Concurs De Cant Francesc Viñas Ens Obre La Possi­ Mezzo-Soprano

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Concurs De Cant Francesc Viñas Ens Obre La Possi­ Mezzo-Soprano Concurs Internacional de Cant Francesc Viñas Barcelona, del14 al 25 de gener de 1998 35è CONCURS INTERNACIONAL DE CANT FRANCESC VIÑAS DEL 14 AL 25 DE GENER DE 1998 ® CRAN TEATRE DEL LICEU --::::':':: -, .=====:- - - _-- 7 � .. El Concurs Internacional de Cant «Francesc Viñas» és membre de la Federació de Concursos Internacionals de Música EL DR. JACINT VILARDELL I PERMANYER, FUNDADOR DEL CONCURS INTERNACIONAL DE CANT «FRANCESC VIÑAS» COMITÈ D'HONOR Presidenta: S.M. LA REINA SOFIA Vice-President: Molt Honorable Sr. Jordi Pujol i Soley Bxcellenttssim Sr. Abel Matutes Juan Excel-lentíssima Sra. Esperanza Aguirre i Cil de Biedma _I Excel-lentíssima Sra. Julia Carcía Valdecasas Excel-lentíssim Sr. Joan Clos i Matheu Excel-lentíssim Sr. Víctor Suanzes Pardo Honorable Sr. Joan Maria Pujals Vallvé Excel-lentíssim Sr. Manuel Rayes Vila S.M. LA REINA D'ESPANYA, PRESIDENTA D'HONOR DEL CONCURS INTERNACIONAL DE CANT «FRANCESC VIÑAS" 4 El Concurs Internacional de Cant «Francesc Viñas» està patrocinat per: Generalitat de Catalunya Ajuntament de Barcelona Diputació Provincial de Barcelona Ministeri d' Afers Exteriors. Direcció General de Relacions Culturals i Científiques Ministeri de Cultura. Institut Nacional de les Arts Escèniques i de la Música Patronat «Francesc Viñas» Consorci del Gran Teatre del Liceu Teatre de l'Opera d'Hamburg Fundació «Agrupació Mutua» Fundació «Calouste Gulbenkian» Fundació «M. Francisca de Roviralta» Fundació «Sant Joaquim» Fundació Güell «Fundaçao de Casa de Mateus. Caixa de Catalunya Caja de Madrid (Obra Cultural) Col-legi d'Advocats de Barcelona Swissair Accademia Chigiana de Siena Accademia d'Arte Lírica e Corale Città di Osimo Academia Musical d'Estiu de Niça Academia del Teatre de Cagli Associació d' Amics de l'Òpera de Sabadell Amb la col-laboració de: Teatre Victoria - Tres per 3 Centre Cultural Caixa de Catalunya - La Pedrera Consorci del Palau de la Música Catalana Conservatori Municipal Superior de Música Conservatori Superior de Música del Liceu Acadèmia Marshall Banc de Sabadell Institut de Cultura MOLT HONORABLE SR. JORDI PUJOL, PRESIDENT DE LA . Alemany Britànic GENERALITAT DE VICE-PRESIDENT D'HONOR . Institut CATALUNYA, Institut Italià DEL CONCURS INTERNACIONAL DE CANT Institut d'Estudis Nord-Americans «FRANCESC VIÑAS» Joventuts Musicals de Barcelona Danone, S.A. Pioneer Electronics Audenis - Instruments de música Pianos Víctor [orquera Hotel Majestic Hotel Oriente Hotel Internacional Winterthur Sociedad Suiza de Seguros Grup de Liceistes del 4t i 5è pis Amics del Liceu Festival Internacional de Música Castell de Perelada 6 Sr. josep Ma Torras Ferrer Sra. Carme Viñas d'Ensesa PATRONAT «FRANCESC VIÑAS» Sra. Montserrat Trías de Bes Srta. júlia Viñas Vilardell Sra. Mercedes Uriach de Ribot Sra. Teresa Went Brias Sra. Ma Antonia Valls de Malagrida Excma. Sra. Baronesa de Viver Sr. Albert ViI ardell i Sra. Ma Rosa Balasch Sr. Albert Xiol Ríos i Sra. Ma jasé Borrell Sr. javier Vilardell March Srta. Maria Abella Dr. Santiago jané Noblom Srta. Maria Anna Abella Sra. Montserrat julià Vda. de Guasch Sr. Carles Aguilera Fontcuberta Sr. Alfonso López Tena Sr. josep Ma Ainaud i Sra. Sra. Eulàlia Marqués Brotad Sra. Francesca Alemany Sr. Carlos