| 3 2 P agini, 7 5 E xemplare | D ata: 9 APRILIE 2 009 | P RET: 1 LEU |

CULTURÃ

t

OSCAR LICEAN, Anul XII, Nr. 16/2008 Revista oficiala a Grupului Scolar “Lucian Blaga” Reghin. 2 (c) Copyright 2008 by Oscar Licean. All rights reserved! Cutia postala a redactiei se afla la e tajul 1, vis-a-vis de X- A. Pretul revistei: 1Leu Tiraj: 75 exempl are Copyright 2006 -2008 . All Rights Reserved. Nr. pagini: 32

18 200 9 Excurs ie Ce ahl ãu 200 84 Miss Madisz 20 08 6 Po vest e d e C rãciun 7 Tine rii din ziu a de azi 8 RED ACTIA: Ziua lui Eminescu 0 1 Prof. Ababei Costel Chir iþa în p rovinci e -va riant a mode rnã 12 “Paris-mo n amour” 13

Sãrbãt oare a Naþionalã a României 6 M ariº T eodora(IX C ) 1 Concursul “Fi le din istori a na þionalã ” 18

Cam piona tul de fot bal 19 Jorge Luis Borges 22

Carlos S antana 25 T oncean A ndreas (X A ) Un nou talent pe la noi prin ºcoalã Paul Butiurcã 27 Puþi nã mat emat icã 29 3 EDITORIAL

Mult râvnita vacanþã de iarnã parcã s-a evaporat.A trecut extraordinar de repede! Cu toate cã spiritul acela ce precedã vacanþele bântuia ºi prin liceul nostru, ultima sãptãmânã de ºcoalã a fost una chiar foarte activã. A avut loc concursul de istorie la care au luat parte elevi din clasele a 11-a ºi a 12-a. Apoi, ca sã împãrtãºim cu toþii feeria sãrbãtorilor de iarnã, în penultima zi de ºcoalã s-a desfãºurat programul organizat de catedra de limbi strãine; un program ce a oferit multã diversitate ºi a ajutat lumea sã se elibereze de o parte din gândurile ce îi frãmântau. Am plecat în vacanþã cu gândul cã ne vom odihni. Dar ca de obicei, nu s-a întâmplat astfel...am mâncat mult, am mers fiecare la colindat, la bunici...cine mai ºtie pe unde...am profitat din plin de fiecare clipã...ºi ca urmare, ne-am întors mai obosiþi decât înainte. A sosit ºi scurta vacanþã ce a marcat finele primului semestru. Între cele douã vacanþe cu toþii am dat tot ce am avut mai bun în noi ºi ne-am strãduit sã nu lãsãm oboseala sã se aºtearnã peste puterea noastrã de muncã. Dacã spuneam mai înainte cã vacanþa de iarnã s-a evaporat...nu ºtiu cum aº putea sã descriu modul în care a trecut vacanþa intersemestrialã! Oricum, tot ce ºtiu e cã a fost foarte binevenitã. M-am t ot gândit ce ar mai fi de scris ºi mi-am dat seama cã era cât pe ce sã omit un capitol important. Inspecþia!!! Da. Încã dinaintea scurtei vacanþe ni s-a spus cã va veni o mare inspecþie.A trecut vacanþa.A trecut prima sãptãmânã din semestrul II. În cea de-a doua sãptãmânã, chiar a venit inspecþia. Cu toþii am fost pregãtiþi ºi sunt convinsã cã totul s-a desfãºurat aºa cum trebuia.Acum urmeazã perioada olimpiadelor...din nou o serie de teze... ca noroc, pentru liniºtea sufletelor noastre, între aceste treburi serioase, îºi fac apariþia frumoasele sãrbãtori, sau mini-sãrbãtori - oricum e bine- care au menirea de a ne face sã zâmbim.Ziua de Valentine's care cu siguranþã nu ne aparþine, dar cu siguranþã are mai mult succes decât Dragobetele, a trecut. Cadouri, inimioare, declaraþii, zâmbete.Despre Dragobete nu aº putea zice aceleaºi lucruri. Eventual pe la pãrinþi sau pe la bunici mai auzim aºa ceva...1 Martie va vesti sosirea primãverii(ºi sper, eu cel puþin, cã va vesti ºi încetarea frigului)...ne va face sã zâmbim când vom vedea noile modele de mãrþiºoare, care mai de care. 8 Martie va face toate femeile sã radieze ºi va determina copiii sã le ofere un mic dar simbolic mamelor lor, desigur, pe l ângã necondiþionata iubire... Mie perso nal nu îmi vine sã cred cã suntem în 2009. De fiecare datã când deschid caietul ºi vreau sã scriu data, trebuie sã împrumut corectorul colegei de bancã, dându-mi seama cã am scris 2008 în loc de 2009... aºtept de la acest an multã bunãtate, multã voinþã ºi foarte multã armoni e. În aºteptarea unei primãveri cãlduroase, vã doresc tuturor multã sãnãtate ºi putere pentru a putea face tot ce v-aþi propus.

Pu ºcaº Mãdãlina (XI D) 4

rapid câte ceva pentru a avea energie, am plãtit intrarea, î n timp de domnii p rofesori Excursie Ceahl ãu discutau cu salvamontiº ti i pentru a se 2008 asigura cã nu exista nici un pericol pentru noi. Av ând, deci, aprobarea salvamonti ºtilor am pornit la drum cu mare încredere. Ce s ã In perioada 22-23 noiembrie zic? 2008, un grup de 31 de elevi “ curajoºi” de la Grupul Scolar Lucian Blaga, însoþiþi de patru profesori cu iniþiativã, domnii: Friciu Aurelian, Sighiartãu Radu, Silaghi Lucian ºi Cioloca Simion, au pornit pe un drum de unii cunoscut, de alþii mai puþin cunscut! Mã aflam ºi eu printre ei, printre cei nerãbdãtori ºi curioº i. Abia a ºteptam sã vãd ce ne aºteapta acolo, sus, în munþ i! Am pornit din Reghin cu un autocar de 40 de persoane la ora 7:30. Vremea p ãrea sã dea semne bune din Am pornit cu zâmbetul pe buze perspectiva noastrã, a elevilor, însã domnii neºtiind ce mã aº teapta. Am parcurs profesori ne-au atras atenþ ia, reamintindu- apr oximativ 50 de metri mai noroioºi decâ t ne de vijeliile din munþi care iau amploare ne aº teptam, având în vedere c ã afara atunci câ nd apare ninsoarea! ningea, dupã care am facut o micã pauzã pentru o gura de aer ºi câ teva poze de grup! Abia acum î ncepea adevãratul urcuº !!! Cu cât înaintam mai tare cu atât zãpada era mai ”mare” (de fapt ,”mica”, având î n vedere cum era cu mult mai sus). Fãrã sã ne dãm seama ne-am grupat câ te aproximativ zece persoane, în funcþie de condiþia fizicã. Câþiva au luat-o î nainte, ner ãbdãtori sã ajungã din nou la teren plat, acolo unde se afla Cabana Fântânele, ºi unde urma sã ne odihnim! Am ajuns rând pe rând, unii foarte Timpul petrecut pe drum a trecut foarte obosi þi, al þii mai puþ in. Am realizat c ã avem repede. Ne-am distrat, am râs, am f ãcut nevoie de acest popas ca sã ne odihnim, sã multe poze, am câ ntat diverse piese ca sã bem un ceai cald ºi sã ascultãm pãrerile spargem monotonia acelor drumuri celorlaþi despre urcuº. Din pãcate timpul plictisitoare! petrecut ”la caldurã” a trebuit sã fie scurt Intr-un final, pe la ora 11:00 am deoarece timpul se scurgea foarte repede, ajuns la poa lele muntilor...Aceºtia se iar noi aveam o distanþã destul de mãricicã desfãºur au cât puteai cuprinde cu ochii... de parcurs pânã sã ajungem la destinaþ ie, Erau atât de sumbri ºi uriaºi! Tare Cabana Dochia! nerãbdãtori ne-am echipat, am înfulecat 5

centimetri...ce sa mai? Ca în filme...însa în De data asta am pornit º i eu cu ciuda acestor dificultati eu nu m-am simtit primul grup, în speranþa cã voi ajunge mai nici o secunda în pericol! Situatia aceasta nu repede (ceea ce s-a º i întâmplat). Impreunã a durat prea mult deoarece am intrat în cu cei nouã “tovarãºi de drum”, am parcurs padure, unde am scapat de viscolul de pe distanþa dintre Cabana Fântânele º i Cabana platforma! De aici totul a fost exact asa cum Dochia. Nu pot sã zic cã a fost un drum foarte îmi imaginam! Soarele deja îsi facea simtita plã cut, dar cu siguranþa de neuitat. prezenta, oferindu-ne o priveliste minunata. In orice caz, când am ajuns jos mi-am dat seama ca as da orice sa urc din nou muntele (mmdaa...ca eu si pot!!) Cam asa a decurs toata excursia. Sunt sigura ca tuturor le-a placut si vor participa si la urmatoarea SUPER EXCURSIE!!! (sa speram ca vom avea parte de ea cât mai curâ nd!!!)

