Cinteia I TOR in CONSTELAȚII4' De ION RUSE

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Cinteia I TOR in CONSTELAȚII4' De ION RUSE jlioteca Centră r.qiona ă j „an,-Deva Brigada „Seinteii tineretului" Proletari din toateE țările, uniți-vâ I transmite din Valea Jiului I I I IN PAGINA A II-A : I Autorii despre lucrările lor „MAR­ Viteze mai mari cinteia I TOR IN CONSTELAȚII4' de ION RUSE. I Operații pe creier (Pe teme științi­ fice) I Caleidoscop I Pictură din... flori și frunze de avansare! tineretului I IN PAGINA A III-A : I Pentru tinerii forestieri (Din expe­ Intr-o convorbire, tovarășul ing. Wiliam Suder, directorul general Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor I riența organizației U.T.M. de la în­ I al Combinatului carbonifer al Văii Jiului, ne-a vorbit despre im­ treprinderea forestieră Toplița pri­ portanța pe care o au lucrările de investiții destinate deschiderilor vind organizarea invățămîntului po­ de mină, modernizării și sistematizării minelor vechi. Cel mai mare I litic U.T.M.). I volum de investiții îl are de executat în momentul de față mina Anul XX, Seria II, Nr. 4833 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 29 noiembrie 1964 SPORT Lonea. Aici se execută acum lucrări pentru sistematizarea minei, concentrarea producției pe o singură galerie. Aceste lucrări — L conform sarcinilor din planul de investiții — trebuie terminate și date în folosință Ia 1 iulie 1965. Cea mai mare parte din acest vo­ lum de lucrări se înscrie pe grafic ; pe ansamblu există, însă, o rămînere în urmă de circa 3 luni de zile. Sint și unele cauze obiec­ tive care au dus la rămînerea în urmă. Dar principala cauză este NOI APARTAMENTE legată de ritmul scăzut al vitezelor de avansare. Acesta a fost și motivul pentru care am solicitat cuvîntul tovarășului inginer Con­ stantin Cioată, șeful sectorului investiții al minei Lonea. DATE ÎN FOLOSINȚĂ — Planul nostru de zătoare : mașini de în­ fost, în unele luni, sub cărcat, recomprimatoa- nivelul celor planificate: • IAȘI. — In cel rești din această regi­ folosesc pe scară lar­ investiții prevede — ne une s-au construit a- gă, în locul materia­ spunea dinsul — ca la re, ciocane perforatoare — Eu consider că cel mai nou cartier de 1 iulie 1965 să terminăm — așa că vom putea să locuințe din locali­ nul acesta 2 168 a- lelor tradiționale, ma­ mai util lucru ar fi un tate, microraionul 5, partamente. Pînă la centralizarea minei Lo­ mărim vitezele de avan­ exemplu bun pe care sele plastice: ta­ nea. sare. însă, schimbînd și l-am putea da prin or­ care va avea 1 200 de sfîrșitul anului vor pete lavabile, covoa­ Din preliminarul pe ecartamentul, vom reali­ ganizarea unei înaintări apartamente, primele mai fi date în folo­ re P.C.V., vopsele pe care îl întocmim pentru za viteze de avansare rapide. Dar pentru asta 160 de familii și-au sință încă 997 aparta­ bază de vinacet, plăci 1965 reiese că ne vom de 150—250 ml. La mina ne trebuie condiții spe­ ocupat noile locu­ mente. Pentru grăbi­ ceramice în diferite putea încadra în terme­ Lonea pînă acum nu ciale, adică să alcătuim ințe. rea ritmului de con­ nuanțe etc. nele prevăzute în gra­ s-a atins nici măcar vi­ o brigadă din