ICSI Rm. Vâlcea - Înavangarda Implementării Șidezvoltării Tehnologice Aenergiilor Regenerabile

Proiecte desuccesînAdministraţia Publicălocalăşicentrală intelligent management Proiecte desuccesînAdministraţia Publicălocalăşicentrală internațional versus ERP: local ascunse și costuri economii VDI, între MCTI/MCSI 12 ani.Saga Nr. 144/15aprilie-15mai2012 ICSI Rm. Vâlcea - înavangarda implementării șidezvoltării tehnologice aenergiilor regenerabile

EDITORIAL RECOMANDĂRI

Company focus De la tendințe la referințe 24 În IT, schimbarea face parte din ADN, atât la nivel de concepte și tehnologii, cât și de marketing. Pentru a produce valoare și pentru a se adapta la mersul economiei reale, industria se reinventează permanent, de cele mai multe ori laboratorul de creație fiind companiile și piețele mature. Globalizarea face însă ca toate aceste noutăți tehnologice să pătrundă rapid și pe piețele emergente, cum este cea locală. Inevita- bil însă, se produce un decalaj între mesajele de marketing ale vendorilor și capacitatea pieței de a „consuma“ aceste noi tehnologii. Am întâlnit situații în care nici chiar vendorii înșiși nu erau Business Solutions pregătiți pentru livra noile concepte, pionieratul fiind întotdeauna un demers consumator de resurse și inventivitate. Toată industria dorește să profite de un concept nou, a se vedea comunicarea intensă din jurul Cloud Computing, însă este o cale lungă de la tendințe la referințe. Pentru a recolta, ogorul trebuie mai întâi desțelenit, arat, însămânțat etc. Iar pentru asta este nevoie de un efort conjugat: vendori, consultanți, 40 presă etc. Mă surprind afirmațiile unor oficiali despre imaturitatea pieței pe anumite orizontale tehnologice și despre clienți lipsiți de interes, atâta vreme cât eforturile făcute de companiile lor pentru promovarea soluțiilor respective sunt minime. Și nu mă refer aici la publicitate, ci la realizarea unor studii de caz la clienții early adopters, la dezbarea subiectului în public, la implicarea în anchetele facute de presă etc. Recent, am avut o discuţie amuzantă cu un vendor de CRM care încerca să mă convingă că ei vând o anumită soluţie pe piaţa locală, însă, la întrebarea repetată dacă există un client, răspunsul a fost NU. Mai trebuie amitit şi că discuţia cu pricina fusese iniţiată de mine şi nu era demersul logic al unei companii care vinde CRM de a interacţiona cu un jurnalist care scrie pe subiectul cu pricina. Din păcate, cazul nu este singular, iar ce nu înțeleg aceste Industry Watch companii este că între „vând“ și „aș vrea să vând“ este o diferență majoră, pe care unii nu prea reușesc să o acopere. 48

5 Sumar

Market Watch Top Story 6 12 ani. Saga MCTI/MCSI

Cover Story 12 ICSI Rm. Vâlcea – în avangarda implementării și dezvoltării tehnologice a energiilor regenerabile 16 18

Managerial Tools Opinia consultantului 32 26 16 Managementul proiectelor ﬁ nanţate cu fonduri europene. Servicii marca PMSolutions

Project Management 18 Crește piaţa de training 54 în project management 21 TotalSoft la Saudi Arabian Energy EPC Projects

Company Focus 56 22 Succesul SmartID se datorează experienţei și competenţelor unice în proiecte de mobilitate

23 Interviuri Mituri și adevăruri despre SIUI 22 Daniel Boangiu, Managing Partner Sales & Operations Director Smart ID: Succesul SmartID se datorează experienței și competențelor unice în proiecte de mobilitate 24 23 Dragoș Dobran, directorul departamentului eHealth din SIVECO: Asseco SEE România consolidea- ză parteneriatul cu Symantec Mituri și adevăruri despre SIUI

6 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Sumar

Business Solutions Tehnologie Comunicaţii ERP 40 52 Backup și deduplicare, Cinci pași pentru migrarea la IPv6 26 de la benzi la D2D ERP: local versus internaţional Storage Cloud Computing 54 Cum protejăm 42 datele din telefonul mobil? 29 VDI, între economii HP extinde stocarea convergentă și costuri ascunse Femei în tehnologie cu un sistem All Solid-State Disk DM Mobilitate 56 Tineri pentru tineri: 30 44 Girls Programming Camp 3 miliarde de pagini Codurile de bare 2D reinventează sunt printate zilnic! tot mai multe procese de business Editor: Fin WATCH Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3 Cercetare parter, 030775, sector 3, Bucureşti Tel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30; Inovare 46 redactie@fi nwatch.ro Securitatea, un subiect www.marketwatch.ro P.O. Box 4-124, 030775 fi erbinte în mediul mobil Director General FIN WATCH: 32 Cãlin.Mãrcuşanu@fi nwatch.ro Inovarea durabilă în România: PUBLISHER MARKET WATCH: Industry Watch Gabriel.Vasile@fi nwatch.ro himeră sau traseu obligatoriu? Redacția: Redactor-şef: Radu.Ghiț[email protected] Administraţie publică Redactori: [email protected] Consultanți: Valentina.Neacş[email protected] Automatizări industriale [email protected] Publicitate: 47 Director: Alexandru.Batali@fi nwatch.ro Avansis – O soluţie Art Director: Cristian Simion 35 de integrare a informaţiei în APL Foto: Septimiu Şlicaru ([email protected]) Soluţii complete pentru Abonamente: redactie@fi nwatch.ro automatizări industriale Distribuție: Director: Elena Corneanu și sisteme de măsură Sorin Pârvu Tipar: Tipografi a REAL Data închiderii ediției: 48 10 aprilie 2012 Tehnologii Datele sensibile din compania dumneavoastră. Chiar aveţi con- NOTÃ: Reproducerea integralã sau parțialã generice esenţiale a articolelor sau a imaginilor apãrute în revistã trol 100% asupra lor? este permisã numai cu acordul scris al editurii. Fin Watch nu îşi asumã responsabilitatea pentru eventualele modifi cãri ulterioare apariției revistei. 36 Fin Watch SRL este membru al Biroului Român Europa mizează pe KET. pentru Auditarea Tirajelor – BRAT. Market Sunt aceste tehnologii 49 Watch este o publicație auditatã BRAT. accesibile și României? A virtualiza sau a nu virtualiza?

Lumea Geospațială Copertă 50 Prof. univ. dr. Managementul identităţii – Ioan Ştefănescu, 38 un proiect MCSI embrionar Soluţii geospaţiale pentru director general companiile de utilităţi. Exemple ICSI Rm. Vâlcea de bune practici internaţionale 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 7 Market Watch Top Story 12 ani. Saga

Este greu de urmărit evoluția unei inițiative legis- Dan Nica, lative în domeniul IT&C din România. Motivul: în 12 ani de existență, ministerul aferent (MCTI până decembrie 2000 – iulie 2004 1985 – Facultatea de Electronică în 2009, MCSI până în prezent) a avut nu mai şi Telecomunicaţii, Iaşi puțin de 8 titulari. „O rotație mai mare decât cea normală la conducerea ministerului”, după cum În timpul mandatului lui Nica sunt lansate: Sistemul Electronic Naţional (www.e-gu- observa premierul Tăriceanu în 2008. Nu doar „du- vernare.ro); Sistemul electronic de atribuire rata medie de viață” redusă îngreunează urmări- a autorizaţiilor de transport internaţional rea evoluției, ci și faptul că numeroase inițiative de marfă (www.autorizaţiiauto.ro) – noiembrie 2003; Sistemul electronic de achiziţii legislative și proiecte ale ministerului au fost re- publice (SEAP) (www.e-licitatie.ro) – mar- luate sub diverse titulaturi și cu modificări mai tie 2002. mici sau mai mari de majoritatea succesorilor lui Apoi Nica realizează, pe bandă rulantă: informatizarea şedinţelor de guvern, sisteme- Dan Nica. Este greu de decelat unde este vorba le electronice de informare și plată a taxelor de „preluarea ștafetei” sau de „reinventarea” unei și impozitelor locale, colectarea electronică inițiative anterioare. Radu Ghiţulescu / Luiza Sandu a datelor statistice, declaraţii vamale online, sistem informatic integrat viza online, sistemul electronic de votare utilizat de per- inisterul Comunicațiilor și administrației publice, „Economia bazată sonalul militar şi poliţiştii aflaţi în misiuni Tehnologiei Informației a fost pe cunoaștere”, strategia „Orizont - 2025”, oficiale în Irak, Afganistan, Bosnia-Herţe- Mînființat în anul 2000, odată cu stimularea și susținerea dezvoltării secto- govina şi Kosovo. guvernarea Adrian Năstase, care a lansat rului de comunicații, serviciul universal. La doi ani de la venirea la MCTI, Nica mai multe politici și strategii IT&C: Primul ministru MCTI a fost Dan Nica. lansează proiectul „Economia bazată pe înființarea MCTI, înființarea Grupu- El a pus bazele unor proiecte abandonate cunoaştere”, care a avut ca obiectiv crearea a lui pentru Promovarea Tehnologiei sau reluate sub diverse denumiri de ma- aproximativ 300 de reţele virtuale locale în Informației, trecerea României la Soci- joritatea succesorilor săi. mediul rural pentru a furniza informaţii şi etatea Informațională, informatizarea

Adriana Iuliu Dan Nica Zsolt Nagy Țicău Winkler PSD UDMR PSD UDMR decembrie 2000 decembrie 2004 ◆ iulie ◆ iulie 2007 iulie 2004 ◆ iunie 2007 ◆ decembrie 2004 decembrie 2007 2000 2004 2004 2007 8 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Market Watch Top Story MCTI/MCSI

servicii către cetăţeni. Adriana Țicău și acum: „Considerăm că este absolut ne- În 2004, MCTI a lansat două sisteme dedi- cesară dezvoltarea unui astfel de cadru de cate acţiunilor de prevenire şi combatere a iulie – decembrie 2004 interoperabilitate, deja lucrăm în această criminalităţii informatice: www.eFrauda.ro 1994 – Facultatea de Automatică direcţie”, spun actualii oficiali ai MCSI. – în prezent Serviciul de Combatere a Cri- şi Calculatoare, secţia calculatoare, minalităţii Informatice din Poliția Română Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iași Zsolt Nagy și www.ceris.ro – Centru de expertiză şi răspuns la incidente de securitate infor- Până la numirea ca ministru al MCTI, decembrie 2004 – iunie 2007 matică, ultimul fiind reluat de ministrul Adriana Țicău a fost Secretar de Stat pentru 1995 – Facultatea de Automatică și Cal- Vreme, sub denumirea Centrul Naţional de Tehnologia Informaţiei în MCTI. culatoare, profilul Știința Sistemelor și a Răspuns la Incidente de Securitate Ciberne- În cele șase luni de mandat, Adriana Țicău Calculatoarelor, Universitatea Tehnică tică – CERT-RO. a continuat proiectele începute de pre- din Cluj-Napoca Piața de comunicații este liberalizată la 1 decesorul său. O preocupare constantă a ianuarie 2003, iar în 2004 MCTI acordă ocupanților portofoliului MCTI-MCSI este Zsolt Nagy este primul ministru MCTI primele 2 licențe pentru servicii de comu- cea legată de crearea unui cadru de intero- în Guvernul Tăriceanu. nicaţii mobile de generaţia a treia. perabilitate în administrația publică. Însă Este considerat promotorul relansării MCTI realizează cea de a doua etapă a nici până în ziua de azi acesta nu este activ. Cosmote pe piața de telefonie mobilă din procesului de privatizare a Romtelecom, în Țicău a solicitat informaticienilor din ad- România. Cosmorom, aflată în pragul urma căreia OTE a devenit acționar majo- ministraţia publică să trimită sugestii şi ob- falimentului, era un obstacol în fața dezide- ritar. servaţii la proiectul de act normativ privind ratului de a lista pe bursă Romtelecom. În Implementarea serviciului universal începe cadrul de interoperabilitate și era optimistă urma negocierilor cu partenerii greci, s-a în anul 2004, iar Sistemul Naţional Unic în ceea ce privește finalizarea acestuia foarte ajuns la etapa preluării și investiției directe pentru Apeluri de Urgenţă (112) funcționa rapid. Din păcate, nu s-a mai auzit nimic de către Cosmote Grecia. în 13 județe până la finalul lui 2004. despre el. Privatizarea Poştei Române și a SNR, pre- În iulie 2004, Dan Nica pleacă din minister, Un proiect de lege privind interoperabili- conizate să se perfecteze în cei patru ani de pentru a se ocupa de campania electorală tatea sistemelor informatice a fost inițiat în guvernare ai Guvernului Tăriceanu, trenea- a PSD. 2010 de Dan Nica, însă a fost respins defini- ză până în ziua de azi. tiv de către Parlament. Nagy a continuat proiectul „Economia ba- La cadrul de interoperabilitate se lucrează zată pe cunoaștere” început în mandatul lui

Valerian Răzvan Karoly Gabriel Sandu Vreme Şerban Mustea Borbely PD-L UDMR PD-L PD-L decembrie 2008 decembrie 2007 ◆ septembrie 2010 februarie 2012 ◆ septembrie 2010 ◆ ◆ decembrie 2008 februarie 2012 prezent 2007 2008 2010 2012 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 9 Market Watch Top Story

Nica și a demarat în 2005 programul City- afaceri”, declara Winkler la acea vreme. de stat la Romtelecom, şi înfiinţarea Orga- Net, care avea în vedere dezvoltarea de Iuliu Winkler a pus un accent deosebit nismului Intermediar pentru Promovarea „Oraşe digitale”. Proiectul a fost continuat pe gestionarea proiectelor finanţate din Societăţii Informaţionale, cu atribuţii în în mandatele Sandu și Vreme. Fonduri Structurale în domeniul IT&C. A gestionarea fondurilor structurale şi imple- În timpul mandatului lui Nagy a fost lansat continuat proiectul „Economia Bazată pe mentarea măsurilor Programului Operaţi- proiectul „Ghișeu virtual de plăți”, devenit Cunoaştere” și proiectul „Hotspot în zone onal Sectorial „Creşterea Competitivităţii funcțional pentru plata taxelor și impozi- publice pentru furnizarea de servicii Inter- Economice“. telor abia în 2011. În 2006, doar amenzile net către populaţie”. rutiere puteau fi plătite online, prin www. Odată cu plecarea la Bruxelles ca europar- ghiseul.ro. lamentar a lui Iuliu Winkler, este numit în În 2006, MCTI a lansat spre consultare pu- funcția de ministru MCTI, Károly Borbély. blică Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic Károly Borbély Valerian Vreme pentru Apeluri de Urgență 112. 17 luni Un an mai târziu este creat brandul sec- decembrie 2007 – decembrie 2008 torial de export, RomaniaIT, destul de 1999 – Facultatea de Management controversat, mulți specialiști din industrie Turistic și Comercial Cluj-Napoca din susținând că acesta nu e necesar, și care a cadrul Universității „Dimitrie Can- Gabriel Sandu fost folosit la câteva târguri, ultima oară în temir” din București 22 luni acest an la Mobile World Congress. În 2007 este înființată Autoritatea Naţională Mandatul lui Károly Borbély, ultimul din pentru Serviciile Societăţii Informaţionale seria miniştrilor UDMR la MCTI, a debutat (ASSI), care preia atribuţiile Inspectoratului cu o procedură de infringement declanşată General pentru Comunicaţii şi Tehno- de CE. Procedura a avut ca obiect localiza- logia Informaţiei, fiind responsabilă de rea apelantului în Sistemul 112, MCTI fiind funcționarea www.e-guvernare.ro, www.e- responsabil cu implementarea Sistemului Karoly Borbely licitatie.ro, www.autorizatiiauto.ro. Minis- Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 12 luni trul Sandu o desființează doi ani mai târziu. (SNUAU). În iunie 2007, Zsolt Nagy este suspendat La scurt timp după preluarea funcţiei de că- din funcție, fiind anchetat în dosarul priva- tre Borbely, în decembrie 2007, MCTI emi- tizărilor strategice și acuzat de sprijinire a te un comunicat prin care pasează sarcina unui grup infracțional organizat, cu carac- informării publicului despre SNUAU 112 Iuliu Winkler ter transnațional și trădare prin transmitere către ANRCTI. În ianuarie 2008, Guvernul 6 luni de secrete de stat. aprobă măsurile pentru asigurarea localiză- În perioada suspendării sale din funcție, rii apelantului la SNUAU 112, iar ministrul conducerea MCTI a fost asigurată interi- Borbély susţine necesitatea adoptării unei mar de László Borbély (19 iun. 2007-30 Ordonanţe de Urgenţă privind organizarea Gabriel Sandu iul. 2007). şi funcţionarea SNUAU. Două luni mai târziu are loc prima vizită decembrie 2008 – septembrie 2010 Iuliu Winkler oficială în România a unui Comisar Euro- 1989 – Academia de Studii Economice pean în domeniul Societăţii Informaţionale Bucureşti, Facultatea de Comerţ iulie 2007 – decembrie 2007 şi Media. Ministrul Borbély se întâlneşte 1988 – Facultatea de Electrotehnică, Insti- cu Comisarul European Viviane Reding, Gabriel Sandu este primul ministru al Co- tutul Politehnic „Traian Vuia” Timișoara printre subiectele discutate numărându-se municaţiilor din Cabinetul Boc, dar şi pri- atât SNUAU 112, cât şi statutul ANRCTI. mul titular al noului MCSI. Şi asta pentru Mandatul de șase luni al lui Iuliu Winkler la Urmarea: la o săptămână de la acest eve- că, din ianuarie 2009, MCTI devine MCSI, șefia MCTI a însemnat continuarea proiec- niment Guvernul aprobă (pe 28.03.2008) în urma HG nr. 12 din 16.01.2009 şi a unor telor începute de Zsolt Nagy. Acesta chiar o Ordonanţă de Urgenţă privind SNUAU argumente ce ţin de semantica CE. declara în 2007 că activitatea sa în fruntea 112. Care însă nu reuşeşte să acopere în- Ca şi predecesorul său, mandatul lui Ga- MCTI se va orienta după două concepte de tru-totul cerinţele Comisiei, CE emiţând briel Sandu debutează cu o procedură de bază: „continuitate” şi „echipă”. în aprilie un aviz motivat referitor la neres- infringement, deschisă de CE pentru în- În timpul mandatului său a fost constituit pectarea prevederilor comunitare în ceea ce călcarea independenţei ANRCTI de către Consiliul pentru Economia Digitală din Ro- priveşte localizarea apelurilor de urgenţă în Guvernul Tăriceanu. În consecinţă, în apri- mânia (CEDR), care a funcţionat ca organ cadrul Serviciului 112. Iar saga proceduri- lie, Guvernul emite OUG 22/2009, urmare consultativ pe lângă Guvernul României. lor de infringement continuă, în mandatul a negocierilor desfăşurate de către MCSI „CEDR este o formă de parteneriat public- următor… cu CE. Dar saga continuă, pentru că ordo- privat prin care dorim să instituţionalizăm Din mandatul lui Karoly Borbely mai sunt nanţa se blochează la Senat – în februarie receptarea propunerilor, observaţiilor şi de menţionat: proiectul, nefinalizat nici 2010, MCSI ajunsese la a treia scrisoare chiar criticilor care provin din mediul de până acum, al vânzării părţilor deţinute către Senat. În martie, urmează o întâlnire 10 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Market Watch Top Story cu Neelie Kroes, Comisar European pentru astfel încât să intrăm în rândul lumii din 2010, când CE închide acţiunea de infrin- Agenda Digitală, temele abordate fi ind ca- punctul acesta de vedere.“ gement împotriva României pentru încăl- zul de infringement pe subiectul indepen- Revenim însă în 2009, anul de conștien- carea independenţei ANCOM. denţei ANCOM (fosta ANRCTI) și cazul tizare a crizei economice în România. În Există însă și „reluări“ notabile ale unor de infringement privind separarea funcţiei august, ministrul Sandu anunţă restruc- iniţiative ale predecesorilor, cum ar fi dez- de reglementare a MCSI de cea de proprie- turarea aparatului central al ministerului, voltarea și implementarea Sistemului Na- tate și control asupra operatorilor care fur- desfi inţarea ASSI și comasarea Institutului ţional Electronic de Plată Online a Taxelor nizează reţele și/sau servicii de comunicaţii Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Infor- și Impozitelor (dezvoltat de MCSI, CNMSI matică București cu Institutul Naţional de și APERO) și o nouă lansare a Ghișeul.ro, Studii și Cercetări pentru Comunicaţii. în martie 2011. Și, pentru că tot am vorbit Un ultim anunţ demn de menţionat da- de reluări, în noiembrie 2010, MCSI își tează din noiembrie 2009, când ministrul reiterează intenţia de a valorifi ca acţiunile Sandu declara că privatizarea Poștei Ro- deţinute la Romtelecom. mâne nu este oportună, MCSI hotărând, Există însă și schimbări de poziţie astfel, Răzvan Mustea 2 luni împreună cu CA al Poștei, continuarea pro- după ce în iunie 2011 ministrul Vreme pre- gramului companiei de consultanţă Roland zenta primele rezultate ale planului de re- Dan Nica 44 luni Berger. În februarie 2012, noul ministru structurare a Poștei Române, urmând etapa MCSI, Răzvan Șerban Mustea, anunţa ca a doua, în decembrie MCSI anunţă alegerea prioritate privatizarea Poștei Române până evaluatorului în vederea redresării econo- la sfârșitul lui iunie a.c. mice și manageriale prin privatizare.

Valerian Vreme Răzvan Şerban Mustea

septembrie 2010 – februarie 2012 februarie 2012 – prezent Adriana Țicău 1987 – Facultatea de Electrotehnică, 2002 – Universitatea Româno-Americană 6 luni Secția Automatizări şi Calculatoare Iaşi Bucureşti, Facultatea de Relaţii Comer- ciale şi Financiar-Bancare Interne Valerian Vreme, cel de-al doilea ministru şi Internaţionale al Comunicaţiilor din Guvernul Boc, este absolvent al Facultăţii de Electrotehnică, a Ministrul Răzvan Șerban Mustea declara, lucrat la IIRUC, are mai multe specializări cu ocazia începerii mandatului la MCSI, în domeniul IT și câteva iniţiative legislati- că principalele sale obiective sunt continu- Zsolt Nagy ve în acest domeniu din postura de depu- area unor proiecte ale predecesorilor săi. 31 luni tat. Poate acesta este și motivul pentru care Printre nominalizările făcute se numără mandatul său abundă în apeluri, semnări și proiectele: Ro-Net, Economia Bazată lansări de proiecte. De exemplu, în decurs pe Cunoaștere, dezvoltarea Ghiseul.ro, electronice. În aprilie, MCSI trimisese cea de 16 luni, MCSI a anunţat lansarea a cinci Punctul Unic de Contact, promovarea in- de-a 6-a scrisoare către Senat... apeluri de proiecte pe fonduri structurale teroperabilităţii sistemelor IT ale statului și Mandatul ministrului Gabriel Sandu nu și semnează contracte cu patru ministere, privatizarea Poștei Române până la sfârși- se rezumă însă doar la atât. În perioada plus Casa Naţională de Pensii, pentru pro- tul lui iunie 2012. Pe site-ul MCSI nu există 2009-2010, MCSI are o serie de strategii iecte fi nanţate tot din fonduri structurale. încă prea multe date despre materializarea ambiţioase. Astfel, în aprilie 2009, Execu- Așa se explică de ce în octombrie 2011 Ro- acestor iniţiative, singurele informaţii care tivul adoptă Strategia guvernamentală de mânia fi gurează pe primul loc în privinţa au legătură cu obiectivele amintite fi ind o dezvoltare a comunicaţiilor electronice sumei de fi nanţare, potrivit Directoratului întâlnire cu Comisarul European Dacian de bandă pentru perioada 2009-2015. General pentru Societate Informaţională și Cioloș, cu scopul susţinerii implementării Urmează Strategia România on-line, care Media al CE. Ro-Net, și crearea unui grup de lucru inter- cuprinde conceptul e-România. Iar pe 10 Un alt rezultat notabil din mandatul minis- ministerial (MCSI-ANOFM) în sprijinul iulie 2009, Guvernul Boc aprobă strategia trului Vreme este consemnat în noiembrie angajaţilor concediaţi de la Poșta Română. de implementare a 345 de hot-spoturi la nivel naţional. În martie 2010, Guvernul decide implementarea în regim prioritar Realizări și „reluări“ a strategiei eRomânia. Suma necesară, es- În mod incontestabil nu se pot nega realizările ministerului, atât pentru timată la aproximativ 500 de milioane de industrie, cât şi pentru populaţie. Însă „fi liaţia“ acestora este difi cil de iden- euro, a impus precizări din partea minis- tifi cat. De altfel, trebuie precizat că site-ul MCSI nu a reprezentat o sursă trului Sandu: „Strategia eRomânia implică completă de informare pentru această trecere în revistă a mandatelor mai mult decât un simplu site sau portal, celor 8 miniştri. Lipsa datelor complete nu a permis nici prezentarea în de- așa cum s-a speculat. Este vorba despre in- taliu a „reluărilor“ de proiecte şi a fondurilor alocate fi ecărei reiterări a unor terconectarea întregii administraţii publice iniţiative anterioare, aﬂ ate în varii stadii de dezvoltare. din România, atât centrală, cât și locală, 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 11 Ştiri CIO Council alege un nou Comitet Director Adunarea Generală a Membrilor panii de IT&C, promovarea activă Asociaţiei Directorilor de Tehno- a asociaţiei, realizarea periodică a logia Informaţiei şi Comunicaţiilor unor survey-uri cu privire la tendin România – CIO Council – a dinţele industriei ITC, definirea de ales un nou Comitet Director şi a standarde organizatorice şi profe- confirmat componența Biroului sionale şi implicarea activă în dez- Executiv. Yugo Neumorni a fost voltarea generală a pieţei ITC etc. reconfirmat Preşedinte CIO Coun- Înfiinţată în 2005, Asociaţia Di- cil şi Călin Rangu ca Preşedinte rectorilor de Tehnologia Informa- Executiv. Noul Comitet Director ţiilor şi Comunicaţii din România este format din Felix Enescu, Dra- - CIO Council - reuneşte peste 60 goş Dincă, George Lazăr, Bogdan de membri ce deţin sau au deţinut Tudor, aleşi pe o perioadă de 2 ani. funcţia de Chief Information În cadrul Biroului Executiv, lui Officer/Director IT şi care activea- Călin Rangu, Preşedinte Executiv, i ză în mari corporaţii româneşti se alătură Cătălin Popescu. Aduna- sau multinaţionale din domenii rea a stabilit şi agenda de activităţi diverse de activate. Cifra totală de pentru 2012, care include: atrage- afaceri a companiilor unde aceştia Yugo Neumorni, Preşedinte CIO Council rea de noi membri, deschiderea activează depăşeşte 2 miliarde de către sectorul public şi marile com- euro pe an.

