Director General Mihai Pâl[u În căutarea unui lider Editor General a începutul acestui an, Meda Borcescu am asistat la o lecþie de [email protected] de mocraþie - este vorba L despre manifestaþiile Director Publicitate care au avut loc în toatã Violeta Burlacu þara, pornite iniþial împotriva [email protected] proiectului de lege a sãnãtãþii ºi transformându-se imediat într-un Tel.: 0726.910.277 protest general la adresa modului Redactor {ef în care þara este condusã. ªi totul a pornit de la un om... Radu Borcescu Trãim într-o lume în care in for- [email protected] maþia circulã cu vitezã, aparent gi me de cei care nu cunosc do me- Membru liberã, dar capcanele nu lipsesc. niul din interior, respectivul act \n Juriul Interna]ional Este evident faptul cã pentru un normativ ar fi fost greu de analizat lucru bun pot fi gãsite suficiente din punct de vedere al implicaþiilor. argumente negative ºi invers. În În democraþie este nevoie de aceste condiþii, când fiecare dintre lideri, de oameni în care sã poþi noi este preocupat (aº spune avea încredere profesional, moral, Corespondent interna]ional suprapreocupat) de activitatea de precum ºi din punct de vedere al
zi cu zi, nu mai gãsim suficient E Raluca Mih`ilescu vigilenþei. timp pentru a analiza fiecare de-
În transporturi, legislaþia suferã D [email protected] ta liu în privinþa lucrurilor care nu modificãri importante în fiecare Redactori ne ating direct, dar ne influ en- an. Actele normative, judecate nu - I þeazã, fãrã îndoialã, viaþa. T Magda Severin mai din punct de vedere cantitativ, Schimbãri în sistemul româ - pun la grea încercare pe cel care O [email protected] nesc de sãnãtate sunt, în mod evi- doreºte sã le lectureze în tota li- R Alexandru Stoian dent, necesare. Cel puþin pentru ta te. Iar pentru interpretãri, pentru
[email protected] oa menii normali, cei care nu au analizarea impactului... În cazul I suficienþi bani pentru a merge la legis laþiei în transporturi, nu cred A Secretar General Viena în cazul unei operaþii ºi nici de Redac]ie cã a fãcut cineva în mod serios L destule cunoºtinþe pentru a ajunge stu dii în acest sens dupã 1989 în - Cristina Tobescu la medicii români buni pentru con- coace. S-a mers ºi se merge în [email protected] sultaþii. con tinuare pe principiul (mai de - Deci, o nouã lege a sãnãtãþii FOTO-VIDEO: gra bã - lipsa de principiu) „fãcând ar fi trebuit primitã cu bucurie. ºi apoi vãzând“. Practic, conse - Jean-Mihai Pâlșu Totuºi, un om a spus cã proiectul cin þele se vãd abia dupã ce este DTP [i PRE-PRESS nu este bun ºi a avut tãria sã facã prea târziu, dupã ce legislaþia este Top O’Rush Graphic Design ceea ce este corect într-o de mo- în vigoare ºi cineva intrã în impo- cra þie - ºi-a dat demisia. Doctorul si bilitatea de a mai funcþiona, in- Art Director Raed Arafat ºi-a construit ima gi- di ferent cã este vorba despre in- Adrian Baltag nea prin profesionalismul ºi ener- stituþii ale statului sau firme gia care îl caracterizeazã, iar prin private. ªi atunci, începe o nouã Tipar executat ceea ce a realizat a devenit un im - avalanºã de ordonanþe ºi hotãrâri la RH Printing por tant lider respectat de mulþi pentru a repara ce se mai poate. români. Un lider informal, fãrã Este momentul în care segmentul Revist` editat` de func þii care sã îi ofere în mod ofi - de transport ºi logisticã românesc ZC Trans Logistics Media cial acest statut. Un lider care, fãrã ar trebui sã facã un pas hotãrât sã ridice tonul ºi fãrã un discurs cãtre respectarea principiilor de- Adresa redac]iei: ameþitor cu termeni prea tehnici, mo craþiei ºi ale economiei de Bdul Timi[oara nr. 92, a tras un semnal de alarmã. Cred piaþã. cã prin retragerea respectivului Sector 6, Bucure[ti Dar pentru asta, transportatorii proiect de lege, românii au fost ºi logisticienii trebuie sã îºi gã- Tel./fax: 021.444.00.96 protejaþi, ºi spun asta chiar dacã, seas cã lideri... Altfel, cine îi va pro - Website: la fel ca majoritatea oamenilor, nu teja de anomaliile care vor sã vinã? www.ziuacargo.ro am citit întregul proiect de lege. Încrederea într-un lider a fãcut di - Radu BORCESCU ISSN 2069 - 069X fe renþa, pentru cã, ºi citit în între- [email protected] februarie 2012 ...... 3 {TIRI 6 EVENIMENT I Proiectul City Van de la Mercedes ÎNTREBAREA LUNII are un nume: Citan 32-33 Despre transportul regulat de călători 7 DOSAR INTRACOMUNITAR I Cea mai bună şansă de dezvoltare 8-13 I Transportatorul polonez, un cabotor foarte obraznic 14-15 I Bulgaria atacă piaţa europeană 16-17
I Johnson Controls şi-a deschis fabrică la Craiova 36-37 PIAŢĂ 80% creştere la vânzările MAN 34-35
ŞTIRI LOGISTICĂ 38-39 {TIRI 54 {TIRI 64-65 CONCURS FII EFICIENT! LICITAŢII PREZENTARE S European Transport Company Alege-ţi în mod corect partenerul 40 U R of the Year 2012 - prima etapă 18 Condiţii dure la licitaţiile de întreţinere Continental
multianuală a drumurilor 56-57 Anvelope de iarnă pentru mai multă siguranţă 67 M A ANCHETĂ A M PROIECTE INTERVIU Iarnă mai grea fără o strategie clară 20-22 R U Oprescu pregăteşte panglicile Viorel Popescu, director general RATB:
S pentru 7 investiţii 58-59 Contabilizăm fiecare picătură de combustibil 68-69 STATISTICI Aer de stabilitate 70-71
STUDIU DE PIAŢĂ PwC Global CEO Survey Pesimism moderat 42-44 STUDIU DE PIAŢĂ INEDIT Canalul Panama (II) 60-62 Agility Emerging Markets Logistics Index 2012 Încredere în Orientul Mijlociu 45-47 CONFERINŢĂ UTIL ISCTR - faţă în faţă cu patronatele 24-25 ANALIZĂ Dexion STATISTICI Soluţii de depozitare şi manipulare 48-51 Piaţă fără standarde 72-73 I Exporturile au crescut cu 20,5% în 2011 26 CONCURS HOROSCOP DE CĂLĂTORIE I BursaTransport în 2011 28-29 I La comerciale, vânzările cresc 30-31 Măsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (26) 52 15 februarie - 15 martie 2012 74
4 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 5 muncã la Jucu, în locul Fabricii Spune-]i p`rerea! IVECO A CÂŞTIGAT DAKAR 2012 Nokia. Reprezentanþii Bosch Cu locurile întâi, doi ºi ºase în un vehicul produs ºi vândut negociazã de aproape un an cu clasamentul general la de Iveco în Australia. Acesta Consiliul Judeþean Cluj detaliile Despre transportul camioane, Iveco a dominat este echipat cu un motor FPT privind instalarea facilitãþilor de cea de-a 33-a ediþie a raliului Industrial C13, capabil sã producþie pe 21 de hectare din Dakar, la care au participat dezvolte peste 900 CP. parcul industrial Tetarom III. cei mai importanþi Ceilalþi piloþi ai echipei, Compania germanã va amenaja regulat de călători producãtori de vehicule Stacey ºi Biasion, au condus o fabricã de componente auto. comerciale din Europa ºi douã Iveco Trakker Evolution Grupul Bosch este prezent în Asia. 2, echipate cu acelaºi tip de România din anul 1994 ºi deþine Echipa Petronas De Rooy motor. Cele trei vehicule, deºi cinci companii: Când credeţi că va avea loc atribuirea Puteþi transmite Iveco a câºtigat raliul, cu adaptate condiþiilor extreme - Robert Bosch - distribuþie de traseelor judeţene şi interjudeţene pentru comentariile olandezul Gerard De Rooy la ale raliului, sunt camioane echipamente ºi piese auto, dumnea voastrã direct volanul unui Iveco POwerstar, standard optimizate pentru echipamente termotehnice ºi transportul regulat de călători? pe site-ul eficienþã energeticã. scule electrice; 1. La sfârºitul acestui an. www.ziuacargo.ro Cursa, care a debutat pe 1 • BSH Electrocasnice - import ºi 2. La începutul lui 2013. la secþiunea ianuarie 2012 la Mar del distribuþie de electrocasnice 3. Nu va mai avea loc. „Întrebarea lunii“. Plata, a traversat Argentina, marca Bosch ºi Siemens; Chile ºi Peru, pe parcursul a • Bosch-Rexroth - componente 14 etape, cu un total de pentru industria de maºini- 8.500 km, dintre care 4.200 unelte; au fost parcurºi contra • fabrica Bosch-Rexroth Romania Alegerile au impact negativ cronometru. de la Blaj, care produce scule electrice; • Centrul de servicii de asupra transporturilor externalizare Bosch RENAULT TRUCKS, MAI VOLANE AUTOLIV LA Communication Center, în Cel puþin aºa considerã 62% Acutizarea intereselor politice afacerile de transport. „Deºi este PREZENT ÎN EUROPA SFÂNTU GHEORGHE Timiºoara. Î
din tre cei care au rãspuns la între - pare sã fie una dintre cauzele prin- greu de crezut cã ceva negativ N barea lunii trecute. ci pale ce afecteazã în mod negativ poate fi fãcut ºi mai negativ în Renault Trucks ºi-a reiterat Producãtorul suedez de FINANŢARE PENTRU România, acest lucru va fi posibil T dorinþa de a lucra ºi mai aproape componente Autoliv a sub conducerea aces tui Guvern, R de clienþii sãi prin intermediul achiziþionat o facilitate de VEHICULE COMERCIALE pentru cã în economie nu este ca unei acoperiri mai dense a ariei producþie la Sfântu Gheorghe, MAI VECHI DE 6 ANI în algebrã unde minus cu minus E
geografice. În ultima vreme, judeþul Covasna, unde, din a dã plus. În momentul în care ARR, B producãtorul a deschis peste 20 doua parte a lui 2012, va BCR Leasing lanseazã, în în loc sã-ºi vadã de tre burile ei, A de noi centre de vânzãri ºi produce volane auto pentru premierã în România, un produs care nu sunt puþine ºi sim ple, se I service în Europa (Germania, constructori din Europa Centralã de finanþare pentru achiziþia apucã sã opreascã pro tes tatarii R Polonia, Republica Cehã, Rusia, ºi de Est. Compania va angaja vehiculelor comerciale mai vechi
R care veneau spre Bucu reºti sub E
I Spania, Italia) ºi, de asemenea, 600 de muncitori cu experienþã de 6 ani, comercializate de Cefin diverse motive, nu vãd ce ar mai
ºi-a întãrit prezenþa în Africa în cusãtorie, în industrie, România. Oferta celor douã A
T putea sã fie bine în trans porturile (Algeria ºi Angola), Orientul specialiºti în domeniul turnãtoriei companii - vehicul ºi finanþare - româneºti. O sã mai inau gurãm
{ Mijlociu (Irak), Asia (Liban) ºi ºi injectãrii, mecanici ºi ingineri reprezintã o soluþie unicã pentru
20 de metri de auto stradã, o L America Latinã (Peru). de proces, mentenanþã, calitate, companiile care vor sã cumpere jumãtate de pod ºi o sã mai În Germania, Renault Trucks ºi-a logisticã º.a. Printre mãrcile auto un vehicul comercial cu o inventãm vreo 2.000 de biruri cã U
consolidat reþeaua începând din la care vor ajunge volanele, se vechime mai mare de 6 ani ºi ne trebuie bani pentru alegeri. În N vara anului 2011, cu patru noi numãrã BMW ºi mãrci din Grupul care nu îºi pot finanþa integral rest, toate bune...“, a comentat parteneri de service, unul lângã Volkswagen. Autoliv este prezent achiziþia prin resurse proprii. Laurenþiu Mirea, cu câteva zile I I Ulm ºi un altul în suburbiile în România din 1997, în 3 Interesul companiilor pentru înainte de demisia Guvernului. localitãþii Regensburg. De amplasamente: la Braºov, Lugoj acest tip de vehicule rezultã ºi Totodatã, schimburile de pu - asemenea, producãtorul ºi-a ºi Timiºoara. Cei 3.500 de din configuraþia parcului circulant te re nu sunt privite cu speranþã crescut vizibilitatea în Nord cu un angajaþi produc centuri de de vehicule comerciale al de cei neimplicaþi în lupta politicã. centru în regiunea Hamburg ºi siguranþã, chingi pentru acestea, României, care este format „Ce are ºtampila prefecturii cu unul în apropiere de Osnabruk. generatoare de gaz, module, preponderent din maºini cu o coada vacii? Firmele PDL-iste vor Renault Trucks ºi-a extins arcuri ºi perne pentru airbag-uri. vechime de peste 6 ani. fi trase pe dreapta iar cele din ac- reþeaua ºi în Polonia; dupã În centrele de dezvoltare de la Tranzacþiile de vânzare - tua la opoziþie vor continua trans- Biascan, Omni ºi Moto Elzet Braºov ºi Timiºoara, Autoliv cumpãrare de vehicule por tul. Pleacã ai noºtri, vin ai Klodzko în prima jumãtate a dezvoltã ºi testeazã centuri ºi comerciale rulate au reprezentat noºtri ºi noi rãmânem ca proºtii“, anului 2011, douã noi centre au sisteme electronice de siguranþã. un segment de piaþã cu se face „haz de necaz“ într-un alt fost inaugurate recent: Wimex, în dimensiuni ce au ajuns în 2011 comentariu. Estul þãrii, ºi On Road Truck la dublul volumelor de vehicule FABRICĂ BOSCH LA Aparenta prãpastie care existã Services SA, la 30 km de noi vândute. atât la nivel de comunicare cât ºi capitalã. În Republica Cehã, a JUCU Un beneficiu important al de interese între mediul de afaceri deschis un centru în octombrie, clienþilor este cã vehiculele ºi politicieni nu poate decât sã doi dealeri în Rusia (unde va Producãtorul german de achiziþionate prin acest serviciu îngrijoreze firmele. deschide încã douã noi centre în componente auto Bosch va primi de finanþare beneficiazã ºi de „Toate schimburile între ale - Siberia anul acesta), nu mai puþin de la Guvern ajutor de stat garanþie tip drive-line pe o geri vin cu noi pretenþii ºi, dupã de ºapte noi centre în Spania ºi pentru un proiect de investiþii de perioadã de ºase luni, valabilã în cum se mai ºtie, fiecare con du- patru (un service ºi trei dealeri) în 70 milioane de euro, care va reþeaua de service autorizat cere are interesele ei“, a spus Italia. asigura 2.000 de locuri de Cefin. Vasile.
6 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 7 Radu Dinescu, secretar general UNTRR: Cea mai bună şansă Dacã facem o paralelã între o firmã de transport din România „ ºi una din Franþa, deºi elementele de cost sunt aceleaºi, apar niºte diferenþe. Cu ºoferul, costurile sunt mai mici pentru firma româneascã, la partea administrativã cheltuielile sunt ceva mai reduse, dar preþul finanþãrii în Franþa este la jumãtate faþã de de dezvoltare România. În plus, statul german, de exemplu, oferã, an de an, pentru fiecare camion care a circulat în Germania ºi a plãtit la toll collect, proprietate a unei firme de transport înregistratã în Germania, o Transportul intracomunitar reprezintă principalul subvenþie de 600 euro/vehicul pentru creºterea eficienþei companiei vector de dezvoltare pentru operatorii români. Practic, prin achiziþia de sisteme TMS ºi FMS de la furnizori din Germania agreaþi de stat, aceºti bani ducându-se direct cãtre acel furnizor de putem vorbi deja de un model de evoluţie a pieţelor Est echipament. ªi în Austria, autoritãþile au înþeles cã pentru cei 180 europene de transport, care au speculat acest segment euro care se achitã cu Go-Box-ul, trebuie acordat pachetul complet, de piaţă imediat ce a devenit posibil din punct de adicã drum plus parcare.“ vedere legislativ.
(scãderea volumelor de mãrfuri trans portate, scãderea tarifelor de transport, creºterea termenelor de platã, creºterea costurilor), au dus la o scãdere semnificativã a nu mãrului de firme de transport,
pre cum ºi a parcului de auto ve- D R hi cule comerciale. Tendinþa de O scã dere s-a menþinut ºi pe par- S A cur sul lui 2011, chiar dacã într -un T ritm mai lent. Simultan, în ulti ma A
I perioadã, am asistat ºi la o îm - bãtrânire a parcului auto, cau za - R N tã de reducerea puterii inves ti þio -
U
nale a companiilor de transport, I
de lipsa de lichiditãþi cu care se N
M confruntã. În aceste condiþii, rãspunsul nu aº mai putea sã fac transport pec tatã legislaþia naþionalã a res - T O multor transportatori români a fost în comunitate, aº vinde imediat pectivelor þãri. R C acela de a-ºi utiliza flota de ca -
toa te camioanele. Nu am fãcut cal - „Începând din decembrie A mi oa ne exclusiv pe pieþele Vest A culul precis, dar, teoretic, un mi - 2011, am realizat un tabel cu toa -
eu ropene, maºinile operând luni nim de 3.000 de euro ar trebui sã te þãrile, de unde rezultã cã în C R
de zile în acest spaþiu fãrã a se se câºtige lunar dacã maºina stã 2012, ca român sau bulgar, poþi O
T în toarce în România. afarã, iar media de kilometri lunarã sã cabotezi oriunde în Uniunea „Pentru mine, transportul in - ar fi undeva între 12 ºi 15.000. În Eu ropeanã, acest segment fiind M N tra comunitar reprezintã 90% din cazul nostru, de la mi nim o lunã de interes mai ales pentru zona I activitate, restul de 10% fiind aco- U pânã la 4, ºoferul stã plecat cu de optimizare. Transportatorii tre-
perit de drumul cãtre ºi dinspre maºina, iar la întoarcere se face o buie sã aibã grijã la detalii, pentru N R comunitate. Am adoptat aceastã revizie la maºinã. ªo fe rul are un cã, spre exemplu, dacã o marfã mpreunã cu colegii de la Apetitul crescut pentru trans por- soluþie deoarece, în urma unor mic concediu ºi apoi plea cã înapoi. care este transportatã în Olanda I A Dezechilibrul T „l'Officiel des trans por- tul intracomunitar este cât se poate naţional - cal cule, am constatat cã putem Acelaºi ºofer cu ace eaºi maºinã“, are nevoie de 3 chingi pentru an- A S teurs“ (Franþa), am realizat de firesc pentru operatorii din Estul ob þine un profit mai mare pe cos - a spus Marius Ca trinoiu, director co rare, în Germania se cer 5 un dosar privind transportul Europei, în condiþiile în care pieþele motivaţia tu rile fixe pe care le avem. Trans- O Î comercial Marvi Logistic. chingi. ªi amenzile sunt diferite, R intracomunitar realizat de din Vest oferã sta bi li tate, tarife mult transportului por tul comunitar este relativ sim- în cazul cabotajului. Dacã nu reu -
D intracomunitar firmele Est europene, analizând superioare celor prac ticate în þãrile plu de fãcut, singura problemã ar Liber la cabotaj ºeºti sã dovedeºti cu acte cã eºti România, Polonia ºi Bulgaria. de origine, in fra structura dã posi bi - fi marfa, la care se adaugã timpii. Dezechilibrul a urmãrit per ma- în regulã, în Germania amenda Este remarcabilã asemãnarea li tatea rea li zãrii unui numãr mare de Acum, am putea spune cã este De la începutul acestui an, nent operatorii români de trans- este de 2.000 euro, iar în Franþa pe care o putem observa între km ºi, în plus, gradul de siguranþã stresul mai mic, pentru cã se pune trans p ortatorii români pot realiza port, creându-le importante pro- poþi ajunge pânã la 15.000 euro. ope ratorii din cele trei state din este mult mai mare. mai mult accentul pe marfã ºi mai cabotaj în þãrile UE, însã este ne- ble me în încercarea de a gãsi Trebuie sã privim cabotajul cu alþi punct de vedere al strategiei de Concurenþa firmelor din Est a puþin pe hârþogãraie“, a precizat vo ie de multã atenþie. Pentru ochi decât privim transportul intra- soluþii sustenabile din punct de dez voltare pe transportul intraco - fost ºi continuã sã fie atât de su - Ion Lixandru, proprietar ITIA. aces te transporturi, trebuie res- co munitar, pentru cã în acest caz mu nitar. Sigur, Polonia are un im- fo cantã, încât numeroase firme vedere al dezvoltãrii afacerii de Practic, piaþa româneascã de portant avans în condiþiile în care Vest europene au decis sã îºi des- trans port. transport a devenit total neint e- a aderat la UE în 2004, cu trei ani chidã filiale în þãrile din Est, pentru Practic, pe transportul inter- re santã pentru unele dintre fir me - înaintea României ºi Bulgariei. Iar a putea beneficia la rândul lor de na þional, nu s-a putut atinge nicio - le ce opereazã în comunitate. Piaţa românească de transport acest avans este cu atât mai im - salariile mai mici ale angajaþilor, datã o situaþie de echilibru între „Transportul comunitar este por tant cu cât principala con cu - dar ºi de avantaje din punct de importuri ºi exporturi, iar pe plan activitatea noastrã principalã, mai 2010 2011 ren þã a firmelor Est europene pe vedere al taxelor ºi impozitelor. naþional existã anumite zone în ales dacã ne uitãm cã jumãtate Numãr firme de transport marfã 27.908 26.080 segmentul de transport intra co - Practic, salariile mai mici re- România de unde gãseºti cu mare din drumurile parcurse de noi în Flotã vehicule comerciale 108.196 107.323 mu nitar (transport între diferitele pre zintã principalul factor ce asi - dificultate mãrfuri pentru retur. þarã sunt pe gol. Nu ne intere sea - Vechime parc auto în 2011: sub un an 5%; între 1 ºi 5 ani 36%; þãri Vest europene) o reprezintã gurã firmelor din Est un plus de Aceste probleme, combinate zã România din punct de vedere între 5 ºi 10 ani 30%; peste 10 ani 29%. celelalte firme din Est. competitivitate. cu cele specifice crizei economice al transporturilor. Dacã de mâine
8 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 9 R A T I N
U Marius Catrinoiu, director comercial Marvi Logistic:
M Interesant este faptul cã, în Trebuie sã avem mereu maºinile în regulã, mai ales cã timp ce autoritãþile din þãrile Vest O „ impresia noastrã este cã noi, românii, suntem oarecum vânaþi. Când aud de la colegii de breaslã care sunt amenzile pe care le eu ropene sunt îngrijorate de o C încaseazã, nu-mi vine sã cred cum mai rezistã. De exemplu, în po sibilã intrare masivã pe pieþele lor interne de transport a unor fir- A cadrul unei curse în Elveþia, controlul s-a legat doar de camioanele EURO 3 ale unei anumite mãrci. Probabil aveau ei vreo înþelegere me din România ºi Bulgaria, aºa
R cu vreun service al respectivei mãrci, aceasta fiind o dovadã cã ºi cum s-a întâmplat cu firmele po- pe afarã se fac lucruri necurate.“ T lo neze, ºi piaþa româneascã de trans port ar putea fi þinta cabo ta - N jului unor firme strãine. I Conform unor surse din cadrul
îi afectezi pe strãini chiar la ei ºi trebuie avut grijã la detalii, pen - Ministerului român de transport,
R aca sã“, a arãtat Radu Dinescu, tru cã pe Italia camionul trebuie existã firme din state UE vecine se cretar general UNTRR. sã fie omologat la 44 t“, a explicat (Bulgaria, Ungaria) care doresc sã A În funcþie de þara unde se rea - Marius Catrinoiu, director co mer- realizeze operaþiuni de cabotaj în S li zeazã cabotajul, pot fi cerute cial Marvi Logistic. cont propriu pe teritoriul Ro mâ - trans portatorilor lucruri diferite: Este de aºteptat ca firmele O niei (transport lemn din zona de asi gurãri cu acoperire mai mare, mici ºi medii sã nu utilizeze intens exploatare pentru prelucrare, D în registrarea ºoferilor, omologãri oportunitatea adusã de libe ra li - transportul produselor reziduale) pen tru alte mase ºi dimensiuni zarea pieþei, pe de altã parte însã, ºi care, conform Regulamentului, ale vehiculelor, documente noi firmele mari româneºti, cu flote pot fi derulate nelimitat. Existã aici etc. În aceste condiþii, preluarea im portante alocate transportului o problemã, nesoluþionatã în cã, la întâmplare a unei comenzi care co munitar, analizeazã deja posi - privitoare la perioada maximã în presupune cabotaj poate duce la bi litatea de a realiza cabotaj ºi, care un autovehicul cu numãr de amenzi mari. cu siguranþã, vor intra pe acest înmatriculare strãin poate cir cu la, „De la liberalizarea pieþei de seg ment de transport. neîntrerupt, pe teritoriul României. trans port, am avut ocazia sã fa - cem cabotaj, în Italia, iar aici ne -a ajutat mult faptul cã ºtiam care este mersul acolo, dar nu cred cã Ion Lixandru, proprietar ITIA: acest fapt poate aduce alte con - trac te. În cel mai bun caz, putem Am resimþit scãderile de volume, atât cele de la finalul lui „ 2011 cât ºi cele de la începutul lui 2012. Concret, tariful a privi aceastã situaþie ca o posibilã op timizare a kilometrilor parcurºi fost mai mic cu 4 eurocenþi per kilometru, iar numãrul mediu de kilometri parcurºi pe zi de flotã a scãzut cu 25%, de la 350-400 km pe gol. Când faci aºa ceva trebuie am ajuns sã facem 200 km.“ sã respecþi legea þãrii respective
10 ...... februarie 2012 L'Officiel des transporteurs: Este cabotajul flagelul major? De la data de 1 ianuarie 2012, Bulgaria ºi acces la profesie, fãrã a lua în considerare România sunt autorizate sã caboteze pe dezechilibrele sociale ºi fiscale“, a declarat teritoriul Uniunii Europene. Transportatorii Florence Berthelot, secretar general al FNTR. români ºi bulgari sunt supuºi, astfel, regulii care „Cum ar putea aceste reguli diferite sã fie prevede trei operaþiuni într-un interval de 7 zile armonizate în interiorul UE?“ consecutive unui transport internaþional. La Subiectul face obiectul celei mai mari atenþii Sofia, ca ºi la Bucureºti, nimeni nu ºtie dacã din partea Bruxelles-ului, de vreme ce un grup omologii ministrului francez al transporturilor, de specialiºti (high level group) se ocupã de Thierry Mariani, vor da dovadã de fermitate aceastã chestiune ºi trebuie sã prezinte în luna pentru ca acest principiu sã fie respectat. Dintre mai un raport comisarului european pe cele zece noi state membre integrate în probleme de transport, Siim Kallas. În prezent, Uniunea Europeanã la data de 1 mai 2004, nimeni nu ºtie dacã ºi cabotajul românilor ºi Polonia îºi taie partea leului din aceste bulgarilor va aduce atingeri pavilioanelor schimburi, crescându-ºi operaþiunile de cabotaj franceze, germane ºi italiene în 2012. cu 4,5% între 2008 ºi 2010. În fapt, cabotajul „Cabotajul este un instrument de facilitare a este necesar pentru facilitarea fluxurilor transportului internaþional. Acesta permite intracomunitare. Dar el a generat o derivã întreprinderilor sã nu mai circule la gol ºi sã deranjantã: deturnarea dreptului de stabilire a încarce pentru optimizarea returului unui traseu întreprinderilor. De vreme ce Bruxelles permite internaþional“, a spus responsabilul. „Problema încãlcarea regulilor, liberalizarea fluxurilor pare este cã din cauza criteriilor juridice impuse, ne o noþiune hilarã. trezim cu o deturnare a dreptului de stabilire, adicã pentru întreprinderile care se stabilesc în þara A, pentru a-ºi face piaþa într-o þarã B. Diferenţele salariale pot Aceastã derivã nu a fost niciodatã obiectul perturba piaţa cabotajului.“ În contextul raportului menþionat, dacã instituþiile europene decid liberalizarea
R Autorizaþia de cabotaj acordatã cabotajului pe termen mediu (în 2014 sau transportatorilor români (ºi bulgari) de la data dupã), ele vor trebui sã se justifice ºi sã explice A de 1 ianuarie 2012 relanseazã reflecþia, globalã, de ce un transportator are obligaþia de a se înregistra într-o þarã pentru a lucra într-o alta.
