Religioase a Mitropolitului Andrei Şaguna
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU ANDREI ŞAGUNA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU Str. George Bariţiu, nr. 5/7 550178 Sibiu, România Tel: +40 269 210551 Fax: +40 269 215775 Internet: www.bjastrasibiu.ro E-mail: [email protected] Director: Onuc Nemeş-Vintilă © Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, 2008 Argument Exemplara şi copleşitoarea personalitate, prin bogăţia dar mai ales trăinicia înfăptuirilor sale, împlinirea a 200 de ani de la naşterea Mitropolitului ANDREIU BARON DE SAGUNA, alături de buna chiverniseală a colecţiilor Bibliotecii ASTRA, sunt argumentele care au susţinut elaborarea acestei biobiliografii. Istoria, cel mai competent juriu în selecţia valorilor, a germinat în ASTRA o cuviincioasă conduită : aprecierea, împlinită firesc prin neuitare. Rigoarea acestui comportament e mărturisită de tot ce a însemnat moştenirea astristă, ca rezultat al dorinţei de a păstra/dăruind urmaşilor. Bogăţia şi diversitatea colecţiilor bibliotecii noastre, gândită dintru început cu dublă valenţă : enciclopedică şi documentar - ştiinţifică, dublul centenar al ivirii unei personalităţi de o asemenea forţă creatoare dar şi împlinirea unei cerinţe fireşti oricărei biblioteci : întâmpinarea/tentaţia spre cunoaştere oferită tuturor celor interesaţi care-i trec pragul şi nu în cele din urmă uzanţa astristă sunt stimulii ce au motivat şi au însufleţit strădania noastră. Fără să ambiţionăm unei evaluări exhaustive a colecţiilor bibliotecii noastre, întru ritmarea căutărilor vrednicului arhiereu, menţionăm compartimentele în care, cu uneltele specifice muncii de bibliotecar (cataloage, indici, informaţii pe suport electronic), am străbătut şi selectat acest univers şagunian : Colecţii speciale, Carte Veche Românească, Carte Curentă, Periodice. Eşalonarea informaţiilor va păstra această ordine iar în interior, cea alfabetică. Facilitatea căutării s- a dorit a fi susţinută prin prezenţa elementelor de regăsire : număr de inventar, cotă. Puţinele excepţii sunt motivate de greutatea de a ignora informaţii dense, uşor de identificat în Biblioteca Facultăţii de Teologie “Andrei Şaguna” ori cea a Muzeului Brukenthal. În alte cazuri, parte din lucrări se află în rafturile de referinţă ale bibliotecarilor ori ale sălilor de lectură. Alăturăm aici şi dorinţa noastră de a realiza cu acest prilej copii după anumite informaţii, ele putând fi regăsite mai târziu în baza noastră de date (cu referire concretă - Indicele TELEGRAFULUI ROMÂN) care va îmbogăţi posibilităţile de informare ale bibliotecii noastre iar celei teologice, un motiv în plus de siguranţă întru dăinuire şi cunoaştere dar şi apreciere pentru desăvârşita generozitate. Am preferat să păstrăm neschimbată ortografia vremii - la anumite titluri, desigur - pentru a oferi acest stop - cadru al evoluţiei limbii române şi pentru tot mai puţinele prilejuri care tentează la acest gen de reflecţie. Fascinanta personalitate a lui ANDREIU ŞAGUNA a stârnit, desigur multe condeie iar căutările ar fi pretins o mai mare felie de timp. Ajutorul colegilor, cerut, uneori sugerat, oferit chiar (Carmen Breabăn, Corina Ţipu, Dana Stancu), a venit cu promtitudine, profesionalism şi bucuria că au putut susţine şi împărtăşi această lucrare ca pe un laudatio adus de Biblioteca ASTRA, marelui prelat. Biografie - s-a născut în 20 decembrie 1808 (1 ianuarie 1809) în localitatea Miskolc, Ungaria - studii gimnaziale la Miskolc şi Pesta pe care le absolvă în 1826 - studii superioare de Filosofie şi Drept la Universitatea din Pesta (1826-1829) şi de Teologie la Seminarul ortodox din Vârşeţ - după terminarea studiilor teologice a intrat în mânăstirea sârbească Hopovo, unde a fost tuns în monahism, sub numele Andrei (24 octombrie 1833) şi hirotonit ieridiacon (februarie 1834) - din 1834 a activat ca profesor la Seminarul teologic din Carloviţ şi ca secretar al Consistoriului arhidiecezan - în 29 iunie 1837 devine protosinghel, asesor (consilier) mitropolitan şi administrator (locţiitor) de egumen la mânăstirile Iazac (1838) iar apoi la Beşenovo (1841) - din 1842 arhimandrit şi egumen la mânăstirile Hopovo (1842), apoi la Covil (1845) - după 1842 a funcţionat ca profesor la secţia română a Seminarului teologic din Vârşeţ şi consilier al Consistoriului - ca urmare a faptului că în toamna anului 1845, episcopul Vasile Moga a decedat, în 15/27 iunie 1846 Andrei Şaguna este numit vicar general al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiu - pe parcursul anului 1846 emite mai multe circulare vizând îmbunătăţirea moralităţii preoţimii, datoria acesteia de a îndruma “poporul şi de a-l lumina” - la 2 decembrie 1847 este ales episcop, hirotonit la 18/30 aprilie 1848 la Carloviţ de către patriarhul Iosif Rajacici cu asistenţa episcopilor Eugen Ianovici (Carlstadt) şi