Comuna Recea Cristur / Vladimir Cinezan
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
VLADIMIR CINEZAN COMUNA RECEA CRISTUR O AŞEZARE CALDĂ 1 Redactare şi tehnoredactare: Andreia E. Precub Colecţia: MONOGRAFII Coordonator colecţie: Prof. Dr. Nicolae Sabău Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CINEZAN, VLADIMIR Comuna Recea Cristur / Vladimir Cinezan. - Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2014 Bibliogr. ISBN 978-973-8099-49-4 908(498 Recea-Cristur) Mulţumim pentru sprijinul acordat în alcătuirea prezentei lucrări Primăriei şi Consiliului Local Recea Cristur, bibliotecarei Alexandra Mureşan, preotului Iuliu Câmpean şi juristului Vasile Moşuţ. © Editura ECOU TRANSILVAN, Cluj-Napoca, 2014 e-mail: [email protected] telefon: 0745.828.755; 0364730441 www.edituraecou.ro 2 VLADIMIR CINEZAN COMUNA RECEA CRISTUR O AŞEZARE CALDĂ Editura Ecou Transilvan 2014 3 4 „Țăranul este omul absolut.” Petre Țuțea Ne străduim să alcătuim această lucrare monografică sub tutela spuselor filozofului Petre Țuțea, cu convingerea că Țăranul este la temelia mișcărilor sufletești care ordonează mersul spre mereu înainte. Așezăm, cu respect, Țăranul în mijlocul evenimentelor care au făcut și continuă să facă din Recea Cristur o vatră de simțire românească în Transilvania dorurilor noastre. RECEA CRISTUR - PUNCT FIERBINTE AL UNIVERSULUI – predoslovie – Istoria omului este legată de arealul generos oferit spre dezvoltare în timp și spațiu de cea mai mare planetă telurică a sistemului nostru solar, singura cunoscută ca adăpostind viață: Pământul, numit și „Terra” sau, spectaculos, „Planeta albastră”, datorită apelor care îi acoperă 70,8% din suprafață. Pământul s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde de ani și este socotită a fi a cincea planetă ca mărime, dar, dacă atmosfera ar fi luată în calcul, baza solidă împreună cu atmosfera Terrei ar avea un diametru mai mare decât al planetei Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar (212.000 km, față de 140.000 km). Termenul „Terra” provine din limba latină și înseamnă „pământ”, cuvânt pe care noi îl folosim generic pentru a desemna suprafața întregului glob, dar și ca factor de stabilitate, cu sens de zonă propice pentru activități specific umane (a ara pământul, a avea în stăpânire o bucată de pământ). Termenul provine din latinescul „pavimentum”, care avea sensul de „pavaj”, drum pietruit”. Uscatul Pământului se subîmparte, convențional, în șapte continente, Europa fiind continentul care ocupă 6,8% din suprafața terestră, incluzând aproximativ 50 de state. România este statul european care se întinde între limitele 43º 37’ 07” și 48º 15’ 06” latitudine nordică, respectiv 20º 15’ 44” și 5 29º 41’ 24” longitudine estică, fiind a douăsprezecea țară ca mărime din Europa. Se suprapune unui spațiu teritorial european centrat în jurul Carpaților Românești și a regiunilor înconjurătoare acestora, munții fiind bariera care separă climatele continentale aspre din est de cele vestice, de tip oceanic și adriatic. Inelul Carpaților ascunde, în mijlocul țării, o depresiune largă, Transilvania, numită de geomorfologi podiș, cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic, mărginită de cele trei ramuri carpatice care își iau numele după poziția față de această vastă zonă depresionară: Carpații Orientali – spre est; Carpații Meridionali – spre sud; Carpații Occidentali – spre vest. Podișul Transilvaniei a fost format în câteva etape, prin acțiuni tectonice. Teritoriul era acoperit de ape în Pleistocen, pentru ca în Halocen zona să fie supusă colmatărilor, modelare determinată de mișcările scoarței. Mezozoicul a adus sedimentarea fostului bazin maritim prin materiale aduse din munți, cimentate și transformate în gresii, marne și argile, totul datorându-se eforturilor de cutare și ridicare a Carpaților din jur, astfel că în Cretacic, ultima parte a erei Mezozoice, întreaga Depresiune Transilvană era deja uscat. În prezent, suprafața zonei este bazată pe clasa argilosolurilor, cu tipurile brun-roșcat și cenușiu, și pe clasa cambiosolurilor, cu tipurile reprezentative: brun-roșcat de pădure și brun-acid de pădure. Termenul „Transilvania” este vechi, apare în documente prin anul 1195, sub forme adjectivale („ultrasilvanus”, „transilvanus”, „transilvaniusis”) sau substantivale („Transilvanae”), cu sensul de „țară” („regiune”) aflată dincolo de marile păduri („Silvania”). Regionimul este derivat din latina medievală de cancelarie, format din alăturarea a doi termeni: „trans” („peste”, „dincolo”) și „silva” („pădure”), cu sensul de „teritoriul de dincolo de pădure”. Numele sugerează o zonă bogată în vegetație, greu de pătruns. În Legenda Sancti Gerardi, la începutul secolului al XII-lea, teritoriul este denumit Partes Transsylvana (Părțile de dincolo de pădure) sau, simplu, Transsylvana. La sfârșitul secolului al XII-lea, în „Gesta Ungarorum”, cronica întocmită de notarul regal P., zis Anonymus, este menționat sinonimul redat în textul latin sub forma „Erdeuelu”. Într-un document din anul 1432 apare menționat toponimul popular „Ardeal”, termen atestat încă din anul 960, când îl găsim sub forma „Ardil”, într-o scrisoare a regelui hazar Iosif adresată rabinului de Cordoba, subliniind bogăția în aur și argint a teritoriului. Toponimul „Ardeal” 6 este de origine daco-latină, din ”Ardil” derivând formele „Ardalia” și „Ardelia”, cu sensul de spațiu deluros (deal), înalt („ard”) care se mărginește cu țări axate pe depresiuni (P. Tănciulescu, 1985). Termenul a fost preluat de maghiari care, în documentele din secolele XIV-XVIII, i-au schimbat atât literele („Erdeli”) cât și sensul (țară bogată în aur, țară de dincolo de pădure). Această formă este prelucrarea sub aspect fonetic a denumirii din maghiara modernă „erdö elve”. Denumirea germană, „Siebenbürger” (Șapte cetăți), a fost tradusă de asemenea din latina de cancelarie, atestată sub formele „Septem urbium” (1241), respectiv „Septemcastris” (1248), pentru ca în 1296 să fie folosit termenul Siebenbürgen. Primul autor care s-a ocupat de originea numelui Transilvania a fost umanistul Enea Silvio Piccolomini, cel cunoscut mai târziu ca papă, sub numele de Pius al II-lea. Podișul Transilvaniei cuprinde Podișul Someșan, Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor. În sudul Podișului Someșan se întinde zona Dealurilor Clujului și Dejului, care în vest vine în contact cu Depresiunea Almaș-Agrij, iar în nord cu Dealurile Șimişna-Surduc și Culoarul Someșului. Înspre nord-vest exstă o legătură mai largă cu Dealurile de Vest și Câmpia de Vest prin Jugul Intracarpatic. Podișul Someșan reprezintă compartimentul nord – nord-vestic al depresiunii Transilvaniei, un teritoriu complex și cel mai extins din punct de vedere morfostructural. Are un relief fragmentat, cu o serie de insule răzlețe de cristalin (Preluca, Ticău), cu formațiuni de calcare și gresii dure. Predomină formațiuni miocene, constituite din argile cu intercalații de gresii, conglomerate și nisipuri caolinoase, un cadru geologic favorabil de manifestare a proceselor torențiale prin rezistența redusă a rocii la eroziune. Este poarta de legătură a Transilvaniei cu regiunile din nord-vest. În această zonă spectaculoasă, așezată din punct de vedere morfologic în zona dealurilor, se găsește județul Cluj care are o suprafață de 6.674,4 km pătrați, reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul Cluj este unitatea administrativă succesoare a Comitatului Cluj, până în anul 1925 purta denumirea de „județul Cojocna”, an în care s-a comasat orașul Cluj cu județul Cojocna, teritoriul primind numele de județul Cluj. Printre comunele județului Cluj se află comuna Recea Cristur, vatră de simțire românească. 7 8 I. RECEA CRISTUR - VATRĂ DE SIMŢIRE ROMÂNEASCĂ - studiu monografic - Satul, stâlp de susținere pentru „veșnicie”, cum învăluia acest univers contorsionat în mister poetul „mirabilei semințe”, Lucian Blaga, este pentru locuitorii lui matca de unde se descoperă pe ei înșiși ca făuritori de zbucium istoric, continuatori ai efortului de generații de a oferi pământului bucuria roadei. Țăranul este uvertura născută pentru simfonia gliei și lui, truditorului suprem, îi dedicăm această carte, convinși că „țăranul este omul absolut”, cum îl înzidea filosoful Petre Țuțea. A. POZIȚIA GEOGRAFICĂ ȘI MATEMATICĂ Comuna Recea Cristur (Récekeresztúr – în limba maghiară) are poziția geografică definită în raport cu elementele de relief care o înconjoară. Ca așezare geografică este cuprinsă în nord - vestul județului Cluj, situată în zona Dealurilor Gârboului, la poalele estice ale Dealului Cacova, pe cursul superior al râului Lonea. Din punct de vedere morfologic, comuna este așezată în regiunea dealurilor, cu altitudine medie de 435 m.d.m., altitudinea maximă fiind de 590 m în Dealul Măgurii. În componența comunei intră nouă localități: Recea Cristur – reședință de comună, localitate de rangul IV; Căprioara – sat aparținător, localitate de rangul V; Ciubanca – sat aparținător, localitate de rangul V; Ciubăncuța – sat aparținător, localitate de rengul V; Elciu – sat aparținător, localitate de rangul V; Escu – sat aparținător, localitate de rangul V; Jurca – sat aparținător, localitate de rangul V; Osoi – sat aparținător, localitate de rangul V; 9 Pustuța – sat aparținător, localitate de rangul V; Poziția matematică este definită în raport cu meridianele și paralelele care o mărginesc. Astfel, comuna are teritoriul definit între paralela de 47º 04’ 0” latitudine nordică și meridianul de 23º 31’ 60” longitudine estică, sau 47.0667 și 23.5333 în grade zecimale. Poziția UTM este FT 91. Referința Joint Operation Graphics: NL – 34-03; Fusul orar standard – UTC/GMT - +2; Ora de vară (DST) – EEST (UTC +3). Vecinii comunei Recea