Prezentarea Judeţului

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Prezentarea Judeţului PREZENTAREA JUDEŢULUI Judeţul Mehedinţi, ca parte componentă a macroregiunii patru, regiunea Sud – Vest Oltenia, este situat în partea de sud-vest a României, pe malul stâng al Dunării la ieşirea acesteia din defileu. Judeţul deţine o pondere 2,1 % din suprafaţa ţării (4942 km²) şi se învecinează cu judeţele: Caraş- Severin la vest, Gorj la nord şi Dolj la sud-est. La sud se învecinează cu Bulgaria şi Serbia. Judeţul este străbătut de şoseaua europeană E70, iar construirea Canalului Rin - Main - Dunăre a pus reşedinţa judeţului, municipiul Drobeta-Turnu Severin, în contact direct cu toate oraşele riverane de la Marea Neagră şi până la Marea Nordului. Podul de la sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier a scurtat distanţele rutiere dintre Drobeta-Turnu Severin şi diferite oraşe europene. Relieful judeţului format din munţi, podişuri şi câmpie, se înfăţişează sub forma unui amfiteatru dispus în trepte ce coboară dinspre nord-nord-vest spre sud-sud-est. Cea mai înaltă treaptă, în nord-vest, este alcătuită din munţii Mehedinţi şi Cernei, treapta mijlocie cuprinde Podişul Mehedinţi, dealurile Motrului şi Câmpia Bălăciţei, cea mai joasă treaptă, Câmpia Blahniţei este alcătuită în mare parte din terasele Dunării şi văile largi ale Drincei şi Blahniţei. Prezenţa unor depresiuni ca Baia de Aramă, Comăneşti - Halânga, a unor văi largi şi a depresiunii de tip subcarpatic a Topolniţei oferă condiţii de locuit şi circulaţie, inclusiv în zonele înalte ale judeţului. Clima judeţului Mehedinţi este temperat-continentală cu influenţe mediteraneene în zona Cazanele şi a municipiului Drobeta-Turnu Severin. Cel mai important curs de apă este fluviul Dunărea, care reprezintă hotarul natural al judeţului pe o lungime de 192 km. Pe teritoriul judeţului Mehedinţi se varsă în Dunăre râurile: Cerna, Bahna, Topolniţa, Blahniţa şi Drincea. În partea de nord-est a judeţului se întinde bazinul râului Motru cu afluenţii Coşuştea şi Huşniţa. Varietatea formelor de relief asigură o structură echilibrată a modului de folosinţă a suprafeţei judeţului, în unele zone, agricultura fiind activitatea de bază a locuitorilor. Conform Recensământului General Agricol din anul 2010, suprafaţa agricolă utilizată reprezenta 52,45 % din suprafaţa totală a judeţului, iar pe clase de mărime a exploataţiilor agricole, cele cu peste 10 hectare, deţineau 38,21 % din total suprafaţă agricolă utilizată. Avantajat de poziţia geografică, cu deschidere la Dunăre, judeţul Mehedinţi a cunoscut încă din vechime o bogată activitate de comerţ, de construcţii şi transporturi navale. Din punct de vedere al organizării administrative, în componenţa judeţului intră 2 municipii (Drobeta-Turnu Severin - reşedinţă de judeţ şi Orşova), 3 oraşe (Baia de Aramă, Strehaia şi Vânju Mare), 61 comune şi 344 sate. Populaţia după domiciliu era la 1 iulie 2019 de 278.662 locuitori, din care 50,6 % populaţie urbană, iar pe sexe, populaţia feminină deţinea o pondere de 50,7 %. Conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, etnia predominantă este cea română 89,3 %, iar religia predominantă este cea ortodoxă 91,4 %. Potenţialul turistic al judeţului Mehedinţi îl formează grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea şi de defileul său, de diversitatea reliefului din zona muntoasă, de existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi artă, unele unice prin valoarea si ineditul lor. Municipiul Drobeta-Turnu Severin, prin poziţia sa, la ieşirea Dunării în defileu, dar şi