui acord avantajos pentru ambele părţi; -Identificarea oportunităţilor de parteneriat public-privat în vederea demarării de activităţi în domeniul industrial; -Informarea cetăţenilor asupra programelor de finanţare nerambursabilă; -Elaborarea unui program de atragere a investiţiilor; -Elaborarea unui Ghid de produse şi servicii oferite de mediul de afaceri local -Asigurarea de facilităţi pentru înfiinţarea unui birou de informare şi consultanţă în domeniul economic şi juridic; -Organizarea de evenimente, în parteneriat cu AJOFM pentru promovarea culturii antreprenoriale în rândul tinerilor. AMENINŢĂRI -Instabilitatea legislativă în continuă schimbare; -Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comuna Butoiesti, datorită infrastructurii sociale neadecvate, raportat la potenţialul zonei; -Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţiei locale la cerinţele pieţei care determină decalaje economice mari, greu de recuperat; -Oferte de creditare greu accesibile (garanţii mari); -Rata ridicată a dobânzii la credite; -Reducerea ponderii populaţiei active şi îmbătrânirea acesteia; -Scăderea continuă a producţiei prin scăderea productivităţii muncii; -Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.
44
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
3.4 TURISM
Pe raza comunei Butoieşti găsim ca obiective turistice Mănăstirea Gura Motrului şi Biserica de lemn din Butoieşti.
Mănăstirea Gura Motrului este o mănăstire din România situată în satul Gura Motrului, comuna Butoieşti, din judeţul Mehedinţi. Ansamblul mănăstiresc fortificat bine conservat şi pretioasa lui biserică, ridicate la mijlocul secolului 17, se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MH-II-m-A-10340.
Tradiţia primei ctitoriri Conform tradiţiei, mănăstirea a fost fondată iniţial de Cuviosul Nicodim, la sfârşitul secolului XIV. Cuviosul Nicodim a ridicat aici un schit de lemn, constituit dintr-o mică biserică şi câteva chilii, sădind în jurul schitului vita de vie. Până astăzi batrânii din zonă vorbesc de „Via Sfântului" aflată cândva pe dealurile din sudul mănăstirii. Tot la sud de mănăstire, la aproximativ 2 km, se află între dealuri „Izvorul Sfântului Nicodim" sau „Fântâna cu leacu" de unde credinciosii iau apa tămăduitoare de boli. Schitul originar nu a fost încă atestat arheologic.
A doua ctitorire
Un document de arhivă din 13 ianuarie 1519, păstrat de la Neagoe Basarab 45 Voievod, surprinde prima ctitorire din material durabil a locaşului „Preacuvioasei Maicii noastre Paraschieva şi a mănăstirii care o au început Jupân Harvat marele logofăt, a o
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi face şi după putintă a o radica la locul ce se chiama Gura Motrului". La acea vreme Mănăstirea Gura Motrului primea, după cum aminteşte acelaşi document, moşii în Şuşita şi Grosieri pentru întreţinerea sa şi hrana călugărilor. Trebuie subliniat că Logofatul Harvat este ctitorul primului asezământ atestat documentar ridicat la Gura Motrului.
A treia ctitorire Cetatea mănăstireasca a fost refacută din temelii în anii 1642-43 de către domnitorul ţării Matei Basarab. Participarea lui vodă Matei Basarab nu este surprinsă de vreo pisanie însă este indicată de Patriarhul Constantinopolului, Partenie, care arată în anii 1640 că mănăstirea „fiind veche şi uitată de multi ani şi de tot stricată", Matei Basarab „au ridicat-o din temelie cu multă cheltuială şi strădanie şi au înnoit-o cu multe sfinte vase şi danii miscătoare". Biserica mănăstirii a fost şi ea reconstruită din temelii în anul 1653 de marele vornic Preda Brâncoveanu.La patru ani de la terminarea lucrărilor, Paul de Alep, în vizită la mănăstire, nota că: „Biserica de aici, în vechea sa formă, era mică şi simplă şi a fost darâmată de unul din dregătorii din această ţară, care era mare vornic şi al cărui nume era Preda Brâncoveanu, rudă a răposatului Matei voievod. De la tatăl său şi de la strămoşii săi el avea multe moşii, mănăstiri, biserici şi sate ... . El a zidit-o din nou, a doua oară şi a facut clădire mareaţă şi aleasă, cu trei turle. Întregul acoperiş fiind făcut din plăci încheiate cu plumb, se spune că avea o greutate de saisprezece mii de ocale".
Zugrăvirea Interiorul a fost zugrăvit cu cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu între anii 1702-1704. Acest moment, precum şi reconstrucţia bisericii au fost surprinse într-o pisanie sculptată în piatră peste intrarea în pronaosul bisericii. „Acista Sfânta şi Dumnezaiască Mănăstire de la Motru al caria hramul sa praznuiasce probedeba Paraschevei : den temelia ei iaste zidita de Jupân Preda Brancoveanul : Vel:vornic : la anul de la zidirea lumii : 7161 [1653]: carea de la aceea vreame pana acum au statut nezugravita: iara dupa aceia: luminatul şi Inaltatul Io Constantin Brancoveanul Basarab
Voevod: nepotul lui de fecior: Intral saptesprazeacelea an al Domniei Sale o au zugravit 46 şi o au şi mai Infrumusetat, cum sa veade la leat : 7213 [1705]: savârsinduo · În buna pomenirei · şi slava veacinica. Measeta [luna] septembrie v : 20 : dni [zile]."
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Câţiva ani mai târziu, stareţul mănăstirii a însemnat propria sa contribuţie la înzestrarea mănăstirii pe ferecătură de fier a porţii de intrare pe sub turnul clopotniţa al mănăstirii: „Această poartă s-a ferecat cu toată cheltuiala Cuviosului Kir Stefan, nastornic al acestei Sfinte Mănăstiri iulie 15 leat 7221 [1712]".
Reparaţii În 1852 a fost refacută pictura prin contribuţia domnitorului Barbu Stirbei şi prin strădania arhimandritului mănăstirii Eufrosim Poteca. O pisanie în pridvor peste intrare afirma: „Aceasta reparaţie a zugrăvelii, după stilul original, s-a făcut cu bunăvointa Inălţimei Sale Barbu D. Stirbei, Prinţul stăpânitor a toată Ţara Românească, slobozind cheltuiala din Casa Centrala şi prin osârdia Cuviosiei Sale, Arhim. Eufrosin Poteca, eugumenul acestei Sfinte Mănăstiri de la Gura Motrului, la anul 1852, zugrav Nita Stoenescu.".Refacerea picturii a însemnat în epoca o repictare a scenelor acoperindu-le pe cele originale cu un strat protector.
Biserica de lemn din Butoieşti, Mehedinţi, a fost ridicată în 1821 în partea de jos a satului, în cătunul Popeşti. Această mică biserică de ţară, în marginea de sus a cătunului, cu poarta şi prilaz de lemn, cu intrarea pe sub coroanele de tei bătrâni, cu cimitirul plin de cruci vechi din jurul ei, formează împreună un ansamblu specific pentru arhitectura sacrală, locală şi regională. Biserica de lemn este folosită curent de parohie şi din acest motiv întreţinuta de cuviinţă. Biserica nu este pe lista monumentelor istorice. După catagrafiile secolului 19, biserica a fost ridicată în 1821 la iniţiativa lui Constantin Popescu, căpitan
în oastea lui Tudor
Vladimirescu, retras 47 în Mănăstirea Gura Motrului şi hirotonisit preot în Butoieşti. Primul cântareţ a fost Baluta Popescu, iar primul paraclisier a fost Diaconu sân Pătru, panduri ai căpitanului.
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Conform tradiţiei locale, biserica de lemn este cel dintâi lăcaş de rugăciune din sat, anterior credincioşii mergând la mănăstirea Gura Motrului pentru hrană sufletească. Partea de jos a satului era în acel timp moşia mănăstirii, iar locuitorii de aici erau clăcasi, în timp ce în partea de sus, în Rădutesti, locuiau mosneni. Deşi ridicată în partea de jos a satului, tradiţia susţine, totuşi, că biserica a fost ridicată pe locul culei familiei Butoi, întemeietoarea satului. Conform pisaniei de peste usa de la intrare în tinda femeilor, biserica a fost tencuită şi pictată în interior şi pe exterior în 1889: "În numele Tatălui şi al Fiului şi al santului Spirit, Treimea cea de o fiinţa şi nedespărţită. Aciasta sfantă şi Dumnezeiască Biserică ce portă hramu Santu Nicolae s'a prefăcut din facia temeliei acum pentru a treia ora şi s'a zugrăvit după cum se vede cu ajutoriul titorilor enoriaşi şi altor persone prevăzute mai josu. Aciasta lucrare s-a început în anulu ... Ianuarie 29 şi s'a terminat n anul 1889 Marte 10 în zilele Maiestăţii Sale Regelui Carol I şi Reginei Elisabeta şi s'a sfinţit cu bine-cuvinţaria Sfintiei Sale Părintelui Episcop al Eparhiei Râmnicu Noului Severin D. D. Ghenadie. asta-dzi 13 Aprelie de Parintele Proto-ereu al judeciului P Catarasanu. Preotu Biserici Stefan Balacean. CIntaret Barbu Cojocariu. ... Dzugrav M. Staiculescu C. Strehaia, C. Ciochiutu." O însemnare în betonul treptelor de la intrare sugerează ca structură din faţa prispei a fost adausă în 1911. Pictura exterioară este semnată de Anton Barbu din Panaghia, Dolj, în 1974. Recent au fost înlocuite ferestrele vechi cu termopane, cu excepţia unei ferestre spre sud la altar.
Trăsături
Nava şi iconostasul bisericii din Butoieşti 48
Biserica este ridicată peste o fundaţie înaltă de piatră. Planul este cel specific,
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi cu pridvor îngust, tindă pentru femei şi biserică pentru bărbaţi terminate spre răsărit, în prelungire, cu un altar poligonal în cinci feţe. La exterior pereţii sunt tencuiţi cu mortar de var şi nisip, şi văruiţi. Acoperişul este învelit cu tablă făltuită şi vopsită în roşu cărămiziu. Căpriorii acoperişului sunt vizibili sub streaşina. Pe latura sudică, streaşina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiş, peste pridvor, este înălţat un turn scund cu un mic foişor pentru un clopot şi o toacă de fier, acoperit cu un coif scund piramidal. Turnul, la fel ca şi acoperişul, este îmbrăcat în tablă. În interior, spaţiul este acoperit cu o boltă semicilindrică unică, din scânduri tencuite şi pictate. Împărţirea tradiţională între femei şi bărbaţi se face prin stâlpi verticali prinşi între două grinzi transversale, una sub şi una peste ei. Stâlpii încadrează trei goluri de uşi ce permit circulaţia între încăperi. Iconostaşul are o structură asemănatoare şi este prevăzut cu uşi împărăteşti la mijloc şi uşi diaconeşti în laturi. Pereţii interiori sunt în întregime acoperiţi de picturi murale databile la sfârşitul secolului 19, bine conservate. Biserica este ridicată din bârne de stejar încheiate în coadă de rândunica.
Cimitirul
Cruci şi troiţe de lemn în cimitirul din Butoieşti
Cimitirul se întinde în spatele bisericii în cuprinsul aceleiaşi incinte. În cimitir se păstrează o colecţie variată şi valoroasă de cruci de lemn, de piatră, de fier, din 49 marmură şi beton. De o deosebită valoare sunt crucile de lemn, local numite troite, acestea fiind în marea lor majoritate pictate. Ele prezintă o varietate de forme de cruci
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi cu protecţie şi urme de pictură. Câteva cruci de piatră valoroase de la cumpăna secolului 19 şi începutul secolului trecut, practic cele mai vechi păstrate în cimitir, se mai văd în imediata apropiere a bisericii. Troitele de lemn au fost făcute în ultimele decenii de părintele Constantin Mircea din Bârlogeni şi Ion Bulată din Stefanu, ultimul, însa nu le pictează. Dinu Bulată a fost unul din meşterii mai bătrâni de troite. În dreapta bisericii se află crucea ridicată în memoria lui Constantin Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei Române, şi a stramoşilor sai, cu inscripţia: "Constantin Rădulescu-Motru este geniul acestui meleag. E cinstea noastra şi a întregului neam."
ANALIZA SWOT PUNCTE TARI -Potenţial turistic; -Conservarea tradiţilor şi ospitalitatea locuitorilor din mediul rural; -Există suprafeţe întinse cu peisaje frumoase semi-naturale; -Diversitatea resurselor turistice rurale; -Pe raza comunei Butoieşti sunt două obiective turistice şi anume "Mănăstirea Gura Motrului" şi "Biserica de lemn di Butoieşti"; -Meşteşuguri populare practicate încă de către câţiva locuitori -Port popular recunoscut. PUNCTE SLABE -Resurse financiare insuficiente; -Investiţii autohtone şi străine insuficiente; -Inexistenţa unor forme de promovare a comunei pentru creşterea numărului de turişti pe teritoriul acesteia; -Criză puternică privind aspectele tehnice, financiare şi educaţionale cu care se confruntă în prezent turismul.
OPORTUNITĂŢI -Promovarea turismului cultural-religios; -Crearea de evenimente culturale care să devină tradiţionale; -Crearea unui brand al comunei şi promovarea obiectivelor şi a evenimentelor culturale prin internet, pliante, broşuri şi info-chioşc; -Promovarea meşteşugurilor tradiţionale (cusut, ţesut, olărit); -Înfiinţarea unui centru de informare turistică; -Dezvoltarea şi promovarea turismului gastronomic, prin valorificarea tradiţiilor locale şi a interferenţei diferitelor culturi în domeniu; -Valorificarea potenţialului turistic din zonă;
-Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea 50 programelor de finanţare ale Uniunii Europene.
AMENINŢĂRI
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
-Reacţia redusă a mediului local la schimbările şi provocările zilelor noastre, conducând la scăderea competitivităţii teritoriului comunei, în favoarea altor teritorii, considerate mai interesante de către turisti şi investitorii în turism; -Nepromovarea suficientă a zonei pentru atragerea turiştilor; -Migrarea turistică către alte regiuni.
3.5 EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ
În comuna Butoieşti funcţionează 1 unitate de învăţământ preşcolar şi 1 unitate de învăţământ şcolar primar/ gimnazial. Numărul cadrelor didactice care activează în aceste unităţi de învăţământ este de 7 persoane învăţământ preşcolar şi 17 învăţământ primar şi gimnazial. La nivel de comună se înregistrau la nivelul anului 2013 un număr de 90 de preşcolari şi 222 şcolari.
AN DOMENIU INDICATOR CRITERIU UM TOTAL
2013 Învăţământ SCL101C - Unităţile şcolare, Niveluri de instruire - Număr 1.00 pe niveluri de educaţie Total
2013 Învăţământ SCL101C - Unităţile şcolare, Niveluri de instruire - Număr 1.00 pe niveluri de educaţie Primar şi gimnazial (inclusiv special) 2013 Învăţământ SCL101C - Unităţile şcolare, Niveluri de instruire - Număr 1.00 pe niveluri de educaţie Primar şi gimnazial
2013 Învăţământ SCL103D - Populaţia Niveluri de instruire - Număr 312.00 şcolară, pe niveluri de Total persoane educaţie 2013 Învăţământ SCL103D - Populaţia Niveluri de instruire – Număr 90.00 şcolară, pe niveluri de Copii inscrişi în grădiniţe persoane educaţie 2013 Învăţământ SCL103D - Populaţia Niveluri de instruire - Elevi Număr 222.00 şcolară, pe niveluri de înscrişi în învăţământul persoane educaţie preuniversitar 2013 Învăţământ SCL103D - Populaţia Niveluri de instruire - Elevi Număr 222.00 şcolară, pe niveluri de înscrişi în învăţământ persoane educaţie primar şi gimnazial (inclusiv învăţământul special) 2013 Învăţământ SCL103D - Populaţia Niveluri de instruire - Elevi Număr 133.00 şcolară, pe niveluri de înscrişi în învăţământul persoane educaţie primar (inclusiv învăţământul special) 2013 Învăţământ SCL103D - Populaţia Niveluri de instruire - Elevi Număr 89.00 şcolară, pe niveluri de înscrişi în învăţământul persoane educaţie gimnazial (inclusiv
învăţământul special) 2013 Învăţământ SCL103D - Populaţia Niveluri de instruire - Elevi Număr 222.00
şcolară, pe niveluri de înscrişi în învăţământul persoane 51 educaţie primar şi gimnazial 2013 Învăţământ SCL103D - Populaţia Niveluri de instruire - Elevi Număr 133.00 şcolară, pe niveluri de înscrişi în învăţământul persoane educaţie primar
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
2013 Învăţământ SCL103D - Populaţia Niveluri de instruire - Elevi Număr 89.00 şcolară, pe niveluri de înscrişi în învăţământul persoane educaţie gimnazial 2013 Învăţământ SCL104D - Personalul Niveluri de instruire - Număr 24.00 didactic, pe niveluri de Total persoane educaţie 2013 Învăţământ SCL104D - Personalul Niveluri de instruire - Număr 7.00 didactic, pe niveluri de Învăţământ preşcolar persoane educaţie 2013 Învăţământ SCL104D - Personalul Niveluri de instruire - Număr 17.00 didactic, pe niveluri de Învăţământ primar şi persoane educaţie gimnazial (inclusiv învăţământul special) 2013 Învăţământ SCL104D - Personalul Niveluri de instruire - Număr 9.00 didactic, pe niveluri de Învăţământ primar persoane educaţie (inclusiv învăţământul special) 2013 Învăţământ SCL104D - Personalul Niveluri de instruire - Număr 8.00 didactic, pe niveluri de Învăţământ gimnazial persoane educaţie (inclusiv învăţământ special) 2013 Învăţământ SCL104D - Personalul Niveluri de instruire - Număr 17.00 didactic, pe niveluri de Învăţământ primar şi persoane educaţie gimnazial 2013 Învăţământ SCL104D - Personalul Niveluri de instruire - Număr 9.00 didactic, pe niveluri de Învăţământ primar persoane educaţie 2013 Învăţământ SCL104D - Personalul Niveluri de instruire - Număr 8.00 didactic, pe niveluri de Învăţământ gimnazial persoane educaţie 2013 Învăţământ SCL105B - Săli de clasă şi Niveluri de instruire - Număr 10.00 cabinete scolare, pe niveluri Total de educaţie 2013 Învăţământ SCL105B - Săli de clasă şi Niveluri de instruire - Număr 10.00 cabinete şcolare, pe niveluri învăţământ primar şi de educaţie gimnazial (inclusiv învăţământul special) 2013 Învăţământ SCL105B - Săli de clasă şi Niveluri de instruire - Număr 10.00 cabinete şcolare, pe niveluri Învăţământ primar şi de educaţie gimnazial 2013 Învăţământ SCL106C - Laboratoare Niveluri de instruire - Număr 3.00 şcolare, pe niveluri de Total educatie 2013 Învăţământ SCL106C - Laboratoare Niveluri de instruire - Număr 3.00 şcolare, pe niveluri de Învăţământ primar şi educaţie gimnazial (inclusiv învăţământul special) 2013 Învăţământ SCL106C - Laboratoare Niveluri de instruire - Număr 3.00 scolare, pe niveluri de Învăţământ primar şi educaţie gimnazial
3.6 RESURSE UMANE- PIAŢA MUNCII Conform ultimelor date furnizate, populaţia comunei Butoieşti se ridică la 3.313 locuitori, în usoara scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 3.468 de locuitori.
