Particularităţile Demografice Sociale
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
ASOCIAŢIA MOLDOVENEASCĂ DE ŞTIINŢĂ POLITICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII POLITICE ŞI ECONOMICE EUROPENE “CONSTANTIN STERE” CATEGORIA “C” MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZĂ POLITICĂ) Nr.2 (LXXXI), 2018 REVISTA ŞTIINŢIFICĂ TRIMESTRIALĂ CHIŞINĂU – 2018 2 MOLDOSCOPIE, 2018, nr.2 (LXXXI) MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). – nr.2 (LXXXI), 2018. - Chişinău: USM, USPEE, AMSP, 2018. – 207 p. COLEGIUL DE REDACŢIE: prof. Gheorghe Rusnac (redactor-şef); prof.Victor Saca (redactor-şef adjunct) conf. Rodica Rusu (secretar); prof. Gheorghe Avornic; prof. Vladimir Gutorov (Rusia); prof. Cristian Haerpfer (Regatul Unit); conf. Valeriu Efremov; prof. Andrey Korobkov (SUA); prof. Anatoliy Kruglaşov (Ucraina); prof. Constantin Marin; prof. Victor Moraru; prof.Valeriu Moşneaga; prof. Joao Peixoto (Portugalia); prof. Serghey Reşetnikov (Belarus); prof. Adrian Pop (România); conf. Aurel Sâmboteanu; prof. Alexander Șîrineanț (Rusia); prof. Constantin Solomon; prof. Georg Sootla (Estonia) conf. Vasile Tabară (România); prof. Valentina Teosa prof. Stefan Troebst (Germania) Ideile şi opiniile expuse în materialele prezentate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al colegiului de redacţie Articolele apar în redacţia autorilor, sunt recenzate versiunea electronică: http://uspee.md/ro/2013-03-18-08-28-54/2013-03-18-08-32-27.html http://usm.md/cercetare/reviste/moldoscopie/ ISSN 1812-2566 © AMSP,USM, USPEE, 2018 MOLDOSCOPIE, 2018, nr.2 (LXXXI) 3 S U M A R Compartimentul PORTRETE ÎN MIȘCARE 7 Lescu M. Profesor Ion SANDU la 80 de ani 7 Au gust amintirile din august Compartimentul GUVERNAREA POLITICĂ 11 ŞI ADMINISTRAREA PUBLICĂ Neagu Gh., Cercetare-dezvoltare-inovare: prioritate în politi- 11 Cojocaru I. ca publică a Regiunii de Dezvoltare Nord (RDN) a Republicii Moldova (sinteza sociologică a studiului de politici publice) Compartimentul SOCIOLOGIA POLITICĂ 31 Блажко В. Особенности трансграничного сотрудничес- 31 тва стран в рамках еврорегионов (на приме- ре Республики Молдова) Budurina- Dimensiunile corelative dintre „instituțiile socie- 44 Goreacii C. tății civile” și „dezvoltarea comunității locale” Cheieanu-Andrei Portretul psihosocial al migranţilor în dificultate 57 D. reîntorşi de peste hotare Garbuz O. Influența mass-media asupra mentalității și com- 66 portamentului politic în cadrul procesului electo- ral: cazul alegerilor prezidențiale din 2016 Moraru V., Jurnalismul cetățenesc - reflecție a inovațiilor 76 Pintilii I. actuale în sfera mediatică Мошняга В. Политика молдавского государства в облас- 86 ти миграции и диаспоры: специфика совре- менного этапа (по результатам социологи- ческого опроса) Мошняга В., Безвизовый режим стран Восточного Парт- 106 Мошняга Г. нерства с ЕС: эффекты и политики Rusnac Gh., Globalizarea ca emblemă a realității 133 Moraru V. 4 MOLDOSCOPIE, 2018, nr.2 (LXXXI) Putina N., Mecanisme de realizare a referendumului în 141 Caraman A. practica internațională – cazul statelor cu demo- crații consolidate și statele din spațiul post-sovie- tic Сивоплясова С. Трансформация брачной эмиграции женщин 163 из России Compartimentul RELAŢII INTERNAŢIONALE 176 Plop S., Securitatea Republicii Moldova în contextul unui 176 Cebotari S. eventual proiect “Novorossia” Стеркул Н. О концепции модернизации в современном 194 политическом дискурсе MOLDOSCOPIE, 2018, nr.2 (LXXXI) 5 SUMMARY CHAPTER:PORTRETSIN MOVEMENT 7 Lescu M. Professor Ion SANDU 80 years old 7 Memories from August have a taste CHAPTER:POLITICALGOVERNING 11 ANDPUBLICADMINISTRATION Neagu Gh., Research-Development-Innovation: Priority in 11 Cojocaru I. Public Policy of the North Development Region (RDN) of the Republic of Moldova (sociological synthesis of the public policy study) CHAPTER: POLITICAL SOCIOLOGY 31 Blajco V. Experience of transformational cooperation of 31 countries in the euroregions(case study – the Republic of Moldova) Budurina- Correlative dimensions between "civil society in- 44 Goreacii C. stitutions" and "local community development" Cheieanu-Andrei The psychosocial portrait of migrants in difficul- 57 D. ty returned from abroad Garbuz O. The influence of the media on the mentality and 66 political behavior in the electoral process: the presidential election in 2016 Moraru V., Citizen journalism - as a reflection of current in- 76 Pintilii I. novations in the media Mosneaga V. The policy of the Moldovan state in the field of 86 migration and the diaspora: the specifics of the current stage (based on the results of a sociolog- ical poll) Mosneaga V., Visa-free regime of the Eastern Partnership cou- 106 Mosneaga Gh. ntries with the EU: effects and policies Rusnac Gh., Globalization as a symbol of reality 133 6 MOLDOSCOPIE, 2018, nr.2 (LXXXI) Moraru V. Putina N., Referendum Making Mechanisms in Internatio- 141 Caraman A nal Practice - States with Enhanced Democraci- es and Post-Soviet States Sivopleasova S. Transformation of the marriage emigration of 163 women from Russia CHAPTER: INTERNATIONALRELATIONS 176 Plop S., The Republic of Moldova’s security in the con- 176 Cebotari S. text of the eventual project ,,Novorossia” Stercul N. On the concept of modernization in contempora- 194 ry political discourse MOLDOSCOPIE, 2018, nr.2 (LXXXI) 7 COMPARTIMENTUL PORTRETE ÎN MIȘCARE AU GUST AMINTIRILE DIN AUGUST Casa lui de vacanță, mai bine de două decenii, este cea părintească din Trifești, Rezina. Aici a văzut lumina zilei și a copilărit alături de fratele Gheorghe și sora Maria, care îi purtau de grijă. Încoace revine în fiecare an împreună cu soția Ludmila, la fiecare început de primăvară, fiind preocupat de gospădărie. Nu mai sunt în viață nici părinții Pintilie și Zinovia Sandu, nici fratele și nici sora. Înainte îi era mai ușor să parcurgă distanța de aproape 100 de km de la Chișinău până la Trifești la volanul autotirismului, iar acum, de când îl dă de sminteală sănătatea, îl ajută nepotul Alexei, care îl duce și aduce când este necesar. Ar fi putut repara capital casa, cu atât mai mult că soția era de acord. Dar n-a făcut-o. Și acum se bucură că a rezistat ispitei și i-a păstrat suflul de pe vremuri. I-a reparat acoperișul ciuruit de vânt și ploi, i-a uns pereții, vopsindu-i în culoare albastră deschisă, cum plăcea părinților. La drept vorbind, mode- rnitatea totuși a poposit în ograda părintescă. Demult visa să aibă în ogradă un bazin, cu atăt mai mult că la țoți cei din sat, care au casele mai pe șes, apa din izvoarele ce pornesc din stănca dealului le ajunge pănă în grădini, în intenția de a răzbate către râpa din vale. Așa că s-a bucurat de acest privilegiu și și-a co- nstruit un bazin, care