Uneori pãrea cã nu se mai sfârºeº te, dar dac ã nu ne clinteam de pe poziþii ºi fiecare îºi fãcea “treaba”, rezistenþa slãbea ºi ce pãrea de neclintit începea sã se urneascã. Intradevãr extraordinar este cã nu ºtii unde se terminã puterea ta ºi unde începe a celorlalþ i. Ti se pare, pur ºi simplu, cã tot efortul tã u se t ransformã în voinþã comunã a grupului ºi dacã acesta se “concentreazã”, ia avânt ºi “grãmada” începe sã se miº te ca prin farmec! Vreau sa multumesc domnilor Am ajuns într-un final la profesori pentru ca ne-au oferit o excursie “destinaþie”, înfometaþi ºi obosiþ i. Intunericul fara egal!! se lãsa î ncet peste crestele mun þilor, [*...si apropo...multumesc celor temperatura sc ãzând mult mai repede decâ t care m-au ajutat sa urc si sa cobor în timpul zilei. Cu toþii ne gândeam la cei care muntele...ramân datoare)...*] au rãmas în urmã...însã dupã aproximativ o ora si-au facut si ei aparitia. La cabana...se Articol realizat de: stie!!!...ne-am distrat...am râs, am dansat, am Coºarcã ªtefania ( IX C ) povestit, ne-am odihnit, iar a doua zi dimineata am luat-o de la “început”! Despre drumul de întoarcere ce pot sa zic? A fost mult mai ,,interesant,,. De ce? Vântul avea o putere de peste 100 km\ora, zapada avea peste 30 de 6

or ganizatoare, profesoara Ölvedi Rozalia. Preg atirile au fost îndelu ngate, dar au Miss Madisz 2008 meritat efortul.

În data de 28 noiembrie 2008, la ora 17, a avut loc, la sec þia maghia ra, concursul de frumuse þe pentru clasele a IX.-a sub denumirea de MISS MADISZ. La acesta a u participat fetele de la Gr. Sc “ Lucian Blaga” ºi de la Gr. Sc“P etru Maior”.

Concurentele au fost supuse unor teste de cultur a general a, au defilat în costume de baie ºi în rochii de searã, iar prin pro bel e individual e fetel e º i-a u arãtat talentele ascunse. Juriului nu i-a fost deloc uºor sã decidã cine va fi pe primul loc. La final, concur entele care au luat primele trei locuri au fost : I. Pascu Julia, II. P op Gabriella, III. Bodor Erika Csilla. Ca ºi în anii precedenti, concursul a avut o temã spec ificã, ºi anume naþionalit aþile Terr ei. Cele 7 concurente ºi-au ale s naþional it aþi diferite , prin tre e le num arân du- se cea chinez a, arab a, egiptean a, scoþian a ºi rromã. În ceea ce priveºte organizarea, clasa a XII.-a B de la Grupul ªcolar “Lucian Blaga” a fost cea care a realizat acest spectacol.

În afarã de primele trei locuri, au fost ºi nominalizãri la Miss Popularitate ºi Miss Oriflame, iar fiecare dintre concurent e a primit produse cosmetice ºi alte cadouri, în timp ce primele trei au primit ºi premii în bani. Desigur, realizarea spectacolului n-ar fi fost posibilã fãrã sponsori, cãrora îi Desig ur, ºi el evii di n celela lte cl ase au mulþumim pentru sprijinul acor dat. contribuit cu câte ceva la succesul acestuia. Însã prin cip alele organizat oare au f os t Articol realizat de: Baratky Monica ( XII B) preºedintele Madisz-ului pe nivel local, Csegedi Csil la ºi di riginta c lasei 7

ºi vãzând nefericirea copiilor i-a întrebat dacã au primit vreodatã vreun cadou. Copii i- Poveste de Cr ãciun au spus cã atunci când pãrinþii lor trãiau, mai primeau ºi e i câte un cadou simbolic, în Era Ajunul Crãciunului. O familie ciuda faptului cã erau o familie sãracã. bogatã locuia într-o casã nemaipomenit de Carina ºi-a rugat pãrinþi i s ã-i lase frumoasã, care era împodobitã cu mii de pe cei doi orfani sã rãmânã la ei pânã ce trece luminiþe ºi perdele sclipitoare cu instalaþii Crãciunul. Desigur pentru pãrinþii ei nu era multicolore. Casa era giganticã, iar brazii din nimic imposibil, ba chiar a pus sã li se faþa casei erau ºi ei încãrcaþi cu sute de pregãteascã o camerã în care sã poatã sã se podoabe strãlucitoare. Doi fraþi sãraci s-au odihneascã. Se citea în ochii celor doi o oprit în faþa casei ºi priveau cu lacrimi în ochi fericire enormã. Când s-au întors seara acas ã casa luminata, parcã scoasã dintr-un basm. de la cumpãrãturi, au luat cina. Dupã o masã A început sã ningã, iar cei doi copioasã cu multe bunãtãþi, ei le-au având o puternicã durere de picioare nu au mulþumit pãrinþiilor Carinei º i mai ales mai putut merge mai departe ºi s-au asezat acesteia. Mulþumiþi de acest dar de la în faþa casei sperând cã vreun trecãtor milos Dumnezeu au înþeles cã pãrinþii lor nu au se va opri ºi le va da ºi lor ceva de mâncare. uitat de ei ºi le-a trimis un înger sub chip de fetiþã. Cei doi au adormit cu lacrimi în ochi de fericire. Dimineaþa toata familia era jos sub crengile bradului verde. Se întrebau oare de ce? Coborau încet fãrã sã li se simtã prezenþa. Erau multe cadouri acolo. S-au dus pânã acolo ºi se uitau la cadoul Carinei care era un set de bijuterii de argint ºi aur. Carina i-a împins cãtre brad, ar âtandu-le c ã mai sunt Familia înstãritã avea o fetiþã, pe douã cadouri cu numele l or. Amândoi au nume Carina. Era frumoasã, avea bu cle auri ºi primit ce ºi-au dorit de mult timp: douã niºte ochi al bastri ca ºi cerul. Carina, privind maºinuþe de teren cu telecomenzi ºi douã pe geam, i-a zãrit pe cei doi fraþi care stãteau truse de doctori, pentru cã întodeauna au in zãpada rece ºi a întrebat-o pe mama ei visat sã vindece oamenii. Pãrinþii Carinei s- dacã i-ar putea primi pe acestia înãuntru la o au hotãrât sã-i înfieze pe cei doi sãrmani. canã cu lapte cald ºi biscuiþi. Mama i-a dat Fata era fercitã pentru cã avea doi fraþi voie, deoarece acesteia nu-i putea refuza minunaþi. ªi au fãcut împreunã multe nimic, iar Carina nu a ezitat ºi i-a chemat CRÃCIUNURI de atunci înainte, pânã când înãuntru. În privirea copiilor scânteia un foc fiecare a avut familie ºi se adunau cu toþi i din adâncul sufletului. Bine intraþi, cei doi ferici þi. Fratii C arinei au rãmas datori pe viaþã, fraþi nu-ºi mai dezlipeau privirile de la ºi o iubeau extraordinar de mult. ªi au trãit lucrurile fine ale fetiþei ºi bunãtãþile care fericiþi pânã la adânci bãtrâneþi, cu copii, încãrcau masa cea mare din sufragerie.Dupã nepoþi ºi aºa mai departe. ce Carina a aflat cã cei doi nu aveau nici casã, nici pãrinþi, s-a lãsat o apãsare grea, Articol realizat de: M ariº Teodor a ( IX C ) 8

Dependen þi de Pc-ul nostru (probabil pr ãfuit), mai ales de internet. Orice am face TineriiIterviu din cuziua nu ne putem dezlipi de ecranul din fa þa Miss deBoboc azi 2008 noastr ã. E ca un drog. Iar c ând reu ºim s ã ne despã rþim de acest„ idol“, ne lipim de cel ãlalt Coºarcã ªtefania ecran: TV-ul. Ne place doar sã privim…sã Adolescen þa...Dac ã vrem s-o urmã rim, nicidecum s ã actionã m. Suntem definim strict din punct de vedere stiintific, mult prea plictisi þi…parc ã nimic nu ne mai atunci putem s ã spunem cã adolescenþ a place. este o perioad ã în care ne dezvoltam fizic ºi psihic, perioada care precede starea de adult.

Despre carte, nici nu îndr ãznesc s ã mai comentez. Rafturile nu mai zac de c ãrti, cum era pe vremuri. Poate de c ãrti de joc…dar O alta defini þie seac ã, este cã adolescenþ a nici atât. Sunt pline dulapurile ºi rafturile de este perioada în care sufletul ia pentru prima Cd-uri, reviste legate de mod ã…vedete, ºi data contact cu dragostea, cu puterea alte lucruri de nimic. Cum am ajuns pân ã infinita pe care þi-o d ã “ incon ºtien þa aici? ºi inocen þa” acestei vârste. Cam rece…nu?