oamenii Constructorii ri­ strucții, muncitorii fice realizînd viteze de teza de 100 ml. Vitezele cei mai buni care să dică și alte blocuri de folosesc pe scară lar­ • GALAȚI. — avansare mai bune. în de avansare oscilează realizeze avansări de locuințe în cartierele gă metode de lucru Constructorii grupu­ condițiile pe care le a- între 45—60 ml. E foar­ peste 150 ml pe lună. Socola-Nicolina din moderne. Constructo­ lui nr. 1 de șantiere vem în momentul de te puțin față de ceea ce Va fi un exemplu și va Iași, în zona centrală rii din Brașov, de din cadrul Trustului față este greu să se mă- se obține la alte mine. fi o școală. Brigada pe a orașului Pașcani, la exemplu, au întrebu­ regional de construc­ ■ rească aceste viteze în- — Atingerea vitezelor care o vom organiza va Bîriad, Huși, Vaslui ințat panouri mari ții Galați au dat în - - trucît organizarea spe­ de 150—250 ml depinde lucra în patru schim­ și în alte orașe ale re­ prefabricate, reușind folosință încă 120 a- cială în galerii simple, numai de schimbarea a- buri : în fiecare schimb giunii. să lucreze într-un partamente în cartie­ datorită ecartamentului cestui ecartament sau vor fi 4 mineri califi­ Anul acesta, în ora­ ritm rapid — 25 de rul Țiglina I. Noil's mare al liniilor de sint necesare $i alte cați — pe cită vreme șele regiunii Iași se cile pentru montarea construcții se remar­ transport — ecartament măsuri ? pînă acum în schimburi execută 2 270 aparta­ unui bloc cu 67 de că prin confortul îm­ deosebit față de cel din — Da, fără discuție, lucrează cite 3 mineri. mente, din care peste apartamente și să bunătățit și calitatea restul minelor Văii Jiu­ va trebui să îmbunătă­ Vom avea în plus 4 mi­ 1900 au și fost date realizeze finisaje superioară a lucrări­ lui — nu permite să țim și sistemul de orga­ neri care se vor specia­ în folosință pînă a- bune, estetice. lor. Toate cele 430 a- facem un circuit dublu nizare al brigăzilor. în liza în înaintări rapide. cum. Pentru realizarea partamente termi­ de transport. special să facem colec­ Firește va fi necesar sâ unor apartamente nate în acest an Noi ne-am gîndit însă tive de oameni speciali­ ridicăm calificarea r.a • BRAȘOV. — In confortabile cu un de către muncitorii Ia unele măsuri pe care zați pe lucrări. Noi numai la 4 mineri, ci la orașele Brașov, Sibiu, grupului nr. 1, au le-am discutat și cu avem asemenea oameni 60 la suta din efectivul Făgăraș, Mediaș și aspect frumos, mun­ primit calificativul conducerea minei. Pînă însă la ora actuală ei sectorului Să organi­ alte centre muncito­ citorii de pe șantiere „bine". la 1 iunie să terminăm lucrează dispersat. Si zăm pentru aceasta la latrecere cu și schimbarea ecarta- asta pentru că am cău­ cursuri de calificare — ceJe.’a?îe bngdx.