Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Username / Parola inexistente
email ●●●●●● Login Am uitat parola x Creaza cont nou
Home Exploreaza Upload
Administratie
Arta cultura Revista de Economie si Administratie Sanitara Biologie diverse Casa gradina Diverse Meteorologie ALTE DOCUMENTE Retete culinare ASOCIA IA MEDICALĂ ROMÂNĂ viziunea 7000 Economie Kolb s Model Geografie SOCIETATEA ROMÂNĂ DE ECONOMIE ADL ul american: rasism, spionaj, intim defaimare, minciuna Gradinita sI ADMINISTRA IE SANITARĂ Am invatat ceva Istorie STEFAN ANASTASIU (n.1950) Jurnalism „Prof dr. Al. Popescu” ANALYSIS OF FARMERS REACTION Limba POLICY OF PROMOTING ORGANIC IN ROMANIA USING PROBIT MODEL Literatura romana BIOINGINERIE sI INGINERIE MEDICALĂ METODOLOGIE PRIVIND ORGANIZA Management DESFASURARE A CONCURSULUI DE Medicina Revista de Economie ADMITERE LA CONTINUARE DE STU Test – birotica Personalitati Religia cretanilor Profesor scoala Fata de pe Marte din nou in atentie Sociologie si Stiinta Tehnica mecanica Administratie Sanitara Timp liber
ü Studii si cercetari stiintifice
ü Documentar legislativ
ü Actualitati, opinii, comentarii
(Orizonturi românesti) Vol. 55 56
(1 2/2010)
Editura Mediamira
Cluj Napoca
1 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Oferta
♦Aparatura medicala : radiologie si imagistica medicala, dozimetrie si protectie radiologica; endoscopie flexibila si chirurgie laparoscopica; explorari functionale(statii si monitoare pen tru terapie intensiva, ecografe, electroencefalografe, electromiografe, spirometre, tensiometre, glucometre, stetoscoape, otoscoape, Doppler vascular), echipamente de electrofizioterapie, osteodesitometre etc , ♦ Aparatura si materiale stomatologice: echipate, radiologie dentara (retroalveolara, panoramica, CT dentar),autoclave, lampi de fotopolimerizare etc, materiale de amprenta, compozite,anestezice,brackett ortodontie, etc. ♦ Aparatura de chirurgie, anestezie si st operatii, lampi scialitice, anestezie si ventilatie artificiala, sterilizatoare de toate tipurile,electrcauter, aspirator chirurgical, etc. ♦ Mobilier spitalicesc si de cabinet: paturi de salon si ATI, noptiere,targi, masute instrumente, etc. Dispozitive de mers si de protezare: carucioare electrice si manuale, cadre, carje, bastoane, talonete, ♦ Materiale sanitare si consumabile: pungi de ileostomie,urostomie, colostomie si de urina, serigi, termometre, irigato cantare, bandaje hernie, ciorapi varice, taliometre,manusi chirurgicale si de examinare, sonde, masti, vygonule, truse de perfuzii, hartie medicala pentru ECG, EEG, EMG , spirometrie, geluri, acumulatoare si baterii medical chirurgical, stomatologic, oftalmologic, ORL, etc. ♦ Sticlarie si aparatura de laborator. Sisteme de încalțare, de anvelope sterile (botoșei) pentru sali de operații, spitale , cabinete medicale etc. Materiale consumabile pentru aces pentru masaj complet, începând cu talpile picioarelor și pâna la coloana cervicala; lampi pentru încalzit terase și spații libere în perioade friguroase de toamna, iarn a și primavara; lampi electrice cu LED uri de 5 și 11 W cu ilum puterilor lampilor cu incandescența de 40 și 60 W.
Service: TEMCO ofera activitate de service pe tot teritoriul României.
Va rugam sa va adresati
Dispeceratului National: 0264 599431; 0740 106689; fax: 0264 599432
Reteaua Companiei Române de Tehnica Electronica Medicala Servicii pentru România
Sediu national: 400489 Cluj Napoca, Str. Republicii nr. 65 67
0264 599331; 0745 115989; fax: 0264 596270
www.temco.ro ; [email protected] Birouri: Bucuresti Iasi
021353 Bucuresti, Str. Calusei nr. 69A 700536 Iasi, sos. Pacurari nr. 5/3
tel: 021 2524650; 0745 594854; fax: 021 2524667 tel: 0232 213107; 0744 552454
www.temco.ro ; [email protected] www.temco.ro ; [email protected]
Timisoara Târgu Mures
300392 Timisoara, Calea Bogdanestilor nr. 28 540311 Târgu Mures, Aleea Carpati nr 45
tel: 0256 227360; 0745 636496 tel: 0265 218422; 0744 694224
www.temco.ro , [email protected] www.temco.ro , [email protected] Magazine: Cluj Napoca Alexandria
400014 Cluj Napoca, Str. Samuil Micu nr. 1A 140079 Str. Dunarii nr. 220/50
tel: 0264 591222 tel: 0247 316028, 0744 613878
www.temco.ro , [email protected] www.temco.ro , [email protected] Constanta Craiova Galati
900683 Str. Sarmizegetusa nr 34ª
2 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
200624 Craiova, Str. Tabaci nr. 1 800621 B dul Otelarilor nr. 45/1
tel: 0241 521191, 0740 214292 tel: 0251 531531, 0745 368531 tel: 0236 470615, 0744 744161
[email protected] , [email protected] Policlinica Judeteana [email protected]
3 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
În atentia colaboratorilor!
Adresa noastra de corespondenta:
400489 Cluj Napoca, Str. Republicii nr. 65 67
Tel.: 0264 599331; Fax: 0264 596270
Persoane de contact:
Andreea Catana (0740 117229), Pompiliu Manea (0744 559098), Gheorghe schiopu (0264 599331),
Email: [email protected] ; [email protected] [email protected] ;
Nr. 55 56 ( 1 2/2010 )
REDAC IA sI ADMINISTRA IA
400489 Cluj Napoca, Revista de Economie si Administratie Sanitara Str. Republicii nr. 65 67
Tel: 0264 599331; 0744 115989
Fax: 0264 596270 ______
______
E mail: [email protected] ______
www.temco.ro Dragi prieteni, LA MUL I ANI 2010!
Colectivul redactional, aflat la o Colegiul Redactional întâlnire cu dumneavoastra, va roaga sa primiti bunele noastre ganduri si va Prof. dr. ing. Pompiliu Manea (director), invita la o colaborare rodnica cu revista noastra. Dr. Constantin Bogdan (redactor sef adjunct), Director editorial,
Prof. dr. Luminita Plesca Manea (secretar stiintific), Mirela Bucur (secretar de redactie), Prof. Dr. Ing. Pompiliu Manea Andreea Catana, George Bina, Octavian Olariu, Alina Vanea, Nicu Mihaescu, Adrian Membru de Onoare al Academiei de Stiinte Zah, Tibor Poraczky, Adrian Tolan, Mircea Medicale Puia Colaboreaza:
●Editor:TEMCO – Tehno Electro Medical Luminita Plesca Manea, Radu Munteanu, Mircea V. Company Cluj Napoca Nanulescu, Pompiliu Manea, Radu Ciupa, Ioan Pruncu, Bogdan Manea, Dan Bucur, Dan Rafiroiu, ●Responsabilitatea stiintifica si juridica a Octavian Olariu, Paula Manea, Constantin Mustata, materialelor publicate apartine autorilor Gheorghe schiopu, Ioan Ursu, Mariana Muresan, ● Revista apare trimestrial prin grija Emese Boros, Cornel Valean, Alexandru Stanescu, editoriala si financiara a Companiei Ioana serban, Daniela Iacob, Radu Morar, Dana Pusta, Române de Tehnica Electronica Medicala – D. Moldovan, I. Pasca, Laura Cretu, Mihai Handrea, Cristian Colceriu, Elena Gligor, Andrei Costin, Teofil
Mija, Ionut Popa, Gheorghe Telea, Constantin Bogdan, ● Colaboratorii sunt rugati sa transmita Ioan Barbu, Alex Cetateanu si George Filip Canada, redactiei materialele în format electronic, Calin Caluseru si George Diaconu USA, Horst redactate conform normelor internationale Wedt Germania, Wim Mulder Olanda, Vladimir si ale Academiei Române. Utilizarea Saplacan Franta, Rolandas Minevicius, Tauras Mekas, diacriticelor este obligatorie. Zenona Simaitiene, Asta Lygnugariene, Angele Rudzinskaite (Lituania), Ramunas Kondratas, Eva ● Editie coordonata de prof. dr. ing. Crisan, Cristiana Ciortea, Alexandru Tataru, Cristian Pompiliu Manea si ing. Bogdan Manea Bârsu, Adrian Pluscal, Ioan Ilea
■ Lector: dipl.ing. Gheorghe schiopu
■ Culegere si redactare: Andreea Catana
■ Tehnoredactare: Gheorghe schiopu
■ Coperta: dipl.ing.Virgil Dinu
■ Editura Mediamira
director: prof.dr.ing.Radu Munteanu
■ Tipografia : “Semne”
Director gen. : dipl . ing. stefan Dulu
Bucuresti, str. Barbu Delavrancea, nr. 24,
sector 1, Tel: 0744 357018
ISSN 1220 5796
L AM PIERDUT PE MIHAI HANDREA
Matematicianul nascut la 10.01.1947, în orasul R judetul Mures. Copilaria si a petrecut o în natala, dar si în satele locul de obîrsie al parintilor sai: sef al Spitalului din Reghin si învatator emerit, un mare român, cu notabile la dezvoltarea românis Transilvania, descendent din Maiorestilor, cel care împreuna c sociolog Dimitrie Gusti, la realizarea Muzeului Satului din Bucu Iustin Handrea a fost membru Meseriasilor din Reghin, el a înfiintat stiinte Naturale (Pasari împaiate) din
4 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
unde s a petrecut urmatorul episod: cînd Nicolae Iorga, primul ministru al Românie prin Morareni, tinerii satului, împreuna cu învatatorul lor, Iustin Handrea, au înti sosea, obligîndu l sa opreasca masina pentru a i arata muzeul. Iorga a oprit masina muzeul, a fost încîntat si a elogiat realizarea, iar faptul a ramas înscris în istor
Atît Reghinul, aflat la confluenta Muresului cu Gurghiul, cît si cele doua sate (M Maioresti) situate pe cursul superior al Muresului, cel mai frumos si mai cîntat rîu apartin unei zone cu relief extrem de diferit, cu oameni harnici, gospodari, vrednic actiunile lor.
Copilul Mihai a admirat, cu siguranta, frmusetea peisajului, începînd de la cursu Muresului pîna n vîrful muntelui „Scaunul Domnului” ce se ridica falnic deasupra loc locul unde a poposit în 1866 Mihai Eminescu , în drum spre Blaj, gazduit de ta Ceontea, intrat si el în nemurire datorita acestei ospitalitati, locul de obîrsie al mar Vasile Netea, apoi satul Pietris, unde a vazut lumina zilei Pavel Tornea, Nicoara, iar mai jos Morareni cu vestitul taraf al lui Victor Radu, România.
Frumusetea acestei zone l a atras si pe Ion Vlasiu sculptor, pictor si scriito ultima parte a vietii s a stabilit la Bistra Muresului (fosta Deda Bistra). Toate ac graiul si portul locuitorilor zonei au exercitat, fara îndoiala, o influenta extrem asupra copilului, a carui curiozitate excesiva prevestea pasiunea de mai tîrziu cu c bun sfîrsit actiunile pe care le a întreprins.
scoala primara si liceul le a urmat la Reghin unde umbra lui Reghinului si faima lui Augustin Maior, autorul telefoniei multiple, erau înca sufici pentru a aprinde imaginatia tînarului studios. Ecourile unei vieti discrete, ordonat ale sasilor care au trait în oras, la care se adauga sprijinul si exemplul parintilo stimulat la studiu aprofundat si la cunoasterea lumii înconjuratoare, au transformat altadata în adolescentul, în tînarul pasionat de cea mai exacta stiinta:
Prof. Pompiliu Manea îsi aminteste, cu emotie, ca în 1958, exmatriculat Normala de la Cîmpulung Muscel, ajuns tehnician de radiologie la Spitalul din Reghin , a meditat la matematica, pe copiii contabilei sef Mihai Handrea si al directorului terminau gimnaziul si treceau în cursul superior al liceului. Ambii, elevi premianti si la fel de buni. Rezultatul a fost ca Mihai Handrea a iesit un mare matematician, mare, dar ca medic ginecolog Cu bagajul de cunostinte acumulat în liceu se înscrie la concursul de admitere la Facultatea de Matematica a Universitatii Babes Bolyai din Cluj, pe care l trece c încheie cu rezulltate foarte bune studiile universitare, primind repartitie în Cluj, la Institutul de Tehnica de Calcul, avîndu l conducator pe prof.dr.Marius Hanganut. fructuoasa, în domeniul cu cele mai mari exigente profesionale, cel al sistemelor tehnice de calcul automat al datelor.
Tot în anul 1969 se casatoteste cu studenta de la Conservatorul din Cluj Napoca: Mar iana Rodica Ioja, violonista. Din familia astfel închegata, au rezultat doua fete: M se bucura din plin de viata, de copii, de succesele lor, de perspectiva minunata ce li se deschidea.
În anul 2004, Mihai este supus unei încercari de viata imens de dure. La 01.04.2004, dupa o grea si atroce suferinta, îsi pierde sotia, dupa peste 30 de ani de viata co si a recapatat cu greu echilibrul. Mai întîi cu cele doua fete ale sale: Ioana si Mi haela, apoi cu cei doi nepotei: Diana Maria si Tudor Mihai, zamisliti de perechea Io pe care i a supravegheat cu îngaduinta proverbiala de bunic, cu bunatate, cu înteleg ere si cu dragoste nemarginita. Asupra lor si a varsta întregul supraplin sufletesc, reciproca.
În activitatea profesionala la Institutul de Tehnica de Calcul din Cluj, la Grupul s colar Sanitar Cluj, clasele de tehnicieni de aparatura medicala, unde a predat ca pr facea meditatie cu elevii, ce aspirau la inginerie, a dovedit o veritabila vocatie d e pedagog, confirmata de procentajul maxim de reusite la examene ale acestora. Dintr i au fost elevi sau pe care i a meditat la matematica amintim: ing.Bogdan Manea, ing. stefan Radoi, ec.Mirela Manea Bucur si multi altii, cu totii îi poarta o vie recun ostinta..
În tot ce întreprindea manifesta o devotiune extraordinara, Era extrem de meticulos, foarte analitic în aplicatiile de calcul automat, dispus la travaliu nelimitat, în de o rigurozitate absoluta, care vizau efectele cele mai complexe, mai complete si mai eficiente ale acestora.
Cu cîtiva ani în urma, cînd reglementarile, în vigoare, obligau furnizorul de dispozitive medicale sa tina evidenta celor furnizate clientilor si a activitatii de servi ce, am purtat cu el o disc realizarea unei astfel de evidente, numai pentru firmele asociate SC TEMCO SRL Cluj Napoca (SC Medical Leasing SRL si SC Medical Tehnology&Service SRL) pe care a întele extins o imediat la nivelul Ministerului Sanatatii, cu o usurinta uimitoare. El a creat pentru prima data în România un program pe calculator pentru evidenta activitatii medicului de familie si a Casei de Asigurari de Sanatate.
În ultima perioada efectua serviciul de redactare al „Revistei de Economie si Admini stratie Sanitara”, editata de Asociatia Medicala Româna Societatea Româna de Economi Sanitara (SREAS), sustinuta material, integral, de catre SC TEMCO SRL Cluj Napoca.
Grija, competenta, acuratetea si pasiunea cu care efectua lucrarile de redactare impresionau pur si simplu. Mai presus de orice era un altruist, receptiv la orice solicitare, avea rabdarea si empatia necesara ca sa si asculte interlocutorii, într o lume în care, nimeni nu mai care dialogul a disparut cu desavîrsire, monologul infatuat si agresiv tine locul discutiilor civilizate si atente. Îmi staruie în memorie vizita pe care am efectuat o, împreuna cu prof.dr.ing. Pompil iu Manea, la Spitalul de oncologie Sectia de hematologie. Nu mai putea mînca, nici b mai mîncase nimic), era slabit. În salon mai erau doi pacienti în situatii critice, toti fiind bolnavi de leucemie.
Fructele si ce i a mai adus prof. Pompiliu Manea, au ramas la el, fara certitudinea ca le va putea consuma vreodata, dar n a pregetat sa ne povesteasca, cu mult patos, urmatorului numar al revistei pe care se pregatea sa l redacteze: mai frumoos, mai placut, mai atragator.
Am plecat complet ravasiti, din salon, uimiti de vitalitatea discursului sau în cont rast cu starea unui tînar de 25 de ani din Deva, care nu se poate descrie în cuvinte Nu peste mult timp, cu prilejul unei convorbiri telefonice (din 10.09.2009), cu Pompiliu Manea, mi a spus, cu vocea tremurînda, ca se duce la înmormîntarea prietenului nostru com Handrea, pe care l vizitasem recent la spital. S a stins din viata la 08.09.2009, la numai 62 de ani si opt luni, cînd, daca timpul ar fi avut rabdare, ar mai fi avut multe de spus si de facut. Conducerea SC TEMCO SRL Cluj Napoca, salariatii sai, colegii si prietenii, precum si toti cei care l au cunoscut, exprima condoleante famliei, urmasilor sai, întreaga c ireparabila pierdere, precum si regretul profund al disparitiei unui colaborator fidel si devotat activitatii noastre. Dumnezeu sa l odihneasca în pace!
Cluj Napoca, 12 feb. 2010 Biserica Sf.Ilie Pipera Monument Istoric Cap. I Studii si cercetari stiintifice
welcome you to Cluj Na beautiful city located near the river Somesul Mic and c
5 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
of Transylvania, protected by the surrounding hills.
First of all, I wish to present in a few words the life and history of the “Medical Equipment Collection” , a history that goes back more than half a century, when as a young engin part of the Romanian Committee for Downgrading and Classification of Medical Equipment and Medical Instruments. This event occurred during communism, when after the closing of the documentation pr oving destruction and before the handing in of the destroyed material to the “ locations, a group of young workers equipped with heavy hammers with long handles, s tarted smashing and destroying everything, including the smallest parts, for the pur something remained to the much beloved working class of the communist party .
At that moment I realized that we were doing nothing else but values connected to ot her values, that is the men and specialists who had used these instruments for estab for treating the disease and for medical research purposes. I suddenly realized that these devices and instruments were connected to the pioneers of the Romanian medici country and to their heirs, like the professors: Ioan Piuariu Molnar, Nicolae Kretul escu, Carol Davila, Constantin Severeanu, Iuliu Hatieganu, Dimitrie Michail, Dimitri Goia, Victor Papilian, Nicolae Hortolomei, Ioan Pacurariu, Sorin Schiau, Gheorghe Ch isleag, Gheorghe Smitzer, Ioan Barzu, Octav Costachel, Dumitru Dabija, Petre Vancea, many others from all over the country, and from abroad.
This destructive activity went on for years, as it happened in case of all values du ring communism, until 1970, when I met in Cluj Hadrian Daicoviciu, PhD, at that time History Museum, who after finding the solution to this problem empowered me by means of the Decision No. 114 of February 1979 to make all these goods part of the “ Heritage” . Of course, in this respect I was provided with all the necessary legal information as well. I started visiting hospitals all over Romania and during this journey unde equipment service, I managed to register all the medical devices deemed as being par t of the Romanian National Heritage. Of course these devices were registered long be I managed to save a lot of equipment of this type. During my journey I met people who understood the importance of these values, at fir st at my working place, then within the medical personnel working in various hospita greeted me and invited me to search in the attics, basements and in the deposits for obsolete equipment or anywhere else where we could find anything worth saving and c Before 1989 I was not aware of the fact, that in other countries, especially in the non communist ones, there were drugstores passed from fathers to sons. Within these instrument and each apparatus was a memory, a vivid one identified with the ancestor s and therefore carefully kept at a safe place, for the purpose of preventing its de When generations collected these memories passed from fathers to sons, naturally a p lace was found where these collections of professional use of bigger or smaller size However, in my case many years of detailed and hard work had to pass until we manage d to find the legal way for obtaining all the approvals and the money needed for cre of medical equipment, a collection unique in Romania even today. During these years I had many presentations and I organized many temporary exhibitions, such as the fol order: June 1979 Casa Radio (House of Romanian Radio) in Cluj Napoca; 1982 and 198 5 The House of Culture for Students; 1986 1988 – at the Headquarters of the Ambula 1989 – at the Medical Unit in Gilau, soon after 1990 – at the Romanian National Muse um of Transylvania, in the room previously called „Omagiu adus alesului iubit al pop (Homage to the beloved chosen leader of the people Nicolae Ceausescu), two years lat er all the collection was evacuated on stairs and corridors, until seven years befor Cluj, Gheorghe Funar, PhD, provided us with an almost 80 sqm, in the “ Hintz House” , a historical monument, today the headquarters of the “ Valeriu Bologa” Pharmaceutical Collection the former ‘Hintz’ drugstore. Furthermore we were provided with the money necessary for decorating and painting the building. Afterwards we stared transferring the medi at the beginning for depositing purposes, later we started designing the necessary f urniture, thereby complying with the instructions received from my friend Willem Mul University Museum in Utrecht, Holland. The money needed for designing the furniture was provided by the TEMCO Company. I wish to highlight the fact that in 1998 the col the Congress held in Leeds, UK, and classified as universal heritage.
Finally, today we are honored being surrounded by our colleagues and friends coming from Europe, the USA and Russia, and participating at the 9th Workshop of the E.A.M. purpose of convincing Romania to accept this collection.
Today, I would like to thank the guests and friends who have joined us from the vari ous corners of the world and have traveled thousands of miles just to be here and I they have joined us out of respect for me and my country, Romania. When I say this, I think of Ramunas Kondratas who came from Washington D.C., the capital city of the and who is the former manager of the Smithsonian Institute, or of Inger Wikstrom Hau gen, manager of the Medical Science Museum in Goteborg, Sweden, or of Anna Radzyun, Museum for Anthropology and Ethnography ‘Peter the Great’ – Kunstkamera, who joined us from the cultural capital of Russia, St. Petersburg, city of Pervii Petru. Maie T Museum for Medical Sciences of the University in Tartu, came from Estonia, and Taura s Mekas, manager of the Museum for Medical and Pharmaceutical History located in Kau Lithuania. He joined us together with his collaborators Asta Lygnugariene, Angele Rudzinskaite, Vilija Zabarskiene, and Rolandas Minevicius.
Last but not least, I wish to mention Willem Mulder, administrator of the University Museum in Utrecht, president to honor of the event organized today. He has advised the organizing of this collection and who after two days of traveling arrived in Rom ania from Holland, with three days before the opening of the Workshop to see whether although I am sure that there is still much to be done.
Moreover, I wish to mention the fact that he joined us together with his wife, Tiny Mulder, and I am happy to welcome his friends Marie Jose and Jan Hoekstra and his co Witter and Ellen Zijp as well, who will be spending eleven days in Romania for the purpose of getting to know us better.
I also welcome Alexandru Herlea, former secretary of the Romanian Ministry for Europ ean Integration in the Romanian Government within 1996 2000 and teacher of technolog history at the Technical University Belfort Montbeliard, who today conducts a PhD pr ogram having as topic the evolution of medical engineering in Romania, 1859 2009.
I wish to say thank you to all our friends who honor us today with their presence, e xperience and scientific knowledge gathered in the field of medical sciences from al
Furthermore, I wish to thank the Romanian participants as well, who will share their presentations with us. Such Romanian participants are: Dr. Eva Crisan, Alexandru Ta Rafiroiu PhD, Simona alu PhD, Cristian Barsu PhD and the young participants in the PhD program: Mircea Puia and Dr. Adrian Zah. Furthermore, I wish to say thank you to organizing this workshop, as did Roxana Ghindeanu the workshop secretary, George B ina, Octavian, Olariu, Ovidiu Chilat. I also wish to thank to Mr. Tudor Salagean fro Museum of History of Transylvania, to the head of the Department for History Dorin A licu PhD, head of the Restoration Laboratory and to his colleagues Radu Cordos, Sabi and to Radu Crisan PhD, scientific researcher.
We further wish to thank the Ethnographic Museum of Transylvania, lead by Mrs. Simon a Munteanu, who has provided us with this location so that we can be here today in t Room” in which our forefathers Vasile Lucaciu, Ioan Ratiu, Ilie Macelaru, Gheorghe Pop de Basesti, Iuliu Coroianu and many others were sentenced to long years of prison by t Hungarian Authorities because of having signed the “ Memorandum of 1894” , thereby asking rights and freedom for the Romanians living in Transylvania.
Nevertheless, I wish to thank everybody present here today, friends and collaborator s, participating at the opening ceremony and I invite you to join us at the welcomin
PROSCAN este un sistem ce utilizeaza placi fosforice, pentru achizitie de imagini Rx . Sistemul transforma imaginea radiologica, din analog in
Distribuitor autorizat:
Line manager: Radu Nicolau
Mobil: 0744.301.754 A few words from Mr. Willem J. Mulder , general curator and conductor of the workshop from the European Association of Museums of Medical Historical Sciences
Mr Prefect of Cluj Prof. Stamatian. Mr. president of the Romanian Academy Prof Haidu c, ladies and gentlemen, dear friends, I am proud to be here in Cluj Napoca to say a occasion of the opening of the 9th workshop. I like to welcome all delegates from several countries that overcome all struggles t o be here. A special word of welcome I want to address to the vice president of the of Museums of Medical Historical Sciences, Mrs Inger Wikstrom. It is impossible to avoid mentioning the financial crises as a special problem that played a considerable role during the last few months. It is only understandable tha cancel their participation, being not able to raise even the travel expenses. Even the Board of the Association initially denied a subsidy for this event, also due to l ack of money, at last they some and we are grateful for that. Let us hope in the future we will be able to find a more stable solution, financing these meetings. I like to thank our host, Mrs Prof Simona Munteanu, director of the Ethnographic Mus eum for her kindness to let us have the opening ceremony in this splendid atmosphere Pompiliu Manea, the important benefactor and stimulator of this meeting. We also want to thank the TEMCO Company 717g63h for the kind help and hospitality. I also wish to express many thanks to the Medical Faculty and their staff for giving us an opportunity to meet in the various departments. The Cluj Medical and Pharmacy having the opportunity to have a close look at the beautiful collection. I gladly congratulate you for the new additions that have recently been installed. I realize we also owe many thanks to behind curtains who did a tremendous job. And last but not the least a warm thanks to Miss Roxana Ghindeanu who did all local the basic work.
Organizing a meeting is always complicated. Two years ago, when we were in Zagreb, I expressed my worries about the continuation. These worries are not gone yet but the many people gives hope for the future. This time we hope to get to know more on coll ections around radiology, dermatology and ophthalmology. This is a broad field of th impossible for a general curator to be an expert of all these disciplines, there for e we will always need support out of the disciplined selves, such as Clinical staff.
6 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
enough! I am glad we found the necessary expertise in this meeting and I am also sure we will have a good time in Cluj!
7 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
The collection of electro physiotherapy apparatuses in The Museum of the History of Lithuanian Medicine and Ph
The Museum of the History of Lithuanian Medicine and Pharmacy
Beginning of electro physiotherapy in Kaunas: In 1908 The Red Cross Society hospital was founded in Kaunas. In 1910, when the hosp ital subsidies of the local government were largely increased the Hydro electro ther established in it. Dr. Isaac Feinberg as well as the merciful nurse. M.Blinova was working in this depa rtment. According to the annual society report the nurse obtained special education the Hydro electro therapy department abroad.
Red Cross Society Hospital in Kaunas
In 1914 special treatment methods were applied in the Hydro electro therapy Department of the Kaunas Red Cross Society hospital: ga lvanic and sinuous currents, faradisation, co vibrating massages were also used.
In 1920 in the report of Kaunas State Hospital the use of Quartz lamp (Putnag lamp) for treatment was mentioned. 66 patients were treated; totally they had 702 treatment sessions In 1921, 133 patients had 2196 Quartz lamps treatment sessions. Quartz lamps were used as an additional therapy for tuberculosis.
During the interwar period several clinics of Vytautas Magnus University in Kaunas h ad pantostats, multostats and Quartz lamps. In the interwar period apparatuses of th successfully entering Lithuanian market. In the interwar period representatives of well known firms were operating in Kaunas.
Apparatusses of electro physiotherapy in the collection of The Museum of the History of Lithuanian Medicine and Pharmacy
QUARTZ LAMP, SOLUX ORIGINAL, Quartzlampen Gesellschaft m.b.H.Hanau, Nr.23661
The lamp has an original “Solux” bulb. The shade of the lamp was cleaned from scurf and renewed. The lamp was received from Zigmas Jackevičius. His wife, doctor Jackevičiene,
8 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
ambulatory lamp in Babtai (little town near Kaunas). The lamp was produced in the 1930s.
QUARTZ LAMP, Künstliche Höhen –Sonne, Original Hanau, Quartzlampen Gesellschaft m.b.H. Hanau, Nr. 65034
The state of the lamp remained, however the bulb itself did not survive. The shade o f the lamp was cleaned from scurf and renewed. The lamp is a gift of Rimantas Visock In 1934 Feliksas Visockas, the teacher from Kupiškis (North Lithuania) bought that l amp to treat his son for tuberculosis. Other family members took the chance to use a
PORTABLE QUARTZ LAMP “Dr.Ing.F.Müller“, Quartzlampenfabrik, Essen, Type W4, Nr. 1662
The lamp remained in perfect condition. The original mercury bulb as heating element consisted in it. The lamp was bought from Mrs. I.Tumeniene in 2007. It was used by for his needs near 1931. PANTOSTAT
In 1997 the Pantostat was received by the Museum from Kaunas Skin and Venereal Diseases Clinic. In 1922 1940 t he Kaunas Skin and Venereal Diseases Clinic was under resou pantostat was the only apparatus in inventory register (with add ones for endoscopy and ear drumhead massage).
MULTOSTAT, ERDSCLUSSFREI, Nr. 6240
In 1988 multostat was received from relatives of doctor J.Alekna. It was used by doc tor J.Alekna (1873 1952), an interwar period otholaryngologist. It has 5 handles w Endoscopie, Galvanisat.,Sin.Farad., Kaustik, Motor.
Apparatus is in perfect condition. It was used by Brone Štraupaite (1904 1963), a trained nurse. She worked in Kaunas Red Cross Hospital in 1943. There is no data for what it could be used.
The state of apparatus is satisfactory.
9 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
The warranty list was found inside the box: „Garantieschein zum Vio apparat Nr. 26108“, and dated on 24. 6. 27. It has 5 heads. The apparatuss was bought by Museum from antique shop. There is no data for what it was used.
APPARATUS „UCO STANDARD”
APPARATUS „VIO“, Nr. 26114
“ULTRA SAN 16”, D.R.G.M. (Deutsches Reich Gebrauchsmuster
(German Reich Registered Design)
Nr. 72671
It was given as a present to the museum by Mr. Petras Deltuva in 2006. The state of the apparatus is satisfactory. The warranty li st refers that it was bought in 1927. The cartoon case of apparatus is labeled (In German language): ULTRAFIX, Antiseptische bestrahlu ngskappen für die Hochfrequenz behandlung D.R.P. ang. D.R.G.M. It has 16 heads.
There is also package with numbered caps for different heads inside the case. Accord ing the numbers of the caps particular treatments and diseases are mentioned. For ex Schönheitspflege, ganz zarte Massage.
Nr. 2, 3 für Rheumatismus, Neuralgine, Gicht etc.
Nr. 4, 5 – Hexenschuss, Ischias.
APPARATUS „ULTRA – SAN 25“, D.R.G.M. (Deutsches Reich Gebrauchsmuster (German Reich Registered Design) Nr.80878
Apparatus is in perfect condition. It has 25 heads. The apparatus belonged to doctor S. Rotstadt, Polish physician, the refugee from Nazis, when he stayed in Kaunas
The state apparatus is satisfactory. It has 5 heads. It was bought by museum from antique shop. There is no further information about it.
“ULTRASTAT 5“
CONCLUSIONS
10 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
We have sufficiently documented Quartz lamps, pantostat and multostat.
We are able to document satisfactorily “ULTRA – SAN” apparatuses. We still need more data about: „UCO STANDARD”
„VIO“ “ULTRASTAT 5“
APARATE DE OPTICA MEDICALA
MASINA DE GAURIT LENTILE MASINA AUTOMATA DE SLEFUIT LENTILE 400489 CLUJ-NAPOCA, Str. Republicii nr. 65-67; Tel.: +40 - (0)264 - 599 331; Fax: +40 - (0)264 - 596 270021353 BUCUREsTI, Str. Calusei nr. 69A, Tel: +40-(0)21 252 4650; Line manager:ing. Adrian Pluscal www.temco.ro, e-mail : [email protected]; Mobil :+40-(0)745-106869
A short history of dermatology and professors of dermatology in Cluj – Napoca (1775 – 1987)
University of Medicine “I.Hațieganu” Cluj – N
The beginning
1775: Medical and surgical College –Klausenburg (under the patronage of Piarist religious order);
1784: it becomes Academic College preparing surgeons and gynecologists (head of surg ery was Ferencz Nyulas); from 1793 is preparing ophthalmologists too under the sup Molnar Piuariu (Romanian);
1817: the Academic College becomes Medico surgical Institute until 1872.
The first University in Klausenburg
1872: is established the “Franz Joseph University” with a Faculty of medicine, the t eaching language being the Hungarian and preparing specialists in almost all special Dermatology: the first professor was Eduard Geber, coming from Vienna, where he stud ied with Ferdinand Hebra.He was the head of Clinic of dermatology and venereology un The second professor – TAMAS MARSCHALKO
Prof.dr. Tamas Marschalko (1862 – 1915) Head of Clinic of dermatology and venereol ogy between 1897 and 1915. At that time the Clinic had 110 beds – a big one. The mai prof. Marschalko was the dermatopathology. One of his assistants was the future professor Coriolan Tataru, the fourth. The third professor – VERESS FERENCZ
The third professor: Ferencz Veress, between 1915 and 1919 He was actually born in Bucharest and studied there, which means at that time he belonged to a different co Kingdom of Romania, and was requested to teach in Klausenburg (Cluj), in the old Aus tro Hungarian empire because he was Hungarian like nationality (between 1872 – 1919, teaching in Klausenburg was the Hungarian).
A great historical moment
Transylvania became a part of the Romanian Kingdom after the First World War. After the First World War, the majority of population from Transylvania became Romanian, b revolution; this area of the Austro Hungarian Empire was unified with the Kingdom of Romania. The old “Franz Joseph University” of Klausenburg became the new “King Ferdinand the First University”, Romanian became the official language and the former Hungarian pr by Romanian ones. The majority of old Hungarian professors left Romania and they set tled in Hungary. At Szeged city, and in Szeged a new faculty of medicine was born. P Romania.
The fourth professor – CORIOLAN TĂTARU
The fourth professor and head of dermatological clinic in Klausenburg (now Cluj) bec ame the almost young junior lecturer of prof. Marschalko, dr. Corio (1889 – 1957), who gradually won the academic titles of senior lecturer in 1920 and full professor in 1923. Prof. dr. Coriolan Tataru ( short biography ) 1889 1957
• 1913: graduated the Faculty of Medicine from Clu;j
• 1913: assistant of prof. Marschalko at Dermatology Dept. and after some years junior lecturer;
• 1920: senior lecturer;
• 1920 1923: stages of dermatological practice in Vienna, Paris and London;
• 1923: full professor and head of Dermatological Clinic from Cluj until his death in 1957;
• Main arias of activity: syphilis (in collaboration with prof. Marschalko: studies ab out the glycogen in the skin and the role of arsenic in the treatment of syphilis) a dermatoses and allergies of the skin;
• Initiator of the collection of wax moulages in different dermatoses , named today “Dermatological Museal Collection prof. Coriolan Tataru”;
• This collection was perhaps the latest realized in Europe, between 1928 – 1936, by dr. Richard Hoffman ( assistant of prof. Tataru ) and moulageur Kinle.
11 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Dr. HOFFMAN (1899 ?) – Short biography
• Born : probably 1899;
• Graduated the Faculty of Medicine (University “King Ferdinand” from Cluj) in 1923;
• Junior assistant between 1924 – 1935 and senior assistant between 1935 – 1936 at Fac ulty of Medicine, Department of dermatology and venereology, th department being prof.dr.Coriolan Tataru;
• Gifted with great artistic talent (successful painter), he combined the scientific knowledge of dermatoses with his artistic skills and he created between 19 wax moulages of different dermatoses;
• In this work he was pushed up and sustained by prof. Coriolan Tataru and he was helped by moulageur R.Kinle (no other information about the last one);
• During 12 years he created all the pieces from the collection named today “The Museal Collection prof. Coriolan Tataru“;
• In 1936 he left Cluj and moved to the Faculty of Pharmacy from Bucharest, working li ke senior assistant in the department of Analytic Chemistry ( head prof. dr. Nicolae and after that he became medical official for a pharmaceutical company in Bucharest;
• We did not find any data about dr. Hoffman after the year 1941;
• We thank for this data about dr. Hofmann’s biography to prof.dr. Samuel Izsak – from the Department of History of Medicine of the University of Medicine from Cluj.
The Clinic of Dermatology and Venerealogy from Cluj
Secondary malignant syphilis Late congenital syphilis (gomma)
(in the present associated with HIV/ AIDS)
Madura’s foot (micetoma) Genodermatoses Mibelli’s porokeratosis
The moulages with cases of syphilis were presented in Budapest in 1935 with the occa sion of the 9th European Congress of Dermato – Venerealogy ant they won the gold med
12 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Prof.dr. ALEXANDRU OPRIȘ
• Head of the Clinc and Department of Dermatology and Venerealogy for just one year ( 1957 – 1958 ) after prof.dr. C.Tataru;
• He died suddenly in 1958 at the age of 48;
• Heads of the Clinic and Department were first assistant professor ( conferențiar ) dr.Iuliu Capușan between 1958 – 1962 ; in 1962 the former assistant prof.dr.Petre Țârlea Cluj from Timișoara, like full professor and rule the discipline of Dermatology until 1969; once retired, dr. Iuliu Capușan b ecame full professor and again the head of discipline betwe 1987. Prof.dr. PETRE ÂRLEA (1901 1975)
• Born: 1901 (Alba Iulia);
• Graduated: Faculty of Medicine Cluj in 1925 (prof.C.Tataru retained him as junior assistant at Dermatology);
• Special training courses in Vienna 1928 and Budapest 1929;
• Senior assistant: 1930;
• Junior lecturer: 1936;
• Senior lecturer (conferențiar): 1949;
• Moved to Timișoara in 1952 like head of Dermatological Clinic; he becomes full professor and dean of the Faculty of Medicine from Timișoara;
• He comes back in Cluj in1962 and rules the Clinic and Department of Dermatology until 1969, when he is retired;
• Congresses: 1935 – Budapest, 1960 – Prague, 1961 – Gdańsk, and in 1965 – again Budapest;
• Published over 200 scientific studies;
• Main arias of activity: professional dermatoses, antisyphilitic treatments, skin tum ors, modifications of capillaries in different dermatoses, psoriasis and eczemas.
Prof.dr. IULIU CĂPUȘAN (1918 – 1991)
• Born: 1918 in Cluj;
• Faculty of Medicine in Cluj 1936 – 1940, Sibiu 1940 – 1943 (between 1940 and 1945 the University of Cluj was forced to move in Sibiu because of World War II);
• 1943 1947: medical practice like hygienist;
• Prof. C.Tataru retained him as junior assistant in the Clinic of Dermatology in 1947 and senior assistant from 1949;
• Junior lecturer: 1957;
• Senior lecturer: 1962;
• Professor: 1968;
• Travels for training and documentation: 1957 – U.S.A.; 1966 – Hungary; 1967 – England
• 1954: was sent to North Korea as a visiting professor during the war between the two Korean states;
• 1967: elected for his prestigious scientific activity member of the Romanian Academy of Medical Sciences (before he became a professor);
• 1962 – 1965: Dean of the Faculty of Medicine;
• 1965 – 1967: Prorector of the University of Medicine;
• Member in the Advisory Board of “Excerpta Medica”! (edited in Allous diseases PhD in Dermatitis Duhring Broq ), after that pemphigus and pemphigoid Lever mycology: living yeasts from more than 1500 years in archeological sites (so called “ archeo medicine“) the pathology of connective tissue ( lupus erithematosus (porphyria cutanea tarda );
• He gave to the dermatology training and practice in Cluj an important orientation: to be integrated with all medical specialties, inter nal medicine in the first place;
• To asses the relationships between skin diseases and internal diseases was the main goal for prof. I.Capușan.
CONCLUSIONS
• We wanted to honor the memory and the activity of our professors of dermatology;
• We believe history could also help us understand better how dermatology was develope d in our country and to understand better the present in the lights of the past;
• I think the most important legacy of the past is day to day work applied to the rece nt scientific advances in our practice and continuously developing the relationships and all the other medical specialties.
13 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
LANDMARKS IN THE HISTORY OF CLUJ’S MEDICINE THE HISTORY OF THE FACULTY OF MEDICINE IN CLUJ DURING THE INTERWAR PERIOD
Ph.D.Assoc. Prof. History o
“Iuliu Hatieganu” University of Medicine and Pharm
The School of Medicine and Pharmacy in Cluj has an extensive history which must be s tudied with impartiality and in detail. With this objective, the focus of this prese of the Romanian Faculty of Medicine during its first two decades of activity. The period starts in 1919, when the Faculty of Medicine, part of the Romanian Univer sity in Cluj, was created and ends in 1940, when all the faculties of the «King Ferd local authorities and a large number of the general population were obliged to seek refuge.
A general view of the Clinics (Cluj, 1919)
The Ruling Council officially empowered Onisifor Ghibu – as representative of the Department of Instruction – to take over the «Franz Joseph» University for the Romanian autho occurred on May 12, 1919.
First of all a committee of famous scientists and scholars was formed – known as the «University Commission» – in order to reorganize the University of Cluj and to sele staff. Its chairman was Prof. Sextil Pușcariu. The members of the Medical Section of this Committee were Prof. Gheorghe Marinescu and Prof. Ernest Juvara – from the Fac Bucharest, Prof. Mihail Manicatide – from the Faculty of Medicine in Jassy, and two physicians from Transylvania – Iuliu Hațieganu, assistant at the Internal (Medical) General Secretary for health and medical assistance at the Department of Social Affairs of the Ruling Council.
The Central Pavilion of the Clinics in Cluj The Main Building of the Cluj University
(1919) (1919)
The University Commission (1919)
The Departments and Their First Directors in 1919 1920
1. Anatomy – Victor Papilian (associate professor) 2. Histology & Embriology – Ion Scriban (associate professor at the Cluj Faculty of Science), then Ioan Dragoiu
3. Physiology – Ioan Nitescu (associate professor)
Victor Papilian Ioan Nitescu
The Anatomical Pavilion
14 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
4. Pathology – Victor Babes (professor at the Bucharest Faculty of Medicine), followed by Titu Vasiliu (associate professor) 5. Experimental Pathology – Constantin Levaditi (professor), then Mihail Botez
6. Hygiene & Social Hygiene – Iuliu Moldovan (professor)
Constantin Levaditi Victor Babes Iuliu Moldovan Titu Vasiliu
7. Internal Clinic – Iuliu Hatieganu (professor)
8. Surgical Clinic – Iacob Iacobovici (professor) 9. Neurological Clinic – Ion Minea (professor)
10. Psychiatric Clinic – Constantin Urechea (professor)
Iuliu Hatieganu Iacob Iacobovici
The Surgical Clinic
Constantin Urechea Ion Minea
A Pavilion of the Neurological Clinic
11. Gynecology – Cristea Grigoriu (associate professor) 12. Dermatology and Venerealogy – supplied by Stefan Gh. Nicolau (professor), then Coriolan Tataru (associate professor)
13. Paediatrics – Titu Gane (associate professor) 14. Ophthalmology – Dumitru Michail (associate professor)
15 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Titu Gane Mihail Botez Stefan Gh. Nicolau
Cristea Grigoriu Dumitru Michail Coriolan Tataru
15. Pharmacology – without professor, then Gheorghe Martinescu 16. Forensic Medicine – supplied by Nicolae Minovici (associate professor at the Bucharest Faculty of Medicine)
17. Biochemistry without professor, then Pierre Thomas 18. Dentistry – Gheorghe Bilascu (associate professor) 19. Ortho rhino laryngology – Ion Metianu (associate professor), then Ion Predescu Rion
20. Radiology – Dumitru Negru (associate professor)
Ion Predescu Rion Ioan Dragoiu Gheorghe Bilascu Dimitrie Negru
The Building of Physiology and Radiology
Emil Racovita Nicolae Minovici
In 1920 the Pharmaceutical Institute for teaching students of pharmacy was created in Cluj. It was part of the Faculty of Medicine. The organization of pharmaceutical studies was special regulation, elaborated in 1919, which established two stages of learning. Th e first part required one year of practice in pharmacy. The next stage consisted of the Faculty of Science, and a further two years at the Faculty of Medicine. On February 13, 1920 Profess or Gh. P. Pamfil was elected director of the Pharmaceutical Institute and in the me became director of the Pharmacy of Clinics.
Alexandru Borza Gheorghe Pamfil Gheorghe Martinescu Stefan Secãreanu
16 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
The Neurological Clinic (1920)
To enhance the professional level of students, the Romanian Faculty in Cluj organized summ er school courses. In 1920 some great professors taught, including Thoma Ionesc Gerota, Ernest Juvara, Dumitru Manolescu, Ion Nanu Muscel, Daniel Danielopolu, Alexandru Obregia, Mihail Manicatide, Gheorghe Marinescu and Nicolae Gh. Leon.
Iacob Iacobovici Ioan Goia Gheorghe Bilascu Victor Papilian
Even in the financial crisis, some important improvements took place at the Faculty of Medicine in Cluj. In 1930 the Course of medical semiology was transformed into a the first one in Romania. The director was Prof. I. Goia. In 1931 the Institute of Balneology and Physiotherapy, directed by Associate profess or M. Sturza, was created. In 1933 the Section of Urology was separated from the Cli became the Clinic of Urinary Disease directed by E. Țeposu. In 1938 the infecto cont agious course – part of the first Medical Clinic – became the Infecto contagious Dep chief. In 1927 the Anti tubercular Dispensary for students led by L. Daniello was created and in 1929/30 the Anti venereal Dispensary directed by C. Tataru.
In 1938 the infecto contagious course – part of the first Medical Clinic – became th e Infecto contagious Department with I. Gavrila as its chief. In 1927 the Anti tuber students led by L. Daniello was created and in 1929/30 the Anti venereal Dispensary directed by C. Tataru.
“Pasteur Institute” in Cluj (1920)
Franco Romanian co operation proved very beneficial for the Faculty of Medicine in C luj. Jules Guiart created the first Romanian Institute for the History of Medicine, organized the Institute of Biochemistry of the Faculty of Medicine. René Jeannel – t he adjunct of Professor Emil Racovița – at the direction of the Institute of Speolog Biology for medical students until 1930.
The “Golden Generation” of professors at the Cluj Faculty of Medicine (1919 – 1934)
Iuliu Hatieganu Iacob Iacobovici
Gheorghe Bilascu Ioan Dragoiu
Iuliu Moldovan Victor Papilian Titu Vasiliu Nicolae Minovici
Ion Minea Constantin Urechea Dumitru Michail Jules Guiart Titu Gane Vitold Baroni
Dimitrie Negru Ion Predescu Rion Cristea Grigoriu Ioan Nitescu
Coriolan Tataru Mihail Botez Gheorghe Pamfil Gheorghe Martinescu
The “Golden Generation” of the Cluj Faculty of Medicine (1922)
The second generation of professors Associate Professors
Marius Sturza stefan Secareanu Constantin C. Velluda
17 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Vitold Baroni Alexandru Pop Ion Gavrila
Emil eposu Gheorghe Popoviciu Leon Daniello Ioan Goia Gheorghe Buzoianu Rubin Popa Ioan Aleman Ion Manta Traian Popoviciu
Valeriu L. Bologa Grigore Benetato Cornel Crisan
Valeriu Bologa Emil Țeposu Alexandru Pop Aurel Moga
Ion Aleman Marius Sturza Leon Daniello Ioan Goia
Rubin Popa Constantin Velluda Cornel Crisan Traian Popovici
Their activities were very complex, including many scientific and didactic achievements of incontestable value. For example, for the first time in Romania the following treat published: the treatise of Semiology and Pathology edited by Hatieganu and Goia; the treatise of Anatomy written by Papilian; the treatise of Drugs analyze elaborated b books were re edited many times in the subsequent four decades and became landmarks for all medical faculties in Romania.
Valeriu Lucian Bologa the Founder of Old Medical Books Collection in Cluj
n In 1911 Bologa became student at the Faculty of Science in Leipzig.
n The next year he moved to Jena, where he continued to study biology. At the same tim e he became student at the Faculty of Medicine in Jena. In 1914 he graduated in Scie
n He participated at First World War as military physician on the Italian front and – later on – in the Romanian Army. In that time he continued medicine in Jena and Inns
n After the end of the war, V. Bologa came back to Romania (1919) and continued to stu dy medicine at the Romanian Faculty of Medicine, which was part of the University of
n Professor Iuliu Hatieganu (1885 – 1959) the dean of the Faculty – had the initiative to create the Institute (Chair) of History of Medicine in 1919/1920, the first one
Because there was no young Romanian specialist in this field, the Professorial Counc il invited the French professor of parasitology and history of medicine, Jules Guiar the Institute of History of Medicine. The idea of inviting Guiart as professor of history of medicine in Cluj belonged to Professor Emil Racovita (1868 1947) – the famous biologist and explorer.
At that time Racovita was the director of the Museum of Speology of the Faculty of Sciences in Cluj – the first museum of this type in the world.
18 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Emil Racovita recommended to Bologa to join the Institute of History of Medicine. So , Bologa was appointed in 1921 assistant professor at the Institute of History of Me At that time Guiart could not end his activities at the Faculty of Medicine and Phar macy of Lyon. He came to Cluj only in 1921. He started the book collection of the In Medicine by giving French books published in the XIX century.
Jules Guiart
In 1923 Valeriu Bologa became Ph. D. and began to collect old medical pharmaceutical publica tions with historical value. Until 1928 the collection included rare medical books e The most important help was given by the Minister of Health – Professor Ioan Lupas ( 1880 1967). The majority of books belonged to the ophthalmologist and historian of Crainiceanu.
Jules Guiart and Valeriu L. Bologa created a special series of medico historical studies entitled “The Medico Historical Lib rary” in 1926. Until 1945, when this project was stopped, t published 14 volumes. The subjects were:
n the beginning of scientific medicine in Romania
n the history of medicine in Transylvania
n rural hygiene in the past of Romania
n the French medical mission in Romania between 1916 – 1918
n the help of the Romanian people from Transylvania for the wounded people during 1877 –1878
n St. Cosma and St. Damian
n the medicine during the Pharaohs etc.
Jules Guiart finished his academic activity in Romania in 1930. The University of Cluj offered him the title of honorific professor. The Romanian Academy elected him correspondent member. The Romanian Academy of Medicine elected him honorary member.
In 1930 V. Bologa became the Director of the History of Medicine Institute. In the same year the collection of books had 8000 titles. During the Second World War – between 1940 and 1945 – the Department and the book co llection were moved in Sibiu, where the Faculty was in refuge. In this period Rudolf Director of the Brukenthal Library in Sibiu helped Bologa obtain old medical books.
During the Second World War – between 1940 and 1945 – the Department and the book collection were moved in Sibiu, where the Faculty was in refuge. In this period Rudolf S Director of the Brukenthal Library in Sibiu helped Bologa to obtain old medical books. The Faculty returned in Cluj in 1945. After 1948 different hospitals of Transylvania and also many clinics and departments of the Faculty of Medicine transferred their old medical and pharmaceutical books t Medicine. The collection was developed by the acquisition of rare books from the sec ond hand bookshops and also by donations. After two years V. Bologa organized the ex Romanian Medicine at the Library of the University in Cluj. He presented old books, reviews, photos and engraves. In 1937 V. Bologa became professor.
Bologa organized the collection in six categories:
• old medical reviews, old reviews of history of medicine and related sciences such as history of pharmacy, of biology, of chemistry and biochemistry, of physics etc.
19 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
• old medical books (1525 1830)
• “Transilvanica” – works in Romanian, German and Hungarian languages edited in Transylvania
• old Romanian medical books (1793 1869)
• books of the most important Greeks and Roman physicians of the Antiquity
• new medical books. The complex work of organization was realized by Professor Valeriu Bologa, his assistant Samuel Iszak and two librarians Maria Maior and Hortensia Sasca.
It is interesting to give some examples of old books from the Collection of the History of Medicine Institute:
o Petrus Hispanus (1226 1277) – Thesaurus pauperum (1525)
o Leonhard Fuchs (1501 1566) – De medendis singularum humani corporis partium a summon capite ad imos usque pedes p assionibus ac febribus Liber Quatour
o Henricus Cornelius Agrippa (1486 1553) – De incertitudine et vanitate scientiarum (1544, Antwerpen)
o Johannes Antonides van der Linden (1609 1664) – Magni Hippocratis coi Opera Omnia (1665, Leyda)
Adam Chenot (1721 1789) – Tractatus de Peste (1766, Vindobone)
o Prudent Hevin (1715 1789) – Cours de Pathologie et de Thérapeutique chirurgicales (1785, Paris)
o Papai Pariz Ferencz (1649 1716) – Pax Corporis (1690, Cluj), “Editio princeps”
o Stefan Vasile Episcopesco (1777 1850) – Practica doctorului de casa (The activity of the family’s physician) (1846, Bucuresti)
Bologa retired in 1962, but he continued his scientific activity as consultant profe ssor. He was the editor of the first Romanian textbook of History of Medicine. This His most important achievement was to direct the treatise “History of Universal Medicine”, edited in 1970.
In 1972 – the next year after Bologa’s death – was published the complete treatise “History of the Romanian Medicine”, a prem ière in the Romanian scientific literature.
20 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
ELECTROTHERAPY DEVICES
1. Multostat and Pantostat apparatus
The equipment type Multostat and Pantostat is apparatus which uses electric current for therapeutic purposes. Because the firs t devices were functioning only with batteries, it pr physicians only the possibilities of galvanization and faradization. Given the fact that the electric current was already wide available, it was also possible to use it for many medical labors. It is the right place here to mention the electric engine of ¼ HP, with rotary motion used for massage devices, surgery, instrument sharpening and so on.
The Multostat is a multipurpose device without ground protection. It has several fields of uses:
Galvanization only till 500 mA Faradization only
Galvanization and faradization General and orthopedic surgery Endoscopy and cauterization
Vibrating and pneumatic massage Instruments sharpening
There is also a Multostat used in neurology which is not equipped with endoscopy and cauterization options, b ut instead it has a switch with 2 triggers f shocks. The Pulsator is a 1/6 HP electric engine, build to command the hand piece for vibrating massage. It can be used also to put in motion additional devices.
Pantostat, Siemens Reiniger Veifa, SN R 121/2645, with electric engine, SN 244513, 220 V/1, 25 A, 93/5 W, ¼ CP, 50 Hz, 3000 spins/min.
It is a device with 5 functions: Cauterization
Endoscopy Galvanization Faradization
Vibrating massage
You can set the voltage by linear electric resistors until 12 degrees of amplifications.
It has also a polarity inverter for faradizations and galvanization, a regulator and a miliampermeter, SN 3301940, with three scales of 5, 50 and 500 mA. It i on a 4 wheels trolley for transport reasons. It functioned in the Balneophysiotherap eutic Clinic during prof.dr Marius Sturza and then dr.Eugen Morariu, dr. Auxe Muresan and dr. Constantin Craciun , from the Central Clinic Hospital Cluj.
The Variostat Erdschlussfrei made by Koch&Sterzel , Dresden, SN 34205, 220V, 50 Hz and 2A, with el ectric engine(SN 2521), 220 V, 50 Hz, 1//4 CP spins/min.
It is a device with 5 functions:
Vibrating massage
Cauterization
Endoscopy Galvanization
Faradization
The last 4 procedures can be set by resistors from 1 to 10.
The miliampermeter, SN 428330, has three scales of 5, 50 and 500 mA.
On the command panel we find: On/off switches
The electric sources for galvanic and faradic currents
The regulators for galvanic and faradic currents.
It is mounted on a 4 wheels trolley for transport reasons. Manufactured after 1905 and donated by the Balneophysiotherapeutic Clinic from Cluj.
2. VERA apparatus family
Vera
Those devices are special build to function with AC current and be wisely used where there is no need for an electric engine and a galvanization current no powerful tha AC current from the electric network is transformed into DC current, which is set by using a potentiometer to obtain the best result. The device is mounted into a white transportation. The frontal marble desk contains the main switch, the round nosed cl amps, a selector switch for changing the polarity of the galvanic current, a button current. This one also has the function to interrupt the current, meaning that the o perator has to increase the current beginning from 0 value. The upper desk contains the by pass switch.
Vera Duplex has the same characteristics as Vera, but also an additional current breaker for the faradic current. The same pair of ele ctrodes is used for both types of current, possibility to use separately or simultaneous galvanic and faradic currents. Those devices are cheaper than those from the Multistat family, due to the lack of the electric engine.
The construction of the Vera Universal device is similar to the other two, but at a bigger scale because the main board ha s on it the buttons and connections for endoscopy and ca by galvanic current. Vera Universal made by Sanitas, Elektrizitats Gesellschaft ,Berlin, seria 7345; 220 V, 50 Hz, 200 W.
It is a device with 4 functions:
Cauterization Endoscopy Galvanization
Faradization It has a polarity inverter and a pulse regulator for the waves.It functioned at Clinic nr. 1, Physiotherapy Department, Cluj Napoca.
21 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Radiostat, SN 13753 used for physiotherapy with high frequency currents. It features 5 glass electrodes and protection against radio jamming. The device was functioning with high frequency currents under the appearance of disruptive discharge of sparks, d’Arsonval type.
The diathermy equipment with spark gaps
The diathermy equipment is producing high frequency currents by using spark gaps and oscillation circuit. The high frequency currents from the human physiology point of studied by the French physicist Arsene d’Arsonval. He noticed that the high frequency currents have quite different properties in addition of other types of e lectric currents, meaning tha measure any influence to sensitive and motor nerves, but they generate the heating of the tissues. This phenomenon has been named as diathermy.
If the quantity of the generated heat in the tissue is too big, it can produce the tissue’s coagulation thus the procedure is called electric coagulation. Heirinch Hertz was the one to discover in 1887 the property of an oscillation circuit to generate oscillations into a neighborhood circuit. This is the induction phenomenon, and the pa 2 circuits is called magnetic coupling. The oscillations from the secondary circuit are reaching its maximum when their period is the same as the primary circuit. The resonance is a phenomenon which occurred when the primary and the secondary circuit have the same capacitance and inductivity, the sum of oscillations leading to the b high frequency current.
In order to transform and use the high frequency current for therapeutic purposes, a lot of pieces for transformation, connections and adjustment were required. All tho in a single box with the goal to have a small and ergonomic equipment.
The diathermy equipment with spark gaps,
for cutting and cauterization, produced by Siemens Reiniger Veifa, SN 051/1145. The device is mounted on 4 wheels trolley and has 2 working stations. On the front d esk (upper right side) we found the On/Off switch. Laterally, on the and left side there is the connections for the high frequency currents. On the lower right side and left side we found knobs with 10 steps for adjusting the inten currents for cutting and cauterization. In the middle there is an ammeter (type RGCD , SN 112498) which shows the intensity of the cutting current in the primar has 2 scales of 2 A and 6 A. This equipment was manufactured after 1915, and functioned in the private office of Conf. Dr. Valer Cimoca, Dermatology Cluj under the supervision of Prof. Dr. Coriolan Tataru . Conf. Dr. Valer Cimoca had the task to bring to life the museum of dermatologi diseases casts, which is an achievement of great value. The diathermy equipment with spark gaps, type Undala Standard, manufactured by Elektrizitats Gesellschaft Sanitas Berlin, GIC W. It is a device for therapy with short waves produced by a high frequency spark gap a nd it has 2 working stations for warm t maximum intensity using special electrodes it will deliver power needed for surgery (cutting and cauterization). On the frontal side of made by white marble, there are the connections for electrodes, an On/Off switch, an d the adjustment of the frequency is made in The electrodes for cutting and cauterization currents are on the marble plate. The s hort waves heating electrodes are on the frontal s knobs, for selecting the wavelength accordingly to the patient. It was in use at the Municipal Hospital Dej, Department o Physiotherapy. Neostherilotherm equipment , Sanitas, manufactured by Elektrizitats Gesselschaft Sanitas, Berlin, GICKA, SN 217
It is a special device for wart’s cauterization through high frequency currents and electric tips. It has 2 functions, cauterization and burning. The burning current is with a 0 180 mA scale. It has been purchased by Prof. Dr. Coriolan Tataru century and functioned in the Clinic of the dermatologic venereal disease of the Gen 1972. Pantostates with electronic tubes type Ventil Pantostat
Ventil pantostat 1, Siemens , SN 172412, with 4 procedures:
Galvanic currents Faradic currents
Endoscopy Cauterization
It provides the possibility of adjust the current with a rheostat, to invert the polarity of the faradic current and to adjust the waves trough a Also has a two scaled miliampermeter from 0 5 mA and from 0 50 mA(both ways).Those d evices are replacing the Pantostat, Multostat equipment by introducing electronic tubes instead of spark gaps and dismissing the use of vibrating massage.
Pulsator, Siemens , SN 2710173 for two procedures only:
Galvanic currents and faradic currents for electro physiotherapy.
The adjustments can be made in 10 steps in the primary circuit and 10 steps in the secondary circuit.
The endoscopic voltage can be adjusted in three steps: 1.3 3 and 4.5 Volts. The variation system of amplitude is in three steps (1, 2, and 3). Short waves therapy devices
Are replacing the diathermy equipment with spark gaps, their initial name is diather my equipment with triodes. Triode which is basically a diode who has a third electro cathode and anode, was invented by Lee de Forest in 1907.These apparatus are produci ng oscillations through the triode instead of spark gaps. The circuit schematics of realized by Ganot and Bordier.
The high frequency currents produced by a diathermy device is driven by using 2 elec trodes in direct contact with patient’s skin. The metal electrodes are m plates or lead plates which are considered to be the best by Border and Kowarschik.
Short waves therapy device type Ultratherm, Siemens, SN 2305486, 220 V, 50 Hz. The devices feature the following:
On/Off switch
Power adjustment knob Switch for heating of triode on the right side
Switch for fine adjustment of power from 0 10 Joules.
