LUNA BUCURESTILOR" tz=4,C=C:33=0f=11=3=4,cmc=0:=3c=>=1[1=a,==rocz5,Vs==.:=1:=ConIoCc=4=1=4;c:z

CONDUCATOR ISTORIC

LA BISERICILE DIN BUCURESTI $1 IMPREJURIMILE 'MEDIATE

DE

N. IORGA

TRADUCERE DUPA ,GUIDE HISTORIQUE DE ROUMANIE" II

D LILIANA IORGA

IJ

ecv

d

EDITURA MUNICIPIULLII BLICUREgI 1935

LUNA BUCURESTILOR 0::::=C=1,=0:=2,=a0CD=CCOC=":=70:00,:=CDc=10..000:CIP:I=1

CONDUCATOR ISTORIC

LA BISERICILE DIN BUCURESTI $i . IMPREJURIMILE IMEDIATE

DE

N. IORGA

TRADUCERE DUPA

. GUIDE HISTORIQUE DE ROUMANIE" DB LILIANA IORGA

. EDITURA MUNICIPIULUI BUCURESTI 1935

-

r .

Intri in capita!a Romaniei prin Ca leaGrivitei (nu- 4. mita odinioara Podul Tdrgov4tet), care comunica la capat cu artera principals, stramta Si intortochiata Ca- lea Victoriei (foasta Podul Mogwaiei). Podul, strazile hind pe atunci acoperitecuscanduri, purta numele fetei, maritata cu lordachi II Cantacuzino, aboietului Matei Mogo Mare Serdar, o cruce a lui, 1718-1719, in biserica din Oborul Vechiu , care avea o proprie- :tate in capatul de Nord at orwilui. Dar, pentru a in- jelege desvoltarea fostuluisat atstrarnouluiBucur, trebuie sa inaintezi catre Sud, peste Dambovita, acum canalisataintre maluri napadite deierburi, pangla capatul colinei mijlocii, a lui Mihai-Voda (dupa manas- tirea lui Mihai Viteazul ;celelaltepatrusant,dela Vest la Est,Cotrocenii,Dealul Spirii,dupa biserica - medicului Spirea, Spiro, Spiridon, Mitropolia §i Radu- Voda, dupa manastirea Domnului Radu Mihnea). De acolo a pornit orwl, din umbra, am zice, a fortaretei Giurgiu, pe malul Dunarii,cuceritadupa1420de" Turci, pentru a se intinde neincetat catre Nord, Oita la noile cartiere ale Soselei Chiselev (dupa pre§edin- .tele plenipotentiar al Divanurilor moldo-valahe in tim- pul ocupatiei ruse0idin 1828-1834, generalulPavel Chiselev) :parcul Filipescu, parcul Delavrancea, aleile

Blanc. _ . .

. 4

Pe locul unei biserici mai vechi, Mihai Viteazulri- dica in 1594 bisericasa, Mihai-Voda, de proportii mici, dar de o frumoasa linie svelta. Ea a fost refacuta in secolul al XVIII-lea, la 1711 (data sapata pe poarta), apoi la 1834, fara a-i schimba aspectul general; un palat domnesc, cladit dupa 1770de Alexandru-Voda

Ipsilanti,inlocuichiliilecalugarilor: astazi ePalatal Archivelor Statului; alaturi e un museu :harti, planse, desemnuri (a se adresa directorului). Frescele, refacute, sant urate. Cateva morminte :al Slugerului Preda Ur- dareanu (t 1672), al Vornicului Ivasco Baleanu (t 1679), si in sfar§it fara a mai socoti cativa Greci §i cativa_ enoriasi din secolul al XIX-lea, mormantul Smarag- ditei Chrysoskolaios (Hrisoscoleu), nepoata, dupa mama, a Doamnei Sultana Mavrocordat. Pe dealul, intermediar,alSpirei (mormantullui ; t 1765) biserica inaltata de acesta din urma a fost complect refacuta. La stanga Palatului de Justitie, pelocul unde de atata vreme se lucreaza la un PalatalSenatului, e bisericuta Patriarhilor de Antiohia, Slantul Spiridon: inscriptia greceascasiaraba cu data de 1747simen- tiunea Patriarhului Silvestru, refugiat in Romania ;fiica lui Nicolae Mavrocordat,Sultana,adonatsiea o icoana (in 1745). Mai infund, ebiserica,adausa cuun frumos pridvor,pe careStefanCantacuzino, urmasullui Constantin Brancoveanu,siel sortit a fiexecutat de Turci impreuna cu tatal sau, eruditul istoric Constan- tin Stolnicul, a inchinat-o, in 1715, cu un an inaintea mortii sale, Sfintilor Apostoli PetrusiPavel, pe locul unei capele a lui Matei Basarab. Portrete apartinand familiei Cantacuzinilor. Mormantul unei Patina (t 1810),

estrwhe

A k =sr -1,02 7olas#27 47, I I,141411 I 11- Mat .1

Vedere a vechiului Bucuresti (desemn dupa o stamps veche de Nadia Bulughin).

