BALNEO Balneo Research Journal RESEARCH EDITIE IN LIMBA ROMANA www.bioclima.ro/Journal.htm Vol. 3 No. 4 Decembrie 2012

pISSN: 2069-7597 eISSN: 2069-7619

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

Membrii comunitatii stiintifice pot deveni membri ai Consiliului Editorial sau de Peer-review prin trimiterea unei scrisori de intentie si CV prin e-mail: [email protected] Autorii interesati de publicarea unor articole in Balneo Research Journal sunt invitati sa transmita expresia lor de interes si articolul prin e-mail: [email protected] Obiective si scop: Balneo Research Journal reprezinta o platforma pentru cercetatori, medici si alti autori interesati in a publica articole de specialitate in domeniul recuperarii medicale si balneologiei, avand la dispozitie o revista multidisciplinara, cu acces deschis pentru publicare, printare si vizualizare online a articolelor, vizand aspecte de cercetare, medicale, turism medical, factori naturali terapeutici, recuerare medicala si kinetoterapie. Regulile de publicare sunt cele internationale, stipulate in documentul adoptat in Februarie 2006 de Comitetul International al EDITORILOR JURNALELOR MEDICALE:Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to Biomedical Journals: Writing and Editing for Biomedical Publication

Indexing & Abstracting: getCITED; IndexCopernicus, WAME, EBSCOhost, CrossRef

Frequency: 4 issues / year

Cuprins: Vol 3, Nr. 4, 2012 EDITORIAL – Constantin Munteanu AGENDA ARB 2013 EFECTUL TERAPEUTIC AL APELOR MINERALE NATURAL CARBOGAZOASE IN SINDROMUL METABOLIC CINTEZA DELIA, MUNTEANU C., POENARU DANIELA, MUNTEANU DIANA, PETRUSCA IRINA, DUMITRASCU D. SPELEOTERAPIE – PERSPECTIVE BIO-MEDICALE MODERNE MUNTEANU C., CINTEZA DELIA, MUNTEANU DIANA, HOTETEU M., SIMIONCA I., LAZARESCU H. VARIAŢIA PH-ULUI SANGUIN PE DURATA CUREI BALNEARE CU NĂMOL SURDU, TRAIAN-VIRGILIU; SURDU, OLGA; SURDU, MONICA STATIUNEA BALNEARA BUZIAŞ, Romania MUNTEANU C.; CINTEZA, DELIA; MUNTEANU, DIANA

Editorial Board

Editor-in-Chief: Cintezã Delia, PhD., University of Medicine and Pharmacy "Carol Davila" – Bucharest, Romania; Executive Editor, Secretary General: Munteanu Constantin, Ph.D., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Romania Senior Editor: Poenaru Daniela, PhD., University of Medicine and Pharmacy "Carol Davila" – Bucharest, Romania; Associate Editors: Dumitrascu Dan, Petruşca Irina

Editorial Council

President: Müfit Zeki KARAGÜLLE, Prof., MD, PhD, President of International Society of Medical Hydrology and Climatology, Department of Medical Ecology and Hydroclimatology, Istambul Medical Faculty of Istambul University, Turkey;

. Araújo André R.T.S., Professor of Health School of Polytechnic Institute of Guarda, Portugal . Castillo Lozano Romualde, Physiotherapist, University of Seville, Spain; . Constantino Maria, M.D., PhD., President of F.I.R.S.Thermae Association, Professor, School of Medical Hydrology, University of the Studies of Parma, collaboration with Faculty of Medicine and Surgery, University of Salerno, Italy . Cosma Constantin, Prof., PhD, Head of Department Physics, Chemistry and Environmental Engineering, Faculty of Environmental Sciences, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania; . Dobrzynski Dariusz, PhD., Associate Professor Department of Groundwater Geochemistry, Faculty of Geology, University of Warsaw, Poland . Fioravanti Antonella, PhD, Professor Rheumatology Unit of the Department of Clinical and Immunology Medicine. University of Siena, Italy . Graña Devereux Narciso, PhD, Specialist in Medical Hydrology, Specialty Doctor in Emergency Medicine, Spain; . Hoteteu Mihai, Ph.D., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Bucharest, Romania; . Iluminada Corvillo Martin, M.D. PhD., Escuela Profesional de Hidrología Médica e Hidroterapia, Facultad de Medicina-UCM, Universidad Comomplutense de Madrid, Spain . Iwase Satoshi, M.D., Ph.D., Professor, Department of Physiology, Aichi Medical University, Aichi, Japan . Kleinschmidt Jurgen, Prof.Dr. rer. Physiol. Dr. Med. Habil. Dipl.-Phys., Professor at University of Munich (insitute of Medical Balneology and Climatology), Ludwig- Maximilians-Universität (LMU) München, Germany . Lazarescu Horia, Medic Endocrinolog, National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Bucharest, Romania; . Simionca Iuri, Dr.B., Ph.D., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Bucharest, Romania; . Solimene Umberto, Prof., PhD, Presidente Centro di Ricerche Bioclimatologia Medica, Medicina Termale,Complementare e Scienze del Benessere, Scuola di Specializzazione in Medicina Termale, Secretary General, World Federation of Hydrotherapy and Climatotherapy ( FEMTEC), Università' degli Studi di Milano, Italy . Stoian Gheorghe, Ass. Prof., PhD., Department of Biochemistry and Molecular Biology, University of Bucharest, Faculty of Biology, Bucharest, Romania; . Surdu Olga, Ass. Prof., PhD., Balneary Sanatorium Techirghiol, Constanta, Romania; . Tamás Bender, M.D .Ph.D, D.SC, Professor of the Univeristy of Szentgyörgyi Albert in Szeged, VicePresident of the Hungarian Balneological Society, VicePresident of the International Society of Medical Hydrology (ISMH), Hungary Peer-review Board

President: Prof. Dr. Müfit Zeki KARAGÜLLE, MD, PhD, President of International Society of Medical Hydrology and Climatology, Department of Medical Ecology and Hydroclimatology, Istambul Medical Faculty of Istambul University, Turkey; Secretary General: Munteanu Constantin, Ph.D., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Romania; Peer – review Council .Araújo Pereira André R.T.S., PhD. Escola Superior de Saúde, Portugal .Castillo Lozano Romualde, Physiotherapist, University of Seville, Spain; .Cintezã Delia, PhD., University of Medicine and Pharmacy "Carol Davila" – Bucharest, Romania; .Constantino Maria, M.D., PhD., President of F.I.R.S.Thermae Association, Professor, School of Medical Hydrology, University of the Studies of Parma, collaboration with Faculty of Medicine and Surgery, University of Salerno, Italy .Cosma Constantin, Prof., PhD, Head of Department Physics, Chemistry and Environmental Engineering, Faculty of Environmental Sciences, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania; .Dobrzynski Dariusz, PhD., Associate Professor Department of Groundwater Geochemistry, Faculty of Geology, University of Warsaw, Poland .Enache Liviu, Ass. Prof., PhD., University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine, Bucharest, Romania; .Fioravanti Antonella, PhD, Professor Rheumatology Unit of the Department of Clinical and Immunology Medicine. University of Siena, Italy .Gheorghievici Liana, M.Sc., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Bucharest, Romania .Graña Devereux Narciso, PhD, Specialist in Medical Hydrology, Specialty Doctor in Emergency Medicine, Spain; .Hoteteu Mihai, Ph.D., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Bucharest, Romania; .Iluminada Corvillo Martin, M.D. PhD., Escuela Profesional de Hidrología Médica e Hidroterapia, Facultad de Medicina-UCM, Universidad Comomplutense de Madrid, Spain .Iwase Satoshi, M.D., Ph.D., Professor, Department of Physiology, Aichi Medical University, Aichi, Japan .Kleinschmidt Jurgen, Prof.Dr. rer. Physiol. Dr. Med. Habil. Dipl.-Phys., Professor at University of Munich (insitute of Medical Balneology and Climatology), Ludwig-Maximilians-Universität (LMU) München, Germany .Lazarescu Horia, Medic Endocrinolog, National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Bucharest, Romania; .Mãrgãritescu Claudiu, Ass. Prof., PhD, Senior Pathologist at Emergency Clinical Hospital from Craiova, University of Medicine and Pharmacy from Craiova, Romania; .Poenaru Daniela, PhD., University of Medicine and Pharmacy "Carol Davila" – Bucharest, Romania; .Simionca Iuri, Dr.B., Ph.D., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Bucharest, Romania; .Solimene Umberto, Prof., PhD, Presidente Centro di Ricerche Bioclimatologia Medica, Medicina Termale,Complementare e Scienze del Benessere, Scuola di Specializzazione in Medicina Termale, Secretary General, World Federation of Hydrotherapy and Climatotherapy ( FEMTEC), Università' degli Studi di Milano, Italy .Stoian Gheorghe, Ass. Prof., PhD., Department of Biochemistry and Molecular Biology, University of Bucharest, Faculty of Biology, Bucharest, Romania; .Surdu Olga, Ass. Prof., PhD., Balneary Sanatorium Techirghiol, Constanta, Romania; .Tamás Bender, M.D .PhD, D.SC, Professor of the Univeristy of Szentgyörgyi Albert in Szeged, VicePresident of the Hungarian Balneological Society, VicePresident of the International Society of Medical Hydrology (ISMH), Hungary

Editing regulations / (peer-review protocol) – Instructions for authors

Balneo Research Journal provides a platform for researchers, physicians and other interested authors to publish their articles about medical rehabilitation, physical medicine and balneology in a multidisciplinary, peer-reviewed, open-access journal, with many life aspects for research, medicine, balneo-tourism, medical tourism, natural therapeutic factors, rehabilitation medicine and kinetotherapy. We consider as general rules those included in the document: Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to Biomedical Journals: Writing and Editing for Biomedical Publication - updated February 2006 by International Committee of Medical Journal Editors, which can be found on journal web page: http://bioclima.ro/Journal.htm . The manuscripts will be submitted via online submission system at http://bioclima.ro/ojs or by email as attachement in Word format to [email protected]. Manuscripts should be typewritten on A4 format (210x297 mm), can have between 6 and 16 pages with margins of 25 mm, Times New Roman font, 12-point size, single space. Photo processing, scanning, graph processing – if needed-are the responsability of the editing team. The manuscripts must be accompanied by Published Conflict-of-Interest Statement (see Form), Published Statement of Informed Consent (see Form), and Published Statement of Human and Animal Rights (see Form), signed by the main author, scanned and attached to the email. The transfer of copyright is a standard practice in journals publishing, designed to facilitate the protection from copyright abuse for authors, editors, and publishers. Each manuscript submitted to the Balneo Research Journal must be accompanied by a statement that the material represents an original work, has not been previously published, and has not been submitted simultaneously for publication elsewhere: (Assignement of copyright and authorship responsabilities). Language of papers is English. Articles can be published with translation into Romanian (for the Romanian Edition of the journal). After manuscript receipt, the corresponding author will receive a short e-mail confirming the receipt which will contain the registration number, the date the manuscript was received and the fact that the manuscript was handed out to the Editorial Board. The Journal Editor chooses 2 peer-reviewers (from the Peer-review Board) and sends them by e-mail the manuscript. The reviewers decision (approval with no changes, approval with major/minor changes, rejection), taken on the responsibility of the peer-reviewers, will be immediately communicated by e-mail to the corresponding author by the editor. If the manuscript gets approval with changes, the corresponding author shall send the improved manuscript within 4 weeks. The editor will convey the corresponding author's answer to the peer reviewers. If they are satisfied with the corresponding author's answer, they will send the executive editor the decision of approval for publication of the improved manuscript. If the peer reviewers consider that the corresponding author did not meet/or met poorly the revision requests, they will deny the approval for publication, which will be communicated to the editor. The approval for publication once taken by the reviewers, the decision will be communicated in editorial meeting.

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Editorial de peer-review, de tip open-access, ce prezintã numeroase aspecte cotidiene de Munteanu, Constantin cercetare balnearã, medicinã, turism medical Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si şi balneoclimatic, factori naturali terapeutici, Balneoclimatologie, Asociatia Romana de Balneologie recuperare medicalã şi kinetoterapie.

Revista îşi propune sã reprezinte o Medicina Balneara are o lunga tradiţie sursã de informaţii completã şi adaptatã europeana şi asiaticã, iar România poate condiţiilor moderne de diseminare ştiinţificã reprezenta placa turnanta a legaturilor pentru domeniul balnear. Accentul va fi pus internaţionale în acest domeniu, datorita pe publicarea rapidã şi transparentã a poziţiei sale geografice, tradiţiei milenare şi articolelor ştiinţifice de interes pentru resurselor terapeutice naturale extraordinare. balneologie, care vor fi depozitate în baze de Potenţialul uriaş nu are cum sa fie date internationale de tipul PubMed sau exploatat fãrã cercetare ştiinţificã şi CrossRef şi astfel disponibile la nivel promovare eficientã pe o piaţã turisticã internaţional, deschizând astfel oportunitatea globalizatã şi cu competitori remarcabili. promovarii sectorului balnear la nivel Pe de altã parte, pe masurã ce nivelul internaţional, o activitate esenţialã pentru de cunoaştere a atins culmi uimitoare şi pe reuşita turisticã a României. mãsurã ce medicina este practicatã pe Indexarea revistei în baze de date principii ce au la bazã dovezi ştiinţifice internaţionale precum getCITED, WAME. clinice şi experimentale, este absurd sã ne Google, IndexCopernicus reprezintã un prim aşteptãm la performanţã, uitând de valoarea şi efort in sensul recunoaşterii internaţionale a rolul cercetãrii ştiinţifice şi anulând eforturi potenţialului Balnear al României. Intenţia de zeci de ani din acest domeniu. noastrã este de a avea în viitor o revistã Sã nu uitãm cã istoria ne aratã ştiinţificã indexatã ISI dedicatã domeniului întotdeauna cel mai bun drum de urmat. balnear, aspect care ar readuce cercetarea Fiecare staţiune balnearã porneşte, în istoricul ştiinţificã şi sectorul balnear la locul pe care îl sãu, de la descoperirea unor factori naturali a meritã de drept, poziţie pe care a ocupat-o cu cãror valoare terapeuticã a fost doveditã clinic zeci de ani în urmã. şi experimental de personalitãţi ştiinţifice ale Anul 2012 a reprezentat un an în care, vremii respective. Diseminarea informaţiei a sperãm noi, am fost convingãtori în dus la renumele localitãţii, iar caracterul de seriozitatea cu care am abordat obiectivul staţiune balnearã a fost obţinut printr-o bunã nostru de promovare a cercetarii ştiinţifice în promovare a calitãţii terapeutice a factorilor domeniul Balneologiei. Organizarea celei de naturali descoperiţi. A-X-a Conferinte Nationale de Balneologie la Asociaţia Romana de Balneologie şi-a Sovata a reprezentat punctul culminant al fixat ca obiectiv principal promovarea activitãţii noastre, la care ne-am bucurat de cercetãrii ştiinţifice din domeniul balnear, dar participarea a peste 150 de membri ai pentru atingerea acestui obiectiv, participarea comunitãţii ştiinţifice. Reuşita evenimentului comunitãţilor locale, a autoritãţilor publice a fost posibilã numai prin ajutorul locale şi centrale, a celor care opereazã în sponosorilor noştri, cãrora le mulţumim: acest sector, a deţinãtorilor de baze de BTL-Romania, SC Turda Salina Durgãu SA, tratament sau a tour-operatorilor interesaţi AstraZeneca, Astellas, Salina Praid, Servier, este una esenţialã. LCRhea, MEDA, EVER NEURO PHARMA, Balneo Research Journal Procardia, Turism Covasna SA, Physiomed. (http://bioclima.ro/Journal.htm), publicat de În anul 2013 dorim sa continuãm in Asociaţia Românã de Balneologie în limba efortul nostru de promovare a cercetãrii şi românã şi în limba englezã reprezintã o turismului balnear. A XI-a editie a Conferinţei platformã de diseminare a cunoaşterii Naţionale de Balneologie este planificatã a se ştiinţifice pentru cercetãtori, medici desfãşura între 29 Mai – 01 Iunie 2013, la balneologi şi alţi autori interesaţi sã publice Slãnic Moldova, Judeţul Bacãu. Detaliile sunt articole ştiinţifice pe domeniul recuperãrii disponibile pe pagina web destinata acestui medicale şi balneologiei, având la dispoziţie o eveniment: http://bioclima.ro/ocs/ . Va revistã ştiinţificã multidisciplinarã, cu colectiv invitãm sã fiţi alãturi de noi şi în 2013. 95

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

2013 AGENDA

National Forum on Health Tourism – 2nd Edition Ministry of Health, Amphitheater Foundation and The Medical College 25th to 27th January , 2013, Iasi, Romania. http://www.turismuldesanatate.ro

The XIth Romanian National Conference of Balneology, May 2012, SLANIC MOLDOVA Balneary Resort Details will be published on the website of the Romanian Association of Balneology: http://bioclima.ro/ARBen.htm 8th ESPA Annual Congress - Pomorie, Bulgaria 14th-17th May 2013 http://www.bubspa.org Balneological Congress of Polish Association of Balneology and Physical Medicine Świeradów, Poland, 5-8 th September 2013 http://www.balneologia.pl

UIS Congress - 16th International Congress of Speleology, Brno, Czech Republic, 21st to 28th July, 2013 http://www.speleo2013.com

CUBA WILL HOST THE 66th GENERAL ASSEMBLY AND INTERNATIONAL SCIENTIFIC COGREESS OF FEMTEC IN 2013 http://termasworld.com/content/view/364/45/

3th Balkan Spa Summit It was agreed upon that the third Summit host, in 2013, will be Serbia.