- mentului la orizontul 400 tat ca în fiecare brigadă și avem aici destui spe­ din sectorul I al și celelalte lucrări de să avem 1 sau 2 oameni cialiști — cu toate că întindere mare cum ar mai bine pregătiți pro­ vom avea de întâmpinat fi galeria de legătură fesional care să-i ini­ cu puțul 8, galeria cu țieze și pe ceilalți. Or. greutăți cu mobilizarea, puțul de materiale Jiet, atunci cind ne vom mina noastră fiind foar­ PROFIL galeria de legătură cu pune problema să orga­ te dispersată— mina I — deci să con­ nizăm înaintări rapide centrăm toată mina la vom face, de pildă, 3 a- C. PRIESCV semenea brigăzi. M. CARANFIL orizontul 400. Sîntem — Totuși, vitezele de dotați la ora actuală cu avansare pe care Ie-cți (Continuare PE TERASE DOBROGENE toate utilajele corespun­ realizat în acest an au tn pag. a IlI-a) upta cu materia unul dintre combatanți era silit Pot reveni și-am revenit me­ mai prielnice, ocupînd părți ceva nale companii ca în vestul săl­ moartă, încercarea să stea în genunchi. Creatorul reu la vechea și favorita compa­ mai rodnice din această stepă batic amerioan, închipuind un de a transcrie în prin muncă al griului, porumbu­ rație asupra muncii agricole în- ciudată din dreapta marelui film profilat pe exotic, dar da­ Extinderea insensibilitatea ei lui, legumelor, fructelor era prea temeind-o pe o largă geografie fluviu. tele istoriei concrete ne readuc sensibilitatea și gîn- adesea silit la rolul de colabora* a faptelor adunate din toate col­ Cum să fructifici un asemenea la Cochirleni, unde lucrurile s-au direa umană, ni s-a tor minor al unui creator mai țurile țării. încă o certificare pămînt ? Iarbă pitică și aspră, petrecut altfel. Oamenii, cei cîți- capacității părut a fi aspectul mare — pămîntul cu toate sti­ ne-a adus-o recent cunoașterea ciulini și scaieți, o hrană prea va pionieri, n-au venit aici cu cel mai interesant și mai patetic hiile lui. Apa nu putea fi adusă unei tinere unități de luptă din săracă chiar și pentru cîteva mîinile goale, ci pe deplin înar­ al muncii sculptorului. Am ur­ cu cofa, ca în atelierul de sculp­ agricultura Dobrogei. Termenii pilcuri de capre. Primii ingineri mați : cîteva zeci de tractoare, Uzinelor textile mărit adesea, în atelierele unor tură, pe un ogor cît o cîmpie, luptei, ca și cei ai biruinței, s-au și primii muncitori sosiți aici Ia pe roți și șenile, — o zestre re­ artiști cunoscuți, această epopee iar acest sculptor de forme vege­ exprimat aici în modul cel mai 1 ianuarie 1960, cu misiunea or­ dutabilă chiar și pentru un ade­ de unul singur, această bătălie tale, țăranul, o aștepta cu brațele expresiv. Vom porni deci, de la... ganizării unei gospodării de stat, vărat șantier. Cu o asemenea „Moldova" Botoșani mută din spațiul cuminte al unei încrucișate, ridicînd ochii spre au botezat locul, fără să stea forță de șoc se angaja bătălia, simple odăi, mișcat și intimidat cer. Seceta pripită strica aluatul, ...un cîmp gol prea mult pe gînduri, „Rîpa dar deocamdată pentru folosirea de căutările febrile, de soluțiile iar frigul pretimpuriu îl chircea, Dracului". ei nu existau decît cinci tracto­ Pe șantierul de extindere a pe care mîna și mintea le ghi­ lăsîndu-1 încruzit. Inițiativa era și o baracă Ce putea crește la Rîpa Dra­ riști. Un director, încă un ingi­ Uzinelor textile „Moldova44 din ceau, de cristalizarea finală a a celuilalt, a pămîntului și a ce­ cului, acolo unde niciodată nu ner, un contabil, cinci tractoriști Botoșani au prins contur noile gînduhii, ridicată la puritate. rului cu nori, el, agricultorul, Șantier ?!... Nu, unitate de ex­ creștea decît spinele și nu înflo­ și dealurile de la Rîpa Dracului.
