COMUNICAT DE PRESĂ (09 februarie 2012) REF: Ceremonia de depunere a jurământului de ĂŽnvestitură ĂŽn funcţie a membrilor Guvernului României

Joi, 09 februarie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ceremonia de depunere a jurământului de ĂŽnvestitură ĂŽn funcţie a membrilor Guvernului României. Au depus jurământul de ĂŽnvestitură următorii membri ai Guvernului: domnul Mihai Răzvan Ungureanu ĂŽn funcţia de prim-ministru; domnul MarkĂł BĂŠla ĂŽn funcţia de viceprim-ministru; domnul Gabriel Berca ĂŽn funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor; domnul Bogdan Alexandru Drăgoi ĂŽn funcţia de ministru al Finanţelor Publice; domnul Lucian Nicolae Bode ĂŽn funcţia de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; domnul Cristian Diaconescu ĂŽn funcţia de ministru al Afacerilor Externe; domnul Alexandru Nazare ĂŽn funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii; domnul BorbĂŠly LaszlĂł ĂŽn funcţia de ministru al Mediului şi Pădurilor; domnul Cristian Petrescu ĂŽn funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului; domnul Gabriel Oprea ĂŽn funcţia de ministru al Apărării Naţionale; domnul Kelemen Hunor ĂŽn funcţia de ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional; domnul Cătălin Marian Predoiu ĂŽn funcţia de ministru al Justiţiei; domnul Răzvan Mustea-Şerban ĂŽn funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; doamna Claudia Boghicevici ĂŽn funcţia de ministru al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; domnul Cătălin Ovidiu Baba ĂŽn funcţia de ministru al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; domnul Ladislau Ritli ĂŽn funcţia de ministru al Sănătăţii; domnul Stelian Fuia ĂŽn funcţia de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; domnul Leonard Orban ĂŽn funcţia de ministru al Afacerilor Europene. Vă prezentăm mesajul adresat de preşedintele României cu acest prilej: „Bună seara. Aş ĂŽncepe prin a vă spune că ceea ce se ĂŽntâmplă astăzi este continuarea nerostită, din motive de interes naţional, a discursului din 25 ianuarie - este probabil partea care a lipsit acelui discurs, dar atât se putea atunci, ĂŽnainte cu o zi de ĂŽnceperea misiunii de evaluare a Fondului, Băncii Mondiale şi Uniunii Europene. Am să ĂŽmi continui discursul mulţumindu-i premierului Emil Boc şi echipei lui. Au fost oameni politici care şi-au asumat responsabilitatea trecerii României prin criză, oameni politici care au pus interesul naţional mai presus de interesele de partid, mai presus de interesele fiecăruia dintre ei ca oameni politici. Şi ce are mai scump un om politic decât voturile şi ĂŽncrederea? Nu poţi cere unui popor să ĂŽnţeleagă prompt ce trebuie să facă un guvern pentru ca ţara să nu se prăbuşească. Iar pentru efortul extraordinar pe care Emil Boc şi echipa lui l-au depus ţin să le mulţumesc, să le mulţumesc pentru că astăzi au adus România ĂŽn condiţia de stabilitate economică şi financiară şi au creat perspective pentru o creştere economică solidă, dar nu foarte rapidă, dar o creştere economică ce poate garanta ĂŽn timp şi o creştere a nivelului de trai al populaţiei. Criza aceasta i-a obligat pe oamenii politici responsabili să nu mai amăgească poporul cu traiul din ĂŽmprumut, cu traiul prin amanetarea viitorului. Şi, dacă peste câteva zile vom afla probabil că România a ĂŽnregistrat ĂŽn 2011 o creştere economică ĂŽn jurul a 2,5 procente ĂŽntr-o perioadă de criză economică, acest lucru se datorează, ĂŽn primul rând, premierului Emil Boc şi echipei sale, căreia, ĂŽncă o dată, ĂŽi mulţumesc. Aş mai spune un lucru, un lucru esenţial a fi