T asupra stãrii pieþei interne de transport rutier Reflecþiile privind diferenþele salariale vor fi la I de marfã din Europa. „Ce ne preocupã cel mai mult sunt distorsiunile de concurenþã legate de ordinea zilei în 2012! N aplicarea diferitelor texte de acces pe piaþã, de Louis GUARINO U Nu este loc M pentru greşeli Cabotaj cu măsură Cabotajul efectuat de un autovehicul înmatriculat pe teritoriul unui stat O Numãrul mare de camioane ro- UE este clar definit de prevederile art. 8 al Regulamentul (CE) nr. C mâ neºti care opereazã în Vest ridicã 1072/2009. o problemã mai veche: sunt trans- În rest, cabotajul este reglementat de acordurile rutiere bilaterale ºi, în A por tatorii români „vânaþi“ de au to- general, este interzis.
R ritãþile de control? Noua procedurã de derulare a cabotajului menþionatã de Regulamentul amintit este o procedurã complet nouã. Dacã pânã la intrarea în
T „Nu am simþit cã firmele Est eu ropene sunt vânate în afarã, vigoare a acestui Regulament, numãrul operaþiunilor de cabotaj era nelimitat (conform Regulamentului (CEE) nr. 3118/93), noul regulament N singurul avantaj al strãinilor ar
I reglementeazã operaþiunile respective astfel: putea fi cu noaº terea limbii ºi se
- în cazul în care intrã cu încãrcãturã pe teritoriul statului de destinaþie, pot înþelege altfel cu autoritãþile. într-un transport internaþional, poate pânã la trei operaþiuni de cabotaj,
R Ori cum, strãinii sunt mai naþio na - într-o perioadã de 7 zile de la ultima descãrcare pe teritoriul statului liºti de felul lor ºi mai trebuie sã respectiv; A trimitã niºte maºini în service-uri, - în cazul în care intrã fãrã încãrcãturã, poate efectua o singurã
S acest curent fiind mai pre zent în operaþiune de cabotaj în termen de trei zile de la intrarea fãrã Austria ºi Franþa“, a de clarat Ion încãrcãturã pe teritoriul statului respectiv. O Lixandru, proprietar ITIA. Este important ca, în cazul efectuãrii operaþiunilor de cabotaj pe teritoriul unui stat comunitar, conducãtorul auto sã aibã la bord D În orice caz, este evident fap tul documentele care sã ateste intrarea cu încãrcãturã, pe teritoriul statului cã pentru transportul com u ni tar este respectiv, aºa cum sunt precizate la art. 8 din Regulamentul amintit. de preferat sã fie utilizatã o flo tã În cazul unei operaþiuni de cabotaj, este obligatoriu sã fie respectatã cât mai nouã de camioane ºi, în ori - legislaþia naþionalã din þara respectivã. ce caz, impecabilã din punct de ve - dere tehnic, iar la a cest capitol par- cul românesc a rã mas puþin în urmã. „Pe activitatea casei de expe- români trebuie sã continue efor tu- tre puþinele dãþi când camioa ne le di þii, s-a întâmplat sã avem cami- rile ºi investiþiile în direcþia unui au stat câteva zile fãrã a avea cursã. oa ne refuzate la încãrcare din cau- control cât mai precis al costurilor, În ianuarie, am revenit la nor mal, za semiremorcilor, pentru cã nu mai ales cã turbulenþele econo mi- dar, deºi toatã lumea se aº tep ta, prezentau siguranþã. Pãrerea mea ce încã se fac simþite, ultima de- nu au crescut tarifele. Asta chiar este cã firmele româneºti au cam butând la finalul anului trecut. dacã în Italia motorina a ajuns deja rã mas în urmã cu înnoirea flo te lor“, „În decembrie, am avut pro ble- la 1,75 euro/l“, a pre cizat directorul a completat Marius Catrinoiu, me pe anumite relaþii, pentru cã comercial Marvi Logistic. director comercial Marvi Logistic. toa tã lumea se aºtepta la o ce re- Chiar dacã marja de profit este re mare, la un consum mare, dar Radu BORCESCU mai ridicatã în Vest, transportatorii nu a fost chiar aºa. Chiar a fost prin - [email protected]
12 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 13 Salariile: un model contrapartidã, riscul asumat de creativ cãtre întreprindere este împãrþit cu salariatul.“ În rest, ºoferul poa te Dincolo de aceastã ofensivã primi o sumã forfetarã calculatã în la internaþional, dinamismul trans - funcþie de þara tranzitatã. Pentru por tatorilor polonezi nu lipseºte fiecare stat traversat, suma for fe- nici în cazul politicii privind remu - tarã este determinatã de anga jator. ne rarea ºoferilor. „Polonezii sunt Transportul rutier polonez a cam pionii imaginaþiei din acest creat inevitabil condiþiile unei dis - do meniu“, estimeazã Anil Ugurlu. torsiuni de concurenþã cu princi- În fapt, pe ºtatele de platã ale ºo- pa lele þãri europene. Diferenþele fe rilor, salariul fix este superior de competitivitate cu Germania, sa lariului polonez minim pe eco- Fran þa ºi Italia nu pot decât sã no mie ºi se apropie de 300/400 creas cã pe termen scurt ºi mediu. EUR pe lunã. Totuºi, orele su pli- Pare dificil sã domoleºti „tigrul“ mentare sunt remunerate sub for - Uniunii Europene fãrã sã alterezi mã de cheltuieli de cãlãtorie. Un re cuperãrile legate de salarii în an bun sau rãu, ºoferii primesc conexiune cu armonizarea de un salariu care oscileazã între ordin social. 1.400-1500 euro. Cum se poate Într-un discurs recent, Thierry in terpreta acest rezultat? Mariani, ministrul francez al Trans - „În realitate, orele su pli mentare por turilor, a reamintit termenii nu apar niciodatã pe fluturașul de dez baterii. „În stadiul actual al salariu“, subliniazã respon sabilul reglementãrilor europene, nu
cu studiile in ter naþionale. „În existã condiþiile unei libere con- D schimb, un ºofer po lonez care cir - cu renþe loiale ºi nedistorsionate“, R culã o zi în Franþa va primi a proa- a arãtat el. „Acesta este motivul O S
A pe 45 euro sub for mã de cheltuieli pentru care am sesizat Comisarul de deplasare (diurnã).“ European Siim Kalas pentru a-i T În afarã de salariul fix stabilit la indica faptul cã, fãrã un minimum A I
300/400 euro ºi la care taxele re- de armonizare prealabilã a con di - R
N prezintã 18,48%, salariaþii pri mesc þi ilor sociale de exercitare a pro- în 60% din cazuri o sumã le gatã fe siei, toate noile etape ale des - U de kilometrajul parcurs, cam de 9 chiderii cabotajului nu vor fi I N acceptabile. Prezenþa autoritãþilor
M eurocenþi pe kilometru. În mãsura
în care ºoferul efec tuea zã în medie fran ceze la Bruxelles va fi deter - T O
12.000 km pe lunã, va atinge suma mi nantã la începutul acestui an R
C de 1.080 EUR. În plus, în 25% din pentru a apãra cu vigoare aceastã cazuri, ºoferii primesc un procentaj poziþie.“ Iar Anil Ugurlu adaugã: A A le gat de preþul de transport al „Fãrã instaurarea unui veritabil C
R cursei pe care o efectueazã. În me - sa lariu minim pe economie eu ro - die, este vorba despre echivalentul pean, vor exista întotdeauna ine- O T
a 8-10% din factura transportului. ga litãþi sociale în stil polonez.“ M
N „Aceastã sumã este asimilatã unei Cine are urechi de auzit... I cheltuieli de deplasare pe ºtatul U de platã“, remarcã Anil Ugurlu. „În Louis GUARINO N R
ri lor, ancheta noastrã dezvãluie I A Transportatorul polonez, faptul cã Polonia oferã privilegii T A S cu prioritate propriilor trans por- tatori ºi începe sã investeascã în O un cabotor foarte obraznic Ucraina ºi Rusia“, subliniazã Anil R D Transportatorul polonez este cel mai important cabotor Ugurlu, însãrcinat cu studii inter - na þionale la CNR. „O mare parte european, iar întreprinderile dau dovadă de imaginaţie în a evoluþiei transportului rutier de privinţa remuneraţiei şoferilor. Ancheta Comitetului marfã este legatã de internaþional. Naţional Rutier Francez (CNR) confirmă creşterea În cadrul întreprinderilor, numãrul „tigrului“ Uniunii Europene. vehiculelor a crescut enorm. Este un pavilion extraordinar de di na- ste o realitate. De la ade - al comitetului de legãturã din german îºi adjudecã partea leului mic.“ ra rea sa la Uniunea Eu - trans porturile franceze de marfã cu 313.104 milioane tkm, dar, Aceastã politicã se regãseºte ropeanã, la 1 mai 2004, (CLTM) pe lângã IRU, la Bruxelles. com parativ cu 2009, transportul evi dent ºi în cazul cabotajului. E Polonia nu a încetat sã Pentru anul 2010, ultimul studiu rutier german n-a crescut decât Între 2008 ºi 2010, Polonia se progreseze în domeniul Eurostat situeazã Polonia pe locul cu 1,8%. dis tinge printr-o creºtere a acti- transportului rutier de marfã. „În doi la nivel european, cu 210.846 Pentru a rafina analiza ºi pen - vi tãþii sale de cabotaj cu 4,5%. Ea 2006, la doi ani de la integrare, milioane de tkm, ceea ce mar - tru a descifra atuurile Poloniei, de pãºeºte, astfel, pavilioanele o peratorul polonez era deja al pa- chea zã o creºtere cu 16,7% în Co mitetul Naþional Rutier a reali - olan dez, luxemburghez, german tru lea transportator rutier“, a arã - com paraþie cu 2009. Transportul zat o anchetã în 2011. ºi spaniol, care au ocupat multã tat Florence Berthelot, secretar naþional a crescut cu 8,8%, iar cel „Dincolo de necesara recupe- vre me primele locuri din cla sa- general al FNTR ºi vice-preºedinte in ternaþional cu 23%. Pavilionul ra re din domeniul salariilor ºofe- ment.
14 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 15 Bulgaria atacă piaţa europeană
Va fi transportul rutier bulgar mai Cei mai mari 5 transportatori bulgari ofensiv în sânul UE - PIMK (600 vehicule) - Filialele Willy Betz: Meridian (320 vehicule) ºi SOMAT (200 în 2012? Ca tendinţă, vehicule) fluxurile de - Petko Angelov BG (180 vehicule) transport intern se - Logis Trans (100 vehicule) vor contracta, dar cabotajul întreprinderilor din transporturile interne ºi 75% nale de transport rutier, dar, în bulgare pare să din fluxurile internaþionale. Inter- prac ticã, nu existã o bunã coor- progreseze. mo dalitatea, în special transportul do nare între ele ºi rareori lucreazã combinat ºosea/cale feratã, este în aceeaºi direcþie pentru apãrarea aproape inexistentã. De altfel, intereselor transportatorilor. primul terminal intermodal bulgar În acest context, deschiderea a fost dat în folosinþã în toamna cãtre cabotaj de la 1 ianuarie anului 2011, la gara feroviarã 2012 poate reprezenta o opor- ransportul rutier bulgar Yana. tu nitate pentru operatorii bulgari? (intern ºi internaþional) În acest context, politica minis - În mãsura în care distanþele D înregistreazã un progres, tru lui bulgar al Transporturilor, de parcurs sunt scurte ºi preþurile R T care este mai sem ni fi- Ivaylo Moskovski, se limiteazã la de transport nu foarte ridicate, O cativ în numãrul de curse in specþia tehnicã a flotelor, la con - ad ministraþia centralã francezã S A efectuate mai degrabã decât în trolul întreprinderilor ºi al ºoferilor din transporturi nu anticipeazã o T tonele-kilometru transportate. în privinþa regulamentelor sociale ratã de cabotaj crescutã din par- A I Motivul principal este cã, pentru europene privind timpii de condu - tea pavilioanelor altor þãri precum prima datã dupã o decadã, ex por - R N ce re ºi odihnã. Controalele sunt Bul garia. În paralel, este aproape
turile ºi importurile se aflã în echi- efec tuate de administraþia cen - sigur cã rata de cabotaj a între - U libru. Optimizarea fluxurilor este tra lã în transporturi, care dispune prin derilor bulgare în Germania, I consecinþa unei utilizãri mai de unitãþi de control repartizate Franþa, Spania ºi Italia va creºte N M eficiente a mijloacelor de trans-
în teritoriu. de facto. T port, dar ºi a unei reduceri a curse- O Remarcabil, existã nu mai lor la gol. În paralel, trebuie su - R
C puþin de 25 organizaþii profe sio - Ljubomir BADJEVA
bliniat cã aproape 15-20% din A
A vehiculele care posedã o licenþã
comunitarã de transport interna - tep tat ca acest lucru sã ia amploa- fiturilor, din cauza unei oferte C
R re începând cu 2012, de când supe rioare a cererii de transport.
þio nal efectueazã, de fapt, ope ra- Evoluţia înmatriculărilor de vehicule grele de gamă medie O transportatorii bulgari sunt au to - Pe piaþa transporturilor rutiere T þiuni de transport intracomunitar, şi mare în perioada 2001-2010 în Bulgaria în Germania, Olanda, Franþa, Spa - rizaþi sã caboteze cu respectarea bulgare, existã cinci mari între- M N nia, aceste date nefiind în re gis - po liticii de trei operaþiuni în ºapte prin deri (vezi caseta), pe lângã Marcã/an 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total I zile. care existã o multitudine de între - Astra 000 0 024 24 70055 U
trate în datele oficiale ale In sti - prinderi mici, care îºi adjudecã o Avia 000 0 33213 214 tutului bulgar de Statisticã. N R Economia bulgarã este pena- +14% în 2011 cotã de 70% din transportul rutier BMC 000 035 20 10 44073 de marfã, fapt care tinde sã ge - I li zatã de recesiune, de scãderea Bucher 000 0 00030 0030 A În 2011, conform datelor pro- ne reze dumping. T producþiei ºi a consumului, de DAF 12 19 21 34 26 72 216 344 76 72 892 A S creº te rea ºomajului ºi de redu ce- vi zorii ale Institutului bulgar de Conform statisticilor oficiale, la Ford Cargo 000 0 061 94 015161 rea in v estiþiilor companiilor ºi a Sta tisticã, volumul total de marfã 31 decembrie 2011, existau 4.400 O R puterii de cumpãrare a populaþiei. transportatã rutier a crescut cu întreprinderi dedicate pieþei interne, Hyundai 000 011 1000 012 D În trans por tul rutier, contracþia 14% comparativ cu 2010. În para - cu o flotã totalã de 19.200 vehi- Isuzu 0020 4 17 19 992080 lel, tendinþa este de creºtere a pie þei na þionale a fost com pen - cu le. În paralel, 7.900 de întreprin - Iveco 103 194 138 160 179 300 600 644 110 123 2.551 satã de inter naþional. Este de aº - vo lumelor ºi de reducere a pro - deri sunt specializate pe transportul internaþional, cu o flotã de 56.800 Kamaz 0421 39 75 101 18 24 18 0 300 ve hicule. În fine, 70% dintre între- MAZ 0047 49 62 86 38 63 85358 Taxe rutiere pentru transportatorii prinderi deþin între 5 ºi 10 vehicule; MAN 27 58 60 114 158 249 426 474 124 86 1.776 europeni care intră în Bulgaria 25% exploateazã mai puþin de 5 Mercedes-Benz 36 281 229 209 265 784 983 881 264 377 4.309 vehicule; 5% din transportatori Mitsubishi Fuso 000 0 04000 0 4 (Tarife 2012 adaptate în funcţie de norma deþin mai mult de 10 vehicule ºi Renault 23 25 20 27 30 67 15 0 35 133 375 EURO şi durata tranzitului) efectueazã 40% din operaþiunile de transport pe teritoriul naþional. Scania 76 84 53 50 83 142 275 279 110 145 1.297 Vehicule EURO 0, 1, 2 7 EUR/zi Steyr 000 010 0000 010 Vehicule EURO 0, 1, 2 38 EUR/sãptãmânã Predominanţa Volvo 56 61 66 71 88 254 610 650 69 72 1.997 Vehicule EURO 0, 1, 2 110 EUR/lunã modului rutier Total 333 726 675 757 1.042 2.187 3.320 3.410 824 1.020 14.294 Vehicule EURO 3, 4, 5, EEV ºi peste 7 EUR/zi Top 5 al constructorilor dupã numãrul de vehicule înmatriculate este: Vehicule EURO 3, 4, 5, EEV ºi peste 30 EUR/sãptãmânã În cadrul diferitelor moduri de Mercedes-Benz (4.309), Iveco (2.551), Volvo (1.997), MAN (1.776) ºi Scania (1.297). transport, transportul rutier îºi taie Vehicule EURO 3, 4, 5, EEV ºi peste 85 EUR/lunã Sursa: Kamioni partea leului, adjudecându-ºi 90%
16 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 17 European Transport Company of the Year 2012 - prima etapă
Prima fază a concursului internaţional European Transport Company of the Year 2012 este în plină desfăşurare. Finaliştii vor fi cunoscuţi până la sfârșitul lunii februarie.
osarele candidaþilor au Dintre aceste companii, ºase evaluaþi pe mai multe capi tole:
S fost trimise juriului for - vor fi selectate pentru a intra în CRM (gestionarea relaþiei cu mat din specialiºti în finalã. clientul), managementul flotei, re- R D trans porturi ºi repre- Ajunsã la a treia ediþie, Eu ro - surse umane, siguranþã, IT ºi Cor -
U zen tanþi ai presei de pean Transport Company of the porate Social Responsibility. spe cialitate din Europa: Luxem - Year, competiþie lansatã în 2009, Com paniile participante trebuie C burg, Grecia, Marea Britanie, Fran- a fost creatã pentru a prezenta sã opereze în cel puþin una dintre
N þa, Republica Cehã, Bulgaria, Bel- cele mai interesante studii de caz þãrile europene. gia, Germania, Ungaria, Irlanda, din transporturile rutiere euro pe - La precedenta ediþie a Euro- O Po lonia, Portugalia, România, Slo - ne, pentru a explica eforturile de- pean Transport Company of the C va cia, Olanda, Turcia, Spania. A - puse de cãtre transportatori în Year, candidatul României, Inter - min tim faptul cã România este re- activitatea lor ºi pentru a promova na tional Lazãr Company, a obþinut prezentatã în juriu de cãtre revista cele mai bune practici din acest locul al treilea. Ziua Cargo. sector. Candidaþii trebuie sã com ple- Radu BORCESCU Candidaţii te ze un dosar, pe baza cãruia sunt [email protected] Schimbarea datei de organi - za re a concursului european a fã - cut ca în România sã aibã loc douã concursuri naþionale Ro ma- nian Transport Company of the Year (RTCY). Astfel, la aceastã edi þie a concursului internaþional, vom avea din partea þãrii noastre doi candidaþi: Com Divers Auto Ro (câºtigãtoare a RTCY 2010) ºi edy International Spedition (de - þi nãtoarea titlului RTCY 2011). Pe lângã companiile româ- neºti, la aceastã ediþie a con cur - sului european, vor mai participa: Kimor, Snel Logistic Solutions, Transportes Pascoal, Mátra Trans - port, Reynolds Logistics, Mas- zo ski Logistic, Tanktransport Thys, Raben Group.
18 ...... februarie 2012 încât, în mod oficial, sã aibã ºi zã pezirea drumurilor au fost depã - misiu nile de salvare ºi de deszã - trans portatorii o acoperire pentru ºi te de situaþia creatã. pezire ale Jandarmeriei, dar ºi pe nee fectuarea unor curse. Cel mai „În afarã, în þãri precum Franþa traseele fãcute de Poliþia Rutierã important ar fi cã nu vor mai pleca sau Austria, unde sunt zone cu mul- la escortarea TIR-urilor de pe Cen - din autogarã cursele ºi nu vor mai tã zãpadã, se circulã foarte bine. tura Capitalei pe DN 5 pânã la rãmâne maºinile cu pasageri Asta pentru cã la ei dru mu rile sunt Vama Giurgiu, de pe DN1 Ploieºti- înzãpezite“, a arãtat Augustin împãrþite pe segmente de 15-30 Bucureºti pânã la Centurã sau la Hagiu, preºedinte FORT. km pe care opereazã 1-2 utilaje, scoaterea autotrenurilor de pe Evident, scuza pentru slaba care fac dus-întors acest drum în Autostrada Bucureºti-Piteºti ºi inter venþie a firmelor de deszã - per manenþã, cu 50-80 km/h ºi reu- Autostrada Soarelui. pe zire a fost viscolul. Însã nimeni ºesc sã þinã ci r culaþia deschisã. La Dar aceste operaþiuni s-au fã- nu ºtie mai bine decât ºoferii su - noi, se scot utilajele pentru impresia cut dupã ce ºoferii de TIR pãreau te lor de TIR-uri rãmaºi în cabine artisticã, se vede pe ele cã n-au ui taþi, dupã 3-4 zile pe Centura Bu- timp de 4 sau 5 zile cã n-au vãzut fost puse la treabã. Merg, consumã cureºti, drumurile naþionale ºi cele „picior“ de utilaj. Armata da, când moto rinã, dar nu circulã cu lama douã autostrãzi. Iar în acel prim val a venit cu transportoarele blindate jos. ªi cu centura Bucureºtiului este de ninsori încã nu fuseserã închise sã cureþe carosabilul, s-a vãzut aceeaºi poveste: au fost blocaje în punctele de trecere a fron tierei cu ime diat: coloana de autotrenuri 2-3 puncte, nu s-a blocat toatã, iar Bulgaria. Abia dupã insta la rea ge- de pe A1 a fost urnitã în câteva dacã ar fi fost împãrþitã în seg- rului ºi a emiterii atenþio nãrii Cod ore, iar pe A2 a fost nevoie, e mente, nu s-ar fi ajuns la nici o Por tocaliu de fenomene peri - Iarnă mai grea fără drept, de o zi jumate, însã tot mili- blocare“, a arãtat Radu Dinescu, culoase - lapoviþã, ploaie în gheþatã
tarii au fãcut lucrurile posibile. secretar general UNTRR. ºi polei - au fost închise vãmile. A Din pãcate, firmele care au Ministerul de Interne ºi-a epui - Ă con tract cu CNADNR pentru des - zat stocurile de carburanþi în Al doilea val, cu N T o strategie clară reprezentant al C E Augustin Hagiu, preşedinte FORT: patronatelor în H H
Cea mai grea iarnă din ultimii 25 de ani a venit în mai Comandamentul de E „Nu pot sã nu remarc utilizarea incorectã a utilajelor de deszãpezire
C iarnă multe valuri succesive de viscol şi ninsori, separate de ºi a materialelor antiderapante. Am sesizat cã nu se împrãºtie destul T material antiderapant ºi am cerut împrãºtierea de mai mult; pentru
N ger extrem, ce au ţinut paralizată timp de trei săptămâni Al doilea val de ninsori a lovit Ă jumătatea de sud a ţării şi, implicit, transporturile de zonele unde zãpada este viscolitã, am cerut intervenþia frezelor, ºi mai puternic, dar, de data aceas - A pentru cã o simplã lamã nu face faþã. Mi s-a comunicat cã, în ta, închiderea drumurilor s-a fãcut marfă şi de persoane. Iar autorităţile... perioada de viscol, nu se intervine pentru cã ar fi inutil, dar, din punctul meu de vedere, aceasta este o tezã falsã, care nu poate sub total în 7 judeþe ºi pe aproape trei omunicarea defectuoasã, apa rã blocaje, dar, chiar ºi în aces - pe zirea camioanelor. A1 Bucu- nici o formã sã justifice contractele de deszãpezire, acestea din deciziile luate cu întâr - te cazuri, ar trebui sã se ºtie cum, reºti-Piteºti este, de regulã, mai urmã fiind fãcute pentru condiþii normale de iarnã, nu deosebite, aºa zie re, lipsa unei strategii cine ºi în ce mod trebuie sã pu þin afectatã de ninsorile visco - cum au fost la noi.“ C adaptate la situaþia realã intervinã. li te, întrucât are ºi porþiuni de ºi chiar lipsa unor utilaje pãdure, care mai protejeazã caro - adecvate sunt câteva dintre as - Armata a salvat sabilul de troiene. Însã Autostrada pec tele care au fãcut ca o situaþie situaţia Soarelui este în plin câmp, expusã dificilã sã devinã mult mai grea. nãmeþilor stocaþi de vânt pânã la ªi astfel, în loc sã ne luptãm Dacã la primele zãpezi cãzute, 2-3 metri. pen tru respectarea unei prioritãþi în 25 - 28 ianuarie, mai aveau o „Putea fi mai bine în materie fireºti, aceea de a menþine dru- scuzã, aceea cã au fost luate pe de comunicare, informare vizavi murile practicabile, s-a ajuns la ne pregãtite, la cea de-a doua de patronate, care pot informa situaþii disperate în care singurul rundã de ninsori viscolite, aveau mult mai bine membrii decât o lucru care mai conta era salvarea in clusiv atenþionarea Cod Porto - pot face autoritãþile. Au existat de vieþi omeneºti. ca liu de fenomene meteo peri cu - dis crepanþe între ceea ce co mu- Iar pentru cã în România este loa se. Ce au fãcut Ministerul nica poliþia ºi ceea ce comunica per fect posibil sã avem asemenea Trans porturilor ºi CNADNR? Au ARR în ceea ce priveºte transpor- ierni ºi pentru cã nu este prima închis drumurile. tul de pasageri. În zona Suceava, datã când oamenii rãmân blocaþi, La prima rãbufnire a iernii, dru - a fost o informaþie cã un drum s -a în zãpeziþi pe drumuri, ne aº tep - mu rile au fost blocate de sute de deschis, un autocar a plecat ºi, în tãm ca autoritãþile sã dezvolte autovehicule înzãpezite. momentul în care a ajuns acolo, strategii eficiente de deszãpezire. Trei zile au muncit militarii ºi a constatat cã drumul era închis. Trebuie sã fim conºtienþi cã jan darmii sã scoatã maºinile de Noi am solicitat ministerului sã acolo unde zãpada a atins 2 m sub nãmeþi. Tehnicã armatã s-a ple ce informãri oficiale în direcþia sau chiar mai mult este normal sã folo sit ºi pe autostrãzi, la des zã - auto gãrilor din partea ARR, astfel
20 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 21 2 ANCHETĂ . . m a î rie, r t s de pot dr por t p Rom â n o c „ f de ame toril r cã nel res dr sa pre gã cã ºi ro l e j º con di m i r p a s b a m o C îm în du de de sf eb ile ºi i n r as suborîn dine.“ cfaoimeadc rneudºvnaie m eneta asrt e,fîn oasut nu el sub de cei deãsc îcpnecsineãuþtr erlue c ee sîfãânmt peslnº-aoiatm encuel adbuoprzãtirrldea ereatlic ia ev ã, omapicprnaiirmsuut lrã u maifunnuc þasiuãsot ãno emzaet , reprdezsleuanmcnt nrtau tr,i le unaibãda iausnctãteo rsrtãieþt e i fapiteeaenc rntþriueo nfaireac re,e prdoecbefifdniuenrão itat eãr eatetnorsþãxi ioesnabtaruer i e, oemiItN MH la de cei âc nd TSºãirn ããþt ainis ptour rilorAtu.n ci InMEtidenuaric dþnseiet e,ei r,ul coobrunãd oîanuoatt rorãieþt i, eax iastt nuî nîspnããa,c t eD ivni ns. sniamtpudlrºaupir,u at peuar , sece ftãoct s-uat aãtc c ivaitt e, accoeoabrãsiît nneed s otnea t totulvãc eadrae uat odraããic þt ile pracoboluva erm ã ena„u L umea
er n as vin oa u umri CN 2 tu nce re ã n i l prã e 5 - s vin
ã Mi d e tric ru fa se a m i „ C Î cula udl n ultim tin tur jumãt sip i z .0 l p n p fi it at ni “, 0 d a P st a e d iete n a m o a l o r t ari pt u ADN R a an
ni se º ti p dru
din r ar 00
eri, n nþ ori p
red uare, mar e þi ã i ri a i din r s tie r t anunþ a º u r t n e p ia au p te ut desc st , r
stf el c e m a d e Ra e d au fo al n le pre la i, t s o f a p i c i t ãr e d a i pl î s u venter d ºi . Pâ d er e n te cr mu dru ec at izatã º n ate f3 . “ t 20 e i din e ton e u ti înc s t n e m a d . e p ã z s ul ar entru o f a , ãt rime spo ea Dine du a estu ce , lar ã etar s iar fã. xp ud ri înch nã
ebruai mur i º c at e UN i d l u t n d . vut t a Tran st blocate olo his te, de þ n
º
. U at hi rp a la je de c i d a jus loatre, irculaþie e zil pa -e nsa bi . nþi mie aj e siun . s unþ at l judeþe cet nis iip i i der u d s n i A n e cu
tocurile ane part lt þãri stul c jus r i z lacfoadã ac nic circ s sch În ani. TR: t r sport .