datorită numeroaselor sale obiective social-istorice şi culturale, ar putea constitui un centru polarizator al industriei turistice mehedinţene. Principalele obiective turistice severinene sunt: Ruinele podului lui Traian (pod construit în perioada dintre războaiele dacice purtate de împăratul Traian împotriva lui Decebal); Castrul Drobeta (realizat în aceeaşi perioadă cu podul lui Traian); Prezentarea judeţului VII Cetatea medievală a Severinului restaurată şi redată circuitului turistic. În partea de sud a municipiului, pe malul Dunării, se află monumentala clădire a muzeului Porţile de Fier, cu secţii de istorie, arheologie, etnografie, ştiinţele naturii şi un deosebit acvariu. Principalele zone turistice ale judeţului, în afara municipiului Drobeta Turnu Severin sunt: Zona Porţile de Fier I, cu defileul Dunării, clisura cu Cazanele Mari şi Mici, lacurile de acumulare, sistemul hidroenergetic şi de navigaţie, numeroase viaducte înălţate deasupra unor văi sălbatice, municipiul Orşova, desfăşurat sub formă de amfiteatru pe malul golfului Cerna, iar deasupra acestuia, Mânăstirea Sfânta Ana. Zona de nord a judeţului, caracterizată prin frumuseţea peisajului. Aici se găseşte oraşul Baia de Aramă unde se poate vizita Biserica Sfinţii Voievozi, ridicată în stil bizantin şi pictată in sec. al XVII-lea. La circa 4 km nord-vest de Baia de Aramă se găseşte complexul carstic Ponoare, reprezentat prin mai multe monumente ale naturii (podul natural de la Ponoare, lacurile carstice Zatonul Mare şi Mic, peştera Ponoare şi platoul de lapiezuri de deasupra peşterii). Tot în această zonă se află peştera Topolniţa, cu o lungime explorată de 10.330 m, fiind a doua ca mărime din ţară. VIII Prezentarea judeţului LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI MEHEDINŢI Cod Cod siruta siruta superior Municipiu/oraş/comună inferior Oraş/sat 109782 DROBETA-TURNU SEVERIN 109808 DUDASU SCHELEI 109773 MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN 109791 GURA VAII 109817 SCHELA CLADOVEI 110063 MUNICIPIUL ORSOVA 110072 ORSOVA 109933 BAIA DE ARAMA 109942 BRATILOVU 109951 BREBINA 109960 DEALU MARE 109924 ORAS BAIA DE ARAMA 109979 MARASESTI 109988 NEGOESTI 109997 PISTRITA 110009 STANESTI 110018 TITERLESTI 110125 STREHAIA 110134 CIOCHIUTA 110143 COMANDA 110152 HURDUCESTI 110161 LUNCA BANULUI 110116 ORAS STREHAIA 110198 MENTI 110205 MOTRULENI 110170 SLATINICU MARE 110189 SLATINICU MIC 110214 STANCESTI 110241 VANJU MARE 110250 BUCURA 110232 ORAS VANJU MARE 110269 NICOLAE BALCESCU 110278 OREVITA MARE 110287 TRAIAN 110303 BALA 110312 BALA DE SUS 110321 BRATESUL 110330 BRATIVOESTI 110349 CAMPU MARE 110358 CARSU 110367 COMANESTI 110296 BALA 110376 CRAINICI 110385 DALMA 110394 IUPCA 110401 MOLANI 110410 RUDINA 110429 RUNCUSORU 110438 SARDANESTI 110447 VIDIMIRESTI 110465 BALTA 110474 COADA CORNETULUI 110483 COSTESTI 110456 BALTA 110492 GORNOVITA 110508 NEVATU 110517 PREJNA 110526 SFODEA 110544 BALACITA 110535 BALACITA 110553 DOBRA 110562 GVARDINITA 110580 BACLES 110615 CORZU 110624 GIURA 110571 BACLES 110633 PETRA 110642 PODU GROSULUI 110651 SELISTIUTA 110660 SMADOVITA 110697 BALVANESTI 110688 BALVANESTI 110704 BALVANESTII DE JOS Prezentarea judeţului IX Cod Cod siruta siruta superior Municipiu/oraş/comună inferior Oraş/sat 110713 CALINESTII DE JOS 110722 CALINESTII DE SUS 110731 PARLAGELE 113867 BRANISTEA 114060 BRANISTEA 113876 GOANTA 110759 BREZNITA-MOTRU 110768 COSOVAT 110777 DELENI 110740 BREZNITA-MOTRU 110786 FAUROAIA 110795 PLAI 110802 TALAPANU 110811 VALEA TEIULUI 110839 BREZNITA-OCOL 110848 JIDOSTITA 110820 BREZNITA-OCOL 110857 MAGHERU 110866 SUSITA 