Bibliography
1. Colectia de aparatura medicala “Pompiliu Manea“, Manea P., Mediamira Cluj Napoca 2004
2. Electrotherapie, Benedikt M , Wien 1868
3. An introduction to electricity and galvanism, London1803
4. Recherches d’eletrotherapie: la voltaisation sinusoidale, D’Arsonval, J.A., 1892
5. Dictionaire Encyclopedique Petit Larousse, Librarie Larousse, Paris, 1972
6. www.wikipedia.org
7. De l’electrisation localisée, Duchenne, G.B.Paris, 1855.
8. Enciclopedia Britannica
22 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
La collection d’appareilles médicaux de la clinique d’ophtalmologie de Cluj Napoca
Afin du connaître les racines d’ou son issue les diverses spécialités médicales, la façon, dont elles se sont développés diversifies, a long d afin de s’engage dont le combat pour la santé collective ou individuels en mettant á profit le ressource offertes par la recherché scientifique e le déve technologique, il est indispensable d’avoir de des musées de sciences médical. Ces m usées, qui conservant le patrimoine technique, résultant d’une rechercher est à la fois, générateur de recherchés, constituent une bien incommensurables.
Entre les deux guerres mondiales une important école médicale s’est développe a Cluj Napoca, école qui commencent son activité en Mai qui continua de nos jours. La activité médicale été orientes vers de buts: sur le pl an théorique elle on visage tout d’abord l’enseignement est la scientifique. On suit elle s’occupe des aspect cliniques concernant le problèmes de diagnose est de traitement. Sur ce second plan l’activité se dé de nombreuses cliniques universitaires.
L’histoire de l’école médicale a été illustrée par des nombreuses personnalités c’es t corps médical est devenu fameux par certaines d’exception, tels que les professeur Victor Babes, dont le contributions aux domaine de l’immunologie est de la morpho pathologie furent esse professeur Levaditi à son tour a été l’auteur des premières monographies de virologie. Chaque clinique universitaire possèdes des appareillés est des instruments ayant une historique. Une collection d’appareillé médicaux peu être la propriété d’une faculté et d’une mussée pour pouvoir êtr valeur, en tant qu’instruments scientifique e pouvant assurer de la sorte la sauvega rde de cet patrimoine.
Cette idée a été compris réalise par professeur ingénier Dr. Pompiliu Manea, qui a m d’instruments e d’appareillage médical provenant de la dotation technoscientifique d ’autre fois de cliniques méd Cluj Napoca, représentant le témoignage de niveau scientifique est technique de l’époque. Dans notre expose nous nous rapportons seulement a la clinique d’ophtalmologie qui p patrimoine d’appareillés spécialise dont nous allons présenter quelques pièces des p remière ordre.
2. La clinique d’ophtalmologie a été dirigée pendant plus des trente ans par le prof esseur Dumitru Michail (18 le fondateur de la collection. Il a commence son activité les 14 octobre 1919, et se fait remarque par l’organ l’enseignement supérieur ophtalmologique de mêmes que par l’organisation de l’assist ance médicale. Il a c permanents contacts avec des personnalités scientifique et avec de dirigeants de cli nique de tout le monde. A’occ voyages le professeur s’est occupé d’établir de contact soutenu avec des entreprises spécialise pour la produ appareilles est des instruments médicaux. On 1921 il a voyager en Autriche, en Allem agne, est en Tchécoslovaq quérir cette sort appareils. L’évolution d’ophtalmologie fuie marquée par le moment cardinal de 1851 lorsque Herm d’anatomie est de physiologie à l’université de Königsberg a découvert l’ophtalmosco pe. Jusqu’ a lui l’examen ophtalmoscopique est des membranes intérieures de l’oeil é impossible.
3. L’ophtalmoscope Helmholtz se compose de trois lentilles superposes ayant le but d ’augmenter les pouvoir réflectorisé. Les loupe l’hypoténuse d’une boite ayant la conformation d’une prisme triangulaire, qui est fe rme est soutenu par une manchon. La petite fente de l forme une angle des 570, avec la plaque, présent un orifice devant lequel et on peut placer de lentilles concaves, par les quelles on reg illumine. On rapproche l’appareille est on dirige les lentilles des manière a reflét er l’oeil que l’on désire examiner. On a néanmoins besoin d’ est d’un préalable dilatation de la pupille. L’ophtalmoscope Helmholtz que nous avon s décrit a été produit par l’opticien mécanique Eduard Berlin.
La découverte de cet instrument a considérablement élargie les limites d’investigations ophtalmologiques.
4. Par mis d’autres exemples dont notre collection se trouve l’ophtalmoscope l’appareil par Hermann Iakob Knapp, ophtalmologue d’Heidelberg.
5. Le berlinois Richard Liebreicht (1846 1926) s’est occupé des l’ophtalmoscopie est en 1863 il a réuss l’ophtalmoscope Liebreicht, l’appareil le plus utilise en Eu notre collection possède un exemplaire.
L’ophtalmoscope de main tipe Morton réalise avant 1883.
9. L’ophtalmoscope binoculaire avec statif T 1901, fabrique à Berlin par Schmidt é Ha
importante de notre recueilli est l’tonometre Schiotz, datant de 1924, est étalonné, signe par l’inventeur mémé è numéroté 472. On peut lire sur le couvercle de la boit Schiotz original tonometre, Made in Norway”. L’appareil est compagnie par une papier millimétrique sur le quelle sont tracée quatre courbe dénommées “Körrigate kurver S Sur le revers de cette fouille on distingue: Tonometer numéro 472 etalonée Oslo est e la signature l’inventeur John Schiotz. (si poza 11) 12. Le second tonometer que nous possédant est bien conservé il appartiens au tipe S tephenson –Voliski, fabriqu Veiss et Fis, 287, Oxford Street –London. 13. Sphéromètre tipe Sheitel, produit par Kroplin Butzo Meklenburg – utilise par la détermination des dioptr
23 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
disque chromatique –inventé par le docteur Helmbolt de D
selon Roade.
24 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
18. Lampes –datées approximatif 1825
20. Sidéroscope – employé de repérer le corps étrangers accidentellement pénètre dans l’oeil.
23. Ophtalmo dynamomètre tipe Landolt.
22. Identic 21
25 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
24. Pupiloscop différentiel – après Hess, fabrication Carl Zeiss, Jena 1915
26. Trousse de lentille, autour de 1860
28. Keratoscop, dénommé a commencement astigmatoscope pour la détermination de courbure de cornée.
25. Lampe ophtalmologique après Vogt fabrique Carl Zeiss, Jena 1913
27. Lentille brute
29. Adaptometer tipe Landolt 1885
45
30. Refractometer tipe Javal, 1881
MAF TM (GM) videoendoscop hibrid, portabil, pentru bronhoscopii si intubatii dificile oricând si în orice loc.
26 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Endoscop flexibil portabil ce are încorporat sursa de lumina cu LED si sistem de înregistrare a imaginilor la o greutate de numai 540 grame. Are un ecran LCD rotativ. P oate memora pâna la 2063 imagini de înalta rezolu ore de film.
Date contact:
Ing. Catalin Stupu Fiz. Veronica Balabaneanu
Email: [email protected] Email: [email protected]
Mobil: 0744552454 Mobil: 0757057803
Tel. /Fax.: 0232213107 Tel.: 0212524650
Fax.: 0212524667
27 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
X RAY TUBES AND RADIOLOGY EQUIPMENT
I. THE RÖNTGEN TUBES
No more than 114 years have past since X rays have been discovered. By all means, th is is one of the greatest, if not even the greatest discovery of the 9th century. It evening of 8/9 November 1895, when Professor Wilhelm Conrad Röntgen (1845 1923) was investigating the external effects of a Hittorf type vacuum tube. According to Ph. Lenard’s i the tube was covered with black cardboard. This experiment had been performed at the Röntgen’s laboratory from the Physics Institute in Wűrtzburg. When trying to investigate the effects of the invisible cathode rays produced by a Hittorf’s tube, Röntgen’s assistant noticed a fluorescent effect on a small cardboard screen pa barium platinocyanide and situated at a certain distance from the tube After seven weeks of thorough experimental work, W. C. Röntgen reports to the Medical Physics Society of the Wűrtzburg University his original paper entitled Strahlen” (On A New Kind Of Rays). Dated 28 th of December 1895, his paper remains noteworthy in the annals of sciences. Initially called “X rays”, the electromagnetic radiations had called “Röntgen radiations”, in the name of their discoverer. On the occasion of this denomination, the grate German physicist Max Planck was saying “Röntgen ’s spark was enough to sh the interior of the human body” .
The Röntgen tube or the radiogenic tube is the generator or the X ray source. It consists of a vacuumed balloon, made of a special type of glass called Pyrex glas tube, there is a cathode (K), which emits electrons into the vacuum and an anode (A) to collect the electrons, thus establishing a flow of electrical current, known as the high voltage power source is connected across cathode and anode to accelerate electrons. Electrons from the cathode collide with the target (the anode) material, usually tungsten, molyb copper, and accelerate other electrons, ions and nuclei within the anode material. U p to 0.3+3% of the kinetic energy of the accelerated electrons is transferred to the target, thus producing what we call the braking radiation or Bremsstrahlung. The rest of the energy is released as heat.
All along their history, Röntgen tubes have had different shapes and working principles. Yet in 1897, 32 Rönt gen tubes were presented in the Revue Scientifique Industriale, France them we find the tube patented by the Romanian physicist Dragomir Hurmuzescu (1865 1954) and manufactured together with Victor Chabaud.
Fig. 1 The Chabaud Hurmuzescu tube . This is considered to be the first French tube. It has been presented for the first time, the 17 th of April 1896, in front of the Physics Society and later, the 4 th of May 1896, in front of the French Academy of Sciences. The first model had the target made of aluminium and the subsequent models had the target made of platinum.
In our collection we have the following Röntgen type tubes:
a) The Gas tubes were the first tubes, coming of the Crookes and Hittorf tubes. They have been called like that because of their vacuum which was not so advanced. The free ele the negative ions produced by gas dissociation inside the balloon were accelerated t owards the anode, whilst the positive ions, also produced by gas dissociation, were cathode.
The concept of “anti cathode” has been presented to the French Academy of Sciences by Louis Benoist and Dragomir Hurmuzescu, the 17 th of February 1896. The anti cathode of the vacuum tube, opposite the cathode. Upon it the cathode rays (electrons and negative ions) impinge. Nowadays, the anticathode is simply called the ”anode”, charge it carries. Beacuse of the advanced vacuum (10 7 – 10 8 mmHg), the cathodic beam is exclusively composed of the electrons accelerated by th e Röntgen tube’s filament which is the ( ). Two gas tubes from our collection are presented below.
Fig. 2 Gas tube produced by Silvanus P. Thomson , London. The tube called ”Focus”, type DRP has been Fig. 3 Self adjustable gas tube, with “gas regeneration by electric spark” . At high voltage, presented the 13 th of March 1896, in the ”Nature” revue. The tube has been preserved by Prof. dr. Dimitrie a chemical regeneration of the void inside the X ray Negru. He use to be the first professor of radiology in tube is produced by an external electric spark. This Romania, working in Cluj. In 1920, he founded the first is a DRG type X ray tube, probably manufactured Radiological Institute in Romania. This X ray tube has by Hector Pilon , in early 1900s. The tube has been delivered to our collection by courtesy of Prof. dr. been delivered to our collection by courtesy of Dumitru Radulescu. technician Iosif Biro from AJIRAM Cluj.
The anodes of the above mentioned X ray tubes were cooled with air. With the first t ube (fig. 1) a direct cooling on the glass was used, whilst. Subsequently, the cooli improved by using distiled water as a thermal agent. Water circulation was ensured by ”thermosyphon” .
b) The Coolidge tubes, also called “hot cathode tubes”. Sir William David Coolidge (1873 1975), a gentleman who has celebrated his centenary, invented in 1913 the firs with “ thermoelectric emission ”. That was a major breakthrough in the radiological technique which lasts until now adays. Like Emanuel R. N. Grigg said, that was the beginning of the in radiology.
Even though the “filament” is known since 1879 and the “law of thermoelectric emission” also known as the “Edison effect” was already published, by Richardson, 12 years a nobody before Coolidge has come with the idea of adding a Tungsten filament to an X ray tube and to bring it to incandescence by heating it with an electric current gen was possible to obtain a cathodic beam exclusively made of electrons and to focus it by using a negatively charged electrostatic electrode. Thus the anodic current (Ia) electrons being dragged on the anodic target and the X ray tube’s power increased to 10kW. That allows for reducing the patient’s exposure time and its radiation dose a The publication of this invention in Physical Revue no. 6/1913 was followed by throu gh investigations on creating a manufacturing technology for the new X ray tubes. Th molecular pump allowed for getting a much more advanced void (10 8 mmHg), so the electrons doesn’t collide anymore with the gas ions in the tube. Incr easing the power delivered to required for its cooling. Hector Pilon, holds the patent no. 478 273/July 1914 and the exclusivity worldwide for its distilled water based anode cooling system. It forth noting that, by the same period (1913), Julius Lilienfeld (1882 1963) attempted to increase the number of electrons by building a filament bas ed X ray tube. However, he d with the idea of heating the filament to incandescence.
Our collection holds more than 15 Coolidge type water cooled X ray tubes but we shell only present here the oldest of them (fig. 4, 5, 6 and 7).
Fig. 4 Coolidge X ray tube , Siemens Reiniger with a single circular filament. Manufactured in 1922 1923, the tube was used by the Municipal Hospital from Reghin and has been donated to our collection by dr. Eugen Nicoara, the founder and the owner of this hospital, by the begining of the 20 th century.
28 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Fig. 5 Coolidge X ray tube with a single linear filament , cooled with water. This Media Patent type tube was manufactured by Műller Röntgenröhre , the third decade of the 20 th century and donated by dr. Vasile Nicolescu from Regin, the Mures district.
Fig. 6 Coolidge X ray tube with two circular eccentric filaments, cooled with water. This was manufactured by Phönix Radion Röhre (model EWDo100), after 1926, and donated by Mr. Rudolf Stransky, the first radiologic technologist in Cluj and in Transylvania .
Fig. 7 Coolidge X ray tube, 6 kW, with linear filament and forced air cooling (radiator with blades plus fan). The tube is placed in a glass arch (the housing), with lead salt, for radioprotection. It has been manufactured by Tubix Paris, the third decade of the 20 th century, and donated by first technician Alexandru Klein, AJIRAM Cl uj.
c) The Metalix tubes: manufactured after 1925, when Albert Bowers, a diploma engineer from Utrecht succeeds to weld, centrally on the X ray’s glass tube, a metallic hoop steel. The Metalix tube is serially produced by the Dutch company Philips.
The metallic hoop, provided with an output gate for the radiation beam and covered w ith a 2.5 mm thick lead layer, allows for the absorption of the neutralizing radiati also used for securing the X ray tube on the device, is electrically connected to th e ground thus allowing for balancing the anodic voltage and neutralizing the scatter radiological protection of the X ray tube was accomplished by using electro insulating tubes made of pertinax, lined with rubber containing lead salt. Tube cooling is accomplished using eith water (stored in a tank) or forced air (with anode fins).
Our collection holds 10 Metalix tubes, three of which being presented in figures 8, 9 and 10 .
Fig. 8 Metalix X ray tube, with a single linear filament , manufatured by CHF Műler AG, the third decade of the 20 th century. Donated by first technician Otto Basa. AJIRAM Cluj.
Fig. 9 Metalix X ray tube, with two linear filaments and cooled with air. Radio and electro protection is inshured by lead salt lined pertinax tubes. Multix Röhre MRGDo 45/130 (2/6kW) type tube, manufactured by Phönix Rudolstadt, the fourth decade of the 20 th century, donated by first technician radiologist Ioan Ilea, AJIRAM Cluj.
Fig. 10 Multix X ray tube, model MRGDo (45/220), two linear filaments, cooled with air, radio and electro protection, soft radiations filtering (1.2 mmAl). Manufacturing: Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germany, the fourth decade of the 20 th century. Donation: Dr. Traian Capusan, radiologist, director of the Cluj Sanitary Directorate and outstanding public health organizer.
d) Douglas tubes (Dopellglass), built in 1931, only six years later than the Metalix tube. Consists o f two concentric glass tubes of which the inner is voided and contains the two (the anode and the cathode). The metallic hoop with the gate for the useful radiatio n beam is welded on the outer glass tube. So it was possible to get an X ray tube wi node and with a uniformly distributed anode voltage along the tube. By placing the t ube inside a porcelain arch (the housing), a maximum radio and electro protection w standards of that time.
A forced cooling system consisting of radiating fins and a fan driven by an AC series motor was used. Two of the five Douglas tubes owed by our collection are presented in figs. 11
Fig. 11 Douglas X ray tube , with fixed anode and two linear filaments and with power developed at the anode of 2 and 10 kW respectively. A self filtering of 1.2 mmAl is ensured. The DRGDo 45/220 (DD100/2/10) model was manufactured by the end of the fourth decade of the 20 th century. Manufacturer: Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germany. Donation: Prof. dr. Valer Secarea, clinc hospital (Medicala I) from Cluj.
Fig. 12 Douglas X ray tube, model DD100/2/10 with anodic voltage of 100kV, two filaments powered at 2kV and power delivered at the anode of 10kW respectively. The tube, mounted in a Tuto Diagnost type porcelain housing (used with the Tuto Heliophos radiological equipment and Graetz rectifiers) was cooled with air. Manufacturer: Rörix VEB Röhrenwerke Rudolstadt East Germany, the fifth decade of the 20 th century. Donation: Prof. dr. Mihai Covalcic, Radiology Clinic, Cluj.
e) X ray tubes, with fixed anode and oil cooling. After the occurrence of the electro insulated high voltage cables, a proper protecti on of both the patients and the personn possible. Inserting the X ray tubes into the housing also became possible.
Several types of protection were provided by the housing: a mechanical one, to preve nt the glass made tube from braking, an electrical one, to prevent both patients and high voltage electrocution, and a radiological one, to prevent people from overirradiation.
29 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
The housing also provides a better cooling of the X ray tube, by dissipating the hea t developed at the anode. A special type of electro insulating oil, with a high capa heat and of transferring it to the housing and the exterior walls (convection) is us ed. The oil circulates due to the difference in temperature between the anode and th known as thermosiphon .
All these accomplishments allowed for reducing the size and weight of the X ray tube s, by keeping the same power developed at the anode. Thereby, a 10 kW Metalix tube o and weighting 5kg, was three times longer and six times heavier than the oil cooled tube of the same power (220mm and 0.8kg). Beside the considerable material savings, grater ease in their manipulation and use. Combinations of oil, water and air cooling systems can also be used.
Three oil cooled X ray tubes from our collection are presented in figs. 13, 14 and 15.
Fig. 13 Oil cooled X ray tube, with two linear filaments , 2/10kW power and 100kV voltage. The model ERGDo 45/220ök was manufactured by Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germania, by the end of the fifth decade of the 20 th century. Donation: Dipl. Eng. Jan Micu, ACIRAM Bucharest.
Fig. 14 Oil cooled X ray tube, type D 100/10ök, Ua=100kV, P=10kW with self filtering of 0.85mmAl. The tube was mounted in a KF type housing, produced by the TUR company in Dresden, the fifth decade of the 20 th century. Donation: Dipl. Eng. Bogdan Manea, AJIRAM Cluj.
Fig. 15 Oil cooled X ray tube, type D 100/2/10ök, Ua=100kV, P=1/10kW, with self filtering of 1 mmAl . Manufacturer: Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germany, the sixth decade of the 20 th century. Donation: dr. Ion Dumitrescu, radiologist at clinic hospital (Medicala II), Cluj.
f) Rotating anode X ray tube. Only four years after inventing the Metalix tube, the same Dutchman Albert Bowers , a Philips engineer this time, has succeeded in 1929 to pres German Society of Radiology his new Rotalix X ray tube containing the first “rotating anode”. It is true that the idea belongs to the Wood Englishman. He suggested in 1897 to rev tube so the radiation point might continuously change in position, thus avoiding dangerous anode’s overheating.
The fixed anode X ray tubes were able to deliver at the anode a maximum power of 15k W but, only when the anode voltage was generated either by a four kenotrons Graetz b six kenotrons three phase bridge. Conversely, the maxim power of a rotating anode X ray tube increases to 42kW/100kV.
A grate desideratum was achieved once the rotating anode X ray tube has been discovered:
achieving an optical focus as small as to get a better picture resolution and the sa me time to an outbreak more heat to dissipate as heat developed at the anode and to radiation beam.
The anode is made of tungsten, the melting point at 38,000 C, in plate form and rotated by an asynchronous electric motor with 3000 rpm.
The first rotating anode X ray tubes completed in 1933 by Philips Bauart were cooled by forced air ventilation.
Fig. 16 X ray tube with rotating anode , P40 type , Rotalix Pantix , 42 kW/100kV, used in Röntgen apparatus, Siemens Pantix Tuto , with 4 or 6 kenotrons and cooled with air. Produced by Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germany, the sixth decade of the 20 th century. Donation Prof.dr. Gheorghe Chisleag, from Radiology Clinic of „Saint Spiridon” Hospital form Iasi Romania.
Less than a decade, to reduce materials consumption, and reducing size and weight, g etting at the same time an increase of power, at the end of fourth decade, Compagnie Radiologie (CGR), accomplish the X ray tube with rotating anode, oil cooled, Movix C GR type, in which both length and weight are reduced by half, compared to the same a
From our collection we present the following three tubes, with rotating anode, oil c ooled, different powers, mounted in whole armour plated and protected housings, GD 1 in figures 17, 18 and19.
Fig. 17 X ray tube with rotating anode and oil cooling , DR125/2/30ö type, with two filaments of 2kW and 30kW, power developed at the anode, anodic voltage up to 125kV. Produced by Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germany, the sixth decade of the 20 th century. Donation Prof.dr.doc. Dumitru Radulescu, Radiology Clinic Cluj
Fig. 18 X ray tube with rotating anode and oil cooling , DR125/2/50ö type, with two filaments of 2kW and 50kW, power developed at the anode. Maximum anodic voltage 125kV. Produced by Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germany, the sixth decade of the 20 th century. Donation: Prof.dr. Gheorghe Badea, “Prof.dr. Octavian Fodor” Clinical Hospital Cluj Napoca.
Fig. 19 X ray tube with rotating anode and oil cooling , DR125/30/50ö type, with two filaments of 30kW and 50kW, power developed at the anode, Maximum anodic voltage 125kV. Produced by Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germany, the sixth decade of the 20 th century. Donation: Prof.dr. Nicolae Andronescu, Radiology Clinic from Rehabilitation Hospital Cluj Napoca.
g) Radioterapy X ray tubes . As x ray tubes for radiodiagnostic are featured by the anodic tensions, that can riched up to a maximum of 125kV (nowa days 150kV), high anodic cu vary between 300 mA and 1.000 mA. While X ray tubes for radiotherapy , are featured by high anodic tensions (60 400 kV) and low anodic currents (7 15mA). Operating times for tub radiodiagnostic are very short, from order of thousandths of seconds until few seconds, while at radiotherapy tubes, operating times are of the order of minutes, even to 15 20 minutes.
30 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
long standing life, radiotherapy tubes benefit of combined cooling agents (water + oil) and in a high flow between 1.5 20 l/min.
Radiotherapy tubes are built up only with rotating anod, with power up to a maximum of 8kW and not very different compare to the tubes for radiodiagnostic, in terms of From our collection we present three Röntgen type tubes for radiotherapy: figure 20, 21, 22.
Fig.20. X ray tube for contact and intracavity radiotherapy , model Chaoul . TK 60/8ö type, used at Chaoul device ITM Romania (made by dipl.eng. Jirair Krikorian). Produce by Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germany, the fifth decade of the 20 th century. Donation: Prof.dr.Iuliu Capusan, Clinical Hospital Cluj.
Fig.21 . X ray tube for profound radiotherapy, thermoelectronic emission , Coolidge tube, TIII/4 type , air cooling (environmental air). Acceleration tension Ua=200kV and anodic current Ia=4 5mA. Produced by Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germany, the third decade of the 20 th century. Donation by Prof.dr.doc. Sorin Schiau, “Dr. Daniel Danielopolu” Institute of Anatomy and Normal and Pathology Physiology, Bucharest.
Fig.22. X ray tube for porfound radiotherapy, monted on porcelain and leed housing, recycled oil cooled at a flow of 20 l/min, inner anode, inside of target breech. Used at shallow radiotherapy (80 120 kV), semi profound radiotherapy (140 180 kV) and profound radiotherapy (180 200 kV). TT 200/15 type, apparatus used in profound radiotherapy Stabilivolt type, Siemens II factory, Budapest, Hungary. Produced by Phönix Röntgenröhre Rudolstadt Germany, the fourth and fifth decade of the 20 th century. Donation by dr. Henriette d’André and Dr. Daniil Costea, Radiology Clinic Cluj. II. MEDICAL RADIOLOGY EQUIPMENT
In the technological evolution of medical devices for radiology and their applications in medicine, we can define these stages:
1896 1920, is a suite of technological explosion, due to discoveries in all fields of science pioneers; 1920 1950 , period of steady progress and prosperity; 1950 1970 , a new period of technical explosion, thanks to the introduction of electronics to medical equipment; 1970 until nowadays , still a wholesome time, remarkable advances that have led to the digital image, te le radiology and minimizing the harmful effects of radiation.
Due to the introduction of digital substraction, we obtain a much higher X ray image proccesing superior to conventional radiography. Digital processing of radiological various media (X ray film, magnetic strip, electronical support etc), and by introdu ction of fiber optics and satelitte communications, can be connected by networks, ra laboratory, hospital, city, state, country, continent or even intercontinental.
From our collection we present only three devices, figures 23, 24 si 25:
Fig.23. Röntgen device, Odelga type, entirely of wood with stand (Canada wood pine) and work in upright position (vertically). The device is not armour plated and unprotected agains radiations and anodic tensions. Is equipped with a X ray tube Coolidge type, cooled with water, which is mounted in a wood housing and fastening system only in the lower part, through wooden screws and clamps. Hight voltage transfomer Odelga type, with maximum voltage Ua=100 kV, anodic current Ia=60 mA and electrical power P=6kW. Control console Veifa Werke type, Frankfurt am Main, power supplied to the primary winding, alternative electric voltage 130 160 V. It is estimated that this device has been manufactured before 1915 1917 . The device has beed delivered by courtesy of Dr. Sabin Ciurdareanu and dr. Emil Comsa, those who established the first laboratory of Radiation Hygiene , from Transylvania, located in Cluj, who worked more than a quarter of a century in this laboratory. Fig.24. Röntgen device for diagnostic , with fixed examination stand. Works only in vertical position and it’s made of wood and sheets of aluminium, witch makes filtering of low radiations. Use a Röntgen Coolidge tube, with one linear filament and cooled with water. The X ray tube is fitted in a wood housing, which opens with a button spring and clamping screws and necklaces are all made of wood. Control console Siemens Halske type, has built in the high voltage transformer with dry insulation (electro conducting cerous mass), electrical power of Pa=60 kW, the maximum anodic voltage Ua=80 kV and anodic current Ia=60mA. Device fabrication is estimated around the years 1918 1920, belonged to Prof.dr. Marius Hanganutiu, resident physician at Medical Clinic no.1, Cluj, and donated by his son Prof.dr.ing. Marius Hanganutiu. Fig.25. Mobile Röntgen device , Meganos type, for radiology diagnostic, only by radiographies at bedside or in medical emergencies. The high voltage transformer, is fed at 110/220V and secundary voltage Ua=45 kV, an anodic current Ia=30mA and electric insulation oil. Provided with a fixed anod tube, with cooling air ventilated, placed in a metal housing, leed armour plated and protected against high voltage, insulated cables and porcelains terminal ends. Control console is mobile, may be fixed on the rack and it has a mechanical relay timing and control button for anodic current. The device moves on four wheels, at bedside or in the medical emergency rooms. Siemens Reiniger fabrication, Germany, in the interwar period, before 1940 and has been used in medicine campaign by Romanian Army Sanitary Corps in the Second World War. Donated by dr. Aurel Metea, physician radiologist and manager of Huedin Hospital, together with dr. Pavel Voiculescu, physician radiologist.
31 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Rx dentar digital wireless PROX cu radioviz si dispozitiv de vizualizare – procesare imagine X VISION Senzor CCD , ¾ cm , 12 biti Procesor PDA 4,3’’ , touch screen Permite vizualizarea imediata , memorarea si prelucrarea imaginilor si salvarea pe card SD
3D Modeling of the Induced Electric Field of Transcranial Magnetic Stimulation
D. Rafiroiu1, S. Vlad 1, L. Cret 1, R. Ciupa 1
1 Technical University of Cluj Napoca/Electrical Engineering Department, Cluj Napoca, Romania
Abstract — The objective of our study was to make use of the MQS solver available under SEMCAD X simulation environment and the high resolution 3D head and brain model available through the IT’IS Foundati 3D analysis of the TMS procedure. The electromagnetic field induced by two typical stimulating coils has been modeled, and their efficiencies compared. The comparison w as made based on the distribution electric field, the activation function and the induced current density distribution .
Keywords— Transcranial magnetic stimulation, 3D modeling, inhomogeneous brain tissue, figure of eight coil, Cadwell type coil
INTRODUCTION
Currents of high magnitude inside the body can lead to a stimulation of muscle and nerve tissue. Targeted stimulation of certain areas is used in many medical applicati ons like cardiac pacing, pain trea healing, Alzheimer disease, Parkinson disease being just a few to name [1]. However, the electric stimulation technique (EST) suffers from serious drawbacks. Surface el ectrodes can not be used for the deeper structures and the implantation of electrodes comes along with the need of surgical treatment.
The magnetic stimulation technique (MST) is a noninvasive method to excite peripheral and brain neurons. Weak electric currents are induced in the tissue by rapidly changing magnetic fields (el induction). Its major advantage over the EST comes from the possibility to penetrate highly resistive tissues (like the skull in the brain stimulation) and a grater foc ality which allows for a selective stim nervous tissue. The first non invasive magnetic stimulation of human and animal peripheral nerves was reported by Bickford and Freeming in 1965 [2]. Throughout the 1970’s Barker analyzed the intera pulsed magnetic fields for use in nerve stimulation, leading to the first demonstration of cortical magnetic stimulation in 1985 [3]. Over its 20 years history, trans cranial magnetic stimulation (TMS) has evol for human brain mapping, a way to dissect cognitive and perceptual processes and as a treatment for psychiatric diseases [4]. Contrary to electrical stimulations, TMS treatments are relatively painles perform.
Fig. 1 Typical TMS equipment. a) Principle, b) RLC circuit in TMS, c) The exponentially decaying stimulation current and its time derivative
Typical TMS equipment consists of a main unit creating a high current pulse connected to a hand held stimulation coil (see Fig. 1 a). A simplified schematic diagram dep icting the four functional units stimulator is drafted in Fig. 1 b. It consists of a charging circuit, energy storage, a discharging circuit and the stimulating coil.
In all commercially available stimulators, the energy is stored in large, high voltage capacitors, typically fed by a charging system connected to the power line. Durin g the discharge, the energy stored in th transferred into the coil, typically using a thyristor, which is capable of switching large currents in a few microseconds. The stimulation coil is normally housed in a plastic cover. Due to its low electrical r high heat conduction capacity, copper is the material of choice for the coil windings. Two different coil designs are in widespread use: a circular coil and a figure of eight coil. Circular coils typica approximately ten windings with a radius ranging from 3 5 cm. The size of a figure of eight coil is similar, typically consisting of two times ten windings. Other TMS c oil types have also been reported [5].
Several authors have calculated the induced current distribution during a TMS pulse in high resolution models of the brain, using numerical methods [6], [7], [8], [9]. Amongst the numerical methods frequ such simulations, finite element method and finite difference method are the most popular. Due to the high computational effort of these calculations only the dominant frequency in the spectrum of the TM taken into account. Because of the short pulses used in TMS, a time harmonic approximation is no longer valid and transient effects have to be considered. Other approac hes, like the one based on the Sc Finite Difference (SPFD) method [1] makes it possible to perform a full Fourier analysis of the induced currents in a reasonable time.
In the last decades, the Finite Difference Time Domain method (FDTD [10], [11]) has proven to be an efficient and powerful numerical method. Especially for interactions of complex human body electromagnetic fields, the FDTD method is highly valuable to assess electromagnetic compatibility at radio frequencies. At lower frequencies, the FDTD method becomes inefficient due to the explicit tim scheme. However, the electro and magneto quasi static approximations (EQS and MQS) to Maxwell equations have been implemented using the finite element method (FEM) in frequency d but rectilinear computational grid of the FDTD method has been reused, to benefit from both methods [12].
The objective of our study was to make use of the MQS solver available under SEMCAD X simulation environment [13] and a high resolution 3D head and brain model availabl e through the IT’IS Foun make a full 3D numerical analysis of the TMS procedure.
Methods
To achieve our goal, the real geometrical features of the human head as well as the electrical characteristics of the brain and its surrounding tissue had to be conside red. To represent the geometry of the brain, the male head part of the “Enhanced Virtual Family Model”, graciously provided by Speag AG, has been used. Figure 2 show the CAD images of the 6 parts of the hea d and brain model: the scalp, grey matter, the white matter, the cerebrospinal fluid (CSF) and the cerebellum.
32 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Fig. 2 The geometrical head and brain model: a) scalp, b) skull, c) grey matter, d) white matter, e) CSF, f) cerebellum
At 5 mm above the surface of the scalp (8 mm above the brain surface), two systems of stimulating coils have been placed: a conventional figure of eight system of coils (Fig. 3 a) and a Cadwell type pointed coils (Fig. 3 b). The two circular lobes of the first stimulating system are 25 mm in radius. The characteristic dimensions of the second stimulating system are illustrated in Fig. 3 c, their
, , , . Eight turns were considered for each lobe of the stimulating coil and the excitati on current loops have been set in such a way that at the central p the currents have the same direction. A detailed analysis of various TMS stimulating coils’ characteristics and their effi ciencies, including the ones’ mentioned above, can be found in [15].
Table 1 Conductivity and permittivity of the biological tissues used in the model of the head
Fig. 3 The positioning and the shape of the two modeled stimulating systems of coils: a) figure of eight stimulating system, b) Cadwell stimulating system, c) characteristic dimensions of the Cadwell system
Normally, the excitation current flowing through the stimulating coils is a short pulse current like the one illustrated in Fig. 1 c. In our simulation, a time harmonic approximat ion of the current pulse, w and amplitude was used. Each lobe of the stimulating coils consists of 8 turns, thus giving a tota l excitation current of 12 kA. The total exposure from the pulse signal which
easily be determined by decomposing the pulse into a Fourier series and run multiple simulations at the different harmonics , specifying the corresponding material parameters. Finally, the r extracted and subsumed.
While modeling the induced currents in tissues, the results of the field equations will depend on the dielectric properties assumed for the tissues and for this reason it is important to consider the mea conductivity at frequencies that are close to those involved in magnetic stimulation [8]. The conductivity and permittivity values that have been used in our model, for the different cerebral tissues are prese
1, together with their reference. As the values available in the literature are sometimes different, their mean value was chosen. Everywhere in the brain, the relative permeability was set to
s SIMULATION rESULTS TISSUE er REF. TYPE [S/m] Each of the two models (a figure of eight and a Cadwell type stimulating coil placed in the same position relative to the head model) have been voxel Scalp 0.35 4e3 [9,19,17,19] in total number of 75,500 Mcells for each of the two models. The total simulation ti me for each model was 16 minutes, on a P4 3.6 GHz computer. Skull 0.0132 5.2e5 [9,16,17,19] Grey matter 0.33 5e7 [9,17,18,19] The first to be investigated was the magnetic field distribution, at the moment when the excitation current reaches its peak value ( White matter 0.2 3e7 [16,17,18] distribution of the magnetic flux density in the coil plane (transversal plane) and in a plane perpendicular to the coil (“coronal” plane). In order to CSF 1.54 11e3 [9,16,17] representation of the field distribution, a logarithmic scale (in dB) was used for p lotting. All values are normalized to the maximum value within the Cerebellum Not relevant for the model concentration of the magnetic field at the surface of each coil is observed. The magnetic field concen tration is higher in the case of the Cadewll coil Fig. 4 d) compared to the figure of eight coil (Fig. 4 a and Fig. 4 c). Figure 4 e s hows the logarithmic scale that has been used in all plots.
For a quantitative view on the magnetic field distribution, the magnetic flux densities along several extraction lines, parallel to the transversal plane, have been plotted (Fig. 5).
Typical values for the TMS magnetic field are: about 2 T on the coil surface and 0.5 T in the cortex [20]. Yet our results show a magnetic field almost twice as strong on the coil surface and more than 6 tim the cortex. This can easily be explained by the high concentration of the total electric current within a single filamentary current loop which makes the gradient of th e magnetic field to be very high.
e)
Fig. 4 Distribution of the magnetic flux density within the transversal plane (a and b) and within the “coronal” plane (c and d) of the two modeled coils: figure of eight (left), Cadwell (right)
Fig. 5 Distribution of the magnetic flux density along extraction lines situated at different depths within brain and parallel to the coil’s transversal plane (distances d from the brain surface are 0, 10, 20, 30 and 40 mm). On the left hand side of the magnetic induction B along each coil’s axis is plotted.
The next to be analyzed was the electric field induced in the head. Figure 6 show the distribution of the electric fields induced by the two stimulating coils in the “c oronal” plane of the head, while cons homogeneous tissue with s=0.33 S/m and er=11,000. Again, the logarithmic scale was used for plotting. The maximum values, Emax , of the overall induced electric fields within the plane at figure of eight coil and 163.5 V/m for the Cadwell coil respectively.
33 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
a) b)
Fig. 6 Distribution of the overall induced electric field in the “coronal” plane of the homogeneous head model by the figure of eight coil (a) and by the Cadwell coil (b).
Fig. 7 Distribution of the Ex component of the induced electric field, along an extraction line parallel to the Ox axis, at 30 mm from the surface of the brain and the corresponding activation funct
Even though the maximum electric field induced by the Cadwell coil is a little bit smaller that the one induced by the figure of eight coil, its distribution within the brain is different and could be more impor applications. Along the extraction line illustrated in Fig. 6 for example (at 30 mm inside the brain), the E x component of the induced electric field is higher for the Cadwell coil than for the
potential has to be generated along the axon of a nerve cell which is oriented along the x axis, the required activation function is defined as [15]. Figure 7 show both the
field and its derivative along an extraction line parallel to the Ox axis and situated at 30 mm from the surface of the brain. In the case of the Cadwell coil, both and the activation function have grater valu case of the figure of eight coil. The negative values of the activation function determine the depolarization (excitation) of the axon membrane while the positive ones determine its hipper polarization (inhib activation function produced by the Cadwell coil is more prone to axon excitation than the one produced by the figure of eight coil. In other situations, action potentials are to be generated in the syn
(dendrites). In such cases, the activation function is proportional to the and again the Cadwell coil seams to be more effective.
Another interesting plot has been obtained when running the model with an inhomogeneous brain tissue (Fig. 8). Again the Cadwell coil seamed to have a higher penetratio n power than the figure of eight o
a) b)
Fig. 8 Distribution of the overall induced electric field in the “coronal” plane of the inhomogeneous head model by the figure of eight coil (a) and the Cadwell coil (b).
A better view of the induced electric field can be obtained when restricting the plot area to the inhomogeneous brain tissue. Figure 9 show the distribution of the over all electric field induced in the cerebro the grey matter and in the white matter by the Cadwell coil exclusively. Note the difference between the values of the conductivity and the relative permittivity of the three tissues (Table 1). The highes induced electric field is in the cerebrospinal fluid and in the grey matter (43.25 V/m in the “coronal” plane and 16.55 V/m in the transversal plane, at 30 mm from the brain surface).
a) b)
Fig. 9 Distribution of the overall electric field in the “coronal” and transversal plane of the inhomogeneous brain model (CSF, GM and WM) induced by the Cadwell coil .
Fig. 10 Distribution of the overall electric field in the inhomogeneous brain model (CSF, GM and WM) induced along an extraction line in the “coronal” plane at different distances d from the surface of the brain. The dashed and full lines correspond to by the Cadwell coil and by the figure of eight coil respectively
A comparison of the electric fields induced by the two coils at different depths in the brain tissue is made in figure 10. Everywhere the electric field induced by the Cadwell coil is stronger than the one in other coil.
Lastly, the distribution of the current density within the brain was analyzed. This is strongly affected by the differences in conductivity between the three brain tiss ues. The stimulated area is primarily the mostly composed of grey matter (GM) [8]. The tissues surrounding the GM are primarily the cerebrospinal fluid (CSF), and the white matter (WM); therefore it is importan t to study the effects of conductiv the interfaces between those tissues. The CSF is highly conductive relative to the other tissues, and its influence on the current distribution within the brain is a fu ndamental aspect that should be desc dimensions. Figure 11 shows the current density distribution within the brain, in the “coronal” and transversal planes, at 30 mm from the brain surface. The high concentration of the current density in the C GM is evident. Its maximum values within the “coronal” and transversal planes are 48.7 A/m 2 and 10.7 A/m 2 respectively.
Fig. 11 Distribution of the current density induced in the “coronal” and transversal planes, at 30 mm from the brain surface by the Cawell coil CONCLUSIONS
The magneto quasi static (MQS) solver under Semcad X has proved to be a reliable tool for investigating the basic phenomena underlying transcranial magnetic stimulation . Its robustness and rapidity in g solutions for complex 3D models are its primary winning cards.
Through its optimization module, Semcad X also offers the possibility to step forward in trying to perform optimization tasks for the TMS coils. The three geometric parameters of the Cadwell coil, for insta optimized in order to get the best field distribution at the stimulation site, depending on patient specific conditions.
ACKNOWLEDGMENT
34 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
This work was made possible by the support of Speag AG team. The valuable assistance of Dr. Peter Futter is gratefully acknowledged. Our work w as funded by the Romanian University Research Coun grant no: ID_1078
REFERENCES
[1]. Barchanski A. (2007) Simulation of low frequency electromagnetic fields in the human body, PhD TU Darmstadt, 2007
[2]. Bickford R.G, Freeming B.D. (1965) Neuronal stimulation by pulsed magnetic fields in animals and man. Digest of the 6 th Int. Conf. of Medical Electronics in Biology and Engineering, pp 112
[3]. Barker A.T, Jalinous R, Freeston I.L (1985) Non invasive magnetic stimulation of human cortex. Lancet, 1(8437):1106 7
[4]. Paulus W, Hallet .M, Rossini P.M and Rothwell (1999) Transcranial magnetic stimulation. Proc. of the International Symposium on Transcranial Magnetic Stimulation, Gottingen, 1998, Elsevier, 1999
[5]. Cadwell J.A Magnetic stimulator coils, US Patents 4994015/1991
[6]. Nadeem M, Thorlin T, Gandhi O, Persson M (2003) Computation of electric and magnetic stimulation in human head using 3 d impedance method. IEEE Trans. Biomed. Eng., 50(7), pp 900 906
[7]. Kowalski T, Silny J, Buchner H, (2002) Current density threshold for the stimulation of neurons in the motor cortex area. Bioelectromagnetics, 23, pp 421 428
[8]. Lopez Fernandez F.I., Influence of brain tissue inhomogeneity on induced currents due to Transcranial Magnetic Stimulation. PhD The University of Sheffield (2005)
[9]. Yang S., Xu G., Wang L., Chen Y., Wu H., Li Y., Yang O. (2006) 3D realistic head model simulation based on transcranial magnetic stimulation. Conf. Proc. IEEE Eng. Med. Biol. Soc., Vol. Supp., Issue , Aug. 30 2006 Sept. 3 2006 pp:6469 – 6472
[10]. Yee K.S. (1966) Numerical solution of initial boundary value problems involving Maxwell’s equations in isotropic media. IEEE Trans. Antenas and Propagation, 14(3), pp 302 307
[11]. Taflove A., Hagness S. (2005) Computational Electrodynamics: The Finite Difference Time Domain Method, 3 ed. Artech House, Boston, MA, 2005
[12]. Benkler S., Chavannes N., Kuster N. (2008) Highly detailed low frequency full body electromagnetic field simulations in 3 D Proc. of the XIX General Assembly of the International Union of Radio Science (URSIGA 2008)
[13]. Schmid & Partner Engineering AG, SEMCAD X Reference Manual, July 2008
[14]. http://www.itis.ethz.ch/index/index_humanmodels.html
[15]. L. Cret, Contributii privind studiul si optimizarea tehnicii de stimulare magnetica a sistemului nervos. PhD thesis, UT Cluj Napoca, 2007
[16]. Ramon C., Schimpf PH., Haueisen J. (2004) Effect of model complexity on EEG source localozations, Neurology and Clinical Neurophysiology 2004:81
[17]. http://dnl.ucsf.edu/users/dweber/dweber_docs/eeg_scd.html
[18]. Herman I.P. Physics of the human body, Biological and Medical Physics, Biomedical Engineering series, Springer, 2007
[19]. Miklavcic D., Pavselj N. Electric Properties of Tissues, Wiley Encyclopedia of Biomedical Engineering, John Wiley & Sons, Inc. 2006
[20]. „TMS terminilogy“, BioMag Laboratory at Helsinki University Central Hospital: www.biomag.hus.fi/tms/terminology.html
Author: Dan Rafiroiu
Institute: Technical University of Cluj Napoca
Street: 15, C. Daicoviciu
City: Cluj Napoca
Country: Romania
Email: [email protected]
35 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
EVALUAREA ETIOPATOGENETICĂ sI TERAPEUTICĂ A BOLNAVILOR ATEROSCLEROTICI PRIN METODA A NALIZEI NON LINEARĂ (NLS)
Puia Oana Alina, Drd., As. Univ. Fiziopatologie, UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, medic specialist chirurgie vasculara
Prof. dr. Luminita Plesca Manea – conducator stiintific doctorat
REZUMAT
Studiul s a efectuat la Centrul Medical ELMAVITAL din Cluj Napoca pe un numar de 100 indivizi umani, divizati în 4 loturi: lotul martor – sanatos si 3 loturi având cara umorale ce i încadreaza în sindrom metabolic. Celor 3 loturi li s a dat diferite preparate ce influenteaza patologia vasculara ( Vitis+jeleu de catina, Omega 3 6 9, Rosuvastatina, aparatul METATRON profilul glicemic, profilul lipemic, indicele de masa corporala (IMC) si evolutia diferentiata sub tratament.
IPOTEZA DE LUCRU
Analiza NLS poate depista în stadiul precoce leziunile vasculare aterosclerotice, astfel riscul complicatiilor. Analiza NLS poate evidentia procese aterosclerotice simultan în mai multe arii: cerebrale, carotidiene, coronariene, abdominale si membre inferioare etc., c diferit de afectare. Fig. 1 NLS cu ATS în diferite arii vasculare topografice
Aparatul Methatron care implementeaza acest sistem de analiza, functioneaza în acord cu principiul amplificarii semnalului de initiere a unei stari entropice noi, în ur magnetic asupra creierului, modulat la frecventa theta Θ cerebrala. Aceasta favorizeaza modificarea activitatii creierului, fiind posibila accesarea informatiilor de la nivelul subconstientului. (1
În termeni fizici Methatron este un generator non linear cuantic de oscilatii electromagnetice ce interfereaza cu biocâmpul informational al creierului. Metoda se bazeaza pe emisia si detectia biocâmpurilor ca proces de interactiune dintre receptor–emitator si structurile extra si intracelulare. Modificarile vortexului câmpurilor sunt determinate de activitatea metabolica celulara si a transferarii de informatie între sistemele reglatoare (sistem nervos). Aceasta legatura permite diagnosticarea emitere de câmpuri modulatoare cu rol terapeutic. Zgomotul de fond tisular (mediu st atistic) reflecta astfel starea de sanatate sau boala a unui sistem de organe sau a totodata putându se identifica o cauzalitate complexa pe baza receptiei câmpurilor s i a analizei spectrale si statistice a acestora. Holograma matricei electromagnetice permitând si efectuarea unor diagnostice predictive. (1,2)
MATERIAL sI METODĂ
Grupul de studiu cuprinde 100 de barbati si femei divizati în 4 clase d.p.d.v. al riscului vascular aterosclerotic. Lot I martor Clasa cu risc scazut:
IMC= 25 29 kg/m2 si talie sub 94 cm la barbati sau sub 80 cm la femei
Fara factori de risc. Lot II Clasa cu risc moderat:
IMC= 25 29 kg/m2 si talie 94 101 cm la barbati sau 80 87 cm la femei
Factori de risc nutritional Risc cardiovascular
Terapie cu Vitis + jeleu de catina Lot III Clasa cu risc crescut:
IMC peste 30 kg/m2 cu talie crescuta sau
IMC 25 29 kg/m2 si talie peste 102 cm la barbati sau peste 88 cm la femei Factori de risc cardiovascular
Patologie cardiovasculara aterosclerotica Terapie cu Omega 3 6 9 Lot IV Clasa cu risc foarte crescut
IMC peste 40 kg/m2 cu talie crescuta Factori multipli de risc cardiovascular
Patologie cardiovasculara aterosclerotica Comorbiditate multipla. Terapie cu Rosuvastatina
Studiu clinic a fost efectuat în perioada ianuarie septembrie 2009 în Centrul Medica l ELMAVITAL sub egida Conf. dr. Liana Marginean, fiziopatolog, neurolog si homeopat, în statuarea metodei de explorare neconventionala prin biorezonanta magnetica NLS.
REZULTATE sI DISCU II
Tabel 1. Profilul lipemic, glicemic, tensional si somatic al pacientilor investigati
Parametri Lot I Lot II Lot III
media martor Vitis + jeleu Omega 3 6 9 Rosuvastatina aritmetica
IMC <25 >30 >30
TG mg% ≤102 ≤251 ≤276
36 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
HDL mg% ≥60 mg ≤35 ≤45 ≤40
Tensiune 115/75 168/90 155/85 165/93 arteriala Glicemie ≥100 mg% 115mg% 117mg% 125mg%
Pacientii au fost investigati prin NLS computerizat si Echo Doppler carotidian, pent ru a putea aprecia metabolismul energetic celular si riscul aterogen in teritoriul c reactia la stres, respectiv nivelul hormonilor de stres ( cortizol, adrenalina) . Reevaluarea cazurilor s a facut dupa 90 de zile prin aceeasi metodologie. Tabel 2. Evaluare dupa 3 luni
Parametri Lot I Lot II Lot III Lot IV
media aritmetica martor Vitis + jeleu Omega 3 6 9 Rosuvastatina
IMC <25 >25 >26 >30 TG mg% ≤102 ≤180 ≤182 ≤195 HDL mg% ≥60 mg ≤50 ≤50 ≤40 Tensiune 115/75 140/88 135/77 165/93 arteriala Glicemie ≥100 mg% 93mg% 97mg% 98mg%
DISCU II: La o reevaluare dupa 3 luni s a observat:
l O scadere semnificativa a IMC ului la loturile II si III, mai putin lotul IV. l Loturile II si III au înregistrat cea mai mare scadere a trigliceridelor. l Cea mai importanta crestere a HDL ului s a înregistrat la loturile II si III. l Tensiunea arteriala a scazut considerabil in loturile care au folosit vitis si catina (II,III). l O scadere a glicemiei s a observat in toate cele trei loturi tratate cu diversi antioxidanti Procesul aterosclerotic la nivelul vaselor mari ale trunchiului evaluat prin NLS (en tropie 4) coexista cu un proces de vasculita posibil alergica, deoarece raspunsul va se manifesta inclusiv si prin tensiunea arteriala scazuta.
· La nivelul vaselor mari ale trunchiului valoarea colesterolului este mult crescuta, aceasta fiind evaluata printr un indice de asemanare spectrala mic si o entropie mar
Fig. 2. Evaluarea prin NLS a evolutiei sub tratament a unui pacient
Cresterea entropiei atesta progresul procesului aterosclerotic la care se adauga, ca si factori concomitenti, prezenta microorganismelor oportuniste. Hipertrofia benigna de prostata din micul bazin determina o depresie imunitara care împreuna cu fumatul reprezinta factori de risc în aparitia aterosclerozei; Analiza NLS poate depista în stadiul precoce leziunile vasculare astfel riscul complicatiilor; Observam un proces de ateroscloreza vasculara în evolutie la un pacient care nu are simptomatologie relevanta; Analiza NLS poate evidentia procese multe arii: cerebrale, carotidiene, coronariene, abdominale si membre inferioare etc., cu gradient diferit de afectare.
Avantaje generale ale Analizei non lineare computerizate în studiul nostru
· Metode este noninvaziva, cu caracter repetitiv la 3 luni. · Evalueaza parametri multipli functionali, organici, informationali într un interval scurt de timp. · Depisteaza precoce unii factori de risc, unele predispozitii morbide si modificari functionale precoce aflate în stadiul preclinic. · Evalueaza stresul acut sau cronic însotitor al oricarui proces patologic. · Evalueaza agresiunea câmpurilor electro magnetice externe, a iradierii si a altor forme de câmpuri nocive. · Depisteaza încarcarea microbiana, toxica si alergica. · Ajuta medicul în alegerea celor mai potrivite optiuni terapeutice. · Evalueaza biocompatibilitatea oricarui tip de agent terapeutic, inclusiv patoalimentatia.
CONCLUZII:
1. Analiza non lineara permite elaborarea unui diagnostic precoce în ateroscleroza si m onitorizarea factorilor de risc în absenta unei patologii clinice declarate (stadiul 2. Utilizarea analizei nonlineare împreuna cu tehnicile imagistice în aterogeneza, crescând acuratetea diagnosticarii prin dimensiunea dinamica si predictiva. 3. Remarcam pe lânga efectele oarecum asteptate cu privire la scaderea în greutate, normalizarea valorilor trigliceridelor si a HDL colesterolului, efectul hipoglicemiant al tuturor testate, dar mai ales impactul statinelor si al Omega 3 6 9 în stoparea agravarii procesului aterogenetic.
4. Aceste rezultate ne permit sa aprofundam studiul corelatiilor clinico paraclinice al e alimentelor homeopate si alopate cu impact asupra homeostaziei vasculare umane ins corectarea factorilor de risc din sindromul X metabolic, determinând cresterea calitatii vietii. ABSTRACT
37 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
This study was performed at Cluj Napoca Elmavital Medical Center on 100 human subjects, divided in 4 lots: control lot – healthy and 3 lots with dif ferent humoral and clinical char of metabolic syndrome. These 3 lots have received different substances that influenc e the vascular pathology (Vitis + jelly of catina, Omega 3 6 9, Rosuvastatina,). Gly mass index (BMI) and the different evolution under treatment were determined with Metatron apparatus.
Bibliografie
1. Plesca Manea L, Marginean L, Sfrângeu C, Puia O, Luput G, Margineanu A.M., Toparlan E, Bujoreanu I. Aportul NLS (analizei non lineare) multidimensionale în diagnostic periferice. Revista de Economie si Administratie Sanitara, 2009, Vol.53 54 (nr. 1 2), 62 70.
2. Marginean L, Plesca Manea L, Sfrângeu C, Luput G, Margineanu A.M., Toparlan E, Bujor eanu I. Analiza non lineara computerizata (NLS) – noua metoda de diagnostic si ter Revista de Economie si Administratie Sanitara, 2009, Vol.53 54 (nr. 1 2), 55 61.
38 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
SEROPREVALEN A INFEC IEI ANAMNESTICE TORCH ÎN POPULA IA GENERALĂ sI LA FEMEILE DE VÂ RSTĂ FERTILĂ DIN TERITORIUL CENTRULUI REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ
Radu Rodica 1, Mîrza Tudor Valentin 1, Molnar Anamaria 1, Coroiu Zoe Edita 1, Rebreanu Romana 1, Mîrza Camelia Manuela 2, Radu Rares Nicolae 3, Molnar Mirel 2
1. Centrul Regional de Sanatate Publica Cluj
2. U.M.F. „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca
3. student, U.M.F. „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca
Rezumat
A fost realizat un studiu epidemiologic transversal, care a urmarit seroprevalenta a nticorpilor IgG antitoxoplasma gondii, antirubeolici, anticitomegalici si antiherpet 973 persoane din 11 judete ale Transilvaniei, din care a fost selectat un esantion de 407 femei aflate la vârsta fertila. Prevalenta infectiei anamnestice în populatia generala a fost de 60,3 toxoplasmoza, 66,19% pentru rubeola, 72,76% pentru infectia cu CMV si 25,80% pentru infectia cu virus herpetic tip II. Prevalenta medie a infectiei anamnestice la popul din cele 11 judete, a fost de 63,14% pentru toxoplasma, 67,08% pentru rubeola, 74,20% pentru CMV si 27,76% pentru infectia cu virus herpetic. În sublotul de femei la vârsta fertila, populatia la risc pentru infectie a fost de 36,86% pentru toxoplasma, de 32,92% pentru rubeola, de 25,80% pentru infectia CMV si infectia cu virus herpetic tip II. În acelasi sublot, riscul anual estimat de infectie a atins valori maxime la vârste cuprinse între 15 24 ani pentru toxoplasmoza (5,7 2%), rubeola (8,39%) si inf (0,64%) si între 35 44 ani pentru infectia cu virus herpetic tip II (0,8%). Cuvinte cheie: infectie TORCH, prevalenta, risc anual estimat de infectie
Introducere
Dintre toate infectiile care pot determina malformatii congenitale, cele cu Toxoplasma gondii, virus rubeolic si citomegalovirus par a fi cele mai importante. Herpesul poate cauza congenitale dar mai rar. Exista presupuneri ca si virusurile zona zosterian, rujeoli c, urlian si precum si virusurile hepatitice au influenta asupra fatului, dar studii congenitale care au cuprins aceste infectii, nu au gasit nici o relatie cauzala semn ificativa. Termenul TORCH reprezinta acronimul de la: toxoplasmoza, rubeola, infecti herpetica.
Scop
Scopul acestui studiu a fost determinarea seroprevalentei infectiei TORCH în populat ia de vârsta fertila din teritoriul arondat Centrului Regional de Sanatate Publica ( cu prevalenta infectiilor TORCH în populatia generala din teritoriul CRSP Cluj si a riscului de infectie în populatia feminina de vârsta fertila. Datele epidemiologice s au obtinut Transilvaniei arondate Centrului.
Material si metode
A fost realizat un studiu epidemiologic transversal, care a urmarit seroprevalenta a nticorpilor IgG antitoxoplasma gondii, antirubeolici, anticitomegalici si antiherpet judete din Transilvania, în functie de varietatea unor factori epidemiologici ca vârsta, genul sau distributia geografica.
Determinarea marimii esantionului s a facut utilizând programul EpiInfo 3.5.1 si aplicatia online smarQuest [1]. Rezultate
S a calculat un esantion reprezentativ de 973 persoane, cuprinzând toate grupele de vârsta OMS. Dupa calculul esantionului, s a realizat stratificarea pe judete si stra vârsta. Esantionul a cuprins populatia din arii geografice diferite – cele 11 judete din Transilvania – iar structura pe medii (urban/rural) a esantionului a fost de 47 ,79% din mediul urban si 5 mediul rural. Din cele 973 de persoane studiate, 34,3% au fost de gen masculin iar 65,7% au fost de gen masculin. Din totalul femeilor, 407 (63,69%) au fost de vârsta fertila iar 232 (36, încadrat în restul grupelor de vârsta. Esantionul de femei fertile a cuprins grupele de vârsta începând cu 15 19 ani pâna la 40 44 ani.
Prevalenta infectiei anamnestice în populatia generala a fost de 60,33% pentru toxop lasmoza, 66,19% pentru rubeola, 72,76% pentru infectia cu CMV si 25,80% pentru infec (tabel 1).
Tabel 1. Seroprevalenta anticorpilor IgG pozitivi din esantionul populational studiat
Prevalenta medie a infectiei anamnestice la populatia feminina de vârsta fertila din cele 11 judete studiate este de 63,14% pentru toxoplasma, 67,08% pentru rubeola, 27,76% pentru infectia cu herpes virus. În sublotul femeilor de vârsta fertila, seroprevalenta anticorpilor IgG antitoxoplas ma se situeaza în intervalul 53,85% – 65,33%, valoarea minima fiind la 15 19 ani iar seroprevalenta anticorpilor IgG antirubeolici se situeaza în intervalul 55,38% – 74, 24%, valoarea minima fiind la 15 19 ani iar maxima la 30 34 ani, seroprevalenta anti situeaza în intervalul 68,85% – 79,17%, valoarea minima fiind la 40 44 ani iar maxim a la 35 39 ani iar seroprevalenta anticorpilor IgG anti HSV se situeaza în intervalu minima fiind la 15 19 ani iar maxima la 25 29 ani ( fig.1).
Fig 1. Seroprevalenta infectiei anamnestice TORCH la femeile de vârsta fertila
Prevalenta medie a infectiei anamnestice în populatia de femei la vârsta fertila din teritoriul studiat (1049980 femei) si riscul anual estimat de infectie pentru sublo esantionul reprezentativ studiat sunt prezentate în tabelele 2 si 3.
Tabel 2. Prevalenta infectiei anamnestice în populatia de femei la vârsta fertila Populatia feminina Populatia feminina la Etiologie % % imuna risc Toxoplasmoza 662957 63,14 387023 36,86
39 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Rubeola 704327 67,08 345653 62,92 infectie cu CMV 779085 74,20 270895 25,80 infectie cu HSV 291474 27,76 758506 72,24
Tabel 3. Riscul anual estimat de infectie, în sublotul de femei la vârsta fertila
Discutii
Distributia pe grupe de vârsta a esantionului a evidentiat modificarea structurii pe grupe de vârsta a populatiei, adica îmbatrânirea ei. Ca o consecinta a scaderii nat grupele de vârsta 0 4 ani, a cuprins un numar scazut de subiecti.
Distributia anticorpilor TORCH a fost similara pentru cele doua loturi, exceptie fac ând toxoplasma; frecventa acestor anticorpi a fost mai mare în populatia generala, f fertile. Rata infectiei pentru toxoplasma a fost mai mare la femeile fertile, comparativ cu aceleasi grupe de vârsta din populatia generala.
Prevalenta anticorpilor antitoxoplasma variaza în functie de grupele populationale, depinzând de circulatia parazitului si de receptivitatea populatiei. Rezultatele studiului nostru sunt cu datele din literatura [2, 3, 4, 5].