Recommended publications
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • Harness Fittings from the 7Th–8Th Centuries Discovered in Transylvania
    HARNESS FITTINGS FROM THE 7TH–8TH CENTURIES DISCOVERED IN TRANSYLVANIA. STIRRUPS AND HORSE BITS Călin Cosma1 Abstract: On the territory of Transylvania I have recorded 15settlements where stirrups have been discovered (Tab. 1–2). I have recorded 13 settlements where bits were discovered. In four of them the bits were found in Gepidic-Avar cemeteries (Tab. 3–4). A series of items used for the distribution of harness straps and buckles for the harness leathers were discovered in horse graves or in graves with horses from 7th–8th century Transylvania that belonged to the Avars. Fragments of iron sets and plates of various sizesfrom the metal structure of horse saddles had been deposited in the grave from Unirea 2/Veresmort and in the graves with horses from Șpălnaca. Horse saddles certainly existed in many more inhumation graves from Transylvania but have not been preserved. It should be noted that both stirrups and bits were found in most graves that contained different types of weapons or other military equipment accessories. Keywords: Transylvania, Avars, Stirrups, Horse bits Early Midle age. Introductory clarifications The harness items dated in the th7 –8th centuries discovered in Transylvania, have not benefited so far from a repertoire and an exhaustive analysis of them in the specialized literature of Transylvania. Such research, which I developed during this scientific endeavor, is absolutely necessary in the historiography of Transylvania, which studies the early Middle Ages. The harness parts that will be analyzed are represented by: Stirrups, Bits, Harness strap distributors and buckles and Horse saddle. We took into account only those itms that were dis‑ covered in sites and archaeological complexes in Transylvania attributed to the Avar and Slavic tribes.From the Gepido‑Avar cemeteries, we cataloged only the Avar graves or the horse tombs with archaeological material specific to the Avar ethnic group.
    [Show full text]
  • Page 1 ARGEȘ VALEA MARE PRAVĂŢ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR
    Localitatea unității de Iniț.tatăl Județ Unitate de învățământ Numele solicitantului Loc. de domiciliu Localitatea superioară Nume elev Prenume elev învățământ ui ALBA BAIA DE ARIEŞ LICEUL 'DR. LAZAR CHIRILA' BAIA DE ARIES / AB Bedelean S Silvia Letitia BAIA DE ARIEŞ ORAŞ BAIA DE ARIEŞ Bedelean M Alex-Andrei ALBA BAIA DE ARIEŞ LICEUL 'DR. LAZAR CHIRILA' BAIA DE ARIES / AB Magurean A Dorin Alexandru BAIA DE ARIEŞ ORAŞ BAIA DE ARIEŞ Magurean D Alexandru Emanuel ALBA ARIEŞENI LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTATIE ARIESENI / AB Bate T Viorel COBLEŞ ARIEŞENI Bate V Daria Gabriela ALBA ARIEŞENI LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTATIE ARIESENI / AB Prata I Florentina NUCET ARIEŞENI Suciu Sebastian Ioan ALBA JIDVEI LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI / AB Moldovan C Elena-Sonita-Tabeia VESEUŞ JIDVEI Moldovan I Tabeia-Gabriela-Maria ALBA JIDVEI LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI / AB Rat D Madalina-Gabriela VESEUŞ JIDVEI Singerean G Gheorghe-Alessio ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pătruşel D Nicoleta ALBAC ALBAC Pătruşel C Adelina ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Petrea C Silvia ALBAC ALBAC Petrea C Andreea-Maria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Petrea N Marcel-Nicolae ALBAC ALBAC Petrea M Gavril-Mădălin ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pleşa N Nicolae ALBAC ALBAC Pleşa N Maria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pleşa V Ioan ALBAC ALBAC Pleşa I Anamaria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Todea I Gheorghe ALBAC ALBAC Todea G Andreea
    [Show full text]
  • Hungarian Archaeology E-Journal • 2014 Summer
    HUNGARIAN ARCHAEOLOGY E-JOURNAL • 2014 SUMMER www.hungarianarchaeology.hu TRANSYLVANIA IN THE GEPIDIC PERIOD Results and Perspectives ALPÁR DOBOS According to the written sources, in the period between 454 and 567/568 the Transylvanian Basin was part of the Kingdom of the Gepids. The archaeological research into the discoveries dated to this era had begun by the end of the 19th century, but the emphasis of the interpretation has been primarily placed on chronological and ethnic issues up to the present day. This paper is not intended to be a synthesis of the issues, but instead it aims to draw attention to some aspects which have been neglected up to the present. As a result of the recent archaeological excavations, the extent of the territory where so-called row-grave cemeteries characteristic of the Gepidic Period occurred in the Transylvanian Basin needs to be reinterpreted. In addition to this, we would like to call attention to neglected areas of the research, such as social analyses, the more intensive study of the incidence of the disturbance of graves and the comparison of results from cemetery and settlement research. Unfortunately, this type of research is hindered to a great extent by the fact that a great deal of important and irreplaceable information is missing, so analysis in greater detail can only take place following new excavations performed professionally. EARLY GEPIDS AND THEIR SETTLEMENT IN TRANSYLVANIA “...the Gepidae by their own might won for themselves the territory of the Huns and ruled as victors over the extent of all Dacia...”, wrote Jordanes about the aftermath of the Battle of Nedao.1 This battle in 454 brought about the full transformation of the Carpathian Basin from a political perspective.