October 2013 Workshop and Forum for Balneary Tourism. The event is organized by The Organization of Spa Owners in Romania (OPTBR)

On October 4-7, 2013, the seventh annual Global Spa & Wellness Summit will convene in Jaipur, India

96

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

SPELEOTERAPIE – PERSPECTIVE BIO-MEDICALE MODERNE

Constantin Munteanu1, Diana Munteanu1, Iuri Simionca2, Mihai Hoteteu1, Delia Cinteza3, Horia Lazarescu1 1National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology INRMFB, Bdul Ion Mihalache, 11A, Bucharest, Romania, [email protected]; 2 Union Internationale de Spéléologie (UIS), Commission de speleotherapy, 3 Romanian Association of Balneology, B-dul Ion Mihalache, 11A, Bucharest, Romania, www.bioclima.ro

Abstract: Speleoterapia – o forma speciala de climatoterapie, utilizeaza anumite condiţii specifice peşterilor şi salinelor pentru a trata mai multe afecţiuni, în special de tip respirator şi dermatologice. Speleoterapia utilizeazã anumite condiţii specifice peşterilor şi salinelor pentru a trata mai multe boli, în special de tip respirator. Aerul salinelor este sãrac în particule de praf ce ar putea sta la baza unor reacţii alergice sau a unor atacuri de astm. Acest fapt reduce orice tip de iritaţie şi astfel, simptomele de boalã sunt reduse sau chiar complet eliminate pe timpul şederii pacientului în salinã. Însã acest aspect nu poate sã explice efectul speleoterapiei pe termen lung. Tratarea astmului presupune staţionarea pacientului în subteran pentru 2-3 ore pe zi, timp de 2-3 luni. Un studiu mai vechi descrie un regim speleoterapeutic de 4 ore /zi timp de 6-8 sãptãmâni, pentru 100 de pacienţi cu boli pulmonare obstructive cronice şi astm. Rezultatele studiului au înregistrat o îmbunãtãţire a sãnãtãţii pacienţilor ce a durat între 6 luni şi 7 ani (Skulimowski, 1965). Obiectiv: Investigarea influenţei microclimatului salinelor Turda, Dej şi Cacica asupra morfologiei şi exprimãrii electroforetice a fibroblastelor pulmonare şi dermale in vitro obţinute din ţesutul pulmonar şi hipodermic al şobolanilor Wistar, în condiţii normale şi dupã inducerea astmului cu ovalbumina, respectiv dupã rãni şi arsuri experimentale. Materiale şi metode: culturile de fibroblaste dermale au fost obţinute din ţesutul pulmonar şi cel hipodermic prelevat de la şobolani Wistar. Culturile obţinute se dezvolta în monostrat de fibroblaste ataşate la vasul de cultivare. Înainte de iniţierea culturilor, şobolanii Wistar cu greutate de 75-100 g au fost separaţi în trei loturi: control, cu stare de astm experimental şi cu rãni şi arsuri. 10 animale din fiecare lot au fost trimise la salinele Turda, Dej şi Cacica timp de 14 zile şi menţinute în mediul salin, ca şi în speleoterapie. Rezultate: Speleoterapia aplicatã şobolanilor Wistar a determinat diferenţe semnificative în morfologia celularã şi în exprimarea electroforeticã a fibroblastelor pulmonare şi dermale din culturile primare realizate. Datele obţinute confirmã efectele terapeutice ale speleoterapiei prin comparaţie cu datele experimentale de la animalele martor. Concluzii: Rezultatele acestui studiu indicã faptul ca speleoterapiea induce schimbări în morfologia şi expresia proteicã a fibroblastelor dermale şi pulmonare in vitro, iar aceste schimbări susţin efectele terapeutice ale speleoterapiei. Cuvinte cheie: speleoterapie, fibroblaşti, salina.

1. Introducere Utilizarea culturilor de fibroblaste pulmonare pentru a Astmul este o boală caracterizată prin inflamaţia verifica proprietăţile terapeutice ale microclimatului salin cronică a căilor respiratorii ce devin astfel hiper- în cure de speleoterapie, reprezintă o modalitate ştiinţificã responsive şi prin schimbări în arhitectura acestora, proces de a stabili metodologia medicalã de prevenire, tratare şi denumit remodelare. Celulele responsabile pentru recuperare a pacienţilor cu diverse probleme pulmonare. menţinerea structurii pulmonare sunt celulele Prin studii in vitro se pot urmãri: morfologia celularã, parenchimatoase ale plămânului, inclusiv celule epiteliale, sinteza proteicã, secreţia anumitor substanţe, celule mezenchimale, şi celule endoteliale. Studii recente metabolismul celular, interacţia celulelor prin receptori au sugerat că funcţia celulelor epiteliale, a celulelor celulari cu diferiţi liganzi, captarea sau eliberarea musculare netede şi a fibroblaştilor din culturi obţinute din electroliţilor ori a altor tipuri de substanţe care ajung în plamanii persoanelor cu astm diferă de funcţia celulelor mediul celular. cultivate în mod similar de la persoane sãnãtoase, fără Pentru urmărirea şi caracterizarea răspunsului astm. Aceste diferenţe funcţionale, legate de reparare şi celulelor cultivate in vitro şi supuse acţiunii directe a remodelare, ar putea contribui la modificarea structurală a factorilor naturali terapeutici, se vor utiliza culturi de căilor respiratorii (Sugiura et al., 2007). celule obtinute prin procedee specifice în cadrul Studiul actual a fost conceput pentru a investiga Laboratorului de Culturi Celulare. influenţa microclimatului Salinelor Turda, Cacica şi Dej Protocoalele esenţiale pentru culturile de celule sunt asupra morfologiei celulare şi exprimarea electroforeticã a reprezentate de: obţinerea de culturi primare, fibroblastelor pulmonare in vitro obţinute de la şobolani subcultivarea celulelor, tripsinizarea, pasarea culturilor Wistar, în condiţii normale şi de sensibilizare cu celulare, numãrarea celulelor folosind hemocitometrul, Ovalbumina - " astmatici ". evaluarea viabilitãţii celulare: metoda de excludere a Fibroblastele au fost cultivate din parenchimul albastrului tripan, colorarea cu roşu neutru; teste de pulmonar prelevat de la animale martor, sensibilizate cu citotoxicitate: studiul lactatdehidrogenazei, testul MTT, ovalbumină netratate şi şobolani trataţi în salina după determinarea curbei de creştere a celulelor, evidenţierea sensibilizare cu ovalbuminã - aflaţi în curã de histochimicã a celulelor senescente pe baza activitãţii speleoterapie. Forma fibroblastelor în cultură poate varia βgalactozidazei, determinarea eficienţei de clonare, în funcţie de substratul pe care sunt crescute şi de spaţiul decongelarea şi crioconservarea celulelor. pe care îl au pentru mişcare.

97

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 atractivităţii potenţialului turistic al staţiunii balneare Lacurile Sãrate - Zona Durgău -Valea Sărată şi Salina Turda". Lucrările de modernizare la Salina Turda au început în 2008 şi au durat doi ani. Mina de sare Turda are din punct de vedere balneoclimatic toate condiţiile necesare, pentru uz terapeutic: mine cu camere corespunzãtor echipate, adaptate atât pentru turişti dar şi pentru persoane bolnave, inclusiv persoane cu handicap locomotor, camerele de sare au un spaţiu mare, fiind camere izolate; nu exista exploatare curenta a sãrii iar în mina Terezia există un lac salin adaptat pentru recreere. Deschiderea oficială a Salinei modernizate Turda a avut loc la 22 ianuarie 2010. Figure 1. Turda Salt Mine Salina Cacica - se află în localitatea cu acelaşi nume, Pielea reprezintă interfaţa primară între organism şi în partea de NE a România, la 42 km de Oraşul Suceava şi mediul înconjurător. Spectrul agresiunilor la care pielea 17 km de localitatea Gura Humorului. este susceptibilă include afecţiuni cauzate de către agenţi Aerul puternic ozonat, puritatea si frumusetea naturii, chimici şi microbieni, radiaţii termice şi electromagnetice fac din acest loc o destinaţie atractivă în orice anotimp, şi traume mecanice. Consecinţa distrugerii pielii este atât pentru odihnă, agrement şi tratament al tulburărilor invazia microorganismelor patogene, ceea ce poate afecta respiratorii. viaţa omului. Intrarea în mina de sare se face pe scări de brad, care Vindecarea unei rǎni este un rǎspuns natural, sunt de peste 200 de ani, mineralizate de apa sarata care a restaurativ, la o leziune tisularǎ – care constǎ dintr-o penetrat lemnul. Lucrul minerilor cu dalta şi barosul au cascadǎ de evenimente celulare a cǎror naturǎ depinde de lăsat adevărate opere de artă, ce poartă pecetea talentului caracteristicile rǎnii. Existǎ rǎni acute rezultate în urma tăiat în masivul de sare: scări de acces, tavane boltite sau intervenţiilor chirurgicale, penetrǎrii unor obiecte galerii imense. contondente, amputǎrii unor falange, rozǎturi, arsuri, Măsura reală a maiestriei celor care au săpat în sare muşcǎturi de animale, etc. şi rǎni cronice ca ulcerul cu ciocanul este datã de biserica mica construita in sare, la arterial, ulcerul venos, limfedemul, ulcerul de presiune şi o adâncime de 27 de metri şi sala de dans situatã la o ulcerul neuropatic. adâncime de 37 de metri. Utilizarea culturilor de celule dermale pentru a Această capelă catolică subteran sfinţitã a fost în anul verifica proprietăţile terapeutice ale microclimatului din 1800 şi adună toţi locuitorii, în ultimele două secole, la saline în cure de speleoterapie, reprezintă o modalitate sărbătoarea Sf. Varvara, sfant protector al minerilor. ştiinţificã de a stabili metodologia medicalã de prevenire, tratare şi recuperare a pacienţilor cu diverse probleme Ocna Dej mina de sare se află în România, în dermatologice mijlocul Bazinului Transilvaniei la 3 km de oraşul Dej şi 60 km de Cluj-Napoca. Importanţa sãrii în dezvoltarea 2. Geography and geology civilizaţiei umane şi calitatea sa excepţională a făcut ca acest depozit de sare de la Ocna Dej să fie exploatat inca Una dintre salinele cu perspective uriaşe pentru din antichitate. turismul medical şi balneoclimatic din Romania este Prima atestare documentara privind exploatarea sării Salina Turda. la Ocna Dej dateazã din epoca romană şi pot fi observate Salina Turda este unul dintre monumentele istorice şi astăzi excavãri rămase înfundate. Dupa imperiul Roman din România, din judeţul Cluj şi o atracţie turistică la nivel extracţia a continuat până în secolele XII-XIII, atunci când naţional şi internaţional în special pentru Baile Sarate se consideră debutul actualului perimetru minier la Ocna Turda, lacul sãrat Durgău si ruinele castrului roman Dej. Potaissa unde a staţionat Legiunea a V-a Macedonica Astăzi, mina de sare Ocna Dej face parte din sare acum 2000 de ani. Compania Naţională a Sãrii SA, a cãrei principala Exploatarea de sare de la Turda, în microdepresiunea activitate este extracţia, prepararea şi comercializarea actuală a statiunii Baile Sarate are un interes special în resurselor de sare. timpul ocupaţiei romane în Dacia. Mina de sare Ocna Dej se caracterizează prin: Prima atestare documentară a localitãţii, datând din Temperatura: 12.4 -14.5 0C, presiune: 1,018-1,020 hPa, secolul al XII-lea atunci când, cãutãtorul de roci, minerale umiditate: 65-71%, prezenţa aerosolilor salini, iluminatul si fosile de colecţie - Joanne Fridvaldscky spune- "este artificial şi sistemul de ventilaţie propriu. O concentraţie atat de faimos ca nu are egal în tot Estul". mai mare de NaCl este asigurată prin funcţionarea Zona Sărăturile Turzii a fost declarată rezervaţie continuă a minei. naturală de interes naţional şi a devenit un muzeu al Aceste condiţii de mediun existente la salina Ocna mineritului de sare. Dej au condus pe cercetatori sa realizeze studii privind Salina Turda sa alăturat la circuitul turistic în 1992 evaluarea posibilitãţii de a folosi această mină, nu numai (Ov. Mera si al., 2010) şi a beneficiat de finanţare din pentru extracţia sării, dar şi pentru dezvoltarea terapiei cu partea Uniunii Europene în cadrul Programului PHARE radon şi speleoterapiei în România (Calin MR. şi MA CES 2005, prin intermediul proiectului "Îmbunătăţirea Calin , 2010).

98

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 3. Materiale şi metode Microscopia în contrast de fazã Microscopia în contrast de fază, descrisã pentru prima data in 1934 de catre fizicianul olandez Frits Zernike, este 30 0,04

25 0,03 20 15 0,02 o tehnica opticã de contrast ce poate fi utilizatã pentru a 10 0,01 5 0 0 40 2,5 1 2 1 2 3 3 4 4 5 S1 5 6 2 6 produce imagini cu contrast ridicat a probelor 30 7 7 8 8 S1 9 9 20 1,5

10 1

0,5 0 transparente, cum sunt celulele vii.

1 0 2 3 4 5 S1 1 6 2 3 7 4 8 5 9 6 S1 7 8 9 Electroforeza SDS-PAGE Electroforeza proteinelor din lizatul celular omogen total are ca scop stabilirea schimbărilor aparute la nivelul expresiei proteice a culturilor de fibroblaste obţinute de la şobolanii supuşi tratamentului speleoterapeutic. Electroforeza proteinelor în gel de poliacrilamidă a

Ligand A fost făcut în condiţii denaturante în conformitate cu Wnt

PLC PI PIP2 γ β α D M PI-3K A CMP-PA U Frizzled inositol G tehnicile descrise de Laemmli (1979). Culturile au fost N IP3 + C Akt/PKB IMPase - Dsh

IP C - IMPaseIP2 + + - Ca2+ AP PP2A + --- N + I GSK-3β

AX spălate cu TFS, raclate de la placa de cultură şi lizate în Li + PKC Li GBP P

Phosphorylation, Translocation of β-catenin transcription factors β-catenin

Lithium-Responsive Protein degradation Gene Network β-catenin tampon care conţine 0,5 M Tris-HCl, pH 6,8 + 0,05% TCF/LEF Long-term Lithium Effects Regulation of PKC TCF/LEF responsive responsive genes genes SYNAPTIC FUNCTION NEUROPLASTICITY NEUROPROTECTION BPB + glicerol 10% + 10% SDS. Analiza densitometricã Fig.2 Design experimental pentru evaluarea cantitãţii relative de proteine s-a efectuat Materiale: Tampon fosfat salin (TFS: NaCl 0,13M + cu ajutorul sistemului SCIE-PLAS VISION, utilizãnd soft-ul de analizã a gelurilor GeneTools de la SYNGENE, KCl 2,6mM + Na2HPO4 x12 H2O 8mM + KH2PO4 1,4mM); mediu HAM-F12 (Sigma); penicilină 100 U/ml, versiunea 4.00. streptomicină 100µg/ml (Antibiotice S. C. Iaşi); 4. Rezultate neomicină 50µg/ml (Sigma); ser fetal de viţel (Sigma). 4.1. Rezultatele speleoterapiei asupra celulelor dermale Model animal –şobolani Wistar cu rãni şi arsuri experimentale: Şobolani Wistar de 75-100 g greutate au Cultura de celule dermale martor de 7 zile are o fost supuşi la rãni şi arsuri de 1 cm patrat, pe suprafaţa compoziţie celularã heterogenã formatã din fibroblaste dorsalã - spate.Primary pulmonary fibroblasts culture dermale şi celule epiteliale de tipul keratinocitelor. Dupã 7 Model animal –şobolan Wistar cu astm indus zile de cultivare se ajunge la un nivel avansat de alergenic Şobolani Wistar de 75-100 g greutate au fost preconfluenţã celularã. Diviziunea celularã are o frecvenţã sensibilizaţi prin injecţii intramusculare cu Ovalbumina. ridicatã. Morfologia celularã a celulelor martor Cultura de fibroblaste pulmonare corespunde datelor din literatura de specialitate. După anestezia realizatã cu cloroform şi disecţia Cultura de celule dermale de 7 zile obţinutã de la sternalã a animalelor, a fost preluat ţesut pulmonar care a animale martor negativ, cu rãni şi arsuri, dar netrataţi prin fost plasat în soluţie tampon fosfat salin (TFS) pe gheaţă. speleoterapie prezintã mai multe modificãri morfologice Prin tripsinizãri succesive cu tripsinã 0,125% şi faţã de cultura martor de celule dermale, fiind observatã o centrifugare, peletul celular este preluat într-o cantitate reducere semnificativã a numãrului de fibroblaste din corespunzãtoare de mediu. Celulele au fost crescute în culturã, diminuarea frecvenţei diviziunilor celulare şi mediu HAM-F12 cu 4500mg/l glucoză, 25 mM HEPES, accentuarea morfopatologiilor celulelor din culturã. Dupã 100 U/ml penicilină, 100 µg/ml streptomicină şi 50 µg/ml 7 zile de cultivare, nivelul de preconfluenţã este mult mai neomicină. Mediul a fost suplimentat cu 10% ser fetal de redus decât în cazul martor. viţel. Cultura de celule dermale de la şobolani din loturile de control pozitiv, fãrã rãni şi arsuri şi trimişi la După 24 ore s-a schimbat mediul de cultură, pentru a speleoterapie în salinele Cacica şi Dej prezintã un aspect îndepărta celulele moarte şi resturile celulare. Ulterior intermediar între martorii negativi cu rãni şi arsuri şi schimbarea mediului s-a efectuat zilnic. Celulele au fost martorul de control, ţinut la Biobazã. cultivate pe plăci Petri de sticlă, cu diametrul de 50 mm Cultura de celule dermale de 7 zile obţinutã de la (Schott). şobolani cu rãni şi arsuri, trataţi prin speleoterapie la Cultura de fibroblaste dermale Cacica şi Dej prezintã o ameliorare evidentã microscopic După anestezia realizatã cu cloroform şi eliminarea a parametrilor morfologici, în comparaţie cu martorii pãrului cu ajutorul unei lame de ras sterile, a fost preluatã negativi. Creşte densitatea şi viabilitatea celularã 2 o suprafaţã de 1 cm de piele, care a fost plasatã în soluţie Observaţiile morfologice sunt confirmate de analiza tampon fosfat salin (TFS) pe gheaţă. Prin tripsinizãri electroforetică, ce demonstrează prin creşterea expresiei succesive cu tripsinã 0,125% şi centrifugare, peletul unor proteine şi a nivelului total de proteine din celular este preluat într-o cantitate corespunzãtoare de omogenatul celular dupã expunerea animalelor cu rãni şi mediu. Celulele au fost crescute în mediu HAM-F12 cu arsuri la mediul din salinele Cacica şi Dej, fiind astfel 4500mg/l glucoză, 25 mM HEPES, 100 U/ml penicilină, inversate procesele morfopatologice ale celulelor dermale 100 µg/ml streptomicină şi 50 µg/ml neomicină. Mediul a din culturã. fost suplimentat cu 10% ser fetal de viţel.

