1.7 NUMELE SITULUI : Suatu -Cojocna - Crairât
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
FORMULARUL STANDARD NATURA 2000 1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.8 Datele indicrii i desemnrii/clasificrii sitului 1.3 Data 1.4 Data Data propunerii Data confirmrii Data confirmrii Data desemnrii 1.1 Tip 1.2 Codul sitului completrii actualizrii ca sit SCI ca sit SCI ca sit SPA: ca sit SAC K ROSCI0238 200612 201101 200706 200812 1.5 Legturi cu alte situri Natura 2000: J ROSPA0113 Cânepiti 1.6 Responsabili Grupul de lucru Natura2000 1.7 NUMELE SITULUI : Suatu -Cojocna - Crairât 2. LOCALIZAREA SITULUI 2.1. Coordonatele sitului 2.2. Suprafaa 2.3. Lungimea 2.4. Altitudine (m) 2.6. Regiunea biogeografic Latitudine Longitudine sitului (ha) sitului (km) Min. Max. Med. Alpin Continental Panonic Stepic Pontic N 46º 43' 11'' E 23º 48' 26'' 4.146 307 622 425 X 2.5 Regiunile administrative NUTS % Numele judeului RO063 100 Cluj 3.1. Tipuri de habitate prezente în sit i evaluarea sitului în ceea ce le privete Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv.Global 6510 Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 10 B C B B 91I0 * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 30 B C B C 6240 * Pajiti stepice subpanonice 15 A C A B 40A0 * Tufriuri subcontinentale peri-panonice 5 B C B B 1530 * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice 5 B C B B 6240 * Pajiti stepice subpanonice 60 A C B B 3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1303 Rhinolophus hipposideros P? P? P C B C B 3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1083 Lucanus cervus P C B C B 4031 Cucullia mixta P A A B A 1060 Lycaena dispar R D 4043 Pseudophilotes bavius C B B C C 4028 Catopta thrips R C B C B 3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 4098 Iris humilis ssp. arenaria R B B C B 4097 Iris aphylla ssp. hungarica C B A B A 4087 Serratula lycopifolia C B B A B 2132 Astragalus peterfii R B B A B 4067 Echium russicum R C A C C 4091 Crambe tataria R C B C C 3.3. Alte specii importante de flor i faun Cat. Specia Populaie Motiv I Colias chrysotheme R D I Conisania poelli ostrogovichi R A I Cucullia mixta lorica P D I Cucullia xeranthemi V A I Eupithecia gratiosata R D I Maculinea arion V D I Muschampia cribrellum R D I Plebeius sephirus R D I Proserpinus proserpina R D I Pyrgus sidae R D I Sphenoptera antiqua R D P Adonis vernalis 100-400 i A P Allium albidum ssp. albidum 20-50 i A P Arenaria procera ssp. procera 1000-2000 i A P Astragalus dasyanthus 20-40 i A P Astragalus exscapus 20-50 i A P Bulbocodium versicolor 30-40 i C P Centaurea ruthenica 39-41 i C P Centaurea trinervia R B P Centaurea triumfetti 20-50 i A P Centaurea triumfetti ssp. aligera 900-1200 i A P Cephalaria radiata R B P Cephalaria uralensis 20-50 i A P Dianthus giganteus 5000-15000 i A P Dictamnus albus 50-100 i A P Ephedra distachya R A P Ferulago sylvatica 10-30 i A P Iris pontica 10-30 i A P Iris spuria 3000-4000 i A P Jurinea mollis ssp. transylvanica 50-100 i A P Lathyrus pannonicus 20-50 i A P Nepeta ucranica 20-50 i A P Peucedanum latifolium 25000-50000 i A P Peucedanum officinale 50000-60000 i A P Peucedanum tauricum 20-40 i A P Plantago cornuti 3000-8000 i A P Prunus tenella 200-500 i A P Salvia nutans 50000-70000 i C P Salvia transsylvanica 100-300 i A P Serratula radiata 100-200 i A P Serratula wolffii 4-6 i C P Seseli gracile 30-50 i A P Stipa joannis A P Stipa lessingiana 60000-220000 i A P Stipa pulcherrima 5000-10000 i A P Stipa tirsa 100000-200000 A 4. DESCRIEREA SITULUI 4.1. Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N12 22 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 46 231 Puni N15 22 242, 243 Alte terenuri arabile N16 8 311 Pduri de foioase N21 2 221, 222 Vii i livezi Alte caracteristici ale sitului: Masivul de sare de la Valea Florilor, de form ovalizat, apare foarte aproape de suprafa, uneori la abea 0,5 m adâncime, în luncile Vilor Bogomirii (Clmanilor) i Lupului. Sarea gem strpunge stratele acoperitoare tortonian-sarmaiene, în sâmburele anticlinalului diapir Cojocna- Valea Florilor. Diapirul de sare, lung de 2 km i lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate subiri argilo-marnoase. Grosimea masivului este apreciat la cca 0,7 km. Sarea a fost exploatat la suprafa (prin mici cariere) i de ctre romani. Pe teritoriul acestei localiti se gsesc izvoare srate, saramura fiind întrebuinat din vechi timpuri de ctre localnici. 