52
AN DOMENIU INDICATOR CRITERIU CRITERIU2 UM TOTAL
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 3468.00 iulie, pe grupe de vârstă şi Total persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 1729.00 iulie, pe grupe de vârstă şi Total persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 1739.00 iulie, pe grupe de vârstă şi Total persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 233.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 0- 4 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 129.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 0- 4 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 104.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 0- 4 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 274.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 5- 9 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 136.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 5- 9 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 138.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 5- 9 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 255.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 10-14 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 126.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 10-14 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 129.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 10-14 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 239.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 15-19 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 139.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 15-19 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 100.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 15-19 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 208.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 20-24 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 114.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 20-24 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 94.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 20-24 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 275.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 25-29 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 142.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 25-29 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 133.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 25-29 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 316.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 30-34 ani persoane
sexe 53 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 181.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 30-34 ani persoane sexe
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 135.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 30-34 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 135.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 35-39 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 78.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 35-39 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 57.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 35-39 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 178.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 40-44 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 99.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 40-44 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 79.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 40-44 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 150.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 45-49 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 78.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 45-49 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 72.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 45-49 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 178.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 50-54 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 87.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 50-54 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 91.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 50-54 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 186.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 55-59 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 86.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 55-59 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 100.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 55-59 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 213.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 60-64 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 92.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 60-64 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 121.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 60-64 ani persoane
sexe
2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 229.00
iulie, pe grupe de vârstă şi 65-69 ani persoane 54 sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 94.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 65-69 ani persoane sexe
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 135.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 65-69 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 177.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 70-74 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 77.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 70-74 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 100.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 70-74 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 125.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 75-79 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 41.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 75-79 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 84.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 75-79 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 56.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 80-84 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 19.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 80-84 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 37.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 80-84 ani persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 41.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 85 ani şi peste persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 11.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 85 ani şi peste persoane sexe 2002 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 30.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 85 ani şi peste persoane sexe 2002 Populaţie POP201D - Născuţi vii Număr 30.00 persoane 2002 Populaţie POP206D - Decedaţi Număr 50.00 persoane 2002 Populaţie POP210D - Casatorii Număr 19.00
2002 Populaţie POP212B - Divorturi Număr 4.00
2002 Populaţie POP304B - Stabiliri de Număr 12.00 reşedinţă persoane 2002 Populaţie POP305B - Plecări cu Număr 37.00 reşedinţă persoane
2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 3313.00
iulie, pe grupe de vârstă şi Total persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 1670.00 iulie, pe grupe de vârstă şi Total persoane 55 sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 1643.00 iulie, pe grupe de vârstă şi Total persoane sexe
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 162.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 0- 4 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 67.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 0- 4 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 95.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 0- 4 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 180.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 5- 9 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 88.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 5- 9 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 92.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 5- 9 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 211.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 10-14 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 109.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 10-14 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 102.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 10-14 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 268.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 15-19 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 130.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 15-19 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 138.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 15-19 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 244.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 20-24 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 130.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 20-24 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 114.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 20-24 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 205.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 25-29 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 124.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 25-29 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 81.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 25-29 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 206.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 30-34 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 109.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 30-34 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 97.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 30-34 ani persoane sexe
2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 272.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 35-39 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 133.00 56 iulie, pe grupe de vârstă şi 35-39 ani persoane sexe
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 139.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 35-39 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 281.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 40-44 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 164.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 40-44 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 117.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 40-44 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 192.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 45-49 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 118.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 45-49 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 74.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 45-49 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 165.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 50-54 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 86.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 50-54 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 79.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 50-54 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 165.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 55-59 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 94.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 55-59 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 71.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 55-59 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 150.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 60-64 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 78.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 60-64 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 72.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 60-64 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 156.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 65-69 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 58.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 65-69 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 98.00
iulie, pe grupe de vârstă şi 65-69 ani persoane sexe
2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 157.00 57 iulie, pe grupe de vârstă şi 70-74 ani persoane sexe
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 69.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 70-74 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 88.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 70-74 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 151.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 75-79 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 53.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 75-79 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 98.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 75-79 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 98.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 80-84 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 43.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 80-84 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 55.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 80-84 ani persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Total Număr 50.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 85 ani şi peste persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Masculin Număr 17.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 85 ani şi peste persoane sexe 2013 Populaţie POP102D - Populaţia la 1 Grupe de vârstă - Sex - Feminin Număr 33.00 iulie, pe grupe de vârstă şi 85 ani şi peste persoane sexe 2013 Populaţie POP201D - Născuţi vii Număr 32.00 persoane 2013 Populaţie POP206D - Decedaţi Număr 37.00 persoane 2013 Populaţie POP208C - Decedaţi sub 1 an Număr 1.00 persoane 2013 Populaţie POP210D - Căsătorii Numar 13.00
2013 Populaţie POP212B - Divorţuri Numar 3.00
2013 Populaţie POP304B - Stabiliri de Număr 24.00 reşedinţă persoane 2013 Populaţie POP305B - Plecari cu Număr 44.00 reşedinţă persoane
Aşa cum arată şi datele din graficul de mai sus, populaţia comunei Butoieşti
este în scădere. Putem spune că singurele măsuri care pot influenţa în mod pozitiv
evoluţia demografică sunt cele legate de activităţile economice şi de echiparea tehnico- 58 edilitară, măsuri ce depind numai de administraţia locală. Componenţa etnică a comunei Butoieşti este următoarea: majoritatea
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi locuitorilor sunt români (99,94%). Pentru restul de 0,06% din populaţie apartenenţa etnică nu este cunoscută.
PIAŢA MUNCII În anul 2013 comuna avea un număr de 137 salariaţi - număr mediu, faţă de 143 în anul 2012 şi 245 în anul 1992. Situaţia precară a veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea dezvoltării unei economii rurale diversificate, prin urmare, analiza se va concentra asupra acelor surse alternative de venit şi asupra diversificării oportunităţilor de angajare, cu accent pe potenţialul de dezvoltare existent, atât în sectorul agricol, cât şi cel non agricol, ca sursă durabilă pentru nivelul de trai al comunităţilor din mediul rural şi pentru dezvoltarea economiei rurale.
ANALIZA SWOT PUNCTE TARI -Populaţia comunei Butoieşti în număr de aproximativ 3313 persoane; -Populaţie aptă de muncă 2254 persoane; -Rata infracţionalităţii extrem de redusă; -Disponibilitatea de a muncii în condiţii de motivare adecvată; -Existenţa resurselor umane într-un volum şi calificare ce pot asigura dezvoltarea activităţii economico- sociale.
PUNCTE SLABE -Îmbătrânirea populaţiei (spor natural negativ şi migrarea tinerilor spre centre urbane); -Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi provocările lumii actuale, în general, şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale, în special; -Existenţa şomajului de lungă durată care conduce la descalificarea şi descurajarea foştilor angajaţi; -Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate, mai cu seamă a celor cu pregătire profesională înaltă; -Capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor zonei.
OPORTUNITĂŢI -Atragerea de programe cu finanţare europeană pentru stimularea ocupării forţei de muncă; -Programe de consiliere şi orientare profesională pentru şomeri, persoane inactive sau
persoane aflate în căutarea unui loc de muncă; -Burse sociale pentru tinerii din familii sărace;
-Sprijin pentru minorităţi şi categorii defavorizate; 59 -Existenţa unor reglementări ce acordă facilităţi angajatorilor care creează noi locuri de muncă pentru şomeri, tineri absolvenţi etc; -Organizarea de cursuri de formare şi reconversie profesională în comună;
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
-Accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea profesională a persoanelor active din comună; -Îmbunătăţirea şi perfecţionarea competenţelor profesionale a persoanelor adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) şi industriei agro-alimentare; -Prevenirea creşterii numărului de persoane implicate în agricultura de subzistenţă; - Calificarea/recalificarea, instruirea şi perfecţionarea persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă; -Creşterea nivelului de pregatire profesională a forţei de muncă; -Implementarea unor proiecte care să stimuleze implicarea rromilor în activităţi aducătoare de venituri; -Monitorizarea stării ocupaţionale a populaţiei. AMENINŢĂRI -Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieşirea acestora din viaţa activă; -Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu; -Migrarea forţei de muncă; -Amplificarea pregătirii teoretice a forţei de muncă în detrimentul aspectelor % aplicative; -Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă; -Estomparea tradiţiilor locale, odata cu trecerea timpului.
3.7 SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Situaţia prezentă În prezent servicile medicale în cadrul comunei sunt asigurate de:
Dispensar 1 Farmacie 1 Medic de familie 1 Cabinet particular 1 Personal medical 2 Deşi autorităţile locale au proiecte de modernizare şi dotare modernă a dispensarelor, aceste proiecte vizează mai mult partea de infrastructură, nu şi alte iniţiative de sprijinire a activităţii medicale. Din acest motiv, prezenta Strategie de
Dezvoltare Locală va propune şi fişe de proiect pentru sporirea gradului de
conştientizare a populaţiei asupra factorilor care pot îmbunătăţi starea lor de sănătate. 60 În Butoieşti problema sănătăţii este considerată a fi foarte gravă de marea majoritate a locuitorilor şi datorită faptului că în lipsa medicilor specialişti în comuna
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi proprie, aceştia se pot deplasa foarte greu către Drobeta Turnu Severin.
Consiliul Local Butoieşti consideră ca priorităţi în sistemul medical: reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a dispensarului uman, înfiinţarea unui cabinet stomatologic, reabilitarea clădirii unde funcţionează în prezent farmacia umană, achiziţionarea unei ambulanţe, înfiinţarea cu ajutorul mediului privat a unei farmacii veterinare, reabilitarea dispensarului uman printr-un parteneriat public privat realizarea de campanii în şcoli împotriva fumatului, consumului de droguri, boli transmisibile, planificare familială, sănătate mentală pentru un stil de viaţă sănătos.
ANALIZA SWOT PUNCTE TARI -Existenţa în comună a unui dispensar, 1 cabinete stomatologic, 1 medic de familie, o farmacie şi un cabinet particular; -Toate aceste instituţii sunt deservite de personal calificat; -Ponderea populaţiei cu nevoi de asistare este mică; -Informare operativă cu privire la formele de ajutor de stat; -Program de finanţare guvernamental
PUNCTE SLABE -Serviciile acordate sunt afectate de bugetul insuficient; -Fonduri insuficiente destinate asistenţei medicale; -Sistemul de ajutor social nu încurajează reintegrarea activă; -Personal insuficient pentru asistenţă socială; -Societatea civilă insuficient implicată; -Informare insuficientă cu privire la alte fonduri sociale; -Serviciile acordate sunt afectate de bugetul insuficient; -Populaţia activă a migrat în străinătate. OPORTUNITĂŢI -Promovarea principiilor naturiste; -Dotarea coespunzatoare a cabinetului stomatologic; -Reabilitarea clădirii unde funcţionează în prezent farmacia umană; -Achiziţionarea unei ambulanţe;
-Înfiinţarea cu ajutorul mediului privat a unei farmacii veterinare; -Reabilitarea dispensarului uman printr-un parteneriat public privat; -Reabilitarea şi dotarea corespunzatoare a dispensarului uman; 61 -Realizarea de campanii în şcoli împotriva fumatului, consumului de droguri, boli transmisibile, de planificare familială, de sănătate mintală, pentru un stil de viaţă sănătos, în parteneriat cu Centrul de Consiliere şi Prevenire Antidrog, Direcţia de
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Sănătate Publică, şi Inspectoratul Şcolar Judeţean; -Organizarea unui sistem de primire a reclamaţiilor şi sugestiilor pacienţilor; -Realizarea de campanii de informare-educare-comunicare pe probleme de sănătate publică (de ex. educaţie pentru sănătate în şcoli şi liceu în parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică şi Inspectoratul Şcolar Judeţean; -Iniţierea unui parteneriat cu sectorul ONG care să asigure organizarea unor reţele şi grupuri de acţiune pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos (alimentaţie sănătoasă, activitate fizică). -Organizarea unor evenimente publice pentru promovarea sănătăţii populaţiei, în parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică; -Asigurarea sprijinului pentru medicii de familie în acordarea unor stimulente pentru gravide, în scopul prezentării acestora la consultaţia periodică prenatală; -Crearea unui serviciu de acompaniere la domiciliu pentru persoane vârstnice dependente, care locuiesc singure prin dezvoltarea unei reţele de voluntariat în parteneriat cu unităţile şcolare din comună; -Asigurarea de suport pentru angajatorii locali care organizează cursuri de calificare/ recalificare profesională pentru persoanele neocupate, în parteneriat cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă; -Crearea unor servicii sociale de tip alternativ pentru persoanele cu handicap (centre de zi, cluburi, ateliere protejate, etc.), în parteneriat cu un furnizor de servicii acreditat. AMENINŢĂRI -Reacţie nefavorabilă la sistemul de norme sanitare impuse; -Costurile ridicate pot conduce la renunţarea la dotări; -Pragul de rentabilitate depinde de numărul de persoane active asistate; Politici de specializare zonală a centrelor de asistenţă sanitară.
3.8 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ Situaţia prezentă Structura primăriei pe departamente, a unităţii administrativ teritoriale Butoieşti, se prezintă astfel:
■ Registru Agricol; Cadastru
■ Urbanism
■ Registrul populaţiei
■ Componenţa Consiliului
Local
■ Gospodărire - Întreţinere 62 reparaţii ■ Contabilitate şi finanţe
■ Asistenţă socială
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Primăria Butoieşti este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu hotărârile Consiliului Local Butoieşti privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi şi a statului de funcţii ale aparatului propriu de specialitate. Primarul, viceprimarul, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Comunei Butoiesti, ce duce la îndeplinire hotărârile luate de Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, bazându-se pe problemele colectrivităţii locale. Primarul este şeful administraţiei publice locale a comunei Butoieşti şi al aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce şi îl controlează (confirm art. 66 - 215/2001 privind administraţia publică locală) cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 286/2006. Primăria Comunei Butoieşti reprezintă administraţia publică locală prin care se realizează autonomia locală. Autoritatea publică este reprezentată de consiliul local, ca autoritate deliberativă, şi primar, ca autoritate executivă.
Situaţia viitoare Viaţa economică a Unitatii Administrative Teritoriale a comunei Butoieşti, trebuie revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: agricultura, zootehnie, dezvoltare rurală, mediu, economie, turism, educaţie, cultură, resurse umane - piaţa muncii, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică locală. Aceste investiţii sunt foarte importante pentru revitalizarea vieţii economice a comunei care trebuie să fie prioritatea numărul unu, deoarece produce cele mai mari efecte benefice. Infrastructura necesită îmbunătăţire continuă, de aceea investiţiile trebuie făcute după anumite criterii economice astfel încât să producă beneficii: siguranţa şi securitatea locuitorilor comunei împotriva calamităţilor; raportul valoarea investiţiei/ efecte economico-financiare produse;
raportul valoarea investiţiei/numărul beneficiarilor.
63 Un alt punct important pentru creşterea atractivităţii comunei îl constituie facilităţile culturale şi de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere UAT
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Primăria Butoiesti, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit; complementar acest lucru va creşte şi atractivitatea turistică a comunei. ANALIZA SWOT PUNCTE TARI -Actualizarea periodică a organigramei primăriei; -Implicarea efectivă a conducerii la nivel de vârf în procesul de conştientizare şi aplicare a acţiunilor legate de reformă în administraţie; -Existenţa procedurilor ce reglementează fluxul de documente în instituţie; -Existenţa unor proceduri care să descrie modul de realizare a activităţilor şi subactivităţilor ce vizează organizarea muncii în instituţie; -Existenţa în cadrul Primăriei Butoiesti a urmatoarelor departamente: Administraţie Publică, Achiziţii Publice, Urbanism, Protecţia Mediului, Starea Civilă, Registrul Populaţiei, Audit financiar, Administrarea Resurselor Umane, Protecţia Civilă, situaţii de urgenţă şi pompieri, Personal administrativ şi servicii, Corpul de control fiscal, Amenzi persoane, Contabilitate şi finanţe, şi Asistenţă Socială ; -Aplicarea metodologiei de evaluare a performanţelor personalului angajat în administraţia publică; -Transparenţa în recrutarea şi în promovarea personalului; -Participarea, în limita fondurilor a tuturor categorilor de personal la activităţi de formare continuă; -Existenţa la nivelul instituţiei a unei strategii de formare continuă a funcţionarilor publici predominantă la nivelul instituţiei a relaţiilor de colaborare între colegi ; -Existenţa unui program de contabilitate şi salarii; -Existenţa unui cadru legal coerent şi stabil privind liberul acces la informaţia de interes public şi transparenţa actului administrative. PUNCTE SLABE -Rezistenţa la schimbare manifestată de o parte din personalul instituţiei; -Resurse financiare insuficiente destinate modernizării şi dezvoltării activităţilor instituţiei; -Ineficienţa mecanismului de elaborare a politicilor publice la nivelul primăriei; -Dificultăţi de comunicare internă între diferitele compartimente funcţionale şi între structuri ale administraţiei publice locale; -Existenţa înca a unui sentiment de frustare a funcţionarilor (angajaţi contractuali şi funcţionari publici) motivat de sistemul de salarizare, promovare, precum şi de menţinerea unei imagini publice negative a funcţionarului din administraţia publică; -Imposibilitatea promovării pe post a salariaţilor; -Posibilităţi reduse de motivare financiara a personalului şi de atragere a persoanelor cu calificare superioară în structurile funcţionarilor publici; -Resurse financiare limitate pentru susţinerea programului de pregătire; -Încărcarea cu sarcini suplimentare peste cele prevăzute în fişa postului datorită insuficienţei personalului din institutie; -Nu se realizează testarea periodică a funcţionarilor publici;
-Nu se realizează rapoarte de activitate lunare, ci doar trimestriale; -Existenţa fondurilor limitate alocate formării continue a funcţionar ilor publici; -Imposibilitatea de motivare suplimentară a personalului; 64 -Dificultăţi legate de aplicarea curentă a noilor acte normative datorită multitudinii şi complexităţtii acestora; -Resurse financiare insuficiente pentru informatizarea administraţiei publice locale.
