Ceremonia De Depunere a Jurămă˘Ntului De Ăžnvestitură Ăžn Func Ie

COMUNICAT DE PRESĂ (09 februarie 2012) REF: Ceremonia de depunere a jurămĂ˘ntului de ĂŽnvestitură ĂŽn funcţie a membrilor Guvernului RomĂ˘niei Joi, 09 februarie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ceremonia de depunere a jurămĂ˘ntului de ĂŽnvestitură ĂŽn funcţie a membrilor Guvernului RomĂ˘niei. Au depus jurămĂ˘ntul de ĂŽnvestitură următorii membri ai Guvernului: domnul Mihai Răzvan Ungureanu ĂŽn funcţia de prim-ministru; domnul MarkĂł BĂŠla ĂŽn funcţia de viceprim-ministru; domnul Gabriel Berca ĂŽn funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor; domnul Bogdan Alexandru Drăgoi ĂŽn funcţia de ministru al Finanţelor Publice; domnul Lucian Nicolae Bode ĂŽn funcţia de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; domnul Cristian Diaconescu ĂŽn funcţia de ministru al Afacerilor Externe; domnul Alexandru Nazare ĂŽn funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii; domnul BorbĂŠly LaszlĂł ĂŽn funcţia de ministru al Mediului şi Pădurilor; domnul Cristian Petrescu ĂŽn funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului; domnul Gabriel Oprea ĂŽn funcţia de ministru al Apărării Naţionale; domnul Kelemen Hunor ĂŽn funcţia de ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional; domnul Cătălin Marian Predoiu ĂŽn funcţia de ministru al Justiţiei; domnul Răzvan Mustea-Şerban ĂŽn funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; doamna Claudia Boghicevici ĂŽn funcţia de ministru al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; domnul Cătălin Ovidiu Baba ĂŽn funcţia de ministru al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; domnul Ladislau Ritli ĂŽn funcţia de ministru al Sănătăţii; domnul Stelian Fuia ĂŽn funcţia de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; domnul Leonard Orban ĂŽn funcţia de ministru al Afacerilor Europene. Vă prezentăm mesajul adresat de preşedintele RomĂ˘niei cu acest prilej: âBună seara. Aş ĂŽncepe prin a vă spune că ceea ce se ĂŽntĂ˘mplă astăzi este continuarea nerostită, din motive de interes naţional, a discursului din 25 ianuarie - este probabil partea care a lipsit acelui discurs, dar atĂ˘t se putea atunci, ĂŽnainte cu o zi de ĂŽnceperea misiunii de evaluare a Fondului, Băncii Mondiale şi Uniunii Europene. Am să ĂŽmi continui discursul mulţumindu-i premierului Emil Boc şi echipei lui. Au fost oameni politici care şi-au asumat responsabilitatea trecerii RomĂ˘niei prin criză, oameni politici care au pus interesul naţional mai presus de interesele de partid, mai presus de interesele fiecăruia dintre ei ca oameni politici. Şi ce are mai scump un om politic decĂ˘t voturile şi ĂŽncrederea? Nu poţi cere unui popor să ĂŽnţeleagă prompt ce trebuie să facă un guvern pentru ca ţara să nu se prăbuşească. Iar pentru efortul extraordinar pe care Emil Boc şi echipa lui l-au depus ţin să le mulţumesc, să le mulţumesc pentru că astăzi au adus RomĂ˘nia ĂŽn condiţia de stabilitate economică şi financiară şi au creat perspective pentru o creştere economică solidă, dar nu foarte rapidă, dar o creştere economică ce poate garanta ĂŽn timp şi o creştere a nivelului de trai al populaţiei. Criza aceasta i-a obligat pe oamenii politici responsabili să nu mai amăgească poporul cu traiul din ĂŽmprumut, cu traiul prin amanetarea