    [Show full text]
  • Hotararea Nr. 22
    ROMÂNIA JUDEŢUL ALBA COMUNA CERU BĂCĂINȚI Localitatea Ceru Băcăinți, nr. 5 C.I.F. 4562079 tel/fax. 0258/700840 E-mail [email protected] HOTĂRÂREA NR. 22 / 11.06.2018 privind asocierea in cadrul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară „APA ALBA” Consiliul Local Ceru-Bacainti întrunit în şedinţă la data de 11.06.2018 Având în vedere: Expunerea de motive la proiectul de hotărâre; Raportul de specialitate nr.836/2018; Avizele comisiilor de specialitate: - Comisia nr.1 pentru studii, prognoze, programe economico-sociale, buget-finante, administrarea domeniului public si privat, agricultura, activitati economico-financiare, amenajarea teritoriului si urbanism ; - Comisia nr.2 pentru invatamant, protectie copii, protective sociala, tineret,sport,activitati social culturale, culte, sanatate si familie; - Comisia nr.3 juridica si de disciplina; Prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005 Prevederile Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare Prevederile Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare Prevederile Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificarile si completarile ulterioare Prevederile Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, cu modificarile si completarile ulterioare În temeiul art. 11, art. 36 al. 2 lit. e) si al. 7 lit. c), art. 45 al. 3, precum şi art.115 al.1 lit. b din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicata, HOTĂRĂŞTE Art. 1 - Se aprobă dobandirea calitatii de asociat a comunei CERU-BACAINTI , prin Consiliul Local Ceru- Bacainti, în cadrul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară „APA ALBA”, cu sediul in Municipiul Alba Iulia, P-ta Ion I.C.
    [Show full text]
  • Anexa Nr. 4.Pdf
    DEPARTAMENTUL PENTRU APE, PDURI I PISCICULTUR Anexa nr. 4 la Ordinul ministrului delegat pentru ape, pduri i piscicultur nr. 359 / 2014 Situaia cotelor de recolt aprobate pentru sezonul de vântoare 2014/2015, la speciile gâsc de var, gârlia mare, ra mare, ra mic, ra fluiertoare, ra cu cap castaniu, ra moat, ra pestri, ra suntoare, ra lingurar, ra suliar, ra cârâitoare i ra cu cap negru Nr. Jud. Gestionari Fond cinegetic Cote de recolt aprobate la (buc): crt. Nr. Denumire Gâsc Garlia Raa Raa Raa Raa cu cap Raa Raa Raa Raa Raa Raa Raa cu de var mare mare mic fluieratoare castaniu moat pestri suntoare lingurar suliar cârâitoare cap negru 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 AB 6 Vidra 0 0 10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 AB 7 Ciuruleasa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 AB 8 Detunata 0 0 10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 AB 9 Lupsa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 AB 12 Geamana 0 0 10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 AB 19 Ocna Mures 0 5 100 50 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7 AB 20 Lopadea Noua 0 5 100 50 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 AB 21 Noslac 0 5 100 50 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 AB 25 Teius 0 5 50 50 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 AB AJVPS ALBA 26 Bucerdea 0 5 80 10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 11 AB 27 Veseus 0 0 60 10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12 AB 29 Veza 0 5 50 30 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13 AB 34 Ampoita 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14 AB 36 Berghin 0 10 50 30 0 0 0 0 0 0 0 0 0 15 AB 37 Oarda 0 5 80 30 0 0 0 0 0 0 0 0 0 16 AB 41 Vint 0 5 50 50 0 0 0 0 0 0 0 0 0 17 AB 42 Daia 0 10 100 30 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18 AB 49 Salistea 0 0 50 30 0 0 0 0 0 0 0 0 0 19 AB 50 Cugir 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 AB 1 Ariesul M.Sup.