110884 BROSTENI 110893 CAPATANESTI 110900 LUNCSOARA 110875 BROSTENI 110919 LUPSA DE JOS 110928 LUPSA DE SUS 110937 MERIS 110955 BURILA MARE 110964 CRIVINA 110946 BURILA MARE 110973 IZVORU FRUMOS 110982 TIGANASI 110991 VRANCEA 111015 BUTOIESTI 111024 ARGINESTI 111033 BUICESTI 111042 GURA MOTRULUI 111006 BUTOIESTI 111051 JUGASTRU 111060 PLUTA 111079 RADUTESTI 111088 TANTARU 111104 CAZANESTI 111113 ERCEA 111122 GARBOVATU DE SUS 111131 GOVODARVA 111140 ILOVU 111159 JIGNITA 111097 CAZANESTI 111168 PALTINISU 111177 POIANA 111186 ROSIA 111195 SEVERINESTI 111202 SUHARU 111211 VALEA COSUSTEI 111239 CIRESU 111248 BUNOAICA 111220 CIRESU 111257 JUPANESTI 111266 NEGRUSA 111284 CORCOVA 111293 BRETA 111300 CERNAIA 111319 CORDUN 111328 CROICA 111337 GARBOVATU DE JOS 111275 CORCOVA 111346 IMOASA 111355 JIROV 111364 MARU ROSU 111373 PARVULESTI 111382 PUSCASU 111391 STEJARU 111408 VLADASESTI X Prezentarea judeţului Cod Cod siruta siruta superior Municipiu/oraş/comună inferior Oraş/sat 111426 CORLATEL 111417 CORLATEL 111435 VALEA ANILOR 111453 CUJMIR 111444 CUJMIR 111462 AURORA 111471 CUJMIRU MIC 111499 DEVESEL 111505 BATOTI 111514 BISTRETU 111480 DEVESEL 111523 DUNAREA MICA 111532 SCAPAU 111541 TISMANA 111569 DARVARI 111550 DARVARI 111578 GEMENI 112931 DUBOVA 112904 DUBOVA 112922 BAIA NOUA 112940 EIBENTHAL 111596 DUMBRAVA DE JOS 111603 ALBULESTI 110606 BRAGLEASA 111612 DUMBRAVA DE MIJLOC 111621 DUMBRAVA DE SUS 111587 DUMBRAVA 111630 GOLINEASA 111649 HIGIU 111658 ROCSORENI 111667 VALEA MARCULUI 111676 VARODIA 110679 VLADICA 112245 ESELNITA 112254 ESELNITA 111694 FLORESTI 111701 COPACIOASA 111710 GARDOAIA 111729 LIVEZI 111685 FLORESTI 111738 MOSNENI 111747 PESTEANA 111756 PESTENUTA 111765 STROESTI 111774 ZEGUJANI 111783 GARLA MARE 111792 GARLA MARE 111827 GODEANU 111836 MARGA 111818 GODEANU 111845 PAUNESTI 111854 SIROCA 111872 GOGOSU 111881 BALTA VERDE 111863 GOGOSU 111890 BURILA MICA 111907 OSTROVU MARE 111925 GRECI 111934 BALTANELE 111943 BLIDARU 111916 GRECI 111952 SALATRUC 111961 VALEA PETRII 111970 VISINA 111998 GROZESTI 112003 CARCENI 111989 GROZESTI 112012 PASARANI 112021 SUSITA 112049 GRUIA 112030 GRUIA 112058 IZVOARELE 112067 POIANA GRUII 112085 HINOVA 112094 BISTRITA 112076 HINOVA 112101 CARJEI 112110 OSTROVU CORBULUI 112129 HUSNICIOARA 112138 HUSNICIOARA Prezentarea judeţului XI Cod Cod siruta siruta superior Municipiu/oraş/comună inferior
Recommended publications
  • Comunicat De Presa 8 Decembrie 2017
    8 Decembrie 2017 Reabilitare şi modernizare drumuri judeţene, judeţul Mehedinţi Unitatea Administrativ Teritorială Județul Mehedinți, încalitate de Beneficiar, a obţinut finanţare în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, Prioritatea de investiții 6.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale, pentru proiectul “Reabilitare şi modernizare drumuri judeţene, judeţulMehedinţi - DJ562A [Gruia (int.DN56C) – Rogova (int.DN56A)]; DJ563 [int.DN56A – Oprișor (int.DJ561A)]; DJ561A [Oprișor (int.DJ563) – Bălăcița (int. DJ606) – Gvardinița – Bîcleș – int. DJ606A (Plopi)]; DJ606A [ int.DJ561A – Plopi – Izvorălu (int. DJ561A)] ; DJ561A [ int. DJ606A – Tîmna – int. DN6]; DJ607 [int. DN67A (Strehaia) – Grozești – Păsărani – lim. jud. Gorj]”. Proiectulvizeazăreabilitareașimodernizarea a 112,525 km de drumuri județene Valoarea totală a proiectului este de 213.792.063,66 lei (48.260.059,52 euro), din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 207.356.161,42 lei (46.807.259,91 euro), reprezentând 98% din valoarea eligibilă, ia contribuţia proprie este de 6.435.902,24 lei (1.452.799,60 euro), din care 4.231.758,40 lei (955.250,20 euro) reprezintă contribuţia de 2% la cheltuielile eligibile, iar 2.204.143,84 lei (497.549,40 euro) contribuţia la cheltuielile neeligibile. Obiectivul general al proiectului este creşterea gradului de mobilitate şi accesibilitate