5 care poarta numele sotiei lui Stefan.Potir de argint, datat din 1741. Frumoase strane. In directia colinelor, catre Sud, de-a lungul Dambo- vitei, dupa marele Palat de Justitie, e biserica Down- nei "Vaasa" (Domni(a Bala), ziditade una din fetele lui Constantin Brancoveanu (PalatulluiCon- stantin, fiul Domnului, era de cealaltapartea Pala- tului de Justitie; mai departe, indosulHalelor, mai dainuieste crucea ridicata de acelasipentrua aminti locul unde fusese lovit siucis de mercenarii rascu- lati, bunicul sau, Papa Brancoveanu). Nimic nu mai ramane din biserica de dupa 1720, pe locul unde s'a cladit un pompos edificiu in marmura (alaturi e spitalul datoritdarnicieiultimeidintrefe- meile care, in vechea familie, purtara numele de Bran- coveanu).IntrespitalulBrancovenescsiHale(la stanga, in grading, e statuia luiBarbu Catargi, pre- sedintele Consiliului supt Cuza-Voda, asasinat putin mai sus, pentru motive politice), printr'oaleielarga (din P;31), o cruce, la stanga, fusese ridicata de Rusi la 1812 , se ajunge la Mitropolie, in curtea careia se in- stalase Adunarea Nationala a Regulamentului Organic ; a fost daramata de curand si inlocuita printr'o enortna cladire de piatra goals,adapostind modesta casa a CamereiDeputatilor. Biserica,precedata de oclo- potnita de la 1698, e datoritaluiConstantin Serban si pastreaza Inca liniile de pe la 1655. Reparatie supt Fanarioti la sfarsitul sec.alXIX-lea (1799); ferestre sculptate pe la 1630; foarte urat nartex exterior; fres- cele afumate au lost inlocuite; sicriul de argint al unui slant din Bulgaria adus de Rusii unei armate de ocupatie, Sfantul Dimitrie din Basarabov. Morminteleaulost acoperite de pietrele pavagiului, ca de pildaallui

6

Patrascu Balaceanu (t 1640-1641), al lui Draghici si Constantin, urmasii sai; pentruMitropolitii Teodosie (t 1708) si Stefan (t 1738) s'a inaltat un monument in forma de turn, in partea stanga a bisericii.Inin- terior nu e deck mormantulGradistenilor, incepand cu Bunea si sotia sa Grajdana,inepocaluiMihai Viteazul (opera de la inceputul sec.XIX-lea).Palatul Metropolitan (uncle locuieste Patriarhul) are oclopot- nita, un balcon cu colonete (un altulde epotriva a lost adaugat de curand) si un incantator paraclis, ri-

. dicat de Mitropolitul Daniil supt Nicolae Mavrocordat, Domnul Munteniei (inscriptie greceasca din 1723, da- torita poetului Dirnitrie G. Notaras). Fresce frumoase; unul din cele mai mareteiconostase,cuicoane de primul ordin. Cateva obiecte, mitre, dintre care una de la 1693, un crucifix, o icoana adusa delaMegaspi- leon (Tesalia)in1463,erauexpuseinparaclis icoane vechi in sala dereceptii, catevaportrete pe panza ale arhiepiscopilor. Urmand aceiasi linie,to &esti inainteamarii bi- serici, complect refacuta in secolulalXIX-lea,alui Radu -Vold. La inceput era doar un paraclisridicat, ca o necropola a familiei sale, de Alexandru Mircea- Voda; acestui prim edificiuii apartin celecloud mici morminte din dreapta pronaosului: mormantul micului. principe Vlad, fiul lui Mihnea Turcul sinepotul fun- datorului(tinainte de 1587),sialElenei,fiicalui Alexandru si sotia lui Ivascu Golescu(t catre 1588) . (lipseste piatra pe mormantul luiMihai,fiulBanului Dobromir). La1595edificiulfudistrus de Turcii _ Vizirului Sinan, care-siridicaaici palanca, fortareata sa. Radu, fiul lui Mihnea, castigand mostenirea tatalui sau, refacu si marl biserica, in 1614-1615. Acolo a si.

1::

7 y

_ . lost ingropat el in 1626 (mort la 15 Februar) supt o piatra purtand aceasta inscriptie romaneasca: Radul Voevod ce-au fost Domn Tarai-Rumanesti si Moldovei

. si multe razboe au biruit, si iara au venit de la cinstita Poarta s'au lost al doile rand Domn Tarai-Rumanesti, si s'au lasat steagu fiiu-sau ce e mai sus scris, si iara s'eu dus de-au fost Domn Tarai Moldovei,siacolo s'eu pristavit intruo cetateinHralau, inlunalui Ghenarie 13 zile, Sambilta, si cu mare cinste 1-au 'adus trupul dumnelui si 1-au ingrupat in luna luFevrarie in 5 zile, Dumineca. Aicea zac osele dumnealui, Dum- nezeu-1 iarte[in] Imparatia Ceriului, adevarat. Inanii 7134 (delaFacereaLumii). Aceasta piatrade pe mormant sa'u facut si o'u framsetat cela ce este bine cinstit si de Hristos iubitcrestin Alexandru Voevod nascatoriullui] dumniialui celuia ce s'au pristavit intru .fericita credinta, celuia ce-au lostbinecinstitside Hristos iubit Domn crestin".