Martorell Eixarch Sr. Pere Balañá i Sra. Montserrat Mambrú Sr. Pedro Masaveu Peterson Sra. Elena Barella Sr. Pau Ma Monguió Abella Sra. josefina Bas Sr. Ramón Negra Valls Sr. jordi Bonet Armengol Sr. Manuel Munujos i Sra. Srta. Lourdes Borrell Roca Sra. Marta Obregón de Villavecchia Sr. joaquim Borrell Sr. Eugeni Orriols Germain Sr. Antoni Buxadé i Sra. María Viiias Sr. josep Orriols Germain Sra. Maria Rosa Carbonell Sr. Albert Palatchi Sr. Martín Carrer Brugués Sra. josefina Pascual Vda. de Pi Suñer Sr. Antoni Carreras Granados Sr. joaquim de Ribot i Sra. Rita Martorell Sr. Antoni-josep Cirera Sr. Rafael Rifá Puget t Sra. Eva Clemens de Folch Sr. Ramón Riu Fontseca Col-legi Oficial de Metges de Barcelona Sr. Antoni Rossell Ballester Srta. Pilar Conill Sra. María Rovira Vda. de Permanyer Sr. jasé Cuece Mascarós Sra. Anna María Roviralta de Feliu Sr. Evarist Descals juncosa Excma. Sra. Marquesa de Roviralta Sr. juan de' peu Dexeus Trías de Bes Sra. Angeles Riviere de Caralt Sr. josep Ma Dexeus Trías de Bes Sra. Margarita Roger Sra. Montserrat Dexeus de Combalia Sra. Núria Ros Nilla Dr. Francesc Ma Domènech i Torné Sra. Victòria Rubiol Sr. joan Esquirol Pedragosa Sra. Gloria Sacrest Recolons Sra. Lucia Ferrater Dr. Emili Sala-Petau Sra. Conchita Folcrà Pagés Sra. Roser Sala Pibernat Sra. María Fon t de Carulla Sra. María Sala Pou Gimeno 102 Sra. María Luisa Santacana de Vila.rdell Excmo. Sr. Lluís Ma Guardia de Massó Sra. Dolares Sarró Combalía ! � I Fundació Güell Sr. joan V. Sastre i Sra. Ma Dolors Descals Or. jaume Graell Massana Sr. Antoni Serra Santamans Sr. Ramón Guardans i Sra. Helena Cambó Sr. jesús Serra Santamans 9 8 COMITÈ ASSESSOR COMITÈ ORGANITZADOR President: Sr. Jordi Maluquer Presidenta: Maria Vilardell Sr. Xavier Montsalvatge Sr. Joan Matabosch Sr. Pau Nadal Sr. Josep Carninal Sr.Ramon Pla Sra. Alícia de Larrocha Sra. Montserrat Albet Sr. Pich-Santasusana Joan Sra. Maria Isart Sr. Lluís Andreu Sr. Antoni Ros Marbà Sr. Tomás Marco Sr. Ma Sr. Antoni Sàbat Josep Busquets Sr. Joaquim De Nadal Caparà Sr. Manuel Cabero Sr. Francesc Taverna Bech Srta. Elisabeth Simon Sr. Fancelli Sr. Jaume Torrens Agustí Sr. Vicenç Villataro Lamoya Sr. Joan Guinjoan Sr. Xavier Turull Sr. Carles Guinovart Sra. Carme Vilá Sr. Joan Lluch Secretaria del Jurat: Sra. Susanna Capdevila Secretaris: Srta. Maria Dolors Paseó Sr. Manuel Garda Arribas COL· LABORADORS Sr. Manuel Garda Gascons Premsa: Sra. M.' Dolors Busquets Sr. Roger Alier Srta. Rita Martorell de Ribot Pianistes Acompanyants: Marco Evangelisti Sra. Nona Arola Sra. Montserrat Mateu Irina Prilipko Srta. Felicidad Aubet Sr. Juli Modesto Aurelio Viribay . Sra. M.' Rosa Balasch de Vilardell Srta. Sònia Nielles Osias Wilensky Sra. M.' Carme Barco de Andrés Sra. Rosa Oliveras de Cuatrecasas Sra. Josefina Bas Sra. Rosa Ortiz Sr. Ignasi Borrell Sr. Alfons Pareja Sr. Víctor Flores Sra. Angels Roger de Simó Srta. Marina Garda Srta. Isabel Rucabado Sr. Albert Garriga Srta. Rosa M.' Safont Sr. Antoni Iglesias Sra. M.' del Camino Santaugini Srta. Joaquima Malet Srta. Margarida Serrat Sr. Enric Martí Armengol Sr. Santi Vela Sr. Ventura Martí Vilardell Sr. José Luis Vidal Sr. Carles Martorell Eixarch Sr. Albert Viiardell Aparicio 10 11 PÒRTIC JURAT En breu escrit de del XXXV Concurs Internacional de Cant Francesc Viñas vull desta­ aquest presentació - President: Sr. Elie Bankhalter França car alguns aspectes