99

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

HealthHEALTHYy rats RATS “a“sthmASTHAMTIC”atic” rats CACICACACICA RATS

HEALTHY RATS “ASTHAMTIC” DEJ DEJ Healthy rats “asthmRATSatic” rats

Fig. 3 Experimental results for dermal fibroblasts cultures

100

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

4.2. Rezultate asupra fibroblastelor pulmonare HEALTHY RATS “ASTHAMTIC” TURDA “asthmatic” rats TURDA Healthy rats RATS Cultura martor de fibroblaste pulmonare de 7 zile are un aspect omogen cu un nivel ridicat de pre-confluenta. Diviziunea celularã este la un nivel ridicat iar morfologia celularã în microscopie opticã este tipicã, descrisã în literatura de specialitate. Fibroblaste pulmonare din culturi de 7 zile obţinute de la şobolani sensibilizaţi cu ovalbumina prezintă mai multe schimbări morfologice faţã de cultura martor de fibroblaste pulmonare, fiind observatã reducerea numărului de fibroblaste pulmonare în cultură, diminuarea ratei de diviziune celularã, precum şi o morfopatologie celularã accentuatã a fibroblastelor în cultură. După 7 zile de cultivare, nivelul de pre-confluenta este mult mai mic decât în cazul martor. Culturile de 7 zile de fibroblaste pulmonare obţinute de la şobolani sensibilizaţi cu Ovalbumina şi trataţi prin speleoterapie în Salinele Turda, Cacica şi Dej prezinta o Healthy rats “asthmatic” rats CACICA imbunãtãţire a parametrilor morfologici ai celulelor, comparativ cu culturile obţinute de la şobolani „astmatici” sensibilizaţi cu ovalbuminã şi netrataţi. Fibroblastele pulmonare au fost omogenizate cu tampon Laemmli pH 6,8, iar proteinele din omogenatele obţinute au fost separate prin electroforeză pe gel de poliacrilamidă cu 10% SDS care menţine polipeptidele într-o stare denaturatã dupã ce acestea au fost tratate cu agenţi puternici de reducere pentru a elimina structura secundarã şi terţiarã. Probele de 10µl au fost încărcate în godeurile din gel. Unul dintre godeuri a fost rezervat pentru amestecul de markeri moleculari Sigma de 205, 116; 97; 66; 55; 45, 36, 29, 24; 20; 14,2 şi 6,5 kDa Dupã electroforeza, gelul a fost colorat cu Coomassie Brilliant Blue R -250, ceea ce a permis vizualizarea proteinelor separate. După colorare, diferitele proteine au apărut ca benzi distincte în gel (Towbin et al., 1979). Analiza cu versiunea de software 4 GeneTools de la SynGene din fiecare track de electroforeză, ne-a permis să comparãm profilurile de expresie totalã a proteinelor. Datele obţinute confirmã observaţiile noastre de Healthy rats “asthmatic” rats DEJ microscopie opticã, fiind depistatã o scãdere a nivelului total de proteine la 130µg în cazul indus de astm faţã de 160 µg la martor. Cura speleoterapeutica în Salina Turda a readus acest parametru la o valoare apropiatã de martor, respectiv de 155 µg proteine totale. Date asemenatoare au fost obţinute şi pentru salinele Cacica şi Dej. Astfel, faţã de lotul martor cu un nivel proteic total de 80,6 µg, acest parametru are valoarea de 67,41µg în cazul indus de astm experimental, dar creşte la valori de 81,95 dupa speleoterapia la Cacica şi respectiv 88,72 dupa speleoterapia in Salina Dej.

101

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

Total amount of proteins (yg) / 10 yl

200 155 160 150 130 ount m 100 n a i 50 ote Series1 pr 0 123 Series1 155 130 160

sample

102

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 5. Discuţii Bibliografie Prezentul studiu a evaluat fenotipurile morfologice 1. Calin M.R., Calin M.A. – Evaluation of the radon legate de procesele de reparare şi remodelare a culturilor concentration in Ocna Dej salt mine, Romania, J de fibroblaste dermale şi pulmonare obţinute de la Radioanal Nucl Chem (2010) 286: 169-173, DOI şobolani Wistar martor şi şobolani ovalbumin-sensibilizaţi 10.1007/s10967-010-0648-8, URL: - un model pentru astmul bronşic care duce la hiper- http://dx.doi.org/10.1007/s10967-010-0648-8 rãspunsul căilor respiratorii şi remodelarea cronicã a căilor 2. Flaxman A. – cell identification in primary cell respiratorii, aşa cum şi alţi autori au prezentat. cultures from skin, In vitro, vol.10, no 1&2, 1974 Comparativ cu fibroblastele din cultura martor, 3. Foster Judith Ann, Celeste B.R., Miller M.F. – fibroblastele obţinute din parenchimul pulmonar de la Pulmonary Fibroblasts: an in Vitro Model for şobolani "astmatici" şi şobolani ovalbumin-sensibilizaţi Emphysema, The Journal of Biological Chemistry, trataţi în Salinele Turda, Cacica şi Dej am demonstrat Vol. 265, No. 26, 1990, p. 15544-15549; rolul pozitiv al mediului salin pentru tratarea astmului. 4. Horvath Tibor (1986) – Speleotherapy: a special kind Studiul actual s-a axat pe fibroblaste, fiind of climatotherapy, its role in respiratory considerate a fi celule ce joacă un rol important în rehabilitation, Disability & Rehabilitation, 8:2, 90-92, menţinerea şi remodelarea ţesutului conjunctiv interstiţial. DOI: 10.3109/03790798609166185, URL: În acest context, fibroblastele joaca un rol cheie în http://dx.doi.org/10.3109/03790798609166185 menţinerea şi modificarea structurii ţesutului. Capacitatea 5. Laemmli U.K. (1979) Cleavage and structural fibroblastelor de a migra şi de a prolifera ca răspuns la proteins duting the assembly of the head of stimuli chemotactici sau ca răspuns la factori de creştere bacteriophage T4. Nature 227: 680-682. specifici este explicatã prin necesitatea de a controla 6. Nunez J.S., Torday J.S. – The Developing Rat Lung acumularea lor la locurile unde are loc repararea Fibroblast and Alveolar Type II Cell Activity Recruit ţesuturilor. Capacitatea fibroblastelor de a produce şi de a Surfactant Phospholipid Substrate, American Institute remodela matricea extracelularã este consideratã a of Nutrition, 1995, 1639S-1643S contribui la modificările structurale ale ţesuturilor. 7. Simionca I., Grudnicki N., Buturuga A., Hoteteu M., Remodelarea ţesuturilor implică probabil activitatea Kiss J., Oprina A. – Speleoterapia bolnavilor cu astm contractilă a fibroblastelor. bronşic non-sever prin intermediul factorilor Studiul de faţă susţine ideea că fibroblastele terapeutici din salina Slãnic Prahova, Editura modificate fenotipic pot contribui la remodelarea căilor “George Tofan”, Suceava 2009, ISBN 978-973-1862- respiratorii în astm. Fibroblastele cultivate din plamani de 87-3 la animale sensibilizate cronic cu ovalbuminã au 8. Sugiura H., Liu X., Duan F., Kawasaki S., Togo S., demonstrat creşterea în mod constant a unor răspunsuri Kamio K., Wang X.Q., Mao l., Ahn Y., Ertl R.F., reparatorii (Sugiura et al., 2007). Bargar T.W., Berro A., Casale T.B. – Cultured Lung Fibroblasts from Ovalbumin-Challenged “Asthmatic” 6. Concluzii Mice Differ Functionally from Normal, Am. J. Respir Analiza morfologicã a culturilor, realizatã Cell Mol Biol, Vol 37, pp 424-430, 2007 microscopic, în contrast de fazã, relevã regenerarea 9. Towbin H., Staehelin T., Gordon J. (1979) celularã dupã expunerea animalelor la mediul din Electrophoretic transfer of proteins from salinele Turda, Dej şi Cacica, faţã de culturile polyacrylamide gels to nitrocellulose sheets: obţinute de la animale sensibilizate cu ovalbiminã. Procedure and some applications. Proc. Natl. Acad. Observaţiile de morfologie celularã sunt confirmate Sci. USA 76: 4350-4354. de analiza electroforeticã, care demonstreazã prin 10. Skulimowski M. - Treatment of bronchial modificarea profilului mai multor proteine şi prin asthma patients in the chambers of the rock salt mine determinarea cantitãţii totale de proteine cã expunerea in Wieliczka, Arch Phys Ther (Leipz). 1965 Nov- la mediul din salinele Turda, Cacica şi Dej Dec;17(6):417-21 favorizeazã obţinerea celulelor dermale şi a 11. Karen M. Perrin, Karen S. Dindial - fibroblastelor pulmonare în vitro; Understanding the Modalities of Complementary and Sensibilizarea cu ovalbiminã a animalelor de Alternative Asthma Treatments: What Every Health, laborator scade considerabil numãrul celulelor The International Electronic Journal of Health dermale şi a fibroblastelor pulmonare din culturile Education, 2000; 3(1): 6-1 obţinute şi creşte nivelul morfopatologic.

Aprecieri Acest studiu a fost terminat în 2011 şi finanţat de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţificã - CNMP, contract nr. 42120/2008, proiect: Studiu complex medico-biologic in vederea utilizarii inovative a factorilor potential terapeutici de mediu din saline si pestera in sanatate si turism balneoclimatic; soluţii de modelare a acestora, coordonat de Dr. Iuri Simionca.

103

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012 Staţiunea Balnearã Buziaş, Romania

Munteanu, Constantin1*; Munteanu, Diana1; Cintezã, Delia2 1 – National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Bucharest, Romania 2 – Romanian Association of Balneology

* corresponding author: [email protected] sursa: http://www.buzias.ro/ Cuvinte cheie: staţiune balneara, factor natural terapeutic, Buziaş

Received: 29 November 2012 / Published online: 7 December 2012

Buziaşul, devenit oraş la începutul izvorului era în parcul staţiunii, iar urmaşii anului 1956, este situat în partea de sud-vest a bătrânului sfătos, cu timpul, au dat numele ţării, în Câmpia Banatului, la poalele nord- aşezării de Baziaş, aşa cum şi astăzi o vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior pronunţă bănăţenii. În memoria lui, în anul al pârâului Valea Salciei, în Depresiunea 1984 s-a amenajat buveta „Izvorul Moş Buziaşului, la o distanţă de 25 km (pe DJ 592) Bâzieş ” care are pe soclul vestic notată şi 28 km (pe calea ferată) faţă de Lugoj şi de succint legenda bătrânului, iar pe cel estic 34 km (pe DJ 592) şi 37 km (pe calea ferată) indicaţiile terapeutice ale apelor provenite de faţă de Timişoara. În limitele actuale, la izvor. teritoriul oraşului are o suprafaţă de 104 km şi Atestarea documentară a localităţii o altitudine medie de 128 m. Declarat datează din anul 1369, sub numele de Buzuş localitate balneară încă din anul 1819, oraşul şi Bozaş. Trei dintre cei mai cunoscuţi propriu-zis se desfăşoară pe terasa superioară specialişti, botanistul Al. Borza şi arheologii a Timişului, la contactul dintre Câmpia Dumitru Tudor şi Liviu Marghitan, şi-au Banatului de Est şi dealurile bănăţăne – exprimat opinia cum că apele minerale de la Dealul Silagiu, în partea de sud-est a celui Buziaş erau folosite încă din vremea mai mare judeţ al ţării, judeţul Timiş (8.678 romanilor. km2 suprafaţă sau 3,6% din teritoriul Redescoperirea zăcământului României). hidromineral (apa minerală şi dioxidul de Concentraţiile de aeroioni negativi carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 sunt mai ridicate decât cele obişnuite pentru având un rol deosebit de important în evoluţia altitudinile joase (în general circa 400-700 aşezării, întrucât în 1811 s-a deschis primul perechi de aeroioni negativi/cmł aer). La sezon balnear organizat, totodată înfiinţându- nivelul staţiunii concentraţia de aeroioni se Staţiunea Balneară. Valoarea terapeutică a negativi se situează între 800-1270 / cmł aer. apelor minerale a devenit cunoscută în scurt Apele minerale ocupă un loc foarte timp atât în Ungaria cât şi în ţările vecine, important, dat fiind rolul lor în dezvoltarea Buziaşul fiind “locul pentru izvoarele cele social-economică a oraşului-staţiune Buziaş. tămăduitoare şi într-alte stăpâniri cunoscute şi Una dintre legendele locale afirmă că „la unde oamenii din locuri însemnate şi început, satul Buziaş era răsfirat. Ici, colea se îndepartate se adună”. ridica câte o casă construită din bârne, Tratamentul se va realiza până la acoperită cu paie şi trestie. Ocupaţia de bază a sfârşitul secolului al XIX-lea prin cura locuitorilor era munca pământului şi creşterea internă, consumul apei minerale fiind de bază animalelor. În întreg hotarul aşezării era mare (se tratau anemii, afecţiuni ale aparatului lipsă de apă de băut. La un singur sălaş, aşezat urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale într-o pădurice frumoasă, exista apă bună, în căilor respiratorii, boli ginecologice, boli de apropierea casei în care locuia moş Bâzieş, un nervi etc.). Ca o recunoaştere a importanţei bătrân bun şi sfătos. Sătenii au băut apă de la staţiunii, Buziaşul a fost, între 22-26 august izvorul moşului şi gustul acrişor şi răcoritor al 1886, gazda celui de-al XIII-lea Congres al ei a făcut ca numărul lor să crească. Cu timpul medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi tot mai mulţi săteni şi-au mutat locuinţele Transilvania, la care au participat specialişti lângă izvorul cu apă acrişoară”. Locul din Europa şi Asia.

104

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012 O altă dovadă a prestigiului de care se cardiovasculare un loc central. Principala bucura staţiunea este vizita făcută, în staţiune a judeţului Timiş, care datorită apelor septembrie 1898 de Împăratul Franz Josef şi sale figurează în marile enciclopedii ale lumii, moştenitorul tronului, prinţul Franz precum aceea a savanţilor italieni M. Messini Ferdinand. Dezvoltarea ulterioară a staţiunii a şi C.G. Lollo “Aque minerali del mondo” sau fost marcată de descoperirea, în anul 1903, a “Precis d`hydrologie” a omului de ştiinţă stratului acvifer artezian, ce a permis francez A. Morette, s-a impus pe plan naţional introducerea tratamentului maladiilor şi în străinătate. Premierele naţionale cardiovasculare prin cura externă (băi în apă efectuate pe tărâm medical în staţiunea Buziaş minerală puternic carbogazoasă încălzită). au motivat parcurgerea istoricului utilizării --Din 1990, Băile Minerale se află sub balneare a apelor minerale în speranţa că administrarea S.C. TRATAMENT vizitatorul de astăzi îsi va putea explica BALNEAR BUZIAŞ S.A. cunoscând astfel o calitatea deosebită a serviciilor medicale de nouă perioadă de prosperitate. Azi, activitatea care beneficiază. curativă, intens modernizată, acordă bolilor

Primele atestări ale Buziaşului apar în deţinea şi informaţii legate de geologie. El era documente în anul 1072. Datele şi medic de circumscripţie la Chevereşu Mare şi informaţiile despre Buziaş dispar în negura profesa şi la Buziaş. Acesta atrage atenţia vremii şi urmează să revină în secolul 18 când autorităţilor de la acea vreme despre erupţia regele Ungariei, membru marcant al familiei acestor izvoare, informaţii ce apar în Habsburgilor predă localitatea şi teritoriile monografia lui Mihai Hirschfeld. Urmare a Buziaşului fondului religionar maghiar de la acestor sesizări, profesorul Paul Kytaibel, acea vreme, Buziaşul fiind ales reşedinţă de mare chimist la vremea aceea, s-a deplasat în plasă. În anul 1809 sunt descoperite nenumărate rânduri la Buziaş pentru a efectua “izvoarele cu apă tămăduitoare” de către analizele chimice ale izvoarelor. doctorul Johann Bernhart Lindenmayr care

105

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012

Din rezultatele analizelor chimice localitatea Buziaş era dată în arendă lui Anton efectuate a reieşit că apele izvoarelor deţin Hoffmann care timp de 13 ani a reuşit să proprietăţi curative, având un conţinut mare dezvolte staţiunea din punct de vedere turistic de minerale (în special fier). Făcându-se prin construirea de vile (Adela, Marghit), case publice informaţiile privind proprietăţile de vacanţă, hoteluri (Bazar - 1856), Casino-ul curative şi tămăduitoare ale apelor minerale în din centrul parcului (1856). Perioada anul 1811 au început să apară şi primii respectivă a fost una dintre cele mai oameni sosiţi la tratament deschizându-se înfloritoare şi bogate perioade pentru astfel primul sezon balnear la Buziaş sub staţiunea Buziaş. De reţinut că în acea directa coordonare medicală a doctorului perioadă (1856) a început construirea Lindenmayr care a fost unul din primii colonadei a cărei arhitectură şi construcţie au oameni care au susţinut foarte mult staţiunea fost realizate de către dulgheri aduşi special în primele etape ale procesului de dezvoltare. din Austria. Construcţia a fost finalizată în În anul 1836 apar primele semne de anul 1875 devenind cea mai lungă colonadă dezvoltare economică şi în 1838 se stabileşte acoperită din Europa (512 m lungime), mai la Buziaş, ca medic balneolog doctorul existând una la Karlovy Vary şi alta la Baden Gheorghe Ciocârlan care devine primul Baden. De menţionat că în 1815 a început doctor balneolog oficial al Staţiunii Buziaş sistematizarea şi construirea celor două până în 1848. În staţiune a instituit, în parcuri ale staţiunii, Liget şi Central, proiecte manieră ştiinţifică, cura internă cu apele ce au fost derulate pe o perioadă de minerale provenite din izvoarele freatice. aproximativ 100 de ani şi care au fost Doctorul Ciocârlan a organizat o serie de realizate în mare parte de către specialişti conferinţe ştiinţifice, cu participanţi din austrieci care au adus specii rare de arbori . România şi străinătate (Viena, Belgrad, Construirea celor două parcuri din Germania) datorită cărora localitatea balneară staţiune a avut drept scop crearea unui climat Buziaş şi-a câştigat notorietatea europeană. special care să completeze curele cu apa Gheorghe Ciocârlan, personalitate medicală minerală, devenind astfel, un factor natural de marcantă a Banatului la acea vreme, a cură folosit şi în prezent. Perioada în care publicat o serie de lucrări de specialitate Hoffmann era administrator a reprezentat una dintre care enumerăm “Efectul terapeutic al dintre cele mai înfloritoare perioade ale apelor minerale” şi “Arta de a preveni staţiunii Buziaş, fiind recunoscută şi la nivel îmbolnăvirile” lucrări de referinţă pentru european şi ajungând ca apele minerale să fie lumea medicală. comparate cu cele ale staţiunii Neuheim din Din punct de vedere administrativ Germania. 106