. Portretullui,modern, nu corespunde modelului; vechile fresce au disparut. Puternicul turn al clopotnitei,

"*". . refacut pe la 1790, apartine acesteiepoci.Biserica e plina de morminte. Mentionam pe cel al fiicii lui Aga Jipa (t1691),alChiajnei,fiicaluiRadu Dudescu (t 1693), al capitanului Matei Comaneanu sial sotiei lui (t 1698), al lui GheorgheCastriotul,sfetnicul lui Constantin Brancoveanu, diplomat si fundator de scoli (t 1716),alluiPreda Merisanu (t1720-1721),al capitanului lordachi Balcescu (t 1723), alcapitanului Alexandrachi (t 1726), al capitanului Preda (t1742), .al lui Manta Farcasanu (t 1743), at Grecului lordachi Kanelos (t 1757), al Anei Campineanu, fiicaMarelui Ban Pana Filipescu, atluiAtanasieAmiras. Printre

. obiectele de cult, frumoasele ripide in argint donate

8 de Nicolae Mavrocordat (portrete sculptate), oicoana daruita de fiica Domnului, Sultana (1747), candelabre din 1786. (In curte e internatul Facultatii de Teologie, care tine cheile.) Despartita printr'o strada,la stanga, e capela cimitirului, pe care se indaratnicesc a o con- sidera ca biserica lui Bucur, intemeietorul Bucurestilor: linii pure; sculpturi frumoaselausasilaferestre (intrarea este oprita). Jos, e bisericaSf. Spiridon,refacutainpiatra si marmura, cuturnuriascutite, in secolul alXIX-lea ; la stanga e mormantul, cu lunga inscriptiegreceasca versificata, cuprinzand ramIlsitele lui Voda-Scarlat, fiul lui Grigore Ghica (t 2 Decembre1766), la care s'au adaugat cele ale luiloan Gheorghe Hangerli, injun- ghiat de Turci la sfarsitulsecolului al XVIII-lea, sial lui Alexandru Sulu, mort la inceputul anului 1821 (fara inscriptii). Fresce refacute, infatisand pe Domnii Scarlat, AlexandrusiGrigoreGhica. Pastreazadarurilelui Scarlat Ghica:ripicle,candele, candelabre,raclein argint. Spre Nord, plecand de la biserica lui Mihai Viteazul, pe malul dreptalDambovitei, margenita de aseza- mintele invatamantului superior, tocmai in fund, biserica Slobozia, intr'un cartier de colonisare recenta, de slo- bozii", deci delibertati",zidita de Leon-Voda, care aminteste printr'o cruce depiatravictoriasa,supt protectia Sfantului Gheorghe, asupra revoltei boierilor (1631), de unde totusitrebuia sa iasa in curand re- gimul national" alluiMatei Basarab (crucea a lost refacuta suptfiulluiLeon, Radu, in 1665). Biserica fu reconstruita in 1743 de Constantin Nasturel si sotia sa, Ancuta. Tocmai la capat, Tanga palatul Cotroceni, refacut si

- 1 ell V Ir, 7 F.,''. :, V'. .,\ b .t.-. tip' ' ' .

11 a , v.. \ .:,-::. - --7,.,:,.;,:1, ... . ,

r iuI

111 .:---gaa-s-.---=-_-i---7:-..",?:7:--7, it....*., ,.;,_.,-:_-_,.....--..._. ..__.,_---. ,;,,,-..A,N.:!..sk. . I, .._ ,...

' Clopotnita de la Radu-Voda din Bucurevti (socolul al XVII-lea).

9 impodobit de Regina Maria, care illocuieste, si de minunatele-i gradini, in fata Gradinii Botanice e foasta biserica a manastirii luierban Cantacuzino, recuno- scatorluiDumnezeu dea-Ifiscapat,inpadurea Cotroceni, de razbunarealuiDuca-Vocla, pe a carui Doamna oindragise. Frumoasa cladire cu pridvor ; fresce de la sfarsitul secolului al XVII-lea. Mormantul, minunat sculptat inmarmura, at lui Serban, mort la 29 Octombre1689,lasandu-si Ceara iar la cinstit si bunchivernisitori, neamullui, cu pace buns" ; mor- mantul fratelui sau Matei, mort la treizeci si sapte de ani, in 1686, cel alunui alt Irate, lordachi, mort Inca tartar siel,la patruzeci siunu' de ani,in 1692, si Inca doi adolescenti, Radu (t1715),fiulistoricului Constantin, fratele lui*erban,sifiul lui,Constantin (f 1729, la douazeci si doi de ani). Inscriptia acestuia din urma vorbeste de lacramile de-a pururea" ale mamei sale : doua secole mai tarziu, in timpul marelui razboiu, Regina Maria depunea aici trupul fiuluiei Mircea, mort in copilarie. Prima biserica veche pe celalalt mal al Dambovitei este cea a Curtii vechi" (CurteaVeche).Inscriptia din 1715, datorita luiStefan Cantacuzino, care se Hifi in partea de sus a frumosului cadru floral, aminteste in- temeiarea ei in cinstea Bunei Vestiri de catre Mircea- Voda, fiullui,tanarul Patrascu,si cei doifraticari nu erau sa domneasca, RadusiMircea (secolul al XV1-lea). Refacuta de curand, in 1847-1852, ea a lost supusa, de Comisiunea Monumentelor Istorice,unei not reparatii, recente. Biserica pastreaza o tava de la Constantin Brancoveanu (1695). Fanariotii i-au daruit dilerite obiecte de cult (o ripida data de Alexandru

10

Moruzi, in 1806, o alts tava, de la Constantin Ipsi lanti, 1806). Biserica Batistei (Baptist ; forma actualae de la 1763 ; mormantul ctitorului si al unui Grec) pare sa-si traga numele de la Cretanul Constantin Baptist Vevelli, care a jucat un mare rol in Domnia lui Radu Mihnea, catre1620.BisericaSfintei Paraschive (Sf.Vineri), zisa a Herestilor(din pricina reparatiei facute de un membru at acestei marl familii in 1839 ;inausoleu de marmura, cupretentiimarl genealogice), ar fi zidita, spune o inscriptie moderns, in 1645, de catre Marele Aga Nicolde. Biserica Alba, deci Para zugraveala, aproape de in- tretaierea Strazii Fantanii cu Calea Victoriei, pretinde o mare vechime, dar e absolut moderns.