    [Show full text]
  • Autorizatii 2002-2021
    MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DROBETA” AL JUDEŢULUI MEHEDINŢI EVIDENŢA AUTORIZAŢIILOR DE SECURITATE LA INCENDIU EMISE ÎN PERIOADA 2002–2021 ÎN JUDEŢUL MEHEDINŢI Număr Nr. autorizaţie de Denumirea titularului Adresa/Denumirea construcţiei pentru care a fost emisă autorizaţia crt. securitate la autorizaţiei de securitate la incendiu incendiu 2002 MUN. DROBETA TURNU SEVERIN, B-DUL REVOLUTIEI 16-22 DECEMBRIE 1989, 1. 604071 SC PETROM SA NR.21G BENZINARIE NR. 7 COM. ŞIMIAN 2. 604072 BUZGURE CONSTANTIN DANIEL MOTEL BALOTA COM. STANGACEAUA, CALEA CRAIOVEI, KM. 281 3. 604073 STEFANOIU EUGEN STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI DROBETA TURNU SEVERIN, STR. TRAIAN, NR. 47A 4. 604075 GHEORGHICEANU FLORIN MAGAZIN MUN. DROBETA TURNU SEVERIN, STR. NUFERILOR 5. 604076 MLADIN LAVINIA ADELAIDA AMENAJARE SPATIU COMERCIAL INTR-UN IMOBIL DE LOCUIT MUN. DROBETA TURNU SEVERIN, B-DUL I.C. BRATIANU COLT CU B-DUL MIHAI 6. 604077 SC OMV ROMANIA SRL VITEAZU STATIE PECO MUN. DROBETA TURNU SEVERIN, STR. AEROPORTULUI, NR. 3 7. 604078 SC ABC SYSTEMS SRL STATIE IMBUTELIERE OXIGEN COM. OPRISOR 8. 604079 BALACEANU VALTER IOANIDE STATIE PECO TRANSPORTABILA MUN. DROBETA TURNU SEVERIN, STR. I.L. CARAGIALE, NR. 39 9. 604080 A.F. TROPICAL 2002 SPATII CAZARE 1 MUN. DROBETA TURNU SEVERIN, INTERSECTIA B-DUL MIHAI VITEAZU CU STR. 10. 604081 SC FLORA SERCOM SA PRIVIGHETORILOR STATIE PECO TRANSPORTABILA SC FONTEGAS ROCCADASPIDE COM. SIMIAN 11. 604082 ITALIA SRL DEPOZIT DE GAZ BUTAN MUN. DROBETA TURNU SEVERIN, STR. BANOVITEI, NR. 46 12. 604083 SC BERE SPIRT SA INSTALATIE DISTILARE-RAFINARE 2003 MUN. DROBETA TURNU SEVERIN, STR.
    [Show full text]
  • Alawi 1 Hayla Alawi Pamela J Mackintosh Undergraduate
    Alawi 1 Hayla Alawi Pamela J Mackintosh Undergraduate Research Award May 8th, 2020 Jeju Island, the Three Clans Myth, and Women Divers: Female Importance in Jeju’s Cultural History Introduction Jeju1 Island, officially the Jeju Special Self-Governing Province, lies 90 kilometers off the southern coast of the Korean peninsula and forms a province of South Korea. It is an interesting place, considered by many historians to be unique from mainland Korea before it was absorbed into the larger state, with fascinating cultural phenomena and a murky past. Although there is not much scholarship on the early history of Jeju2 and little in the written record about the island, it is possible to theorize what early Jeju cultural history may have looked like through a combined examination of the island’s mythology and modern-day culture. To gain a greater understanding of what early Jeju human culture may have looked like, I will examine the Myth of the Three Clans of Jeju Island, Jeju’s most prominent foundation myth. It is not the only foundation myth originating from the Korean Peninsula, but it is unique in that it features a key reversal between the roles of men and women in a narrative that is otherwise similar to other Korean foundation myths, the rest of which are found on mainland Korea. Myths can be thought of as reflecting a people’s society, culture, and perceived history, so the nature of 1 Note on Korean romanization: both the Revised Romanization of Korean (RR) and the McCune-Reischauer (MR) systems of Korean romanization will be used in this paper.