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012 În anul 1893, industriaşul de origine În anul 1923, Jacob Muschong începe maghiară Erno Schottola devine primul să folosească linia de cale ferată şi în scop proprietar al staţiunii Buziaş până în 1903 turistic, asigurând astfel transferul turiştilor de când decedează. El a continuat dezvoltarea la gară în centrul staţiunii. De reţinut că staţiunii şi construirea de vile, hoteluri, locomotiva cu aburi folosea ca şi combustibil stabilimente pentru sănătate, modernizând lemne de foc şi nu cărbuni, pentru a evita toate spaţiile de cazare existente la vremea poluarea aerului staţiunii. În anul 1922 are loc aceea. Un eveniment notabil la acea vreme a un fenomen rar întâlnit în zonă şi anume în fost sosirea Împaratului Austro-Ungar în plin sezon de cură şi tratament, în urma unei septembrie 1898 cu ocazia unei campanii de mişcări seismice are loc colmatarea exerciţii militare care avea drept scop izvoarelor, eveniment ce putea deveni pregătirea pentru primul război mondial, dezastruos atât pentru proprietarul staţiunii cât campanie ce a durat aproximativ o săptămână. şi pentru staţiune în sine. Situaţia a fost La 3 zile după plecarea trupelor militare, salvată de către un specialist în foraje, pe împărăteasa Elisabeta a fost ucisă în Olanda nume Medvescky adus de către Jacob în timpul unei vizite de protocol. Drept Muschong de la Arad şi care a forat la o urmare a acestui eveniment dramatic, parcul adâncime de 106 m, mai mult nefiind posibil staţiunii denumit atunci Liget a preluat din cauza unui strat de roci foarte dure care numele de Parcul Elisabeta. nici în prezent nu a putut fi străpuns. În urma În anul 1906 staţiunea Buziaş a fost acestei forări s-a format un geizer foarte cumpărată de către un alt industriaş de origine puternic care aruncă apa la o inălţime de germană, pe nume Jacob Muschong care a aproximativ 40 m şi care a reuşit în continuat procesul de dezvoltare al staţiunii următoarele 3 zile să repornească izvoarele atât din punct de vedere turistic , cât şi minerale , fiind astfel salvat sezonul de economic. El a pus bazele primei fabrici de tratament şi evident staţiunea. În 1923 Jacob îmbuteliere a apei minerale şi a dioxidului de Muschong decedează şi staţiunea este carbon, fiind utilizată şi consumată cu mare moştenită de către una dintre fiicele sale, success în zonele industrializate (muncitorii Ecaterina, care mai rămâne proprietarul din industria metalurgică aveau acces gratuit staţiunii până în anul 1948 când este la consumul de apă minerală de la Buziaş). naţionalizată. Buziaşul continuă să fie una Apa minerală îmbuteliată a fost prezentă în dintre cele mai reprezentative staţiuni mai multe competiţii şi concursuri, câştigând balneare, bucurându-se de recunoaştere de-a lungul timpului 8 medalii printre care şi internaţională, dar începe să pălească aura o medalie de aur la Concursul de la Bratislava aristocratică, făcându-şi loc construcţii noi, din anul 1920. Pe toate etichetele sticlelor moderne, hoteluri şi baze de tratament, având comercializate erau trecute medaliile şi capacităţi foarte mari. Numărul de turişti şi premiile câştigate în competiţii, precum şi vizitatori sosiţi la Buziaş în fiecare sezon era buletinul de analiză chimică al apei minerale. cuprins între 3000 - 5000 persoane, conform Buletinul de analiză chimică al apei este şi în datelor din arhiva staţiunii. prezent trecut pe etichetă împreună cu După Revoluţia de la 1989, staţiunea a specificaţia că apa este 100% naturală stagnat din punct de vedere turistic, iar după folosindu-se dioxid de carbon natural. Urmare procesul de privatizare în 1994-1995 Buziaşul a unei dezvoltări foarte puternice din punct de a început să piardă semnificativ în faţa vedere turistic, în anul 1907, Jacob Muschong staţiunilor balneare din ţară şi străinătate, a început construcţia unei noi locaţii pentru datorită unui management neperformant. În băi cu apă minerală, locaţie care în prezent anul 2005, noua echipă executivă a staţiunii este în conservare. Tot în scop turistic, în şi-a propus prin strategia investiţională 1907 a fost construită o linie de cale ferată , derulată pe o perioadă de 8 ani să readucă pe o lungime de 2,5 km, care lega Gara Buziaşul în rândul staţiunilor balneare Buziaş de centrul staţiunii, folosită în scop reprezentative din România şi cu posibiliăţi economic transportându-se apa minerală de recunoaştere în ţările europene învecinate. îmbuteliată, precum şi buteliile cu dioxid de carbon, de la fabrică la gara Buziaş.

107

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012 Obiective turistice din staţiune Indicatii terapeutice: • Colonada din lemn, o pergolă • Afecţiuni cardiovasculare, stări acoperită, unică în Europa pentru lungimea sa dupa infarct, în stadiul de postconvalescenţă, - 510 m, construită în stil turco-bizantin în cardiopatie ischemica, insuficienţă mitrală si anul 1875; aortica compensata, hipertensiune arteriala, • Parcul din oraşul-staţiune cu arbori seculari arteriopatii periferice prin ateroscleroza, (platanus orientalis-1812), o adevarată oază varice ; de linişte şi relaxare este furnizorul unuia • Afecţiuni reumatismale dintre factorii naturali de cură (aeroionizarea - degenerative spondiloze cervicale, dorsale si similară unei altitudini de peste 100 m); lombare, artroze, poliartroze ; •Izvorul Mihai şi Izvorul Iosif; • Afecţiuni reumatismale •Aleea ionilor negativi; abarticulare tendinoze, tendomioze, •Buveta "Izvorul Sănătăţii"; tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala ; •Muzeul Balnear, primul muzeu de acest gen • Afecţiuni postraumatice redori din România; articulare postraumatice, stari dupa operatii pe •Colecţia de artă populară Iulia Folea muschi, oase si articulatii, stari dupa entorse, Troceanu ce cuprinde piese caracteristice regi luxatii si fracturi ; unii Banat; • Afecţiuni neurologice •Biserica Romano-Catolică. Împrejurimi, periferice si centrale pareze uşoare si sechele obiective turistice tardive dupa hemipareze si dupa pareze ; •Timişoara - Muzeul Banatului cu secţiile de • Afecţiuni asociate respiratorii, istorie, ştiinţele naturii, artă; Catedrala ginecologice, metabolice si de nutriţie, romano-catolică (1773) construită în stil nevroza astenică şi boli profesionale. baroc; Bastionul Cetăţii Timişoara, unul Resursele de tratament dintre puţinele fragmente ce se mai pot vedea • Resurse de ape minerale, mofete, din cetatea de tip Vauban ridicată de către ape carbogazoase, bicarbonate, clorurate, imperiali în sec. al XVIII-lea; hipotone, calcice. •Lugoj - Muzeul de istorie, etnografie şi artă; • Aeroionizare – 800 – 1270 catedrala ortodoxă în stil baroc (1759); aeroioni negative / cmc aer •Traian Vuia - casa memorială Traian Vuia, • Apele minerale – carbogazoase, inventatorul motorului cu reacţie; bicarbonatate, clorurate, bromoiodurate, •Ruinele cetăţii feudale Marginea (sec al sodice, calcice, magneziene, feruginoase, XVII-lea); atermale si hipotone. •Giarmata, muzeul etnografic al Şvabilor; Sursele de apa sunt amplasate •Cramele Recaş - se pot organiza atât în parcul staţiunii Buzias, mineralizarea degustări cât şi vizite; acestora fiind 5000-6000 mg/litru, dioxidul de •Băile Calacea; carbon fiind de 2000-2600 mg/litru, PH-ul •Lacul Surduc. fiind de 6,5. Se folosesc atat in cura externa Informaţii generale (băi cu CO 2) cat şi în cură internă Staţiunea este situată în judeţul Timiş, Dioxidul de carbon liber - mofete are în Depresiunea Buziaşului, în partea de sud- următoarele concentraţii: gaz carbonic 95- vest a ţării, în Câmpia Banatului, pe cursul 98%, metan 0,76%, azot 0,8%, oxigen 0,2- inferior al Pârâului Valea Salciei, la o distanţă 1%. de 25 km de oraşul Lugoj, şi la o distanţă de Proceduri 34 km de oraşul Timişoara. • Termoterapie Unul dintre cei mai importanti factori • Magnetoterapie terapeutici naturali ai statiunii Buziaş îl • Hidroterapie cu ape calde în cadă reprezintă varietatea de ape minerale utilizate • Băi galvanice pentru cura externa - ape carbogazoase, • Electroterapie – curenţi de joasă bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, frecvenţă, curenţi de medie frecvenţă, curenţi magneziene, hipotone, cu un grad de de înaltă frecvenţă, ultrasunete mineralizare de pâna la 6,6 g/l. Acestora li se • Aerosoli, inhalaţii adaugă mofeta şi bioclimatul sedativ. • Kinetoterapie, masaj terapeutic

108

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012

• Gimnastică medicală Buziaş a fost între 22-26 august 1886 • Cura de teren prin pergole gazda Congresului al XIII-lea al medicilor şi acoperite „colonada” si cura de ionizare naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania cu negativa prin plimbari in parc. participarea unor specialişti din Asia şi • Băi de plante Europa. Clima Unităţi de tratament balnear Staţiunea Buziaş are o climă cu Hotel Silvana dispune de 204 locuri în influienţă sub-mediteraneană, este climatul camere clasificate la categoria 2 stele, având câmpiei de vest a României, vânt cald şi uscat un nivel superior de confort primăvara. Staţiunea Buzias este asezata Oraşul este situat în vestul României, intr-o regiune de tranzitie intre zona de deal si la 30 km de municipiul Timişoara şi 23 de km campie piemontana, clima caracterizandu-se de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de printr-un regim climatic temperat. drumul judeţean DJ 592 şi de calea ferată Media temperaturilor anuale este intre - 2 Timişoara-Buziaş-Lugoj. grade Celsius şi 21,5 grade Celsius. Aşezarea este cunoscută încă de pe Istoric vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis. Apele minerale de la Buziaş au fost Atestarea documentară este din secolele XIV - folosite de către daco-romani. Localitatea XV. Datorită condiţiilor naturale favorabile, Buziaş este atestată documentar din anul cu bogate izvoare de ape minerale dar şi un 1369. climat blând, Buziaşul a fost recunoscut ca Staţiunea Buziaş situată la o altitudine potenţial centru balnear. Pentru prima dată, medie de 128 m este atestată ca staţiune apele minerale au fost valorificate pentru balneară din anul 1819. tratament în 1811, de către balneologul român Arheologul Liviu Mărghitan susţine că Gheorghe Ciocârlan. La 1816 a început Buziaşul şi Băile Herculane: amenajarea primelor izvoare iar bazele “au fost căutate în antichitatea daco- staţiunii balneare fiind construite în 1819. romană pentru condiţiile lor speciale, curative În 1839 a fost declarată staţiune balenară. … Resturile de clădiri, părţi din conducte de Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de apă, monumente de piatră, ţigle şi monede, adâncime şi se construieşte fabrica de semnalate aici încă din secolul precedent, lasă îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este să se întrevadă existenţa unei staţiuni de declarată ofical staţiune balneoclimaterică. tratament din secolul al XIII – lea După Unirea Banatului cu România, e.n.”. Redescoperirea zăcământului îşi menţine statutul de staţiune balneară de hidromineral (apa minerală şi dioxidul de tratament cardio-vascular şi este reşedinţă de carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 plasă. Este declarat oraş în 1956. În anii '60 având un rol deosebit de important în evoluţia activitatea economică se diversifică, sunt aşezării întrucât în 1811 s-a deschis primul create mici industrii uşoare şi alimentară. sezon balnear organizat, totodată înfiintându- Creşte atât populaţia cât şi suprafaţa oraşului. se Staţiunea Balneară. Valoarea terapeutică a Se construiesc cartiere de blocuri, vile şi apelor minerale a devenit cunoscută în scurt hoteluri pentru staţiune. timp atât în Ungaria cât şi în ţările vecine, Buziaşul fiind “locul cel pentru izvoarele cele tămăduitoare şi într-alte stăpâniri cunoscute şi unde oamenii din locuri însămnate şi îndepărtate se adună”. Buziaşul, în 1819, este declarat localitate balneară. Tratamentul se va realiza până la sfârşitul secolului XIX prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii, afecţiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli ginecologice, boli de Buziaş în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72 nervi etc.). Terapia balneară s-a fundamentat de medici din anii 1838. Sursa informatiilor: http://www.buzias.ro/

109

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012

Variaţia pH-ului sanguin pe durata curei balneare cu nămol Blood pH variation during peloidotherapy

Surdu Traian-Virgiliu1,* , Olga Surdu2 , Surdu Monica3

1. As. Univ. Dr. Traian – Virgiliu Surdu, Universitatea Ovidius Constanta, Facultatea de Medicină; [email protected], 2. Conf. Univ. Dr. Olga Surdu, Universitatea Ovidius Constanta, Facultatea de Medicină, 3. Dr. Monica Surdu, medic rezident, Spitalul Clinic Judeţen de Urgenţă Constanţa.

Rezumat Scop. Obiectivul principal al studiului a fost determinarea variaţiei parametrilor echilibrului acido-bazic sub impactul peloidoterapiei, iar obiectivul secundar a fost aprecierea siguranţei aplicaţiei peloide la pacienţii cu suferinţe reumatismale degenerative şi post-traumatice ale membrelor. Această lucrare prezintă rezultatele variaţiei pH-ului sanguin pe durata peloidoterapiei termoneutre. Materiale şi metode de lucru. Lotul de studiu a fost alcătuit din patruzeci şi trei de pacienţi cu suferinţe reumatismale degenerative şi post-traumatice ale membrelor care efectuau cura balneară de reabilitare la Techirghiol. Intervenţia terapeutică zilnică a constat în baie termoneutră (baie de nămol alternativ cu baie salină), kinetoterapie, electroterapie, masoterapie. Prelevarea probelor biologice (sânge capilar) a fost realizată în patru momente ale curei: inainte de inceperea curei, imediat şi la 24 de ore după prima aplicaţie balneară şi la finalul curei de 10 aplicaţii. Determinările sanguine au fost realizate cu analizorul CCX Nova Biomedical 6. Valorile obţinute au fost interpretate în corelaţie cu rezultatele studiului VIASAN 317/2004 referitoare la variaţia compoziţiei biochimice a nămolului după aplicaţia terapeutică. Pentru folosirea rezultatelor studiului VIASAN am cerut şi obţinut aprobarea de la beneficiarul rezultatelor, respectiv Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol. Pacienţii au fost încunoştiinţati asupra ritmicităţii recoltării probelor şi au semnat consimţământul informat. Analiza statistică a fost realizată folosind softul SPSS 12.0 pentru care Universitatea Ovidius din Constanţa are licenţă de folosire. Rezultate. Măsurarea pH-ului sanguin în cele patru momente ale recoltării a arătat variaţii în limite fiziologice şi nesemnificative statistic cu excepţia valorii pH-ului măsurat imediat după prima aplicaţie salină, care a avut o creştere semnificativă statistic (p=0.02<0.05) dar în limitele fiziologice. Concluzii. Pe durata peloidoterapiei pH-ul mediului intern a suferit variaţii în limite fiziologice şi nesemnificative statistic corelabile cu variaţia pH-ului mediului de baie şi cu pH-ul cutanat. Pe toată durata curei variaţia parametrului a fost în limite fiziologice, ceea ce presupune că aplicaţia solicită mecanismele homeostazice în limite de siguranţă pentru pacient. Pentru a stabili corelaţii matematice între variaţiile parametriale ale celor trei medii implicate în răspunsul fiziologic la peloidoterapie, respectiv: mediul peloid de baie, tegument şi mediul intern al organismului sunt necesare alte studii.

Cuvinte-cheie: pH sanguin, echilibrul acido-bazic, peloidoterapie, termoneutralitate.

Abstract - Background. The main aim of the study is to evaluate the variation of acid-base balance of human body during peloidotherapy. The secondary objectiv is balneal safetyness for the patient suffering of joint degenerative deaseases and post-traumatic sequelles of the limbs, undergoing mud therapy. This paper work presents only the results obtained on pH variations. Materials and methods. The study plot was composed by forty three patients undergoing mud therapy for rehabilitation in Techirghiol Balneal and Rehabilitation Sanatorium. Daily therapeutic intervention consists in: thermoneutral bath (alternativelly mud bath and salt bath), kinetotherapy, massage and electrotherapy. Proofs prelevations (capilary blood) were performed in four moments of the cure: at the bigining of the cure, immediatly after first balneal application, at twenty four hours after first application and at the end of the cure of ten balneal application. Blood determinations were made using CCX Nova Biomedical 6 analyser for critical care. Results obtained were interpretated in corelation with the results of VIASAN 317/2004 study upon variations of biochemical composition of mud after therapeutic use. In order to use results of VIASAN study we asked and we received aproval from the owner and incumbent of the study, Techirghiol Balneal and Rehabilitation Sanatorium. All patients get to know about the rithm of blood prelevation and possibility of results publication and they signed the informed consent. Statistic analysis were made with the soft SPSS 12.0 upon witch Constanţa Ovidius University holds the licence of using. Rezults. Variations of blood pH in the four moments of cure were within physiological limits. They were statistically insignificant with one exception: immediatly after first salt bath application pH increased statistic significant but within physiological limits (p=0.02<0.05). Conclusions. During peloidotherapy the acidity of blood masured throught pH, variates within the frame of physiological limits. This variation might be corelated with the variation of mud bath solution`s pH after application and possibly with skin`s pH variation. Balneal application of mud and salt water of the lake is a safe procedure for te patients. In order to establish the possible corelation between three medium implicated in the pysiological answer to peloidotherapy, respectivelly: mud, skin and blood are nedeed more studies.

110

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012

Introducere compoziţiei biochimice a mediului terapeutic ce Desfăşurarea normală a funcţiilor biologice ale acţionează ca schimbători de ioni); organismului presupune respectarea unor • modificarea pH-ului cutanat (datorită parametrii funcţionali cum sunt: homeotermia pH-ului diferit al mediului de baie); izohidria, izoionia, pH-ul etc. Acesta din urma, În acest context am considerat că trebuie studiate defineste aciditatea mediului intern al modificările fiziologice şi/sau fiziopatologice organismului şi reprezintă logaritmul zecimal cu posibile ale echilibrului acido-bazic, ca un pas în semn schimbal al concentratiei ionilor de fundamentarea pe baze ştiinţifice, de actualitate a hidrogen. Activitatea enzimelor, a canalelor peloidoterapiei bazate pe dovezi (evidence based membranare prin care se face transportul balneology), ca medicină holistică şi integrativă. moleculelor şi ionilor, etc au un optim funcţional Acestă lucrare prezintă variaţia unui singur la o anumită temperatură şi un anumit pH. parametru (pH – ul sanguin) din cei douăzeci şi Păstrarea cvasiconstantă a pH-ului sângelui este opt de parametrii determinaţi cu analizorul CCX realizată prin intervenţia sistemelor tampon: al Nova Biomedical 6. carbonaţilor, al fosfaţilor, al hemoglobinei, al unor Material si metoda de lucru acizi organici. Ajustarea componentelor acestor Studiul variaţiei echilibrului acido-bazic sub sisteme este realizată rapid (câteva minute) de impactul peloidoterapiei a fost realizat în sezonul către mecanismul respirator prin care este eliminat autumnal când impactul climatului este redus. Am bioxidul de carbon şi de către mecanismul renal, ales aplicaţia termoneutră minim perturbatoare a mai lent (câteva ore care ) prin care se elimină funcţiilor organismului. Pentru nămolul sapropelic bicarbonatul. [(1).(2),(3)] de Techirghiol valoarea termoneutră este de 380C, Unul dintre primele studii asupra echilibrului iar pentru apa salină de 370C. acido-bazic la persona sănătoasă aparţine autorilor În conformitate cu metodologia aprobată de către americani N. W. Shock şi A. B. Hastings şi a fost Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică publicat în numărul din martie 1934 al revistei şi Balneologie, aplicaţia terapeutică constă în „The Journal of Biological Chemistry” (4) folosirea alternativă a nămolului şi apei saline a În momentul actual, cele mai multe studii lacului. Metodologia de lucru specifică din realizate asupra echilibrului acido-bazic şi hidro- Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol electrolitic sunt legate de suferinţe post- constă în balneoterapie (baie peloidă alternativ cu traumatice, respiratorii, renale şi/sau metabolice. baie salină), kinetoterapie, masoterapie şi Deşi au fost făcute progrese importante în studiul electroterapie prescrise şi aplicate în conformitate echilibrului acido-bazic, în literatura de obiectivele terapeutice cerute de suferinţa fiecărui specialitate la care am avut acces şi pe care am pacient. Programul terapeutic zilnic al pacienţilor studiat-o nu am găsit studii care să evalueze a fost realizat prin diagrama de lucru a variaţia parametrilor acestei balanţe importante sanatoriului. În acest fel o parte din pacienţi au pentru organismul uman în condiţiile aplicării în început terapia cu baie salină şi altii cu baie cură externă a apelor minerale şi/sau a peloidă. Datorită alternanţei aplicaţiei la finalul nămolurilor deşi balneoterapia este curei toţi pacienţii acumulează acelaşi număr de „perturbatoare” pentru parametrii homeostaziei, proceduri. cel puţin, prin: În lotul de studiu au fost incluşi patruzeci şi trei de • creşterea temperaturii cutanate pacienţi adulţi: douăzeci şi opt femei şi (datorită calităţilor termopexice ale mediului de cincisprezece bărbaţi, douăzeci şi patru au inceput baie); terapia cu baie peloidă şi nouăsprezece cu baie • modificarea încărcăturii electrice salină. tegumentare (datorită proprietăţilor biofizice Media de vârstă a pacienţilor din lotul de studiat a fost de 52.27 ± 13.04 ani (tabel 1).