Din totalul lotului populational (973 persoane) au fost pozitive 587 persoane pentru anticorpi anti toxoplasma. Dintre acestea, 312 persoane au fost din mediu rural und fost de 61%, diferenta fiind statistic semnificativa comparativ cu prevalenta pe întreg teritor iul Transilvaniei. Se impune o prima observatie ca în rural incidenta anticorpilor a mare decât în urban. Analizând rezultatele serologice pozitive la lotul populational si lotul de femei fertile constatam ca rata pozitivitatii variaza între 35,62% 72,6 25% 76,32% la lotul de femei fertile. Populatia feminina la risc pentru toxoplasmoza este de 36,86%, riscul anual estimat de infectie, în sublotul de femei la vârsta fe rtila fiind maxim în perio ani (5,72%). Campaniile de imunizare fata de rubeola având ca tinta femeile de vârsta fertila au ridicat provoc ari logistice multiple, si au fost ulterior complicate de dificultatea evitarii vacc gravide. Rezultatele prezentului studiu indica un contingent semnificativ de femei de vârsta fertila, susceptibile la rubeola (32,92%), riscul anual estimat de infectie , în sublotul de femei la vâ fiind de 8,39% în la vârste cuprinse între 15 24 ani si de 5,4% la vârste cuprinse între 25 34 ani. Imunitatea la rubeola depinde de mai multi factori [6]. Exista o crestere a nivelului imunita rubeola odata cu vârsta. Prevalenta anticorpilor antirubeolici nu a prezentat diferente mari între grupele de vârsta ale femeilor fertile, dar în populatia generala a f ost mai scazuta. Trend ul seroprevalentei în functie de vârsta depinde de acoperirea vaccinala la dif eritele grupe de vârsta. Acoperirea vaccinala este mare la grupele de vârsta tinere. anticorpii antirubeolici au fost prezenti la 67,08% din femeile fertile corespunde cu datele din literatura. Anticorpii au fost gasiti l a peste 80% dintre femeile adulte din Europa, Anglia, SUA, A Canada [7]. Diferente în seroprevalenta rubeolei între populatia urbana si rurala su nt diverse si contradictorii de la o tara la alta. Femeile din rural sunt mai suscep susceptibilitatea nu este semnificativa statistic. Diferentele între urban si rural se pot datora unei expuneri mai reduse si unei izolari a persoanelor în zona. Citomegalovirus ul este endemic în toata lumea afectând aproape toata populatia iar seroprevalenta anticorpilor CMV IgG variaza în functie de varietatea factorilor epid distributia geografica, statusul socio economic, statusul marital si paritatea [8, 9]. În România, prevalenta variaza între 70% si 80% iar în studiul nostru rata prevalentei ( aceste valori. S a observat o crestere pas cu pas a seropozitivitatii, odata cu cres terea vârstei, atingând un maxim de 96,80% la grupa de vârsta 55 59 ani. Prevalenta de vârsta fertila variaza în functie de grupurile populationale. Prezentul studiu arata un risc anual estimat de infectie CMV în sublotul de femei la vârsta fertila, ma xim la vârsta cuprinse între (0,64%), populatia feminina fertila la risc fiind de 25,80%.
La noi în tara nu exista studii privind prevalenta infectiei cu virus herpetic tip I I, cu toate ca exista intentia de a introduce o strategie de screening dupa realizar 25 ani care nu au fost însarcinate si care sunt la risc de a dezvolta infectii cu tr ansmitere sexuala (ITS). Investigatia populationala din studiul nostru demonstreaza virusul herpetic este de 25,80% ceea ce corespunde cu datele din literatura, cu diferente în functie de vârsta, mediul de provenienta al cazurilor si judet. În sublotul femeilor fertile, prevalen 27,76%, valori crescute înregistrându se la grupele de vârsta 15 19 ani si 20 24 ani. Dintre femeile la vârsta fertila din teritoriul arondat CRSP Cluj, populatia feminin anual estimat de infectie cu virus herpetic tip II, calculat pentru sublotul de 407 femei fiind maxim la 35 44 ani (0,80%). Concluzii
1.Studiul demonstreaza ca infectia TORCH este raspândita printre femeile de vârsta fertila. Asocierea dintre factorii epidemiologici (vârsta, distributie geografica) c sugereaza ca femeile de vârsta fertila sunt expuse acestor infectii.
2. Studiul prezent, bazat pe date epidemiologice si pe probele serologice efectuate, demonstreaza riscul infectiei cu agenti TORCH la toate vârstele. 3. Datele prezentate de noi nu constituie o imagine completa a prevalentei anticorpi lor anti TORCH în populatia generala si populatia de femei fertile din zona noastra aceasta fiind necesare o supraveghere epidemiologica si un program de screening.
Bibliografie
1. *** – smarQuest – Aplicatii de calcul. http://www.smarquest.ro/ro/resources.html
2. VAN DER VEEN J., POLAK M.F.: Prevalence of toxoplasma antibodies according to age with comments on the risk of prenatal infection. J. Hyg., Camb., (1980), 85, 165.
3. REMINGTON J.S., MCLEOD R, DESMONTS G.: Toxoplasmosis. In: Remington JS and Klein JO (eds.): Infectious diseases of the fetus and newborn infant, 4th ed., W.B. Saunders Co.,
4. LAMB G.A., FELDMAN H.A.: Risk in acquiring toxoplasma antibodies; a study of 37 "normal" families. JAMA, 1968;206:13005 1306.
5. BERGER F., GOULET V., LE STRAT Y., DESENCLOS J.C.: Toxoplasmose chez les femmes e nceintes en France: évolution de la séroprévalence et de l’incidence et facteurs ass Sante Publique, 2009;57(4):241 8.
6. USTAÇELEBI S., KÖKSAL İ., CANTÜRK H. et al: Detection of antibodies against TORCH in pregnants. Mikrobiol Bul. , 1986:20:1 8.
7. ROBERTSON S.E., FEATHERSTONE D.A., GACIC DOBO M., HERSH B.S.: Rubella and congenital rubella syndrome: global update. Rev. Panam. Salud. Publica, 2003;14(5):306 15.
8. MATHUR A., JINDAL I., CHATURVEDI U.C.: A serological study of Cytomegalovirus infection at Lucknow. Ind. J. Med. Res., 1981; 73:678 681.
9. NETO W.C., RUBIN R., SHULTE J., GIUGLIANI R.: Newborn Screening for Congenital infectious Disease. Emerg. Infect. Dis., 2004, 1(6): 1069 1073.
Abstract
A transverse epidemiological study was made, following antitoxoplasma, anti rubella, anti CMV and anti HSV type II IgG seroprevalence on a sample of 973 people from 11 Transylvania, from which a group of 407 women of childbearing age was selected. The prevalence o f infection in the general population was 60.33% for toxoplasmosis, 66.19% for rubel for CMV infection and 25.80% for type II HSV infection. The average prevalence of th e anamnetic infection in the female population of childbearing age, in the 11 studie toxoplasmosis, 67.08% for rubella, 74.20% for CMV and 27.76% for the HSV infection. In the 407 group of women of childbearing age, the population at risk for infection is 36.86% for toxoplasmosis, 32.92% for rubella, 25.80% for CMV infection and 72.24% infection. In the same group, the estimated annual risk of infection reached maximum at ages 15 24 years for toxoplasmosis (5.72%), rubella (8.39%) and CMV infection (0 years for type II HSV infection (0.8%).
Keywords: TORCH infection, prevalence, estimated annual risk of infection
40 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
EFECTELE SUPLIMENTĂRII DE CUPRU ASUPRA BALAN EI OXIDAN I ANTIOXIDAN I ÎN CONDI II DE
Mîrza Camelia Manuela 1, Mîrza Tudor Valentin 2, Plesca Manea Luminita Eugenia 1, Uifalean Ana 1, Popa Dorina 1, Caldare Elena 1
1. Catedra de Fiziopatologie UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca
2. Centrul Regional de Sanatate Publica Cluj Napoca
Rezumat
În lucrarea de fata ne am propus sa urmarim efectele prooxidante si antioxidante ale Cu la animalele supuse efortului fizic, carora li s a asigurat un supliment de cupru în ratia a Cercetarile au fost efectuate pe 3 loturi a câte 10 sobolani albi, rasa Wistar: lotu l I animale care au efectuat efort fizic, timp de 4 saptamâni, prin proba de înot; administrat prin gavaj bucofaringian Cu 2 doze/saptamânal, timp de 4 saptamâni; lotul III animale care au efectuat efort fizic dupa programul lotului I si, ca rora li s a administrat c programul lotului II. S a recoltat sânge venos din sinusul retroorbitar în zilele 1, 15 si 29, din care s au dozat: parametrii antioxidanti: acidul uric, ceruloplasmina lipoperoxizii – MDA legata. Rezultatele ne au indicat cresterea capacitatii an tioxidative totale (cresterea acidului uric si ceruloplasminei) si scaderea stresului oxidativ (scaderea lipop Cercetarile efectuate demonstreaza efectul protector al Cu, de adaptare la stresul oxidativ, prin îmbunatatirea mecanismelor de aparare antioxidative.
Cuvinte cheie: cupru, efort fizic, antioxidanti.
Introducere
Cuprul este un microelement (oligoelement), care se gaseste în organism în cantitati foarte mici. Absenta din alimentatie determina, dupa o perioada mai lunga sau mai s maladia caracteristica. O atentie deosebita se acorda alimentatiei în sportul de performanta. Efortul fizic, prin natura sa, determina cresterea potentialului de formare a SRO, desi doar o mic utilizata în acest scop. Suplimentarea cu antioxidante (nutritive si medicamente) previne stresul oxidativ de efort, grabeste recuperarea postefort si creste performanta sportiv performanta trebuie supravegheate cu atentie concentratiile serice de Cu si de ceruloplasmina [1, 2].
În lucrarea de fata ne am propus sa urmarim efectele prooxidante si antioxidante ale Cu la animalele supuse efortului fizic, carora li s a asigurat un supliment de cupru Scaderile valorilor serice ale Cu la animalele neantrenate, ca urmare a pierderilor si biodistributiei consecutive a acestui oligoelement, ne a determinat sa studiem influen balantei oxidanti/antioxidanti la animale antrenate la efort. Materiale si metode
Cercetarile au fost efectuate pe 3 loturi a câte 10 sobolani albi, rasa Wistar, masc uli cu greutatea cuprinsa între 160 200 g, alimentati normal pe durata experimentulu au efectuat efort fizic, timp de 4 saptamâni, prin proba de înot; lotul II animale la care s a administrat prin gavaj bucofaringian Cu (Granois de Cuivre, Monaco): 0, doze/saptamânal, timp de 4 saptamâni; lotul III animale care au efectuat efort fizic dupa programul lotului I si, carora li s a administrat cupru dupa programul lotului II. Pentru determinarea nivelului plasmatic al indicatorilor serici, la 1, 15 si 29 zile s a recoltat sânge venos din sinusul retroorbitar din care s au dozat: parametrii a ceruloplasmina [4]; parametrii stresului oxidativ: lipoperoxizii – MDA legata [5, 6].
Rezultate
1. La lotul I, cuprinzând sobolani supusi efortului, prin proba de înot, se constata : cresteri semnificative ale ceruloplasminemiei si acidului uric dupa 2 si 4 saptamâ foarte semnificative ale lipoperoxizilor (MDA). 2. La lotul II, cuprinzând sobolani care au primit supliment de cupru, se constata: cresteri semnificative ale ceruloplasminemiei si acidului uric; scaderi semnificativ
3. La lotul III, cuprinzând sobolani care au primit supliment de cupru si care au fost supusi unui program de an trenament zilnic prin înot, se constata: cresteri foarte semnif ceruloplasminei, acidului uric, fata de valorile bazale initiale; scaderi foarte semnificative ale lipoperoxizilor, fata de valorile initiale.
Rezultatele noastre pentru acidul uric la loturile studiate arata:
· pentru probe perechi pentru lotul I valori mai mici, intens semnificativ (p < 0,001), în ziua 1 fata de zilele 15 si 29 si în ziua 15 fata de ziua 29; pentru lotul II val semnificativ (p < 0,001), în ziua 1 fata de zilele 15 si 29 si în ziua 15 fata de ziua 29; pentru lotul III valori mai mici, intens semnificativ (p < 0,001), în ziua 1 fata de zilel fata de ziua 29
· pentru probe neperechi pentru ziua 1 valori semnificativ mai mici (p < 0,05), la l oturile I si II fata de lotul III; pentru ziua 15 valori mai mici, intens semnificat fata de lotul III; pentru ziua 29 valori mai mici, intens semnificativ (p < 0,001), la loturile I si II fata de lotul III
Pentru ceruloplasmina rezultatele la loturile studiate arata:
· pentru probe perechi pentru lotul I valori mai mici, intens semnificativ (p < 0,001), în ziua 1 fata de zilele 15 si 29 si în ziua 15 fata de ziua 29; pentru lotul II val semnificativ (p < 0,001), în ziua 1 fata de zilele 15 si 29 si în ziua 15 fata de ziua 29; pentru lotul III valori mai mici, intens semnificativ (p < 0,001), în ziua 1 fata de zilele 15 si 29 si în zi de ziua 29
· pentru probe neperechi pentru ziua 1 valori mai mici, intens semnificative (p < 0, 001), la lotul I fata de loturile II si III; pentru ziua 15 valori mai mari, intens I fata de lotul II; valori mai mici, intens semnificative (p < 0,001), la lotul II fata de lotul III; pentru ziua 29 valori mai mari, intens semnificative (p < 0,001), la lotul I fata de lotul II; valor intens semnificative (p < 0,001), la lotul II fata de lotul III; Rezultatele noastre pentru MDA la loturile studiate arata:
· pentru probe perechi pentru lotul I valori mai mici, intens semnificativ (p < 0,001), în ziua 1 fata de zilele 15 si 29 si în ziua 15 fata de ziua 29; pentru lotul II val semnificativ (p < 0,001), în ziua 1 fata de zilele 15 si 29 si în ziua 15 fata de ziua 29; pentru lotul III va lori mai mari, intens semnificativ (p < 0,001), în ziua 1 fata de zilele 15 si 29 si fata de ziua 29
· pentru probe neperechi pentru ziua 1 valori semnificativ mai mari (p < 0,05), la l otul I fata de lotul III; valori mai mari, intens semnificative (p < 0,001), la lotu 15 valori mai mari, intens semnificative (p < 0,001), la lotul I fata de loturile II si III; pentru ziua 29 valori mai mari, intens semnificative (p < 0,001), la lotul semnificativ mai mari (p < 0,05), la lotul II fata de lotul III.
Fig. 1. Acidul uric la loturile studiate. Valori medii. Semnificatie statistica
41 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Fig. 2. Ceruloplasmina la loturile studiate. Valori medii. Semnificatie statistica
Fig. 3. MDA la loturile studiate. Valori medii. Semnificatie statistica
Discutii
Stresul oxinitroxidativ (SON) reprezint a totalitatea deterior arilor oxidative produse de speciile reactive ale oxigenului (SRO) si ale azotului (S RN) la nivelul celulei sau la nivelu organism. El este asociat cu perturbarea balan tei prooxidante/antioxidante (PO/AO), în favoarea primei componente [7, 8, 9, 10, 11]. Sunt bine cunoscute efectele benefic promovarea sanatatii si prevenirea diferitelor îmbolnaviri. Totusi, efortul cronic reprezinta o forma de SO asupra organismului, stres care poate altera echilibrul într e prooxidanti si AO. Datorita stabilitatii sale puternice si corelatiei pozitive între concentratia sa plasmatica si cea a Cu, se sugereaza ca dozarea ceruloplasminei ar putea fi un indicator pentru a statusului Cu în organism. Prin activitatea sa feroxidazica, ceruloplasmina reprezin ta o veriga de legatura între metabolismul Fe si Cu. Ceruloplasmina limiteaz antioxidant neenzimatic (antiperoxidant). Metaloproteinele ce contin cupru (hemocupr eina, hepatocupreina, cerebrocupreina, citocupreina etc.) sunt superoxiddismutaze (C având loc o dismutare accelerata a superoxidului în oxigen si peroxid. Superoxiddismutaza (SOD), cunoscuta si sub denumirea de metalotioneina este ubicuitara, fiind om. Cu SOD au structuri dimerice cu localizare citosolica si tetramerica cu localizare extracelulara si legata de membrana [12, 13].
Antrenamentul de rezistenta poate determina o scadere marcata a Cu în ser, a capacit atii totale de legare a Fe, a saturarii transferinei si o modificare a raportului ce enzimatica/ceruloplasmina imunoreactiva. Reducerea nivelului de Cu poate afecta activitatea biologica a ceruloplasminei si a functiilor fiziologice legate de activitate a AO. La sportivii de pe trebuie supravegheate cu atentie concentratiile serice de Cu si de ceruloplasmina [14]. Conform datelor din literatura, la nivel muscular, concentratia Cu a fost crescuta l a grupul masculilor supusi exercitiului fizic. A fost raportat faptul ca mioglobina muschii care au fost direct supusi efortului. Ceruloplasminemia a fost de asemenea m ai mare la femele decât la masculi. Exista doua teorii care explica activitatea cres cu efortul fizic. În primul rând, cresterea ceruloplasminei asociata exercitiului fizic poate fi cauzata de o conditie de stres fizic, deoarece ceruloplasmina serica cr este în conditii de stres. Î rând, cresterea ceruloplasminei poate fi legata de trans portul de Fe si activitatea eritropoietica. Desi Cu este un micronutrient esential, aportul excesiv poate fi to xic. Multe dintre efectele Cu, precum cresterea peroxidarii lipidelor în membranele celulare, alterarea proteinelor si a acizilor nucleici, sunt legate de rolul Cu în ge nerarea radicalilor liber i ai oxigenului. Ficatul es sensibil organ în ceea ce priveste toxicitatea Cu. Scopul acestui studiu a fost evaluarea schimbarilor nivelului de peroxidare a lipidelor (concentratiile de malonilald ehida si 4 hidroxialchen 4HNE), concentratia de glutation redus (GSH), precum si activitatea unor enzime anti oxidante ca: glutation peroxidaza (GPX) si superoxid dismutaza (SOD) în ficatul sobo supusi efortului fizic. Rezultatele dovedesc faptul ca intoxicatia cu Cu si efortul unic, actionând simultan, intensifica în mod considerabil (într o maniera cumulativa ) stresul oxidativ în ficatul s [15].
Suplimentarea de Cu poate influenta direct capacitatea de efort fizic, prin stimular ea activitatii sistemelor AO enzimatice CuZnSOD si prin cresterea semnificativa indicatorul cel mai fidel al nivelului cupremiei. În mod indirect, prin influentarea neuromediatiei, prin dopamina si noradrenalina, Cu ar putea determina activarea sim consecutive adaptative ale organismului la efort [16]. Efectele favorabile ale administrarii de Cu asupra capacitatii de efort fizic la ani male se produc prin influentarea metabolismului energetic muscular. Cercetarile sunt literatura privind efectele Cu asupra activitatii motorii controlate la subiectii sedentari sau la sportivi. Lotul supus efortului caruia i am administrat suplimente de Cu prezinta o crestere sem performantelor la proba de înot, ceea ce ne confirma rolul antioxidant al Cu în cond itii de stres oxidativ. Însa administrarea în doze repetate de Cu va induce un efect scaderea capacitatii de efort dupa o luna de antrenament.
Rezultatele noastre aduc o dovada indirecta cu privire la efectele favorabile ale su plimentarii de Cu, în raspunsul adaptativ al organismului la stresul oxidativ indus Administrarea suplimentelor de Cu determina modificari ale balantei oxidanti/antioxidanti: scaderi ale lipoperoxizilor postexpunere, simultan cu cresteri ale apa cresterile acidului uric si ale apararii antioxidative extracelulare, tradusa prin cresterea ceruloplasminei, pentru toate loturile. Modificarile ceruloplasminei cresterile postexpunere la efo valorile initiale, la lotul care a primit suplimente de Cu, pledeaza pentru efectul protector al acestuia asupra apararii antioxidative extracelulare neenzimatice, prin ceruloplasmina.
Concluzii
1. Îmbunatatirea performantelor la proba de înot este asociata cu cresterea capacitatii an tioxidative totale (cresterea acidului uric si ceruloplasminei) si scaderea stresului oxidativ lipoperoxizilor).
2. Cercetarile efectuate demonstreaza efectul protector al Cu, ca procedeu fiziologi c de marire a capacitatii de adaptare la stresul oxidativ, prin îmbunatatirea mecani antioxidative. 3. Procedeul utilizat de noi pot fi încadrat între metodele sustinatoare de efort, utile pen tru îmbunatatirea performantelor la sportivi.
75
Bibliografie
1. MÎRZA C.M., TACHE S.: Actualitati cu privire la rolul cuprului, zincului, manganului si litiului în organism. Sibiul Medical , 2000, XI/1, 18 22.
2. LUMINI A PLEsCA MANEA, CUCUIANU M., CRÂSNIC I., BRUDAsCĂ I.: Biochimie clinica. Fundamentare fiziopatologica. Ed. Argonaut, Cluj Napoca, 2003, 302 307.
3. MIHELE D.: Biochimie clinica. Metode de laborator, ed. a III a, Ed. Medicala Bucuresti. 2007.
4. PACKER L.: Oxidative damage to proteins: spectrometric method for carbonyl assay. Methods Enzymol. , 1994, 233:347 357.
5. SATOH K.: Serum lipid peroxide in cerebrovascular disorders determined by a new colorimetric method. Clin. Chim. Acta , 1978, 90:37 43.
6. CHEESEMAN K.: Determination of aldehydic lipid peroxidation products: malonaldehyde and 4 hydroxynonenal. Methods Enzymol. , 1994, 186:406 13.
7. SEN C.K.: Antioxidants in exercise nutrition. Sports Med., 2001, 31(13):891 908.
8. TACHE S. Stresul oxidativ si antioxidantii în efortul fizic. În Dejica D. – Antioxidanti si terapie antioxidanta, Casa Cartii de stiinta, Cluj Napoca, 2001, 6:198 210.
9. VASSILAKOPOULOS T., KARATZA M.H., KATSAOUNOU P. et al: Antioxidants attenuate the plasma cytokine response to exercise in humans. J. Appl. Physiol ., 2003, 94:1025 1032.
10. CHEVION S., MORAN D.S., HELED Y., ET AL Plasma antioxidant status and cell injury after severe physical exercise. PNAS, 2003, 100(9):5119 5123.
11. BAILEY D.M., YOUNG I.S., MCENENY J., ET AL Regulation of free radical outflow an isolated muscle bed in exercising humans. Am J. Physiol. Heart Circ. Physiol , 2004, 287:H1689 H1699.
12. CÂRMACIU R. (sub red.) Guyton. Fiziologie. ed. a 5 a, Ed. Med. Amaltea, Bucuresti, 1996, VIII/30:290 294; XIV/57:577 583.
42 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
13. GUYTON A.C., HALL J.E. Textbook of medical physiology. 9th ed., Saunders & Comp., Philadelphia, 1996, VII, 42:542; VIII, 43:549 552.
14. TACHE S., DUMA E., DUMA L. Antioxidantii si influenta asupra stresului oxidativ indus de efortul fizic. Palestrica Mileniului III , 2000, I/2:41 47.
15. PAWLAS M.G., TRACZ J., DZIĘGIEL J. Induction of oxidative stress in livers of rats under influence of isolated and combined exposure to copper and physical effort, Adv. Clin. Exp. Med.
16. O'DELL B.L. Roles of zinc and copper in the nervous system. Prog. Clin.Biol.Res. , 1993, 380: 147 162 .
Abstract
In the present study we intended to follow prooxidant and antioxidant effects of cop per in animals subjected to physical exercise, which received an extra copper ratio. conducted on 3 groups of 10 white Wistar rats: group I animals that have made exer cise for 4 weeks, through the swimming test, group II – animals which received coppe weeks, group III animals which performed exercise and received copper. Venous bloo d from the retroorbitary sinus was collected in days 1, 15 and 29, in order to deter parameters (uric acid, ceruloplasmin) and the oxidative stress parameters (lipoperox ids MDA related). The results have shown an increase of total antioxidant capacity ceruloplasmin) and reduced oxidative stress (decreased lipoperoxids). Researches sho wed that copper has a protective effect, which helps the organism to adapt to oxidat antioxidative defence mechanisms. Keywords: copper, physical exercise, antioxidants.
ENTEROSCOP CU BALON “ EnteroPro” OLYMPUS Noul sistem pentru investigarea si tratamentul afectiunilor intestinului subtire. Pentru mai multe informatii despre acest nou sistem de videoendoscopie puteti vizita adresa de internet a firmei http://www.olympus europa.com/endoscopy
sau pe cea a reprezentantul exclusiv pentru Romania:
TEHNO ELECTRO MEDICAL COMPANY
www.temco.ro Persoana de contact: Dr. Dragos Aldea Line Manager Diagnostic Tel. 0745 / 114 998
43 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
EVOLU IA INFEC IILOR RESPIRATORII ACUTE sI A GRIPEI ÎN SEZONUL 2009 2010 ÎN TERITORIUL CENTRULUI REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ
Mîrza Tudor Valentin 1, Radu Rodica 1, Mîrza Camelia Manuela 2, Munteanu Cornelia 1, Radu Rares Nicolae 3
4. Centrul Regional de Sanatate Publica Cluj
5. U.M.F. „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca
6. student, U.M.F. „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca
Rezumat
Supravegherea infectiilor respiratorii acute este esentiala pentru semnalarea debutu lui unei noi epidemii/pandemii, datele de morbiditate si mortalitate fiind necesare asupra sanatatii publice si a elabora strategii de supraveghere si control.
Daca în aprilie 2009 se înregistra un cumul de morbiditate si mortalitate prin influ enza like (Mexic), în iunie erau semnalate cazuri de gripa A(H1N1) pe toate continen necesitatea implementarii gradului 6 de alerta pandemica, declarând pandemica raspândirea infectiei cu noul tip de virus A(H1N1).
În teritoriul CRSP Cluj primele cazuri de gripa cu virus nou au fost diagnosticate î n luna iulie 2009. Initial cazurile diagnosticate au fost de import, dar în toamna a numarul lor crescând, odata cu începerea anului scolar. Cuvinte cheie: supraveghere, infectii respiratorii acute, gripa A(H1N1), pandemie.
Introducere
Supravegherea infectiilor respiratorii acute (IACRS) este esentiala pentru identific area unor infectii cu noi virusuri gripale A, care ar putea semnala debutul unei pan mortalitate si morbiditate sunt necesare pentru a întelege mai bine impactul IACRS a supra sanatatii populatiei si a stabili strategii de supraveghere si control. Dupa i de infectie cu noul virus gripal A(H1N1) în SUA, pe 15.04.2009, CDC a cerut tuturor departamentelor de sanatate locale si de stat sa implementeze o supraveghere sporita gripale A carora nu li se poate stabili subtipul. În 25.04.2009, directorul general OMS declara stare de urgenta de sanatate publica de importanta internationala în urm infectie cu virus gripal A(H1N1) în SUA si Mexic. În 27.04.2009 s a decis mentinerea sistemului de supraveghere pentru gripa si infectii respiratorii în România. În 30. Ministrilor Sanatatii din UE, unde s a stabilit necesitatea implementarii sistemului de raportare zilnica în tarile membre. Clinicians, epidemiologists and virologists in the 53 countries in the WHO European Region constitute the network reporting to EuroFlu.
Scop
Supravegherea are drept scop cunoasterea raspândirii geografice a activitatii gripal e, a intensitatii bolilor acute respiratorii în populatie, a tendintei bolilor respi continutului de vaccin datorita cunoasterii circulatiei virusurilor si raspunsul la pandemia (H1N1) 2009.
Metode
Clinicienii, medicii de familie, epidemiologii si virusologi din teritoriul CRSP Cluj constituie reteaua de raportare catre CNCSBT Bucuresti. The laboratory network consists of WHO r national influenza centres, a WHO collaborating centre for reference and research on influenza and two WHO H5 reference laboratories. Laboratorul recunoscut ca centru de gripa la este cel din Institutul Cantacuzino, Bucuresti, un centru de colaborare cu OMS si EC DC, pentru referinta si de cercetare cu privire la gripa. Acesta a prelucrat secreti persoanele cu suspiciune de gripa A( WHO/Europe publishes a weekly surveillance report in English and Russian, which is b ased on data covering the Region's total population of 883 mill 2009. Rezultate si discutii
Începând cu saptamâna 40 a anului trecut (28.09. 04.10.2009) s au înregistrat cresteri ale n umarului de îmbolnaviri prin IACRS, mai ales la grupa de vârsta 0 4 ani si 5 14 ani sunt sub nivelul maxim sezonier, în teritoriul CRSP Cluj.
o Rata incidentei prin IACRS la nivel regional a fost de 343,99 /oooo . Judetele în care se înregistreaza o rata de incidenta crescuta fata de media regio nala sunt Covasna, Salaj si Bis
o o Rata de incidenta prin gripa creste de la 0 /oooo în saptamâna 40 de supraveghere la 1,48 /oooo în saptamâna 02 (11.01. 17.01.2010) de supraveghere. Judetele în care se înr o rata de incidenta crescuta fata de media pe teritoriu CRSP Cluj sunt Cluj, Mures si Sibiu.
Din analiza stratificata pe grupe de vârsta se constata ca ratele de incidenta cele mai crescute atât pentru IACRS cât si pentru gripa se înregistreaza la grupa de vârs
o o Astfel, la grupa 0 4 ani, rata de incidenta prin IACRS creste de la 2109,09 /oooo în saptamâna 40 la 3191,50 /oooo în saptamâna 45 (02.11. 08.11.2009) dupa care scade la 1 o o saptamâna 53 (28.12.2009 03.01.2010). La aceeasi grupa de vârsta, rata de incidenta prin gripa creste de la 0 /oooo în saptamâna 2,87 /oooo în saptamânile 51 (14.12. 20.12.20 o (21.12. 27.12.2009) dupa care scade pâna la 0.41 /oooo în saptamâna 02 (11.01. 17.01.2010).
o La grupa 5 14 ani, rata de incidenta prin IACRS atinge un maxim de 2309,39 /oooo în saptamâna 50 (07.12. 13.12.2009) iar rata de incidenta prin gripa creste de la 0 o o saptamâna 48 (23.11. 29.11.2009). La grupa 15 29 ani, rata de incidenta prin IACRS creste de la 326,08 /oooo la 773,86 /oooo în saptamâna 47 (16.11. 22.11.2009) iar rata de incidenta o o atinge un maxim de 4,49 /oooo în saptamâna 48 (23.11. 29.11.2009). La grupa de 30 64 ani, valorile maxime de incidenta sunt de 273,44 /oooo pentru IACRS în saptamâna 50 (07.12. 13 o si de 2,39 /oooo pentru gripa în saptamâna 51 (14.12. 20.12.2009). În fine, peste 65 de ani, incident ele maxime sunt atinse în saptamâna 46 (09.11 15.11.2009) pentru IACRS (161,48 o saptamânile 50 (07.12. 13.12.2009), 53 (28.12.2009 03.01.2010) si 02 (11.01. 17.01.2010) pentru gripa (0,46 /oooo ).
Având în vedere ca grupa de vârsta 0 4 ani pare sa fie în continuare cea mai afectat a, prezentam mai jos distributia geografica a ratelor de incidenta prin IACRS si gri
Fig. 1. Incidenta IACRS si a gripei la grupa de vârsta 0 4 ani, în 11 judete din Tra nsilvania, în perioada 28.09.2009 – 24.01.2010
Având în vedere ca perioada analizata cuprinde vacantele de sarbatori, cresterea incidentei din ultima vreme poate fi datorata revenirii la raportari complete. În cursul anului 2009 s au înregistrat 15 decese prin gripa în cele 11 judete arondate CRSP Cluj: 5 cazuri în judetul Cluj, 2 cazuri în judetul Bihor, 2 cazuri în judetul Alba, 3 cazur Mures, 1 caz în judetul Sibiu si 2 cazuri în judetul Maramures. Au fost raportate si 5 decese prin IACRS, toate înregistrate în judetul Cluj. În anul 2009 s au înregistrat si 25 decese prin pneumonii, repartizate astfel: 6 caz uri în judetul Bihor, 7 decese în judetul Maramures, 3 decese în judetul Salaj, 3 de Nasaud, 2 decese în judetul Mures, si câte 1 deces în judetele Cluj, Alba si Satu Mare.
44 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
În anul 2009 s au înregistrat 678 cazuri clinice de gripa sezoniera, din care au fos t internate 486 cazuri, numarul cel mai mare de cazuri fiind diagnosticate în cele 3 medicale: Cluj (204 cazuri), Sibiu (146 cazuri) si Mures (137 cazuri). Tabel 1. Cazuri clinice de gripa în anul 2009, în 11 judete din Transilvania
Judet Cazuri clinice de gripa Din care internate AB 66 33 BH 64 48 BN 17 6 CJ 204 159 CV 2 2 HR 2 2 MM 31 16 MS 137 97 SM 2 0 SJ 7 4 SB 146 119 Total 678 486
Judetele participante la supravegherea infectiilor respiratorii în sistem santinela , în teritoriul nostru sunt: Bihor, Cluj, Maramures, Mures si Sibiu. În cadrul supraveghere a infectiilor respiratorii, numarul solicitarilor la Serviciul de ambulanta înregistrate în cele 5 judete, a fost de 50662 în trimestr ul IV al anului, mai mic decât în trimestrul III a an. Cel mai mare numar de solicitari la ambulanta s a înregistrat la grupa de vârsta 0 4 ani, pentru IACRS si la grupa de vârsta >65 ani pentru pneumonii.
În luna iulie 2009, au fost diagnosticate primele cazuri de gripa cu virus nou în te ritoriul CRSP Cluj. Initial cazurile diagnosticate au fost de import, pentru ca din secundare si numarul lor sa creasca vertiginos, odata cu începerea anului scolar. Pâna în prezent în teritoriul nostru au fost înregistrate 684 cazuri de gripa cu tip ul A(H1N1). au fost confirmate prin analize de laborator iar restul de 102 au fost confirmate clinic si prin link epidemiologic. Tabel 2. Repartitia cazurilor de gripa cu virus nou în teritoriul CRSP Cluj Judet Caz confirmat cu laboratorul Caz confirmat clinic Total AB 54 14 68 BH 17 3 20 BN 1 0 1 CJ 145 40 185 CV 21 5 26 HR 79 23 102 MM 22 4 16 MS 116 10 132 SM 1 0 1 SJ 4 3 7 SB 112 4 116
Toate cazurile au fost simptomatice, simptomele predominante fiind: febra, debutul b rusc, astenia, tusee, rinoreea, mialgiile, curbatura. Toate cazurile internate au fo durata tratamentului fiind în general de 7 zile. Cazurile izolate la domiciliu au primit antitermice, simptomatice, conform recomandarilor Ministerului Sanatatii.
De la începutul sezonului de supraveghere pentru gripa 2009 2010 si pâna în prezent Centrul de referinta pentru gripa de la Institutul Cantacuzino Bucuresti a izolat 57 nou. Pe lânga faptul ca virusurile au suferit mutatii, datorita carora pot apare forme foarte grave de infectii ale cailor respiratorii si complicatii, conditiile meteo rologice si temperaturile schi au constituit un factor agravant al acestor probleme de sanatate. Statistic vorbind, mortalitatea în aceasta pandemie este mai mica decât în celelalte pandemii ale secolului XX (1, 3), dar impactul populational mai scazut nu justifica publice (2). Concluzii
1. Gripa sezoniera , care a beneficiat de o acoperire vaccinala larga atât în 2008 cât si în 2009 a cres cut semnificativ în teritoriul arondat CRSP Cluj (678) cu un numar mai mare înregistrate în judetele cu clinici medicale universitare.
2. Din luna iulie 2009, au fost diagnosticate primele cazuri de gripa cu virus nou, în teritoriul CRSP Cluj, initial cazurile fiind de import, pentru ca din toamna sa a numarul lor sa creasca, odata cu începerea anului scolar. 3. Pâna în prezent în teritoriul nostru au fost înregistrate 684 cazuri de gripa cu tipul A(H1N1), confirmate cu laboratorul sau clinic si prin link epidemiologic.
4. Datele de morbiditate si mortalitate sustin necesitatea vaccinarii grupelor la risc.
Bibliografie
1. European Centre for Disease Prevention and Control: ECDC documentation on previou s pandemics. http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/Pages/Pandemic_Influenza.aspx
2. HALL I.M. et al.: Real time epidemic forecasting for pandemic influenza. Epidemiol. Infect., 2007, 135(3): 372 85.
3. KILBOURNE E.D.: Influenza pandemics of the 20 th century. Emerg. Infect. Dis, 2006, 12(1): 9 14.
Abstract
Surveillance of acute respiratory infections is essential for signalling the beginni ng of a new epidemic/pandemic, the morbidity and mortality data being necessary in o impact on public health and to develop strategies for monitoring and control.
If in April 2009 an accumulation of influenza like morbidity and mortality was recorded in Mexico, in June cases of A(H1N1) influenza were reported all around the world and WHO a the need to implement the pandemic alert level 6, and declared pandemic the spread of the infection with the new type of A(H1N1) virus.
In the CRSP Cluj territory, the first cases of A(H1N1) influenza were newly diagnosed in July 2009. Initially the diagnosed cases were imp orted, but secondary cases occurred in au number increasing with the start of the school year. Keywords: surveillance, acute respiratory infections, A(H1N1) influenza, pandemics.
CT Cone beam maxilo facial ORION- VOLUX , produs de Ritter Imaging Germania in colaborare cu GENORAY – Coreea de Sud
Echipament destinat studiului complex, din multiple incidente si cu reconstructie 3D a masivului facial.
Campul de achizitie de: (8.5cm x 8.5cm) - high resolution (5.6cm x 5.6cm) - extra high resolution
Permite studii pentru implantologie, sinusuri, ATM.
Include in standard software gestiune Lynx 3D, cu prezetare integrata a Rx panoramic standar d, sectiuni verticale si orizontale la niv reconstructie 3D. Programul permite planificare completa a implantului , fara necesitatea unui softwar e aditional, cu managementul canalului mandibular si planse
Informatii rapide : Tibi Poraczky 0744 60 69 44 [email protected]
Mircea Puia 0745 34 80 34 [email protected]
45 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
46 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Cluj Napoca District University Hospital
Cluj District University Hospital is a traditional medical institution, with national and international recognition. Cluj District University Hospital is the biggest hospital facility in Romania and has a complex structure, with 1592 beds in almost all medical and surgical spec Emergency Unit, complex Ambulatory Care structure, Mental Health Center, Dental Care structures, Family Planning structures, Infection Disease department, and other specialized departm The hospital functions in more than 25 buildings and has more than 3000 employees.
The activity of the hospital is structured on three important domains: medical assistance, medical university education and medical scientific research. The medical personnel consist of medical professionals with high professional background, national and international recognized for their performance. The beneficiaries of the services offered by the hospital are the patients from the North Western Region of through the emergency, preventive and therapeutically services performed, and also t he students and all the medical s attend the educational courses organized in the hospital.
The development strategy of the hospital comprises all the three main activity domai ns, together with the strate efficient organizational management, focused on raising accessibility for medical se rvices, quality management, comm satisfaction of patients and staff, correlation of the need for medical services wit h the hospital offer of services.
The mission of the hospital is:
1. Satisfying of patients needs, by providing medical services respecting basic principles: quality, cost control, patient and staff satisfaction, access to medical ser vices. 2. Organizing the institutional frame for progress in medical knowledge.
The values promoted by Cluj District University Hospital are:
1. Universality: all community members have access to essential health services, with reasonable costs. 2. High quality medical services.
3. Cost efficient medical services, based on needs and results. 4. Respect for personal dignity (patients and staff).
5. Solid system of data, used in rational strategic planning and decision making.
6. Integrated model for providing medical services.
7. Accent on long term strategies regarding medical assistance, medical education and medical scientific research. The vision of Cluj District University Hospital competence, professionalism and dedication, for people interest ”.
Dermato Venerealogy Clinic Ophthalmology Clinic
47 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
DONGWU OPTICAL INSTRUMENT
UV 100 UV 801 Autorefractokerato metru
TIBOR PORACZKY 0744606944 RMK 200
48 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
No.46 Janvier 2010 Report of the IX Workshop
Willem J. Mulder Cluj Napoca, ROMANIA
[With input from Ramunas Kondratas]
The IX Workshop of the Association was held in Cluj Napoca in Romania from 2 till 6 September. The main host was the TEMCO Company of our member Prof. Dr The official opening took place in the very beautiful Museum of Ethnography of Trans ylvania (thanks to Mrs. Prof. Simona Munteanu, the director) and was attended by the Romanian Academy Acad. Ionel Haiduc, who specially came over from Bucharest and the Prefect of the city of Cluj Napoca, Prof. Dr. Florin Stamatian. Also present were th Marius Bojița and Prof.dr. Radu Munteanu of the Medical and Technical University, bo th of Cluj Napoca and also Prof.dr. Alexandre Herlea from the Université de Technolo specialist in the history of science and technology. The attendance of those officia ls proves that the Romanian scientific and museum society searches for affiliation w The scientific program was divided into three main themes: Radiology, Dermatology, and Ophthalmology collections.
Dr. Manea, being an expert himself in the field of radiology, owns a spectacular col lection of radiology tubes from several very early ones to more recent examples. H collection of electro physiotherapy apparatuses. Both collections are now in the new ly opened, section of the National History Museum of Transylvania the History Muse and Medical Equipment. Extensive reports/illustrated talks were given about these co llections and a visit to this very nice museum was part of the program. The pharmacy and spectacular. The medical collection is just beginning to grow with 20 th century instrumentation.
A visit to the dermatology cast collection of the Derma Venereal Clinic of the Pharmacy and Medicine “Iuliu Hațieganu” University was also a part of our program. Prof. Dr. Alexan gave a wonderful overview of the history of Romanian dermatology and demonstrated a splendid collection of moulages, photos, aquarelles, and books. Prof. Dr. Cristian Bârsu, a medical historian, presented an illustrated history of t he Medical University of Cluj Napoca, especially explaining the importance of a grea professors. Willem Mulder followed, and in the spirit of the workshop, presented a practical mus eum application – a draft form (template) that could be used to describe and catalog photographs, such as those in the Utrecht University collection. Our well known colleague and long time member of EAMHMS, Mrs. Dr. Eva Crișan, presented a very interesting overview of the ophthalmology collection in the Pharmacy and Medicine “Iuliu Hațieganu” University and its history. We also had an opportunity to visit that collection and meet Assoc.prof. Simona Talu , one of its caretakers. The housing of this collection is still poor and some advic the conditions and care. Unfortunately, there was not enough time to do any practi cal work on the collections as such. In future workshops we, again, hope to return t more attention to this aspect.
A “who knows what” question was presented by the Lithuanian delegation from the Lithuanian Museum of the History of Medicine and Pharmacy in Kaunas electro physiotherapy instruments in their collections that they had very little information about. The experts in the audience were able to provide them with important information and further leads.
In order to clear our heads, a visit was organized to the very beautiful Botanical Garden of Cluj Napoca . On top of that we had 2 post workshop excursions: one to Sighisoara, a old walled city on top of a hill, with a small pharmacy and medical collection in the Clo ck Tower Museum and a building marked as the birthplace of Dracula; and the other, o workshop, to Romania’s most extensive Hydro Power Station. The workshop was attended by 17 participants outside of Romania, (Estonia, Russia, Sweden, Lithuania, USA, Netherlands ), and another 12 local people. We regret that due to financial crisis, several colleagues had to cancel their participation and we hope t his will change in the future, since we decided to continue these workshops. It is n institution will host us next. In any case, it was very useful and nice to see old c olleagues, meet new ones, and to discuss the very real and actual problems/issues fa museums in general, today. All participants want to thank the European Association of Museums of the History of Medical Sciences for their kind support. Obviously, we also wish to thank our host and TEMCO for their generosity and hospitality.
49 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
♦ Rapport du IXe Workshop à Cluj Napoca, Roumanie
Le IXe Workshop de l’association s’est tenu à Cluj Napoca, Roumanie, du 2 au 6 septembre 2009. Notre hôte principal était la société TEMCO , dont le directeur est un de nos memb Pompiliu Manea. La cérémonie d’ouverture a eu lieu dans le très beau Musée d’Ethnographie de Transyl vanie (nous remercions le Pr Simona Munteanu, son directeur), à laquelle ont assisté Roumaine, Ionel Haiduc, , qui est venu spécialement de Bucarest, et le préfet de Clu j Napoca, le Dr Florin Stamatian. Etaient présents aussi les Prs Marius Bojita et Ra Technologie et Médicine, de Cluj Napoca, ainsi que le Pr Alexandre Herlea de l’unive rsité de Technologie de Belfort – Montbéliard, spécialisé dans l’histoire des scienc présence de ces personnalités montre que le monde scientifique et les musées de Roum anie recherchent des contacts avec le monde des musées de l’Ouest. Le programme scie en trois thèmes principaux: collections de radiologie, dermatologie et ophtalmologie . Le Dr Manea, lui même expert dans le domaine de la radiologie, possède une collect de radiologie – des plus anciennes aux plus récentes. Il a également une grande coll ection d’appareils d’électro physiothérapie. Les deux collections se trouvent désorm d’histoire de la pharmacie, de la médicine et de l’équipement médical» récemment ouv erte au Musée national de l’histoire de la Transylvanie. Des rapports approfondis et donnés autour de ces agréable musée faisait partie du programme. La collection de ph armacie est extraordinaire et spectaculaire. La collection médicale s’enrichit d’ins eut aussi une visite de la collection appartenant à la clinique de dermato vénérolog ie de l’université du pharmacie et médicine «Iuliu Hatieganu». Le Pr Alexandru Tatar l’histoire de la dermatologie en Roumanie et montré une collection splendide de moul ages, photos, aquarelles et ouvrages. Le Pr Christian Barsu, historien de la médecin illustrée de l’université de médicine de Cluj Napoca, expliquant plus particulièrement l’importance d’un grand nombre de professeurs éminents.
Willem Mulder a ensuite présenté, dans l’esprit du workshop, une application pratique – un formulaire (template) qui pourrait être utilisé pour décrire et cataloguer de comme celles de la collection de l’université d’Utrecht. Notre collègue bien connue et depuis longtemps membre de l’AEMHSM, Mme Eva Crisan, a présenté la collection de de l’université de pharmacie et de médecine «Iuliu Hatieganu» et son histoire. Nous avons également eu l’occasion de visiter cette collection et de rencontrer une des personnes responsables, le Pr Simona Talu. Les conditions de conservation de cet pauvres et des conseils ont été prodigues pour les améliorer. Malheureusement il n’y a pas eu le temps de faire des travaux pratiques. Lors de futurs workshops nous esp anciennes habitudes et être plus attentifs à cet aspect. Une question «qui sait quoi ?» était organisée par la délégation lituanienne du musée d’histoire de la médecine Cela concernait des instruments d’électro physiothérapie de leurs collections pour l esquels ils avaient très peu d’informations. Les experts dans le public ont ainsi pu précieuses et d’autres pistes. Dans le but de nous aérer l’esprit une visite au très joli jardin botanique de Cluj Napoca était organisée. La cerise sur le gâteau était workshop: une à Sighisoara pour voir la petite collection de médecine et de pharmaci e de musée de la Tour de l’Horloge et un bâtiment présenté comme le lieu de naissanc à la plus puissante station hydroélectrique de Roumanie. Les participants venant d’autres pays que la Roumanie étaient au nombre de dix sept (Estonie, Russie, Suède, Lituanie, États Unis, Pays Bas) et les participants roumain qu’en raison de la crise financière plusieurs collègues aient dû annuler leur partic ipation et nous espérons que cela changera à l’avenir, puisque nous avons décidé de pas encore établi qui accueillera le prochain. Il était de toute façon utile et agré able de revoir d’anciens collègues et de discuter de problèmes concrets et actuels q musées en général. Tous les participants remercient l’AEMHSM pour son soutien. Natur ellement nous souhaitons aussi remercier notre hôte Dr. Pompiliu Manea et leur hospitalité. Le 10 septembre 2009
Willem J. Mulder, coordinateur
Avec l’aimable participation de Ramunas Kondratas
September in Cluj, we did a workshop now professor Pompiliu In Romania we’re singing loud professor Pompiliu
About medical About technical
About historical
About pharmaceutical About things most beautiful
And the honor we gave to you In two days time we heard you speak professor Pompiliu
These two full day’s we learned a lot professor Pompiliu About radiology
About dermatology
Electro physiotherapy And ophthalmology
About medical history And it’s old technology
Also Romanian history
And the people of Transylvania
The workshop ends tonight, you know professor Pompiliu
Tomorrow we are in a turistical show professor Pompiliu Thanks to Roxana Thanks to Temco
Thanks to all your people So kind and professional
Thanks for all we have got from you The good wine and palinka too
Thanks for all we have got from you The good wine and palinka too
William Mulder – together with all the Work
50 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
LE CENTENAIRE DE LA PREMIÈRE PUBLICATION SUR LA DIFRACTION DES RAYONS X
HORIA COLAN
Membre correspondent de l’ Académie Roumaine
La découverte de la diffraction des rayons X a travers les cristaux et son Applicati on on cristallographie a fait époque pour la science des matériaux; elle est a la Base de l’analyse diffractométrique, avec de multiples applications dans la caractér isation des matériaux: détermination des paramètres cristallins, microanalyse chimiq des grains, des textures et des tensions, etc. [1].
En 1912, Max von Laue a eu l’intuition de considérer que les équidistances Entre les plans réticulaires ont le même ordre de grandeur que la longueur d’onde des Rayons cristaux comme des réseaux de diffraction en remplaçant les réseaux optique a paramè tre plus grand. Ensuite, en 1913, les deux Bragg ont démontré Que les spectres forme manière satisfaisante par l’hypothèse d’une réflexion sur les plans atomiques des cristaux, en établissant la loi qui porte leur nom. W.Friedrich et P. Knipping ont réalisé expérimentalement l’idée de Laue et ont Obten u sur plaque photographique l’image d’interférence des radiations. Les maximums d’in ressemblaient parfaitement à ceux des radiations lumineuses, Confirmant de la sorte l’hypothèse de la nature ondulatoire des rayons X. Pour cette découverte, il a été attribue a Laue le prix Nobel de physique en 1914. P .Debye et P.Scherrer ont développé la méthode (méthode des poudres) en utilisant u polycristallin a la place d’un monocristal.
MAX VON LAUE ET L’ISTOIRE DE LA DECOUVERTE
DE LA DIFFRACTION DES RAYONS X
Dans son livre Geschichte der Physique (1947) , Max von Laue présente aussi les Principaux moments de la découverte et de l’applic ation de la diffraction des rayon X. [2]. Les q texte, la valeur et la profondeur des idées, le brillant exposé sont autant de raisons pour laisser en bonne partie parler Laue. Francesco Maria Grimaldi (1618 1663) a fait les premières observations dans le domaine de l’interférence et de la diffra ction de la lumière. Il a tenu a vérifier expérimentalem d’origine vaguement empirique que la lumière se propage selon Toutes les règles de l a géométrie et, a sa grande surprise, il découvre le phénomène de la diffraction qui l’hypothèse que la lumière pourrait être de nature ondulatoire. Au début du XIX siècle (1821), Joseph v. Fraunhoffer (1784 – 1826) a découvert la diffraction à travers les réseaux.
Friedrich Magnus Schwerd (1792 – 1871) a donne une interprétation ondulatoire du phénomène (1835) dans son ouvrage Die Beugungserscheinungen aus den Fundamentalges Ondulationstheorie analytisch entwickelt (Les phénomènes de diffraction déduits analytiquement des lois fondamentales de la théorie ondulatoire). Laue montre que l’idée d’interférence lors une des conquêtes les plus précieuses de la physique. Toutes les fois que nous sommes en présence d’une radiation de nature inconnue, nous essayons de produire des parvenons, son caractère ondulatoire est démonté» (p. 51)
En novembre 1859, «la connaissance du spectre de la lumière s’est considérablement a mplifiée par la découverte de Wilhelm Conrad Röntgen (1845 – 1923) qui a fait époque laquelle il lui a été décerné, en 1901, le premier prix Nobel de physique. L’année suivante, des chercheurs comme E. Wiechert et G. Stokes ont considéré que le s rayons X sont une radiation lumineuse à très courte longueur d’onde, mais la plupa d’être convaincus que les rayons X sont corpusculaires. La confirmation complète du point de vue des premiers n’est survenue qu’en 1912 par les expériences d’interféren Friedrich et Paul Knipping sur les réseaux atomiques spatiaux des cristaux. Les expériences ont constitue la v ictoire de l’hypothèse plus ancienne des réseaux spatiaux des cristaux et de l’ énoncée par Max von Laue (1879 – 1960), en prouvant l’interférence des rayons X passes a travers le réseau cristallin.
«Dans ces expériences il a été trouve aussi la première preuve décisive de la nature ondulatoire des rayons Röntgen, que jusqu'à ce moment la d’importants chercheurs av raison des phénomènes quantiques très prononcés qu’ils présentent. La théorie de ces phénomènes, donnée par Laue des la première publication sur ce thème et confirmée q une petite généralisation de celle obtenue en 1835 par Schwerd pour les réseaux opti ques. Elle a été pour peu de temps seulement mise en doute par certains d’entre eux»
Puisque jusque là les paramètres du réseau pouvaient être estimes approximativement seulement comme ordre de grandeur, la détermination de la longueur d’onde était impo ignorait combien d’atomes contient chaque cellule du réseau spatial. En 1913, William Henry Bragg (1862 – 1942) et son fils William Lawrence Bragg (1890 – 1971) utilisent l’hypothèse par William Barlow (1845 – 1934) en 1898 sur la structure du NaCl, basée sur l’idée de l’entassement le plus dense des sphères. Au moyen des intensités des maximums d’i confirme cette structure, ont établi la constante du réseau et a partir de celle ci la longueur d’onde des rayons X et ensuite ils ont pu déterminer grâce a cette derni des autres cristaux. De la sorte, un an après Laue, il leur a également été décerne le prix Nobel en 1915.
Pour des métaux comme Al, Cu, Mg on a confirmé la disposition des atomes dans l’enta ssement le plus compact de sphères (cellule cubique à faces centrées ou cellule h compacte), conformément à celui prévu en 1611 dans un écrit de Kepler.
La détermination des longueurs d’onde a constitue la base de la spectroscopie à rayo ns X (les radiations caractéristiques K, L, M, ), crée à partir des travaux des deux Moseley, etc.
A l’aide des rayons il a été mis en évidence que, le plus souvent l’état cristallin ne résulte pas en cristaux uniques à faces géométriques mais par une structure micro grains a surface irrégulière disposes de façon aléatoire. A juste raison, Laute dit : «C’est pourquoi toute la théorie atomique du corps solide, par exemple la théorie électrique, a pour point de départ le réseau spatial» (p. 170)
Mais Max von Laue présente le mieux l’historique de sa grande découverte dans son ou vrage autobiographique «Mon chemin dans la physique», paru dans le livre de Hans Schöpfer des neuen Weltbildes (Créateur de la nouvelle image du monde) [3].
Comme étudiant, arrivant de Göttingen, Laue a effectue à l’Université de Munich des travaux pratiques diriges par Röntgen ; ensuite, à Berlin, il a fréquente le cours d Max Planck, a passe son doctorat en 1903 et est devenu à partir de 1905 assistant de Planck. En 1909 il est revenu à l’Université de Munich, où aux côtés de Röntgen travaillant Arnold Sommerfeld (1868 – 1951) qui avait occupé la chaire devenue vacante de Boltzm soutenait la nature ondulatoire des rayons X, «en contredisant la théorie corpuscula ire que W.H. Bragg soutenait énergiquement en Angleterre» (p. 217). En appliquant la réussi à obtenir la valeur moyenne de la longueur d’onde (1912).
Même Röntgen, «après les expériences de Friedrich et Knipping, a longtemps refuse ca tégoriquement de reconnaître l’explication de l’interférence». (p. 218)
En février 1912, P. Ewald a demande à Laue son opinion concernant le comportement des ondes lumineuses dans un réseau spatial d’atomes polarisés. «Pendant la discussion du problème, il m’est soudain venu l’idée qu’il fallait tenté de passer à travers les cristaux des ondes plus courtes, à savoir des rayons Röntge effectivement des réseaux spatiaux, alors il doit se produire des phénomènes d’inter férence similaires à l’interférence de la lumière dans les réseaux optiques. » (p. 2 Friedrich, assistant de Sommerfeld, a décidé d’effectuer des recherches a se sujet b ien que «Sommerfeld ne s’attendit a rien de la part de cette idée». Conjointement av préparait son doctorat à Röntgen, ils ont démarré les expérimentations au printemps de l’année 1912. Ils sont arrives au résultat que «le photogramme de la radiation d’ cuivre présentait en dehors du rayon Röntgen initial, l’anneau du spectre de diffraction du réseau», confirmant l’idée de Laue et sa théorie de la diffraction dans les réseaux optiques.
«Le 8 juin 1912, j’ai communiqué cette découverte dans une réunion de la Société All emande de Physique, a l’Institut de physique de l’Université de Berlin, au même endr 1900, Planck avait parlé pour la première fois de la loi de la radiation et de la théorie des quanta» (p. 222).
Et, plus loin (p. 223) «L’histoire de la découverte de l’interférence des rayons Röntgen illustre clairemen t la valeur de l’hypothèse dans la science C’est exclusivement l’hypothèse du réseau a suggère l’idée de la nécessité d’entamer des recherches sur ces rayons».
Dans son discours d’ouverture du Congres des Physiciens, à Würzburg, le 18 septembre 1933, Laue disait (p.231) : «Si nous nous réunissons demain à l’Institut de physique de l’Université actuelle, n ous nous trouverons dans un lieu historique. A la fin de l’année 1895, Wilhelm Conra dans cet édifice les rayons qui portent son nom».
DUMITRU BUNGE IANU ET LA DIFFRACTION DES RAYONS X
Le nom de Dumitru Bungetianu (1860 – 1932), professeur de physique à l’Université de Bucarest, est lié aussi à c et événement décisif de l’histoire de la science des mat découverte de la diffraction des rayons X déjà en 1896, immédiatement après leur découverte par Röntgen et 16 ans avant les travaux de Max von Laune. La priorité concernant l’idée de l’interférence des radiations Röntgen, exprimée ave c une conviction inébranlable, appartient à Bungetianu. Les résultats des expérience ont été publies dans le revue L’Eclairage électrique , tome VII du 25 avril 1896, no 17, pp. 165 – 167 [4], [5]. Le titre de l’article es t sifnificatif : La diffraction des rayons X. Le Directeur s de la revue J. Blondin présente ainsi la lettre de Bungetianu : «Les nombreuses tentatives faites jusqu’ici pour rechercher si les rayons X peuvent interférer n’ont donne que des résultats négatifs. M. Bungetziano, Professeur de phy
51 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Bucarest, nous communique a ce sujet la lettre suivante. A cause de l’importance des résultats qu’elle relate, nous avons cru devoir publier immédiatement cette lettre, que sec résultats sont sujets a critique et auraient besoin d’être confirmes avant d’être admis sans restriction». Bungetianu commence sa lettre par une affirmation catégorique :
«Je vous adresse quelques photographies qui prouvent bien que les rayons X peuvent interférer par diffraction». Ensuite sont présentées les expériences effectuées, les résultats obtenus concrétise s dans trois photographies du phénomène ainsi que leur interprétation et les conclus citations :
« cette ombre est entourée de deux franges circulaires dues à la diffraction des rayons invisibles».
«Les franges d’interférence, que montre la photographie n° 3, sont produites avec une régularité qui rappelle les phénomènes analogues de la lumière ordinaire «De tout ceci, il ressort clairement que les rayons X, ou du moins une catégorie de ces rayons, possèdent la propriété d’interférer par diffraction.
Ce fait a, comme on le devine, une importance scientifique indiscutable ; d’abord l’hypothèse de la propagation de ces rayons par deux ou bombardement moléculaire se trouve néant ; ensuite la périodicité de la vibration de cette radiation s’affirme sans con teste ; finalement la possibilité de mesurer la longueur d’onde de ce mouvement vibr regrette pour ma part que l’insuffisance de mes moyens de recherches ne m’aient pas permis d’entreprendre cette mesure de longueur d’onde, bien que je fusse en possession du p depuis quelques semaines».
Sans tenir compte de la valeur des résultats expérimentaux, le fait important est qu e Bungetianu a été un des premiers chercheurs qui a soutenu l’idée de la nature ondu Bungetianu a publié aussi un autre ouvrage sur les rayons X [6] présenté à Bucarest le 14 mars 1896, à plus d’un mois avant celui de Paris. Il est intitulé Razele lui Röntgen Röntgen) et comprend dans 15 pages une ample présentation des rayons X, ou, tel que dit l’auteur «en quoi résident ces rayons, quelles sont leurs propriétés établies ju recherches, quelles sont les opinions des savants sur leur nature» (p. 4). Parmi ces dernières : «flux moléculaire», «propagation par vibrations longitudinales ou trans
C’est tout à fait surprenant que dans cet ouvrage, n’ayant paru que trois mois après l’historique communication de Röntgen sur la découverte des rayons X, le physicien de prévoir que la longueur d’onde de ces rayons est du même ordre de grandeur que ce lui des distances entre les atomes (les paramètres du réseau). C’est ainsi qu’à prop pénétration des métaux par les rayons X, métaux qui dans la théorie de Maxwell étaient considérés opaques, Bungetianu dit (p. 14) : «Cependant on pourrait résoudre enfin cette difficulté d’interprétation si on suppos ait que la vibration de l’éther serait très rapide, c’est à dire qu’elle aurait une que la distance entre les molécules de la matière ; en ce cas la longueur d’onde cor respondante serait très petite et la propagation parmi les molécules des corps, admi
Dans l’histoire des sciences et des techniques, bien des fois une grande découverte est le résultat de l’accumulation d’une longue suite d’observations et de recherches tard, par leur systématisation et généralisation, de pénétrer la nature du phénomène et établir ses lois. Le mérite de Bungetianu, ainsi qu’il résulte de ce qui a été dit ci dessus, malgré l es expériences non rigoureuses effectuées, est qu’il a eu la conviction ferme de la rayons X, de leur nature ondulatoire et qu’il a prévu l’ordre de grandeur, le même p our leur longueur d’onde et pour la distance interatomique. Il n’a pas utilise de cr franges d’interférence au compte de l’hypothèse de la création de plusieurs centres secondaires d’émission de rayons X (phénomène observe aussi par V.P. Linnik en 1930) Dumitru Bungetianu était licencié en mathématiques de l’Université de Iasi, puis de la Faculté de sciences de Paris, également en sciences physico chimiques. Il a suivi Sorbonne et au Collège de France et a fait des études de météorologie à Paris, Berlin, Hamburg et Petersburg.
Relativement à la recherche réalisée sur les rayons X à peine découvertes et leur utilisation, il convient de citer le nom du physicien Dumitru Hurmuzescu doctorat avec Gabriel Lippmann en 1896 et découvre la même année, en collaboration a vec le physicien français René Benoit (1844 – 1922), le fait que les rayons X renden passent, bon conducteur d’électricité. Le médecin Constantin Dumitrescu – Severeanu effectue à l’hôpital Coltea de Bucarest les premières radiographies du pays. Et toujours en 1896, le neurologiste Gheorghe utilisant l’appareil Röntgen construit par D. Hurmuzescu et R. Benoit, réalise les premières radiographies au monde pour établir le diagnostic différentiel entre l’acro mégalie et l’érythromégal
52 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
BIBLIOGRAPHIE
1. H. Colan, Histoire de la science des matériaux – Périodes et contributions roumaines , Académie Roumaine, NOESIS, Travaux du Comite Roumain d’Histoire et de Philosophie 115 122.