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
OPORTUNITĂŢI -Adaptarea structurii organizatorice; -Programe de formare profesională a funcţionarilor publici din primărie; -Schimb de experienţă şi vizite de studii; -Creşterea nivelului de consultare a cetăţenilor şi mediului de afaceri din comună; -Achiziţionarea unor utilaje pentru deszăpeziri, întreţinerea drumurilor (buldoexcavator, autogreder); -Reabilitarea sediului Poliţiei Locale; -Achiziţionarea unei maşini de pompieri; -Reabilitarea sediului Primăriei Butoieşti. -Dotări ale administraţiei locale (calculatoare, copiatoare, scanere, birouri etc.); -Achiziţia şi utilizarea unui sistem de back-up, salvări de siguranţă şi utilizarea unor surse de alimentare de rezervă; -Achiziţionarea de aplicaţii informatice integrate pentru toate serviciile din cadrul administraţiei locale în vederea eficientizării procesului de furnizare a serviciilor către populaţie; -Extinderea procedurilor de informare publică - utilizarea de noi metode pentru informarea populaţiei asupra activităţii administraţiei publice (ex: infiinţarea de puncte de informare de tip infochiosc, amplasarea de panouri exterioare cu afişaj electronic, amplasarea pe panouri informative în staţiile de autobuz; -Constituirea în cadrul primariei a unei Unităţi de Implementare a Proiectelor şi instruirea membrilor săi pentru atragerea şi implementarea de proiecte finanţate din fonduri de la Uniunea Europeană; -Realizarea de parteneriate şi activităţi de infraţire cu localităţi din ţară şi din străinatate în vederea promovării de proiecte. AMENINŢĂRI -Inerţie mare privind implicarea factorilor responsabili, dar şi a comunităţii în programele de dezvoltare; -Tendinţa mass-mediei de a reflecta cu precădere - şi, de regulă, fără a verifica - aspectele negative ale anumitor activităţi din administraţie, de cele mai multe ori informaţiile fiind greşit interpretate sau neînţelese; -Fluctuaţia funcţionarilor publici - datorită salariilor mici personalul bine pregătit este tentat să caute locuri de muncă în sectorul privat; pe de altă parte imposibilitatea angajării imediate a altor funcţionari publici influentează în mod negativ continuitatea activităţilor; -Dificultatea realizării unei strategii şi a unor planuri de acţiune care să reziste schimbărilor politice - clasa politică actuală nu are înca suficientă maturitate încât să aprecieze şi să implementeze programele iniţiate de conducerile instituţiilor din mandatele anteriore; -Schimbări legislative prea frecvente pentru a fi asimilate eficient.
65
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PARTEA A IV-A
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI BUTOIEŞTI
4.1 JUSTIFICAREA UNEI VIZIUNI STRATEGICE LOCALE
Viziunea strategiei stabileşte cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei Butoieşti pentru perioada 2015-2020 şi constituie diferenţa dintre ceea ce reprezintă astăzi şi ceea ce trebuie să devină comuna Butoieşti în următorii 6 ani. Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică datorată poziţiei geostrategice a comunei, determinată de atragerea de firme/activităţi economice/investiţii. În acest sens, trebuie urmate două puncte prioritare: creşterea gradului de atractivitate a comunei (prin îmbunătăţirea imaginii, a calităţii vieţii, prin revitalizare rurală) şi facilităţi de atragere a firmelor private (prin investiţii în infrastructură, oferta de terenuri şi clădiri, servicii strategice, facilităţi fiscale, etc.). Comuna Butoieşti în viziunea reprezentanţilor autorităţii publice locale va deveni o comună prosperă şi durabilă până în anul 2020, care: va imbunătăţi condiţiile de viaţă ale populaţiei comunei prin asigurarea accesului la utilităţile de bază, dezvoltarea infrastructurii de transport şi crearea de noi locuri de muncă; va realiza creştere economică prin atragerea de noi investitori în agricultură, industrie, servicii, prin oferirea de consultanţă orientate către toate categoriile de populaţie şi întreprinzatori, prin atragerea de noi fonduri nerambursabile, prin creşterea gradului de pregătire a resurselor umane din comună; va sprijini transformările din învăţământul local şi va menţine calitatea actului
didactic şi a condiţiilor de derulare a acestuia, prevenirea şi combaterea
abandonului şcolar şi promovarea conceptului de învăţare continuă, astfel încât 66 toate categoriile socio-profesionale şi de vârstă să participe şi să se identifice cu comunitatea;
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
va oferi oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile comunei, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri; va îmbunătăţi accesul la bunăstare al grupurilor dezavantajate, precum şi garantându-se protecţia factorilor de mediu şi utilizarea eficientă a resurselor naturale locale.
Viziunea comunei Butoieşti cuprinde şi conceptul strategic de formulare a strategiei şi a perspectivelor de dezvoltare. Conceptul strategic trebuie formulat astfel încat transpunerea sa într-un plan strategic să asigure un pachet de Acţiuni care vor conduce la creşterea economică, creşterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţă al comunităţii.
4.2 OBIECTIVELE STRATEGICE
Dezvoltarea comunei Butoieşti, prin crearea şi susţinerea unui mediu economico - social competitiv, stabil şi diversificat, care să asigure creşterea economică şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor constă în: 1. Asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi al agenţilor economici la infrastructura de bază (apă, canalizare, distribuţia de gaze, căi de transport, telefonie, internet); 2. Protecţie socială şi optimizarea sistemului de sănătate; 3. Direcţionarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă; 4. Reabilitarea şi modernizarea instituţilor publice conform standardelor europene 5. Colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi industriale şi realizarea de platforme conforme cerinţelor legislative; 6. Îmbunătăţirea reţelei electrice din comună.
7. Protejarea mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din
Uniunea Europeana pe care România va trebui să le atingă în totalitate; 67 8. Sprijinirea autorităţilor publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de investiţii;
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
9. Dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru stabilirea priorităţilor comunităţii, strategia şi acţiunile sale; 10. Asigurarea de posibilităţi de utilizare a energiei termice şi gazelor naturale pentru majoritatea populaţiei şi agenţilor economici din comună; 11. Asigurarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în agricultura, piscicultură, industrie, servicii; 12. Luarea de măsuri pentru excluderile sociale, a înlăturării dezechilibrelor sociale şi creşterea ratei de ocupare prin creerea de noi oportunităţi investiţionale.
Realizarea obiectivelor strategice se întemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare şi/sau regenerare rurală, politicile, planificarea strategică, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea urmtoarelor principii: Introducerea criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie şi servicii; Modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie, formare profesională şi de sănătate publică, ţinând seama de evoluţiile demografice nefavorabile şi de impactul acestora asupra pieţei muncii; Folosirea în deciziile investiţionale din fonduri publice pe plan local şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat pentru folosirea celor mai bune tehnologii accesibile, din punct de vedere economic; Corelarea obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural; Valorificarea avantajelor comparative ale comunei Butoiesti în privinţa dezvoltării producţiei agricole; Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural;
Identificarea unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în
domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, educaţiei, sănătăţii şi
serviciilor sociale. 68
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
4.3 OBIECTIVELE SPECIFICE
INFRASTRUCTURĂ TRANSPORT ŞI MEDIU
PROIECTE PROPUSE NECESITATE ŞI OPORTUNITATE SURSE FINANŢARE Reabilitarea, modernizarea Proiectul vizează îndeplinirea obiectivului 1. PNDR 2014- prin asfaltarea drumurilor operaţional al OUG 28/2013, cel de 2020 comunale şi a uliţelor din creştere a numărului de sate renovate şi 2. Bugetul de comuna Butoieşti dezvoltate. Conform “Programului Naţional stat de Dezvoltare Rurală” pe viitor, zonele -Ordonator principal rurale trebuie să poată concura efectiv în :Ministerul atragerea de investiţii, asigurând totodată Dezvoltării Regionale şi furnizarea unor condiţii de viaţă adecvate 3. Bugetul local şi servicii de bază necesare comunităţii. Reabilitarea drumurilor Prin modernizarea drumurilor agricole şi 1. PNDR 2014- agricole şi vicinale vicinale se fluidizează traficul în comună şi 2020 totodată poate deservi ca rută ocolitoare 2. Bugetul de pentru drumuri blocate sau intens circulate stat dar şi pentru dezvoltarea sectorului agricol. -Ordonator principal :Ministerul Dezvoltării Regionale 3. Bugetul local Consolidări, terasamente, Creşterea gradului de acces la nivelul 1. PNDR 2014- refacerea şi reabilitarea comunei prin redarea în folosinţă a unor 2020 podurilor, podeţelor, punţilor drumuri distruse în urma fenomenelor 2. Bugetul de pietonale, cat si a drumurilor naturale. stat de acces afectate de -Ordonator principal calamităţi naturale
:Ministerul 69 Dezvoltării Regionale 3. Bugetul local
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Extinderea reţelei de Consumul neîncetat de apă potabilă de 1. PNDR 2014- alimentare cu apă în toate către toţi cetaţenii comunei Butoieşti. 2020 satele comunei Butoieşti 2. Bugetul de stat -Ordonator principal :Ministerul Dezvoltării Regionale 3. Bugetul local Introducerea sistemului de Asigurarea confortului şi a condiţiilor de 1. PNDR 2014- canalizare, epurare şi tratare igienă şi de civilizaţie la standardele 2020 a apelor reziduale în toate actuale. 2. Bugetul de satele comunei Butoieşti stat -Ordonator principal :Ministerul Dezvoltării Regionale 3. Bugetul local Realizarea lucrărilor de Eliminarea riscului de producere de 1. POS MEDIU prevenire, respectiv de alunecări de teren. 2014-2020 combatere a fenomenelor de 2 POR 2014- pantă (reîmpăduriri, 2020 reablitări cursuri de apă 3 Bugetul de afectate de calamitati, stat amenajări torenţi, lucrări de -Ordonator principal stabilizare şi protecţie a :Ministerul terenurilor împotriva alunecarilor, alte lucrări de Dezvoltării Regionale combatere a eroziunii solului 4. Bugetul local Execuţia de sisteme Evitarea apariţiilor de inundaţii din cauza 1 POS MEDIU
colectoare şi dirijare a apelor căderilor semnificative de precipitaţii. 2014-2020 pluviale 2 POR 2014- 2020 70 3 Bugetul de
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
stat -Ordonator principal :Ministerul Dezvoltării Regionale 4. Bugetul local Lucrări de regularizare a Aceste lucrări sunt necesare şi oportune 1. PNDR 2014- albiei pârâu/râu şi apărări de pentru a evita producerea de inundaţii şi 2020 maluri pt. prevenirea şi implicit alunecările de teren care pot 2. Bugetul de reducerea consecinţelor produce pagube materiale semnificative. stat distructive ale inundaţiilor; -Ordonator principal :Ministerul Dezvoltării Regionale 3. Bugetul local Semnalizarea adecvată a Reducerea accidentelor şi fluidizarea Bugetul local intersecţiilor şi trecerilor de traficului rutier. pietoni Amenajarea de parcări în Este necesar pentru reducerea situaţiilor în 1. PNDR 2014- locurile în care acestea care vehiculele sunt parcate pe marginea 2020 lipsesc şi sunt necesare drumului afectând circulaţia rutieră. 2. Bugetul de stat -Ordonator principal :Ministerul Dezvoltării Regionale 3. Bugetul local Achiziţionarea, montarea Scăderea infracţionalităţii la nivelul camerelor de monitorizare a comunei Butoieşti şi sprijinul oferit poliţiei traficului si crearea unui române pentru soluţionarea rapidă a Bugetul local sistem de supraveghere diverselor incidente produse pe raza
modern pentru creşterea comunei.
siguranţei cetăţenilor 71
Reducerea consumului Reducerea cheltuielilor bugetului local prin Bugetul local
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi energetic al localităţii prin consumul redus de energie şi o durată modernizarea reţelei de mult mai mare de folosinţă. iluminat public şi înlocuirea lămpilor actuale poluante cu lămpi pe led sau alte sisteme care reduc consumul de energie electrică Achiziţionarea unei maşini de Reducerea de cheltuieli din bugetul local Bugetul local gunoi prin renunţarea la serviciile oferite de firmele prestatoare în domeniul ecologizării. Amenajarea spaţiilor verzi Înfrumuseţarea şi modernizarea aspectului Bugetul local din localitate, inclusiv cele comunei Butoieşti conform normelor situate lângă trotuare europene. Amenajarea, extinderea şi Spaţiile special amenajate pentru copii le 1. PNDR 2014- modernizarea unor spaţii de oferă acestora distracţie, relaxare, prieteni 2020 joacă pentru copii în fiecare şi exerciţiu într-un mediu mediu sigur, lipsit 2. Bugetul de sat al comunei, inclusiv de de eventualele accidente. stat dotarea acestora -Ordonator principal
:Ministerul Dezvoltării Regionale 3. Bugetul local
72
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
DEZVOLTAREA ECONOMIEI
PROIECTE PROPUSE NECESITATE ŞI OPORTUNITATE SURSE FINANŢARE Construcţia unei pieţe Sprijinirea comerţului tradiţional şi local 1. PNDR 2014- agroalimentare în localitate prin comercializarea produselor alimentare 2020 variate, vegetale şi lactate, specifice zonei. 2. POR 2014-2020 3. Bugetul de stat -Ordonator principal :Ministerul Dezvoltării Regionale 4. Bugetul local Elaborarea unui program de Creşterea venitului bugetului local prin 1. POSDRU 2014- atragere a investiţiilor afacerile înfiinţate de diverşi investitori. În 2020 acelaşi timp prin dezvoltarea unei noi 2. FRDS afaceri se creează şi noi locuri de muncă. 3. POSCCE 4. Bugetul de stat -Ordonator principal :Ministerul Dezvoltării Regionale 5. Bugetul local Organizarea de evenimente, Dezvoltarea capitalului uman şi creş- terea 1. POSCCE în parteneriat cu AJOFM competitivităţii acestuia, prin conectarea 2. POSDRU pentru promovarea culturii educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii 3. Bugetul de stat antreprenoriale în rândul cu piaţa muncii şi asigurarea participării -Ordonator principal tinerilor. crescute pe o piaţă a muncii modernă, fl :Ministerul Dezvoltării exibilă şi incluzivă Regionale 3. Bugetul local Reamenajarea terenurilor, Dezvoltarea potenţialului economic al 1. POR
clădirilor şi pregatirea comunei Butoieşti. 2. Bugetul de stat acestora pentru noi activităţi -Ordonator principal economice :Ministerul Dezvoltării 73 Regionale
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
3. Bugetul local Susţinerea înfiinţării de de multe ori micii producatori sunt capabili 1. PNDR 2014- grupuri de producători, să livreze produse de calitate dar în 2020 asociaţii, cooperative cantităţi insuficiente pentru a obtine 2. Bugetul de stat contracte cu revânzâtori importanţi. O -Ordonator principal asociatie , grup de producatori care să :Ministerul Dezvoltării reprezinte interesele producatorilor in Regionale relatia cu lanturile de retail ar îmbunataţi 3. Bugetul local semnificativ pozitia acestora , singura lor preocupare rămânând calitatea produselor furnizate. Dezvoltarea activităţilor non- Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele 1. PNDR 2014- agricole prin eficientizarea rurale şi diversificarea economiei rurale şi 2020 procesului privind accesarea are ca obiectiv general dezvoltarea 2. POR de fonduri europene durabilă a economiei rurale prin 3. POSDRU încurajarea activităţilor non-agricole, în 4. POSCCE scopul creşterii numărului de locuri de 5. Bugetul de stat muncă şi a veniturilor adiţionale. -Ordonator principal :Ministerul Dezvoltării Regionale 6. Bugetul local Încurajarea activităţilor Crearea de noi locuri de muncă pentru 1. PNDR 2014- economice alternative, care cetăţenii comunei. 2020 sa permita crearea de noi 2. Bugetul de stat locuri de muncă (cultivarea şi -Ordonator principal procesarea produse agricole :Ministerul Dezvoltării ecologice - ciuperci, fructe de Regionale pădure, etc.) 3. Bugetul local Înfiinţarea de centre locale Un astfel de angajament cum ar fi centrele 1. PNDR 2014- pentru colectarea produselor locale de colectare a produselor agricole ar 2020
agricole facilita accesul produselor furnizate de mici 2. Bugetul de stat
fermieri pe piaţă şi ar asigura relaţi mai -Ordonator principal 74 eficiente cu consumatorul final. :Ministerul Dezvoltării Regionale
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
3. Bugetul local Sprijin pentru demararea sau Creşterea valorii adăugate a produselor 1. POSCCE dezvoltarea unei afaceri ce agricole prin procesarea produselor la 2. PNDR vizează procesarea produselor nivelul fermei şi comercializarea directă a 3. POR agricole sau de origine acestora în vederea creării și promovării 4. Bugetul de stat animală lanțurilor alimentare integrate -Ordonator principal :Ministerul Dezvoltării Regionale 3. Bugetul local
75
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
EDUCAŢIE , CULTURĂ ŞI TURISM
PROIECTE PROPUSE NECESITATE ŞI OPORTUNITATE SURSE FINANŢARE Reabilitarea / modernizarea şi Desfăşurarea activităţilor de predare- 1. PNDR 2014- extinderea unităţilor de învăţare în spaţii moderne. 2020 învăţământ 2. POR Dotarea cu mobilier , Asigurarea procesului de învăţământ la o echipamene IT şi echipamente calitate superioară. 3. POSDRU de specialitate a unitaţilor 4. POSCCE şcolare 5. FRDS Sisteme informatice de Realizarea procesului de educaţie prin educaţie e-learning în şcolile utilizarea de media electronică şi tehnologii 6. Bugetul de din comună informaţionale şi de comunicaţie. stat Realizarea unei grădiniţe cu Desfăşurarea procesului de educaţie -Ordonator program prelungit, inclusiv pentru învăţământul primar în spaţii principal dotarea acesteia şi amenajate conform normelor europene. modernizarea şi dotarea celor :Ministerul existente Dezvoltării Construirea unui complex Asigurarea practicării diferitelor tipuri de Regionale sportiv care să cuprindă o sală sport în condiţii calitative şi care oferă o 7. Bugetul local de sport complet dotată , un siguranţă maximă practicanţilor. teren sintetic multifuncţional şi un stadion conform normelor europene Construirea şi dotarea unui Posibilitatea tinerilor de a găsi expertiza, centru pentru tineret mijloacele și disponibilitatea necesară elaborării, lansării și derulării de
proiecte, precum şi a sprijinul necesar în
rezolvarea problemelor cu care se
confruntă . 76
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Elaborarea şi implementarea Formarea tinerilor în spiritul la nivel local a unui sistem de educaţiei permanente, prin monitorizare a fenomenului diversificarea şi extinderea ofertei de de părăsire timpurie a şcolii, educaţie printr-un parteneriat susţinut cât şi de strategii locale de cu principalii actori ai proceselor prevenire/combatere a educaţionale (instituţii publice, acestui fenomen societatea civilă, parteneri sociali). Dezvoltarea, împreună cu Asigurarea unei tranziţii mai uşoare a unităţile şcolare, de programe tinerilor către piaţa muncii. integrate pentru orientarea tinerilor Dezvoltarea, împreună cu Asigurarea unei tranziţii mai uşoare a unităţile şcolare, de programe tinerilor către piaţa muncii. integrate pentru orientarea tinerilor
77
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
PROIECTE PROPUSE NECESITATE ŞI OPORTUNITATE SURSE FINANŢARE Construirea unei unităţi Accesul la îngrijiri de sănătate, conform 1. PNDR 2014- medicale şi dotarea cu normelor europene, care să răspundă 2020 aparatură de specialitate, nevoilor populaţiei comunei Butoieşti. echipamente informatice şi 2. POR care asigură buna funcţionare a 3. POSDRU acesteia 4. POSCCE Înfiinţarea şi dotarea unor Asigurarea de servicii de sănătate şi de 5. FRDS centre de îngrijire şi asistenţă îngrijiri esenţial diferite de cele de care socială pentru persoanele are nevoie populaţia mai tânără. 6. Bugetul de vârstnice stat Construirea de locuinţe sociale oferirea tinerilor casatoriţi posibilitatea -Ordonator pentru tineri de a achiziţiona o locuinţă pintr-un principal program social la un preţ mult mai mic Creşterea calităţii şi numărului necesitatea înfiinţări şi dezvoltări unui :Ministerul serviciilor sociale oferite de sistem realist şi eficient de servicii sociale Dezvoltării Compartimentul de Asistenţă la nivelul localităţii, capabil să asigure Regionale Socială a Comunei incluziunea socială a tuturor categoriilor
vulnerabile, creşterea calităţii vieţii, 7. Bugetul local tratament egal, nediscriminare şi dreptul la o viaţă demnă pentru toţi locuitorii comunei
Construirea unei cantine pentru Reducerea foamei şi a gradului de ajutorul persoanelor provenite degradare a sănătăţii populaţiei ca din famili sărace urmare a lipsei unei alimentaţii corespunzătoare. Crearea, reabilitarea, Pentru existenţa unui serviciu social la
modernizarea, extinderea standarde europene este nevoie de o infrastructurii de servicii infrastructură la standarde ridicate şi sociale, inclusiv dotarea dotarea unitaţilor cu echipamente 78 acestora performante.