In fine. Trecem peste asta. Am constatat c ã e foarte…ehm…la mod ã sã fi “ emo”. Nu toat ã lumea º tie ce înseamn ã a fi emo. Un lucru Tot mai des aud expresia “ Oh, vai, este cert: esti obligat sã porþ i adida ºi mari tinerii din ziua de azi!”. Sincer ã sã fiu, nu mã sau tenisi, sã porþ i foarte mult negru, tricouri mir absolut deloc. Ceea ce îmi spuneau cu dungi sau p ãtr ãþ ele, skinny jeans, un pãrin þii mei despre adolescen þii de pe pierce - dou ã, sau c âte vrei, ºi s ã ai pã rul în vremea lor, nu corespunde deloc cu ceea ce ochi. Interesant. Incearc ã sã îº i exprime se întampl ã azi. Suntem generaþ ia „online“. “durerea” cu ajutorul unei lame, ºi…voila! 2008

9

Daca urmezi ace ºti pa ºi, esti Emo! “ Genul are influenþe din muzica Deasemenea, mai este o alt ã extremã: sã fii popularã armeanã, greacã, turcã, arabã º i la în ãlþime..purtâ nd tot timpul tocuri, (chiar sârb ã; este remarcabil ã capacitatea genului dac ã nu prea º ti cum s ã umbli cu ele), tricouri de a încorpora elemente din, practic, toate lucioase în culori stridente. Aceste dou ã celelalte genuri muzicale accesibile (muzica “stiluri”(dac ã pot sã le numesc aº a) au fost pop, rap sau hip-hop, muzica dance, techno adoptate de majoritatea tinerilor, ºi nu p ânã la jazz, muzica rock sau chiar muzicã numai. Peste tot vezi aceleasi lucruri. cultã)”. De aici reiese faptul c ã manelele sun t de fapt o amestec ãtura de genuri muzicale. “Muzica de manele, cu o istorie relativ scurt ã (de ordinul a c âteva decenii) a devenit cu timpul un gen muzical mult prea apreciat în spa þiul vorbitorilor de limba român ã.” FOLCLOR ROMANESC? NICI VORBA!!!

Ma bucur îns ã cã mai existã º i persoane mai originale, care probabil sunt sãtule de stilul “uniform ã”. Chiar dacã sunt priviþ i cu al þi ochi, nu renun þã la propriul stil. Sincer, apreciez aceste persoane.

Sã vorbesc º i despre aspectele pozitive ale adolescen þilor din ziua de azi…dar mai pu þin. Un lucru bun este acela c ã º tim ce vrem, ºi lupt ãm pentru a obtine acel “ceva”. In orice împrejurare ne sus þinem propriile idei, ºi încerc ãm s ã fim cât mai convingã tori, pân ã când celelalte persoane cedeaz ã, º i (evident) facem ceea ce ne dorim. Aº î ndr ãzni s ã trec la un subiect …mai M ã bucurã faptul cã multor tineri delicat: Manele vs Rock. Deseori aud ºi a început s ã le pese de viitorul lor, de cei din particip la astfel de discu þii. Ne contrazicem jur, de familie. unii pe al þii, ne sus þinem propriile idei, ba Uneori m ã intreb…ce se va alege chiar unii ajung s ã se batã pe tema MUZICII. de noi? (Pot sã spun cã sunt 100% anti manele, dar asta nu înseamn ã cã îmi place neap ãrat Articol realizat de: Adelaida Zanfir( IX C ) muzica rock.). Foarte mul þi sus þin faptul c ã manelele fac parte din folclorul rom ânesc. Dar, am g ãsit r ãspunsul: 10

Câ ?iva din elevii claselor a XI-a D si Ziua lui a IX-a C, coordonaþi de domnul profesor Costel Ababei ?i-au propus ca cei prezen ?i la Eminescu manifestare sã pãtrundã alãturi de ei în atmosfera spiritului eminescian, sã- ?i deschida sufletele pentru a primi o doza de Ziua de 15 ianuarie s-a întipãrit în memoria colectivã a tuturor românilor ca sensibilitate ?i de poezie, pãstrând speran ?a ziua lui Mihai Eminescu, zi cu semnifica ?ie cã atâta timp cât va exista nevoia de poezie, va exista nevoia de Eminescu. aparte, a cãrei importan ?ã creºte de la an la an datoritã for ?ei mitului eminescian. În data de 15 ianuarie 2009, s-au împlinit 159 de ani de la na ?terea celui mai iubit poet român, dar în acela ?i timp a celui mai pu ?in în ?eles, atât în timpul vie ?ii, cât mai ales dupa moartea acestuia.

Manifestarea a debutat cu o prezentare Power Point în care au fost surprinse în cuvinte ?i imagini câteva momente semnificative ale existen ?ei lui Eminescu.

Noi, elevii Grupului ?colar ,,Lucian Blaga" am încercat sã-l redesc operim pe Mihai Eminescu ?i sã-l redãm tuturor celor Apoi, au urmat câteva secven ?e care l-au pierdut sau nu mai reu ?esc sã-l din filmul ,,Un bulgare de humã" care recunoascã în sufletele lor. Eminescu se afla surprinde o prietenie deosebitã ce i-a legat în sufletele tuturor în mãsura în care iubim pe doi dintre cei mai români dintre români, sau suferim din iubire, în mãsura în care Mihai Eminescu, respectiv Ion Creangã. În continuare s-au urmãrit câteva opinii, pãreri, sim ?im ceva fa ?ã de cei de lângã noi sau în mãsura în care mai tresãrim la cuvântul amintiri despre Mihai Eminescu apar ?inând ,,român". contemporanilor sãi. 11

Dupã mai mult de un secol de la pãr ?ii a II-a a cunoscutului poem « dispari ?ia sa, Eminescu este în continuare Luceafãrul », în care est e prezentat începutul iubit ?i apreciat.Creaþie poveºtii de iubire dintre Cãtã lin ?i Cãtã lina. Acesta contin uã sã reprezinte un model nu doar pentru tinerii scriitori ci ?i pentru cei care nu se ocupã obligatoriu cu literatura. Astfel, s-a dat curs lecturii unor gânduri apar ?inând unor elevi ai ?colii noastre.

Acest moment a fost urmat de altul la fel de deosebit : doua perechi dr ãgu ?e ( Alex Hãr ?an cu Diana Costa ?i Co ?arcã ?tefania cu Cãm ârzan Cãlin) au dansat pe ritmurile textului ,,Atât de fragedã" pus pe muzicã de forma ?ia Mondial. Corul ?colii sub îndrumarea Nu puteam sã-l sãrbãtorim pe profesorului Aurelian Friciu, a propus în final, Eminescu fãrã sã recitã m câteva dintre o transpunere pe mu zicã a poeziei ,, Pe lângã poeziile sale. A urmat un scurt moment plopii fãrã so ?". poetic ce a cuprins câteva poezii de dragoste eminesciene. Sub titulul ,,Ideea de Eminescu" s-a vizionat un material filmat cu ocazia unei lansãri de carte in centrul cãruia se gãsesc mãrturisirile lui Horia Bãdescu despre Mihai Eminescu.

În acea zi de 15 ianuarie ne-am adunat pentru a-l sãrbãtorii pe Eminescu. ?i pentru ca sãrbãtoarea sã fie completã am \ încheiat manifestarea prin a-i ura lui Eminescu sã trãiascã ve ?nic în sufletele noastre. În c ele din urmã, dar nu lipsit de importan ?ã, a fost tortul pe care scria mare ?i Eminescu este în continuare frumos ,,La multi ani Eminescu" ! actual, el suscitã în continuare controverse ?i discu ?ii. Cert este cã poate fi ?i în prezent Articol realizat de: Moldovan Reghina (XI D) subiectul unei discu ?ii petrecute între elevi chiar ?i într-o pauzã la ?coalã. Un moment cu totul deosebit a fost o interpretare scenicã a 12

don't put my nose where it's not my Chiri þa în provincie business! (by Pu þcaþ Mãdã lina) -varianta modern ã 2. Charles:Hello miss Chiriþ a!Totul e ok? Ora de românã-subiectul Chirita:No,my fiu Gulita e zilei''Chiri þa în provincie'' de Vasile disappointed, pentru ca el n-a understand Alecsandri. lecþ ia! Cu toþii am fost de acord c ã Gulita:It isn't true mama. aceastã operã este una extrem de reuþitã þ i Ch:Eram sure,cause I'm the cel mai bun de comicã, aþa c ã a fost unul d intre acele professor…. subiecte care ne-a þinut pe toþ i aten þi.Totuºi C:Oooh,I'm so mandra de my fiu.It's really partea cea mai interesant ã a venit dupã orã, very foarte inteligent!!! atunci când am primit ca temã realizarea (By Molnar Bianca) unui dialog între Chiri þa, Guliþa ºi d-l Sarl în limba român ã, amestecatã cu o englezã 3.Chiriþ a:My child tu must sã înve þi mai mult! carpato-danubiano-ponticã. Guli þã:Ok mama,but tu must sã mã laþi sã cãlã resc. Charles:My lady,the boy knows a lot of words in English. C:-It's right dar el trebe sã vorbeascã mai mult in English,because asa-i moda. G:-Please mother,lasã-mã cã m-am sãturat de învã þat English.I like sã cãlãresc,tu understand??? C:Yes my boy,tu înveþ i and eu te las sã cãlãreþ ti. G: Aº a-i ok mother!! (By Moldovan Reghina) Iat ã câteva exemple din ceea ce a ieþ it: 1. Chiriþ a:-Vino aici my dear son! Guli þã:-Unde eþ ti mother? C:-oh!here…in grãdinã! G:-Oh!Jesus acum vin.Învã þam pentru tomorow ºi acum you're enerving me!! Charles:Hey boy,nu vorbi like that cu mama ta. G:Mister Charles îmi pare rãu! Ch:-Nu trebuie sã- þi ceri sorry de la mine but from your mother. 4:Chiriþa:-Bun ã ziua!Hello si sã traiesti G:-Ok.Mother please iert me! maicã! C:-My son,I can't iert you pentru your ugly Charles:Hello ºi sã trãieþ ti ma friend! What words. are you faceþ i? Ch:-Oh my God.In this case eu mã retrag.I 13