. Mai departe, spre Nord, la intretaierea Caii Victoriei cu bulevardele, marea bisericaalui Matei Basarab, Scirindarul (de la sarinclar, Teagocpcxxov-ccipcov, slujba de patruzeci de zile pentru morti), a lost daramata acum cateva zeci de ani(in locul ei eCercul Militar). In Calea Victoriei,langa Prefectura de Politie, ingrama- dita de marl constructii diforme, e Biserica Down- nei",ziditain1683, de Maria, Doamna lui Serban Cantacuzino. Cateva morminte, al lui Manta (1727), at unui Mavrodin(1776). 0 icoanadaruitade Matei Ghica si de poetul Vacarescu. Un splendid epitaf de matasa tesut cu fire de our (cu portretele familiei do- natoarei). Biserica otetarilor" (Otetari) a fost inceputa in lemn, Inca dela 1681 ;negustorii o transformara in1757. Doug alte biserici vechi au disparut din acest cartier central: biserica Grecilor (pe locul Casei de Depuneri) §i,in fata, biserica argintarilor (Zlei tart), inlocuita azi

11

Cu. o uratacladire moderns, inmijloculunui mic square ; existasioatreiabiserica,maideparte, Caimata. Un intreg grup de cladiri religioase sant in legatura cu marile fundatii ale lui Constantin Brancoveanu. Pe Strada Academiei, biserica Dintr'o zi se datoreste Ma- riei, Doamna luiBrancoveanu,in1702 (refacuta in 1827, ea e cedata Albanesilor) :proportiile sant din cele mai frumoase. Ea pastreazapotirul daruitde Doamna la1703. Fratele Mariei, Pang Negoescu,a refficut biserica, din lemn poate, at carii ctitor se numia de sigur Ene,loan (de unde numele de Biserica Ienei); inscriptia poarta data de 1-iu April1724. De curand, cu ocasia unor reparatiidestul de stangace, s'au descoperit inexo-nartex fresce foarte frumoase. Dar principala ctitorie, la Bucuresti, a lui Constantin insusi e biserica Sfdntul Gheorghe Nou (Sfantul Gheor- ghe Vechiu, datand de pe la 1467, e zidita de familia Balaceanu ; reparata de mai multe ori), situataintr'o piata foarte frccventata ;restauratain mod stangaciu pe la 1850, ea isi pastreaza un iconostas de toata fru- museta, perdele rosii cu sterna terii brodata in fir de aur, o racla in forma de mans daruita de Doamna lui Mihai Viteazul, de fiul lui, Nicolae, si de Mitropolitul Eftimie pentru moastele Sfantului Nicolae (1599-1600) si ripidele.luiConstantin Brancoveanu,cuportretele Domnului, Doamnei si ale fiilor lor. La dreapta, doua morminte :al luiConstantin, cu sterna terii, dar fara inscriptie, Domnul fiind executat de Turci pentru tra- dare (de-asupra mormantului, Doamna Maria,care rascumparase aceste biete osaminte, a pus sa se aseze o candela inargint a cariiinscriptiespune numele celui care se ascunde supt pamantul terii sale); celalt

12 mormant, cu inscriptia foartetearseste al lui loan Mavrocordat, Domnul Munteniei, mort de tilos la 1719 ; un al treilea, fara inscriptie, apartine, de sigur, vre unei rude a, Brancovenilor sau a Mavrocordatilor. In pridvor, piatra care se afla la intrarea manastirii povesteste is- toria cladirii chiliilor si dughenilor de Marele Dragoman Panaioti Nikusios pentru ajutorarea Bisericii Patriarhale din lerusalim, la care Brancoveanu a adaugat in cu- rand darurile sale (1670-1699). Foarte aproape, catre Palatul Universitatii, in curtea unui mare spital, e biserica zisa a Coltei (inaltul turn al Coltei a lost daramat superba inscriptie cu pajura

Cantacuzinilor a lost dusa la Museul de archeologie si . istorie).Biserica,purtand numele unui primctitor necunoscut, a lost recladita de Mihai Cantacuzino Spa- tarul, varul lui Constantin Brancoveanu (statuia lui in torte): inscriptia a lost distrusa, acest mare boier fiind si el ucis din porunca Sultanului. Cladirea, de proportii foarte armonioase, are in jurul ferestrelor si at usii de lemn, fin sculptate, ornamente florale sau capete de in- geri; capitelele coloanelor caresustinpridvorul sant amanuntit sculptate ;in interiorul, lipsit de zugraveala, minunate coloane, copiate dupa cele de la biserica episco . pals din Arges, sustin pronaosul; icolostas recent, banal (cateva icoane foarte frumoase), dar amvonul in lemn negru este lucrat cu deosebitaingrijire. Cateva mor- minteunul pare s'a apartina unui Sulu din epoca lui Brancoveanu (1692), celelalte, de la 1699 la 1762, con- tin oasele cutaruistarosteat negustorilor,cutarii ca- petenii apajilor,etc.;familia Racovita, careare un monument funerar, isi alesese aici locul de ingropare. Bisericamahalalei bulgaresti, a Sarbilor" (Sf. Ni-