Ştefan Popovici (Vârşeţ) - ca episcop a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei, prin numeroase memorii înaintate Curţii din Viena, patriarhului ortodox sârb şi Congresului naţional - bisericesc sârb din Carloviţ, prin sinoadele eparhiale convocate la Sibiu în 1850, 1860 şi 1864 - începutul luptelor pentru emanciparea bisericească şi înfiinţarea mitropoliei române a debutat cu alcătuirea a două promemorii de către Andrei Şaguna, în anii 1849, 1850 prin care se demonstra dreptul istoric al românilor la această mitropolie - în 1851 un al treilea memoriu este înaintat de Andrei Şaguna ministerului de culte din Viena - în sinodul din 1850 principalele probleme aflate în dezbatere au vizat : mărturisirea credinţei ortodoxe, starea materială şi morală a bisericii din Ardeal, starea preoţimii, a dascălilor şi a celorlalte feţe bisericeşti, ridicarea nivelului cultural al populaţiei române - la 12/24 decembrie 1864 este numit arhiepiscop şi mitropolit al reînfiinţatei Mitropolii a Transilvaniei, având reşedinţa la Sibiu - după reînfiinţarea Mitropoliei (1864) a convocat un Congres naţional - bisericesc al românilor ortodocşi din întreaga Mitropolie, la Sibiu (septembrie -octombrie 1868), care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (sancţionat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), după care s-a condus Biserica transilvăneană până în 1925 - principiile fundamentale ale acestui statut - autonomia faţă de stat, sinodalitatea, adică participarea laicilor (2/3) alături de clerici (1/3) la conducerea treburilor bisericeşti - au stat la baza Statutului de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române din 1925 şi a celui din 1948 - părţile constitutive ale organismului bisericesc erau : parohia, protopresbiteratul, mânăstirile, eparhia şi mitropolia; fiecare parte constitutivă îşi avea organele sale administrative (comitet, epitropie, consistor) şi legislative (sinoadele, care se întruneau în fiecare an o dată sau în caz de necesitate de mai multe ori); pe lângă aceste organisme de conducere mai exista şi sinodul episcopesc, compus numai din mitropolit şi episcopii sufragani, rolul acestuia fiind “tratarea obiectelor bisericeşti spirituale, dogmatice şi simbolice” - a organizat învăţământul elementar şi mediu ortodox românesc din Transilvania, punându-l sub îndrumarea Bisericii - sinodul convocat în anul 1850 a prescris pentru şcolile săteşti studiul următoarelor cărţi : Catehismul tipărit la Braşov, Abecedarul tipărit la Braşov, Elementele gramaticii române, Datoriile supuşilor faţă de monarh, Ceaslovul, Psaltirea, Apostolul, Cântarea bisericească, Nahmenbüchlein zum Gebrauche der Stadtschulen in den k. k. Staaten, Deutsche Sprachlehre für Schuler der Normal-Haupt- und Trivialschulen - în 1852 Şaguna statornicea principiul confesional ca bază a organizării şcolilor populare dând mai multe îndrumări în acest sens : fiecare comunitate bisericească să-şi construiască şcoală; toţi dascălii să fie de religie ortodoxă; în şcoli nu erau admise decât cărţile tipărite în tipografia arhidiecezană din Sibiu; dascălii puteau profesa doar după ce au obţinut de la episcop un “atestat despre hărnicia lor” - la sfârşitul păstoririi sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de şcoli “poporale”, un liceu cu opt clase la Braşov (înfiinţat în 1850), cu şcoală real - comercială (înfiinţată în 1869) la Braşov, un gimnaziu cu patru clase şi “gimnaziu mare cu 8 clase” la Brad (înfiinţat în 1868) - în luna august a anului 1850 guvernul aproba iniţiativa acestuia de a înfiinţa o tipografie la Sibiu - sub îngrijirea şi supravegherea sa au fost retipărite în cursul a 11 ani 35 de cărţi bisericeşti, printre care cele 12 mineie (1853-1856) şi Biblia ilustrată (1856-1858) - tot de sub teascurile tipografiei au mai ieşit 25 de lucrări (având caracter ştiintific sau conţinând sfaturi practice), scrise de Andrei Şaguna, la acestea adăugându-se alte 26, scrise de alţii, dar la îndemnul înaltului prelat - anual s-a tipărit calendarul diecezan, anuarul gimnaziului român din Braşov şi al celui evanghelic din Sibiu - la îndemnul său, s-au scris peste 25 de manuale şcolare - pentru studenţii teologi şi preoţi a tipărit o serie de manuale didactice - lucrate de el însuşi sau de profesorii Institutului - în ceea ce priveşte învăţământul teologic, la Sibiu, cursurile au fost ridicate de la şase luni la un an (1846) - în 1849 consistoriul a aprobat programa şcolară iniţiată de Andrei Şaguna, hotărând împărţirea anului şcolar în două semestre, materile de studiu fiind : gramatica românească, metodica, dogmatica, pastorala (semestrul I) şi pastorala, morala, pedagogia, istoria bisericii şi tâlcuirea Evangheliilor (semestrul II) - în 1853 a înfiinţat un Institut teologic - pedagogic la Sibiu, cu două secţii : teologică (doi, apoi trei ani de studii) şi pedagogică