s v e t â c e pe v o de erior l u ise ugstin H i ambe a t ea t rcu þãri a ud a a l ã . mare e ã ea i l u a e e sun e, genr li i z i ntru c le a þeni e ulaþie de s . jus , e d zi di . tifcãr p e d ã n r a i ri, 7 t p e c c non -,s d „viar ful“âr de u S de . ran o uril m i t , de i m a lor sc lni c
. . r n m toritãþilor CNA în ru m e nutifca n a tam-t i
n r a I zã p i dn â n u p ra As . e z d
ºi le c feb i f cep n or pare s po ze brusct tifcân ami oa situate . i s p ea u, e cucât fap t
c i i a e auto imbul t nis ter U c uril i c rã a - s t a ra agiu. sun ci d ez DNR l a ã al , ã top . ru tila tfe ând mai î t r ue ni d are n î am ns cã t l ed ir e uc
or a a ul 5 e t, n a l,
- -
------to n î fun , e g ca t î n a b l ca MTI nica m fost tua e t ri l diþ m d cã Cum urm þiune i n a te va strã p m a u c al tie lun m â c nt a j re a nul e s ai ai iºorl or cþ r, r o l p
e, tã s re d n m e rg re re e p renu p s nd, a gul e t þia c þ n a „ Fost fa Pa ro b e le z i un ea c înc n a
d a “, e Li s a l bi da , î d Ti. e di r l u t a io ul cre u x p
d unã e s l u d e c a d pun m ce nsã ca în z n cu pus ste n a d or cã r d a u r d r a nþa n , e n i r r i câ rumilo . ã a ie hise a u rumuri otda nu t ul m oti v ac ea to scut az u sta aþi ces e e t . M i ru v a o comun f a t l e c f t r o , l la t c p ari ã c irma e ã t r u m ac ã la p s n a r zã
p r mu r i re m re ev , ma l at a ã mă i nu , i e p t e i inst ă e s cr e t viscolui n a l ã p a i d e re m a a l e a s aces t sã a , er g t o z m m a ntru ace es e d t oi . p l lor u ent i ã . . r
i x
oate t m nu-ºti u î i e l e c ps f pu
n a lo Dine Radu la c e d -au e , l u
p t f ez l e ru to p s-a r o lucr. ⺠r
m perd ie l e T a n icare rop , g r, p i u a O ant neco ⺠r 1 a sist n a u p e e e t d ºi i u b e a a a u d par drum 0-1 ricum ei i- º a i r u o m p a o d l te . rm t i º ac i þ n riat u lant
ã s i
T de ter in nti ast gã ut ã elel p al bl p o sp ã n i p
em d t n e p , ransp . u-câte a ã p or 5 r ân i u d Pã l a n Es ca d a esp at z ere ut fap rin m va ã, u ra de rivnd d us at ã op du i ã ã s , în cm l u ã . urile d re e for ºi at r com te l A n â p ã e pez e e e m e r c scu. le e p fi l a un zã a p a s cã en ce rona -
ruri c i t or tu a, s i r de pa c
u r l e c t u
l e t ut rid e rm . . lu m c a on Mi
i l au m es d ro ra lo ro . tul si ri o o u nt -a le în ai r o i i e e e e e ã ã s r
------c R n i d ver i p op ma c z m I c e p ma t e d fe de z ra e c s d u a o p a i m ra sp cont f o c t în o c ca e oat i t e a d i ã r i a º ã p x u e t o c þ brua a u r b l i þ ã r re p
Augst us î nd er p ã t i d n c cla n t a t p a o p ine r o t a t a o i l i m iun a e si t „ M A ai et fi c rn i r r o e a e î e e u f a f vor îºi n u a F ra e t t c a r ca re a v î 1 m i z ria v u e re â m o e t r ra
g e þ O u t i r â m c r i i ct m a t u rie e d i te i r ost t n
o e n i s A t n de a d 0 0 o i el t i º p RT i r le ma d e giona
s i v c e c o t ra e r a l i oro log e l e ac â t ub i e de n , CN es e l i
u
d m i
c i i r ã z i rt a i n i z
cs i v i z r t s a r e m fo u s du n ( de solic p g i r i ur m sa ea t n u s
xce el t a lice ut a e es o d p o r l c . e d e t n e r o a s Hagiu.in de e t a b d e d on . c e d o n re s A st i m a . e d le z re t î e d n î l o zã orce i 201 februai i ã s a r ãt e c º v i s ţ a D e t en a
i d c ii p e , ilz l , ã de ºi r le i t u BORCESURadu i n itã a SEVRINMagd cs o szãp fa i r rc p o e v j e NR nisp
e i e i 9 1 p s a i l c l p e de ta t n a l a p x E m a ez ar el o p e scu@ s e trage a e p i nþ e e t n e rog noze o n î r o l e j a l ate
e d erioad ri e ni r u i p i
m în t a o t re a t u de N n a n t c e ire înche e î 6 8 z e p ã z
m r i f d n â t u c r e f u r t n drum @zi e n î o re su n
t n i
fact º i j i e g m t a et zire e zi ţ a o di nt n mod r e le m î , i þ e d o l ab. p , re r ã d i d od p i ua ua , e e i f t r zi nfo c n u c); rs o o i i r t im
d a c ã: e c a a E i r ra e p a a t a e ie car ca
n r l u re r a n ã p u p e m r i a r i d rp u o i uri, verif on f pub la e . i i î e s rt a veri f ce r o e p o i º
zã ent r l e noile pu ca e s e g go r urile en t ra c e a e l r o u i ª rãs n u ma , “ fals o.r i s e n un c or 08 l uc .r se lic o t a t ru tn n - ar el s el ,a i - i e e e e n ii o o r - - - - t - , fãrã a mai vorbi despre anga ja þii Virgiliu Cucliciu, inspector de stat şef RAR ºi CNADNR care realizau con - ISCTR: trol. „ISCTR are doar 250 de anga- ISCTR - faţă în faţă jaþi ºi, în aceste condiþii, sistemele „ Le mulþumesc patronatelor pentru faptul cã mi-au cerut sã electronice de control devin esen- aplic dur ºi egal legislaþia existentã. Vom controla respectând þiale. Bugetul de inves ti þii pentru în primul rând spiritul legii, dar acolo unde vom constata abateri repetate ale aceluiaºi transportator vom aplica litera legii.“ acest an este de 3-4 mi lioane de cu patronatele euro“, a afirmat ºeful ISCTR. În plus, acesta crede cã pentru Nou înfiinţatul a aduce ordinea pe piaþã este ne - organism de unui arbitru imparþial care sã adu - Pentru a reduce acest feno - voie de o reglementare strictã, control în cã pe toatã lumea pe calea cea men, ºeful ISCTR doreºte sã care sã nu mai poatã fi inter pre- transporturi îşi bunã“, a arãtat Radu Dinescu. utilizeze tehnologiile moderne. tatã de nici o instanþã ºi astfel sã se reducã numãrul contestaþiilor. propune să Mai mult decât atât, a fost „Dorim eliminarea factorului readusã în discuþie problema con- uman. Unui calculator nu îi poþi Pe de altã parte, corupþia nu utilizeze tehnici tro lului transportatorilor strãini. da ºpagã. În plus, am interzis rela- a ocolit nici partea legislativã. moderne în „Sunt numeroase nemulþumiri þiile la nivel interpersonal între an- „Am date certe care atestã cã activitatea pe legate de controlul transpor ta to- gajaþii ISCTR ºi transportatori. Nu anumite reglementãri au fost fãcu - care o rilor strãini care vin în România. voi avea discuþii decât cu repre- te pentru a salva firma cuiva. Obiec - Am ajuns în situaþia în care sun- zen tanþii asociaþiilor patronale tivul meu este sã aduc nor ma litatea desfăşoară, în sistem. Pânã acum, s-au fãcut menţinând, tem dispuºi sã premiem lucrãtorii care pun probleme generale de CNADNR (pentru cã aceºtia sunt piaþã. Mai mult decât atât, voi a - numai pârjoluri. De acum înainte, totodată, un bun la frontierã) exact cu suma cu care cor da o mare atenþie reclamaþiilor trebuie sã ne asi gurãm cã România dialog cu aceºtia îi amendeazã pe transpor- privind incorectitudinea inspec- dispune de o piaþã stabilã, în care reprezentanţii ta torii strãini. De exemplu, trans- to rilor ISCTR. Deja investighez sã se poatã face investiþii“, a spus transportatorilor. por tatorii turci nu pot realiza legal trei cazuri în care este posibil ca Virgiliu Cucliciu. curse Iordania-România ºi, totuºi, in spectorii sã fi cerut taxã de pro - sunt sute de camioane care fac tecþie. Dacã existã dovezi, vor fi Atenţie la timpii aceste operaþiuni. De asemenea, daþi afarã ºi li se va deschide do- de conducere şi avem firme din Ucraina care intrã sar penal. Ar trebui ca nici trans- odihnă de 20-30 de ori cu o autorizaþie por tatorii sã nu mai ofere ºpagã“,
în România“, a explicat secretarul a declarat Virgiliu Cucliciu, inspec- Deºi ºeful ISCTR a declarat cã C „prioritatea mea nu este sã amen - general UNTRR. tor de stat ºef ISCTR. O Ă De la stânga la dreapta: Virgiliu Cucliciu - inspector de stat șef ISCTR, Vasile dez ci sã rezolv problemele“, sunt Ștefãnescu - președinte COTAR și Radu Dinescu - secretar general UTRR Fãrã un control eficient asupra Înfiinþarea ISCTR este privitã N Ţ transportatorilor strãini, operatorii cu speranþã ºi de cãtre patronate. câteva aspecte care pot îngrijora pe transportatori. Prima este lega -
„Mulþi veneau ºi, în loc sã vor - F N români ar putea rata o ºansã im- stfel, ISCTR (Inspec - Practic, în mãsura în care va cien þei controalelor. Vrem sã eli- tã de faptul cã inspectorii ISCTR I por tantã - dezvoltarea relaþiilor beascã de problemele generale to ra tul de Stat pentru apãrea ºi actul normativ referitor minãm zona «gri» ºi de aceea ne E ex tracomunitare. Un segment care ale pieþei ºi ale patronatelor, se vor primi cotã parte din amenzi, R
Controlul Trans por tu - dorim sã se creeze proceduri R la amenzi, de la jumãtatea lunii con centrau pe problemele unor iar cea de-a doua: „Toatã lumea lui Rutier) ºi douã clare, cunoscute atât de trans por - ia din ce în ce mai multã amploare. E fe bruarie, ISCTR va putea func- va trebui sã transmitã cãtre ISCTR „Avem încredere cã trans por ta- firme. La ARR, RAR ºi CNADNR, I dintre patronatele din þio na la capacitate maximã. ta tori, cât ºi de autoritãþi ºi astfel N F torii români îºi vor consolida po ziþia fie care intra pe uºa din spate. De înregistrãrile aferente taho gra fe- tAransporturi, COTAR (Confederaþia sã nu mai fie loc de interpretãri. lor. Vom verifica cel puþin 15% în aceastã regiune dacã vom be- aceea am militat pentru înfiinþarea Ţ N Operatorilor ºi Transportatorilor Vor fi, de exemplu, specificate do - ISCTR“, a afirmat Vasile ªtefã - din tre firme“, a arãtat Virgiliu Autorizaþi din România) ºi UNTRR Patronatele cer cu mentele pe care trebuie sã le neficia ºi de ajutorul auto ri tã þi lor. Cucliciu. Ă O nes cu, preºedinte COTAR. (Uniunea Naþionalã a Transpor- combaterea deþinã ºoferul, orice alt document Trebuie menþionat faptul cã a nul Mai mult decât atât... Pe de altã parte... C tatorilor Rutieri din România), au concurenţei neputând sã fie solicitat în cazul trecut s-au epuizat toate ter þel e de „În trecut, au mai fost fãcute „Cerem revizuirea programelor organizat o conferinþã de presã neloiale con trolului. Abuzurile vor putea Turcia ºi Rusia, iar CEMT-urile s-au plângeri vizavi de inspectori care de transport deoarece, la ora ac- în cadrul cãreia au prezentat prin - fi raportate“, a precizat Radu Di - folosit mai mult decât în alþi ani. au fãcut abuzuri. Au fost pre zen - tualã, sunt imposibil de respectat cipiile ce vor sta la baza funcþio- Prin conferinþa organizatã la nescu, secretar general UNTRR. Valoarea trans por tu rilor extra co mu- tate dovezi, dar, dupã scurte timpii de conducere ºi odihnã, iar nãrii ISCTR. se diul UNTRR, s-a dorit sã se arate Practic, obiectivul principal al nitare a fost con ºti en ti zatã de tot perioade de suspendare, res pec- ISCTR va amenda toate firmele de Amintim faptul cã ISCTR a preocuparea organismului nou pa tronatelor este legat de asigu - mai mulþi trans por tatori români. tivii inspectori au fost aduºi înapoi. transport persoane. Trebuie gãsitã început sã funcþioneze din data creat pentru aplicarea unor bu ne ra rea unui cadru concurenþial co - Aceastã tendinþã tre buie încurajatã Iar firmele care au fãcut plângere o soluþie ca transportatorii de de 4 decembrie 2011, însã ine vi - practici preluate din þãri eu ro pene rect pe piaþa de transport. de statul român prin tr-un control au trecut pe o listã neagrã“, a persoane sã nu fie amendaþi pânã ta bilele aspecte administrative mai dezvoltate pe acest seg ment, „Reprezentanþii statului trebu - foarte bun al strã i nilor, astfel încât amintit secretarul general UNTRR. când aceastã revizuire nu va avea (an gajãri, preluarea bazei mate - precum ºi pentru dia logul cu ie sã înþeleagã cã este nevoie sã operatorii strãini sã îºi epuizeze Utilizarea tehnologiilor moder- loc. În momentul de faþã, 80% din riale de la ARR, RAR ºi CNADNR asociaþiile patronale ºi presa. protejeze operatorii de transport contingentul de au to rizaþii ºi sã ne care sã ajute controlul este cu programul de transport nu se poate etc) nu au lãsat mult timp pentru „ISCTR a colaborat cu UNTRR oneºti. Plata de taxe ºi impozite putem negocia su pli m entarea atât mai necesarã cu cât ISCTR respecta“, a declarat Vasile control. ºi COTAR pentru creºterea efi - a acestora se regãseºte inclusiv autorizaþiilor nece sare ope ratorilor dispune de un numãr mic de in - ªtefãnescu, preºedinte COTAR. în salariile inspectorilor de trafic. români“, a arãtat Radu Dinescu. spec tori. De exemplu, este normal sã ne ªeful ISCTR a amintit faptul cã Radu BORCESCU dorim ca toatã lumea sã plãteascã Corupţia - Radu Dinescu, ARR avea peste 700 de anga jaþi, [email protected] secretar general UNTRR: rovinieta. Nu unii sã plãteascã, principala alþii sã aibã buget de ºpagã, iar problemă a „ Normalitatea a devenit un lux în România. Încercãm sã alþii sã cumpere facturi false. De controlului îmbunãtãþim situaþia actualã, fiind conºtienþi cã nu poþi trece ase menea, unii transportatori Vasile Ştefănescu, dintr-o datã de la negru la alb. Ne uitãm cu interes la tehnologiile prac ticã tarife de un euro/km ºi În mod evident, principala pro - preşedinte COTAR: moderne pe care ISCTR îºi propune sã le integreze - urmãrire prin plã tesc TVA la stat, alþii merg cu blemã ce stã în calea unui control camere, cântãrire dinamicã etc. Astfel, anumite procese pot fi 0,90 eurocenþi/km, dar nu plãtesc eficient este corupþia. ªpaga a „ Dacã pânã la finalul anului nu vom face nimic bun pentru automatizate, eliminând posibile interpretãri subiective ale transportatori, vã garantez cã din 2013 nu se va mai face factorului uman.“ TVA. Cine este mai câºtigat? Au - devenit pentru prea mulþi parte nimic.“ to ritatea trebuie sã joace rolul din activitatea de zi cu zi.
24 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 25 Exporturile au crescut cu 20,5% în 2011
Economia cut de 135,673 miliarde lei ma te în lei (au scãzut cu 0,8% la românească a fost (32,006 miliarde euro) la ex pe- va lori exprimate în euro), iar im - dieri ºi de 168,464 miliarde lei por turile au crescut cu 4,7% la susţinută puternic (39,741 miliarde euro) la intro du- va lori exprimate în lei (3,7% la va - de exporturi în anul ceri, reprezentând 71,1% din total lori exprimate în euro). 2011, când acestea exporturi ºi 72,6% din total Activitatea din comerþul inter- au totalizat 45,01 importuri. na þional s-a restrâns însã în luna miliarde de euro, în de cembrie faþã de noiembrie creştere cu 20,5%, Maşinile şi 2011. Astfel, exporturile din de - I iar importurile au echipamentele de cem brie au scãzut cu 20,8% la C transport, în top va lori exprimate în lei (20,6% la
I urcat cu 16,7% şi au va lori exprimate în euro) faþã de
T ajuns la 54,73 Ponderi importante în struc- no iembrie, iar importurile au scã - miliarde euro. tura exporturilor ºi importurilor zut cu 15,4% la valori exprimate S au fost deþinute, în 2011, de gru- I în lei (15,1% la valori exprimate pele de produse maºini ºi echi pa-
T în euro). mente de transport (41,2% la ex- u toate acestea, defi - Deficitul comercial a fost, în
A port ºi 34,6% la import) ºi alte ci tul comercial, de a ceste condiþii, de 4,415 miliarde pro duse manufacturate (33,4% la T 9,72 miliarde euro, a lei (1,02 miliarde euro), mai mare ex port ºi respectiv 30,6% la im -
S fost cu 1 miliard de lei cu 793,5 milioane lei (177 mi li oa - port). mai mare, rezultatul fi- ne euro) decât cel înregistrat în ul- În luna decembrie 2011, con - iCnd pus pe seama unui ritm mai tima lunã a anului 2010, din cauza form estimãrilor preliminare ale mo derat de creºtere a exporturilor INS, exporturile FOB au însumat unei creºteri a importurilor de comparativ cu anul anterior. 14,176 miliarde lei (3,268 mi li ar- apro ximativ 5%, care a devansat Exporturile FOB realizate în de euro), iar importurile CIF au creº terea de doar 0,2% înre gis- anul 2011 au fost de 190,819 mi- în sumat 18,591 miliarde lei tratã de exporturi. li arde lei (45,016 miliarde euro), (4,289 miliarde euro). Comparativ iar importurile CIF au fost de Magda SEVERIN 231,953 miliarde lei (54,739 mi - cu decembrie 2010, exporturile li arde euro). Comparativ cu anul au crescut cu 0,2% la valori expri - [email protected] 2010, exporturile au crescut cu 21,2% la valori exprimate în lei 2011, an record pentru comerţul cu China (20,5% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu În anul 2011, conform statisticii vamale chineze, volumul total al 17,4% la valori exprimate în lei schimburilor comerciale ale României cu RP Chinezã a atins valoarea de 4.401 milioane USD (în creºtere cu 17,1% faþã de anul (16,7% la valori exprimate în 2010), din care exportul românesc în RP Chinezã a fost de 948 euro), potrivit Institutului Naþional milioane USD, iar importul din RP Chinezã de 3.453 milioane USD, de Statisticã (INS). soldul fiind de -2.505 milioane USD. Faþã de anul 2010, exportul Astfel, deficitul comercial a românesc în RP Chinezã a crescut cu 25,4%, iar importul românesc ajuns la 41,133 miliarde lei (9,722 din RP Chinezã a crescut cu 15,0%. În anul 2011, deficitul balanþei mi liarde euro), mai mare cu 1,008 comerciale a crescut cu 265 milioane USD, fiind cu 11,1% mai mare miliarde lei (188,3 milioane euro) faþã de anul 2010. decât cel înregistrat în 2010. Conform acestor date, anul 2011 a fost un an record pentru valorile înregistrate atât la exporturile româneºti pe piaþa chinezã cât ºi Valoarea schimburilor intra co - pentru schimburile bilaterale româno-chineze. mu nitare de bunuri a fost anul tre -
26 ...... februarie 2012 consistenþa ape titului pentru intermediere ca re se manifestã în BursaTransport în 2011 rândul cãrã u ºilor. Cele 12.792 companii româ neºti care uti li zea- Piaţa transporturilor spot a crescut cu 22% anul trecut, zã BursaTrans port sunt repar ti za- te astfel: 62% trans por tatori, 7% pe BursaTransport. La ora actuală, aplicaţia este folosită expeditori ºi 31% alþii. de peste 12.000 de utilizatori. Categoria „alþii“ înseamnã cli - enþi de transport sau altceva (alt- ceva decât cãrãuºi/expe di tori/cli- enþi transport).
Incidente de plată Incidentele de platã sunt sem - nalate prin declaraþii de neîn ca sa - re a facturilor de transport fãcute de cãtre utilizatorii BursaTransport ºi documentate cu contract, fac- tu rã ºi scrisoare CMR. 2010 2011 „Aceste incidente de platã au Retragere membership 137 98 fost gândite de cãtre noi începând Suspendãri temporare cu 1998, ca instrument de pro- ºi parþiale 291 478 te jare a pieþei operatorilor de transport împotriva firmelor ce plã tesc cu mare întârziere contra- va loarea serviciilor de transport sau nu le plãtesc deloc. Trei au acre ditiv)“, a explicat managerul cu majorarea economicã a anului fost motivele ce au condus la in - BursaTransport. 2011, incidenþa întârzierilor de stituirea acestei liste a ruºinii: în În timp, lista incidentelor de pla - platã a scãzut. Din punct de mod nenatural, toate serviciile de tã a devenit un instrument e fec tiv vedere statistic, inci dentele de Evoluþie comparativã a mãrfurilor pentru ultimii 2 ani transport rutier de marfã se fac- de sprijin în recuperarea cre anþelor platã sunt produse de: expeditori tu reazã cu scadenþa de platã de
curente de la debitori. „Poate cel - 54%, cãrãuºi - 30%, alþii - 16%. S
I pânã la 60 de zile, deci serviciul mai important as pect obþinut prin Odatã examinatã docu men ta - n spiritul transparenþei cu se poate remarca pulsul bun al pie - „Piaþa transporturilor spot de transport implicã creditare co - T C publicarea listei cu incidentele de rea declaraþiei privind incidentul A I ca re ne-a obiºnuit, Bur- þei în 2011 faþã de 2010, ur mând este estimatã la 10% din piaþa to- mer cialã din partea prestatorului; platã, cu toate cã este trecut de platã, administraþia Bur- saTrans port ne-a pus la dis - pulsul general economic. Totuºi, talã a transportului rutier de marfã. obiceiul de a muta gaura de la un neobservat de opi nia publicã a saTrans port atenþioneazã so cie - T poziþie date statistice le gate este de remarcat cãderea abruptã Ceea ce în seamnã, cu alte cuvinte, pres tator la altul în timpul acestui transportatorilor, este faptul cã tatea co mer cialã reclamatã asupra T S de ac ti vitatea desfã ºu ra tã în din lunile noiembrie ºi de cembrie cã doar una la fiecare 10 mãrfuri lung termen pânã la scadenþã, la societatea comer cia lã care a emis imi nen ţei publicãrii unui incident I I 2Î011. „BursaTransport «fãcutã de 2011, aspect care a fã cut ca, la transportate ajunge în situaþia de care se mai adaugã ºi durata ex - un instrument ban car fãrã acoperire de platã la adresa ei, în speranþa S T tran s portatori pentru trans por ta- finalul anului trecut, nu mãrul a fi publicatã pe burse electronice tre mã a procesãrii dosarelor în este exclusã de finitiv de la accesul cã întârzierea de platã nu se pro- T jus tiþie; valorile mici ale cre di tã-
tori» este instrumentul zilnic a mãrfurilor postate sã fie iden tic cu de transport“, a explicat Dan la serviciile BursaTransport“, a du ce din rea credinþã, ci din mo - I A
peste 12.000 de firme de tran s - cel înregistrat la sfâr ºi tul lui 2010. Cotenescu. rilor comerciale (facturile de trans- completat Dan Cotenescu. ti ve ne controlabile, cum ar fi pro - C T port ºi ex pe diþie rutierã de marfã, port) ºi dispersia lor, faþã de care Cu excepþia sfârºitului de an priile pro bleme de încasãri. Evoluþia pieþei spot poate oferi Dupã natura activitãþii prin ci - I
S 94% dintre ele româneºti, cu aju - informaþii legate de evoluþia trans- pa le în raport cu BursaTransport, nu prea existã sisteme de pro tec - 2011, marcat de o abundenþã de Pu blicarea inci dentului se pro du- torul cãruia ex peditorii îºi gãsesc porturilor în general, însã trebuie mãr furile au fost publicate de cã - þie la neîncasare - asigurãri de risc de claraþii a câtorva firme, care au ce la câteva zile de la atenþionare, so luþii de trans port iar trans por - þinut cont de poziþia pe care tre: expeditori - 58%, cãrãuºi - financiar sau instrumente bancare pro dus o creºtere pe sfârºit de doar dacã firma care a produs ta torii îºi gã sesc marfã de trans - aceas ta o ocupã. 23% ºi alþii 19%. Este de remarcat de garantare a încasãrii (de tip an, s-a putut observa cã, o datã incidentul nu stinge datoria faþã portat. Spre deo sebire de alte de declarantul incidentului. aplicaþii de tip bur se elec tron ice De remarcat este faptul cã de transport, noi as pirãm la o anu - 84% dintre incidentele de platã mitã poziþie de coa gulanþi ai bres- sunt stinse amiabil (fãrã publi- lei trans por ta to ri lor, punând la care), 3% sunt stinse ulterior pu- dispoziþie spaþiu vir tual de inter - bli cãrii ºi doar 14% sunt publicate ac þiune între cei in te resaþi, creând ºi nestinse încã. Incidentele de unel te de evaluare ºi cunoaºtere pla tã greveazã scoringul Bur- a par te nerilor de afa ceri în trans - saTransport al firmei, inclusiv cele port“, a precizat Dan Co te nescu, stinse amiabil, îna in tea publicãrii. manager BursaTransport. În plus, existã prevãzute mã suri de suspendare. Evoluţia mărfurilor Amintim cã BursaTransport publicate în este o aplicaþie pe internet, ad mi - nistratã de firma Dacodasoft. BursaTransport Daco dasoft este deþinutã de gru - Anul 2011 a adus o creºtere pul editorial Wolters Kluwer, iar im portantã a mãrfurilor publicate BursaTransport face parte din pe BursaTransport, de 22%. Se WKTS (Wolters Kluwer Transport poa te observa variaþia sezonierã Services). ase mãnãtoare în cei 2 ani suc ce - Radu BORCESCU, sivi (2010 ºi 2011). De asemenea, Incidentele de platã declarate în ultimii 2 ani [email protected]
28 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 29 cu 647 unitãþi, urmat de Fiat Do - au fost înmatriculãri de ocazie, toate segmentele de vehicule, în blo Cargo, cu 545. Demn de re- pri ma datã (cu 97,2% mai multe timp ce alþii sunt specializaþi marcat este faptul cã, deºi exis- de cât în 2010, când s-au înre - numai pe anumite segmente. tã variaþii interesante în cadrul gistrat 16.046 înmatriculãri) ºi La remorci ºi semiremorci, topului 5 la comerciale uºoare, 58.452 înmatriculãri de ocazie, categorie în care am inclus ºi pe toate mãrcile ºi modelele men- re înmatriculãri (51.107 unitãþi în cele speciale, lente ºi agricole, au þio nate au înregistrat creºteri ale 2010, +14,37%). Menþionãm cã fost înmatriculate în total 34.134 vânzãrilor în 2011. în aceastã categorie au fost unitãþi, comparativ cu 27.446 în in cluse atât autovehiculele comer - 2010, marcând un progres de Înmatriculările cia le uºoare, cât ºi grele, auto ve - 24,36%. 8.105 au fost înma tri cu- arată un progres hi culele speciale ºi cele in com - lãri noi (5.571 în 2010, +45,48%), substanţial plete. 15.223 înmatriculãri de ocazie Pe acest vast segment, con- reînmatriculãri (12.549 în 2010, Statisticile Direcþiei Regim form datelor Direcþiei menþionate, +21,30%) ºi 10.806 înmatriculãri Permise de Conducere ºi Înma - la înmatriculãri noi, DAF are 676 de ocazie, prima datã (9.326 în tri culare a Vehiculelor din cadrul unitãþi (356 anul anterior), Iveco 2010, +15,86%). Ministerului Administraþiei ºi In- - 1.048 (1.053 în 2010), MAN - Pe segmentul semiremorcilor ternelor indicã faptul cã anul tre- 815 (430), Mercedes-Benz - noi înmatriculate, Schmitz a în re - cut au fost înmatriculate în total 1.603 (1.087), Renault Trucks - gis trat 960 unitãþi, Krone - 411, 104.276 vehicule comerciale, 48 (136), Scania - 306 (131) ºi Meiller - 97, Schwarzmüller - 70, com parativ cu 77.562 în 2010, Volvo - 491 (282). Reamintim cã Wielton - 65 ºi Kogel 60 de mar când un progres de 34,4%. nu poate fi vorba despre o com - unitãþi. Din tre acestea, 14.169 unitãþi au pa raþie sau realizarea unui top, re prezentat înmatriculãri noi deoarece unii dintre constructorii Raluca MIHĂILESCU (10.409 în 2010, +36%), 31.655 menþionaþi au reprezentanþi pe [email protected] La comerciale, Parcul auto românesc în 2011 TOTAL Numãr Vechime (ani)/numãr 0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20 CATEGORIE NAÞIONALÃ 5.482.654 372.506 1.166.163 1.473.242 927.507 633.027 910.209
vânzările cresc AUTOBUZ 18.691 615 4.478 2.429 2.185 2.886 6.098 S I AUTOMOBIL MIXT 65.993 5 141 30.235 24.096 6.515 5.001 Ca de obicei, la începutul unui nou an, vine momentul T C AUTOPROPULSATÃ LUCRÃRI 691 3 14 441 105 62 66 A I bilanţurilor şi pe piaţa auto din România. Asociaţia AUTOREMORCHER 371 00030 21 320
T Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA), dar şi T Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a AUTORULOTÃ 362 0030 35 36 261 S AUTOSPECIALÃ 13.465 1 37 3.532 1.648 1.861 6.386 I I Vehiculelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi S AUTOSPECIALIZATÃ 62.561 0 929 9.184 10.782 8.553 33.113 T
Internelor pun la dispoziţia publicului, în ianuarie- T AUTOTRACTOR 30.270 1 1.795 12.158 8.404 3.385 4.527
februarie, statisticile lumii cu motor pe anul care abia s-a I A AUTOTURISM 4.322.951 296.264 941.737 1.189.988 722.558 477.513 694.891 încheiat. Iar concluziile ediţiei 2011 ale acestor statistici C T AUTOUTILITARÃ 521.327 41.776 134.797 158.588 90.540 41.873 53.753 arată o indiscutabilă revigorare a pieţei, cel puţin în ceea I S ce priveşte vehiculele comerciale de transport marfă. AUTOVEHICUL ATIPIC 11 007 004 AUTOVEHICUL SPECIAL 17.582 3.442 8.210 1.435 1.243 1.393 1.859 MICROBUZ 20.509 1.616 6.626 6.993 3.354 1.048 872 stfel, statisticile APIA de 11%. Astfel, în anul 2011, s -au acestea, 22.733 au fost vehicule MOPED 690 0 136 435 75 32 12 indicã faptul cã, în vân dut în total în România co merciale (24.806 în 2010, 2011, au fost co mer- 110.668 autovehicule, faþã de -8,4%). MOTOCAR 126 000 059 67 cia lizate 15.193 ve hi- 119.576 vehicule în 2010. Dintre Potrivit aceloraºi statistici MOTOCICLETÃ 25.655 15 311 3.821 4.145 7.932 9.431 cule comerciale, com- a ces tea, 94.624 au fost auto tu - APIA, pe segmentul vehiculelor MOTOCICLU 58.456 5.680 24.181 9.571 10.380 5.535 3.109 pAa rativ cu 12.434 în 2010, mar când ris me, comparativ cu 106.328 uni- co merciale sub 3,5 t, inclusiv mini - MOTOCVADRICICLU 421 0 47 371 210 o creºtere de 22,2%. Din tre tãþi vândute în anul anterior. buse, la mãrci pe primul loc s-a MOTORETÃ 3.671 01120 191 242 3.117 acestea, 11.233 unitãþi au fost sub Din punctul de vedere al pro- situat anul trecut Renault, cu MOTOTRICICLU 30 005 111 13 3,5 t (9.227 unitãþi în 2010, un plus ducþiei, dintr-un total de 335.232 1.489 unitãþi vândute (o ascen - de 21,7%) ºi 3.960 peste 3,5 t, unitãþi fabricate în România în siu ne de-a dreptul spectaculoasã, REMORCÃ 181.680 16.695 21.740 16.462 27.350 53.781 45.652 comparativ cu 3.207 în 2010 2011 (350.912 în 2010, -4,5%), în 2010 clasându-se pe locul 6). REMORCÃ AGRICOLÃ (+23,5). 310.243 unitãþi au fost auto tu- Fiat a urcat o poziþie, cu 1.364 SAU FORESTIERÃ 264 217 73 4924 În luna decembrie, au fost co - risme (323.587 în 2010, -4,1%), unitãþi, Volkswagen a cãzut douã REMORCÃ LENTÃ 966 323 427 95 9 19 93 mer cializate în total 1.621 ve hi - 24.924 vehicule comerciale sub lo curi, cu 1.320 unitãþi, Ford rã - REMORCÃ SPECIALÃ 13.816 959 1.242 429 765 2.295 8.126 cule comerciale (+12,7% faþã de 3,5 t (27.270 în 2010, -8,6%), mâ ne pe 4 cu 1.308 ºi Mercedes- SCUTER 1.033 11470 334 186 41 decembrie 2010), din care 1.243 unul pe segmentul cuprins între Benz pe 5, cu 960 unitãþi. La mo - SEMIREMORCÃ 71.940 3.942 17.549 19.118 14.955 8.659 7.717 sub 3,5 t (+40,5%) ºi 378 peste 6 ºi 18 t ºi 64 peste 18 t (55 în dele, Ford Transit rãmâne lider ºi 3,5 t (+2,2%). 2010, +16,4%). ªi exporturile au în acest an, cu 1.017 unitãþi, urmat SEMIREMORCÃ SPECIALÃ 339 64 87 49 38 31 70 Piaþa totalã auto din România scãzut puþin, la rândul lor. Totalul de Renault Master, care a urcat de TRACTOR 7.506 810 1.626 2.984 179 341 1.566 a înregistrat, din punctul de vedere vehiculelor exportate a înregistrat pe locul 8 pe locul 2 cu 802 TRACTOR RUTIER 41.161 514.288 4.099 8.748 24.020 al vânzãrilor, o uºoarã scãdere, valoarea de 304.924 unitãþi, faþã unitãþi vândute, Citroën Jumper a VEHICUL INCOMPLET 116 72 43 1000 de 7,4%, în special din cauza de - de 314.661 unitãþi în 2010, mar - urcat de pe 9 pe 3 cu 797 uni tãþi, Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor cli nului vânzãrilor la autoturisme, când o scãdere de 3,1%. Dintre Fiat Ducato s-a situat pe locul 4,
30 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 31 pa sageri. Din punct de vedere teh - Mercedes -Benz Citan mai așteaptă nic, trebuie spe cificat cã platforma Proiectul City Van de la va fi co mu nã cu cea a Renault Kan- un pic până va fi „dezvelit” goo, la fel ºi motoarele. Acestea din ur mã vor suferi mici îmbunã tã- þiri, mai ales în ceea ce priveºte e- Mercedes are un nume: mi siile de noxe; fãrã îndoialã, ingi- nerii germani vor face apel la deja cu noscutul pachet BlueEffi - ciency. Va rianta unui Citan electric nu este exclusã nici ea, mai ales cã Mer cedes Citan a exp e ri mentat deja a- ceas tã so luþie pe un model utilitar, Vito E- Cell. Linia de producþie folo sitã va fi cea de la Maubege, Franþa.