    [Show full text]
  • Situație Rate De Incidenta La Nivel De Localități 07.09.2020
    Situație rate de incidenta la nivel de localități 07.09.2020 1 Municipiul București Rata de BUCURESTI incidenta la 1000 locuitori Total Municipiul Bucuresti 1.12 2 Alba ALBA Rata de Localitate incidenta la 1000 locuitori MUNICIPIUL ALBA IULIA 1.11 MUNICIPIUL AIUD 0.55 MUNICIPIUL BLAJ 0.68 MUNICIPIUL SEBES 0.43 ORAS ABRUD 0.00 ORAS BAIA DE ARIES 0.26 ORAS CAMPENI 0.54 ORAS CUGIR 0.35 ORAS OCNA MURES 0.07 ORAS TEIUS 0.55 ORAS ZLATNA 0.25 ALBAC 1.49 ALMASU MARE 0.82 3 ARIESENI 0.00 AVRAM IANCU 0.00 BERGHIN 1.01 BISTRA 0.00 BLANDIANA 1.12 BUCERDEA GRANOASA 0.00 BUCIUM 0.70 CALNIC 0.00 CENADE 0.00 CERGAU 0.00 CERU-BACAINTI 0.00 CETATEA DE BALTA 0.65 CIUGUD 0.32 CIURULEASA 0.00 CRACIUNELU DE JOS 0.00 CRICAU 0.00 CUT 0.00 DAIA ROMANA 0.97 DOSTAT 0.00 FARAU 0.00 GALDA DE JOS 0.23 GARBOVA 1.43 GARDA DE SUS 0.64 HOPARTA 0.00 HOREA 0.00 IGHIU 0.43 INTREGALDE 0.00 JIDVEI 0.19 LIVEZILE 0.00 LOPADEA NOUA 0.00 LUNCA MURESULUI 0.00 LUPSA 0.00 METES 0.37 MIHALT 1.54 MIRASLAU 1.50 MOGOS 1.29 NOSLAC 0.00 OCOLIS 0.00 OHABA 0.00 PIANU 0.00 POIANA VADULUI 0.00 PONOR 0.00 POSAGA 1.05 RADESTI 0.00 RIMET 0.00 4 RIMETEA 0.00 ROSIA DE SECAS 0.00 ROSIA MONTANA 0.36 SALCIUA 0.00 SALISTEA 1.29 SINCEL 0.38 SINTIMBRU 0.00 SASCIORI 0.16 SCARISOARA 0.00 SIBOT 0.00 SOHODOL 0.59 SONA 0.00 SPRING 0.40 STREMT 0.42 SUGAG 1.03 UNIREA 0.20 VADU MOTILOR 0.00 VALEA LUNGA 0.33 VIDRA 0.00 VINTU DE JOS 0.37 5 Arad ARAD Localitate Rata de incidenta la 1000 locuitori MUNICIPIUL ARAD 0.67 ORAS CHISINEU-CRIS 0.61 ORAS CURTICI 0.91 ORAS INEU 2.10 ORAS LIPOVA 0.89 ORAS NADLAC 0.38 ORAS
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundații Mureș
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureș Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 7 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureș ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • Judete Tip UAT Localitati Rata La 1000 Alba C MOGOS 10.15 Alba C DAIA
    Judete Tip UAT Localitati Rata la 1000 Alba C MOGOS 10.15 Alba C DAIA ROMANA 5.09 Alba C CIUGUD 4.89 Alba M MUNICIPIUL ALBA IULIA 3.92 Alba C METES 3.89 Alba C IGHIU 2.54 Alba C PIANU 2.51 Alba C LIVEZILE 2.42 Alba M MUNICIPIUL AIUD 2.23 Alba O ORAS TEIUS 2.19 Alba M MUNICIPIUL SEBES 2.06 Alba C SIBOT 2.05 Alba C SINTIMBRU 1.97 Alba C CRACIUNELU DE JOS 1.86 Alba C OCOLIS 1.79 Alba C GALDA DE JOS 1.76 Alba O ORAS CUGIR 1.70 Alba C CETATEA DE BALTA 1.62 Alba C STREMT 1.62 Alba C CALNIC 1.49 Alba O ORAS OCNA MURES 1.42 Alba C SONA 1.37 Alba C SALISTEA 1.25 Alba C SASCIORI 1.23 Alba M MUNICIPIUL BLAJ 1.20 Alba C MIHALT 1.20 Alba C JIDVEI 1.12 Alba C UNIREA 1.01 Alba C DOSTAT 0.98 Alba C POIANA VADULUI 0.93 Alba C ALMASU MARE 0.80 Alba O ORAS BAIA DE ARIES 0.78 Alba C LUNCA MURESULUI 0.77 Alba C RADESTI 0.76 Alba O ORAS ABRUD 