Chiri þa:Noi,are fac em mãmãligã…..yellow cake maicã! „Paris–mon amour!” CH:That's good!Can I gust? C:Yes,yes…you have to be sure that your mouth will let you whater! Nu am aterizat nici pe Orly, nici pe Ch:What?Water in my mounth? vestitul Charles de Gaulle. Violeta noastrã C:Yes,yes…gura iþi va l ãsa apã! „pasãre de oþel” a coborât pe pista unui Ch:oh,I see,nice,I will gust! aeroport mai mic Beauvais Tillé – situat la Gulita:Mami,can I cãlãresc? vreo 70 de km –Nord- de Paris. C:No,you want sã te trânteascã? Ch:No problem,is not a tragedy!! G:You are so rãu Mister Charles!!! (By Lumm Georgiana)

Deºi în plin sezon hibernal, Parisul ne-a primit cu un aer cãlduþ, de primãvarã timpurie. Avizaþi doar de ghidurile ºi hãrþile turistice rãsfoite cu febrilitate în zilele premergãtoare, am recunoscut încã din autobuzul ce ne aducea de la aeroport spre marea metropolã douã din monumentele emblematice ale Parisului: Turnul Eiffel ºi Bazilica Sacré-Coeur. Lucru pe deplin explicabil, pentru cã: 1) vestitul turn, cu cei 320 m înãlþime ai sãi, este cea mai înaltã construcþie din Paris (în 1889, când a fost inaugurat cu ocazia Sper cã aceste 4 exemple v-au Expoziþiei Universale, era cea mai înaltã amuzat ºi pe voi þi cã v-au trezit interesul sã construcþie din lume); citi þi '' Chiriþa î n pronvincie'' dacã nu a þi 2) Bazilica „Uniunii Sfinte” – albã ºi fãcut-o pânã acum!!!! strãlucitoare este situatã în Montmartre, cel mai înalt loc din Paris. Turiºtii, dar ºi Articol realizat de: Puþcaþ Mãdã lina parizienii, vin aici mai ales pentru a admira Molnar Bianca panorama oraºului , dar ºi farmecul Moldovan Reghina carti erului Montmartre. Când am ajuns ºi noi Lumm Georgiana aici, pitorescul locului ne-a fãcut sã credem cã pe o strãduþã sau alta vom da peste ºi traversãm Sena pe cel mai frumos pod al Picasso, Toulouse-Lautrec, Renoir, Manet, sãu – Pont Alexandre III (podul poartã Dali, Modigliani sau Van Gogh. E o iluzie numele þarului Rusiei care a aºezat piatra de doar! Nu i-am gãsit nici la Moulin Rouge sau, fundaþi e ºi îmbinã în mod strãlucit arta Moulin de la Galette, pe unde, altãdatã, i-au arhitecturalã ºi ornamentalã francezã ºi purtat paºii ºi pasiunea pentru picturã. ruseascã. Le-am vãzut, în schimb, tablourile -unul mai celebru ca altul- în sãlile celor douã mari muzee ale Parisului: Louvre ºi d'Orsay. Aici, pe lângã cei mai sus amintiþi, i- am regãsit pe marii artiºti ai Renaºterii: Leonardo da Vinci, Rafael, Michelangelo, Tiziano, Veronese, Caravaggio, Dürer, dar ºi pe Rembrandt, Rubens, Delacroix, Gericault, Claude Monet, Paul Gauguin ºi ceilalþi minunaþi impresioniºti. E copleºitor! E prea mult deodatã! Visez la vremea când, reîntorcându-mã la Paris, sã pot strãbate Inima geograficã ºi spiritualã a sãlile acestor muzee (ºi ale altora) în tihnã, Parisului ºi a Franþei este pe Ille de la Cité, fãrã grabã, aºa cum s-ar cuveni de altfel. unde se înalþã cea mai cunoscutã catedralã goticã din lume - Notre-Dame -, dar, tot aici, în apropiere, ºi cea mai frumoasã bisericã din Paris: Sainte-Chapelle. Am intrat de douã ori la Notre-Dame, a doua oarã spre searã. A început Messa, imnurile religioase acompaniate de acordurile celei mai mari orgi din Franþa –„Dieu, viens á mon aid e!”... Cu o searã înainte, trecând în stânga Senei, am parcurs, la pas, cartierele Saint-Germain, Latin ºi Luxemburg. Am vãzut cea mai cunoscutã universitate din Chiar dacã spre searã stropii reci ai lume – Sorbona -, dar ºi librãriile, cafenelele ploii ne amintesc cã suntem în ianuarie, o ºi cluburile populate de studenþi. plimbare pe Champs-Elysée, dinspre Place de la Concorde spre cel mai cunoscut Arc de Triumf din lume, rãmâne cu siguranþã, de neuitat. Ne amintim cã în 1840, cortegiul funerar care îl aducea în patrie pe împãratul Napoleon I a trecut pe sub acest arc construit din iniþiativa lui, spre a ajunge la Domul Invalizilor unde „marele soldat” ºi-a gãsit odihna veºnicã. Reconstituim vechiul traseu 15

În vecinãtatea Panteonului, unde se gãsesc oraºul culturii, artelor, modei, oraºul luminii, cavourile lui Voltaire, Hugo, Zola etc., am dat al strãlucirii, al fantasticului si pitorescului. peste una din cele mai vechi biserici din Paris – Saint-Etienne du Mont. Era duminica seara, un cor de studen þi repeta cântece religioase, au început sã vinã credinc ioºii,oamenii din cartier,întâmpinaþi cu bucurie de cãtre preot. În scurt timp biserica s-a umplut. Ne- am restras cu sfialã ºi cu inimile uºoare pentru cã tocmai se intona ,,Mon Pére, mon Pére, je m'abandonne á Toi”.

O jumãtate de z i petrecut ã la Palatul Versailles fosta reºedinþã a ,,Regelui Soare” Ludovic al-XIV-lea, a fost, ca în atâtea alte locuri, insuficientã. Noul cartier al Parisului -,,La Defence”,-centru de afaceri,ultramodern,-cu impun ãtorul ,, Grande Arche”, - a fost construit în vestul oraºului, pentru a nu afecta Parisul istoric, sistematizat la jumãtatea secolului al XIX-lea de baronul Haussmann la cererea împã ratului Timpul nu mai avea r ãbdare. Napoleon al III-lea. Totuºi, mi- au mai dãruit o orã fascinantã la Sainte- Chapelle,biserica înãlþatã de Ludovic al- IX- lea cel Sfânt(singurul rege france z canonizat),pentru a admira vitraliile de 15 m înãlþime care reproduc scenele biblice de la ,,Genezã” pânã la ,,Rãstignire”. Am aflat cã în timpul celei de-a ºaptea cruciade,regele a cumpãrat de la împãratul Bi zanþului coroana de spini si alte relicve pentru care a plãtit o suma de trei ori mai mare decât cea cheltuitã pentru construirea Sfintei Capele ! Unde sunt parcurile si gradinile În prezent,sfintele relicve se celebre ale Parisului? Tuileries, Bois de gãsesc la Notre Dame ºi pot fi expuse Boulogne, Bois de Vincennes, Luxemburg. publicului doar o datã pe an, cu ocazia Unde sunt cimitirele Pere Lachaise sau Sãrbatorii Naºterii Domnului. Montparnasse cu celebrii lor ,,locatari” ºi Parisul clãdirilor, monumentele, impresionantele lor monumente funerare- adevãrate opere de artã? 16

Unde sunt vestitele g ãri ale Parisului? ( Au fost totuºi la gara Saint- Sãrbãtoarea Nationalã Lazar e pe care în urmã cu mai bine de un a României secol Claude Monet o picta, fascinat de noile minuni ale epocii moderne) . În data de 28 noiembrie 2008 elevi ?i profesori ne-am îndreptat spre Casa de Culturã a Tineretului George Enescu pentru a urmãri un spectacol dedicat Zilei Noastre Na ?ionale. Spectacolu l a debutat cu o expunere referitoare la aniversarea a 90 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, prezentatã de domnul profesor Sabin Urzicã.

Au intrat in biserica ,,La Medeleine” proiectat ã în stilul unui templu grecesc . Nu departe de ea se aflã Opera Naþionalã Garnier- una din cele mai frumoase clãdiri din Paris, proiectatã de Charles Garnier pentru Napoleon al-III-lea. Câte lucruri pot fi vãzute la Paris în mai puþin de o sãptãmânã? Oricâte ai vedea, mereu va mai rãmâne ceva de vãzut. Expunerea a fost înso ?itã de proiec ?ia unor secven ?e cuprinzînd imagini de arhivã despre participarea României la Primul Rãzboi Mondial, Unirea Basarabiei, Bucovinei ?i Transilvaniei cu România.