111

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012

Table I vârsta medie a pacienţilor în funcţie de tipul rezultatele vor fi publicate în diverse lucrări primei aplicaţii şi sex ştiinţifice şi au primit asigurări asupra păstrării Parametrul Vârsta confidenţialităţii datelor personale. Toţi pacienţii Vârsta medie lot 52.27 ± 13.04 au semnat consimţământul informat. Vârsta medie sublot cu 54.27 ± 12.27 Prelevarea probelor biologice a fost realizată baie inaugurală de nămol dimineaţa, înainte de micul dejun şi de începerea Vârsta medie sublot cu 51.11 ± 13.40 tratamentului, în patru momente ale curei: baie inaugurală salină ⇒ înainte de începerea curei (moment notat Vârsta medie femei 51.86 ± 11.38 „in”); Vârsta medie bărbaţi 58.40 ± 11.11 ⇒ imediat după prima aplicaţie balneară pe care Criteriile de includere în lotul de studiu: am numit-o aplicaţia inaugurală/iniţală, (moment • pacienţi cu suferinţe reumatismale notat cu „im”) de tip degenerativ şi cu sechele postraumatice ale ⇒ la douăzeci şi patru de ore de la prima membrelor care aveau indicaţie corectă de cură aplicaţie dar înainte de cea de-a doua (moment balneară, aparent sanatoşi in baza examenului notat „24”); clinic şi a testelor de laborator uzuale, generale. ⇒ la finalul curei de 10 aplicaţii (moment notat Criteriile de excludere: „fin”). • oricare din situaţiile prevăzute drept Sângele prelevat nu a necesitat nici o altă contraindicaţii pentru cura balneară; prelucrare determinarea făcându-se pe sângele • prezenţa sau apariţia fenomenelor inflamatorii capilar integral, cu analizorul „CCX 6 Nova articulare, a decompensării cardiace şi/sau Biomedical” oferit de „Centrul de Cercetare tensionale pe durata tratamentului; Ştiinţifică în Domeniul Stresului” al „Facultăţii de • leziuni cutanate care contraindică aplicaţia Farmacie” din cadrul „Universităţii Ovidius balneară şi a procedurilor adjuvante; Constanţa”. Analizorul a fost instalat în • suferinţe respiratorii, endocrine, neurologice, laboratorul Sanatoriului Balnear şi de Recuperare tulburări de statică vertebrală care pot modifica Techirghiol, respectând condiţiile tehnice cerute homeostazia gazelor sanguine; în documentaţia tehnică. • medicaţie cortizonică sau orice alt tip de Rezultate medicaţie cunoscută ca având interferenţe cu În conformitate cu cerinţele medicinei bazate pe parametrii determinaţi (diuretice, administrarea dovezi după întabelarea rezultatelor am calculat suplimentelor alimentare cu conţinut de minerale media şi deviaţia standard şi apoi am aplicat sau având glucide în compoziţie). testele de comparaţie multiplă (t-test) pentru Pacienţii au fost întrebaţi dacă doresc să participe aprecierea semnificaţiei statistice a rezultatelor la studiu şi au fost informaţi asupra ritmicităii obţinute (tabel 2). recoltării probelor biologice, asupra faptului că Table II Variaţia pH-ului pe durata curei peloide Înainte de începerea Imediat dupa prima la 24 de ore după La finalul pH tratamentului (in) aplicaţie terapeutică (im) prima aplicaţie (24) curei (fin) Medie lot±DS 7.40±0.03 7.42±0.04 7.40±0.03 7.41±0.03 Medie sublot BN±DS 7.41±0.04 7.43±0.04 7.41±0.03 7.42±0.02 Medie sublot BS ±DS 7.39±0.03 7.41±0.03 7.39±0.03 7.41±0.03 t-test p<0.05 BN/BS 0.26 0.13 0.16 BN in/BN im, 24, fin 0.09 0.53 0.26 BS in/BS im, 24,fin 0.02 0.85 0.23

112

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012

În cazul prelucrării matematice a datelor obţinute presiunii osmotice, organismul reacţionează pentru parametrul pH am constatat o distribuţie similar, respectiv: normală şi omogenă a valorilor pentru ambele • uşoară creştere a pH-ului imediat tipuri de aplicaţie, pentru toate momentele de timp după prima aplicaţie posibil generată de luate în consideraţie şi pentru toate grupele modificarea temperaturii cutanate; analizate. Testul de comparaţie între grupuri (t- • revenire la valori apropiate de cele test) a relevat variaţia în limite fiziologice şi iniţiale în cursul orelor următoare prin intrarea nesemnificativă statistic a pH-ului sanguin pe în acţiune a mecanismelor de corecţie. durata curei, cu excepţia valorii pH-ului măsurat imediat după prima aplicaţie salină, care a avut o creştere semnificativă statistic (p=0.02<0.05) dar abaterea standard +/- 1.0 DS în limitele fiziologice. 7.44 7.42 7.40

7.38 abaterea standard +/- 1.0 DS 7.44 pH 7.36

7.42 7.34

7.40 7.32 7.40 7.42 7.40 7.41 7.38 7.30

pH Inainte de primul Imediat dupa La 24 de ore dupa La sfarsitul curei 7.36 tratament primul tratament primul tratament 7.34 7.32 Figura 2 Variaţia pH-ului pe durata curei peloide 7.40 7.42 7.40 7.41 7.30 Inainte de primul Imediat dupa La 24 de ore dupa La sfarsitul curei În cursul aplicaţiei balneare pH-ul plasmatic şi tratament primul tratament primul tratament mecanismele de menţinere sunt „ameninţate” de Figura 1 Variaţia pH-ului pe durata curei peloide creşterea temperaturii mediului intern şi de creşterea ventilaţiei pulmonare. Astfel: Trebuie subliniată omogenitatea distribuţiei si • temperatura cutanată poate creşte cu 1 valoarea foarte mică a deviaţiei standard, fapt ce – 20C în condiţiile în care temperatura mediului subliniază blândeţea aplicaţiei şi mecanismele de baie este păstrată constantă. În protocolul de exacte şi fine de reglare. lucru de la Sanatoriul Balnear şi de Recuperare În menţinerea homeostaziei acido-bazice prima Techirghiol menţinerea cvasiconstantă a linie de acţiune este reprezentată de sistemele temperaturii mediului de baie se face prin tampon ale plasmei, urmate de mecanismul adăugarea unei cantităţi de apă încălzită la ½ respirator, completat şi corectat de mecanismul duratei procedurii; renal. Valoarea uşor crescută a pH-ului obţinută • creşterea temperaturii zonei centrale imediat după prima aplicaţie (figura1) sugerează (miez) este doar de 0.1 – 0.20C. În aceste implicarea mecanismului respirator care elimină condiţii homeotermia şi pH-ul nu sunt prompt bioxidul de carbon prin hiperventilaţie. ameninţate iar funcţia de termoreglare şi Comparand reactivitatea organismului exprimata homeostazia acido-bazică sunt menţinute cu prin parametrul pH sanguin cu metoda terapeutică uşurinţă de către organism; utilizată la cazurile din lot (figura2), se poate • funcţia respiratorie este solicitată sintetiza că deşi cele două medii terapeutice minimal întrucât efectul relaxant (muscular şi folosite (baia salina si cea de namol) au proprietăţi general) al aplicaţiei produce diminuarea biofizice diferite: valoarea temperaturii de frecvenţei respiratorii şi creşterea amplitudinii neutralitate termică, a presiunii hidrostatice, a respiraţiilor cu consecinţe minime: atât pentru baia salină cât şi pentru cea peloidă

113

Balneo Research Journal (Romana) Vol.3, Nr.4, December 2012

Organismul răspunde acestor solicitări cu ajustări Concluzii. funcţionale adecvate care nu depăşesc limitele Sistematizând aceste rezultate putem afirma: fiziologice. Intensitatea răspunsului depinde de 1. pe durata peloidoterapiei pH-ul mediului tipul aplicaţiei inaugurale: aplicaţia peloidă este intern a suferit variaţii în limite fiziologice mai solicitantă decât cea salină. corelabile cu variaţia pH-ului mediului de baie Interfaţa sistemului biologic organism – mediu şi cu pH-ul cutanat; peloid este reprezentată de tegument. Una dintre 2. aplicaţia peloidă nu perturbă balanţa acido- funcţiile cele mai importante ale pielii este aceea bazică (investigaă prin parametrul pH) peste de barieră fizico-chimică realizată de stratul limitele fiziologice, deci este o aplicaţie sigură. cornos (inert metabolic) şi de filmul hidro-lipidic Rezultatele obţinute ne permit a sugera ca se („burete biochimic”), care reglează homeostazia impun studii ulterioare de evaluare pielii şi implicit pe cea a mediului intern al concomitentă a interacţiunii dintre mediul de organismului. Învelişul cutanat acţionează ca o baie si organismul uman prin cercetarea membrană osmotică. parametrilor mediilor implicate : nămol, sânge, Formarea filmului hidrolipidic şi menţinerea pH- etc. ului cutanat este influenţată de factori climatici (vînt, soare care pot avea valori diferite în staţiunea balneară comparativ cu localitatea de reşedinţă a persoanei) sau factori chimici (substanţe cu acţiune de detergenţi, solvenţi, Bibliografie: săpunuri care se pot regăsi în compoziţia nămolului), care perturbă homeostazia 1. SARAGEA, M. sub redacţia, Fiziopatologie, Ed. Academiei RSR, 1982, R79717, vol I şi II; tegumentară şi pe cale de consecinţă pot diminua 2. MANOLE, G. Fiziologie clinică, Ed. CNI formarea mantalei acide a pielii. (5) Coresi, 2005, Bucureşti, ISBN: 973-570-298-3; Studii referitoare la efectul terapiei cu nămol 3. ROSE, BD, POST, TW, Clinical Physiology of asupra pH-ului tegumentar şi al statusului secretor Acid-Base and Electrolyte Disorders, 5th ed, McGraw- seboreic au evidenţiat normalizarea pH-ului Hill, New York, 2001; 583-90. 4. SINGER, RB, HASTINGS, AB. An improved tegumentar după paisprezece aplicaţii de nămol clinical method for the estimation of disturbances of the (6). acid-base balance of human blood. Medicine (Baltimore) Analiza interacţiunii dintre tegument şi mediul de 1948: 27: 223-242; baie a evidenţiat scăderea pH-ului soluţiei peloide 5. COLŢOIU A., et all, DERMATO- la sfârşitul aplicaţiei, nesemnificativă statistic. (7). VENEROLOGIE, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993, pag. 17-30 Privind comparativ variaţiile pH-ului măsurat în 6. CARABELLI, A, et al. Effect of thermal mud mediul terapeutic peloid înainte şi după efectuarea baths on normal, dry and seborrheic skin. Clin Ter 1998 tratamentului şi variaţiile pH-ului sanguin în Jul-Aug;149(4):271-5. cursul peloidoterapiei se poate presupune 7. PNCDI, VIASAN proiect 317/2004 interacţiunea biologică dintre tegument şi nămol: • pH-ul sanguin a crescut uşor; • pH- soluţiei de nămol a scăzut. Interfaţa celor două medii, respectiv tegumentul a reacţionat prin normalizarea valorii pH-ului.

114

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Efectul terapeutic al apelor minerale carbogazoase în sindromul metabolic

Cintezã, Delia1*; Munteanu, Constantin2; Poenaru, Daniela1; Munteanu, Diana2; Petruşcã, Irina1 Dumitrascu, Dan1 1 – National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Bucharest, Romania 2 – Romanian Association of Balneology

* corresponding author: [email protected]

Cuvinte cheie: ape carbogazoase, sindrom metabolic, hipertensiune arteriala, obezitate abdominala

Received: 22 November 2012 / Published online: 7 December 2012

ABSTRACT: Sindromul metabolic (X-syndrome sau sindromul rezistentei la insulin) este un complex de perturbari metabolice ce cresc riscul dezvoltarii de boli cardiovasculare. Entitatea cuprinde: dislipidemie (alterarea profilului lipidic, cu cresterea nivelului de triglyceride serice si scaderea nivelului seric al HDL-colesterolului, ceea ce favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei), glicemie crescuta (diabet zaharat de tip II constituit) sau rezistenta crescuta la insulin, hipertensiune arterial, obezitate abdominal, sindrom proinflamator, sindrom protrombotic. In ultimii 20 de ani, s-a observant o crestere continua a indivizilor suferind de acest sindrom; cauza certa ramane necunoscuta, dar tot mai multe studii sustin ca este vorba de o interactiune complexa intre factori genetici, metabolic si factori de mediu. Dintre factorii de mediu, dieta saraca in micronutrienti precum calciu, magneziu si potasiu pare sa fie un element contributor essential (Feldsein et al, 2007, Cidalia Pereira et al, 2011). Scaderea aportului de sodium si cresterea aportului de calciu, magneziu, potasiu, propusa de Dietary Approaches to Stop Hypertension – DASH diet (Van Leer et al 1995, Meigl et al 2008) duce la optimizarea valorilor tensiunii arteriale. Chiar in absenta unui aport crescut de sodium, nivelul scazut de magneziu din sange si din cellule poate induce, in anumite consitii, hipertensiune arterial, diabet zaharat, rezistenta la insulin sau sindrm metabolic complet. Printre metodele propuse de a corecta dieta cu micronutrienti, ingestia de ape minerale naturale, adesea extrem de complexe din punctul de vedere al compozitiei chimice si versatile din punct de vedere al efectului urmarit, este una la indemana, sigura si simpla. Desi utilizate in scopul pastrarii sanatatii din cele mai vechi timpuri, studii stiintifice care sa dovedeasca efectele apelor minerale natural asupra organismului uman se desfasoara doar incepand cu secolul al XX-lea. Apele minerale carbogazoase sunt rezultatul filtrarii apelor de adancime prin soluri vulcanice, care contin CO2; bioxidul de carbon, astfel obtinut, va favoriza dizolvarea altor elemente continute in straturile de soluri prin care trece apa, precum calciu, magneziu, sodium, fier, cloruri, bromuri atc, astfel ca, in final, apele carbogazoase vor avea o compozitie complexa si variata. La baza conceperii si realizarii acestui studiu au stat datele stiintifice referitoare la efectele apelor carbogazoase in general, si cele referitoare la apele carbogazoase din statiunea Borsec, in particular.

A) STATIUNEA BORSEC - Istoric balnear are loc in anul 1918. A primit rang de Borsecul este o veche statiune oras statiune balneoclimaterica in anul 1953. balneoclimaterica, cu numeroase izvoare de Inainte de al doilea razboi mondial, in ape minerale (peste 30). Legendele locului Borsec functiona un stabiliment balnear spun ca apa era cunoscuta de pe vremea special construit pentru aplicarea apelor romanilor. Efectul benefic al apelor asupra carbogazoase in cura externa (bai), pentru sanatatii este descris in documente in a doua pacientii cu suferinte cardiovasculare dupa jumatate a secolului al XVI-lea. Exploatarea metode puse la punct de medici francezi si si utilizarea lor organizata a inceput in secolul ridicate la rand de lege de catre medicii din al XIX-lea, paradoxal fiind apreciate la scara statiunea germana Bad Nauheim (cura larga mai intai in afara tarii. Apele minerale Nauheim). Prin incalzirea apei minerale, se au primit medalia Târgului Internaţional de la obtineau 3 concentratii de CO2: 0,5 g/l, 1 g/l Viena (1873), apa de Borsec fiind numită si 1,5 g/l. Se putea astfel aplica balneatia "Regina Apelor Minerale", medalia de argint dozata, progresiva ce permitea scaderea şi Diploma de Onoare la expoziţiile tensiunii arteriale la anumiti bolnavi, atent organizate in 1876 la Berlin şi Trieste, selectionati. Cercetarile efectuate asupra unui Diploma de Onoare a Expoziţiei de la Paris numar de peste 1100 de pacienti au fost Primele instalatii si stabilimente balneare, prezentate de dr Ion V Borgovan si in forma primitiva, au fost construite in colaboratorii sai la Congresul International de secolul al VIII-lea. Statiunea este recunoscuta Balneologie din Belgrad din 1937. ca atare din 1804. Oficializarea turismului Stabilimentul balnear a fost distrus in