0.75 Alba O ORAS ZLATNA 0.75 Alba C VINTU DE JOS 0.72 Alba C BUCIUM 0.70 Alba C SALCIUA 0.70 Alba C FARAU 0.66 Alba C GARDA DE SUS 0.65 Alba C ROSIA DE SECAS 0.61 Alba C ARIESENI 0.60 Alba C HOREA 0.51 Alba C CRICAU 0.50 Alba C MIRASLAU 0.50 Alba C GARBOVA 0.46 Alba O ORAS CAMPENI 0.40 Alba C SPRING 0.37 Alba C ROSIA MONTANA 0.36 Alba C LUPSA 0.34 Alba C VALEA LUNGA 0.31 Alba C BISTRA 0.22 Alba C ALBAC 0.00 Alba C AVRAM IANCU 0.00 Alba C BERGHIN 0.00 Alba C BLANDIANA 0.00 Alba C BUCERDEA GRANOASA 0.00 Alba C CENADE 0.00 Alba C CERGAU 0.00 Alba C CERU-BACAINTI 0.00 Alba C CIURULEASA 0.00 Alba C CUT 0.00 Alba C HOPARTA 0.00 Alba C INTREGALDE 0.00 Alba C LOPADEA NOUA 0.00 Alba C NOSLAC 0.00 Alba C OHABA 0.00 Alba C PONOR
    [Show full text]
  • Lista Fondurilor Şi Colecţiilor Date În Cercetare De Către Serviciul
    Lista fondurilor și colecțiilor date în cercetare de către Serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Naționale NR. NR. NR. FOND INV. DENUMIREA FONDULUI, COLECŢIEI ANII U.A. EXTREMI 74 64 „Casa de Păstrare S.A.” Petroşani 1902-1948 620 71 148 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1921-1953 618 Minelor Petroşani. Biroul Geo-Topo. 706 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1921-1948 106 Minelor Petroşani. Casa de Pensii 252 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1921-1948 112 Minelor Petroşani. Circulare. 61 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1919-1951 102 Minelor Petroşani. Confidenţiale 707 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1926-1952 66 Minelor Petroşani. Corespondență cu Inspectoratul Minier 254 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1948-1953 32 Minelor Petroşani. Dispoziții. 152 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1808-1949 659 Minelor Petroşani. Divizia Baia Mare. 253 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1936-1953 62 Minelor Petroşani. Ordine. 59 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1918-1939 440 Minelor Petroşani. Registratură-secretariat 60 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1940-1948 324 Minelor Petroşani. Registratură-secretariat, vol. II 62 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1889-1922 58 Minelor Petroşani. Salgo-Tarjani 133 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1895-1923 72 Minelor Petroşani. Salgo-Tarjani. Societate pe acțiuni maghiară 230 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1915-1953 219 Minelor Petroşani. Serviciul Aeraj- Protecția Muncii. 1 /24 NR. NR. NR. FOND INV. DENUMIREA FONDULUI, COLECŢIEI ANII U.A. EXTREMI 171 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1923-1949 396 Minelor Petroşani. Serviciul Aprovionare. 147 „Societatea Petroşani” S.A. Direcţia 1921-1953 1856 Minelor Petroşani. Serviciul Contabilitate. 172 „Societatea Petroşani” S.A.