2. M. v. Laue, Istoria fizicii , Editura stiintifica, Bucuresti, 1963 (Geschichte der Physik, Ullstein Bücher, Berlin 1958).
3. M. V. Laue , Drumul meu în fizica . Dans: Istoria fizicii [2] (Dans: Hans Hartmann, Schöpfer des neuen Weltbildes, 1952)
4. I. Ivanov, A. Negoescu, Contributia stiintei românesti la descoperirea difractiei radiatiilor Roentgen , Revista Învatamântului Superior 9 (1967), Nr. 4, pp. 71 76.
5. D. Bungetianu, La diffraction des rayons X. L’Eclairage Electrique, Revue hebdomadaire d’électricité, Paris, Tome VII, 3 (1896), No. 17 (25 avril), pp. 165 167
6. D. Bungetianu, Razele lui Röntgen , Conférence donnée devant la société des Amis des Sciences Mathématiques (Séance du 14 mars 1896), Bucuresti, Tipografia Gutenberg, Joseph Göbl, 1896
7. H. Colan, A century since the first publication regarding the X ray diffraction , 23rd Symposium of the International Committee for the History of Technology, Abstr act of Papers ICOHTEC 7 11.08.1996, p. 211.
53 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Comparison between 4 panoramic X ray retrofit options
DXIS AJAT SCHICK PSP–All Companies Notes: Technology CMOS CCD (Charge Memory 1 (see Cadmium (Complementary used Coupled Phosphor 1. a. CCD (Charge Coupled Devices) technology, same as the one used in digital photo cam Tellurium Metal Oxide explanations Devices) plates requiring a lot larger sensors. It is expensive, but very stable and reliable. The t under) Semiconductor) CCD , among which one is Canadian, were awarded the Nobel Prize for Physics in 2009. Picture technology for taking X rays requires a scintillation plate inside the sensor Good Better Acceptable Good quality 2 quality of the image. Radiation 30 to 70% less No reduction at b. Cadmium Tellurium technology is new and reliable but rather expensive. It does 3 No reduction at all No reduction reduction radiation all scintillation plate, but requires instead many electronics, resulting in a larger se 10x 2 x 0.5 inch, Sensor size 4 10 x 2 x 2.5 inch 12x10x5 inch fixed on the film N/A 5 c. CMOS technology less expensive, but also delivers lower quality pictures. It also drum or cassette scintillation plate inside the sensor. Single coaxial Computer Thick, multiple Thick, multiple d. PSP technology film like (a lot thicker) phosphor plates. Unlike films, will not requ cable up to N/A connection 6 wires cable wires cable for processing, but will require a special, expensive scanner to read the image from 100m to read the plate depends on the size and the resolution and may go up to tens of m Self powered highest quality images. Also, there is a recurring cost for changing the phosphor pl Power from the AC/DC Power AC/DC power N/A sleeves after a certain number of exposures. supply 7 computer Supply supply connection 2. The picture quality looks better with Tl Cd Sensors, and good with 21 different 8 different 12 different of CMOS technology and the design employed in the retrofit kit from Schick lead to the ALL, models models models that the quality and the geometry of its X ray images is not as good and stable as w 8 including Compatibility systems. and and and Cephs manufacturers manufacturers manufacturers 3. Only DXIS will reduce the radiation, by replacing the primary slot surface with a new slot 9 on the Pan model to be retrofitted to Digital, the reduction is between 30 to 70%). Pixel size 96 100 100 unknown use the same device as the one used for films, meaning the same radiation level for Product The rotation time cannot be reduced and the KVp also (the KVp level is dependent available 1995 2006 2000 1998 patient head – bigger head – more kVp is required). since 10 NO, requires 4. Sensor size is important for the visibility required to position the patient properl Scanner – important in order to obtain good pictures. YES, the picture YES, the picture NO, the picture the picture is seen is seen will be seen after 5. As this technology uses a scanner, the size of the phosphor plates used for taking X 11 becomes Real Time the end of Pan same as for films. Consumables still required (phosphorus plates, sleeves etc ) . during the during the available in a rotation rotation rotation few minutes;6. It is preferable to have less wires and connectors, as this means a more reliable sy similar to film 7. The presence of an AC/DC adaptor may lead to possible electrical noise interferenc Lines pairs 12 5.2 5 5 5 picture. A battery is the best solution as it does not produce interference, it is n Removal of have to be replaced each 4 5 years. Among the systems tested, only DXIS uses a batte the old film YES YES NO NO mechanism 13 8. See the retrofit systems available for different models of Panoramic X ray machines Ceph option NO NO NO YES 9. A smaller pixel size is the preferable. available 14 Full control of 10. Date when the system was first available on the market. the X ray YES NO NO N/A 11. Desirable feature. Seeing the picture during the rotation of the arm will prevent an Pan 15 and very unpleasant situation – a patient is fully exposed to X ray (12 to 18 seconds), but Different is produced at the end, due to wrong settings being used, or no film being loaded. W layers on NO YES NO NO time” feature, should any error occur, the operator can stop the exposure after only do the necessary correction. This feature prevents patient frustration over being do focus 16 radiation. More visibility Same Visibility for Less visibility Same visibility as than before the visibility as positioning before the 12. More lines pairs of the image, better picture quality. conversion to than before the before the 17 conversion the patient digital conversion conversion 13. By removing the old film mechanism (Cassette or film drum, plus all the belts, motor 2 to 10 a lot of sources of malfunctions will be prevented, and consequently the usable life minutes; increased. The conversion from film to digital will be permanent with AJAT and DXIS Time required Rotation time plus varies very time consuming to reverse back to film), and very easy with the Schick system. Rotation time Rotation time to see the approximately 10 according to is not any change at all – the machines will operate exactly in the same ways as wit plus 2 seconds plus 2 seconds 18 seconds the chosen image 14. The biggest (and only) advantage of PSP systems over the direct digital systems is t quality level of the CEPH option. For the Pan Ceph machines, the Ceph part cannot be converted t for the image of now because of the high cost of the sensors, and in the case of the DXIS and AJAT Same as 19 12.7x 30 cm 15x30 cm 15x30 cm Ceph will not be usable after the conversion, not even with films. Picture size films 4 6 h (depends 15. It is an extra safety features. In some US states it is forbidden for an equipment to emit Time to on the to the patients if there is no (for different reasons) acquisition of the picture. 20 About 5 h About 2 h About 2 h Install model of the 16. Only AJAT has this feature – if a part of the x ray is not on focus (blurry part of Pan) software has the possibility to move back or forward between the layers, so that the About the picture becomes useable. 21 About $16,000 About $16,000 About $14,000 Price $20.000 17. The DXIS is the best with this respect. The AJAT the worst.
18. Real time speed does not exist per see, as a delay of 2 seconds exists even with the DXIS and AJAT systems. The 2 seconds delay appears when transferring the large pano the computer. With the Schick system the picture will be seen after the end of the arm rotation. With the PSP the time it is almost the same as with films.
19. It was the European Medical Society belief that the Tyroid Gland and the Optic Nerve should not be exposed to X ray radiation. That’s why the DXIS sensor is 12,7 cm and the ot manufactured or for USA use) are 15.00 cm width. A lot of European Pan models are using 12,7 cm films. By proper positioning (head up or down on the chin rest) the TMJ or the chin will be seen on the picture.
20. Depends on the Pan Model.
21. The price depends on the complexity of the retrofit system. This are approximate figures.
Note: This is an attempt to present the differences between the different systems at the best of our knowledge. Any observations and additions to this comparison are ve send your observations to [email protected]
Thank you! Annex: the models compatible with the retrofit kits
1. The DXIS System is compatible with the following 21 machines:
54 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
PC1000 PROLINE ROTOGRAPH PANTOS ARCOGRAPH PANOURA ORTHORALIX Panoramic 2002 EC Plus and 230 Bluex Imago ULTRA, SD Corporation and CC Villa Sistemi 10 & 12 Gendex Planmeca Medicali Yoshida
GX-PAN OP5 OP10 ORTHOPHOS ORTHOPHOS AVANTEX PANELIPSE Gendex Siemens Siemens PLUS 3 and 5 BMT 1976+, Sirona Sirona I & II
2. The AJAT System (SCAN 300 FP) is compatible with the following 7 machines:
Manufacturer Model
Orthoralix Gendex 9200
Instrumentarium OP100
Panoramic Corporation PC1000
Orthophos Sirona 3
Asahi AUTO IIIe
Cranex Soredex Excel
X-Caliber Belmont EX-2000
3. The Schick System (iPan) is compatible with the following 10 machines :
Manufacturer Model
Belmont X-Caliber
Gendex Orthoralix 9000
Instrumentarium OP 100
Panoramic Corp. PC 1000
Proline 2002 EC Planmeca and CC
Siemens OP 5 and OP 10
Orthophos Plus and Sirona 3
Soredex Cranex Base X
Villa Rothograph
Yoshida Panoura 10
MITUL CONDUCĂTORULUI OMNISCIENT
Director artistic al Filarmonicii “M
Abstract: A leader should be endowed with/hould prove/skills that confer him on the position as a leader. A leader is the one endowed with charisma, influence,the abilit y to analyse and with a high knowledge and people, the one that can impose himself and so he /she justifies his /her position as a leader. The opposite of a leader is the one that hides his weaknesses through authoritarian authoritarian.
Keywords: leader,omniscient, power, knowledge
Ne desparte prea putin timp de perioada în care partidul unic “pregatea” în scolile sale oameni buni la toate si la nimic. Academia “stefan Gheorghiu” era instrumentul produsi rezultati din combinarea “E” urilor marxiste. Prefabricatul obtinut putea fi utilizat, asemeni unui veritabil jolly – jocker atât în cultura cât si în agricultura, atât în conducerea unui s unei ferme de pasari. Curând aceste procedee ar putea fi uitate. Nu au uitat însa si cei care înca mai conduc dupa preceptele de tip stefangheorghist. Cei mai multi au pastrat înca mentalitatea ca esenta conducerii este puterea, desi c u niste secole mai înainte Francis Bacon, afirmase ca puterea înseamna cunoastere. D dintre ei cred ca a conduce înseamna a administra; ceea ce e o mare eroare întrucât a conduce înseamna a influenta oamenii potrivit unui scop si unei viziuni pe care o Ca director adjunct al unei institutii de cultura m am confruntat cu diferite situat ii si am avut adeseori posibilitatea sa constat ca, în cel mai bun caz, un manager p directie, dar lipsa însusirilor de conducator nu l poate aduce în pozitia de lider, de a impune o anume directie, adica de a face din el un veritabil conducator. Desigur, un coeficient important în reglarea mecanismului directionarii oamenilor si proceselor îl joaca inteligenta. Dar inteligenta nu e întotdeauna un factor favoriz întâmpla sa întâlnim persoane, personalitati a caror capacitate de sinteza si de viziune depaseste cu mult nivelul mediu, dar a caror abilitate în a conduce lipseste cu desavârsire. O alta parere gresita privind mitul conducatarului este chiar faptul de a se afla, l a un moment dat în postura de conducator. Aceasta îl asimileaza îndeobste în ochii c
55 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
anume calitati, cu anume abilitati si anume înzestrari naturale sau dobândite care, l ar îndreptati sa ocupe aceasta pozitie în societate, deasupra altora ca el dar lip siti de însusirile respectiv
De regula, cel aflat în aceasta pozitie este convins ca o merita pe deplin. Ca întru neste toate cerintele necesare ocuparii ei. Ca nimeni altcineva din cei aflati mai j dispune de abilitati si potential asemanator, ceea ce conduce mai întotdeauna la ins taurarea unui regim de management autocratic, în care, treptat, psihoza detinerii ad personajul descris aici si are toate sansele sa se instaleze temeinic. Simultan, managerul omniscient si autocrat va pretinde ca omniscienta sa i fie recun oscuta la tot pasul si în toate actele, deciziile, hotarârile, chiar daca sunt sau d absurde, aberante sau ilogice. Aceste masuri vor fi cu atât mai imperioase si mai in flexibile cu cât persoana în cauza va deveni constienta de statutul sau de inferiori persoana, sau persoane, capabile sa dea un impuls nou societatii respective, firmei sau institutiei. El va deveni constient ca nu pozitia îl face lider, caci liderul este acela care, pr in carisma, influenta, capacitate de analiza si o buna utilizare a cunostintelor în acest fel poate pretinde pozitia. Pe de alta parte asa cum cunoastem si observam din practica româneasca de zi cu zi, nu ne am departat prea mult de modelul gregar inventat de so materie de management, asa încât nu putem vorbi în momentul de fata de o societate a meritocratiei în care conducatorului de jure sa i se recunoasca valoarea si, implicit sa fie asezat de la locul cuvenit. Cine sunt cei care decid pentru cei care urmeaza sa decida? Aici ne aflam în plin aleatoriu întrucât, în cele mai fericite cazuri, pentru aleger ea, sa spunem, a unui manager de teatru, vor hotarî si alti trei – patru oameni de t vorbim de ingerinte a caror influenta se afla, din pacate, în cele mai multe cazuri, deasupra stampilei pe care o vor pune cei trei – patru papusari. Fiindca chestiunea românesti, caci despre asta vorbim, este: pe cine vrem în locul cutare? Sau: avem ne voie de cutare? Pentru ca acei ce decid cine urmeaza sa decida au, întotdeauna nevoi de probleme si, doamne fereste, convulsii. Managerul ales, atunci când e rezultatul acestui gen de târguieli, ramâne, în buna masura, dator celor care l au propulsat în pozitia respectiva. Altfel spus el nu va putea – chiar absurd am admite ca vrea – sa impuna o anume linie personala, o anume directie colectivului a carui conducere i s a încredintat. Deciziile sale, dispozitiile cu oarecare anvergura vor fi întotdeauna dependente, ma rcate de teama de a nu gresi fata de optica, de conceptia protectorilor sai, ramânân docil, chiar involuntar al vointei altora. În atare situatie aliatii pe care îi va lua – pârghiile de care se va servi vor fi dintre subalternii cei mai neînsemnati si lipsiti de personalitate. Impresia oamenii pot fi cumparati prin favoruri mai mari sau mai mici, în vreme ce aceia care primesc respectivele favoruri vor sti ca acestea nu vin ca urmare a meritelor ci a le cumpere acceptarea. Opusul acestui model este, se poate banui cu usurinta, liderul care si camufleaza sl abiciunea prin autoritarism. Acesta e constient de ignoranta sa în materie de conduc oricum, poate compensa aceasta lacuna prin comportament autoritar, actionând potrivit principiului prelucrat: “biciul stapânului îngrasa vita”. Managementul acestui tip de conducator va fi unul de tip contrainformativ; cu spioni în toate compartimentele, cu masuri de stimulare a celor fideli si, reciproc, de in indezirabili. Managerul de aceasta factura va fi în proportie de 100% tipul cu prete ntie de conducator omniscient, adica cel mai periculos exemplar din toate posibile. conducator bun e nevoie de un model bun. Iar de mai bine de jumatate de secol noua ne au lipsit modelele bune. Am avut însa, din belsug din cele rele. Apoi, pentru ca aceia care vor sa co sunt animati de dorinta de a schimba în mai bine ci pur si simplu de a pastra cât mai bine ceea ce li s a pus la dispozitie. Adica puterea asupra celorlalti.
În al treilea rând, pentru faptul ca, ajuns în pozitia respectiva el nu doreste sa s e înconjoare de oameni capabili carora sa le delege anumite sarcini si nici ca altci deciziile pe care le ia, instinctul de conservare si viclenia, teama de concurenta si de stirbire a autoritatii fiind tot timpul prezente. Or, se stie, potentialul fiec arui lider e determinat de cei car pe care se bazeaza iar oamenii îl urmeaza. În mod natural ei urmeaza pe cel mai pute rnic decât ei însisi, îl dispretuiesc pe cel mai slab si îl accepta pe cel asemeni l respect.
Ar mai fi poate necesar, în economia acestor succinte notatii sa adaug si un aspect pe care multa lu me îl cunoaste din experienta relatiilor interumane stabilite în cadrul unui grup Este necesar sa amintesc ideea ca autoritatea si exercitarea puterii de decizie sunt fundamentale în materie de conducere a unui colectiv. Când seful acestuia nu detine aptitudinile de conducator atunci, din cadrul grupului, a colectivului vor aparea cu necesitate persoane care sa i suplineasca inabilitatile. Acestia sunt manipulatorii de conducatori, cei care, aflati în umbra se substituie autoritatii sefului, îi insufla deciziile, îi sugereaza actiunile, adesea nu în inter esul grupului ci potrivit pr interese si prioritati partizane. În managementul cultural situatia descrisa, care d in nefericire, nu se rezuma la aspectul teoretic, conduce la degradarea si scaderea provincializare si la dezbinarea întregului colectiv, care nu mai resimte sentimentu l de apartenenta nici la grup nici la actul de cultura pe care, prin natura profesie publicului. Confruntându ma cu probleme din cele mai diverse, de la acelea de personal pâna la c ele legate de resurse am ajuns la concluzia ca una dintre cauzele degringoladei în c multa vreme nu este doar reformarea mult discutata a clasei politice. Mai important, consider, în momentul de fata s ar impune reformarea modelelor perimate de promovar nu închipuite. Nu candidatul trebuie sa dovedeasca faptul ca doreste un post, ci societatea sa decida daca are nevoie de el sau nu. si nu ma gândesc doar la CV uri, fiindca nu CV urile fac si lideri, ci la necesitatea societatii în folosirea unor anume aptitudini si nu a altora. Deseori se construiesc CV uri tocmai pentru a camufla lipsa competentei. Concursurile de CV uri pentru ocuparea unei pozitii de lider nu tin cont de faptul c a însiruirea unor certificate, diplome, atestate ori abilitati mai sunt sau nu valab functiei pusa în joc.
Nu se pune niciodata în fata candidatului o problema reala care sa i evalueze intuitia, viteza de gândire si calitatea deciziei, originalitatea în abordarea situatiei sau problemei, opo sau neoportunitatea deciziei respective.
În atare situatie concursul de CV uri ramâne litera moarta si nu examen de competent e. Îmbunatatirea care se asteapta în conducere va ramâne mai departe un deziderat câ de un concurs al meritelor avem o eterna birocratie repetitiva. Caci valoarea durabi la a unei bune conduceri se masoara prin valoarea succesiunii, nu prin simpla ei înl
Pentru ca, daca un presupus conducator da dovada repetat de decizii eronate sau blam abile, fie si în actiuni marunte, atunci subalternii vor sti ca adevarata problema e lider. Iar în managementul cultural o astfel de situatie duce la mistificarea actului de cultura.
Mitul conducatorului omniscient consta în faptul ca el crede despre el ca are întotd eauna dreptate, ca întelege mai bine decât altii, vede mai bine decât altii, mai dep Adevaratul conducator stie însa ca are nevoie doar de o calitate pentru a fi lider: aceea de a întelege ori a vedea înainte ca altii sa vada sau sa înteleaga.
BIBLIOGRAFIE
1. Bacon, F. – Eseuri, Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1969, (în traducerea lui Armand Rosu)
2. Tannenbaum, R. si Schidt, W. – „How to choose a leadership pattern”, Harvard Business Review , 1958
3. Thompson, R. – The Effective Manager, Book 7 „Leadership and Power” , The Open University, Marea Britanie, 1996
UNIC DISTRIBUITOR
TIBOR PORACZKY
0744606944
O SINGURĂ CERTITUDINE
Prof. dr.Constantin Calin, Un
Abstract: the paper addresses some causes of our education non reformation
Keywords: corruption, education, interest Se pare ca nici pedagogii nu i mai citesc pe clasicii lor. Daca i ar citi, nu s ar limita la jargonul sindicalist cînd abordeaza problemele învatamîntului: bani, invest itii, infrastructura etc. Ar situa dezbaterilor profesorul. Într o epoca asemanatoare în multe privinte cu a noastra s a spus apasat, cu deplina dreptate: “Atît pretuieste scoala, cît pretuieste profesorul”. si: “Cum e nivelul profesorilor nivelul oricarui popor modern”, (S. Mehedinti, Profesorul temelia tuturor reformelor scolare, Ed. Socec & Co., 1929, p. 6, 8). Autorul întelegea prin profesor, omul capabil sa i formeze, sa le dea „cresterea” potrivita. Omul care, pe lînga stiinta, are metoda, tact, autoritate. Cîti din acestia sînt azi? Din solidaritate de corp, din ipocrizie, ocolita. Or, adevarul dureros e ca în învatamîntul actual, mai mult decît în trecutul apropiat, exista o mare promiscuitate; insi calificati si insi de strînsura; cu în susirile necesare si fara; care activitatea în termeni de misiune si care si o gîndesc în termeni de „serviciu”; devotati si superficiali; seriosi si rigolarzi; exigenti si indulgenti sans rivage; drepti si clientelari etc.
Din pacate, la toate nivelurile, cei din a doua categorie au devenit numerosi. Aceas ta promiscuitate produce în multe locuri o atmosfera deletera, de bîrfe si complicit firile oneste, pentru cei ce urasc mediocritatea si vulgaritatea.
Curios, însa, despre asemenea aspecte si despre altele, care frîneaza încercarile de reforma, nu se prea discuta. Nu se discuta, de pilda, despre lipsa de consideratie ajuns în mediile unde functioneaza, despre suspiciunile de incompetenta si de corupt ie cu care, adesea pe nedrept, sînt priviti, despre irespectul aratat de proprii lor odata, aceste atitudini ofensatoare pentru întreaga tagma pornesc de la situatia materiala, inferioara celei a jandarmilor si administratorilor de bloc, sa zicem. Dar, daca ar fi absolut sinceri,
56 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
ar trebui sa recunoasca faptul ca sînt între ei destui avizi de avantaje, versati în compromis, interesati de relatii cu „lumea buna”, slugarnici fata de sefii lor (ins pectori, directori), „negustori î care ignora ca, etimologic, examen înseamna cumpana; acul, limba cîntarului, iar cumpana celui de la catedra, ca si a j udecatorului, trebuie sa fie întotdeauna exacta. Sau ca unii nu cit straduiesc sa aiba o opinie personala, nici în materia lor, nici în plan cetatenesc. Sau ca, vai, plagiaza! Pe lînga lamentari, e nevoie si de vituperari. Asa stînd luc rurile, nu pot sa nu ma între începe raul. Începe, cred, de sus, de la universitati (nu putine înfiintate ca sa ai ba unii unde sa predea), care, speculînd pofta de diplome ivita dupa 1990, au primit eminenti, dar si multi mediocri, multe „loaze”, pentru bani. Între timp, cum necum, „loazele” au ajuns medici, juristi, economisti, ziaristi, politicieni si, desigur, î n lipsa de ceva mai lucrativ, Apoi si au luat, pentru eticheta, masterate si alte titluri.
Cine ar vrea sa i descopere îi gaseste cu greu, caci neghina s a amestecat cu grîul bun, mai vechi sau mai nou. Majoritari acum, ei ar trebui sa constituie ironie a vr tuturor reformelor scolare”! Parveniti pe cai laturalnice, pot avea, oare, nu numai pregatirea necesara, dar si mentalitatea corecta de educatori, de îndrumatori suflet esti ai celor pe care i în
Binenteles, întrebarea mea e o întrebare de sceptic, unul care, totusi, e în stare s a parieze ca nici dupa proxima majorare de salarii în învatamînt, sanatate etc, ba n vor vinde mai multe carti si mai multe reviste de cultura!
57 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Progressive pigmented purpura Schamberg’s disease. Case presentation
Authors: Sorana Mariana Staticescu*, Alin Ionut Otel*, MV Nanulescu**
* The Emergency Hospital for Children, Third Clinic of Pediatrics, Cluj Napoca
** University of Medicine and Pharmacy “Iuliu Hatieganu”, Cluj Napoca
Abstract
Introduction. Progressive pigmented purpura includes four entities whose etiology is not known bu t who share the same pathology characterized by vascular inflammation. Often picture may be intricate, thing that makes difficult, at first, the inclusion in one of the subclasses. In terms of evolution it is a chronic disease and the clinical s kin manifestations can pers years. Therapy is until now variable, and the results are relatively favorable both with corticosteroid administration, but also with a therapy that includes cyclospori (psoralen and ultraviolet type A).
Case report. We illustrate the clinical observation of a patient that is hospitalized for the ap pearance of a purple rash located on the legs that is not accompanied by other laboratory manifestations. The clinical and dermatological evaluation formulates the diagnosis of progressive pigmented purpura Schamberg's disease, with exclusion of p purpura. In conclusion , purple rash is a clinical manifestation that needs to be well documented even in t he presence of a familial history that would lead us to an autoimmune etiology.
Key words: Progressive pigmented purpura, vasculitis.
Introduction
Bleeding in the skin (purpura) may be due to any disorder in one of the three compon ents of the hemostasis: platelets, plasma factors of coagulation, blood vessels. lead to petechiae, disturbances in coagulation in bruising and vasculopathies in palpable purpura [1].
Case report
This paper presents the case of a 17 year old girl hospitalized in our department to investigate a purple rash located in the legs. (Fig. 1) The rash appeared 2 months and she was hospitalized in another unit, in the territory. Laboratory investigations have revealed proteinuria and microhematurie which have led to the suspicion of Henoch Schonlein pu renal determination (a diagnose also supported because of family history load matern al grandmother with lupus erythematosus and paternal aunt with dermatomyositis). until hospitalization in our clinic, the skin lesions have retained the same charact er. The admission exam revealed erythematous placards with point brown lesions, main placards. The placards were tended to conluence and were not pruritic.
Figure 1 : Schamberg’s disease brown orange erythematosus placard in the lower limbs
Laboratory investigations performed during hospitalization did not reveal changes in urinalisys. The dermatological consultation described a suggestive aspect of Progre (Schamberg’s disease) and recommended a therapy with vitamin C for 3 weeks, in order to increase vascular resistance in combination with Advantan for 10 days a month.
Discussion
Progressive Pigmented Purpura is a group of diseases of unknown etiology in terms of pathology characterized by the presence of capillary inflammation. Clinically, this entities: progressive pigmented purpura of Schamberg, purpura annularis telangiectodes of Majocchi, lichenoid dermatitis of Gougerot and Blum, an d eczematoid like purpura of Do Kapetanakis [2]. A differential diagnosis between the four entities is sometimes difficult becau se in many cases the clinical appearance may be one which combines several elements The most characteristic aspect is seen in Schamberg's disease where the primary lesion is represented by a brown orange erythematosus placard, with erythematous point lesions, impalpa peripheral [1].
Most often purpura, which is impalpable, appears in the legs and is easily recognize d because of the brown orange pigmentation caused by deposits of haemosiderin. Purpu associated with the development of so called point lession "cayenne pepper spots", but sometimes one can see just placards and lichenoid papules. (Fig. 2)
Figure 2: “Cayenne pepper spots” typical eruption in Schamberg’s disease
Although in most cases purpura is located in the legs, occasionally there have been reported cases of Progressive Pigmented Purpura located on the face, this being ofte itching [1].
All four subclasses are histologically characterized by perivascular and interstitia l inflammatory infiltrate, accompanied by extravasation of erythrocytes and deposits
58 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
inflammatory infiltrate is largely composed of T lymphocytes, Langerhans cells and m acrophages. Although the pathogenic mechanism involved in Progressive Pigmented Purp nature of inflammatory infiltrate and the increased expression of adhesion molecules in endothelial cells suggests an immune response mediated by T cells and delayed hy IV [1].
Positive diagnosis of Progressive Pigmented Purpura is a clinical one and skin biopsy is rarely necessary to confirm it. A similar rash to that of Progressive Pigmented Purpura may appear in fungoid mycosi s, occurring either before or after the typical lesions of cutaneous lymphoma [4]. T medicines that can cause hyperpigmentation by increasing melanin production or by in juring the keratinocytes or melanocytes in epidermal basal layer. In this category w malaria, antipsychotics (phenothiazines, imipramine, desipramine), tetracycline and its derivatives, amiodarone, antineoplastic agents, amitriptyline. Cutaneous vasculi purpura or purple maculopapular rash may sometimes occur as side effects from use of bromhexin or captopril, sedatives, antibacterial and antifungal agents such as itra pathophysiological mechanism involved is a vasculitis mediated by lymphocites [3]. Most patients with this chronic disease are disturbed due to cosmetic effects of the disease. The disease, most often, is resistant to any form of therapy and rash may years. The most frequent therapy recommended is those that include oral corticostero ids, PUVA (psoralen ant type A ultraviolet), cyclosporin or Griseofulvin. However th therapies should be well conceived because a chronic administration may lead to a series of unpleasant adverse effects [2].
If skin lesions are accompanied by itching, most times it is recommended to use topi cal steroids and PUVA combination, therapy that had some success in Schamberg's dis Gougerot and Blum disease [4].
Bioflavonoids are a class of drugs that reduce capillary permeability and fragility, used successfully in the symptomatic therapy of localized venous insufficiency of t increase capillary resistance and inhibition of specific enzymes that are activated in inflammation. Moreover, bioflavonoids and ascorbic acid showed an antioxidant and combination effect is adder. Ascorbic acid reduces the permeability of endothelial cells, its effects being based on the antioxidative properties [2]. Pentoxifylline is another compound used frequently in these conditions because of its capacity to inhibit the production of cytokines and the accession of inflammatory cells (5) In a multicenter randomized trial, Panda S. tried to compare the effects of oral pentoxifylline (1200 mg per day in three divided doses) versus local application of diproprionat twice daily. This therapy was administrated for 8 weeks and after, the patients followed an additional 24 weeks. The study showed that pentoxifylline had s topical betamethasone, but the therapy should be administrated more than 8 weeks [6]. Bibliography
1. Baselga E., Drolet B.A., Esterly B.N. Purpura in infant and children. J Am Acad Dermatol 1997;37:673 705
2. Reinhold U., Seiter S., Ugurel S., Tilgen W. Treatment of progressive pigmented purpura with or al bioflavonoids and ascorbic acid:An open pilot study in 3 patients. J Am Acad Derm
3. Crowson N.A., Magro C.M. The dermatopathology of drug eruptions. Curr Probl Dermatol 2002;14:117 146
4. Mar A., Fergin P., Hogan P. Unilateral pigmented purpuric eruption. Australian Journal of Dermatology 1999;40:211 214
5. Pinar Y. Basak, Seniz Ergin Should pentoxifylline be regarded as an effective treatment for Schamberg’s disease? J Am Acad Dermatol 2001;44 Letters
6. Panda S. Treatment of Schamberg’s disease with pentoxifylline. Indian J Dermatol Venerol Leprol 2003;69:311 312
59 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
O VORBĂ N VÎNT
Prof.dr.ing. Pompiliu Manea, ing. Gh. schiopu
SC Tehno Electro Medical Company
Abstract: the paper presents the torments caused by the “pregnancy’ of Romanian education ref orm, the duration exceed the power of imagination and supportability of corrupt staf students involved in the educational process, but the population have to bear the costs of an ineffective and inefficient process.
Keywords: education, reform, change, school Moto: scoala nu este totul, dar totul fara scoala, este nimic .
1. Consideratii liminare
Învatamîntul (scoala) de toate gradele, din România, se afla într o criza profunda c are se acutizeaza odata cu trecerea timpului. Problema este cunoscuta si asteptata c catre oamenii scolii, în primul rînd, dar si de populatia interesata de propriu i viitor. Promisiunile din ultimii ani legate de reforma au intensificat asteptarile, le au am plificat, dar faptul ca aceasta bate pasul pe loc, tinde sa provoace o mare dezamagi rîndurile întregului popor. Pasii întreprinsi în domeniul reformei, anulati uneori de frecventele reveniri asupr a acestora, atesta ca situatia nu este de loc multumitoare, ca cei datori sa înfaptu sînt interesati, fie nu vor s o transforme în fapt.
Autorii lucrarii îsi exprima indignarea si îngrijorarea fata de aceasta stare de lucruri.
2. Cauzele neînfaptuirii reformei
Principalele cauze ale stagnarii procesului de reformare ale învatamîntului românesc, rezida în:
lipsa de interes a clasei conducatoare a statului;
slaba preocupare si slabiciunea complice a unor oameni ai scolii ce se complac în aceasta situatie;
inconstienta si iresponsabilitatea guvernantilor care gasesc mereu alte prioritati decît cele legate de scoala si de învatamînt. Pentru a dovedi afirmatiile de mai sus, reamintim ca înca în, 1998 Andrei Marga, Min istrul Educatiei Nationale din acea vreme, sustinea ca: „În cazul în care nu redesch dezbaterea asupra reformei si nu dam semne clare ale reformei efective, vechile abor dari si structuri ne vor cotropi”. „Ca învatamîntul este mai mult decît o prioritate celor mai multi dintre cetateni, elevi, studenti, profesori, parinti, beneficiari si totodata, o problema de a carei rezolvare depinde reforma corespunzatoare a societa tii românesti”. Sublinia „n reforme corespunzatoare, coerent conceputa, care repozitioneaza în fapt cadrul didac tic, elevul si studentul, si care atinge curricula, o reforma, în orice caz, de schi evitare a riscurilor, o reforma de continut care, sub unele laturi, poate dura, dar care, începe acum”, iar mai departe: „Nu se poate face o reforma fara oameni motivat reale a slujitorilor scolii începînd cu plasarea substantial ameliorata în grila de salarizare a bugetarilor, continuînd cu reconstituirea timpului pentru lectura si pr egatirea personala, încheind la formele moderne de formare continua este preconditia oricarei reforme”.
Reforma astfel conceputa viza: reducerea încarcarii programelor de învatamînt si com patibilizarea europeana cu curricula, convertirea învatamîntului dintr un învatamînt reproductiv, într unul de esenta creativ si replasarea cercetarii stiintifice la baza studiilor universitare, ameliorarea infrastructurii si generalizarea comunicatiilo r electronice; crearea unui par în general, a unei noi interactiuni între scoli si universitati, pe de o parte, si m ediul înconjurator economic, administrativ si cultural, pe de alta parte; management performanta, distantat deopotriva de centralism si de populism, integrarea în formele noi ale oranizatiilor comune, în reteaua internationala a institutiilor de învatam înt si „Reforma învatamîn produce daca nu îsi va croi drumul din învatamîntul însusi” [1]. Învatamîntul a continuat sa se deterioreze atingând stari paroxistice [3, 5], fara c a cineva din conducerea tarii sa se sesizeze, doar presedintele a intervenit încuraj produce tîmpiti”. In rest o lupta acerba, surda si sterila, între orgoliile diverselor partide politice care a facut sa se umple de lehamite majoritatea celor implicati în vastul proces al învatamîn Efectul nereformarii învatamîntului superior românesc, consta în mutatiile ce au loc în clasificarea universitatilor de stat si private din România. Într un clasament p locuri figureaza: Universitatea „Babes Bolyai” din Cluj, cu scorul 2.3, Universitate a Bucuresti (2.33) si Universitatea „Transilvania” Brasov (2.43), cu mentiunea ca ac scala: 1 foarte bine, 2 bine, 3 suficient, 4 insuficient. Primele trei dintre cele mai bune facultati cu profil economic sînt: Universitatea „stefan cel Mare” Suceava ( 2.25), Universitatea „Bab Cluj (2.25), Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (2.31), iar primele trei dintre cele mai bune facultati de inginerie sunt: Universitatea de Vest Timisoara (2.25), U (2.28), Academia Tehnica Militara din Bucuresti (2.42). Angajatorii apreciaza facultatile din Ardeal: Universitatea Babes Bolyai Cluj, Unive rsitatea „Transilvania” Brasov si Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Moldova a cu Universitatea „stefan cel Mare” Suceava, Universitatile Petre Andrei si A.I. Cuza din Iasi. Controversata universitate „Spiru Haret” a ocupat locul 26, între cele 52 angajatori. Surprinzatoare este însa lipsa Politehnicii din Bucuresti în primele 30 de locuri din clasamentul general. Companiile au apreciat mai mult calitatea Univers itatii Tehnice din Cluj, Un Gh.Asachi din Iasi si Politehnica din Timisoara. Atât de cunoscuta Politehnica din B ucuresti abia a reusit sa se claseze în sectiunea pe specialitati (inginerie), dar s patrulea. Nici reputata, ani de zile, Academia de stiinte Economice Bucuresti nu s a bucurat de gloria trecutului, a ocupat locul al saptelea în clasamentul general, ia r dupa profilul economic, dupa Universitatea „stefan cel Mare” Suceava, Universitatea Babes Bolyai Cluj si Uni versitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Universitatea „Transilvania” Brasov a obtinut s inginerie. Capitala a repurtat rezultate modeste în competitia academica. Universitatea Bucuresti nici n a fost mentionata de angajatori.
Coruptia academica este prezentata, astfel, prin raspunsul la întrebarea: Cîti profe sori din facultatea ta stii ca au fost mituiti de persoane pe care le ai cunoscut? profesori (22,43%), trei profesori (6,98%), mai mult de trei profesori (46,6%). 88% din absolventi considera ca notele si diplomele nu se bazeaza pe meritele academice.
Majoritatea absolventilor sînt multumti de educatia teoretica oferita de facultatile la care au studiat, de baza materiala, de burse si chiar de sistemul de conducere a clasamentului cred ca ierarhizarea Universitatilor din anul 2009 ar putea fi considerat un prim pas, concret, în reformarea învatamîntului. Angajatorii si candidatii la bine clasate, un mic pas spre emulatie, spre competitivitate.
Rezultatele integrarii pe piata muncii sunt peste asteptari. Aproape 70% dintre absolventi declara ca au reusit sa gasesca un loc de munca într un interval mai mic de un an.
Consultantii germani de la Kienbaum sînt îngrijorati de gradul de coruptie din Universitatile din România, care este o mare problema. Indicatorii vorbesc de la sine despre fundamentele pe care se formeaza societatea de mîine. Nu trebuie urmarit prestigiul, ci recunoasterea celorlalti. Lipsa de interes a clasei conducatoare a statului român se sprijina pe privilegiile de care se bucura, îsi trimit odraslele la studii în strainatate, asigurîndu si perp întîmpla în rest, nu i intereseaza. În ceea ce priveste slaba preocupare, respectiv slabiciunile complice ale oamenilor scolii, aceasta consta în aservirea totala fata de potentatii zilei, la toate nivelu problemele generale ale scolii, ci numai de cele personale. Acest lucru are efecte d ezastruoase în planul activitatii scolare, al rezultatelor procesului de educatie si special, în formarea caracterelor. Lipsa de modele morale, intelectuale, culturale s i profesionale influenteaza negativ tineretul tarii. Nu întîmplator acesta nu mai es valorile românesti în care au crezut generatiile trecute, în care au crezut marile spirite ale neamului nostru. Aspectul se regaseste în lexicul folosit în vorbire, dar barbarisme, în timp ce exista corespondente în limba româna.
Inconstienta si iresponsabilitatea guvernantilor se manifesta prin inventarea perman enta de alte prioritati, mai importante decît cele legate de reforma învatamîntului. acest an absolut inutile n au facut decît sa demonstreze, daca mai era necesar, ineficienta si ineficacitatea conducerii si realizarii reformei învatamîntului, care, la sfîrsit de an trebuie rel început. O privire fugara asupra stadiului reformei arata ca nu s au realizat principalele obiective ale acesteia:
٠raporturile dintre cadrele didactice, elevi si studenti nu s au ameliorat, dimpotriv a, au aparut noi ciocoi care sfideaza normalul, bunul simt si buna cuviinta, care pr practicata frizeaza absurdul; ;٠programele de învatamînt nu s au redus decît aparent, în fond, gradul de ocupare al elevilor si studentilor a ramas acelasi
;٠compatibilizarea cu occidentul nu s a realizat, diplomele înca nu sînt recuunoscute
,٠motivarea slujitorilor scolii, a celor meniti sa modeleze caracterele noilor generat ii nu s a produs, dimpotriva, prin asa zisa lege a salarizarii unice a bugetarilor adâncit; .٠prestigiul profesorilor n a crescut, acesta este erodat continuu, chiar de catre cei ce ar trebui sa l întareasca, sa le fie recunoscatori pentru opera lor nobila
Cai si mijloace de consolidare si de definitivare a reformei, de îmbunatatire a mana gementului scolar si universitar exista. Preocupari în acest sens au si fost întrepr posibila, deoarece scolarizarea, educatia asimilata organizatiilor de servicii pot utiliza materialele (unele de referinta) existente [2,4].
Orientari pertinente în legatura cu Declaratia de la Bologna si asupra modului cum a ceasta este privita în Europa pot fi gasite în [6, 8, 9], însa crearea premiselor pe la îndemîna guvernului, care, în locul luptelor sterile cu adversarii sai politici, ar trebui sa se aplece cu mai multa atentie asupra celui mai vast si mai complex pro ces, ce se desfasoara în cel al educatiei si al instructiei generatiilor tinere, proces vital pentru viitorul tarii.
60 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Facem parte dintr o generatie a carei perioada de scolarizare a fost influentata de imixtiunea ordinara si evidenta a politicului în învatamînt. Sîntem net împotriva ac cu efecte nefaste în viata societatii. Speram ca generatiile viitoare sa nu mai aiba parte de astfel de amestecuri. Abia la vîrsta de 74 de ani (P. Manea) am aflat, întîmplator, ca Cian Kai Sek (1886 1975) militar si om politic chinez, prezentat românilor ca dusman al umanitatii, dic antipopular gomindamist (1927 1949), care dupa victoria revolutiei populare chineze (1949), a fugit împreuna cu clica sa în în insula Taiwan. Acesta n a fost dusmanul o dusman al comunismului, a transformat insula Taiwan într un colt de rai, cu scoli, spitale, drumuri si constructii cum putine sînt în lume, care impresioneaza puternic si secol de atunci. Dupa moartea sa, urmasii, i au ridicat un Memorial Hall (mausoleu) în numai patru an i (1976 1980), care rivalizeaza cu multe alte memoriale celebre ale lumii (Piata Ros An Men etc.) într un parc de o frumusete de nedescris, în care sînt amplasate: Poart a de intrare similara cu poarta Brandenburg, în dreapta Teatrul National, în stînga Muzeul National pe patru niveluri. Deasupra muzeului se gaseste Mausoleul la care se urca pe 128 de trepte, în interiorul caruia se afla statuia în bronz a conducatorului, strajuita de doi o se schimba la fiecare ora, într un ceremonial de 15 minute, asemanator cu cel de la Buckingham Palace sau cu Palatul Regal din Atena. Acesta a fost Ciai Kan Sek si poporul lui taiwanez. La 25.11.2009 s au comunicat rezultatele examenului de ocupare a posturilor de medic , a ultimei serii de absolventi. Din 5000 de candidati si au gasit loc doar 3000, 20 fara post. Daca ne gîndim la situatia în care se zbate sistemul de sanatate românesc si la banii cheltuiti pentru formarea celor 2000 de specialisti (11 ani de studii), nimic nu ne mai surprin gîndul ne duce la urmatorul fapt: Într unul din anii imediat de dupa 1989, venerabilul profesor dr. ing.Vasile Catuneanu, aflat la Bacau (Gh.schiopu), a dorit sa l însotesc la Universitatea B sa discute cu rectorul acesteia, prof.dr.Tiberiu Caliman. Sala de Consiliu era plina . Ne am asezat lînga Alexandru Poeata, profesorul meu de retele electrice de la Iasi despre avîntul, fara precedent, pe care l a înregistrat universitatea Bacau, dupa el iberarea din 1989. A crescut numarul de facultati, de sectii si foarte puternic numa a întrebat: si ce o sa faceti cu absolventii? (se referea, în special, la ingineri), la care rectorul s a blocat. Fara programe riguroase, stiintific fundamentate, se a medicinisti.
Veritabil paradox. Pe de o parte sistemul sanatatii este în colaps, pe de alta parte 2000 de specialisti sînt nevoiti sa someze crima nationala.
3. Concluzii
O singura concluzie se desprinde cu puterea evidentei: Pîna la realizarea efectiva a reformei învatamîntului românesc, pîna la perceperea concre ta a schimbarii, reform doar o vorba n vînt.
Bibliografie
1. MEN Unitatea de Administratie a Programului Phare „Universitas 2000” Ghid al managementului universitar, Ed. Alternative, Buc.1998.
2. Joseph M Juran, A Blanton Godfrey Manualul Calitatii Juran, Ed. SRAC, Buc. 2004.
3. Pompiliu Manea, Gh. schiopu Aspecte actuale ale învatamîntului românesc, în Optimum Q, nr.1, 2/2007.
4. Nicolae Georgescu, Cristina Anttila, Ioana Talmacean Manualul calitatii învatamîntului superior din România, în concordanta cu cerintele postaderare la Uniunea Europeana, Ed. „Alma Mater” Sibiu
5. Pompiliu Manea, Gh.schiopu din nou despre învatamîntul românesc, în Optimum Q, nr.1/2009.
6. VERSO, bilunar cultural nr. 54/55 din 1 28 febr. 2009, Cluj Napoca.
7. Capital saptamînal economic si financiar nr.38 (830), Buc. 21 sept 2009.
8. Dilema studiilor postuniversitare, în Dilema veche nr.281 din 2 8 iulie 2009.
9. Dilema studiilor postuniversitare, ȋn Dilema veche nr.290 din 3 9 sept 2009.
61 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
O PERSONALITATE FASCINANT Ă, JOSEPH M. JURAN
Un nume de referinta al culturii tehnice contemporane ce se rosteste cu veneratie la orice congres, simpozion sau reuniune, curs sau activitate destinata diseminarii cu calitatii produselor, considerat unul dintre parintii managementului calitatii, este dr.Joseph Moses Juran. Nascut în România, la Braila, în 24 decembrie 1904, unde a trait pîna la trei ani, iar între 1907 1912 (timp de cinci ani), a trait la Gura H umorului, înainte de a emigra în America, la v ani. Licentiat al Facultatii de inginerie din Minesota 1924, doctor în stiinte juridice al Universitatii din Loyola 1925, profesor de inginerie industriala al Universitatii Electric Co. si al Administratiei SUA pentru Economia Mondiala, consultant internati onal în management, a sustinut la începutul anilor ‘50 ai secolului 20, un program d apreciat drept unul dintre initiatorii „miracolului japonez” în domeniul calitatii.
Dupa cel de al doilea razboi mondial a participat alaturi de Deming la programul de formare a specialistilor japonezi în controlul statistic al calitatii [1]. În 1951 publica prima sa carte intitulata „Manual de control al calitatii”, ajunsa l a a 5 a editie în 1998, tradusa în limba româna, în anul 2004, asupra careia vom rev Prin cele 12 carti publicate care au marcat momente cardinale în evolutia calitatii, J.M. Juran a determinat trecerea de la inspectia pasiva la managementul calitatii.
În 1972, profesorul Juran a prezentat, în România, un ciclu de conferinte în domeniu l calitatii, iar în 1973 la Editura Tehnica din Bucuresti i s a tradus si tiparit lu carei principii sînt actuale si în prezent.
Pentru meritele incontestabile în promovarea calitatii, în educarea mai multor gener atii de caliticieni, i s au conferit peste 30 de medalii, titluri de membru si membr si societati stiintifice, între care: Academia Internationala a Managementului, Institutul Britanic al Asigurarii Calitatii, Organizatia Europeana pentru Calitate, Soci etatea Americana pentru Calitatii si Academia Nationala a ingineriei din Japonia. I s a decernat Ordinul „Tezaurul Sacru” de catre împaratul Japoniei, cea mai importa nta decoratie atribuita unui strain, pentru dezvoltarea controlului calitatii în Jap A predat în peste 30 de tari, la diferite universitati si institute cursul „Conducerea calitatii”, între 1990 1992 a condus seminariile si cursurile pe aceasta tema în
A fost fondatorul si presedintele de onoare al „Institutului Juran”, Conectitut SUA. I s a conferit de catre presedintele Bush „Medalia Nationala pentru Tehnologie”, fii nd unul dintre putinii locuitori ai planetei, decorati atît de împaratul Japoniei, c ît si de presedintele SU
Din 1992 este membru de onoare al Academiei Române. Contributia înaltelor personalitati ca J. M. Juran, alaturi de K. Ishikawa (nascut î n 1915), A. V. Figenbaum (nascut în 1920), P. B. Crosby (nascut în 1925), este a pre abordarii sale stiintifice si a managementului calitatii totale. În vocabularul international s a preluat si se foloseste termenul „guru” ca un superlativ absolut, mai mult decît cel de întelept [1]. Începînd cu anul 2000 traducerea lucrarilor lui J.M. Juran s a intensificat: În anul 2000 Editura Teora publica volumul “Juran Planificarea calitatii”tradus din limba e structurat în 15 capitole, epilog, glosar, referinte si index, însumînd 424 de pagini. Necesitatea acestui volum avea la baza afirmatia : “Caracteristicile produselor si rata defectelor sîn masura stabilite în timpul planificarii calitatii”.
Simpla enumerare a capitolelor lucrarii sugereaza valoarea continutului acesteia:
1.Cum trebuie gîndita planiificarea calitatii si managementul calitatii;
2.Stabilirea obiectivelor de calitate;
3.Identificarea clientilor;
4.Determinarea nevoilor clientilor; 5.Masuratorile;
6.Evaluarea caracteristicilor produsului; 7.Evaluarea caracteristicilor proceselor;
8.Evaluarea mijloacelor de control al proceselor; transferul catre departamentul de executie; Aplicatii ale planificarii calitatii. 9.planificarea strategica a calitatii;
10.Planificarea multifunctionala a calitatii;
11.Planificarea departamentala a calitatii;
12 16.Metode si studii de caz;
Epilog “Ce am eu de facut?”[2].
Aceeasi Editura recidiveaza în 2002 cu volumul “Juran Suprematia prin calitate Manua lul directorului de firma, tradus din limba engleza de Dan Balanescu, compus din 10 Glosar, Biblografie si Index, desfasurate pe parcursul a 278 de pagini, astfel:
1.Calitatea: O revolutie continua; 2.Cum sa gîndim despre calitate;
3.îmbunatatirea calitatii; 4.planificarea calitatii;
5.Controlul calitatii; 6.Managementul strategic al calitatii; 7.Managementul operational al calitatii;
8.Lucratorii si calitatea; 9.Motivarea obtinerii unei calitati ridicate;
10.Pregatire în slujba calitatii. În prima parte se fundamenteaza sintagma cunoscuta de cei ce au tangenta cu managementul calitatii: “trilogia Juran” !3].
În anul 2004, SRAC publica “Manualul Calitatii Juran”, lucrare fundamentala a autoru lui [4[, care consta dintr un volum masiv de aproape 1700 de pagini, tiparit pe foai beneficiaza de o traducere de exceptie: T. Chirosca, Prof.dr. ing. Nicolae Dragulane scu, dr.ing.Dan Grigore Stoichitoiu, Ioana Ursu si Monica Burchesiu, reputati specia managementului calitatii.
Traducerea efectuata dupa editia a 5 a, din limba engleza, este transpusa într o limba româneasca de o claritate si o puritate, care o transforma într un model al genului cu atît mai m în ultimii ani, limba românaeasca este, pur si simplu, schilodita, din cauza ca unii traducatori nu stapînesc nici una din cele doua limbi: cea originara si nici pe cea în care traduc (engleza si ro
Impresionantul tom, la prima vedere, sperie, iar la gîndul efortului intelectual nec esar parcurgerii lui, în toata masivitatea sa, este descurajant. Am avut privilegiul 2008 în SUA, cînd timpul mi a permis sa încerc temeritatea citirii cartii. Lectura a cesteia ofera o dubla satisfactie: tehnica si estetica. Cea tehnica se refera la bog domeniul calitatii acumulata de a lungul vietii autorului de rigurozitatea, tenacitatea si consecventa iesite din comun, demonstrate pe parcursul întregii existente a a utorului, consacrate exclus A decedat la 28 februarie 2008, în vîrsta de 103 ani, în urma unui atac cerebral. Ce a estetica se refera la puritatea si limpezimea limbii române, în care a fost transp ce în ce mai rar întîlnit în cultura româna. Editorului SRAC Societatea Româna pentru Asigurarea Calitatii si Regiei Autonome “Mo nitorul Oficial” care a tiparit o, li se cuvin toate elogiile pentru aceasta insolit
Cititorii români au acum la dispozitie cel mai bogat tezaur de informatii în domeniu . Lucrarea include 48 de capitole si cinci anexe, pe care nu le mai detaliem, din li mare acuratete, pline de substanta concreta, cu un profund caracter practic aplicati v, care cresc si mai mult admiratia fata de autorul acesteia, ivit, cu mai bine de u românesc [4].
Sub îngrijirea SRAC si FRPC Fundatia Româna pentru Promovarea Calitatii, în traducer ea Prof.univ. dr.ing. Nicolae Dragulanescu, în anul 2006 a vazut lumina tiparului lu calitatii memoriile dr.Ioseph M. Juran, compusa din trei parti si 30 de capitole. Ac easta potenteaza admiratia pentru cel care a devenit cel mai mare specialist în dome plan mondial. A început sa scrie cartea la venerabila vîrsta de 98 de ani, cînd mart uriseste, ca dintre acestia, 70 de ani, i a daruit studierii managementului pentru c unei vieti care ar fi putut sa fie a unui emigrant obisnuit, anonim, daca autorul n ar fi demonstrat forta intelectuala a unui titan, consecventa si pasiunea care au ra mas la maturitate ca si î
62 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
capabil sa înfrunte neîncrederea, indiferenta, uneori ostilitatea fata de problemele deloc simple, pe care acesta le punea celor ce trebuiau sa i aplice ideile si princ ipiile de mare complexitat se confrunta cei ce vor sa obtina performanta în domeniul calitatii [5]. Revista “Optimum Q”, editata de FRPC, avîndu l drept Director fondator pe regretatul profesor universitar, dr. ing. Vasile Catuneanu (1918 2002), consacra întregul numa Ioseph Moses Juran, sub genericul: Una dintre cele mai influente personalitati ale secolului al 20 lea (1904, Braila România 2008, Rye SUA) Dupa o succinta, dar consistenta prezentare a datelor biografice, esentiale ale lui J. M. Juran, pe care le reluam în cele ce urmeaza: ● nascut la 24 dec. 1904, la Braila România;
● a locuit la Gura Humorului pîna în 1912 cînd emigreaza în SUA, stabilindu se în Mineapolis;
● a absolvit în 1924, Facultatea de Inginerie Electrica a Universitatii din Minesota; ● a fost angajat succesiv la Departamentul Inspectii al Western Electric, Chicago (î n 1924) si la nou înfiintatul Departament Inspectie Statistica al Bell Telephone la
● se casatoreste (în 1926) cu Sadie Shapiro; ● obtine o dipoma de licenta în drept si un titlu de doctor în stiinte juridice (în 1936), oferite de Facultatea de Drept a Universitatii din Loyola; ● promobeaza în Japonia conceptele, principiile, metodele si tehnicile specifice controlului calitatii (începînd din 1954);
● sustine activ legea de stabilire a Premiului National American „Malcolm Baldridge” si eleborarea Premiului National de Dezvoltare a Competitivitatii (1985 1988); ● devine membru de onoare al Academiei Române (1991) si al Fundatiei Române pentru Promovarea Calitatii (1993);
●decedeaza la 28.02.2008, în localitatea Rye din statul New York, SUA. Prof. univ. Nicolae Dragulanescu subliniaza ca printre cele mai cunoscute carti publicate de catre dr. J. M. Juran se numara „biblia”, denumita Juran Manualul Calitatii, prim stiintifica pe plan mondial aparuta în prima sa editie, în anul 1951, despre „calitatea produselor” sub toate a spectele si implicatiile sale, carte aflata în prezent la a cincea sa editie (ac tradusa si publicata în anul 2004 si la noi). Dupa decesul lui J. M. Juran, în februarie 2008, unul din nepotii sai Daniel Juran, profesor la Columbia University Business Scool din SUA, declara mass mediei internat facut niciodata distinctie între munca si placere. îi placea atît de mult sa munceas ca încît fiecare moment liber de care dispunea, era utilizat exclusiv pentru a lucra simplu, nu existau concepte ca „zi libera” sau „pensionare”.
Conform lui Daniel Juran, bunicul sau spera ca „managementul calitatii” sa devina la fel de raspîndit si recunoscut (inclusiv prin certificari academice si profesionale Contabilitatea si Bazele economiei.
Prof. univ dr. ing. N. Dragulanescu a avut marele privilegiu de a l cunoaste persona l pe J. M. Juran, de a purta o intensa corespondenta cu el si cu familia sa, sotia l sai (Donald, Charles, Robert si Silvia), 9 nepoti si 10 stranepoti, motiv pentru care i a ramas fidel omului, savantului si profesorului J. M. Juran.
Din numarul 3/2009 al revistei aflam ca FRPC pregateste, cu autorizarea necesara a I nstitutului Juran din Conectitut, SUA, o antologie a celor mai importante articole s catre J.M.Juran, pe parcursul a aproape o jumatate de secol, iar revista Optimum Q v a publica, în premiera nationala absoluta, cel putin 20 de articole scrise de J.M.Ju catre prof.dr.N. Dragulanescu.
Revenind la nr.3/2009 al revistei, aceasta include primele 5 articole: ● Diagnosticul industrial ca abordare sistemica, a solutionarii problemelor manageriale;
● Consumerismul si calitatea produsului;
● Controlul produsului si industriile de servicii;
● Contrastul dintre calitatea japoneza si calitatea occidentala;
● Calitatea produsului o recomandare pentru occident.
Rezulta ca faima celebrului calitician J.M.Juran, inclusiv în tara noastra, este în permanenta crestere, ca specialistii în domeniul calitatii, care beneficiaza de scri fascinatia ce se amplifica, în timp, pe care o exercita aceasta incomensurabila personalitate, care s a nascut pe malul Dunarii, la Braila, în România.
Bibliografie
1. Sorin Ciurea Calitatea în perspectiva anilor 2000, Ed. BREN, Bucuresti, 1998
2. Juran Planificarea calitatii, ed. Teora, Bucuresti 2000
3. Juran Suprematia prin calitate Îndrumarul directorului de firma, Ed. Teora, Bucuresti 2002
4. Ioseph M. Juran, A. Blanton Godfray Manualul Calitatii Juran, editat de SRAC FRPC, Bucuresti 2004
5. J.M.Juran Arhitect al calitatii Memoriile doctorului Joseph M. Juran, SRAC, Bucuresti 2006
6. FRPC Optimum Q nr. 3/2009.
INCALZITOR TERASE CU BUTAN GAZ
ROMANIA, CLUJ NAPOCA,
STR.REPUBLICII 65 67,TEL:+40 264 599331; FAX:+40 264 596270,
E mail:office@aparatura ofta.ro; Contact : [email protected]; mobil :+40 745 106869.
ADUCE PRIMAVARA, IN IERNILE GEROASE !
63 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
ZILELE „CURIERULUI DE VÂLCEA”
Între 11 si 23 ianuarie a avut loc la Râmnicu Vâlcea o suita de manifestari cultural e, consacrate împlinirii a doua decenii de la fundarea ziarului „Curierul de Vâlcea” independent, din România postcomunista. Prima actiune din Calendarul manifestarilor s a petrecut la 11 ianuarie 2010, la Fil armonica de Stat „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea si a cuprins un recital vocal i „Raritati muzicale” sustinut de Carmen Daniela pian (D sseldorf) si Thomas Kalka tenor (Berlin), ambii invitati din Germania. În cursul saptamînii 19 23 ianuarie 2010 s au desfasurat alte cinci actiuni, incluse în acelasi calendar al manifestarilor, astfel:
v marti, 19 ianuarie 2010, la Biblioteca judeteana „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea „Gând catre Eminescu”, la 160 de ani de la nasterea Luceafarului, actiunea lansarea volumelor:
a) „Previziuni stiintifice în opera lui Eminescu” a prof. univ. dr.Virgil Ene Timisoara, o altfel de carte despre viata si opera poetului, o carte care, în mod ce în rândurile criticilor literari, o carte elaborata, fundamentata pe documente credi bile, care încearca si reuseste, credem, sa puna lucrurile la punct, în noianul de o opera, cu viata, dar, în special, cu cauzele mortii acestuia;
b) „Cerul din lacrimi” un volum de versuri ale poetului Florea Miu, din Craiova, aparut în 2009, la Editura Ramuri, al carei redactor este;
c) „Italia pamântul de acasa”, de Ion Barbu, aparut la Editura Conphis, în anul 2010, cuprinzând un capitol intitulat: „ Eminescu si Leopardi, mucenici ai nemului lor” nerv, în stilul caracteristic al autorului care fascineaza prin similitudinile dintre cei doi poeti, pe care, autorul le a identificat si le sustine cu maiestria i cuno scuta. La pagina 5 a cartii se afla text al autorului: „Ca semn al admiratiei pentru iubirea sa nepereche fata de Lucafarul poeziei române sti, dedic aceasta carte lui Pompiliu Manea, suveranul celor care tr prietenia în flacara”.
Au urmat recitari si cîntece pe versurile lui Mihai Eminescu interpretate de catre doua tinere studente de la Universitatea Pitesti, Facultatea de litere din Râmnicu Vâlcea, apoi muzical literar, al poetei Lidia Lazu intitulat: „Frumoasa fara corp” , toate urmarite cu interes si apreciate de catre participanti
Autorii au oferit autografe participantilor si au conversat îndelung cu acestia.
Cu acelasi prilej s a lansat Concursul International de Poezie „Eminescu Leopardi” sprijinit de Primariile: Calimanesti (primar, Ilie Amuzan) si Recanati Italia (primar F Fiordomo), Redactia ziarului „Curierul de Vâlcea” (director general Ion Barbu ), Filiala Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România (presedinte Ioan Radu Vacarescu) Poezie „G. Leopardi” (presedinte, Ferdinando Foschi). Recanati, fiind localitatea în care s a nascut cel mai mare poet romantic din Peninsula, Giacomo Leopardi.
v miercuri, 20 ianuarie 2010 , la Teatrul de Stat „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea s a desfasurat Gala Premiilor „Curierul de Vâlcea”, editia 2010 teatru „Baltagul” dupa romanul omonim de Mihail Sadoveanu.