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
DEZVOLTAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
PROIECTE PROPUSE NECESITATE ŞI OPORTUNITATE SURSE FINANŢARE Creşterea capacităţii Eficienţă scăzută a instituţiilor publice 1. PNDR 2014- administraţiei publice locale în datorită: competenţelor insuficiente ale 2020 dezvoltarea şi implementarea personalului la diverse niveluri de ierarhie 2. PODCA de proiecte (în trecut - lipsă de sprijin pentru Consolidarea capacităţii dezvoltarea competenţei), culturii 3. POR administrative a autorităţilor insuficient dezvoltate în ceea ce priveşte 4. POSDRU locale în vederea accesării utilizarea practicilor de management 5. POSCCE fondurilor comunitare modern, inclusiv monitorizarea şi (realizarea de planuri, strategii evaluarea şi datorită sistemelor 6. FRDS şi proiecte, implementarea şi operaţionale şi procedurilor greoaie şi 7. Bugetul de monitorizarea acestora) neadecvate, având o structură stat Dezvoltarea de programe de organizaţională care nu este optimă. -Ordonator formare profesională pentru Lipsa unor metode standardizate de salariaţi UAT Butoieşti, în măsurare a barierelor administrative; principal special cele ce vizează suprapuneri frecvente ale legislaţiei :Ministerul instruirea la locul de muncă şi propuse de diferite structuri Dezvoltării cele tip online (e-educaţie) guvernamentale, respectiv dubla înregistrare a aceleiaşi informaţii, Regionale obligativitatea raportărilor frecvente 8. Bugetul local pentru mediul de afaceri, folosirea limitată a sistemului de raportare electronică; lipsa indicatorilor relevanţi de monitorizare a progresului de reducere a barierelor administrative
Realizarea delimitării Terenurile şi clădirile reprezintă mai mult domeniului public şi privat al de jumătate din avuţia naţională.
Primăriei Sistemul de evidenţă a propietăţi este 79 motorul unei economii de piaţă
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Dezvoltarea gradului de capitalistă de succes, reduce costul acoperire geografică, de tranzacţiilor, securizează drepturile de incluziune a înregistrărilor propietate şi reduce corupţia. proprietăţilor în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară
Dotarea UAT BUTOIEŞTI cu o Intervenţia pentru soluţionarea situaţiilor maşină de teren pentru de urgenţă într-un interval de timp cât intervenţia în situaţii de mai rapid.
urgenţă
80
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PROIECTE PRIORITARE:
1. Asfaltarea drumurilor comunale şi ale uliţelor din Comuna Butoieşti; 2. Asfaltarea / modernizarea drumurilor agricole şi construirea unui pod peste râul Motru; 3. Modernizarea / înfiinţarea reţelei de apă şi canalizare în Satul Pluta; 4. Modernizare şcolii din comuna Butoieşti, prin construirea unui corp nou şi a unei săli de sport; 5. Construirea unei baze sportive în comuna Butoieşti
PROIECT 1
1.Titlul proiectului Asfaltarea drumurilor comunale şi ale uliţelor din Comuna Butoieşti 2. Localizare Proiectul se va derula în comuna Butoieşti, la nivelul satelor Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti, Pluta (locaţile şi tronsoanele finale urmând a fi definitivate în urma realizării studiilor de fezabilitate) 3. Bugetul proiectului Bugetul proiectului 1.000.000 EUR, finanţarea urmând a fi asigurată de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Dezvoltari Regionale, de la bugetul local şi Uniunea Europeana prin accesarea de proiecte cu finantare din fondurile comunitare. 4.Persoane implicate Aplicant : Consiliul Local Butoieşti Grup ţintă : populaţia din localităţile Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti şi Pluta Beneficiari direcţi : locuitorii, agenţii economici din localităţile Răduţeşti, Butoieşti,
Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti şi Pluta 81
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Beneficiari indirecţi :populaţa aflată în transit prin comuna Butoieşti
5.Descrierea proiectului Proiectul „Asfaltarea drumurilor comunale şi ale uliţelor din Comuna Butoieşti” vizează îndeplinirea obiectivului operaţional al OUG 28/2013, cel de crestere a numarului de sate renovate şi dezvoltate. Obiectivul presupune în primul rând realizarea de investiţii cu scopul de a moderniza şi extinde infrastructura fizică rurala de baza, care influentează în mod direct dezvoltarea satelor/comunelor din punct de vedere economic, cultural şi social şi imbunatatirea calitaţii vieţii locuitorilor din spaţiul rural. Dezvoltarea durabilă economico-socială a comunei Butoieşti este indispensabil legata de dezvoltarea şi asigurarea accesului locuitorilor comunei la serviciile de baza. Conform “Programului National de Dezvoltare Rurală” pe viitor, zonele rurale trebuie să poată concura efectiv in atragerea de investiţii, asigurând totodata şi furnizarea unor condiţii de viaţă adecvate şi servicii de baza necesare comunitaţii. Necesitatea investiţiei derivă şi din oportunitaţile existente de dezvoltare a, turismului ecumenic, precum şi a turismului recreativ. Modernizarea de drumuri sătesti şi comunale este un factor obligatoriu pentru atragerea investiţiilor în zona şi cresterea micilor activităţi de mica industrie şi de comerţ, precum şi crearea unor noi locuri de muncă. După modernizare, infrastructura de drumuri îmbunătăţită, va conduce direct la creşterea competitivităţii produselor manufacturate şi furnizarea de servicii, atât în sectoarele cheie ale economiei cât şi în cadrul unei întregi regiuni al comunei.
Scopul Creşterea calităţii vieţii în cadrul comunităţii prin îmbunătăţirea infrastructurii comunei Va avea un impact semnificativ asupra creşterii competitivităţii economice; Crearea condiţiilor pentru creşterea investiţiilor Obiective
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor 82
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Îmbunătăţirea legăturilor rutiere dintre comuna Butoiesti şi localităţile aparţinând comunelor învecinate Facilitarea deplasării populaţiei şi a mărfurilor De a îmbunătăţii siguranţa circulatiei. De a sprijini creşterea economică 6.Rezultate aşteptate Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a comunei Butoieşti. Infrastructura străzilor, slab dezvoltată, din comuna Butoieşti este una din cauzele care îngrădesc dezvoltarea serviciilor de bază – transport public, accesarea serviciilor medicale, facilități culturale, recreaționale etc. Proiectul propus are ca priorități: –Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din comuna Butoieşti; –Îmbunătățirea stării de sănătate a populației; –Creșterea frecvenței școlare și scăderea abandonului școlar; –Îmbunătățirea situației sociale şi economice a locuitorilor din zonă; – Stabilizarea socială a zonei, prin contribuția la reîntoarcerea locuitorilor plecați.
7.Durata proiectului 2015 - 2020 8.Documente / studii existente (gradul de maturitate a proiectului): Fişă de proiect Studiu de fezabilitate Proiect tehnic Analiza economic - financiară Studiu de impact asupra mediului Alte documente suport (politici, strategii, planuri de actiuni, studii, etc)
83
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PROIECT 2
1.Titlul proiectului Asfaltarea / modernizarea drumurilor agricole şi construirea unui pod peste râul Motru 2. Localizare Proiectul se va derula în comuna Butoieşti, la nivelul satelor Răduţeşti, Butoieşti, Pluta (locaţile şi tronsoanele finale urmând a fi definitivate în urma realizării studiilor de fezabilitate). 3. Bugetul proiectului Bugetul proiectului 1.000.000 EUR, finanţarea urmând a fi asigurată de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Dezvoltari Regionale, de la bugetul local şi Uniunea Europeana prin accesarea de proiecte cu finantare din fondurile comunitare. 4.Persoane implicate Aplicant : Consiliul Local Butoieşti Grup ţintă : populaţia din localitatatile Răduţeşti, Butoieşti, , Buiceşti şi Pluta Beneficiari direcţi : locuitorii, agenţii economici din localităţile Răduţeşti, Butoieşti, Buiceşti şi Pluta Beneficiari indirecţi :locuitorii din comuna Butoieşti 5.Descrierea proiectului Scopul Creşterea calităţii vieţii în cadrul comunităţii prin îmbunătăţirea infrastructurii comunei Obiective Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor Îmbunătăţirea legăturilor rutiere dintre comuna Butoieşti şi localităţile aparţinând comunelor învecinate
Facilitarea deplasării populaţiei şi a mărfurilor 84
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
6.Rezultate aşteptate Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a comunei Butoieşti. Având în vedere starea de viabilitate a drumurilor propuse, total necorespunzătoare, cu denivelări permanente ale suprafeţei carosabile, cu noroi şi aluviuni pe timp cu precipitaţii sau praf pe timp secetos, modernizarea sau asfaltarea acestora asigură următoarele oportunităţi: -asigură dezvoltarea activităţilor economice, atât prin îmbunătăţirea infrastructurii, cât şi prin crearea unei rute de transport; -creşte gradul de calitate al transportului produselor şi se diminuează gradul de uzură al echipamentelor folosite; -îmbunătăţeşte condiţiile de mediu prin diminuarea noxelor şi a prafului; -asigură protecţia zonei drumului împotriva acţiunilor necontrolate a apei şi a fenomenului de înghet-dezghet 7.Durata proiectului 2015 - 2010 8.Documente / studii existente (gradul de maturitate a proiectului): Fişă de proiect Studiu de fezabilitate Proiect tehnic Analiza economic - financiară Studiu de impact asupra mediului Alte documente suport (politici, strategii, planuri de actiuni, studii, etc)
85
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PROIECT 3
1.Titlul proiectului Modernizarea / înfiinţarea reţelei de apă şi canalizare în Satul Pluta 2. Localizare Proiectul se va derula în comuna Butoieşti, la nivelul satelor Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti şi Pluta. 3. Bugetul proiectului Bugetul proiectului 1.000.000 EUR, finanţarea urmând a fi asigurată de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Dezvoltari Regionale, de la bugetul local şi Uniunea Europeana prin accesarea de proiecte cu finantare din fondurile comunitare. 4.Persoane implicate Aplicant :Consiliul Local Butoieşti Grup ţintă :populaţia din localitatatile Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti şi Pluta Beneficiari direcţi : locuitorii, agenţii economici din localităţile Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti şi Pluta Beneficiari indirecţi : locuitorii din comuna Butoieşti 5.Descrierea proiectului Scopul Creşterea calităţii vieţii, în cadrul comunităţii, precum şi protejarea sănătăţii populatiei Obiective Gospodărirea mai eficientă a surselor de alimenatre cu apă Imbunătăţirea capacităţii autorităţilor publice locale de a contribui la protecţia mediului Reabilitarea mediului
86
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
6.Rezultate aşteptate Reţea de aducţiune a apei potabile cu racord la nivelul satului Pluta, cu reţea de distribuţie şi transportarea debitului necesar consumului străzilor, urmând ca odată cu creşterea consumului, să fie extins sistemul cu rezervoare de compresie la nivelul satelor invecinate.
7.Durata proiectului 2015 - 2010 8.Documente / studii existente (gradul de maturitate a proiectului): Fişă de proiect Studiu de fezabilitate Proiect tehnic Analiza economic - financiară Studiu de impact asupra mediului Buget detaliat Alte documente suport (politici, strategii, planuri de actiuni, studii, etc)
87
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
ROIECT 4
1.Titlul proiectului Modernizare Şcolii gimnaziale ‘’Constantin Rădulescu-Motru’’ din comuna Butoieşti, prin construirea unui corp nou şi a unei săli de sport 2. Localizare Proiectul se va derula în comuna Butoieşti 3. Bugetul proiectului Bugetul proiectului 500.000 EUR, finanţarea urmând a fi asigurată de la bugetul de stat (HG 577/1997), de la bugetul local şi Uniunea Europeană prin accesarea de programme cu finantare din bugetul comunitar. 4.Persoane implicate Aplicant :Consiliul Local Butoieşti Grup ţintă :populaţia din satele: Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti şi Pluta Beneficiari direcţi : locuitorii, agenţii economici din localităţile Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti şi Pluta Beneficiari indirecţi : locuitorii din comuna Butoieşti 5.Descrierea proiectului Scopul Realizarea unui spaţiu pentru activităţi educationale Obiective Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea unor activităţi educaţionale Modernizarea şcolii generale cu echipamente moderne Crearea unei infrastructuri moderne la nivelul comunei
6.Rezultate aşteptate
88
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru cetăţenii din comună prin crearea unei infrastructuri adecvate desfăşurării de activităţi culturale 7.Durata proiectului 2015 - 2010 8.Documente / studii existente (gradul de maturitate a proiectului): Fişă de proiect Studiu de fezabilitate Proiect tehnic Analiza economic - financiară Studiu de impact asupra mediului Alte documente suport (politici, strategii, planuri de actiuni, studii, etc)
89
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PROIECT 5
1.Titlul proiectului Construirea unei baze sportive în comuna Butoieşti 2. Localizare Proiectul se va derula în comuna Butoieşti. 3. Bugetul proiectului Bugetul proiectului 1.000.000 EUR, finanţarea urmând a fi asigurată de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Dezvoltari Regionale, de la bugetul local şi Uniunea Europeana prin accesarea de proiecte cu finantare din fondurile comunitare. 4.Persoane implicate Aplicant :Consiliul Local Butoieşti Grup ţintă :populaţia din localitatatile Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti şi Pluta Beneficiari direcţi : locuitorii, agenţii economici din localităţile Răduţeşti, Butoieşti, Jugastru, Argineşti, Gura Motrului, Ţînţaru, Buiceşti şi Pluta Beneficiari indirecţi : locuitorii din comuna Butoieşti 5.Descrierea proiectului Scopul Realizarea unei săli în care să se poată desfăşura activităţi sportive, chiar şi pe vreme rea Obiective Crearea unor condiţii propice pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică în şcoală Îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ
Realizarea unor spaţii în care să se deruleze activităţi ce ţin de sportul de masă 90
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Crearea unei infrastructuri moderne la nivelul comunei Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin practicarea sportului Realizarea unei baze sportive compusa din stadion, teren de baschet sintetic, pista de atletism şi vestiare care să permită practicarea de sporturi individuale şi de masă. Crearea unei infrastructuri şi a unei baze materiale capabilă să satisfacă nevoile legate de actul educaţional, Îmbunătăţirea bazei materiale şi a infrastructurii comunei. 6.Rezultate aşteptate Realizarea unui spaţiu multifuncţional în care să se desfăşoare diverse activităţi educative şi de recreere. Creşterea unei generaţii tinere mai sănătoase şi mai viguroase. 7.Durata proiectului 2015 - 2010 8.Documente / studii existente (gradul de maturitate a proiectului): Fişă de proiect Studiu de fezabilitate Proiect tehnic Analiza economic - financiară Studiu de impact asupra mediului Alte documente suport (politici, strategii, planuri de acţiuni, studii, etc)
91
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
4.4 TEME ORIZONTALE CARE VOR FI AVUTE ÎN VEDERE
4.4.1. Egalitate de şanse
Conform Regulamentului 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene, egalitatea de şanse constituie unul dintre principiile de intervenţie ale Fondurilor Europene. Problematica promovării egalităţii de şanse în viaţa socială pentru ambele sexe constituie o cerinţă esenţială pentru societatea românească, fiind considerată o componentă de bază a preocupării pentru respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor. În elaborarea strategiei s-a urmărit coordonarea programelor şi politicilor sectoriale (servicii sociale, educaţie, sănătate) în funcţie de problemele teritoriale în vederea eliminării disparităţilor de dezvoltare prezente în zonele rurale şi incluziunii grupurilor defavorizate sau expuse riscului. În procesul de definire a problemelor prioritare s-a avut în vedere analizarea situaţiilor discriminatorii şi promovarea şanselor egale între bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici, majoritari şi minorităţi etnice, nevoilor persoanelor cu dezabilităţi şi promovarea integrării lor în viaţa socială şi economică. Comuna Butoieşti nu se confruntă cu probleme deosebite de egalitate de şanse - analiza indicatorilor nu evidenţiază existenţa discrimării de gen pe piaţa muncii, în domeniul educaţional sau la nivelul altor indicatori generali de dezvoltare umană. Piaţa muncii din comună are de altfel o capacitate mai ridicată de a absorbi forţa de muncă feminină (datorită specificului său), după cum arată ponderea majoritară a industriei textile în ramurile existente în zonă.