Sorin Mîndruțescu, General Manager Oracle SCOP Computers România, este noul preşedinte AmCham îl demite pe Alexandru Vișan Camera de Comerţ Americană în Româ- României în Europa și în lume. Prioritățile nia (AmCham Romania) a anunțat noul AmCham România pentru 2012-2013 Președintele Consiliului de Consiliu Director pentru 2012-2013. vizează consolidarea unui mediu de Administrație al SCOP Computers, Potrivit voturilor exprimate de către afaceri transparent, predictibil și stabil, Alexandru Vișan, a fost demis din reprezentanții celor peste 300 de companii a unui cadru fiscal favorabil dezvoltării funcție, responsabilitățile lui fiind pre- membre, Sorin Mîndruțescu, General economice și atragerii de noi investiții, luate de către Artur Czupyt, iar Doina Manager Oracle România, este noul modernizarea administrației și legislației Ilie a fost numită nou membru în Con- Președinte AmCham, iar Bogdan Balaci, fiscale, susținerea piețelor de capital, dar și siliul de Administrație al companiei. Country General Manager IBM România, implementarea unei Legi a Sănătății care SCOP Computers precizează într-un co- este Vice-Președinte. Din Consiliul Direc- să vină în sprijinul procesului de reformă municat de presă că recentele dificultăți tor AmCham mai face parte şi Ronald aflat în desfășurare“, a declarat Sorin operaționale ale companiei sunt o Binkofski, General Manager Microsoft Mîndruțescu, noul președinte al Camerei consecință a acțiunilor luate de către România. „Este o onoare pentru mine de Comerț Americane în România. autoritățile fiscale referitor la activitatea de să fac din nou parte din Consiliul Direc- afaceri inițiată și realizată de către fostul tor al AmCham România. Cunosc bine, președinte la mijlocul anului 2009, înainte instituțional, asociația și misiunea ei de a de achiziția pachetului de control de către contribui la dezvoltarea mediului de afa- actualul acționar majoritar. Această activi- ceri și investițional din România. Sunt tate a fost oprită la începutul anului 2011. sigur că vom valorifica bine experiența În comunicat se mai spune că actualul liderilor de afaceri aleși în noul Consiliu, Consiliu de Administrație lucrează la în dorința comună de a continua demer- îmbunătățirea condițiilor financiare surile inițiate în anii anteriori și de a ela- ale SCOP Computers, într-o cooperare bora strategii viabile pe termen lung care strânsă cu autoritățile române să contribuie la creșterea competitivității și partenerii de afaceri. 12 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Canon PIXMA MX715 și PIXMA MX895 Imprimare wireless pentru tot biroul

Cu un design elegant, ce sugerează dis- Avantajul unei conectivităţi Wi-Fi este dat cret poziţionarea în gama produselor de mobilitate, operaţiile de scanare, im- destinate mediului de afaceri, noile primare şi copierea putând fi efectuate de multifuncţionale PIXMA MX benefi - oriunde din spațiul de acoperire al acces ciază de o serie de opţiuni ce ajută la point-ului. simplifi carea procedurii de imprimare, Fiind proiectate ţinând cont de necesitățile crescând productivitatea. birourilor mici, cele două multifuncţionale oferă viteze mari de imprimare ce ating Pentru scanarea, copierea şi transmiterea Cele două multifuncţionale oferă impri- valorile de 12,5 ipm pentru documente prin fax a documentelor cu mai multe mare și scanare duplex, imprimare color alb-negru şi 9,3 ipm pentru printuri color, pagini, ambele modele sunt dotate cu la calitate de laborator, conectivitate wire- un scaner cu rezoluţie de 2.400 dpi şi un less și compatibilitate cu mediile externe modul ADF Duplex cu capacitatea de 35 de stocare (memorii USB, carduri de de pagini. memorie). Integrarea unui port USB permite impri- Integrând noi caracteristici de conectivi- marea rapidă direct de pe unităţile de sto- tate, PIXMA MX715 şi PIXMA MX895 care USB, fără a mai fi necesară utilizarea sunt capabile să ofere imprimare rapidă unui PC. Pe lângă butoanele Copy, Fax şi direct de pe smartphone-uri şi tablete. Scan, ambele modele dispun şi de un bu- De exemplu, pentru imprimarea de pe ton Photo, ce permite vizualizarea şi im- un telefon Apple (iPhone) trebuie doar să primarea fotografi ilor direct de pe cardul descărcaţi din AppStore un soft de impri- de memorie sau de pe stick-ul USB. mare şi să fi ţi conectaţi în aceeaşi reţea cu PIXMA MX715 şi PIXMA MX895 echipamentul PIXMA. O soluţie simplă reuşind să producă o copie A4 în doar 14 benefi ciază de opţiunea ECO Settings, care recomandată de Canon este soft ul gratuit secunde. Tehnologia Canon FINE pentru asigură economia de hârtie prin impri- Canon Easy Photo Print ce permite im- capetele de imprimare asigură imprimări la marea documentelor faţă-verso. De exem- primarea şi scanarea de pe dispozitivele calitate de laborator, în timp ce picăturile de plu, puteţi seta ca toate fi şierele cu extensia mobile ce folosesc platformele iOS™ sau cerneală de 1 pl şi rezoluţia de imprimare pdf să fi e imprimate pe ambele feţe. De Android™, fără a mai fi necesară utilizarea de 9.600 dpi contribuie la producerea de asemenea, pentru a reduce costurile de unui PC. documente şi imagini cu detalii fi ne. imprimare, ambele modele sunt dotate cu cinci cartuşe de cerneală individuale. Noile multifuncţionale din clasa business, modelele PIXMA MX715 şi PIXMA MX895 sunt două echipamente ideale pentru birouri mici, oferind funcţionalități şi caracteristici de conectivitate îmbunătăţite perfecte pentru birouri cu cerinţe ridicate.

15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 13 Cover Story ICSI Rm. Vâlcea - în avangarda implementării și dezvoltării tehnologice a energiilor regenerabile

Dezvoltarea energiilor regenerabile este o prioritate sufi cientă, apelăm adesea la colaboratori, europeană și, în același timp, unul dintre domeniile în special din domeniul universitar. În plus, trebuie să menționez că acest do- în care sunt proiectate investiții semnifi cative, atât meniu al „energiilor regenerabile” benefi - din punct de vedere uman, cât și fi nanciar. În pre- ciază practic de noi dezvoltări din diverse zent, există o emulație în ceea ce privește aspectele alte topici ale cercetării, începând de la fi zica materialelor și până la electrochimie de business ale acestui domeniu, iar cercetarea repre- și termotehnică. Din acest punct de vede- zintă un suport tehnologic atât pentru implementare, sarcina noastră este întrucâtva deosebi- rea cu succes de noi surse de energie, cât și pentru tă de a celor care lucrează într-un identifi carea, în mod științifi c, a oportunităților și po- alt domeniu al cercetării. Trebuie să fi m continuu informaţi și la curent cu tot ceea sibilităților specifi ce ale României. Pe baza energiilor ce reprezintă succese în aceste diverse regenerabile, Institutul Național de Cercetare-Dezvol- domenii tehnologice și să încercăm să tare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI proiectăm soluţii pentru a pune în practică aceste realizări. A „profi ta” de noile ino- Rm.Vâlcea a pus la punct în ultimii ani o nouă direcție vări în multe domenii ale cercetării și a le de dezvoltare. Directorul general al Institutului, prof. aplica este practic principala noastră acti- univ dr. Ioan Ștefănescu, ne-a oferit o imagine actuală vitate. Din acest punct de vedere, suntem într-adevăr conectaţi la toate noutăţile din a realizărilor și a perspectivelor aduse de cercetarea domeniu și încercăm să le implementăm acestui domeniu, al cărui potențial nelimitat îl explo- și să le aplicăm pentru sistemele noastre rează zi de zi, alături de specialiștii pe care a reușit demonstrative. să-i atragă în jurul său. Alexandru Batali Care sunt cele mai importante parteneriate, colaborări pe care Care sunt atuurile Institutului pe producere de energie. Doresc să subliniez Institutul le-a dezvoltat pentru a-şi care îl conduceți în cercetarea ener- că benefi ciem atât de un suport tehnolo- consolida viitorul în cercetarea giilor regenerabile, astfel încât să gic de investigare extrem de modern – și dedicată energiilor regenerabile ? poată ține pasul cu schimbările mă refer în mod special la infrastructura tehnologice rapide ce au loc în Centrului Naţional pentru Hidrogen și Atunci când vorbesc de energii regenerabile acest domeniu pe plan mondial? Pile de Combustibil (CNHPC) – cât și de mă refer și la tehnologiile hidrogenului, un grup de lucru cu reală experienţă în dat fi ind faptul că acestea au devenit strâns Este important de știut că am ajuns să ne abordarea unor teme de dezvoltare tehno- legate în ultima perioadă de timp. Dacă ne implicăm în acest domeniu venind dintr-o „A «profi ta» de noile referim la reţelele de profi l, este important topică adiacentă: tehnologiile hidrogenului. de știut că, încă din 2009, CNHPC este ICSI Rm.Vâlcea este cunoscut în comuni- inovări ale cercetării şi a membru al Grupului JTI-Joint Undertaking tatea știinţifi că românească drept promo- le aplica este principala on Hydrogen & Fuel Cell (Iniţiativa Tehno- tor al domeniului tehnologiilor energetice noastră activitate” logică comună în domeniul hidrogenului ale hidrogenului, postură din care am și pilelor de combustibil), grup european început să dezvoltăm aplicaţii și sisteme logică. De altfel, cred că acesta este „atuul” însărcinat cu derularea politicilor și proiec- demonstrative care utilizează pilele de Institutului în acest domeniu: existenţa telor în energetica hidrogenului – domeniu combustibil și elementele aferente. În acest unui colectiv de lucru cu reală experienţă prioritar pentru Comisia Europeană. La fel, pornind de la posibilităţile de integrare și pregătire în cercetarea tehnologică. Mai nivel naţional, suntem pe cale să realizăm a surselor de energie regenerabile, ne-am mult, Institutul este partener în multiple o Asociaţie profesională a Hidrogenului, extins aria de investigare și de lucru către colaborări în proiecte din domeniu, astfel care va atrage toţi actorii interesaţi în acest dezvoltarea de noi sisteme sustenabile de încât, acolo unde expertiza noastră nu este domeniu. În ceea ce privește relaţiile de 14 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Cover Story colaborare internaţionale, ne afl ăm în dis- cuţii avansate cu câteva Instituţii din China pentru a începe proiecte comune. Mai mult, suntem implicaţi în mai multe parteneriate Prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu, europene pe probleme punctuale, legate de director general ICSI Rm. Vâlcea hidrogen și de integrare a resurselor regenerabile.

Playerii au nevoie de un „teren” pentru a evolua şi a obţine performanţe notabile. Ce infrastructură aţi pus la punct pentru a obţine rezultatele pe care le doriţi?

În primul rând, vreau să subliniez că una dintre dorinţele noastre speciale a fost să dezvoltăm în cadrul Institutului un număr de aplicaţii de tip demonstrativ, care să poa- tă fi utilizate ca bază de testare pentru cer- cetătorii noștri, dar și pentru orice entitate interesată de cooperări în această zonă. De altfel, aceasta a fost și ideea de bază a creării CNHPC ca transformare a sa într-un nu- cleu de susţinere și sprijin pentru cercetările din România în domeniul hidrogenului. Avem deja realizări în această direcție: un mic sistem de producere a energiei din sursă eoliană, cu o geometrie specifi că, o mică platformă fotovoltaică cu o putere de aprox. 2 kW și, în construcție, un sistem concentrator solar, destinat să fi e cuplat cu diverse sisteme de conversie a energiei. Toate acestea sunt în mod uzual utilizate în cadrul experimentelor și aplicaţiilor pe care le dezvoltăm aici. O a doua direcţie de dezvoltare a infrastructurii de cercetare se bazează chiar pe noua noastră facilitate – laboratorul CRYO-HY, care va conlucra cu CNHPC în multe proiecte comune. Spre exemplu, un astfel de proiect se referă la realizarea unei staţii de alimentare cu hidrogen (gaz și lichid) pentru autovehicule, bazat pe energie regenerabilă, care va putea fi uti- lizată și pentru cele două platforme mobile pe care le avem în cadrul Institutului.

În ceea ce priveşte investiţia în Centrul Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustibil, cum a condus aceasta la dezvoltarea cercetării în energii regenerabile ?

Crearea CNHPC a reprezentat „punctul de start” al cercetării în domeniul energiilor regenerabile în cadrul Institutului nostru. Pe măsură ce cercetările noastre în aplicaţiile energeticii hidrogenului au avansat, am ajuns și la investigarea 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 15 Cover Story unei posibilităţi cu impact economic semnifi cativ : modalitatea de a integra sursele de energii regenerabile în cadrul sistemului energetic naţional, printr- un management complex al puterii și prin dezvoltarea unui sistem de stocare energetic prin producere de hidrogen. De altfel, unul dintre modelele noastre demonstrative afl ate în cadrul CNHPC este așa-numitul „Peak Power Manage- ment”, prin care un sistem mixt de energii regenerabile, fotovoltaic și eolian, este cuplat la un centru de stocare și furnizare putere dotat cu un electrolizor și un ansamblu de pile de combustibil. Este unul dintre succesele noastre importante, cu Centrul Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustibil care de altfel am fost prezenţi la Expozi- ţia anuală tehnologică de la Hanovra în 2010. De aici, a urmat bineînţeles și ideea Institutul derulează un proiect ansamblu de laboratoare de investigare că, pentru a prezenta sisteme complexe important, CRYO-HY, ce urmăreş- analitică în jurul unei hale de testare, integrate, trebuie să ne implicăm în mod te crearea unei noi facilităţi de având un lichefactor complex de heliu și substanţial și în dezvoltarea surselor de cercetare în domeniul temperaturi- hidrogen, ca suport vital pentru derula- energie regenerabilă. Astfel, am ajuns să lor joase. Există o corelaţie între rea de experimente în domeniul de tem- fi m parteneri efectivi în consorţii pentru această investiţie şi domeniul peraturi 4-20 K. proiectarea și dezvoltarea de proiecte despre care discutăm, energia? Dorim să ne implicăm și cu această nouă pentru realizarea de câmpuri fotovoltaice, facilitate în domeniul cercetării noilor am început să dezvoltăm proiecte interne În esenţă, proiectul este gândit să dezvol- forme de energie și să „profi tăm” de ex- pentru realizarea de noi concentratoare te în cadrul Institutului una dintre cele pertiza noastră în cercetarea criogeniei solare sau de sisteme de iluminat stradal mai moderne facilităţi de cercetare în pentru a aplica aceste rezultate în cadrul bazat pe resurse regenerabile. În prezent, domeniul criogeniei, ţinând cont cel pu- noilor sisteme energetice. Posibilităţile există o mare diversitate în ceea ce pri- ţin de estul Europei. Proiectul are, însă, de explorare a aplicaţiilor supraconduc- vește posibilităţile de investigare în acest ca ţinte fi nale, dezvoltarea de tehnolo- toare în transportul și stocarea energiei, domeniu, iar ICSI Rm.Vâlcea este pregă- gii energetice noi, în special în ceea ce precum și investigarea comportării unor tit să exploreze orice zonă care ar putea privește transportul și stocarea energiei. noi materiale în domeniul de temperaturi oferi oportunităţi interesante de aplicare Structura de cercetare în domeniul tem- foarte scăzute, chiar de 0.5 - 4K, sunt comercială. peraturilor scăzute este gândită ca un lucruri la care doar visam acum câţiva ani și la care, să fi u cinstit, visează chiar și mulţi cercetători din alte ţări.

Atragerea fondurilor europene este o prioritate pentru toate institutele de cercetare din România. În cazul programelor structurale, o componentă importantă o reprezintă chiar dezvoltarea de soluţii de producere de energie „verde”. În ce fel s-a implicat Institutul în această activitate?

Institutul nostru este implicat în diferite forme, de la consultanţă și până la proiectare, în elaborarea sau implementarea unor proiecte diverse, fi nanţate din fonduri structurale, dar nu numai, și având ca fi nalitate crearea de soluţii energetice bazate pe surse de energie regenerabile. De altfel, cred că în momentul de faţă Prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu, director general ICSI Rm. Vâlcea, alături de prof. dr. Mihai Varlam, directorul Centrului Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustibil acesta este locul ideal în care putem aplica „know-how-ul” existent în acest 16 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Cover Story domeniu și în care putem reprezenta suportul știinţifi c necesar pentru dezvoltarea de noi proiecte. Plecând de la proiectarea și elaborarea de studii de fezabilitate pentru câmpuri de panouri fotovoltaice, sau de la valorifi carea biomasei pentru producerea de energie și până la proiectarea și realizarea de sisteme de iluminat tip LED cu panouri fotovoltaice, grupul nostru de cercetători s-a implicat în diverse activităţi având ca substrat găsirea de soluţii energetice sustenabile. Pentru toate aceste activităţi cooperăm activ cu partenerii noștri tradiţionali din mediul universitar, precum și cu IMM-uri active în acest domeniu.

Construcţia acestei noi direcţii de cercetare a determinat şi crearea de locuri de muncă „verzi” în Insti- tut, atragerea de noi specialişti, dar şi consolidarea relaţiilor cu mediul universitar. Care au fost cele mai importante acumulări? Instalaţie experimentală pentru studiul cineticii reacţiilor catalitice, cu marcăr izotopic Trebuie să subliniez că, în ultimii doi ani, am putut dezvolta un grup de cercetare „success story” al Institutului nostru a cres- modul în care cercetarea evoluează în care lucrează în acest domeniu destul cut spectaculos, ajungând în momentul de general prin succesiunea unor acumulări de substanţial și sub aspect cantitativ. faţă la vânzări de aproximativ 100 de tone/ cantitative, urmate de un salt calitativ. Forţaţi și de indicatorii propuși pentru an și fi ind comercializat în mai multe rețele Forma actuală de dezvoltare și imple- proiectele fi nanţate din fonduri struc- de farmacii din România. QLARIVIA, mentare a surselor de energie regenerabi- turale, am reușit să recrutăm un număr marcă sub care a fost scoasă pe piață ASD, le, pornită de altfel din necesități evidente de 12 persoane și suntem în plin proces este o apă potabilă de masă cu concentrația ale umanității, nu va putea continua fără de „căutare” de resurse umane califi cate. de deuteriu de 25 + 5 ppm (aproximativ apariția unui „breakthrough”, care să Mai mult, cooperările noastre cu mediul de șase ori mai mică față de cea de 150 revoluționeze fundamental acest dome- universitar sunt cu dublu sens – pe de o ppm din apa obișnuită). Efectele biologice niu. Dezvoltarea extensivă a câmpurilor parte pentru a realiza proiecte comune ale apei cu conținut scăzut de deuteriu au de panouri fotovoltaice, chiar dacă aces- și, pe de altă parte, pentru a disemina în fost evidențiate într-un număr de cercetări tea sunt continuu dezvoltate din punct rândul studenţilor topicul energiilor rege- efectuate pe plante, animale și om, publi- de vedere al efi cienței de conversie, a nerabile și a hidrogenului. Există, cu aju- cate în reviste de specialitate. Îmi place stațiilor de energie eoliană pe suprafețe torul nostru, cursuri de specialitate atât extrapolarea pe care ați făcut-o, în sensul în din ce în ce mai mari, este doar o soluție la Universitatea Politehnică București, cât care, într-adevăr ASD poate fi privită drept temporară de suplinire și înlocuire a și la Cluj, iar această implicare reprezintă un element regenerabil pentru organism. resurselor fosile. Probabil, pe baza cerce- pentru noi și o posibilitate de recrutare Cercetătorii au evidențiat faptul că numărul tărilor exploratorii derulate în domeniul de personal dedicat și cu aptitudini reale erorilor ireversibile în secvența ADN-ului materialelor, a criogeniei sau a opticii, în cercetarea din domeniul energiilor este direct infl uențat de concentrația de soluții novatoare de producere sustenabi- regenerabile. deuteriu din celulă, astfel încât, chiar dacă lă a energiei vor putea fi găsite în viitorul ICSI Rm. Vâlcea a extins sensul clasic nu este adevărat în sensul propriu al cu- apropiat. al conceptului de energie regenerabilă. vântului, că ASD este energie regenerabilă, ICSI Rm.Vâlcea încearcă să se afl e în Institutul are în portofoliu o invenţie ex- cel puțin poate fi privită ca o „încetinire a avangarda implementării și dezvoltării traordinară pentru sănătatea umană, Apa ireversibilității vieții”. tehnologice în acest domeniu, căutând sărăcită în Deuteriu (ASD), o apă micro- continuu să deruleze proiecte care să in- biologic pură, mineralizată, cu proprietăţi La ﬁ nal, vă invit să ne prezentați cludă „up-to-date” tot ceea ce putem asi- antiaging și anticancer. Comercializată sub viziunea dumneavoastră legată de mila și dezvolta în România. Departe de a denumirea de QLARIVIA, ASD asigură viitorul energiilor regenerabile şi al fi un centru de cercetare cu experiență în energia regenerabilă pentru organism. Institutuli în relație cu acest dome- cercetarea fundamentală, Institutul are, Apa Sărăcită în Deuteriu a primit în 2008 niu de perspectivă. însă, o lungă tradiție în dezvoltare teh- premiul pentru cel mai original transfer nologică, ceea ce îi permite derularea cu din cercetarea românească. De atunci, acest Răspunsul la această întrebare ține și de succes de proiecte în aceste domenii. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 17 Managerial Tools/Opinia consultantului Managementul proiectelor ﬁ nanțate din fonduri europene Servicii sub marca PMSolutions

Este administrația 2010. Este proiectul cu cel mai mare buget un domeniu de interes din cadrul apelului 1 de proiecte e-Guver- nare din cadrul Axei 3 a POS CCE (peste pentru PMSolutions? 60 de milioane lei) și cel mai complex pe Cum vă poziționați în care l-am derulat, atât din punct de vedere această piață? al difi cultății tehnice, cât și al celei de implementare și de gestiune a contractului Sectorul public a constituit o permanentă de fi nanțare. Implementarea proiectului zonă de interes pentru noi și am investit s-a fi nalizat în luna februarie 2012 și a mult în ultimii 9 ani pentru a ne face adus o schimbare majoră atât în modul în Cătălin cunoscuți și pentru a construi un portofo- care Registrul Comerțului își desfășoară Hristea liu relevant de servicii pentru acest sector. activitățile de back-offi ce, cât și în moda- Director general Pe de altă parte, proiectele cu fi nanțare litatea de interacțiune electronică cu be- PMSolutions europeană au oferit benefi ciarilor din acest nefi ciarii serviciilor sale, prin intermediul sector posibilitatea fi nanțării serviciilor serviciilor electronice care sunt acum dis- de scriere și de management a proiec- ponibile într-un portal web sofi sticat. telor. Îmbinarea acestor două elemente a constituit pentru noi cheia succesului Primăria Alba Iulia – portal de Investiți în servicii de în ultimii 3 ani, pentru că oportunitatea servicii electronice și sistem CRM consultanță de calita- fi nanțării nerambursabile a serviciilor de Urmărind o strategie complexă de infor- te și oferiți proiectelor consultanță ne-a găsit foarte bine plasați matizare pe care am creionat-o în urmă cu pentru a benefi cia de avantajele competi- câțiva ani pentru Primăria Alba Iulia, am dumneavoastră o șansă tive și de imagine pe care le aveam. Pentru elaborat în anul 2009 un prim proiect care reală de a se transforma PMSolutions, managementul de proiect a primit fi nanțare nerambursabilă prin în realitate. Noi vă vom a fost un pol de competență, iar acest lu- Axa 3 a POS CCE și a cărui implementare cru ne-a diferențiat de restul fi rmelor de s-a fi nalizat cu succes la sfârșitul anului ajuta. consultanță apărute peste noapte și care 2010. Un al doilea proiect realizat de ofereau servicii de management al proiec- PMSolutions a fost selectat spre fi nanțare Sunt proiectele europene telor de investiții cu fonduri europene. în anul 2011 cu cel mai mare punctaj din o oportunitate reală cadrul apelului de proiecte de e-Guvernare și în acest moment asigurăm serviciile de pentru administrațiile Care sunt câteva dintre proiectele de management pentru implementarea sa. locale? Acest proiect va aduce pentru prima dată Prin intermediul Fondurilor Structura- referință ale PMSolutions conceptele de management al relației cu le, România are la dispoziția sa peste 30 în această perioadă? clienții (CRM) la nivelul administrației de miliarde de euro până în anul 2013, În ultimii 3 ani, am asigurat servicii de locale și suntem convinși că va ajuta la în scopul fi nanțării investițiilor menite consultanță pentru peste 20 de proiecte schimbarea radicală atât a modului în a reduce decalajele față de restul țărilor cu fi nanțare europeană. Mai mult de ju- care cetățenii percep administrația, cât și membre ale Uniunii Europene. Dacă în mătate dintre aceste proiecte s-au fi nalizat a modului în care administrația măsoară condiții economice normale un asemenea deja cu succes și câteva dintre ele merită performanța serviciilor pe care le oferă. volum de sprijin fi nanciar ar fi o oportu- menționate în mod deosebit. nitate atrăgătoare, în condițiile actualei Poliția Română – crize economice prelungite fi nanțarea Registrul Comerțului – managementul incidentelor proiectelor din fonduri europene devine sistem integrat back oﬀ ice Un proiect interesant pentru care am re- o ofertă de nerefuzat pentru orice autori- și portal de servicii electronice alizat proiectarea și a cărui implementare tate a administrației locale interesată de Un proiect de referință este cel derulat am fi nalizat-o în luna martie 2012 este dezvoltarea comunității și de optimizarea împreună cu Ofi ciul Național al Regis- Sistemul Național de Raportare a Inci- propriei sale activități. trului Comerțului de la începutul anului dentelor pentru 18 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Managerial Tools/Opinia consultantului Managementul proiectelor ﬁ nanțate din fonduri europene Servicii sub marca PMSolutions