spus. Premierul Emil Boc şi echipa lui nu s-au mulţumit doar cu măsurile necesare trecerii prin criză. Ei au avut, ĂŽn acelaşi timp, ca prioritate şi modernizarea statului român. Este adevărat, nu fusese un angajament al Partidului Democrat Liberal pe care Emil Boc ĂŽl conduce ĂŽn campania din 2008, ci era un angajament al meu din campania prezidenţială din 2009. De aceea vreau să le mulţumesc ĂŽncă o dată că au ţinut cont de imperativul fundamental ca măcar parte din programul cu care un candidat câştigă Preşedinţia să fie pus ĂŽn aplicare. Şi aşa au apărut Codurile pentru justiţie, aşa a apărut Legea micii reforme, aşa a apărut Legea pentru sistemul de promovare al magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa a apărut noua Lege a salarizării, noua Lege a pensiilor, noul Cod al Muncii, noua Lege a educaţiei, noua Lege a asistenţei sociale. Sigur, am avut şi tentativa de a ĂŽncheia acest proces cu Legea sănătăţii. N-am reuşit nici eu, nici ei, dar rămâne o sarcină pentru viitor, zic eu pentru viitorul apropiat. Aş remarca faptul că Guvernul lui Emil Boc şi miniştrii lui şi-au asumat reforme pe care niciun guvern nu a avut curajul să şi-l asume ĂŽn timp de creştere economică. Nu mi s-a părut că vreun alt guvern a fost preocupat de modernizarea statului român, stat care, până la apariţia legilor pe care le-am pomenit mai ĂŽnainte, era funcţional pe exact instituţiile din ziua revoluţiei de la 1989. Peste acele instituţii s-au aşezat nişte legi care trebuiau să corespundă unor canoane ale unui sistem capitalist, dar instituţiile funcţionau la fel de defectuos ca ĂŽnainte. Sper că implementarea acestor legi va face diferenţa ĂŽntre statul de până la mandatul premierului Emil Boc şi ce va fi după implementarea completă a acestor legi. Îi cunosc pe toţi cei care au fost parte a echipei premierului Emil Boc. Vreau să spun public un lucru pe care l-am discutat de multe ori şi cu ei toţi la un loc şi adesea şi cu fiecare ĂŽn parte. Toţi au ştiut că măsurile anticriză nu aduc glorie. Toţi au ştiut că tăierile de salarii, creşterea TVA-ului, reducerea masivă a personalului ĂŽn administraţia publică sunt măsuri necesare, dar de pe urma cărora nu vor avea nimic de câştigat ca oameni politici. Cred că a fost Cabinetul care ne-a trebuit, ĂŽntr-un moment ĂŽn care trebuia să avem un Guvern de oameni hotărâţi să ĂŽşi asume riscuri. Nu vreau să ĂŽnţelegeţi că consider pe vreunul din ei perfect. Fiecare a avut erorile lui, neĂŽmplinirile lui, dar au rezolvat problemele de fond ale României ĂŽntr-o perioadă extrem de dificilă şi pentru asta, ĂŽncă o dată, le mulţumesc. Avem un Guvern nou. Felicitări pentru ĂŽnvestitura de astăzi şi aş remarca ceea ce trebuie remarcat. În primul rând sunt doi prim-miniştri, unul care pleacă, altul care vine şi care fac parte din aceeaşi generaţie, generaţia celor cu vârstă de 40 de ani şi puţin. Aş vrea să-i mulţumesc ĂŽncă o dată celui care pleacă, pentru faptul că ĂŽn echipa premierului care vine se află numai miniştri care la revoluţie aveau ĂŽntre 11 ani şi 21 de ani. Este probabil cel mai puternic semnal al faptului că a venit timpul schimbării ĂŽn clasa politică. Este un moment care nu va putea să nu fie luat ĂŽn seamă nici de celelalte partide, nici de Parlament şi - de ce nu? - nici de populaţie. Aveţi ĂŽnsă, domnule prim-ministru Ungureanu, şi voi, tinerii miniştri de la PDL, o misiune extraordinară şi anume aceea de a confirma. Eu consider că a venit timpul generaţiei voastre şi vreau să subliniez astăzi, la ĂŽnvestitură, că cel mai important lucru pentru România este ca voi, cei tineri, să reuşiţi. De