REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE Nr. 1(7)/2002
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002 Viorel STĂNICĂ EVOLUŢIA ORGANIZĂRII ADMINISTRATIV-TERITORIALE A JUDEŢULUI CLUJ, ÎN PERIOADA 1968-2002 Necesitatea publicării unui astfel de material este dată de numărul mare de acte normative apărute după Legea nr. 2 din 1968, cu incidenţă în organizarea administrativ-teritorială a judeţului, de modificările survenite în urma acestora. Indicatorul alfabetic al localităţilor din judeţul Cluj se doreşte a fi un instrument de lucru important pentru autorităţile publice locale din judeţ. Lucrarea de faţă este o reconstituire a tuturor evenimentelor legislative care au avut incidenţă în organizarea administrativ-teritorială a judeţului Cluj. Ea se bazează pe totalitatea actelor normative emanate de la nivel central (legi, decrete-legi, decrete) şi pe decizii ale autorităţilor locale judeţene. Indicatorul alfabetic al localităţilor din judeţului Cluj, cuprinde toate localităţile actuale ale judeţului, precum şi localităţile desfiinţate, care au fost contopite sau înglobate în altele, vechi denumiri ale unor sate, etc. Acesta poate constitui un instrument util pentru instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, pentru funcţionarii publici, care desfăşoară activităţi de stare civilă, evidenţa populaţiei, cadastru şi aplicarea legislaţiei privitoare la fondul funciar. La denumirile localităţilor care conţin litera â s-a folosit grafia veche, cu î, deoarece am considerat corecte denumirile localităţilor aşa cum au fost ele publicate în Buletinul Oficial. Legea nr. 2 din 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, a adus o schimbare necesară în organizarea administrativ-teritorială a României, înlocuind împărţirea teritoriului în regiuni şi raioane, de inspiraţie sovietică (model de divizare administrativă imitativă care şi-a dovedit ineficienţa prin generarea unor mari disparităţi intra şi interregionale), cu o nouă împărţire, în judeţe, oraşe şi comune. Ca urmare, judeţul Cluj a avut următoarea componenţă: - municipii. 3 - oraşe3 - localităţi componente ale municipiilor şi ale oraşelor 14 - din care sate aparţinătoare 8 - comune 74 - din care suburbane 5 293 REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002 - sate arondate comunelor 420 Amenajările hidroenergetice de pe râul Someşu Cald au impus desfiinţarea a două sate care aparţineau comunelor Beliş şi Gilău. Satul Giurcuţa de jos din comuna Beliş a fost dezafectat conform Decretului nr. 223/1972, pe locul acestuia fiind amenajat barajul Fântânele. Satul Someşu Cald din comuna Gilău, a fost desfiinţat prin Decretul nr. 201/1982, pe teritoriul acestuia fiind amenajat lacul de acumulare Tarniţa. În anul 1974, municipiului reşedinţă de judeţ, Cluj, i s-a stabilit denumirea Cluj-Napoca, în baza Decretului Consiliului de Stat nr. 194 din 1974. În baza Legii nr. 2 din 1989, privind îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 15 din 25 aprilie 1989, prin Decizia Comitetului executiv al Consiliului Popular Judeţean Cluj, nr.150/1989, au fost desfiinţate 8 comune din componenţa judeţului şi anume: 1. Aluniş 2. Aiton 3. Buza 4. Fizeşu Gherlii 5. Pălatca 6. Ploscoş 7. Recea Cristur 8. Vultureni Totodată, satele Dumbrava şi Păniceni au fost trecute de la comuna Căpuşu Mare la comuna Izvorul Crişului. Satele componente ale comunelor Aluniş, Buza, Fizeşu Gherlii, Ploscoş şi Recea Cristur au fost trecute în totalitate la altă comună, iar satele de la comunele Aiton, Pălatca şi Vultureni au fost împărţite la cîte două alte comune. Astfel, comuna Aluniş a fost înglobată integral la comuna Iclod, comuna Buza la comuna Ţaga şi comuna Fizeşu Gherlii la comuna Mintiu Gherlii. Satele din comuna Ploscoş au devenit sate aparţinătoare municipiului Turda şi comuna Recea Cristur a fost înglobată la comuna Panticeu. Odată cu desfiinţarea comunei Aiton, satul Aiton a trecut la comuna Tureni, iar satul Rediu la comuna Feleacu. Din comuna Pălatca, de asemenea desfiinţată, satele Băgaciu, Mureşenii de Cîmpie şi Sava au trecut la comuna Geaca, iar satele Pălatca şi Petea la comuna Căianu. Din comuna Vultureni, satele Băbuţiu, Făureni, Şoimeni şi Vultureni au trecut la comuna Aşchileu, care a primit noua denumire Aşchileu – Vultureni, iar satele Bădeşti şi Chidea au trecut la comuna Borşa. Au mai fost 294 REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002 desfiinţate satele: Aghireşu-Fabrici (înglobat la Aghireşu) din comuna Aghireşu, Borşa-Crestaia (contopit cu satul Borşa) din comuna Borşa, Andici şi Morţeşti din comuna Ceanu Mare. Legea nr. 2 din 1989 privind îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România, a desfiinţat categoria de comună suburbană. Astfel, în judeţul