115

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 timpul celui de-al doilea razboi mondial. Au electroterapia era in alta baza de tratament. fost construite in anii ce au urmat noi Existau si 3 cantine, la distanta si de vile si de stabilimente, dar concentratia obtinuta in baia bazele de tratament. Diferenta de nivel era de de apa carbogazoasa a fost doar cea maxima, aprox 600 m cu panta destul de brusca, ceea de 1,6 g CO2 /l. In plus, microclimatul din ce facea ca acomodarea sa fie dificila, mai sectia de bai carbogazoase era unul cu ales pentru cardiovasculari. Se tratau temperatura si umiditate extrem de ridicate, aproximativ 1000 pacienti pe serie, durata precum si cu o concentratie a CO2 din aer cu tratamentului fiind de 18 zile. mult mai mare decat limita admisa. Astfel ca, In tot acest timp, insa, imbutelierea apelor pacientii cu boli cardiovasculare (principala minerale si utilizarea lor in consumul larg a indicatie de cura pentru statiunea Borsec in fost o activitate constanta, care, in ciuda unor anii 1950 – 1970 – 1980) necesitau perioade de stagnare sau usor regres, a supravegere si monitorizare foarte atente, cunoscut, practic, o ascensiune cvasicontinua, deoarece sufereau adesea decompensari si datorita calitatilor indiscutabile ale acestei ape evenimente vasculare acute. cu ph usor acid, hipotone, foarte bine tolerate Din punct de vedere al studiilor si de organism, avand, pe langa gustul bun, cercetarilor efectuate asupra factorilor naturali calitatea principala de a regla disfunctii mici de cura din statiunea Borsec, in secolul trecut sau moderate ale organismului si crescand au existat 3 perioade de studii intense, care au starea de bine si calitatea vietii urmarit proprietatile fizico-chimice si au In concluzie, statiunea Borsec este incercat sa stabileasca indicatiile de cura si recunoscuta, traditional, ca statiune contraindicatiile acestora: balneoclimaterica de interes general, profilata - perioada anilor “20 – “30, inaintea celui pentru tratamentul unor afectiuni de-al doilea razboi mondial (efectul asupra cardiovasculare, endocrine, digestive, secretiei si motilitatii gastrice, efectul asupra hepatice, metabolice. diurezei, efectul asupra secretiei biliare, B) EFECTELE TERAPEUTICE ALE efectul asupra metabolismului bazal, efectul APELOR MINERALE DIN STATIUNEA asupra calcemiei sanguine, efectul asupra BORSEC – date obtinute din studiile si colesterolului si acidului uric, asupra cercetarile desfasurate de-a lungul timpului in glicemiei) statiune - perioada 1955 – 1965 – studiile din Caracteristici generale aceasta perioada confirma, prin metode de Statiunea este situata in depresiunea cercetare mai moderne, rezultatele studiilor Borsec a Carpatilor Rasariteni, la altitudine de anterioare; in plus, sunt atent studiate efectele 900 m, intre Muntii Bistritei si Muntii asupra aparatului cardiovascular; iar un grup Giurgeului de cercetatori condusi de prof dr St Milcu Climat subalpin este racoros, cu evidentiaza efectul tratamentului temperatura medie anuala de cca 5 grade balneoclimateric la Borsec asupra functiei Celsius, media lunii iulie fiind de 14 – 15 tiroidiene si paratiroidiene grade Celsius, iar media lunii ianuarie = -6 - anii “ 80 ai secolului trecut – studiile grade Celsius. Temperatura variaza putin de efectuate sunt mai ales fizico-chimice si mai la o zi la alta in decursul unui anotimp; rareori putin clinice. Trebuie mentionate insa si studii creste peste 28 grade C (cateva zile in iulie si din anii “70, care aduc in atentie respectarea august) indicatiilor si mai ales a contraindicatiilor de Precipitatiile anuale sunt de 800 mm, cu cura, in special pentru bolile cardiovasculare, un maxim la inceputul verii. pentru marii hipertensivi sau pentru unele Umiditatea relativa cu medie anuala de forme de diabet. 80%. Solul calcaros permeabil absoarbe De altfel, din punct de vedere terapeutic vaporii de apa excesivi. cel putin, inceputul declinului pentru statiunea Durata de stralucire a soarelui insumeaza Borsec poate fi situat in anii “70. Pacientul anual 1800 ore, numarul mediu anual de zile strabatea drumul pe jos pana la baza de cu cer senin fiind de 40 tratament care era la distanta si trebuia sa Nebulozitate moderata, cu o medie anuala parcurga si drum in panta, adesea de 0,6 zecimi

116

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Zona e protejata de vant de muntii si cei cu boala coronariana, comparativ cu 14% padurile din jur dintre subiectii din lotul martor. Climatul uscat si aerul pur este favorabil Factorii naturali terapeutici pentru pacientii anemici, alergici, astmatici, in • Ape minerale carbogazoase, perioada de convalescenta bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone, Aeroionizarea data de prezenta padurilor cu o mineralizare totala de 2,3 – 7,1 g/l – de conifere utila pentru cei cu afectiuni ORL (izvoarele Principal, Kossuth, Republica sau bronsitici pentru cura interna, sondele ISEM nr 4 si Date hidrogeologice ISPIF nr 4 – ptr bai calde) In zona exista 2 acumulari acvifere: una in • Ape minerale carbogazoase, sisturi cristaline, cu circulatie restransa a bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone, apelor, prin fisuri si zone de alterare (Izvorul in plus si sodice – izvoarele Closca, Horia, Caprelor, izvorul Balcescu, Izvorul Pierre Caprelor, 6 Martie, Pierre Curie Curie), cealalta in calcare dolomitice, • Izvorul Stravechi (Mofeta) – e si caracterizata prin acumularea apei in fisuri si feruginos goluri carstice (izvorul Principal). • Namol terapeutic de turba – nestudiat Alimentarea complexului acvifer se face din • Bioclimat tonic, stimulent montan, cu precipitatii, din apele freatice si din apele nuante sedative paraielor din zona Apele sunt si radioactive, mai ales izvorul Bioxidul de carbon din profunzime Pierre Curie cu o radioactivitate de 21,250 migreaza spre suprafata si intra in contact cu UM (slab concentrate) complexul acvifer. Studiile asupra radioactivitatii in zona Date in studii si cercetari Borsec dateaza din anii 1936. In arhiva • “Consideratii in legatura cu influenta Institutului National de Recuperare, Medicina microclimatului din sectia de bai Fizica si Balneoclimatologie nu se gasesc date carbogazoase di Borsec asupra reactivitatii mai recente. Radioactivitatea aerului rezultata bolnavilor cardiovasculari”, Truta, E, din cea a solului si rocilor este mai mare decat Persache Carmen, Radut C, 1965. Studiul a cea dn alte statiuni. Radioactivitatea apelor cuprins 150 subiecti (100 pacienti este in directa relatie cu cea a rocilor, de cardiovasculari si 50 martori). origine vulcanica, din care se extragea Pb. S-au exclus pacientii cu nevroze sau Documentele vremii mentioneaza in 1836 ca hipertiroidie. Au fost urmariti: tensiunea in Valea Seaca, la Argintoasa, se aflau o mina arteriala, frecventa cardiaca, temperatura de Ag si una de Pb (proprietatea fratilor corpului, reactia dermografica. Caracterizarea Hoffman). Unde se afla Pb se afla si radiu. microclimatului s-a facut cu ajutorul Rocile din zona, examinate in repetate parametrilor: temperatura, umiditate relativa, randuri, arata o radioactivitate permanenta, concentratia de CO2 in aerul din cabina de chiar si dupa 3 ani, de 0,500 unitati macke. baie.aplicarea bailor carbogazoase a fost Apa care strabate straturile de roca se standardizata. incarca cu emanatii de radiu. Concluziile studiului: Cea mai scazuta la izvorul Balcescu, in -caracteristicile microclimatului: nord vest. Radioactivitatea creste spre sud est. temperatura, umiditatea, concentratia de CO2 Date in studii si cercetari inalte, nesemnificativ diferite fata de cele ale • Studiul comunicat in 1936, privind apei carbogazoase, a aerului din cabina de radioactivitatea a 16 izvoare de apa minerala baie, depasind normele recomandate din Borsec a aratat ca aceasta variaza de la (aproximativ cu 7 grade pentru temperatura, 0.540 unitati Mache la 21.250 unitati la izv 30-60% pentru umiditate si o concentratie a Marie Curie, aflat in regiunea sud-estica a CO2 de 5 ori mai mare decat noremele) localitatii, in Valea lui Decebal -pacientii cardiaci au prezentat reactivitate • In literatura este citat un studiu crescuta, atat dupa prima aplicare, cat si dupa efectuat de profesorul Iosif Straub din urmatoarele, in sensul cresterii semnificative a Debretin in anii 1941 – 1945 asupra valorilor tensionale, astfel: 29? Dintre radioactivitatii apelor minerale din Ardeal, hipertensivi, 33% dintre valvulari, 80% dintre care a confirmat datele obtinute in 1936

117

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Aerul usor radioactiv si ionizat are Leucocitoza de cura este confirmata de proprietati tonice si sedative. Este calmant si cura termala si motiveaza indicatia de repaus intaritor in acelasi timp dupa cura Este util pentru astenici si hipertiroidieni Sunt contraindicate la cei cu ateroscleroza Indicatii terapeutice avansata, cu insuficienta renala, cu istoric de Statiunea Borsec are peste 30 de izvoare edem pulmonar acut minerale, dintre care erau utilizate 9, pentru Trimiterile la cura trebuie sa se faca cura interna si/sau externa numai de catre medicul specialist. Pacientii Indicatiile terapeutice general acceptate trebuie supravegheati si monitorizati atent pe sunt: parcursul tratamentului • Afectiuni cardiovasculare: insuficienta Baile carbogazoase dozate la minimum mitrala compensata, insuficienta aortica sunt usor hipotensive compensata, hipertensiunea arteriala, Cele cu dozaj mai mare si reci sunt arteriopatiile obliterante, varicele tonicardiace • Afectiuni endocrine: hipertiroidia, Date in studii si cercetari boala Basedow, hipoparatiroidismul, • “Eliminarile de 17 cetosteroizi urinari supraponderali, stari cu metabolism bazal si variatia colesterolului sanguin la bolnavii incetinit hipertiroidieni tratati la Borsec”, St Milcu, I • Afectiuni ale tubului digestiv: gastrite Oprean, N Feldman etc, 1956 cronice hipoacide, colite cronice nespecifice, Studiul a urmarit efectul tratamentului stomac operat balneoclimatic profilactic in evolutia • Afectiuni hepatobiliare: colecistopatii hipertiroidismului. S-au observat o crestere cronice necalculoase, diskinezii biliare, semnificativa a eliminarii de 17 cetosteroizi convalescenta dupa hepatopatii acute urinari dupa tratamentul cu bai carbogazoase infectioase si o modificare semnificativa ametabolismului • Guta colesterolului. Corelatia a fost explicata • Alergii printr-o stimulare cortico-hipofizo- • Astenii si stari de convalescenta suprarenaliana. • Diabet zaharat • “Studiu comparativ al modificarilor clinice si de laborator la bolnavii cu • Afectiuni renale si ale cailor urinare ateroscleroza cu diferite localizari, tratati in • Convalescenta statiunea Borsec”Radu Victoria, V. • Stari toxice (tabagism cronic) Constantin, Olga Carbunescu etc, 1966. Toate apele din Borsec maresc activitatea Studiul a urmarit, clinic si functional, 12 simpaticului abdominal, deci cresc starea pacienti reveniti la cura in statiunea Borsec si spastica intestinala. Nu sunt indicate in colite 10 pacienti noi, aflati la prima cura in spastice, constipatii cronice. Doar izvorul statiune. Toti pacientii au primit 14-16 bai Horia nu mareste spasticitatea intestinala si CO2. Au fost inclusi pacienti cu arteriopatie este indiferent pe peristaltismul intestinal. sau coronaropatie. Au fost urmariti efectuate Indicatiile prntru cura interna: urmatoarele masuratori si teste: temperatura gastritele hipoacide, anemii, hipocalcemii, cutanata in 4 puncte, oscilometria, claudicatia hipoparatiroidism, hipertiroidism, alergii, stari la efort dozat, tensiunea arteriala, pulsul, toxice, colecistopatii si diskinezii biliare, examenul funcdului de ochi. S-au determinat: colite de fermentatie nespecifice, astenii colesterol, glicemie, lipidograma, HLG, VSH. Indicatiile pentru cura externa: Masuratorile s-au facut inainte de cura, insuficienta mitrala pura, insuficienta aortica, inainte si dupa prima baie, dupa baia a 7-a si hipertensiunea arteriala in stadii initiale, la sfarsitul curei. S-au obtinut ameliorari arteriopatii obliterante in faze initiale, clinice si functionale la pacientii arteritici; hipertiroidism, ateroscleroza doar jumatate dintre cei coronarieni au Trebuie retinut ca, in cura externa, apele prezentat evolutie favorabila semnificativa. carbogazoase au si alte efecte: crestere • “Date de laborator si observatii asupra diureza, tendinta la constipatie, crestere unor cazuri de diabet tratatein statiunea hemoglobina, crestere numarul de hematii, Borsec” Popescu Elvira leucocitoza, mononucleoza 118

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Studiul a urmarit 82 de pacienti diabetici, studiu ale carui rezultate au fost publicate in care au urmat cura de crenoterapie cu apa 2007. izvorului 1 (Principal) din statiunea Borsec. I. MATERIAL SI METODA S-au obtinut scaderi importante ale valorilor Sindromul metabolic este caracterizat de glicemiei prezenta unui grup de factori de risc metabolic la un individ dat. Acestia sunt: C) EFECTELE TERAPEUTICE ALE • Obezitate abdominala APELOR CARBOGAZOASE – date din • Dislipidemie literatura internationala de specialitate • TA crescuta Literatura internationala de specialitate • Intoleranta la glucoza sau diabet in cuprinde numeroase date referitoare la efectul tratament ingestiei de ape minerale naturale • Status protrombotic carbogazoase asupra metabolismului lipidic. • Status proinflamator Astfel, Stein, Thiery si Stein in 2002 Au fost selectionati pentru acest studiu un publica un studiu efectuat asupra femeilor la numar de 112 pacienti care prezentau cel menopauza, cu profil lipidic heterogen si putin patru dintre caracteristicile sindromului niveluri serice inalte de molecule de adeziune; metabolic; selectia s-a facut in intervalul acestea au primit cantitati variate de apa octombrie 2011 – martie 2012. Dintre acestia, naturala carbogazoasa timp de doua luni. au fost exclusi, datorita unor valori tensionale Determinarea indicatorilor de disfunctie necontrolabile in timp util, a lipsei de endoteliala (nivelul de adeziune moleculara, complianta sau a unor afectiuni nou aparute SIAM-1 si sVCAM-1), precum si a 23 de pacienti. 20 de pacienti nu au mai putut nivelurilor de colesterol, trigliceride, HDL- si fi contactati sau nu au venit la inceperea LDL-colesterol, a demonstrat reducerea propru-zisa a studiului. Alti 9 pacienti si-au semnificativa a riscului cardiovascular. retras acordul de a participa, iar 8 pacienti nu Schoppen si colab au evidentiat, intr-un s-au mai prezentat la evaluarea de la sfarsitul studiu publicat in 2000, reducerea studiului. 7 pacienti au fost exclusi de la semnificativa a glicemiei postprandiale la analiza finala, deoarece au admis ca nu au subiecti care au ingerat apa naturala consumat cantitatea de apa convenita sau au carbogazoasa. Acelasi autor publica in 2004 ingerat diverse alte tipuri de apa minerala. un studiu asupra apei naturale carbogazoase Numarul final de subiecti, ale caror date si puternic mineralizate, cu efect semnificativ de caracteristici au fost supuse analizei statistice scadere a nivelului seric de colesterol total si a fost de 45. Lotul a fost impartit, randomizat, LDL-colesterol. Lucrarea sustine faptul ca in 3 subgrupuri egale: subgrupul A care a acest efect s-ar datora cresterii, prin mecanism primit apa minerala carbogazoasa Borsec, osmotic, a excretiei intestinale a acizilor subgrupul B care a primit apa minerala plata biliari si cresterii sintezei de acizi biliari din Borsec si grupul martor C, care a primit apa colesterolul seric pe calea 7αhidroxilazei. de robinet. Studiul propriu-zis a durat 4 Cresterea excretiei fecale de acizi biliari si saptamani (luna aprilie 2012). In acest reducerea volumului vezicii biliare este interval, subiectii au ingerat, zilnic, cate 2 l sustinuta si in lucrarea publicata de Capurso si din tipul de apa corespunzator subgrupului colab in 1999. din care faceau parte. De asemenea, li s-a Scaderea glicemiei postprandiale si recomandat ca, pe durata studiului, sa nu-si ameliorarea metabolismului lipidic dupa modifice stilul de viata sau schema de ingestia de apa puternic carbogazoasa bogata medicamente administrate la intrarea in in sodiu a fost demonstrata si de un alt studiu studiu.Parametrii urmariti sunt redati mai jos. (Cezanne et al, 2003), care sustine astfel rolul Examinarea pacientilor si recoltarea probelor acestor ape in preventia cardiovasculara si a de sange s-a facut la inceputul studiului si sindromului metabolic. dupa 4 saptamani. Evaluarea subiectilor a fost Cresterea sensibilitatii la insulina la un facuta de un evaluator independent, la fel grup de femei aflate la menopauza si analiza statistica a rezultatelor inregistrate. diagnosticate cu rezistenta la insulina, a fost Criterii de includere: obtinuta de Schoppen si colab., intr-un alt • acordul scris al pacientului

119

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 • prezenta a cel putin 4 dintre Hiperuricemia pare sa fie mult mai elementele care definesc sindromul metabolic frecventa in populatia cu sindrom metabolic • pacienti echilibrati din punct de vedere decat in populatia generala. Acest fapt este cardiovascular si neurologic atribuit efectului inflamator al sindromului • complianta la conditiile studiului metabolic. In acest studiu, s-a efectuat si Criterii de excludere: determinarea nivelului seric al acidului uric. • valori tensionale necontrolate medicamentos II. REZULTATE SI DISCUTII • afectiuni cardiace decompensate Caracterizarea apei din cele doua surse • accident vascular mai recent de o luna este prezentata in buletinele atasate. Apa din sursa Borsec este o apa minerala • insuficienta renala naturala, intens carbogazoasa, bicarbonatata, • afectarea functiilor superioare magneziana, hipotona. Continutul in HCO3 Parametrii urmariti: este de 1903,2 mg/l, iar continutul in CO2 a)Obezitate abdominala liber este de 2868,4 mg/l ceea ce o incadreaza 1. circumferina taliei cu centimetrul in grupa apelor intens carbogazoase. Contine 2. greutatea pe cantar calciu 384,4 mg/l si magneziu 107, 1 mg/l, 3. inaltimea cu taliometrul iar mineralizarea totala este de 2554 mg/l. 4. Indicele de masa corporala (raport Apa din sursa Borsec Faget (apa plata) greutate/inaltime) este o apa oligominerala, cu mineralizare b)Dislipidemie totala de 488,8 mg/l care contine 59,2 mg/l 1. Colesterol total calciu, 35 mg/l magneziu, 341,6 mg/l HCO3. 2. LDL colesterol Impartirea subiectilor din studiu in cele 3 3. HDL colesterol subgrupuri, precum si distributia lor in functie 4. Trigliceride de sex si patologie este ilustrata de tabelul de c)Tensiunea arteriala mai jos. d)Intoleranta la glucoza sau diabetul Analiza statistica a datelor obtinute nu a 1. Glicemia gasit diferente semnificative statistic intre cele e)Status protrombotic 3 subgrupuri, dar rezultatele sunt 1. fibrinogenul incurajatoare, in favoarea efectului protector f)Status proinflamator pe factorii de risc cardiovascular al apei 1. PCR inalta sensibilitate (Western minerale natural studiate. Blotting) Pentru datele clinice, precum valorile TA 2. MCP-1; monocyte chemoatractant si obezitatea abdominala, datele integistrate protein-1 responsabila de migrarea nu arata modificari cu semnificatie statistica monocitelor in intima la local formarii placii la nici unul dintre subgrupuri. probabil ca de aterom timpul de desfasurare a studiului este relative 3. MCSF; macrophage colony scurt pentru a obtine rezultate vizibile sau stimulating factor contribuie la diferentierea modificari constant. Totusi, merita mentionat monocitelor in celule grasoase (foam cells) faptul ca pacientii, in totalitate, nu au 4. TNF beta – citokina inflamatorie prezentat variatii anormale ale tensiunii (eliberata de celulele T activate si stimuleaza arteriale si nici nu inregistrat cresteri, chiar macrofagele, celulele vasculare endoteliale si minore ale greutatii corporale. Desi fara celulele musculare netede) semnificatie statistica, subiectii din toate cele 5. interferon gamma – citokina trei subgrupurile au prezentat la final scaderi inflamatorie (eliberata de celulele T activate si ale circumferintei abdominal. stimuleaza macrofagele, celulele vasculare Pentru date precum nivelul glicemiei, endoteliale si celulele musculare netede); are acidului uric, profilul lipidic, rezultatele sunt proprietatea de a scadea productia de colagen favorabile la grupul A, de studiu, in care stabilizeaza placa de catre celulele comparative cu absenta vreunei modificari musculare netede vasculare; are rol in notabile la grupul B sau la grupul martor. favorizarea rupturii placii de aterom

