Octav Onicescu – Omul Şi Opera Restituiri: Contribu Ţii La Dezvoltarea Cercet Ării Economice Entropia Informa Ţional Ă În Economie - Versiune Preliminar Ă
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
A C A D E M I A R O M Â N Ă INSTITUTUL NA ŢIONAL DE CERCET ĂRI ECONOMICE STUDII ECONOMICE Octav Onicescu – Omul şi opera Restituiri: contribu ţii la dezvoltarea cercet ării economice Entropia informa ţional ă în economie - Versiune preliminar ă - Vasile Preda, Silvia Dedu Bucure şti 2015 ISSN: 2285 – 7036 INCE – CIDE, Bucure şti, Calea 13 Septembrie, Nr.13, Sector 5 CUPRINS 1. Obiective propuse ........................................................................................ 3 2. Rezultate ob ţinute şi noutatea acestora ......................................................... 4 2.1. Repere biografice .................................................................................. 4 2.2. Lucr ări publicate ................................................................................... 7 2.3. Contribu ţii la dezvoltarea înv ăţă mântului matematic şi economic ....... 11 2.4. Contribu ţii în domeniul ştiin ţelor exacte .............................................. 12 2.5. Contribu ţii la dezvoltarea activit ăţ ii din domeniile economic şi social 14 2.6. Contribu ţii la dezvoltarea cercet ării matematice .................................. 17 2.7. Contribu ţii la dezvoltarea cercet ării economice .................................... 20 3. Concluzii ...................................................................................................... 28 Bibliografie ...................................................................................................... 30 OCTAV ONICESCU – OMUL ŞI OPERA RESTITUIRI: CONTRIBU ŢII LA DEZVOLTAREA CERCET ĂRII ECONOMICE ENTROPIA INFORMA ŢIONAL Ă ÎN ECONOMIE VASILE PREDA, SILVIA DEDU Abstract: The aim of this paper consists in a thorough research of the activity and work of the academician Octav Onicescu, in order to highlight his most important contributions to the development of education and research in economics and mathematics and to the economic and social progress as well. An essential issue of the activity of Octav Onicescu consists in the multidisciplinary nature of his research and activity. The most important contributions he brought are based on the results he obtained in science. The new concepts and approaches introduced by Octav Onicescu are discussed in relationship with their contributions to the progress of science. Also, the activity of the famous Romanian scientist in some key positions will be presented in order to prove his contributions to the development of the economic and social domains in Romania. Keywords : Octav Onicescu, economic research, mathematics, social science. JEL : A12, B300, B310, C100, C180. 1. Obiective propuse Aceast ă lucrare are ca obiectiv principal realizarea unei cercet ări am ănun ţite a activit ăţ ii şi operei academicianului Octav Onicescu, pentru a pune în eviden ţă cele mai importante contribu ţii ale marelui savant la dezvoltarea înv ăţă mântului şi cercet ării economice şi matematice, precum şi la progresul vie ţii economice şi sociale. Acest demers va fi bazat pe studiul operei profesorului Octav Onicescu, în scopul eviden ţierii conceptelor şi teoriilor pe care acesta le-a dezvoltat, în strâns ă leg ătur ă cu modul în care au influen ţat activitatea din multiple domenii. Un aspect fundamental al activit ăţ ii academicianului Octav Onicescu este reprezentat de caracterul multilateral al preocup ărilor. De asemenea, cele mai importante realiz ări ale sale au la baz ă rezultatele pe care le-a ob ţinut în domeniul ştiin ţelor exacte. În acest sens, vor fi cercetate 4 Vasile Preda, Silvia Dedu contribu ţiile acestor rezultate asupra dezvolt ării ştiin ţei, în strâns ă leg ătur ă cu acele realiz ări notabile din domeniile economic şi social. 2. Rezultate ob ţinute şi noutatea acestora 2.1. Repere biografice Octav Onicescu s-a n ăscut în data de 20 august 1892 la Boto şani, fiind fiul lui Vlad Onicescu, din Ştef ăne şti, jude ţul Boto şani şi Ana, din Oniceni, jude ţul Neam ţ. A urmat Şcoala Primar ă de B ăie ţi din ora şul natal şi liceul August Treboniu Laurian din Boto şani. În timpul liceului, pe care l-a absolvit cu media general ă 10, s-a remarcat prin interesul şi aptitudinile deosebite pentru matematic ă şi filosofie. Ȋn anul 1911 a sus ţinut bacalaureatul şi apoi s-a înscris la Facultatea de Ştiin ţe, sec ţia Matematic ă şi la Facultatea de Litere-Filosofie din cadrul Universit ăţ ii din Bucure şti. La Facultatea de Ştiin ţe a avut ca profesori pe Gheorghe Țițeica, Dimitrie Pompeiu și Traian Lalescu, iar la Facultatea de Litere-Filosofie pe Constantin R ădulescu-Motru și P.P. Negulescu. În facultate a câ ştigat admira ţia a numero şi dasc ăli, în special a marelui profesor Gheorghe Ţiţeica, de care a fost legat printr-o colaborare îndelungat ă. Ȋn anul 1913 a ob ţinut licen ţele în Matematici şi în Filosofie, cu un an mai devreme decât colegii s ăi de genera ţie. Ȋn anul 1914 a început cariera