Dezvoltare durabilă
92
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural. Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi". Durabilitatea pleacă de la ideea că activităţile umane sunt dependente de mediul înconjurător şi de resurse. Sănătatea, siguranţa socială şi stabilitatea economică a societăţii sunt esenţiale în definirea calităţii vieţii. Dezvoltarea economică nu poate fi oprită, dar strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitete ecologice oferite de mediul înconjurător şi de resursele planetei. Dezvoltarea durabilă a reprezentat punctul de plecare în definirea direcţiilor de dezvoltare ale comunei Butoieşti prezentate în Strategie, direcţii prin care se urmăreşte transformarea comunităţii analizate într-o societate durabilă. O societate durabilă este una puternică, sanătoasă şi justă, care îndeplineşte nevoile tuturor oamenilor, precum şi pe cele ale comunităţilor viitoare, promovând bunăstarea personală, coeziunea şi incluziunea socială şi facilitând oportunităţi egale pentru toată lumea. Pentru aceasta s-au propus, atât măsuri de dezvoltare a infrastructurii, cât şi măsuri pentru construirea unei societăţi şi economii puternice, stabile şi susţinute, capabilă să asigure prosperitate şi oportunităţi pentru toţi cetăţenii, în care costurile sociale şi de mediu sunt suportate de cei care le creează, iar consumul eficient de resurse este încurajat.
4.5 DEFINIREA DETALIATĂ A PRIORITĂŢILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ 4.5.1. Direcţii de dezvoltare a infrastructurii localităţii şi transportului Reprezentanţii autorităţilor publice locale au fost preocupaţi în principal, în ultimii ani, de reabilitarea sau construirea infrastructurii localităţilor componente. Acest lucru este evidenţiat de multitudinea proiectelor şi investiţiilor în infrastructură realizate,
atât din fonduri de la bugetul local şi bugetul de stat cât şi din finanţări nerambursabile. 93
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Inclusiv strategia de a construire a fost bine aleasă, edilul comunei axându-se mai întâi pe rezolvarea problemelor de asigurare cu apă-canal, electricitate şi iluminat pentru ca apoi să continue cu infrastructura de transport, peste reţelele subterane de utilităţi. În acest stadiu se află în momentul de faţă infrastructura din comuna Butoieşti, acela de reabilitare a drumurilor comunale şi construire a unei imagini vizuale unitare a localităţii.
4.5.1.1. Obiectiv general: Îmbunătăţirea infrastructurii fizice a comunei pentru sprijinirea dezvoltării socio-economice durabile.
4.5.1.2. Obiective specifice: > Creşterea gradului de atractivitate al comunei prin crearea unei imagini unitare a localităţilor componente (arhitectură, coloristică, spaţii verzi, alei pietonale, parcări, mobilier “urban”). > Asigurarea accesului la tehnologiile moderne şi la tehnologia informaţiei pentru toţi locuitorii comunei prin susţinerea investiţiilor în sisteme de comunicaţie de ultimă oră. > Îmbunătăţirea accesului în zonele rurale şi a conexiunii cu zonele urbane prin reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri comunale în vederea asigurării unui acces mai facil şi rapid pentru toţi locuitorii comunei, atragerii investitorilor şi diversificării economiei locale. > Creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor şi asigurarea condiţiilor de bază ale unui trai modern, la nivelul standardelor Uniunii Europene, prin asigurarea accesului la utilităţi pentru toţi locuitorii comunei.
4.5.I.3. Activităţi: 1. Obiectivul operaţional “Îmbunătăţirea accesului în zonele rurale şi a conexiunii cu zonele urbane prin reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri comunale în vederea asigurării unui acces mai facil şi rapid pentru toţi locuitorii comunei, atragerii
investitorilor şi diversificării economiei locale
2. Obiectivul operaţional “Creşterea gradului de atractivitate al comunei prin crearea unei 94
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi imagini unitare a localităţilor componente (arhitectură, coloristică, spaţii verzi, alei pietonale, parcări, mobilier “urban”)” 3. Obiectivul operaţional “Creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor şi asigurarea condiţiilor de bază ale unui trai modern, la nivelul standardelor Uniunii Europene, prin asigurarea accesului la utilităţi pentru toţi locuitorii comunei” 4. Obiectivul operaţional “Asigurarea accesului la tehnologiile moderne şi la tehnologia informaţiei pentru toţi locuitorii comunei prin susţinerea investiţiilor în sisteme de comunicaţie de ultimă oră”
4.5.2. Direcţii de dezvoltare domeniu Managementul unui mediu sustenabil Administraţia publică locală din comuna Butoiesti a avut ca principală preocupare protecţia mediului înconjurător şi dezvoltarea serviciilor pentru populaţie adoptând o atitudine de limitare a efectelor poluante ale intervenţiei omului în natură. Astfel, pe parcursul ultimilor ani a întreprins iniţiative de conservare şi protejare a mediului înconjurător prin proiecte de colectare şi epurare a apelor uzate menajere, colectarea şi transportul deşeurilor, limitarea poluării prin implementarea sistemelor alternative de încălzire ce utilizează energie nepoluantă. De asemenea, s-au realizat investiţii în crearea/amenajarea de spaţii verzi în zonele centrale ale localităţii. Cu toate acestea, investiţii suplimentare se impun pentru continuarea activităţilor întreprinse, aşa cum se desprinde din analiza situaţiei socio-economice descrisă în primul capitol: - nu există reţea de canalizare şi staţie de epurare; - nu există încă o soluţie de neutralizare/colectare şi transport a gunoiului de grajd şi resturi vegetale; - educarea populaţiei în spiritul reciclării, protecţiei mediului şi voluntariatului. 4.5.2.1. Obiectivul general: Asigurarea protecţiei şi calităţii mediului înconjurător în vederea creşterii standard ului de viaţă al locuitorilor şi dezvoltării durabile a comunei Butoiesti.
4.5.2.2. Obiective specifice:
> Asigurarea managementului de calitate al apei; 95
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
> Dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al deşeurilor; > Promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei şi de eficienţă energetică; > Îmbunătăţirea stării mediului înconjurător şi prevenirea riscurilor naturale şi de sănătate a populaţiei. > Conservarea mediului şi a valorilor cultural;
4.5.2.3. Activităţi: 1. Obiectivul operaţional „Asigurarea managementului de calitate al apei” 2. Obiectivul operaţional “Dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al deşeurilor” 3. Obiectivul operaţional “Promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei şi de eficienţă energetică” 4. Obiectivul operaţional “îmbunătăţirea stării mediului înconjurător şi prevenirea riscurilor naturale şi de sănătate a populaţiei”
4.5.3. Direcţii de dezvoltare în domeniul Educaţiei În accepţiune modernă, în contextul dezvoltării durabile, şcoala este privită ca un sistem complex, o organizaţie a învăţării, care stimulează noi căi de gândire, într -un climat în continuă schimbare. Şcoala este din ce în ce mai integrată comunităţii locale, iar într-o şcoală care funcţionează bine competenţa acesteia depăşeşte suma competenţelor personalului care o deserveşte. De aceea, şi implicarea comunităţii şi a autorităţii locale în viaţa şcolii se impune a fi pe măsură, astfel încât să asigure îmbunătăţirea continuă a condiţiilor în care se desfăşoară procesul de învăţământ, crescând atractivitatea şcolii din comunitate şi diminuând riscul migraţiei elevilor din ciclul II către mediul urban. 4.5.3.1. Obiectiv general: Dezvoltarea sistemului de învăţământ la nivelul comunei Butoieşti, prin
îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, crearea cadrului pentru desfăşurarea de
activităţi extracurriculare, creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor educaţionale. 96
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
4.5.3.2. Obiective specifice: Sprijinirea diversificării serviciilor educaţionale furnizate la nivel local; Sprijinirea tuturor formelor de creativitate printre care cea artistică, în cadrul programelor şcolare aferente ciclurilor de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi vocaţional; Crearea unui context care să permită tinerilor să dobândească competenţe de exprimare a propriei personalităţi, necesare de-a lungul vieţii; Promovarea diversităţii culturale ca sursă a creativităţii şi inovatiei; încurajarea utilizării TIC ca modalitate de exprimare creativă a propriei personalităţi; Formarea unui spirit antreprenorial mai pregnant; Sensibilizarea liniei publice cu privire la perceperea inovaţiei drept modalitate de promovare a dezvoltării durabile; Iniţierea de programe de formare pe mai multe domenii: didactica specialităţii (abilitare didactică preşcolară), management educaţional (managementul procesului didactic), consiliere şi orientare a tinerilor , utilizarea computerului, educaţie raţional obiectivă şi comportamentală (educaţie inclusivă, consiliere publicaţii şcolare, identificarea şi tratarea barierelor învăţării, dezvoltarea creativităţii în limbă şi comunicare) etc. Menţinerea şi integrarea tinerilor în viata socială şi economică a comunităţii; Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale; Crearea unui mediu favorabil inovării şi adaptabilităţii într-o lume aflată în continuă schimbare (inclusiv pe plan social şi antreprenorial); Stimularea sensibilităţii estetice, dezvoltării emoţionale, gândirii creative şi intuiţiei la toţi copii la vârsta cea mai frageda, inclusiv în învăţământul preşcolar; încurajarea unei mentalităţi antreprenoriale, în special în rândul tinerilor, prin cooperarea cu mediul de afaceri; Lărgirea accesului la o serie de forme creative de exprimare atât prin intermediul
învăţământului formal cât şi prin activităţii neformale şi informale pentru tineret
Oferirea mijloacelor care să permită cetăţenilor să-şi îmbunătăţească oportunităţile 97
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
de angajare în toate domeniile în care creativitatea şi capacitatea de inovare joacă un rol important; Promovarea noţiunilor de bază în materie de protecţie a proprietăţii intelectuale. 4.5.3.3. Activităţi: 1. Obiectivul operaţional “Dezvoltarea infrastructurii educaţionale ” 2. Obiectivul operaţional “Creşterea gradului de perfecţionare a personalului didactic” 3. Obiectivul operaţional “Diversificarea serviciilor educaţionale furnizate la nivel local”
4.5.5. Direcţii de dezvoltare domeniu Sănătate Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, şi de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte. Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali. Accesul la îngrijiri de sănătate este influenţat aproape în totalitate de organizarea sistemului sanitar. Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinată de convergenţa dintre oferta şi cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităţilor de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate. Disparităţile în accesul la îngrijiri apar din cel puţin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzând costurile directe suportate de populaţie (co-plăţi, costuri legate de tratamente şi spitalizare) precum şi cele indirecte (cost transport, timpi de aşteptare); aşezare geografică inadecvată a facilităţilor de îngrijiri; calitatea inegală a serviciilor de acelaşi tip. În contextul legislativ actual misiunea autorităţii locale este aceea de a asigura accesul egal al membrilor comunităţii la serviciile de îngrijiri de sănătate furnizate în plan local
4.5.5.1. Obiectiv general: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi a serviciilor medicale în vederea
asigurării accesului tuturor categoriilor de locuitori la serviciile de sănătate de bază.
98
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
4.5.5.2. Obiective specifice: Realizarea de investiţii în infrastructura-suport, echipamente, şi resurse umane menite să generalizeze accesul şi să amelioreze calitatea serviciilor oferite. Creşterea accesibilităţii grupurilor vulnerabile la serviciile de sănătate. Creşterea responsabilităţii societăţii pentru sănătatea publică. Implicarea autorităţilor publice locale, societăţii civile, organizaţiilor neguvernamentale şi sectorului privat în rezolvarea problemelor din sectorul de sănătate. 4.5.5.3. Activităţi: 1. Obiectivul operaţional “Realizarea de investiţii în infrastructura-suport, echipamente, şi resurse umane menite să generalizeze accesul şi să amelioreze calitatea serviciilor de sănătate oferite” 2. Obiectivul operaţional “Creşterea accesibilităţii grupurilor vulnerabile la serviciile de sănătate” 3. Obiectivul operaţional “Creşterea responsabilităţii societăţii pentru societatea publică” 4. Obiectivul operaţional “Implicarea autorităţilor publice locale, societăţii civile, organizaţiilor neguvernamentale şi sectorului privat în rezolvarea problemelor din sectorul de sănătate”
4.5.6. Direcţii de dezvoltare domeniu Cultură Abordarea acestui domeniu îşi propune să găsească un răspuns la o întrebare esenţială: cum se poate concretiza rolul culturii în ecuaţia dezvoltării durabile a comunităţii, în susţinerea creaţiei artistice şi valorificarea patrimoniului din perspectiva protecţiei şi promovării diversităţii culturale specifice spaţiului european şi a dezvoltării cetăţeniei europene. Într-o societate în continuă dinamică, în care ţinta generală devine profitul este de cele mai multe ori neglijat aspectul „hrănirii” culturale a populaţiei. Prin atributul său legal, însă, autoritatea locală din comuan Butoieşti îşi propune
să redea culturii locul său în dezvoltarea generală durabilă a comunităţii.
99
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
4.5.6.1. Obiectiv general: Dezvoltarea culturii locale, prin reabilitarea obiectivelor de patrimoniu cultural, punerea în valoare a resurselor antropice şi crearea de facilităţi pentru petrecerea timpului liber.
4.5.6.2. Obiective specifice: Reabilitarea şi punerea în valoare a obiectivelor culturale din comună; Crearea de facilităţi pentru cultură şi petrecere a timpului liber. Menţinerea în stare optimă a exponatelor şi stabilirea unor programe clare, cu ordine de priorităţi, pentru lucrările necesare de întreţinere şi restaurare; Includerea muzeelor şi colecţiilor în ansambluri culturale care să constituie poli de atracţie pentru vizitatori şi dezvoltarea infrastructurii aferente; Adoptarea unor măsuri suplimentare pentru asigurarea integrităţii şi securităţii fizice a bunurilor culturale muzeale împotriva furtului, distrugerii sau deteriorării şi altor factori de risc naturali sau antropici; Diversificarea tipurilor de ofertă şi a formelor de expresie artistică, inclusiv prin susţinerea proiectelor care vizează organizarea de festivaluri, gale, concursuri de creaţie şi de interpretare la nivel naţional, regional şi local; Actualizarea şi completarea colecţiilor de bibliotecă; modernizarea incintelor şi a serviciilor oferite; Sporirea interesului publicului pentru artele vizuale; Dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea sportului şi organizarea de competiţii sportive; Valorificarea resurselor naturale ale oraşului pentru crearea infrastructurii de agrement; Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru dezvoltarea durabilă a resurselor naturale pentru creşterea calităţii serviciilor de turism; Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii aşezămintelor, dotarea lor cu echipament
modern;
Prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi după normele 100
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
urbanistice; Reabilitarea spaţiilor pentru comunicare şi cultură (reamenajarea casei de cultură în scopul desfaşurării de evenimente culturale periodice). 4.5.6.3. Activităţi: 1. Obiectivul operaţional “Reabilitarea şi punerea în valoare a obiectivelor culturale din comună” 2. Obiectivul operaţional “Crearea de facilităţi pentru cultură şi petrecere a timpului liber”
4.5.7. Direcţii de dezvoltare domeniu Tineret Între localităţile judeţului există disparităţi socio-economice generate de mărimea demografică, structura activităţilor economice, gradul de accesibilitate, nivelul dotărilor infrastructurale. Revitalizarea comunei Butoieşti poate fi dinamizată de oportunităţile apărute şi accesarea resurselor de finanţare nerambursabilă pentru proiecte, impunându-se o „altfel” de abordare a conceptului de dezvoltare locală şi adoptarea unor metode ce includ o abordare globală şi trecerea la acţiune pe baza unor proiecte elaborate şi convingătoare. Este evident că pentru a se produce diversificarea activităţii economice şi sociale trebuie sprijinite iniţiativele particulare şi ale comunităţii prin care să se asigure noi investiţii, asistenţă tehnică, servicii în afaceri, infrastructură adecvată, educaţie şi dezvoltarea durabilă a localităţii. Un specific aparte pentru comuna Butoieşti poate fi considerat în acest moment schimbarea totală a manierei de abordare a managementului sectorului public, de la managementul bugetar la managementul pe proiecte, această schimbare fiind definitorie şi determinantă pentru managementul strategic comunitar, în condiţii de resurse financiare locale insuficiente. Este nevoie de un efort uriaş al locuitorilor de a se adapta la exigenţele şi provocările noi şi de a adopta metode şi practici noi pentru valorificarea oportunităţilor care apar.
4.5.7.1. Obiectiv general:
Crearea unei game largi de servicii destinate tinerilor, accesibile, de calitate şi 101
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi adaptate nevoilor individuale şi globale ale acestora care să prevină, să limiteze, să combată situaţiile de marginalizare socială a tinerilor, să recupereze şi să reintegreze social tinerii aflaţi în situaţii de risc. 4.5.7.2. Obiective specifice: Creşterea implicării administraţiei publice în apărarea drepturilor tinerilor şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale Dezvoltarea de noi servicii sociale oferite tinerilor Orientarea şi sprijinirea persoanelor tinere în domeniul formării profesionale şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive Îmbunatatirea condiţiilor de viaţă, prin asigurarea accesului la o locuinţă decentă a tinerilor, prin dezvoltarea programelor de construcţii locuinţe ANL, de serviciu sau sociale, în vederea ajutorării categoriilor de persoane cu venituri modeste, în acest mod asigurându-se stabilitatea tinerilor specialişti în comuna Butoieşti.
4.5.7.3. Activităţi: 1. Obiectivul operaţional “Creşterea implicării administraţiei publice în apărarea drepturilor tinerilor şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale ” 2. Obiectivul operaţional „Dezvoltarea de noi servicii sociale oferite tinerilor” 3. Obiectivul operaţional „Orientarea şi sprijinirea persoanelor tinere în domeniul formării profesionale şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale” 4. Obiectivul operaţional „Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive” 5. Obiectivul operaţional „îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin asigurarea accesului la o locuinţă decentă a tinerilor, de serviciu sau sociale, în vederea ajutorării categorii lor de persoane cu venituri modeste, în acest mod asigurându-se stabilitatea tinerilor specialişti în comuna Butoieşti.”