Nu se poate sã ajungi la Paris ºi sã nu te îndrãgosteºti, iremediabil ºi pentru totdeauna de Marele Oraº. Sã-þi doreºti ºi sã speri cã vei ajunge din nou, iar ºi iar, pe malurile Senei. De partea artistic ã s-a ocupat Articol realizat de: Prof. Sabin Urzic ã ansamblul folcloric '' Dorul-Dor'' pregãtit de doamna profesoarã ? ãrean Valentina, sprijinitã de doamna profesoarã Muntean Emilia (o surprizã plãcutã de altfel). 17

Ei au pregãtit un bogat program principiile d e bazã al e talentatului grup. artistic cu datini ?i obiceiuri. A u pus în scenã Pregãtiea lor nu a fost lipsitã de peripe ?ii, ideea unei ?ezãtori. însã se pare cã toate acestea au avut un rezultat benefic. Ansamblului nostru i s-au alãturat doi instrumenti ?ti de la alte licee din ora ?. Acest spectacol a fost un moment artistic care ne-a dus la g ândul cã suntem români. De multe ori uitãm asta, ?i mai ales uitãm cã unii ?i-au dat via ?a pentru poporul român. Avem tendin ?a sã dãm vina pe sistemul românesc, ba mai mult, unele institu ?ii Decorul, costumele ?i replicile promoveazã partea goalã a paharului tinerilor din ansamblu au fost a ?a de bine român. A vem îns ã noroc cã vin ace ?ti organizate, încât au reu ?it sã ne introducã în tineri(zic eu de apreciat) care printre multe atmosfera acelor vremuri de rãzboi când alte preocupãri î ?i gasesc timp sã ne unii au luptat pentru ca românii sã pregãteascã un program care sã ne facã sã izbuteascã. Pentru realizarea a c e s t u i tresãrim la gândul cã suntem români. spectacol, ansamblul (format atât din tineri cu experien ?ã, cât ?i din boboci), s-a pregatit timp de trei sãptãmâni. Cântãre ?ii ?i-au demonstrat talentul, cu toate c ã momentele au fost pline de emo ?ie.

Nu ?tiu care a fost scopul lor, dar e cert c ã au transmis emo ?ie ?i cre d cã fiecare dintre cei prezen ?i la spectacol a plecat cu o dozã mai mare de sensibilitate cãtre ceea ce numim'' a fi român''.

Programul celor care au pregatit Articol realizat de: Moldovan Reghina ºi spectacolul a fost unul încãrcat, ei repetând Lumm Georgiana ( XI D ) între 5 ºi 6 ore pe zi, însã au fost plini de dorin ?ã. Munca, dar ºi distrac ?ia au fost 18

douã eleve-membre ale juriului- ºi urma Concursul “File din centralizarea rãspunsurilor. Punctajul a fost istoria naþionalã” stabilit în funcþie de întrebãri ºi de complexitatea acestora. Desigur cã a existat ºi un public destul de Cu toate cã era ultima sãptãmânã numeros, format din profesori ºi elevi, cei din de ºcoalã dinaintea vacanþei de iarnã, elevii urmã dornici fiind de a-ºi susþine colegii ºi de claselor a XI-a si aXII-a din liceul nostru, a mai afla informaþii utile ºi interesante. dornici de a participa la activitãþi s-au înscris Competiþia a fost foarte strânsã, iar în urma la concursul „File din istoria naþionalã” ce desfãºurãrii ei, învingãt orii au fost: urma sã se desfãºoare în Cantina ºcolii. I. XI- C (Matei Mara, Dan Otilia ºi Moldovan Oana); II. XII-C ( Sãcãrea Diana, Dorgo Monica ºi Sabãu Alexandra) ; III. XII-D (Bucin Bianca, Teslovan Ioana ºi Hajnal Zsolt).

Cei pasionaþi de istorie s-au pregãtit în jur de douã sãtpãmâni ºi astfel s- au format opt echipaje, care în 17 decembrie 2008 au dat tot ce au avut mai bun din cunoºtinþele lor din acest domeniu. Întrebãrile au fost citite pe r ând de c ãtre domnii profesori Marinescu Ioan ºi Urzicã Cu o tradiþie de aproximativ 15 Sabin. ani, acest concurs a fost iniþiat de cãtre catedra de istorie. Se pot înscrie elevi din clasele aXI-a ºi aXII-a, în echipaje alcãtuite din trei persoane. În acest an, rezultatele au fost foarte satisf ãcãtoare, elevii au fost mai bine pregãtiþi decât la ediþiile precedente deoarece ºi gradul de dificultate atribuit întrebãrilor a fost mai ridicat. Fiind întrebat dacã ºi la anul se va mai organiza acest concurs, D-nul Urzicã Sabin a Toate echipele au avut pe masã rãspuns : „Dacã Dumnezeu ajutã, cum sã câte un bilet pentru a scrie rãspunsul nu?!”. corespunzãtor fiecãrei întrebãri. Dupã citirea unei întrebãri se acorda un anumit Articol realizat de: timp în care elevii se g ândeau ºi iar Molnar Bianca ºi Puºcaº Mãdãlin a ( XI D ) reprezentantul echipei scria rãspunsul final. Apoi biletele erau preluate de cãtre cele 19

echipe.Meciurile care s-au disputat au fost Campionatul între echipele claselor X A ºi XII E, X C ºi XII G, respectiv IX A si XI F. Dintre acestea în faza de fotbal finalã aveau sã se califice XII E , X C ºi XI F. Dupã tragerea la sorþi s-a decis ca Urmând celebrul dicton latin semifinala sã se dispute între clasele XII E ºi ,,Mens sana incorpore sano” adic ã ,,Minte XI F , clasa X C calific ându-se direct în fin alã. sãnãtoasã in corp sãnãtos” ºi în acest an ºcolar s-a organizat la noi în liceu tradiþionalul campionat de fotbal cu care ne-am obisnuit. Sub atenta îndrumare a domnului profesor Cristian Moldovan au pornit în competiþia pentru ocuparea locurilor fruntaºe un numãr de 10 echipe:X II E, X C, XI A, XII A, XIII G, XI F, XI E, XA, XI B, IX A; î mpãrþite în 2 grupe. XII E-ul a surclasat XI F-ul ob þinând biletul de calificare pentru finalã. În actul final XII E-ul ºi-a confirmat statutul de favoritã ºi a învins dupã un meci înflãcãrat echipa clasei X C. Astfel au obþinut al doilea titlu consecutiv. Acum elevi i acestor clase aºteaptã cu nerãbdare noul campionat pentru a-ºi dovedi calitãþile fotbalistice.

Glorie învinºilor, cinste invingãtorilor !!!

Articol realizat de: Toncean Andreas (X-A) Perioada desfãºurãrii campionatului a fost 15 noiemb rie-15 decembrie 2008.

Dupã meciurile disputate în grupele preliminarii echipele au început sã fie triate dupã nivelul valorii, în faza urmãtoare a competiþiei calificându-se 6 20

frumoasa Emilia, de care se îndr ãgoste ºte, îns ã dragostea i-a adus doar dezamã gire lui Restul e t ãcere Grig. Emilia este amestecul perfect de frumusete ºi enigm ã, feminitate ºi tentaþi e. Tân ãrul Grig este fiul unei vedete a Teatrului National, acuma aproape o 100 de ani. Acesta dorea s ã intre la º coala de teatru, îns ã a picat examenul din cauza condiþ iilor fizice, prea scund pentru scen ã, prea timid cu femeile, prea excesiv în stilul de via þã, aº a c ã s-a hotã rât s ã regizeze propriul film. D orea s ã reconstruiascã bã tãlia turcilor cu românii, prin care România îº i cucerise independen þa cu 35 de ani în urm ã.Tatã l s ãu s-a opus dorin þei fiului s ãu, Inainte s ã il cunoasc ã pe Leon, încercând chiar s ã îi distrug ã visul fiului sã u. Grig a primit o alta ofert ã din partea domnului Raymond, îns ã Grig trebuia sã se supunã acestuia º i s ã facã aº a cum dorea domnul Raymond. Dar Grig nu accept ã acestea. Raymond a reusit ºi el s ã facã un film, îns ã înaintea lui Grig. Vã zând acestea, Leon caut ã º i g ãseste un defect în realizarea acestui film ºi reu ºeºte s ã îi distrug ã munca acestuia. Usurat de aceasta, Leon al ãturi de Grig, poate lucra la film în continuare.

Grig caut ã un sprijin º i îl va avea din partea domnului Leon, un mo ºier local care se autoproclam ã “patron al a rtelor”, devine finan þatorul întregii afaceri.