Poliția Română, proiect fi nanțat prin PO- control managerial, asigurând conformita- expertiza în următorii 3 ani. Chiar dacă este DCA și care, începând cu trimestrul al tea cu prevederile OMFP nr. 946/2005. În un domeniu diferit de cel IT, care ne-a făcut II-lea al anului 2012, va schimba radical cadrul acestui proiect am realizat o analiză cunoscuți, nu ne îndepărtăm de valorile și modul în care se înregistrează și se anali- instituțională complexă, am analizat pro- competențele noastre de bază în domeniul zează informațiile privind toate incidentele cesele aferente a 10 standarde de control managementului de proiect, chiar dacă am tratate de către Poliția Română. De aseme- managerial, am redactat aceste standarde, lărgit aria sa de aplicabilitate. nea, acest proiect a constituit o premieră în am realizat re-ingineria și optimizarea rândul instituțiilor de ordine publică și un proceselor de lucru și am proiectat instru- Ce este diferit în model de succes, care este acum replicat și mente informatice care să ajute la imple- abordarea PMSolutions? de alte structuri din subordinea MAI. mentarea noilor procese de lucru. Încă de la început, ne-am stabilit un cod Primăria Slobozia – Primăria Focșani – etic de conduită și l-am promovat ca standarde de control managerial reabilitarea rețelei de termoﬁ care diferențiator major față de fi rmele concu- Un alt proiect deosebit prin obiectivele La sfârșitul anului 2011 am demarat un rente. Din perspectiva serviciilor pe care le propuse și prin activitățile pe care le-am alt proiect de referință, de această dată în furnizăm în contextul proiectelor fi nanțate desfășurat a fost acela derulat pentru domeniul lucrărilor publice și mediului. din fonduri europene, acestea sunt sem- Primăria Slobozia. Acest proiect este Astfel, am preluat managementul proiectu- nifi cativ mai generoase decât cele oferite foarte relevant pentru toate instituțiile lui de reabilitare a sistemului de termofi care de fi rmele care au ca obiect de activitate administrației publice, care trebuie să din municipiul Focșani, o investiție de peste exclusiv accesarea fondurilor europene. implementeze prevederile standardelor de 150 de milioane de lei, care ne va solicita Astfel, pe lângă componenta de gestiune a contractului de fi nanțare, PMSolutions asigură cu proprii săi consultanți întreaga gamă de servicii cu specifi c IT: analiza necesităților și proiectarea sistemelor informatice, scrierea cererii de fi nanțare (inclusiv componenta tehnică), sprijin pentru evaluarea ofertelor tehnice și selecția furnizorului, revizuirea tuturor livrabilelor tehnice ale proiectului și sprijin pentru procesul de testare și acceptanță. Întrucât managementul proiectelor IT este una dintre competențele noastre de bază, nu trebuie să apelăm la furnizori de tehnologie și astfel ne putem păstra independența, iar clienții noștri benefi ciază de sfaturi care sunt integral în benefi ciul lor. Lista benefi ciarilor de servicii de management de proiect ale PMSolutions în proiecte fi nanțate din fonduri europene include: Ofi ciul Național al Registrului Comerțului, Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Poliția Română, Primăria Alba Iulia, Primăria Brașov, Pri- măria Sibiu, Primăria Slobozia, Primăria Piatra Neamț, Primăria Focșani, Consi- liul Județean Neamț, Consiliul Județean Dâmbovița, Prefectura Bistrița Năsăud. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 19 Managerial Tools/Project management Crește piața de training în project man agement

Orientarea pe proiecte este o strategie din ce în ce mai la începutul anului 2000 și înregistrând des adoptată de către companii, de aceea specialiștii până în prezent peste 9.000 de absolvenți. În 2011, Codecs a oferit si programul de cred că piața de training în project management va Project Management Process Framework, continua să crească și în acest an. De asemenea, Training – Microsoft Process și cursurile în piața românească au început să se consolideze de training dedicate clienților corporativi. tendințele remarcate încă din 2009 și 2010, în care Aproape 50% din totalul cursanților la programul de Management de proiect clienții cer mai degrabă cursuri de scurtă durată, activează în domenii tehnice. foarte flexibile, care să le permită să își continue fără În acest an, compania va continua să dez- întrerupere activitatea profesională. Luiza Sandu volte programele de pregătire managerială împreună cu Open University. „Anul trecut am lansat noua generație a nul trecut, cel mai cerut curs University din Martea Britanie. Certificatului Profesional în Management de project management organi- „Este un curs de 6 luni care se adresează și avem discuții cu partenerii noștri bri- A zat de Axioma Solutions a fost persoanelor care doresc să dobândească tanici cu privre la o noua structură a pro- PM@Work, un curs de 3 zile orientat atât cunoștințele, cât și tehnicile nece- gramului de MBA. Vă pot spun cu certitu- către soluții practice, în urma căruia sare pentru managementul proiectelor, dine că vom acorda o atenție din ce în ce participanții obțin rezultate mai bune la inclusiv al proiectelor cu o componentă mai mare centrelor noastre regionale de la locul de muncă încă de a doua zi. tehnologică. Foarte căutate au fost și Timișoara, Constanța sau Brașov. Rețeaua „Este un curs cu accent foarte mare pe cursurile de training pe care le oferim în de centre regionale a fost unul dintre cele partea practică. Probabil și de aici a venit parteneriat cu 360 Solutions din Statele mai importante avantaje competitive ale atractivitatea. Anul acesta, până în acest Unite”, spune Dr. Rodica Rădulescu, Di- CODECS pe piața de training din Româ- moment, cel mai căutat curs este PMP rector CODECS Business School. nia și vrem să revitalizăm această rețea și Exam Preparation, curs de pregătire pentru Management de proiect (MZT865) este să o adaptăm la realitățile actuale de pe certificare PMI. Și, dacă ținem cont și de cel mai important program de acest fel piață. Nu în ultimul rând, vom continua cererile pentru perioada următoare, tren- pe care îl oferă Codecs, fiind introdus să ne extindem către zone de activitate pe dul pare să fie același. De câțiva ani ne-am propus și am reușit să organizăm măcar un curs de Project Management în fiecare lună”, spune Marian Știrbescu, Product Manager & Trainer Axioma Solutions. În 2012, compania va oferi cursul Busi- ness Presentations pe baza metodei SCOP (Structure and Content Oriented Presentations). Din luna martie a acestui an, Axioma a devenit delivery partner pentru CompTIA și va organiza cursuri de pregătire pentru certificarea CompTIA Project+ și CompTIA IT for Sales. Unul dintre cele mai cerute programe oferite de Codecs a fost cel de Manage- ment de proiect (MZT865), pe care compania îl organizează împreună cu Open 20 MARKET WATCH Crește piața de training în project man agement

care nu le acoperim în prezent, cum departamente/divizii ale organizației ar fi sectorul medical și domeniile care urmează să deruleze proiecte în tehnice”, a precizat Rodica Rădulescu. viitor. În primele luni ale acestui an, În anul 2011, EXELO a avut în imple- compania a organizat cu precădere mentare câteva proiecte mari, care au cursuri de nivel basics în manage- combinat managementul de proiect, mentul proiectelor. „În anul 2012 vom oferi în primul „Clienții cer cursuri rând cursuri în domeniul analizei de Project Management de business, precum și o gamă mai de scurtă durată şi variată de cursuri avansate în ma- foarte flexibile” nagementul proiectelor, precum: Demararea, controlul și încheierea analiza de business, abilitățile de busi- proiectelor; Achiziții și contractare în ness și coaching. proiecte; Managementul portofoliului „Nevoia partenerilor noștri se referea de proiecte. De asemenea, ca urmare la integrarea abordării inițiativelor a finalizării proiectului de cercetare organizaționale. Cele mai cerute sustPM, toate cursurile noastre vor cursuri deschise în anul 2011 au fost: aborda și tema integrării principiilor Management de Proiect – Funda- sustenabilității în managementul mente; Manager de Proiect – curs proiectelor”, menționează Elena autorizat CNFPA; Pregătire în ve- Muscalu, Managing Partner Roland derea certificării internaționale PMP Gareis Consulting. și CAPM; Analiză de business. În Cele mai cerute cursuri organizate de primele luni ale acestui an cele mai TotalSoft în 2011, dar și în primele solicitate au fost tot cele menționate luni ale acestui an au fost cele de Pri- mai sus, suplimentar putând menționa mavera și Managementul Proiectelor o evoluție ascendentă a cursului Ma- în Primavera (Basic și Advanced). nagementul Riscului în Proiecte”, a de- „Începând cu 2012 ne-am extins clarat Mircea Mihai, Director Executiv portofoliul de cursuri cu 9 module EXELO Training & Development. noi, urmând să mai adăugăm încă În acest an, EXELO va oferi cur- 3 în viitorul apropiat. Acestea sunt: suri „de specializare” livrate atât de Managing Projects in Primavera P6 traineri români, cât și de traineri v8.1/v8.2; Earned Value; Managing internaționali: Managementul ris- Resources in P6 Professional; Plan- cului, Managementul Contractelor, ning Construction Projects; Portfolio Pregătire în vederea certificării Management; Primavera P6 Applica- internaționale în Analiza de Business tion Administration rel.8; Project CBAP, PRINCE 2, ITIL, Agile. Management Methodology Prince2; Clienții Roland Gareis Consulting Resource Management; Schedu- au continuat anul trecut să își spe- ling Principles. Din acestea, cursul cializeze angajații instruiți deja în dedicat sectorului de construcții managementul proiectelor, au instruit (Planning Construction Projects) în managementul proiectelor basics este cel mai important, deoarece noii angajați, precum și angajați din înglobează know-how-ul acumulat 21 Managerial Tools/Project management

Mircea Mihai, Bogdănel Budeanu, Dr. Rodica Rădulescu, Marian Știrbescu, Elena Muscalu, Dir. Ex. EXELO Training Primavera Director Director CODECS Product Manager & Managing Partner & Development TotalSoft Business School Trainer Axioma Solutions Roland Gareis Consulting de consultanții Primavera și se axează pe majoritatea clienților pune accent pe cat încă din 2009 și 2010, în care clienții rezolvarea practică a problemelor specifice efectul trainingului în organizații. Și, pen- cer mai degrabă cursuri de scurtă durată, Project Managementului în domeniul tru a putea măsura efecte, este nevoie de foarte flexibile, care să le permită să își construcțiilor”, spune Bogdănel Budeanu, intervenții de o complexitate mai mare, de continue fără întrerupere activitatea Primavera Director TotalSoft. programe integrate. Așadar, în viziunea profesională. noastră, tendința pieței românești va fi Noi am căutat să ne adaptăm la aceste Evoluții și tendințe către programe complexe, care să îmbine cerințe, în sensul în care am introdus o în mod armonios elementele de training structură modulară mult mai flexibilă Marian Știrbescu, Axioma Solutions cu cele de consultanță.” decât cea pe care o aveam înainte, ceea ce „Piața de training în acest an este puțin le permite cursanților să aibă un control în creștere din punctul meu de vedere. Bogdănel Budeanu, TotalSoft mult mai bun asupra timpului și a banilor Referitor la tendințe, lumea începe din „Cea mai bună metodă pentru evalu- pe care îi investesc în pregătire.” ce în ce mai mult să caute soluții practice area profitabilității și potențialului unei cu rezultate imediate în business. Dacă se investiții sau unei noi linii de business este Elena Muscalu, poate să livrezi de fiecare dată o rețetă cu tratarea acesteia ca un proiect. Roland Gareis Consulting adopție mare la participanți și care să mai Cred că a învăța să gestionezi eficient un „Având în vedere că orientarea pe și rezolve câteva probleme punctuale din proiect este esențial și este premisa pe care proiecte este o strategie din ce în ce departament, cu atât mai bine. Spre deose- mă bazez când spun că piața de training mai des adoptată de către companii, bire de anii trecuți, văd un interes crescut în Project Management va crește. În credem că piața de training în project al oamenilor de business către domeniul privința tendințelor, mă aștept la o creștere management va continua să crească și în training și aici mă refer la inițiative venite a numărului de traininguri pe industrii și acest an. de la nivel de departament.” a workshop-urilor specializate pe rezolva- Companiile continuă să investească în rea problemelor specifice proiectelor din instruirea și, ulterior, în perfecționarea Mircea Mihai, Exelo verticala respectivă.” angajaților, însă alocă o durată mai mică „Ținând cont de nevoia acută de de timp instruirii, nu neapărat pentru diferențiatori, în mod sigur cursurile cu Rodica Rădulescu, Codecs reducerea costurilor, ci mai degrabă specializare îngustă și cele de certificare „Putem spune că au început să se con- pentru conformitate cu strategiile de vor avea o creștere puternică. În plus, solideze tendințele pe care le-am remar- learning & development.”

Nr. Cursanți Durată Cursuri PM 2011 Cele mai cerute cursuri Nr. cursuri cursanți IT&C medie curs Axioma Solutions PM@Work 21 583 53 3-5 zile Codecs Management de proiect (MZT865) - - 50% 6 zile; 6 luni Management de Proiect – Fundamente; Manager de Proiect – curs autorizat Exelo CNFPA; Pregătire în vederea certificării 30 +325 45% 3-12 zile internaționale PMP și CAPM; Analiză de business Instruire avansată Roland Gareis 65 900 - 3 zile în managementul proiectelor Primavera; Managementul TotalSoft 3 251 31,2% 5-10 zile Proiectelor în Primavera

22 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Managerial Tools/Project management

TotalSoft – singura companie românească invitată la conferinţa „Energy Engineering, Procurement and Construction Projects“ din Arabia Saudită

În partea a doua a lunii management Primavera. De anul trecut, 10 ani asigură specialiști în project ma- colaborarea s-a extins și cu servicii de pro- nagement care susțin derularea celor mai aprilie, în Al Khobar ject management prestate de o echipă de 15 mari investiții locale) și, nu în ultimul (Arabia Saudită), va avea specialiști, formată din planneri și project rând, prin statutul de Oracle Platinum loc un important eveni- manageri cu o experiență bogată și care asi- Partner, singurul cu specializarea Prima- ment dedicat contracto- gură și menține legătura între SATORP și vera din această categorie selectă. TotalSoft subcontractorii participanți la proiect, prin este unica companie în România căreia i-a rilor din domeniul EPC analize și raportări atât la nivelul fiecărui fost acordat dreptul de a oferi First Level (Engineering, Procure- pachet (analize de performanţă, risc), cât și Support. Acest serviciu este oferit în mod ment and Construction): la nivelul întregii rafinării. obișnuit numai de către Oracle, însă nu- Având această experiență, TotalSoft va oferi mărul mare de clienți, înalta calificare teh- „Saudi Arabian Energy managerilor paricipanți la eveniment o nică a echipei și multiplele specializări au EPC Projects”. imagine practică a impactului pe care îl are dus la transferarea acestui drept, al treilea managementul de proiect asupra oricărei an la rând, singurei companii capabile să Alături de companii internaționale din in- investiții, cu precădere asupra proiectelor livreze suport la standardele Oracle. dustria petrolului, a gazelor, petrochimică de anvergură, susținând prezentarea „Bune- În industria petrolieră, TotalSoft are o şi din sectorul utilităţilor, există și o com- le practici în execuţia şi livrarea proiectelor”. experiență de 11 ani, timp în care a imple- panie românească de software invitată să „Prezența TotalSoft într-un cadru atât de mentat soluția de Project și Portfolio Mana- participe la lucrări și să-și împărtășească important și exclusivist ne deschide noi gement Primavera în toate companiile din expertiza în domeniul proiectelor de perspective în zona Arabiei Saudite, o re- România din această industrie, extinzân- anvergură mondială. Este vorba despre giune de mare interes pentru noi. Am fost du-și activitatea și în alte țări, printre clienții TotalSoft, casa de software cu cea mai vas- invitați pentru că, dincolo de implementa- săi numărându-se companii din România tă experiență în project management din rea unei soluții software, livrăm servicii de precum OMV Petrom, Rompetrol, Petro- România – peste 17 ani – și cu proiecte de- planificare, project management, analiză de tel-Lukoil, Rafo Oneşti, Steaua Română, rulate în toate marile companii de oil&gas risc și suport tehnic prin personal specia- dar și OMV GmbH din Austria. Specialiștii active pe piața locală, dar și în Arabia lizat cu experiență relevantă în domeniile Departamentului Primavera asigură servicii Saudită. Având scopul de a facilita proiecte energie, petrol și gaze. Aceste argumente de management al proiectelor, consultanță profitabile în termeni de calitate şi durată, puternice au dus la câștigarea licitației și supervizare în toate proiectele majore din evenimentul este unul cu circuit închis, internaționale, în fața unor companii din cadrul rafinăriilor (revizii, roll-out, opriri, urmând să fie centrul de întâlnire a celor Australia și Europa, organizată pentru pro- control și modernizare) precum și controlul mai importante companii internaționale iectul Jubail Refinery. În anul 2012, preco- și analiza investițiilor. care derulează sau intenționează să derule- nizăm o cifră de afaceri a Departamentului ze proiecte în Arabia Saudită. Primavera în jur de 4,5 milioane de euro, o creștere de 50% față de anul trecut”, a decla- Implicarea în rat Bogdănel Budeanu, Director Departa- proiectul Jubail Refinery ment Primavera, TotalSoft. TotalSoft a fost invitată în acest mediu de Performanțe regionale elită, datorită participării sale la construcția celei mai mari rafinării din Orientul Mij- Pe piața regională, TotalSoft se detașează lociu, Jubail Refinery, o investiție de peste de orice companie care oferă software 10 miliarde de USD derulată de SAUDI și servicii de project management, prin ARAMCO TOTAL Refining and Petro- experiență (17 ani), proiecte derulate (pes- chemical Company (SATORP) din Arabia te 660), expertiza pe verticale industriale Saudită. Compania românească este impli- (colaborarea cu toate rafinăriile din Româ- Bogdănel Budeanu, cată în acest proiect încă din 2010, când a nia, cele mai mari companii de construcții Primavera Director furnizat licențe pentru sistemul de project și regii autonome), consultanță (de peste TotalSoft 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 23 Company Focus Interviu Succesul SmartID se datorează experienței și competențelor unice în proiecte de mobilitate

V-aţi lansat pe piaţă în plină recesi- 1,05 milioane de euro. În 2011, cifra de une economică şi, cu toate acestea, afaceri a crescut cu 270%, la 2,78 milioane în mai puţin de doi ani aţi reuşit să de euro şi am reuşit să avem peste 100 de aveţi rezultate importante. Care a noi clienţi. Iar pentru anul acesta estimăm o fost strategia care v-a permis un ast- dublare a cifrei de afaceri, de până la 6 mi- fel de rezultat, într-un context diﬁ cil? lioane de euro, cu o rentabilitate de 20%.

- Prin lansarea pe piaţă a companiei Prin ce veţi susţine Smart ID în 2010 am reuşit să valorifi căm această creştere? Daniel Boangiu, oportunităţile existente pe o piaţă afectată Managing drastic de criză, pe de o parte, şi să creem, Prin proiecte unice la nivel de benefi cii Partner pe de altă parte, sinergiile necesare pentru oferite clienţilor noştri. Printr-un mix Sales and Operations a obţine acel avantaj competitiv important de tehnologii emergente, care ne ajută să Director în fata principalilor jucători care acţionau accelerăm şi să reinventăm procese spe- Smart ID pe anumite segmente din piaţa de mobi- cifi ce fl uxurilor de lucru, conform brief- litate. Cred cu tărie că succesul nostru are urilor pe care le primim de la clienţii noştri. la bază pasiunea noastră pentru mobilitate Şi valorifi căm acest atu menţinându-ne şi modul în care am ştiut să ne adaptăm, focusul pe strategia orientată pe client, care astfel încât să creăm soluţii simple desti- ne permite să folosim optim experienţa nate unor nevoi complexe. Focusul şi cumulată pe zona de Enterprise Mobility simplifi carea complexităţii, într-o societate de echipa Smart ID în zona vânzării con- asaltată de informaţii, ne-au transformat sultative. Avem avantajul că putem adresa în deschizători de drumuri în mobilitate. clienţii cu o ofertă completă pe zona de Lansată pe piața IT lo- În Smart ID încercăm şi reuşim să oferim mobilitate, foarte fi n segmentată la nivel de cală în 2010, compania fi ecărui client un mix de produse, soluţii cerinţe şi nevoi concrete de business, şi care Smart ID a reușit să ob- şi servicii care să acopere necesităţile re- nu se rezumă doar la vânzarea device-ului ale şi specifi ce ale acestuia. Faptul că am mobil. Succesul SmartID se datorează ROI- țină în scurt timp rezul- reuşit să creăm o echipă cu cei mai buni ului pe care-l asigurăm prin automatizarea tate fi nanciare pozitive specialişti, cu expertiză de peste 10 ani în proceselor mobile. Din experienţa noastră, într-un context economic proiecte dintre cele mai complexe, ne oferă clienţii au nevoie de soluţii complete, pe competenţe greu de atins în acest moment care să le poată testa real în mediile lor de difi cil. Daniel Boangiu, pe piaţă. Oferim un preţ corect pentru lucru şi să poată face o alegere în cunoştinţă Managing Partner Sales proiecte inovative în piaţă şi avem un timp de cauză. De aceea am lansat anul acesta and Operations Director de răspuns şi implementare excelent. În platforma ID Mag, singurul magazin onli- Smart ID, ne-a dezvăluit plus, am adaptat o strategie de vânzări ne B2B care comercializează peste 85.000 bazată pe principii de ROI în customer de aplicaţii, produse şi servicii speciali- secretele acestui succes service, specifi că pieţei de mobilitate din zate. Reducem astfel ciclul de achiziţie, rapid care a reușit să im- România. simplifi căm procesul de documentare şi pună compania ca unul oferim alternative multiple de achiziţie. Care au fost rezultatele Totodată, continuăm investiţiile pe zona de dintre principalii jucă- concrete ale acestei strategii? cercetare-dezvoltare, respectiv dezvoltarea tori de pe piața locală de de produse soft ware proprii, şi ne vom con- Enterprise Mobility. - Cifrele, cred eu, vorbesc de la sine. După solida extinderea pe plan naţional, deschi- doar câteva luni de activitate, la fi nalul lui zând şi alte birouri regionale în afara celor Radu Ghiţulescu 2010, Smart ID a avut o cifră de afaceri de de la Timişoara şi Craiova. 24 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Interviu Company Focus

Adevăr sau doar legendă? Nu vă provocăm la un joc, ci încercăm să aducem lumină într-un Mituri și subiect viu discutat. Este vorba despre Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), care funcționează la CNAS. Dragoş Dobran, adevăruri directorul departamentului eHealth din SIVECO, ne-a oferit „dezlegările” la despre SIUI problemele de mai jos:

Un absolvent de liceu începe primul pas trebuie făcut de către medicul lipsa conexiunii la Internet, virușii locali, facultatea. Este adevărat că nu de familie, prin înregistrarea în lista de absența unei actualizări de nomenclatoare mai apare ca asigurat în SIUI? intrări lunare a nașterii copilului. sau a personalizării aplicației proprii etc. Desigur, medicii pot fi nemulțumiți că tre- Este fals. El este asigurat și după 18 ani, pe Furnizorii de servicii buie să raporteze. Există această reticenţă, toată perioada studiilor, până la împlini- medicale sunt obligaţi să facă pentru că activitatea lor este foarte densă rea vârstei de 26 de ani. Pentru aceasta, e contracte cu casele judeţene? și nu au timp sufi cient. Dacă soft ul ar avea nevoie de o adeverinţă de la inspectoratul probleme, ar fi un lucru foarte grav, care școlar sau de la instituţia școlară pentru a Este adevărat. Dacă doresc să primească s-ar simţi imediat în sistem și ar afecta fi înregistrat la sediul CJAS în categoria de bani din FNUASS (Fondul Național Unic toate plăţile. asigurat corespunzătoare. Dacă după 18 al Asigurărilor Sociale de Sănătate). Casele ani elevul se angajează, atunci fi rma îi va județene fac mai întâi contractarea servi- În sistem plăti asigurarea și va rămâne asigurat. ciilor cu furnizorii medico-farmaceutici pot apărea erori? din județul respectiv. Evident, printr-un Numai Casa de Asigurări proces gestionat integral de SIUI. Apoi, în Este adevărat. Sunt poate face veriﬁ cări asupra cadrul calendarului de raportare, preiau două tipuri de erori: statutului asiguraţilor? lunar sau bilunar raportările transmise on- erorile umane, pe care line sau aduse pe suport optic de furnizorii SIUI încearcă să le Este fals. Orice cetățean poate să-și verifi ce de servicii medico-farmaceutice. Acestea reducă și erorile care foarte simplu informația privind calitatea sunt validate de SIUI atât formal, cât și față apar din datele încăr- sa de asigurat, prin conectarea la portalul de norme. Procesul este iterativ, și până cate de la alte instituţii: CNAS. Pașii sunt următorii: intraţi pe la urmă, medicul fi nalizează o raportare Evidenţa Populaţiei, http://siui.casan.ro/cnas/servicii_online, corectă. Ce nu este corespunzător norme- Agenţia Naţională introduceţi CNP și numărul de verifi care și lor este explicat și refuzat la plată. SIUI de Pensii și Asigu- veţi primi un mesaj prin care sunteţi infor- calculează deconturi, emite ordine de plată rări Sociale, Agen- mat dacă aveţi sau nu calitatea de asigurat. și, după caz, note de refuz. Funcționarul ţia Naţională de În perioada 2010 - 2012, au fost și zile în de la casa județeană ordonanțează facturile Ocupare a Forţei de care s-au înregistrat peste 1.000.000 de ac- la plată, în limita bugetului repartizat de Muncă etc. În ulti- cesări pentru verifi carea calităţii de asigurat. CNAS. La ghișeele Casei, anumite catego- mul an, s-au făcut rii de asigurați depun declarațiile privind eforturi deosebite Un copil contribuția personală la fondul de asigura- de interconectare a nou născut e automat asigurat? re și, de asemenea, fac plăți corespunzător acestor sisteme și acestora. incidenţa acestor Este adevărat. El trebuie să fi e înregistrat erori a scăzut cu CNP-ul său în SIUI. Copiii nou-născuţi SIUI este de vină când foarte mult. pot intra în SIUI prin două căi: fi e prin medicii au probleme cu raportările? datele transmise de Evidenţa Populaţiei, fi e prin raportarea medicului de familie către Este fals. Un medic folosește un program Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. separat, prin care raportează în SIUI. Me- Dragoş Dobran, directorul dicul poate să aibă probleme cu programul În prima variantă, întârzierea în raportare departamentului eHealth din SIVECO poate fi de maximum 3 luni; de regulă, pe care îl folosește din mai multe motive: MARKET WATCH 25 Company Focus Asseco SEE România își consolidează poziția de integrator pe plan local și re gional prin parteneriatul cu Symantec