4.5.8. Direcţii de dezvoltare domeniu Dezvoltarea economică a comunităţii
Viaţa economică a comunei Butoieşti trebuie revigorată şi dezvoltată în toate
domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ. 102
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Consiliul local îşi propune să identifice pârghiile de acţiune pentru stimularea revitalizării vieţii economice a comunei, factorul cu cele mai mari efecte benefice asupra vieţii comunităţii. Demararea de noi afaceri sau dezvoltarea celor existente vor avea ca efecte imediate crearea de noi locuri de muncă, creşterea veniturilor pentru localnici şi pentru bugetul local. Existenţa unui bun mediu de afaceri va determina creşterea de ansamblu a economiei locale. În cadrul focus-grupului susţinut în etapa de studiere a profilului socio-economic al localităţii, reprezentanţii mediului de afaceri local au identificat următoarele necesitaţi: Soluţii pentru agricultură şi zootehnie: Construirea unor facilităţi pentru producătorii locali: siloz, centru de colectare a laptelui moară de făină şi mălai, brutărie; Promovarea agriculturii eco; Modernizarea şi amenajarea pieţei agroalimentare; Înfiinţarea unui centru de consultanţă agricolă; Inventarierea potenţialului uman al comunei;
4.5.8.1. Obiectiv general:
Revigorarea şi diversificarea economiei locale, bază a dezvoltării socio-economice a comunei Butoieşti.
4.5.8.2. Obiective specifice: Asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea unor activităţi rentabile în agricultură şi zootehnie şi valorificarea produselor agricole locale, cu accent pe produsele tradiţionale şi/sau ecologice şi sprijinirea accesului la noi pieţe, cu precădere europene;
Diversificarea economiei locale prin sprijinirea activităţilor neagricole din mediul
rural; 103
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru sprijinirea afacerilor.
4.5.8.3. Activităţi: Obiectivul operaţional „Asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea unor activităţi rentabile în agricultură şi zootehnie şi valorificarea produselor agricole locale, cu accent pe produsele tradiţionale şi/sau ecologice şi sprijinirea accesului la noi pieţe, cu precădere europene ” Obiectivul operaţional “Diversificarea economiei locale prin sprijinirea activităţilor neagricole din mediul rural” Obiectivul operaţional „Dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru sprijinirea afacerilor”
4.5.9. Direcţii de dezvoltare domeniu agricultură şi dezvoltare rurală 4.5.9.1. Obiectiv general: Diversificarea economiei locale prin sprijinirea micilor fermieri. 4.5.9.2. Obiective specifice: Facilitarea accesului la finanţare a fermierilor Sprijinirea dezvoltării şi diversificării micilor afaceri în comuna Butoieşti, în special în domeniul producţiei. Dezvoltarea activităţii de consultanţă agricolă care să aibă în sarcină rezolvarea operativă a tuturor problemelor agricole (sistematizarea şi organizarea teritoriului, definitivarea reformei funciare, evidenţa terenurilor agricole; mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate; îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor ; servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi animale;) Dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultură; Reactualizarea zonării şi microzonării producţiei agricole;
Monitorizarea acţiunii de creştere a animalelor şi îmbunătăţirea potenţialului
genetic al animalelor; 104
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Investiţii în exploataţiile agricole; Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de venituri alternative; Dezvoltarea metodelor agricole de producţie concepute să protejeze mediul; Menţinerea patrimoniului funciar al agriculturii la standarde superioare; Menţinerea şi protejarea livezilor; Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii fondului forestier prin: (stoparea defrişării pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier; excluderea păşunatului din păduri; reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate; extinderea suprafeţei pădurilor şi amenajarea unor spaţii destinate sportului, agrementului, turismului) 4.5.9.3. Activităţi: 1. Obiectivul operaţional „Facilitarea accesului la finanţare al micilor producători” 2. Obiectivul operaţional „Crearea de facilităţi persoanelor fizice sau juridice pentru încurajarea realizării unor plantaţii, împăduriri ale terenurilor neagricole”
4.5.10. Direcţii de dezvoltare domeniu Administraţia publică Principiile de bază pe care se întemeiază administraţia publică din unităţile administrativ- teritoriale sunt: - Principiul autonomiei locale, - Principiul descentralizării, Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în interesul legii. Colectivitatea locală reprezintă totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ - teritorială. Descentralizarea serviciilor publice reprezintă transferarea unora din atribuţii din
competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate către un organism
determinat, un serviciu public determinat, din unităţile administrativ-teritoriale. 105
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Descentralizarea serviciilor publice implică organizarea unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu şi organe proprii. Dar descentralizarea implică o creştere a responsabilităţii autorităţii locale în satisfacerea nevoilor cetăţenilor, în asigurarea unor servicii publice de calitate.
4.5.10.1. Obiectiv general: Creşterea capacităţii administraţiei publice locale de furnizare a serviciilor către populaţie şi de sprijinire a dezvoltării mediului de afaceri local.
4.5.10.2. Obiective specifice: Abordarea unitară a Sistemului Informatic intern; Eficientizarea comunicării prin realizarea unei Strategii de comunicare internă şi externă; Îmbunătăţirea activităţii curente a administraţiei locale şi creşterea capacităţii de atragere de finanţări de la Uniunea Europeană. Sprijinirea procesului de descentralizare sectorială a serviciilor; Instruirea personalului din administraţie; Stabilirea procedurilor de recrutare, gestiune şi formare a funcţionarilor publici prin norme şi reguli care pot fi puse efectiv în aplicare; Ameliorarea imaginii administraţiei publice prin creşterea transparenţei actului administrativ şi luarea unor măsuri anticorupţie ferme, vizibile pentru opinia public.
4.5.10.3. Activităţi:
1. Obiectivul operaţional „Reabilitarea şi dotarea instituţiilor publice” 2. Obiectivul operaţional „Eficientizarea comunicării şi realizarea unei strategii de comunicare între administraţie şi cetăţean”
3. Obiectivul operaţional “Îmbunătăţirea activităţii curente a administraţiei locale şi
creşterea capacitaţii de atragere de finanţări de la Uniunea Europeană” 106
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
4.6 IDENTIFICAREA UNOR ZONE SPECIFICE DE INTERVENŢIE 4.6.1. CONSIDERAŢII GENERALE
Planul de Acţiuni este un plan detaliat, pe termen scurt şi mediu, care descrie acţiunile şi paşii necesari aplicării strategiei şi atingerii obiectivelor. Este necesar ca aceste Acţiuni să fie prioritizate, astfel încât realizarea lor şi atingerea progresivă a ţintelor pe termen mediu şi scurt să ducă la îndeplinirea obiectivelor stabilite pe termen lung.
Conţine: - responsabilitatea asumării sarcinilor, -calendarul desfaşurării acţiunilor, - resursele alocate, -metodele de monitorizare şi evaluare. Planul Local de acţiune (PLA) este un instrument de planificare şi implementare şi conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica într-un termen determinat în scopul realizării obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare a planului local de acţiune trebuie să corespundă termenului de 10-20 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă (SLDD). Planul de acţiune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt, care utilizează resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei într-o zonă bine definită. PLA va fi revizuit periodic, astfel încât obiectivele fixate să ţină cont de evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, avand în vedere că, pe masură ce se înaintează în timp, variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică.
Planul Local de acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare
Durabilă a comunei Butoieşti, reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare
schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societăţii moderne, 107
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi astfel că durabilitatea să devină punctul forte al acesteia. Situaţia dezvoltării actuale economice, sociale, de mediu şi tehnologice a fost analizată în cadrul procesului de analiză-diagnostic din cadrul strategiei de dezvoltare, iar obiectivele strategice au fost creionate, fixându-se câteva repere ca referinţe pentru dezvoltările ulterioare. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Butoiesti reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne. Rolul Planului de acţiune îl reprezintă prezentarea principalelor măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltării economico - sociale, astfel încât procesul să poata fi evaluat continuu prin indicatorii selecţionaţi ca relevanţi pentru comuna Butoieşti. Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor care trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite. La nivel temporal, pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât procesele necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate: Planul de dezvoltare (planificarea activităţilor) Planul de executare (implementarea activităţilor) Planul de monitorizare (evaluarea activităţilor).
Pentru a avea o dezvoltare inchegată, suportul necesar trebuie să fie asigurat de catre:
Administraţia Locală - prin Instituţia Primariei şi Consiliului Local, care trebuie să- şi replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar planului de acţiune Comunitatea Locală - cetăţenii şi organizaţiile, actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă;
Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, ca şi suport financiar şi logistic
(informaţii şi tehnologii moderne). 08
1
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Planul de acţiune cuprinde: > programul de management, care planifică în anul 2008 o serie de activităţi de organizare şi iniţiere a implementării, apoi urmărind evoluţia implementării să ia măsurile cuvenite. > modul de implementare în care competenţele şi atribuţiile sunt grupate pe structurii de implementare grupate pe funcţii ale structurii manageriale: previziune, organizare, coordonare, antrenare > etapele implementării strategiei de dezvoltare locală la nivelul administraţiei locale. Planul anual este stabilit de Consiliul Local prin stabilirea priorităţii de realizarea a obiectivelor şi măsurilor programate conform criteriului presiune - stare - raspuns.
Acest criteriu se aplică astfel: se măsoară presiunea necesităţii îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit la momentul iniţial; această presiune se cuantifică pe nivelurile; maximă, medie, mică se evaluează situaţia iniţială, de fapt, stadiul în care se află acţiunea (studiu de fezabilitate, studiu de impact, elaborare proiect, implementare etc.) se presupune aplicarea măsurii se măsoară starea ipotetica finală, care se cuantifică sub formă de răspuns Planul Local de acţiune, prezintă principalele măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltării durabile, astfel: în procesul de dezvoltare să poată fi evaluat continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu- tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabilă (dimensiuni ale durabilităţii) selectionaţi ca relevanţi pentru comuna Butoieşti. Utilitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite în Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei. Pentru a asigura o dezvoltare coerentă a comunei Butoieşti, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către:
1. Primăria şi Consiliului Local, care trebuie să-şi replanifice dezvoltarea instituţională
pentru acordarea unui suport logistic complex necesar Planului Local de acţiune;
2. Comunitatea Locala - cetăţenii şi organizaţiile, actorii principali ai dezvoltării locale, 109
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
prin atitudine şi participare activă; 3. Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, drept suport financiar şi logistic (informaţii şi tehnologii moderne).
Principalele funcţii de implementare a strategiei de dezvoltare locală sunt:
1. Funcţia de previziune - cuprinde activităţi care privesc: ^ realizarea obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare locală cu alocarea resurselor şi mijloacelor de realizare pe anii 2007 - 2013 ^ întocmirea planurilor anuale prin preluarea obiectivelor din strategia de dezvoltare şi realizarea acelora care au un grad ridicat de certitudine ^ elaborarea de proiecte de finanţare, studii de fezabilitate, planuri de afaceri, studii de marketing, analize cost- beneficiu etc. care să fundamenteze modalităţile şi mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor 2. Funcţia de organizare- cuprinde procesele de management, de grupare de atribuţii şi responsabilităţi, delegare de competenţe cuprinse în strategia de dezvoltare ierarhizate astfel: persoane individuale, agenti economici, grupuri şi comitete, primărie, comisii de specialitat e din consiliul local. 3. Funcţia de coordonare- cuprinde activităţile prin care se armonizează hotărârile, deciziile şi acţiunile persoanelor implicate în structura de implementare a strategiei de dezvoltare în cadrul funcţiilor de mai sus (previziune şi organizare). 4. Funcţia de antrenare- cuprinde acţiunile de implicare şi motivare a cetăţenilor, a structurilor constituite şi a grupurilor de interese pentru implementarea obiectivelor din strategia de dezvoltare locală. 5. Funcţia de control şi evaluare -cuprinde activităţile prin care performanţele obţinute sunt măsurate şi comparate cu obiectivele stabilite iniţial în vederea gradului de avansare a programului pentru a se elimina rămânerile în urma. Se vor determina cauzele care determină abateri de la planificare şi se stabilesc măsuri pentru corectarea abaterilor şi pentru continuarea aplicării strategiei de dezvoltare locală.
110
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
4.6.2. PRINCIPII ŞI CONDIŢII
În vederea realizării Planului Local de acţiune, primăria comunei Butoieşti, ca autoritate publică locala, trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivelele de decizie şi execuţie, aceasta presupune atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente şi mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar şi analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor. Pentru a putea fi rezolvate problemele curente, cât şi cele ce pot apare în viitor Administraţia publică locală trebuie să adopte un management eficient. Materializarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care Administraţia publică trebuie să acţioneze pentru schimbarea radicală a atitudinii funcţionarului public faţă de accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei. În acest sens o principală preocupare a managerului primăriei a fost de armonizare a procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, primăria comunei Butoieşti a demarat un amplu proces de consultare a opiniei cetăţenilor, cu privire la obiectivele strategice din perioada 2007-2013.
4.6.3. OBIECTIVE GENERALE
Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locală a comunei Butoieşti sunt: > Asigurarea accesului neîngrădit la infrastructură (apă, gaze şi canalizare) a tuturor locuitorilor şi al consumatorilor economici din comună; > Reabilitarea şi modernizarea în conformitate cu necesităţile şi standardele europene a şcolilor; > Optimizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie; > Protecţia mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din Uniunea Europeană pe care România va trebui sa le atingă în totalitate;
> Garantarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în zootehnie şi
agricultură; 111
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
> Combaterea excluderii şi dezechilibrelor sociale prin crearea de noi oportunităţi investiţionale.
4.6.4. CONSOLIDAREA CAPACITAŢII INSTITUŢIONALE A PRIMĂRIEI Condiţiile care stau la baza unei dezvoltării social - economice rapide sunt susţinerea şi participarea activă, respectarea legilor şi onorarea obligaţiilor primăriei comunei, precum şi implicarea cetăţenilor la luarea deciziilor în ceea ce priveşte rezolvarea propriilor probleme. Administraţia Publică Locală, fiind o interfaţă între cetăţean şi institutiile statului, trebuie să elaboreze şi să dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale reale şi consolidarea cadrului institutional.
Consolidarea finanţelor publice: 1. Asigurarea cu surse financiare a măsurilor pentru satisfacerea necesităţilor social - economice şi culturale ale populaţiei, pentru dezvoltarea teritoriului subordonat; 2. Întreprinderea unor măsuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii şi menţinerea echilibrului bugetar; 3. Constituirea de fonduri extrabugetare pentru susţinerea unor programe de interes local 4. Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului ca forţă motrice a economiei de piaţă
112
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PARTEA A V-A
POSIBILITĂŢI DE FINANŢARE
Sprijinirea proiectelor de dezvoltare în perioada 2015-2020 din domeniul agriculturii, zootehniei, infrastructurii, transportului, mediului, economic, turistic, educaţiei, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, administraţiei publice, va duce la creşterea economică a comunei Butoieşti şi la creşterea nivelului de trai a locuitorilor zonei. Pentru a-şi atinge obiectivele propuse se urmăreşte atragerea de fondurilor comunitare şi private într-un procent cât mai mare şi micşorarea fondurilor provenite de la bugetul de stat. Cofinanţarea proiectelor, cât şi realizarea proiectelor tehnice, a studiilor de fezabilitatea, întocmirea documentaţiei trebuie susţinute din fondurile rezultate de la bugetul local. Se va acorda o atenţie deosebită şi întocmirii documentelor referitoare la aspectele financiare ale proiectului prezentate prin intermediul studiilor de fezabilitate şi proiectelor tehnice (evoluţia estimată a veniturilor şi cheltuielilor pentru următoarea perioadă de timp - de regulă următorii câţiva ani, indicatori de rentabilitate etc.). Un element cheie al oricărui proiect îl reprezintă modul de satisfacere al nevoilor comunităţii locale. Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atenţie şi monitorizat pe tot parcursul derulării proiectului. Cheltuielile care urmează să se efectueze în vederea realizării proiectului nu vor avea o structură omogenă şi, din acest motiv, trebuie să se fac distinctia între diferitele destinaţii ale resurselor de care dispune primăria comunei Butoieşti. Necesităţile de finanţare reprezintă o cuantificare a nevoilor locale, indiferent de sursa de finanţare (buget de stat, buget local, fonduri comunitare, fonduri private).
O primă distincţie importantă este cea dintre cheltuielile iniţiale - care vor fi
efectuate pentru a pune în mişcare noul proiect - şi cele aferente realizării efective a 113
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi proiectului. Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată, în perioada iniţială. Cea de -a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp, dar este şi mai îndepartată în timp faţă de momentul întocmirii studiului de fezabilitate şi/sau proiectului tehnic. Este foarte important să existe un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să se determine cu precizie momentul în care proiectul să se realizeze. În cazul în care acest moment este mai îndepărtat în realitate decât s-a presupus iniţial, s-ar putea ca rentabilitatea proiectului să nu mai fie cea scontată. Atunci când se previzionează cheltuielile cu activitatea curentă, va trebui să se determine şi mărimea resurselor necesare. Un volum prea mare va ţine resurse imobilizate în mod inutil, în timp ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi forţate ale realizării proiectului. Va trebui să se poată justifica nivelul pentru care s-a optat. Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilităţii proiectului. În aprecierea acestei rentabilităţi este bine să se evalueze cum vor arăta rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute. De aceea s-a stabilit că planificarea strategică din punct de vedere financiar este greu de realizat datorită schimbărilor legislaţiei. Din aceeaşi cauză, bugetul local pe următorii 6 ani nu se poate exprima exact. Pentru a previziona bugetul pe următorii 6 ani, s-a avut în vedere bugetul din ultimii 7 ani. Repartizarea veniturilor arată gradul mare de dependenţă faţă de bugetul de stat şi necesitatea alocării unor sume care să permită măcar asigurarea unui buget minim de funcţionare pentru: > Venituri: resurselor financiare publice; > Venituritotale sunt alcătuite din: Venituri curente; A. Venituri fiscale;
A.1. Impozite directe;
A.2. Impozite indirecte;
B. Venituri nefiscale; 114
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Venituri din capital; Venituri proprii: fiscale şi nefiscale; Subventii şi alocaţii: sume de bani care sunt acordate de către stat pentru anumite categorii sociale sau pentru sprijinirea IMM-uri lor; Cheltuieli Totale: reprezintă suma cheltuielilor efectuate de tipurile diverse de administraţii publice; Cheltuieli curente: de personal, de materiale şi servicii, subvenţii, prime, transferuri, dobânzi aferente datoriei publice, rezerve; Cheltuieli pentru investiţii sau de capital: cheltuieli pentru implementarea proiectelor propuse în cele 8 domenii de activitate: infrastructură, mediu, sănătate, educatie, administraţie etc.