    [Show full text]
  • The Herpetofauna of the South-Western Part of Mehedinţi County, Romania
    North-Western Journal of Zoology Vol. 5, No. 1, 2009, pp.142-164 P-ISSN: 1584-9074, E-ISSN: 1843-5629 Article No.: 051115 The herpetofauna of the south-western part of Mehedinţi County, Romania Severus D. COVACIU-MARCOV1,*, Alfred Ş. CICORT-LUCACIU1,2, Ovidiu GACEU3, István SAS1,2, Sara FERENŢI1 and Horia Vlad BOGDAN2 1. University of Oradea, Faculty of Sciences, Department of Biology; Universităţii str.1, Oradea 410087, Romania. 2. “Babeş-Bolyai” University, Faculty of Biology and Geology; Kogălniceanu str.1, Cluj-Napoca 400084, Romania. 3. University of Oradea, Faculty of of History, Geography and International Relations, Department of Geography, Tourism and Territorial Fitts, Universităţii str.1, Oradea 410087, Romania * Corresponding author: S.D. Covaciu-Marcov, E-mail: [email protected] Abstract. The south-western part of Mehedinţi County comprises many herpetofauna species, compared to most regions in Romania. This is how we managed to encounter 14 amphibian species (Salamandra salamandra, Lissotriton vulgaris, Triturus cristatus, Triturus dobrogicus, Bombina bombina, Bombina variegata, Pelobates fuscus, Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Pelophylax ridibundus, Pelophylax lessonae, Rana dalmatina, Rana temporaria) plus Pelophylax kl. esculentus and 15 reptile species (Emys orbicularis, Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Podarcis muralis, Podarcis taurica, Darevskia praticola, Anguis fragilis, Zamenis longissimus, Dolichophis caspius, Coronella austriaca, Natrix natrix, Natrix tessellata, Vipera ammodytes). Salamandra salamandra, Bombina variegata and Rana temporaria were identified at very low altitudes, lower than any other indication from Romania up to present. This is explained by the fact that mountain valleys, bearing here a typical aspect, reach all the way to the Danube, carrying with them the occurring species.
    [Show full text]
  • Lista Fondurilor Şi Colecţiilor Date În Cercetare De Către Serviciul
    Lista fondurilor şi colecţiilor date în cercetare de către D.J.A.N. Mehedinţi Anii Nr. crt Nr. inv. Denumirea fondului u.a. extremi 0 1 2 10 Administraţia Asigurărilor de Stat (ADAS) – sucursala 1 350 judeţului Mehedinţi 1968-1977 72 Administraţia Dunării de Sus – secţia Căi Navigabile 2 425 Turnu Severin 1921-1976 242 3 140; 364 Administraţia Financiară a judeţului Mehedinţi 1918-1981 843 4 22, 263 Administraţia plăşii Muntelui (Cerna) 1832-1942 129 5 558; 735 Administraţia Porţilor de Fier Orşova 1838-1977 1986 Agenţia Navigaţiei Fluviale Române (N.F.R.) Turnu 6 103 Severin 1926-1946 62 Antrepriza de Construcţii Industriale (A.C.Ind.) 7 840 Drobeta - Turnu Severin 1963-1998 118 Apărarea Locală Antiaeriană (A.L.A.) – Statul Major 8 399 al oraşului Turnu Severin 1951-1968 4 Apărarea Locală Antiaeriană (A.L.A.) – Statul major 9 362 al raionului Strehaia 1952-1967 1 Asociaţia Corpului Didactic Secundar - secţia Turnu 10 844 Severin 1930-1949 1 Asociaţia Generală a Absolvenţilor Şcolilor Superioare 11 255 de Comerţ – filiala Mehedinţi 1922-1935 3 12 250 Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Mehedinţi 1920-1950 26 Asociaţia Română pentru Legături cu Uniunea 13 827 Sovietică – filiala Mehedinţi 1946-1947 2 72, 379; 14 385 Atelierele C.F.R. Turnu Severin 1920-1990 1045 15 383 Atelierul Naval Orşova 1950-1975 172 16 897 Banca Agrară Cluj S.A. – agenţia Orşova 1911-1947 44 17 654 Banca Agricolă - filiala raionului Baia de Aramă 1954-1960 35 18 655 Banca Agricolă - filiala raionului Orşova 1955-1960 4 19 416 Banca Agricolă - filiala raionului Turnu Severin 1955-1960 3 20 896 Banca de Credit S.A.