La Gala premiilor „Curierul de Vâlcea a rasplatit munca si talentul” urmatorilor participanti:
● marele premiu „Artur Silvestri”, pentru cultura acordat lui Nicolae Sofianu realizatorul primului Hotel Muzeu din tara si a Galeriei de arta con temporana „Grand Hotel So
● premiul „Mihai Eminescu” pentru Valorificarea patrimoniului cultural românesc prof.univ.dr. Virgil Ene autorul volumului „Previziuni stiintifice în opera lui Eminescu” universitar George Stanca, recuperatorul manuscrisului „Istoria presei” de Pamfil seicaru si tiparirea acestuia la Editura Paralela 45, din Pitesti;
● premiul pentru cartea de memorialistica prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Române, cetatean de onoare al municipiului Râmnic Presedinte al Uniunii Scriitorilor din România, autorul volumului „Viata si carti, Aventurile unui cititor de cursa lunga;
● premiul pentru proza scriitorului Constantin Mateescu, autorul volumului de nuvele „Drumul spre Alaska”;
● premiul „George arnea” pentru poezie, poetului Florea Miu din Craiova, autorul volumului de versuri „Cerul din lacrima” si poetului bucurestean Theodor Rapan poeme „Dincolo de tacere”;
● premiul „Alexandru Oprea” pentru Critica literara, prof. dr. Ion Predescu, pentru întreaga sa activitate;
● premiul „Ilie Purcaru”pentru Cartea de calatorie, doctorilor Irina si Radu Gabriel Dobrescu, autorii volumului „O calatorie în jurul pamântului”;
● premiul pentru Arta scenica, regizorului Adrian Roman pentru Management cultural la Teatrul de Stat „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea;
● premiul „Dem Radulescu” pentru Interpretare artistica, actritei Iulia Antonie de la Teatrul de Stat „Anton Pann”, din Râmnicu Vâlcea, interpreta rolului Vitoria Lipan „Baltagul”;
● premiul „Constantin Iliescu” pentru Pictura, artistului plastic Marin Raducu din Bucuresti, autorul proiectului expozitional „Ipostaze Medievale tehnici, stiluri, simboluri” ianuarie 2008, la Râmnicu Vâlcea, continuat în 2009 la Sibiu si Bucuresti;
● premiul „Aurel Constantin Zorlescu” pentru Sculptura , artistului bucurestean Doru Dragusin, autorul lucrarii „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul” , care urmeaza sa fie turnat în b
● premiul „Al. Cerna Radulescu” pentru Excelenta publicitara „Revistei de economie si administratie sanitara de sub redactia Companiei române de (TEMCO), director editorial prof. dr. ing. Pompiliu Manea, membru de onoare al Academiei de stiinte Medicale;
● premiul special „Tudor Popescu” Originalitate în productia de televiziune acordat lui Dumitru Miuta pentru emisiunea de mare audienta la Televiziunea Râmnicu Vâlcea si Teodorescu realizatorul emisiunii de rezonantta în rândul tinerilor, intitulata „Picatura de cultura”.
Juriul a mai acordat cinci premii de Excelenta unor personalitati vâlcene cu rezultate de exceptie în domeniul lor de activitate:
► prof.dr.Ion Albescu pentru Generozitatea actului de implicare sociala în viata comunitatii;
►prof.univ.dr. Alexandru Popescu Mihaesti pentru întreaga activitate de profesor si energia investita în revigorarea Forumului Cultural al Râmnicului
►conf.univ.stefan Lazar la împlinirea vârstei de 65 de ani pentru întreaga activitate de dascal, scriitor si promotor de elita al culturii vâlcene;
►Ion Horia Horascu primarul comunei Prundeni pentru Management administrativ, neobosita deschidere spre nou si mecenat cultural;
► Paul Brenoaia realizator TV pentru promovarea prin filme de televiziune a mostenirii culturale cu elemente de unicitate din spatiul vâlcean.
Curierul de Vâlcea a acordat aproximativ 100 de medalii aniversare, numerotate de la 1 la 100, cu înscrisul: „La 20 de ani de la fundarea ziarului „Curierul de Vâlcea” pentru c a face presa libera si pentru ambitia de a transforma Râmnicu Vâlcea în oras pioner al presei particulare din România.
v joi, 21 ianuarie 2010, în Sala Ostroveni a Teatrului municipal Ariel (fost Cinema Flacara) aproximativ 250 de vâlceni si participantii la „Zilele Curierului de Vâlcea” cu reputatul si apreciatul actor, maestrul Dan Puric, invitat de catre Curierul de Vâlcea. Discursul marelui si talentatului om de cultura „Despre omul frumos” a fermecat si a captivat, înalt grad, întreaga asistenta, facând deliciul acesteia, care l a rasplatit cu intense si repetate aplauze, pentru satisfactia intelectuala produsa de actor;
v vineri, 22 ianuuarie 2010, s a vernisat expozitia: „Ipostaze medievale: tehnici, stiluri si simboluri”, participantii au vizionat si admirat lucrarile artistilor plastici din B Râmnicu Vâlcea, membri ai Uniunii Artistilor Plastici (UAP) din România, într o ambianta extrem de agreabila; prezentarile efectuate de catre coordonatorii expozitiei Dican au însufletit pe participanti, care s au întretinut cu creatorii de frumos în spatioasele sali ale primului Hotel Muzeu din România.
v sîmbata, 22 ianuarie 2010, s au desfasurat ultimele doua actiuni: prima, dimineata vizitarea Memorialului Balcescu din comuna Nicolae Balcescu, vernisajul expozitiei individuale a pictorului Silviu Bârsan din Craiova , amenajata în incinta Galeriilor Artex din Râmnicu Vâlcea.
Din partea SC TEMCO SRL Cluj Napoca au participat la aceasta sarbatooare prof. dr. i ng. Pompiliu Manea si ing.Gh. schiopu. Prof P. Manea a fost premiat si medaliat, sem pretuirii si prestigiului de care se bucura în rândul oamenilor de cultura din Râmnicu Vâlcea. Reprezentantii SC TEMCO SRL n au mai putut participa la actiunile din ultima zi (sâm bata 23 ianuarie 2010), trebuind sa revina la Cluj Napoca, cu regretul de a nu fi pu participanti, pâna la sfârsit; participanti cu care s au adâncit relatiile înfiripate anterior, cu care s au facut planuri de viitor, atmosfera generala a sarbatorii, f iind excelenta. seara s a terminat cu o cina copioasa, pentru oaspeti, iar vineri 22 ianuarie 2010, cu o masa festiva o ferita de „Casa Olteneasca”, la care au luat parte peste 120 de parti frunte cu oficialitatile judetului Vîlcea: prefectul, presedintele Consiliului Judet ean, primari, deputati, senatori si Prrof. dr. Nicolae Manolescu ambasador UNESCO, a sau, prof. Lilian Zamfiroiu, care a fost si primul secretar de redactie al sarbatoritului cotidian „Curierul de Vâlcea”.
Meritul esential pentru organizarea si desfasurarea programului acestor zile, credem ca revine excep tionalului manager, talentatului scriitor, omului generos, infatigabilului profesor, capabil de efort extraordinar, împreuna cu familia sa, care au facut tot ce le a stat în putinta ca participantii sa se simta realmente excelent. Manifestarile de la Râmnicu Vâlcea au constituit o baie de cultura, de arta si un schimb de idei util si fertil, speram, care nu se va uita usor.
În drum spre Cluj am facut o halta la Câlnic, judetul Alba, la Cetatea taraneasca di n localitate, construita în sec. al 13 lea. Este monument UNESCO, face parte din Pat într o stare relativ buna, fata de altele similare, complet abandonate. Necesita, to tusi, lucrari de restaurare, de reparare si de consolidare, deoarece abandonarea ace
64 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
grija, o pot arunca într un proces accelerat de degradare.
Pentru mine, vizitarea Cetatii, a constituit o revelatie, dar astfel de surprize au intrat în practica curenta a bunului meu prieten, Pompiliu Manea, care, ori de câte tine sa mi faca o bucurie, rod al curiozitatii sale iesite din comun. Scriind în cartea de impresii, aflata la dispozitia vizitatorilor, admirând frumusetea locului, pr ecum si expozitia amenajat academicianul Marius Porumb, actualul gestionar al Cetatii, i a venit ideea organizarii unei expozitii de arta (pictura si sculptura), în Cetate, chiar la zilele Câlnic ului, ce se sarbatoresc la Domnului si tin 3 zile. Acest fapt ar îmbunatati atmosfera zonei si ar prilejui bucuria expozantilor si a locuitorilor, deopotriva.
65 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
New Treatments with acoustic Shock Waves (ESWT)
More than 25 years ago the German aeronautical company Dornier has launched on the m edical market a device for breaking the kidneystones noninvasively, saving many peop painful surgery of removing the kidney stones.
Not long time after the successful use of shock waves for treatment of kidney stones and Gallbladder stones, this technology was used to alleviate pain and treat succes pathologies in ORTHOPEDICS, including bone non unions.
Recently (during the last 5 years) the same shockwaves started healing open wounds including nonhealing leg ulcers. For more than 12 years, the ISMST (International Society for Musculo Skeletal Shockwave Therapy) is monitoring and guiding the development in this field. The Technology. What are shock waves?
Shock waves are acoustic waves that are characterised by high pressure amplitudes an d an abrupt increase in pressure in comparison to the ambient pressure.
FIG 1
A Shockwave is defined as a Sonic Pulse characterized by
· high peak pressure (500 bar)
a short lifecycle (10 ms) fast pressure rise (< 10 ns)
· a broad frequency spectrum (16 Hz 20 MHz).
The pulse energy needs to be focused in order to be applied where treatment is needed. In the medical industry, there are three methods for shockwave generation: Electro hydraulic (a) Electromagnetic (b) and Piezoelectric (c) a) The electro hydraulic shock wave generator consists a high energy electrical discharge across a spark gap device placed in a ellipsoidal reflector and the distal focal point is used the acoustic shock energy to the area to be treated. The energy is transmitted through water or Gel
b) The electromagnetic shock wave generation is based on the physical principle of electromagnetic inducti on, as used for example in loudspeakers. The pressure disturbance crea way spreads out as a plane pulse wave into the transmission medium until it is transformed into a convergent spherical wave by an acoustical lens. c) A large number of piezoelectric elements are arranged on a spherical shape, they can be displaced in the direction of the centre of the spherica synchronous excitation. A convergent spherical wave thus spreads out, which increase s its pressure amplitude to therapeutically effective values on the centre.
For targeting distant treatment areas within the body ultrasound or X ray localizati on devices are used, unless the target to be treated is a focal z larger than the focal point.
A fourth category of pressure wave, non focussed, also used in medical treatment, is the Radial Pressure waves and this is produced in many devi compressor shooting a metal ball onto a membrane or electromagnetically as shown bef ore for Shockwaves but without focussing.
Shock and pressure waves not only differ in their physical characteristics and the t echnique used for generating them, but also in the order of ma the parameters normally used.
FIG 2 The three modes of generating of focussed shock waves Technical differences
Shock waves Pressure waves Difference (focused) (unfocused) Focus yes no
Propagation non linear linear Steepening yes no Rise time typically 0.01 s typically 50 s approx. 1:1000 Compression pulse duration approx. 0.3 s approx. 200 2000 s approx. 1:1000 Positive peak pressure 0 100 MPa 0 10 MPa 10:1 100:1
Energy flux density 0 3 mJ/mm 2 0 0.3 mJ/mm 2 approx. 10:1
FIG 3 The table shows the difference between Shock wave generators and Radial Pressure wa ve generators which also are used for a series of orthopaedic conditions: Tennis Elbow , Bursitis, Achilles Tendonitis , Trigger Point Therapy , Jumpers Knee , Osteoarthritis etc.
Applications
Shockwave therapy (SWT) is one of the most effective treatments for pain associated with musculoskeletal system.
Shock waves have changed medical therapy substantially. Advantages of ESWT are avoid ance of surgeries, safety and effectiveness. Compared to open surgery the costs of t reasonable. Apart from lithotripsy in Urology and Gall bladder, the Orthopaedics has taken advan tage of the healing power of the Wave shocks giving good alternative (non invasive) of pathologies instead of surgery. At the beginning of the 90'ies the first reports about shock wave therapy on tendini tis calcarea were published. Further investigations lead to successful treatment of spur with reported success rates between 70% and 80%.
Because of the increasing significance, at the 11 th ISMST congress, a consensus has been agreed upon for which applications the ESWT ca n be beneficial for the patient. Chronic tendinopathies :
Plantar fasciitis with or without heel spur
Achilles tendon Radial epicondylopathy (tennis elbow) Rotator cuff with or without calcification
Patella tendon
66 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Greater trochanteric pain syndrome
Impaired bone healing function :
Delayed bone healing Stress fractures Early stage of avascular bone necrosis (native X ray without pathology)
Early stage osteochondritis dissecans (OD) post skeletal maturity Urology:
Lithotripsy (extracorporeal and endocorporeal) (The complete document can be downloaded from the www.ismst.com site) Who is a Candidate for ESWT? ESWT is recommended for patients suffering from chronic pain, who have not responded to conservative treatment for a period of at least three months. Up until now, surg these patients. How is Treatment Performed? ESWT is a non invasive procedure. Patients are treated on an outpatient basis. The a verage treatment time is about 20 to 30 minutes and the procedure is performed using anesthesia (e.g. Lignocain) ESWT therapy usually consists of 1 3 sessions, during which low or high energy shock wave blasts are administered to the point of pain – normally 20 Localization of the treatment area is accomplished using fluoroscopy or Ultrasound where necessary. Example:
Plantar Fasciitis
(With or Without Heel Spur):
FIG 4 Treatment of plantar fasciitis
Energy Level 5
· Number of Shocks 2000
· Average Number of treatments 2 3
Interval between sessions min 2weeks
· Treatment rate 160 shocks/minute
FIG 5a & 5b X ray result of treatment
ESWT for plantar fasciitis with heel spur
Another example is:
SHOULDER TENDONITIS with or without Calcifications
FIG 6 Treatment of shoulder calcification
• Energy Level 5 7
• Number of Shocks 3000
• Average Number of treatments 2 3
• Interval between sessions min 2 weeks
• Treatment rate 160 shocks/minute
FIG 7 X ray results of ESWT shoulder treatment
Soft Tissue Wounds:
A Feasibility Study” and here is one of the many cas with ESWT in the AUVA Trauma
Center in Vienna (Austria) Fig 9 (A;B;C;D)
(A) The pretibial posttraumatic wound of an 86 y old female 20 days after having mis immediately prior to first shockwave treatment (800 pulses over 2 min 40 s). (B) The same patient 2 wk later just prior to second treatment (400 pulses over
1 min 20 s). (C) The same patient 4 weeks and (D) 21 months after first shockwave treatment.
Total shockwave treatments: 2; Total impulses: 1200; Total treatment time 4 min. All read in the published study.
The results of this clinical study on the 208 persons are very encouraging and asses unfocused shock wave therapy for the treatment of acute and chronic soft tissue woun ds. What are the Conclusions? Most clinical work and scientific papers on ESWT are stating that the success rates excellent, and a real alternative to surgery in many cases.
67 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Research is going on also in new fields (cardiology, orthodontics etc). In Germany and Austria the Health Insurance Institutions are paying for some of the ESWT treatments. Under the leaderships and the guidelines of ISMST, significant improvement in the fi eld of musculoskeletal shockwaves has been made in the past years. However, much further strengthen the biological concept and the clinical implication of shockwaves in the medical community, and make this new effective and safe, non invasive and no patients in need worldwide.
References :
1. ISMST (www.ismst.com) newsletters and congress abstracts
2. Othmar Weiss: Physics and technology of shock wave and pressure wave therapy published in the ISMST Newsletter Nr 2 (April 2006)
3. Dr W.Schaden et All : Shock Wave Therapy for Acute and Chronic Soft Tissue Wounds: A Feasibility Study published in: Journal of Surgical Research 143, 1–12 (2007) ESWT Basic Physics an Physical Parameters, dipl. phys. Anna Tóth Kischkat ESMST, 5/98
4. Extracorporeal Shock Wave Therapy for the Treatment of Chronic Plantar Fasciitis: Indications, Protocol, Intermediate Results, and a Comparison of Results to Fasciot omy Lowell Scott Weil, et All.
5. Images by courtesy of Dr. W. Schaden, ISMST (newsletters), and the company Medispec USA
68 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
sCOALA ROMÂNEASCĂ ÎN DOMENIUL APARATURII MEDICALE, ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1930 1952
Dumitru Nicolau Pompiliu Manea Vasile Stelea
Dupa Primul Razboi Mondial, Germania a datorat tarilor beligerante despagubiri de ra zboi. Între aceste state intra si România cu astfel de datorii, unde printre alte bu aparate medicale . Astfel prof. dr. Dimitrie Negru din Cluj, primul profesor de radiologie din Români a si director al Institutului de Radiologie, al Facultatii de Medicina, din cadrul U I (Universitatea Dacia Superioara, sau Dacia Napocensis), este delegat sa mearga în Erlangen, în Bavaria, pentru ca personal sa ridice aparatele de radiologie care intr si sa le aduca în Cluj la institutul pe care îl conducea. Tot în aceasta perioada in g. Petre Georgescu din cadrul atelierelor Ministerului Sanatatii, din Bucuresti, fac privind despagubirile de razboi datorate de statul german. El aduce în tara cu aceas ta ocazie otel inoxidabil, cu care construieste o casoleta pentru sterilizarea mater prezinta profesorilor: dr. Hortolomei si dr. urai. Acestia sunt încântati de realizarea româneasca si l încurajeaza sa mearga înainte. Toate acestea se întâmplau prin
Prof. dr. Dimitrie Negru o data venit acasa cu aparatele de radiologie îsi da seama ca ramâne tributar specialistilor straini ingineri si tehnicieni care trebuiau sa îi educe personalul cum sa îl utilizeze, sa le repare si sa le întretina.
Pornind de la exemplul prietenului sau, Dimitrie Leonida, care spre sfârsitul secolu lui al XIX –lea, realizase prima centrala termoelectrica de la Filaret Bucuresti iar Electricieni de la Polizu, în cadrul scolii Superioare de Drumuri si Poduri. Astfel Dimitrie Negru, în anii 1931 1934 realizeaza prima scoala de tehnicieni de aparatura medicala
Întrucât notiunea sau specialitatea de technician nu era uzitata la vremea respectiva; numele dat elevilor sai de catre profesor era acela de “ elevi mecanici de a instala, de a pune în functiune, de a repara aparatele de radiologie care la vr emea respectiva erau cele mai complexe aparate care ajutau medicul în precizarea dia cercetarea medicala. Prof. Dimitrie Negru personal preda acestor “ elevi mecanici ” fizica radiatiilor si electricitatea, dupa cartea sa “Notiuni pregatitoare si tehnici introductive în R Medicala ”, carte pe care o scosese în anul 1931 la Editura Universitatii din Cluj, si tipari ta la Tipografia “Cartea Româneasca”, 1931. Carte pe care eu personal o consider bib aparatura medicala de radiologie, nu numai la vremea respectiva ci si mult mai târziu. Sa nu uitam ca acesti elevi mecanici beneficiau si de instructia domnului Stransky R electrician al Institutului de Radiologie numit în aceasta functie de Ministrul Sanatatii, Muncii si Prevederilor Sociale si pentru care prof. Dimitrie Negru îi multume ste în prefata cartii mai su deoarece dl. Stransky Rudolf împreuna cu P. Stelzer au desenat cele 263 de figuri din carte, în mod „ demn de toata lauda ”.
În primul an a avut numai patru “ elevi mecanici ” deoarece, aceasta era nevoia institutului la vremea respectiva; dintre acestia as remarca pe Dl. Nicanor Andries, mot din Câmpe lucrat peste o jmatate de secol în domeniul radiologiei si a iesit la pensie din functia de tehnician principal, în anul 1980, de la Spitalul Clinic Fundeni Bucuresti C linica de Radiologie condus dr. Cornelius Butnaru. Eu personal în perioada 1960 1965 am lucrat alaturi de tehnic ianul Nicanor Andries care mi a fost maistru si de la care am avut multe de învatat.
Numai câtiva ani mai târziu, adica începând cu anul 1935 Ministerul Apararii Nationa le care avea o retea sanitara proprie, în cadrul scolii de Maistri Militari, care fu “Depozitului Central Sanitar al Armatei” a simtit necesitatea introducerii în cadrul acestei scoli si a specialitatii de tehnica în domeniul aparaturii medicale . Aceasta era o forma de scoala Meserii, în care erau recrutati copii în jurul vârstei de 14 ani, având ca studii sapte clase primare, durata studiilor era de sase ani, dupa care absolveau cu diploma de bacalaureat Maistru Militar, în domeniul aparaturii medicale. Au existat în total patru promotii si anume: prima promotie 1935 1941, a doua 1936 1942, a treia 1937 1943 si a patra 1938 1944. Desp promotii am scris în Revista de Economie si Administratie Sanitara vol 53 54 (1 2/2009), pagina 78 81.
Dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial ocuparea României de catre bolsevi ci si reforma învatamântului din anul scolar 1948 1949, Ministerul Sanatatii si Prev Grupul scolar Sanitar si la propunearea dlui. Prof. dr. Octav Costachel, Ministru ad junct în acea vreme si Directorul Institutului Oncologic organizeaza o clasa postlic electrofizioradiologie . Prof dr. Octav Costachel este sfatuit pentru organizarea acestei forme de învatamâ nt de catre prietenul sau ing. Iorgu Harnagea care formase aparaturii medicale în perioada 1935 1945. Primele doua promotii, formate sub aceasta forma de învatamâ nt postliceala sunt în perioadele 1948 1950 si 1950 1952. Din lipsa de candi elevii erau absolventi de liceu facându se un rabat si fiind primiti si fara liceu. Astfel ca din prima promotie remarcam pe inginerii Neculai Grigoreanu, Pavel Horoziu , Nicolae Angelescu, Eron si Victor Dorogan iar dintre tehnicieni de înalta calificare care au facut cinste domeniului pentru care s au format, tehnicienii Vasile Cretu, Dumitru Nicolau , Iamandi Sandulescu, Victor B Ilie Dragnea, Iancu Scurtulescu, Ion Mirica, Aurel Stan si Florin Croitoru, tehnicieni care toata viata lor au lucrat pe “ ogorul sanatatii ” în specialitatea de întretinere si reparare a aparaturii Au mai fost si alti absolventi în aceasta promotie care au urmat învatamântul superi or în alte domenii, cum ar fi Horea Tecuceanu care a ajuns mare scriitor de romane p nu de putine ori, îsi alegea ca personaje dupa tipicul fostilor lui colegi, sau Ion Dorobantiu care s a perfectionat în diplomatie si a lucrat mult timp la Ambasada Rom âna din Suedia si sa nu î pe Traian Prosan, care a facut jurnalism. Dintre acestia remarcam pe ing. Nicolai Gr igoreanu, nascut pe 23 martie 1926 la Târgu Frumos, judetul Iasi, care numai la un a instructor la urmatoarea promotie din 1950 1952, iar mai târziu dupa ce termina Facu ltatea de Electrotehnica organizeaza Serviceul de repararea si întretinerea aparatur capitala României, în formele cele mai înalte si contribuie la organizarea întretinerii si repararii aparaturii medicale din România pe tot parcursul vietii sale. Perso nal îmi amintesc ca aces început la Spitalul Clinic „Ion Cantacuzino” într o camaruta de la demisol lânga cam era liftului, când la 1 septembrie 1957 se înfiinteaza Atelierul Central pentru Într Medicale, ACIRAM, din Bucuresti, care mai apoi s a mutat într un spatiu corespunzato r vremurilor respective, pe Strada Dudesti la numarul 24 în jurul anului 1958 si con formatie pe Strada Mircea Voda numarul 12 pe lânga casa unde a locuit Anton Pann, „f iul Pepelei cel Istet ca un proverb”. Nu dupa mult timp primeste un spatiu în Strada instaleaza formatia de radiologie si medicina nucleara . Mult mai târziu, prin anii 1983, se muta în Strada Barbatestii Vechi numarul 7 înt r o cladire mare, fosta scoala, din cartierul Raho reuneste toate formatiile de lucru care erau raspândite în diferite locuri prin capitala. Ramân însa, puncte de lucru de câte unu, doi sau trei tehnicieni numai în mari le spitale si clinici universi se impunea aceasta necesitate. Dupa ce termina aceasta organizare, prin anii 1973, D l. Dipl.ing Nicolae Grigoreanu este promovat ca Inspector General in Ministerul Sana Aparatura Medicala si dupa aproximativ înca zece ani este promovat în functia de ing iner sef si mai apoi director al Statiei pentru Întretinerea si Verificarea Aparatur Bucuresti). Acest bun prieten, pensionar fiind, s a stins din viata în 10 ianuarie 2005 la Sibiu, când se apropia sa împlineasca vârsta de 89 de ani, din cauza unui can cer de prostata.
Din aceeasi promotie mai remarcam si pe dipl.ing. Pavel Horoziu , care si a desfasurat activitatea la Spitalul Clinic Panduri, astazi „Prof.dr. Th. Burghele”, unde instala, repara s aparatele de radiologie si electronica medicala. Multa vreme sub conducerea sefului laboratorului de radiologie, dr. Ioan Temeleescu, reputat radiolog, la mijlocul seco inginer dedicat meserie pe care si a ales o, cu mult talent didactic, iubitor al tinerilor colegi si al celor care aveau nevoie de ajutorul sau. Dipl.ing. Nae Angelescu îsi desfasura mai toata ac Institutul Oncologic Bucuresti, ca tehnician de aparatura medicala si mai apoi ca in giner, inginer principal si sef de atelier în domeniul radioterapiei, conducând form vremea când la acest institut s a instalat primul aparat de telecobaltoterapie din R omânia de fabricatie sovietica, GUT 400. În perioada când Spitalul din Garian, Libia catre personal românesc, medical si tehnic, din aceasta promotie printre primii tehnicieni care au lucrat acolo, au fost Vasile Cretu si Aurelian Stan. Multe din datele mai sus aratate, mi au fost furnizate prin bunavointa surselor orale dipl.ing. Constantin Tudorache si tehnician principal Dumitru Nicolau bine de 20 de ani, în vârste de 89 si 81 de ani si care si au desfasurat întreaga activitate în radiologie, la ACIRAM Bucuresti, în spitalele din diferite sectoare. Aceasta clasa l a avut ca profesor de aparate Röntgen pr dipl.ing. Iorgu Harnagea, cel care educase promotiile de maistrii militari, în aparatura medicala , de la Depozitul Sanitar al Armatei si care, din pacat vreme este înlocuit de un oarecare Munteanu, fost taximetrist si numit director, în anul 1949 de catre partidul comunist, care la vremea lui, se spune ca, la interventi a lui Gheorghe Gheorghi ca în anul doi vine profesor de aparate Röntgen dipl.ing. Jirair Kricorian, absolven t al Politehnicii din Grenoble – Franta, iar stiintele electrice erau predate de cat Politehnicii din Bucuresti, iar ca instructori îi gasim pe domnii tehnicieni Nae Dumitrescu si Ostafie Grigore.
Despre Ostafie Grigore, stim ca venea din sectorul privat, lucrase la firma „ Carol Bünger ” si avusese se pare un atelier privat pe undeva pe lânga Piata Matache, sau poate atelierul lui C. Mihailescu, „ atelier pentru constructiuni de aparate medicinle ” din Fundatura Buzesti nr. 3, fiind printre cei cinci lucratori ai sai.
Sediul si atelierele acestei scoli eru pe Calea Calarasi, colt cu Calea Vacaresti, c am prin locul unde se afla Studioul Cinematografic Alexandru Sahia, din Bucuresti.
Din promotia a doua 1950 1952, datorita faptului ca trei absolventi ai acestei promotii au ajuns la Cluj, si anume Vasile Stelea , Iosif Rusu si Florian Deac , avem informatii ceva ma întrucât acesti trei tehnicieni au lucrat în cadrul Atelierului Judetean pentru Într etinerea si Repararea Aparaturii Medicale – AJIRAM Cluj. Astfel am putea sa facem o acestei promotii începând cu Badicu , Bancila Dumitru , tehnician principal, care a lucrat la Spitalul Coltea din Bucuresti, în clinica d lui prof.dr. Gheorghe Schmitzer a ajuns tehnician principal la Spitalul Judetean Baia Mare, Aglaia Costache, Culea , care a ajuns tehnician principal la Bacau, Florian Deac la Cluj, Spitalul Clinic de Adulti, tehnician princ apoi în cadrul AJIRAM Cluj, Decebal Patru , tehnician principal la ACIRAM Bucuresti si care deservea Spitalul Carol Davila, din Calea Grivitei, reputat tehnician; Ioan Manea principal la Industria Tehnica Medicala, Sectia de Reparatii si mai apoi SVIAM Bucuresti, reputat tehnician radiolog , cu o mâna de meserias extraordinara, deoarece facuse ucenicia la Armatei în Bucuresti; dipl.ing. Gheorghe Musatescu , care a ajuns inginer la ACIRAM Bucuresti si se ocupa de aparatura medicala de radiologie de la Spitalul Bucur cooptat de catre dl.dipl.ing. Gheorghe Musatescu, la constructia (bobinarea) transfo rmatoarelor de înalta tensiune, pe care le construiam pentru cabinetele particulare din alte orase ale României; Vasile Stelea , care a fost repartizat în Cluj, la Spitalul de TBC si se ocupa cu aparatura de radiologie si microfotoradiografii; Iosif Rusu la Spitalul Militar si a condus ca tehnician caravana de microfotoradiofotografii . Dipl.ing. Mihai Vasilescu , care ajunge inginer electronist si conduce Atelierul de electrofizioterapie ACIRM Bucuresti. De remarcat ca în aceasta clasa erau si doua familii sot sotie, Stela si Ioan Topalescu si Eleonora si Constantin Radulescu . Din aceasta clasa, trei dintre elevi era armatei, elevi militari, care erau cazati chiar la Spitalul Militar Central Bucuresti, si anume Vasile Stelea, Alexandru Sandulescu si Ioan Niculescu . Am mai putea enumera pe tehnicianul la Galati, pe Slavin , de la Timisoara, dl. Goian la Bucuresti si Badicu la Ploiesti. Ca profesori de specialitate gasim pe dipl.ing. Jirair Kricorian, care preda aparatele Röntgen gasim pe acelasi dipl.ing. Ionescu, absolvent al Institutului Politehnic din Bucuresti, iar ca instructori, apare tehnicianul Nicolae Grigoreanu , care absolvise scoala cu o promotie mai tehnicianul Grigore Ostafie .
Multe din aceste detalii le am aflat, din Sursa Orala , dl. tehnician principal, pensionar, Vasile Stelea din Cluj Napoca, în vârsta de 83 de ani si valid atât fizic cât si psihic, vârsta î începutul lunii februarie 2010, data când scriu acest material.
69 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Aparatul Röntgen, pentru radiografii generale (clin ortostatism), produs de firma: Cap. II Documentar legislativ
Coordonator realizator:Consilier juridic
Legi, decrete si altele I. Raspunderea civila
Forma a raspunderii juridice, dreptului muncii, raspunderea disciplinara când o persoana încadrata într o unitate s cu vinovatie, o abatere de la obligatiile de inclusiv normele de comportare – asu contractul de munca. Pentru a fi calificata o fapta, ca disciplinara, este necesar sa fie întrunite urmatoarele conditii:
a) faptul sa constituie o încalcare a un legale de serviciu sau a unei norme de comportare în raporturile de munca;
b) încalcarea obligatiilor legale de serviciu trebuie sa fie comisa cu vinovatie;
c) încalcarea cu vinovatie a obligatiei de serviciu, trebuie sa fie fapta unei persoane încadrate în munca; Spre deosebire de faptele penale, care sunt înscrise în Codul Penal si alte legi spe ciale, abateriile disciplinare nu sunt prevazute în mod expres nici în Codul Muncii, Ordine Interioara si nici în alte acte normative. Aceste acte normative cuprind de regula obligatiile de serviciu ale persoanelor înca drate în munca, iar încalcarea acestor obligatii, în masura în care sunt întrunite c constituie abatere disciplinara. Sanctiunile disciplinare, prevazute de art.264 din Codul Muncii sunt urmatoarele, în ordinea gravitatii lor, de la cea mai blânda, la cea mai severa:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea contractului individual de munca, pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare;
c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei în care s a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
d) reducerea salariului de baza pe o durata de 1 3 luni, cu 5 10%;
e) reducerea salariului de baza si, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1 3 luni, cu 5 10%;
f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
Conform alin. 2 al art.264 alin 1 prevazut mai sus, în cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin legi speciale, se stabileste un alt regim sanctionatoriu, va fi aplicat acesta. Pentru stabilirea si aplicarea în mod temeinic si legal a sanctiunilor disciplinare, dispozitiile legale in vigoare prevad o serie de garantii, astfel:
sanctionarea disciplinara se aplica numai dupa o ancheta administrativa constând î n cercetarea prealabila a faptei, ascultarea celui în cauza si verificarea sustineri Nerespectarea acestor prevederi atrage anularea deciziei de sanctionare;
conform art.265 din Codul Muncii, amenziile disciplinare sunt interzise. Pentru aceasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctionare. Conform art.267 din Codul Muncii, sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura d isciplinara nu poate fi dispusa mai înainte de efectuarea unei cercetari disciplinar
In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convoca t în scris de persoana împuternicita de angajator sa realizeze cercetarea, precizând întrevederii.
Neprezentarea salariatului la convocarea facuta în conditiile aratate mai sus, fara un motiv obiectiv, da dreptul angajatului sa dispuna sanctionarea, fara realizarea c disciplinare.
Salariatul în cauza poate fi aparat de sindicat, de personal, dispunând de deplinul drept de aparare prevazut de lege. Conf. art.268 din Codul Muncii, decizia de sanctionare se emite, în forma scrisa, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostiinta despre savârsi dar nu mai târziu de 6 luni de la data savârsirii faptei. Pentru art 268 alin 2 din Codul Muncii, sub sanctiunea nulitatii absolute, în decizie se cuprind obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abaterea disciplinara;
b) precizarea prevederilor din statutul disciplinar, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost însusite de salariat;
c) motivele pentru care au fost înlaturate apararile formulate de salariat în timpul ce rcetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în conditiile prevazute d cercetarea;
d) termenul de drept în baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;
e) termenul în care sanctiunea poate fi contestata;
f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata. Decizia de sanctionare se comunica salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.
Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire ori, în caz de r efuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata Conf. art. 268 alin 5 din Codul Muncii, decizia de sanctionare poate fi contestata d e salariat la instantele judecatoresti competente, în termen de 30 de zile calendari comunicarii. In stabilirea raspunderii disciplinare nu trebuie uitat principiul prezumtiei nevinovatiei, principiu constitutional ca si rolul educativ al colectivului de salariati, din care face parte persoa savârsit abaterea disciplinara. II. Valorificarea bunurilor scoase din functiune
Subiect interesant si de actualitate permanenta pentru unitatile sanitare, institutiile publice finantate de la bugetul statului.
Intr un numar anterior al Revistei “Actualitatea medicala” scris si publicat în 1996 , m am referit la HGR nr. 841/1995 pornind procedurile de transmitere fara plata si apartinând institutiilor publice, publicata în Monitorul oficial nr.253/1995. In articolul respectiv ma refeream la noutatea legislativa care o reprezenta hotarârea de plata de la o institutie publica la alta, a bunurilor care nu mai sunt necesare institutiei care le are în administrare, între cele doua unitati, cu avizele coordonator ilor principali de credite ai aces In acelasi articol atrageam atentia asupra Regulamentului, privind valorificarea bun urilor scoase din functiune, apartinând institutiilor publice, cuprinse în anexa nr. Acum ne vom referi, în linii generale, la cuprinsul acestui Regulament, care constituie un act normativ important pentru activitatea curenta a unitatilor sanitare.
In capitolul “Dispozitii speciale”, se enunta principiul potrivit caruia, bunurile s coase din functiune, pot fi valorificate prin vânzare la licitatie. In acest scop co numeste prin decizie o comisie de evaluare, compusa din 3 5 membri, care întocmeste raportul de evaluare a bunurilor scoase din functiune, a materialelor sau pieselor r sau dezmembrarii acestora, ce urmeaza a fi vândute. Raportul va cuprinde pretul initial de vânzare. La capitolul “Publicitatea” este de retinut ca pentru bunurile al caror pret initial de vânzare este de peste 1.000.000 lei, anuntul de vânzare se face în cotidianul Gu sau, dupa caz, într o publicatie de raspândire locala, cu cel putin 30 de zile înainte de data stabilita pentru licitatie.
70 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Pentru bunurile a caror valoare initiala este sub 1.000.000 lei, anuntul se face pri n afisarea la sediul propriu, iar pentru institutiile care functioneaza pe raza comu local, în acelasi termen de 30 de zile. In capitolul IV, intitulat, “Organizarea procedurii de licitatie” sunt enumerate mas urile ce trebuie îndeplinite de conducerea unitatii pentru desfasurarea legala a pro
Atragem atentia asupra termenelor în care se pot depune contestatiile, la modul de d esfasurare si adjudecare a bunurilor ce formeaza obiectul licitatiilor, precum si cu incumba conducatorului de unitate, în rezolvarea acestor contestatii. La capitolul “Dispozitii finale”, se arata ca sumele obtinute din vânzare, constituie venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale.
Institutiile de stat, finantate integral din venituri extrabugetare, îsi retin sumele respective. Nota: Nu intra în analiza continutului acestui Regulament ale carui prevederi sunt d e mare interes pentru unitatile sanitare si ele trebuie cunoscute si aplicate coresp III. Despre sponsorizare
Dupa parerea mea, actul sponsorizarii este un act deosebit de actual ȋn viata si act ivitatea unitatilor sanitare investite cu personalitate juridica, tinând seama de ne acestora, ȋn raport cu sumele aprobate si alocate din bugetul de stat.
Este de aceea o necesitate ca salariatii din sectorul nostru, sa cunoasca foarte bin e si sa aplice corect reglementarea legala privitoare la sponsorizare si anume Legea publicata ȋn Monitorul Oficial nr. 129/1994, precum si instructiunile pentru aplicarea Legii nr.32 din 19 mai 1994, aprobate de Ministerul Finantelor prin Ordinul nr.99 4/1994, publicat ȋn Monito nr.210/1994.
Asadar:
1. Sponsorizarea este activitatea care se desfasoara pe baza unui contract, ȋncheiat între sponsor si beneficiar, care consimt asupra mijloacelor financiare si a bunuri acorda drept sprijin, precum si asupra duratei sponsorizarii. Sponsor poate fi orice persoana fizica si juridica din România sau din strainatate care efectueaza o spons interzice efectuarea de activitati de sponsorizare din surse obtinute de la buget. 2. Poate beneficia de sponsorizare orice persoana juridica de utilitate publica si o rice persoana juridica nonprofit, care are sediul ȋn România si care desfasoara o ac caracter direct umanitar, filantropic, cultural, artistic, educativ, stiintific, religios, sportiv sau care este destinata protectiei drepturilor omului si educatiei civice ori calitatii mediului ȋn Precizam ca instructiunile Ministerului Finantelor, nominalizeaza spitalul, daca are personalitate juridica, fiind un posibil beneficiar de sponsorizare. De asemenea po ate beneficia de sponsor persoana fizica cu domiciliul în România, care desfasoara o activitate constanta ȋnt r unul din domeniile mentionate mai sus. Exemple: Fundatia “A” persoana juridica, no ȋn domeniul protectiei si ocrotirii copiilor orfani, poate recomanda ȋn baza unei certificari scrise, spre a fi sponsorizata o persoana fizica ce desfasoara o activitat e constanta pentru ocrotire copii.
3. Legea obliga pe sponsor si beneficiar sa consemneze ȋn evidenta contabila proprie , daca acestia au obligatia organizarii si conducerii contabilitatii proprii, sa con evidenta sponsorizarea ȋn bani si/sau ȋn bunuri materiale, pe baza documentelor care atesta efectuarea platii sau predarea, respectiv primirea bunurilor materiale.
4. Conf. art. 6 alin 3 din Legea nr.32/1994, se interzice ca prin operatiunea de spo nsorizare, beneficiarul sau sponsorul sa efectueze reclama comerciala anterioara, co ulterioara activitatii sponsorizate, altei persoane decât beneficiarului.
5. Sponsorul sau beneficiarul poate sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea, numai prin promovarea numelui sau sau a marcii ori a imaginii sale. 6. Persoanele fizice sau juridice române, care efectueaza sponsorizari, beneficiaza de reducerea bazei de impozitare cu echivalentul sponsorizarii, dar nu mai mult de 5 cu exceptia veniturilor din salarii, ȋn cazul persoanelor fizice. Persoanele fizice si juridice straine care datoreaza statului român impozit pentru un venit realizat ȋ sponsorizari la noi ȋn tara, beneficiaza de reducerea venitului impozabil cu echivalentul ȋn lei a sponsorizarii, calculat la cursul de schimb valutar al zilei, la data efectuarii platii, dar nu mai m din venitul impozabil. 7. Beneficiarii sponsorizarii sunt scutiti de plata taxei pe valoarea adaugata, asupra veniturilor ȋncasate din sponsorizare.
8. Nu benficiaza de facilitatile prevazute de legea sponsorizarii, sponsorul care ȋn mod direct sau indirect, urmareste sa directioneze activitatea beneficiarului. Faci acorda ȋn cazul:
sponsorizarii reciproce, persoane fizice;
sponsorizarea de catre rude ori copii, pâna la gradul al patrulea, inclusiv. 9. Contestatiile privind acordarea sau neacordarea facilitatilor stabilite de lege sunt de competenta directiunilor generale ale finantelor publice si controlului finan ciar de stat.
Contestatia se introduce in 30 de zile de la data comunicarii, fiind supusa unei tax e de timbru de 2% calculata la valoarea sumei contestate, dar nu mai putin de 1.000 solutionata de directia generala a finantelor publice si controlului financiar de st at si comunicata partii, da dreptul acesteia, daca este nemultumita de solutie, sa s judecatoreasca. IV. Despre Hitler, hitlerism si cum a folosit Hitler puterea
Nu cred ca gresim, chiar si pentru generatia noastra care a trait pe parcursul vieti i existenta acestui curent politic si unii din noi au simtit direct, cum Hitler a fo fel vom ȋntelege deplin corespunzator, modul ȋn care s a desfasurat istoria vietii noastre, proprie pe acest pamânt.
Materialul de fata este cuprins ȋntr un articol publicat ȋn cartea deosebit de inter esanta pe care a publicat o Revista Reader’s Digest si care ne conduce pe drumul arh (noastre) în realitatea deplin istorica a vietii noastre. Deci, sa pornim la drum
Când a aparut hitlerismul?
“Adolf Hitler s a nascut ȋn 1889, ȋn familia unui marunt functionar vamal, ȋn satul austriac Braunau, la granita cu Bavaria. Pâna la 25 de ani, a fost un hoinar singura doua ori respins la Academia de Arte Frumoase din Viena, câstigându si existenta cu slujbe mizere, cum ar fi batutul covoarelor. In Viena, chiar ȋnainte de Primul Razbo considere pe evrei izvorul necazurilor Europei, o propaganda raspândita la acea data.
In razboi, desi a ajuns doar caporal, Hitler a fost un soldat bun, fiind decorat de doua ori pentru curaj. Vederea i a fost afectata de gaz la Ypres, ȋn 1918 si ȋn timp hotarât sa devina politician.
In 1920, Hitler s a alaturat micului Partid Muncitoresc German si ȋn scurt timp a de venit liderul acestuia. In 1923, ȋi daduse un nou nume Partidul National Socialist G nazist si ȋnfiintase SA (divizia de asalt), un grup de infractori care fusesera ȋn a rmata si care raspândeau cu bâta mesajul Partidului ȋn Munchen, primul sau centru de rasturnare a guvernului bavarez, initiata ca un preludiu al atacului asupra Berlinului, a esuat lamentabil si, pentru participarea sa la revolta, Hitler a petrecut anul 1924 ȋn ȋnchisoare.
Acolo el si a dictat Mein Kampf sau “Lupta mea”, unui alt nemultumit, Rudolf Hess, m ai târziu vice presedinte al Partidului Nazist. In aceasta carte – o compilatie a pr prejudecatilor adunate din diverse surse, Hitler si a varsat dispretul pentru democratie, scârba fata de evrei si slavi, hotarârea lui de a obtine Lebensraum, “spatiu v ital”, ȋn Europa de Est, p stapânitoare, ariana, germana. Deocamdata, totusi, Hitler a ȋnvatat lectia esecului de la Munchen si a hotarât sa se foloseasca de mijloacele parlamentarismului pentru adunat un grup de discipoli devotati, printre care Goebbels – maestru ȋn regizarea e venimentelor propagandistice, cum ar fi demonstratiile de la Nürenberg, Göring, Erns un crescator de pasari.
Intr o serie de scurte turnee, Hitler a vrajit natiunea, cu subtila lui oratorie si cu promisiunea unei Germanii noi si puternice, ridicate din cenusa celei vechi. Adolf Hitler si a lansat ȋn acest scop cartea sa “Mein Kampf”, despre care, chiar si cei mai loiali sustinatori a lui Hitler, au gasit Mein Kampf, un amestec de bombast teorii rasiste nedigerate, greu de citit.
Cum au reusit nazistii?
In campania sa, Hitler a abordat doua teme care au atins coarda sensibila a majorita tii germanilor. In primul rand s a folosit de un mit popular, conform caruia armata “ȋnjunghiata pe la spate” ȋn 1918, când ar fi putut câstiga razboiul, argumenta el, daca politicienii cei mai slabi ar fi capitulat. De fapt, Germania, capitulase la sf atul Inaltului Comandament. I rând sustinea ca termenii tratatului de Pace de la Versailles, ȋmpiedica refacerea G ermaniei si prin faptul ca teritorii germane fusesera ȋnstrainate, ca fusesera impus interzisese reȋnarmarea Germaniei, aceasta fusese transformata ȋntr o tara de mâna a doua.
Dupa Hitler, Republica de la Weimar, instaurata ȋn 1919, ducea Germania, spre folosu l unei conspiratii ȋntre evreii capitalisti si comunisti. Marii oameni de afaceri ȋl bastion ȋmpotriva stângii, ȋn vreme ce somerilor si saracilor, antisemitismul lui furniza un tap ispasitor pentru greutatile lor. Marea Criza Economica, ȋnceputa ȋn 192 9, i a ajutat pe nazisti sa doilea partid parlamentar ca marime, ȋn 1930. La alegerile din 1932, când erau aproape 6 milioane de someri, nazistii au devenit c el mai mare partid al tarii. Hitler era la doua luni de scopului sau politic.
Hitler a condus cu ajutorul unor organizatii ale caror nume si uniforme ȋi ȋnspaimântau pe opozanti. Gestapo Geheime Staatspolizei – politia de stat secreta, ȋnfiintata de Herman Göring, ȋn 1933, pentru a aresta si interoga suspectii politici. SA Sturmabteilung, „divizia de asalt”, cunoscuti si drept „camasile brune”, o militie nazista, ȋnfiintata de Hitler ȋn 1923 si epurata ȋn 1934.
SS Schutztaffel, ramura partidului nazist, purtând uniforme negre. Loiala lui Hitler , pâna la fanatism, initial, menita sa fie garda sa personala, a devenit o adevarata doua grupuri principale: SS Totenkopf sau „Cap de Mort”, care s a ocupat de lagarele de concentrare si SS Waffen sau „Luptatorii”, care sustinea ca este un corp militar era adesea neclara.
71 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Ce a ȋnsemnat „Noaptea cutitelor lungi”?
In primavara lui 1934, Hitler a ȋnceput sa primeasca rapoarte de la SS si Gestapo, c a liderii SA complotau sa ȋl ȋnlature. Rapoartele erau false, dar Hitler se pare ca acum o forta, numarând 2,5 milioane de oameni, iar Röhm si alti câtiva conducatori, sustineau necesitatea unei a doua revolutii, pur socialiste. Ei propuneau de asemene depinda de un singur lider, condus de Röhm. Toti ceilalti au cazut de acord ca era momentul ca “nedemnul de ” SA, sa fie pus la punct.
In dimineata zilei de 30 iunie, un grup de ofiteri SS, l au ridicat pe Röhm din patu l camerei sale de hotel, de la periferia Mȕnchenului. Aruncat ȋn ȋnchisoare, i s a o “Sa o faca Adolf, daca ma vrea mort” a raspuns el dispretuitor. S au oferit ȋnsa doi ofiteri SS. In aceea noapte si ȋn tot weekend ul, multi alti conducatori ai SA si opozanti politici ai lui Hitl asasinati. Unele autoritati au spus ca au fost sute de morti, altii au pomenit mii. Faptul ca, desi s a vorbit mult despre aceste evenimente, nici presa, nici biserica, nici armat protestat ȋn nici un fel, demostreaza ce control ajunsese Hitler sa aiba asupra poporului german. In Reichstag, Hitler a justificat epurarea SA ului, folosindu se de fa ptul ca Röhm era homose principalul câstig a lui Hitler de pe urma asasinatelor a fost asigurarea pe care a dat o corpului de ofiteri ai armatei, de al caror sprijin Hitler avea mare nevoie, c a SA nu constituia o amenint el. Aflat pe patul de moarte, Hindenburg i a trimis o telegrama lui Hitler. “Ai salvat poporul german de un mare pericol”, scria el. “Cel care vrea sa faca istoria, trebuie Cum a folosit Hitler puterea?
Hitler a devenit cancelar ȋn ianuarie 1933, dupa ce ȋn alegerile care avusesera loc cu trei luni ȋnainte doar un german din trei ȋi daduse votul. In urmatorii cinci ani nemilos toate posibilele surse de opozitie, pâna când s a putut lauda ca nu stia nic i un politician din lume care sa poata spune cu mai multa dreptate, decât mine, ca e sau”.
In 1937, somajul scazuse de la 6 milioane la 1 milion. Pe lânga serviciul militar ob ligatoriu si dezvoltarea industriei de armament, Hitler a dezvoltat un amplu program special constructii de drumuri.
Reȋnarmarea a transformat o biata armata de 100.000 de oameni, fara arme moderne, ȋn tr o forta militara impresionanta. Aceasta ȋncalca tratatul de la Verssailles si era Marii Britanii si Frantei. Hitler a dat lovitura dupa lovitura, incluzând reocuparea regiunii Rinului ȋn 1936 si ocuparea de catre Reich a Austriei si regiunii sudete d in Cehia, provocând doar sl din partea puterilor occidentale. In acelasi timp, obsesiv, campania antievereiasca a nazistilor mergea ȋnainte, apropiindu se pas cu pas de ororile “solutiei finale”. In final, articolul ȋn cauza aminteste de o promisiune falsa pe care la aceea vreme a facut o publica Neville Chamberlain, pe atunci, prim ministru ȋn Marea Britanie, c ȋntâlnirea cu Hitler de la Munchen din 1938, “Cred ca va fi pace, a declarat el”. Majoritatea cititorilor aflati ȋn viata azi, au trait cel de al doilea razboi mondial.
NB – Este reproducerea textului articolului intitulat: de la carte scrisa ȋn ȋnchiso are, la putere, aflat ȋn cartea: când, unde, cum s a ȋntamplat? Editata de revista R V. Iisus moare pe cruce
(Sfârsitul dureros al “Regelui Iudeilor” si miracolul ce a urmat au dus la nasterea uneia dintre cele mai trainice religii din lume)
Un barbat de origine umila din Nazaret a fost executat prin rastignire dincolo de zi durile orasului Ierusalim, cam ȋn anul 33 d. Ch. Timp de mai putin de trei ani, misi fusese primita cu entuziasm de multime, ȋnsa ȋnfuriase autoritatile religioase, cu deosebire, aristocratia preoteasca ce controla templul din Ierusalim. Crucificarea er a un sfârsit aparent umili care un om, care, cum credeau multi, avea sa redestepte credinta evreilor si sa reafirme statutul politic al poporului sau. Nimic din toate acestea nu s au petrecut. Nereusita imediata a dat ȋnsa nastere unei reusite nesperate: moartea lui Isus Christos, cu ȋnvierea, la care discipolii sai a a fost piatra de temelie a unei religii ce avea sa adopte interpretarile originale ale scripturilor evreiesti si sa devina universala. Sursele scrise despre Isus si fap tele sale ȋn principal E nascute din ȋnvataturile discipolilor sai. Manuscrisele de la Marea Moarta si istoricul evreu Josephus – se contrazic deseori si ridica multe ȋntrebari.
Dincolo de elementele crestine adaugate, probabil mai târziu, acestea zugravesc, un tablou de framântari religioase si politice intense, din care Isus se desprinde ca u ascutita, total dedicat unei cauze, cu un curaj ȋmpins pâna la sacrificiu si cu o putere de prevedere minutioasa. La momentul nasterii lui Isus, probabil ȋn anul 4 ȋ.Ch, patria israelitilor, Palesti na, fusese sub controlul Romei, timp de 60 de ani. In acelasi an, Irod, rege marione regatul a fost ȋmpartit de catre romani, celor trei fii al acestuia. Evreii nu erau niste supusi ascultatori, dispretuindu i pe romani, pe regii lor marioneta si chiar si pe propriul lor Sinedriu membri, a caror pozitie depindea de colaborarea cu stapânitorii imperiali.
Conform Evangheliei dupa Matei, tatal lui Isus, un tâmplar, descindea din Regele Dav id, care eliberase Israelul de sub dominatia strainilor cu 1000 de ani mai ȋnainte. probabil ca ai sai erau constienti de febra crescânda a asteptarii aparitiei unui co nducator – Mesia, sau “Cel uns” – care urma sa ȋi conduca pe evrei din nou spre libe ca Mesia avea sa reȋnnoiasca vechiul legamânt facut ȋntre Dumnezeu si “Poporul sau ales” – aducând ȋmparatia lui Dumnezeu pe pamânt.
Isus, sclipitor, supus, deseori introvertit, a ajuns sa creada ca el era Mesia. Treb uie sa fi fost o revelatie chinuitoare, fiindca scripturile prescriau conditiile pen si neconditionata fata de Dumnezeu, ca “slujitor” al sau, precum si convingerea ca numai prin suferinta va putea Mesia sa si ȋndeplineasca menirea.
Conform profetiei, unul din evenimentele care aveau sa anunte venirea lui Mesia era ȋntoarcerea profetului Ilie, un var a lui Isus – predicator ce traia ca un pustnic, Botezatorul – parea sa ȋndeplineasca aceasta functie, desi unii l au crezut pe Ioan ȋnsusi Mesia. Botezul lui Ioan i a adus lui Isus, la peste treizeci de ani, revelatia ca era timpu l sa si ȋnceapa opera vietii. La scurt timp dupa aceea, Ioan a fost arestat de catre ca fiind o amenintare pentru legea si ordinea din tara. Intre timp, Isus a adunat primii discipoli si a ȋnceput sa dezvolte mesajul lui Ioan, despre nevoia de pocainta Dumnezeu, cu o forta ce atragea multimi tot mai numeroase. Mesajul sau era sustinut de vindecari aparent miraculoase. Totusi el nu promisese ȋnca a fi Mesia, mostenitor al izraelitilor. Acesta ar fi atras automat arestarea, mai ales ȋn Iudeea, din sudul Palestinei, aflat direct sub stapânirea Romei. Isus s a dus ȋn schimb ȋn Galileea, vorbea deliberat, obscur, folosind parabole ce aratau cum Dumnezeu punea la ȋncercar e indivizii si societatea. A recrutat ȋn total 12 discipoli, simbolizând cele 12 tri capul unui popor a lui Dumnezeu renascut. Un mesaj pentru Ierusalim
Dupa ce petrecuse circa trei ani predicându si mesajul spiritual ȋn Galileea, Isus a hotarât ca sosise timpul de a merge in orasul Sfânt, Ierusalim. Orasul era la acea pulbere. Fusesera deja revolte, ȋn urma carora guvernatorul roman, Pontiu Pilat, ȋi condamnase pe rebeli si pe cei care tulburasera ordinea, pentru care un hot si uciga Sinedriului se temeau si ei de o revolta care le ar fi ameninintat pozitia si ar fi dus la cresterea opresiunii romane, vazând ȋn Isus un agitator, ei ȋl supravhegheau atent.
Isus a fost prudent, ramânând ȋn templu si nedând ocazia sa fie arestat, predicând ȋ n strada. Nu si a petrecut nici o noapte ȋn oras, fiind gazduit ȋn satul Betania, ȋn pregatit pentru ultimul act al dramei. Aceasta urma sa se pregateasca ȋn timpul sarb atorilor Pastelui, comemorarea izbavirii lui Israel din robia egipteana, de catre Du ani, ȋn urma. Tradarea ȋn templu
La ȋnceputul saptamânii Pastelui, Isus s a alaturat pelerinilor care se ȋngramadeau sa intre ȋn Ierusalim. El si a facut intrarea pe un asin, la vedere, dar bine protej împlini vorbele profetului Zaharia:”Iata, ȋmparatul tau vine la tine calare pe un magar”. Zvonul s a ȋntins repede. Pelerinii, ȋn extaz, l au aclamat pe Isus ca fiind M esia, regele de drept al Iud a protestat apoi asupra abuzurilor comise sub patronajul autoritatilor, rasturnând m esele camatarilor din Templu. Faptele sale i au atras dusmania ȋn special a saduchei aristocrati ai societatii evereiesti. Erau siliti sa ia atitudine: astfel riscau, nu doar acuzatia de tradare, sa se rasfrânga asupra lor, ci si sa se vada tinta unei rascoale populare. Daca ȋnsa l a pe Isus ȋn public, riscau sa provoace o revolta. Au ramas ȋn asteptare pentru moment . In acest timp, dupa Evanghelii, Isus a pus sa se pregateasca o masa, Cina cea de T ȋmparta ritualul Pastelui cu discipolii sai, ȋn Ierusalim. Atunci le a dat discipolilor, noua sa porunca:”Iubiti va unii pe altii”. Pentru a l aresta pe Isus, Sinedriul trebuia sa stie când era vulnerabil, fara a ris ca o rascoala populara. Cel care ar fi putut cel mai bine sa le spuna acest lucru er sai discipoli, iar ȋn cursul Cinei de Taina, rolul tradatorului i a revenit lui Iuda Iscariotul. Astfel, ȋn noaptea de Joi a saptamânii Pastelui, Isus a mers ȋn gradina Ghetsimani, unde Iuda a venit cu garzile Sinedriului. Discipolii s au ȋmprastiat, iar Isus a fos Evangheliilor, Sinedriul s a ȋntrunit ȋn graba pentru a formula o acuzare care sa l convinga pe Pilat sa ordone executia. Prima oara a dat gres. Nedorind sa provoace tu predicator popular, Pilat a respins promt acuzatia. “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce m ai parasit”
(Isus Christos, Matei 27.46) Marii preoti au umplut ȋndata curtea lui Pilat cu scalvi si acoliti, amenintând chia r cu rascoala, pe care Pilat voia sa o evite. Incoltit, acesta a aruncat raspunderea obiceiul de Pasti, Pilat s a oferit sa elibereze un condamnat. Multimea a strigat pentru eliberarea tâlharului Baraba si rastignirea lui Isus, Pilat s a supus si a emis ordinul. Isus a fost silit sa poarte bratul crucii pe care avea sa fie executat, pâna pe deal ul numit Golgota, unde soldatii i au batut bratele in cuie, pe cruce. Putini au fost de rude si prieteni, ca martori ai mortii lente, ȋn chinuri groaznice a lui Isus. In afara de Ioan, discipolii se pare ca au evitat scena. Isus a murit probabil cu credinta ȋntreaga, convins ca adusese la ȋndeplinire profet iile Vechiului Testament, sigur ca moartea nu era sfârsitul. Nici nu a fost. Trupul mormânt privat, de unde a disparut ȋn ȋmprejurari misterioase. Crestinii cred ca Isus a ȋnviat cu adevarat din morti.
Aceasta convingere, adaugata la taria de caracter si ȋnvataturile lui Isus, avea sa duca la o noua viata ȋntr un cu totul alt sens –crearea unei noi comunitati religioa depasit cu mult credintele traditionale ale iudaismului ȋn care Isus fusese cunoscut. VI. Mostenirea lui Alexandru Macedon
Când a devenit Macedonia un stat puternic?
72 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Macedonia nu a fost dintotdeauna un stat puternic. In secolul V î.Ch., pe când sudul Greciei ȋsi cunostea apogeul intelectual, Macedonia era o regiune deluroasa de nord necizelati, pe care vecinii ȋi numeau barbari, cuvânt provenit din grecescul barbaros, adica negru. Cu toate acestea, ei erau greci si vorbeau un dialect grecesc. Catre sfârsitul secolului V, regele Arkelaos a facut din capitala Macedoniei, Pella, un centru al culturii grecesti si a ȋntarit puterea militara a natiei sale. Intrata 399 ȋ.Ch, si a recapatat Gloria sub Filip II, tatal lui Alexandru, care a urcat pe tron ȋn 359 ȋ.Ch, la 22 de ani. Fillip fusese tinut ostatic ȋn cetatea Teba, timp de trei ani, sub cel mai mare cond ucator al acesteia, Epamimonda, caruia ȋi admirase realizarile. Urmarindu i exemplul Macedonia in cea mai mare putere a Greciei, ȋnfrângându si dusmanii si unind poporul grec. A fost totdeauna un patron al artelor, cum o arata colectia de obiecte de aur lucrate maiestrit, gasite ȋn mormântul sau ȋn 1977. Visul lui Filip era sa cucereasca vastul imperiu Persan, dusmanul traditional al gre cilor. Insa ȋnainte de a si putea vedea visul cu ochii, el a fost asasinat ȋn mod mi 46 de ani. Doi ani mai târziu, fiul sau pleca din Pella, traversa Helespontul si ȋmplinea triumfal, marele plan al lui Filip. Cum a fost educat Alexandru?
Aproape de la nasterea sa, ȋn 356, Alexandru a fost pregatit pentru gloria militara. Unei rude apropiate, Leonidas, i a revenit sarcina de a i insufla copilului o disci Activitatile lui zilnice constau ȋn exercitii de scrima, calarie, alergare si vânatoare, iar regimul ȋi era atent controlat. I se interzicea sa manânce hrana bogata la palat, poruncindu i se u noapte pentru a deschide apetitul pentru micul dejun, un mic dejun moderat pentru a deschide apetitul pentru cina.
Când Alexandru a ajuns la adolescenta, tatal sau s a ȋngrijit ca pe lânga forta fizi ca, sa i cultive intelectul, ȋnsarcinându l pe Aristotel cu educatia tânarului, ȋntr lume. Datorita filozofului, Alexandru a fost fascinat de descoperirile despre natura, si a deprins teoria si practica medicinei, atat de bine ȋncât si a putut trata pri etenii bolnavi. Atât de puternica era educatia lui Alexandru ȋncât Filip, plecând ȋntr o campanie si a lasat fiul regent al Macedoniei, la vârsta de 16 ani. In 338, Alexandru a preluat armatei macedonene in lupta de la Cheroneea, ȋn care macedonii au ȋnvins statele gre cesti aliate. Astfel, când Filip a fost asasinat ȋn 336, tânarul de 20 de ani, Alexa Macedoniei cu o experienta pe care multi conducatori de doua ori mai ȋn vârsta nu o aveau.
Cine erau mostenitorii imperiului lui Alexandru?