Filmul lui Grig a avut un mare Tot el devine, pe rând, protectorul succes. El ºi-a v ãzut de cariera sa, ºi Leon s-a lui Grig, dasc ãlul s ãu, p ãrinte substituit, ocupat de teatru în continuare, investindu- ºi partener necinstit ºi du ºman pe via þã. In to þi banii. Teatrul nu a mai avut aºa mare timpul filmã rii visului s ãu, Grig o cunoaste pe succes, fapt care l-a apropiat de faliment. 21

Frustrat de toate acestea, chiar in timpul Ferfide), Samuel Tastet(Raymond Duffi), spectacolului a dat foc peliculelor din Florin Zamfire scu(Colonelul subsolul teatrului. Flac ãra s-a extins pân ã la Guta),Alexandru Hasnas(Carol I) si podium unde se afla frumoasa Emilia, participarea extraordinar ã a Ioanei aceasta murind pe scenã, arsã. La Bulcã(Aristizza) º i regizorul Nae Caranfil. judec ãtorie, dup ã 5 ani se întalnesc cei doi Filmul lui Nae Caranfil este o du ºmnani, Grig si Leon. Grig a venit s ã minune. Inspirat de aventura realiz ãrii marturiseascã împotriva lui Leon, care va fi primului lung metraj românesc, închis pentru crima comis ã. Independen þa României, la 1891, filmul este de fapt un prilej de a discuta rela þia dintre art ã º i bani. Dar e ºi o mul þime de alte lucruri. Este un film de epoc ã în care nu scap ã niciun telefon.Umorul de situaþ ie ºi de limbaj sunt exce lent dozate, glumele sunt previzibile pentru c ã totul este bine realizat, are spontaneitate ºi sinceritate. Are de asemenea trei clase peste orice alt film românesc postdecembrist. Filmul este în acela ºi timp comedie, dram ã º i superb ã frescã de epocã, Nae Caranfil reuºind cu brio sã realizeze toate acestea. “ Ah, mori Hora þiu, otrava înfrânge duhul, nu am s ã apuc sã aud ce zic englezii, dar prezic cã Forti mbras va fi ales. Al lui e glasul meu ce moare. Spune asta ºi spune-i de întâmpl ãrile mari, mici ºi nu uita: restul e tãcere…”

Caranfil nu bate aceeasi mârtog ãraie obosit ã a vremurilor de trist ã amintire, iar un regizor care întelege c ã mai sunt º i alte subiecte decât Ceausescu, mizeria din cartierele-stup, avorturi ilegale, Pe platourile marelui film au jucat activisti, securitate, etc., întoarce hot ãrât marii actori: Marius Florea Vizante(Grig), spatele scenariilor facile din aceast ã Ovidiu Niculescu(Leon), Mirela Zeta(Emilia), categorie, meritã toate laudele. Gruia Sandu(Iancu), Valentin Popescu(Cartagiu), Nicu Mihoc(Anton), Articol realizat de: Halatiu M ãdãlina ( XI D ) Silviu Biri º(Raoul), Petru Gavril(Cameramanu), Vlad Zamfirescu(Nu þu 22

Umberto Eco, John Barth , Philip Dick , Gene Wolfe, Paul Auster etc. Jorge Luis Borges În plus Borges a influ enþat ºi autori de benzi desenate ca Alan Moore ºi Grant Morrison (care îl citeazã într-un episod din Doom Jorge Luis Borges (n. 24 august Patrol) ºi cantautori ca Francesco Guccini ºi 1899 la Buenos Aires - d. 14 iunie 1986 la Elvis Costello . Geneva , Elveþia ; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) este unul dintre cei mai importan þi scriitori ai secolului al XX-lea. , poet , eseist argentinian , este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu mãiestrie idei filozofice ºi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (ºi anume: dublul, realitatea paralela a visului, cãrþile misterioase ºi vrãjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" defineºte concepþia despre viaþã ca poveste ("fiction"), ca minciunã, ca operã contrafãcutã, datã drept adevaratã (ca În ciuda faptului cã a fost favoritul în faimoaselel sale recenzii de cãrþ i obligatoriu al fiecãrei ediþii ale Premiului imaginare).Nobel , începând cu anii 50, Academia Suedezã nu îl premiazã niciodatã, preferând uneori autori mai puþin cunoscuþi. Unele voci insistente au spus cã justificarea ar fi în ideile politice ale marelui scriitor, care fãrã a fi un activist, a simpatizat cu Juan Peron ; exist ã elemente care neagã existenþa acestor simpatii: 1. numirea sa în funcþia de Director al Bibliotecii Naþionale imediat dupã cãderea lui Peron (1955) 2.refuzul cotidianului La Nación de a publica poezia sa (Pumnalul) cu clare inten þii tiranicide. A fost influenþat de autori precum 3. funcþia de preºedinte, din 1950 Dante Alighieri, Miguel de Cervantes , Franz ºi pânã în 1953, al Societãþii Scriitorilor Kafka, H.G.Wells , Rudyard Kipling , Arthur Argentinieni, închisã de cãtre dictaturã; Schopenhauer sau G. K. Chesterton . Borges aminteºte ultimele seminarii þinute Borges a lãsat o moºtenire dinaintea poliþiºilor care luau notiþe din importantã în toate domeniile culturii expunerea sa. moderne, pânã ºi în cea pop, ºi numeroºi 4. declaraþii explicite ale lui scriitori s-au inspirat din creaþia sa. Printre Borges, care dezmint cã ar susþine pe aceºtia, a mintim Julio Cortázar , Italo Calvino , dictator. 23

galben ºi ultimul roºu-aprins, atît de fine erau gradaþiile ºi atât de lung era ºirul. Parabola Palatului La piciorul ultimului turn, poetul (strãin, parcã, de priveliºtile ce stârneau uimirea tuturor) declamã scurta alcãtuire pe În ziua aceea, Împãratul Galben îi care astãzi o legãm indisolubil de numele arãtã peutului palatul sãu. Lãsarã încet în sãu ºi care, dupã câte afirmã istoricii vrednici urmã, într-o lungã defilare, primele terase de luat în seamã, i-a hãrãzit nemurirea ºi dinspre apus, care, asemenea treptelor unui moartea. Textul s-a pierdut; sânt unii care amfiteatru aproape nesfârºit, coborau cãtre spun cã ar fi constat doar dintr-un vers; alþii, un paradis sau o grãdinã unde oglinzi de dintr-un singur cuvânt. Neîndoielnic ºi de metal ºi încãlcite garduri de ienupãr necrezut e însã faptul cã în poem se afla, începeau sã prefigureze labirintul. Cu întreg ºi minuþios, palatul uriaº, cu fiece bucurie se pierdurã în el, la început ilustru porþelan ºi fiece desen de pe fiece consimþind, parcã, la un joc ºi apoi nu fãrã porþelan ºi cu penumbrele ºi luminile neliniºte, cãci dreptele alei sufereau o amurgurilor ºi orice clipã nefericitã ori curburã extrem de linã, însã în mod continuu norocoasã a glorioaselor dinastii de ºi secret se arãtau a fi cercuri. Spre miezul muritori, de zei ºi de dragoni care au sãlãºluit nopþii, cercetarea plantelor ºi oportuna în el începând din trecutul ce nu cunoaºte jertfire a unei þestoase le îngãduirã sã se capãt. Toþi amuþirã, însã Împãratu l izbucni: desprindã de acest tãrâm ce pãrea fermecat, Mi-ai rãpit palatul !, ºi spada de fier a cãlãului dar nu ºi de sentimentul de a se fi rãtãcit, îi secerã poetului viaþa. care îi însoþi pânã la capãt. Sãli ºi grãdini ºi biblioteci strãbãturã apoi, ºi o salã hexagonalã cu o clepsidrã, iar într-o dimineaþã zãrirã dintr-un turn un om de piatrã, care în scurtã vreme dispãru pentru totdeauna. Multe râuri strãlucitoare traversarã în luntre de santal, sau, poa te, un singur râu de multe ori. Trecea alaiul imperial ºi oamenii se închinau în faþa lui, dar într-o zi Alþii relateazã istoria într-un alt se oprirã pe o insulã unde cineva nu se mod. În lume nu pot exista douã lucruri închinã, cãci nu-l vãzuse niciodatã pe Fiul egale; a fost de ajuns (se spune) ca poetul sã Cerului, ºi cãlãul trebui sã-i reteze capul. rosteascã poemul pentru ca palatul sã Negre plete ºi negre dansuri ºi complicate disparã, abolit, parcã, ºi fulgerat de ultima mãºti de aur privirã cu indiferenþã ochii lor; silabã. Asemenea legende nu sânt, de bunã necontenit, realul se confunda cu visul sau, seamã, decât simple ficþiuni literare. Poetul mai bine zis, realul era una dintre era sclavul împãratului ºi a murit ca atare; configuraþiile visului. Pãrea cu neputinþã ca poemul a cãzut pradã uitãrii pentru cã pãmântul sã mai cuprindã altceva decât merita uitarea, ºi urmaºii lui cautã încã, dar grãdini, jocuri de ape, arhitecturi ºi forme de nu vor gãsi în veci, cuvântul care sã surprindã splendoare. La fiecare o sutã de paºi, un turn universul. sãgeta vãzduhul; pentru privire, culoarea trad. C.H. pãrea aceeaºi, dar întâiul dintre toate era 24

se întoarse în Arabia, îºi strînse cãpitanii ºi pe Cei doi regi ºi comandanþii cetãþilor ºi invadã regatul Babiloniei, iar soarta îi fu atît de prielnicã, cele douã labirinturi încît nu lãsã piatrã peste piatrã, îi împrãºtie Povestesc oameni vrednici de pe oºteni ºi-l fãcu prizonier pe însuºi regele. încredere (dar numai Allah ºtie tot) cã în Îl leagã pe spinarea unei cãmile iuþi ºi-l duse vremurile strãvechi a fost în insulele în deºert. Babiloniei un rege care ºi- a adunat arhitec þii ºi magii ºi le-a poruncit sã construiascã un labirint atît de încîlcit ºi de subtil, încît bãrbaþii cei mai înþelepþi nu se ãncumetau sã intre, iar cei care intrau se pierdeau.