Bugetul general al UAT Butoieşti este instrumentul care stabileşte şi autorizează, pentru fiecare exerciţiu financiar, suma totală a veniturilor şi a cheltuielilor considerate necesare. Bugetul este întocmit şi executat în conformitate cu următoarele principii: unitate, exactitate bugetară, anualitate, echilibru, unitate de cont, universalitate, specificitate, bună gestiune financiară şi transparenţă. Principiul unităţii şi principiul exactităţii bugetare implică înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor, în cazul în care acestea sunt prevăzute de buget. Principiul anualităţii implică adoptarea bugetului pentru fiecare exerciţiu bugetar şi utilizarea, în principiu, atât a creditelor de plată, cât şi a creditelor de angajament pentru exerciţiul bugetar în cursul anului respectiv. Principiul echilibrului implică faptul că estimările veniturilor pentru exerciţiul bugetar trebuie să fie egale cu creditele de plată pentru exerciţiul respectiv: operaţiunile de împrumut în scopul acoperirii unui eventual deficit bugetar nu sunt compatibile cu sistemul resurselor proprii şi nu sunt autorizate. În conformitate cu principiul unităţii de cont, bugetul se întocmeşte şi se execută în
lei, iar conturile se prezintă în lei.
Principiul universalităţii implică faptul că veniturile totale acoperă creditele totale 115
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
de plată, cu excepţia unor anumite venituri, determinate în mod limitat, alocate pentru finanţarea unor anumite cheltuieli. Veniturile şi cheltuielile sunt înregistrate integral în buget, fără a fi ajustate între ele. Principiul specificităţii implică faptul că fiecare credit trebuie să aibă o anumită destinaţie şi să fie alocat unui obiectiv specific în scopul prevenirii oricărei confuzii între credite. Principiul bunei gestiuni financiare este definit în raport cu principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii. Bugetul este întocmit în conformitate cu principiul transparenţei, asigurând o bună informare privind execuţia bugetară şi conturile. Prezentarea creditelor şi a resurselor în buget se face în funcţie de destinaţie, adică întocmirea bugetului pe activităţi în vederea consolidării transparenţei în gestiunea bugetului în ceea ce priveşte obiectivele bunei gestiuni financiare, în special obiectivele eficienţei şi eficacităţii
Această estimare va reprezenta necesităţile financiare ale Comunei Butoieşti în perioada 2014-2020 şi va cuprinde totodată o serie de previziuni cu privire la investiţiile care vor fi realizate în această perioadă. De asemenea, această estimare a fost corelată cu volumul fondurilor efectiv utilizate în comuna în scopul susţinerii unor investiţii similare în perioada 2007 -2013.
În fiecare an, previziunea bugetară se va revizui în funcţie de bugetul din anul precedent şi va fi distribuit, de asemenea, pe domenii prioritare şi de interes pentru dezvoltarea comunităţii.
116
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PARTEA A VI-A
POSIBILITĂŢI DE FINANŢARE -Anexe –
Fisa de prezentare a Sub-Măsurii 7.2 – Investiţii în infrastructura de bază– (Fosta Măsura 322) Denumirea programului SubMăsura 7.2 – Investiţii în infrastructura de bază – Autoritatea de management Agenţia pentru Finantarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Obiective Vor fi sprijinite financiar investiţiile pentru: - Infrastructură rutieră de interes local şi infrastructură de apă/ apă uzată; - Infrastructură educaţională şi socială; - Investiţii în active necorporale; Beneficiarii eligibili Sprijinul financiar prevazut pentru această sub-masura se acorda: • COMUNELE Şi ASOCIAŢIILE ACESTORA – conform legislaţiei naţionale în vigoare (Legea 215/2001); • ORGANIZAŢII NON‐GUVERNAMENTALE (ONG‐uri conform OG 26/2000) – pentru investiţii în: ‐ infrastructura educaţională (grădiniţe); ‐ infrastructura socială (infrastructură de tip after‐school). Care îndeplinesc cumulativ, la data completarii planului de afaceri, următoarele criterii de eligibilitate: 1. Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili. 2. Investiţia trebuie să se încadreze în cel puţin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin sub‐măsură. 3. Solicitantul NU TREBUIE SĂ FIE ÎN INSOLVENŢĂ sau incapacitate de plată.
4. Investiţia să se realizeze în SPAŢIUL RURAL.
5. Investiţia se încadrează într‐o STRATEGIE DE DEZVOLTARE naţională/ regională/
judeţeană/ locală. 117
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
6. Investiţia trebuie să respecte Planul Urbanistic General; 7. Investiţia în infrastructura de apă/ apă uzată să fie în conformitate cu Master Planurile pentru apă/apă uzată; 8. Investiţia în sistemul de alimentare cu apă trebuie să se realizeze în mod obligatoriu împreună cu reţeaua de apă uzată, dacă aceasta nu există; 9. Investiţia în infrastructura de apă/ apă uzată trebuie să se realizeze în localităţi rurale care fac parte din aglomerări între 2.000 ‐ 10.000 l.e. 10. Trebuie să se demonstreze necesitatea, oportunitatea şi potenţialul socio‐economic al investiţiei. 11. Solicitantul trebuie să se angajeze că va asigura MENŢINEREA INVESTIŢIEI PE O PERIOADĂ DE MINIM 5 ANI, de la ultima plată. 12. Proiectul de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată trebuie să devină avizul Operatorului Regional ce atestă funcţionalitatea sistemului şi conformitatea pentru soluţia de funcţionare. Tipurile ajutorului financiar Pentru PROIECTELE CARE NU GENEREAZĂ PROFIT sprijinul financiar va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi: a. 1.000.000 euro/comună, pentru investiţii care vizează un singur tip de sprijin (infrastructura de drumuri, apă/ apă uzată); b. 2.500.000 euro/comună, pentru investiţii de înfiinţare a infrastructurii de apă/ apă uzată; c. 1.500.000 euro/comună, pentru investiţii de extindere a infrastructurii de apă/ apă uzată; d. 4.000.000 euro/ proiect, pentru proiectele colective, fără a depăşi valoarea maximă/ comună/ tip de sprijin; e. 500.000 euro, pentru proiectele de infrastructură educaţională/ socială. Pentru PROIECTELE CARE GENEREAZĂ PROFIT sprijinul financiar va fi maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 100.000 Euro/ proiect – pentru proiectele aplicate de ONG‐uri care vizează infrastructura educaţională şi socială (infrastructură de tip after‐school). Cheltuieli eligibile a. INFRASTRUCTURA RUTIERĂ de interes local şi INFRASTRUCTURA DE APĂ/ APĂ UZATĂ: - construcţia, extinderea si/sau modernizarea reţelei publice de apă în localităţi rurale care fac parte din aglomerări între 2.000 – 10.000 l.e.; - construcţia, extinderea şi/ sau modernizarea reţelei publice de apă uzată în localităţi rurale care fac parte din aglomerări între 2.000 – 10.000 l.e.; - construcţia, extinderea şi/ sau modernizarea reţelei de drumuri de interes local. b. INFRASTRUCTURĂ EDUCAŢIONALĂ/ SOCIALĂ: - înfiinţarea şi modernizarea (inclusiv dotarea) grădiniţelor şi a creşelor, inclusiv
demolarea, în cazul în care expertiza tehnică o recomandă; - extinderea şi modernizarea (inclusiv dotarea) instituţiilor de învăţământ secundar
superior, filiera tehnologică cu profil resurse naturale şi protecţia mediului şi a şcolilor 118
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi profesionale în domeniul agricol; - înfiinţarea şi modernizarea (inclusiv dotarea) infrastructurii de tip after‐school, inclusive demolarea, în cazul în care expertiza tehnică o recomandă. Durata schemei Perioada de depunere va fi publicata pe site-ul oficial www.apdrp.ro Localizare proiect Proiectele finantate in cadrul acestui program trebuie sa fie implementate pe teritoriul Romaniei
119
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Fişa de prezentare a Sub-Măsurii 4.3 – Infrastructura agricolă şi silvică– (Fosta Măsura 125) Denumirea programului SubMăsura 4.3 – Infrastructura agricolă şi silvica – Autoritatea de management Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Obiective Vor fi sprijinite financiar investiţiile pentru: - înfiinţare, extindere şi modernizare a infrastructurii agricole de acces la ferme; - înfiinţare, extindere şi modernizare a căilor de acces în fondul forestier; - modernizarea infrastructurii de irigaţii; Beneficiarii eligibili Sprijinul financiar prevăzut pentru această sub-măsura se acordă: - UNITĂŢI ADMINISTRATIV TERITORIALE şi/sau ASOCIAŢII ale acestora constituite conform legislaţiei naţionale în vigoare – pentru activităţi în domeniul agricol; - PERSOANE JURIDICE DE DREPT PRIVAT/ alte forme de organizare proprietari de pădure şi/ sau asociaţiile acestora. – UNITĂŢI ADMINISTRATIV TERITORIALE şi/ sau ASOCIAŢII ale acestora proprietari de pădure. – ADMINISTRATORUL FONDULUI FORESTIER proprietate publică a statului. – pentru activităţi în domeniul silvic; – ADMINISTRATORUL FONDULUI FORESTIER proprietate publică a statului. –ORGANIZAŢII/ FEDERAŢII ALE UTILIZATORILOR DE APĂ, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole – pentru investiţii în irigaţii; care îndeplinesc cumulativ, la data completării planului de afaceri, următoarele criterii de eligibilitate: - Investiţia trebuie să se încadreze în cel puţin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin subMăsură; - Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; - Investiţia va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului; - Solicitantul se angajează să asigure funcţionarea la parametri proiectaţi şi întreţinerea investiţiei, pe o perioadă de minim 5 ani, de la ultima tranşă de plată.
Condiţii specifice pentru INFRASTRUCTURA DE ACCES AGRICOLĂ
1. Solicitanţii trebuie să facă dovada proprietăţii/ administrării terenului pe care realizează investiţia.
2. Investiţia trebuie să fie racordată la un drum existent. 120
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Condiţii specifice pentru INFRASTRUCTURA DE ACCES SILVICĂ 3. Solicitantul investiţiilor trebuie să facă dovada proprietăţii asupra terenului/ administrării în cazul domeniului public al statului. 4. Solicitantul trebuie să facă dovada faptului că investiţia se regăseşte în amenajament silvic şi în inventarul deţinătorului. Condiţii specifice pentru INFRASTRUCTURA DE IRIGAŢII 5. Investiţia trebuie să se regăsească într‐un plan de management al bazinului hidrografic. 6. Investiţia prevede contorizarea apei. 7. În cazul în care corpul de apă subterană sau de suprafaţă este satisfăcător, investiţia trebuie să asigure, în urma unei evaluări ex‐ante, posibile economii de apă cu o valoare minimă de 5% faţă de parametrii tehnici/ infrastructura existentă, cu excepţia investiţiilor în infrastructura de irigaţii a căror sursă de apă sunt bazinele de colectare si stocare a apei de irigat şi care nu afectează corpuri de apă subterană sau de suprafaţă. - În cazul în care investiţia afectează corpuri de apă subterană sau de suprafaţă care sunt identificate ca fiind nesatisfăcătoare din punct de vedere al cantităţii de apă în planul de management al bazinului hidrografic, investiţia trebuie să asigure o reducere a utilizării apei de cel puţin 50% din potenţialul economiei de apă, posibil a fi realizat prin investiţie, cu excepţia investiţiilor în infrastructura de irigaţii a căror sursă de apă sunt bazinele de colectare si stocare a apei de irigat şi care nu afectează corpuri de apă subterană sau de suprafaţă; 8. Investiţia vizează suprafeţe identificate în Strategia investiţiilor în sectorul irigaţiilor. 9. Investiţia trebuie să respecte prevederile legislaţiei în vigoare privind efectele asupra mediului, iar în cazul în care aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, investiţia va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului. 10. Solicitantul să facă dovada deţinerii în folosinţă a terenului/ activului fizic aferent investiţiei. 11. Sistemul de irigaţii prevăzut prin proiect trebuie să fie racordat la un sistem (infrastructura principală) funcţional. Tipurile ajutorului financiar 1) SISTEME DE IRIGAŢII aferente staţiilor de punere sub presiune şi DRUMURI AGRICOLE DE ACCES – 100% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăşi 1.000.000 euro/ proiect. 2) AMENAJARE SISTEME DE IRIGAŢII aferente staţiilor de pompare şi repompare şi DRUMURI FORESTIERE – 100% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăşi 1.500.000 euro/ proiect. Cheltuieli eligibile a) Construcţia, extinderea şi/ sau modernizarea drumurilor agricole către ferme (căi de acces din afara exploataţiilor agricole). b) Construcţia, extinderea şi/ sau modernizarea drumurilor forestiere.
c) Modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, clădirilor aferente staţiilor de pompare şi/ sau racordarea la utilităţi, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcţia/
modernizarea bazinelor de colectare si stocare a apei de irigat. 121
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Durata schemei Perioada de depunere va fi publicată pe site-ul oficial www.apdrp.ro Localizare proiect Proiectele finanţate în cadrul acestui program trebuie să fie implementate pe teritoriul Romaniei.
Fişa de prezentare a Sub-Măsurii 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole– (Fosta Măsura 121)
Denumirea programului SubMăsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole–
Obiective
În cadrul acestei sub-măsuri vor fi sprijinite investiţiile orientate spre creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole prin dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii şi asocieri de ferme mici și medii) şi îmbunătațirea calității activelor fixe.
Beneficiarii eligibili
Sprijinul financiar prevăzut pentru această sub-măsură se acordă: - fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate; - cooperative (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare* care deservesc interesele membrilor; care îndeplinesc cumulativ, la data completarii planului de afaceri, următoarele criterii de eligibilitate: - Investiția trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme cu o dimensiune economică de minimum 8.000 SO (valoarea producției standard).; - Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile eligibile prevăzute prin sub – măsură; - Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; - Solicitantul trebuie să asigure cofinanțarea investiției; - Investiția trebuie să își demonstreze viabilitatea economică în baza prezentării
- documentatiei tehnico-economice;
Investiția trebuie să respecte prevederile legislației în vigoare* privind efectele asupra
mediului, iar în cazul în care aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, investiția 122
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului
Tipurile ajutorului financiar
Sprijin public nerambursabil I. În cazul fermelor având dimensiunea economică până la 500.000 SO: Rata maxima a sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi: - în cazul proiectelor care prevăd achiziții simple – maximum 500.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici; - în cazul proiectelor care prevăd construcții- montaj – maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal şi maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic; - în cazul proiectelor care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate - maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici;
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20 puncte procentuale suplimentare, dar rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90% în cazul fermelor mici și medii (cu dimensiunea până la 250.000 SO), respectiv 70% în cazul fermelor având între 250.000 şi 500.000 SO, în cazul: - Investiţiilor realizate de tinerii fermieri, cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finanţare (așa cum sunt definiți la art. 2 al R (UE) nr. 1305/2013 sau cei care s-au stabilit în cei cinci ani anteriori solicitării sprijinului, în conformitate cu anexa II a R 1305); - Proiectelor integrate; - Operațiunilor sprijinite în cadrul PEI; - Investițiilor legate de operațiunile prevăzute la art. 28 (Agromediu) şi art. 29 (Agricultura ecologică) din R(UE) nr. 1305/2013; - Investiții în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la art. 32 R(UE) nr. 1305/2013;
II.În cazul fermelor având dimensiunea economică peste 500.000 SO:
Rata maximă a sprijinului public nerambursabil va fi de 30% şi nu va depăşi: - în cazul proiectelor care prevăd achiziții simple – maximum 500.000 euro; - în cazul proiectelor care prevăd construcții- montaj – maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respective maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații
protejate (sere) și sectorul zootehnic;
- în cazul proiectelor care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate -
maximum 2.000.000 euro; 123
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20 puncte procentuale suplimentare, dar rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 50% în cazul: - Proiecte integrate; - Operațiunilor sprijinite în cadrul PEI; - Investiții în zone care se confruntă cu constrângeri natural și cu alte constrângeri specifice, menționate la art. 32 R(UE) nr. 1305/2013.
III. În cazul cooperativelor și grupurilor de producători – 50% intensitate sprijin fără a depăși maximum 2.000.000 euro indiferent de tipul investiț iei;
Cheltuieli eligibile
Cheltuieli eligibile specifice: a) Construcţia, extinderea, modernizarea și dotarea construcțiilor din cadrul fermei, destinate activității productive, inclusiv căi de acces în fermă, irigații în cadrul fermei și racordarea fermei la utilități; b) Amenajarea şi dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, în cadrul unui lanț alimentar; c) Achiziţionarea, inclusiv prin leasing de maşini/utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv; d) Achiziționarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte, frigorifice, inclusiv remorci și semiremorci specilizate în scopul comercializării produselor agricole în cadrul unui lanț alimentar integrat; e) Cheltuieli generate de înființarea plantațiilor pentru struguri de masă și alte plantații perene; f) Cheltuieli determinate de conformarea cu standardele comunitare în cazul tinerilor fermieri în conformitate cu art 17 (5) și investiții determinate de conformare cu noile standard în cazul modernizării exploatațiilor agricole conform art. 17 (6); g) Achiziționarea sau dezvoltarea de software şi achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci.
Documente necesare la depunere Cererea de finantare trebuie sa fie insotita obligatoriu de urmatoarele documente: - Documente solicitate pentru terenul agricol (documente care atesta dreptul de proprietate, tabel centralizator emis de Primarie, contract de concesionare, document pentru terenul ce constituie vatra stupinei, etc); - Documente solicitate pentru imobile (actul de proprietate, alte documente care demonstraza dreptul de folosinta); - Documente solicitate pentru animale, pasari, albine – Extras ANSVSA/DSVSA
- Copie din Registrul Agricol emis de Primarii; - Document de la banca cu datele de identificare ale bancii şi ale contului aferent
proiectului FEADR 124
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
- Certificat constatator emis de ONRC; - Certificat de înregistrare eliberat de ONRC; - Certificat de atestare fiscal emis de ANAF; - Certificat de atestare fiscal care atesta lipsa datoriilor catre bugetul local; - Copia actului de identitate; - Extras APIA; - Oferte de preţ; etc. Fişa de prezentare a Sub-Măsurii 6.1 – Sprijin pentru instalarea tânărului fermier – (Fosta Măsura 112)
Denumirea programului SubMăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tânărului fermier -
Obiective
Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînoirii generațiilor. Sprijinul se acordă tinerilor fermieri adecvat pregătiți care se stabilesc pentru prima dată întro exploatație agricolă ca șefi ai acesteia, cu scopul de întinerire a generațiilor de agricultori şi de creștere a competitivității exploatațiilor agricole. Sprijinul va acoperi, inclusiv, conformarea la standardele UE referitoare la Producţia agricolă și normele de securitate a muncii, precum şi creşterea eficienţei activităţii agricole prin diversificarea producţiei și promovarea inovaţiei.