Operator puternic ne -au obiºnuit autove hi cu lele co- Individualitate pentru oraş mer ciale uºoare de la Mer cedes- sporită, gamă Benz. Citan a fost dez vol tat ºi variată de servicii Termenul Citan testat conform aceloraºi stan dar- de semneazã un ope - de ale fraþilor mai mari, Merce - Individualitatea este o trã sã turã ra tor puternic, carac- des -Benz Sprinter ºi Vito, ºi se definitorie a autovehiculelor comer - te ri zat ca fiind un potri veº te perfect cu aceste au - cia le uºoare de la Mer ce des-Benz. spe cialist în do me- to vehicule din toate punctele de Noul Citan va fi dispo nibil în variante niul lo gisticii urbane. vedere. Acest lucru se reflectã nu furgon, pentru transport de per soa - Au to vehiculul des ti- numai în robusteþea noului Citan, ne ºi Mixto, în mai multe versiuni nat me diului urban dar ºi în dinamica ºi sigu ran þa de de lungime ºi greutate. De ase me- este con struit pentru care dã dovadã, Citan ofe rind în nea, acesta poate fi adaptat în nu-
a rãs punde perfect ace eaºi mãsurã agilitate ºi me roase variante pentru fiecare E confort, în stilul specific Mer ce- T ne voilor specifice mod specific de utilizare. V sec toa relor co mer- des-Benz. Ca ºi în cazul celor lal- Cumpãrãtorii de Citan se vor E N ciale, in dustriale ºi de te modele Mercedes-Benz, sigu- pu tea bucura de expertiza ºi ser- N E ser vice: un compar timent ranþa este o trãsãturã stan dard, vi ciile complete ale autove hi cu le- mare pentru încãr cãturi într- cu sistemul ESP ca parte in te- lor comerciale uºoare Merce des- I
M grantã din echipamentul de bazã
un design com pact, atribute Benz: noul autovehicul co mercial M I specifice Mercedes-Benz printre al tuturor versiunilor. O gamã va - uºor cu destinaþie ur banã va fi oferit riatã de motoare diesel sau pe E
N La începutul lunii februarie, la Stuttgart, constructorul care individualitate, dinamicã, ma - cu un portofoliu extins de servicii. ne vrabilitate, sigu ran þã ºi calitate, ben zinã, economice ºi cu emisii Alexandru STOIAN N
E german Mercedes Benz şi-a anunţat intenţia de a scã zute, rãspunde oricãrei cate- pătrunde pe piaţa vehiculelor comerciale uşoare, pe în combinaþie cu eficienþa con su- [email protected] V go rii de nevoi în ceea ce priveºte T mu lui de com bus tibil ºi nivelul Stuttgart, Germania segmentul city van. Modelul care va avea sarcina aceasta dinamica în condus. E scã zut de emisii de CO 2. va purta numele de Citan şi va fi lansat oficial în partea a doua a acestui an. Un autovehicul Mercedes-Benz n cadrul evenimentului des- ocupa locul de la baza gamei co- Noul model va fi oferit într-o va rie- complet fã ºurat la Stuttgart, în „ini ma“ merciale, ca frate mai mic al mo- ta te de carosãri ºi lungimi, de la Mercedes, la Singel fin den, a delelor Vito/Viano, Sprinter ºi Vario. vanul clasic, pânã la versiunea de Designul noului Citan, spe - fost dezvãluitã pu bli cului ci fic Mer cedes-Benz, adu - schiþa noului mo del, acesta ce un aer proas pãt în Îfiind fructul colaborãrii perfectate rândul autovehiculelor la finalul anului trecut între Mer ce- co merciale uºoare cu des Benz ºi Renault-Nissan. destinaþie urbanã. De la grila radia to ru- lui pânã la faruri, Parteneriat cu barele de protecþie Renault ºi capotã, nu exis - La baza noului Mercedes Ci tan, tã nici un dubiu cã stã deja un vehicul co mer cial con - Citan este un sa crat, Renault Kangoo. Schi þele Mercedes-Benz, oferite de cãtre germani trãdea zã chiar ºi fãrã stea- vii toarea utilitarã care va fi lansatã ua caracteristicã. ofi cial la IAA Hanovra, eveniment Con structorul a pro- pro gramat în toamna acestui an. mis cã noul Citan se va re - Nu mele Citan este rezultatul com- mar ca prin uºurinþa m anevrãrii, binãrii cuvintelor „city“ ºi „titan“, interior, materiale ºi fa bricaþie ce iar rolul acestuia va fi acela de a rãspund standardelor cu care
32 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 33 20 milioane euro din service Camioanele au ocupat un loc im portant în vânzãrile grupului. MHS Truck & Bus a comercializat anul trecut 884 de autovehicule noi (o creºtere cu 80% faþã de 2010) ºi 400 de camioane rulate (o creºtere de 60%). Aceste performanþe au asi gu - rat pentru MAN poziþia de lider pe segmentul camioanelor, cu o cotã de piaþã de 20%. Chiar ºi în aceastã poziþie de lider, reprezentanþii companiei au arãtat faptul cã nu au sacrificat profitul pentru a obþine volume cât mai mari de vânzãri. „Preferãm mai bine sã nu vindem camioanele, dacã nu reu - ºim sã obþinem o marjã de profit convenabilã“, a spus Michael cã se va ajunge la 5.000 de ca- credem cã pe segmentul con- Schmidt, preºedinte Automobile mi oane. Acest lucru depinde de struc þiilor existã în continuare un Bavaria Group. cum va evolua economia în Euro- mare potenþial“, a arãtat Michael Din cele 100 de milioane euro, pa ºi de resursele financiare puse Schmidt, preºedinte Automobile cifrã de afaceri generatã de ca- la dispoziþia clienþilor de ca mi oa- Bavaria Group. mi oane, 20 de milioane euro au ne“, a arãtat Jorge Leuschner, Nici piaþa second-hand nu este provenit din reþeaua celor ºapte director general MHS Truck & neglijatã, însã specificul clienþilor unitãþi de service. Bus. face ca acest segment sã nu Reprezentanþii MHS Truck & Segmentul construcþiilor re - poatã fi exploatat foarte mult. Bus considerã cã, pentru 2012, pre zintã o importantã opor tu ni- „La ora actualã, piaþa second- piaþa camioanelor ar putea ajunge ta te pentru dealerul MAN, ºi este hand are un potenþial foarte mare, la un volum de 5.000 de unitãþi. vorba în special de marile proiecte însã mulþi clienþi preferã sã mear- „Chiar dacã piaþa totalã a de infrastructurã. gã în Germania ºi sã îºi cumpere crescut cu peste 50% faþã de „În 2011, s-au deblocat in- direct de acolo autovehiculele, în P 2010, este încã o cifrã scãzutã vestiþiile pentru construcþia de ciu da faptului cã le oferim un pa- I Ă
pen tru o þarã de mãrimea Ro mâ- autostrãzi ºi, bineînþeles, noi am chet de servicii, inclusiv garanþii“, A Ţ niei. Simþim cã piaþa pare sã recu- profitat de acest lucru, mai bine a explicat Michael Schmidt. Ţ
A pereze, iar pentru 2012 estimãm decât competitorii noºtri. Pe viitor, Pe lângã camioane, MHS Ă I Truck & Bus comercializeazã ºi au to buze ºi autocare, însã aceas- P 80% creştere tã piaþã a rãmas blocatã. Repre - zen tanþii companiei considerã cã o soluþie ar putea veni din partea legislaþiei. „Piaþa autobuzelor este moar - tã. Practic, din 2008, nu se mai la vânzările vin de aproape nimic. Pe acest MAN seg ment, depindem foarte mult de legislaþie ºi mã refer la trans- port interurban, unde s-au format mo nopoluri cu autovehicule fã- Automobile Bavaria utomobile Bavaria „Ne-am propus o creºtere a Group, cea mai mare vân zãrilor de 10% în acest an. cu te pe genunchi, care nu prezintã şi MHS Truck & Bus reþea de dealeri auto - Este o creºtere prudent-opti - si guranþã. Legiuitorul ar trebui sã au înregistrat ri zaþi BMW din Euro- mistã, având în vedere condiþiile ia model legea europeanã pentru creşteri importante pa Centralã ºi de Est eco no mi ce actuale. Pentru BMW, a crea un cadru clar în ceea ce ale vânzărilor în ºAi importatorul camioanelor MAN es ti mãm vânzãri de 1.550 - priveºte modul de organizare a transportului interurban. Dacã 2011. Astfel, în România, a reuºit sã îºi creascã 1.560 de autoturisme, la MINI vânzãrile anul trecut ºi, totodatã, preconizãm 150 de maºini, iar la acest lucru s-ar întâmpla, ar ge - vânzările de BMW au a consolidat reþeaua de dealeri. camioanele MAN vizãm o ma- ne ra automat vânzãri de auto bu - crescut cu 18%, MINI Pentru 2012, grupul vizeazã o jorare la 1.100 de autovehicule. ze“, a precizat preºedintele Auto- cu 47%, MAN cu creº tere a activitãþii cu 10%. In - Ne-am pãstrat în 2011 poziþia de mo bile Bavaria Group. 80%. Camioanele au ves tiþiile realizate în Germania vor lideri de piaþã în segmentul pre - Pentru 2012, Automobile Ba - va ria Group ºi-a propus sã îºi con - generat venituri de asigura pentru Automobile Ba va - mium la auto tu ris me, la mo to ci - ria Group afaceri de 90 de mi li - cle te ºi la ca mi oa ne ºi inten - so lideze afacerea, având pla- 100 de milioane de oa ne euro în acest an. þionãm sã rãmânem lideri de nificatã o singurã investiþie, într-un euro. Anul trecut au fost livrate piaþã ºi în 2012“, a de clarat Mi - service nou la Constanþa. 1.434 de maºini marca BMW ºi chael Schmidt, preºe dinte Auto- Radu BORCESCU 140 de autoturisme MINI. mobile Bavaria Group. Michael Schmidt, preºedinte Automobile Bavaria Group [email protected]
34 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 35 auto ºi în cel al eficienþei ener- ge tice a clãdirilor, deservind clienþi din peste 150 de þãri. Cei 162.000 de angajaþi furnizeazã servicii ºi produse de calitate care optimizeazã energia ºi eficienþa ope raþionalã a clãdirilor; acu mu- la tori auto plumb-acid ºi baterii avansate pentru vehicule hibride ºi electrice, precum ºi sisteme interioare pentru automobile. Angajamentul firmei pentru sustenabilitate dateazã încã din 1885, o datã cu inventarea pri - mu lui termostat electric de camerã.
Despre Johnson Controls Automotive Experience Johnson Controls Automotive Experience este unul dintre cei mai importanþi jucãtori în dome - niul scaunelor pentru auto ve hi cu - le, al sistemelor de plafon, uºi, tablouri de bord ºi al com po nen - telor electronice pentru interiorul autovehiculelor. Johnson Controls pa nia are în România aproximativ scau nelor. Componentele le adu- sprijinã toþi furnizorii principali de 4.500 de angajaþi. Subsidiara cem din România, de la fabricile autovehicule, prin diferenþierea
John son Controls România a fost noastre de la Timiºoara, Jimbolia vehiculelor lor prin intermediul E T Johnson Controls înfiinþatã în 2002, când a deschis ºi Piteºti“. În acest moment, pro- produselor ºi tehnologiilor ºi prin V o fabricã la Mioveni, urmatã de duc þia de scaune este destinatã capacitãþile avansate de fabri ca - E N construcþia în 2004 a unitãþilor de ex clusiv pentru Ford. Jeff Williams þie. Compania dispune de 240 de N E şi-a deschis fabrică producþie de la Piteºti ºi Ploieºti. a menþionat cã în fabrica din Bã- centre în toatã lumea. Clienþii a - nie, asamblarea unui scaun auto pre ciazã stilul ºi confortul pro du - I M
dureazã câteva ore, de la intrarea selor, de la componente unice, M
I Fabrică de asamblare pe bandã ºi pânã la ieºire. pânã la interioare complete. Prin E N la Craiova capacitatea globalã, se furnizeazã „Am început preproducþia anul anual componente pentru apro- N E Despre Johnson Compania americană Johnson Controls International a acesta. Este mai degrabã o pro- Controls ximativ 50 de milioane de maºini. V inaugurat la finalul lunii ianuarie, la Craiova, o fabrică ce duc þie de preserie“, a spus vice- T E asamblează scaune auto pentru Ford. Obligaţi de pre ºedintele Johnson Controls. Johnson Controls este unul Alexandru STOIAN Directorul fabricii Johnson Con- dintre liderii globali în sectorul [email protected] politicile de confidenţialitate ale Ford, oficialii JCI nu au trols Craiova, Alexandru Oprescu, oferit date despre valoarea investiţiei sau despre a precizat cã facilitatea de pro - momentul începerii producţiei. duc þie este una „de asamblare a Lobby pentru drumul abrica just-in-time (JIT) duc þie a Johnson Controls poate expres Craiova -Piteşti va furniza uzinei Ford sis- fi extinsã pentru 1.300 de maºini Primarul Craiovei, Antonie Solomon, s-a te me de scaune com ple- pe zi, respectiv 300.000 de maºini adresat autoritãþilor prezente la F te pentru noul B-MAX pe an, dar s-a specificat cã deschiderea fabricii Johnson Controls cu minivan, în regim just-in- extinderea poate merge ºi mai propunerea de a face împreunã lobby pe sequence. departe, unul dintre oficialii John - lângã Guvern, pentru construirea drumului son Controls afirmând cã „vom expres Craiova-Piteºti, proiect care a fost produce cât are Ford nevoie“. În abandonat în favoarea reabilitãrii drumului „Vom produce cât Craiova-Alexandria. „Vom face un demers cãtre Guvern pentru ca are Ford nevoie“ total, Johnson Controls are în Ro - drumul expres Craiova-Piteºti sã fie luat din nou în discuþie. Sunt mânia nouã unitãþi de producþie, subcontractori ai Ford care vor sã livreze piese la Piteºti, la Renault, Reprezentanþii Johnson Con - luând în calcul ºi achiziþia recentã ºi invers, sunt unii care aduc piese de la Piteºti la Craiova. De ce sã trols au spus cã noua facilitate îºi a celor douã fabrici Spumotim ocolim prin Alexandria?“, a spus edilul. Drumul expres Craiova- va corela producþia cu cea de au - Timiºoara. „Johnson Controls este Piteºti a fost propus pe vremea când ministru al transporturilor era to mobile de la B-Max, întrucât va în permanentã cãutare de opor- Ludovic Orban. Se efectuase ºi studiul de fezabilitate, iar proiectul furniza scaune doar pentru aceas - tu nitãþi ºi suntem deschiºi la alte presupunea construirea unui drum expres Craiova-Piteºti, care sã tã uzinã. În prezent, la fabricã, sunt even tuale achiziþii, întrucât ur - ocoleascã localitãþile, ceea ce ar fi asigurat rapiditatea deplasãrii angajate 100 de persoane, ur - mãrim în permanenþã sã ne extin - pânã la Piteºti ºi invers. Proiectul a fost abandonat dupã ce Radu Berceanu a ajuns ministru al Transporturilor. Pe vremea lui, a fost mând ca pe parcursul urmã toa- dem portofoliul“, a spus Jeff iniþiat proiectul de reabilitare a drumului Craiova-Alexandria, care se relor luni sã fie ocupate încã 60 Williams, vicepreºedintele John - Alexandru Oprescu, director Jeff Williams, vicepreºedinte va realiza începând de anul acesta. de posturi. Capacitatea de pro - son Controls Group. În total, com - fabrica Johnson Con trols Craiova John son Controls Group
36 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 37 tranziþiei cãtre aprovizionãrile de O UŞOARĂ REVIGORARE tipul just-in-time ºi expertiza Indexul European de Expediţii, maritim scade de la 50 la 43 strategicã: taxe vamale, realizat de către Danske şi pe aerian de la 50 la 40. reprezentare fiscalã, Lean Market Equities, divizie a Ţările Benelux au crescut Management etc. Băncii Daneze, indică, pentru substanţial de la 33 la 50, La nivel de grup, GEFCO luna ianuarie a anului 2012, o Finlanda de la 29 la 50, beneficiazã de referinþe uşoară revigorare a pieţei Germania de la 46 la 50, importante din partea Grupului europene de profil, care se Suedia de la 38 la 53 şi SAFRAN, Grupului ZODIAC, menţine, totuşi, mai scăzută Norvegia de la 35 la 68. Deşi EADS, Dassault Aviation, decât în urmă cu două luni şi se poate remarca o creştere Grupului LATECOERE. sub indicele de 50, care ar în majoritatea ţărilor Pentru a-ºi susþine dezvoltarea în marca o creştere a pieţei. importante Vest şi Nord- acest sector extrem de exigent, Astfel, valoarea pentru luna europene, scăderea este GEFCO a implementat un portal ianuarie a crescut de la 41, în cauzată în special de Estul dedicat, http://www.gefco- decembrie, la 43, în timp ce Europei, care a înregistrat o solutions.net/aerospace ºi a aşteptările jucătorilor de pe adevărată prăbuşire, de la 41 participat la salonul aerospaþial piaţă pentru următoarele două la... 16, probabil şi din cauza care a avut loc în septembrie luni sunt ceva mai optimiste, condiţiilor meteorologice 2011, în Maroc, Casablanca. cu un indice anticipat de 58. extreme, care şi-au făcut Pe rutier, indicele se menţine simţită prezenţa începând cu la aceeaşi valoare din ultima decadă a lunii GEFCO ESTE decembrie, 39, în timp ce pe ianuarie. PARTENERUL PROIECTULUI ELECTRIC Indexul European de expediții ODYSSEY 80 Pe data de 11 februarie a luat 70 startul proiectul Electric Odyssey, x
e din Piaþa Kléber, Strassbourg. Pe d 60 n
i 58 durata acestui tur mondial, Xavier e r
a 50 Degon ºi Antonin Guy vor trece o l a 43 45 prin 17 þãri parcurgând 25.000 V 40 41 km, în 8 luni, într-o maºinã Citroën C-Zéro , pentru a 30 promova publicului general 20 imaginea maºinii electrice. vizeazã aproximativ 1.800 mature pot sã-ºi creascã tranzacþiilor care au intrat în faza I jan-09 maj-09 sep-09 jan-10 maj-10 sep-10 jan-11 maj-11 sep-11 jan-12 Pentru a-ºi putea încãrca zilnic expediþii FTL ºi LTL pe an din afacerile chiar ºi în condiþiile în de due diligence extern este mai
R Situație curentă Situație previzionată maºina electricã, echipajul va Olanda ºi Germania cãtre diverse care pieþele de origine mare decât pe pieþele dezvoltate. I trebui sã convingã localnicii destinaþii din Europa. stagneazã. Dar aceste tranzacþii Acest lucru atrage costuri
T þãrilor vizitate sã le permitã Tate&Lyle este un furnizor global sunt riscante ºi pot fi costisitoare adiþionale tangibile (spre de ingrediente ºi soluþii pentru în cazul în care eºueazã. PwC a exemplu costul operaþiunii de
Ș cuplarea la reþeaua lor electricã. GEFCO INTRĂ PE PIAŢA valoarea mare a încãrcãturii, GEFCO ia parte la aceastã industriile alimentare ºi de analizat peste 200 de astfel de due diligence), dar ºi intangibile GEFCO a oferit ºi serviciu de aventurã alãturi de alþi 8 bãuturi, operând cu peste 30 de tranzacþii pentru a identifica (cum ar fi încrederea INDUSTRIEI escortã. Acest transport parteneri, pentru a susţine facilitãþi de producþie peste tot în cauzele care stau la baza investitorilor). Cele mai frecvente AERONAUTICE reprezintã un moment de abordare, care se potriveºte cu lume. Compania opereazã prin problemelor ºi a sugerat mai obstacole pentru încheierea referinþã pentru GEFCO România, strategia de mediu a companiei. intermediul a douã divizii, multe modalitãþi prin care tranzacþiilor sunt neîncrederea în GEFCO România a transportat al cãrei scop este de a dezvolta GEFCO va oferi o expertizã unicã Specialty Food Ingredients ºi companiile ar putea sã evaluarea de piaþã, intervenþia utilaje industriale produse de puternic segmentul de piaþã a serviciului de Vamã ºi Bulk Ingredients, având suportul gestioneze mai eficient riscurile guvernamentalã, lipsa unor compania româneascã World aeronautic, acesta constituind o Reprezentare fiscalã, ocupân- departamentului de inovaþii ºi ºi sã-ºi maximizeze ºansele de informaþii financiare transparente Machinery Works din Bacãu prioritate strategicã ºi pentru du -se de formalitãþile vamale dezvoltare comercialã. succes în cazul unor astfel de ºi practici de afaceri „non- pentru un jucãtor important din grupul GEFCO. pentru maºinã. De asemenea, P&O Ferrymasters este unul achiziþii pe pieþele emergente. conformiste”. industria aeronauticã localizat în În termeni de logisticã industrialã, GEFCO în asociere cu NYKLine dintre cei mai importanþi furnizori Raportul „Getting on the Right Dupã încheierea unei tranzacþii, Side of the Delta: A Deal-maker’s de departe cea mai mare apropiere de Paris, Franþa. Acest sectorul aeronautic are se vor ocupa de transportul de servicii logistice din Europa, transport a fost organizat la caracteristici specifice. În aceastã Guide to Growth Economies” problemã o reprezintã maritim al maºinii atunci când oferind soluþii customizate de sfârºitul anului trecut ºi piaþã de niºã, care se limiteazã la semnaleazã dimensiunea reconcilierea diferenþelor apãrute aceasta va strãbate distanþa de la transport, logisticã ºi supply- marcheazã intrarea GEFCO puþini producãtori cu mulþi problemei: în 2011, valoarea în afara parteneriatului, existând un continent la altul. chain. Compania este parte a România pe piaþa industriei furnizori, gestionarea fluxului de tranzacþiilor companiilor Vest- totodatã o gamã întreagã de aeronautice. transport trebuie sã respecte P&O Ferries, deþinutã de Dubai europene ºi americane pe probleme operaþionale care fac Încãrcãtura a avut peste 200 de câteva condiþii stricte. P&O FERRYMASTERS A World ºi dispune de un personal pieþele emergente a fost de cel dificilã preluarea ºi integrarea de 530 angajaþi în 26 locaþii tone ºi a fost transportatã de la Pentru a îndeplini nevoile ÎNCHEIAT UN NOU puþin 140 de miliarde de lire unor active. Diferenþa sau „delta” Bacãu la Paris în 5 camioane de producãtorilor în materie de strategice în 13 þãri europene. sterline; dar mai mult de dintre o tranzacþie reuºitã ºi una mare gabarit ºi 7 camioane logisticã la nivel internaþional, CONTRACT CU jumãtate dintre tranzacþiile care eºuatã este mult mai mare în standard. Având în vedere GEFCO a dezvoltat o gamã TATE&LYLE RISCURI ÎN au trecut prin procesul de due pieþele emergente. Dar acest specificã de servicii complete, diligence extern nu s-au finalizat; lucru nu este un dat. PwC este printre care se numãrã Specialistul pan-european în TRANZACŢIILE DE PE iar pentru acele tranzacþii care de pãrere cã firmele care iau coordonarea ºi gestionarea domeniul logistic P&O PIEŢELE EMERGENTE s-au încheiat, dar au întâmpinat mãsurile potrivite pot reduce fluxurilor de la un capãt la altul, Ferrymasters a semnat un nou ulterior probleme, costul mediu riscurile aferente unor tranzacþii ingineria, pilotarea ºi contract pe trei ani cu clientul Achiziþiile pe pieþele emergente pentru cumpãrãtor a fost de 50% pe pieþele emergente, ºi sã-ºi implementarea planurilor sãu tradiþional Tate&Lyle. Acesta sunt o modalitate importantã prin din valoarea tranzacþiei. sporeascã ºansele de a creºte complexe de logisticã, susþinerea este în vigoare pânã în 2014 ºi care companiile din pieþele În plus, rata de eºec a durabil.