îi servește și pentru baie, și pentru a uda plantele din grădină. De-a lungul anilor și-a făcut o grădină și livadă de-l invidiază mulți. Chiar dacă are în livadă și meri, și peri, și pruni, mai dragi inimii i-au rămas nucii, pe care i-a sădit împreună cu fratele Gheorghe sub îndrumarea tatălui. Să fi fost asta pe când era în clasa a treia sau a patra, deoarece cam grea s-a dovedit a fi atunci căldarea cu apă ce o aducea din răpa din fundul grădinii, care își duce lucoarea spre râul Cogâlnic de lângă sat. Și acum își aduce aminte povața tată- lui: „Acest nuc e al tău, Gheorghiță, iar celălalt -a lui Ionică! Să îngrijiți de pomi, măi băieți!” Și ei au purtat de grijă nucarilor pănă aceștea și-au tras coroane impunătoare. Multe destăinuiri au fost făcute la umbra celor doi nuci și multe amintiri au mai fost depănate în anii copilăriei sub coroanele lor. Împ- reună cu frastele își făcuse un hamac și chiar și o colibă, că de, dacă plouă sau îi toropește somnil să nu mai alerge acasă. Din păcate, în anul trecut nucul fratelui nu a mai înverzit. Primăverile din ultimii ani i-au jucat festa, uscându-i sevele și măduva. Fiindcă s-a schimbat în ultimul timp ceva și în natură. Vine cu călduri netradiționale de pană la 20-25 de grade prin martie, apoi când mugurii pomilor închipuie primele frunze aduce pe la sfârșitul lunii aprilie surprize de minus câteva grade, ba și ninsori. Dar nu 8 MOLDOSCOPIE, 2018, nr.2 (LXXXI) s-a grăbit sa taie nucul. Că s-a mai întâmplat așa și în alți ani. Însă, pănă la ur- mă, pomii au dat lăstari din ochiurile adormite, restabilindu-și vegetația și co- roana. De data aceasta așteptările s-au dovedit zădarnice. Așa că toamna târziu, ajutat și de vecini i-a retezar coroana și i-a dezrădăcinat trunchiul înalt, de câțiva metri. Cei de-l ajutau l-au sfătuit să vândă nucul pentru parchet sau mobilă, că sunt acum firme care plătesc bani grei pentru aceasta. Dar cum putea el duce din ograda părintească nucul fratelui?! Așa că l-a îndemnat pe cel cu ferestrăul ele- ctric, care descurcase tulpina de crengi, să împarte și trunchiul în bucăți egale, chitind o bucată mai de la rădăcină drept masă, iar restul – de scaune, pe care după ce le-a instalat în forma unei mese, aidoma celei a Tăcerii a lui Brâncuși, căreia i-a făcut pe loc pocinogul, mulțumind-și vecinii pentru ajutorul acordat cu câte un pahăruț cu vin. A doua zi, când i-a venit feciorul Alexandru și nepotul Alexei de la Chi- șinău s-au dus cu toții în grădină au nivelat groapa și au sădit un nou puiete de nuc în locul pomului scos. Cât au lucrat el nu a încetat să depene copiilor în glas amintiri. Le-a mărturisit despre tainele copilărieii legate de cei doi pomi, unde verile îi povestea amănunțit fratelui Gheorghe cum îi merg treburile la școala, iar surorii Maria - despre „mersul la scăldat” la râu fără voia ei, ca într-un târziu să le spună dezinvolt băeților că peste ani și ei, și copii lor vor avea multe amintiri interesante legate și de nucul numai ce sădit. Dragostea de pedagog, pare-se a deprins-o pe neprins de veste de la sora Maria, care era învățătoare la clasele primare. După ce sora s-a căsătorit sta- bilindu-se împreună cu soțul, și el învățător, cu traiul în Brăviceni, Orhei, el a întrat la școala pedagogică din Orhei și venea deseori la sora în Brăviceni, ca să asiste la lecțile ei și să obțină deprinderi practice în ale pedagogiei.