6. Interleukina 1 7. Interleukina 6

120

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Tabel 1. POPULATIA STATISTICA INSULINO ANTIDIABETICE SEX AVC HTA BIC DIABET TRATAMENT DEPENDENT ORALE 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 2 1 0 0 1 0 1 0 0 1 3 2 0 1 1 0 1 0 0 1 4 1 0 1 1 1 1 1 0 0 5 0 1 1 1 0 0 0 0 0 6 2 1 1 1 1 1 0 1 0 7 0 1 1 1 0 0 0 0 0 8 0 1 1 1 0 0 0 0 0 9 2 1 0 1 0 1 0 1 0 10 1 1 1 1 0 1 0 1 0 11 2 0 0 1 1 1 0 0 1 12 0 0 1 1 1 1 0 0 1 13 1 0 1 1 0 1 0 0 1 14 2 0 0 1 0 1 0 0 1 15 2 1 1 1 1 1 0 1 0 16 0 0 1 1 1 0 0 0 0 17 1 0 0 1 0 0 0 0 0 18 1 0 0 1 0 0 0 0 0 19 0 0 1 1 0 0 0 0 0 20 1 0 0 0 0 1 0 0 1 21 2 1 0 1 1 1 0 1 0 22 2 0 0 1 0 1 1 0 0 23 0 0 0 1 1 1 0 0 1 24 1 0 0 0 0 0 0 0 0 25 2 0 0 1 0 0 0 0 0 26 0 1 0 0 0 0 0 0 0 27 1 1 0 1 1 0 0 0 0 28 2 1 0 1 0 1 1 0 0 29 0 0 1 1 1 1 0 0 1 30 1 0 1 0 1 0 0 0 0 31 2 0 1 0 0 0 0 0 0 32 1 1 1 1 0 1 0 1 0 33 2 0 1 1 0 1 0 1 0 34 0 1 1 1 1 0 0 0 0 35 0 0 0 0 0 0 0 0 0 36 2 1 0 1 0 1 0 1 0 37 1 1 1 1 0 1 0 1 0 38 0 0 1 1 0 1 1 0 0 39 1 0 1 1 0 1 0 0 1 40 0 0 0 1 0 1 0 0 1 41 2 1 0 0 0 0 0 0 0 42 0 0 0 1 1 0 0 0 0 43 2 1 0 0 0 1 0 1 0 44 1 1 1 1 1 1 0 1 0 45 1 1 1 1 0 0 0 0 0 Legenda: DA – 1 Coloana 1 = lot martor C initial, coloana a 2-a = lot Coloana a 2-a: NU – 0 martor C final FARA APA BORSEC – 0, Coloana a 3-a: Coloana a 3-a = lot studiu A initial, coloana a 4-a = BORSEC MINERALA – 1 M – 1 lot studiu A final BORSEC PLATA – 2 F- 0 Coloana a 5-a = lot apa plata B initial, coloana a 6- Coloanele 4 -10: In graficele care urmeaza: a = lot apa plata B final 121

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Tabel II. GLUCOZA SERICA; valorile si evolutia lor in cele 3 subgrupuri; valoarea medie si deviatia standard Glucoza - Hiperglicemia favorizeaza formarea de citokine si activeaza inflamatia la nivelul endoteliului; de semenea, produce o crestere a stresului oxidativ. In prezentul studiu, se observa o scadere a valorilor glicemiei in grupul A. Pe de alta parte, si grupul martor a inregistrat o scadere nesemnificativa a valorilor serice ale glucozei.

CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 110,07 90,82 141,28 126,26 138,06 142,82 2 128,86 91,71 181,68 157,51 93,87 203,52 3 84,07 95,96 70,03 108,25 127,52 126,44 4 91,56 100,9 127,84 113,5 140,43 148,26 5 245,4 140,09 115,8 91,75 93,72 90,75 6 82,88 99,04 83,88 96,3 135,01 162,2 7 97,79 116,31 123,18 123,18 154,16 128,29 8 103,46 112,65 97,25 113,57 198,51 246,37 9 82,68 79,04 95,88 82,79 115,48 101,04 10 102,22 102,22 93,33 82,75 130,07 153,97 11 108,27 86,55 100,04 82,1 70,63 77,82 12 97,65 97,65 145,25 117,46 97,46 112,81 13 103,92 99,49 93,61 76,92 169,32 152,3 14 129,68 143,23 93,66 107,82 99,82 171,44 15 96,66 109,43 82,51 116,17 55,25 85,36 MEDIA 111,0113 104,3393 109,6813 106,422 121,2873 140,226 STANDARD DEV 39,80122 17,94942 29,5119 21,55756 37,611 45,59775

Correlations (Spreadsheet3) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.Dev. CONTROL 0 CONTROL 1 MINERALA 0 MINERALA 1 PLATA 0 PLATA 1 CONTROL 0 111,0113 39,80122 1,000000 0,637231 0,226498 -0,030307 -0,257810 -0,147876 CONTROL 1 104,3393 17,94942 0,637231 1,000000 -0,137404 0,016611 -0,025041 0,108160 MINERALA 0 109,6813 29,51190 0,226498 -0,137404 1,000000 0,695767 -0,092588 0,197485 MINERALA 1 106,4220 21,55756 -0,030307 0,016611 0,695767 1,000000 -0,065634 0,388571 PLATA 0 121,2873 37,61100 -0,257810 -0,025041 -0,092588 -0,065634 1,000000 0,647312 PLATA 1 140,2260 45,59775 -0,147876 0,108160 0,197485 0,388571 0,647312 1,000000

Mean Plot of multiple variables Spreadsheet3 6v*15c Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interva 170

160

150

140

130

120

110

100

90

80 Mean CONTROL 0 MINERALA 0 PLATA 0 Mean±0,95 Conf. Interval CONTROL 1 MINERALA 1 PLATA 1

122

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

160

140

120

100

80 Series1

60

40

20

0 123456

Tabel III. ACIDUL URIC Acidul uric – scaderea nivelului seric al acidului uric pentru grupul A a fost semnificativa, comparative cu celelalte doua grupuri

CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 5,86 4,79 4,67 5,84 4,62 4,64 2 6,09 6,04 3,78 4,65 6,9 6,23 3 3,11 5,26 5,02 3,68 7,15 7,17 4 4,13 7,61 5,85 4,34 5,49 5,11 5 4,54 5,92 4,86 6,37 5,16 3,77 6 7,51 7,31 8,39 6,39 7,07 6,07 7 6,74 4,69 5,18 5,18 5,05 8,43 8 6,01 6,99 4,69 7,09 3,05 6,12 9 4,78 3,96 6,59 5,39 5,68 6,95 10 4,64 4,64 4,8 5,23 6,62 8,1 11 8,44 6,61 6,12 5,63 5,43 4,55 12 10,69 10,69 14,91 6,51 10,14 5,66 13 6,52 6,5 6,09 4,48 4,34 4,99 14 4,2 5,62 3,63 4,31 4,65 4,97 15 9,51 7,61 4,08 5,17 5,89 5,52 MEDIA 6,184667 6,282667 5,910667 5,350667 5,816 5,885333 STANDARD DEV 2,128762 1,673138 2,770543 0,96468 1,642867 1,325717

123

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

Correlations (1 ACID URIC.sta) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.Dev. CONTROL 0 CONTROL 1 MINERALA 0 MINERALA 1 PLATA 0 PLATA 1 CONTROL 0 6,184667 2,128762 1,000000 0,683285 0,588188 0,472353 0,393723 -0,139990 CONTROL 1 6,282667 1,673138 0,683285 1,000000 0,701516 0,335240 0,493502 -0,357821 MINERALA 0 5,910667 2,770543 0,588188 0,701516 1,000000 0,404702 0,719463 -0,023336 MINERALA 1 5,350667 0,964680 0,472353 0,335240 0,404702 1,000000 -0,000075 -0,182382 PLATA 0 5,816000 1,642867 0,393723 0,493502 0,719463 -0,000075 1,000000 0,209537 PLATA 1 5,885333 1,325717 -0,139990 -0,357821 -0,023336 -0,182382 0,209537 1,000000

Mean Plot of multiple variables 1 ACID URIC.sta 6v*15c Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interva 8,0

7,5

7,0

6,5

6,0

5,5

5,0

4,5

4,0 Mean CONTROL 0 MINERALA 0 PLATA 0 Mean±0,95 Conf. Interval CONTROL 1 MINERALA 1 PLATA 1

6,4

6,2

6

5,8

5,6 Series1

5,4

5,2

5

4,8 123456

124

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Tabel IV COLESTEROL Colesterol –este un factor de risc bine cunoscut si demonstrate pentru bolile cardiovasculare si cerebrovasculare, modificarile profilului lipidic fiind o marca a sindromului metabolic. Subiectii din grupulB au prezentat modificari favorabile, la limita semnificatiei statistice, ale valorilor colesterolului seric, comparative cu nivelul initial si cu celelalte doua grupuri. .

CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 153,47 145,63 135,38 140,77 147,62 135,84 2 146,09 138,36 149,6 120,77 157,85 161,57 3 127,35 124,13 89,62 92,64 230,47 201,9 4 102,49 224,04 103,27 106,81 161,83 143,13 5 162,01 165,4 209,58 169,54 98,45 87,04 6 158,96 197,73 150,28 197,88 214,32 152,79 7 118,93 112,43 261,97 261,97 118,31 274,64 8 228,71 204,52 219,98 214,75 180,61 172,33 9 104,36 91,09 162,07 138,21 238,6 204,51 10 229,89 229,89 146,32 130,34 194,28 250,56 11 256,88 198,19 176,77 152,35 142,59 128,54 12 99,88 99,88 159,05 156,79 125,45 127,11 13 152,76 178,52 144,3 128,15 163,78 136,55 14 162,7 173,84 108,52 137,2 151,23 144,13 15 163 204,11 187,45 165,66 209,71 156,63 MEDIA 157,832 165,8507 160,2773 154,2553 169,0067 165,1513 STANDARD 153,47 145,63 135,38 140,77 147,62 135,84 DEV

Correlations (1 COLESTEROL.sta) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.Dev. CONTROL 0 CONTROL 1 MINERALA 0 MINERALA 1 PLATA 0 PLATA 1 CONTROL 0 157,8320 47,81008 1,000000 0,634066 0,214131 0,139389 -0,019512 -0,036265 CONTROL 1 165,8507 45,06589 0,634066 1,000000 -0,104416 -0,058787 0,082852 -0,162741 MINERALA 0 160,2773 45,94770 0,214131 -0,104416 1,000000 0,872800 -0,380337 0,217676 MINERALA 1 154,2553 43,66374 0,139389 -0,058787 0,872800 1,000000 -0,295830 0,268941 PLATA 0 169,0067 41,59715 -0,019512 0,082852 -0,380337 -0,295830 1,000000 0,357877 PLATA 1 165,1513 49,25494 -0,036265 -0,162741 0,217676 0,268941 0,357877 1,000000

Mean Plot of multiple variables 1 COLESTEROL.sta 6v*15c Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interva 200

190

180

170

160

150

140

130

120 Mean CONTROL 0 MINERALA 0 PLATA 0 Mean±0,95 Conf. Interval CONTROL 1 MINERALA 1 PLATA 1

125

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

170

165

160

Series1

155

150

145 123456

Tabel V TRIGLICERIDE Desi datele din literatura de specialitate sustin un efect de scadere a nivelului trigliceridelor in sange, in studiul nostru modificarile obtinute nu pot fi interpretate ca avand semnificatie. Este necesara urmarirea unui numar mult mai mare de subiecti, iar administrarea de apa minerala carbogazoasa ar trebui sa fie de mai lunga durata si mai bine monitorizata.

CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 194,1 135,9 106,4 152,2 190 216,5 2 101,8 96,6 104,7 81,5 109,7 100,9 3 84 133,9 131,8 119,8 139,8 127,3 4 120,9 131,1 86,8 121,8 95,6 188,1 5 221,6 98,4 83,2 160,9 112,5 93,3 6 236 199,2 92,7 108,6 190,8 118,7 7 81,1 96,6 176,3 176,3 158 197,6 8 144,6 180,1 82,9 92,9 165,7 160,5 9 115,8 114,4 127,2 114 187,4 170 10 54,7 54,7 87,8 61 123,2 92,6 11 338,4 218 99,4 75,2 54,4 106,8 12 150,7 150,7 205,2 183 137,9 124,8 13 142,1 173,3 148,3 123,4 92,2 91,4 14 111,5 66,9 106,5 111,5 171,7 147,7 15 134,8 234,4 129,4 143,3 120,8 111,7 MEDIA 148,8067 138,9467 117,9067 121,6933 136,6467 136,5267 STANDARD 194,1 135,9 106,4 152,2 190 216,5 DEV

126

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

Correlations (1 TRIGLICERIDE.sta) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.Dev. CONTROL 0 CONTROL 1 MINERALA 0 MINERALA 1 PLATA 0 PLATA 1 CONTROL 0 148,8067 72,83588 1,000000 0,590313 -0,251566 -0,030915 -0,260187 -0,163740 CONTROL 1 138,9467 53,59952 0,590313 1,000000 0,058495 0,034807 -0,208402 -0,140682 MINERALA 0 117,9067 35,94044 -0,251566 0,058495 1,000000 0,643071 0,065647 0,090241 MINERALA 1 121,6933 36,16033 -0,030915 0,034807 0,643071 1,000000 0,239698 0,355974 PLATA 0 136,6467 40,58618 -0,260187 -0,208402 0,065647 0,239698 1,000000 0,541403 PLATA 1 136,5267 41,18752 -0,163740 -0,140682 0,090241 0,355974 0,541403 1,000000

Mean Plot of multiple variables 1 TRIGLICERIDE.sta 6v*15 Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interva 200

180

160

140

120

100

80 Mean CONTROL 0 MINERALA 0 PLATA 0 Mean±0,95 Conf. Interval CONTROL 1 MINERALA 1 PLATA 1

160

140

120

100

80 Series1

60

40

20

0 123456

127

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 TABEL VI. HDL Nici efectul obtinut asupra concentratiei de HDL nu are semnificatie statistica.

CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 45,15 41,17 44,49 59,5 40,93 42,73 2 39,38 28,87 47,36 33,9 53,51 43,07 3 37,35 32,11 31,1 23,89 63,83 75,15 4 42,13 83,09 55,22 24,56 52,03 39,83 5 50,39 40,16 64,79 50,33 32,51 23,55 6 41,46 95,73 67,15 55,59 57,2 50,89 7 46,96 29,81 46,09 45,09 37,04 111,27 8 53,48 57,27 60,76 76,5 50,52 51,34 9 31,61 32,99 61,81 35,58 84,6 64,98 10 92,41 92,41 54,5 27,64 46,34 91,25 11 47,86 75,04 55,65 36,36 43,36 23,06 12 41,45 40,45 44,49 52,57 32,54 33,68 13 30,01 70,46 48,61 31,33 43,66 32,56 14 74,79 57,94 30,39 31,66 42,03 47,43 15 70,65 79,85 35 66,66 76,05 45,64 MEDIA 49,672 57,15667 49,82733 43,41067 50,41 51,762 STANDARD DEV 17,12587 23,90241 11,64586 16,1419 15,01247 24,63201

Correlations (1 HDL.sta) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.Dev. CONTROL 0 CONTROL 1 MINERALA 0 MINERALA 1 PLATA 0 PLATA 1 CONTROL 0 49,67200 17,12587 1,000000 0,436993 -0,214475 0,069566 -0,102857 0,261759 CONTROL 1 57,15667 23,90241 0,436993 1,000000 0,251953 0,006247 0,077586 -0,14835 MINERALA 0 49,82733 11,64586 -0,214475 0,251953 1,000000 0,194700 -0,025636 -0,155948 MINERALA 1 43,41067 16,14190 0,069566 0,006247 0,194700 1,000000 -0,022364 -0,173017 PLATA 0 50,41000 15,01247 -0,102857 0,077586 -0,025636 -0,022364 1,000000 0,170417 PLATA 1 51,76200 24,63201 0,261759 -0,14835 -0,155948 -0,173017 0,170417 1,000000

Mean Plot of multiple variables 1 HDL.sta 6v*15c Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interval 75

70

65

60

55

50

45

40

35

30 Mean CONTROL 0 MINERALA 0 PLATA 0 Mean±0,95 Conf. Interval CONTROL 1 MINERALA 1 PLATA 1

128

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

60

50

40

30 Series1

20

10

0 123456

Tabel VII. LDL

LDL cholesterol - se observa un trend de scadere a valorilor serice a LDL coleserol pentru grupul A de studio cu apa mineral carbogazoasa. LDL cholesterol este responsabila de initierea si mentinerea inflamatiei in tunica intima a vaselor de sange. CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 81,39 75,99 74,58 65,04 75,77 66,38 2 86,62 79,52 76,68 57,77 92,75 93,19 3 69,55 63,89 39,71 44,28 139,1 120,46 4 129,45 146,9 42,55 41,93 98,47 68,81 5 84,09 98,29 126,75 85,6 49,32 41,23 6 74,54 94,59 60,58 120,17 120,38 79,8 7 58,43 50,53 166,6 166,6 61,74 173,44 8 137,66 118,41 124,56 123,47 96,56 88,52 9 55,94 48,57 85,79 80,76 124,97 118,62 10 110,08 110,08 72,95 70,89 119,44 163,5 11 145,01 107,76 97,94 84,27 79,09 61,2 12 43,37 43,37 79,04 78,48 68,09 66,53 13 93,36 110,4 70,68 61,4 101,71 76,73 14 73,6 74,04 51,9 70,9 80,7 78,99 15 68,7 107,01 119,23 98,15 114,73 80,71 MEDIA 87,45267 88,62333 85,96933 83,314 94,85467 91,874 STANDARD DEV 30,47539 29,54594 35,25519 32,92304 25,74939 37,15264

129

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

Correlations (1 LDL.sta) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.DevCONTROL 0CONTROL 1MINERALA 0MINERALA PLATA 0 PLATA 1 CONTROL 0 87,4526 30,4753 1,00000 0,81674 -0,04434 -0,13953 0,00828 -0,19609 CONTROL 1 88,6233 29,5459 0,81674 1,00000 -0,12282 -0,19591 0,12702 -0,31437 MINERALA 85,9693 35,2551 -0,04434 -0,12282 1,00000 0,79564 -0,50092 0,20809 MINERALA 83,3140 32,9230 -0,13953 -0,19591 0,79564 1,00000 -0,27591 0,34044 PLATA 0 94,8546 25,7493 0,00828 0,12702 -0,50092 -0,27591 1,00000 0,33907 PLATA 1 91,8740 37,1526 -0,19609 -0,31437 0,20809 0,34044 0,33907 1,00000