Alexandru nu a lasat mostenitori directi, desi sotia sa Roxana, era ȋnsarcinata la m oartea lui. Fiul lor, numit Alexandru dupa tata, a fost ucis când era înca mic de ca Dintre ceilalti generali a lui Alexandru, Antigonos, Seleucos, Ptolomalos si Lysimahros au devenit regi ai teritoriilor la cucerirea carora contribuisera si au fost cun oscuti drept succesori.
Disputele dintre ei au creat trei mari regate din ramasitele imperiului lui Alexandr u. Macedonia a fost condusa de Antigonos si descendentii sai. Egiptul de catre ptolo teritoriu format din Siria si parti ale Persiei si Mesopotamiei de catre seleucizi. Desi, aceste regate farâmitate nu au cotropit lumile grecesti si asiatice, atât de b ine pe cât sperase Alexand prosperat timp de trei veacuri, iar sofisticata cultura a grecilor sau “elenilor” s a raspândit pâna departe. Insa în secolul II î.Ch, romanii au cucerit regatul Macedo seleucizilor, zilele de glorie ale elenismului ajunsesera în sfârsit la apus.
Regatul ptolemeilor s a dovedit durabil, a reusit sa contopeasca cultura greceasca s i cea egipteana, pastrând traditiile egiptene ale ierarhiei religioase si facând din al gândirii orientale si occidentale deopotriva. Abia în anul 30 î.Ch, la moartea Cleopatrei, ultima dintre Ptolomei s a stins mostenirea lui Alexandru cel Mare. De ce a fost construita Alexandria?
In 392 î.Ch, la scurt timp dupa ce pornise în campanile sale de peste mare, Alexandr u a cucerit Egiptul, unde a fost încununat cu traditionala coroana dubla a faraonilo construiasca un oras la gurile Nilului, numindu l Alexandria – primul si cel mai mare dintre multele pe care le a întemeiat în teritoriile cucerite pentru a si imortali za numele. El a vazut în Alexandria o legatura culturala si economica între Egipt si alte provi ncii ale imperiului sau. Desi Alexandru n a trait sa si vada visul ȋmplinit, Alexand cultural al civilizatiei mediteraneene. Orasul a fost ridicat dupa un plan geometric strict pe un teren aflat între mare si lacul Mareotis, protejat de insula Faros care si a dat numele farului ce avea sa fie Minuni ale Lumii Antice. Printre edificiile somptuoase ale orasului se aflau un gimn aziu urias si Canopica, strada principala, larga de 30 de metri si lunga de peste 5 biblioteca ce gazduia mii de carti scrise pe suluri de papirus, ea a fost distrusa de rasculati în secolul III d. Ch.
Progresul cunoasterii era favorizat de Museion, centru de studii ce tinea de palatul Ptolomeilor si unde lucrau poeti, artisti, oameni de stiinta si mesteri. In Museion matematicianul Euclid si astronomul Aristarh, care sustineau cu mult înaintea lui Copernic ca Soarele, nu Pamântul e centrul universului. VII. Cauze ale oboselii cronice
Starea de oboseala nu este provocata doar de lipsa somnului, ci si de factori la care nici nu va ganditi. Un studiu publicat pe site ul medical în limba engleza Weblrid face o trecere în revista a celor mai importante cauze ale oboselii.
1. Nu dormiti suficient . Lipsa somnului este una dintre principalele cauze ale oboselii. Conform Instititul ui National al Sanatatii din SUA, 70 de milioane de americani sufera de inso va treziti agitati în mijlocul noptii, înseamna ca sunteti prea obositi. Solutia ar fi sa dormiti 7 8 ore în fiecare noapte.
2. Apneea . Din cauza acestei afectiuni respiratia se opreste de mai multe ori în timpul somnu lui, ceea ce duce la treziri repetate si la oboseala. Trebuie sa va lasati de fumat dispozitive speciale care va deschid caile nazale. 3. Nu va hraniti sanatos . Daca va începeti ziua cu dulciuri, sângele va avea un nivel ridicat de zaharuri si circula foarte lent. Este bine ca la micul dejun sa mâncati produse c proteine si carbonati, elemente ce se gasesc în principal în oua si în pâine si va confera multa energie.
4. Suferiti de anemie . Apare atunci când corpul nu are suficiente celule rosii în sânge, care sa transpor te oxigenul necesar tesuturilor si organelor. Deficienta de fier poate fi medicamente, dar si mâncaruri cu un continut bogat de fier, precum carne macra, ficat, peste, fasole si cereale. 5. Treceti printr o depresie . Aceasta afectiune se manifesta si prin dureri de cap, lipsa poftei de mâncare si o boseala. Depresia poate fi combinata prin psihoterapie sau medicam
6. Nu stiti ca aveti hipotiroidism . Când glanda tiroida este putin activa, metabolismul functioneaza încet, iar corpul uman este “moale” si se îngrasa. Hormonii sintetici pot s deficienta.
7. Va supradozati cu cofeina . Studiile arata ca o supradoza de cofeina produce oboseala. Trebuie sa evitati prod usele care contin un astfel de stimulent: cafeaua, ceai, ciocola racoritoare si orice medicament care contine cofeina.
8. Aveti infectii urinare ascunse . In unele cazuri, oboseala poate fi singurul semn al infectiilor urinare. Problemel e urinare pot fi tratate cu medicamente, iar oboseala va dispa saptamâna.
9. Suferiti de un diabet nedescoperit . In cazul persoanelor cu diabet, zaharul ramâne în vasele sangvine în loc sa fie tr ansportat în celulele corpului, unde se transforma î Rezultatul este un corp lipsit de forta, chiar daca se hraneste suficient. Daca starea de oboseala inexplicabila persista, trebuie sa consultati doctorul pentru un test de diabet. 10. Sunteti încercati de boli de inima . Când oboseala survine în timpul activitatilor zilnice, cum ar fi curatenia în casa sau plivitul ierbii în gradina, este un semn ca inima nu mai normal. DIVERSE ALTE PROBLEME
a). BANCUL ZILEI Condamnatul este dus în camera de executie. Priveste scaunul electric de care sunt legate tot felul de fire si întreaba:
Cum se cheama dracovenia asta? Directorul închisorii îi raspunde: Nu ti bate capul cu întrebari, o sa te punem imediat la curent . b). ALERTĂ: GRIPA PORCINĂ DUCE LA MASURI EXTREME Sarutul interzis în Europa de Vest Faimosul gest se afla în pericol de disparitie din pricina noului virus gripal, ce ameninta populatia lumii. Mai multe tari occidentale sunt pe cale sa puna capat acestui obicei pen infectarea populatiei. Mai multe tari din Europa de Vest sunt pe cale sa renunte la banalul sarut prietenes c pe obraz din pricina virusului gripei porcine. Ministrul Sanatatii din Franta, Ros populatia cu privire la caile de transmitere a virusului, punând accent în special pe sarutul prietenesc între amici. Multi dintre acestia au glumit pe seama masurilor de precautie, spunând ca astfel de actiuni vor duce la “moartea” spiritului si a reputatiei romantice a francezilor. A aplicare si în Spania si Germania, unde ministrul sanatatii, Karl Joseph, a înaintat o scrisoare catre toate unitatile de învatamânt. El a specificat ca, orice forma de doua persoane (sarut, îmbratisari, strângeri de mâna) trebuie evitat pe cât posibil.
DEA LE GLUMEI
73 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
· Maica stareta surprinde într o noapte un barbat care încearca sa sara gardul manastirii înapoi în strada:
Ce ai cautat aici nenorocitule?
Am vrut sa fur mâncare, dar m au prins maicutele.
Când? În seara asta?
Nu, acum patru saptamâni!
· Sotul si sotia aveau un câine rau. Se hotarâsera sa scape de el. Sotul ia câinele, s e urca în masina, îl duce la câteva strazi distanta si îl lasa acolo. Se întoarce ac câinele la usa. A doua zi se urca sotul în masina ia câinele si îl duce în alt cartier .Se întoarce acasa si dupa doua ore iar vine câinele la usa. A treia zi ia câinele din nou, îl ba ga în masina, da ture prin pe tot felul de strazi, se învârte Lasa câinele, se urca în masina si pleaca. Peste doua ore suna telefonul în casa. Raspunde nevasta . Nevasta, s a întors câinele acasa , întreaba sotul? Da s a întors.
Da l la telefon ca m am pierdut!
· Un pui de melc si mama lui ies din padure si dau de o sosea lata acoperita cu asfalt. Pentru puiul de melc, soseaua este ceva cu total nou, striga cu entuziasm:
Mama, pot sa trec si eu pe partea cealalta?
Nici sa un îndraznesti. Autobuzul trece peste doua saptamâni.
· La o partida de vânatoare, un barbat elegant din Stokholm împusca o rata. Pasarea cade însa în ograda unui fermier care sustine ca vânatul îi apartine.
E pasarea mea, insista oraseanul. Fermierul sugereaza sa fie transata disputa în stil vechi cu un “sut neaos”. Eu iti trag un sut cât pot de tare în boase, apoi tu faci la fel cu mine. Cine urla mai putin ia pasarea. Barbatul e de acord. Barbatul îi trage un sut zdravan în parti revine, sopteste cu greu: Bine, e rândul meu.
Lasa, zice taranul, pastreaza rata.
· Un taran îi dadea o mâna de ajutor moasei care i asista sotia la nastere, tinând o l ampa. Dupa ce moasa aduce pe lume si al treilea copil, taranul dispare cu tot cu lam
Vino repede înapoi, ca n am terminat, striga moasa. Vin pe lume de parca s ar lua dupa lumina.
· Sotul si sotia iau cina într un restaurant, când o tânara superba se apropie de masa lor, îl saruta pe barbat pe buze, spune ”Pe curând” si pleaca. Sotia se uita perple furioasa :
Cine e asta ? Amanta mea, raspunde sotul.
S o crezi tu. Cer divort.
Bine, e de acord barbatul. Pacat insa, ca dupa divort un vom mai merge sa facem cum paraturi la Paris, un ne vom mai petrece vacantele în Caraibe, un vom mai avea Merce un vom mai petrece weekenduri romantice pe iaht. Dar îti respect decizia. În clipa a ceea femeia zareste un vechi prieten de al lor la bra. tDar îti respect decizia. În vechi prieten de al lor la brat cu o tânara superba.
Cine i tipa aia care e cu Karol? Amanta lui.
A noastra e mai draguta.
· Comandantul pompierilor îsi întreaba subalternii:
Ati stins la vreme incendiul din sopronul ala?
Da, sefu ! raspund oamenii în cor. Înteleg ca vacile nu au ars de vii? întreaba comandantul.
Nu, s au înecat!
· La închisoare, doi detinuti discuta între ei. Unul dintre ei spune:
Destinul asta este chiar ciudat. Când am fost aici prima data, m au învatat sa scriu. Iar acum ma aresteaza ca am falsificat niste acte.
· În pana de idei, un barbat îi cumpara soacrei sale un loc de veci. La urmatoarea aniversare nu mai ia nimic, asa ca femeia face scandal :
Nu înteleg de ce te plângi, riposteaza el. ???
Pai nici macar n ai folosit cadoul de anul trecut.
ROMANIA, CLUJ NAPOCA,STR.REPUBLICII 65 67,TEL:+40 264 599331; FAX:+40 264 596270,
E mail : [email protected]; Project Manager Adrian Pluscal
Mobil :+40 745 106869; + 40 721 021007.
FOTOLIU DE MASAJ PROFESIONAL TL 803
Ei sunt specialistii TEMCO Dipl.Ing.Jan Micu
Expert Protectie Radiologica acreditat CNCAN PE012/2008
Absolvent al Facultatii de Electroenergetica din Politehnic Bucuresti ȋn anul 1967. Indelungata experenta profe technician de aparatura medicala Röntgen si inginer ȋn acelasi pro 1958 a absolvit scoala Profesionala Sanitara Bucuresti clasa de Electro Fizio Radiologie si a lucrat ca tehnician la Serviciul de Reparatie Aparate Medicale (SIRAM) din cadrul Statiei de Bucuresti, la punctul fix de lucru din Clinica de Radiologie a Spita Coltea. Din anul 1961, SIRAM a devenit unitate cu personalitate juridica cu denumirea de Ate de Intretinere si Reparatii Aparate Medicale (ACIRAM) Director fiind Ing.Grigoreanu subordonata Directiei Sanitare a Municipiului Bucuresti. Din anul 1967, ca inginer, conducerea Formatiei de Radiologie si Medicina Nucleara din ACIRAM, fiind sef de uni si respectiv, Responsabil cu Securitatea Radiologica. In anul 1969 a urmat 3 l postuniversitar CUIR (Cursul de utilizare a radiatiilor si izotopilor radioactivi) d Bucuresti. In anul 1972 a fost numit si profesor colaborator la scoala Tehnica Sanit ara Bucuresti, unde a predat cursul de Aparate Medicale Röntgen, la clasele de tehni pregatind astfel pâna ȋn anul 1990 elevi din toata tara. In anul 1973 a fost numit D irector ACIRAM Bucuresti si a condus activitatea acestei unitatii pâna ȋn anul 1990.
74 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Ing.Pompiliu Manea, sef AJIRAM Cluj, a realizat manualul tehnic de aparatura medical a “Instalatii electromecanice ȋn tehnica medicala“. In anul 1991 s a transferat prin Bucuresti, unde s a ocupat de serviciul Instalatiilor Röntgen din spitalele militare din tara, unde din anul 1997 s a ocupat si de asigurarea conditiilor privind ȋnlocu irea aparatelor Rx. vechi, c noi, de tip Siemens, din toate unitatile sanitare militare din tara, asigurând docum entatiile corespunzatoare pentru eliberarea de catre CNCAN, a Autorizatiilor de Ampl de Utilizare. In anul 1999 s a angajat la TEMCO Bucuresti si s a ocupat la ȋnceput d e service Rx. cu permis Niv.2 fiind si Responsabil cu Securitatea Radiologica ȋn toa TEMCO. In anul 2003, când a obtinut Permis Niv.3, ca Expert ȋn protectie radiologica , s a ocupat numai de realizarea documentatiilor necesare conform Normelor de Securi Proceduri de autorizare privind obtinerea de la CNCAN a Autorizatiilor de Amplasare Constructie si Autorizatiilor de Utilizare pentru aparatele Rx. din multe unitati sa aparatele Rx. din unele unitati sanitare au fost autorizate sau reautorizate prin lu crarile realizate de Ing.Micu Jan (Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucure Judetean Alexandria, Spitalul Turnu Magurele, Spitalul CF Brasov, Spitalul CF Wittin g etc). Totodata au fost autorizate aparatele Rx. produse sau modificate de firma TE ODELCA TEMCO GRx 03, ELECTRODELCA TEMCO GRx 04 ca si unele din aparatele Rx. dentare noi ENDOS ACP si ROTOGRAPH PLUS,etc.
A avut si are o buna colaborare profesionala cu Directorul General TEMCO si colegii din unitate precum si cu medicii specialisti ȋn radiologie si imagistica medicala di n unitatile sanitare. TEMCO Cluj ȋnfintata ȋn anul 1991 de Asociatul unic Ing.Pompiliu Manea s a dezvoltat continuu, devenind un exemplu de unitate model ȋn tara ȋn domeniul aparaturi medica avut o intensa activitate universitara ȋn tehnica medicala, devenind un eminent Prof .Dr.Universitar care a reusit sa infiinteze la Cluj Napoca ssi primul Muzeu de apara european.
75 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Dipl. ing. Ivan Zastulka
Tel. +40 745 659 922
e mail [email protected]
Nascut la 29 noiembrie 1954 în București, absolvent al Facultații de Electrotehnica, secția Electronica și Telecomunicații a U Cluj Napoca în anul 1986. Dupa un stagiu de pregatire de “13 ani”, din 1979 pâna în 1992, într un colectiv de cercetare al Facultații de Electrotehnica, am încerca mulți alții sa mi deschid o afacere în domeniul depanarii aparatelor electronice și TV. Din anul 2005, m am alaturat echipei TEMCO, fiind numit director de producție și service.
Am participat la cursuri de service organizate de mai multe firme de prestigiu în do meniul aparaturii medicale, cum ar fi: Schiller Medizin Technik, Austria
Technix ,Spa. Italia Siemens, USA Medart, Danemarca
Cynosure,USA În anul 2007, am participat la cursul de management, organizat de International Canadian Management Agency, Basic Management Skills.
În cadrul departamentului de service, am inițiat un nou program pentru implementarea unei baze de date în vederea gestionarii eficiente a aparatelor aflate în întreține În cadrul departamentului de producție, coordonez activitatea de asamblare a aparate lor de rontgendiagnostic TEMCO GRx 01, lampi bactericide de tip TEMCO UV, precum și perfuzii. Totodata am coordonat activitatea de transformare a echipamentelor de microradiofotografie în instalații de radiografie standard toraco pulmonare. În anul 2009, am început dezvoltarea unui program de inovare, în vederea producției de aparate de radiologie intraorala cu sistem de achiziție digitala a imaginii. De a perspectiva, transformarea aparatelor Rx dentare , panoramice, aflate în uz, din sisteme cu achiziție a imaginii pe film, în sisteme cu achiziție digitala a imaginii. Anul 2010 a început cu o colaborare intensa în vederea producției de aparatura medic ala cu partenerii noștrii de la firma MINDRAY China, în care speram sa își aduca o s personalul compartimentului de Service. Facem eforturi susținute pentru aplicarea cât mai riguroasa a sistemului de manageme nt al calitații (SMC) în scopul satisfacerii integrale a cerințelor clienților noștr reglementate. 400489 CLUJ NAPOCA, Str. Republicii nr.65 67
Tel:+40(0)264 599331; Fax:+40 (0)264 596270
www.temco.ro,
76 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Dipl. ing. Adrian Cosmin Tolan
Tel. +40 744 296 064
e mail: [email protected]
Data nasterii: 10 Iulie 1980
Educatie : 2008 –absolvent Universitatea Crestina ‘Dimitrie Cantemir’ Facultatea d e stiinte Economice Cluj, Sectia : Econonomia Turismului si Serviciilor.
2002 absolvent Universitatea Tehnica Cluj Napoca, Colegiul Universitar Tehnic Sectia: Electronica
Din februarie 2003 m am alaturat celei mai mari companii nationale cu capital intreg ral românesc : Tehno Electro Medical Company de inginer service. Perfectionarea continua pe plan profesional s a efectuat prin service training uri internationale organizate la marile firme producatoare de echipamente medicale training uri nationale în special în domeniul radioprotectie.
Mai 2003 Curs de perfectionare Odelft Diagnostic Imaging Olanda Mai 2004 Curs postuniversitar de Radioprotectie Tehno Electro Medical Company –România
Noiembrie 2004 Curs de securitate radiologica la utilizarea/manipularea instalatiil or cu generatoare de radiatii X Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru F Bucuresti, România. Aprilie 2005 Curs de perfectionare service la echipamentele : Litotriptor Econolith 2000, 3000, Thermaspec, Orthospec. Urospec, Gynetherm, Vetspec, Cardiospec, Mo Visionspec Medispec Israel. Iulie 2005 Permis nivel 2 CNCAN pentru exercitarea în domeniul nuclear, specialitatea :generatoare de radiatii.
Decembrie 2005 Curs de instalare si service la echipementele : CS300, BS 2000 Pausch Technologies Germania. Decembrie 2005 Curs de productie si service la generatoarele de raze X tip : Editor HFe 401, 501, 601, 801, K&S Rontgenwerk Bochum Germania.
Iulie 2006 Obtinere Autorizatie de Libera Practica pentru practicarea profesiei de inginer electronist în unitatile aprobate de Ministerul Sanatatii România. Septembrie 2006 Curs de service pentru echipamentul : Mobile Imaging System TCA5S/R Technix Italia. Mai 2007 Curs de service pentru generatoarele Epsilon Nucletron Olanda.
Iunie 2007 Curs tehnic de instalare, mentenanta si service pentru toate produsele DMS DMS Franta. Iulie 2007 Curs de service pentru echipamentele : Maxivet HF, Univet HF, Univet LX, Unibloc, Compact, Multimage Italia.
Octombrie 2007 Diploma de participare la al XVII lea Congres al Societatii de Radiologie si Oncologie Medicala UMF.
Noiembrie 2007 Curs de mentenanta si instalare a echipamentelor Sony Sony Ungaria Martie 2008 Curs de service pentru echipementele Digidelca M50C Oldelft Olanda.
Iunie 2008 Curs de service pentru echipamentul de osteodensitometrie tip Stratos DMS Franta
Iunie 2008 Curs de service pentru echiapamentul Fibroscan Echosens Franta.
Iunie 2009 Curs de service pentru echipamentele Sony Sony Ungaria Decembrie 2008 Curs post universitar de radioprotectie Tehno Electro Medical Company Romania
În cadrul departamentului de service am participat la : instalarea a peste 25 de ech ipamente de microradiofotografie pe teritorul României precum si la modificarea aces efectuarea de radiografii standard dupa interzicerea utilizarii microradifotografiei în diagnosticarea afectiunilor pulmonare, instalarea si service ul în garantie si p echipamente de ostedensitometrie, productia instalarea si service ul primului echipa ment Rx produs de Tehno Electro Medical Company Temco GRx 01 (peste 30 de unitati), echipamentelor de tomografie computerizata din cadrul Institutului Oncologic Cluj, S pitalul Judetean Oradea, Spitalul de Recuperare Borsa, Spitalul Orasenesc Videle etc pentru masurarea dozei la pacient (DAP metre) la toate echipementele de fluoroscopie de pe teritoriul României, instalare de echipamente radiologice pentru medicina vet de printare în cadrul centrelor de imagistica, fibroscanelor etc
Sunt responsabil de asemenea pentru comercializarea echipamentelor de asigurare a ca litatii în practicile de radiologie, echipamente produse de firma Unfors Suedia, com tuburilor Rx produse de IAE Italia precum si a pieselor de schimb necesare echipamentelor pentru care sunt specializat.
Anul 2010 îl încep prin aplicarea procedurilor de înlocuire a echipamentelor de tomo grafie computerizata din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Oradea si Spitalul de altele mai noi si mai performante precum si cu pregatirile pentru Congresul European de Radiologie de la Viena, cea mai mare expozitie anuala de profil din Europa.
Echipa de Service TEMCO Cluj Napoca
Rx VILLA OWI
OLYMPUS C.N.C.A.N.
77 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Capitolul III Orizonturi românesti Actualitati, opinii, comentarii Coordonator: Prof.dr.ing. Pompiliu Manea
Membru de Onoare al Academiei de stiinte
Din istoria farmaciei clujene
În amfiteatrul „Erwin Popper” de la Fcultatea de Farmacie din Cluj Napoca, a fost sa rbatorit în ziua de 23 octombrie a.c. prof.dr.doc. Ioan Grecu, împlinirii vârstei de 90 de ani, în prezenta unui numar deosebit de mare de particip anti: farmacisti, chimisti, medici, studenti, conjudeteni, colegi si prieteni. Au luat cuvântul:
Prof.dr. Constantin Ciuce, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Ha tieganu” care a înmânat sarbatoritului „diploma de excelenta” pentr activitate de cercetare si staruinta depusa în educarea a numeroase generatii de studenti farmacisti si doctoranzi.
Prof.dr. Marius Bojita, presedintele U.M.F. „Iuliu Hatieganu”, prof.dr. Felicia Log hin, decana Facultatii de Farmacie, profesorii: Elena Curea, Maria Neam Sandulescu, Gheorghe Mermeze si farmacista Iacob Speranta, presedinta Colegiului Far macistilor , filiala Cluj, care au elogiat activitatea didactica, de educativa, organizatorica si obsteasca, desfasurata de sarbatorit timp de 36 de ani în cadrul Facultatii de Farmacie a Universitatii „Iuliu Hatieganu” din Cluj Napo de 7 ani (1997 2004) în cadrul Facultatii de Medicina si Farmacie a Universitatii din Oradea.
Prof.dr. Gheorghe Mermeze de la Facultatea de Medicina si Farmacie din Oradea, a în mânat sarbatoritului o „diploma de merit” a Universitatii din Oradea pentru „Contrib dezvoltarea învatamântului academic oradean”.
Tot cu aceasta ocazie a aparut cartea „Profesorul Ioan Grecu la 90 de ani” aparuta sub redactia prof.dr. Marius Bojita la editura Todesco 2009, Cluj.
Prof.dr.doc. Ioan Grecu, nonagenar
In 23 octombrie 2009, prof.dr.doc. Ioan Grecu de la Universitatea de Medicina si Far macie “Iuliu Hatieganu” din Cluj Napoca, conjudetean si prieten de familie cu Doina Ogoreanu, cunoscuti luptatori ai rezistentei anticomuniste din tara noastra, împline ste vârsta de 90 de ani. Cu acest prilej consideram de datoria noastra, ca fosti stu aducem un respectuos omagiu personalitatii sale, pentru activitatea sa profesionala de farmacist, dascal în învatamântul superior farmaceutic, om de stiinta si cultura Profesorul Ioan Grecu, fiu al arii Fagarasului, adevarata vatra de cuget si simtire româneasca, a vazut lumina zilei în urma cu 90 de ani în satul graniceresc Copacel, Maria Grecu, învatator, respectiv agricultoare. De la tatal sau, primul sau dascal, a învatat abecedarul, iar de la profesorii sai d e la Liceul “Radu Negru” din Fagaras, suflete mari de carturari si de români, si a î generala, pe care si a completat o cu o bogata si ampla cultura profesionala în dome niul stiintelor si practicii farmaceutice si chimice, în cadrul Facultatii de Farmac între anii 1938 1943, si ai Facultatii de stiinte a Universitatii din Cluj, între anii 1944 1948.
Concomitent a absolvit si Institutul Sanitar Militar din Bucuresti, ca sublocotenent farmacist, desfasurându si timp de 16 ani (1940 1956) activitatea de ofiter farmaci locotenent colonel, în 1956, în unitati ale Ministerului Apararii Nationale.
In octombrie 1949 si a început activitatea de cadru didactic, ca asistent universita r la disciplina de Industria medicamentului din cadrul Facultatii de Farmacie a Inst Farmacie Cluj, condusa pe atunci, în calitate de conferentiar universitar, de regretatul prof.dr.doc. Victor Ciocanelea (1901 1993).
A pus bazele învatamântului de Chimie anorganica de la Facultatea de Farmacie din Cl uj, pe care l a condus cu competenta între anii 1950 1985. Este doctor în stiinte ch docent în stiinte (1971), conducator de doctorat, specialitatea Chimie anorganica (1972) si veteran de razboi cu gradul de colonel farmacist, în rezerva (1991). Intre anii 1992 1997 a predat cursuri de chimie medicala si chimia materialelor dent are la Colegiul de Medicina si Farmacie al Universitatii “Avram Iancu” din Cluj si l Alma Popovici” si “Cristianum” din Cluj. Intre anii 1997 2004 si a continuat activit atea de dascal la disciplina de chimie anorganica din cadrul Facultatii de Medicina Oradea.
A desfasurat o bogata activitate de cercetare, concretizata în monografii, cursuri, manuale si peste 200 de lucrari stiintifice, cu caracter fundamental si aplicativ, p specialitate din tara si strainatate, în domenii prioritare de cercetare: introducer ea unor substante medicamentoase ca liganzi în chimia coordinativa si implicatiile l medicamentelor, în medicina si biologie; complecsi anionici, heteropoliacizi si acid ul picrolonic în analiza si controlul medicamentelor; valorificarea în scop farmaceu (bentonine, argile); farmacia si Societatea Româna de istoria farmaciei de a lungul vremii.
Ca autor, a publicat doua manuale de chimie anorganica tiparite la Editura Didactica si Pedagogica în 1964 si 1982, zece cursuri litografiate în mai multe editii si 12 mentionam: “Notiuni generale despre radioelemente si aplicatiile lor” (1956), “Ghidu l farmacistului practician” (1967), “Polimorfismul si activitatea medicamentelor” (1 substantele macromoleculare si medicamentoase” (1979), “Identificarea substantelor m edicamentoase” (1980), “Implicatiile biologice si medicale ale chimiei anorganice” ( si biodisponibilitatea substantelor medicamentoase” (1984), “Echivalenta medicamente lor” (1985), “Substante farmaceutice auxiliare” si “Stabilitatea medicamentelor” (19
In domeniul istoriei farmaciei a publicat în colaborare, monografiile: “Societatea R omâna de Istoria Farmaciei” (1999), “Farmacia si Societatea Româna de Istoria Farmac vremii” (2005) si “Farmacistii nostrii” (2009). In curs de aparatie în luna noiembrie a.c. la Editura Monitorul de Fagaras se gaseste monografía “Personalitati din ara Fagarasului 1800 2009
A colaborat la editiile a VII a si a VIII a ale Farmacopeeii Române si a tinut peste 40 de conferinte cu subiecte de actualitate ale stiintelor farmaceutice si de istor orase din tara. Este membru fondator al Societatii Române de Istoria Farmaciei, fiin d vicepresedinte al acesteia între anii 1991 1994 si 1999 2005, presedinte între ani 2009, este presedinte de onoare. Sub îndrumarea si conducerea sa, între anii 1973 1985 au fost sustinute si acordate sase titluri de doctor farmacist. De a lungul prodigioasei sale cariere i s au acord distinctii ca: “Gradatia de Merit a Ministerului Invatamântului” (1972), premiul “Vi ctor Babes” al Academiei Române (1987), Placheta de onoare a Consiliului judetean Cl Alexandra Ionescu Matiu”, clasa I (2001), Diploma de onoare (1998) si Diploma de exc elenta pentru întreaga activitate (2002); “80 de ani de învatamânt medical si farmac (1999); Ordinul Meritul Militar, clasa I (1954).
Este membru de onoare al Asociatiei medicilor si farmacistilor, ofiteri de rezerva “ General Dr. Carol Davila” (1990), membru al Colegiului Farmacistilor din România (19 Fundatiei culturale “Negru Voda” din Fagaras (2003), membru al Asociatiei oamenilor de stiinta din România (1968) si membru al Sociedad d’Amics de Historia i de la Cien Spania (1993). Personalitate de seama a învatamântului farmaceutic si a profesiei de farmacist din tara noastra, prof.dr.doc. Ioan Grecu a fost desemnat “Om al anului 2008” de catre A Institute, fiind inclus în numeroase compendii care cuprind personalitati române si straine. La împlinirea a 90 de ani, dorim sa l omagiem si sa ne bucuram alaturi de domnia sa si familia i draga, sa i multumim pentru tot ceea ce a realizat si facut pentru nobi farmaceutice din tara noastra, sa i uram sanatate, viata lunga, putere de munca si noi împliniri.
Protectoare de Incaltaminte Ecologica
Produsele noastre sunt omologate in CE, avand o constructie ergonomica,solida,
fiind dotate cu un sistem ‘’One touche’’( o singura atingere ) ,care ii confera o eficacitate, confort de inalta calitate, incaltamintea rezultata fiind sterila si ecologica.
Se recomanda cu precadere in sfera :
Medicala
Industria Farmaceutica
· Industria Chimica
· Industria Electronica
· Industria Alimentara
ROMANIA, CLUJ NAPOCA,STR.REPUBLICII 65 67,TEL:+40 264 599331; FAX:+40 264 596270,
78 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
E mail : [email protected];
Project Manager Mobil :+40 745 106869; + 40 721 021007.
79 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Un ilustru fiu al “ arii Fagarasului”. Profesorul universitar Ioan Grecu
Într un sat cu nume alintat “Copacel” aflat într o zona de tara în care, oamenii din multe localitati ale spatiului cuprins între Oltul mijlociu si muntii Fagarasului s diminutive (Olt Oltet, Râu Râusor, Cârta Cârtisoara, sercaia sercaita, Vistea Vistis oara etc), s a nascut (23.10.1919) în familia învatatorului Gheorghe si Maria Grecu, renume, eminent profesor al Facultatii de Farmacie din Cluj, este om de stiinta si c ultura, creator de scoala în domeniul chimiei medicamentului, cronicar al breslei fa cercetator al trecutului tarii sale de bastina, ara Fagarasului. Despre originea familiei Grecu, izvoare ale istoriei locului, din jumatatea a doua a veacului 17, consemneaza prin unele atestari boeronale existenta în Copacel a 7 fam si de reputatul istoric Ion Cavaler de Puscariu în lucrarea “ Date istorice privitoare la familiile nobile Române ”, Sibiu, 1892 (Partea I, p.107 si 181), respectiv, 1895 (Partea II, p.1 consemneaza lapidar: “Boer, acuma Grecu, in comuna Copacielu, Michaelu Apafi, 11 Decembre, 1674, Alb’a Iulia ” si “Boer, alias Grek de Kapocsel, litere boeronali dela Anna Bornemisza de a. 1667 si noua donatiune dela M.Apafi din 1674” , respectiv “Grek alias Boer de Kopacsel, boeri din Copacellu cu diplome dela Anna Bornemisza de a. 1667 si dela M. Apafi de dato Alb’a Iulia 11 Dec. 1674, sunt in Copacellu 7 pat
Indiferent carei ramuri din aceste familii ar apartine si, dincolo de rangul nobilia r, de care profesorul nicicând n a facut prilej de “fala”, dimpotriva, aceste date d parte, vechimea radacinilor familiei în istoria si glia arii Oltului, statutul social economic al înaintasilor sai si traditia de oameni stiutori de carte (carturari) generatii la rând, iar pe de alta par legatura indisolubila, organica si afectiva, cu vatra strabunilor, sentimentul de apartenenta fata de un loc anume si un trecut comunitar, demnitatea de sine si nationa la, respectul si datoria m de predecesori, dar si fata de prezent, de progresul si afirmarea oamenilor acestor meleaguri. Constientizate prin educatie, în familie, în scoala sateasca sau în anii de liceu la “Radu Negru” si facultate, aceste repere morale si de conduita, au devenit principi Ioan Grecu le a urmat cu consecventa, devenind un neobosit militant pentru aceste de ziderate, model, mentor si sprijinitor, un adevarat Mecena pentru concetatenii sai d numai.
v
Legaturile mele cu profesorul Ioan Grecu au fost sporadice si târzii. Multa vreme l am stiut fara al cunoaste. L am stiut din familie, din amintirile, deosebit de elogi fost profesor de “Naturale” la “Radu Negru”. L am stiut din cercul meu de colegi fag araseni, studenti la diferite facultati din Cluj si apoi din viata academica, profes universitare clujene. L am stiut din literatura de specialitate comuna (chimia), dar nu ne am cunoscut nemijlocit, asa cum mi as fi dorit.
As fi vrut sa l cunosc pe farmacistul militar, despre care îmi spunea tata, cu admir atie, ca ar fi facut si chimia, spre a patrunde mai adânc mecanismele interactiunilo spre a se pregati pentru o cariera universitara. Elev fiind si apoi student la chimie, în Cluj, în drumul spre scoala, ce trecea pe lânga spitalul militar, încercam sa l identific printre ofiterii cu în cadru militar. In zadar. În viata profesionala i am urmarit afirmarea de dascal si om de stiinta, dar si de protector al fagarasenilor sai, de asemenea, fara o legatura directa.
Relatia cu profesorul Ioan Grecu, în mare masura, a fost unilaterala, “doar eu îl cunosteam”, fara ca reciproca sa fie valabila. În contextul dat, mi s a întâmplat un lucru ciudat. Eram în concurs pe un post de pr ofesor la Politehnica clujeana. Dupa îndeplinirea tuturor formalitatilor, analizelor recomandarea de a mi se atribui postul, aflu componenta comisiei. Semnatarii actului erau doi magisteri consacrati ai chimiei Anorganice si Analitice românesti, prof.dr prof.dr.doc. Ioan Grecu. Fara comentarii!
Mare si neasteptata mi a fost mirarea, la gândul ca, daca domnul profesor Candin Lit eanu ma cunostea, i am fost student si o vreme asistent, profesorul Grecu m a descop fara a ma sti nemijlocit. Se închidea astfel un ciclu de posibila cunoastere sau recunoastere reciproca unilaterala.
v
Legatura nemijlocita s a stabilit mai târziu, nu atât în planul profesiei, cât mai a les pe cel al preocuparilor comune legate de obârsie, amândoi provenind din sate apr Venise vremea când experienta de o viata si întelepciunea se cereau împartasite, iar adevarurile istoriei traite, multa vreme ascunse, se cereau scoase la lumina.
In acest sens, ne am sprijinit reciproc, profesorul Grecu având contributii însemnat e în reconsiderarea istoriei recente a arii Fagarasului si a personalitatiilor cult calitatea sa de membru al Fundatiei culturale “Negru Voda” si de colaborator al Muzeului arii Fagarasului “Valer Literat” din municipiul Fagaras.
Am admirat, de asemenea, puterea de munca si acribia cu care s a aplecat în culegere a de date si redactarea volumului “Figuri de farmacisti români” aparuta recent (2009 enciclopedie a farmacistilor practicanti din România de la începuturile acestei profesii. Merite incontestabile are si pe linie profesionala în calitate de presedinte al Societatii de Istoria farmaciei, a carei activitate o coordoneaza cu deosebit succes si
In sfârsit, pentru o schita de portret a profesorului Ioan Grecu, socotesc necesar de subliniat câteva trasaturi de caracter relevante. Acestea ar cuprinde:
· zestrea de omenie, altruism si daruire pe care a mostenit o sau a cultivat o, fiind gata oricând sa ajute cu vorba si cu fapta pe cel ce are nevoie de sprijin sau alina si este iubit, poate cel mai iubit dintre pamânteni ,
· legatura ancestrala si telurica transformate în iubire fara margini de strabuni si glia arii lor, trasatura dominanta (cu rol de back ground),
· puterea de munca, ambitia si tenacitatea în desavârsirea profesiei, calitati care au dat roade, l au consacrat ca formator de scoala, au fost recunoscute si rasplatite stiintifica nationala si de peste hotare.
v
Despre o personalitate de talia profesorului Ioan Grecu, spre a i cuprinde cât mai f idel valentele s ar cuveni o monografie. Nu mi am promis acest lucru, iar cine dores obtine consultând numeroasele dictionare de personalitati românesti si straine (Whoo’s Who), în care se afla cu siguranta sau poate fi cautat pe internet.
Am dorit doar sa îl omagiez si sa ma bucur alaturi de domnia sa la momentul aniversa r 90, sa i marturisesc gratitudinea pentru onoarea de a ma fi acceptat printre aprop multumesc pentru solicitudinea, si daca nu i prea mult spus, prietenia, pe care mi a acordat o, sa i urez sanatate, viata lunga, putere de munca si La Multi Ani!
Universitaria Arta cultura Vineri, 23 Octombrie 200
Prof. dr. Ioan Grecu – Omagiu la împlinirea vîrstei de 90 de ani Astazi, 23 octombrie 2009, Prof. dr. Ioan Grecu împlineste venerabila vîrsta de 90 d e ani. Este de datoria noastra, a concitadinilor, sa i aducem un respectuos omagiu pentru activitatea sa profesionala de farmacist, dascal în înva tamîntul superior farmaceutic, formator de scoala, cercetator neobosit, personalitate a stiintei si culturii din inima Transilvaniei. Cu aceasta o cazie, conducerea Facultatii de Farmacie invita discipolii profesorului si pe toti cei care l cunosc si pretuiesc sa i se alature astazi, la ora 18, în Amfi teatrul ‘’Erwin Popper’’ (Str. L. Pasteur nr.6), pentru a l omagia împreuna pe Prof. dr. Ioan Grecu Arta cultura Vineri, 23 Octombrie 2009
ROMANIA, CLUJ NAPOCA,STR.REPUBLICII 65 67
TEL:+40 264 599331; FAX:+40 264 596270, E mail:office@aparatura ofta.ro; Contact : [email protected]; mobil :+40 745 106869.
BECURI ELECTRICE CU LEDURI
Caracteristici:
*Nu contine mercur
80 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
*Nu contine wolfram
*Marca CE
*11W=60W
Utilizare: 30 000 ore functionare
Este Ecologic=Reciclabil
Bulbul este Rece
Economie de energie electrica in valoare de 80 €/bec/an
TEMCO organizeaza, la Cluj Napoca, Al IX lea WORKSHOP al SOCIETĂ II EUROPENE A MUZEE LOR DE ISTORIE A sTIIN ELOR MEDICALE Arta cultura Sîmbata Duminica, 29 August 2009 Mihaela Bocu În perioada 2 6 septembrie a.c., Compania Româna de Tehnica Electronica Medicala Cluj ( Tehno Electro Medical Company – TEMCO), prezi dl Prof. dr. ing. Pompiliu MANEA, organizeaza cel de al IX lea Workshop al Societati i Europene a Muzeelor de Istorie a stiintelor Medicale (Eu Association of Museums of History of Medical Science), la care si au anuntat partic iparea importante personalitati în domeniu, directori de curatori si membri ai Societatii din tari ale Europei, Americii, din Rusia si Ucrain a, între care: Willem Mulder – Presedinte onorific al workshop ului, al Muzeului de Istorie a stiintelor Medicale al Universitatii din Utrecht, Olanda; I nger Wikstrom Haugen – Vicepresedinte al workshop ului, curator/ al Muzeului de stiinte Medicale din Goteborg, Suedia; Anna Radzyun – curator al Muze ului de Antropologie si Etnografie ‘’Petru cel Mare’’ – Kunstk Skt. Petersburg, Rusia; Ramunas Kondratas – curator al Smithsonian Institute Washing ton D.C., SUA; Maie Toomsalu – curator/director al Muze Istorie din Tartu, Estonia; Tauras Mekas – director al Muzeului de Istorie a Medicin ii si Farmaciei al Lituaniei, Kaunas, Lituania. Deschiderea oficia programata pentru dupa amiaza zilei de 2 septembrie a.c., la ora 18, în Sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei Cluj Napoc Memorandumului nr.21). Dupa deschiderea oficiala va urma un microrecital sustinut, î n onoarea invitatilor, de mezzosoprana Lavinia Bocu, acompa pian de Antonia Cioaca. Programul manifestarii continua joi, 3 septembrie, începînd cu ora 9, în sala de conferinte de la Hotelul ‘’Erasmus’’ al Univ de Medicina si Farmacie ‘’Iuliu Hatieganu’’ (Str. G ral Eremia Grigorescu Nr. 2 4), tema primei zile fiind Radiologie (Sesiunea 1, între orele 9 – Prezentare de echipamente radiologice; Introducere în istoria dermatologiei românest i; Prezentare de echipamente pentru electrofizioterapie; S 2, între orele 14.30 – 15.30: Workshop Demonstratii practice cu tuburi cu raze X ) . De la ora 15.45, participantilor le este rezervata o vizita la Clinicii de Dermato Venerologie. Tema zilei de vineri, 4 septembrie, este Oftalmolog ie – sesiunile de prezentare si workshop ul avînd loc la TEMCO din Cluj Napoca, Str. Republicii nr. 65 67, dupa cum urmeaza: Sesiunea 3, într e orele 9 – 10.30: Prezentare de echipamente oftalmolog istoria medicinii clujene. De la ora 10.45 – vizitarea colectiei de echipamente ofta lmologice a Clinicii de Oftalmologie; Sesiunea 4 ,între orele 14 – Workshop si practica la sediul TEMCO, Str. Republicii nr.65 67. Concluzii si încheie rea programului stiintific la ora 16. Vizita la Gradina Botani vineri dupa amiaza , va fi urmata, sîmbata si duminica (5 si 6 septembrie a.c.) de e xcursii la Sighisoara (unde vor fi vizitate Muzeul din Turnul c Muzeul Farmaciei, Muzeul Hermann Oberth s.a.), respectiv la hidrocentrala de la Mari sel, acestea avînd drept scop mai buna cunoastere, d invitati, a realitatilor românesti, transilvane, familiarizarea acestora cu o istorie si o mostenire culturala adesea destul de putin cunoscuta.
Analizorul BC 3200 vârf tehnologic în hematologie.
Aparat compact care necesita :
► costuri minime de întretinere ► SIGURANTA lucreaza cu tuburi inchise ► minim de service
► volum redus al probei ► consum redus de reactivi ► consum redus de energie
Marius Negoita
Sales&Service Representant
69A Calusei Street
Sector 2
021353 Bucharest
Romania
Mobile Phone: +40 742 117 735
Phone: +40 21 252 46 50
Fax: +40 21 252 46 67
E mail: [email protected]
Web: www.temco În premiera, la Cluj Napoca, AL IX lea WORKSHOP al SOCIETĂ II EUROPENE A MUZEELOR DE ISTORIE A sTIIN ELOR MEDICALE
Arta cultura Joi, 3 Septembrie 2009
Dupa cum am mai anuntat, Clujul gazduieste în premiera, în perioada 2 6 septembrie a.c., cel de al IX lea Workshop al Societatii Europene a M Istorie a stiintelor Medicale (European Association of Museums of History of Medical Science) – manifestare cu caracter stiintific organizata de Româna de Tehnica Electronica Medicala Cluj (Tehno Electro Medical Company – TEMCO), prezidata de Prof.dr.ing. Pompiliu MANEA, în cola Asociatia Europeana deja amintita, Muzeul National de Istorie al Transilvaniei, Muze ul Etnografic al Transilvaniei, Universitatea de Medicina si Farm Hatieganu’’ Cluj Napoca, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj. Participa importante personalitati cu preocupari în domeniu, directori de muzee, membri ai Societatii din Europa si de pe alte continente. Deschiderea oficiala care a avut loc, aseara, în Sala REDUTA a Muzeului Etn Transilvaniei, a fost onorata de prezenta Acad. Ionel Haiduc – Presedintele Academie i Române, a Acad. Horia Colan, precum si a domn Stamatian – Prefectul judetului Cluj; prof. univ. dr. Marius Bojita Presedintele U MF “Iuliu Hatieganu”; Alexandru Herlea – fost ministru al Integrarii profesor de istorie a Tehnicii si stiintelor la Universitatea Tehnologica Belfort Mo ntbeliard; Willem Mulder – Presedinte onorific al workshop ului, Muzeului de Istorie a stiintelor Medicale al Universitatii din Utrecht, Olanda; Inge r Wikstrom Haugen – Vicepresedinte al workshop ului, curator/ Muzeului de stiinte Medicale din Goteborg, Suedia; a d nei Anna Radzyun – curator al Muzeului de Antropologie si Etnografie ‘’Petru ce Kunstkamera , Skt. Petersburg, Rusia; Ramunas Kondratas – curator al Smithsonian Ins titute Washington D.C., SUA; Maie Toomsalu – curator/director al Muzeului de Istorie Tauras Mekas – director al Muzeului de Istorie a Medicinii si Farmaciei al Lituaniei, Kaunas, Lituania s.a. În amplul discurs inaugural adresat invitatilor, Prof. dr. i ng. Pompiliu Manea, în
81 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
principal organizator, a tinut o veritabila lectie de istorie, din care reproducem fragmentar: ...’’Istoria Colectiei de Aparatura Medicala a început acum mai bine de inginer fiind, am facut parte dintr o comisie de declasare si clasare a aparaturii si instrumentarului medical. Aceasta se întîmpla în plina perioada a comunismului, cînd regula era ca, dupa t documentatiei de casare si înainte de predarea bunurilor la centrele de achizitie a fierului vechi, un grup de tineri muncitori cu niste ciocane grele, cu cozi de vreo distruga totul, pîna la cele mai mici elemente; ca nu cumva sa ramîna ceva ce sa si însuseasca clasa muncitoare, atît de iubita de partidul ei comunist de avangarda. At fapt, noi distrugeam valori, valori legate de alte valori, care erau oamenii si specialistii care le au utilizat în scopul stabilirii diagnosticului, tratarii bolilor s i bolnavilor, precum si al cercetarii Am înteles imediat ca aceste aparate si instrumente erau legate de pionieri ai medic inii românesti din tara noastra si de urmasii acestora, precum profesorii: Ioan Moln Carol Davila, Constantin Severeanu, Iuliu Hatieganu, Dimitrie Michail, Dimitrie Negru, Coriolan Tataru, Ioan Goia, Victor Papilian, Nicolae Hortolomei, Ioan Pacurariu, Sorin Schiau, Gheorghe Gheorghe Smitzer, Ioan Bârzu, Octav Costachel, Dumitru Dabija, Petre Vancea, Dumitru Radulescu si multi, multi altii, din toate colturile tarii si chiar de peste hotare distrugere a acestor valori, asa cum se întîmpla cu mai toate valorile în perioada c omunista, pîna cînd, dupa anul 1970, l am întîlnit la Cluj pe Prof. dr. Hadrian Daic Muzeului de Istorie. Acesta, gasind solutia, m a împuternicit ca si custode onorific prin decizia 114 din februarie 1970 si m a înarmat cu legislatia necesara, ca sa trecem aceste bunuri în P National. Am început sa merg din spital în spital, în toata România, în deplasarile mele de serviciu pentru aparatura medicala, sa înregistrez bunurile considerate de p casare, si astfel sa salvez multe dintre ele.(...) În perioada de dinainte de 1989 n u stiam ca în alte tari, în special în cele necomuniste – unde o farmacie, de exempl fiecare instrument si aparat era o amintire, o amintire vie, identificata cu înaintasii, care se pastra cu sfintenie într un loc anume, sa nu se deterioreze, si asta ti mp de cîteva generatii... Pe însa, au trebuit sa treaca alti ani de munca minutioasa si asidua, pentru a gasi calea legala de a obtine aprobarile si banii necesari pentru realizarea colectiei de ap aratura medicala, de alt din România. Ea a fost gazduita de diverse institutii pîna în 1990... În urma cu sap te ani, primarul de atunci al Clujului, dl dr. Gheorghe Funar, ne a atribuit actualu Hintz», monument istoric în care îsi are sediul Colectia de farmacie «Valeriu Bologa », gazduita în fosta farmacie Hintz. Primarul de atunci ne a atribuit si banii neces zugravirea acestui spatiu. Am început sa aducem aici aparatura, mai întîi pentru dep ozitare, iar dupa ani, sa confectionam mobilierul necesar, pe baza indicatiilor dat Mulder, curator al Muzeului Universitatii din Utrecht, mobilier facut pe banii firme i TEMCO. În anul 1998, colectia a fost prezentata la Congresul de la Leeds si accept fine, iata ca astazi avem onoarea sa fim înconjurati de colegii si prietenii din Eur opa, America, Rusia s.a. pentru cel de al IX lea Workshop al E.A.M.H.M.S., iar Român aceasta colectie. Multumesc înca o data tuturor prietenilor care se gasesc alaturi de noi astazi si care ne onoreaza cu prezenta, experienta si probitatea lor stiintifi ca acumulata în domeniu medicale din întreaga lume’’, a mai spus Prof. dr. ing. Pompiliu Manea. Seara inaugu rala s a încheiat cu un microrecital care a cuprins piese din repertoriul clasic ro sustinut în onoarea invitatilor de mezzosoprana clujeanca Lavinia Bocu, acompaniata la pian de Antonia Cioaca. Lucrarile workshop ului continua astazi si mîine, în sesi comunicari stiintifice si activitati practice din domeniile radiologiei si oftalmologiei, programul stiintific urmînd sa se încheie vineri dupa amiaza, cu ceremonia fin ala. Sîmbata si duminica, par le a fost rezervat un program de vizite în institutii muzeale din Sighisoara , respectiv la hidrocentrala de la Marisel.
82 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Cuvânt de deschidere
Dragi prieteni, doresc sa va spun bine ati venit în Cluj Napoca, în frumosul oras de pe Somesul Mic, capitala Transilvaniei, oras ocrotit din toate partile de dealurile
Mai întâi prin câteva cuvinte doresc sa va prezint viata si istoria „ Colectiei de Aparatura Medicala ”, istorie care a început înainte cu peste o jumatate de secol, când tânar ingine facut parte dintr o comisie de declasare si clasare a aparaturii si instrumentarului medical. Aceasta se întâmpla în plina perioada a comunismului, când regula era ca dupa terminarea documentatiei de casare, înainte de predarea bunurilor la „ centrele de achizitie a fieru un grup de tineri muncitori cu niste ciocane grele, care aveau cozile lungi de doi m etri, zdrobeau si distrugeau totul, pâna la cele mai mici elemente, astfel ca sa nu însuseasca „ clasa muncitoare ”, atâta de iubita de partidul ei comunist de avangarda .
Atunci mi am dat seama ca de fapt, noi distrugeam valori, valori legate de alte valo ri, care erau oamenii si specialistii care le au utilizat, în scopul stabilirii diag bolnavilor, precum si a cercetarii medicale. Am înteles imediat ca aceste aparate si instrumente, erau legate de pionieri ai medicinii românesti, în tara noastra si de profesorii: Ioan Piuariu Molnar, Nicolae Kretulescu, Carol Davila, Constantin Severe anu, Iuliu Hatieganu, Dimitrie Michail, Dimitrie Negru, Coriolan Tataru, Ioan Goia, Hortolomei, Ioan Pacurariu, Sorin schiau, Gheorghe Chisleag, Gheorghe Smitzer, Ioan Bârzu, Octav Costachel, Dumitru Dabija, Petre Vancea, Dumitru Radulescu si multi, mu tarii noastre si chiar si din alte tari. Au trecut ani si ani de casare si distrugere a acestor valori, asa cum se întâmpla c u mai toate valorile din perioada comunista, pâna când dupa anul 1970, îl întâlnesc Hadrian Daicoviciu, pe atunci director al Muzeului de Istorie, care gasind solutia, m a împuternicit ca si custode onorific prin decizia 114 din februarie 1979 si m a î narmat cu legislatia neces trecem aceste bunuri în „ Patrimoniul National ”. Am început sa merg din spital în spital, în toata România, în deplasarile mele de serviciu, pentru service ul de aparatura medicala, sa bunurile care se considerau patrimoniu, întegistrare care o faceam cu ani buni înain te de casare si astfel am putut sa salvam multe dintre ele. Am gasit si oameni care valori, mai întâi, în colectivul meu de munca, apoi personalul medical din spitale, oameni care veneau în întâmpinare, si ma solicitau sa cautam prin podurile, pivnitel spitalelor, ca sa gasim si sa salvam ceea ce mai puteam salva. In perioada dinainte de 1989, nu stiam ca în alte tari si în special cele necomunist e, unde spre exemplu într o farmacie care se transmitea din tata în fiu, fiecare ins amintire, o amintire vie identificata cu înaintasii lor si care se pastra cu sfintenie, într un loc anume, ca sa nu se deterioreze sau deprecieze. Atunci când se strângeau mai multe astfel de asta în câteva generatii, de transmitere din tata în fiu, se gasea si un spatiu în care sa se organizeze, o mai mica sau mai mare colectie de specialitate.
Pentru mine însa a trebuit sa treaca alti ani de munca minutioasa si asidua, ca sa g asim acum calea legala sa obtinem aprobarile si banii necesari, pentru realizarea un medicala, de altfel singura din România, pâna astazi. Am avut diverse locatii, preze ntari, expuneri temporare de scurta sau mai lunga durata, cum ar fi în ordine: iunie Cluj Napoca; 1982 si 1985 Casa de Cultura a Studentilor; 1986 1988 Ambulanta Cluj; 1 989 Dispensarul Medical din Gilau, imediat dupa 1990, Muzeul National de Istorie al de „Omagiu adus alesului iubit al poporului, Nicolae Ceausescu”, dupa doi ani au fos t scoase pe diferite scari si holuri, pâna când în urma cu sapte ani, primarul Cluju atribuit actualul spatiu de circa 80mp, în „ Casa Hintz ”, monument istoric în care îsi are sediul Colectia de farmacie „Valeriu Bologa” , gazduita în fosta farmacie Hintz. Primarul de a atribuit si banii necesari pentru amenajarea si zugravirea acestui spatiu. Am începu t sa aducem aici aparatura, mai întâi pentru depozitare, iar dupa ani, sa confection indicatiilor date de prietenul meu, Willem Mulder, emeritus curator al Muzeului Univ ersitatii din Utrecht, Olanda, mobilier facut pe banii firmei TEMCO. Mentionez ca în prezentata la Congresul de la Leeds, Anglia si acceptata în patrimoniul universal. In sfârsit, iata ca astazi, avem onoarea sa fim înconjurati de colegii si prietenii din Europa, America si Rusia, pentru cel de al IX lea Workshop, E.A.M.H.M.S, ca si R aceasta colectie. Astazi, doresc sa aduc multumirile mele oaspetilor si prietenilor veniti din cele mai îndepartate colturi ale lumii, de la mii si mii de kilometrii, v reau sa cred ca au venit, din re de mine si de tara mea, România. Astfel, ma gândesc la Ramunas Kondratas, care vine din capitala Americii, Washington D.C., fost curator al Smithsonian Institute, sau l director al Muzeului de stiinte Medicale din Goteborg, Suedia, ori la Anna Radzyun, curator al Muzeului de Antropologie si Etnografie „Petru cel Mare” – Kunstkamera, di Petersburg, orasul lui Pervȋi Petru. Maie Toomsalu, director al Muzeului de stiinte Medicale a Universitatii din Tartu, vine tocmai din Estonia, iar Tauras Mekas, direc Medicinii si Farmaciei, din vechea capitala a Lituaniei, Kaunas, vine împreuna cu co laboratorii sai Asta Lygnugariene, Angele Rudzinskaite, Vilija Zabarskiene, Rolandas
Nu în ultimul rând, Willem Mulder, emeritus curator al Muzeului Universitatii din Ut recht, presedintele de onoare al acestei manifestari de astazi, care ne a sfatuit si lungul timpului, în organizarea acestei colectii si care si de aceasta data, dupa, d oua zile de drum a ajuns din Olanda în România, cu trei zile înainte de deschiderea totul este asa cum trebuie, desi eu sunt convins ca mai sunt multe de facut.
Mai mult decât atâta a adus împreuna cu el si pe sotia sa Tiny Mulder, pe prietenii sai Marie Jose si Jan Hoekstra, si colaboratoarele sale Sanne Witter si Ellen Zijp, România, ca sa ne cunoasca cât mai bine.
Alexandru Herlea, ex ministru al României pentru Integrarea Europeana în guvernul 19 96 2000 si profesor de istorie a tehnicii si stiintelor la Universitatea Tehnologica care conduce astazi un doctorat, în evolutia ingineriei medicale în România, 1859 2009. Le multumesc înca o data acestor prieteni ce se gasesc astazi alaturi de noi si care ne onoreaza cu prezenta, experienta, si probitatea lor stiintifica, acumulata în do din întreaga lume. Multumesc participantilor români, care au comunicari stiintifice, cum sunt: Dr. Eva Crisan, Prof.dr. Alexandru Tataru, Prof.dr. Dan Rafiroiu, Conf.dr Bârsu, tinerii Phd. Mircea Puia si Dr. Adrian Zah. Multmumesc celor multi care m au ajutat în organizarea acestui workshop precum, Roxana Ghindeanu, secretara workshop, Olariu, Ovidiu Chilat. Din partea Muzeului National de Istorie al Transilvaniei doresc sa multumesc d lui Tudor Salagean, seful Sectiei de Istorie, dr. Dorin Alicu, seful Laboratorului de R colegilor sai Radu Cordos, Sabin Grabini si Ligia Mihaiu si dr. Radu Crisan, cercetator stiintific.
Multumim Muzeului Etnografic al Transilvaniei condus de dna Simona Munteanu, care ne a acordat aceasta locatie, sa fim azi prezenti în „ Sala Reduta „memorandistii din 1894 ”, Vasile Lucaciu, Ioan Ratiu, Ilie Macelaru, Gheorghe Pop de Basesti, Iuliu Coroian u si altii, au fost judecati si condamnati la ani grei de puscarie de catre austro ungare , pentru ca au cerut drepturile si libertatile românilor din Transilvania. Va multum esc, dvs tuturor celor prezenti aici, prieteni si colaboratori, participanti la cere invit ca si în continuare sa fiti alaturi de noi la cocktailul de bun venit.
83 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Sa înaltam Sfânta Cruce peste România
Pelerinaj la Aiud 2009. Po
14 septembrie 2009: zi de mare sarbatoare ortodoxa – Înaltarea Sfintei Cruci. Zi de mare adunare nationalist crestina la Râpa Robilor de la Aiud. Asa cum s a împamânten coplesitoare zi a ortodoxiei noastre, la Aiud se întâlnesc acei români despre care p utem spune ca reprezinta istoria înca vie a acestui popor; se întâlnesc fostii detin puscaria Aiudului, precum si cei care nu au avut aceasta ”onoare”, dar care, la rândul lor, au înfundat alte temnite ”mândre” ale ”umanistilor” comunisti, se întâlnesc tineri, foarte multi tineri, care acum, în zilele noastre, se manifesta ca români nationalist crestini si, bineînteles, ca, ”deasupra” tuturor isi face datoria slujind Dumnezeieste câte un sobor adevarati, secondati sublim de câte un minicor de maicute ortodoxe. si lume multa; l ume cât vezi cu ochii. E frumos, e ceva deosebit, simti cum te înalti si tu odata cu Pacat ca la aceste manifestari nu participa, mai niciodata, mai nici unul dintre oficialii nici ai zilei, nici ai locului, ca sa nu mai vorbim de cei ai tarii.
Nu. Acestia nu vin la astfel de adunari, în schimb atunci când cu te miri ce ocazii, car e în majoritatea lor sânt de factura anti româneasca, diversi cetateni ai neamului l niste preputuri, sau diverse cozi de topor, cu sortuletele lor prinse n fata, mai fac niscaiva juraminte in fata marelui lor arhitect (zic unii ca, de fapt, acest mare Satana!), atunci n ai loc de oficialitati. Acolo e ghesul lor, acolo se simt ei bine, acolo stiu ei ca este os de ros, chiar daca pentru aceasta trebuie sa si tradeze si sa si vânda tara, poporul, statul.
Ce Aiud, ce românism, ce ortodoxie? Banul gros, sfere de influenta de tip mafiot cât mai înalte si mai extinse si protectie din partea justitiei (justitiei?!) pentru ca indiferent cât de mult ar fura din banii publici ai acestui stat si pe cât de multi potentiali justitiari ar trebui sa i corupa.
Asta e tot ce conteaza si catre aceste tinte sânt axati în marea lor majoritate oficialii României post decembriste. Dar haideti sa detaliem putin spre a ne lamuri cât mai bine fata de aceasta minunata zi a românilor din România, adica cea din 14 septembrie a fiecarui an.
Anul exact al descoperirii Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Mântuitorul nu se stie. Se pare totusi ca aceasta s ar fi întâmplat în anul 326, când împarateasa Elen Mare, sapând sub un templu pagân înaltat în timpul împaratului roman Adrian Publius Aelius (117 – 138) la poalele Golgotei, a descoperit cele trei cruci, a Mântuitorulu piroanele cu care fusese fixat pe cruce Mântuitorul, si chiar si mormântul Mântuitorului. Sfânta Cruce fusese îngropata acolo de ucenicii si Sfintii Apostoli ai lui Iis us Christos. Dintre cele trei cruci, desigur, trebuia identificata cea Sfânta. Astfel, Patriarhul Ierusalimului, Macarie, a atins cu fiecare dintre acestea o femeie decedata care a s a atins de Crucea Mântuitorului.