38 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 39 Alege-ţi în mod corect partenerul
Pornim din acest număr o rubrică nouă: FII EFICIENT!. Astăzi este esenţial ca raportul costuri/venituri să fie unul corect din toate punctele de vedere. Iar atunci când Made in simplicity descoperi cât de important este ca activităţile de logistică şi transport să fie eficiente pentru a putea susţine în mod corect producţia şi vânzarea, găsirea partenerului potrivit reprezintă un prim pas esenţial. Transport Distribuţie Depozitare
ste foarte important ca ... Pentru calitate s-au convins cã suntem o com- fur nizorul de servicii lo - şi siguranţă... pa nie stabilã, cã existãm ºi rezis- gis tice sã fie potrivit ne- tãm în aceastã perioadã dificilã E voilor beneficiarului, ast - Mihai Iancu a menþionat cã, în ºi am oferit ºi oferim servicii de fel încât rezultatele ºi ultima perioadã, în ceea ce pri- calitate ºi sigure.“ cos turile sã fie optime. Iar pentru veº te furnizarea de servicii de lo - com paniile mici sau medii, GTI gis ticã, GTI Logistic a început sã ... Ca să câştigi Logistic reprezintã un partener abordeze inclusiv clienþii mari, îm preunã cu care se obþine avan - câteva astfel de companii aflân - În ceea ce priveºte exter na li- taj nu numai pe termen scurt, ci du -se deja în portofoliul sãu. za rea, sunt semnale pozitive, cel ºi pe termen mediu sau lung. „80% din activitatea noastrã o re- pu þin în ultimul timp, potrivit lui Pentru a fi corect informat... pre zintã cross-docking-ul, distri- Mihai Iancu. El a subliniat însã cã
! „Clienþii noºtri au în portofolii buþia, care sunt punctele noastre este foarte important ca ex ter na-
T atât produse alimentare cât ºi forte. Dar, în ultimul timp, a cres - lizarea sã se realizeze cu par te- nea limentare, jumãtate din flota cut ºi segmentul de servicii lo- ne rul potrivit. „Avem destule N pe care o deþinem fiind cu tem - gistice. Întotdeauna am mers pe exem ple în piaþã de companii care
E pe raturã controlatã; ne adresãm principiul «încet dar sigur» în ceea au externalizat ºi nu au fãcut-o I inclu siv celor care livreazã în ce priveºte dezvoltarea. Am fãcut cu cine trebuia ºi au internalizat
C super marketuri mãrfuri ce nu au tot ce înseamnã efort financiar pe la loc iar acum nici nu vor sã mai I ne voie de temperaturã controlatã. baza veniturilor proprii fãrã credite audã de externalizare. Acela este
F Chiar dacã deþinem maºini dotate bancare sau alte datorii“. Mihai un potenþial client care deja a fost pierdut. Chiar dacã, la nivel de - E în acest sens, atunci când este Iancu a menþionat cã, dacã, pânã
vorba de distribuþie, s-ar putea ca în urmã cu un an, existau proble- clarativ, toþi cei care exter na li-
I pe o anumitã zonã sã nu putem me atunci când GTI Logistic se zeazã spun cã preþul nu are cea I asi gura un astfel de serviciu. Ofe - „lupta“ pentru un anumit contract mai mare importanþã, în realitate,
F rim atât servicii de transport ºi cu un competitor cu nume cunos- pentru 99% dintre firmele româ- distribuþie cât ºi de depozitare ºi cut, acesta din urmã beneficiind neºti, are. Iar dacã judeci dupã am avut întotdeauna grijã ca în de un avantaj din start, piaþa s-a preþ este foarte probabil sã relaþia cu clienþii sã promitem nu- convins cã GTI oferã servicii de pierzi“, a concluzionat directorul mai ceea ce putem face“, a afir- calitate. „Mi se întâmpla în trecut GTI Logistic, subliniind cât de mat Mihai Iancu, director general ca un client sã spunã «Eu îþi dau important este sã gãseºti par te- Servicii cu valoare adăugată GTI Logistic, subliniind cât de im - marfã de 5 milioane de euro. Dacã nerul potrivit ºi oferta ºi preþul portantã este pentru compania o pierzi?» Avem asigurãri, suntem corecte. de logisticã pe care o reprezintã în regulã, nu se poate pierde o sã realizeze pentru beneficiar o mar fã, iar de la o vreme nu mai pri - Alexandru STOIAN ofertã corectã, garantatã 100% mim nici astfel de întrebãri. Clienþii [email protected] în timp. În acelaºi context, Mihai Iancu a explicat cã GTI Logistic realizeazã transport numai pentru mãrfuri nealimentare care nu intrã Unul dintre foarte puţinii care oferă în conflict cu produsele alimen - servicii de distribuţie next day tare. „Este vorba, de regulã, de GTI Logistic oferã din acest an servicii de distribuþie de tip next day pro duse de uz casnic sau indus - în aproape toatã þara, avându-se în vedere acoperirea integralã a tri ale. De exemplu, nu transportãm teritoriului naþional pe acest segment. „Pentru a putea combate detergenþi sau sãpunuri, deºi am curierii care încep sã atace segmentul de cargo, ºi nu îl fac bine, avut solicitãri. Unul dintre par te - trebuie sã oferim soluþia cea mai justã preþ/calitate. Ei reuºesc sã nerii noºtri are orez, un produs livreze a doua zi, chiar dacã preþurile sunt duble faþã de noi. Pentru ex trem de sensibil, care imediat a îi combate, noi trebuie sã livrãm în acelaºi timp cu ei, dar la îm prumutã mirosul“, a subliniat preþurile noastre. Eu sunt convins cã acum, în 2012, vom reuºi“, a subliniat Mihai Iancu. el. Adresa: Şoseaua Berceni, nr. 110 Telefon/Fax: +4 021 352 23 44; 0740 148 255 E-mail: [email protected] 40 ...... februarie 2012 www.gtilogistic.ro Profesionalism, PwC Global CEO Survey cariera, succes! Un pas inainte pentru Pesimism viitorul tau si al companiei tale! moderat Cursuri de perfectionare Managementul logisticii si supply chain-ului Directorii generali intervievaţi în cadrul unui studiu global (PwC Global CEO Survey) realizat de Managementul achizitiilor si stocurilor PricewaterhouseCoopers sunt pesimişti cu privire la Managementul depozitarii Utilizati codul curs80 perspectivele de creştere ale economiei globale. Managementul trasportului si distributiei Incertitudinea umbreşte perspectiva pentru 2012, dar pentru a beneficia de o încrederea în creşterea veniturilor companiilor rămâne la Managementul operatiunilor reducere de 80 de EURO cote mai ridicate decât în 2009, se arată într-un comunicat al companiei. la un curs de Cursuri IN HOUSE perfectionare de lunga Programe personalizate in functie de proape jumãtate (48%) perspectivele de creºtere ale pro- vor înregistra venituri în creºtere. durata* dintre cei 1.258 de pri ilor companii în urmãtoarele 12 Cu toate acestea, nivelul de încre- nevoile companiei dvs. in logistica si directori generali din luni, 40% dintre respondenþi mi- de re rãmâne mai ridicat decât în A întreaga lume in ter- zând pe afaceri în creºtere în perioada 2008-2009, atunci când supply chain vievaþi de PwC sunt de 2012, ceea ce aratã cã directorii numai 20-30% dintre directorii Ă pãrere cã perspectivele eco no miei ge nerali au învãþat cum sã-ºi ges - generali credeau în perspectivele Contact: 021.410.60.61 / 0752.248.161; [email protected] *) Perioada de valabilitate a codului 15 februarie – 15 martie 2012 www.esupplychain.eu Se poate uti liza un singur cod de discount /per curs Ţ globale se vor deteriora în acest tio neze companiile în perioade de creºtere ale companiilor lor pe an, potrivit celei de a 15-a ediþii a di fi cile ºi imprevizibile. termen scurt. A raportului PwC Global CEO Survey. Directorii generali sunt mai pe- În plus, mai mult de jumãtate I Numai 15% au de cla rat cã e co - simiºti cu privire la perspectivele dintre directorii generali din în -
P nomia globalã se va îmbunãtãþi în de creºtere pe termen scurt ale trea ga lume se aºteaptã sã facã
2012. companiilor lor decât la începutul an gajãri în urmãtoarele 12 luni, divertismentului raportând cel mai per spectivele de creºtere ale de asemenea, 46% dintre aceºtia
E Cu toate acestea, directorii ge - anului trecut atunci când 48% se deºi imaginea este diferitã în func - mare numãr de angajãri potenþiale com paniilor lor, faþã de 88% anul s-au declarat „foarte încrezãtori“ nerali sunt mult mai încrezãtori în declarau „foarte încrezãtori“ cã þie de sector, industria media ºi în 2012. tre cut. În Statele Unite, scãderea în perspectivele de creºtere ale D a fost mai temperatã, 41% dintre companiilor lor în urmãtorii 3 ani,
Vesticii, directorii generali declarându-se în scãdere faþã de nivelul de 51% U departe optimiºti, faþã de 45% anul trecut. din 2011. Directorii generali din I de optimism Nivelul de încredere a crescut însã Europa de Vest ºi America Latinã în Africa, acolo unde 57% dintre sunt cei mai pesimiºti cu privire D Deloc surprinzãtor, cei mai pe- di rectorii generali s-au declarat la perspectivele din urmãtorii 3 U simiºti s-au declarat directorii ge- optimiºti cu privire la creºterea ani, în vreme ce 54% dintre direc-
T nerali din Europa de Vest, preocu- ve niturilor companiilor lor, faþã de torii generali nord-americani s-au paþi de criza datoriilor suverane. 50% anul trecut. declarat încrezãtori în creºterea S Numai un sfert dintre respondenþii companiilor lor pe termen lung. din aceastã regiune s-au declarat Cauze foar te încrezãtori în creºterea ve - Oportunităţile de ni turilor companiilor lor în 2012, 80% dintre directorii generali creştere în scãdere puternicã faþã de 40% se declarã îngrijoraþi de incer ti tu - anul trecut. Însã încrederea în per- dinile privind creºterea econo- Potrivit directorilor generali, spec tivele pe termen scurt a scã- micã, 64% de instabilitatea cea mai bunã oportunitate de zut ºi în alte regiuni. În zona Asia- pieþelor de capital, 60% de mo- creº tere strategicã în urmãtoarele Pacific, 42% dintre directorii dalitãþile prin care vor încerca gu - 12 luni va veni din extinderea ge nerali mizau pe creºterea ve- vernele sã rezolve chestiunea de- cotelor de piaþã pe care activeazã ni turilor, faþã de 54% în 2011. ficitelor bugetare ºi a datoriei deja, precum ºi din dezvoltarea China a înregistrat cea mai mare pu blice, 58% cu privire la vo la ti- de noi produse ºi servicii, ambele scãdere a gradului de încredere în litatea cursului de schimb, iar 56% opþiuni fiind citate de aproximativ perspectivele de creºtere pe cu privire la supra-regle mentare. o treime dintre respondenþi. Pã- termen scurt din aceastã regiune, De asemenea, 56% dintre direc - trun derea pe noi pieþe a fost in- 51% dintre directorii generali chi- torii generali declarã cã actuala dicatã de 18% dintre directorii ge - nezi mizând pe afaceri în creºtere, crizã a datoriilor suverane din Eu - nerali drept opþiune de creºtere, faþã de 72% anul trecut. ropa le-a afectat deja companiile, iar înfiinþarea de joint-venture-uri De asemenea, în India, gradul însã 45% precizeazã cã au luat ºi alianþele de 10% dintre res pon - de optimism a scãzut, doar 55% deja mãsuri de precauþie. denþi. Numãrul directorilor gene - din tre directorii generali indieni Încrederea directorilor generali rali care intenþioneazã sã se dez - rã mânând foarte încrezãtori în pe termen mai lung s-a deteriorat volte prin fuziuni ºi achiziþii
42 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 43 facã angajãri. Mai mult de jumã - tate dintre directorii generali au Agility Emerging Markets declarat cã au sporit personalul în cadrul companiilor lor în ultimele 12 luni, iar un procent similar esti - Logistics Index 2012 meazã cã acest trend va continua. Un numãr mare de directori gene - rali din Africa ºi Orientul Mijlociu au declarat cã au fãcut angajãri Încredere în în ultimul an, iar cei din Asia inten- þioneazã sã facã mai multe anga - jãri în 2012. Doar 18% dintre di- rec torii generali au declarat cã se Orientul Mijlociu aºteaptã sã reducã numãrul de angajaþi în acest an, un procent mai scãzut decât cei 23% care Incertitudinea economică globală şi tulburările politice din au declarat cã au fãcut dispo ni - Orientul Mijlociu nu influenţează negativ foarte mult atracţia bi lizãri în ultimele 12 luni. pieţelor în dezvoltare, care arată semne de reducere a Deficitul de forþã de muncã înalt calificatã a fost citat de cãtre dependenţei de pieţele dezvoltate, în competiţia pentru a 53% dintre directorii generali deveni hub-urile comerciale ale viitorului, după cum arată drept o ameninþare pentru dez- Indexul Logistic Agility al Pieţelor în Dezvoltare, ediţia 2012 vol tarea companiilor lor. Dis po ni- (Agility Emerging Markets Logistics Index 2012). bilitatea abilitãþilor ºi compe ten- þelor cheie a fost definitã drept o preocupare majorã în toate re- giunile cu excepþia Europei. Alte n al doilea semestru al anu- În ciuda încetinirii ritmului eco - Index Logistic Agility al Pieþelor lui 2011, creºterea a înce ti- no mic ºi a schimbãrilor politice, în Dezvoltare, ediþia 2012. ameninþãri menþionate se referã nit în aproape toate regiunile pro ducþia/prestaþia unor economii Indexul anual are sub vizor 41 rãmâne relativ scãzut, relansarea ge nerali care au luat astfel de mã - la creºterea posibilã a taxelor la nivel mondial, într-o vreme pre cum cea a Braziliei, a Chinei de pieþe în dezvoltare pe care le S pe piaþa de tranzacþii fiind încã o suri în ultimele 12 luni a scãzut (55% dintre directorii generali au Î
în care regimurile din Egipt, sau a Indiei rãmâne la un nivel ierarhizeazã în funcþie de po ten- T Ă perspectivã îndepãrtatã. la 76%, faþã de 84% în 2010. De indicat aceasta drept o ame nin- Libia, Tunisia ºi alte state din O- înalt, iar þãrile aºa-zisei Primãveri þia lul lor investiþional ºi de pro- U
Ţ Pieþele emergente rãmân o ase menea, doar 66% dintre direc - þare pentru companiile lor), rien tul Mijlociu pãreau a intra în Ara be sunt considerate în prezent gre sul înregistrat în fiecare an. oportunitate vitalã de creºtere torii generali au declarat cã inten - schimbarea comportamentului de D
A co laps în faþa turbulenþelor zone atractive pentru a face busi- Gra dul de atractivitate este mã su - pentru directorii generali. În total, þioneazã sã reducã cheltuielile în con sum (50%), cos turile energiei I populare. ness, se aratã în recent publicatul rat dupã: mãrimea ºi creºterea 59% dintre respondenþi au de - urmãtoarele 12 luni. (46%), difi cul tatea asigurãrii I U P clarat cã pieþele emergente sunt finanþãrii pentru dez voltare (40%),
mai importante pentru viitorul Probleme de apariþia unor noi competitori pe E com paniilor lor decât pieþele ma - personal piaþã (38%), sigu ranþa lanþurilor D ture. Aproape jumãtate dintre de apro vi zio nare (34%), ºi D directorii executivi din þãrile dez - Gãsirea ºi pãstrarea talentelor infrastructura ina dec vatã (30%). E
voltate au precizat acelaºi lucru. potrivite reprezintã o preocupare Trei sferturi dintre directorii P U Principalele þinte de creºtere sunt prioritarã pentru directorii gene rali. ge nerali au declarat cã se aºteap - I
þãrile BRIC (Brazilia, Rusia, India Numai 30% dintre respon denþi s -au tã sã-ºi schimbe strategia pentru I A
D ºi China), împreunã cu Statele declarat încrezãtori cã vor avea managementul talentelor în urmã - Unite ºi Germania. Atunci când acces la personalul cali ficat de care toarele 12 luni. Aproape 70% din - Ţ U au fost întrebaþi care sunt primele au nevoie pentru a pune în aplicare tre directorii generali au declarat Ă T trei þãri pe care le considerã prio- strategia compa niei, iar 43% sunt cã ºi-ar dori sã petreacã mai mult timp dezvoltând angajaþii cheie
S ri tare pentru dezvoltarea compa - de pãrere cã a devenit mai dificil sã ni ilor lor, directorii generali au in - re cruteze specialiºti în industria în din companiile lor, aceasta fiind dicat 60 de þãri diferite. care ac tiveazã. Recrutarea ºi pãs- a doua prioritate dupã grija faþã 70% dintre directorii generali trarea middle managerilor cu poten - de clienþi. Alte prioritãþi pentru di- in tenþioneazã sã ajusteze stra te - þial ridicat este identificatã drept rectorii generali sunt îmbu nã tã þi- gia companiilor lor în urmãtorul prin cipala problemã în materie de rea eficienþei organizaþiei (62%) an, în principal ca urmare a mo - per sonal, urmatã de gãsirea munci - ºi stabilirea unei strategii ºi ges- dificãrii cererii de consum ºi a torilor calificaþi angajaþi în pro ducþie tionarea riscului (54%). climatului economic. Reducerea ºi a muncitorilor tineri. costurilor reprezintã elementul În ciuda creºterii economice Raluca MIHĂILESCU cheie, însã procentul directorilor lente, companiile se pregãtesc sã [email protected]
44 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 45 si ficãrii tendinþelor de optimizare o creºtere uriaºã - 96% între nã, cu 1,13 milioane tone în 2011. a distanþei între resurse, producþie 2005 ºi 2011 - cererea internã Topul 10 importatori din SUA/UE ºi pieþe de desfacere. Aceste eco - cã pãtând din ce în ce mai multã include þãrile BRIC, dar cu Emi ra- nomii oferã un mediu stabil ºi o însem nãtate ca propulsor. tele Arabe Unite intercalate printre creºtere rapidã. Cel mai mare coridor comer- ele. EAU ºi-a adjudecat un sur - Africa face progrese susþinute, cial în curs de dezvoltare dintre prin zãtor loc 4. Africa de Sud se graþie unor jucãtori precum Africa toate presupune expediþii ma ri ti- claseazã pe locul 8, Turcia pe 9 de Sud, Maroc ºi Etiopia. Regiu- me din China cãtre Uniunea Eu- ºi Mexicul pe 10. nea continuã sã beneficieze de ro peanã, traficul fiind estimat la Africa ºi Americile dominã resurse naturale uriaºe, iar cererea 50,48 milioane t în 2011. culoarele comerciale aeriene cu pentru aceste resurse din Asia ºi Volumele în transport maritim cea mai rapidã dezvoltare. Expor - din Orientul Mijlociu este în creº - (oceanic) cu creºterea cea mai tu rile Etiopiei cãtre SUA ºi UE se tere. În ciuda unei serii de ob sta- ac centuatã evidenþiazã evoluþia cla seazã pe locul 1 cu cafea ºi cole de lungã duratã, pieþele afri- Orien tului Mijlociu, a Africii ºi a alte tipuri de produse. Nigeria, cane oferã promisiuni în creºtere Americilor. Ke nia, Maroc ºi Tunisia se aflã in vestitorilor. Expunerea Africii la În frunte se situeazã Omanul: printre primii zece exportatori cu fluc tuaþii de preþuri va fi limitatã schimburile comerciale ne-pe tro - cea mai rapidã creºtere. Þãrile a - în cazul în care cererea globalã liere între Oman ºi UE au crescut me ricane prezente în Top 10 sunt rã mâne rezonabil de puternicã. aproape de zece ori între 2005 Chile, Ecuador, Peru ºi Mexic. În ºi 2011. Quatar, Arabia Sauditã, cealaltã direcþie, Paraguay con - Coridoare EAU ºi Kuweit manifestã la rândul du ce, Quatar ºi Oman mani fes - comerciale lor o diversificare de succes în tând creºteri substanþiale ale volu - afara sectorului energetic. melor de import pe aerian. Cu schimbãri în fluxurile co - Evoluþii foarte bune au ºi mer ciale mondiale care conduc Maroc, Bolivia, Paraguay, Vietnam, Orientul Mijlociu - la dezvoltarea unor noi coridoare Peru, Uruguay, Africa de Sud, „deschis pentru co merciale maritime ºi aeriene, Tunisia, Argentina ºi Mexic. In dexul subliniazã schimbãrile ºi Pe cealaltã direcþie, cori doa- afaceri“ ten dinþele majore în aceste cori- rele comerciale cu dezvoltarea 43% dintre respondenþii In - S pieþei, compatibilitatea pieþei (in - Bra zilia pe trei. Pe locurile 4 ºi 5 cã piaþa sa este uºor accesibilã doa re între anii 2005 ºi 2011. cea mai rapidã sunt acelea care dex ului privesc fenomenul Pri mã - T Ă vestiþii strãine directe, securitate, s-au clasat Arabia Sauditã ºi Emi- pentru companiile strãine ºi impu- În privinþa volumelor de mãr- transportã mãrfuri din Statele Uni - verii Arabe ca fãcând aceastã
furi în traficul maritim, Argentina te ºi UE cãtre Paraguay, Vietnam, regiune fie mai atractivã, fie chiar U Ţ urbanizare ºi distribuirea averilor) ra tele Arabe Unite (EAU), Indo- ne puþine bariere. EAU a urcat pe ºi conectivitatea pieþei respective ne zia pe 6 ºi Rusia pe 7. Malaezia locul cinci, depãºind Indonezia. ºi Turcia îºi revendicã drepturile. Nigeria, Tunisia, Uruguay, Oman mult mai atractivã ca þintã de in- D A (infrastructura de transport intern a urcat trei locuri în clasament Emiratele continuã sã domine cla- Exporturile Argentinei cãtre Eu- ºi India. ves tiþii, cu încã 24% care con si - I
ºi internaþional). Raportul, spon - faþã de anul anterior, situându-se samentul la capitolul conectivitãþii, ropa îþi adjudecã un surprinzãtor de rã cã tumultul de anul trecut nu I U P so rizat de cãtre furnizorul global pe locul 8, pe 9 e Chile ºi pe 10 ca rezultat al masivelor investiþii în loc patru în rândul nou apãrutelor Volumele aeriene are nici un impact.
coridoare comerciale, depãºind Dupã þãrile BRIC, profesioniºtii de servicii logistice Agility, este a cãzut douã locuri Mexicul. infra struc turã din ultimii ani, alã turi globale pe cele ale Rusiei, Turciei, Ucrai- aratã cãtre Turcia ºi Vietnam, con- E realizat de Transport Intelligence, China ºi India ºi-au crescut sco - de co ne xiunile puternice pe ship- D un furnizor de marcã de cercetãri rurile de Index, o indicaþie a fap- ping ºi de accesul liberal la piaþã. nei, Africii de Sud, Indiei ºi Egip - Surprizele Topului 10 dupã vo - si derând cã au un potenþial imens D experte ºi analize din domeniul tu lui cã au fãcut paºi importanþi În ciuda faptului cã dispune tului. lu mele transportate cãtre SUA/UE ca pieþe majore ale viitorului, iar E
industriei logistice globale. Au pentru a-ºi creºte atractivitatea ca de mai multe materii prime decât În rândul pieþelor emergente, includ Kenia, Columbia, Chile ºi EAU pentru investiþiile sale masive P U fost chestionaþi 550 de directori pieþe. China s-a distanþat de alte China, India ºi Brazilia, Rusia a China este cel mai important im- Peru, antrenate de exporturile de în porturi, aeroporturi, infra struc -
I por tator de bunuri din Statele Uni - mãrfuri perisabile. Exporturile ae- tu rã rutierã ºi feroviarã. Africa de
de logisticã, fãcând din Index cel pieþe emergente, inclusiv de India ter minat pe ultimul loc între I te ºi Uniunea Europeanã, dar Tur - riene keniene cãtre Uniunea Eu -
Sud, Mexic ºi Indonezia sunt la A
D mai mare studiu de pânã în pre - (locul 2), care este stânjenitã de economiile BRIC (Brazilia, Rusia, zent din sectorul logistic al pieþe - scorurile sub-mediocre obþi nu te la India ºi China). Faptul cã se ba- cia se situeazã pe locul 2, la micã ro peanã au crescut cu un in- rân dul lor în Top 10 al „pieþelor Ţ U lor în dezvoltare. Studiul oferã ca pitolele compatibilitãþii ºi co nec - zea zã pe exporturile de energie distanþã. Europa a depãºit Statele credibil 134% între 2005 ºi 2011. viitorului“.