Asseco SEE România, unul dintre cei mai im- portanți jucători IT de pe piața locală și regio- nală, și Symantec, furnizor mondial de soluții de securitate, stocare și management de sistem, au anunțat recent consolidarea relației de parteneriat, cele două companii dezvoltând o strategie comună de promovare pentru valorifi carea complementa- rității soluțiilor oferite. Radu Ghiţulescu ca parte componentă a strategiei Asseco în vederea protejării împotriva riscurilor SEE România, atât la nivel local, cât şi re- pe care le pot genera vulnerabilităţile sseco SEE România, unul dintre gional, evenimentul a reunit în audienţă securităţii sistemelor IT“, a declarat cei mai puternici integratori de responsabili cu securitatea IT din rândul Asistem, soluţii şi servicii IT şi celor mai importanţi clienţi ai Asseco „Asseco SEE România este unul dezvoltator de aplicaţii pentru secto- SEE România. dintre principalii jucători de pe rul fi nanciar-bancar din Romania, şi Consolidarea parteneriatului dintre piaţa fi nanciar-bancară locală şi Symantec, companie specializată în dez- Asseco SEE România şi Symantec internaţională, sector în care secu- voltarea de soluţii de securitate, stocare România şi Bulgaria permite celor două ritatea datelor reprezintă un aspect şi management de sistem, au organizat companii să dezvolte o strategie comună critic, care face subiectul mai mul- recent evenimentul „Protect Confi dential de promo-vare, valorifi când complemen- tor reglementări în domeniu. În acest Data, Reduce the Corporate Risk and taritatea soluţiilor oferite. „Symantec este sens, parteneriatul cu Symantec se Integrated Content Archiving with un vechi, constant și solid partener al înscrie în coordonatele strategiei Symantec Solutions“. Conceput ca o acţiune companiei noastre (Asseco SEE România comună de promo- are statutul de Gold Partner Symantec vare a soluţiilor – n.r.) pentru soluţiile din zona de secu- Symantec ritate, stocare şi management de sistem,

„Symantec este unul dintre partenerii strategici ai Asseco SEE, cu care grupul are o relaţie strânsă de colaborare, atât în România, cât şi pe plan regional. Şi aceasta deoarece portofoliul de soluţii oferit de Symantec întregeşte portofoliul companiei noastre cu care adresăm sectorul fi nanciar-bancar, completând oferta către clientul fi nal.“

Bogdan Mustaţă, Sales Manager Asseco SEE

26 Company Focus Asseco SEE România își consolidează poziția de integrator pe plan local și re gional prin parteneriatul cu Symantec

Bogdan Mustaţă, Sales Manager Asseco ameninţări informatice, dar şi a celui de SEE. Totodată, Bogdan Mustaţă a subliniat reglementări şi cerinţe de complianţă im- importanţa investiţiilor constante pe care puse atât la nivel local, cât şi internaţional. le face compania în capitalul uman, res- Symantec DLP permite companiilor să îşi pectiv în dezvoltarea permanentă de noi protejeze mai bine datele prin aplicarea competenţe şi certifi cări, astfel încât Asseco criptării și a managementului drepturilor SEE România să poată oferi soluţii fl e- (ERM – Enterprise Rights Management) xibile şi complete, end-to-end, care să la nivelul întregii organizaţii, capabilităţile răspundă optim cerinţelor clienţilor săi. multiple ale aplicaţiei oferind vizibilitate superioară asupra datelor importante, a mişcării acestora şi a comportamentului Extinderea Vasile Aniculăesei, Country Manager utilizatorilor, ceea ce scade riscul pierderii portofoliului de soluţii Symantec România şi Bulgaria datelor şi simplifi că eforturile legate de Cele două aplicaţii Symantec prezentate conformitate. în cadrul evenimentului adresează o serie Cea de a doua soluţie prezentată în „Asseco SEE România este un de cerinţe critice ale pieţei, venite mai cadrul evenimentului, Symantec Enter- partener vechi al Symantec şi ne ales din zona sectorului fi nanciar-bancar, prise Vault, este o aplicaţie lider în arhi- bucurăm că am reuşit să startăm unde Asseco SEE România este unul din- varea email-urilor şi a conţinutului, care evoluţia către un nivel superior a tre principalii jucători. permite companiilor să stocheze şi ad- acestui parteneriat. Este vorba Astfel, Symantec Data Loss Prevention ministreze optim informaţiile din cadrul nu numai de accederea la un (DLP) abordează nevoile specifi ce de secu- companiei. Symantec Enterprise Vault nivel superior de certifi care, ci şi ritate, devenite din ce în ce mai stringente permite reducerea dimensiunii spaţiului de dezvoltarea unei strategii de odată cu creşterea rapidă a numărului de de stocare, prin aplicarea de tehnologii business comune, prin care să proprii de deduplicare și compresie, şi valorifi căm optim complementari- tatea soluţiilor pe care le oferim Asseco SEE de a utiliza soluţiile ce- oferă posibilitatea identifi cării informaţiei nestructurate din întreaga organizaţie. la nivel enterprise. Avem astfel lor mai importanţi vendori IT la nivel garanţia faptului că, benefi ciind de mondial, ca o garanţie de calitate Aplicaţia îmbunătăţeşte semnifi cativ capacitatea companiilor de a stoca şi proteja suportul unui partener de talia lui şi performanţă, completând optim Asseco SEE România – unul dintre portofoliul de soluţii oferite clienţilor. informaţiile, prin crearea unor strategii de stocare pe niveluri, reducând în acelaşi principalii integratori de sistem de Integrarea aplicaţiilor proprii Asseco pe piaţa locală, dar şi regională –, SEE, care sunt soluţii core-business, timp costurile de stocare şi simplifi când administrarea acestora. putem oferi clienţilor fi nali soluţii cu aplicaţiile de securitate Symantec complete, dezvoltate astfel încât ne consolidează poziţia nu numai pe Cele două aplicaţii prezentate în cadrul evenimentului au fost exemplifi cate pe larg să răspundă optim necesităţilor piaţa locală, ci şi pe cea regională, de- acestora. Ca o dovadă în plus a oarece considerăm oportună extinde către specialiştii Symantec şi Asseco SEE România, care au prezentat aplicaţii valorii reale a acestei iniţiative, vă derea parteneriatului cu Symantec şi pot spune că am avut surpriza către celelalte ţări din regiune. Acest concrete şi au oferit soluţii practice la întrebările audienţei. De altfel, după cum extrem de plăcută să descopăr mod de abordare a activităţii de busi- că restartarea parteneriatului pe ness s-a dovedit a fi o formulă de au subliniat atât Vasile Aniculăesei, Country Manager Symantec România plan local cu Asseco SEE a avut succes, având în vedere numărul de un ecou pozitiv în întreaga regi- clienţi pe care Asseco SEE România îi şi Bulgaria, cât şi Răzvan Ene, Business Unit Manager Asseco SEE România, cele une şi am primit semnale pozitive, are în acest moment şi nivelul ridicat de interes de la reprezentanţii al satisfacţiei acestora.“ două companii intenţionează extinderea şi permanentizarea acestui tip de eveni- Symantec din Iugoslavia, Croaţia, Răzvan Ene, Business mente, pentru a asigura un dialog activ Macedonia, unde Asseco SEE Unit Manager Asseco SEE România cu piaţa şi a oferi răspunsuri concrete este un jucător important.“ nevoilor companiilor. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 27 Business Solutions/ERP ERP: local versus internațional

Există o concurență rea- pun în balanță și originea, locală sau ridicat“, afi rmă Eugen Schwab-Chesaru, lă între aceste categorii internațională, a produsului pe care ur- Managing Director Eastern Europe PAC, de soluții? Am discutat mează să-l achiziționeze. singura companie de consultanţă care produce o analiză a pieţei locale de ERP. subiectul cu mai multe Ce arată studiile PAC? persoane relevante în piața locală de ERP, iar Nu există un studiu care să structureze piața locală în funcție de originea concluzia la care am soluțiilor, însă, dacă ar exista, ar arăta o ajuns este că o aseme- prevalență a soluțiilor internaționale la nea concurență există, capitolul venituri și una a celor locale, chiar dacă adresabilita- după criterii legate de numărul imple- mentărilor. „Structura clasamentelor PAC tea și tiparul clienților (Pierre Audoin Consultants) în ceea ce care aleg una dintre privește vendorii de soluţii ERP în Româ- cele două tipuri de nia nu s-a modifi cat semnifi cativ în ultimii 4-5 ani. Însă aceste clasamente sunt soluții sunt diferite. realizate după venituri/cifra de afaceri. Gabriel Vasile Dacă privim la numărul de clienţi, companiile locale de ERP au câștigat «market companie care conștientizează share». Însă această evoluţie a fost posi- necesitatea implementării unui bilă prin prisma fl exibilităţii mai mari în OERP ajunge, inevitabil, în situația ceea ce privește preţul și a faptului că ma- alegerii unei soluții pe baza unor criterii rea majoritate a companiilor din segmen- ce au în vedere atât aspecte tehnologice tul SMB se axează pe nevoi primare și nu și funcționale ale produsului, cât și „em- au, cel puţin în această lungă perioadă patia de business“ cu furnizorul. Fără de criză, așteptări și bugete ample pentru să fi e regulă, o bună parte din companii soluţii cu grad de complexitate foarte 28 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Managerial Tools

O piaţă atipică

La nivelul superior al pieței, situația este relativ simplă, atât pentru că numărul jucătorilor este redus, cât și pentru că dominația soluțiilor internaționale este mai evidentă. Proiectele mari și foarte mari sunt, în general, adjudecate de SAP și Oracle, însă, la nivel mediu, există și nume locale, precum Charisma sau SIVECO Applications. După 2009, evoluția a fost puțin diferită și, pe fondul crizei, unele companii mari s-au orientat către soluții cu un cost de implementare mai mic, fi e că erau internaționale (Microsoft Dynamics AX) sau locale, dintre cele amintite anterior. Pe de altă parte, vendorii internaționali mari și-au extins portofoliul cu soluții dedicate SMB, ceea ce a schimbat substanțial segmentarea pieței. Deși, aparent, concurența pe acest segment pare minimă, Valentin Tomșa, Country Manager SAP România afi rmă: „Piaţa românească nu este o piaţă matu- ră, iar acest lucru este determinat de mai mulţi factori. Printre aceștia se numără adresabilitatea și targetarea. Mai exact, în România, orice furnizor de soluţii soft - ware se adresează oricărui tip de com- Concurență ridicată „Pentru orice proiect, partenerii Microsoft panie și oricărei industrii, cu orice tip pe segmentul mediu au acces la documentație complexă și pot de soluţie, ceea ce nu se întâmplă într-o escalada orice problemă către serviciile piaţă matură.“ Pe segmentul mediu al pieței, oferta de suport specialiazat. Mai mult, au la este, însă, mult mai largă, atât din punct dispoziție comunități profesionale în care de vedere al produselor internaționale se adună experiența a mii de proiecte. Toate (categorie în care se distinge Microsoft aceste resurse sunt întreținute de corporație Dynamics NAV, disponibil printr-un nu- și nu pot fi egalate de nicio companie lo- măr mare de companii-partener), cât și al cală. Dincolo de soluție, contează și know celor locale, cu vendori precum Wizrom, how-ul de business, metodologiile de im- Transart, Senior Soft ware și BitSolutions, plementare, dezvoltările verticale, care pe afl ați în prima linie. piața locală sunt tratate superfi cial și devin Pe acest segment, o soluție internațională principala cauză a eșecului proiectelor ca Microsoft Dynamics NAV are, în prin- ERP“, afi rmă Sanda Boboc ERP Solution cipal, avantajul comunității de parteneri, Sales Lead, Microsoft România. care înseamnă, pe de o parte, disponibi- Soluțiile locale își păstrează, totuși, un avan- litatea unui număr ridicat de add on-uri taj printr-o mai rapidă adaptare la cerinţele (module suplimentare pentru particula- pieței locale și o mai bună exploatare a rizarea soluției pe o anumită verticală sau oportunităților. „Cu siguranţă există con- nișă), iar pe de alta libertatea clientului de curenţă, însă există și cazuri în care soluţiile a alege cel mai potrivit partener pentru locale nu au, practic, adversari. Pot da implementare și suport. O soluție locală exemplul soluţiilor destinate companiilor este, în general, disponibilă printr-o sin- de leasing, un domeniu extrem de dina- gură companie, ceea ce inevitabil duce la o mic din punct de vedere al schimbărilor dependență de furnizor, în timp ce o com- legislative, care necesită o echipă locală de panie interesată de NAV poate alege unul dezvoltare și o conectare constantă la modi- dintre parteneri: LLP Dynamics, Novensys, fi carea legislaţiei. Este unul dintre cazurile Brinel, Elian Solutions, Kepler etc. în care soluţia noastră de leasing (Charisma 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 29 Business Solutions/ERP

companiile lor din grup (sau sisteme ale aceluiaşi furnizor ca şi cel din headquarters): standardizare pentru headquarters şi raportări către grup less time-consuming. Cei care o aleg din proprie iniţiativă, o fac pentru reputaţia furnizorului (fie un client important al lor are SAP, fie un furnizor, fie un partener) şi pentru încrederea pe care le-o oferă. Targetăm, de asemenea, companii locale cu până la 25-30 de utilizatori. Argumentele noastre sunt preţurile competitive faţă de furnizorii locali şi refe- rinţe foarte bune“, afirmă Irina Oprea, Ma- nager System Innovation, partener SAP. Pe de altă parte, clienţii care aleg o soluţie locală sunt, în general, mai sensibili la costuri şi la un business mai tradiţional, bazat pe relaţii şi interacţiuni mai pu- ţin bazate pe proceduri. De asemenea, Leasing Management) nu se întâlneşte în ceput experiența IT cu o soluție locală mică clienţii care cumpără soluţii locale sunt conturile din România cu soluţii internaţi- sau medie, care însă, peste un anumit nivel, mai atraşi de flexibilitatea furnizorului în onale. Revenind la concurenţa local versus a devenit incapabilă să susțină creșterea și să materie de customizări, precum şi de un internaţional, trebuie spus că, într-adevăr, ofere controlul dorit de management. nivel de suport personalizat. sunt puţine soluţii ERP româneşti care pot Un astfel de caz este compania Ion Moș, concura cu cele internaţionale şi, de regulă, care, în 2011, a făcut un upgrade la SAP de Investiţii în dezvoltare o fac prin flexibilitate comercială, servicii şi la o soluție locală, tocmai pe considerente- preţ“, afirmă Florentina Andrei, Charisma le amintite anterior: management integrat, Din punct de vedere tehnologic, un grup Sales Manager TotalSoft. dezvoltare pe termen lung, standardizare relativ restrâns de soluţii locale reuşeşte să de procese etc. „Am decis să alegem so- ţină pasul cu tendinţele globale prin investi- Profil de cumpărător luţia SAP ERP în primul rând pentru su- rea unor sume considerabile în dezvoltarea portul pe care ni-l oferă în definirea unei produselor. TotalSoft, spre exemplu, alocă Pe de altă parte, dacă analizăm profilul structuri coerente a proceselor de afaceri anual 4-5 milioane de euro pentru dez- companiilor care aleg una sau alta din cate- la nivelul întregii companii și în asigurarea voltarea soluţiei Charisma, dintre care 1,2 gorii, vom putea realiza un profil al cumpă- unor puncte de control în etapele impor- milioane de euro sunt alocate R&D-ului rătorului. Dincolo de notorietatea produsu- tante ale acestora. Rezultatul va fi creşterea (research & development), responsabil cu lui, clienții care aleg o soluție internațională nivelului de eficienţă al activităţii şi spo- orientarea spre direcţii noi, tehnologii noi, pun accent mai mare pe funcționalități, pe rirea calităţii produselor şi serviciilor pe platforme noi, modele noi de business (vir- best practices înglobate în soluție, pe er- care le oferim“, declara la momentul deru- tualizare infrastructură, SaaS/Cloud). Stra- gonomia interfețelor, dar și pe proiecția pe lării proiectului, Eugen Caragui, director tegii similare există şi la alţi vendori locali. termen lung a acestui parteneriat. Alte două executiv al companiei Ion Moş. Evident, sumele nu suportă comparaţii cu aspecte relevante sunt legate de valoarea „Majoritatea clienţilor noştri sunt filiale/ bugetele alocate de multinaţionale. În cazul pe care o aduce în companie implemen- reprezentanţe ale unor multinaţionale (Ve- SAP, cifrele generale ajung la aproximativ tarea unui astfel de produs, precum și de lux, AFI, BAUER etc.), al căror trend este 1,7 miliarde de euro, respectiv circa 14% existența unei alternative la nivel de servicii, de a implementa acelaşi sistem în toate din veniturile consolidate ale companiei. acolo unde există mai mulți parteneri/ distribuitori ai unei soluții internaționale, situație valabilă atât pentru Microsoft, cât și pentru soluțiile SMB ale SAP (BusinessO- Concluzie ne/All în One) sau Oracle (JD Edwards). Deși, într-o bună măsură, cele două afara categoriei sau aduc în porto- O categorie de companii care aleg din start categorii de soluții au adresabili- foliu soluții complementare, ceea ce o astfel de soluție sunt reprezentanțele tate diferită, criza economică a dus alimentează confuzia din piață. românești ale unor companii multinaționale la o oarecare canibalizare a pieței, O tipologie a clientului care alege (din cele mai diverse domenii de activitate), iar abordarea tradițională a fost una sau alta dintre soluții există, indiferent dacă decizia achiziției se face la schimbată. Pe de o parte, clienții însă tinde să devină tot mai difuză sediul central sau nu. O altă categorie ar fi nu știu ce vor și inițiază discuții cu în lipsa unor analize pertinente care companiile românești care au ambiții de vendori din categorii diferite, iar pe să structureze piața și să puncteze creștere și consideră această alegere ca pe o de alta vendorii în căutarea unor funcționalitățile și complexitatea fie- investiție în dezvoltarea pe termen lung. De venituri suplimentare ofertează în cărei soluții în parte. cele mai multe ori, aceste companii au în- 30 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Business Solutions/Storage HP extinde stocarea convergentă cu un sistem All Solid-State Disk

Evoluția rapidă a teh- nod nou la sistem, comparativ cu dis- mașinile virtuale cu încărcături de lucru nologiei serverelor a curile tradiționale dual controller. extrem de mari, precum și concentrarea • Să administreze durata de viață a dis- I/O specifi că mediilor client virtualizate. crescut cererile pentru cului prin monitorizarea proporției de • Să îmbunătățească productivitatea prin stocare și transfer. Aces- uzură a discului, raportarea durateide păstrarea accesului la date în timp ce se te cereri sunt cu atât viață rămase, precum și emitereade no- face migrarea de pe un HP Left Hand tifi care pentru fi nal de viață - prinHP P4000 la un nou nivel de performanță mai mari cu cât virtua- SMARTSSD Wear Gauge™. reprezentat de HP Left Hand P4900, prin lizarea crește nivelul de • Să construiască o infrastructură de sto- intermediul HP Peer Motion. utilizare al serverului, care fl exibilă, ierarhizată, cu sisteme cu • Să protejeze datele critice prin replica- performanță și capacitate optimizate, rea sincronă de rețea RAID, instanta- necesitând capacitate precum și rețele fi zice de stocare locale nee integrate în aplicații, copierea repli- scalabilă de stocare și (storage area networks - SAN) care să se cării asincrone de la distanță, precum și performanță pentru a potrivească oricărui tip de companie. soluții de recuperare a datelor în caz de • Să adauge cu ușurință noduri SSD în dezastru care permit trecerea automată evita blocajele. structura Left Hand deja existentă, fără de la o locație la alta și elimină punctul a fi nevoie de planifi care sau adminis- unic de risc. iscurile Solid State (SSD) sunt trare specială. proiectate să îmbunătă țească • Să creeze un nivel de stocare de Mai multe informații sunt disponibile Dperformanța și efi ciența indecșilor performanță ridicată care să susțină pe www.hp.com/go/p4000. bazelor de date, încărcării mari de lucru, a avalanșei de date care intră în infrastruc- turile desktop virtuale sau a datelor vechi. Cu toate acestea, când discurile SSD sunt folosite cu sisteme de discuri tradiționale dual controller, performanța și potențialul lor sunt diminuate de transferul limitat Input/Output (I/O). Noul sistem de stocare HP Left Hand P4900 Solid State Drive (SSD) livrează performanță SSD fără blocarea controller- ului, scalează capacitatea și performanța continuu și linear, pe măsură ce crește încărcătura de lucru. De asemenea, se inte- grează cu ușurință cu platforme de virtuali- zare de la Microsoft , Citrix și VMware. Astfel, clienții pot acum să implementeze fi e o confi gurație SSD dedicată, fi e HP Left Hand P4900 drept legătură SSD cu un grup de administrare Left Hand mai mare. Această nouă soluție din portofoliul de stocare HP Left Hand permite clienților: • Să îmbunătățească performanța cu de 10 ori în ceea ce privește numărul de IO/secundă (IOPS) comparativ cu soluțiile bazate pe drive-urile Serial Attached SCSI (SAS). • Să se adapteze rapid la cererile mereu în schimbare de aplicații cu scalabilitate lineară și să crească numărul de IOPS de fi ecare dată când este adăugat un Business Solutions/DM

3 miliarde de pagini sunt printate zilnic!

Deşi se fac eforturi sus- figurează în raportul IDC cu o creştere de an 2010, cabinetul de consultanţă Gart- ţinute pentru reducerea 14% a consumului de hârtie. Aceasta în ner estima costul total de operare aferent timp ce ţările Europei Occidentale deţin imprimantelor şi copiatoarelor undeva volumului de pagini primul loc în ceea ce priveşte consumul între 1 şi 3% din cifra totală de afaceri a printate, rezultatele nu de topuri A4 şi A3, cu 64% din volumul unei companii. Asta în timp ce Aberdeen sunt deloc vizibile. Ba, global printat. Group evaluează costul total de operare Studiul IDC mai relevă faptul că 774 de aferent imprimantelor şi copiatoarelor mai mult, volumul to- miliarde de printuri au fost realizate pe ca reprezentând între 3 şi 5% din totalul tal de printuri creşte imprimante laser monocrom (ceea ce cheltuielilor operaţionale (potrivit studiu- în continuare la nivel reprezintă 84% din volumul total), în lui „Category Expenditure Management: timp ce volumul de printuri color pe Print and Print Services“). mondial. Pentru a pune imprimantele laser a crescut cu 16%. capăt acestei creşteri Un rezultat paradoxal, din moment ce Evoluţia pieţei MPS exponenţiale, ale cărei imprimantele cu jet de cerneală, care costuri sunt greu de reprezintă mai mult de jumătate din volu- Există numeroase soluţii pentru ţinerea mul de imprimante, nu sunt responsabile sub control a costurilor de printare, însă ţinut sub control, din decât pentru 8% din paginile printate. din ce în ce mai multe companii aleg să ce în ce mai multe com- apeleze la furnizorii de Managed Print panii apelează la furni- Care sunt costurile Services (MPS). Trend care devine din ce în ce mai vizibil în Europa, care, conform zorii de Managed Print Potrivit analiştilor IDC, una dintre prin- estimărilor specialiştilor, va deveni în Services. cipalele cauze care generează creşterea scurt timp cea mai mare piaţă pentru ser- Radu Ghiţulescu consumului de hârtie este numărul viciile de print management. din ce în ce mai mare de echipamente Astfel, potrivit studiului „2011 Euro- multifuncţionale (MFP) achiziţionate de pean MPS Market Update and Road- onceptul „Paperless office“ pare şi către companii. Extinderea rapidă a par- map“, realizat de Photizo Group, piaţa acum, după mai bine de trei decenii cului de imprimante în cadrul compani- MPS europeană va înregistra o creştere Cşi jumătate de la lansarea sa de către ilor, fără ca acestea să fie incluse într-un accelerată în intervalul 2012-2013. „Business Week“, unul imaginar. Iar consu- sistem coerent şi omogen de control şi (Cabinetul de analiză citat defineşte mul de hârtie creşte exploziv de la an la an. Managed Print Services ca externalizarea Potrivit unui studiu IDC dat publicităţii „3.100 de miliarde de device-urilor hardcopy – imprimante, la sfârşitul anului trecut, 3.100 de mili- pagini au fost printate în copiatoare, faxuri şi multifuncţionale –, arde de pagini au fost printate în 2010 în 2010 în zona EMEA. Ceea incluzând tot ce ţine de management, zona EMEA. Ceea ce înseamnă o medie servisare şi servicii de mentenanţă.) de 3 miliarde de pagini printate zilnic! ce înseamnă o medie Creşterea va propulsa Europa pe primul Şi asta în pofida iniţiativelor ecologice de 3 miliarde de pagini loc la nivel mondial, depăşind Statele şi eforturilor depuse de ţările industri- printate zilnic!” Unite, care la momentul realizării studi- alizate de a reduce consumul de hârtie. ului ocupa primul loc din punct de ve- Ţări care, conform sursei citate, au reuşit monitorizare a modului în care sunt uti- dere al cifrei de afaceri realizate de piaţa în 2010 o reducere de 1,3% a volumului lizate explică, în bună măsură, creşterea MPS. de pagini printate, dar scăderea a fost volumului de pagini printate. Specialiştii Photizo Group estimează că anulată de creşterea înregistrată în ţările Ceea ce încă prea puţine companii iau furnizorii europeni de servicii de print în curs de dezvoltare. De altfel, regiunea în calcul este costul pe care îl generează management vor beneficia, în intervalul CEMA, reprezentată de Europa Centrală creşterea volumului de printare. Care nu menţionat, de oportunitatea a 5.000 şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, este deloc neglijabil! La nivelul aceluiaşi de noi proiecte. Analiştii invocă drept 32 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Business Solutions/DM

argumente în favoarea acestei predicţii creşterea numărului de furnizori MPS în Europa şi tendinţa din ce în ce mai vizibilă în rândul companiilor de pe bătrânul continent de a externaliza serviciile care nu sunt core-business. Pentru nivelul anului 2013, Photizo Group estimează o valoare totală a pieţei MPS mondiale de aproximativ 59 de miliarde de dolari, preconizând că în 2014 peste 50% din parcul total de echipamente de printare-copiere se va afl a sub controlul furnizorilor MPS. Conform unei estimări realizate de InfoTrends, piaţa MPS va intra din 2014 într-o fază de saturare, rata de creştere descrescând semnifi cativ. Fenomen care va obliga furnizorii de servicii MPS să-şi diversifi ce oferta de servicii adiţionale.

Care sunt aşteptările

Privind din perspectiva clientului, printre principalele cerinţe ale acestuia de la un furnizor de servicii de print management se afl ă:

• reducerea costurilor cu consumabilele (hârtie şi toner) • reducerea perioadelor de downtime • scăderea costurilor serviciilor de mentenanţă şi suport • monitorizarea şi îmbunătăţirea disponibilităţii serviciului (SLA-ul) • monitorizarea consumurilor pe utilizator, proiect, departament • complianţa cu normele în vigoare (le- gale, de securitate, de mediu) • creşterea nivelului de securitate şi confi denţialitate al datelor.

La toate aceste cerinţe, cărora furnizorii MPS le pot oferi soluţii optime, se mai adaugă un argument intrin- sec externalizării şi anume cel al predictibilităţii costurilor, care are o pon- dere importantă în luarea deciziilor în actualul context economic. După cum se poate vedea, cerinţele sunt multiple şi acoperă varii necesităţi, dar principalul obiectiv urmărit îl reprezintă economiile care se pot realiza. Şi care, potrivit studiilor statistice, pot reprezenta, în primul an de implementare, circa 50% din costurile totale aferente zonei de printing & imaging. Ori, dacă ţinem cont de estimările Gartner sau Aberdeen nu este deloc puţin. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 33 Cercetare/Inovare

în România: himeră sau traseu obligatoriu?