Datorita presiunilor tot mai mari venite din partea populatiei care dorea, fireste, sa vada si sa se închine la acest sfânt obiect, în data de 14 septembrie 335 acelasi multimii, se pare, chiar din amvonul Bisericii Sfântului Mormânt proaspat ridicata si a aratat si a înaltat Sfânta Cruce catre populatia care a rostit o foarte scurta r ugaciune, dar extrem de p transmisa în timp, din generatie in generatie, pâna în anii 2000: Doamne, miluieste. Iata sarbatoarea. Una dintre cele mai mari, mai importante si mai vechi praznice ortodoxe.
În România post decembrista, între anii 1992 – 1999, în localitatea Aiud, la margine a acesteia, acolo unde exista asa numita ”Râpa Robilor”, adica cimitirul orasului un gropi care comune, care individuale, dar fara cruce, fara nume, fara de Dumnezeu det inutii politici ai regimului iudeo masono comunist, s a ridicat de catre exact acest ai cancerului comunist, un cutremurator monument al Crucii: 14 cruci verticale, pe doua rânduri paralele a câte 7, unite între ele, sustin o imensa cruce orizontala. Monument de o inspiratie divina si de o priveliste, repet, cutremuratoare, ce simbol izeaza crucea suferintei românesti aferenta ciumatei perioade dintre 23 august 1944 În anul 2000, pe 14 septembrie, marele român nationalist ortodox Înalt Prea Sfintitu l Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, unul dintre cei stapânirea satanista a României comuniste, împreuna cu un sobor de preoti, sfinteste acest edificiu paraclisul si osuarul construite si amenajate exact sub monument.
Cât de curând, cu voia lui Dumnezeu, se va ridica acolo o manastire si un centru mar tirologic, la initiativa altor imensi români printre care la loc de frunte se afla A despre care daca te apuci sa vorbesti laudativ ai toate sansele sa constati ca nu po ti cuprinde tu, cu vorbele tale, faptele acestuia, precum si medicul Pavel Chirila c manastire, aici sa functioneze o institutie româneasca ce va cerceta modul în care au fost martirizati zeci de mii de români datorita faptului ca erau anticomunisti dar , in primul rând, datorita erau crestini si nu acceptau sa se închine noii ”religii” sataniste, de factura iude o masono comunista, stapânita în România, cu o forta extrem de brutala, dupa 23 augu Iata cum s a împamântenit ca în fiecare an, la Aiud, de ziua Sfintei Cruci, sa se or ganizeze mare adunare nationalist crestina, sa se slujeasca parastasuri ortodoxe si recenti eroi ai acestui neam. si mai alaltaieri, în 14 septembrie 2009, lucrurile s au desfasurat la fel. Români d in toata tara, cu vârste de la 20 pâna la spre 90 de ani, au venit în numar imens, s in frunte cu vreo 10 preoti, pentru mântuirea sufletelor celor raposati datorita terorii comuniste. La finalul slujbelor religioase s a trecut la atât de indragitele cu mparaturi de carte nation povestit, s au depanat amintiri, s au scurs lacrimi pentru cei care au parasit lumea aceasta, si s a participat la nelipsita agapa ortodoxa.
Peste toate acestea, pentru mai toti participantii la aceste manifestari se aseaza d ominant o traire sufleteasca anume, acea stare spirituala pozitiva, extraordinar de care te încarci în cele câteva ore pe care le petreci acolo. Este un sentiment pe care nu ti l poti imagina. Pentru a l simti trebuie sa mergi acolo, sa participi efect iv trupeste, dar mai ales la astfel de manifestari. Bateriile tale spirituale vor fi încarcate pentru cel putin câteva luni de zile.
si cum te ai putea simti altfel atâta timp cât îi vezi, îi asculti, stai efectiv lân ga niste monumente de românism si de eroism cum sânt cei ca Demostene Andronescu (po în viata al temnitelor comuniste), Marcel Petrisor (bunul prieten, pâna în ultima clipa, al unicului Petre utea, dar si al neegalatilor înca Iosif, Calciu si, deasupra tuturor, Costache), Ilie caruia Dumnezeirea i a acordat privilegiul de a si petrece un an langa Capitan), Tud ora (Dorina) Cristea (cea careia, conform propriilor declaratii, Dumnezeu i a dat sa dintre cei mai inteligenti, talentati, omenosi, dar si dârji luptatori pentru români sm, Dumitru Cristea, omul care a salvat de la pieire, prin memorare, peste 300 de po Radu Gyr si Nichifor Crainic)? si altii ca acestia pe care îi rog sa ma scuze ca nu i am pomenit.
Acestia sânt cei care organizeaza si participa la aceste manifestatii nationalist cr estine si aceasta este starea de spirit ce domina momentele respective. Te simti bin întotdeauna esti sub protectia slujbelor ortodoxiei noastre românesti, iar inima si sufletul tau tind sa urce catre Crucea cea Înaltata.
Cu toate astea, i am vazut de atâtea si atâtea ori, pe acesti români cum li se pleac a ochii datorita unei uriase tristeti: nici acum, dupa 20 de ani de la asa zisa revo demersurile lor nu sânt sustinute, nici macar cu prezenta, de oficialii locali si centrali ai Statului Român. Nu. Acestia nu participa, decât cu extrem de rare exceptii, la aceste manifestari la care, fostii detinuti politici si ar dori din suflet ca macar acum, pe ultima lor s reprezentanti ai Statului Român, stat pentru care ei si au jertfit totul, dar absolut totul, sa le recunoasca martirajul prin nimic altceva decat prin simpla prezenta a autoritatii statale la acest Din pacate aceasta tristete a lor ramâne ne ntrerupta. Indivizii din fruntea tarii noastre, în marea si coplesitoarea lor majoritate, nu vor nici macar sa auda de asa c eva.
Întrebare: de ce? Raspuns: datorita imensei prapastii existente între caracterele si modurile de viata proprii celor doua tabere.
Pai, cum Dumnezeu sa se poata apropia între ei niste fosti detinuti politici ai Aiud ului care, în marea lor majoritate, au fost legionari, oameni cu o traire spirituala întâlnita, cu niste indivizi actuali care din punct de vedere spiritual, din punct de vedere al trairii lor nationaliste, patriotice, putem spune ca nici macar nu exista?! Cum s ar putea întelege un român care crede nelimitat în Dumnezeu, cu un ins pentru care Dumnezeirea este o mare gogorita?!
Ce elemente comune ar putea exista între legionarii care si au jertfit totul, tinere tea, pozitia sociala, familia, sanatatea si extrem de multi dintre ei, viata pentru au crezut la modul absolut, si eterogenii oameni politici ai României actuale care, de fapt, sânt aproape toti o apa si un pamânt si care au, în viata lor, un singur sc op – acumularea de averi imense, prin orice metode si mijloace, prin jefuirea avutului national în favoarea lor si a familiilor lor, fara nici macar o tresarire din partea propriilor constiinte?! Hai sa fim seriosi. Diferenta este ca de la cer la pamânt.
Iata de ce nu vin reprezentantii Statului Român la întâlnirile fostilor detinuti politici. Se merge pe ideea ca acestia din urma se sting oricum, pe cai naturale, cei care mai exista sânt extrem de batrâni, obositi si bolnavi pentru a mai reprezenta un perico România va fi pusa în întregime la dispozitia românilor criminali de tara si popor. si, totusi, daca prin Pronia Dumnezeiasca, într un fel sau altul, se va întâmpla cu viitorul tarii noastre precum celor prevazute de marele poet martir al temnitelor co legionar Radu GYR:
Ne vom întoarce într o zi. Ne vom întoarce neaparat.
Vor fi apusuri aurii, Cum au mai fost când am plecat?
Asa sa dea Dumnezeu, pentru ca aceasta ar fi singura sansa oferita României spre a nu disparea ca stat.
84 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
OMAGIUL DORINEI CRISTEA, ADRESAT CUMNATEI SALE DOINA MANEA
La 27 decembrie 2009 s au împlinit 20 de ani de la trecerea în vesnicie a profesoare i Doina Manea, sotia profesorului Pompiliu Manea, mama lui Bogdan Manea si al Mirele Biiancai Manea si a lui Eric Bucur, care în 2008 a fost deshumata din Cimitirul orasului Reghin si reînhumata în Cimitirul Sfîntul Ilie din suburbia Pipera al capitalei, pentru a si dormi somn lînga nepotul sau, Alex Bucur, pe care l a întîlnit numai în ceruri.
Ceremonia a avut loc la biserica Sfîntul Ilie, ctitorita, cu aproximativ 200 de ani în urma, de catre familia Cretzulescu si la mormîntul amenajat în imediata apropiere Au participat: Pompiliu Manea, Bogdan Manea si Mirela Bucur cu familiile lor, George ta Chirtes, sora Doinei Manea, cumnatele (Filuta si Paula), nepotii si prietenii def urmasilor acesteia.
Dorina Cristea sora lui pompiliu Manea, cumnata cea mai mare a Doinei, i a adus un miscator omagiu, pe care l redam in extenso:
Sfinti parinti, domnule cantor, iubite frate si surori, scumpi nepoti si dragi prieteni, Ne am adunat astazi, cu iubire si respect, sa prohodim pe iubita noastra Doina Manea la cei 20 de ani de la plecarea de lînga noi. I am adus cu totii un pios omagiu, i am închinat florile sufletului nostru si prin l acrima scursa, ne am exprimat regretul ca nu mai este cu noi. Ca decan de vîrsta al membrilor familiei Manea, mi am luat dificila si dureroasa sar cina, de a creiona, în cîteva cuvinte, cu lipsitele m puteri oratorice, portretul moral si fizic al iubitei mele cumnate. De fapt, Doina, a fost pentru noi, surorile Manea, noastra mai mica. La întoarcerea din lunga mea calatorie prin iadul închisorilor comuniste, în casa pa rinteasca, unde lasasem un fratior si trei surioare fratele meu, adusese de pe frumoasele meleaguri ardelene, ca sa i fie sotie, o fata cu nume de “doina”, cu chip de “Ileana Cosînzeana” cu trasaturile morale ale unei zîne bune . Doina nu era numai o copila foarte frumoasa, ci era si buna, blînda, ascultatoare, respec tuoasa si inteligenta. Ea a stiut, ca nimeni alta sa se integreze perfect în familia de regateni, munteni, cu graiul lor mai repezit d ecît cel domol al ardelenilor, cu alte obiceiuri si alt ritm de viata, decît cel în care crescuse. Între noi si Doina, ca si între familiile noastre s a asezat o frumoasa, durabila si statornica prieten ie, astfel ca întîlnirile noastre, cu diferite ocazii, erau prilej de bucurie si de încîntare. Doina a fost o sotie si o mama model, demn de urmat, iubitoare, grijulie si priceputa la t oate si în toate. De profesie profesoara de limba româna si franceza, profesînd mai mult ca bibliotecara, la biblioteca Corpului medic al clujean, unde, prin frumusetea, distinctia si eleganta e comportamentala, cu semenii, s a facut respectata, pretuita si iubita. Dupa o scurta perioada traita la Bucuresti, se întoarce pe meleagurile natale, în fr umoasa si civilizata capitala a Ardealului. Era fericita Doina lînga iubitul ei sot , lînga adorabilii si adoratii ei copilasi Bogdan si Mirela, care sub atentia si dragastoasa ei îngrijire, cresteau ca fet frumosi din poveste. O cruda si nemiloasa boala a facut ca atunci cînd venise timpul sa se bucure de roadele muncii si stradaniei sale, a trebuit sa se desparta de cei dragi si sa plece pe drumul fara de întoarcere, în patria cereasca, acolo de unde venise de fapt. Doina pentru noi nu a murit. Vie a ramas în amintirea si inimile noastre si, vie va ramînea pîna la întîlnirea no straa în vesnicie, pentru ca noi stim de la Mîntuitorul sufletelor noastre Domnul Isus Hristos ca, finalitatea vietii nu este moartea, ci învierea. Cuminte si împacata, ea ne asteapta acolo, unde pe rînd ne vom duce cu totii si vom trai în aceeasi comuniun e, în care am trait aici pe pamînt, cei vii cu cei plecati dar aceasta se va întîmpla, ne spune marele duhovnic al neamului nostru, Parintele A rsenie Boca, numai daca pe acest pamînt, vom sti sa traim si sa ne purtam împarateste, adica, în credinta, adevar si iubire. Hristos Domnul, Aristocratul prin excelenta, Pantocratorul, ne cheama sa ne purtam aristocratic, în toata vremea si în tot locul. Multumim Cucernicului Parinte, pentru frumoasa slujba de prohodire si pentru rugaciu nea în comun, cea bine placuta Domnului. Multumim tuturor celor care, astazi, în aceasta trista împrejurare, au fost alaturi de noi. Permiteti mi sa va mai retin atentia cîteva secunde si sa amintesc celor care l au c unoscut, cît si celor care nu l au cunoscut, ca ieri 26.12.2009, s au împlinit 31 de ani, de la plecarea dintre noi, a mult iubitului nostru tata, bunic si strabunic Petre Manea. AI GRIJĂ DOAMNE DE TO I CEI PLECA I AI NOsTRI, PRIMEsTE I SUB SCUTUL TĂU, IARTĂ I, O DIHNEsTE I ÎN LUMINA CEA NEÎNSERATĂ.
RSNA 2009 Societatea de Radiologie a Americii de Nord
Calușer, medic radiolog), la ora 19.00. Cum nu am fost singur (am avut co pilot p Dan Vulpe, bun și experimentat șofer). Drumul la dus a fost ușor. la întors acasa, pe 2 decembrie, când a plouat tot timpul. Am plecat de la Glen E 7.30 dimineața ca sa ajungem la Montreal dupa aproape 20 de ore pe drum! Este dre mai oprit sa facem cumparaturi de Sfântul Nicolae, sa mâncam etc, dar tot o «veșni parut drumul. Cu patru ani în urma, când am fost la Chicago (plecarea tot din Montre al) cu marele meu prieten, prof.dr. Pompiliu Manea, nu a fost mult diferit, numai ca facut prin Niagara, tot pe o ploaie, însa torențiala... Dar ce «destin» ne a împins la un drum așa de lung? Cea de a 95 a ediție a RSNA, acesta este raspunsul.
85 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
În fiecare an, peste 60,000 de medici, profesori universitari, cercetatori științifi ci și alte cadre implicate în radiologie, din toata lumea, se întâlnesc la imensul c din Chicago, în cadrul organizat de Radiology Society of North America (RSNA), cea m ai mare manifestare de acest gen din lume. Producatorii de aparatura de imagistica m oncologie, de accesorii de radiologie, de logicele de radiologie etc sunt și ei prez enți în numar record – aprox. 700, veniți din toate unghiurile lumii. În acest an, 1 prezenți pentru prima data la eveniment. Criza economica nu s a simțit pe aici. Imag inați va trei sali imense, fiecare de marimea unui stadion, pline cu standuri mai ma și dupa marimea companiilor) cu tot ce exista în lume în materie de aparatura de ima gistica umana, ba chiar și veterinara! Marii «jucatori» în domeniul medical ocupa în pentru care platesc zeci de mii de dolari. Cele mai mari standuri anul acesta le au avut – în ordine – companiile General Electric, Philips, Siemens și Toshiba, urmate Healthcare, Canon USA, Carestream Health, Shimadzu Medical, Bracco, McKesson, Vital Images, Konica Minolta Medical Imaging și altele – pâna la aprox. 700 de nume, cum a
Din dosarul pentru presa oferit de organizatori ziariștilor, prezenți și ei în numar record, se pot afla cifre interesante: Evenimentul a adus peste 130 de milioane de Numai camerele/noapte închiriate de participanți au depașit 100.000 în 79 de hotelur i din centrul orașului. Noi nu ne am numarat printre cei 100.000, având unde sa locu or fi mai fost ca noi! În cele șase zile cât a durat RSNA, au fost planificate și prezentate 1750 de comuni cari științifice în toate domeniile medicale și în cele înrudite: imagistica sânului gastrointestinala, genito urinara, a sistemului muscular scheletal, neurologica, pediatrie, imagistica și intervenție vasculara, radiații pentru oncologie, radiobiologi e, fizica etc. S au ținut 237 de împrospatare (refresher) a cunoștințelor și 114 ”multisessions”. În plus s au exp us 1735 de panouri de prezentare cu scop educativ și 712 postere cu teme științifice Fara a fi prea tehnic și a intra în multe detalii (Catalogul evenimentului depașește bine 1000 de pagini!), trebuie sa menționez câteva dintre cele mai interesante comu prezentate la RSNA: Se crede ca activitatea fizica întarește articulațiile – câte sute de genuflexiuni n u faceam eu odata seara și dimineața! Iata ca nu este chiar așa. Cercetatorul Dr. Ch Universitatea din San Francisco a demonstrat printr un studiu cu MRI facut pe 136 de femei și 100 de barbați de vârsta mijlocie (între 45 și 55 de ani) ca activitatea f ridicare de greutați) ar crește riscul de osteoartrita, cea mai raspândita forma de artrita, care afecteaza 27 de milioane de americani adulți. Mișcarile lente (ciclism articulațiilor. Ca fost alergator de 100m și saritor la lungime, pot confirma ca Dr. Stehling are perfecta dreptate. Telefoanele inteligente (iPhones) pot fi utilizate cu succes pentru diagnostic de la distanța cu ajutorul imaginii generate de tomografia computerizata (CT) în cazurile Aceasta comunicare a fost facuta de dr. Asim F. Choudhri de la Universitatea John Ho pkins din Baltimore. O intervenție rapida în cazul unei infecții a apendicului, înai (peritonita), este salutara. Intervenția chirurgicala la timp face ca riscurile și complicațiile sa fie mult mai mici. Cum radiologul nu se afla tot timpul la spital (poate fi prin munți sau la un baseball, fotbal american etc) diagnosticul pe telefonul celular inteligent este o soluție interesanta și de precizie (94% din cazuri au fost diagnosticate corect pe mi cul ecran al telefonului ”sm Știați ca bușoanele (stay tabs) de la cutiile de aluminiu cu bere sau bauturi racori toare va pot periclita sanatatea? Nici eu. Doctorul radiolog Lane F. Donnelly de la Cincinnati (Cincinnati Children's Hospital Medical Center) a avut 9 cazuri de înghiț ire a acestor bușoane pe o perioada de 16 ani. În toata lumea probabil exista sute d adolescenții sunt victime ale acestor cutii. Ca urmare, aceste cutii vor fi reconcepute, sa nu mai prezinte astfel de riscuri. Precauția americana ajunsa la paroxism! U n bun exemplu – sa fac o – se poate da cu sticlele de șampanie sau vin mustos – este obligatoriu sa se scri p e eticheta ca daca se scoate dopul în direcția ochilor, poate sa i loveasca (pe ochi a existat un caz în care avocații hrapareți au stors bani de la o companie pentru faptul ca un dop i a scos ochiul unui prost care nu știa ca șampania face...poc!
Peste 50% din examenele facute cu CT pentru afecțiuni pelviene și abdominale nu sunt necesare și nu sut indicate – iar riscul de radiații în exces pentru pacienți este concluzia unui studiu facut de dr. Kristie Guite, rezident la Universitatea din Wisconsin (UW) din Madison. În România nu cred ca exista acest risc, deoarece nu exista prea multe CT uri. Ma înșel oare?
Elastografia (examinarea cu ultrasunete a sânului sub presiune) reduce numarul de biopsii de sân, care pot fi evitate! În USA aprox, 80% din traumatizantele biopsii dau rezultate negative. Elastografia e ste o buna alternativa – aceasta este concluzia la care a ajuns Dr. Stamatia V. Dest Elizabeth Wende Breast Care în Rochester, NY. La aceleași concluzii a ajuns și Dr. S mitha Putturaya și colegii de la Charing Cross Hospital Breast Unit din Londra, Angl durata de 7 ani.
Cine sa mai înțeleaga ceva? Radiația cu doza redusa pentru mamografiile anuale de ru tina, maresc riscul de cancer de sân la femeile cu predispoziție genetica sau famili 90% din femeile la care cancerul de sân a fost depistat în faza incipianta, supraviețuiesc. Dar repetate examene cu radiații trebuie evitate. Multa atenție la riscurile mamografiilor, sfa Marijke C. Jansen – var der Weide din Norvegia. Un subiect care m a framântat de multa vreme este legat de contaminarea cu plumb din praful care este inspirat 24 de ore pe zi. În unele țari praful este aproape inexis gasește din belșug. Am scris și câteva eseuri pe aceasta tema. Iata ca problema este mai serioasa decâ credeam, așa cum ne învața și Vechiul Testament în variantele cu 1/21 26 – unde în paragraful 25 este scris clar – ”... toate particelele de plumb le voi departa de tine” cu efectul benefic urmarit de Dumnezeu). Iertați mi divagația.
Comunicarea științifica facuta de prof. Dr. Kim Cecil și alți 4 reputați profesori d e la Universitatea din Cincinnati (U.C.C.M.) este cutremuratoare: Cercetând imagini magnetic resonance imaging) s a constatat ca la adulții care au fost expuși la plumb când erau copii, «nicio parte a creierului nu a ramas neafectata de expunerea la pl dintr un program complex de cercetari al statului Ohio, în colaborare cu Institutul Național de Științe ale Sanatații Mediului și Agenția U.S. pentru Protecția Mediului. Trebuie știut și reținut bine: Expunerea prenatala și în prima parte a copilariei (c ei șapte ani de acasa?) la plumb, duce la defecțiuni permanente, ireversibile ale cr în copilarie a fost asociata cu un factor de inteligența (IQ) diminuat, incapacitate de concentrare, rezultate proaste la învațatura și un risc marit de comportament cr iminal. Și sa nu uitam, re plumb se gasesc în apa, sol și din vopselele pe baza de plumb utilizate în trecut. Sa ne mai miram ca în unele țari oamenii sunt cam tulburi la minte, fura, înșeala, înjura, mint, sunt nervoși etc?
În încheiere, merita sa va povestesc în câteva cuvinte, seara de neuitat ce ne a fos t oferita de compania Toshiba, care a organizat la cunoscutul Navy Pier o ceremonie tradiție la RSNA). Peste 2000 d participanți au putut sa manânce și sa bea pe satura te (cred ca nu s au consumat nici un sfert din bauturile de tot felul și din nenumar și americana). În imensul salon principal al «pier ului» avansat peste un kilometru în lacul Michigan, au rasunat tobele tradiționale japoneze (ce maiestrie!) iar orche japoneza și americana a încântat spiritele. Una dintre cele doua violoniste, care cântau și dansau în același timp pe o mica scena înalta, vorbea românește!
Câte nu ar fi de spus despre RSNA 2009! Pe site ul internet www.rsna.org se pot gasi toate informațiile despre tot ce s a în tâmplat la acest evenimet de excepție pentru lumea rad Eu cred ca orice cadru medical implicat în aceasta profesie, ar trebui sa ajunga macar o data în viața la RSNA Chicago, precum musulmanii la Mecca.
Drum bun în 2010!
86 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Cugetari politice mereu valabile
1. Sa zicem ca esti un idiot. si sa zicem ca esti membru al parlamentului. Dar asta ȋnseamna ca ma repet.
2. Eu cred ca o tara care ȋncearca sa prospere prin stabilirea de taxe mari este ca un om care, stând ȋntr o galeata, ȋncearca sa se ridice tragând de mâner.
3. Un liberal este cineva care se simte ȋndatorat fata de aproapele sau, care datorie este de acord sa o plateasca din banii tai.
4. Democratia trebuie sa ȋnsemne mult mai mult, decât doi lupi si o oaie care voteaza ce sa manânce la cina.
5. Ajutorul extern trebuie ȋnteles ca un transfer de bani de la oamenii saraci din tarile bogate catre oamenii bogati din tarile sarace.
6. Guvernul este o mare inventie, prin care toata humea se chinuie sa traiasca pe cheltuiala altora.
7. Daca crezi ca sistemul de sanatate este scump acum, stai sa vezi cât va costa, când o sa fie gratuit!
8. În general, arta de a guverna consta ȋn capacitatea de a lua cât mai multi bani de la o parte de cetateni, pentru a o da altora.
9. Nici o viata, libertate sau proprietate un este ȋn siguranta, atâta timp cât aparatul legislativ este ȋn sesiune
10. Sa vorbesti este ieftin, ȋn afara de atunci, când vorbeste parlamentul.
11. Raul inerent al capitalismului este ȋmpartirea neechitabila a bogatiilor. Bunul inerent al socialismului este ȋmpartirea echitabila a saraciei.
12. Ceea ce are nevoie tara asta, sunt mai multi politicieni fara loc de munca.
13. Un guvern suficient de mare, ȋncât sa ti dea tot ce ai nevoie, este suficient de puternic sa ti ia tot ce posezi.
87 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Amintiri din “Micul Paris”
În Bucurestiul de odinioara au cântat:
Zavaidoc Cristian Vasile
Mircea Cartarescu ne spune povestea
Zarazei
Prin 1944, sub cele mai îndârjite bombardamente americane, Bucurestiul petrecea la fel ca în anii nebuni ramasi în urma cudoua decenii.
Mâncarea era ieftina, hotelurile primitoare iar gradinile de vara, Rasca,Otetelesanu si Carabus, dar si Bordeiul, înca de pe atunci asezat la marginea Herastraului, ras mahalalele marginase mirosul de patricieni la gratar si sunetul jazz band urilor sau al tarafurilor autohtone. Pe Calea Victoriei intrau si ieseau din umbra enorma a Pa automobile negre, cu ferestre de cristal, ca de pe vremea prohibitiei si a lui Eliot Ness, cât si trasuri, asa zisele cupeuri de Hereasca, ce nu mai pridideau sa care l umea bogata a orasulu Distractiile erau peste tot la ndemâna.
La Opereta cânta înca Leonard, circul Sidoli (fara batrânul Giovanni Sidoli, care mu rise cu un deceniu în urma, dar cu cele doua fiice ale lui împamântenite aici si mar evrei) se lauda, dupa ce arsese deja de patru ori, cu un cort nou, azuriu cu dungi a lbe, si cu douazeci si patru de cai împodobiti cum nu se mai vazuse pâna atunci, iar vesela si petrecareata, între care distingeai nu rareori ofiteri germani însotiti de femei de lux, femei fara oase, cum le a spus cineva, cele mai multe întretinute de dintre cele care nu se jenau sa si afiseze tariful pe usa lor din hotelul în care primeau musteriii. Una dintre acestea era Zaraza, si povestea ei m a emotionat întotdeauna nu prin ciud atenia ei nemaivazuta, cât prin faptul ca e adevarata. Zaraza, mai pre cis Zarada, e traditional.
El înseamna Minunata. Femeia foarte tânara ce si facuse intrarea, în seara fatala câ nd a început totul, în localul Vulpea Rosie de pe selari, la bratul unui ins oarecar într adevar tiganca, avea fata aspra, buzele ca de barbat senzual si parul atât de n egru si de lucios, încât de buna seama ca fusese dat cu pumni întregi de ulei de nuc
Purta o rochie verde praz, cercei baroc de strassuri si pantofi de asemenea cu stras suri sclipitoare pe catarame. Grupul tabarî la o masa rezervata, se ceru sampanie, se facura glume, se râse nepoli ticos de tare. Pe mica scena de cabaret dansa o femeie grasa cu un sarpe letargic. U porumbei dresati. În fine, aparu, abia vazut prin valurile de fum aromat de la havane, Cristian Vasile. Aplauze nebunesti îl însotira. Probabil ca acest nume, unul dintre cele mai faimoase la vremea lui, nu mai spune pr ea mult în ziua de azi. Unii si mai amintesc de cântecele lui, dar mai degraba ca sa nazalizata care iesea din patefoanele cu înregistrari extrem de proaste. Pe vremuri, ca sa înregistreze un cântec, cântaretul trebuia sa si vâre capul într un fel de go complet vocea. La rândul lor,placile „Pathe", chiar si cele de calitate, înregistrate sub sigla „His Master 's Voice", erau de ebonita si, cu vremea, se fisurau, îmbatr âneau, iar acul de fier g zgâria iremediabil. Cu toate acestea, tangourile lui Cristian Vasile sunt atât de neobisnuite, au o linie sonora atât de originala si de miscatoare si cuvinte de un k itsch atât de înduiosator, în putin, le am iubit de la prima ascultare. Putini mai stiu ca e autorul Zarazei, al R amonei si al neuitatului, desi uitat “Aprinde o tigara” a fost Gardel al nostru, atâ romanesca pe care a dus o. La Vulpea Rosie toata lumea venea pentru Cristian Vasile, asa cum Zavaidoc, alta glo rie a momentului, facea sa prospere îngerasul, faimosul local al Vioricai Athanasiu. iubeau. Zavaidoc era cu bandele de la Bariera Vergului, condus pe atunci de Borila. Le platea ca sa l protejeze.
Cristian Vasile îsi dadea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, fratii Grigore . De mai multe ori guristii se ntâlnisera, însotiti de malacii lor, si scosesera cut într un moment de armistitiu. În acea seara barbatul în smoking alb, mult prea sic pentru înfatisarea lui de doche r dat cu briantina, începu cu un cântec pe care abia l compusese. Publicul nu l stia
88 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
în tacere. Nu, vocea sa nu era metalica. Era o voce de barbat întreg, ti l puteai im agina cântând pe Humphrey Bogart. Doar textul era usor siropos, dar prin aceasta con prea aspra, grava si retinuta:
i aduci aminte
Ce dulci cuvinte
Ne trimeteam în scrisori?
Odinioara
Pe dinafara
Le stiam uneori.
Scaldate n lacrimi noi le citeam
si apoi le sarutam.
Visul se curma
si n cea dinurma
Eu nu stiu ce sa ti mai scriu....
Când mama ma alinta, în copilarie, nu ma impresionau deloc giugiulelile ei, le consi deram normale si cuvenite. Nu voi uita însa niciodata cum mi a spus tata de doua sau tata a fost întotdeauna aspru cu mine si uneori de a dreptul rau. Era la fel cu Cristian Vasile. Era o minune ca bruta în smoking putea da atâta duiosie virila refrenului:
Ce vrei sa ti scriu
Acuma, când ne despartim?
E prea târziu,
Noi nu ne mai iubim.
Cuvinte dragi de amor
Le am tot rostit la timpul lor.
Atât le am repetat...
Ne am înselat...
Cei din public, îmbogatitii si colaborationistii orasului, putred de corupti, pareau sa fi uitat pâna si ei Sodoma josnica si monotona a vietii lor. Unii taceau, privin duceau paharul alungit de sampanie la gura si beau din el mult mai mult decât de obicei.
Femeile, multe dintre ele târfe trecute prin ciur si dârmon, plângeau ca scolaritele . Se surprinse si Zaraza lacrimând, si nu si amintea s o mai fi facut vreodata.
Cântaretul mai zise doua cântece vechi si se retrase. iganca statu jumatate de ceas ca pe ace si iesi dupa el. Intra în odaia improvizata a artistilor, unde dadu peste despuiata pe jumatate, gâdilata de dresorul de porumbei si râzând vulgar. Cristian V asile era la o cârciuma din preajma. Nu mânca niciodata în localul unde cânta. ÎI ga masa, singur, cu un pahar de absint. I se aseza în fata. Baura împreuna, vorbira ore n sir (ce si spusesera nu vom sti niciodata), se apucara de mâna, ascultara înlantuiti batrân si, adânc în noapte, plecara amândoi. In noaptea aceea Zaraza deveni femeia lui, cum avea sa ramâna înca aproape doi ani d e zile, fara vreo tradare si fara macar un gând la altul. La rândul lui, cântaretul fara „nebuna lui adorata", cum o numea mereu. Faimosul cântec care o imortalizeaza s e nascu dupa vreo jumatate de an de trai zi si noapte mpreuna, si are versuri cum nu malul Dâmbovitei:
Când apari, senorita, în parc pe nserat
Cu, în juru ti, petale de crin,
Ai în ochi patimi dulci si luciri de pacat
si ai trupul de sarpe felin.
Gura ta e un poem de nebune dorinti,
Sanii tai un tezaur sublim.
Esti un demon din vis care tulburi si minti
Dar ai zâmbetul de heruvim.
A fost cel mai mare succes al lui Cristian Vasile, care l a întrecut astfel cu mult pe Zavaidoc. Zaraza era pe toate buzele, era Lili Marlen a Bucurestilor. Se cânta în berarii si n adaposturile antiaeriene si o cântau soldatii în transee. I ar fermecatoarea tiganca devenise la fel de cunoscuta ca si celebrissimul ei amant. de dorit un pic când cânta la Grandiflora (caci se apucase si ea de lucrativa meserie): Of! Lelita carciumareasa,
N ai o fata mai frumoasa
Sa ma serveasca la masa?
Ba mai bine servesc eu,
C ai fost santiclerul meu.
Doi ani de vis trecura ca n vis, si de aici începe partea sumbra si incredibila, totusi cu totul si cu totul adevarata, a povestirii mele.
Dupa cum se stie, artistii faimosi din acea vreme daca nu si cei de azi, si n ar t rebui sa ne ndoim daca ne gândim la rapperi si la Pavarotti erau siliti sa lucreze orasului, care aveau monopolul asu pra cabaretelor, cazinourilor si bordelurilor. Un cântaret vestit nu era pentru ei mai mult decât o prostituata careia i luau buna pa rte din agoniseala.
Smulgându si perii de disperare în fata rivalului sau prodigios, Zavaidoc încerca ma i întâi sa l învinga cu mijloace nobile. Pierdu nopti întregi la pianul hodorogit di Gavrilescu, încercând sa mai faca vreun cântec de succes. Prada unei dezolante lipse de inspiratie, fura o melodie de la Sinatra si fu prins. Când mai iesea pe scena, a cotcodaceli si fluieraturi. Atunci apela la Borila de la Bariera Vergului. Tâlharul, cu un canin de aur si întol it cu vesta cadrilata cum nu mai dadea voie nimanui sa poarte, îl asculta si i expli pe Cristian Vasile.
„Nu de alta, da mi place si mie cum îi zice si ar fi pacat de Dumnezeu." si banditul , facându i cu ochiul lui Zavaidoc, care se înnegrise de invidie, începu si el sa fr tocmai pe când murmura, cu ochii pe jumatate închisi de placere, cântecul fatal.
A doua zi dupa Sf. Dumitru, Zaraza iesi, dupa obicei, pe nserate, sa i ia tutun iubi tului ei de la chioscul din colt. Peste Calea Victoriei, în dreptul cladirii Casei d greu, unsuros, prin aurul stins al caruia femeia nu si dadu seama ca din invalidul c are vindea acolo nu mai ramasese decât cârja, tinuta acum sub brat de un om al lui B Zaraza, cu un sal de Indii la gât, matahala lepada cârja si, sub cerurile ca de pacura în flacari, o apuca de par pe femeie.
89 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
O privi în ochi rânjind, o musca salbatic de buzele învinetite si, parca din aceeasi miscare, îi reteza beregata cu sisul, de la o ureche la alta. Fugi apoi pe cheiul D urmele. O gasira în zori, cu rochia muiata în sânge, si cântaretul, care deja rascolise orasul toata noaptea, dupa ea, fu imediat anuntat. La comisariat, povestea mai târziu politistul de garda din acea zi, Cristian Vasile, interogat ca suspect, avea o lucire de nebunie în ochi. Când îi dadura drumul, se d cârciuma si bau pâna nu mai stiu de el. Timp de câtiva ani mai apoi li se arata musteriilor locul de unde cântaretul muscase din masa. Zaraza fu arsa la Crematoriul Învierea, care atu undeva în preajma gropii Tonola. Asistase o mare de oameni în lacrimi, nu si Cristia n Vasile. Pe drumul spre crematoriu, maretul dric de abanos sculptat, tras de cai ma cristal o frumusete de femeie cu ochii deschisi, caci pleoapele cu gene lungi nu voisera sa coboare cu nici un chip peste ochii negri ca smoala. Cenusa fetei umplu o urna ce avea ca toarte doi îngeri de fier forjat.
Nu trecura nici doua zile i urna a fost furata din firida ei din interiorul cremator iului. Am cercetat colectia de ziare din acea perioada ca sa ma conving de realitate Am gasit titluri cu litere de o schioapa în gazetele vremii anuntând furtul urnei. C eea ce nu s a stiut însa niciodata, ceea ce am aflat doar eu, printr o întâmplare, e comis acest sacrilegiu. Nu vreau sa fac din asta cine stie ce enigma. Fireste, dupa cum banuiati, hotul n a fost altul decât Cristian Vasile, cântaretul, care îsi învinsese, înnebunit de dragoste si disperare, vechea lui teama de strigoi. o ferestruica a crematoriului, pasise pe dalele umede, se mpiedicase de caruciorul c u care se împingeau mortii în cuptor si, sub sinistra bolta de malachita sculptata, aliniate ca sa dea de cea a dragei, a neuitatei Zaraza.
O strânsese la piept si si apasase buzele pe argila ei rece. Ajuns acasa, cântaretul aseza urna pe un gheridon din coltul odaii si, chiar din dim ineata urmatoare, începu sinistrul ritual pe care i l inspirase fara ndoiala smintea pe hârtie cuvintele care descriu faptul de nedescris, dar am s o fac totusi cât se p oate de simplu: în fiecare seara, timp de patru luni de zile, Cristian Vasile a mânc Zarazei. Când ultimele urme de cenusa de pe peretii urnei au fost înghitite, cântaretul si a turnat terebentina pe gât, dar n a reusit sa moara.
N a facut decât sa si arda coardele vocale, terminând cu cântatul pentru totdeauna. A disparut cu totul si din Bucurestiul real, si din celalalt Bucuresti, fantomatic s oamenilor.
Unchiul meu dinspre mama, care este actor, facea un turneu cu trupa lui când l a înt âlnit prin 1959 la Piatra Neamt. A gasit acolo, pe post de masinist (tragea în fieca batrân cu aspect de boschetar, caruia teatrul îi dadea, de mila, o pâine. Cineva i a spus ca era Cristian Vasile si ca fusese faimos la vremea lui. I s a si f redonat refrenul Zarazei. Unchiul m batrânului o cinzeaca si acesta, gâjâind în soapta, i a povestit cele de mai sus.
Le povestea oricui, dar nimeni n a pus pân acum povestea pe hârtie. O fac eu, în cel e din urma, deplin constient de faptul ca nu aceste biete pagini vor duce mai depart istian Vasile, ci refrenul etern al Zarazei:
Vreau sa mi spui, frumoasa Zaraza,
Cine te a iubit,
Câti au plâns nebuni pentru tine
si câti au murit.
Vreau sa mi dai gura ti dulce, Zaraza,
Sa ma mbatezi mereu,
De a ta sarutare, Zaraza,
Vreau sa mor si eu...
90 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
TRĂITOR ÎN CANADA, GÂNDIND ROMÂNEsTE
Sub auspiciile Academiei Internationale Orient Occident, înfiintata de poetii si traducatorii Dumitru M. Ion si Carolina Ilica, se desfasoara anual, Festivalul International „Noptile de Curtea de Arges. La editia a XIII a din anul 2009, au fost prezenti scriitori, jurnalisti, fotografi, oameni de radio si televiziune din 30 de tari ale lumii: Germania, Finlanda, Poloni Cuba, Anglia, Hong Kong, Liban, Mexic, Iordania s. a., desigur, și din România. Translatorul festivalului pentru limbile franceza si engleza a fost românul canadian Ale xandru Cetateanu. Cunoscut pentru devotiunea sa în promovarea si pastrarea identitatii românesti în Ca nada, de peste 25 de ani, Alex Cetateanu s a aflat în grupul celor 9 care au înfiint a Scriitorilor Români , al carui presedinte a devenit. Dincolo de activitatile de breasla în Montréal, el a sprijinit aparitia unei reviste de cultura, intitulata „Destine literare”. Multi d Asociatiei si au împlinit preocuparile literare în paginile lunarei publicatii amintite.
Lânga activitatea profesionala din România, Alex Cetateanu si a adaugat sporadic un cuantum literar, amplificat dupa emigrarea din 1984. Asa încât, abia în 1995, îi va intitulata, cum altfel?, Un român în Canada . Întreg textul poate fi încadrat în linia marturisirilor demne despre o biografie a sumata, biografia unui cautator de lumina, regasita într o tara necesare. I au urmat volumele ara Hyperboreenilor , în editie bilingva – româna/franceza (2003, 2005) si excelentul excurs prozastic Strain în America (2007, Editura Junimea, Iasi, cu Cezar Ivanescu si Doru Motoc).
În 2009, Alex Cetateanu a debutat cu o ingenioasa carte gen mozaic venetian – poezii , poeme, identificari biografice, microsioane lirice, pasteluri, fabule, caligrafii surprins în perioade diferite ale vietii (copilarie, adolescenta, tânar, vârstnic – cu întrebari si enigme) . Peste toate, se arcuieste sensul gândurilor unui creator ( traitor în doua culturi), ca aude în imediatul canadian, altoit, fara drept de tagada, pe o matrice româneasca indubitabila. Aflat la o vârsta a acumularilor, a distilarii sau a evaluarii lor (nascut la 7 iuli e 1947, în comuna Amarasti, judetul Vâlcea), cu un orizont informational bine echili scriitorul Alex Cetateanu si a denumit cartea De la Herodot cetire (90 de pagini, Editura Academiei Internationale Orient Occident, Bucuresti ).
Cartea are o splendida si emotionanta dedicatie, gen afinitati elective , care deschide nenumarate trimiteri tematice spre oamenii care i au drapat existent a si visul lui de înaltare spi poezie. În prim plan se afirma chipul mamei. Ea reverbereaza adesea în poezii, ea deschide volumul actual si tot ea îl si încheie. Din departarea timpului trecut, ea se manife „fereastra” si casa” ori prin „bujorii” – “cum se întorc mereu si mi ies în cale/În curtea mamei, ca n copilaria/Care s a dus venind din departare”. si într o explozie de nostalgii, pentru a nu deveni sentimental irecuperabil, poetul cult se refugiaza în mitologii ale Greciei Antice, în cautarea originilor bujorului de multa vreme un glob trotter, el se opreste încântat în tarile lumii ca sa identifice frumusetea de jar a bujoril or. De fapt a unei specii de bujor, cu flori mari sângerii ( sub denumirea de bujor românesc, specie ocrotita de lege. În platforma subtextuala a poemului Bujor, peony, pivoine, botan ...(denumiri lexicale diferite ale aceleiasi plante erbacee în atâtea limbi ale lum ii) se simt impulsurile lui Mace Rondelul crinilor („în crini este betia cea rara”), dar si ale lui st. Aug. Doinas din balada Mistretul cu colti de argint . Daca la primul, simbolismul atinge apogeul pe calea olfactivului, canadian ramâne prioritar vazul, cel mai puternic si înaltator simt al cunoasterii umane. A calatori prin continentele lumii pentru a ti edifica preocuparile de electro nica aplicata în domeniul dentare si a fi urmarit nu de o himera, ca la Doinas, ci de o culoare a unei plante care, la rându i, te cheama din copilarie, ramânând ca o muza adormita , gata sa nu dispara odata c timpului. Ba, as zice ca se redesteapta, se prelungeste, chiar precipitat si în înde partata China. În limba chineza, ne avertizeaza autorul într o nota de subsol a poem înseamna „regele florilor”.
Poetul, cutremurat de transferurile de înteles ale cuvântului, încheie apoteotic în catrenul al cincilea. „Bujori oriunde s pe planeta /Simbol de tari si de împaratie: botane.../Pe lumea acestea s leac de nebunie”.
Iar daca speculam contextual, în spiritul comunicarii si al simbologiei ofertante, desprindem cuvintele: „bujor”, „Canada”, „România”, „mama”. Printr o floare, semn al frumosului în c se deschide nu numai un orizont al cunoasterii, ci si o întoarcere spre sine, spre personalizare. Când? Numai atunci când intensitatile vietii scot la suprafata gândului prea multe întrebari.
Iata cum ideatia si simbolistica unui poem redactat pe o formula prozodica de tip clasic afiseaza modernitatea, caracterizând un stil si un om. Asemenea transferuri – cu dus/întors – gasim si în poemele: Gândurile mele, Portocala .
Mai sus, semnalam cantabilitatea unor poezii, a caror metrica vine de la Alecsandri, Eminescu, Cosbuc, Goga si a imitatorilor – cel putin la acest nivel, nu si al temat folosit. Bunaoara, Ruga se alatura fericit unor poeme semnate de Grigore Vieru: „Hoarde rosii înca/Sunt la rasarit/Unde esti tu, Doamne /Iar ne ai parasit ?”
Câteva poeme de tip folcloric ramân memorabile: Dor de dor („Din Canada, din Québec ,/Unde nopti si zile trec,/Ma întreb si ma framânt/Unde i casa mi pe pamânt?”), dorul, Ma întreb ca omul, Dor de pupaza si cuc, Song sparow .
Poetul ramâne totusi om. De aceea, are idiosincrazii, scrie, cu sau fara frenezie, satire, pamflete, fab ule. În toate, Alex Cetateanu are stiinta sintezei, a laconicului. Are co eminesciana ca adevarul trebuie exprimat clar, exact si concis : Golgota,Juramânt („Am jurat sa nu ma doara/Nici bataie si nici ura,/ Nici minciuna împotriva mi./Via Macedonski – si nu numai ! – rasuna peste veac !), Apollo.
Satira Nebunie , redactata în cheia hazlie a lui Vlad Delamarina, ramâne un poem de atitudine pamfletara, ca si Latra câinii . Umor involuntar se gaseste în poezia
Câteva texte poetice sunt de antologie: Fabula, Homo homini lupus, Un sirag de perle, Iarna canadiana (un distinguo al pastelului contemporan).
Cunoscator atent al realitatilor (de toate felurile) din Canada si România, calatori nd în multe tari, cu precadere în America de Nord, în descifrarea vietii materiale s indiferent de rasa si religie, ziaristul Alex Cetateanu transfera informatia frusta gasita la români poetului nelinistit.Din asemenea impresii, s a alcatuit poezia De la Herodot cetire întregului volum. Cuvântul dezbinare ar fi cel care sintetizeaza variatiile ideilor din toate patru catrene: „Herodot a scris cândva/Ca strabunii nostri, tracii,/N ar avea asemanare /De n ar fi n dracii”.
Ghilotina cuvântului „dracii”, desi stilistic cade nefericit în rostirea poeziei, defineste pe deplin nu o stare, nu un fapt, ci o mentalitate. Versuri de o asemenea factura, doar aparent sagalnice, întâlnim la un Anton Pann, la care apropierea de folclor a fost pilduitoare, cumva si de folos.
Stilistica limbajului scade în intensitate, chiar se rarefiaza când poetul îsi marturiseste biografia – notitiar de stare civila : De unde ma trag si unde ma ntorc, Viata mea în Cana dealurile mele, Ma gândesc adeseori, Întrebare, Scrisoare mamei (doua versuri memorabile – „Iar eu eram asa departe/ Cât între nastere si moarte”), Internet, Cântec pentru Canada.
O perspectiva, cu siguranta, benefica, daca poetul, de acum stapân sigur pe formele de exprimare moderna, vrea sa cultive versul liber. Marturisitoare sunt poemele : marti (în a doua parte, cu vadita nominalizare argheziana), Sarac .
Pe ansamblu, volumul De la Herodot cetire impune un poet matur, cu grija netarmurita pentru fluctuatiile cuvintelor, dispuse în registre variate, ca pilda comunicarii sa fie substanti putine ori, filosofia unei existente atinge miezul ideilor firesti. Între dorul tarii originare si existenta zilnica din tara adoptiva, scriitorul îsi balanseaza ration al viata. În ciuda multor realiza financiare, omul îsi resimte precaritatea vietii, pe care o reculege de la cei din preajma sa. Instaurarea inechitatii sociale îl determina pe poetul Alex Cetateanu sa metrica folclorica: „Fie Doamne, numai fie/Draga de copilarie,/Portocale tu sa mparti/La saraci si la bogati//Toata aceasta lume goala/E un surâs de portocala!” Rasucirea spre simbol si semnificatie, din ultimele doua versuri, trimite spre o fil osofie a experimentului individual. Adica, de la o „biografie în sine” (Roland Barth existente”), la o definire a comunitatii umane. Tot jocul limbajului se reazema pe polimorfismul femininului lume .
X X X
Spre finalul volumului, scriitorul Alex Cetateanu a adaugat câteva proze poematice d e o frumusete aparte. Sunt schite de decor, impresii despre o realitate fluviala, de toate anuntând, de ce nu?, un viitor volum, de data aceasta, de proze. Gasim, de pe acum, afisata o sensibilitate pentru lumea celor care nu cuvânta, ca si pentru grand
Algonquin, 5 9 ianuarie 2010
Marius Negoita Analizor biochimie BS 120 Sales&Service Representant
69A Calusei Street - complet automat, aleator Sector 2 peste 100teste/ora
91 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
021353 Bucharest 300 teste/ora cu modul
Romania volum proba 3 45 l Phone: +40 21 252 46 50 compartiment refrigerat
Fax: +40 21 252 46 67 rotor reactie 40 cuvete
E mail: [email protected] lungime de unda: 340, 405,
Web: www.temco.ro 546, 578, 630, 670 nm
SCRISOARE DE LA MONTREAL
Montreal, 1 aprilie 2005
Draga Domnule Manea, Sunt de neiertat, scrisoarea D tale este datata 1 noiembrie 2004, au trecut deci 5 l uni de atunci si abia acum reusesc sa ti raspund, desi tot ceea ce mi ai trimis prin – ceea ce ti a mai spus – cea mai mare bucurie avuta în ultimii ani. Dna Michaela Bocu avea dreptate când te caracteriza ca „un pragmatic si un romantic de nebanuita sensibilitate”, la care adaug „om de actiune capabil de a realiza un vi dublat de un om de cultura”.
Pacat ca nu poti fi multiplicat înzecit, prin clonaj, spre binele tarii.
Am recitit tot materialul trimis; revista de presa, Colectia de aparatura medicala „ Pompiliu Manea”, Revista de Economie si Administratie Sanitara si te rog, daca se po doua exemplare din „Colectia de aparatura medicala”. Exemplarul meu îl pot lasa unui a din nepoti, dar doresc sa am un exemplar si pentru celalalt si un exemplar pentru al sorei mele Evelyn. Nu avem decât acesti trei urmasi ai Fam. Bünger si doresc ca toti trei – gratie D tale. – sa poata sa vada ce au realizat înaintasii lor.
Draga Domnule Manea, Tot grupul care a lucrat pentru inaugurarea pietei României, am avut tot felul de pr obleme. Noi am ramas toti uniti, dar Dna. Dr. Botez a fost rechemata (cu o rechemare post desi ne am luptat si de data aceasta, din rasputeri ca sa ramâna si sa poata termina, ce era înca de facut. În plus „blestemul neamului” dezbinarea s a manifestat din nou, datorita unui jurnal ist al unui ziar de limba româna, care ne ataca dupa ce a atacat o pe Dna. Dr. Botez atmosfera de unire ce o descriu si ce a avut realmente loc, tot timpul în care a fost Consul General. E trist si descurajator! Îti multumesc de asemenea pentru cartea Holocaustul Rosu. Sper ca nu gresesc si ca esti într adevar Mos Craciunul ce mi a daruit o.
Îti trimit prin Dl. Cosmuta toate originalele ce le posedam de la tata, despre firma Carol Bünger. E primul numar din „Progresele instrumentatiei medicale” care mi se p piesa.
Cred ca este primul exemplar de înaintas al Colectiei de aparatura medicala „Pompiliu Manea”. Draga Domnule Manea,
Scriu rar, dar când scriu, e stil „en gros”. Îti multumesc si te felicit pentru toate realizarile D tale. si îti urez sa continui cu acelasi entuziasm si vitalitate. Pe când inaugurarea Temco B
P.S. Îti trimit si ceva despre realizarile mele.
92 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
NOTE DE CĂLĂTORIE
La 26.10.2009 am programat o vizita la Macau
Plecarea din Hong Kong în scopul vizitarii si cunoasterii coloniei portugheze Macau, care acum este „Las Vegas” sau „Monte Carlo” al Imperiului Chinez, , cu Ferry Bott ul de ora 13,0 port cu oarecare emotie, din cauza controlului riguros pe care presupuneam ca l face Politia de frontiera, stiind ca, cu chinezii nu i de glumit. Emotiile trec repede, civilizate, locul emotiilor fiind luat de impresiile puternice pe care le produc ceea ce vad. Intrarea catre Ferry Bott se face prin cladirea masiva, ultramoderna, a portului Har bor City Ocean Terminal (HK Macau Ferry Terminal),: mai întîi, prin China Town, se u lasînd în urma alte 8 lifturi.Urmeaza consecutiv: procurarea tichetului de calatorie (13 Є), controlul pasaportului, coborîrea pe scara rulanta, îmbarcarea pe vasul de mare v plecarea spre Macau.
Sala în care urmeaza sa parcurgem distanta pîna la Macau “Economic class” are 240 de locuri. Trei monitoare cu diagonala de 1,5 m sînt postate în fata si la dispozitia pasageril or. M am asezat pe un scaun de lînga geam, chiar în rîndul 1, stînga. Pacat ca feres pe partea exterioara, fapt ce stînjeneste oarecum, privirea insulelor pe lînga care trecem, toate locuite si cu platforme petroliere, în functiune.
Pe toate malurile se vad bine localitatile cu case foarte frumoase si blocuri mici, cochete, fara blocuri uriase. Traiectoria Ferry Bott ului se încruciseaza cu o sumedenie de alte vase, pentru tran sportul marfurilor si persoanelor. Plecarile pe acelasi traseu si pe aceeasi directi Guangzou etc.), succedîndu se la fiecare jumatate de ora.
În toate punctele de trecere chestionarele pentru depistarea purtatorilor de gripa H 1N1,se fac u o rigurozitate desavîrsita pe baza simptomelor: febra, curgere a nasului, diaree, tusa etc. La intrarea în expozitii si tîrguri, verificarea se face cu ajutorul unui aparat, si milar cu alcooltestul, pe care operatorul îl îndreapta spre fata pasagerului.si cite care de fapt este un termometru la distanta (teletermometru)... Vasele pe mare sînt ca la noi stîlpii de telegraf, dar si cu pînze. Îmi staruie în minte vizita de ieri (25.10.2009) la Quine Elisabeth Hospital din Hon g Kong, unde impresia mi a fost extraordinara. Numai în holul principal, de la intra mai multe asemenea holuri, prevazute, fiecare, cu acelasi numar de lifturi. Spitalul este constituit din 11 cladiri, pe diferite specialitati, cuprinzînd bufete si restaurante, în interior, iar pe aleile adiacente, la fiecare colt, întîlnesti c ladiri cu aceeasi destinatie.
Impresia pe care o produc asezarile si institutiile publice chinezesti de sorginte s colonie engleza, este absolut coplesitoare. Aceasta îti schimba radical modul de pri vire si interpretare asupra stadiului de dezvoltare al statului cu cea mai numeroasa cinci oameni de pe planeta este chinez). Acestea spulbera orice fel de idei sau pareri preconcepute.
93 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Nicolae st.Noica PALATUL REGAL MUZEUL NA IONAL DE ARTĂ AL ROMÂNIEI Editura CADMOS, Bucuresti 2009
Cartea a fost scrisa cu colaborarea lui Peter Derer, cu un cuvînt înainte de acad. Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, editie îngrijita de Stelian urlea. Mugur Isarescu îl caracterizeaza pe autor, în cuvîntul sau, ca fiind un remarcabil intelectual:
ca ministru, a raspuns de constructii; ca profesor, îi învata pe studenti stiinta de a construi; ca inginer, proiecteaza constructii;
ca istoric al zidirilor, este un profund cercetator al arhivelor, scotînd la lumin a, în carti remarcabile, vocatia de a construi durabil si monumental a mai multor ge format si s au afirmat pe pamîntul românesc.
În prefata sa autorul dezvaluie motivele care l au determinat sa scrie cartea, pentr u ca este o carte, chiar daca prin numarul fotografiilor, prin amploarea si frumuset album.
Primul argument este al relevarii unei constructii monumentale, sub aspect istoric. Al doilea argument, este prezentarea viietii si operei unor constructori de exceptie , repere de moralitate si profesionalism, ale lumii tehnice din acele vremuri, caror datoreaza acest monument de arhitectura: arh. Nicolae Nenciulescu, ing. Emil Prager, prof. ing. Elie Radu, ing. stefan Mirea, prof. arh. Nicolae Lupu, prof. ing. Dimitr Mateescu, prof. ing. Alex. Gheorghiu, arh. Arthur Lorenz, ing.Gheorghe (alias Gogu) Constantinescu, ing. Teodor Dinescu etc., modele de oameni si specialisti pentru tin Cercetarea constructiilor realizate în vremea Regelui Carol I, surprinde prin magnitudinea personalitatilor tehnice pe care le a adus în preajma sa, prin încrederea pe care le care enumera: Paul Gottereau, Nicolae Cerkez, Max Tonolla, Dobre Nicolau, fratii Axe rio, Martin Stohr etc. Constructiile publice, din vremea sa, pun în evidenta respect prin „aprecierea aspectelor culturii franceze asimilate, în timp, de români” si prin încurajarea stilurilor franceze în dezvoltarea urbana.
Incendiul din noaptea de 7 spre 8 decembrie 1926 a distrus corpul central al Palatul ui Regal. Dupa reparatiile facute pentru protejarea acestuia, Regelui Ferdinand, misiunea refacerii radicale a Palatului pe baza unui program corespunzator noilor cerinte ale Coroanei României Întregite.
Studiile si proiectul de arhitectura i au fost încredintate profesorului arhitect Ni colae Nenciulescu, iar proiectul de rezistenta si beton armat, inginerului Emil Prag constructii i a fost atribuita Antreprizei ing. Emil Prager, iar cele de instalatii firmei E. Lupescu.
lucrarile s au executat în trei etape: ● 15 mai 1928 15 martie 1932, sub conducerea prof. arh.Nicolae Nenciulescu; ● 15 martie 1932 28 ianuarie 1937, sub conducerea arh. Artur Lorenz;
● 28 ianuarie 1937 6 septembrie 1940, sub conducerea profesorului arh. Nicolae Nenciulescu. .Lucrarile au fost întrerupte de al doilea razboi mondial si reluate în anii ۢ50, cînd au fost terminate
Între 1948 1989 Palatul Regal a gazduit Muzeul de Arta si Consiliul de Stat.
Dupa anul 1990 gazduieste Muzeul National de Arta al României si este conservat în forma si continutul de pe vremea Regelui Ferdinand. Autorul subliniaza siguranta si trainicia edificiului, în timp, dar si grija înainta silor nostri pentru întocmirea cu marea acuratete a documentelor necesare pentru cer puse în opera, a lucrarilor executate, precum si a justificarii riguroase a modului de cheltuire a banului public, modele pentru cei de azi si din viitor, de întocmire a cartii tehnice a constructiei grija cu care s au întocmit si se pastreaza multitudinea de documente referitoare la constructia Palatului Regal, de ordinul miilor de pagini, din care foarte putine sî profesionalism. Aduce multumiri acad. Mugur Isarescu, pentru sustinerea oferita de a lungul timpului si pentru grija fata de monumentele tarii, prof. univ. dr. arh. Peter Derer, presed România, mare protector al patrimoniului cultural al tarii, dnei Roxana Theodorescu, director general si dlui arh. Liviu Constantinescu, director adjunct al Muzeului Na specialistilor în documentare de la Arhivele Nationale, Biblotecii Academiei Române, Muzeului National de Arta al României, precum si lui Petre Mitrea pentru arta sa fo
Lipsesc, dupa parerea noastra, din seria specialistilor mentionati: Ion Mincu, întemeietorul scolii nationale de arhitectura si Petre Antonescu Din cuprinsul cartii retinem_
Palatul în istorie (scris de Peter Derer); De la Casa Golescu la Palatul Domnesc;
Palatul regal în vremea lui Carol I;
Paul Gottereau;
Nicolae Cerkez;
Palatul regal dupa 1928;
Nicolae Nenciulescu; Emil Prager;
Elie Radu;
stefan Mirea, toate apartinînd lui Nicolae st. Noica;
Arhitectura Palatului (scriis de acelasi Peter Derer). Subscriem integral la caracterizarea autorului facuta de catre acad. Mugur Isarescu, în toate cele patru ipostaze.
Adaugam cu dorinta de potentare a rolului esential al autorului cît s a aflat în fru ntea MLPAT (Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului), cînd a instit norme si normative tehnice care guverneaza proiectarea, executarea si exploatarea co nstructiilor, rod al vastului sau orizont de cunoastere, gratie caruia a putut sa cu implicate în realizarea constructiilor si instalatiilor care ne influenteaza viata.
Exista normative din timpul ministeriatului sau, aflate si în prezent în vigoare (29/N/1993 privind masurarea energiei termice si a apei pot abile consumate, Legea locuintei etc.). Bibliografia cuprinde 45 de referinte , dar, de fapt, sînt mult mai multe, deoarece un dosar de arhiva pentru fondul unui minister sau alt fond arhivistic, contine un n echivaleaza cu multe carti. Cartea are 144 de pagini, are dimensiunile ceva mai mari decît un format A4, este tiparita pe hîrtie cretata si include peste 180 de fotografii color.
O carte care încînta, dar si incita la meditatie, o carte ce emotioneaza cînd o iei în mîna, iar cînd o rasfoiesti afli lucruri pe care nu le stiai, ceea ce constituie un cîstig. Îndemnul la lectura este inutil, acesta se impune de la sine, pentru ca problematica acestei carti provoaca acel catarsis despre care vorbesc criticii literari, util vr Cine citeste Crima si pedeapsa de F. Dostoievski, la terminarea lecturii devine alt om.
Cluj Napoca, 16.02.2010
94 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
ÎN APĂRAREA MIORI EI
Rândurile de fata sunt scrise dintr un impuls polemic, stârnit de numarul tot mai mare al referintelor stupide care apar în presa româneasca si pe la autori mai cazniti , având ca tinta comportament ciobanasului sau alte aspecte ale celebrului text. Paharul rabdarii s a fost umplut când am auzit de Nicolae Manolescu, de însusi Nicolae Manolescu, ca ar fi scris undeva sau a afirmat cândva, ca inclusa în opera poetica a lui Vasile Alecsandri... Chip, Doamne, ca Alecsandri ar fi „stilizat o” într atât încât nu mai apartine folclorului, sufletului etnic românes c etc., ci a devenit o creatie – o capodopera unui autor anumit, numitul Vasile Alecsandri!...