4.2. Calitate i importan: Situl cuprinde tot ce a mai rmas nedegradat din ecosistemele de pajiti i tufriuri stepice ale vestului Câmpiei Transilvaniei (alturi de ROSCI 0017, 0238, 0261 care sunt îns mult prea mici i restrânse) cu specii extrem de rare, precum Centaurea ruthenica (una din cele dou populaii. extrem de fragile azi, din UE i din toat flora României), Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Centaurea trinervia, Bulbocodium versicolor, Astragalus exscapus ssp. tramssilvanicus, Iris pontica (cel mai mare numr de populaii ale acestei specii, 15, care în UE se afl doar în Transilvania, se afl în limitele acestui sit, alctuind probabil singura metapopulaie viabil a acesteia). Situl e este alctuit din segmente disjuncte pentru c ni s-a prut inutil s includem în proiectul unui sit compact vastele perimetre de terenuri agricole, puni complet degradate, arii construite i ci de comunicaii, care ar pune probleme proprietarilor i ar genera adversitatea acestora fa de reprezentanii autoritilor de mediu. Segmentele prezentate aici cuprind ceea ce a mai rmas nedegradat din pajitile naturale i vegetaia arbustiv stepic din vestul Câmpiei Transilvaniei, sunt identice din punct de vedere tipologic-ecologic i ca atare va fi mult mai bine s fie administrate i monitorizate unitar, de ctre aceleai echipe de custozi i tiinifice i nu ca un numr mare de situri diferite. Totui, în viitor studierea creerii de coridoare ecologice sau situri intermediare de tipul „stepping stones” care s asigure conectivitatea metapopulaiilor de plante, nevertebrate i vertebrate mici din ecosistemele de pajiti i tufriuri stepice, va fi o necesitate. 4.3. Vulnerabilitate: Situl este extrem de vulnerabil, mai ales datorit suprapunatului cu ovine în extindere în ultimii ani în tot perimetrul, în pofida datelor statistice naionale care indic scderea eptelului la nivelul rii. În segmentul de pajiti mezofile pratostepice cu Serratula wolffii i Serratula lycopifolia din arealul dealului Straja Mare, extinderea terenurilor agricole este de asemenea un pericol major. 4.4. Desemnarea sitului (vezi observaiile privind datele cantitative mai jos): Pe teritoriul acestui sit nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes judeean sau naional. 4.5. Tip de proprietate: Pajitile xerice i srturate sunt puni comunale administrate de Consiliile Locale ale comunelor Apahida, Cojocna, Plosco, Cianu, Aiton i ale municipiului Turda. Fâneele corespunzând pajitilor mezofile din arealul Straja Mare sunt proprietate privat, fiind fragmentate între mai multe persoane fizice din comuna Cojocna. 4.6 Documentaie: 1. Bdru, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.- Gawl.) Spreng., element silvostepic sarmatic, în flora Câmpei Transilvanei. – Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia, 42: 147-150 2. Bdru, Al.S., Dezsi, ., Comes, O. 2001. Cercetri biogeografice asupra speciilor stepice-silvostepice de Astragalus L. din Depresiunea Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia 46: 51-67 3. Ghia, E., 1942 Staiunile cu Nepeta ucranica din România, Buletinul Grdinii Botanice i al Muzeului Botanic din Cluj, 22. 4. Resmeri, I., 1967 Fitocenozele din Câmpia Transilvaniei cu Nepeta ucranica, Studii i Cercetri de Biologie, seria Botanic, 9(1). 5. Bdru, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeografic a dou specii relicte xerofile din Câmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica L. i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia, 45(1):51-68. 6. Coldea, Gh., Bdru, Al.S., Pendea, F. 2000 Centaurea ruthenica Lam. nu a disprut din flora Transilvaniei. Contribuii Botanice, 41. 7. Bdru, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh. 2002, New Data upon the Chorology of some Steppical and Submediterranean Species from the Transylvanian Basin, Studia Universitatis Babe-Bolyai, seria Geographia, 47 (1): 67-72 8. Bdru Al. S., Dezsi t., Pendea Fl., Dura, N. 2001, Centaurea ruthenica Lam. (Asteraceae) within the forest-steppe of the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 6(1): 259-266. 9.Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet Union. Feddes Repertorium, 119(5- 6):310-387 4.7. Istoric (se va completa de ctre Comisie) Data Câmpul modificat Descriere |______________|______________________________|___________________________________________________________________| |______________|______________________________|___________________________________________________________________| |______________|______________________________|___________________________________________________________________| |______________|______________________________|___________________________________________________________________| |______________|______________________________|___________________________________________________________________| 5. STATUTUL DE PROTECIE AL SITULUI I LEGTURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE 5.1. Clasificare la nivel naional i regional Cod Categorie IUCN % RO04 Categoria IV IUCN 0,27 5.2. Relaiile sitului cu alte arii protejate - desemnate la nivel naional sau regional Cod Categorie Tip % Codul naional i numele ariei naturale protejate RO04 Rezervaie natural * 0,27 2.326.-Suatu I 6.