que trobo més interessants i que conviuen estretament en un concurs d'aquestes carac­ Director de I' de Marsella. terístiques. «Opéra Municipal» Membres: Sra. Fiorenza Cossotto - Itàlia Per una banda, amb la seva condició d'internacional, el concurs de cant Francesc Viñas ens obre la possi­ Mezzo-soprano. Carrera operística en els principals teatres del món. bilitat de trencar i remenar les diferents races i classes socials que composen el "nostre món". El record d'a­ Enregistraments discogràfics. nascut en un de la de Barcelona, Moià, va arribar a ser cone­ quest personatge petit poble província que - Sr. Irwin Gage Estats Units gut i reconegut arreu del món, ens força a aceptar I'art com una cosa molt lluny d' etiquetes socials i cul­ Pianista. Carrera en els sales de concert del món. turals. principals Enregistraments discogràfics. Així doncs, un concurs d' aquestes característiques és un bon exemple de tolerància i integració, i fa possi­ ble el contacte entre les diferents persones vingudes d'arreu del món per compartir un anhel comú, l'art Sr. Eduard Giménez - Espanya de cantar. Tenor. Carrera operística en els principals teatres del món. Enregistraments discogràfics. Per altra banda,la d'un a Francesc Viñas i molta més com la importància gènere: l'òpera, que gràcies gent, - Sr. Albin Hanseroth Alemanya familia que organitza aquest concurs, es manté viva i renovada dins del món de I'art. M'impressiona el seu Intendent de la «Hamburgische Staatsoper» d'Hamburg. rang d"espectacle total" tal i com el mateix Wagner ho definia. [intent de crear un espectacle integrador de les diferents disciplines ha estat una idea que tots els grans creadors han tingut en la seva ment. Sr. Joan Matabosch - Espanya Avui en dia, les eines que proposa I'alta tecnologia han permès la incorporació de noves formes per poder Director Artístic del Gran Teatre del Liceu. tota]". seguir gaudint d'aquest "espectacle - Sra. Magda Olivero Itàlia No podem ignorar I' apropament a tots els sectors de la societat gràcies als mitians de comunicació, un Soprano. Carrera operística en els principals teatres del món. génere qualificat, justa a injustament, d' elitista. Enregistraments discogràfics. Així doncs, donem la benvinguda a una nova edició d' aquest concurs i a tots els seus participants d' arreu Sra. Christina C. B. Scheppelmann - Alemanya. del món, en una mostra de diversitat cultural i en un esforç per donar a conèixer una forma d'expressió Administradora Artística de la «San Francisco Opera» de San Francisco, artística, que en aquests moments d' eclecticisme té, sens dubte, la seva raó de ser. Estats Units. Sr. Manuel Serra - Pera Tantiñá i Almela. José Formigal Portugal Ex-Director del Teatre Nacional «San Carlos» de Lisboa. Membre de la Fura dels Baus i moianès. Sr. Luca Targetti - Itàlia Direcció Artística del «Teatro alla Scala», de Milan. Sra. Enriqueta Tarrés - Espanya. Soprano. Carrera operística en els principals teatres del món. Enregistraments discogràfics. 12 13 PROGRAMA LLISTA DE PARTICIPANTS Dia 14 Gener. Al Palau de la Generalitat de Catalunya. ALBANIA AUSTRIA Tarda, a les 16.30 hores: recepció i sorteig per l'ordre d'actuació dels cantants participants. 279. Refat Lleshi 84. Petra Chiba Acte no públic. 266. Donika Mataj Dia 15 Gener. AI Col-legi d'Advocats de Barcelona. BELGICA ALEMANYA Tarda, a les 15.30 hores. Primera Prova Eliminatòria. 35.