    [Show full text]
  • Volume with All Papers
    Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018 MEDIATING GLOBALIZATION: IDENTITIES IN DIALOGUE eISBN: 978-606-93692-8-9 Section: Language and Discourse All responsibility regarding the contents of the published works belongs to the respective authors Edited by: The Alpha Institute for Multicultural Studies Moldovei Street, 8 540522, Tîrgu Mureș, România Tel./fax: +40-744-511546 Published by: ‖Arhipelag XXI‖ Press, Tîrgu Mureş, 2017 Tîrgu Mureş, România Email: [email protected] 2 Section: Language and Discourse Contents FREEDOM AND PARADOX IN LIVIU REBREANU’S WORK Doina Butiurca Assoc. Prof. Dr. Habil.Faculty of Technical and Human Sciences in Târgu-Mureş, Sapienţia University in Cluj-Napoca ........................................................................................................................................................... 8 LE CHAMP SÉMANTIQUE DU MOT ARGENT Adela-Marinela Stancu Assoc. Prof., PhD, University of Craiova ........................................................................................................................... 14 ON THE CONCEPT OF ‘GENRE’ IN DISCOURSE ANALYSIS: THE LEGAL DOMAIN Simina Badea Assoc. Prof., PhD, University of Craiova ........................................................................................................................... 19 LA TRADUCTION DU LANGAGE GASTRONOMIQUE : ENJEUX ET DEFIS Maria Elena Milcu Assoc. Prof., Hab. Dr., ”Lucian Blaga” University of Sibiu
    [Show full text]
  • CEZ Distribuţie Execută Lucrări Programate În Reţelele Electrice
    ÎNTRERUPERI PROGRAMATE – JUDEŢUL MEHEDINŢI, SĂPTĂMÂNA 30 SEPTEMBRIE – 06 OCTOMBRIE 2013 CEZ Distribuţie execută lucrări programate în reţelele electrice pentru creşterea gradului de siguranţă şi continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, precum şi a îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite. CEZ Distribuţie anunţă întreruperea furnizării energiei electrice la consumatorii casnici şi agenţii economici, astfel: Interval orar Data de întrerupere Localitatea Zona de întrerupere 10:00 – 17:00 Obârşia Cloşani Satele: Obârşia Cloşani, Godeanu Satele: Baia de Aramă, Negoieşti, Brebena, Pistriţa, Dealu Mare, Titerleşti, 10:00 – 17:00 Baia de Aramă Mărăşeşit, Stăneşti Sat Gârla Mare, PTA SC Panador, PTA Moara Gârla Mare, PTA Piscicola 10:00 – 17:00 Gârla Mare Gârla Mare, PTA Orange Gârla Mare.. 09:00 – 16:00 Cujmir Satele: Cujmir, Cujmir Mic 30.09 09:00 – 17:00 Dr. Tr. Severin Străzile: Banatului, Transilvaniei, Crişana, Anghel Saligni 10:00 – 12:00 Vânju Mare PTAB SI Fotovoltaice, PTA Pasat Ion 12:00 – 16:00 Vânjuleţ Sat Vânjuleţ 12:00 – 16:00 Devesel Sat Scăpău 10:00 – 13:00 Izvorul Bârzii Satele: Halânga, Răscoleşti 09:00 – 16:00 Gârla Mare PTA IJPF Vrata 01.10 10:00 – 16:00 Balta Satele Balta Străzile: Grigorescu, Pandurului, Călăraşi, Topolniţei (între str. Traian şi str. 12:00 – 15:00 Dr. Tr. Severin Grigorescu), Traian (între str. Călăraşi şi CPL), Restaurant Grande OK, Şcoala generală Nr. 9, Fabrica de Pâine din cart. Tabaci, Restaurant London Străzile: Grigorescu, Pandurului, Călăraşi, Topolniţei (între str. Traian şi str. 02.10 12:00 – 15:00 Dr. Tr. Severin Grigorescu), Traian (între str. Călăraşi şi CPL), Restaurant Grande OK, Şcoala generală Nr.