Beneficiarii eligibili
Beneficiarii eligibili ai submăsurii: - tânărul fermier care se instalează ca unic şef al exploataţiei agricole; - persoana juridică în care un tânăr fermier se instalează cu alţi tineri fermieri şi care exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce priveşte deciziile referitoare la gestionare, beneficii şi riscuri financiare în cadrul exploataţiei respective.
Beneficiari care îndeplinesc cumulativ, la data completării planului de afaceri, următoarele criterii de eligibilitate: - Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microintreprinderilor şi intreprinderilor mici; - Solicitantul are o exploataţie agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 şi 50.000 SO (valoare productie standard); - Solicitantul are domiciliul stabil într-una dintre unităţile administrativ teritoriale pe
teritoriul căreia se află exploataţia;
- Solicitantul devine fermier activ în termen de 18 luni de la data instalării; 125
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
- Solicitantul demonstrează, îmbunătătirea performanţelor economice ale exploatației, prin Producţia proprie comercializată în procent de minimum de 20 % din valoarea primei tranșe de plată (condiţia se verifică în maxim 3 ani de la contractare); - În cazul în care exploatația agricolă vizează creșterea animalelor, planul de afaceri va viza obligatoriu amenajări minime de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu (condiţia se verifică în maxim 3 ani de la contractare); - În cazul exploataţiilor pomicole, vor fi luate în considerare pentru sprijin doar cele din UAT prezente în anexa II a Subprogramului pomicol; - Solicitantul nu deţine concomitent un alt loc de muncă în afara unității territorial administrative în care este situată exploatația, sau a zonei limitrofe.
Solicitantul deține competențe profesionale îndeplinind cel puțin una dintre următoarele condiții: (studii medii/ superioare în domeniul agricol/ veterinar/ economie agrară sau cunoștințe în domeniul agricol dobândite prin participarea la programe de instruire – minim nivel 1 de calificare.)
Tipurile ajutorului financiar Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară pentru implementarea obiectivelor prevăzute în planul de afaceri pentru a facilita tânărului fermier începerea activităților agricole.
Valoarea maximă alocată este de 50.000 euro. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub formă de primă în două tranşe, astfel: - 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare; - 25% din cuantumul sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare.
Implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult nouă luni de la data deciziei de acordare a ajutorului.;
Cheltuieli eligibile Toate cheltuielile propuse prin Planul de Afaceri, inclusiv capitalul de lucru şi activităţile relevante pentru implementarea în bune condiţii a Planului de Afaceri aprobat pot fi eligibile indiferent de natura lor. Exemplu: - Achiziţia de utilaje agricole, mijloace de transport specializate; - Construcţia de sere/solarii, grajduri, padocuri, etc;
- Achiziţia de teren agricol; - Cheltuieli cu înfiinţarea culturilor, etc.
126
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Documente necesare la depunere Cererea de finanţare trebuie să fie însoţită obligatoriu de următoarele documente: - Documente solicitate pentru terenul agricol (documente care atestă dreptul de proprietate, tabel centralizator emis de Primărie, contract de concesionare, document pentru terenul ce constituie vatra stupinei, etc); - Documente solicitate pentru imobile (actul de proprietate, alte documente care demonstrază dreptul de folosinţă); - Documente solicitate pentru animale, păsări, albine – Extras ANSVSA/DSVSA - Copie din Registrul Agricol emis de Primării; - Document de la bancă cu datele de identificare ale băncii şi ale contului aferent proiectului FEADR - Certificat constatator emis de ONRC; - Certificat de înregistrare eliberat de ONRC; - Certificat de atestare fiscal emis de ANAF; - Certificat de atestare fiscal care atestă lipsa datoriilor către bugetul local; - Cazier judiciar; - Copia actului de identitate; - Copie după diploma de studii; - Extras APIA
127
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Fişa de prezentare a Sub-Măsurii 6.2 – Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale–
Denumirea programului SubMăsura 6.2 – Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale
Obiective Sprijinul va viza crearea de noi activităț i non – agricole, în special, pentru fermierii de mici dimensiuni sau membrii familiilor lor şi în general, pentru micii întreprinzători din mediul rural.
Prin aceasta sub-măsură se urmăreşte: - diversificarea economiei rurale prin creşterea numărului de microîntreprinderi şi întreprinderi mici în sectorul non-agricol, dezvoltarea serviciilor şi crearea de locuri de muncă în spațiul rural; - încurajarea menținerii și dezvoltării activităților tradiționale.
Beneficiarii eligibili
Beneficiarii eligibili ai submăsurii: - fermieri sau membrii unei gospodarii agricole din spaț iul rural, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non-agricole pentru prima dată; - micro-întreprinderi și întreprinderi mici din spaț iul rural, care își propun activități non-agricole. Sprijinul poate fi acordat întreprinderilor care sunt înființate în anul depunerii aplicației de finanțare (start-up) pentru desfășurare de activități nonagricole, precum şi întreprinderilor existente care activează exclusiv în domeniul agricol şi care vor desfășura activități non-agricole, pe care pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin.
Care îndeplinesc cumulativ, la data completarii planului de afaceri, următoarele criterii de eligibilitate: - Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; - Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul dintre tipurile de activități
sprijinite prin sub-măsură; 128
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
- Sediul social și punctul/punctele de lucru trebuie să fie situate în spațiul rural; - Activitatea va fi desfășurată în spațiul rural și cel puțin 80% din noii angajați trebuie să aibă domiciliul stabil în spațiul rural; Solicitantul demonstrează, înaintea celei de-a doua tranșe de plată, desfășurarea de activități comerciale prin producție comercializată sau activități prestate, în procent de minim 30% din valoarea primei tranșe de plată;
Tipurile ajutorului financiar
Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară pentru finanțarea de noi activități nonagricole în mediul rural pe baza unui plan de afaceri. Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maximum cinci ani.
Cuantumul sprijinului este de: - 70.000 Euro/proiect în cazul activităților productive, servicii medicale, sanitar- veterinare, servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement şi alimentație publică; - 50.000 Euro/proiect în cazul altor activități.
Sprijinul pentru înfiinţarea de activităţi nonagricole în zone rurale va fi acordat sub formă de primă în două tranşe astfel: - 70% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare; - 30% din cuantumul sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare. Implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult nouă luni de la data deciziei de acordare a ajutorului..
Domeniile de activitate eligibile
Domeniile de diversificare acoperite în cadrul submăsurii sunt: - Activităț i productive (ex. fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie şi carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activități de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgică, fabricare construcții metalice, mașini, utilaje și echipamente; fabricare produse electrice, electronice, producere de combustibil din biomasă (ex.: fabricare de peleți) în vederea comercializării, producerea
şi utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfășurarea propriei activități, ca parte integrantă a proiectului etc.)
- Activităț i meșteșugărești (activități de artizanat și alte activități tradiționale 129
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi nonagricole (olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.) - Activităț i turistice (servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement şi alimentație publică); - Servicii (ex:.medicale, sociale, sanitar-veterinare; reparații mașini, unelte, obiecte casnice; consultanță, contabilitate, juridice, audit; servicii în tehnologia informației și servicii informatice; servicii tehnice, administrative, alte servicii destinate populației din spațiul rural, etc.).
Cheltuieli eligibile
Toate cheltuielile propuse prin Planul de Afaceri, inclusiv capitalul de lucru şi activităţile relevante pentru implementarea în bune condiţii a Planului de Afaceri aprobat pot fi eligibile indiferent de natura lor. Exemplu: - Achiziţia de utilaje/echipamente de productie; - Construcţia de hale/birouri/spaţii de lucru, etc; - Cheltuieli cu materii prime/auxiliare, etc.
Documente necesare la depunere
Cererea de finanţare trebuie să fie însoţită obligatoriu de următoarele documente: - Documente solicitate pentru imobile (actul de proprietate, alte documente care demonstrază dreptul de folosinţă al spaţiului unde se va implementa proiectul); - Certificat constatator emis de ONRC; - Certificat de înregistrare eliberat de ONRC; - Certificat de atestare fiscal emis de ANAF; - Certificat de atestare fiscal care atestă lipsa datoriilor către bugetul local; - Cazier judiciar; - Copia actului de identitate; - Document de la bancă cu datele de identificare ale băncii şi ale contului aferent proiectului FEADR - Ultimul bilanţ financiar (după caz).
130
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Fişa de prezentare a Sub-Măsurii 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole– (Fosta Măsura 312)
Denumirea programului SubMăsura 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole
Obiective Scopul sprijinului acordat prin măsură, va stimula mediul de afaceri din rural, contribuind la creşterea numărului de activităţi non-agricole desfăşurate în zonele rurale, precum şi la dezvoltarea activităţilor non-agricole existente; crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale şi diminuarea disparităţilor dintre rural şi urban.
Beneficiarii eligibili
Sprijinul financiar prevăzut pentru această sub-măsură se acordă: - micro-întreprinderilor şi întreprinderilor mici existente, din spațiul rural; - micro-întreprinderilor și întreprinderilor mici nou-înființate, din spațiul rural, care fac dovada cofinanțării; - fermelor care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici. care îndeplinesc cumulativ, la data completarii planului de afaceri, următoarele criterii de eligibilitate: - Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; - Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul dintre tipurile de activități sprijinite prin sub-măsură; - Solicitantul trebuie să își desfășoare activitatea în spațiul rural; - Activitatea micro-întreprinderilor şi întreprinderilor mici, din spațiul rural va fi desfășurată în spațiul rural și cel putin 80% din noii angajați trebuie să aibă
domiciliul stabil în spatiul rural;
- Solicitantul trebuie să asigure cofinanțarea investiției; 131
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
- Locurile de muncă pentru noii angajati să fie prevăzute cu normă întreagă; - Solicitantul să demonstreze viabilitatea economică a investiției; - Intreprinderea nu trebuie să fie în dificultate în conformitate cu legislația în vigoare; - Solicitantul respectă regulile de minimis;
Tipurile ajutorului financiar
Sprijin public nerambursabil va respecta prevederile Regulamentului 1407/2013 cu privire la sprijinul de minimis și nu va depăși 200.000 Euro/beneficiar pe 3 ani fiscali. Intensitatea sprijinului public nerambursabil –90%.
Domeniile de activitate eligibile
Domeniile de diversificare acoperite în cadrul submăsurii sunt: - Activităț i productive (ex. fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie şi carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activități de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgică, fabricare construcții metalice, mașini, utilaje și echipamente; fabricare produse electrice, electronice, producere de combustibil din biomasă (ex.: fabricare de peleți) în vederea comercializării, producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfășurarea propriei activități, ca parte integrantă a proiectului etc.) - Activităț i meșteșugărești (activități de artizanat și alte activități tradiționale nonagricole (olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.) - Activităț i turistice (servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement şi alimentație publică); - Servicii (ex:.medicale, sociale, sanitar-veterinare; reparații mașini, unelte, obiecte casnice; consultanță, contabilitate, juridice, audit; servicii în tehnologia informației și servicii informatice; servicii tehnice, administrative, alte servicii destinate populaţiei din spațiul rural, etc.).
Cheltuieli eligibile
- Construcţia, extinderea și/sau modernizarea și dotarea clădirilor;
- Achiziţionarea inclusiv în leasing de noi utilaje, instalaţii și echipamente, costuri de 132
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi instalare; - Investiții intangibile: achiziționarea sau dezvoltarea de software şi achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci.
Documente necesare la depunere
Cererea de finanţare trebuie să fie însoţită obligatoriu de următoarele documente: - Documente solicitate pentru imobile (actul de proprietate, alte documente care demonstrază dreptul de folosinţă al spaţiului unde se va implementa proiectul); - Certificat constatator emis de ONRC; - Certificat de înregistrare eliberat de ONRC; - Certificat de atestare fiscal emis de ANAF; - Certificat de atestare fiscal care atestă lipsa datoriilor către bugetul local; - Copia actului de identitate; - Document de la bancă cu datele de identificare ale băncii şi ale contului aferent proiectului FEADR; - Ultimele 2 bilanţuri financiare.
133
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
PARTEA A VII-A
EVALUAREA şi MONITORIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ
Implementarea strategiei de dezvoltare se realizează prin intermediul planului de măsuri şi acţiuni. Planul de acţiune va fi detaliat pe structura obiectiv general — obiectiv specific — măsură — resurse necesare — indicatori de performanţă — termen — risc asociat. Proiectul de planificare strategica a comunei Butoieşti trebuie să ia în considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor şi rezultat elor vizate. Evaluarea trebuie să se bazeze pe elemente structurale serioase şi să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie să ţină seama de caracteristicile comunităţii clujene şi să aibă un caracter permanent (care să includă şi monitorizare nu doar evaluări finale).
Ciclul planificare-evaluare În ceea ce priveşte evaluarea nevoilor, pe măsură ce desfăşurăm o monitorizare a acestora apare necesitatea să acţionăm prin modificarea programului. Obţinem până la urmă un ciclu iterative planificare-evaluare. În prima fază, cea de planificare, vorbim despre formularea unei probleme, conceptualizarea alternativelor, detalierea posibilelor cursuri ale acţiunii şi a implicaţiilor lor, evaluarea alternativelor şi selectarea celei mai bune şi de implementarea alternativei alese. A doua fază se referă la formularea obiectivelor, scopurilor şi ipotezelor programului, conceptualizarea şi operaţionalizarea
componentelor principale ale evaluării:
- programul,
- participanţii, 134
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
- condiţiile şi măsurătorile, - designul evaluării, - detalierea modului în care vor fi coordonate aceste componente, - analiza informaţiei şi - utilizarea rezultatelor. Se propune realizarea programelor operaţionale, precum şi a planurilor de acţiune pe baza evaluării nevoilor existente în fiecare domeniu. Adoptarea programului se va face doar după efectuarea unei analize ex-ante, care poate duce la revizuirea programului. La acest nivel se impune efectuarea unor analize de gradului de realism a programului şi a obiectivelor lui, analize cost-beneficiu sau cost eficienţă (după caz). După implementarea programului se va realiza monitorizarea acestuia, pe baza unui set de indicatori specifici fiecărui program. Pentru programele cu o desfăşurare mai indelungată de timp se impune efectuar ea unei analize intermediare, care să ne spună în ce măsură operaţiunile programului merg bine şi la timp, precum şi în ce măsură sunt îndeplinite obiectivele programului. Pe baza acestei evaluări se pot impune modificări ale programului şi implementarea acestor modificări. La încheierea programului sau a unui ciclu al programului se va efectua o evaluare sumativă (orientată spre performanţa programului, valoarea sa pentru societate), care să ne spună în ce măsură programul poate sau trebuie să fie continuat.
Etapele evaluării Un program poate fi evaluat atunci când: Scopurile şi obiectivele programului, cele mai importante efecte secundare care ar putea să apară, informaţiile necesare pentru evaluare sunt bine definite; Scopurile şi obiectivele programului sunt plauzibile; Informaţiile necesare pot fi obţinute;
Beneficiarii evaluării au ajuns asupra unui acord asupra modului în care vor
fi utilizate rezultatele acesteia 135
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Modul în care se desfăşoară o evaluare diferă de la program la program. Etapele generale ale unei evaluări pot fi: 1 Clarificarea obiectului evaluării (programul) 2 Identificarea scopului evaluării şi a beneficiarilor acesteia 3 Identificarea datelor necesare 4 Alegerea şi aplicarea metodelor de culegere a datelor 5 Analiza datelor 6 Prezentarea rezultatelor.
Forma de evaluare recomandată este aceea participativă, în care sunt implicate toate părţile implicate în program (beneficiarii programului, organizaţia care a implementat programul, partenerii şi finanţatorii programului). Avantajele acestei abordări sunt: Accent pe participanţi; Gamă largă de beneficiari care participă; Scopul este învăţarea; Design flexibil; Metode de apreciere rapidă; Participanţii din exterior vin în calitate de facilitatori.
Indicatori ai programelor
Indicatorii unui program pot fi definiţi drept orice valori care pot fi calculate sau măsurate şi care ne pot da informaţii despre gradul de succes al îndeplinirii obiectivelor unui program. Obiectivele sunt aşteptări exprimate în termeni cantitativi (de exemplu, se aşteaptă o creştere economică anuală de 5%) iar indicatorii sunt măsurători reale, sunt
fapte (indicatorul creştere economică se măsoară la trecerea unui an de la anunţarea 136
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi obiectivului; dacă este mai mare sau egal cu 5%, obiectivul a fost îndeplinit). Pot exista mai mulţi indicatori pentru fiecare obiectiv şi de aceea este foarte important ca indicatorii propuşi să fie cu adevărat cele mai bune măsuri ale îndeplinirii obiectivelor.
Scopul monitorizării şi evaluării implementării Strategiei este:
• Evaluarea atingerii obiectivelor în timp util şi în bugetul local.
• Constatarea dacă proiectele implementate sunt durabile. • Succesul realizării Strategiei depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor la procesul de implementare şi monitorizare a acesteia. În procesul implementării prezentei Strategii vor fi implicaţi mai mulţi actori, fiecare respectând responsabilităţi bine determinate, îndeplinind rolul de implementator sau de control al proiectelor planificate. În plan instituţional principalii actori ai implementării strategiei vor fi: • Administraţia publică locală -Primarul, Consiliul Local, Primăria; • Agenţii economici; • Investitorii; • Societatea civilă.
Performanţa implementării strategiei va fi evaluată pe baza unor rapoarte strategice, elaborate de Unitatea Administrativ Teritorială Butoieşti. În elaborarea raportului strategic se va avea în vedere includerea de date relevante pentru evaluarea eficacităţii şi eficienţei măsurilor aplicate. Aceste rapoarte strategice vor fi realizate în 2016, 2019 şi 2022, fiind prezentate în cadrul şedinţelor şi transmise autorităţilor de la nivel regional.
Raportul va sintetiza evoluţiile relevante în implementarea Strategiei, deficienţele
constatate şi recomandările pentru remediere prin ajustarea Strategiei şi a Planului de
acţiune, care vor fi, la rândul lor, supuse aprobării Consiliului local. 137
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti Judeţul Mehedinţi
Evaluarea ex-post a impactului strategiei
Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze: modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi Eficienţa intervenţiilor.
Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, cât şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului strategiei. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor strategiei evaluarea ex - post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi.
138
Strategia de dezvoltare a Comunei Butoieşti