Cãlãrirã timp de trei yile ºi îi spuse: ,,O, rege al timpului ºi substanþã ºi cheie a veacului! În Babilonia ai vrut sã mã pierzi într-un labirint de bronz cu multe trepte, ziduri ºi uºi; acum Atotputernicul a îngãduit Construcþia era un adevãrat ca eu sã þi-l arãt pe al meu, unde nu sînt scandal, cãci umilirea ºi miracolul sînt acte trepte pe care sã le urci, nici uºi pe care sã le îngaduite lui Dumnezeu, ºi nu oamenilor. forþezi, nici obositoare galerii pe care sã le Dupã o vreme, veni la c urte un rege al strãbaþi, nici ziduri care sã-þi opreascã paºii''. arabilor, iar regele Babiloniei (pentru a- ºi Apoi îi desfãcu legãturile ºi-l pãrãsi în bate joc de naivitatea oaspetelui sãu) îl puse mijlocul deºertului, unde regele Babiloniei sã intre în labirint, unde acesta rãtãci, înjosit muri de foame ºi de sete. Gloria sã fie cu Cel ºi umilit, pînã la lãsarea nopþii. ce nu moare.

Atunci implorã ajutorul divin ºi gãsi ieºirea. Buzele lui nu rostirã nici o învinuire, dar îi spuse regelui Babiloniei cã el are în Arabia un labirint cu mult mai bun ºi cã într-o zi, cu ajutorul lui Allah, i -l va arãta. Apoi 25

mexicanã (mariachi). Tatãl sãu a încercat de mai multe ori sã-l înveþe sã cânte la vioarã, Carlos Santana dar la vârsta de 8 ani Carlos a descoperit chitara ºi a început sã asculte electric blues cântat de B.B King ºi John Lee Hooker. Carlos Augusto Santana Alves s-a nãscut pe 20 iulie 1947, în Autlan de Navarro, Mexic. Patruzeci de ani ºi cam tot atâtea albume mai târziu, Santana se poate lãuda cu vânzãri de mai mult de 90 de milioane de discuri în toatã lumea, mii de show-uri în faþa a peste 100 de milioane de fani de pe toate continentele, zece premii Grammy, precum ºi includerea în “Rock and Roll Hall of Fame” (1998), unde Carlos Santana este descris drept “lumina cãlãuzitoare ºi un adevãrat virtuoz al muzicii rock”.

În 1955 familia s-a mutat din micul sãtuc Autlan de Navarro în Tijuana, unde Santana a început sã cânte prin cluburi. În timpul adolescenþei sale, familia s-a mutat în San Francisco. Acolo a lucrat ca spãlãtor de vase dar ºi-a înfiinþat ºi trupa proprie. Formaþia a evoluat în districtul latin al San Francisco-ului din jam session-urile lui Santana, David Brown ºi Greg Rolie. Avându-i ca ºi chitariºti pe Rod Harper ºi Tom Frazer, trupa s-a numit„ Santana Blues Band”. În 1968 a avut loc debutul de succes, în San Francisco, la Filmore West, trupa numindu-se simplu Santana ºi astfel ºi-au asigurat ºi o participare la Woodstock. Instrumentalul De asemenea, revista Rolling „Soul Sacrifice” ce beneficiazã de solo-ul lui Stone l-a inclus pe Carlos în topurile “Cei mai Michael Shrieve face parte de pe albumul cu buni 100 de chitariºti ai tuturor timpurilor” soundtrack-ul Woodstock. Succesul de la (2003) ºi “Cei mai mari 100 de artiºti ai festival i-a dus la semnarea unui contract cu tuturor timpurilor” (2005). Am ales sã label-ul Columbiaiar albumul de debut realizez un articol despre el deoarece în luna „Santana” a fost certificat un dublu disc de iulie va concerta pentru prima datã în platin ã la doar câteva sãptãmâni de la România, la festivalul B'est Fest. lansare . Carlos Santana este a patra Single-ul „Evil Ways” a fost un Top generaþie de muzicieni, el fiind fiul unui 10 single în 1970. Albumul „Abraxas” s-a violonist ce cânta muzicã tradiþionalã vândut în 4 milioane de exemplare ºi a urcat 26

.pe prima poziþie în topul albumelor din Live Aid, iar pentru a marca aniversarea a 20 acea perioadã, unde a rãmas pentru ºase de ani de carierã (în 1986) a fost dat un sãptãmâni. Conþine hit-urile „Black Magic concert special ce îi includea pe toþi membrii Woman” ºi„ Oye como va”. trupei Santana. În 1988, cel de-al ºaselea album solo al lui Santana, „Blues for Salvador” a câºtigat un premiu Grammy la categoria „Best Rock Instrumental Performance” ºi tot atunci a fost lansat boxsetul„ Viva!Santana”. In 1990 apare albumul „Spirits Dancing”. Dup ã 20 de ani la casa de discuri Colu mbia, Santana trece la PolyGram. Santana a declarat într-un interviu cã un înger, Metatron i-a spus cã este menit pentru a transmite mesajul pozitiv al muzicii mai tinerilor ascultãtori.

„Santana III” ce marcheazã colaborarea cu al doilea chitarist al formaþiei, Neal Schon, în vârstã de 16 ani, a staþionat în prima poziþie a topurilor timp de cinci sãptãmâni în 1971. Urmãtoarele douã LP-uri, „Caravanserai” ºi „Welcome” au primit discurile de platinã respectiv de aur. În 1972, Carlos Santana a înregistrat prima oarã solo un album cu Buddy Miles. Deºi nu a primit În 1992 a apãrut albumul trupei critici favorabile totuºi a primit discul de Santana, „Milagro”, apoi în 1999 discul platinã pentru vânzãri. Fuziunea „Love, „Supernatural” (ce include colaborãri cu Eric Devotion, Surrender” îi aduce lui Carlos Clapton, Wycleaf Jean, Eagle Eye Cherry, colaborarea cu John McLaughlin, Jan Lauryn Hill, Rob Thomas, Everlast,Dave Hammer ºi Billy Cobham de la Mahavishnu Matthews) s-a vândut în peste 25 de Orchestra. milioane de exemplare în întreaga lume. În 1974, Santana colaboreazã cu „Smooth” (featuring cu Rob Thomas) a Alice Coltrane ºi Miles Davis pentru albumul staþionat 12 sãptãmâni în top, iar albumul a „Illuminations”, care nu a avut succesul câºtigat 9 premii Grammy. În 2008 Santana a precedentului dar a primit discul de aur. Pe lucrat cu prietenul sãu, Marcelo Vieira la urmãtorul disc, „Borboletta” pot fi auzite ºi albumul solo „Marcelo Vieira's Acoustic contribuþiile lui Airto Moreira ºi Flora Purim. Sounds” care urmeazã sã fie lansat în acest Spre sfârºitul anilor “70, Santana se an. îndreaptã spre un sound funky ºi realizeazã un cover al single-ului celor de la Zombies Articol realizat de:Pu ºcaº Mãdãlina (XI D) „She's not there”, un feat uring cu Greg Walker. În 1985, Carlos Santana participã la 27