didactic ă, devenind profesor de matematic ă la Liceul Militar de la Mân ăstirea Dealu, lâng ă Târgovi şte, unde a activat pân ă în anul 1916. Ȋn perioada 1916-1918 Onicescu a participat, la cererea sa, la ac ţiunea militar ă a României din primul r ăzboi mondial, fiind combatant activ pe front. Dup ă încheierea r ăzboiului a ob ţinut o burs ă de stat pentru preg ătirea doctoratului în ştiin ţe matematice la Universitatea din Roma, sub îndrumarea profesorului Tullio Levi-Civita, creatorul calculului diferen ţial absolut. În timpul stagiului de doctorat a fost înconjurat şi îndrumat de mari personalit ăţ i în domeniul matematicii, care au exercitat o influen ţă pozitiv ă asupra carierei sale ştiin ţifice. Tema tezei de doctorat trata un subiect de mare interes şi actualitate în acea perioad ă, respectiv aplica ţii ale geometriei diferen ţiale în teoria relativit ăţ ii generalizate, teorie ce fusese lansat ă cu doar patru ani înainte de c ătre Albert Einstein. Acesta este un prim fapt care atest ă multilateralitatea preocup ărilor sale. Teza de doctorat a avut ca punct de plecare dou ă memorii ale unor mari matematicieni ai vremii, Bianchi şi Octav Onicescu – omul şi opera 5 Ricci, în care au studiat variet ăţ ile diferen ţiale cu trei dimensiuni ce admiteau grupuri de transform ări. Octav Onicescu a introdus o nou ă dimensiune în calcul, în mod similar cu teoria relativit ăţ ii a lui Einstein, unde intervin patru dimensiuni: trei pentru spa ţiu şi una pentru timp. În timpul stagiului de doctorat a publicat mai multe lucr ări în domeniul geometriei diferen ţiale, fapt care i-a adus un mare prestigiu în via ţa academic ă. În iunie 1920 a sus ţinut teza de doctorat cu titlul Sopra gli einsteinieni a gruppi continui di transformazione la Universitatea din Roma, având comisia de doctorat format ă din unsprezece matematicieni renumi ţi, între care Tullio Levi-Civita, Vito Volterra şi Guido Castelnuovo. Teza sa de doctorat, remarcabil ă prin originalitatea şi noutatea cercet ării prin mijloacele geometriei diferen ţiale a teoriei relativit ăţ ii generalizate, s-a bucurat aprecierea prestigioasei comisii. Pe lâng ă teza de doctorat, a mai prezentat şi alte trei lucr ări cu subiecte complementare, numite tezine. La data de 20 iunie 1920 a ob ţinut titlul de doctor în matematici al Universit ăţ ii din Roma, cu distinc ţia magna cum laude , fiind primul român care a ob ţinut titlul de doctor în matematici la Roma. Ȋn toamna anului 1920 a plecat la Paris, iar în perioada 1920-1921 a fost membru al seminarului Jacques Hadamard din cadrul Collège de France, prezentând dou ă comunic ări în cadrul acestui seminar. În acela şi timp a frecventat cursurile marilor profesori Emile Picard şi Elie Cartan, la universitatea Sorbona. De asemenea, împreun ă cu al ţi matematicieni, printre care Petre Sergescu, Şerban Gheorghiu, Alexandru Pantazi şi Şerban Coculescu, a organizat un seminar pentru matematicienii români afla ţi la Paris. Dup ă revenirea în România, care a avut loc în anul 1921, a continuat activitatea la liceul de la Mân ăstirea Dealu pentru o foarte scurt ă perioad ă. De asemenea, a fost deseori invitat s ă prezinte comunic ări privind teoria relativit ăţ ii. Ȋncepând din anul 1922 a desf ăş urat o prodigioas ă activitate universitar ă în înv ăţă mântul superior timp de 40 de ani, la Facultatea de Ştiin ţe a Universit ăţ ii din Bucure şti. A devenit docent în anul 1922, apoi conferen țiar, iar în 1928 profesor la Facultatea de Ştiin țe a Universit ăţ ii din Bucure ști, profesor agregat în 1929 şi profesor titular în anul 1931 la catedra de mecanic ă teoretic ă. Ȋn anul 1924 a început s ă predea primul curs de teoria probabilit ăţ ilor din Romania. Din anul 1925 a predat mecanica aplicat ă corpului uman şi aparatelor, în cadrul Institutului de Educa ţie Fizic ă din 6 Vasile Preda, Silvia Dedu Bucure şti şi a îndeplinit func ţia de rector al Academiei de Educa ţie Fizic ă. Dup ă ob ţinerea docen ţei a fost numit titular al cursului de Mecanic ă pentru studen ţii de la Fizic ă-Chimie. A ob ţinut calitatea de profesor titular la catedra de Algebr ă în 1938, la catedra de Mecanic ă teoretic ă în 1948 şi apoi la catedra de Probabilit ăţ i. Ȋncepând din anul 1948 a de ţinut func ţia de şef al catedrei de Calculul Probabilit ăţ ilor din cadrul Facultat ăţ ii de Matematic ă şi Fizic ă a Universit ăţ ii din Bucure şti. A predat mecanic ă, grupuri continue de transform ări, calcul diferen țial absolut şi a contribuit la modernizarea înv ăță mântului la disciplina Algebr ă. Dup ă ie şirea la pensie, în anul 1962, i- a fost conferit prin decret titlul de Profesor emerit. A fost membru corespondent al Academiei Române din anul 1933 pân ă în 1938, iar în data de 4 februarie 1965 a devenit membru titular al Academiei Române. A fost de asemenea membru al Academiei Lagrange din Italia, Academiei din Trieste și al altor academii str ăine. A f ăcut parte din sec ţia de Teoria Probabilit ăţ ilor din cadrul Institutului de Matematic ă al Academiei Române, la conducerea c ăreia s-a aflat înc ă de la crearea acestuia, respectiv din anul 1949.