    [Show full text]
  • Between Tradition and Modernity. Case Study: Oltenia Region, Romania
    HUMAN GEOGRAPHIES – Journal of Studies and Research in Human Geography (2010) 4.1, 105-119 www.humangeographies.org.ro DEMOGRAPHIC BEHAVIOUR OF THE ROMA POPULATION – BETWEEN TRADITION AND MODERNITY. CASE STUDY: OLTENIA REGION, ROMANIA Mihaela-Daniela Predaa* aFaculty of Geography, Bucharest University, Bucharest Romania Abstract: Analyzing the demographic behavior of the Roma population is a difficult endeavor due to the fact that the available statistical data concerning this population’s exact number presents significant errors. Considering the fertility data, to which we should add the mortality rates, we appreciate that Roma, as an ethnic group, have had a mostly ascending evolution from a demographical point of view - and this situation isn’t always reflected by the statistics. As far as the fertility data goes, its level is dictated by a series of factors whose detailed analysis shows a past preference for a high number of children per family, specifically for the continuously nomadic tribes, also associated with increased values of fertility rates which perpetuated to this day. The mortality values registered within the Roma population fall within the standard values for the entire population - differences were spotted by analyzing the infant mortality. On a final note, these indicators are meant to present inequalities based on the living standards of the population. The analysis of migrants as an important component of the migratory movement brings into discussion one of the most current subjects: that of the percentage of Roma population that participate to the international migration flow. The preference for destination countries, which in most cases is attributed to their previously nomadic traditional life style, is determined by a series of factors, the most important of which being their financial situation.
    [Show full text]
  • Commission Implementing Regulation (EU) 2019/663
    Official Journal L 112 of the European Union ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ Volume 62 English edition Legislation 26 April 2019 Contents II Non-legislative acts INTERNATIONAL AGREEMENTS ★ Notice concerning the entry into force of the Agreement establishing the EU-LAC International Foundation ..................................................................................................................... 1 ★ Council Decision (EU) 2019/658 of 2 March 2015 on the signing, on behalf of the Union and of the Member States, of the Protocol amending the Agreement on maritime transport between the European Community and its Member States, of the one part, and the government of the People's Republic of China, of the other part, to take account of the accession of the Republic of Croatia to the European Union ................................................. 2 ★ Council Decision (EU) 2019/659 of 8 April 2019 on the conclusion, on behalf of the Union and of the Member States, of the Protocol amending the Agreement on maritime transport between the European Community and its Member States, of the one part, and the government of the People's Republic of China, of the other part, to take account of the accession of the Republic of Croatia to the European Union ................................................. 3 Protocol amending the Agreement on maritime transport between the European Community and its Member States, of the one part, and the government of the People's Republic of China, of the other part 5 REGULATIONS ★ Commission Implementing Regulation
    [Show full text]
  • Sea Deity Beliefs of the Kuroshio Oceanic Cultural Sphere: Maritime
    Island Studies Journal, 13(1), pp. 171-184 Sea deity beliefs of the Kuroshio oceanic cultural sphere: maritime traditions and cultural interaction among Jeju Island, Zhoushan Archipelago, and the Ryukyu Islands Nam-chun Heo Jeju National University, South Korea Jeju Marine Life and Culture Research Team, Center for Jeju Studies, South Korea [email protected] Hyun-jeung Lee Jeju National University, South Korea Jeju Marine Life and Culture Research Team, Center for Jeju Studies, South Korea [email protected] ABSTRACT: This study analyzes sea the deity myths of Jeju Island (Korea), the Zhoushan Archipelago (China), and the Ryukyu Islands and Kyushu Region (Japan). The folk culture permeating this region is a common creation produced by long-term interactions among the islands via the Kuroshio Current, starting with primordial sea imagery. Jeju, on the last branch of the Kuroshio Current, was positioned to embrace the cultures of the Korean Peninsula, the Japanese archipelago, and north and south China. Jeju’s people had opportunities to absorb oceanic culture, such as oceanic beliefs, myths, and rituals that moved along the maritime route. However, Jeju’s historical political relations, such as conflict, negotiation, conquest, and submission, shaped and supplemented the maritime traditions. The religious system slowly changed over time, and yet the islanders maintained a sense of identity derived from the ocean. This collective identity relates to the fact that many elements of the Kuroshio oceanic cultural sphere simultaneously existed on various small regional islands across the region. Keywords: Jeju Island, Korea, Kuroshio Current, maritime traditions, oceanic cultural sphere, Ryukyu Islands, sea deity beliefs, Zhoushan Archipelago https://doi.org/10.24043/isj.55 © 2018—Institute of Island Studies, University of Prince Edward Island, Canada.