Lideri ai unor importan- strategiile de inovare ale instituțiilor pub- consideră că acest plan nu are deocamdată te instituții publice și lice trebuie corelate pentru a evita riscul posibilități de reușită: „M-am zbătut și am fragmentărilor neproductive; inovarea nu pierdut bătălia cu inovarea pe vremea când private s-au întâlnit pe poate fi posibilă fără antrenarea zonei de am condus ANCS. Nu am găsit rețeta prin 21 martie în București business; cercetătorii, industriașii și cei care care se pot face bani din inovare pe plan pentru a discuta despre una dintre cele mai di- ficile și complexe teme de policy: inovarea du- rabilă și capacitatea ei de a deveni unul dintre pilonii dezvoltării socio- economice a României. Participanții au încercat să identifice elementele fundamentale ale unei strategii pe termen lung și modalitățile optime știu să facă bani și proiecte profitabile tre- național, nu cunosc nici modele locale de finanțare. În cele din buie să colaboreze mai strâns; dezvoltarea de succes. Din păcate, România a reușit rețelelor de firme poate crea lanțuri valorice performanța să stopeze lansarea programu- urmă, s-a ajuns la o ana- potrivite pentru promovarea și succesul lui de inovare și nu am realizat niciun pro- liză realistă, cu cărțile inovațiilor pe piață; cadrul legislativ, nepo- gres în domeniul brevetării, unde durează pe față, despre limitele trivit pentru arbitrarea alocării de fonduri tot 4 ani până se acordă un brevet.” și ajungerea inovațiilor pe piață, trebuie Realitatea CDI trebuie percepută și din și obstacolele ce stau în schimbat; resursele financiare trebuie punct de vedere al unor aspecte și exemple calea inovării, despre direcționate către rezultate și obținerea de „Nu am găsit rețeta prin modelele și posibilitățile produse, nu către instituții; nu în ultimul ce pot duce spre zona de rând, ar trebui finanțate și sprijinite pri- care se pot face bani din oritar domeniile cu potențial inovativ clar, inovare pe plan național” profitabilitate a acestui proiectele integrate, cele care pot crea mari concept, foarte monetizat infrastructuri și poluri de inovare. specifice, pe care Cristian Pârvan, secre- în ultima perioadă la ni- tarul general al Asociației Oamenilor de Obstacolele autohtone Afaceri din România (AOAR), le-a adus în vel european. prim-plan fără rezerve, evidențiind minusu- Alexandru Batali Poate întrebarea care a polarizat cel mai rile, zonele de slăbiciune, aspectele care fac mult audiența a fost cea legată de posi- imposibilă reușita inovării pe plan intern: intetizând, cele mai importante idei bilitatea de a face cu adevărat inovare în au punctat următoarele aspecte: România. „Când ai 15.000 de grupuri Sfondurile de risc, mai mult decât Anton Anton, prorector Universita- multinaționale în România și doar 33 cele de stat, pot produce schimbarea dorită; tea Tehnică de Construcții București, dintre acestea au nivelul decizional in- 34 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Cercetare/Inovare

în România: himeră sau traseu obligatoriu?

tern, nu te poți astepta ca acestea să facă Erorile decidenților dezvoltarea de noi tehnologii care necesită CDI în țară (n. red: excepții: Renault a o upgradare permanentă); resursele umane, angajat în 5 ani 2.500 de oameni și a in- Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, care din cauza legislației și a restrângerilor vestit 166 de milioane de euro în centrul a explicat de ce promovarea prin mijloace bugetare sunt pierdute în favoarea compa- tehnic de la Titu; Infineon, Honeywell au publice a antreprenoriatului și a CDI nu niilor private, care asigură salarii mult mai investit resurse importante în centrele de are sorți de izbândă. „Astfel de proiecte nu bune; resursele financiare, mult prea disi- cercetare din România). Există și 500 de au șansă de reușită deoarece ciclul lor nu pate într-o multitudine de proiecte, multe grupuri românești care, nefiind susținute corespunde cu ciclul politic și prin urmare desfășurate în paralel de către instituții de stat, sunt tentate să-și vândă afacerea, nu există continuitate de politici; există o diferite.“ cum s-a întâmplat cu Rombat Bistrița, mare rigiditate a instituţiilor publice de a companie cu un mare potențial de cer- se adapta la nou, iar decidenţii politici au Obsesia Silicon Valley cetare. Mai mult, aplicarea invențiilor tentația de acționa eronat, legând promova- în economie este aproape imposibilă. O altă problemă majoră, semnalată de Raluca van Staden, câștigătoarea mare- „Aplicarea invențiilor participanții la Masa Rotundă, o reprezintă lui premiu de la Geneva în 2010, are o în economie este obsesia decidenților politici vizavi de pre- invenție (n. red: senzorul care depistează aproape imposibilă” luarea de modele, cu precădere a celui din cancerul în stadiu preclinic) cu potențial Silicon Valley. Toți politicenii vor să creeze uriaș, nefinanțată. La fel se întâmplă și cu rea antreprenoriatului cercetării-dezvoltării propriul Silicon Valley, cum s-a întâmplat doctorul Ciocâlteu, cu o invenție pe parte de 4 lucruri care nu au legătură: IMM-urile în Rusia și în alte țări ale lumii, unde s-au de dializă, nebăgată în seamă de nimeni. (nu există o legătură între inovare și dimen- investit și irosit resurse financiare uriașe, Un alt exemplu: inventatorul Horneț a siunea întreprinderii); dezvoltarea regională realizat un arzător de perete cu emisii sub (antreprenorilor și inventatorilor nu le pasă standardele germane, nu a primit niciun de astfel de cadre, iar un model de succes Cecurile fel de susținere din partea Ministerului mai degrabă accentuează dezechilibrele de inovare vin în Mediului... În acest context, dacă nu teritoriale în loc să le tempereze), exportul sprijinul firmelor aplicăm niște măsuri șoc, nu vom mai și crearea de joburi (mai curând, invenţia avea producție. După petrol, gaze, sare și este o rupere de pattern-uri și este mai Președintele ANCS, Dragoș Ciu- aur, dacă pierdem și inovarea, inteligența curând posibil ca inovarea ajunsă în faza paru, a făcut câteva precizări și spiritul de a propune lucruri noi, vom de dezvoltare industrială să provoace niște pe marginea propunerilor AOAR: deveni în cel mai bun caz doar o simplă rupturi în anumite industrii și dislocări de „Cheltuielile legate de brevetare piață de consum.” locuri de muncă). sunt eligibile în toate proiectele Pentru a împiedica un astfel de curs, finanțate de ANCS și, în plus, din AOAR a propus o serie de măsuri con- Doina Banciu, director general ICI, luna martie, Autoritatea acordă crete: anularea impozitelor pentru firmele consideră că cercetarea (institutele de profil, firmelor cecuri de inovare de inovative în momentul în care își vând în particular) nu poate face singură busi- până la 15.000 de euro, care participația; scutirea de taxe și impozite ness. „Dezvoltarea durabilă prin inovare acoperă maxim 90% din valoar- pentru realizarea de produse inovative depinde de câteva elemente esențiale: ea investiției. ANCS își propune în România, pâna la faza de prototip; cadrul legislativ și instituțional, inadecvat în în continuare să consolideze sprijinirea industriei creative, care fără prezent în direcția arbitrării acordării fon- cercetarea științifică pe parte susținere și reglementări are 7% din durilor și susținerii inovării pentru a ajunge de aplicații, produse, tehnologii PIB-ul României (tot atât cât generează pe piață, ruptura dintre administrativ și și servicii noi, concomitent cu și agricultura); mutarea accentului de instituțional fiind evidentă; infrastructura atragerea și sprijinirea zonei de finanțare, de la marile întreprinderi către corespunzătoare, dependența de resursele afaceri.” IMM-urile inovative. financiare, insuficiente (mai ales pentru 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 35 Cercetare/Inovare

în proiecte pur politice, care nu vor putea inovării se împart la toți actorii implicați. „Campionii ajutorului dat cercetătorilor niciodată reproduce ceea ce în SUA s-a Inovarea poate fi profitabilă doar dacă este pentru a-și pune ideile în practică sunt întâmplat într-un mod irepetabil. o muncă, o activitate colectivă.” cei care au fondurile de venture capi- „În societățile intense tehnologic, unde ino- tal. În România nu există deocamdată varea este în prim-plan, se face un anumit În UK există o strategie de export fonduri care să finanțeze ideile riscante. tip de promovare. Într-o țară ca România, puternică care a condus la crearea unei Această lipsă de finanțare încearcă să resursele de competitivitate pot veni din rețele naționale care susține firmele ino- fie suplinită de programe europene care alte părți. De exemplu, progresul nostru vative, acordându-le un „pașaport de susțin cercetarea. Venture capitaliștii nu se poate face printr-un model de business export”. Acest program vizează identifi- acordă doar finanțare, ci și mentoring, care să valorifice imensul dar subcalificatul carea firmelor inovative la nivel regional, selecția ideilor și sprijin pentru comer- stoc de mână de lucru din zona rurală, în trecerea lor printr-o formă de coaching și cializare, aspecte insuficient valorizate în prezent. De asemenea, ar fi mai potrivit promovarea lor la târguri internaționale. România. Primul pas pentru a construi să finanțăm inovarea în acele domenii cu „Un astfel de model trebuie să avem în această relație între cercetători și oa- potențial clar sau să copiem produse și vedere când se fundamentează o strategie meni de afaceri este legat de schimbarea tehnici și să le adaptăm local, cum a făcut și nu trebuie să ne ferim de intervenția mentalităților”, consideră Irina Anghel, China”, apreciază Sorin Ioniță. statului dusă în direcția în care merge președintele Comisiei Ecosisteme de piața”, afirmă Costin Lianu. Inovare din cadrul Colegiului Consul- Soluțiile potrivite tativ pentru CDI. Cristina Leucuța, coordonatoarea politi- Acesta a vorbit și de ceea ce s-ar putea cii de cluster inovativ în România în Câștigul adus de fondurile de risc este face prin instrumente publice: „Din cadrul Ministerului Economiei, a sublin- demonstrat științific. Harvard Business păcate, măsurile sunt indirecte. O primă iat importanța cooperărilor dintre firme, School a făcut un studiu în 2007 în care acțiune vizează deschiderea agresivă și instituțiile de cercetare și administrațiile a comparat investițiile făcute de venture fără complexe a sistemului de educație, locale: „Conceptul și-a dovedit viabilitatea capital în cercetare cu investițiile făcute la nivel de conținuturi și la nivel de în perioada de criză, Comisia Europeană de corporații în cercetarea tradițională. circulație de persoane. A doua măsură este demarând procesul de atragere a IMM- S-a dovedit că 1 dolar investit în venture internaționalizarea, liberalizarea imigrației: urilor în lanțuri de furnizori și clustere capital a produs de 3 ori mai multe bre- să poată veni străini să ia granturi de cer- pentru a supraviețui și internaționaliza. În vete decât 1 dolar investit în cercetarea cetare fără a mai fi stopați de restricțiile de România, lipsa de încredere, lipsa spiritului tradițională. „Ingredientul secret este pe piața muncii. În al treilea rând, eforturile de colaborare, lipsa abilităților de a ne face experiența primilor în a promova ideile trebuie concentrate pentru dezvoltarea in- vizibili pe plan internațional, modul în bune, în a paria pe câștigători și a-i ajuta frastructurilor pe care să apară inovarea.“ care cercetarea aplicativă comunică cu in- pe cei care încep un proiect bun de afaceri Costin Lianu, coordonatorul Strategiei dustria, au fost obstacole in calea realizării să nu cadă în diversele capcane ce apar în Naționale de Export, consideră viabilă clusterelor inovative. Din 2010 am trecut zona de business”, afirmă Irina Anghel. inovarea în România în anumite condiții: la crearea de clustere inovative regionale, o „Un proces de inovare, oricât de creativ ar Dacă ne referim la capital de risc, fi, dacă nu este aproape de consumator, de „Capitalul de risc limitându-ne la ideea de capital venit de lanțurile valorice naționale, sectoriale sau poate fi o alternativă la stat, nu vom avea rezultatele dorite. individuale ale firmelor, nu va fi unul reușit. „Statul este o vacă fără lapte sau care Problema fundamentală pe care o avem de care să pună în mișcare mare brânză nu mai face, dar capitalul rezolvat este de a coordona infrastructura inovarea” de risc poate fi o alternativă care să pună națională a inovării, astfel încât lanțurile în mișcare inovarea. Trebuie început noastre valorice către consumatori să fie parte aparținând unor rețele internaționale. simplu, cu ino-varea în firme, nu cu mai consistente, să nu fie fragmentate, iar În prezent sunt finanțate doar privat, dar strategii naționale. Direcționarea de sus acțiunile unor actori foarte diverși (Minis- au reușit să reziste. În domeniul aviației, în în jos este o iluzie, nu s-a dovedit viabilă. terul Economiei, OSIM, ANCS, Ministerul automotive, în mecatronică, ITC, textile- Ar fi bine să avem pentru inovare o Mediului, Asociațiile Patronale, Societatea confecții, în agrofood și energii regenerabile structură similară cu emisiunea Arena Civilă etc.) să fie corelate. De asemenea, există grupuri de firme prin care România Leilor. Adică venture capitaliștii să aducă e util sa creăm o bază de date a firmelor ar putea fi vizibilă internațional.” specialiști care să analizeze brevete și idei inovative, care să fie promovată activ, să și să decidă finanțarea celor cu potenţial”, folosim inteligent fondurile naționale și cele Avantajele a spus Anton Anton. structurale pentru a susține procesul inova- capitalului de risc tiv intern și să accesăm noile programe ale Sperăm ca o parte dintre ideile expri- UE care vizează crearea de lanțuri valorice Participanții la eveniment au fost de acord mate în cadrul Mesei Rotunde să funda- prin dezvoltarea parteneriatelor dintre că trebuie găsite modalități prin care menteze o Strategie a Inovării în Româ- firme. Competiția mondiala modernă, mai cercetătorii să ajungă să coopereze cu cei nia, fără a separa însă inovarea în știință ales după criză, se dă între rețele de firme, care știu să facă business, cu cei care pot de inovarea pentru industrie și a gestiona între clustere care coordonează un lanț către pune ideile în practică și accelera procesul într-un mod necorelat investițiile din consumator. Prin parteneriat, costurile de ajungere a produselor inovative pe piață. fonduri publice pe cele două direcții. 36 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012

Cercetare/Tehnologii Generice Esenţiale Europa mizează pe Tehnologiile generice esenţiale

Acad. Dan Dascălu „Nanotehnologiile în România: un studiu trimiterea la Psalmul 23 din Biblie. Această Centrul de Nanotehnologii prospectiv” (NANOPROSPECT), ca şi formulare se referă în mod curent la tra- (CNT-IMT) prezenţa în ţara noastră a unor companii seul dificil din punct de vedere financiar multinaţionale este de bun augur pentru (echivalent cu traversarea unui canion) pe dezvoltarea unor tehnologii din categoria care trebuie să îl parcurgă companiile nou n concepţia „Orizont 2020”, noul plan KET. Pentru informaţii detaliate, la adresa înfiinţate („start-up”-uri), de la momen- de cercetare, dezvoltare şi inovare al http://www.imt.ro/NANOPROSPECT/da- tul în care încep să pună în aplicare ideea ÎUniunii Europene, competitivitatea tabases-advanced-search/ se pot consulta unui produs („proof of concept”) şi până industrială nu poate fi asigurată decât pe bazele de date publice, care oferă informa- când producţia şi vânzările pot să asigure baza Tehnologiilor generice esenţiale (Key ţii legate de colective de cercetare, infra- finanţarea firmei. Într-adevăr, există o mare Enabling Technologies, KET). Dezvoltarea structură experimentală, brevete, produse, probabilitate ca firma, în pofida eventualu- şi aplicarea acestora trebuie făcută printr-o tehnologii etc. lui ajutor primit prin “capitalul de risc” sau concentrare şi specializare a eforturilor pe Propunerea noului Plan CDI (2014-2020) prin alte scheme de finanţare, să sucombe plan european. „Orizont 2020” listează ur- al UE (în dezbatere) reia ideea că Europa din cauza cheltuielilor care se acumulează mătoarele KET: Nanotehnologie; Micro- are o cercetare ştiinţifică foarte bună, dar („negative cash flow”) înainte ca acestea să şi nanoelectronică (incluzând semicon- valorificarea acesteia prin tehnologii indus- poată fi compensate de veniturile proprii. ductorii); Biotehnologii industriale; triale şi produse cu mare impact pe piaţă De remarcat faptul că unele firme supravie- Fotonică; Materiale avansate; Tehnologii se realizează cu dificultate, cu întârziere, ţuiesc fiind „cumpărate” de către investitori, avansate de fabricaţie. Aceste tehnologii afectând profund competitivitatea compa- fondatorii firmei pierzând practic controlul. generice sunt în stadii diferite de maturi- niilor europene. De aceea, accentul se pune Este vorba totuşi de cazuri fericite, în care tate, iar competitivitatea Europei într-un acum pe inovare, pentru realizarea de noi „conceptul” se materializează în produs. domeniu sau altul este diferită. Un studiu produse şi tehnologii de fabricaţie. Noua recent, NANOPROSPECT (www.imt.ro/ lozincă este aceea de „Europa a inovării”. Studiul KET NANOPROSPECT) a demostrat că Ro- În această cursă de recuperare a competi- mânia are competenţe în nanotehnologie, tivităţii, Tehnologiile generice esenţiale În studiul privind KET, europenii folosesc nanoelectronică, fotonică ş.a., deci ţara (KET) reprezintă un vehicul esenţial. Stu- un concept mai general de traversare a „văii noastră ar putea fi interesată de colabora- diul (2009 – 2011) care a propulsat KET pe morţii” pentru a descrie dificultatea de a rea în KET. În prezent se derulează o ac- o poziţie specială în cadrul „Orizont 2020” transforma rezultatele cercetării într-un tivitate de prospectare a CE, în colaborare demonstrează însă şi faptul că modelele produs. De data aceasta nu este vorba în cu Ministerul Economiei (MECMA). cele mai performante se găsesc adesea pe mod special de noile firme („start-up”- Pe 27 martie 2012, în amfiteatrul Biblio- alte continente (America, Asia), iar Europa uri), iar dificultatea valorificării cercetării tecii Academiei Române, a avut loc Masa trebuie să recâştige terenul pierdut. nu constă neapărat în lipsa surselor de Rotundă dedicată KET. Au luat cuvântul finanţare, ceea ce se va înţelege din de- reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Politica dezvoltării KET scrierea care urmează. Menţionam de la Comerţului şi Mediului de Afaceri, ai început că descrierea corespunde „tehno- Autorităţii Naţionale pentru Cercetarea Este explicată cu ajutorul modelului: „po- logiilor generice fundamentale”, care ar Ştiinţifică, INCD-Microtehnologie, INCD- dul cu cei trei piloni” peste „valea morţii” trebui să asigure productivitatea şi perfor- MNR, Infineon Technologies România, (death valley). O astfel de „vale a morţii” manţa produsului prin dezvoltarea unor Honeywell România. Examinand evolu- desemnează, printre altele, o regiune de- tehnologii radical diferite de cele existente ţiile europene, s-a ajuns la concluzia că şertică în California. Termenul de „vale a la un moment dat, ceea ce necesită investi- potenţialul identificat în cadrul proiectului morţii” are o rezonanţă dramatică şi prin ţii consistente şi duce la costuri foarte mari 38 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Cercetare/Tehnologii Generice Esențiale ale produsului în faza iniţială. Ideea este aceea a unui „pod” care asigură transformarea cunoștintelor știinţifi ce în efect economic prin produse vândute pe piaţă. Odată investit în acest pod, „traversarea văii devine mai ușoară”. Acest „pod” are trei secţiuni susţinute de trei „piloni”. Prima secţiune asigură transformarea „știinţei” în „tehnologie” și se sprijină pe „pilonul” de- numit „cercetare tehnologică”. Acesta are ca „fundaţie” organizaţiile de cercetare știinţi- fi că și dezvoltare tehnologică, iar cercetarea are loc în „facilităţile tehnologice”. Facem aici o paranteză, pentru a menţiona o cercetare în curs de desfăşurare în INCD-Microtehnologie (mulţumim dr. Mircea Dragoman), folosind facilităţile

IMT-MINAFAB (www.imt.ro/MINAFAB). Masa Rotundă dedicată KET, care a avut loc pe 27 martie 2012, în amﬁ teatrul Bibliotecii Academiei Române Figura de mai jos reprezintă un grup de tranzistoare test pe panglici de grafenă cu diferite lăţimi (de la 500 nm la 8 microni). o „linie pilot”. În nanoelectronică, o astfel Poarta este un substrat comun de siliciu de linie pilot ar urma să fi e fi nanţată prin dopat. Tranzistoarele au fost testate, funcţi- ENIAC-JU (parteneriat public privat). În ce măsură aceste onează, măsurătorile sunt în curs de desfă- În fi ne, ultimul tronson face trecerea KET sunt accesibile șurare. Insetul reprezinta un ribbon micro- de la produs la producţie și se sprijină nic de grafena între doua contacte metalice. pe „pilonul” „fabricaţie competitivă”, și României? Ce ilustrează acest exemplu? Deși se folo- care se bazează pe facilităţi de producţie sește tehnologia microelectronică și se ex- competitive la nivel mondial, existente în Prima etapă (primul pilon) este ploatează potenţialul unor materiale noi companii cheie. Dacă ne referim din nou cea a „cercetării tehnologice” (grafena, un monostrat de atomi de car- la nanoelectronică, ultimii ani au adus o şi se bazează pe facilităţile ex- bon), cercetarea de laborator este încă de- scădere a ponderii fi rmelor europene în perimentale care se găsesc în parte de tehnologiile industriale. Pentru a producţia mondială. organizaţiile CD. Este important dezvolta nanoelectronica bazată pe grafenă, Desigur, întreaga construcţie trebuie să cum sunt organizate aceste se preconizează fi nanţarea în UE a unui reprezinte un tot unitar, iar „podul” va fi facilităţi pentru a facilita ino- proiect «fl agship» de un miliard de euro, cu tranzitat de etape care corespund diverse- varea. Esenţială este protec- durată de 10 ani. lor nivele de maturitate tehnologică. Să ţia prin brevete recunoscute remarcăm, însă, că există o multitudine internaţional. Această etapă de factori care infl uenţează transferul de cunoștiinţe în produse, de la politici este în principiu abordabilă şi guvernamentale (programe de fi nanţare, în România, care a investit şi politici fi scale etc.) la cultura antrepreno- investeşte în continuare în in- rială și de inovare. Existenţa unor categorii frastructura experimentală. A diverse de companii interesate în inovare doua etapă este cea a „demon- și angrenate în competiţia globală ca și a stratorului de produs”, care unui mediu academic fl exibil reprezintă se realizează pe o linie pilot condiţii favorabile. Ideea că „centrele de gestionată de un consorţiu in- transfer tehnologic și inovare” soluţio- dustrial. Aici se face pasul de nează problema inovării, ca valorifi care la tehnologii la produs. Este a cercetării în producţie, este în prezent de aşteptat ca România să mult lăsată în umbră de complexitatea aibă o şansă în cooperarea cu Tranzistoare FET politicilor necesare, dezvoltate sub patro- realizate pe panglici (ribbons) najul Comisiei Europene și cu participarea unele consorţii industriale din de grafenă cu poarta pe spatele structurii României. Menţionăm, totuși, că există străinatate. A treia etapă este aspecte unifi catoare și se preconizează o aceea a „fabricaţiei competi- Al doilea tronson al „Pilonului” face trece- politică unitară generală de stimulare a tive” la care România nu poate rea de la tehnologie la produs și se bazează dezvoltării şi aplicării KET, deși gradul avea acces decât în cazul unor pe pilonul „dezvoltare de produs”, care are de maturitate al acestor tehnologii generi- investiţii masive ale unor com- ca „fundaţie” consorţiile industriale. Pro- ce este diferit, iar condiţiile de dezvoltare panii străine. cesul de dezvoltare de produs are loc pe diferă de la o ţară la alta. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 39 xxxxxxxLumea geospațială Soluții geospațiale pentru companiile de utilităţi Exemple de bune practici internaționale

Continuăm luna aceasta expozeul nostru despre activităţile curente și de mentenanţă. uniunea lumii geospațiale cu cea a utilităților, cu Observaţiile statistice arată că implementarea unei soluţii geospaţiale integrate pe câteva exemple de astfel de „mariaje” fericite din fl uxul de lucru al intervenţiilor asigură: afara granițelor țării. Luiza Sandu • reducerea duratei de diagnosticare și atribuire de cauze cu 66%; • reducerea duratei de deplasare la locul riza mondială a accentuat presiu- incidentului cu 23%; nile pieţei, restricţiile de siguranţă • reducerea duratei de localizare cu 11%. Cși securitate, constrângerile de continuitate și disponibilitate a servi- 5 milioane de dolari ciilor, precum și cerinţele de adaptare economisiţi datorită și conformare la legislaţia europeană și naţională privind protecţia infrastructurii soluţiei geospaţiale critice. Soluţiile geospaţiale oferă scenarii La FortisAlberta, furnizor de electri- detaliate de analiză care pot sta la baza citate pentru aproximativ 450.000 de opţiunilor de reconfi gurare care asigură că o soluţie geospaţială implementată locuitori în Alberta, Canada, proiectanții reducerea costurilor și o administrare doar pentru gestiunea hărţii, fără integra- folosesc soluţia geospaţială pentru a crea mult mai efi cientă a infrastructurilor. rea acesteia în activităţile operaţionale și comenzi de lucru, liste de materiale și cu alte aplicaţii IT, are un raport benefi - estimări de costuri. Prin introducerea Efi cienţă = integrare ciu-cost de numai 1:1. informaţiilor privind reţeaua proiectată până la nivelul întregii Dacă soluţia este utilizată integrat pen- la momentul creării acesteia și evitarea tru automatizarea unor activităţi din duplicatelor în procesul as-build de în- organizaţii cadrul departamentelor de planifi care și registrare, au realizat o creștere de 25% Prin crearea și administrarea unui model proiectare, raportul devine 2:1. În mo- a productivității. Potrivit FortisAlberta, de relaţionare și operare a activelor com- mentul în care se creează o bază de date analiza de business a evidenţiat benefi cii paniilor de utilităţi, soluţia geospaţială comună pentru soluţia geospaţială și apoi în valoare aproximativă de cinci milioane devine un modul vital în managementul se integrează această soluţie cu celelalte de dolari în anul 1995. reţelelor, respectiv în gestiunea tuturor aplicaţii informatice pe fl uxurile de lucru Compania de utilități continuă să obțină be- activităţilor de administrare a activelor și curente, raportul devine deja 4:1. Acest nefi cii, care se defalcă, după cum urmează: resurselor. raport poate să crească exponenţial dacă • Eliminarea costurilor de elaborare a Studiile internaţionale evidenţiază faptul modelul soluţiei geospaţiale este extins în proiectelor as-build la recepţia lucrări- lor, pentru 40 de proiecte cu 1,2 milioane de dolari anual; Avariile – rezolvate mai rapid • Reducerea costurilor de proiectare pen- Durata de întrerupere a serviciului unei companii de utilităţi până la repa- tru 20 de proiecte, 1 milion de dolari rarea şi revenirea dintr-o avarie este determinată de paşii succesivi care anual; au loc pentru a rezolva problema: durata de raportare a incidentului, care • Simbologie simplifi cată și hărți tema- este dependentă de client; timpul de diagnosticare şi atribuire a unei tice și timp redus pentru utilizarea, cauze; deplasarea la locul incidentului; localizarea efectivă a incidentului; redactarea hărţilor și gestiunea reţelei durata de reparare/refacere/restabilire. de către echipele de teren determină Soluţia geospaţială „arde” o parte din aceşti paşi aducând împreună com- economii de 1 milion de dolari anual; ponentele „Unde?” şi informaţia privind „Ce există la această locaţie?”, • activitate redusă de încărcare de date optimizând astfel activităţile. și coordonare, echivalentă a doi ani de lucru sau 200.000 de dolari anual. 40 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Lumea geospaxxxxxxţială