is; colae din. Sdrbi) edin, 1699. Din aceia0 epoca poate fibisericaluiStaicu. Un outer al lui Brancoveanu, Ardelean de origine, ceausul David Corbea, intemeie bisericaIcoanei (fa- catoare de minuni), refficuta de cateva on (mai ales in 1784; o icoand a BrancovenilorsiaVacare§tilor, etc., imbracata cu argint de argintarulFilipNicolau, la1681-1682;indosulbisericiiun mic schitde calugari). Mitropolitului Antim Ivireanul, artist §i scriitor, mare tipograf, ise datore§te, la 1715, marea Siodinioard atat de frumoasa biserica ce-i poarta numele: Antim (coloane sculptate, usa in lemn sculptat;incurte se pastreaza vechea bucatarie a calugarilor, cu inaltul turn afumat). Biserica n'are frescesinici obiectevechi, in afara de o tava din 1798. Se aduce, pe drept cuvant,cel mai mare elogiu, bisericii ridicate (in dosul Palatului Postelor) de epis- copul din Stavropolis (Stavropoleos), la inceputul se- colului alXVIII-lea. Opera de supreina armonie prin sculpturilepridvorului$ialechenarelor,cat §i prin fresce (reparatie facuta cu ingrijire de Comisia. Monu- mentelor Istorice; in casa moderns de alaturi, cu ate- lierele Comisiunii, Museul de Mulage). Biserica macelarilor (Scaune) (acuma parasita), datand de la 1715(ctitorulera un negustor din Tarnova) (ornamente gotice si rosete la ferestre ;morminte) se distinge prin frumoase sculpturi de vaste proportii. . Negustorii isi aveau bisericalor, Negustori (1718- 1726); intreg pavagiul e plinde mormintele negus- torilor din prima jumatate a secolului al XVIIHea, dar si ale catorva boieri §imilitari. Ajutat de sotia unui preot, Vlad, Mitropolitul Daniil.

141: cladi§e biserica zisa a Vergului, in dosul Mitropoliei (astazi o mare cladire circulars; inscriptia se pastreaza). Constantin Nasturel e patronul (1736) bisericii care, dupa prima sa fundatoare, poarta numele de Dobro- teasa (sotia lui Dobrota). Sfantul Nicolae at hambarelor de grau"(Jignifa) (morminte) dateaza din 1711-1712. BisericazisaCretulescu,zidita de lordachiCre- tulescu, ginerele lui Constantin Brancoveanu, si de sotia sa, Salta, e din 1722 (portrete de familie, refficute ; cateva fresce originale la intrare ; o icoana din 1749). Inscriptia bisericii zisa Brezoianu indica drept ctitori pe un Maracineanusiun Serban Bujoreanu, Mare Vornic (frumoasi icoana imbracata cu argint). Biserica TotiSfintii;inalta §i luminoasa, edonatia Mitropoli- tului Daniil, la 1726; de jur imprejur, fresca profetilor sia sibilelor ; frumoase fresceinterioare(mormantul unui negustor din Cernavoda, 1736, al unui zaraf, 1758). In afara de biserica Sf. Ecaterina, zidita de Doamna lui Alexandru Ipsilanti(pe la1780),side biserica Zw68oxog Unit, care poarta numele patronului sau, Mavrogheni (Nicolae Mavrogheni, la 1787; mormintele recente ale FilipeOlor), secolul at XVIII-lea nu presinta alte fundatii domnesti. Majoritatea bisericilor sant zidite de catre micii boierisimai cu sama de negustoriside breslele meseriasilor: Udricani (ctitor, Clucerul Udricanu, 1734), Lucaci (1736; noul fundator, un negustor de la Si§tov, din Bulgaria, 1842), Sf. Dumitru, in cartierul WAN lacenilor (pe la 1741), Sf. Elefterie, zidita de Mitropolitul Neofit Cretanul Si de unchiul sau, un zaraf (1741), biserica Cei rdmidarilor-de-Jos (1744-1745), Sf. Nicolae din deal (Sf. Nicolae de la Gorgan) (de Ia 1746; refacuta de cativa mici boieri)§iSchitul - Magureanu (vechea forma se

15

pastreaza intr'o aquarela), fundatia lui Constantin Vaci- rescu Si a ginerelui sau Mihai Cantacuzino, din Ma- gureni (1756), Ceaus-Radu (a capitanului Radu" catre 1757), Olari (a Vistiernicului Dimitrie Racovita, 1758; mormant de la1771, colectiede vechiantimise bucati de panza de in pentru relicvii, pe care e impri- mat numele episcopului consacrator), Boteanu 1760; morminte), biserica Stejarului" (ctitori: un capitan §i cativa brutari, 1763), Sf. Stefan (ctitor Clucerul Stoica, 1768; fresce frumoase), lancu Vechiu (biserica familiei Racovita, 1768), Sf. Constantin (bisericacroitorilor §i cizmarilor, 1785), biserica Flamdnda (de la1786), bi- , serica brutarului Manea (Manea Brutarul, 1787), biserica Silvestru(poatectitoriamediculuiSilvestru,1790 ; morrilantul unui boiangiu),Sf.Pantelimon(ctitori boierina§i, tamplari, cizmari, postavari), Sf.folded (a familiei Darascu). Apoi, in secolulalXIX-lea, Amza (ctitor Amza, Hamza ; pe la 1806), Bradu (ctitori :cofetari,bacani, carciumari ;din,aceia§iepoca),Sf.Iliedin Calea Rahovei (1802), Sf. Nicolae al Selarilor (&lari, 1806), bisericadin Oborul Vechiu(adogarilor,1823 ;o icoana a lui AlexandruIpsilanti, 1781),biserica zisa Kalinderu (i 841),biserica Treimei dinOborul Nou (1842), biserica Sf. Dumitru (1843),biserica Sfintit Voevozi. (1848), apoi aCcircimidarilor-de-sus,biserica Hagiului, din Delea Noua, cea de la Izvor (pentru croitori Si fabricantii de §alvari), a Cutitului de Argint, biserica Iancu- Vechiu, Sf. Nicolae al tabacarilor(Sf.Nicolae Tabacul). Biserici purtand nume de preoti: Popa Nan (c. 1700), Popa Soare (zidita de un negustor dela Buzau; 1744), Popa Rusu (dela1787), Popa Tatu (inceputul sec. al XIX-lea). ,