    [Show full text]
  • C a P I T O L U L
    Anuarul Statistic al Judeţului Mehedinţi 2017 INDICATORI PE LOCALITĂŢI 2 0 1 6 20. G1 SUPRAFAŢA TOTALĂ LA SFÂRŞIT AN 2014 1 - în ordine descrescătoare - ha - OBIRSIA DE CAMP PRISTOL BRANISTEA SOVARNA V INJULET ROGOVA GRECI STINGACEAUA GROZESTI GODEANU CORLATEL CUJMIR BROSTENI VOLOIAC BILVANESTI VRATA VANATORI BREZNITA-M OTRU OBIRSIA-CLOSANI CIRESU M UNICIPIUL ORSOV A M UNICIPIUL DTS POROINA MARE FLORESTI PONOARELE GARLA M ARE SALCIA BUTOIESTI SIMIAN LIVEZILE OPRISOR DIRV ARI IZV ORU BARZII HINOV A GRUIA PODENI PADINA HUSNICIOARA SISESTI CORCOVA DUM BRAV A PUNGHINA MALOVAT ILOVAT ILOVITA CAZANESTI VLADAIA ORAS BAIA DE ARAMA SVINITA TIMNA ORAS V INJU M ARE BREZNITA-OCOL BALACITA JIANA BALA DEV ESEL ORAS STREHAIA PATULELE BACLES GOGOSU PRUNISOR BALTA BURILA M ARE ISVERNA DUBOV A ESEL NIT A 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000 18000 20000 1 Până la finalizarea acţiunii de cadastrare a ţării, de către Agenţia de Cadastru şi Publicitate imobiliară, seriile de date prezentate vor rămâne blocate la nivelul anului 2014. Fondul funciar, după modul de folosinţă pe judeţe/localităţi, reprezintă terenurile aflate în proprietatea deţinătorilor în rază administrativă. 20 224 20. G2 POPULAŢIA DUPĂ DOMICILIU LA 1 IULIE 2016 - în ordine descrescătoare - persoane - CIRESU GODEANU PODENI BILV ANESTI DUBOV A SVINITA POROINA MARE BALTA OBIRSIA-CLOSANI SOVARNA GRECI PADINA ILOVAT HUSNICIOARA CORLATEL STINGACEAUA ILOVITA DUM BRAV A ROGOV A BREZNITA-M OTRU PRISTOL LIVEZILE VLADAIA VOLOIAC OBIRSIA DE CIM P BRANISTEA V INJULET BICLES V ANATORI PRUNISOR VRATA GROZESTI BURILA M ARE CAZANESTI ISVERNA OPRISOR PONOARELE FLORESTI DIRV ARI SISESTI MALOVAT BALACITA SALCIA BROSTENI IZV ORU BIRZII HINOV A ESEL NIT A DEV ESEL GRUIA BUTOIESTI PUNGHINA TIMNA CUJMIR GARLA M ARE PATULELE BALA BREZNITA-OCOL GOGOSU JIANA ORAS BAIA DE ORAS V INJU M ARE CORCOVA SIMIAN ORAS STREHAIA MUNICIPIUL ORSOVA 13000 12000 11000 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Notă: fără Municipiul Drobeta Turnu Severin (108850 persoane) 20 225 20.1.
    [Show full text]
  • General Framework and Application to Jiu River Basin in Romania Collected Data - Draft Version 0.3 for Internal Use Only
    G2G.nl-short Programme, including Environmental Facility for New Member States (NMS), Candidate Countries (CC), Potential Candidate Countries (PCC) and other eligible countries REPORT no. 3. General Framework and Application to Jiu river basin in Romania Collected data - draft version 0.3 for internal use only - Integrated Solutions for Soil and Water Problems (ISSWaP) General Framework and Application to Jiu river basin in Romania Bodem+, on behalf of The Netherlands Ministry of Housing, Spatial Planning and the Environment, The Netherlands In cooperation with Ministry of Environment - Romania March 2010 , revision Colofon Title : General Framework and Application to Jiu river basin in Ro- mania; Collected data Project : Integrated Solutions for Soil and Water Problems (ISSWaP General Framework and Application to Jiu river basin in Ro- mania Clients : EVD – Netherlands Ministry of Environment and Planning, Romanian Ministry of Environment Project number : Status and version : Draft version 0.3 Date : March 24, 2010 Authors : Remco van Ek, Ebel Smidt, Frank Vliegenthart, Daniela Du- dau, Constantin Carlan, Ioana Groza, Florentina Nanu E-mail teamleader : [email protected] Project director : Ton Honders E-mail project director : , revision Page 2 of 136 Table of contents 1 Introduction ...............................................................................................................5 2 General description of the soil and watersystem ........................................................9 2.1 Air...........................................................................................................................10
    [Show full text]