Unite în calitate de cel mai impor- Cel mai mare coridor comercial Ă T pen tru prima datã o analizã co- tivitãþii pieþei. Deºi scorul Braziliei face Rusia vulnerabilã la fluc tua - mer cialã din 2005 pânã în 2011. la capitolul infrastructurã rãmâne þiile de preþuri. În acelaºi timp, tant partener comercial al Chinei. aerian în funcþie de volum este Raluca MIHĂILESCU S slab, investiþiile se vor intensifica ame ninþãrile la adresa securitãþii, Importurile din UE ale Chinei aratã din China cãtre Uniunea Euro pea- [email protected] Top 10 actori în contextul pregãtirilor pen tru ba rierele de piaþã, corupþia ºi de pe piaţă Campionatul Mondial 2014 ºi instabilitatea politicã sunt încã pentru Jocurile Olimpice din 2016. han dicapuri serioase pentru Ru - Þãrile care au dominat cla sa - Subliniind vioiciunea Orientu - sia. În ciuda dimensiunii pieþei ºi men tele continuã sã fie cele care lui Mijlociu, Arabia Sauditã a cu- a potenþialului de creºtere, Indo- Viitoarele staruri com binã dimensiunea cu o creº - nos cut o creºtere puternicã a sco- ne zia a coborât un loc, pe 6, trasã investiţionale ru lui ºi a dominat indexul de în jos de scoruri slabe la compa- tere robustã. China s-a clasat pe Profesioniºtii desemneazã Brazilia ca locul întâi, India pe locul doi ºi com patibilitate, ceea ce înseamnã ti bilitate ºi conectivitate. În Mexic, destinaþia cea mai importantã a noilor crimele, violenþele ºi traficul de investiþii în urmãtorii cinci ani, parte dro guri au scãzut scorul pentru datoritã cererii globale pentru resursele com patibilitate ºi au plasat naturale ale Braziliei. Selectarea Braziliei Bariere în calea afacerilor aceastã þarã pe locul 10 în Index. a reprezentat întrucâtva o îndepãrtare de În timp ce economiile BRIC au China ºi India ca principale þinte Cea mai importantã barierã în calea afacerilor este atras volume mari de investiþii investiþionale. Rusia, cea de-a patra piaþã consideratã infrastructura deficitarã de transport, în strã ine începând din anii 90, alte BRIC, este pe locul 4. Urmeazã Vietnam, timp ce corupþia ºi politicile guvernelor au urcat mai „stele“ se ridicã pe firmament, Mexic ºi Turcia, toate pieþe aflate în puternicã dezvoltare. Africa de Sud ºi sus în clasamente ca aspecte care cauzeazã îngrijorare. prin tre acestea numãrându-se In - Procedurile vamale dificile ºi obstacolele în stabilirea Argentina sunt ambele pieþe surprizã în unei afaceri figureazã la rândul lor printre primele 5 do nezia (locul 6), Vietnam (27) ºi top 10. Marocul ºi Algeria au depãºit cu cauze. Securitatea a coborât câteva locuri ca Turcia (11) - care prezintã opor- brio impactul Primãverii Arabe. Venezuela impediment în Indexul 2012. tu nitãþi crescute pentru com pa - ºi Chile au avut la rândul lor evoluþii bune. ni ile logistice, în contextul inten-
46 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 47 Dexion Soluţii de
tic ºi silenþios. Este simplu de cu pânã la 60%. Paternoster se sunt susþinute de sisteme soft- L con figurat conform cu necesitãþile recomandã pentru sisteme care ware potrivite, care sã ajute la ale -
I depozitare şi fiecãrui client. depoziteazã multe tipuri diferite gerea, pãstrarea ºi eventual T Sistemul permite depozitarea de bunuri. Sistemul oferã pro ce - reconfigurarea structurii stocurilor mai multor bunuri în acelaºi spa- sare rapidã ºi o minimizare a într-o halã, pentru a permite flu i- U þiu, ceea ce duce la o creºtere de erorilor de preluare. di zarea activitãþii în halã ºi ma xi- manipulare pânã la 70% a capacitãþii orizon- Cu ajutorul acestui sistem, mizarea constantã a eficienþei ta le. De asemenea, Tornado asi- depozitaþi mai multe bunuri în depozitãrii. Dexion oferã douã gu rã o preluare eficientã ºi o redu- acelaºi spaþiu, economisind pânã ast fel de sisteme software: sis- Într-un număr anterior, v-am prezentat, cu ajutorul lui cere pânã la 65% a timpilor de la 70% spaþiu la podea. Timpii de te mul WMS TC2000 ºi sistemul Dexion, câteva dintre cele mai interesante soluţii de preluare. Nu în ultimul rând, sis- preluare sunt de doar 15 de control permanent al opera- optimizare a spaţiului. Acum a venit rândul sistemelor temul asigurã minimizarea erorilor secunde/rând. þiu nilor C-WIS. automate şi al echipamentelor de manipulare a mărfurilor de preluare ºi poate transfera TC2000 este un sistem WMS bunuri între nivele ca un lift. Software dez voltat pentru a fi utilizat împre - în depozit, elemente esenţiale atunci când este vorba u nã cu sisteme automate de de - despre eficienţă, ergonomie şi siguranţă în exploatare. Caruselul Vertical Sistemele de depozitare pot po zitare. Acesta poate fi folosit ca - Paternoster funcþiona cu eficienþã doar dacã sistem de sine stãtãtor sau se istemele automate sunt este de a include un sistem de o siguranþã maximã. Viteza lui soluþii de depozitare ºi ma na gement al produselor împre- Tornado atât pe orizontalã cât ºi Paternoster reprezintã o trans fer care îmbu nã - unã cu maºina. pe verticalã asigurã o organizare soluþie excelentã pentru redu ce- S tãþesc într-un mod sem - ºi manipulare rapidã. Structura rea optimã a timpilor de mani pu - ni ficativ eficienþa depo - Tornado simplã ºi directã face ca sistemul lare. O reducere deosebit de zi tãrii ºi a manipulãrii produselor. sã fie solid ºi sã necesite puþinã importantã a timpilor de livrare Aceste sisteme sunt uºor de in - Maºina de ridicare Tornado mentenanþã. se vede în cazul preluãrii mãrfii te grat cu WMS-ul companiei sau oferã depozitare ºi manipulare în Întâi se introduce un cod de în vrac, pentru care se oferã o pot fi folosite ca sisteme de sine condiþii de siguranþã pentru pro- pro dus, fie manual, cu un cititor rotaþie mai rapidã. stãtãtoare. Un sistem automat de dusele de dimensiuni mici. Mo - de coduri sau cu un sistem aflat Soluþia automatã rotativã eco- depozitare duce la o economie to rul inteligent al sistemului aºea - la un nivel superior. Sistemul ia nomiseºte spaþiu la podea ºi oferã de pânã la 70% din suprafaþa ori - zã tãvile active cât mai aproape atunci tava necesarã ºi o aduce la depozitare eficientã ºi optimizatã zon talã, reduce erorile de mani - de punctul de preluare. Aceasta ope rator, la înãlþimea optimã. Mul- pe înãlþime. pu lare cu 70% ºi scade timpii de face ca sistemul Tornado sã fie þu mitã sistemului sãu ingenios de Paternoster oferã depozitare preluare cu mai mult de 60%. Cea deosebit de util pentru produsele ri dicare, sistemul de depozitare închisã ºi sigurã ºi protejeazã mai eficientã metodã de a folosi sezoniere. Tornado are nivele de au tomat Tornado este rapid, efi - produsele de praf ºi luminã. Timpii ma ºini automate de depozitare acces pro tejate cu parolã pentru cient din punct de vedere energe - de preluare în hale pot fi reduși
48 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 49 pre cum ºi de celule foto electrice. toate beneficiile sistemului Bruyn- aduce nu doar siguranþã optimã Aceste trãsãturi opresc sistemele zeel Compactus într-un concept a utilizatorilor, dar ºi un maxim mobile, în cazul în care un alt uti- inovator. de protecþie în stocarea bunurilor li zator încearcã sã miºte instalarea Compactus Double Decker sau în securitatea documentelor câtã vreme o persoanã se aflã încã con stã din unitãþi mobile cu 2 ni- confidenþiale. Poate fi echipat cu înã untru. Miºcarea fãrã vibraþii asi- vele de rafturi ºi o construcþie de un sistem automat de iluminare a gu rã cã docu men tele stau la locul tip mezanin. Greutatea ambelor culoarelor pentru a ajuta clienþii lor în timpul procesului de preluare. nivele este susþinutã de unitãþile sã preia documentul dorit, la Sistemul mobil multietajat mo bile. Construcþia mezanin sus- momentul dorit. Compactus Double Decker oferã þi ne doar greutatea oamenilor ºi cea mai bunã eficienþã în utilizarea ne cesitã forþã limitatã. Sistemul Raluca MIHĂILESCU spaþiului pentru camere înalte cu de control electronic inteligent [email protected]
poate conecta cu uºurinþã cu sis - mobile în faþa altui rând de rafturi zie de a economisi spaþiu este te mele WMS existente. pentru birou, creând astfel un binevenitã, fie cã este vorba de C-WIS este un sistem de con - spaþiu suplimentar de depozitare crearea unui spaþiu de depozitare trol modern care vã permite sã ºi ocupând, în acelaºi timp, mai suplimentar sau de crearea unui optimizaþi continuu aºezarea, flu - puþin spaþiu la perete. nou punct de lucru. xurile de lucru, fluxurile de produs, Documentele necesare zilnic Sistemul de rafturi mobile se nivelul stocurilor ºi distribuþia sunt întotdeauna la îndemânã. poate adapta la orice construcþie U L
personalului. C-WIS este un pro - Chiar ºi documentele consultate ºi se poate monta în jurul dife ri - T I gram de tip „add-on“, care culege mai rar sunt uºor accesibile prin te lor obstacole, cum ar fi stâlpii I T
ºi proceseazã informaþiile de la glisarea raftului pe ºine. Mecanis - ºi canalele de ventilare. Sistemul L sistemele WMS ºi ERP. Cu aceste me le de oprire ºi de prevenire a motor asigurã o miºcare fãrã efort U informaþii, C-WIS creeazã o ima - înclinãrii garanteazã o miºcare a sistemului mobil, indiferent de gi ne pentru întregul flux de ma - sigurã. conþinut sau de numãrul de rafturi. te riale ºi de forþã de muncã din Atunci când este utilizat sis - Diferite accesorii de blocare ajutã halã. Astfel, devine posibil sã se te mul Compactus®, un culoar la protejarea conþinutului unitãþilor optimizeze locaþia exactã a unui este creat doar când acesta este de rafturi mobile împotriva ac ce- obiect, sã se investigheze capi ta - necesar, permiþând o capacitate sului neautorizat. lul legat în nivele de service, me- de depozitare de pânã la 200%. to de de lucru, tipuri de moto sti - Cu ajutorul ºinelor solide din Compactus Electro vu itoare, proceduri de manipulare oþel laminat la cald, sistemul mobil şi Double Decker ºi metode de depozitare etc. este operat fãrã efort. Alcãtuirea În ceea ce priveºte soluþiile du rabilã ºi de înaltã calitate a sis - Simplitatea sistemului de pen tru arhivare, utilizarea eficientã te mului se adapteazã la capa ci - control electronic care alimen tea - a spaþiului ºi accesibilitatea sunt ta tea sa de depozitare, asigurând zã sistemul de rafturi mobile Com - strâns legate. Cu ajutorul soluþiilor o operare uºoarã. Funcþiile pentru pactus® Electro face ca uºurinþa Dexion, clienþii vor putea sã utili - securitate pot include blocarea în utilizare sã fie disponibilã la un ze ze fiecare centimetru cub - fie culoarelor, sisteme anti-înclinare preþ comparabil cu cel al siste- cã arhiva se aflã la subsol, la ulti - ºi mecanisme terminale de oprire. me lor manuale. Un panou de mul etaj sau într-un depozit situat În ceea ce priveºte utilizarea control curat ºi simplu oferã acces la distanþã. efi cientã a spaþiului, soluþiile mo - rapid la bunuri, cu un grad ridicat bile de depozitare oferã nume - de siguranþã ºi confort în operare. Side2Side şi roa se avantaje faþã de rafturile Operaþiunile bazate pe o singurã Compactus® fixe. În cazul rafturilor mobile, este atingere oferã o uºurinþã de utili - necesar un singur culoar. Rafturile za re fãrã precedent pentru siste - Prin intermediul sistemului mobile pot fi miºcate fie câte unul mul electric Compactus® Electro, Side2Side, se creeazã o capa ci - sau mai multe în acelaºi timp, chiar atunci când mâinile sunt tate de depozitare suplimentarã creându-se un culoar doar acolo ocupate. abia vizibilã, dar extrem de efi - unde este necesar. Fiecare metru Siguranþa în utilizare este asi- cien tã. Sistemul Side2Side per - pãtrat care acomodeazã un spaþiu gu ratã de Sistemul de Monito riza- mite plasarea unui rând de rafturi de afaceri este valoros. Orice oca - re Curentã a Motorului (MCMS)
50 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 51 M~SOAR~-}I
cuno[tin]ele de logistic`! (27) Concursul de cunoştinţe generale în domeniul logisticii lansat de ZIUA Câştigătorii lunii IANUARIE CARGO şi compania de consultanţă Costin Cicic, Maria Pop şi Ştefan Ionuţ Văduva şi training în logistică Supply Chain Ei au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 8 concurenţi care au Management Center continuă cu răspuns corect la întrebările lunii ianuarie, cea de a 26-a etapă etapa a 27-a. În fiecare lună, a concursului de logistică. publicăm 3 întrebări tip grilă, Lista concurenţilor care au răspuns corect pentru ca, în luna următoare, să Radu Paul Alecu, Maria Pop, Robert Hrabal, Costin Cicic, dăm publicităţii variantele corecte Silvia Ursu, Elena Tamaş, Ştefan Ionuţ Văduva şi de răspuns. Câştigătorii sunt Nicoleta Atîrnăteanu. stabiliţi prin tragere la sorţi dintre persoanele care răspund corect. {
Întrebările lunii IANUARIE (etapa 26) şi răspunsurile corecte: A S
1. Licitaţiile inverse sunt cele în 2. O analiză atentă, adesea chiar 3. ______înseamnă N
R care: complexă, ajută compania să-şi analizarea costului real al
a. Furnizorii licitează pentru atingă obiectivul legat de achiziţiei, utilizării, întreţinerii şi T U afacerea unui cumpărător - proiectarea reţelei: casării unui produs, serviciu, ______de nivel maxim, bun de investiţii sau proces. I C CORECT b. Cumpărătorii licitează pentru cu costuri minime. a. Stabilirea costurilor ţintă E R N afacerea unui furnizor a. Servicii - CORECT b. Costul total al proprietăţii (Total c. Partenerii licitează pentru b. Profituri cost of ownership) - CORECT
O afacerea unui cumpărător c. Vânzări c. Analiza preţului d. Partenerii licitează pentru d. Producţie d. Stabilirea costului cumulat. C afacerea unui furnizor
Întrebările lunii FEBRUARIE (etapa 27) Fiecare întrebare are un singur răspuns corect. 1. Clasificarea ABC presupune că: a. Zilnic Puteţi răspunde până pe 10 Condiţii dure a. Nu este important să se b. Periodic martie, prin e-mail la adresa monitorizeze în primul rând c. Ocazional [email protected], articolele care în valoare globală d. Niciodată menţionând variantele de sunt mai scumpe răspuns şi datele de contact b. Produsele aflate în stoc se împart în 3. Managementul stocurilor (nume, telefon, e-mail) sau la licitaţiile trei categorii pe baza volumelor reprezintă: direct pe site-ul nostru anuale vândute a. Planificarea şi controlul stocurilor www.ziuacargo.ro, pe pagina c. Produsele se depozitează în ordine pentru a răspunde priorităţilor dedicată concursului. alfabetică competitive ale organizaţiei Câştigătorul ediţiei din d. Produsele se livrează în ordine b. Un proces în care nu e nevoie de februarie şi variantele corecte alfabetică informaţie privitoare la cererea de răspuns vor fi publicate în de întreţinere estimată numărul din martie al revistei 2. Pentru articolele catalogate în c. O activitate care nu e specifică ZIUA CARGO. clasa A în urma analizei ABC, managerilor de operaţiuni. valoarea acestora trebuie revizuită/controlată: multianuală
Premiile sunt oferite de HENKEL OTZ GTI URSUS BREWERIES IFPTR a drumurilor
februarie 2012 ...... 53 CONTRACTE PENTRU CENTURA BRAŞOV 37,4 MILIOANE EURO PENTRU DN 76 CNADNR a semnat cu firma construcţie a şoselei de Vectra Service SRL centură, atât pentru lotul BEIUȘ -ORADEA contractul pentru construirea amintit, cât şi pentru lotul 1: Variantei de Ocolire a Tronson I, DN 1 - DN 11. Compania Naþionalã de Municipiului Braşov, Lot 2: Contractul în valoare de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale Tronson III, DN 13 - DN 1, în 3.255.013,00 lei, fără TVA, a din România (CNADNR) a valoare de 97.587.883,61 lei fost câştigat, prin licitaţie semnat contractul privind fără TVA. Durata lucrărilor de deschisă, de firma EGIS reabilitarea DN 76 Beiuº- execuţie a celor 6,34 km de România SA. Durata aces tuia Oradea, între km 133,6 ºi km drum naţional este de 1 an, este de 3 ani şi 3 luni. 184,4. la care se adaugă 2 ani Ambele contracte sunt finan - Valoarea refacerii celor 47,32 perioada de garanţie. ţate de Fondul Euro pean de kilometri este de Totodată, a fost semnat şi Dezvoltare Regio na lă (69,25 161.037.987,16 lei contractul pentru %) şi de la Bugetul de stat (aproximativ 37,4 milioane supervizarea lucrărilor de (30,75 %). (M.S.) euro) fãrã TVA, contractul fiind atribuit, prin licitaþie deschisã, Asocierii SC CCCF Drumuri ºi Poduri Timiºoara SRL&CO.GE.FA S.p.A.& S.IM.CO INVESTIŢII DE 810 lucrãrile vor fi executate de SRL. Durata lucrãrilor este de 2 Sociedad Anonima De Obras Y ani, la care se adaugã 2 ani MILIOANE EURO ÎN Servicios Copasa Labracom perioada de garanþie. Proiectul INFRASTRUCTURA CFR Construct Oradea. este finanþat de Banca Pentru modernizarea Gãrii Europeanã de Investiþii (50%) CFR SA a atribuit douã Bistriþa a fost încheiat contract ºi din fonduri de la Bugetul de contracte de 334 milioane cu Copisa Constructora stat (50 %). (M.S) euro, fãrã TVA, pentru lucrãri de Pirenaica Puentes Y Calzadas modernizare a 66 km de cale Infraestructuras SC 2 Invest, feratã pe segmentele Aþel - care va încasa 8,5 milioane SCĂDERI ANTICIPATE Micasasa (lotul I, atribuit euro, fãrã TVA. Perioada de LA CONSTRUCŢII consorþiului SC Impresa execuþie este tot de 1 an ºi Pizzarotti & C. S.p.A) ºi cinci luni. În cadrul anchetei de Micasasa - Coºlariu (lotul II, Pentru modernizarea Gãrii conjuncturã din luna ianuarie atribuit asocierii Aktor - Botoºani, CFR a încheiat un 2012, managerii din construcþii Arcada) de pe Coridorul IV contract de 3,2 milioane euro, preconizeazã pentru I Pan European. Termenul de fãrã TVA, cu consorþiul urmãtoarele trei luni o scãdere
R execuţie a lucrãrilor este, în Compania Construcþii a volumului producþiei (sold
I ambele cazuri, de 3 ani, plus 2 Feroviare Conplast West Star conjunctural -21%) ºi a ani garanþie. Lucrãrile vor Construcþii Erbaºu. Lucrãrile numãrului de salariaþi (sold T asigura viteze maxime de 160 trebuie finalizate în 2 ani. conjunctural -21%), iar cei din Ș km/h pentru trenurile de Gara din Râmnicu Vâlcea va fi industria prelucrãtoare cãlãtori ºi de 120 km/h pentru modernizatã de firma Concefa estimeazã o relativã stabilitate cele de marfã. Finanþarea este Sibiu, pentru 4,9 milioane euro, a volumului producþiei (sold asiguratã din fonduri europene fãrã TVA. Firma trebuie sã conjunctural plus 1%) ºi a (85%) ºi de la bugetul de stat finalizeze lucrãrile în doi ani. numãrului de salariaþi (sold (15%). Pentru cele patru contracte de conjunctural -2%), precum ºi o modernizare a gãrilor, tendinþã de creºtere la finanþarea este asiguratã de capitolul fabricare autovehicule CONTRACTE DE 479 Comisia Europeanã (69,25%) de transport rutier, remorci ºi MILIOANE EURO ºi de la bugetul de stat semiremorci (sold conjunctural (30,75%). plus 21%), a informat Institutul Ministrul Anca Boagiu a La calea feratã, primul contract Naþional de Statisticã (INS). semnat, înainte de a pãrãsi este semnat pentru execuþia De asemenea, pentru preþurile postul de ministru al tronsonului I Frontierã-Curtici- produselor industriale, se transporturilor din vechiul Arad, are o valoare de 248 prognozeazã o creºtere guvern, 6 contracte pentru milioane euro, fãrã TVA, iar moderatã a acestora în CFR, în valoare de 479 proiectul va fi finalizat într-un urmãtoarele trei luni (sold milioane euro, finanþate cu an ºi 3 luni, cu garanþie 2 ani, conjunctural plus 9%). fonduri europene de consorþiul Alstom- În activitatea de construcþii se nerambursabile. Patru dintre Swietelsky-Astaldi ºi va înregistra, pentru acestea pentru modernizarea EuroConstruct. urmãtoarele trei luni, o scãdere unor gãri ºi 2 pentru Al doilea contract, de 208 a stocului de contracte ºi reabilitarea unor tronsoane de milioane euro, este destinat comenzi (sold conjunctural - cale feratã, a informat la construirii tronsonului feroviar 23%). În ceea ce priveºte începutul lunii februarie Sighiºoara-Atel (23,3 km) ºi a preþurile lucrãrilor de Ministerul Transporturilor. fost semnat cu consorþiul FCC- construcþii, se preconizeazã Modernizarea Gãrii Zalãu se va Alpine-Azvi. Termenul de relativa stabilitate a acestora derula pe 1 an ºi 5 luni, va execuþie este tot de 1 an ºi 3 (sold conjunctural plus 4%). costa 6,3 milioane euro ºi luni, cu garanþie 2 ani. (M.S.) (M.S.)