16

Cultul catolic pastreaza vechea bisericaaFrancis- canilor din Ca lea Vacaresti, Betroth( (delabdrdt,in ungureste, frate); catedrala Sf.losif (goticbanal)si italiand (foarte frumoasa) sunt recente.Bise- ricile (alarm!' (de altfel destulde veche)sicalving (si ea in Str. Luterana) nu ofera niciun interes.

Museul din Str. Stirbei-Voclei (casa Cretulescu) cu-. prinde un material foarte pretios pentruistoriaartei romanesti mai vechi (deschis oricand; de remarcat: frescele bisericiiepiscopaledelaArges,celetrei icoane ale DoamneiluiNeagoe-Voda, scaunullui

Petru Rares, catapitesme, tesaturi, pietre cu inscriptii: cea de la Biserica Domneasca din Arges, cu Basarab- Voda in relief, cele de la Baia, din biserica saseasca; si panze de Wilhelm de Colonia si Luca Cranach ; in mansards marea colectie de covoare basarabene). Partea privitoare la antichitate, cu reproducerea gal- vanoplastica a Tesaurului scito-helenic de la Pietroasa (originalul e la Moscova), cu coifulde our din Pra- hova, cu ceramica preistorica,seaflain Museul de Antichitati (Str. Victor Emanuel). La Museul de arta religioasa a se semnala: un potir de la Tismana, secolulal XV-lea; un potir din Bis- trita Olteniei, de pe la1500;potirullui Matei-Voda pentruBrancoveni ;cadelnitacuferestregotice de laBistrita,pahare,racle,paftale,legaturi de carte in argintmasiv, grelelegaturi moldovenesti din se- colulalXV-lea,naiveincercarimuntenesti (ca de pada EvangheliariulPostelnicului Mircea, 1519).Se trece de la lucrarile vechi, de o atat de energica ex- presie, la lucrul marunt, atat de ingrijit, al Sasilor de la sfarsitul secolului al XVII-lea. A nu seuita minu- natele porti de la Cotmeana, cu 'flori marl incadrand

Biserica Mitropoliei din Bucuresti (desemn de pictorul Stoica),

17

cele doua scene ale Bunei Vestiri, cele de la Snagov curepresintaridelicate,instiloccidental,dalmat, (1453), cele de la Cotroceni, cu pajura bizantinain- cunjurata de flori; apoi iconostase dinsecolulXVIII- lea, jeturi sculptate, icoane de diferitavaloare. Visitarea trebuie sa se faca asa :in fata,de-a lun- gul culoarului, sant frescele Bisericii Episcopale de la Arges. In odaia I din dreapta, aceleasi, si vechi lega- turi in metal. In odaia II din dreapta, aceleasifresce. In odaia de catre strada Ia stanga, usile, jeturile si pu- tine tesaturi. In a doua, tesaturile (si mai ales epitafe de la Serban Cantacuzino), si catapiteasma de la Co- troceni. De acolo in veranda pietrele(altepietre,in remiss si in balconul de spre Cismegiu).In dreapta, icoanele de la Doamna lui Neagoe (una cu dansa purtand pe fiul Teodosie in brate Tanga Maica Dom- nului in brate cuIsus); catapiteasma dela Arnota. Pe scarf cbpii de fresce (Lapusnenii in dreapta, Mun- teni in stanga).In fund, la dreapta,frescemuntene de coloninchise (violet, albastru) din Muntenia pe la 1450. Infata,lamana stanga,Sf.loanBotezatorul (sec. XVI) si (ca si in hall) icoane delaValenii-de- , Munte(sec.XVI; rosusiaur).La mana dreapta, panzele apusene ;apoi odaia cu icoanelerusesti, cea cu copiile facute de Odobescu pentruexpositia din Paris supt Napoleon al III-lea ;in fund cbpii de fresce moldovenesti (delaSf.NicolaedinIasi :Doamna Evdochia a luiStefan-cel-Mare, Bogdan-Voda, Petru Rarer; reproducereainlemn de batranul Storcka Bisericii Episcopate din Arges). Museul Stelian, din Soseaua Chiselev, nu mai expune colectii bisericesti. A nu seuita cele care sant la Ar- chivele Statului sio partedinobiecteleComisiunii