Recommended publications
  • Opera Națională București
    Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional Raport de activitate pentru perioada Opera NaŃională Bucureşti 15.12.2005 – 01.07.2010 Cătălin A. Ionescu – director general RAPORT DE ACTIVITATE a) EvoluŃia instituŃiei în raport cu mediul în care şi-a desfăşurat activitatea şi în raport cu sistemul instituŃional existent a.1 sinteză a colaborării cu instituŃiile / organizaŃiile etc. culturale care se adresează acelei aşi comunităŃi – tipul / forma de colaborare, cu menŃionarea proiectelor reprezentative desfăşurate împreună cu acestea Locul Creatori Anul Proiectul Autorul Parteneri Data Descriere desfăşurării artistici 0 1 2 3 4 5 6 7 Regia : sponsorizată de CEE Musiktheater şi Alexander American Express, producŃia a fost Opera Rădulescu reprezentată la Bucureşti şi la Le Nozze di NaŃională W.A. Mozart (Germania), 01.dec. Timişoara (perioada ianuarie – aprilie O.N.B. Română Figaro scenografia : 2007), urmând ca din stagiunea 2007 – Timişoara Adrianei 2008 să fie reprezentată doar pe scena Urmuzescu ONB. dirijor : Nayden Todorov 2006 (Opera din Ruse) Die Opera din regizor : Spectacolul a avut loc cu participarea O.N.B. W.A. Mozart Ruse Răzvan Dincă, 17.dec. unor solişti bulgari la Bucureşti şi a Zauberflöte (Bulgaria) scenografia : unor solişti români la Ruse Puiu Iordăchescu mişcarea scenică : Florin Fieroiu dirijor : Tiberiu Soare regizor : Andreea Michel Vălean Spectacol de muzica barocă - Pignolet de Teatrul coregrafie : Spectacolul s-a desfăşurat cu Pyram şi Monteclair şi NaŃional de Mary Collins participarea ansamblului instrumental 2007 T.N.O. 20.apr. Thisbe John Operetă mişcare de muzică barocă Collegio Stravagante Frederick “Ion Dacian” scenică : Maria – a fost solicitat pentru a fi prezentat la Lampe Popa festivaluri de muzică barocă decoruri : Ana Olteanu costume : Ana Alexe regia : Peter Pawlik (Austria), sponsorizată de CEE Musiktheater - Teatrul decoruri : producŃia a avut reprezentaŃii la La Gioacchino NaŃional Vesna Rezic Bucureşti, după care a fost preluată de O.N.B.
    [Show full text]
  • CAPITOLUL III Din Activitatea Operei Române Din Bucureşti
    CAPITOLUL III Din activitatea Operei Române din Bucureşti SCENA LIRICA Centenar La sfârşitul anului 1985 am luat parte la un eveniment cu multiple semnificaţii în viaţa culturală a patriei noastre care a născut reverberaţii dintre cel mai înălţătoare în inimile iubitorilor de frumos ce se numără cu milioanele: Centenarul Operei Române. O sumară privire retrospectivă prilejuieşte reflecţii surprinzătoare căci la noi spectacolul liric are o tradiţie mult mai îndelungată, el - ca reprezentaţie sincretică elevată şi complexă - îşi făcuse apariţia încă din ultimele trei decenii ale secolului al XVIII-lea spre a înfrumuseţa viaţa zbuciumată a românului. În drumul lor spre alte meleaguri, diverse trupe de operă străine - mai ales italiene, franceze şi germane - poposeau pe meleagurile româneşti, susţinând reprezentaţii cu vodeviluri, comedii cu muzică şi opere. Alte trupe se constituiau special pentru provinciile româneşti, pentru oamenii acestui pământ care întotdeauna s-au înfrăţit cu frumosul, cu muzica, identificându-se şi cu actul de creaţie, dar şi cu cel de contemplaţie. Asemenea trupe au adus la noi valorile clasicilor, în frunte cu Mozart, ale cărui lucrări Răpirea din serai şi Flautul fermecat, reprezentate la scurt timp după premiera lor mondială, s-au bucurat de un nemăsurat succes. Un eveniment aparte a fost consemnat de trupa sibianului de origine germană Anton Hubacek, autorul operei Încartiruirea, prima încercare autohtonă în domeniul creaţiei de operă, a cărei premieră a avut loc la 13 noiembrie 1796. De prin 1808 trupa braşoveanului Gerger, de origine germană, a prezentat spectacole prin diferite oraşe transilvănene, printre acestea figurând opere şi comedii cu muzică. În 1815 această trupă a susţinut la Sibiu o stagiune de vară, printre operele cuprinse în repertoriu numărându-se Răpirea din serai de Mozart, Sacagiul de Cherubini, Ioan din Paris de Boieldieu.