Cluj următoarele 5 comune şi-au pierdut statutul de comune suburbane: Cuzdrioara, Jichişu de Jos, Mica, Mihai Viteazu şi Sănduleşti. În urma aplicării acestei legi, situaţia organizării administrative a judeţului Cluj a fost următoarea: - municipii 3 - oraşe3 - comune 66 - sate 420 - din care : - sate aparţinând municipiilor şi oraşelor 11 - sate arondate comunelor 409 Trebuie făcută observaţia că localitatea Ocna Dejului nu a mai fost menţionată ca localitate componentă a municipiului Dej, aceasta fiind practic un cartier al Dejului. Decretul-Lege nr. 38 din 22 ianuarie 1990 privind abrogarea Legii nr. 2 din1989 referitoare la organizarea administrativă a teritoriului ţării, repune în vigoare prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, cu modificările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 6, alin. 2, referitoare la existenţa comunelor suburbane. Acest demers a avut la bază, probabil, raţiuni politice. Afirmaţia poate fi argumentată şi de faptul că toate cele 8 comune desfiinţate prin Legea nr. 2 din 1989, se află pe lista comunelor din judeţ cu scăderi accentuate de populaţie (a căror populaţie a scăzut cu peste 50% între anii 1966 şi 1998), menţinerea lor fiind şi astăzi discutabilă. Prin Decizia nr. 309 din 17 octombrie 1991 a Prefecturii Judeţului Cluj, s-a aprobat noua organizare a unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, în baza Decretul-Lege nr. 38 din 22 ianuarie 1990. În fapt însă, cele 8 comune s-au reînfiinţat de la data publicării Decretul-Lege nr.38/1990, revenindu-se şi asupra desfiinţărilor sau transferărilor de sate, aprobate prin Decizia Comitetului executiv al Consiliului Popular Judeţean Cluj, nr.150/1989. Ulterior, oraşele Câmpia Turzii şi Gherla au fost declarate municipii, primul prin Legea nr. 204 din 11 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 429 din 12 noiembrie 1998 şi al doilea prin Legea nr.172 din 16 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 516 din 20 octombrie 2000. În consecinţă, la momentul actual, judeţul Cluj are următoarea componenţă: 295 REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002 - Municipii 5 - Oraşe1 - Localităţi componente ale municipiilor şi ale oraşelor 14 - Comune 74 - Sate arondate comunelor 418 ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ACTUALĂ A JUDEŢULUI CLUJ A. MUNICIPII Nr. Denumirea Localităţi componente Crt. 1. Cluj-Napoca Cluj-Napoca 2. Dej Dej Ocna Dejului Peştera Pintic Şomcutu Mic 3. Turda Turda 4. Câmpia Turzii Câmpia Turzii 5. Gherla Gherla Băiţa Hăşdate Silivaş B. ORAŞE Nr. Denumirea Localităţi componente Crt. 1. Huedin Huedin Bicălatu 296 REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002 C. COMUNE Nr. Denumirea Sate componente Crt. 1. AGHIREŞU AGHIREŞU Aghireşu-Fabrici Arghişu Băgara Dîncu Dorolţu Inucu Leghia Macău Ticu Ticu-Colonie 2. AITON AITON Rediu 3. ALUNIŞ ALUNIŞ Corneni Ghirolt Pruneni Vale 4. APAHIDA APAHIDA Bodrog Câmpeneşti Corpadea Dezmir Pata Sânicoara Sub Coastă 5. AŞCHILEU AŞCHILEU MARE Aşchileu Mic Cristorel 297 REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002 Dorna Fodora 6. BACIU BACIU Coruşu Mera Popeşti Rădaia Siliştea Noua Suceagu 7. BĂIŞOARA BĂIŞOARA Frăsinet Moara de Pădure Muntele Băişorii Muntele Bocului Muntele Cacovei Muntele Filii Muntele Săcelului Săcel 8. BELIŞ BELIŞ Bălceşti Dealu Botii Giurcuţa de Sus Poiana Horea Smida 9. BOBÂLNA BOBÂLNA Antăş Băbdiu Blidăreşti Cremenea Maia Oşorhel Pruni Răzbuneni 298 REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002 Suarăş Vîlcelele 10. BONŢIDA BONŢIDA Coasta Răscruci Tăuşeni 11. BORŞABORŞA Borşa-Cătun Borşa-Crestaia Ciumăfaia Giula 12. BUZA BUZA Rotunda 13. CĂIANU CĂIANU Bărăi Căianu Mic Căianu-Vamă Vaida-Cămăraş Văleni 14. CĂLĂRAŞICĂLĂRAŞI Bogata Călăraşi-Gară 15. CĂLĂŢELE CĂLĂŢELE Călata Dealu Negru Finciu Văleni 16. CĂMĂRAŞUCĂMĂRAŞU Năoiu Sîmboleni 17. CĂPUŞU MARE CĂPUŞU MARE Agârbiciu Bălceşti 299 REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002 Căpuşu Mic Dângău Mare Dăngău Mic Dumbrava Păniceni Straja 18. CĂŞEIU CĂŞEIU Comorîţa Coplean Custura Gârbâu Dejului Guga Leurda Rugăşeşti Sălătruc Urişor 19. CĂTINA CĂTINA Copru Feldioara Hagău Hodaie Valea Caldă 20. CEANU MARE CEANU MARE Andici Boian Bolduţ Ciurgău Dosu Napului Fînaţe Hodăi-Boian Iacobeni Morţeşti Stîrcu 300 REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002 Strucut Valea lui Cati 21. CHINTENI CHINTENI Deuşu Feiurdeni Macicaşu Pădureni Satu Lung Sălistea Veche Sînmărtin Vechea 22. CHIUIESTI CHIUIEŞTI Dosu Bricii Huta Măgoaja Strîmbu Valea Caşeielului Valea lui Opris 23. CIUCEA CIUCEA Bucea Negreni Prelucele Vînatori 24. CIURILA CIURILA Filea de Jos Filea de Sus Pădureni Pruniş Sălicea Săliste Şutu 25. CÎŢCĂUCÎŢCĂU Muncel 301 REVISTA TRANSILVANĂ