viitorului. Şi, dacă peste cĂ˘teva zile vom afla probabil că RomĂ˘nia a ĂŽnregistrat ĂŽn 2011 o creştere economică ĂŽn jurul a 2,5 procente ĂŽntr-o perioadă de criză economică, acest lucru se datorează, ĂŽn primul rĂ˘nd, premierului Emil Boc şi echipei sale, căreia, ĂŽncă o dată, ĂŽi mulţumesc. Aş mai spune un lucru, un lucru esenţial a fi spus. Premierul Emil Boc şi echipa lui nu s-au mulţumit doar cu măsurile necesare trecerii prin criză. Ei au avut, ĂŽn acelaşi timp, ca prioritate şi modernizarea statului romĂ˘n. Este adevărat, nu fusese un angajament al Partidului Democrat Liberal pe care Emil Boc ĂŽl conduce ĂŽn campania din 2008, ci era un angajament al meu din campania prezidenţială din 2009. De aceea vreau să le mulţumesc ĂŽncă o dată că au ţinut cont de imperativul fundamental ca măcar parte din programul cu care un candidat cĂ˘ştigă Preşedinţia să fie pus ĂŽn aplicare. Şi aşa au apărut Codurile pentru justiţie, aşa a apărut Legea micii reforme, aşa a apărut Legea pentru sistemul de promovare al magistraţilor la Ănalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa a apărut noua Lege a salarizării, noua Lege a pensiilor, noul Cod al Muncii, noua Lege a educaţiei, noua Lege a asistenţei sociale. Sigur, am avut şi tentativa de a ĂŽncheia acest proces cu Legea sănătăţii. N-am reuşit nici eu, nici ei, dar rămĂ˘ne o sarcină pentru viitor, zic eu pentru viitorul apropiat. Aş remarca faptul că Guvernul lui Emil Boc şi miniştrii lui şi-au asumat reforme pe care niciun guvern nu a avut curajul să şi-l asume ĂŽn timp de creştere economică. Nu mi s-a părut că vreun alt guvern a fost preocupat de modernizarea statului romĂ˘n, stat care, pĂ˘nă la apariţia legilor pe care le-am pomenit mai ĂŽnainte, era funcţional pe exact instituţiile din ziua revoluţiei de la 1989. Peste acele instituţii s-au aşezat nişte legi care trebuiau să corespundă unor canoane ale unui sistem capitalist, dar instituţiile funcţionau la fel de defectuos ca ĂŽnainte. Sper că implementarea acestor legi va face diferenţa ĂŽntre statul de pĂ˘nă la mandatul premierului Emil Boc şi ce va fi după implementarea completă a acestor legi. Ăi cunosc pe toţi cei care au fost parte a echipei premierului Emil Boc. Vreau să spun public un lucru pe care l-am discutat de multe ori şi cu ei toţi la un loc şi adesea şi cu fiecare ĂŽn parte. Toţi au ştiut că măsurile anticriză nu aduc glorie. Toţi au ştiut că tăierile de salarii, creşterea TVA-ului, reducerea masivă a personalului ĂŽn administraţia publică sunt măsuri necesare, dar de pe urma cărora nu vor avea nimic de cĂ˘ştigat ca oameni politici. Cred că a fost Cabinetul care ne-a trebuit, ĂŽntr-un moment ĂŽn care trebuia să avem un Guvern de oameni hotărĂ˘ţi să ĂŽşi asume riscuri. Nu vreau să ĂŽnţelegeţi că consider pe vreunul din ei perfect. Fiecare a avut erorile lui, neĂŽmplinirile lui, dar au rezolvat problemele de fond ale RomĂ˘niei ĂŽntr-o perioadă extrem de dificilă şi pentru asta, ĂŽncă o dată, le mulţumesc. Avem un Guvern nou. Felicitări pentru ĂŽnvestitura de astăzi şi aş remarca ceea ce trebuie remarcat. Ăn primul rĂ˘nd sunt doi prim-miniştri, unul care pleacă, altul care vine şi care fac parte din aceeaşi generaţie, generaţia celor cu vĂ˘rstă de 40 de ani şi puţin. Aş vrea să-i mulţumesc ĂŽncă o dată celui care pleacă, pentru faptul că ĂŽn echipa premierului care vine se