18

Monumentelor Istorice (la Casa Bisericii, randul de sus). -D. Virgil Dr5ghiceanu aintocmit catalogul icoanelor ce apartin colectiei. Museul Militar,foarte bine instalatintr'omare cladire ramasa de pe urma Expositiei din 1906, cu- prinde,inafaradebaso-reliefurile romane deIa Adam-Clisi,cateva armesitablouri. Trebuie sem- . nalat steagulluiStefan-cel-Mare, Domnul Moldovei, readus, cuajutorulmisiuniimilitarefrancese, de la Muntele Athos, si cel allui Tudor Vladimirescu, con- ducatorulmiscariiteranesti de la1821, apoi cateva planuri de cetati, harti, ziare ilustrate. De si lipsita acum de cea mai buns parte a tesaurului sau prin oprirea obiectelor incredintate guvernului rus, in timpul razboiului, la 1916, ()data cu bogatiile Museului si ale multor manastiri, Academia Remind, cu importanta sa biblioteca, poate presinta manuscrise de un destul de mare interes,alaturi de documente, incepand cu se- colul al XV-lea, si de colectia numismatics daruita de . Mihai Sulu. In fataUniversitatii,seaflastatuile lui Gheorghe Lazar, creatorul ardelean al invatamantului national in Muntenia, a lui Eliad Radulescu, factorul cel mai activ al desvoltarii literaturii muntene in secolul al XIX-lea, si alui MihaiViteazul, opera sculptorului Carrier- Belleuse. Un mare grup dominat de statuia lui I. C. Bra- tianu la intretaierea StraziiColtii cu Bulevardul Uni- versitatii ;statuiaDoamnei Masa Brancoveanuin curtea bisericii sale ; pe bulevardul care duce la gars, statuia lui Constantin Golescu, creatorul de pe la 1820 al invatamantului popular muntean. Celelalte statui sant consacrate personagiilor politice de partid. Pentru arta e Museul Simu (Bulevardul Lascar Ca-

19 targiu, colt cu Strada Mercur ;foarte frumoasa colectie particulars de arta moderns ), Museul Kalinderu (mai mult panze straine) si Museul Aman (cu operele pic- torului de pe la 1850-80 ;remarcabil). Museul etnografic dinoseaua Chiselev are cateva camere puse in buns randuiala.

Imprejurimile Bucumtilor sunt mai cu sama bogate in biserici si manastiri.Printre cele d'intaiu :biserica Colentina, zisa a Teilor, de fundatie destul de recenta (1833), cu mormantul primului Domn pamantean in secolul al XIX-lea, Grigore Ghica (t 1835), al Doamnei sale, al copiilor for sial urmasilor (se pastreaza Inca tuiul, cozile decalcu careGhica a fost investit de Sultan la 1822). Apoi biserica de la Fundenii Doamnei, a cariitencuiala exterioara,in stuc, represinta palate, pauniafrontati"(unul infata altuia), lampiinstil persan (cladita de Mihai Cantacuzino Spatarul in Maiu 1699). La Afumati, bisericazidita de Stolnicul Con- stantin Cantacuzino,frateleluiMihai (resturile unor palate ; casa proprietatii, ridicata de-asupra unui subsol cuprinzand o capela cu urme de fresce). Manastirile : aproape de Colentina e Plumbuita (im- iciiicata in plumb"), zidita de Petru din Arges sau Radu Paisie, deci pe la 1530, refacuta de Alexandru Mircea si de sotia lui,LevantinaEcaterina, deci pe la 1570, apoi de Matei Basarab, inamintirealuptei date pe aceasta ample, prin care si-a castigat tronul ; ea a fost refacuta la 186 dupa cutremurul de pamant din 1802; zidurile de imprejmuire sant in ruing; in biserica leii cari sustin jetul episcopal au o oarecare vechime. Prin bariera Mosilor (Mosii, targ popularinluna Maiu) ajungi la Ma reuta, fundatia Vistiernicului Dan, in 1587,

20

:apoi aVisanei, fiica Armasului Marcu, nepoata lui Dan (deci manastirea micului Marcu", Marcu(a), catre sfarsitul secolului al XVII-lea, refacuta de Mitropolitul Stefan in Septembre 1733 si de Alexandru Ipsilanti, a carii inscriptie se vede pe ziduri ;portretealefami- liei Ghica si Ipsilanti, piatra de mormant a lui Gheor- ghe Ipsilanti, unul din sefii Eteriei, mort la Bucuresti (biserica e parasita; chiliile sunt cedate unor case de corectie). De acolo mergi la Pantelimon (manastirea Sfantului Pantelimon), ospiciu cu biserica si manastire, datorit spiritului de pietate al lui Grigore Matei Ghica (1750). Frumoasa poarta de intrare cu ornamenteflo- rale .sicu sterna Principatelor ;la dreapta, mormantul ctitorului domnesc, cu inscriptia romaneasca in versuri (-t- 26 Augustst. v. 1752), si al sotiei sale Zoe (t 14 Mart st. v. 1759) ;la stanga, splendidul mormant din marmura italiana al luiAlexandru Ghica-Voda, mort la Capodimonte, Tanga Neapole, ina doua jumatate .a secolului al XIX-lea ;potir de argint daruit de Maria, sotia lui Grigore Ghica I-iu ;in pare, o loggia din 1751 si o cruce de la aceiasi data. La o oarecare distanta e marea manastire Cernica (zidita de Cernica Stirbei, la inceputul secolului al XVII-lea (mormantul familiei, intr'un cimitir foarte amestecat). Doua biserici :prima, inmijlocul chiliilor, frumoasa cladire de pe la 1830, cu ferestrele ornate ;morminte de episcopi, doua mi- nunate icoanedepe. la1800 ;trapeza calugarilor (sala de mancare) pastreaza cateva coloane din vechiul edificiu ; peste pod, a doua biserica ofera o frumoasa vedere a chiliilor pe malullacului. Se mai pastreaza resturile unei bogate biblioteci,ale carii manuscripte au fost transportate in mare parte la Academia Romans; s'a instalatla Cernica o tipografie pentru opere reli-

Vechea manistire a Slantului Gheorghe-Nou (desemn de pictorul Stoica).