54 ...... februarie 2012 seele parcurse, care vor fi ataºate OMTI nr. 1034/27.12.2010), a - la situaþiile de lucrãri; cesta sta bileºte, de fapt, fondurile Condiţii dure la licitaţiile - contractul poate fi reziliat necesare deszãpezirii în perioada uni lateral de cãtre Direcþia Re gio - 1 noiembrie - 31 martie a anului nalã de Drumuri ºi Poduri. ur mãtor. „La elaborarea stan dar- De asemenea, încetarea con- dului de cost, s-a þinut cont de ni - de întreţinere trac tului de servicii ºi lucrãri nu velurile de viabilitate a drumurilor va produce efecte asupra altor pe care se executã intervenþiile ºi drep turi sau prerogative ale bene- de dotarea bazelor de deszãpezire multianuală a drumurilor fi ciarului ºi prestatorului, do bân- pe timp de iarnã. În funcþie de me- dite în baza contractului. dia zilnicã anualã a autovehiculelor (MZA) care circulã pe reþeaua de Standard de cost: drumuri naþionale ºi autostrãzi, au 9.700 euro/km rezultat 3 nivele de viabilitate, având costuri diferite pe fiecare vara nivel“, a explicat directorul general Reamintim cã Ministerul Trans- CNADNR. porturilor ºi Infrastructurii (MTI) Nivel de viabilitate I: MZA mai a elaborat standarde de cost pen - mult de 8.000 vehicule, cost tru întreþinerea curentã a dru mu- unitar pe 1 km: 18.936 lei (4.509 rilor pe timp de varã ºi pe timp euro) exclusiv TVA; de iarnã. Nivel de viabilitate II: MZA Astfel, costul unitar pentru între 750 - 8.000 vehicule, cost acti vitatea de varã este de 40.705 unitar pe 1 km: 15.491 lei (3.688 lei/km (9.692 euro), exclusiv TVA. euro) exclusiv TVA; Perioada de desfãºurare a lu crã- Nivel de viabilitate III: MZA rilor de întreþinere este 1 aprilie mai puþin de 750 vehicule, cost - 31 octombrie a aceluiaºi an. unitar pe 1 km: 10.584 lei (2.520 „Standardul de cost pentru ac - euro), exclusiv TVA. tivitatea de întreþinere curentã pe timp de varã - indicativ SCOST AV- A1, A2 şi Centura 2/MTI, aprobat prin OMTI nr. Piteşti, licitate în 314/04.05.2011 -, defineºte cos - 2009
tul estimat pentru menþinerea via - L
I bil itãþii unui kilometru de drum, în „Aceste standarde de cost I I
vederea asigurãrii circulaþiei ru tiere stau la baza determinãrii valorilor C
Ţ ºi a confortului utilizatorilor pe re - estimate în acþiunea CNADNR SA I
þea ua de drumuri naþionale. La sta - de achiziþie a lucrãrilor ºi ser vi - T A bi lirea costului lucrãrilor s -a avut în ciilor aferente întreþinerii curente A T ve dere necesarul lucrã ri lor ºi ser vi- varã - iarnã pentru perioada 2012 I
ciilor conform Normati vului pentru - 2014. Licitaþiile pentru între þi - Ţ
C în treþinerea ºi re para rea drumurilor ne rea multianualã a Autostrãzii I I
pe scurt, înjumãtãþirea timpilor de na þionale indi cativ AND 554/2002“, A1 Bucureºti-Piteºti (km 10,6 - I
L Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale acþiune faþã de anii trecuþi. ne-a precizat Daniela Drãghia, direc - km 106,5), a Centurii Piteºti (km din România (CNADNR) a scos la licitaţie, pe o perioadă de Au fost înãsprite sancþiunile to rul ge ne ral al CNADNR. 0 - km 13,6) ºi a Autostrãzii A2 doi ani (2012-2014), întreţinerea drumurilor din pen tru neîndeplinirea culpabilã a Bucureºti-Cernavodã (km 9,5 - administrare. Serviciile pe care le va achiziţiona cuprind obli gaþiilor contractuale. Astfel, Între 2.500 şi km 161) au avut loc în cursul anu- atât lucrările curente de vară (reparaţii carosabil), cât şi pentru activitatea de varã: 4.500 euro/km lui 2009, iar acordurile cadru de iarnă (deszăpezire), însă faţă de vechile contracte - pentru neîndeplinirea totalã iarna sem nate în urma acestor licitaþii a unei comenzi, prestatorul va sunt valabile în prezent“, a pre ci- sunt incluse sancţiuni extrem de dure pentru firmele care plãti daune compensatorii în cuan- Cât priveºte standardul de cost zat ºefa CNADNR. nu îşi îndeplinesc obligaţiile. tum de 20% din valoarea co- pentru activitatea de între þi ne re menzii; curentã pe timp de iarnã (in di cativ Magda SEVERIN stfel, în caietele de me le interesate s-a realizat pe 9 Astfel, s-au întocmit caiete de - pentru neîndeplinirea parþialã SCOST DZDN-1/MTI apro bat prin [email protected] sar cini, sunt prevãzute februarie, deschiderea ofertelor sar cini unitare pentru toate direc- a unei comenzi, prestatorul va penalizãri între 10% ºi având loc astfel: þiile regionale de drumuri ºi po- plãti daune compensatorii de 10% A 20% din valoarea co - * în 10 februarie - pentru duri. Ta rifele utilizate pentru în- din valoarea comenzii; menzii, în caz de ne - DRPD Craiova chirierea au toutilajelor pentru Pentru activitatea de iarnã: rea lizare a lucrãrilor de varã, ºi de * în 13 februarie - pentru întreþinerea cu rentã pe timp de - pentru neexecutarea totalã pânã la 100.000 de euro pentru DRPD Bucureºti iarnã cuprind nu mai: tarif pentru a unei comenzi, prestatorul va ne executarea totalã a des zã pe zi - * în 14 februarie - pentru ora de acþiune; ta rif tehnologic plãti daune compensatorii de rii. Totodatã, au fost stabilite stan- DRPD Cluj (aº teptare) - numai sa lariul deser - 100.000 euro; darde de cost: de 9.700 euro/km, * în 15 februarie - pentru ven tului, fãrã amor tis ment, chel - - în cazul unei defecþiuni, pres- vara, ºi între 2.500 ºi 4.500 DRPD Braºov tuieli indirecte ºi beneficiu. tatorul va înlocui utilajul defect în euro/km, iarna. CNADNR a cuprins în caietele La evaluarea activitãþii de iarnã maxim 2 ore de la constatare; Licitaþiile sunt organizate se - de sarcini prevederi aspre pentru au fost respectate prevederile - utilajele de deszãpezire (în- parat pentru Direcþia Regionalã fir me, pentru a reduce cât mai Nor mativului privind prevenirea ºi chi riate) vor fi dotate cu GPS de Drumuri ºi Poduri (DRDP) Bu- mult cheltuielile de întreþinere cu- combaterea înzãpezirii drumurilor (pen tru monitorizare ºi evidenþa cu reºti, Craiova, Cluj ºi Braºov. ren tã (faþã de contractele în vi- pu blice ind. AND 525/2011 (re- ac tivitãþii) ºi cu softul aferent, fur- De punerea ofertelor de cãtre fir - goa re la acest moment). vi zuit în anul 2011), care prevede, ni zând orele de funcþionare ºi tra-
56 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 57 Oprescu pregăteşte panglicile pentru 7 investiţii
Bandă specială pentru RATB pe B-dul Aerogării Reabilitarea sistemului rutier ºi a liniei de tramvai de pe B-dul Aerogãrii sunt terminate încã de anul trecut, dar încã se lucreazã la consolidarea pasajului suprateran Bãneasa (de la Elvila). Dupã Anul 2012 va aduce bucureştenilor 7 investiţii finalizate finalizarea lucrãrilor pe Bd. Aerogãrii, mijloacele de transport în comun vor avea bandã specialã. Astfel, pe linia de tramvai vor de Sorin Oprescu, unele amânate pentru inaugurare de rea este structuratã pe trei ni- circula ºi autobuzele, iar traficul autovehiculelor va fi limitat la douã anul trecut, altele urgentate până în iunie, când vor fi veluri, va avea 420 de locuri pen - benzi pe sens. alegerile locale. Lucrările la autostrada suspendată nu au tru autoturisme ºi 21 pentru mo - La capãtul liniei de tramvai 5 din Bãneasa va fi construitã ºi o tociclete, iar tariful va fi de 0,36 parcare de tip park&ride cu 400 de locuri, pentru autoturismele P fost încă demarate. navetiºtilor, iar accesul se va face pe baza abonamentelor sau a
euro pe orã. R biletelor RATB sau Metrorex. Pânã atunci însã, bucureºtenii mai au E e scurt, primarul gene - lãr girea la 6 benzi a ºoselei Pipe- septembrie trecut pânã în mai Lucrarea pentru parcare se
de aºteptat. O
T ral pregãteºte panglicile ra, între Calea Floreasca ºi calea anul acesta. Însã cum ruinele ve- rea lizeazã în parteneriat public-
pentru pasajul Pipera, feratã Bucureºti - Constanþa. ªo- chi lor construcþii descoperite fac privat. Perioada de concesiune I C
parcarea subteranã ºi fe rii vor avea la dispoziþie câte parte din intrarea în Curtea Dom - este de 34 de ani, în care Primãria metri de carosabil construit pânã pentru exproprieri ºi 38 de mi li - E
E P
pia þeta de la Univer si- douã benzi pe sens pe pasaj ºi neas cã, iar acestea vor fi pãstrate va încasa o redevenþã anualã între în martie, care va întregi tronsonul oa ne de euro pentru lucrãrile C I ta te, încã o bucatã din bulevardul câte o bandã la sol, lângã pasaj. ºi acoperite cu sticlã, meritã efor- 4% ºi 50% din venitul anual al Piaþa Victoriei - Vasile Pârvan. La propriu-zise. T
O Uranus, unul dintre cele douã pa - Investiþia este tãrãgãnatã din tul. firmei Interparking Spania, cea sfârºitul anului trecut, au fost des- sa je gemene de la Mihai Bravu, 2006, când Consiliul General al Iniþial, pentru reabilitarea Cen- care finanþeazã, proiecteazã, con- chi se circulaþiei porþiunile dintre E
R Un pasaj între Zona Pilot din Centrul Istoric ºi Municipiului Bucureºti a stabilit tru lui Vechi, erau prevãzuþi 27 mi - stru ieºte ºi va opera parcarea pe Pia þa Virgiliu ºi strada Vasile Pâr- Mihai Bravu- P B-dul Aerogãrii refãcut. sã coste 32 milioane de lei. De lioane de euro, din care firma spa - perioada contractului. Muni ci pa- van (400 metri) ºi dintre Piaþa Vic - Pasajul Pipera trebuia finalizat atunci s-au operat douã scumpiri, niolã Sedesa a cheltuit 9 milioane litatea va primi 4% pentru încasãri to riei ºi Strada Occidentului (600 Splaiul Unirii încã din noiembrie anul trecut, în buna tradiþie româneascã. Con - de euro (fãrã TVA) pentru reabi - anuale mai mici de 470.000 de metri). În aprilie, va fi gata primul din - însã termenul a fost amânat iniþial tractul de execuþie, în valoare de li tarea a 4 strãzi, în tot atâþia ani. euro ºi 50% pentru încasãri mai Proiectul de realizare a „noului tre cele douã pasaje supraterane pen tru luna ianuarie, iar apoi pen- 105 milioane lei, a fost atribuit în Contractul încheiat pe vremea lui mari sau egale cu 1.700.000 de Bu levard Magheru“, denumit aºa gemene Mihai Bravu - Splai Unirii. tru februarie. „M-am consultat cu 2009 asocierii PA&CO Interna- Adriean Videanu a fost reziliat de euro. de arhitecþi, cuprinde în total trei Deºi lucrãrile au cam stagnat în cei de la Infrastructurã ºi am decis tio nal ºi F. Kirchhoff Str assen bau Sorin Oprescu, în 2009, iar în pri - Pânã în luna iunie, ar trebui sã eta pe. Cea de-a doua, între Vasile perioada de viscol, ger ºi ninsori, sã mai aºteptãm o lunã, o lunã ºi GmbH Co KG. În 2011 însã, costul mã vara lui 2010 proiectul a fost fie gata ºi piaþeta de deasupra Pâr van ºi Piaþa George Coºbuc, primarul general are încredere cã ceva pânã sã deschidem pasajul. lu crãrii a crescut printr-un act adi- pre luat de firma Apolodor, care a par cãrii. „Zona pietonalã va avea are prevãzut ºi un tunel cu o adân- va fi terminat la timp. Este, de Mai sunt de terminat bretelele la- þio nal cu încã 37,78 de milioane reu ºit sã ducã la bun sfârºit restul pa vaj tratat cu o piatrã nobilã, iar ci me de 20 metri ce va trece pe fapt, ºi o mare provocare, întrucât te rale ºi nu putem inaugura pasa - lei, astfel cã investiþia a ajuns la lu crãrii, într-un timp record (12 zona semicarosabilã va fi cu piatrã sub Palatul Parlamentului. Ultima face parte dintre investiþiile înce- jul pânã nu vor fi ºi acestea gata“, peste 140 de milioane de lei. strãzi într-un an ºi jumãtate), dacã cu bicã. În jur de 20-30% din su- etapã a lucrãrii este cuprinsã între pute de el. anunþa primarul general, Sorin nu punem la socotealã stagnarea pra faþã va fi amenajatã ca spaþiu Pia þa George Coºbuc ºi Gara Pro- Pasajul face legãtura între Oprescu, la mijlocul lui ianuarie. Centrul Istoric, impusã de arheologi. verde. Vor fi multe corpuri de ilu- gresul. Calea Vacãreºti ºi ªoseaua Mihai Nu ar fi prima datã când se în - gata în primăvară minat de dimensiuni medii, aºe- La finalizarea lucrãrii, Bulevar- Bravu, peste Splaiul Unirii ºi va tâm plã o amânare de la lunã la Parcarea de la zate la micã distanþã unele de dul Uranus va fi o arterã cu câte avea câte douã benzi pe fiecare lunã a unui astfel de eveniment. Altã investiþie lungitã pânã în Universitate, în alte le, în zona pietonalã“, a de - douã benzi pe sens, piste pentru sens. Cel de-al doilea pasaj va fi Spre exemplu, Pasajul Basarab anul electoral 2012 este refa ce - mai cla rat Gheorghe Pãtraºcu, arhi - bicicliºti ºi douã linii de tramvai. pa ralel cu primul, pe direcþia Calea tre buia deschis în decembrie rea a 16 strãzi în Zona Pilot a Cen - tectul-ºef al Capitalei. Proiectul dateazã din 2006, când Vã cãreºti - Mihai Bravu. Va fi, prac - 2010, dar operaþiunea a fost amâ- trului Vechi al Capitalei. Prac tic, Dacã ar fi sã-l credem pe Sorin CGMB a alocat 62 de milioane tic, câte unul pentru fiecare sens na tã întâi pentru ianuarie, apoi 98% dintre ele sunt gata încã din Oprescu, pânã la sfârºitul lunii Încă un pas pe de lei. Între timp, investiþia s-a de circulaþie. Lungimea totalã a lu- pen tru martie ºi, în final, a avut vara trecutã, dar pentru o mai, ar trebui sã ne putem parca Bd. Uranus scu mpit, ajungând la 365 de mili - crãrii este de 644 metri, iar cos tul loc la începutul lui iulie 2011. descãrcare de sarcinã arheologicã ma ºinile în parkingul subteran de oa n e de lei. Pânã acum, Primãria ei este de 28 de milioane de euro. Pasajul Pipera cuprinde con - a unor vestigii descoperite la in - la Universitate. Acum, nu se poate Bulevardul Buzeºti-Berzei- Capitalei a cheltuit pentru prima stru irea podului peste B-dul Barbu ter secþia strãzii Francezã cu stra - vedea stadiul lucrãrilor, întrucât Ura nus sau Diametrala Nord-Sud etapã 67 de milioane de euro, din- Magda SEVERIN Vã cãrescu ºi Calea Floreasca ºi da ªelari se aºteaptã 8 luni, din se acþioneazã în subteran. Par ca - mai face un pas înainte: 800 de tre care 29 de milioane de euro [email protected]
58 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 59 rogramul constã în con - struc þia a douã noi se- turi de ecluze, unul pe P partea Pacificã ºi cel de -al doilea pe partea At lanticã a Canalului. Fiecare eclu- zã va avea trei camere, fiecare din - tre ele dispunând de câte trei bazine de reutilizare a apei. Pro- gra mul presupune, de asemenea, lãr girea canalului ºi mãrirea adân - cimii canalelor navigabile exis - tente la nivelul lacului Gatun ºi a Culebra Cut. Pentru a deschide un nou canal de acces pentru co - nectarea ecluzelor din Pacific cu Culebra Cut, vor fi executate patru proiecte de excavare uscatã. Lu - crã rile au început în 2007 ºi se pre conizeazã a se încheia în 2014. Parte a programului sunt, de Noile camere ale ecluzelor vor Etape şi stadiul asemenea, ºi activitãþi de dragare dispune de porþi glisante, dublate actual pentru a permite navigaþia navelor ºi vor avea o lungime de 427 m, Conform datelor prezentate Post-Panamax, o datã ce canalul o lãþime de 55 m ºi o adâncime pe site-ul oficial al Canalului Pa- va fi lãrgit. Activitãþile curente in - de 18,3 m. Acestea vor permite na ma, pânã în luna mai 2011 au clud dragarea intrãrilor pe canal tran zitul unor nave cu o lungime fost acordate contracte în valoare pe partea Atlanticã ºi pe cea Pa- de maximum 366 m, 49 m lãþime de 4.224 milioane USD. ci ficã, precum ºi a canalelor navi - ºi 15 m pescaj, echivalentul unor Construcþia noului canal de ac - ga bile existente în Lacul Gatun ºi vapoare de transport containere ces pentru conectarea celui de-al Cullebra Cut. cu o capacitate de 12.000 unitãþi, treilea set de ecluze pe partea Pa- Pe partea Pacificã, contractul fiecare container cu o lungime de ci ficã, de Cullebra Cut se aflã deja de dragare a fost acordat în 2008 6,1 m (TEU). în construcþie din septembrie 2007. companiei belgiene Dredging In - Noile canale vor avea o lãr gi- A cest proiect implicã exca va rea a ter national. Proiectul constã din me de 218 m, iar Gaillard Cut ºi a proximativ 50 milioane mc de ma - lãr girea intrãrii în Canalul Panama canalul prin lacul Gatun vor fi lãr- te rial, pe 6,1 km, în 2011 fiind deja cu minimum 255 m ºi adâncirea I
gi te pânã la 280 m pe porþiunile N
T mai mult de jumãtate din aceastã a cesteia pânã la 15,5 m. Vor fi în linie dreaptã, cu 366 m pe por- I can titate deja exca va tã. Având o dis lo cate în total 8,7 milioane mc E þiunile curbate. Nivelul maxim al înãl þime originalã de 136 m, dealul de material. D lacului Gatun va fi elevat de la din zonã a fost redus la 27,5 m În ianuarie 2011, flotei Dred - D
E 26,7 m, la 27,1 m.
deasupra nivelului lacului ºi va mai g ing International i s-a alãturat I Bazinele de reutilizare a apei fi redus pânã la 9,14 m. În 2011, D'Artagnan, una dintre cele mai T N (în total 9) vor avea aproximativ
I se pregãtea con struc þia unui baraj puternice drage pe tehnologie de 70 m lãþime, 430 m lungime ºi de 2,3 km lun gi me pentru a separa tãiere-sucþiune din lume. 5,5 m adâncime. Acestea vor per - apele lacului Miraflores de canalul Pe partea Atlanticã, tot o com- mi te reutilizarea a aproximativ de acces cãtre noile ecluze. Ex ca- pa nie belgianã ºi-a adjudecat con- 60% din apa folositã în timpul fie - vaþiile se realizeazã în patru etape trac tul de dragare, ºi anume Jan de Canalul cã rui tranzit, noile ecluze fãcând astfel o economie de apã de 7% decât cele existente în prezent. De asemenea, adâncirea lacului Gatun ºi ridicarea nivelului maxim Panama (II) vor asigura o capacitate supli men - tarã de stocare a apei. Costul estimat al proiectului este de 5,25 miliarde USD, pro- Aşa cum am promis în numărul iec tul fiind realizat pentru a per- anterior, vă vom prezenta în mite o creºtere a traficului de la cele ce urmează câteva detalii 280 milioane PC/UMS t în 2005, despre proiectul de extindere şi la valoarea estimatã de 510 mi li- modernizare a Canalului oa ne PC/UMS t în 2025, cu o ca - pa citate maximã anualã sus te na- Panama, o operaţiune cu bilã de 600 milioane PC/UMS t. adevărat impresionantă în Dupã deschiderea noilor eclu - complexitatea şi dificultatea sa. ze, preconizatã pentru 2015, eclu- zele curente, care vor avea la vre- mea respectivã o vechime de 100 de ani, vor putea oferi un acces mai facil echipelor de mentenanþã ºi se anticipeazã cã vor fi folosite în continuare, pe termen nelimitat.
60 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 61 Nul. Lucrãrile vor pre su pu ne dislo- 3,2 miliarde USD, contractul a Contractorul a înce put lucrãrile în ca rea a aproximativ 17,9 milioane fost acordat în 2009 consorþiului august acelaºi an. mc de material, fiind dra ga tã o por- Grupo Unidos por el Canal, format Designul ecluzelor ºi fabri ca rea þiune de 13,8 km la in tra rea atlan- din companiile Sacyr Valleher mo- diferitelor componente ale a cestora ticã a canalului, a ceas ta trebuind so din Spania, Im pregilo SpA din sunt realizate în diferite pãrþi ale P
sã fie lãrgitã de la 198 la minimum Italia, Jan de Nul din Belgia ºi lumii. Pentru a construi noi le ecluze, A 225. Contractul in clu de opþiunea Constructora Urbana din Panama. contractorul ºi-a in sta lat propriile S T unei adânciri supli men tare de pânã parcuri industriale, unde va fi mixat I
la 16,1 m, repre zen tând un volum betonul pentru mega-structurile A
D de 2,3 mc de material. acestor ecluze. Roca de bazalt G
E La nivelul lacului Gatun ºi la extrasã din zona de excavaþie pe
Cu lebra Cut, proiectul include în- partea Pacificã va fi concasatã ºi E N
de pãrtarea a 30 milioane mc de folositã ca agre gat ºi nisip pentru R I material pentru lãrgirea ºi adân - aceste ames te curi de beton. ci rea canalelor navigabile, în re- Noile ecluze vor necesita 16 I giu ne lucrãrile beneficiind de su - porþi rulante care vor acþiona din portul dragei Quibian I. lo caºe adiacente perpendiculare Elevarea nivelului operaþional pe camerele ecluzelor. Aceastã al Lacului Gatun cu 45 cm va im - D’Artagnan struc turã va permite ca fiecare lo- plica modificarea anumitor struc- caº sã acþioneze ca dry doc, fapt An de construcþie: 2005 turi, inclusiv a cilindrilor hidraulici care va permite servisarea porþilor care deschid ºi închid porþile la Lungime: 123,80 m la faþa locului, fãrã a fi necesarã ecluzele Pedro Miguel ºi Gatun Lãþime: 25,20 m îndepãrtarea acestora ºi, deci, (nivelul superior), printre altele. Înãlþime carenã: 8,20 m scoaterea lor din funcþiune. Acest Patru porþi au fost deja ex - Pescaj maxim: 6,15 m lu cru va asigura o capacitate cres - cu tã de ecluzare ºi operaþiuni de tinse, în timp ce douã porþi noi au Adâncime maximã fost fabricate în zona industrialã de dragare: 35,00 m tran zit mai flexibile, precum ºi a canalului. Au fost procurate ope raþiuni de mentenanþã mai Adâncime minimã Contabilizăm rapi de ºi mai eficiente din punctul douã noi chesoane, iar personalul de dragare: 6,00 m ca nalului testeazã în prezent pro - de vedere al costurilor. to tipuri de sisteme de închidere Diametru conductã Cel de-al treilea set de ecluze de sucþiune: 1.000 mm pentru braþele submersibile ale va fi umplut ºi golit prin inter me- ecluzelor la Pedro Miguel ºi Diametru conductã diul unui sistem cu supape late- evacuare: 1.000 mm fiecare picătură Gatun. ra le plasate în pereþii camerelor, Vitezã maximã: 12,50 noduri care vor permite umplerea fiecãrei Noile ecluze Putere totalã: 28.200 kW eclu ze în 17 minute cu folosirea Putere cutter: 6.000 kW bazi nelor de recuperare a apei ºi Construcþia ecluzelor repre - în 10 minute fãrã. de combustibil Putere pompe zin tã cel mai mare ºi mai complex de livrare: 2 x 6,000 kW Raluca MIHĂILESCU pro iect din Programul de Expan - Capacitate persoane: 43 siu ne a canalului. La un cost de [email protected]
62 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 63 0,13 lei), iar în zona D, taxa este MAI MULTE AVIOANE BUCUREŞTI-BUDAPESTA de 37 de lei (366 de zile x 0,10 Tarom a suplimentat frecvenţa lei). Reînnoirea contractului de curselor pe ruta Bucureşti- închiriere se va face numai cu Budapesta, cu 7 zboruri acordul Serviciului Parcãri din săptămânale, astfel încât cadrul primãriei de sector. (M.S.) compania va opera 12 curse pe săptămână, după ce operatorul de stat ungar METROUL ŞI PARCAREA Malev, aflat în faliment, a oprit LA ATENEU, PRIN SMS zborurile. Dacă până în 6 februarie, Tarom opera numai nivelul rentabilităţii, pe viitor Cãlãtoria cu metroul ºi parcarea câte o cursă pe zi, de luni Tarom ia in calcul o eventuală în zona amenajatã la Ateneul până vineri, frecvenţa a fost ieftinire a biletelor. După Român din Bucureºti pot fi dublată şi a fost introdus şi falimentul Malev, compania plãtite, de la 1 februarie, prin câte un zbor sâmbăta şi aeriană low-cost Ryanair a SMS sau prin apelarea unui duminica. De obicei, avioanele transmis că va efectua zboruri singur numãr scurt în reþeaua pe această rută nu au grad de pe 26 de noi rute din Orange sau Vodafone. Accesul ocupare ridicat şi, în funcţie de Budapesta. (M.S.) clienþilor Orange în staþie se va face prin apelarea gratuitã a numãrului 1700 ºi apropierea receptorului telefonului de validatoarele special instalate. DISCOUNT TAROM DE totale. Totodatã, Wizz Air a crescut estimãrile referitoare la Confirmarea o primesc imediat, 15% PASAGERILOR numãrul de pasageri transportaþi, tot prin SMS. De asemenea, ei MALEV de la 1,4 milioane la 2 milioane pot opta pentru achiziþionarea a de cãlãtori pe aeroportul din douã sau zece cãlãtorii, trimiþând Pasagerii companiei Malev care Budapesta. „Compania va lansa textul 2C sau 10C la acelaºi deþin bilete neutilizate, o nouã rutã ºi va creºte numãr scurt 1700. Preþul unei nerestituite sau parþial utilizate, frecvenþele pe cele existente, cãlãtorii este de 0,50 euro, emise înaintea datei de 3 numãrul de zboruri sãptãmânale pentru douã se plãtesc 0,90 februarie 2012, primesc discount aproape dublându-se, de la 67 la euro, iar pentru 10 cãlãtorii, 2,20 de 15% din tariful aplicabil pentru 129“, se aratã într-un comunicat euro. Adiþional, cãlãtoriile se pot zborurile TAROM. Originea ºi al Wizz Air. Zborul Budapesta - cumpãra ºi prin SMS, la numãrul destinaþia cãlãtoriei TAROM Bucureºti va fi operat iniþial de 4 7477. Cât priveºte plata prin trebuie sã se regãseascã în ori pe sãptãmânã. Compania a SMS a parcãrii de la Ateneu, clienþii Orange trebuie sã trimitã
I itinerariul biletelor Malev. O introdus prima oarã cursa dintre împreunã 27 unitãþi Urbino traseul dorit. Astfel, acesta facilitate în plus pe care cele douã capitale în 2007, dar la nr. 7577 nr. de înmatriculare al 44 SOLARIS URBINO
R diesel. În plus, Solaris a construit trebuie doar sã aleagã cursa compania TAROM o oferã ulterior a renunþat la zbor. Wizz maºinii. Ora de parcare costã I PENTRU OPERATORI nouã unitãþi hibride diesel doritã ºi sã introducã datele de pasagerilor deþinãtori de bilete 0,40 euro, la care se aplicã TVA. Air a transportat anul trecut 2,7 electric pentru operatori ai KMN, cãlãtorie. Dupã efectuarea plãþii T Malev este cã aceºtia pot sã milioane de pasageri din ºi spre Utilizatorii Vodafone plãtesc DIN RHINELAND metroul cu un SMS la nr. 7477, la în urma unor comenzi separate. prin introducerea în aparat a
Ș schimbe Budapesta din biletul România, în creºtere cu 29% faþã În 2012, Solaris va livra 44 Cu livrãrile din 2012, aproape sumei solicitate, acesta va primi lor cu o altã destinaþie TAROM un tarif de 0,5 euro (fãrã TVA) de 2010. (M.S.) autobuze cu podea joasã Urbino 100 de autobuze Solaris vor un tichet cu toate detaliile din Transilvania - Cluj-Napoca, cãlãtoria. Pentru douã cãlãtorii, cãtre cinci operatori de transport opera în aceastã regiune a cãlãtoriei. Cu acest tichet, Sibiu, Satu-Mare, Târgu Mureº, plata se face printr-un mesaj la public din regiunea Rhineland din Germaniei. cãlãtorul se va prezenta la Oradea, Baia Mare. (M.S.) TAXA DE PARCARE, nr. 7492, tarifabil cu 0,9 euro NESCHIMBATĂ ÎN (fãrã TVA), iar pentru zece Germania. Companiile au îmbarcare unde va avea locurile cãlãtorii este nevoie de un SMS organizat o licitaþie comunã ca BILETE DE AUTOCAR rezervate. Reþeaua terminalelor WIZZ AIR REIA RUTA BUCUREŞTI la 7490 - tarif de 2,2 euro, tot parte a grupului KMN ºi au ales de platã ZebraPay numãrã peste DINSPRE BUCUREŞTI fãrã TVA. Pentru a avea acces în Solaris pentru cea de-a treia oarã PRIN ZEBRAPAY 500 de terminale amplasate în Cuantumurile taxei pentru staþia de metrou, utilizatorii consecutivã. Este vorba despre locaþii din peste 27 de oraºe ocuparea locurilor în parcãrile de ZebraPay a introdus în Operatorul aerian low-cost Wizz trebuie sã apeleze, dupã plata companiile de transport importante din þarã, în reþele reºedinþã din Capitalã, in funcþie parteneriat cu Autogãri.RO plata Air va investi 100 milioane de cãlãtoriei, numãrul gratuit 1700 ºi municipal din oraºele germane precum Billa, Cora, Diverta, de zona fiscalã (A, B, C, D), în numerar pentru biletele de dolari pentru extinderea sã apropie telefonul, în timpul Mönchengladbach, Krefeld, Galeria Real, Kaufland, Metro rãmân neschimbate ºi în acest autocar. Noua metodã de operaþiunilor din Budapesta ºi va convorbirii, de dispozitivul de Neuss ºi Viersen, precum ºi din Cash&Carry, benzinãriile an, între 37 ºi 77 lei pe an. comercializare a biletelor de relua zborurile din Bucureºti spre validare dedicat, aflat la intrarea districtul învecinat Heinsberg. Rompetrol, dar ºi în magazine de Contractul de închiriere se autocar permite cãlãtorilor capitala Ungariei. Fondurile vor fi în staþie. În prima etapã, serviciul Solaris va livra 24 unitãþi Urbino proximitate, pieþe, spitale sau înnoieºte anual, pânã la 31 achiziþionarea biletelor pentru utilizate pentru achiziþia a douã este disponibil în staþiile Gara de 12 cu lungime standard ºi 20 universitãþi. În prezent, ZebraPay martie, la centrele de încasare a orice traseu din reþeaua aeronave Airbus A320 începând Nord, Victoriei, Universitate, autobuze articulate Urbino 18. are încheiate contracte cu 15 impozitelor ºi taxelor locale de Autogãri.RO fãrã sã mai piardã cu luna martie, reprezentând o Petrache Poenaru, Timpuri Noi, 20 Urbino 12 sunt pentru companii importante, oferind pe raza zonei de domiciliu. timpul la cozile de la casierii. creºtere cu 66% a capacitãþii Grozãveºti ºi Politehnicã. (M.S.) Mönchengladbach, 2 Urbino 12 posibilitatea consumatorilor de a Neplata locului de parcare poate pentru Viersen, 10 Urbino 18 Printre companiile de transport cumpãra direct de la teminalele duce la pierderea acestuia. Suma pentru SWK din Krefeld, 7 Urbino partenere Autogãri.RO se de platã ZebraPay servicii diverse este calculatã în lei/zi/vehicul, în 18 pentru Stadtwerke Neuss ºi 2 numãrã Simpa Trans, Sir Trans, de la credit pentru cartele de funcþie de zona în care este Urbino 12 ºi 3 Urbino 18 pentru GSM Trans, Comanto Trans, telefonie mobilã, cartele pentru situatã parcarea. Astfel, în zona A, WestEnergie und Verkehr GmbH, Massaro Trans, Teisa, Apetrans, convorbiri internaþionale ºi PIN- taxa anualã este de 77 de lei din districtul Heinsberg. Prima Horas ºi Marina Travel. Folosind uri pentru plãþi online, la (366 de zile x 0,21 lei). În zona B, livrare a Solaris cãtre membrii ecranul touchscreen al abonamente de presã, licenþe taxa este de 59 de lei (366 de KMN a avut loc în 2010, cu 17 terminalului ºi urmând doar software, jocuri, muzicã, cupoane zile x 0,16 lei). În zona C, taxa autobuze. În 2012, toþi operatorii câþiva paºi simpli, cãlãtorul îºi de reducere sau viniete pentru este de 48 de lei (366 de zile x au ales Solaris ºi au comandat poate achiziþiona biletul pentru România ºi Ungaria.