Manolescu îmi aduce astfel aminte de acel truditor ingenuu la Caile Ferate care a ie sit la pensie dupa o viata întreaga petrecuta pe lânga vagoane, ale caror roti le a constiinciozitate ireprosabila zi de zi, pe ploaie, pe ninsoare sau pe arsita, vreme de câteva decenii. La pensie iesind acel Nae Manolescu, tot staful CFR ului s a adu mod exemplar pentru ceilalti salariati. „Spune mi, nene Nicky, i a zis însusi ministrul de resort, acum când iesi la pensie dupa o cariera, repet, asa de ireprosabila si de exemplara putem fi de folos? Ai vreo dorinta mai deosebita pe care noi am putea sa ti o împlinim? Hai, zi, nu te sfii!” La care ceferistul Manolescu a îndraznit sa fie ca niciodata de sincer si d de prejudecati: „Da, domnule ministru, acum, ca plec din triaj pentru totdeauna, n as vrea sa mor în ainte de a afla la ce folosea ca eu sa trec pe la toate vagoanele si sa t ciocanul în rotile alea, saracele de ele?!”...
Cam asa si cu Nicolae Manolescu al nostru: iese la pensie, da coltul mâine poimâine si nu a aflat, caci nu l a cautat, raspunsul la o întrebare pe care si o pune orice de fenomenul literar românesc: cât din Miorita „lui Alecsandri” este text autentic si cât i se datoreaza romanticului boier? Eu unu l m am ales înca din liceu cu aceasta întrebare incomoda, anii de liceu am aflat raspunsul, simplu, mergând la alte variante ale Mioritei si constatând, cu nesfârsita încântare, ca exista variante ale Mioritei – varianta Tocilescu, Densusianu si alt acum de mine, cel putin la fel de reusite ca text literar... Ca literatura! Ca literaritate ! Se pare ca Nicolae Manolescu nu s a ostenit sa mearga „la text”, la textul celorla sa atât de total dedicata literelor românesti cu convingerea ieftina ca Miorita nu exista de fapt... Nu exista ca text folcloric, ca reper etnic sufletesc, ca „mit fondator”!...
Pai handicap mai deformator de suflet de literat român mi e greu sa imaginez... Asemenea concluzie, cum ca Miorita apartine literaturii culte, concluzie cu care contrariezi chiar pe toata lumea, nu poate sa apara decât din lipsa de aderenta organica la fenom destul de impropriu literatura populara. Adica din lipsa lecturii, în cazul unui literat din a doua jumatate a secolului al 20 lea. Contactul cu folclorul este, la noi, cei scoliti dupa 1945, aproap livresc. ine însa de o eruditie minima obligatorie pentru un istoric literar sa frecventeze antologiile si studiile de folclor (literar si nu numai). Se vede clar ca M anolescu nu a trecut pr experienta, ca nu a trait socul initiatic (sic!) pe care orice literat, orice filolog român îl resimte la contactul consistent, adica edificator, cu folcloristica român easca, implicit cu folclorul român în alte culturi si literaturi, mai ales occidentale, folclorul nu este propriu zis un capitol de istorie a literaturii (culturii) respective, în spatiul românesc nu pot i sa faci istorie, a culturii si literaturii fara sa pornesti de la cea populara si la ea sa te întorci mereu, ciclic, pentru a te verifica si întrema(sic!). O evaluare a literaturii noastre culte din aceasta perspectiva ne impune o concluzie deopotriva incomoda si reconfortanta: avem mari datorii fata de folclorul românesc, mentalul românesc, pe care scriitorii români nu l au scos la lumina cuvîntului tiparit decât fragmentar, cu mari lacune si deseori în chip formal, de ochii lumii... Folclor pe care suntem tare d a l fi epuizat... Folclor care ne asteapta pentru creatii mai inspirate, mai sincere decât cele deja existente! Mai autentice...
La fel din istorie, istoria nationala, mari capitole sau momente de maxima concentra re existentiala si emotionala lipsesc din inventarul surselor de inspiratie deja val imperiala a Eneidei , nu e cazul sa ne sfiim a mentine si chiar a spori sentimentul datoriei pe care, ca literati, ca artisti, literatii si artistii îl au fata de istoria nationala, fata d Marile subiecte ale literaturii si artei inspirate din istorie sunt înca nescrise, neîncepute, neidentificate ca atare... Compromisa în anii stupizi ai realismului soci alist, ideea de neamului meu” a avut pâna acum, de a lungul istoriei noastre culturale, productivitatea literara si culturala totusi cea mai ridicata. Fara consecintele literare si culturale pe car trairea acestui imbold, trei sferturi din literatura si cultura noastra ar lipsi de la apelul de seara... Aceasta idee nici pe departe nu si a trait traiul, chiar daca unii s au priceput sa i manânce m jalnici profitori ai ideii nationale... De douazeci de ani ideea nationala este pe fata atacata si discreditata, atât cât reusesc s o faca condeiele naimite în acest ja lnic scop. Nu putine! si cu „logistica” oficiala. Basca cea externa!
...Dar, slava Domnului, nu mor caii când vor potaile!...
Bizara teza a lui Nicolae Manolescu privitoare la Miorita îsi are logica ei de îndata ce este pozitionata în contextul largului front anti na tionalist si anti românesc deschis dupa 22 1989...
* Nu departe de Nicolae Manolescu „se posteaza” de la sine neispravitii care gasesc cu cale sa se pronunte superiori si lucizi asupra propriei lor conditii de român pentr ca pe un trist produs al spiritului mioritic . Da, zic acestia, Miorita este un text fundamental pentru constiinta etnica româneasca, numai ca rezultatul r aspândirii la scara nationala a acestui lamentabil: generalizarea printre români a resemnarii lase, lipsite de vlaga în fata provocarilor cu care istoria încearca fiecare popor. Românii, mai ales cei de azi, au avut nesansa sa mo „din parinti” acest text deformator si pervertitor de suflete... Poporul român, cu sute de ani în urma, a inventat si adoptat solutia mioritica, cea mai lipsita de barb atie, lipsita de „sira spinarii pronuntat de curând un trubadur pârît, devenit pedagog national. Cândva, orice lautar stia sa cânte Miorita si deseori li se cerea s o faca... Azi, un lautar burduhanos si unsuros, prefera protap... De când n ai mai citit o, amarîtule?! Dar trebuie sa i multumesc histrionului pentru nerusinare, abia asa paharul lehamite i mele, iata l, deverseaza în sfârsit... Facându ma sa le propun, celor capabili sa
O INTERPRETARE CUMINTE LA MIORI A
Pornesc de la un dat unanim acceptat de specialisti: Miorita a fost la origine un colind...
Mi aduc bine aminte mirarea cu care, student fiind, am luat cunostinta de acest deta liu „biografic” al baladei, la cursul lui Mihai Pop, batrînul. La vremea mea am fost rând am mers în seara de 23 decembrie cu Buna, buna seara la Mos Ajun , a doua zi cu Buna, buna dimineata la Mos Ajun , în seara de Craciun cu Florile dalbe Plugusorul în ultima zi a anului, iar în prima zi de An Nou, cu Aratul si semanatul . Textele colindelor le luasem de la copiii mai mari si nu vedeam nicio posibilitate Miorita ... Abia apoi am aflat si am priceput ca în satul traditional colindele erau altele, atât ca functie, cât si ca text. Mai întâi ca nu se mergea pe la toate casele cu ac ori colindul însemna un text pregatit ad hoc , adica într un scop anumit, acela , imaginat anume pentru fiecare casa unde se facea uratul, un text „personalizat”, c „istoria” familiei respective. Daca gazda era patimas vânator, i se zicea colinda Cerbului , alta decât colinda pentru o gazda împatimit pescar. si asa mai departe...
Alta informatie: colindatorii se organizau în cete cu multa vreme înaintea zilelor d e colindat si pregateau un repertoriu anumit, cam la fel cum fac elevii de azi când scolara. Desigur, era o participare colectiva, dar cu talent literar creator nu puteau fi toti. Puteau sa aiba gust literar ca sa recunoasca valoarea unui text, ceea ce este altceva. Dar de regu astfel de grup, unul sau cel mult doi sunt „mai” autori decât ceilalti, creatori propriu zisi. Detaliu esential: colindatul nu era practicat numai de copii, dimpotriva, cetele de flacai mai legate de rigorile si obiceiurile colindatului.
Cu ani în urma, la o sesiune stiintifica, am ascultat o comunicare despre o colinda culeasa pe la 1900, de Constantin Brailoiu, colinda imaginata special pentru o gazda într un accident de cale ferata ce facuse multa vâlva la vremea respectiva. ...Cred ca atunci s a declansat în mintea mea procesul asociativ, de idei si fapte, al carui Asadar, am înteles eu, colinda putea sa fie legata si de o întâmplare anumita din vi ata familiei colindate, de un „accident”! Evident, colinda inspirata de accidentul C putea impune constiintei colective, caci putine sunt familiile astfel lovite, asa cum putine sunt si accidentele feroviare, din fericire. În schimb, moartea napraznica a unui pacurar, a unui o vechime un „accident” care ocolea putine comunitati rurale.
Câteva cuvinte despre ciobanie, despre oieritul traditional. Este gresita imaginea, oarecum curenta, a „ciobanasului cu trei sute de oi”, care trece prin marginea satul inima fetelor. Ciobanii de odinioara strabateau cu oile sute de kilometri, pâna departe de casa, deseori trezind ostilitate printre localnici. Drumul lor era plin de fe lurite „provocari”, la care n sa le faci fata. Strabunicul meu Licoi, din Rasinari, ducea turma la iernat în baltile Nistrului, alti tutuieni iernau în Crimeia, iar sate de mocani plecati cu oile si care au fost prinsi de Revolutia departe de casa, nemaiputând sa se întoarca, se gasesc mai multe, dincolo de Bug si pâna la poalele muntilor Caucaz... Oieritul era primejdios în mai multe feluri si pr de „vîrtute”...
La români ciobania poate fi comparata cu marinaria la englezi. Prin marinari, prin c orabieri s a latit teritoriul limbii engleze, dusa astfel pâna la capatul Pamântului cucerit teritorii noi mai ales prin ciobanii întemeietori de sate în proximitatea te ritoriul româno fon, dincolo de Nistru sau de Tisa, ocupând si românizând teritorii Turmele plecau la iernat grupându se, ca niste flote ale uscatului, caci o turma raz leata se oferea unor primejdii mult prea mari. Drept care ciobanii erau bine militar fata atacurilor unor raufacatori. De regula ciobanii se întovaraseau la drum, asocii ndu se pe baza de încredere, încrederea cea atât de omeneasca, de indispensabila soc conditii, satul de munte, mocanesc, de unde se pleca în transhumanta, nu era deloc o colit de vestea neagra a omorului, a crimei nelegiuite careia sa i fi cazut victima nestiutor de rautatile lumii. Iar când omorul ce producea în interiorul „asocierii”, în dispretul încrederii , crima atingea culmea nelegiuirii!
Nu mi e greu sa mi l imaginez pe acel flacau fara de noroc care sa le fi fost priete n din copilarie celor din ceata de colindatori, camarad asadar. Cu ce colind se pute jocuri si ispravi tineresti la casa batrânei mame, cea cu brâul de lâna?... Colindatorii nu puteau ocoli „subiectul”, rostind un colind „neutru”. Tot satul o caina si sângera alaturi de sufletelul bi pentru nenorocirea abatuta asupra ei. Facându i un colind pe acest „subiect”, subiec tul nu putea fi ocolit sau schimbat, feciorasul nu putea fi înviat si adus acasa ori pilduitor, cu tâlharii! Mortul de la groapa nu se mai întoarce... Moartea nu da nimic din ce apuca sa ia! si atunci cum sa fie prezentate lucrurile?! În ce fel ca în felul acela sa mângâie sufletul maicii batrâne? Imbecilii de azi se revolta: de ce mândretea aceea de voinic nu s a aparat?! De ce s a împacat cu soarta lui, atât de nedreapta, pe care altii i au hotarît o?!...
Bieti infantili, care nu pricep ca în momentul când „textul” a fost „scris”, eroul e ra mort, mort nu în imaginatia autorului, ci în realitatea cea mai dureroasa, a fapt de colidatori nu avea ce cauta acolo decât daca aducea o formula salvatoare, sufleteste vorbind. Salvatoare pentru mama!
De regula, la asemenea naprazna – vezi cazul recent si atât de asemanator al handbal istului Marian Cozma, cei mai multi care vin sa mângâie prin prezenta lor suferinta mamei îndeosebi, nu gasesc cuvinte potrivite. Unii chiar o declara explicit: „nu avem cuvinte...” Ceata de colindatori trebuie sa se fi framântat tare mult atunci când s a decis s o colinde si p Banuiesc ca nici nu se putea sa nu mearga cu uratul la mama prietenului disparut. Dar cu ce cuvinte , cu ce text s o colinzi când toata lumea, pretutindeni si dintotdeauna, în asemenea nu gaseste cuvinte potrivite?!...
E foarte probabil ca multi au trait acest sentiment, al neputintei de a face ceva, ceva care sa se potriveasca pentru a micsora suferinta maxima , a mamei care a pierdut un copil, odo poate fi durere mai mare! si e de banuit ca nu totdeauna si nici la fiecare caz de omor, ci numai o data, o singura data cineva a gasit formula potrivita, textul cu car e sa aiba curajul sa se seara de Ajun la usa casei îndoliate. Caci aceasta a fost functia primordiala a Mioritei : sa aline suferinta mamei... Sa i ofere bietei femei o interpretare a mortii fiului drag care sa
95 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
perceptia catastrofei. Nu relatarea faptelor este tinta textului, ci efectul mângâietor asupra batrânei, asupra familiei care, din tinda casei, asculta jelania colindei: Pe un picior de plai, Pe rai...
Repet: punctul de plecare a fost un fapt real. Petrecut de nenumarate ori în lumea r omâneasca. Odata faptuita crima, nenorocirea devenea un dat imposibil de ocolit. face. Aparent, nimic! Daca totusi ceva ceva tot se mai putea face, acel ceva nu era pentru victima, ci numai pentru cei ramasi în viata ca sa sufere tot restul zilelor lor... Numai pentru sufer mai putea face sau încerca ceva. Ceva care sa i ajute sa „vada” altfel cele petrecute. Aceasta era sansa colindatorilor si totodata datoria lor, ca artisti : sa gaseasca formula, textul mân care sa ajunga la sufletul bietei mame, ogoindu l... A vedea în Miorita un text imaginat de colindatorii care merg la mama ciobanasului ca sa o „panseze”, c red ca este o perspectiva utila mai ales pentru cei care se grabesc sa precaritatea unui asa zis comportament „mioritic”. Acest comportament nu este cel re al, al ciobanasului, despre care nici nu se stie cum a murit în fapt. Caci nu are im petrecut lucrurile în planul real, al faptelor. În acest plan nimic nu mai poate fi schimbat! Daca se mai poate schimba ceva e numai în planul fictiunii, al imaginarulu i. Tentatia de a l salva pe se poate împlini numai în planul fictiunii, al unei fictiuni cât mai convingator prezentata, care s o ajute pe batrâna maica sa si mai duca zilele lasate de la Dumne zeu, zile pe care nu se ma stare sa le suporte. Îi va fi fost oare maicutei de mocanas mai usor dupa ce vor fi trecut pe la fereastra ei colindatorii si vor fi desfasurat dinaintea uimirii sale t abloul fantast al nuntii cosmic mioritice?... E greu de spus! Dar cu siguranta le a fost mai usor dupa aceea colindatorilor însisi, participanti si ei la jalea lasata în urma de disparitia camaradului ... Asupra acestora ar tre sa insiste mai mult. Adica asupra autorului!...
Desigur, a fost „o clipa astrala” aceea în care a fost imaginata colinda maicutei lo vite de cea mai nedrepta dintre nenorocirile ce se pot abate asupra unui om. Cine va geniu”?!... Nu vom sti niciodata. O singura certitudine: nu a fost Vasile Alecsandri , domnule Manolescu... Dar înca mai semnificativ este „succesul la public” al aceste moartea s a transfigurat si a capatat alt chip, devenind astfel mai usor de îndurat. Ba chiar dându ti sentimentul ciudat si neasteptat ca transforma crima într un esec al asasinilor gândit sa l dea mortii pe fecior, si iata, moartea lui nu mai este moarte! Moarte mi zera si urîta, netrebnica ca însisi faptasii ei. Ci este cu totul altceva! Un specta salveaza pe fecior din mizeria asasinatului las, proiectându l transfigurat în peisajul cosmic, celest, si atribuindu i o postura mântuitoare, la care râvneste orice ma ma: sa si vada feciorul ofera mamei aceasta bucurie, fictiva, dar potentata miraculos si mângâietor de viziu nea binecuvîntatului „autor” al colindei. Recuperându l astfel pe cel ucis pentru pa existentei, a fiintei umane.
Aidoma mortii, care nu da nimic înapoi, functioneaza când si când si „teroarea istor iei”. Sunt momente în istorie când Istoria te striveste, nu ti da nicio sansa de a t te pui de a curmezisul ori s o ocolesti, sa te dai la o parte!... Seamana moartea ci obanasului, odata petrecuta, cu unele momente din istoria Neamului, zice Mircea Elia românul nu avea cum sa se împotriveasca cataclismului, la fel cum nici ciobanasul nu a putut evita tradarea, sperjurul infam al tovarasilor sai. Un asemenea cataclism, zice Mircea Eliade instaurarea în România dupa 1944 a unui regim atât de ne românesc si anti românesc. Victimele imediate ale acestui regim, ne asigura Eliade, au fost românii nevoiti sa pribegiei, a exilului. Drama lor a cunoscut o bine Eliade. Drama neputintei de a int erveni în rostogolirea grea, surda si implacabila a Istoriei asupra Neamului tau. Ne sau de a devia Istoria din sleaul ce si l facuse prin inima fiintei românesti.
Zice Eliade: „Mesajul cel mai profund al baladei îl constituie vointa pastorului de a schimba sen sul destinului sau, de a preface nefericirea lui într un moment al liturghiei transfigurându si moartea în „nunta mistica”, chemând pe lânga el soarele si luna si proiectându se printre stele, ape si munti. (...) El a impus deci un sens absurdul raspunzând printr o feerie nuptiala nefericirii si mortii.”
Cu alte cuvinte, românii din exil, incapabili sa riposteze fatis, ba chiar aflati unii, acolo, în Occidentul liber, sub interdictia de a actiona politic împotriva ocupa ntului bolsevic din tara, a stiut acei români mioritici ce sa faca pentru a da un sens superior, recuperator de idealuri, suferintei de a t rai departe de orizontul natal... Însasi opera lui Mircea Eliade, mesterita cu cons de a raspunde prin ea absurdei istorii moderne, face parte din raspunsul mioritic dat de exilul românesc. Dat de Enescu, Brâncusi, Cioran, Ionescu, Vintila Horia, Us feciorii mioritici care s au înrolat la sacrificiu ca sa fie parasutati în tara, pentru a i sprijini pe si mai mioriticii partizani din munti...
Eliade ne aminteste, în celebrul sau studiu (vezi volumul De la Zamolxis la Gingis Han ), faptul ca aceeasi transfigurare o gasim si în textul unor bocete, când este plâns nenuntit. Ce a fost la început, colinda sau bocetul? Raspunsul este de o importanta secundara. Succesiunea în timp nu putem fi siguri ca este cea sugerata de Eliade, caci circula care a avut o Miorita în toate tinuturile si mediile românesti ar explica orice iradiere dinspre textul baladei în textul altor „manifestari” folclorice. Nu cumva textul Mioritei care bocetele încearca si ele sa faca mai usor de suportat despartirea de cel drag? Oricum, ideea ca Miorita este si un soi de bocet vine sa dea o si mai mare complexitate acestui text. este însa oricum acelasi: absurdul, absurditatea mortii la omul tînar, poate capata un sens, iar acel sens est e mângâietor pentru cei apropiati sufleteste de feciorul pierdut... colindei, ca si a bocetului, sunt rudele cele mai apropiate ale mortului, în mod specific maica cea batrâna, a caror inima trebuie mângâiata...
Textul eseului despre Miorita a fost publicat de Eliade în 1962. Scris cu câtiva ani mai înainte de data publicar ii, era prea devreme pentru ca Mircea Eliade sa se fi gândit la un a moment românesc de sublima „prefacere a nefericirii într un moment al liturghiei cosmice”. Instaurarea în România dupa 1944 a unui regim atât de ne românesc si de anti românes fatalitate tragica, impusa românilor cu o forta care depasea capacitatea lor de opozitie . Nu resemnarea „mioritica” a dus la instaurarea comunismului în România si în jumatat cârdasia Est Vest a marilor puteri nelegiuite. Ba, pe plaiurile mioritice , adica în adâncul codrilor si pe crestele muntilor, românii au avut reactia cea mai barbateasca caci numai românii, mereu mioritici , au organizat singura rezistenta anticomunista armata, fatisa, haiduceasca. Eroica si deseori martirica! Singura din tot lagarul comunist, chiar daca perf pragmatic vorbind...
Paranteza: unde ne sunt trubadurii care sa consemneze, cu inspiratie, chiar si în ri tm de rock sau folk, acest moment sublim de afirmare a sufletului românesc?! De ce n textele textierilor ce se imagineaza trubaduri moderni, de ce nu razbate fiorul eroic, elanul august al fratilor Arnautoiu, al Elisabetei Rizea, al lui Gavrila Ogoranu, al partizanilor din mun securitatea bolsevica i a haituit si ucis, dar de îngropat în mormîntul uitarii îi îngropam noi, cei de azi, noi îi îngropam!...
Tragedia produsa în anii 50, ai deceniului cu pricina, se traduce mai ales prin numarul imens de vieti distruse, stâlcite, calcate în picioare, batjocorite de justitia comunista, de sistemul p cominternist, care a imaginat în România cel mai cumplit concept de tortura din tot lagarul comunist! Nu resemnarea mioritica a umplut temnitele comuniste din România, domn dimpotriva, neputinta românului, neputinta mioritica, de a se supune absurdului, de a accepta fata inumana, chipul dracesc al noului regim! Din aceasta neputinta a resemnarii feluritele acte de rezistenta la regimul criminal cominternist! O statistica a acelo r ani pune imediat în evidenta ca românii români, majoritari în tara, erau minoritar opresor, în schimb tare putini minoritari din România au participat la popularea temnitelor din RPR cu anti comunisti! În comparatie cu românii, putini etnici minoritar i au ajuns sa se înfrunte c regimul de exterminare din închisori!... Anticomunisti cu arma în mâna, dispusi în orice clipa sa se sacrifice pentru liberta te si demnitate, au fost numai românii români! Niciun minoritar etnic sau religios p anticomunisti din muntii României! În Fagaras sau în padurea Babadagului, în Maramur es sau în muntii Banatului, în Apuseni sau Vrancea, au suferit si au jerfit numa ciobanasului mioritic, care ortodox, care greco catolic... si atât! Altii nu au mai fost! Picior de ungur sau de sas, de evreu sau de tigan! De reformat sau adventist!, care sa f cararile de munte ale suferintei si jertfei... Ale demnitatii eroice!... Faptul ca f iecare dintre acei partizani din munti, martiri si eroi deopotriva, stiau ca pe Tata Miorita nu i a facut sa lepede arma din mâna! ...Ci – iar, dimpotriva!
Asadar, zeci de mii de români au înfundat Pitestiul si Gherla, Aiudul si Canalul... Sute de mii de ani de suferinta absurda, mai absurda ca moartea!... Tortionarii neam exterminarii lente, prin suferinte fizice cumplite si prin degradare morala, pe cei mai buni fii ai Neamului, pe cei mai „verticali”! Un regim penitenciar conceput pent ru a batjocori omul, pentru sufleteste înainte de a l termina fizic!... inta predilecta: credinta stramoseasca a românului în Domnul nostru Iisus Hristos! Numai ca a existat un raspuns – pe care l as numi omenesc înainte de a l numi românesc , un raspuns totalmente mioritic la comportamentul bestial al ocupantului cominternist concentrationar românesc, adica în temnitele comuniste, românii siliti de teroarea istoriei sa si petreaca cu lanturi la picioare anii cei mai frumosi ai tineretii, au gasit motive sa aduca pentr sansa si onoare multumire si cuvinte de glorie Mântuitorului Iisus Hristos, tovarasul lor de suferinta, antemergatorul lor!... Nicaieri în spatiul încaput sub cizma bol sevica, agresiv, militant, nu s a mai produs un fenomen de amploarea si profunzimea trairii religioase din temnitele comunismului ateu , din care s a prefirat pâna la noi, cu valoare de docu pereche, poezia detentiei , scrisa în temnitele din Republica Populara Romîna... ( Romîna scris cu î, nu cu â!)
E un fel de a spune „scrisa”, caci regimul bolsevic nu le a admis academicienilor, savantilor si poetilor încarcerati accesul la hârtie si creion. Toata poezia detentiei – capitol em românesc în rezistenta anti comunista planetara, a trait si a supravietuit numai pe caile oralitatii, motiv în plus sa apropiem acea sta poezie, aceasta literatura fantasta, aceas eminamente româneasca sa o legam de magnifica Miorita , ziditoare de suflet etnic, cu ale sale o mie si una de variante culese pe întreg spatiul românesc!
Cuvintele lui Mircea Eliade despre Miorita , cât de bine se potrivesc pentru camarazii din tara ai lui Mircea Eliade! Încarcera ti cu maxima duritate, unii exterminati, cu totii supusi unu dezumanizare, detinutii nostri politici au avut harul si vointa de a schimba destinul impus de Istorie, de a preface suferinta lor si a Neamului într un act liturgic, d e sfintire a omului, în fe transfigurându si moartea si însasi starea nedemna de robie a întregului Neam într u n moment istoric de gratie... Comportamentul în temnita al camarazilor si camaradelo Valeriu Gafencu, Mircea Vulcanescu ori Petre utea sau Aspasia Petrescu Otel, a dat un sens absurdului însusi. Iar acest sens a însemnat în fond dejucarea proiectului demential si d celor care, ca instrumente oarbe ale absurdului însusi, au conceput sistemul politic si penitenciar din România... Românii, detinutii politici din România, au introdus haosul si arbitrarul acelei lumi conceputa în dispret si ura fata de om, fata de Cel Ce ne a împrumutat chipul Sau. Au stiut sa transfigureze infernul concentrationar î Dumnezeu! Într o gura de rai...
L am întrebat pe parintele Radu Leonte din Sibiu, arestat în seara nuntii sale, în i arna lui 1941, si întors la sotia sa abia în septembrie 1964, l am întrebat cu teama Leonte, sa stai în temnita 24 de ani?...
si mi a raspuns cam asa: „Dragul meu, primii patru cinci ani sunt mai grei, caci abia dupa aceea pricepi care este câstigul ca te afli acolo...”
De ce oare, când am primit acest raspuns, mi s a parut unul mioritic?!... Mioritic în totului tot... Resimtindu l ca pe dovada de esec al teroarei cominterniste!
*
Asadar, ciobanasul mioritic când afla ca i se doreste moartea, ca uciderea sa este d eja planuita, nu pune mâna pe par, nici macar nu fuge, nu dispare „englezeste” de la locului, si si accepta soarta „româneste”, zic imbecilii. Fie cum zic ei!... De data asta însa s ar putea sa aiba dreptate! Comportamentul mioritic, al ciobanasului, este, da, tipic românesc ! Numai ca este cazul sa se stie si sa se înteleaga ca în acest mod tipic românesc n u se comporta numai ciobana arhetipal. Daca este sa numim mioritic sau tipic românesc acest comportament, atunci trebuie sa se stie ca la fel de mioritic, de „ româneste ”, reactioneaza Însusi pregatit Iuda si sponsorii Iudei. Caci în loc sa se departeze de primejdie, sa paras easca gradina pierzaniei în graba cea mai mare, El Îsi aduna mai aproape învataceii înaltatoare, învatatura cea mai adânca, lauda cea mai aprinsa adusa Domnului, vietii adevarate! Sfidând moartea si fortele întunericului, ale raului si ale minciunii! E xact ca în
Tot dupa tipicul mioritic, românesc – nu eu i am zis asa!, se defasoara alt moment de rascruce din istoria lumii, perfect comparabil, cel al mortii lui Socrate . El, omul cel mai întele priceput în a descifra tainele mintii omenesti si ale lumii în care traim, a fost condamnat la moarte de concitadinii sai, prin acuzatiile aduse de niste neica nimeni.. . Detaliu important: a fost c
96 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
în modul cel mai democratic cu putinta: prin vot, prin scrutin, prin referendum... Ca si Iisus, de altfel!
...A avut Socrate nenumarate ocazii sa se sustraga pedepsei capitale si n a facut o. În ajunul mortii, de acord cu temnicerii, prietenii i au aranjat o evadare. A refuza sa si consoleze amicii de plecarea sa din aceasta lume, le a tinut „predica” sa cea mai emotionanta, mai tulburatoare. El, Socrate, care peste câteva clipe urma sa bea si a încurajat prietenii vorbindu le pâna la ultima suflare a sa despre nemurirea sufletului... Consemnata de Platon în vestitul dialog Phaidon .
E greu de precizat si de stabilit o ierahie a celor trei texte, care din ele este mai important pentru românii de noi! Miorita , Evanghelia sau Phaidon ? Ceea ce putem preciza, în terme de nedemnii nostri preopinenti – nedemni nedemnii, dar teribil de bagaciosi cât mai în fata!, este ca atât Iisus, cât si Socrate, adica atât omul cel mai curat din câti au existat, cât s mai întelept, pusi în fata mortii, au avut un comportament, da, mioritic! Un comportament tipic românesc!... Nu s au temut de moarte, au preamarit norocul de a vietui pe aceasta l trecatoare, înselatoare, în drum spre certitudinile de Apoi... Iar daca am pomenit de comportamentul românesc al românilor confruntati cu „teroarea istoriei”, în postura de detinuti politici în temnitele cominterniste, nu putem sa multi dintre acei detinuti diafani erau tineri din Fratiile de Cruce, adica chiar la vârsta ciobanasului mioritic. Nu fusese departe de aceasta vârsta nici Capitanul, î intentiilor criminale ale regelui sperjur, este sfatuit sa plece pentru o vreme din tara. Care dintre noi, oamenii obisnuiti, nu regretam ca acest sfat nu a fost urmat întelegem de ce Corneliu Zelea Codreanu nu a reactionat instinctiv, ci s a purtat aidoma ciob anasului matricial, aidoma lui Socrate si Iisus: nu a întors spatele mortii, evitând ci s a lasat în voia altui instinct, superior, instinctului pe care îl naste în tine constientizarea sincera, profunda, autentica a valorii vietii, a valorilor sufletes ti legate de conditia divina a fiintei u ta, cititorule! Comportamentul mioritic – sau cristic (sic!), cum vrem sa i spunem, al Capitanului în fata mortii e întregit de felul cum , alaturi de ceilalti 13 camarazi, si a trait ultimele clipe, horcaind sugrumat cuvinte de lauda Domnului, Slavei divine, ceresti!
...Fiecare dintre noi, dinaintea unui text, a unui gest public sau privat, încercam sa ne punem în postura personajului si aprobam sau repudiem purtarea insului, ne ide Reactia ciobanasului, chiar asa cum a fost ea imaginata de ceata de colindatori, est e o reactie posibila, totusi. Dovada, cum am aratat, faptul ca regasim aceasta react altii... E drept, nu la fitecine. Ci la „alde” Iisus si Socrate, printre altii, nu multi! De aceea nu e de mirare ca unii dintre noi nu înteleg, nu si pot asuma comport amentul ciobanasului sau al lui Nu înteleg, dar cei mai multi, printre care si subsemnatul, simt ca le scapa întelegerea acelor fapte si traiesc, cu onestitate, sentimentul limitarii întelegerii... Ni mic nu este mai reconfortant d simt al celor saraci cu duhul, deficitari la capitolul întelegerii acestei lumi. Mai devreme sau mai târziu, la un nivel sau altul, fiecare însa atingem un asemenea pra fatalitatea: nu suntem programati de Marele Softist sa pricepem chiar totul!... Unii mai mult, altii mai putin, dar niciunul totul!... Ce te faci însa cu obraznicatura care face din propria sa limitare cheia întelegerii acestei lumi, etichetând drept lipsa de consistenta, de autenticitate, toate cele l capacitatea sa, fatal marginita, de a se pune în pielea altuia, de a l întelege pe C elalalt?! Nu ma vad capabil de comportamentul lui Socrate sau al ciobanasului miorit cunostinta de acest model îmi dau seama ca, daca as fi avut putin mai mult noroc la nastere, mi ar fi placut sa ma fi înzestrat Dumnezeu cu un caracter atât de puternic prosteasca de sine, sa declar ca tot ceea ce eu nu înteleg sau nu sunt în stare sa f ac nu are valoare, este gest sau comportament penibil, caraghios, descalificant... C câtiva ani post decembristi încoace, vor sa faca pedagogie nationala cu noi, oferind u ne modelul neîmplinirii lor înfumurate! Daca, dintre acestia, mai e careva recuper Nicolae Manolescu, sa mai citeasca o data, daca deja a facut o vreodata, Apologia , adica Apararea lui Socrate si textele legate de moartea sa, inclusiv dialogul si Evangheliile , despre cum a fost „arestat” Iisus, inclusiv Rugaciunea pentru unitatea om Dumnezeu , iar dupa aceea sa citeasca sau, în cel mai bun caz, sa reciteasca doua trei variante ale acesteia, pentru un dosar complet al cauzei... Altfel nu vad cum ar reintra în normalitate. În normalitatea fiintei umane în ipostaza ei româneas ca!... Iar tuturor celor de fata cititori le aduc la cunostinta ca în hrubele cominterniste ale obsedantului deceniu, Miorita a fost atât de prezenta în mintea românasilor nostri, Dumnezeu!, încât unul dintre ocnasi, nu de capul sau, ci mereu cercetându si camaraz ii de extaz penitenciar, facând deci din acel text un soi de opera colectiva, anonim continuarea baladei! Da, exista o continuare a Mioritei ! Nu romanul Baltagul , care este si el asa ceva, dar în alt fel, ci un text poetic, în metru popular, sa semene cât mai mult cu textul primor Alecsandri”. S a încumetat cineva sa se masoare cu Miorita !... Cred ca numai spatiul binecuvîntat al temnitei, al suferintei nedrepte, putea cuiva sa i dea curajul de a scrie „continuarea” M si inspiratia , de natura cert divina, de a produce un text care sa faca fata comparatiei cu oricare dintre cele o mie de variante ale Mioritei ... Iar acel ocnas nu a facut o ca sa schimbe cu destinul si comportamentul mioritic al ciobanasului, ci pentru a raspunde la o întrebare, extrem de justificata: cum le a fost asasinilor dupa ? Cum de i a mai rabdat pamântul?...
Întrebarea aceasta si a pus o Radu Gyr si a scris drept raspuns Balada unui plai de munte .
Ce s a întâmplat cu asasinii ciobanasului nostru mioritic?, se întreaba asadar Radu Gyr si da la aceasta întrebare un raspuns, adica un text, o balada, care îl situeaza ai lumii. Iata primele catrene: „Pe o sprânceana de lumina,
Lâng o lacrima de rai,
Verde culme carpatina
Rotunjeste dulce plai.
Iar în plaiul stânei goale,
Lânga strunga fara oi,
Crangi cu umeri frânti de jale
Se cutremura din foi.
Fluier vechi nu mai îndruga
Nu mai latra câini pândari.
Singuri muntii duc în gluga
Carpatine neguri mari.
Nu mai zburda n târla iezii,
Nici plapânzii miei priori.
Doar pe cearcanul amiezii
Urca ulii rotitori.
Ulii suie, frunza suna,
Iar în iarba ntins amar
Ba e somn, ba rugaciune,
Tînar les de pecurar.
A ramas dormind pe o râna,
În culcus de voievod,
Pe un crâmpei de rai cu stâna
Unde brazii plâng prohod.”
si asa mai departe... Una din capodoperele limbii române... Ale spiritului mioritic .
Nu voi destainui cititorilor soarta celor doi tovarasi cu suflet de Iuda... Cititorii acestor rânduri sa mearga la text! Mâna pe carte!... (Volumul Balade .)
...Important este ca s a gasit un spirit mioritic , Radu Gyr, care sa si puna întrebarea, la care a imaginat un raspuns pe puterea min tii sale. Iar si mai important este ca în acest ace mioritic , când vestea ca a fost ucis Mielul Domnului a cutremurat tariile lumii în care ei se stiau traitori, poporului astuia de români mioritici fiindu i cu neputinta sa înteleaga asemenea românii de odinioara, românii arhei, si au pus într un târziu întrebarea: oare ce s a întâmplat cu ucigasii Mântuitorului, cu ucigasii Celui Care S a oferit suferintei pacate? Cu ce cumplita pedeapsa, pe masura crimei faptuite, justitia divina i a pedepsit pe criminalii cei mai fara de suflet din istoria Universului?...
Da, românii si au pus aceasta întrebare la care au imaginat si un raspuns, un raspuns mai mioritic decât toate Mioritele lor. Un raspuns pe care nechematii preopinenti nu au nici o imagineze ori sa l înteleaga... Închipuindu se magistrati, judecatori în dosarul uciderii lui Iisus Hristos, românii, mioritici în tot ce fac, au mai facut una cu care sa scandalizeze componenta nauca, lucida si planetei: în imaginarul românesc folcloric, pedeapsa cu care au fost condamnati ucigasii cei mai nenorociti a fost ca ei sa nu mai moara niciodata. Sa traiasca vesnic!
Aceasta a fost pedeapsa data de Dumnezeu! De Dumnezeul românilor , daca nu cumva blasfemiez vorbind astfel!...
Logica strânsa a acestui raspuns: numai asa, traind la nesfârsit, si asistând la „ma rsul glorios al lui Iisus pe pamânt” (apud utea), li se vadea acelor nefericiti ese netrebniciei lor...
97 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Mai departe, interpretarea „sentintei” e la înde...mintea fiecaruia, cum îl taie capul pe fiecare...
Dupa al meu: pedepsiti sa nu mai moara niciodata? Pedepsiti cu viata vesnica?... Asadar, viata ca pedeapsa !... O idee des întâlnita la românii mioritici . La maica mea, bunaoara! luat o în serios! ...Sau la dl Arghirescu, gazda mea din studentie, de pe str. Lt.Paul Ionescu 15. Fusese la Caracal coleg de clasa cu Paul Ionescu, erou al primului Razboi Mondial... 95 96 de ani, iar când eu îi uram sa atinga suta, nu mi multumea, dând din cap compa timitor: ce o fi fiind în capul acestui baiet?!... Dimineata, când era destul de lin prindeam rugaciunea sa, cu vorbe ciudate, adresate direct Domnului, Doamne, cu ce ti am gresit de ma lasi sa traiesc atâta?! De ce nu ma iei, Doamne?!... Pentru care grele pacate, Do traiesc?... Rasunau cunoscut în mintea mea aceste vorbe... Atât cât reusisem eu sa ma conectez pâna atunci la mentalul comunitar românesc. Românesc pentru ca mioritic
Când viata este o pedeapsa, o proba de încercare, menita sa te pregateasca pentru al ta viata, abia aceea adevarata, pui alt pret pe viata si pe toate cele din preajma amagitoare!...
În septembrie 1989 ma aflam la Santiago de Compostella, la un congres de romanistica . M am împrietenit oaresicât cu un romanist suedez, i a placut comunicarea mea si mi Am ajuns destul de repede si la politica. Nota bene , era toamna lui 1989!... La un moment dat mi a pus întrebarea incomoda pentru un ro mân nationalist: de ce românii nu dau niciun sem capabili sa se rascoale împotriva sistemului comunist? De ce accepta mai departe dic tatura ceausista?!... Adica, se subîntelegea, din lasitate si oportunism se comporta jenant!... M am pomenit, aproape instinctiv, fara sa judec prea mult raspunsul, sustinând alta explicatie: forma cea mai comuna si mai naturala (sic!) de lasitate este teama de mo popor care în istoria lor nu au „excelat” prin teama de moarte. Dimpotriva, au înfruntat o cu destula daruire, altii îi zic seninatate ... si suedezul cel hiperborean s a aratat cunoscator: relig Miorita , Brâncoveanu, la care eu am adaugat rezistenta anticomunista din munti, pe cât de e roica, pe atât de „ineficienta”, despre care informatul meu coleg nu stia nimic, nim
Iar eu am continuat: gestul de a te ridica împotriva unui sistem, a unui regim, a un ei persoane, este un gest care îti pune în pericol viata. Dar pe lânga pericolul de confruntarea pe care o declansezi, mai apare si pericolul ca tu sa iei viata cuiva, a adversarului. Confruntarea te poate aduce în postura nedorita nicicum de a ucide.. mai cumplit decât sa se vada cu mâinile înrosite de sângele omuciderii... Mai bine r abda nedreptatea decât s o înece în sânge! Românul stie ca pentru opresor exista o p de graba, „în plata Domnului”...
Eram eu însumi mirat de cele ce spuneam si vag mi s a facut rusine pentru usurinta c u care am scornit, pe loc, aceste scuze. Credeam în ele? Nu stiu. Ce stiu este ca at aceste explicatii, pentru prima oara. Mai ales ideea ca românii nu se dau la o parte de la sacrificiul propriei vieti, dar ezita atunci când s ar putea sa fie adusi în situatia de a lua ei viata cu i ar fi acela de adversar!...... Câteva luni mai târziu, în decembrie acelasi an 1989, aveam sa constat cu uimire si îndurerat ca avusesem tare multa dreptate... Mii de tineri mioritici , palmele goale au ieait în fata tancurilor, în fata nevazutilor teroristi, nu ca sa ucida pedepsito r sau razbunator – caci nu aveau pe cine, cât mai ales ca sa si arate, lumii întregi la supremul sacrificiu! Dovedindu si astfel credinta ca Dumnezeu este cu noi, cu mioriticii de noi!... Noi, românii, nu, nu suntem un popor de eroi sau de martiri! Nici nu exista un asemenea popor... Iar a fi ori a reactiona în spiritul baladei Miorita nu înseamna a fi erou sau martir. de o atitudine, de o traire profunda a propriei conditii umane mult mai complexa, ma i subtila, mai greu de descifrat, despre care vom vorbi poate cu alt prilej. Atâta d legitima aparare”, instinctual, la violenta raspunzând prin violenta, înseamna sa te situezi pe linia de conduita a atentatorilor, a criminalilor. Ceea ce este perfect normal, justificat si ...recom viata de toate zilele, oamenilor obisnuiti. Alde mine, alde mata, cititorule... Uneori însa, când atitudinea ta angajeaza o miza mult superioara destinului individual – cazul lui Socrate si Iisu reactia „potrivita”, cea asteptata, înseamna a accepta degradarea mizei, a semnifica tiilor legate de persoana ti. Înseamna sa apartii acelei lumi din care vin si cei ca Capitanului, care, daca s ar fi pus la adapost din calea urgiei carliste, ar fi compromis propriul mesaj, al sau si al Miscarii. Ciobanasul nu purta un mesaj anume, pe care sa putem spune ca prin comportamentul sau cristic, mioritic. Dar camarazii sai colindatori, cu o intuitie sufleteasca teribila pentru niste simpli tarani, punându l pe ciobanas sa ia ace asta atitudine, confera mo mesaj, un rasunet care acopera vaietul de jale matern, devenind mister initiatic la nivelul constiintei unui popor întreg! Caci, a nu se uita, balada Miorita , din toate creatiile folclorice româ cea mai buna raspândire, cele peste o mie de variante acoperind dens întreg arealul românesc.
Un detaliu cum nu se poate mai miscator: Prima oara, daca nu ma însel, Miorita a fost culeasa într un sat ardelenesc, de români secuizati, de ceangai. Un text în oameni nu mai vorbeau româneste, uitasera si religia parintilor, trecând, de voie, de nevoie la alta... Dar nu se lepadasera de „mesajul” mioritic, salvându l chiar si asa, degradat prin traduc chivotul lor sufletesc ultim si de cel mai mare pret...
În încheiere, as zice ca genul proxim si ceva mai explicit al acestui „comportament mioritic” este sentimentul, si el atât de românesc, numit a ti fi rusine de rusinea celuilalt exista si în alte limbi, ca expresie curenta. Acest sentiment ma încearca destul de des. Este un sentiment si un comportament la care eu unul am acces. Caci celalalt, comportamentul mioritic, nu este accesibil chiar la tot românul! Ci numai celor dintre noi putini si alesi... Binecuvîntati de Dumnezeu! Când printre noi se iveste unul, sa ne bucuram de norocul neamului no odrasli mai departe pe ciobanasul carpatin...
Dar sa ne rugam la Bunul Dumnezeu sa ne puna cât mai rar în situatia de a scoate la lumina, din adâncul fiintei noastre etnice, ce a mai ramas din mioritismul nostru an Doamne, si pe altii la încercare!
7 ianuarie 2010
Post scriptum: Decembrie 1989 si tot ce a urmat, adica situatia în care ne aflam de 20 de ani, nu c umva este un alt moment în care Istoria da în noi, românii, cu tot ce apuca si ne pu cumpana cu pieirea?! „ Românul nu piere! ”, ne asigura un vechi adagiu danubiano ponto carpatin... Nici vorba asta nu exista la alte popoare. Adica vorba „maghiarul nu piere!”, sau rusul o sau bulgarul... Dovada ca destinul nostru istoric ne a pus mereu la încercare. Ne pu ne, iata, din nou! Numai ca de data aceasta strategia neprietenilor care ne vor capu la punct. Nu au neglijat niciun detaliu!...
Deformarea si denaturarea mesajului care ne vine din adâncul veacurilor, inclusiv a celui mioritic, pentru a ne lipsi de acest mesaj, face parte din aceasta strategie. numai pe cozile de topor, ci si pe imbecilii cu certificat de nastere românesc... Nu ne ai lipsit, Doamne, de ei nici în Parlament, nici în Guvern, nici în Universitati sau Tribunale, la Televiziuni de redactii, peste tot dam de ei...
O problema de teologie
(aferenta la Miorita )
Întâmpinare : Daca exista Dumnezeu, un Dumnezeu al dreptatii si al legiuitei rasplati, cum este posibil ca asasinii copiilor din decembrie 1989 sa nu fie pusi sa raspunda în fata j ramâna nepedepsiti?! Ba mai mult, sa fie lasati sa se catere în fruntea noastra si de acolo sa ne sfideze?!... De ce îi rabzi, Doamne Dumnezeule?! Raspuns (primit de la Dumnezeu) : Eu intervin si vadesc crima sau pedepsesc cu mâna Mea num ai atunci când oamenii singuri nu sunt capabili sa afle cine a fost faptuitorul. Ati Vitoria Lipan, cum nu si a aflat odihna pâna ce blestemul sângelui varsat nevinovat nu i a atins pe neoamenii aceia! Eu nu am mai avut ce cauta acolo! A facut Vitorita decât sa i multamesc frumos. Recunosc, e mâna Mea pedepsitoare în Balada lui Radu Gyr, pe care a scris o soptindu i o Eu la ureche în jilava celula... Justi tia divina intervine atunci când cea omeneasca nu p nimic! Cum sa i mai gaseasca batrâna mama pe ne vrednicii aceia? N avea cum si n ave a cine!... si atunci am intervenit Eu, mai pedepsitor decât toata justitia voastra! citit! Ai vazut cât am fost de neîndurator!... Nefericitii asasini! Ar fi preferat de zeci de ori sa fie de voi pedepsiti, nu de Mine... Dar de ce îmi cereti sa intervin în „dosarul Revolutiei din Decembrie”? Nu va întele g! Au nu stiti cine a tras în acei feciorasi care mi au fost dragi cum nu se poate m pe criminali! Ati pus afise cu fotografia lor pe toate gardurile, pe toti stâlpii, si i ati votat de atunci întruna sa va conduca, sa va mâie pe caile pierzaniei si i a ti mai si aplaudat! ...Daca voi fratii celor ucisi stiti bine cine sunt asasinii, atunci problema Mea, a justitiei divine, nu mai sunt ucigasii din decembrie, ci voi, voi sunteti problema Mea, voi, ne pasatorii si nesimtitorii de dup împacati cu zabala ce v au pus o omorîtorii odraslelor voastre! Sânge din sângele vo stru a curs si nu va doare, nu va pasa de copilul ucis si nici de Mine nu va pasa, c nevinovat care cere blestem asupra criminalilor, dar si mai mare blestem asupra celo r care nu fac nimic pentru a l pedepsi pe ucigas, pe cel care a tulburat prin farade La voi ma gândesc, nu la asasini: ce pedeapsa vi se cuvine? O pedeapsa mult mai aspr a decât a criminalilor pe care, daca voi îi lasati nepedepsiti, nu înseamna ca i ati sa i pedepsesc! I as fi pedepsit, daca as fi vazut ca singuri nu va descurcati sa af lati cine sunt! Dar pentru ca îi stiti prea bine cine sunt, eu nu ma mai amestec. Du traista! Nu? Parca asa se spune...
Va plângeti ca de ani de zile va merge din rau în mai rau?! Ca va pleaca copiii de a casa spre alte zari, straine, de unde nu se mai întorc?! Va plângeti ca va ajung bat uricioase? Umpleti bisericile cu rugaciuni catre Mine de iertare a pacatelor, dar va merge tot mai rau?!... Degeaba toate matanile si colivele voastre! Nu de la Mine va blestemul copiilor vostri! Blestemul acelor îngerasi este peste puterile mele sa va apar de el!... Aproape ca le sunt recunoscator, caci nu mai e nevoie si de pedeapsa nu e decât începutul...
9 ianuarie 2010
98 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
AM FOST CONTEMPORANI CU UN MARE ROMÂN!
stiati ca,
Ioan Moraru, laureatul Nobel pentru pace 1985 a fost Singurul român care a câstigat un Nobel pentru tara sa, traind aici toata viata !
În 1985 românii traiau în plina megalomanie a epocii de aur impuse de regimul Ceause scu. Desi în tara saracia era lucie, aspiratiile Ceausescu nu tineau cont de aceasta stare de fapt. În ciuda alimentelor date pe cartela, a în treruperilor repetate de curent electric, a lipsei c apartamente, Ceausescu spera în acea perioada sa obtina nici mai mult nici mai putin decât Premiul Nobel pentru Pace. În acest context, decernar premiu era asteptata cu mare interes de clasa consucatoare.
si, surpriza! România câstiga! si înca o surpriza! Nu prin Nicolae Ceausescu! În acel an Premiul Nobel pentru pace a fost decernat organizatiei International Physicians for the Prevention of Nuclear War pentru prevenirea razboiului nuclear). Trei persoane erau liderii acestei organizati i mondiale: un rus, un american si un român! Nu un român emigrant, c din România, ci un român care traia în România condusa de Nicolae Ceausescu. Numele sau este Ioan Moraru (foto) si este un ilustru necunos compatrioti. Dupa ce a primit celebra distinctie, a intrat rapid într un con de umbr a, regimul de atunci neputând trece cu vederea ca "i a furat Ceausescu." Ioan Moraru, un laureat Nobel în anonimat
A murit în 1989, cu trei zile înainte de 22 decembrie, dar a apucat sa ramâna în con stiinta studentilor sai si a colegilor cu care si a împartit pasiunea pentru medicin cercetare începuta de Victor Babes în domeniul anatomiei patologice, remarcându se prin numeroase descoperiri de profi l. A condus Institutul de Anatomie Patologica din Bucuresti, în ace din anfiteatre purtându i acum numele. Premiul Nobel pentru Pace primit de Ioan Moraru la Oslo, în 1985, l a împartit cu do i colegi: un rus si un american. Este vorba de Mihail Kuzin, din fosta URSS si Dintre cei trei, Moraru a fost singurul despre care nu s a stiut nimic în tara sa în acel an, ceilalti doi fiind, evident, ovationati de compatrioti. Cei trei se cunosteau din anii '60 si au decis sa î Organizatie mondiala pentru prevenirea razboiului nuclear. Cu atât mai mare e meritu l lui Moraru, ajuns la conducerea acestei Organizatii, în conditiile în care el nu a înfiinteze o filiala a acesteia si la Bucuresti. Ioan Moraru s a nascut în 1927, La Dârlos, lânga Medias, cei de aici fiind printre p utinii români care stiu ca un satean de al lor a luat un premiu Nobel. De altfel, Io român laureat al Premiului Nobel care s a nascut si a trait în România. Ceilalti laureati: George Emil Palade , medic si om de stiinta american, nascut în România, specialist în biologia celular a, a primit premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina în anu care l a împartit cu Albert Claude si Christian de Duve. Elie Wiesel, un scriitor evreu american originar din Sighetu Marmatiei , supravietuitor al Holocaustului, a primit Nobelul pentru Pac Herta Müller , nascuta în Banat, a câstigat în 2009 Premiul Nobel pentru Literatura pentru Germania.
99 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
TEMCO lanseaza alte produse culturale
Autor: octaviansergentu Data: 19 februarie 2010 Compania Româna de Tehnica Electronica Medicala Cluj – TEMCO – patronata prin manage rul acesteia, prof. dr. ing. Pompiliu Manea, a initiat saptamâna aceas editie a manifestarilor sale culturale. Astfel, la 17 februarie 2010, la Palatul TEMCO din Str. Republicii nr. 65 67 a avut loc o reîntâlnire a prozatorului Io membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu, cu vârfurile culturale cl ujene. Scriitorul Ioan Barbu a prezent recent volum al sau – ITALIA, PĂMÂNTUL DE ACASĂ, aparut în 2010 la Editura Conphys "Cartea de calatorie". Reuniunea culturala de la Palatul TEMCO a fost moderata de do amna Mariana Enache. Nou editoriala, semnata de Ion Barbu, a fost prezentata de publicista Michaela Bocu (redactor sef adjunct Zia Cluj) si de prof. dr. ing. Pompiliu Manea, care a relevat importanta acestui inedit aceeasi nota de semnal editorial a fost lansat si albumul realizat de Nicolae st. No MUZEUL NA IONAL DE ARTĂ AL ROMÂNIEI, cu un cuvânt înainte semnat de Acad. Constantin Arhitectul Ionel Vitoc, presedintele Fundatiei Carpatica, si Gheorghe schiopu au pre demonstreze nevoia redescoperii si prezervarii patrimoniului national. Autorul album intervenit telefonic si a multumit celor prezenti pentru aprecierile aduse operei sa univ.dr. Gheorghe Funar a pledat pentru inaugurarea în perspectiva a Columnei lui Tr aian la Cluj Napoca, un mai ve personal, pe care l a initiat si promovat în perioada când era edil al urbei. Printre invitati de onoare chem pronunte pe marginea evenimentului s au numarat acad. Horia Colan(a), Acad. Ioan Aur George Nicu Ionescu, cetatean de onoare al Municipiului Cluj Napoca, prof. univ.dr. dr. stefan Bitan, prof. univ. dr. Nicolae Patachi, prof. dr. Dan Brudascu, precum si Irina Petras, Petru Poanta(a), Viorel Cacoveanu, Constantin Zarnescu(a), Teodor Tanc
Magazine de produse tehnico medicale si materiale consu
CLUJ NAPOCA, str, Samuil Micu nr.1A, Tel: 0264 591221, mobil:
ALEXANDRIA, Str. Dunarii nr.220, Tel: 0247 316028, mobil: 0744
CONSTANTA, Str. Sarmizegetusa nr. 34A, Tel: 0241 521191, mobil:
CRAIOVA, Str. Tabaci nr.1, Tel: 0251 531531, mobil:
GALATI, Bdul. Otelarilor nr.45, Tel: 0236 470615, mobil:
Carucioare pentru persoane cu dizabiliati fizice
Departament ATI, Cardio si Neonat
400489 CLUJ NAPOCA, Str. Republicii nr.65 67
Tel:+40(0)264 599331; Fax:+40 (0)264 596270
www.temco.ro,
Dr. Dan Dutu, [email protected],
Mobil: 0744 599734
Kinet. Alice BONCEA, [email protected],
Mobil: 0746 177155
OXYGEN HOODS CORTURI DE OXIGEN, cu un design transparent si aerodinamic, mastile de oxigen Natus , ofera solutii de calitate, pentru terapia cu oxigen a nou nascutilor.
100 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
PACIENT MONITORING
DISTRIBUITOR
O noua viziune asupra fototerapiei
LED urile emit lumina albastra de ultima generatie pentru tratamentul icterului la
nou nascuti
Departament ATI, Cardio si Neonat
400489 CLUJ NAPOCA, Str. Republicii nr.65 67
Tel:+40 (0)264 599331; Fax:+40 (0)264 596270
www.temco.ro,
Dr. Dan Dutu [email protected], Mobil: 0744 599734
Kinet. Alice Boncea, [email protected]
101 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Sumar
Cap. I (Coordonatori Luminita Plesca Manea, Pompiliu Manea) 7 Studii si cercetari stiintifice 10 Welcome Speech (Pompiliu Manea)...... 11 A few words from Mr. Willem J. Mulder, general curator and conductor of the workshop from the European Association of Museums of Medical Historical Sciences (Willem J. Mulder) ...... 17
The collection of electro physiotherapy apparatuses in The Museum of the History of Lithuanian Medicine and Pharmacy (Rolandas 21 Minevičius, Tauras Mekas, 34 Zenona Šimaitienė, Asta Lignugarienė)...... 38 A short history of dermatology and professors of dermatology in Cluj – Napoca 47
(1775 – 1987) (Alexandru Tataru)...... 57
Landmarks in the history of Cluj’s medicine. The history of the Faculty of Medicine in Cluj during the interwar period (Cristian 63 Bârsu)...... 68 Electrotherapy devices (Mircea Puia, Adrian Zah) . 73 La collection d’appareilles médicaux de la clinique d’ophtalmologie de Cluj Napoca 79 (Dr. Eva Crisan) ...... 84 X ray tubes and Radiology equipment (Pompiliu Manea)...... 87 3D Modeling of the Induced Electric Field of Transcranial Magnetic Stimulation 89 (D. Rafiroiu, S. Vlad, L. Cret, R. Ciupa) 91 Evaluarea Etiopatogenetica si Terapeutica a bolnavilor aterosclerotici prin metoda analizei non lineara (NLS) (Oana Alina Puia) 97 Seroprevalenta Infectiei Anamnestice Torch în Populatia Generala si la Femeile de Vârsta Fertila din Teritoriul Centrului Regional de Sanatate Publica Cluj 102
(Radu Rodica, Mîrza Tudor Valentin, Molnar Anamaria, Coroiu Zoe Edita, Rebreanu Romana, Mîrza Camelia Manuela, Radu Rares Nicolae, Molnar 105 Mirel)... 106 Efectele Suplimentarii de Cupru Asupra Balantei Oxidanti Antioxidanti în Conditii de Efort Fizic (Mîrza Camelia Manuela, Mîrza Tudor 110 Valentin, Plesca Manea Luminita Eugenia, Uifalean Ana, Popa Dorina, Caldare Elena)...... 114 Evolutia Infectiilor Respiratorii Acute si a Gripei în Sezonul 2009 2010 în Teritoriul Centrului Regional de Sanatate Publica Cluj (Mîrza Tudor Valentin, Radu Rodica, Mîrza Camelia Manuela, Munteanu Cornelia, Radu Rares Nicolae)...... 118
Cluj Napoca District University Hospital (Manager dr. Cristian Ciortea) 121
Report of the IX Workshop in Cluj Napoca, Romania (Willem J. Mulder) 127
Rapport du IXe Workshop à Cluj Napoca, Roumanie ...... 131
Le centenaire de la première publication sur la difraction des Rayons X 132
(Horia Colan) 133
Comparison between 4 panoramic X ray retrofit options 134
(Dipl. ing. Alexandru Cetateanu) .. 137
Mitul conducatorului omniscient (Prof.dr. Ozana Kalmuski – Zare) .. 139
O singura certitudine (Prof. dr.Constantin Calin)...... 140
Progressive pigmented purpura Schamberg’s disease. Case presentation 141
(Authors: Sorana Mariana Staticescu, Alin Ionut Otel, MV Nanulescu) 142
O vorba n vînt ( Prof.dr.ing. Pompiliu Manea, ing. Gh. schiopu)...... 144
O personalitate fascinanta, Joseph M. Juran (ing.Gh. schiopu)...... 145
Zilele „Curierului de Vâlcea” (ing.Gh. schiopu)...... 146
New Treatments with acoustic Shock Waves (ESWT) (Ing. Armand Golden) 148
scoala româneasca în domeniul aparaturii medicale, în România 149
în perioada 1930 1952 (Pompiliu Manea) ...... 151 154 Cap. II (Coordonator ralizator consilier juridic Ioan Pruncu) 156 Documentar legislativ 158
Legi, decrete si altele 160
Raspunderea civila ...... 163
Valorificarea bunurilor scoase din functiune ...... 166
Despre sponsorizare ...... 169
Despre Hitler, hitlerism si cum a folosit Hitler puterea ...... 170
Iisus moare pe cruce ...... 176
Mostenirea lui Alexandru Macedon ...... 179
Cauze ale oboselii cronice ...... 180
Diverse alte probleme ...... 181
Dea le glumei ...... 183
Ei sunt specialistii TEMCO 195
Dipl.Ing.Jan Micu...... 196
Dipl. ing. Ivan Zastulka......
102 of 103 8/16/2011 10:32 AM Revista de Economie si Administratie Sanitara http://www.scritube.com/diverse/Revista de Economie si Adminis717...
Dipl. ing. Adrian Cosmin Tolan......
Cap. III (Coordonator Pompiliu Manea) Orizonturi românesti
Actualitati, opinii, comentarii ......
Din istoria farmaciei clujene (Pompiliu Manea)......
Prof.dr.doc. Ioan Grecu, nonagenar ( Prof. dr. Teodor Goina )......
Un ilustru fiu al “ arii Fagarasului”. Profesorul universitar Ioan Grecu
(Prof. dr.ing. Liviu Literat)......
TEMCO organizeaza, la Cluj Napoca, Al IX lea Workshop al Societatii Europene a Muzeelor de Istorie a stiintelor Medicale (Mihaela Bocu)......
În premiera, la Cluj Napoca, AL IX lea WORKSHOP al Societatii Europene a Muzeelor de Istorie a stiintelor Medicale (Mihaela Bocu)......
Cuvânt de deschidere (Pompiliu Manea)......
Sa înaltam Sfânta Cruce peste România (Sorin Andrei)......
Omagiul Dorinei Cristea, adresat cumnatei sale Doina Manea ......
RSNA 2009 Societatea de Radiologie a Americii de Nord
(Alexandru Cetațeanu)......
Cugetari politice mereu valabile
Amintiri din “Micul Paris” ( Dupa o idee a doamnei Vali Vladucu)......
Traitor în Canada, Gândin româneste (Marian Barbu)......
Scrisoare de la Montreal (Monica Mateescu Matte)......
Note de calatorie (Pompiliu Manea)......
Nicolae st.Noica Palatul Regal Muzeul National de Arta al României
(Gh. schiopu)......
În apararea Mioritei (Ion Coja)......
Ioan Moraru, laureat al Premiului Nobel ......
TEMCO lanseaza alte produse culturale ...... Document Info A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Accesari: 3113 Apreciat: Copiaza codul in pagina web a site ului tau. Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Creaza cont nou
Copyright © Contact ( SCRIGROUP Int. 2011 )
103 of 103 8/16/2011 10:32 AM