Mean Plot of multiple variables 1 LDL.sta 6v*15c Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interval 120

110

100

90

80

70

60 Mean CONTROL 0 MINERALA 0 PLATA 0 Mean±0,95 Conf. Interval CONTROL 1 MINERALA 1 PLATA 1

96

94

92 90

88

86 Series1 84

82 80

78

76 123456

130

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Tabel VIII. CRP Markerii pro-inflamatie au aratat un trend descendent pentru pacientii din grupul A de studio. Este un lucru cunoscut, faptul ca nivelurile inalte de IL-6, TNF-alpha, si proteina C reactiva sunt associate cu risc vascular inalt. Proteina C reactiva, factor de risc pentru evenimentele cardiace acute, a aratat valori descrescatoare in grupul A de pacienti CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 16,48 21,85 1,73 5,72 4,93 1,45 2 0,71 0,71 2,53 1,31 13,91 22,07 3 2,16 4,43 2,85 3,9 3,23 8,81 4 0,95 1,11 15,44 8,41 1,62 0,71 5 8,8 1,6 1,15 3,48 0,92 8,42 6 1,27 0,92 1,93 1,93 12,69 19,25 7 9,47 9,47 5,46 11,08 14,42 1,54 8 3,64 7,58 0,55 0,69 1,75 5,86 9 9,03 1,61 5,27 16,21 2,72 7,56 10 0,75 3,48 1,72 4,62 5,72 1,79 11 0,82 0,73 12,24 1,41 7,62 5,25 12 11,95 20,21 12,83 7,57 3,44 9,71 13 5,79 9,54 0,39 0,46 11,51 10,44 14 10,22 13,48 1,33 1,16 1,44 5,21 15 10,54 33,28 10,06 3,28 10,33 13,73 MEDIA 6,172 8,666667 5,032 4,748667 6,416667 8,12 STANDARD DEV 5,091201 9,734403 5,067674 4,447471 4,909211 6,343256

Correlations (0 CRP.sta) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.Dev. fara 0 fara 1 min 0 min 1 plata 0 plata1 fara 0 6,172000 5,091201 1,000000 0,726980 -0,039689 0,325048 -0,173846 -0,242554 fara 1 8,666667 9,734403 0,726980 1,000000 0,164831 -0,036170 0,052127 -0,038187 min 0 5,032000 5,067674 -0,039689 0,164831 1,000000 0,338543 -0,083964 -0,175830 min 1 4,748667 4,447471 0,325048 -0,036170 0,338543 1,000000 -0,155697 -0,368863 plata 0 6,416667 4,909211 -0,173846 0,052127 -0,083964 -0,155697 1,000000 0,505537 plata1 8,120000 6,343256 -0,242554 -0,038187 -0,175830 -0,368863 0,505537 1,000000

Mean Plot of multiple variables 0 CRP.sta 6v*15c Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interva 16

14

12

10

8

6

4

2

0 Mean fara 0 min 0 plata 0 Mean±0,95 Conf. Interval fara 1 min 1 plata1

131

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

9

8

7

6

5 Series1 4

3

2

1

0 123456

Tabel IX. IL6 Interleukina-6 si proteina chemotactanta a macrofagelor (macrophage chemotactic protein MCP), sunt alti doi marker ai inflamatiei, de inalta valoare in sindromul metabolic, care au prezentat valori descrescatoare pentru subgrupul A, chiar daca aceste valori nu s-au integrat in limitele de semnificatie statistica.

CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 29,85289 0,392801 12,56964 0,392801 121,3756 110,3771 2 45,17214 15,71205 32,2097 3,928012 45,17214 11,78404 3 68,34741 0,392801 47,92175 5,892018 25,92488 0,392801 4 18,46166 0,392801 26,71048 20,42566 21,21126 21,21126 5 181,0814 182,6526 1,178404 0,392801 9,82003 3,928012 6 603,3426 543,2441 16,89045 0,392801 0,392801 0,392801 7 19,64006 32,2097 17,67605 17,67605 280,8529 19,64006 8 11,78404 0,392801 10,21283 3,928012 69,13301 62,45539 9 205,435 108,0203 71,48982 32,2097 1,964006 5,106416 10 9,034428 7,856024 0,785602 10,99843 12,56964 19,64006 11 7,856024 9,034428 48,31455 29,46009 4,713614 1,964006 12 5,892018 5,892018 27,33896 77,38184 21,21126 28,28169 13 0,392801 52,24256 1,178404 3,14241 1,964006 0,392801 14 15,71205 0,392801 22,38967 10,99843 0,392801 0,392801 15 1,178404 0,392801 0,392801 0,392801 25,92488 10,99843 MEDIA 81,54553 63,94804 22,48394 14,50746 42,84152 19,79718 STANDARD DEV 157,6991 142,1762 20,73967 20,32585 73,40107 29,91882

132

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

Correlations (1 IL6.sta) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.DevCONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA 0 PLATA 1 CONTROL 81,5455157,699 1,00000 0,97613 0,09948 -0,18933 -0,21914 -0,24936 CONTROL 63,9480142,176 0,97613 1,00000 -0,0645 -0,21086 -0,1960 -0,27286 MINERALA 22,4839 20,739 0,09948 -0,0645 1,00000 0,42810 -0,14035 -0,23782 MINERALA 14,5074 20,325 -0,18933 -0,21086 0,42810 1,00000 -0,0607 -0,06483 PLATA 0 42,8415 73,401 -0,21914 -0,1960 -0,14035 -0,0607 1,00000 0,41281 PLATA 1 19,7971 29,918 -0,24936 -0,27286 -0,23782 -0,06483 0,41281 1,00000

Mean Plot of multiple variables 1 IL6.sta 6v*15c Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interva 180

160

140

120

100

80

60

40

20

0

-20

-40 Mean CONTROL 0 MINERALA 0 PLATA 0 Mean±0,95 Conf. Interval CONTROL 1 MINERALA 1 PLATA 1

90

80

70

60

50 Series1 40

30

20

10

0 123456

133

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Tabel X. MCSF Pentru MCSF - (macrophage colony stimulating factor) – valorile inregistrate nu pot fi interpretate. CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 29,85289 0,392801 12,56964 0,392801 121,3756 110,3771 2 45,17214 15,71205 32,2097 3,928012 45,17214 11,78404 3 68,34741 0,392801 47,92175 5,892018 25,92488 0,392801 4 18,46166 0,392801 26,71048 20,42566 21,21126 21,21126 5 181,0814 182,6526 1,178404 0,392801 9,82003 3,928012 6 603,3426 543,2441 16,89045 0,392801 0,392801 0,392801 7 19,64006 32,2097 17,67605 17,67605 280,8529 19,64006 8 11,78404 0,392801 10,21283 3,928012 69,13301 62,45539 9 205,435 108,0203 71,48982 32,2097 1,964006 5,106416 10 9,034428 7,856024 0,785602 10,99843 12,56964 19,64006 11 7,856024 9,034428 48,31455 29,46009 4,713614 1,964006 12 5,892018 5,892018 27,33896 77,38184 21,21126 28,28169 13 0,392801 52,24256 1,178404 3,14241 1,964006 0,392801 14 15,71205 0,392801 22,38967 10,99843 0,392801 0,392801 15 1,178404 0,392801 0,392801 0,392801 25,92488 10,99843 MEDIA 81,54553 63,94804 22,48394 14,50746 42,84152 19,79718 STANDARD DEV 157,6991 142,1762 20,73967 20,32585 73,40107 29,91882

Correlations (1 MCSF.sta) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.Dev CONTROL 0CONTROL 1MINERALA 0MINERALA 1 PLATA 0 PLATA 1 CONTROL 0 64,4110 77,9455 1,00000 0,26629 -0,14663 -0,27909 -0,07654 0,13209 CONTROL 1 36,5238 23,8079 0,26629 1,00000 0,02951 0,06582 0,55062 -0,16177 MINERALA 0 24,0351 25,8757 -0,14663 0,02951 1,00000 0,78114 0,03123 -0,30551 MINERALA 43,8146 45,4355 -0,27909 0,06582 0,78114 1,00000 -0,20945 -0,12034 PLATA 0 48,1858 68,5393 -0,07654 0,55062 0,03123 -0,20945 1,00000 -0,42367 PLATA 1 45,8195 24,6063 0,13209 -0,16177 -0,30551 -0,12034 -0,42367 1,00000

Mean Plot of multiple variables 1 MCSF.sta 6v*15c Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interva 120

100

80

60

40

20

0 Mean CONTROL 0 MINERALA 0 PLATA 0 Mean±0,95 Conf. Interval CONTROL 1 MINERALA 1 PLATA 1

134

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

Tabel XI. TNF – β Si pentru acest marker al inflamatiei, grupul A a prezentat un trend descrescator; aceeasi situatie s-a inregistrat si pentru grupul B, care a ingerat apa plata din sursa Borsec. CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 506,55 35,04 359,17 35,04 462,88 260,92 2 413,76 62,5 490,17 62,5 402,84 342,79 3 479,26 43,8 375,55 156,25 293,67 26,28 4 250 35,04 277,29 62,5 293,67 250 5 561,14 506,55 277,29 26,28 277,29 62,5 6 1996,72 1751,09 326,42 43,8 260,92 260,92 7 277,29 359,17 310,04 310,04 435,59 293,67 8 156,25 62,5 310,04 277,29 250 277,29 9 626,64 435,59 359,17 310,04 277,29 62,5 10 156,25 156,25 35,04 310,04 293,67 386,46 11 62,5 260,92 359,17 402,84 490,17 310,04 12 62,5 62,5 359,17 959,61 277,29 62,5 13 8,76 326,42 43,8 260,92 156,25 310,04 14 293,67 277,29 293,67 310,04 310,04 293,67 15 260,92 156,25 43,8 250 310,04 326,42 MEDIA 407,4807 302,0607 281,3193 251,8127 319,4407 235,0667 STANDARD DEV 478,9682 430,0732 134,7204 232,9958 89,66067 118,6991

135

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

Correlations (1 TNF.sta) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.DevCONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA 0 PLATA 1 CONTROL 407,480 478,968 1,00000 0,88762 0,25443 -0,43976 -0,09949 -0,13808 CONTROL 302,060 430,073 0,88762 1,00000 0,02243 -0,24898 -0,21498 -0,01004 MINERALA 281,319 134,720 0,25443 0,02243 1,00000 -0,03341 0,46766 -0,39113 MINERALA 251,812 232,995 -0,43976 -0,24898 -0,03341 1,00000 -0,07825 -0,20394 PLATA 0 319,440 89,660 -0,09949 -0,21498 0,46766 -0,07825 1,00000 0,24916 PLATA 1 235,066 118,699 -0,13808 -0,01004 -0,39113 -0,20394 0,24916 1,00000

Mean Plot of multiple variables 1 TNF.sta 6v*15c Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interva 700

600

500

400

300

200

100

0 Mean CONTROL 0 MINERALA 0 PLATA 0 Mean±0,95 Conf. Interval CONTROL 1 MINERALA 1 PLATA 1

450

400

350

300

250 Series1 200

150

100

50

0 123456

136

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012 Tabel XII. MCP MCP – macrophage chemotactic protein- determina migrarea monocitelor la sediul inflamatiei in peretele endothelial. Si pentru acest marker s-a inregistrat o scadere a valorilor la sfarsitul studiului, fata de nivelul de baza, pentru ambele grupuri de studio, A si B. CONTROL CONTROL MINERALA MINERALA PLATA PLATA Nr. 0 1 0 1 0 1 1 153,8467 148,3522 43,9567 29,671 407,6926 197,8027 2 215,3851 86,8138 116,4841 62,638 207,6928 232,9675 3 183,517 220,8796 168,1324 79,1215 165,9346 57,1435 4 90,1105 53,8468 218,6818 161,539 239,5609 112,0885 5 304,396 227,473 230,7697 254,9455 181,3192 140,6599 6 282,418 297,8026 209,8906 84,616 172,528 186,8137 7 417,5827 268,1323 278,0224 243,9565 329,6707 227,473 8 293,407 215,3851 168,1324 196,7038 119,7808 215,3851 9 204,3961 143,9566 218,6818 192,3082 241,7587 207,6928 10 181,3192 147,2533 197,8027 161,539 270,3301 139,561 11 289,0114 223,0774 181,3192 170,3302 176,9236 282,418 12 329,6707 295,6048 403,297 462,6376 368,1322 119,7808 13 165,9346 108,7918 200,0005 153,8467 168,1324 116,4841 14 116,4841 70,3303 243,9565 165,9346 192,3082 184,6159 15 239,5609 200,0005 186,8137 76,9237 170,3302 132,9676 MEDIA 231,136 180,5133 204,3961 166,4474 227,473 170,2569 STANDARD DEV 88,1302 79,06024 77,77498 105,2872 82,97968 59,33546

Correlations (1 MCP.sta) Marked correlations are significant at p < ,05000 N=15 (Casewise deletion of missing data) Variable Means Std.Dev.CONTROL 0CONTROL 1MINERALA 0MINERALA 1 PLATA 0 PLATA 1 CONTROL 0 231,136 88,130 1,00000 0,83834 0,42718 0,49857 0,09371 0,35819 CONTROL 1 180,513 79,060 0,83834 1,00000 0,39976 0,39742 0,08422 0,05091 MINERALA 0 204,396 77,775 0,42718 0,39976 1,00000 0,88532 0,15582 -0,23535 MINERALA 1 166,447 105,287 0,49857 0,39742 0,88532 1,00000 0,28859 -0,08776 PLATA 0 227,473 82,979 0,09371 0,08422 0,15582 0,28859 1,00000 0,03904 PLATA 1 170,256 59,335 0,35819 0,05091 -0,23535 -0,08776 0,03904 1,00000

Mean Plot of multiple variables 1 MCP.sta 6v*15c Mean; Whisker: Mean±0,95 Conf. Interval 300

280

260

240

220

200

180

160

140

120

100 Mean CONTROL 0 MINERALA 0 PLATA 0 Mean±0,95 Conf. Interval CONTROL 1 MINERALA 1 PLATA 1

137

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

III. CONCLUZII jucand rol important in inflamatie si in Rezultatele studiului desfasurat, privind formarea placii de aterom. efectul apei minerale carbogazoase si plate Pentru acest grup de parametrii, insa, si asupra pacientilor cu sindrom metabolic, lotul B, care a ingerat apa plata, a inregistrat o arata, asemenea altor studii efectuate in scadere a valorilor initiale. Consideram domeniu, o tendinta importanta de scadere a important de continuat cercetarile in acest glicemiei, colesterolului total si LDL- domeniu, pentru a identifica ce alt colesterolului, la subiectii care au ingerat 2 component, in afara de CO2, ar putea juca un l/zi de apa carbogazoasa din sursa naturala rol in scaderea riscului cardiovascular la Borsec, timp de o luna. Este de asteptat ca o pacientii cu sindrom metabolic. Desigur, perioada mai lunga de ingestie a acestei ape sa prezenta calciului si a magneziului are si ea faciliteze semnificativ statistic tendinta de un rol important in reglarea tensiunii arteriale normalizare a metabolismului lipidic si a celui si a rezistentei la insulina, dar comcentratia in glucidic. De asemenea, studii ulterioare magneziu a apei plate Borsec este foarte mica. profilate pe efectul de prevenire a instalarii Pe de alta parte, studiile existente in literature sindromului metabolic, ar putea obtine internationala nu au stabilit care este rezultate mult mai concludente. concentratia minima a diverselor component Nivelul seric al acidului uric, ca marker de la care apar efectele amintite. al inflamatiei, a fost de asemenea in scadere In concluzie, apa minerala fata de inceperea studiului la pacientii care au carbogazoasa din sursa Borsec prezinta ingerat apa carbogazoasa. interes in scaderea riscului cardiovascular la Nu aceleasi rezultate s-au inregistrat la pacientii cu sindrom metabolic. Ingestia subiectii din subgrupul B, care au primit apa acestei ape de catre subiecti hipertensivi, plata. Acest lucru era de asteptat, deoarece diabetici, dislipidemici si cu obezitate de tip CO2 continut in apa este factorul care abdominal duce la scaderea glucozei serice, interfera primordial cu metabolismul cresterea sensibilitatii la insulina, scaderea lipoproteic, influentand astfel status-ul nivelului seric de colesterol total si LDL- proinflamator din sindromul metabolic. De colesterol. Efectul antiaterosclerotic si asemenea, studiile din literature international antiinflamator este demonstrat de scaderea au aratat ca CO2 din apa carbogazoasa creste nivelului markerilor sindromului sensibilitatea la insulin. Acest effect pare proinflamator. direct proportional cu gradul de mineralizare a Pentru a determina magnitudinea apei acestui efect pozitiv, dar si pentru a identifica Si alti markeri ai inflamatiei au fost ce component ale apei minerale carbogazoase influentati, in sensul scaderii lor, la pacientii Borsec sunt implicate, precum si mecanismele din subgrupul A, care au primit apa minerala prin care actioneaza, sunt necesare noi studii carbogazoasa. Astfel, scaderi importante s-au clinice, precum si studii experimentale inregistrat la nivelul proteinei C-reactive, fundamentale MCP-1, TNFbeta, interleukinei 6, toti acestia

138

Assignement of copyright and authorship responsabilities

Each author must read and sign the following statements; if necessary, photocopy this document and distribute to co-authors for their original signatures.

Completed page of this form should be submitted to the Editorial Office: [email protected]

Each author warrants that his or her submission to the Work is original and that he or she has full power to enter into this agreement. Neither this Work nor a similar work has been published elsewhere in any language nor shall be submitted for publication elsewhere while under consideration by Balneo Research Journal. Each author also accepts that the Balneo Research Journal will not be held legally responsible for any claims of compensation.

Authors wishing to include figures or text passages that have already been published elsewhere are required to obtain permission from the copyright holder(s) and to include evidence that such permission has been granted when submitting their papers. Any material received without such evidence will be assumed to originate from the authors.

Please include at the end of the acknowledgements a declaration that the experiments comply with the current laws of the country in which they were performed. The editors reserve the right to reject manuscripts that do not comply with the abovementioned requirements. The author(s) will be held responsible for false statements or failure to fulfill the above-mentioned requirements.

In consideration of publication of the Work, the authors hereby transfer, assign, and otherwise convey all copyright ownership worldwide, in all languages, and in all forms of media now or hereafter known, including electronic media such as CD-ROM, Internet, and Intranet, to Balneo Research Journal. If Balneo Research Journal should decide for any reason not to publish an author’s submission to the Work, Balneo Research Journal shall give prompt notice of its decision to the corresponding author, this agreement shall terminate, and neither the author nor Balneo Research Journal shall be under any further liability or obligation.

Each author certifies that he or she has no commercial associations (e.g., consultancies, stock ownership, equity interest, patent/licensing arrangements, etc.) that might pose a conflict of interest in connection with the submitted article, except as disclosed on a separate attachment. All funding sources supporting the Work and all institutional or corporate affiliations of the authors are acknowledged in a footnote in the Work.

Each author certifies that his or her institution has approved the protocol for any investigation involving humans or animals and that all experimentation was conducted in conformity with ethical and humane principles of research.

DATE______NAME (print)______Signature______

Balneo Research Journal Vol.3, Nr.4, December 2012

93