64 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 65 CONTINENTAL Anvelope de iarnă pentru mai multă siguranţă Mai ales în contextul ninsorilor abundente din ultima vreme şi al temperaturilor deosebit de scăzute, dar şi al legislaţiei în vigoare, alegerea anvelopelor corecte, adaptate exact la condiţiile de utilizare, poate avea un impact major asupra activităţii unei firme. P
roducãtorul de an ve lo - peretele de cauciuc. Prin aceasta Profilul anvelopelor de iarnã R pe din Hanovra a con- se reduce cu pânã la 50 de procen - de la Continental prezintã o mul- ceput, în anul 2010, te pierderea lentã de presiune din titudine de lamele complexe în E P spe cial pentru auto bu- pneurile de auto buz. Acest sistem blocuri de profiluri, aceste lamele Z ze, anvelopa de iarnã special Air-Keep ajutã la evitarea asigurând, la temperaturi scãzute E HSW2 Coach, care dispune exact unor de te riorãri costisitoare ale precum ºi pe gheaþã sau zãpadã, de calitãþile necesare. Aceastã anvelopelor ºi la mãrirea parcursului un contact cu solul deosebit de N
anvelopã specialã de iarnã poate lor total de utilizare precum ºi a ade rent precum ºi o bunã eva cua - T fi utilizatã pe toate punþile autobu - capacitãþii lor de reºapare. re a apei de pe carosabil aflate în zelor. Pe ºosele aflate în condiþii zona suprafeþei de contact. Arta A ti pice de iarnã, anvelopele de iar- Mai mult cauciuc în ceea ce priveºte lamelele con - R nã asigurã o tracþiune mãritã cu stã în a oferi cât mai multe cres-
natural E pânã la 20 procente în comparaþie tã turi cu putinþã, fãrã a impieta a - cu anvelopele standard. În general, anvelopele pentru su pra robusteþii anvelopei. Acest Baza o constituie carcasa, autovehicule utilitare conþin un lu cru l-a obþinut Continental cu care se foloseºte ºi la anvelopele pro centaj mai ridicat de cauciuc geo metria 3D ºi cu adaptarea Continental pentru autocamioane. na tural în comparaþie cu cele pen- adec vatã a amestecului de cau- Aceasta se remarcã printr-o cen - tru autoturisme, ceea ce asigurã ciuc. tu rã triunghiularã în patru straturi, o elasticitate maximã la toate Cu aceste anvelope, forþele de un aºa-numit sistem Air-Keep, un tem peraturile. În anvelopele de tracþiune ºi de frânare se transmit talon modificat întãrit cu cablu de iarnã se utilizeazã chiar un ames- optim la carosabil, astfel cã se oþel ºi un contur special. Aceastã tec pur de cauciuc natural, acesta asi gurã în permanenþã, în condiþii combinaþie asigurã un parcurs întãrindu-se abia la temperaturi si gure, deplasarea, direcþia ºi frâ - total de utilizare ridicat, o rezis- de sub minus 60°C. Amestecul na rea. Pentru HSW2 Coach, Con - tenþã redusã la rulare ºi posibilitãþi mai moale mãreºte aderenþa an - ti nental a ales o structurã închisã mai bune de reºapare. ve lopelor pe ºosea. În legãturã a profilului de bandã pentru su pra - Pentru o aºezare deosebit de cu profilul de iarnã, aderenþa mai faþa de rulare. Prin aceasta se re - sta bilã pe janta roþii ºi pentru o re- bunã se face clar remarcatã încã duc zgomotele de rulare ºi se rea- ducere în consecinþã a miºcãrii pe de la temperaturi de sub 7°C. lizeazã silenþiozitatea necesarã a mu chia jantei, tehnicienii au pre vã - anvelopelor de iarnã în circulaþia zut talonul cu un cablu de întã rire Anvelopele de de cursã lungã. Nervurile late ale din oþel. Toate anvelopele din a - umerilor contracareazã forþele ceastã generaþie au un strat interior iarnă Continental trans versale care apar - mai ales prevãzut cu sistemul Air-Keep bre- pentru autobuze în curbe - ºi asigurã astfel o sta- ve tat de Continental. O structurã Denumire produs Dimensiune bi litate lateralã optimã. În afarã mo lecularã deosebit de com pactã HSW2 Coach 295/80 R 22.5 de aceasta, nervurile asigurã ºi o a acestui strat împie di cã difuzia na- HSW2 Coach 315/80 R 22.5 uzu rã uniformã a anvelopelor de turalã a aerului sub pre siune prin iarnã. februarie 2012 ...... 67 Au tonomã de Transport Bucureºti ser viciului public de transport de În prezent, liniile ecumenice Viorel Popescu, director general RATB: este finanþatã an de an în pro por - su prafaþã în Municipiul Bucureºti, RATB funcþioneazã numai pentru þie de 50-60% de la bugetul local stra tegie care prevede moder ni- grupuri turistice organizate. În al Municipiului Bucureºti, prin di- za rea ºi extinderea infrastructurii condiþiile unor rezervãri concrete, Contabilizăm fiecare fe renþa de tarif acordatã ca pro- re þelei de tramvaie ºi troleibuze, RATB organizeazã curse turistice tec þie socialã cãlãtorilor. în locuirea ºi mãrirea parcului de între Bucureºti ºi mãnãstirile Pentru anul 2011, Consiliul autobuze, tramvaie ºi troleibuze. Cãldã ruºani, Balamuci, Comana, Ge neral al Municipiului Bucureºti Dintre obiectivele programului Cer nica, Pasãrea, Bisericile Ador- picătură de combustibil a aprobat, iniþial, alocarea sumei de investiþii, amintim: mi rea Maicii Domnului din Cã- de 489 milioane lei ca subvenþie - modernizarea liniei de tram- lugãreni, Sf. Ilie din Cãlugãreni, Viorel Popescu este director general al Regiei Autonome (circa 77% din necesarul estimat vai pe Str. Nicolae Teclu, Bd. Camil Sf. Voievozi din Hulubeºti, precum de regie). Nivelul diferenþei de ta- Ressu, Bd. Gloriei ºi Str. Piatra ºi Parcul Natural Comana. de Transport Bucureşti din noiembrie 2011, iar prima sa rif aprobat a fost insuficient pen- Morii; Referitor la proiectul Bu cha - decizie, extrem de importantă în economia instituţiei pe tru desfãºurarea în bune condiþii - modernizarea depoului Titan; rest City Tour, acesta va continua care o conduce, a fost eliminarea sustragerilor de a activitãþii prestate. Regia a între - - fabricarea în cadrul Uzinei ºi în acest an, odatã cu încãlzirea combustibil, intens mediatizată. Despre cum a reuşit prins demersuri repetate de supli - RATB a 15 tramvaie Bucur LF; vremii. Nu s-a stabilit încã modul acest lucru, dar şi despre investiţiile pe care le doreşte men tare a surselor alocate pentru - achiziþia a 150 troleibuze; de procurare a autobuzelor care - achiziþia a 50 automate de vor deservi acest traseu, însã cert în îmbunătăţirea activităţii Regiei, ne-a oferit detalii a putea asigura o prestaþie de trans port apropiatã de nivelul ce- vân zare ºi reîncãrcare carduri; este cã vor fi autobuze supra e ta- într -un interviu. re rii. Municipalitatea a aprobat, în - achiziþionarea a 100 instalaþii jate. luna decembrie, suplimentarea de climatizare pentru autobuzele Ziua Cargo: Cum Care este situaþia liniilor fon durilor alocate în anul 2011 Mercedes Citaro Euro 3. soluþionaþi problema preorãºeneºti la începutul cu 24 milioane lei. Menþionãm cã programul de sustragerilor de motorinã in vestiþii este analizat de cãtre anului 2012 - câte linii mai din Regie? Aþi implementat Pri mãria Municipiului Bucureºti sunt în contract? Vor fi sistemul de monitorizare în RATB se va înnoi ºi Consiliul General al Municipiului menþinute autobuzele trafic a mijloacelor de cu 150 de Bu cureºti ºi va fi aplicabil numai Mercedes pe aceste transport ale RATB? troleibuze şi 15 da cã resursele financiare vor per - trasee? tramvaie Bucur LF mite acest lucru. Viorel Popescu: Problema În prezent, RATB are contracte sus tragerilor de combustibil la de transport cu primãriile din loca - RATB este de domeniul trecutului. Ce investiþii are programate Linii turistice li tãþile Chitila, Mãgurele, Bra ga - Sistemul actual de alimentare cu RATB în anul 2012? în funcţie di ru, Dragomireºti Vale, Mogoºoa- ia ºi Otopeni, pentru exploa tarea car burant a vehiculelor RATB se Intenþionaþi sã faceþi de solicitări I
înlo cuieºte în prezent cu unul nou, achiziþii în acest an? Existã a 7 linii, ºi anume: 422, 427, 453, N U ca pabil sã monitorizeze ºi sã ges- o Hotãrâre CGMB din 438, 421, 460 ºi 449. I
Va fi menþinutã activitatea T tio neze traseul carburantului de Autobuze Mercedes sunt pro- septembrie 2009 prin care liniilor turistice la E V la furnizor pânã la consumul efec - gra mate sã circule numai pe liniile se aproba achiziþionarea a mânãstirile din jurul
tiv al acestuia. Vehiculele sunt do - 422, 438, 460 ºi 449, conform R R 150 de troleibuze. Va putea Bucureºtiului? Dar a liniei tate cu senzori care vor semnala tare, care poate fi mai bine ges - Municipiului București o nouã con tractelor încheiate cu pri mã- V E fi pusã în aplicare anul orice scurgere de combustibil ºi tio nat, prin integrarea reþelelor, propunere de majorare a tarifului de turistice din oraº? ri ile Chitila, Bragadiru, Mogoºoaia
T acesta sau a expirat? orice deschidere a capacului de tra seelor, orarelor, realizarea de cãlãtorie, de la 1,3 lei la 2 lei. Men - Intenþionaþi sã cumpãraþi ºi Otopeni. I la rezervor, iar în staþiile de ali - staþii ºi terminale multimodale, þionãm cã tariful de 1,3 lei/cã lãtorie, Programul de investiþii propus autobuze etajate sau veþi U N men tare se instaleazã camere de închiria, în continuare, de Magda SEVERIN I pre cum ºi aplicarea unui sistem este operabil din februarie 2008. de RATB pentru anul 2012 are la su praveghere ºi sistem de iden- unic de taxare. Propunerea de majorare a bazã strategia de dezvoltare a la RAT Constanþa? [email protected] ti ficare a fiecãrui ºofer. Noi, împreunã cu Metrorex, am tarifului are ca motivaþie creºterea În acest moment, avem com- realizat deja primul pas în ceea cheltuielilor de exploatare ale bus tibil Rompetrol ºi se instaleazã ce priveºte integrarea, prin utili - mijloacelor de transport în comun, pompe de la aceastã companie za rea cardului ACTIV, care asigurã având în vedere cã, din februarie la toate autobazele regiei. ac cesul în ambele reþele. Înfiin- 2008 ºi pânã în prezent, preþul Costul investiþiei este suportat þa rea Autoritãþii Metropolitane de mo torinei a crescut cu aproximativ în totalitate de SC Rompetrol Transport va facilita continuarea 70%, de asemenea cel al energiei Down stream SRL, care a fost de - procesului, pânã la integrarea ta - electrice, iar cota TVA a crescut sem natã câștigãtoare în urma li - ri farã completã ºi, sperãm, afi - de la 19 la 24%. citaþiei electronice desfãºurate lierea altor operatori de transport prin SEAP. public, în viitor. Subvenţii de 60% Ce noutãþi aduce pentru Existã intenþia de a cere RATB înfiinþarea Autoritãþii CGMB majorarea preþului Care este situaþia Metropolitane de Transport cãlãtoriei sau aºteptaþi subvenþionãrii preþului Bucureºti? (biletul unic, introducerea biletului unic? cãlãtoriei, având în vedere trasee preorãºeneºti etc) În prezent, actualizarea tari- cã, în decembrie anul Înfiinþarea Autoritãþii este be- fe lor de cãlãtorie se face în con - trecut, a fost necesarã o ne ficã pentru funcþionarea trans - formitate cu prevederile Legii nr. suplimentare a bugetului por tului public din Capitalã ºi din 92/2007 ºi este de competenþa Regiei, prin Hotãrâre zona metropolitanã. Integrarea Consiliului General al Municipiului este deosebit de importantã ope- Bucureºti. CGMB, pentru a putea fi ra torilor de transport public, in - În luna noiembrie 2011, RATB acoperite aceste costuri? clu siv CFR, pentru cã se creeazã, a transmis Primãriei Municipiului Activitatea de transport public astfel, un singur mediu de exploa- Bucureºti ºi Consiliului General al de persoane desfãºuratã de Regia
68 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 69 La microbuze, de data aceasta, segmentul de înmatriculãri noi sur prinde prin creºtere, cu un im - Aer de stabilitate pre sionant 44,5%, de la 346 în 2010, la 500 în 2011. Înma tri cu- lãrile de ocazie, prima datã, scad Dacă piaţa vehiculelor comerciale de transport marfă a de la 72 la 65 (-9,8%), iar reîn - înregistrat creşteri destul de substanţiale atât din ma triculãrile cresc din nou, de la punctul de vedere al vânzărilor, cât şi al înmatriculărilor, 2.016 la 2.196, cu 8,9%. pe segmentul comercialelor de transport pasageri, 2011 nu a fost cel mai bun an, deşi creşterea de 4,5% raportată de Cine, ce mai înmatriculează? APIA ne îndreptăţeşte să privim puţin mai optimişti viitorul. Pe mãrci, din „uriaºa” piaþã de 94 de autobuze peste 22 locuri, 27 au fost Mercedes-Benz, 17 otrivit statisticilor date la autobuze peste 22 locuri, piaþa Conform informaþiilor date BMC, 10 King Long. Remarcabilã publicitãþii recent de a scãzut de la 108 în 2010, la 91 publicitãþii de cãtre Direcþia Regim este intrarea pe piaþã a lui Solaris, Asociaþia Pro du cã to ri- în 2011 (-15,7%). În decembrie, au Per mise de Conducere ºi Înma - cu 7 unitãþi, conform informaþiilor lor ºi Importatorilor de fost comercializate 67 unitãþi sub tri culare a Vehiculelor din cadrul furnizate de Direcþia Înmatriculãri. Automobile (APIA), 22 locuri ºi numai 9 unitãþi peste Mi nisterului Administraþiei ºi In - Otokar a înmatriculat 8 unitãþi noi, aPnul trecut au fost comercializate 22 locuri. ter nelor, anul trecut s-au înma- iar Isuzu 6. în total 851 de vehicule comerciale triculat în total 594 unitãþi noi, com parativ cu 4.439 în 2010 marcând cea mai substanþialã La microbuze, Mercedes-Benz de transport pasageri, comparativ compa rativ cu 520 în 2010 (+5,9). scãdere de pe toate categoriile a înmatriculat nou 172 de unitãþi, Fluctuaţii la Lucrurile aratã ºi mai inte re sant analizate, de -46%. Înmatriculãrile Ford - 130, Volkswagen - 110, cu 814 în 2010, marcând, dupã înmatriculări (+14,23%). Înmatriculãrile de oca - cum am precizat, o creºtere cu zie, prima datã, au fost 732 (805 pe segmente. La autobuze, înma- de ocazie, prima datã, au scãzut la Iveco - 51, Irisbus - 21, Renault - 4,5%. Aceasta se datoreazã în spe - Deºi din punctul de vedere al în 2010, -9,1%), în timp ce cele tri culãrile noi au înregistrat 94 de rândul lor cu 9 procente (de la 733 12 ºi Fiat - 4. cial segmentului vehiculelor de pâ - vân zãrilor dezvoltarea pare aproa - de ocazie, reînmatriculãri au fost uni tãþi (cifrã remarcabil de apropiatã la 667), iar re înmatriculãrile au nã la 22 locuri, unde s-a înregistrat pe nesemnificativã, la înmatriculãri de 3.375, faþã de 3.114 în 2010 de cele 91 de unitãþi vân dute ra por- crescut de la 1.098 în 2010 la Raluca MIHĂILESCU o creºtere de 7,6%, cu 760 unitãþi fluc tuaþiile sunt destul de inte- (+8,38%). Astfel, putem vorbi de tate de APIA), faþã de 174 în 2010, 1.179 în 2011 (+7,37%). [email protected] în 2011, faþã de 706 în 2010. Dar resante. un total de 4.701 înmatriculãri,
Situaţie înmatriculări lunare 2011 S I
Luna Tip autovehicul Înmatriculãri Înmatriculãri Înmatriculãri Total T C noi de ocazie - de ocazie - A I prima datã reînmatriculãri T Ianuarie Autobuze 11 87 101 199 T S Microbuze 131 4 188 323 I I Februarie Autobuze 7 63 129 199 S T Microbuze 40 6 204 250 T I A Martie Autobuze 8 60 133 201 C
T Microbuze 36 11 271 318 Aprilie Autobuze 5 28 100 133 I S Microbuze 25 7 127 159 Mai Autobuze 00 0 0 Microbuze 13 8 181 202 Iunie Autobuze 19 47 111 177 Microbuze 41 5 136 182 Iulie Autobuze 19 45 63 127 Microbuze 29 7 131 167 August Autobuze 6 55 58 119 Microbuze 27 3 141 171 Septembrie Autobuze 4 78 78 160 Microbuze 48 1 177 226 Octombrie Autobuze 2 60 88 150 Microbuze 39 4 203 246 Noiembrie Autobuze 10 76 123 209 Microbuze 54 6 205 265 Decembrie Autobuze 3 68 195 266 Microbuze 17 3 232 252 Total 594 732 3375 4701 Autobuze 94 667 1179 Microbuze 500 65 2196 Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor
70 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 71 Piaţă fără standarde Poate cea mai mare suferinţă resimţită pe segmentul transportului rutier de persoane este lipsa unor standarde reale. ste firesc ca fiecare com - zuri. Este vorba pe de o parte de transportul aerian low-cost. ªi în pa nie de transport sã îºi „piraterie“, fenomen care mãr gi - cazul transportului internaþional or ganizeze activitatea neºte partea de jos a culoarului, „pi rateria“ face ravagii. Existã E aºa cum considerã, pen - iar în partea de sus s-a aflat întot- totuºi o diferenþã importantã, ope- tru securizarea propriei dea una trenul. Astfel, operatorii ra torii de transport internaþional afaceri ºi în spiritul satisfacerii cât de transport au fost nevoiþi per- au cãpãtat, dupã aderarea Româ - mai bune a clienþilor. ma nent sã practice tarife mai mici niei la UE, mai multã libertate. Transportul rutier de cãlãtori decât cele de pe calea feratã, iar Astfel, ºi-au putut organiza liniile a intrat încet, dar sigur, într-o cap- pe de altã parte, nu au putut ne - în spiritul creºterii rentabilitãþii, ca nã în care legislaþia, dar ºi lipsa gli ja foarte mult aspecte precum ºi-au gândit mai bine investiþiile, unui control eficient din partea confortul, siguranþa sau frecvenþa, s-au putut apropia mai uºor de au toritãþilor au jucat rolurile prin - în caz contrar riscând o ampl i fi - cã lãtori, rãspunzând cu o mai ci pale. Astfel, transportul naþional care a fenomenului de „piraterie“. mare exactitate nevoilor acestora. re gulat s-a plasat permanent pe Nici transportul internaþional Evoluþia în aceste condiþii a un culoar ce a devenit din ce în nu a scãpat de aceastã capcanã, pieþei de transport rutier de cã lã - ce mai strâmt, iar în perioada cri- diferenþa fiind faptul cã în partea tori a dus cãtre o lipsã îngri jo - zei chiar a dispãrut în anumite ca- superioarã a trebuit sã lupte cu rãtoare de standarde.
Top 30 după mărimea flotei în 2010 Nr. Companie Flota Venit (lei) Profit (lei) Venit/ Venit/ crt maºinã (lei) maºinã (euro) 1 Atlassib SRL 254 321461975 -35013766 1265598,327 290942,1441 Optimizarea pe care aceasta le deþine (con- venituri mai mici decât autobuzele activităţii a form datelor ARR). Datele sunt la sau unele curse sunt mai bãnoase 2 Grup Atyc 204 30290202 341135 148481,3824 34133,65112 nivelul anului 2010, un an dificil ca altele), însã cel mai important 3 RAT Braºov 191 65465365 199336 342750,6021 78793,24186 devenit o pentru transportatori ºi de aceea aspect consider cã este cel legat 4 RA Transport Public Ploieºti 165 72368651 22903 438597,8848 100827,1 necesitate nu este o surprizã faptul cã multe de direcþia pe care un asemenea
Ă 5 Compania de Transport Deºi teoretic, transportul se dintre companii au înregistrat pier - calcul o poate da - optimizarea Public Arad 164 34612841 626571 211053,9085 48518,13989 deri. Tabelul cuprinde 30 de firme in vestiþiilor ºi optimizarea tra se - Z des fãºoarã sub aceeaºi umbrelã
I 6 Comsamo SRL 150 3789891 14559 25265,94 5808,262069 (cadrul legislativ naþional ºi inter- ordonate dupã mãrimea flotei de e lor. care dispuneau în 2010. ªi pentru cã este firesc ca L 7 RAT Craiova 147 40439531 2557468 275098,8503 63241,11502 na þional), fiecare a interpretat Ce venituri ar trebui sã aducã orice administrator de firmã de 8 Autotim SA 140 25379124 -2342384 181279,4571 41673,43842 lucrurile diferit. Sau, mai degrabã, A legislaþia aproape opresivã (pen- o maºinã într-un an? Este firesc sã transport sã îºi doreascã venituri 9 ZMK SRL 127 4571728 30101 35997,85827 8275,369717 aparã diferenþe dar... Cel mai mare cât mai mari pentru fiecare dintre
N tru transportul naþional) a lãsat 10 ACJ Globe Tour 123 4140645 -427414 33663,78049 7738,800112 multe breºe pe care, din nevoie venit este de aproximativ 300.000 maºinile deþinute în parc, atunci
A 11 RATB 120 927008462 2577153 7725070,517 1775878,28 sau pur ºi simplu speculând di fe- de euro, iar cel mai mic abia depã- optimizarea parcului presupune 12 Transdara SA 115 31442525 -1700248 273413,2609 62853,62319 ri te oportunitãþi, unii transpor ta- ºeºte 25.000 de euro. Diferenþa un numãr cât mai mare de auto - 13 Transbus SA 101 16996841 1503771 168285,5545 38686,33436 tori le-au folosit. este imensã ºi, încã o datã, de - bu ze/autocare în detrimentul mi- mon streazã lipsa standar de lor. cro buzelor. 14 Madcom DLS Impex SRL 100 13751176 727908 137511,76 31611,89885 Astfel, avem aceleaºi trasee de servite cu microbuze, dar ºi cu Sigur, nu am luat în consi de- Iar dacã legea determinã, dim - 15 Transurb SA 100 41977847 171788 419778,47 96500,7977 au tobuze. Pe acelaºi traseu, poþi ra re cifrele mai mari de 300.000 potrivã, creºterea numãrului de 16 Millenium Trans Impex SRL 99 13525804 74125 136624,2828 31407,88111 cãlã tori cu un autocar turistic, sã de euro pe maºinã care apar în microbuze, atunci legea ar trebui 17 Transmixt SA 96 21614521 -851209 225151,2604 51758,91044 spu nem de 4 stele, sau cu auto - drep tul unor firme, pe de o parte schim batã pentru a permite opti- 18 Metropolitan SRL 91 17601625 111637 193424,4505 44465,39093 ve hicule extrem de vechi, incon- deoarece unele companii au alte mi zarea investiþiilor. Iar pentru a putea optimiza 19 Tehnologica Radion SRL 85 721441222 49953020 8487543,788 1951159,492 for tabile ºi îndrãznesc sã spun activitãþi de bazã, chiar dacã deþin nesigure. un parc consistent de autobuze uti lizarea unui parc de autobuze 20 Transporturi Dacia SRL 84 52867802 5388518 629378,5952 144684,7345 Cãlãtorii sunt puternic bul ver- ºi/sau microbuze, iar în cazul este nevoie de libertate în decizii 21 BV Dasler SRL 83 9401777 -1373348 113274,4217 26040,09694 saþi. Dar sã nu vorbim de firme RATB, în 2010, regia nu avea (legarea unei maºini de un anumit 22 RATT 81 106949246 10715251 1320361,062 303531,2786 sau trasee diferite. Ce poate sã copie conformã pentru majo ri ta- traseu ºi o anumitã orã iese din 23 Transport Bistrita SA 79 22441608 3517520 284070,9873 65303,67525 creadã un cãlãtor care, în anul a- tea autovehiculelor deþinute ºi, dis cuþie). 24 Societatea de Transport tri buirii, cãlãtoreºte cu un auto - astfel, apar în statistica ARR cu Cum ar trebui sã se producã Public Alba Iulia 78 26168212 132926 335489,8974 77124,11435 ve hicul nou ºi confortabil, iar în ur- doar 120 de maºini. a ceas tã schimbare ºi în câtã vre - 25 Antares Transport SA 78 15576284 123441 199695,9487 45907,11465 mãtorii cinci ani sau poate chiar De asemenea, nu am luat în me - ar putea reprezenta tema zece lucrurile se degradeazã con- considerare nici cele mai mici prin cipalã a negocierilor dintre 26 Tur Cento Trans SRL 77 22845854 1854672 296699,4026 68206,75922 tinuu. rezultate, veniturile extrem de mici auto ritãþi ºi transportatori. 27 Siletina Impex SRL 73 17018677 55003 233132,5616 53593,69233 În scurta analizã pe care am neputând avea altã explicaþie La cum aratã veniturile firmelor 28 Pito Trans 69 11642226 -741851 168727,913 38788,02599 realizat-o, am utilizat date publice decât faptul cã respectivele firme în acest top, schimbarea a devenit 29 Unistil SRL 68 15575990 -282607 229058,6765 52657,167 disponibile pe site-ul Ministerului au tras pe dreapta un numãr im- deja o necesitate. 30 Girueta Tur SRL 68 7822201 15763 115032,3676 26444,22245 Finanþelor, realizând o legãturã portant din maºini. Radu BORCESCU Sursa: Ministerul Finanţelor și ARR între veniturile unei firme de trans - Sunt multe comentarii pe care port ºi numãrul autovehiculelor le putem face (microbuzele aduc [email protected]
72 ...... februarie 2012 februarie 2012 ...... 73 15 februarie - 15 martie 2012
BERBEC LEU S~GET~TOR (21 martie (23 iulie (22 noiembrie - 20 aprilie) - 22 august) - 21 decembrie) În plan profesional, Este o perioadă Este o perioadă lucrurile sunt un pic destul de controversată excelentă pentru agitate. Nu sunt probleme de în plan profesional, dar mai dumneavoastră în plan personal şi natură financiară, ci doar ales personal. Lucrurile nu vor profesional. Relaţia este marcată întârzieri în ceea ce priveşte sta chiar aşa de rău dacă de armonie şi se întrevăd câştiguri consolidarea relaţiilor de lucru. veţi mânui informaţia cu abilitate suplimentare, provenite în special Inima vă bate mai repede decât şi veţi respecta toate din activităţi de muncă în echipă. de obicei. Aveţi grijă: vă puteţi regulile jocului. Călătoriţi Totuşi, stresul pare să vă îndrăgosti foarte uşor şi pot mult: conduceţi cu prudenţă, nu acapareze. Veţi călători moderat. apărea probleme greu de rezolvat. apăsaţi prea tare pedala de Atenţie în trafic: conduceţi cu Călătoriţi moderat. Mare atenţie acceleraţie şi purtaţi centura de prudenţă şi verificaţi din timp în trafic: conduceţi cu prudenţă. siguranţă. starea tehnică a autovehiculului.
TAUR FECIOAR~ CAPRICORN (21 aprilie (23 august (22 decembrie - 20 mai) - 22 septembrie) - 19 ianuarie) Dacă aveţi Perioada începe pentru În plan personal, posibilitatea de a dumneavoastră cu lucrurile trenează. Ar fi
E coordona o echipă de lucru, profunde stări de visare. Totuşi, nu indicată o pauză relaţională, o I succesul nu va întârzia să apară, vă veţi lăsa copleşiţi de emoţii, perioadă de analiză sentimentală. în special pentru că părerile pentru că aveţi foarte mult de Apar motive de bucurie în plan R dumneavoastră vor fi ascultate şi lucru, în ritm impus. Stresul va fi profesional: câştiguri suplimentare
O respectate. Perioada este contracarat prin intuiţie şi mult provenite din activităţi lipsite de caracterizată de acţiuni motivate simţ practic. Beneficiaţi de un profitabilitate până acum. Veţi T raţional, însă se întrevăd ceva moral bun, însă aveţi grijă de călători destul de mult. Atenţie însă complicaţii - evoluţii ciudate şi sănătatea dumneavoastră: evitaţi în trafic: nu vă lăsaţi „conduşi“ de Ă câteva blocaje. Călătoriţi mult. excesele. Călătoriţi mult. stările de anxietate şi furie care vă L Conduceţi cu prudenţă. Conduceţi cu prudenţă. caracterizează în această perioadă. Ă
C GEMENI BALAN}~ V~RS~TOR
(21 mai (23 septembrie (20 ianuarie - 20 iunie) - 22 octombrie) - 18 februarie) E Sunteţi pe val din punct Din punct de vedere Mai mult ca niciodată, D de vedere profesional. energetic, înregistraţi un intraţi acum într-un cerc Succesul vine, meritele vă vor fi vârf atât în plan personal cât şi în pasional, în care vă doriţi să recunoscute şi recompensate plan profesional. Perioada este
P simţiţi cu tărie gustul aventurii. financiar. Şi acesta este doar propice pentru a încheia contracte Continuaţi să vă bucuraţi de
O momentul de început al noi şi profitabile, iar reţeta satisfacţii şi împliniri în plan succeselor în plan profesional. succesului este asigurată de profesional, iar cota C Perioada este favorizată de studiul combinaţia echilibrată dintre dumneavoastră de popularitate
S în noi domenii de activitate. noroc şi strategie. Nu veţi călători este în creştere. Aveţi un surplus Călătoriţi moderat. Nu se întrevăd foarte mult. Totuşi, atenţie în de energie care trebuie consumat: O evenimente rutiere nefericite, dar trafic: nu apăsaţi prea tare pedala se recomandă mişcare fizică nu strică niciodată să fiţi prudenţi. de acceleraţie.
R intensă.
O RAC SCORPION PE{TI
H (21 iunie (23 octombrie (19 februarie - 22 iulie) - 21 noiembrie) - 20 martie) Din punct de Aţi descoperit că nu Perioada debutează vedere profesional, se există compatibilitate cu trăiri special în plan întrevăd oportunităţi de avansare 100%, dar sunt persoane cu care personal-relaţional, însă sau chiar de schimbare relaţionaţi foarte bine. Una obligaţiile profesionale vă avantajoasă a locului de muncă. dintre aceste persoane vă determină să renunţaţi la visuri. Este o perioadă favorizată de împlineşte în plan personal. În Şi cum resursele energetice comunicare optimă şi inovaţii. plan profesional, se anunţă sunt în scădere, lucrurile încep Apar noi idei de afaceri şi realizări extraordinare, în urma să scârţâie şi la serviciu. Încercaţi investiţii. Veţi călători mult: coordonării unui proiect de să evitaţi excesele, agitaţia şi conduceţi cu prudenţă şi nu succes. Veţi călători foarte mult în graba pentru a vă eficientiza apăsaţi prea tare pedala de această perioadă. Conduceţi cu activitatea. Atenţie la volan: acceleraţie. Evitaţi excesele de prudenţă şi nu uitaţi să purtaţi nu intraţi în conflicte cu orice natură! centura de siguranţă. partenerii de trafic.
74 ...... februarie 2012