    [Show full text]
  • Planul Local De Actiune Pentru Mediu Al Judetului Mures 2016-2022
    Planul local de actiune pentru mediu al judetului Mures 2016-2022 PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PPEENNTTRRUU MMEEDDIIUU JJUUDDEEŢŢUULL MMUURREESS 22001166 –– 22002222 1 Planul local de actiune pentru mediu al judetului Mures 2016-2022 CUPRINS Capitolul 1. Introducere în noţiunea de Plan de acţiune pentru mediu 1.1 Ce este un Plan Local de Acţiune pentru Mediu şi care rolul său în judeţul Mureş? 1.2 Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PLAM Capitolul 2. Profilul teritorial al judeţului Mureş 2.1 Caracteristici fizico – geografice 2.1.1 Aşezarea 2.1.2 Relieful şi geologia 2.1.3 Clima 2.1.4 Reţeaua hidrografică 2.1.5 Flora şi fauna 2.1.6 Solurile 2.1.7 Resursele naturale 2.2 Caracteristici administrative şi economice 2.2.1 Organizarea administrativ teritorială 2.2.2 Caracteristici generale ale economiei judeţului 2.3 Activităţi industriale şi agricole 2.3.1 Industria 2.3.2 Agricultura 2.3.3 Sectorul terţiar 2.3.4 Comerţul 2.3.5 Transporturile 2.3.6 Telecomunicaţiile Capitolul 3. Starea mediului în judeţul Mureş 3.1 Calitatea aerului 3.1.1 Emisii de poluanţi atmosferici 3.1.2 Monitorizarea calităţii aerului 3.2 Calitatea apelor 3.2.1 Apele de suprafaţă 3.2.2 Apele subterane 3.2.3 Apa potabilă şi apa de îmbăiere 3.2.4 Apele uzate şi reţelele de canalizare 3.3 Starea solurilor 3.3.1 Repartiţia solurilor pe clase de folosinţă 3.3.2 Calitatea solurilor 3.4 Starea pădurilor 3.5 Starea ariilor protejate 3.6 Starea radioactivităţii 3.7 Mediul, sănătatea şi calitatea vieţii 3.7.1 Poluarea aerului şi sănătatea 3.7.2 Efectele apei poluate
    [Show full text]
  • Măhăceni Tableland – Geomorphological Study
    BABEŞ-BOLYAI UNIVERSITY, CLUJ-NAPOCA F A C U L T Y o f GEOGRAPHY PHYSICAL GEOGRAPHY DEPARTMENT Măhăceni Tableland – Geomorphological Study Phd Thesis -Summary- Scientific coordinator, Prof. Phd. Virgil Surdeanu Phd student, Bogdan Ioan Onac 2010 Bogdan Ioan ONAC Podişul Măhăceni – studiu geomorfologic CONTENTS Introduction................................................................................................................................. 1 CHAPTER 1. Study area history research............................................................................. 3 CHAPTER 2. The studying methodology............................................................................... 8 CHAPTER 3. Măhăceni Tableland–terminology and territorial bordering....................... 13 3.1. General considerations upon the notions of "piedmont" and "tableland"................ 13 3.2. Măhăceni Tableland – territorial bordering ............................................................ 19 CHAPTER 4. The geological support of the region............................................................... 28 4.1. Paleoevolution ......................................................................................................... 28 4.1.1. Upper Miocene cicle ................................................................................ 31 4.1.2. Pliocene cicle ........................................................................................... 38 4.1.3. Cuaternary ..............................................................................................
    [Show full text]