aceea, nu voi ezita să acord tot sprijinul pe care ĂŽl pot acorda ĂŽn calitate de Preşedinte, Guvernului Ungureanu. În acelaşi timp, Guvernul beneficiază de oameni politici cu experienţă de la UDMR, de la UNPR şi acest lucru cred eu că este de natură să realizeze acel echilibru ĂŽntre experienţă şi exuberanţa tinereţii ĂŽn interiorul Guvernului. Ce aştept mai mult de la Guvernul Ungureanu decât de la Guvernul Boc? Aştept mai multă rigoare, nu numai ĂŽn acţiune, dar şi ĂŽn comunicare. Aştept mai multă transparenţă, aştept ca pe site-urile ministerelor să apară prompt fiecare leu cheltuit ĂŽn fiecare zi. Aştept ca acest Guvern să continue partea vitală care vizează consolidarea situaţiei economice şi financiare a României şi, ĂŽn acelaşi timp, mă aştept ca, după primul trimestru, dacă economia va confirma aşteptările noastre şi ale populaţiei, să ĂŽncepem un proces de restabilire a nivelului de trai al populaţiei. Dar, repet, dacă economia ne va permite acest lucru. România nu trebuie să mai ĂŽmprumute bani pentru a da salarii. Nu trebuie să mai ĂŽmprumute bani pentru a asigura asistenţa socială. Rămânem, ĂŽntr-adevăr, cu un deficit structural major pe fondul de pensii şi pentru asta vom ĂŽmprumuta bani. 3,6 miliarde de euro nu reprezintă pentru România un deficit mic, dar va trebui să-l acoperim şi din veniturile bugetului, şi din ĂŽmprumuturi. Dar, altfel, până când ne vom rezolva această problemă a deficitului structural de la pensii, ar trebui să reuşim să nu mai ĂŽmprumutăm bani. Aştept de la noul Cabinet noua Lege a sănătăţii. Aştept de la noul Cabinet iniţierea discuţiilor şi cu opoziţia pentru a se conveni asupra unei Legi a reorganizării administrative a României. Şi aici fac referire la instituţiile din ziua revoluţiei, din decembrie 89, şi pe care le găsim şi astăzi intacte şi ĂŽn teritoriu, ca şi ĂŽn multe din instituţiile centrale, ceea ce este una din explicaţiile de fond ale lipsei de competitivitate a instituţiilor statului, ale lipsei de eficienţă a instituţiilor statului, pentru că nu poţi să funcţionezi cu instituţiile unui stat comunist ĂŽntr-un sistem care este deschis pieţei, un sistem capitalist. De aceea, ele trebuie adaptate nu numai punând peste ele nişte legi pe care nu le pot pune ĂŽn aplicare corespunzător şi trebuie adaptate nevoilor actuale ale populaţiei şi nu ale vremurilor trecute. De aceea, mi se pare un imperativ ca atât Legea sănătăţii, cât şi Legea reorganizării administrative să fie ĂŽn atenţia dumnevoastră, ĂŽn aşa fel ĂŽncât pentru următorul ciclu electoral, cel din 2016, să se poată face partea de tranziţie, care nu va fi uşoară - va dura doi, trei, chiar patru ani - către o nouă reorganizare administrativă. Şi, ĂŽn sfârşit, mai aştept un ultim lucru. Aştept ca cei din generaţia mea de oameni politici şi chiar pe acei din generaţii mai vechi decât mine ca oameni politici să ĂŽnţeleagă că a venit timpul să predea ştafeta generaţiei care, la revoluţie, ĂŽncă nu era majoră sau abia trecuse de majorat. Este timpul lor şi numai ei pot credibiliza consistent România. Aş mai aştepta un lucru, dar, de data aceasta, nu de la Guvern, ci de la toate partidele politice. În ziua de astăzi, cel mai folosit apel este cel care se leagă de popor. Toţi politicienii vorbesc ĂŽn numele poporului, cer alegeri ĂŽn numele poporului, cer măriri de salarii ĂŽn numele poporului, cer tot ce le trece prin cap ĂŽn numele poporului, multe dintre lucrurile pe care le cer ştiind că nu se pot face. Este ĂŽnsă un lucru pe care toţi politicienii care vorbesc ĂŽn numele poporului ĂŽl pot face, pentru a proba că au un minim respect