    [Show full text]
  • Privind Activitatea Teatrului Muzical „Nae Leonard” Galaţi 2017– 2021
    PROIECT MANAGERIAL PRIVIND ACTIVITATEA TEATRULUI MUZICAL „NAE LEONARD” GALAŢI 2017– 2021 1 I. Misiunea actuală şi obiectivele generale I.1. Subordonare În temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului României nr. 21/2007, privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic şi a Legii nr. 353/2007, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului României nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi funcţionează în subordinea Consiliului Local Galaţi ca instituţie publică de repertoriu, cu personalitate juridică, ce realizează şi prezintă producţii artistice muzicale, diverse ca gen şi factură. Finanţarea Teatrului Muzical „Nae Leonard” Galaţi se realizează din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local. Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galaţi este organizat şi funcţionează în conformitate cu legislaţia română, pe baza Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 245/14.06.2007. I.2. Obiectivele generale ale instituţiei susţine spectacole de operă, operetă, balet, gală lirică, spectacol de divertisment muzical coregrafic, spectacol de revistă, spectacol pentru copii, concert spectacol de revistă, concert simfonic, recital; organizează şi participă la evenimente şi acţiuni cultural-artistice în ţară şi străinătate; realizează proiecte artistice în colaborare cu artişti şi instituţii din ţară
    [Show full text]
  • Consideratu Privind Activitatea Şi Repertoriul
    CONSIDERATU PRIVIND ACTIVITATEA ' ŞI REPERTORIUL OPEREI ROMÂNE DIN TIMIŞOARA Rodica Giurgiu Prezentul studiu se bazează pe cercetarea ce am efectuat-o în vederea realizării monografiei acestei instituţii, la semicentenarul ei - S-a ridicat cortina. Monografia Operei Române Timişoara - publicată în 1999. De aceea, ea vizează prezentarea activităţii, completată cu o analiză muzico­ logică a repertoriului, doar pe perioada celor 50 de stagiuni. Înfiinţată în 1946, prezenţa Operei Române din Timişoara în peisajul muzical al oraşului a fost o necesitate pentru publicul de aici, căci exista o tradiţie de peste două secole şi jumătate a teatrului liric timişorean. Trupele de teatru, ce îşi făcuseră apariţia încă din prima jumătate a secolului al XVIII-iea, şi-au desfăşurat activitatea pe fundalul unei vieţi muzicale laice şi religioase ce a făcut din Timişoara o „mică Vienă". Deceniile care au urmat Unirii de la 1918 s-au constituit într-o perioadă în care prezenţa spectacolelor Operei Române din Cluj, devenite permanente după Dictatul de la Viena, au demonstrat necesitatea unui teatru liric timişorean. La 25 mai 1945, a avut loc o reprezentaţie festivă pentru comemorarea a 25 de ani de la prima reprezentaţie a Operei Române din Cluj, aflată în exil la Timişoara, la scurt timp, reîntregirea naţională făcând posibilă reîn• toarcerea acestei instituţii în oraşul de baştină. În acelaşi an, din iniţiativa unor muzicieni, timişoreni şi clujeni, s-a înfiinţat un Teatru liric de operetă ce a suplinit, timp de o stagiune, golul lăsat prin plecarea Operei Române din Cluj. Reîntoarcerea Operei Române la Cluj a însemnat o grea pierdere pentru timişoreni. Această instituţie reuşise să se integreze în spaţiul cultural al oraşului şi devenise de neconceput o viaţă artistică normală fără existenţa spectacolelor de operă, operetă şi balet.
    [Show full text]