8

Ce pãrere ai Interviu cu despre probe? Miss Boboc 2008 Probele au fost surprinzãtoare, Coºarcã ªtefania bine puse la punct, interesante ºi zic eu, amuzante. Crezi c ã acest titlu te va schimba în vreun fel sau vei fi privit altfel de cãtre profesori/prieteni? Nu cred. Nu ar avea de ce sã mã schimbe. Dacã am fost aleasã ca ºi Miss, atunci am fost aleasã pentru ceea ce sunt, nu aº putea sã mã schimb în niciun fel. Iar din câte am observat, profesorii ºi prietenii mã Cum þi s-a pãrut balul? privesc la fel, lucru care mã bucurã. Pentru mine balul a fost o Ce gânduri de viitor ai? experienþã unicã, plinã de distracþie. Tot ce îmi doresc este sã treacã Niciodatã nu trebuie sã te opui noului, iar timpul cât mai încet, sã profit de cei 4 ani pentru mine asta a ºi fost, ceva nou. care „mi-au mai rãmas” cãci pe urmã chiar Dar organizatorii, vine greul, sã termin cu brio liceul ºi sã fiu cei din clasa XII-a? sãnãtoasã. Organizatorii ne-au ajutat de Te aºteptai sã câºtigi? fiecare datã când ne-a fost greu, au fost Sincer nu. Iniþial nu am vrut sã prietenoºi ºi mã bucur cã ne-am înþeles bine. particip, însã un prieten m-a convins sã particip spunând cã nu o sã îmi parã rãu. Eu Cum þi s-au pãrut ceilalþi nu am intrat în concurs cu gândul sau cu concurenþi, dorinþa de a câºtiga, am intrat pentru cã cum te-ai înþeles cu ei? ºtiam cã ne vom distra. Bineînþeles, pe Dupã pãrerea mea a fost parcurs mi-am dat seama cã mi-ar plãcea sã concurenþã. Toþi au fost frumoºi, inteligenþi, câºtig (cui nu i-ar plãcea?). Acest titlu a fost talentaþi. Normal cã ne-am înþeles foarte pentru mine o surprizã dar ºi o bucurie, bine, am ajuns sã ne cunoaºtem unii pe alþii. normal. N-am sã uit niciodatã acest bal! Cine ai fi vrut sã câºtige, dacã nu câºtigai tu? Bunã întrebare. Toate fetele aveau câte ceva care le scotea în evidenþã, dar nu aº putea sã rãspund la întrebarea asta, chiar nu ºtiu. muzicã din oraº ; din clasa a – VI- a am studiat Un nou talent pe cu domniºoara profesoarã Stoica Diana ºi la noi prin liceu studiul continuã panã în ziua de azi. Paul Butiurcã E o per ioadã considerabilã putem vorbi ºi de calitate, adicã ce premii þi-a adus aceastã perioadã ? -În clasa a III- a ºi apoi în clasa a VII- a am obþinut locul III pe þarã. Din clasa a IV-a pana în clasa a VIII-a am obþinut locul I cu orchestra ºcolii de muzicã. Tot în clasa a VII-a am fost la Brad cu orchestra casei de culturã ,,Eugen Nicoarã” la un concurs de ansambluri profesioniste ºi am obþinut locul III. Am avut ºi spectacole în strãinãtate : Ungaria(singur), Cehia, Germania(cu orchestra). Numeroase spectacole prin þarã Atmosfera obiºnuitã în pauzele cu orchestra casei de culturã. De asemenea din liceul nostru…agitaþie, rasete, am avut apariþii televizate ºi înregistrãri la exclamaþii, fel si fel de expresii. Într-o zi radio. aceastã atmosferã a fost subordonatã unor Ne-ai vorbit de orchestrã. acorduri de vioarã; veneau dintr-o salã de Poþi sã ne spui mai clasã de boboci. Era un sunet atat de plãcut exact din ce orchestrã încat mi-a trezit dorinþa de a mã informa faci parte ? despre ce e vorba…ceva îmi spunea cã acele - Orchestra casei de culturã acorduri ascund în spatele lor un mare ,,Eugen Nicoarã'' cu care cant atat muzicã talent.Haideþi sã-l cunoaºtem pe cel care popularã cat ºi muzicã clasicã. De asemena manuieºte vioara ºi sã vedem dacã am cant ºi cu orchestra ºcolii de muzicã. dreptate : Ai fost remarcat Cum te numeºti ºi de cãtre cineva ? ce varstã ai ? - Am fost remarcat de profesorul - Paul Butiurcã, 16 ani Fulop Dan care mi-a facut intrarea în Cum ai început sã orchestrã. cânþi la vioarã ? Performanþa impune - Ideea de a canta la vioarã a venit seriozitate...ai un din partea bunicului meu. Asta se întamplã program în care faci pe la varsta de 3 ani, iar la 5 ani am primit repetiþii ºi studiezi ? prima vioarã. Doi ani am luat lecþii în - Studiez aproximativ 2 ore pe zi particular cu profesorul Buta Ioan, iar de la singur, iar cu orchestra în fiecare vineri, în jur varsta de 7 ani m-am înscris la ºcoala de de 4 ore. 28

De ce nu ai urmat un Cum se împacã liceu de muzicã ? ºcoala cu muzica ? - Am urmat liceul de artã din Tg- Mureº, un semestru, dupã care m-am decis - Le împac armonios ( întotdeauna sã urmez acest liceu. am fost printre primii din clasã la învãþãturã), dar mai mult imi place muzica. De ce nu ai continuat Cum te privesc cu liceul de artã ? colegii ºi ce faci în timpul liber ? - Pentru cã acolo nu se pretinde multã carte, accentul este pus pe muzicã ºi - Colegii mã apreciazã pentru ceea nu aveam de gand sã urmez conservatorul ce fac. Nu prea am timp liber pentru cã îl pentru cã eu consider cã în Romania artiºtii acord studiului cu vioara, dar puþinul timp nu sunt trataþi la adevã rata valoare, dar asta care îmi rãmane îl petrec cu prietenii. nu e o pied icã în calea visului meu de a cânta mai departe la vioarã. Ce ambiþii ai pe viitor ? - Din varã vreau sã merg la ansamblul profesionist ,,Mureºul” . Ce competiþii ai pe viitor ? - Mã pregãtesc pentru festivalul internaþ ional ce va avea loc în aprilie (2009) în Palma de Mallorca. Ce sentiment ai Poþi sã ne spui cea mai atunci cand frumoasã amintire mâ nuieºti vioara ? legatã de vioara ta ?.. - Mã simt împlinit ºi vreau sã dau - Imi aduce tot timpul satisfacþii ºi tot ce pot. E un sentiment pe care nu-l pot consider cã toate amintirile legate de vioara descrie în cuvinte. mea sunt speciale. E clar cã îþi aduce Spune-ne ceva satisfacþii, dar existã despre tine...ce ºi neplãceri în acest consideri cã te hobby ? reprezintã. - Pentru mine muzica nu creeazã - Îmi place sa-i ajut pe cei din jur, nici o neplãcere ; totul se re zumã la o mare sunt sociabil, am sim þul umorului, sunt satisfacþie. încãpãþanat. 29

În final, un gand pentru revista Pu þinã matematicã noastrã... Spirala

- Sã promoveze elevii talentaþi ; sã fie un mod prin care munca ºi talentul lor sã Deplasa þi numai patru beþ e de fie apreciate. chibrit din spiral ã pentru a obþine trei pãtrate. -Am avut dreptate, nu ? Un adevarat talent...Haideþi sã-i þinem pumnii micului artist ºi sã-l asigurãm de toatã stima Pitagora (565 - 500 î.e.n.) si respectul nostru pentru cã le meritã.

Prima descriere asupra operei lui Pitagora si a scolii sale de la Cronota (Italia de sud) apare abia la 130 de ani de la moartea sa, astfel încât a fost pusã la îndoialã însãsi existenta lui. Dar, dacã nu ar fi trãit, cum s-ar fi transmis tabla înmultirii al Articol realizat de: Moldovan Reghina ( XI D) lui Pitagora si teorema de geometrie numitã a lui Pitagora, care stabileste relatia dintre ipotenuzã si cele 2 catete ale unui 30 triunghi dreptunghic? actele tale, dar pot afla ziu a, luna si anul in Pitagora a fost totusi mai mult un care te-ai nãscut. filozof mistic decât un matematician. - Cum? Discipolii sãi, pitagoreii , au spus c ã "numãrul - UIte, ia o hâ rtie, un crei on ºi fã calculele pe este stãpânul universului". Pitagora si care þi le spun eu, fãrã sã mi le arãþ i. pitagoreii, care au activat pânã la jumãtatea - De acord. a doua a secolului al VI-lea î.e.n., au pus - Scrie cifra care reprezint ã ziua ta de naºtere problema studiului cantitativ al naturii, au ºi înmulþ eºte-o cu 20. Dacã ai terminat, început teoria numerelor la eleni, au fãcut spune-mi care este cifra ta preferatã. studiul matematic al muzicii si al acusticii. Pe lângã descoperiri geometrice, pitagoreii au arãtat cã Pãmântul este un glob, au avut teorii imedicale proprii etc. Ei considerau ca numerele sunt esenta adevãratã a lucrurilor. Dupã o legendã, Pitagora ar fi murit în flãcãrile scolii sale de la Crotona, scoalã incendiatã de fanatici religiosi, - Stiu eu ?! Sã zicem 9. dusmani ai învãtãturii pitagoreice. - Atunci adunã la produsul obþinut 99. Acum înmulþ eºte rezultatul cu 5. La cele obþ inute, Ore anapoda adunã numãrul ce reprezintã luna în care te- Pe nici unul dintre ceasurile mele ai nã scut. De pi ldã pentru ianuarie 1, pentru nu mã pot bizui! Toate merg anapoda. Fatã februarie 2, pentru martie 3 , etc. Acum ai o de ora exactã, pendula, bunãoarã, rãmâne în sumã pe care te rog sã o î nm ulþeº ti din nou urmã cu 2 minute pe orã. Ceasul de voiaj nici cu 20 , iar la produs adunã iarãºi 99. el nu-i mai grozav, fatã de pendulã o ia Rezultatul îl înmulþeºti din nou cu 5 º i , în înainte cu 2 minute pe orã. sfârº it , adaug ã numã rul format din ultimel e 2 cifre ale anului naºterii. Eº ti gata? Ai calculat bine? Acum verific ã dacã numãrul obþinut oferã vreun indiciu asupra datei tale de naº ter e. - Nu oferã nici un indiciu. - Atunci spune-mi acel numã r. - 331 051. Ceasul de masã, si el, fatã de ceasul - E clar, te-ai n ãscut la 28 octombrie 1956. de voiaj, rãmâne în urmã cu 2 minute pe orã. - Exact. Cum ai aflat? În sfârsit ceasul de mânã fuge si el, cu 2 Într-adevãr, cum a fãcut aceastã scamatorie? minute în comparatie cu desteptãtorul. Cum a dedus data naºterii? Rãspunzând Astãzi la ora 12 le-am potrivit pe poate gãsiþi ºi o formulã aplicabilã oricã rei toate când s-a dat la radio ora exactã. Tare persoane, indiferent chiar d e cifra pe care sunt curios sã vãd cât va arãta ceasul de acesta o preferã. mânã disearã , la ora 19! Grupaj realizat de clasa a-IX-a D Câþ i ani ai? - Nu ºtiu câþ i ani ai, nu te întreb, nu mã uit î n 31