pentru poporul ĂŽn numele căruia au pretenţia că vorbesc, pentru poporul pe care ĂŽl cheamă la urne ca să spună adevărul politic, iar acest lucru se referă la votul poporului din noiembrie 2009, ĂŽntr-un referendum ĂŽn care 83% din români au votat pentru Parlament unicameral şi pentru 300 de parlamentari şi nu pot să nu observ demagogia dacă, pe de o parte, ne facem că uităm de un vot deja dat de popor, iar pe de altă parte chemăm poporul la urne ca să facă dreptate ĂŽntre oameni politici incapabili să dialogheze ĂŽntre ei. Aş veni şi aş face acel apel pe care l-a făcut astăzi şi Primul-ministru: avem toţi nevoie să comunicăm unii cu alţii, pentru a reuşi să proiectăm interesul naţional al României ĂŽn favoarea românilor şi nu avem nevoie de blocaje care să ĂŽntrerupă mersul normal al lucrurilor, fie că este vorba de procesul de modernizare a ţării sau de procesele politice. Închei mulţumind ĂŽncă o dată Guvernului Emil Boc, ĂŽnchei felicitând Guvernul Ungureanu şi o spun acum public: numele viitorului prim-ministru fusese de multă vreme discutat şi cunoscut atât de mine, cât şi de fostul prim-ministru al Guvernului României, Emil Boc. Deci cei care s-au arătat surprinşi nu au avut decât să fie surprinşi. A fost pentru noi o opţiune legată de moment: când putem să ne asumăm acest eveniment, nu dacă trebuie să ni-l asumăm. Mulţumesc şi parlamentarilor majorităţii, cum mulţumesc şi parlamentarilor opoziţiei, dar o menţiune specială pentru parlamentarii care, de trei ani ĂŽncoace, au de explicat măsurile pe care le ia Guvernul şi adesea au fost dezarmaţi ĂŽn faţa propriului lor electorat. N-aş ĂŽncheia ĂŽnainte de a mulţumi preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, preşedintelui Curţii Constituţionale, judecătorilor Curţii Constituţionale, pentru contribuţiile pe care le-au avut, mai ales dacă vorbim de Curtea Constituţională, uneori dându-ne dreptate, alteori nedându-ne dreptate, dar a avut o contribuţie esenţială ĂŽn menţinerea echilibrelor politice ĂŽn stat, ĂŽntr-o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economică şi social. Vă mulţumesc, vă doresc mult succes şi am ĂŽnţeles că aveţi deja prima şedinţă de Guvern. Să nu uit să fac totuşi o menţiune, că mi-am adus aminte şi poate vrea toată lumea o explicaţie. Vreau să ştiţi că, ĂŽn perioada aceasta ĂŽn care de multe ori discutam cu premierul, cu ministrul de Finanţe sau cu Bogdan Drăgoi, cel care era responsabil să aducă de pe pieţe banii cu care a doua zi să se plătească salariile, au fost momente extrem de dificile. Dificultăţile au trebuit ĂŽmpărţite ĂŽntre Guvern şi Preşedinte. Am avut de multe ori sentimentul că sunt parte a acestui guvern, pentru că aveam nevoie de toată forţa politică pentru a depăşi momentul şi aveam nevoie de forţa politică pentru că ştiam foarte bine şi nemulţumirile din grup şi trebuia să fim convingători ĂŽn implementarea deciziilor şi simţeam prin toţi porii şi atmosfera extrem de ostilă ĂŽmpotriva guvernului care, de fapt, ducea o misiune aproape imposibilă: să treacă o naţiune prin criză, să redreseze finanţele publice, ĂŽn condiţiile ĂŽn care nimeni nu vroia acest lucru. Nimeni nu părea să sprijine acţiunile guvernului şi nimeni nu era dispus să arate măcar că le-a ĂŽnţeles. De aceea, vreau să ştiţi că m-am simţit extrem de legat de un guvern care a avut pe umerii lui asemenea responsabilităţi şi vă asigur că voi fi alături de dumneavoastră, gata oricând să mediez orice dispută pe care aţi avea-o cu cineva. Apelaţi la medierea mea de acum ĂŽnainte. Vă mulţumesc mult.―

Departamentul de Comunicare Publică 09 Februarie 2012