Economie de 10 milioane Echipa FortisAlberta în teren de dolari pe furtună şi 1 milion pe timp senin

Progress Energy Florida (PEF), furnizor de servicii de electricitate pentru peste 1,4 milioane de clienți, foloseşte o soluţie de management geospaţial al infrastructurii complet integrată cu managementul ordinelor de lucru şi resurselor, inclusiv a celor mobile, precum şi cu managementul întreruperilor de curent. Obiectivele Foto: Sergei Belski implementării soluţiei geospaţiale au fost acelea de reducere a timpului de întreru- pere a utilităților prin optimizarea fluxului de lucru, creşterea satisfacţiei clienţilor, şi reducere a costurilor printr-o restaurare eficientă a serviciilor. PEF a implementat un sistem integrat de management al în- Discuţie cu un client la instalarea treruperii furnizării de servicii, care oferă Sistemul oferă hărţi dinamice unui aparat de măsurare automat un motor de analiză precis, cu identificarea locaţiei avariei, estimarea echipamentelor această informaţie este disponibilă imediat Protejarea geospaţială avariate, a duratei întreruperilor şi mana- pentru toţi angajaţii din cadrul companiei, a infrastructurii la gementul echipelor mobile. Acest sistem a cum ar fi echipele de teren, supervizorii generat o reducere semnificativă a minute- de activităţi de teren. Instalarea de noi compania electrică din lor de întrerupere a serviciilor către client, abonaţi/servicii e mult mai uşor de identi- Hawai a permis PEF reducerea costurilor cu forţa ficat ca amplasament, dimensiune şi tip de Compania Electrică Hawaiană (HECo) de muncă prin localizarea şi ajungerea în echipamente, precum şi alte date tehnice a modificat modul de lucru al echipajelor timp mai scurt la locul avariat a echipelor de interes, deoarece informaţiile din pro- din teren de la un suport de hârtie la o mobile. Sistemul oferă hărți dinamice, actu- iectare sunt disponibile echipelor din teren soluţie mobilă geospaţială de gestionare alizate zilnic, inclusiv cu informaţii privind prin intermediul aplicației geospaţiale mo- a infrastructurii. Dar poate cel mai im- infrastructura. În plus, integrând soluţia bile pentru gestiunea infrastructurii sau pe portant beneficiu de utilizare a soluţiilor geospaţială de gestiune a infrastructurii cu hărţi tipărite. Au fost eliminate întârzierile geospaţiale pentru companiile de utilități prognozele meteo şi intensitatea furtunii cu obţinerea informaţiilor privind infra- este protecţia infrastructurilor critice şi PEF poate estima precis locul şi gradul de gestionarea dezastrelor, mai ales pen- deteriorare critică a infrastructurii, ceea ce „Cel mai important tru companiile cu distribuţie regională accelerează coordonarea şi îmbunătăţirea beneficiu de utilizare vastă. Participarea HECo la momentul acurateții de răspuns înainte de apariția deschiderii sondei de exploatare a pe- furtunilor. PEF a estimat o îmbunătățire a a soluţiilor geospaţiale trolului alături de agenţiile de mediu şi procesului cu 20%, ceea ce reprezintă o eco- pentru companiile de cele guvernamentale a fost secondată de nomie de mai bine de 10 milioane de dolari utilități este protecţia punerea în aplicare a unei analize geospa- la apariţia unei singure furtuni cu un im- infrastructurilor critice şi ţiale în mediu geospaţial la nivel inter- pact similar celei din timpul sezonului din instituțional, care a putut ajuta la identi- 2004 sau o economie anuală de aproximativ gestionarea dezastrelor” ficarea rapidă a ariilor afectate de dever- 1 milion de dolari, excluzând anii cu inci- sările de petrol. Această soluţie a oferit denţă neobişnuită de apariție a furtunilor. structura instalată în teren, s-a redus riscul pe loc răspunsul privind speciile afectate, Compania de Energie MidAmerican de erori sau interpretări greşite din cauza fiind elaborat un raport automat. Ante- (MEC), distribuitoare de electricitate şi acurateţii şi a indisponibilității imediate a rior, un expert în mediu a avut nevoie de gaz din Midwest, a integrat sistemul de datelor. Din punct de vedere operaţional, 30 de minute pentru a genera acelaşi tip management al activităţilor cu soluţia MEC poate pregăti comenzile de comutare de raport, deoarece a presupus corelarea geospaţială pentru managementul infras- a reţelei pentru fiecare loc de muncă direct de date disparate în formate diverse. Cu tructurii, asigurând îmbunătăţirea calității în cadrul sistemului lor de gestionare a toate datele spațiale gestionate electronic proiectării. Integrarea oferă o mai mare întreruperilor de utilități, deoarece datele de către soluţie, la aceeaşi cantitate şi ce- acurateţe pentru cererea de materiale şi sunt disponibile aproape imediat. Aceasta rinţe de calitate privind afișarea pe hartă, estimarea costurilor şi forţează proiectarea elimină necesitatea de a menţine marcarea raportarea s-a realizat în mai puţin de un mai consistentă a proceselor de lucru din cu linii roșii (redline) a hărţii din camera minut. Această soluţie a mărit foarte mult întreaga companie. Prin încărcarea da- de comandă şi control şi reduce semnifica- viteza de luare a deciziilor a companiei telor privind extinderile sau modificările tiv riscul de erori apărute în timpul pregă- HECo, ajutând-o să identifice rapid stra- de infrastructură proiectată sau as-build, tirii planului de comutare şi execuţie. tegia de răspuns. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 41 Tehnologie BackupBackup şşii dede duplicare,duplicare, de la benzi la D2D

••recuperarea/refacerea a numai 20 MB spaţiului alocat. Şi, mai ales la nivelul în- În condiţiile unei pieţe de date despre clienţi poate dura până cărcării departamentului IT, care trebuie globalizate cu o dinami- la 21 de zile, iar costul aferent acestei să găsească rapid soluţii fiabile pentru a că crescută, backup-ul operaţiuni este de aproximativ 19.000 asigura un „uptime“ cât mai scurt posibil nu mai reprezintă o opţi- de dolari. şi o disponibilitate crescută a aplicaţiilor Datele citate mai sus provin din studii de şi datelor. une, ci o necesitate rea- specialitate realizate în Statele Unite, însă lă, care nu poate fi igno- au aplicabilitate extinsă şi pe plan local, „50% din companiile rată. Creşterea constantă chiar dacă valorile financiare diferă. Din- care se confruntă cu colo, însă, de amploarea efectelor negative, a volumului de date ve- trebuie ţinut cont de factorii de risc care pierderi majore de date hiculat de companii ge- alimentează frecvenţa pierderilor de date. critice nu mai reuşesc nerează însă, inevitabil, Conform aceloraşi surse, principalele să le recupereze” cauze care generează pierderi de date sunt: o evoluţie similară a cos- ••Problemele hardware – 42% Soluţii, evident, există, iar accesibilitatea turilor de stocare. Care ••Erorile umane – 30% acestora variază în funcţie de gradul de pot fi ţinute sub control ••Problemele software – 13% eficienţă, complexitate şi fiabilitate. Pro- ••Ameninţările informatice – 7% vocarea reală constă în alegerea soluţiei graţie evoluţiei tehnolo- ••Furturile de date – 5%. optime, care să răspundă corect necesită- giilor de deduplicare şi Enumerarea de mai sus reprezintă un ţilor de business şi să permită economii şi backup incremental. cumul de factori dificil de ţinut sub con- dezvoltări ulterioare. Radu Ghiţulescu trol, în limitele unui risc minim acceptat, Cea mai cunoscută şi uzitată soluţie de fapt care face ca backup-ul să fie o nece- backup este cea pe benzi. Costul relativ sitate reală pentru orice tip de companie. redus al acesteia a făcut ca tehnologia dată cu explozia volumului de Acesta este şi motivul pentru care în nu- de backup „on tape“ să reziste până la date digitale, backup-ul nu mai meroase ţări legislaţia stipulează condiţii momentul actual, chiar dacă scopul nu Oeste o opţiune. Nici măcar în zona clare în ceea ce priveşte recuperarea date- mai este cel iniţial, respectiv pentru back- „consumer“, dacă ţinem cont numai de lor, pentru anumite domenii de activitate. up. (De altfel, încă de acum opt ani, un ce dramă declanşează în familie pierde- studiu realizat de Yankee Group, pe un rea definitivă şi irevocabilă a unor „date Oportunitatea eşantion de 326 de responsabili IT, arăta critice“, precum folderele cu fotografiile Disk-to-Disk că 40,7% din aceştia credeau că, în cazul copiilor-nepoţilor-etc. adunate de-a lungul efectuării unei operaţiuni de restore de pe timpului... Creşterea constantă a volumului de date librăria de benzi veche de un an, vor avea În zona enterprise, lucrurile stau cu totul cu care operează companiile – şi mai cel puţin un eşec. Motiv pentru care, po- altfel, pentru că aici pierderile de date cri- ales necesitatea păstrării a din ce în ce trivit sursei citate, preferau să folosească tice au repercusiuni de altă natură decât mai multor categorii de date pentru o benzile pentru arhivare şi în cadrul solu- cea emoțională, afectând drastic activitatea perioadă îndelungată de timp – gene- ţiilor de Disaster Recovery.) oricărei companii, indiferent de dimensiu- rează, inerent, o creştere a costurilor cu Motivele pentru care backup-ul pe benzi nea şi domeniul său de activitate. Şi există stocarea acestora. Conform unui studiu a pierdut supremaţia nu se rezumă, însă, numeroase studii statistice care oferă argu- IDC; realizat la nivelul anului 2009, capa- doar la posibilele erori care pot surveni mente serioase în acest sens. Cum ar fi: citatea de stocare a unei companii creşte la restaurarea datelor. O altă cauză o ••50% din companiile care se confruntă cu în medie, anual, cu 30%. Creştere care reprezintă nevoia din ce în ce mai strin- pierderi majore de date critice nu mai re- nu este vizibilă doar în costul dispoziti- gentă de viteză în recuperarea datelor. uşesc să le recupereze, iar 90% din aces- velor/suporturilor de stocare în sine, ci Iar în acest caz soluţiile de backup Disk- tea ies din business în decurs de doi ani şi la nivelul consumului de energie şi a to-Disk (D2D) sunt mult mai eficiente. 42 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Tehnologie BackupBackup șiși dede duplicare,duplicare, Este adevărat, însă, că și mai scumpe. De Deduplicarea, este asigurată prin intermediul soluţiilor aceea, chiar dacă din ce în ce mai multe diferenţiatorul-cheie de comprimare (hardware sau soft ware), companii migrează, din varii motive, rate de compresie de 2:1 și 3:1 fi ind uzuale. către soluţiile de backup Disk-to-Disk, Un alt motiv important în alegerea soluţi- Tehnologiile de deduplicare, care sunt marea majoritate a acestora optează ilor de backup pe disc îl reprezintă redu- mult mai complexe, oferă însă un nivel pentru utilizarea unui model hibrid, cerea de volum pe care o asigură această de comprimare net superior, prin faptul care reunește ambele tehnologii și este o tehnologie, graţie soluţiilor de deduplica- că identifi că și elimină datele redundante, soluţie efi cientă și din punct de vedere re. Și în modelul clasic de backup pe benzi ceea ce permite stocarea unei unice instan- fi nanciar. (Virtual Tape Libraries – VTLs) reducerea ţe a unui set de date. Ceea ce reprezintă un avantaj major faţă de backup-ul clasic, care prin operaţiunile repetate de salvare a datelor – incremental sau integral – ge- nerează volume mari de date redundante. Astfel, deduplicarea are avantajul major de a permite utilizarea mult mai efi cientă a discurilor pentru backup, cu alte cuvinte permite stocarea unui volum mai mare de date, pentru durate mai lungi, creșterea volumului acestora fi ind limitată. Utilitatea deduplicării devine evidentă în cazurile de mai jos: • același fi șier salvat de pe alte X servere diferite • un backup integral realizat săptămânal, deși doar 5% din volumul de date s-a modifi cat (95% reprezentând date dupli- cate din urmă cu o săptămână) • un backup integral al unei baze de date care nu suportă backup-uri incrementale. Sunt exemple concrete și, mai ales, foarte frecvente, care generează o creștere rapidă a volumului de date redundante, respectiv a capacităţii de stocare, cu urmările enume- rate anterior. În astfel de cazuri, deduplicarea poate oferi o reducere a volumului de spaţiu necesar pentru backup de cel puţin 20:1. Ceea ce, dacă e să comparăm cu rata de compresie a soluţiilor de backup pe ban- dă este net superioară. Avantajul volumului redus de date obţinut prin deduplicare nu generează doar o economie a spaţiului de stocare, ci și a lărgimii de bandă, dacă datele sunt replicate la distanţă, de exemplu. De exemplu, un punct de lucru din teritoriu al unei companii realizează săptămânal un backup integral, la distanţă, al unui volum de date de 1,5 TB. Prin compresie se poate obţine un volum de 750 GB. Prin deduplicare, volumul de date care trebuie replicat poate ajunge la 100 GB, iar economia de lărgime de bandă este evidentă. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 43 Cloud computing VDI, între economii și costuri ascunse

De unde Economiile reprezintă Şi totuşi... provin economiile? unul dintre principalele Şi totuşi, aşa cum sintetiza recent un argumente promovate Aşa se face că, atrase de promisiunea re- vendor local de tehnologii VDI, „Soluţiile de vendorii de soluții ducerii de costuri, din ce în ce mai multe Virtual Desktop nu sunt pentru orice de tip Virtual Desktop. companii iau în calcul o potenţială mi- companie“. grare către o infrastructură de tipul Vir- Argumentele sunt numeroase. Primul Pentru atingerea aces- tual Desktop. Argumentul că terminalele dintre acestea, şi printre cele mai im- tui obiectiv, trebuie însă de tip „thin client“ au o durată mai mare portante, este cel al volumului parcului analizate cu atenție o de viaţă (de 2-3 ori mai mare decât a PC- de calculatoare. Conform specialiştilor, urilor clasice) promite deja o economie luarea în calcul a unei infrastructuri de serie de elemente nu considerabilă. Apoi promisiunea reduce- tip Virtual Desktop nu face sens decât în atât de evidente la o pri- rii gradului de încărcare al departamen- cazul companiilor care au un volum de mă evaluare. tului IT, respectiv creşterea nivelului de efi cienţă al acestuia reprezintă o altă sursă Radu Ghiţulescu sigură de economii, având în vedere că, potrivit statisticilor, costul total de suport 76,5% din participanţii la un studiu asu- pe o durată de 3-4 ani este egal cu de 3-5 pra benefi ciilor urmărite prin adoptarea ori preţul de achiziţie al desktop-ului Virtual Desktop Infrastructure (VDI clasic (raportat la durata de viaţă a res- Survey Results 2010 – Xangati) au indicat pectivului PC). reducerea costurilor operaţionale drept Iar dacă în ecuaţie se mai adaugă şi cele- principal obiectiv. Un rezultat fi resc în lalte argumente specifi ce tehnologiei actualul context economic, care a obligat VDI, precum: companiile să caute soluţii de reducere consistentă a costurilor. Iar din ce în ce • asigurarea unui nivel superior de mai multe companii, care au demarat securitate a datelor (update-uri de se- planuri drastice de economii încă de curitate realizate centralizat şi în mod acum 3-4 ani, reducând bugetele IT şi automat); stopând investiţiile în infastructură, se • posibilitatea monitorizării şi afl ă acum în faza în care nu mai pot ocoli efi cientizării activităţii angajaţilor problema înlocuirii parcului de calcula- (prin crearea de profi luri dedicate pe toare deţinute. tipul de activitate şi limitarea accesu- Însă, la momentul actual, costurile sunt lui la aplicaţiile care nu sunt necesare analizate cu mai multă atenţie decât activităţii cotidiene); înainte de 2008 şi costul total de proprie- • un grad superior de fl exibilitate şi elas- tate (Total Cost of Ownership – TCO) a ticitate (care permite, mai ales, integra- devenit un element din ce în ce mai im- rea rapidă şi managementul centralizat portant în luarea deciziilor de achiziţie. al device-urilor mobile); Sub presiunea crizei economice, compa- • posibilitatea dezvoltării facile a unor niile au conştientizat faptul că, pe lângă medii-platforme de lucru colaborativ; costul de achiziţie necesar înlocuirii par- • asigurarea unui nivel superior de discului de calculatoare, există încă multe ponibilitate a datelor; pledoaria în fa- alte costuri operaţionale adiacente. Care voarea adoptării unei infrastructuri de nu sunt deloc neglijabile. tip Virtual Desktop capătă consistenţă. 44 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Cloud computing

PC-uri de la 50 de staţii de lucru în sus. – cea a numărului şi tipurilor de aplicaţii economiilor pe care le poate genera un Alte opinii plasează limita inferioară un- pe care aceştia le folosesc. Problema proiect VDI, trebuie luate în calcul şi alte deva în jur de 100 de PC-uri. rezidă în faptul că nu toate aplicaţiile pot costuri care nu sunt atât de evidente în Argumentul volumului este unul im- fi virtualizate şi/sau sunt compatibile cu faza iniţială de evaluare. portant, dar nu singurul. La acesta se soluţia Virtual Desktop luată în calcul. Deşi cel mai frecvent „cost ascuns“ invo- adaugă cel al tipului de activităţi pe care îl Iar înlocuirea acestora înseamnă un cost cat este cel al licenţelor, există alte centre desfăşoară angajaţii respectivei companii. în plus. de cost care trebuie analizate cu atenţie. Implementarea unui proiect de tip Virtu- Dacă, din cauza diversităţii prea mari de Desigur, licenţele reprezintă un cost im- al Desktop impune crearea unor profi luri tipuri de utilizatori şi/sau a incompa- portant, care trebuie analizat comparativ, de utilizatori, pe baza activităţilor şi tipu- tibilităţii aplicaţiilor folosite, se alege mai ales că politicile de licenţiere diferă lui de aplicaţii pe care le folosesc aceştia. soluţia unei arhitecturi hibride, respectiv în funcţie de furnizor. Dar nu poate fi Ori, logica argumentului reducerii menţinerea unui număr de desktop-uri inclus în categoria „hidden costs“. efortului de administrare impune limita- clasice în paralel cu o infra-structură O problemă reală, a cărei rezolvare trebu- rea la cât mai puţine astfel de profi luri. Virtual Desktop, situaţia devine delicată. ie căutată cu atenţie, este cea a spaţiului Însă nici „uniformizarea“ cerinţelor şi Şi asta pentru că, aşa cum menţionam şi suportului de stocare care trebuie să nevoilor utilizatorilor nu reprezintă o anterior, volumul joacă un rol important deservească o infrastructură de tip Virtu- soluţie, deoarece poate genera o reduce- în efi cienţa/rentabilitatea unui proiect de al Desktop. re drastică a efi cienţei acestora. (Şi aşa tip VDI. De altfel, rentabilitatea unui astfel Dimensionarea corectă a acestui spaţiu, specialiştii avertizează asupra scăderilor de proiect este calculată pe o durată de 3-5 astfel încât să asigure fl exibilitatea inerente de efi cienţă în faza post ani, echivalentă cu durata de viaţă a unui necesară unei posibile extinderi ulte- „go-live“, în care utilizatorii trebuie să se PC clasic. rioare a proiectului VDI, nu este un obişnuiască cu noul mediu de lucru.) exerciţiu facil şi infl uenţează direct costul Înainte de a trece efectiv la crearea profi - Alte costuri de achiziţie. La acestea se adaugă costu- lurilor, trebuie făcută, însă, o analiză care rile legate de instalare, administrare şi să permită stabilirea unor „tipologii“ de În afară de problemele menţionate an- management. Iar toate aceste operaţiuni utilizatori. Iar aici apare o altă problemă terior, atunci când se face o estimare a necesită competenţe specifi ce, mai ales dacă se doreşte utilizarea efi cientă a stocării, respectiv punerea în practică a unor concepte de optimizare precum „thin provisioning“, deduplicare sau „tie- red storage“.

Apelul la consultanţă

Costurile implementării unui proiect VDI nu sunt mici. Dar un proiect IT nu are menirea de a furniza cea mai ieft ină soluţie posibilă, ci cea mai rentabilă soluţie care satisface anumite cerinţe de business. Iar, dincolo de pledoariile pro-VDI, luarea în calcul şi analizarea tuturor costurilor şi aspectelor care afectează rentabilitatea unui proiect IT este un demers obligatoriu pentru orice companie care preconizează demararea unui astfel de proiect. Raportat la numărul total de utilizatori de desktop-uri în model clasic, utilizatorii de Virtual Desktop Infrastructure reprezintă, încă, o minoritate. Şi, deşi an de an se anunţă creşterea iminentă a numărului lor, proiectele VDI nu sunt foarte numeroase. Cel puţin pe plan local. De aceea, pentru o companie care nu deţine competenţe pe această zonă, apelul la consultanţă şi/sau la suportul oferit de vendor şi/sau partenerul de implementare este imperios necesar. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 45 Mobilitate Codurile de bare 2D reinventează tot mai multe procese de business

Companiile care au ne- marketing, industrie, farmacie, sănătate, pot procesa coduri de bare deteriorate sau voie să proceseze tot administrație publică. Chiar dacă, inițial, aplicate pe suprafețe lucioase, cum este de mai multe informații, în au fost privite ca o tehnologie de nișă și au exemplu ecranul unui telefon mobil”, ne-a fost folosite doar pentru optimizarea anu- explicat Daniel Boangiu, Managing Direc- ciuda constrângerilor mitor procese, în ultimul timp sunt din ce tor SmartID Dynamics România. de spațiu de pe etiche- în ce mai des folosite în industrii în care tele produselor, sau cele anterior nici măcar nu se lua în calcul teh- Utilitate & aplicabilitate nologia pe care sunt dezvoltate. În aceste obligate să se alinieze condiții rata de adopție a acestei tehnologii Probabil una dintre cele mai avangardiste reglementărilor în vi- se dublează de la an la an, comparativ cu evoluții în tehnologia codurilor de bare goare sau cerințelor creșterile înregistrate pentru tehnologia 2D este posibilitatea de a îngloba extrem furnizorilor, adoptă cu o tradițională 1D. de multe informații într-un cod de bare. Codurile 2D pot include sufi cient de multe viteză absolut uimitoare Cum poate fi explicată explozia acestei informații inteligente încât să pătrundă codurile de bare 2D. Des- tehnologii, într-o perioadă relativ scurtă? în procese mobile și să fi e folosite ca baze pre avantajele și benefi - „O rată de adopție atât de mare se regăsește, de date mobile, portabile, surse perfecte pe de o parte, în viteza cu care au evoluat de informații inteligente, care accelerează ciile acestei tehnologii recent procesele de business în multiple procese și decizii. De aceea, sunt extrem de am vorbit cu specialiștii industrii, iar pe de altă parte în autolimită- folositoare în special atunci când codurile de SmartID Dynamics Ro- rile tehnologiei 1D. Aplicațiile de business bare trebuie aplicate pe produse foarte mici care încorporează tehnologie 1D folosesc sau pe suprafețe curbate. În plus, sunt mult mânia, companie speci- simbolurile 1D ca o referință pentru a ac- mai durabile și rezistă mai mult, indiferent alizată în soluții pentru cesa informații stocate în bazele de date. de condițiile de mediu în care sunt expuse. mobilitate și portabilitate Este ca și cum, pentru a afl a informații suplimentare despre o mașină (culoare, an cu cea mai mare creștere de fabricație, proprietar, adresă proprietar a cifrei de afaceri din etc.) folosim pentru interogarea bazei de industrie în mai puțin date numărul plăcuței de înmatriculare. de 2 ani de la înfi ințare: Prin urmare, informațiile incluse în codul de bare sunt inutile, dacă nu sunt asoci- peste 270% la sfârșitul ate cu o înregistrare din baza de date. În lui 2011, comparativ cu comparație cu această tehnologie, codurile 2010, anul înfi ințării de bare 2D sunt mai complexe, includ mult mai multe informații, citesc mult mai multe companiei. tipuri și mărimi de coduri de bare, sunt Radu Ghiţulescu omnidirecționale (citesc un cod de bare in- Motorola Li4208 diferent de poziția acestuia, fără a necesita o repoziționare a produsului pe care este apli- odurile de bare bidimensionale cat codul de bare), au o toleranță la mișcare Un angajat dotat cu o astfel de bază de au revoluționat încet – încet o mult mai mare, citesc codurile de bare de date mobilă poate acoperi o gamă largă Cmultitudine de procese, începând la distanțe mari, pot capta semnături, ima- de operațiuni în teren și poate lua decizii cu mentenanța echipamentelor, trasa- gini, și pot înregistra fi lme, pot folosi datele în condițiile în care informațiile de care bilitate în productie și retail, producție, extrase din scanarea unor documente și are nevoie însoțesc practic produsele. Am Mobilitate, powered by

46 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Mobilitate Codurile de bare 2D reinventează tot mai multe procese de business