21 gioase. De laCernica se poate merge la frumoasa manastire de maid Pasdrea, fundatie moderns (1813).. Prin bariera Cotroceni se ajunge laalts manastire de femei, Ciorogdrla, de fundatie tot atat de recenta.. Lunga cale a Vacarestilor duce la splendida manastire- care poarta acest nume de Vdcareqti (transformata in inchisoare ; pentru a o visita e nevoie de permisiunea. Comisiei MonumentelorIstorice saua Ministeriului- de Justitie). Vacarestii poseda un pridvor cu coloane frumoase, un fronton insemnat cu sterna Principate- lor, usa fiind incadrata de ornamente florale; in pro- naos frumoasele coloane canelate sant de o impresio- nanta maretie; doua din cele trei turnuri contemporane- se inalta inch' de-as.upra cladirii, fundata de Nicolae Ma-- vrocordat intre 1719 si 1722 (lunga inscriptie in roma- neste, caopagingdecronica). Frescele, bogate si, deosebit de frumoase, au lost retusate ; portretele dom- nesti infatiseaza pe Mavrocordati. In biserica, la dreapta e splendidul mormant al lui Nicolae Mavrocordat, cu inscriptia greceasca elenisanta(t 3 Septembre st. v. 1730); doua alte morminte in pridvor :alluiRadu. Vacarescu (t 1775) si al lui Dimitrie Balasachi (t 1756).. Frumoasa icoana a Sfintilor ConstantinsiElena;o impresionanta imagine a taierii capului Sfantului loan. In mijlocul chiliilor din dreapta o scars dubla duce la capela, a carii inscriptie greceasca poarta data de 1736, ctitor fiindConstantin, fiullui Nicolae Mavro- cordat; frescele sant destul de bune. De partea stanga, in inchisoare, se vede incantatorul balcon cu colonete, al vechii resedinte a egumenilor. 0 biblioteca, ravnita de Imparat, de Papa si de regele Franciei (i-am pu- blicat catalogul), era instalata inchiliiledindreapta. (fatada cu sculpturi sapate in podoaba de caramizi)._

22

. 1.- Aproape de iesire, vasta bucatarie cu turnul enorm dateaza din epoca insasi a constructiei. -

Prin soseaua Chiselev to poi indrepta spre : . rupni, ctitoria lui Matei Basarab (inscrip(ia se pas- treaza; pictura,foarte frumoasa, afostrefacuta ;in ,dependinte, cutare pictura se datoreste celui mai mare dintre artistii romani contemporani, Nicolae Grigorescu). irul chiliilor cu doua etajesi cerdace de lemnpas- , treaza destul de bine vechiul caracter al cladirii. Cel mai frumos palatexistent in Romania este cel de la Mogopaia, langaChitila, complectatodinioara cu o frumoasa biserica, incare se gasesc portretele lui ConstantinBrancoveanu tanarsifamilieisale. In palatul apartinand astazifamiliei Bibescu, care 1-a refacut in mod exemplar, minunate balcoane ajurate privesc in directia bisericii si ina vastei campii sa- manate cu arbori ;pe vremurifrescerepresintand scene din viata atata de bogatului Domn, ca, de pilda, calatoria lui spreConstantinopol in 1703, erau men-:- tionate de un calator frances at epocei, de la Mottraye. Tot in judetulIlfov,emanastirea P/cIteire$ti, unde maicile lasasera locul unei inchisori de femei. Biserica e zidita de Matei Basarab.. . :... . Manfistirea Negoe,Fti, claditadeacelasi Domn, pe . Arges, a lasat doar o simply biserica in satul cu acest nu me. . , La Codreni, apartinand comunei Preasna Noua, e o biserica din secolul al XVII-lea, cu un ospiciu in care calatorii sant rugatisaintreca hotiilui Dumnezeu , pentru a se ruga si a se nutri (1676-77). . La Gherghita, pe hotaruljudetuluiPrahova, e bi- -serica ostenilor, zidita in secolul at XVII-lea, in timpul Domniei lui Matei Basarab, supt patronagiul Sfantului

.

23

Procopie (1641); biserica, vecina, a Sfantului Dumitru, a t patron at oOrilor, e datorita, la 1705, unui capitan al lui Constantin Brancoveanu ;o cruce de piatra, in sat, dateaza de la 1674-5. La Tdnganul,inimediata vecinatateaCapitalei, biserica din secolul al XV-lea a fostinIccuita cu una

noua de tot. . . .-0 veche biserica seafla inpadure, la Malamuci. E una dincele mai minunate cladiri de la sfarOul secolului al XVII -Iea. Pridvorul se sprijind pe splendide coloane cu capitele sculptate. Frumoasa inscriptie de-asu- pra intrarii. Frescele se pastreaza inca foarte bine pans in fundul inaltal cupolei. In dreapta, un mormant de ctitor. Aproape e laculCaldarusanilor. Doi calugari basarabeni pazesc frumoasa ctitorie. - Ceva mai departe e interesanta bisericuta din Greci, leaganul familiei Grecenilor, coboritori prin femei din Mihai Viteazul.

11

Agezimantul tipografic ,Datina Romineasca" Valenii-de-Munte (Prahova)