află numai miniştri care la revoluţie aveau ĂŽntre 11 ani şi 21 de ani. Este probabil cel mai puternic semnal al faptului că a venit timpul schimbării ĂŽn clasa politică. Este un moment care nu va putea să nu fie luat ĂŽn seamă nici de celelalte partide, nici de Parlament şi - de ce nu? - nici de populaţie. Aveţi ĂŽnsă, domnule prim-ministru Ungureanu, şi voi, tinerii miniştri de la PDL, o misiune extraordinară şi anume aceea de a confirma. Eu consider că a venit timpul generaţiei voastre şi vreau să subliniez astăzi, la ĂŽnvestitură, că cel mai important lucru pentru RomĂ˘nia este ca voi, cei tineri, să reuşiţi. De aceea, nu voi ezita să acord tot sprijinul pe care ĂŽl pot acorda ĂŽn calitate de Preşedinte, Guvernului Ungureanu. Ăn acelaşi timp, Guvernul beneficiază de oameni politici cu experienţă de la UDMR, de la UNPR şi acest lucru cred eu că este de natură să realizeze acel echilibru ĂŽntre experienţă şi exuberanţa tinereţii ĂŽn interiorul Guvernului. Ce aştept mai mult de la Guvernul Ungureanu decĂ˘t de la Guvernul Boc? Aştept mai multă rigoare, nu numai ĂŽn acţiune, dar şi ĂŽn comunicare. Aştept mai multă transparenţă, aştept ca pe site-urile ministerelor să apară prompt fiecare leu cheltuit ĂŽn fiecare zi. Aştept ca acest Guvern să continue partea vitală care vizează consolidarea situaţiei economice şi financiare a RomĂ˘niei şi, ĂŽn acelaşi timp, mă aştept ca, după primul trimestru, dacă economia va confirma aşteptările noastre şi ale populaţiei, să ĂŽncepem un proces de restabilire a nivelului de trai al populaţiei. Dar, repet, dacă economia ne va permite acest lucru. RomĂ˘nia nu trebuie să mai ĂŽmprumute bani pentru a da salarii. Nu trebuie să mai ĂŽmprumute bani pentru a asigura asistenţa socială. RămĂ˘nem, ĂŽntr-adevăr, cu un deficit structural major pe fondul de pensii şi pentru asta vom ĂŽmprumuta bani. 3,6 miliarde de euro nu reprezintă pentru RomĂ˘nia un deficit mic, dar va trebui să-l acoperim şi din veniturile bugetului, şi din ĂŽmprumuturi. Dar, altfel, pĂ˘nă cĂ˘nd ne vom rezolva această problemă a deficitului structural de la pensii, ar trebui să reuşim să nu mai ĂŽmprumutăm bani. Aştept de la noul Cabinet noua Lege a sănătăţii. Aştept de la noul Cabinet iniţierea discuţiilor şi cu opoziţia pentru a se conveni asupra unei Legi a reorganizării administrative a RomĂ˘niei. Şi aici fac referire la instituţiile din ziua revoluţiei, din decembrie 89, şi pe care le găsim şi astăzi intacte şi ĂŽn teritoriu, ca şi ĂŽn multe din instituţiile centrale, ceea ce este una din explicaţiile de fond ale lipsei de competitivitate a instituţiilor statului, ale lipsei de eficienţă a instituţiilor statului, pentru că nu poţi să funcţionezi cu instituţiile unui stat comunist ĂŽntr-un sistem care este deschis pieţei, un sistem capitalist. De aceea, ele trebuie adaptate nu numai punĂ˘nd peste ele nişte legi pe care nu le pot pune ĂŽn aplicare corespunzător şi trebuie adaptate nevoilor actuale ale populaţiei şi nu ale vremurilor trecute. De aceea, mi se pare un imperativ ca atĂ˘t Legea sănătăţii, cĂ˘t şi Legea reorganizării administrative să fie ĂŽn atenţia dumnevoastră, ĂŽn aşa fel ĂŽncĂ˘t pentru următorul ciclu electoral, cel din 2016, să se poată face partea de tranziţie, care nu va fi uşoară - va dura doi, trei, chiar patru ani - către o nouă reorganizare administrativă.

Load more