Scannerul Magellan 800i pentru procesarea datelor din documente citi codurile de bare dete- și folosirea acestora pentru înregistrarea riorate sau prost tipărite. unor tranzacții, în fi eld services, unde Poate fi folosit cu succes în angajații pot înregistra modul în care industria alimentară, retail, funcționează o mașină pentru a o folosi ca servicii, producție, pharma dovadă de bune practici etc. În industrie, și spitale. De asemenea, tea- aplicațiile de trasabilitate și automatizare a trele și parcurile tematice pot producției (în industria aviatică, automoti- folosi scanerele 2D pentru a ve, apărare, electronice, semiconductoare, citi ticketele mobile, la fel de telecomunicații) sunt dezvoltate tot mai ușor cum scanează ticketele putea lua un exemplu din industria far- mult și integrate cu scannere 2D. printate pe hârtie. maceutică, unde pot fi identifi cate date și • Xenon 1900 de la Xenon 1500 loturi expirate sau unde pot fi retrase rapid Scanare coduri de bare 2D Honeywell include o de pe piață produse, fără a fi necesară inte- arhitectură de decodare rogarea suplimentară a bazelor de date ale Am selectat câteva scannere de coduri de revoluționară și un senzor customizat, producătorilor. Codurile de bare 2D asigu- bare, care pot fi folosite în anumite indus- care permite o citire mai rapidă, scanare ră trasabilitatea de-a lungul întregului lanț trii pentru scanarea codurilor de bare 2D: performantă chiar și pe codurile de bare logistic pentru medicamentele recoman- • Scannerul DS4208 de la Motorola de calitate scăzută. De la codurile de bare date prin număr de lot și serial number. este foarte efi cient din punct de vede mare densitate și până la coduri de Prin simpla citire a codului de bare 2D, dere costuri și se pliază pe cerințele bare 2D acest scanner citește cu ușurință tipărit pe fi ecare rețetă, se pot prelua și reglementărilor în vigoare în dome- coduri aplicate pe orice fel de suprafață, verifi ca automat toate datele de pe rețetă niul trasabilității. Citește atât coduri printate sau afi șate pe un ecran de telefon (medicul prescriptor, datele pacientului, de bare 1D, cât și 2D, fără a infl uența mobil. Design-ul este unul revoluţionar medicamentele recomandate/eliberate). performanța, viteza și calitatea și per- și permite dispozitivului să funcționeze Responsabilitatea pentru posibilele erori mite userilor mai multă libertate de perioade foarte lungi, indiferent de va fi transferată automat medicului pre- condițiile de mediu în care este folosit scriptor și nu vor mai putea fi emise și sau de căderile accidentale. acceptate rețete completate incorect. • Tot de la Honeywell, scannerul Xenon Toate aplicațiile care necesită sortarea 1500 scanează coduri de bare 2D la vite- și procesarea unor obiecte de diferite ze comparabile cu cele furnizate de scan- mărimi (cum sunt punctele de vânzare, nerele bazate pe tehnologie laser. Cons- punctele de verifi care etc.) apelează în truit pe tehnologia Adaptus Imaging 6.0, acest moment cu succes la tehnologia permite scanare omnidirecțională și sca- codurilor de bare 2D. În depozite, unde nează codurile de bare 2D indiferent de Xenon 1900 scanarea omnidirecțională accelerează, calitatea acestora. Este un scanner foarte efi cientizează și crește productivitatea avantajos din punct de vedere costuri și angajaților, pot fi scanate produse așezate mișcare: elimină nevoia utilizatorilor de ușor de coordonat. în diverse unghiuri și la distanțe foarte a face pauze între scanări și de a alinia • Scannerul Magellan 800i de la Data- mari. În automotive, unde identifi carea scanner-ul cu eticheta cu codurile de logic este omnidirecțional, citește componentelor electronice și a produselor bare. Citește codurile de bare 1D sau 2D, orice cod de bare 1D și 2D și vine cu de mici dimensiuni este extrem de impor- indiferent de suprafața pe care sunt apli- funcționalități de captură imagini. tantă, în aplicații de loialitate, emiterea cate (ex: hârtie) sau afi șate (ex: ecranul www.idmag.ro de tickete, marketing mobil, în banking, telefonului mobil). De asemenea, poate www.mobilityhub.wordpress.com Mobilitate, powered by

15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 47 Mobilitate Securitatea, un subiect ﬁ erbinte în mediul mobil

Studiile de piață demon- cent studiu realizat de compania Netgear Într-o variantă simplifi cată, o astfel de stra- strează că securitatea relevă faptul că 83% din partizanii curen- tegie se bazează pe trei elemente principale: tului BYOD ignoră riscurile reale la care • aplicaţii de securitate a sistemului reprezintă unul dintre sunt expuşi. de informaţii (controlul accesului, al principalii factori in- Concluzie confi rmată şi de studiul fl uxului de date etc.) hibatori ai adoptării pe Applied Research, realizat pe un eşantion • soluţii de securitate a terminalului în de 6.275 de companii din 43 de ţări, care sine (soluţii antivirus, sisteme de auten- scară largă a mobilității relevă că doar 24% din subiecţi consideră tifi care, soluţii de criptare etc.) în mediul enterprise. că utilizarea device-urilor mobile • sisteme de management al parcului Teama că device-urile generează un risc de securitate ridicat. de terminale mobile, prin intermediul Aceasta în timp ce 39% sunt de părere că platformelor de tipul Mobile Device mobile reprezintă o singurele probleme reale sunt fl uxul cres- Management (MDM). țintă mult mai ușor de cut de spam şi riscurile aferente pierderii/ O astfel de abordare nu este, însă, atins de către atacurile furtului dispozitivului mobil. accesibilă oricărui tip de organizaţie. Astfel de concluzii pesimiste sunt in- Deşi orice companie, indiferent de informatice – în compa- fi rmate, parţial, de alte studii care dimensiunea sa, se confruntă cu rație cu „clasicele“ PC- demonstrează că, atunci când vine provocările specifi ce mediului mobil, uri – este cât se poate vorba de mediul mobil, companiile nu se problema securităţii creşte în amploare de justifi cată. comportă chiar atât de imatur. De exem- în cazul companiilor de dimensiuni plu, „Th e Impact of Mobile Devices on mici şi mijlocii. Şi asta pentru că aceste Radu Ghiţulescu Information Security“, studiu publicat de organizaţii nu deţin nici resursele fi nan- Check Point la începutul acestui an, arată ciare şi nici competenţele necesare pentru eşi acronimul BYOD (Bring Your că 71% din reprezentanţii celor 750 de a pune în practică o strategie, riscurile Own Device) este relativ recent, companii interogate (din SUA, Canada, fi ind, cel mai adesea, subestimate. Cu Dfenomenul în sine nu este unul toate acestea, există soluţii accesibile şi nou. Încă din 2009, cabinetul Gartner „24% din companii în astfel de cazuri, recomandarea cea constata că peste 43% din angajaţii consideră că utilizarea mai frecventă a specialiştilor constând în marilor companii americane utilizau device-urilor mobile adoptarea unui sistem de securitate de tip deja propriile device-uri mobile în scop Unifi ed Th reat Management (UTM). profesional. În cei trei ani care au trecut, generează un risc de odată cu explozia ofertei smartphone securitate ridicat” şi lansarea noilor generaţii de tablete, curentul a trecut Oceanul şi s-a extins la Marea Britanie, Germania şi Japonia) nivel mondial. consideră smartphone-urile şi tabletele Adoptarea accelerată a curentului BYOD drept principalii responsabili pentru în cadrul companiilor din întreaga lume creşterea numărului de incidente de secu- induce, însă, o eterogenitate crescută ritate în cadrul organizaţiilor lor. a mediului mobil, fapt care se traduce, în fi nal, printr-o capacitate de control Abordare diferenţiată scăzută şi expunerea la un nivel de risc Dincolo de aceste rezultate mai mult extrem de ridicat. sau mai puţin contradictorii, problema securităţii pentru utilizatorii de device-uri Ce spun studiile mobile în mediul profesional este cât se Deşi cazuistica securităţii în mediul mo- poate de reală. Conştientizarea ei este bil este una bogată, iar pe piaţă oferta doar primul pas care trebuie urmat în soluţiilor de protecţie a device-urilor crearea unei strategii, care să permită mobile se diversifi că permanent, un re- minimizarea riscurilor. 48 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 49 Industry Watch/Administrație publică Datele sensibile din compania dumneavoastră. Chiar aveți control 100% asupra lor?

ţiile de lucru, adică endpoint). Aici este diferite – de exemplu, un virus clasic poa- punctul la care vroiam să ajung și pe care te fi oricând convertit în malware dedicat vreau să insist – importanţa protecţiei furtului de date. Aproape tot malware-ul endpoint. existent la ora actuală include o compo- Teodor În primul rând, trebuie să reţinem că nentă de update, fi ind controlat cu ușu- Cimpoeșu malware-ul a devenit din ce în ce mai rinţă de la distanţă. Managing Director sofi sticat, nu doar în modul de ascundere În acest context, telefoanele mobile in- Kaspersky Lab faţă de analiza realizată de sistemele de teligente devin un factor de risc care cu România şi Bulgaria securitate endpoint, ci și în modul în care greu poate fi ignorat. Un smartphone cu acesta se propagă către sistemele-ţintă. Android, un BlackBerry sau orice telefon Există malware – creat și controlat de la cu Symbian sau Windows Mobile este distanţă de infractorii cibernetici, pentru din ce în ce mai asemănător cu un PC Modul în care compani- a evita detecţia pe computerele angajaţi- – sistemele de operare sunt tot mai inteli- lor – folosit pentru spionaj, furt de date gente, conexiunile la Internet ating viteze ile privesc securitatea confi denţiale sau fraude fi nanciare. impresionante, iar funcţiile de e-mail, informatică s-a schim- reţelele sociale sau instalarea de aplicaţii bat aproape radical în Mobilitatea atrag malware la fel de sofi sticat. și perimetrele deschise ultimii ani, fenomen Unde sunt și cum amplifi cat de o reali- Acum probabil veţi spune că există reţele pot fi accesate datele? tate în care accesul la bine securizate, cu politici stricte, care nu permit, în teorie, niciun fel de acces Așadar, ce este de făcut? Păi, în primul Internet este din ce în neautorizat. De acord, dar astfel de reţele rând, puneţi-vă o întrebare simplă și anu- ce mai ușor, ieftin și ra- includ și utilizatori de dispozitive mobile, me, unde vă sunt datele și cum sunt aces- pid. Mai precis, ceea ce de cele mai multe ori smartphone-uri, tea accesate de către angajaţi. Securitatea vreau să subliniez este adică perimetre deschise – telefoane informatică trebuie înţeleasă ca fi ind un mobile inteligente personale folosite de proces continuu de management al riscu- că datele și informațiile angajaţi și la serviciu sau care conţin lui și expunerii business-ului la risc. Ati- se transferă prin medii informaţii confi denţiale de business. De tudinea de tipul „am instalat o soluţie de tot mai greu de contro- exemplu, smartphone-urile permit con- securitate oarecare pe server și pe staţii, își fi gurarea mai multor conturi de mail pe face ea treaba singură” nu este deloc una lat, odată ce echipamen- același dispozitiv, iar dacă telefonul este constructivă și benefi că pentru afacere. tele de lucru devin tot unul personal și angajatul dorește să-și mai mobile și ies din acceseze mail-ul și în afara biroului, își Este evident că tehnologia migrează din poate confi gura cu ușurinţă contul de ce în ce mai mult către „mobile”, plat- perimetrul de securitate e-mail business, alături de cel personal. formele mobile de operare înregistrează al rețelelor corporate. creșteri explozive, iar acolo unde există În al doilea rând, am ajuns la un nivel atât un volum ridicat de utilizatori, va crește a momentul actual, infrastructura de ridicat al creșterii malware, încât apare și volumul atacurilor informatice. Com- IT a unui business mediu sau mare un virus nou la fi ecare secundă. Infracto- paniile, alături de managerii IT trebuie Lînseamnă un fi rewall și un sistem rii cibernetici caută din ce în ce mai mult să privească foarte serios problema peri- de prevenire a intruziunii la primul nivel să valorifi ce potenţialele expuneri ale metrelor deschise de securitate, să revi- de protecţie (sau perimetru) și o soluţie companiilor la scurgerile de informaţii, zuiască riscurile și serviciile de securitate de securitate la nivel de utilizator (pe sta- de aceea „scriu” malware cu proprietăţi informatică pe care le gestionează. 50 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Industry Watch/Administraţie publică A virtualiza sau a nu virtualiza?

Virtualizarea este una dintre temele „fierbinţi” ale ultimi- lor ani. Dacă, la început, companiile priveau cu un oarecare nivel de reticenţă această tendinţă, acum, 85% din acestea fie au implementat deja un server de virtualiza- re, fie plănuiesc să o facă în viitorul apropiat, arată un studiu Forrester. Aşadar, răspunsul la întrebarea din titlu este cât se poate de evident.

e măsură ce virtualizarea devine o prac- rus pentru numeroase mașini virtuale, fiind tică obişnuită, securitatea acestor medii astfel îmbunătățită performanța prin cen- Prămâne în urmă. Mai mult, un alt studiu tralizarea activităților anti-virus de pe toate ne arată că, în 2012, 60% din serverele virtu- mașinile virtuale individuale. Totuşi, apar alizate vor fi mai puţin sigure decât serverele două probleme, anume protecţia restrânsă – fizice pe care le înlocuiesc. Dacă vă întrebaţi dată de faptul că aceste soluţii oferă doar un de ce se întâmplă asta, există mai multe motive motor antivirus, fără alte module esenţiale, care explică atitudinea organizaţiilor faţă de precum controlul aplicaţiilor, filtrarea tra- securizarea serverelor virtuale. Totul pleacă ficului web, firewall etc. – şi administrarea de la percepţia că o maşină virtuală este mult sistemelor fizice şi virtuale. În acest ultim mai sigură decât una fizică, la care se adaugă caz, costurile de administrare se dublează, cea care spune că problemele legate de perfor- deoarece necesită multiple console de mana- manţă şi protecţie apar din utilizarea soluţiilor gement, deoarece ambele tipuri de sisteme anti-malware tradiţionale, ce folosesc software trebuie administrate şi menţinute separat. de tip agent în cadrul mediilor virtualizate. De 4. Opţiunea de „protecţie corectă”. Aceasta asemenea, protecţia cu software tip agent este este calea de mijloc, ce combină scena- văzută ca fiind prea complexă şi inadecvată riile 2 şi 3, fără să afecteze rentabilitatea din perspectiva administrării. Atunci, care este investițiilor şi a altor obiective de afaceri soluţia optimă? realizabile prin virtualizarea serverelor. Această opţiune de protecţie corectă dispu- Pentru a răspunde ne de o aplicație virtuală, care se integrează la această întrebare, cu VMware’s vShield Endpoint, cu scopul de a asigura posibilitatea de scanare anti- să analizăm, pe scurt, malware în timp real pentru toți clienții scenariile pe care le avem: de pe gazda fizică. Endpoint utilizează o 1. Opţiunea „fără protecţie”. Aceasta nu este aplicație virtuală pe gazdă, conectată la fi- o opţiune. Pentru o companie conştientă de ecare maşină virtuală printr-un mic driver. riscurile la care se expune atunci când nu Acesta centralizează procesele de scanare şi foloseşte o suită de securitate, acest prim sce- actualizare ale maşinilor virtuale individuale nariu nu este valabil. în cadrul aplicaţiei virtuale. 2. Opţiunea de „protecţie cu software agent”. Scenariul acesta prespune instalarea com- Aplicând ultimul scenariu, se reduc probleme- pletă a unei suite de securitate cu agent, le de utilizare a resurselor gazdă. În locul mai pentru fiecare maşină virtuală în parte. multor soluţii antivirus cu software agent, care Astfel, poate fi asigurată o protecţie solidă, funcționează la capacitate maximă, aplicaţia vir- însă, pe măsură ce fiecare soluție anti-virus tuală – care acţionează asemenea unui hub cen- şi bază de date cu semnături sunt instalate, tralizat – reduce din încărcarea serverului gazdă. cerinţele generale privind resursele de sis- Noul Kaspersky Security for Virtualization tem au un impact negativ asupra memoriei, a fost construit pe baza opţiunii cu numărul spaţiului de stocare şi disponibilităţii pro- patru, împrumutând tot ce era mai bun din cesorului. Pe scurt, utilizarea hardware-ului protecţia cu software agent şi cea fără software este intensificată, iar performanţa scade. agent. O ilustrare a tehnologiei Kaspersky Lab 3. Opţiunea de „protecţie fără software agent”. din spatele soluţiei pentru medii virtualizate O aplicație virtuală asigură protecție anti-vi- este cea din infograficul alăturat. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 51 Industry Watch/Administrație publică Managementul identității – un proiect MCSI embrionar

Acum un an, fostul mi- electronică a cetățeanului, pornind de la nistru al Comunicațiilor, necesitatea unei platforme naţionale de identităţi electronice care să gestioneze Valerian Vreme, decla- toate mijloacele prin care o persoană se ra într-o conferință de va putea identifi ca și autentifi ca într-un presă la Târgu Mureș că sistem de e-guvernare gestionat de instituțiile statului. Acest studiu a fost re- proiectul managementu- alizat de către specialiștii instituțiilor im- lui identității, prin care plicate în acest grup de lucru și nu au fost fi ecare cetățean cu carte alocate fonduri publice pentru realizarea lui. Rolul MCSI este de coordonator, fi ind de identitate din Româ- direct implicat în procesul de elaborare al nia va deține și o iden- studiului, modelului și de punere în apli- titate virtuală, este în care a modelului într-un proiect pilot. Ministerul Comunicațiilor a faza de concepție. Proiec- operaționalizat în cadrul unui proiect tul urma să fi e realizat pilot, pe platformele tehnologice de împreună cu Ministerul teste, un prim model al unui astfel de Administrației și Inter- modul pentru managementul identității electronice, integrând următoarele sis- nelor. Care este acum teme naționale de e-guvernare: Sistemul stadiul proiectului, după Național de Plată a Taxelor și Impozitelor, ce un nou ministru a ve- Punctul de Contact Unic și Declarația 112 - ANAF. nit la conducerea MCSI? Prin acest modul, o persoană, pe baza Conform informațiilor credențialelor din SNEP (www.ghiseul. primite de la MCSI, „încă ro) sau pe baza unui certifi cat digital califi cat, va putea utiliza integrat aceste în stadiu incipient”. sisteme sau consulta informații prelucrate Luiza Sandu în sistemele informatice ale instituțiilor publice ce îl privesc în mod direct. eprezentanții Ministerului Reprezentanții MCSI au ținut să pre- Comunicațiilor și Societății cizeze că acest pilot a fost realizat de către RInformaționale (MCSI) spun că specialiști ai MCSI și ai instituțiilor din la nivelul ministerului a fost constituit subordinea acestuia, nefi ind alocate fon- un grup de lucru format din specialiști duri publice pentru realizarea lui. ai Ministerului Administrației și Inter- nelor, Ministerului Transporturilor și Platforma unică Infrastructurii, Ministerului Economiei, de autentifi care Comerțului și Mediului de Afaceri, Mi- nisterului Finanțelor Publice, Ministerului Primii pași către proiectul managementu- Justiției, Ministerului Comunicațiilor și lui identității au fost făcuți în 2009. În Societății Informaționale, SRI și Serviciu- strategia e-Romania a MCSI era inclusă și lui de Telecomunicații Speciale. Grupul a realizarea unei platforme unice de auten- elaborat un studiu referitor la identitatea tifi care la nivelul administraţiei publice, 52 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Industry Watch/Administrație publică Managementul identității – un proiect MCSI embrionar

de a cărei implementare s-a ocupat într-o şi numărul de utilizatori ai acestora. exercitării activităților de servicii. primă etapă fosta Agenţie pentru Ser- Practic, această platformă de autentifi - One-stop-shop (OSS) – prin această viciile Societăţii Informaţionale (ASSI), care unică naţională este un element de componentă se implementează un birou în prezent Centrul Național „România infrastructură care va fi utilizat de către unic virtual ce are ca scop unifi carea, Digitală” (CNRD). toate sistemele prin care se oferă servicii reducerea şi transpunerea în format elec- În vara anului trecut, CNRD a anunțat publice electronice. tronic a procedurilor administrative în că a fi nalizat proiectul „Platforma pentru Platforma electronică este structurată pe relaţia cu cetăţeanul, obligaţie asumată de Integrarea Serviciilor de E-Guvernare în două componente majore: Guvernul României prin Planul Naţional Sistemul Electronic Naţional”. Proiectul Punctul de contact unic (PCU) – com- de Reforme (PNR) corelat cu strategia a fost co-fi nanţat din Fondul European ponenta se adresează mediului de afaceri Lisabona relansată. de Dezvoltare Regională prin Pro- şi implementează prevederile Directivei gramul Operaţional Sectorial „Creşterea Servicii a Parlamentului European şi a La sfârșitul lunii iulie 2011 s-a fi nalizat Competitivităţii Economice”. Consiliului prin care Statele Membre ultima activitate din cadrul proiectului, Platforma pentru Integrarea Servici- trebuie să asigure printr-un punct de şi anume Auditarea proiectului din punct ilor de e-Guvernare (PISEG) în SEN contact unic electronic (PCUe) accesul de vedere fi nanciar, inclusiv auditarea reprezintă atât o interfaţă între cetăţean/ prestatorilor de servicii, de la distanță și securităţii reţelei şi aplicaţiei informatice. mediul de afaceri şi instituţiile statului, prin mijloace electronice, la informații, Nu știm când va fi fi nalizat acest proiect. cât şi un punct unic de acces pentru proceduri și formalități necesare accesu- Reprezentanții MCSI ne-au spus că ma- utilizarea serviciilor implementate prin lui la activitățile de servicii ale acestora, nagementul identității electronice este un mijloace electronice. în special declarații, notifi cări sau cereri proiect de durată, care va sta la baza ser- necesare pentru obținerea autorizării ori viciilor de e-guvernare din România. Prin intermediul PISEG, cetăţenii benefi ciază de: • Lista serviciilor electronice oferite de Punctul de Contact Unic stat; • Standardizarea structurilor de date; Prin Punctul de Contact Unic activităţilor de servicii. • Posibilitatea de a identifi ca servicii pe electronic, la care va fi conectată Prin intermediul Punctului de care le consideră necesare pentru a fi administraţia publică centrală şi Contact Unic electronic, la care furnizate. alte autorităţi competente, se vor trebuie conectate autorităţile În cadrul PISEG, instituţiile publice pot putea îndeplini, de la distanţă, prin competente, clienţii (cetăţeni publica propriile servicii şi pot crea alte mijloace electronice, următoarele sau companii din mediul de tipuri de servicii pentru cetăţeni. proceduri şi formalităţi: afaceri) trebuie să poată Componenta Punctul de Contact Unic - ansamblul procedurilor şi îndeplini de la distanţă, prin (PCU), parte integrantă a proiectului, formalităţilor necesare pentru ac- mijloace electronice, toate pro- permite libera circulaţie a prestatorilor de servicii din toate statele membre, fa- cesul la activităţile de servicii ale cedurile şi formalităţile nece- cilitând accesul la informaţii şi servicii acestora, în special declaraţiile, sare înregistrării, autorizării şi online ușor de accesat şi utilizat, fără notifi cările sau cererile necesare desfăşurării unei activităţi de restricţii de spaţiu sau timp. pentru obţinerea autorizării, in- prestare de servicii pe teritoriul Ca urmare a implementării acestui pro- clusiv cererile de înscriere într-un României, indiferent de Statul iect, spun ofi cialii CNRD, va crește ac- registru; Membru de origine al furnizorului, cesibilitatea la serviciile publice disponi- - orice cereri de autorizare în conformitate cu prevederile bile prin Sistemul Electronic Naţional necesare pentru exercitarea Directivei Servicii. – componenta e-guvernare, precum 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 53 Industry Watch/Comunicații pași pentru migrarea la

IPv6 – nu sunt compatibile, prin urmare și dacă aveți aplicații web-based care vor organizațiile vor trebui să le ruleze în trebui revizuite pentru noul protocol paralel, pentru o anumită perioadă de internet. Peste numai două luni, timp. Chiar dacă organizația vrea să fi e pe 6 iunie, va fi lansat inovativă și să adopte IPv6 sau doar vrea Analizați impactul ofi cial IPv6. IPv6 este să-și stabilească o simplă prezență pe IPv6 asupra afacerii noul internet, o abordare etapizată este 3 noua versiune a pro- cea mai inteligentă abordare din punct de Acest pas este doar teoretic, dar va furni- tocolului de internet. vedere al efi cienței costurilor, pentru mi- za informații asupra direcției pe care o va În februarie 2011, ulti- grarea către protocolul internet de nouă urma compania dumneavoastră în trans- generație. formarea IPv6. Internetul de generație mele blocuri de adrese următoare pare a fi internetul lucrurilor internet IPv4 au fost Faceți ultraconectate. Noi echipamente se vor împărțite birourilor de 1 o evaluare a rețelei conecta online și vor comunica între ele, înregistrare din întreaga companiile vor putea colecta informații Primul pas este de a verifi ca dacă nu extrem de detaliate din cantitatea enormă lume pentru a fi alocate cumva IPv6 face deja parte din de date, iar programatorii vor utilizatorilor. IPv6 dis- rețeaua dumneavoastră. dezvolta aplicații inovatoare pune de un număr neli- Trebuie să afl ați ce echi- peer-to-peer pentru a pamente compatibile profi ta de capabilitățile mitat de adrese IP, care IPv6 dețineți deja IPv6. Organizațiile fac loc pentru milioane în rețea și ce alte vor trebui să decidă de utilizatori individuali echipamente noi cum și când vor aveți nevoie să migra către IPv6. noi, dar și pentru com- achiziționați. Indu- Companiile care panii care conectează stria a făcut trecerea aleg să se afl e printre online miliarde de noi către IPv6 de acum „early adopters” ar mai bine de 10 ani și putea introduce IPv6 dispozitive și aplicații mulți furnizori, prin- în întreaga organizație și web-based. Specifi c, IPv6 tre care Cisco și HP, au să dezvolte aplicații bazate deschide o lume a ino- adăugat deja capabilități IPv6 pe IPv6. Alte companii ar putea vării și oportunităților echipamentelor de networking pe care le decide să blocheze tot trafi cul IPv6 către comercializează. rețelele lor și să aștepte ca tot mai mulți pe internet. Vor fi com- Dacă ați achiziționat în ultimii câțiva ani jucători să instaleze noul protocol și să paniile dumneavoastră un router sau un switch, acestea ar putea facă trecerea la el. Însă cele mai multe pregătite? fi pregătite pentru IPv6. companii se vor afl a undeva la mijloc, permițând trafi c IPv6 și construind Luiza Sandu Realizaţi un un site compatibil IPv6, care le oferă o inventar software prezență pe internetul IPv6. Trebuie să ajoritatea site-urilor web din ziua 2 știți și ce benefi cii ar putea aduce com- de azi utilizează numai IPv4. Ca și echipamentele de rețea, multe sis- paniei dumneavoastră trecerea către MDeși multe companii, în special teme de operare conțin nativ IPv6, iar IPv6. De exemplu, știți dacă în rețeaua din Asia, au început deja implementarea unele sunt chiar activate. IPv6 va afecta IPv6 activează parteneri importanți de IPv6 în rețelele proprii, trecerea către fi ecare colțișor din ecosistemul dvs. IT, afaceri? Vreți să vă dezvoltați afacerea IPv6 nu poate avea loc peste noapte. inclusiv aplicațiile. Așa că trebuie să știți în internetul de nouă generație? Luați în Cele două protocoale internet – IPv4 și dacă dețineți soft ware compatibil cu IPv6 considerare care dintre aceste elemente 54 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Industry Watch/Comunicații migrarea la

mai întâi IPv6. Vreți să dezvoltați mai Treceți la IPv6 RCS & RDS a întâi departamentul R&D? Sau vreți 5 implementat IPv6 să începeți cu nucleul rețelei, unde ar După ce ați identifi cat locația putea fi mai ușoară emularea rețelei IPv4 pentru prima etapă de migrare la IPv6, RCS & RDS a implementat pro- existente cu noua rețea IPv6. Planul de ați instalat sau înnoit hardware-ul pen- tocolul IPv6 în România, acesta migrare trebuie să țină cont de metoda tru rețea, ați asigurat compatibilitatea putând fi testat de clienții Digi Net de implementare a IPv6. Trafi cul aplicațiilor soft ware existente și ați Fiberlink din următoarele orașe: prin IPv6 trebuie să ruleze confi gurat instrumentele pentru Arad, București, Baia Mare, Cluj- într-o rețea paralelă, securitatea noii rețele, nu vă Napoca, Constanța, Timișoara, separată de trafi cul IPv4. mai rămâne de făcut decât Iași, Brașov, Predeal, Sibiu, Craiova, Pentru acest lucru puteți să permiteți trafi cul IPv6 în Târgu Mureș, Galați, Bacău, Brăila, utiliza același echipa- rețeaua dumneavoastră. Pitești, Ploiești, Râmnicu-Vâlcea, ment, opțiunea numin- Protocolul internet de Târgu-Jiu, Cernavodă, Medgidia, du-se dual-stacking. generație următoare va per- Eforie Nord, Năvodari, Murfatlar, Luați în considerare și mite scenarii care în prezent Suceava, Drobeta Turnu Severin, măsurile de securitate de par futuriste, însă vor deveni la Orșova, Reșița, Pașcani, Focșani, care dispuneți pentru a fi ltra fel de banale ca smartphone-urile Lugoj, Deva, Hunedoara, Petroșani, și monitoriza trafi cul IPv4 – aceleași în viitorul apropiat. Vaslui, Roman, Dej, Bistrița, Turda. măsuri de securitate trebuie asigurate și Chiar dacă protocolul IPv6 nu este com- Din luna noiembrie a anului trecut, pentru trafi cul IPv6. plet nou, implementarea la nivel global testarea IPv6 este disponibilă şi Din acest punct de vedere, structura încă este la început. Pregătiți-vă, așadar, pentru clienţii business ai com- pe care protocolul IPv6 a fost construit rețeaua astăzi și fi ți parte a inovațiilor paniei. este mai sigură. Din cauza nematurizării care vor veni. tehnologiei, pot exista, însă, anumite Dacă vreți să afl ați cât de pregătit este pericole, multe din tehnicile de securiza- sistemul dumneavoastră pentru IPv6, se potrivește organizației dumneavoastră, re valabile pe tehnologia IPv4 nu vor mai puteți testa acest lucru pe pentru a trece la planul de migrare. putea proteja rețelele IPv6. http://test-ipv6.com/.

Alcătuiți Ziua Mondială IPv6 4 un plan de migrare Anul trecut, pe 8 iunie, în cadrul evenimentului „World IPv6 Day” organi- Chiar și cele mai entuziaste companii ar zat de Internet Society, Google, Facebook, Yahoo! și alte peste 1.000 de trebui să introducă IPv6 în timp, în loc organizații și-au portat conținutul pe infrastructura IPv6, pentru un test de să încerce o abordare de tipul „scoate funcționare de 24 de ore. și înlocuiește” a infrastructurii proprii. Scopul acestui test a fost de a motiva organizațiile din industria Internet – Unele echipamente vor trebui upgradate ISP-uri, producători de hardware, producători de sisteme de operare și com- sau înlocuite pentru a suporta noul pro- panii care funcționează pe internet – să își pregătească sistemele pentru tocol internet, însă schimbarea tuturor în a asigura o tranziție reușită către sistemul de adrese IPv6. AdNet Telecom același timp se poate dovedi o operațiune oferă gratuit internet IPv6 în toate Internet Exchange-urile în care este foarte costisitoare. Adăugați echipamente prezent din ianuarie 2011 și a fost singurul operator român care a luat parte IPv6 în planul existent de achiziții, după la „World Ipv6 Day”. ce le-ați identifi cat pe acelea care pot Una dintre promisiunile IPv6 este că numărul aproape infi nit de adrese şi fi schimbate cu produse compatibile renumerotarea facilă vor face ca NAT (Network Address Translation) să IPv6. Planul dumneavoastră de mi- devină inutil. Se vor putea construi astfel noi aplicaţii fără soluţii greoaie grare ar trebui să arate clar unde anume sau erori aleatorii, apărute acum în IPv4 în contextul utilizării NAT. în organizație vreți să implementați 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 55 Industry Watch/Comunicații Cum protejăm din telefonul mobil?

Până la apariția un mecanism prin care proprietarul de serviciul de transfer al datelor, Vodafone smartphone-urilor, lu- drept al telefonului îl poate face inutiliza- Transfer Conținut. Serviciul este oferit mea utilizatorilor de bil în cazul în care este furat, în sensul că gratuit clienților Vodafone. Ca soluție nu poate accesa rețelele operatorilor care pentru protecția utilizatorilor în cazul telefonie mobilă era re- sunt parte din acest mecanism. La nivel furtului terminalului mobil, Vodafone lativ simplă. Nu aveau individual, însă, cine l-a furat are acces furnizează serviciul de asigurare a tele- foarte multe informații la ce e în telefon, dacă telefonul nu e pro- fonului. tejat de vreo parolă. Este vorba strict de Atât în cazul furtului, cât și în cazul pier- personale stocate în tele- împiedicarea accesului acelui telefon de derii telefonului mobil, clienții Orange fon, iar despre virușii pe către noul proprietar în rețelele care vor fi pot apela la numărul scurt dedicat 440, mobil se vorbea numai parte a proiectului.” cu acces direct către Serviciul Clienți, în reviste. Cu toate aces- Liviu Popescu nu poate estima, însă, când pentru a solicita blocarea SIM-ului. Cli- va fi implementat acest proiect: „La acest entul își poate bloca și singur SIM-ul prin tea, indiferent de tipul moment nu aș putea să dau nici un fel Selfcare (*100#). de telefon mobil folosit, de estimare, pentru că acest proiect are Pentru clienții care și-au pierdut tele- problema securității da- mai multe dimensiuni, atât tehnică, cât și fonul, l-au uitat acasă sau bateria este juridică. Este vorba de interoperabilitate descărcată, Orange a lansat acum doi ani telor în cazul pierderii tehnică și în prezent acest lucru analizat serviciul Redirecţionarea apelurilor în sau furtului acestuia ră- la nivel de specialiști.” caz de urgenţă, care le permite abonaţilor mâne foarte serioasă. să primească apeluri pe numărul lor, la un număr mobil sau fi x la care doresc să Luiza Sandu Ce soluții oferă operatorii mobili? redirecţioneze apelurile primite. De asemenea, cu titlu preventiv, Orange acă pentru telefoanele inteligente În cazul pierderii sau furtului telefonului oferă serviciul de transfer de conţinut – există, în prezent, numeroase mobil, operatorii de telefonie mobilă din agendă, mesaje, fotografi i, muzică și alte Daplicații atât pentru ștergerea da- România pot doar să blocheze cartela informaţii multimedia – de pe un telefon telor de la distanță, cât și de blocare a te- SIM a clientului, indiferent că e vorba de mobil pe altul sau pe un stick de memo- lefonului, pentru telefoanele tradiționale un telefon inteligent sau nu. rie USB. Serviciul transfer de conţinut – iar numărul de utilizatori este cu mult În cazul furtului unui telefon, Vodafone este disponibil pentru toţi utilizatorii de mai mare decât cel al deținătorilor de România poate bloca, la cererea utiliza- telefoane mobile din România. smartphone-uri – singura soluție este, de- torului sau titularului, cartela SIM, prin În cazul în care le este furat telefonul ocamdată, blocarea cartelei SIM de către întreruperea accesului la serviciile incluse mobil, clienţii Cosmote România trebuie operatorii de telefonie mobilă. în cartelă și către cartelă. Blocarea se rea- să sune la call center-ul operatorului și lizează după fi nalizarea unui set de între- să solicite blocarea cartelei SIM, pentru a Vești bune de la AOMR bări de identifi care. În plus, blocarea se minimiza posibilele daune. poate face și direct, prin intermediul ser- Asociația Operatorilor Mobili din Româ- viciului interactiv, în baza parolei pe care Câte telefoane nia (AOMR) nu îi lasă totuși fără nicio clientul a setat-o contului de utilizator. mobile sunt furate? speranță pe utilizatorii de telefoane nein- În acest moment, Vodafone România nu teligente. furnizează servicii de blocare a telefonu- Am solicitat Poliției Române mai multe Liviu Popescu, directorul executiv al lui. informații, dar nu am putut obține o AOMR ne-a spus că la nivelul asociației În schimb, ca măsură de back-up pentru cifră, doarece toate clasifi cările infrac- există un grup de lucru care se ocupă de informațiile din telefon ce nu se găsesc pe ţiunilor înregistrate de Poliţia Română această problemă: „Intenționăm să creăm cartela SIM, Vodafone oferă din acest an se realizează în concordanţă cu înca- 56 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Industry Watch/Comunicații

Soluții antifurt datele de la furnizori – pentru smartphone

Dacă un operator de telefonie mobilă nu ne poate ajuta decât parțial în cazul pierderii sau furtului telefonului mobil, furnizorii de aplicații mobile și de soluții telefonul mobil? de securitate au o ofertă variată. Dintre furnizorii care activează și pe piața românească, Kaspersky Lab propune drarea juridică, conform Codului Penal defalchează infracţiunea de furt în funcţie Kaspersky Mobile Security, pentru An- (în acest caz în conformitate cu art. 208 de obiectul furat, la nivelul IGPR nu există droid, BlackBerry, Symbian și Windows - infracţiunea de furt) și a legilor speciale indicatori statistici legaţi de modul de ope- Mobile. Dacă telefonul este pierdut sau cu prevederi penale. rare solicitat de dumneavoastră. De regulă, furat, datele confi dențiale pot fi protejate „Prin urmare, întrucât Codul Penal nu infracţiunile care se comit și în urma cărora prin blocarea de la distanță a telefonului. părţilor vătămate le sunt sustrase telefoane Smartphone-ul pierdut sau furat poate mobile sunt: furturile (din locuinţe, auto și fi localizat folosind funcţia încorporată societăţi comerciale), precum și tâlhăriile. GPS Find. Toate arhivele digitale pot fi În cazul comiterii faptelor respective, al stocate în foldere criptate și conținutul căror obiect al infracţiunii îl constituie tele- se poate bloca sau șterge, de la distanţă. foanele mobile, Poliţia Română desfășoară Primul lucru pe care îl face un hoţ este să activităţi specifi ce în vederea identifi cării elimine cartela SIM a smartphone-ului. autorilor și a recuperării prejudiciului cau- Dacă aceasta este înlocuită, opțiunea SIM zat, ca în orice alt caz de furt. De asemenea, Watch va bloca imediat telefonul și va periodic, se organizează acţiuni în vederea trimite clientului un e-mail cu noul nu- prevenirii comiterii unor astfel de infracţi- măr de telefon. uni”, ne-au declarat reprezentanții Centru- Bitdefender Mobile Security asigură ser- lui de Informare și Relaţii Publi- vicii antivirus și de securitate web pentru ce al Poliției Române. dispozitive cu sistem de operare Android. Tehnologia sa de scanare in-the-cloud detectează chiar și cele mai recente amenințări, fără a afecta bateria. Soluția oferă, de asemenea, informații despre serviciile cu plată și cerințele aplicațiilor de acces la Internet sau date confi dențiale, ajutând utilizatorii să facă alegeri infor- mate cu privire la confi dențialitate și securitatea datelor. Modulul Antifurt oferă opțiuni de localizare, blocare și ștergerea memoriei de la distanță, sau trimitere de mesaje către dispozitivul Android. Utilizatorii iPhone pot apela la aplicația proprietară Apple, numită Find My iPho- ne, iar dispozitivele care folosesc Win- dows Phone 7 sunt dotate cu o aplicație preinstalată numită Find My Phone, care permite blocarea smartphone-ului, ștergerea datelor sau localizarea lui folosind un calculator conectat la internet. În ultimă instanță, responsabilitatea pentru terminal este a proprietarului. El decide ce date stochează, cât de sensibile sunt acele informații și cum le protejează, mai ales în cazul unui furt. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 57 Industry Watch/Femei în tehnologie Tineri pentru tineri: Girls Programming Camp

La sfârșitul anului tre- cineva care s-a ocupat de noi, ne-au trimis Dacă știi algoritmi, treci cut, un grup de tineri doi ingineri în timpul taberei care au ținut de interviuri mai ușor entuziaști de la Infoare- un curs și ne-au oferit sponsorizare pentru tot evenimentul”, povestește Cristina Petro- Girls Programming Camp s-a adresat în na a organizat o tabără vici, vicepreședinte Infoarena și studentă special studentelor din primii ani de facul- de programare pentru în anul III la Facultatea de Informatică din tate și elevelor de liceu. Timp de o săptă- fete, la București, cu Universitatea București. mână, plină de prezentări, cursuri, discuţii deschise, exerciţii, dar și multă distracţie, sprijinul celor de la Cum s-a născut Girls tinerele fete pasionate de programare au Facebook. Cum a ajuns Programming Camp? învățat în principal despre algoritmi, de- să se implice celebra oarece obținerea unor cunoștințe solide rețea de socializare în Ideea unei tabere de programare pentru de algoritmi le garantează că vor trece cu fete le-a venit celor de la Infoarena în ușurință interviurile de angajare la cele organizarea Girls Pro- urma participării la programul Google mai prestigioase companii de IT, precum gramming Camp? Afl ată RISE – Roots in Science and Engineering Google, Facebook, Adobe. într-un internship la – Awards. „Ca proporție între studente și eleve, Tinerii au aplicat pentru concursul de cred că au fost mai multe eleve. Am luat Facebook în vara anului algoritmică, cel mai important concurs al studente numai din anii I și II, pentru trecut, Cristina Petrovici, Infoarena, care nu se încadra foarte bine în că atunci se fac algoritmi. De ce am ales vicepreședinte Infoare- program, dar celor de la Google le-a plăcut algoritmi? Pe lângă faptul că voiam să le și le-au dat banii de premii, în schimb i-au stimulăm să participe la concursuri, unde na, a adus în discuție sfătuit să se orienteze pe o nișă mai defa- se dau algoritmi, la toate companiile mari proiectul lor la barbecue- vorizată. Așa le-a venit ideea organizării interviurile de angajare sunt exclusiv din ul organizat de Sheryl unui eveniment pentru fete, deoarece sunt algoritmi. Toată lumea consideră că dacă Sandberg pentru inter- foarte puține fete în informatică. te descurci foarte bine cu algoritmii, care „Problema cred că pornește din școală, pen- sunt mai complecși, ești apoi capabil să nii de la Facebook. tru că fi rmele nu fac discriminare în general înveți foarte ușor orice altceva legat de Luiza Sandu când angajează. Fetele tind să abandoneze, programare, development etc. Am vrut din cauză că sunt izolate în grupurile de să le dăm acest start și fetelor. Dacă în n vara lui 2011 am fost la un in- băieți. Din ce am observat eu la concursuri, facultate ratează din diverse motive cursul ternship la Facebook, împreună băieții nu știu foarte bine să interacționeze de algoritmi, ratează un mare start în ca- „Îcu aproape toată echipa Infoarena. cu fetele, tocmai pentru că nu prea au fost rieră și voiam foarte mult să le ajutăm să Ne gândisem înainte să mergem că am niciodată fete în grupul lor, și atunci, în loc înțeleagă asta”, explică Cristina Petrovici. putea să le povestim despre noi. Am avut să-i dea atenție fetei, tind s-o izoleze. Și noi Multe dintre fetele care au participat la Girls Programming Camp 2011 această ocazie la Sheryl Sandberg (Chief avem aceeași problemă la Infoarena. Or- tabără sunt prezente acum mai des la Operating Offi cer la Facebook – n.r) acasă, ganizăm concursuri de informatică foarte concursuri. Cristina e realistă, nu crede la un barbecue. Se întâlnea în fi ecare an cu grele pentru cei mai buni din țară, însă că toate fetele care au fost la București o toți internii, numai că anul acesta fi ind prea proporția e foarte proastă. Sunt destul de să dezvolte o carieră din programare, însă mulți a decis să facă un eveniment numai multe fete interesate, dar nu au curaj să par- consideră că, dacă un procent din ele face cu fetele. Am vorbit cu Sheryl și cu Mike ticipe la concursuri. Noi am vrut să le mo- asta, tot e o mare realizare. Schroepfer, Vice President of Engineering, tivăm, așa că am decis să facem o tabără de care se ocupă de programul Women in pregătire numai pentru fete, să nu se simtă „Am vrut să afl u cum arată engineering de la Facebook. Am apucat să-i descurajate”, spune Cristina Petrovici. viaţa de informatician“ spun lui Sheryl foarte puțin despre ce am Anunțul organizării taberei s-a bucurat vrea noi să facem, a zis că vrea să afl e mai de un succes neașteptat. În urma unei Cătălina Cangea este una dintre tinerele mult și m-a rugat să-i trimit detalii pe mail. preselecții la care au participat 200 de fete, pasionate de programare care a participat la Au fost foarte deschiși, au desemnat pe au fost selectate în fi nal 31. tabăra organizată în Capitală. Este elevă în 58 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012 Industry Watch/Femei în tehnologie

Infoarena.ro este comunitatea olimpicilor la Tineri pentru tineri: informatică din România, cu o is- torie de şapte ani şi peste 15.000 de membri. Mii de elevi şi studenți se antrenează zilnic pe Infoarena Girls Programming Camp pentru competiții de informatică.

clasa a XI-a la profi lul matematică-informa- „Mi-aș dori să merg înspre „Cred că, la un moment dat, aș vrea să tică intensiv informatică, la Colegiul Naţi- inteligența artifi cială“ lucrez și pentru o companie ca Micro- onal I.L. Caragiale din Ploiești și își dorește soft , Google sau Facebook, dar nu pentru să lucreze în viitor într-o companie IT, pe Iuliei Tamaș i-a plăcut ideea taberei, pentru mai mult de câțiva ani, deoarece m-aș partea de programare, cel puțin la început. că era ceva nou: „Apoi m-am gândit că ar plictisi. Mi-aș dori mai mult să fac bio- „M-a atras, în primul rând, ideea în sine a putea fi și o provocare, pentru că a existat logie computațională sau să merg înspre evenimentului, aceea de a susţine fetele care un concurs de preselecție. Dar cel mai im- inteligența artifi cială.” vor să facă informatică de performanţă și portant e că GPC a fost o experiență și o să urmeze o carieră în domeniu. În plus, oportunitate de a învăța, pe care nu am vrut „Îmi place să codez“ am vrut să afl u mai multe despre cum arată să o ratez. Mi-a plăcut foarte mult. Echipa viaţa de informatician după terminarea de organizare a fost formată mai mult din Irina Iancu intenționează să lucreze în liceului și a facultăţii. Cel mai mult mi-a studenți, care au ținut cont de preferințele viitor în sectorul IT&C, în partea tehnică, plăcut faptul că nu am avut niciun moment noastre când ne-au ales activitățile de după ce implică programare și implementare. În de plictiseală de-a lungul unei săptămâni cursuri, s-au străduit ca evenimentul să iasă prezent este studentă în anul I la Faculta- întregi! Am avut parte de un program cât mai bine, și au reușit!” tea de Matematică și Informatică, Univer- variat și destul de încărcat, dar am învăţat Iulia este elevă în clasa a XII-a la Colegiul sitatea din București. multe lucruri de la oameni (nu numai din Național „Mihai Viteazul” Ploiești, la „Nu am fost niciodată atrasă de partea domeniul informaticii) care au succes în profi lul matematică-intensiv informati- de business. Îmi place să codez, să im- ceea ce fac în prezent”, spune Cătălina. că, și știe deja ce ar vrea să facă în viitor: plementez și să găsesc soluții. Nu mă văd niciodată făcând altceva în afară de asta”, precizează ea. Site-ul infoarena.ro a ajutat-o de-a lungul timpului să își îmbunătățească și consolideze cunoștințele de algoritmică și programare. „Girls Programming Camp a venit cu o idee nouă, aceea de a promova fetele în informatică, de a le da încredere în sine și de a le arăta că pot să reușească și într-un domeniu dominat de băieți. Tocmai scopul acestei tabere a fost unul dintre motivele pentru care care am decis să particip. A fost una din cele mai bune săptămâni Girls Programming Camp 2011 din viața mea. GPC a reușit să-mi for- meze o părere mai compactă și complexă despre lumea IT&C, despre așteptările pe care trebuie să le am și ce trebuie să fac pentru a ajunge undeva aproape de succes”, adaugă Irina. Pentru că Infoarena este susținută de voluntari, deocamdată nu se știe dacă va fi organizată ediția a doua a taberei de programare. Tinerii spun că, dacă sunt fonduri și persoane care să se ocupe de organizare, atunci și în acest an alte fete vor putea avea șansa de a participa la un eveniment unic în România. 15 APRILIE - 15 MAI 2012 MARKET WATCH 59 MW Review Canon PowerShot S100, o compactă cu surprize

La prima vedere, noul PowerShot S100 pare o cameră foto generaţii de camere compacte, „normală“ care se înscrie în caracteristicile gamei compacte de odată cu apariţia concurenţei la Canon, cu nimic deosebită de media acestei clase. Şi totuşi făcute de smartphone-uri. constructorii japonezii au reuşit să „strecoare“ în corpul minus- O a doua surpriză „ascunsă“ cul o serie de noutăţi. de micuţul Canon este inelul În primul rând este vorba de dotările interne ale camerei – senzor de control, plasat în jurul CMOS de 12,1 MP de înaltă sensibilitate cu procesor de ultimă obiectivului, care permite generaţie Digic 5. O combinaţie care, graţie sistemului proprietar schimbarea setărilor de zoom, High Sensitivity, permite o sensibilitate de până la ISO 6.400 diafragmă, timp de expunere, (la acest nivel însă zgomotul de imagine devine deranjant) şi o focalizare sau sensibilitate ISO viteză superioară de fotografi ere în rafală (până la 9,6 fotografi i (fi ecare dintre aceşti parametri poate fi selectat pe secundă). Remarcabil este însă faptul că PowerShot S100 poate cu ajutorul unui buton dedicat). Este o inovaţie foarte utilă, chiar realiza fotografi i în format RAW (există şi opţiunea RAW+JPEG), dacă atunci când acţionează ca inel de zoom nu permite decât o ceea ce este o noutate pentru acest tip de camere. evoluţie incrementală, cu valori prestabilite. Tot la capitolul noutăţi, În ceea ce priveşte optica, noul ar mai fi de remarcat blitz-ul „acuns“ în corpul aparatului, cu setări Canon se laudă cu un obiectiv avansate, cu rezerva că sistemul pop-up impune o priză ceva mai ultra-grandangular, zoom specială pe carcasa mică. 5x (echivalent 24-120 mm), În rest, la capitolul funcţionalităţi, PowerShot S100 este dotat cu tot stabilizare în 4 trepte, f/2,0 - ce-i trebuie: moduri presetate (35 de scene detectate), dar şi manu- f/5,9, ceea ce nu este deloc rău al, prioritate diafragmă şi timp de expunere, fi lmare (cu încă 21 de pentru o ultracompactă. Ar scene detectate), efecte fotografi ce etc. Să tot ai timp de testat... mai fi de menţionat GPS-ul Per total, Canon PowerShot S100 poate fi catalogat drept o încorporat, dar această dotare compactă de top, care reuşeşte să se diferenţieze binişor de a început să fi e uzuală la noile concurenţă. (R.G.)

Epson prezintă o nouă gamă Xerox lansează de imprimante de mare capacitate hârtia reciclată Planet Optimum

Epson România a lansat o nouă gamă de imprimante din categoria Xerox România lansează hârtia Planet Optimum, „Ultra-low cost“, destinată companiilor de dimensiuni mici și mijlo- fabricată în proporţie de 30% din materiale reciclate şi la cii, dar și consumatorilor individuali. Noile imprimante inkjet Epson fel de albă ca o hârtie obişnuită. Xerox Planet Optimum L100, L200 și L800 sunt dotate cu un sistem integrat de cartușe de îmbină performanţa hârtiei albe obişnuite - o reproducere capacitate mare (70 ml), dezvoltat pe baza tehnologiei Fast Ink Top-up foarte bună a culorilor şi o calitate deosebită a imagini- (FIT), care permite alimentarea rapidă cu cerneală și reducerea pierde- lor, cu avantajele „verzi” - reducerea rilor, fi ind dotate cu capace și fi ltre etanșe. Seria L reprezintă o alterna- impactului asupra mediului cu tivă performantă pentru sistemele CISS (Continous Ink Supply Sistem fi ecare operaţiune în care este - sistem de alimentare continuă cu cerneală) și permite un cost redus folosită. Planet Optimum este de printare, la un nivel de fi abilitate superior, a explicat Jason Savage, disponibilă în format A4 şi Marketing Services Manager Eastern Europe Epson. Astfel, modelele are o grosime de 80 g/mp. Mo- L100 și L200 (multifuncţional), dotate cu 4 cartușe de cerneală, pot dalitatea prin care este obţinută printa până la 4.000 de pagini alb-negru și 6.500 de pagini color, în Planet Optimum - Totally chlo- timp ce L800, care este dotată cu 6 cartușe de cerneală, fi ind dedicată rine free (TCF) - este „verde”, fotografi lor, poate printa până la 1.800 de fotografi i. „Utilizatorii pot hârtia fi ind albită prin profi siguri că obţin cele mai bune costuri, fi abilitate și siguranţă folosind cedee care nu conţin clorină (o imprimantele Epson“, a concluzionat Jason Savage. (R.G.) substanţă toxică pentru mediu). 60 MARKET WATCH 15 APRILIE - 15 MAI 2012