jlioteca Centră r.qiona ă

j „an,-Deva Brigada „Seinteii tineretului" Proletari din toateE țările, uniți-vâ I transmite din Valea Jiului I I I IN PAGINA A II-A : I Autorii despre lucrările lor „MAR­ Viteze mai mari cinteia I TOR IN CONSTELAȚII4' de ION RUSE. I Operații pe creier (Pe teme științi­ fice) I Caleidoscop I Pictură din... flori și frunze de avansare! tineretului I IN PAGINA A III-A : I Pentru tinerii forestieri (Din expe­ Intr-o convorbire, tovarășul ing. Wiliam Suder, directorul general Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor I riența organizației U.T.M. de la în­ I al Combinatului carbonifer al Văii Jiului, ne-a vorbit despre im­ treprinderea forestieră Toplița pri­ portanța pe care o au lucrările de investiții destinate deschiderilor vind organizarea invățămîntului po­ de mină, modernizării și sistematizării minelor vechi. Cel mai mare I litic U.T.M.). I volum de investiții îl are de executat în momentul de față mina Anul XX, Seria II, Nr. 4833 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 29 noiembrie 1964 SPORT Lonea. Aici se execută acum lucrări pentru sistematizarea minei, concentrarea producției pe o singură galerie. Aceste lucrări — L conform sarcinilor din planul de investiții — trebuie terminate și date în folosință Ia 1 iulie 1965. Cea mai mare parte din acest vo­ lum de lucrări se înscrie pe grafic ; pe ansamblu există, însă, o rămînere în urmă de circa 3 luni de zile. Sint și unele cauze obiec­ tive care au dus la rămînerea în urmă. Dar principala cauză este NOI APARTAMENTE legată de ritmul scăzut al vitezelor de avansare. Acesta a fost și motivul pentru care am solicitat cuvîntul tovarășului inginer Con­ stantin Cioată, șeful sectorului investiții al minei Lonea. DATE ÎN FOLOSINȚĂ — Planul nostru de zătoare : mașini de în­ fost, în unele luni, sub cărcat, recomprimatoa- nivelul celor planificate: • IAȘI. — In cel rești din această regi­ folosesc pe scară lar­ investiții prevede — ne une s-au construit a- gă, în locul materia­ spunea dinsul — ca la re, ciocane perforatoare — Eu consider că cel mai nou cartier de 1 iulie 1965 să terminăm — așa că vom putea să locuințe din locali­ nul acesta 2 168 a- lelor tradiționale, ma­ mai util lucru ar fi un tate, microraionul 5, partamente. Pînă la centralizarea minei Lo­ mărim vitezele de avan­ exemplu bun pe care sele plastice: ta­ nea. sare. însă, schimbînd și l-am putea da prin or­ care va avea 1 200 de sfîrșitul anului vor pete lavabile, covoa­ Din preliminarul pe ecartamentul, vom reali­ ganizarea unei înaintări apartamente, primele mai fi date în folo­ re P.C.V., vopsele pe care îl întocmim pentru za viteze de avansare rapide. Dar pentru asta 160 de familii și-au sință încă 997 aparta­ bază de vinacet, plăci 1965 reiese că ne vom de 150—250 ml. La mina ne trebuie condiții spe­ ocupat noile locu­ mente. Pentru grăbi­ ceramice în diferite putea încadra în terme­ Lonea pînă acum nu ciale, adică să alcătuim ințe. rea ritmului de con­ nuanțe etc. nele prevăzute în gra­ s-a atins nici măcar vi­ o brigadă din oamenii Constructorii ri­ strucții, muncitorii fice realizînd viteze de teza de 100 ml. Vitezele cei mai buni care să dică și alte blocuri de folosesc pe scară lar­ • GALAȚI. — avansare mai bune. în de avansare oscilează realizeze avansări de locuințe în cartierele gă metode de lucru Constructorii grupu­ condițiile pe care le a- între 45—60 ml. E foar­ peste 150 ml pe lună. Socola-Nicolina din moderne. Constructo­ lui nr. 1 de șantiere vem în momentul de te puțin față de ceea ce Va fi un exemplu și va Iași, în zona centrală rii din Brașov, de din cadrul Trustului față este greu să se mă- se obține la alte mine. fi o școală. Brigada pe a orașului Pașcani, la exemplu, au întrebu­ regional de construc­ ■ rească aceste viteze în- — Atingerea vitezelor care o vom organiza va Bîriad, Huși, Vaslui ințat panouri mari ții Galați au dat în - - trucît organizarea spe­ de 150—250 ml depinde lucra în patru schim­ și în alte orașe ale re­ prefabricate, reușind folosință încă 120 a- cială în galerii simple, numai de schimbarea a- buri : în fiecare schimb giunii. să lucreze într-un partamente în cartie­ datorită ecartamentului cestui ecartament sau vor fi 4 mineri califi­ Anul acesta, în ora­ ritm rapid — 25 de rul Țiglina I. Noil's mare al liniilor de sint necesare $i alte cați — pe cită vreme șele regiunii Iași se cile pentru montarea construcții se remar­ transport — ecartament măsuri ? pînă acum în schimburi execută 2 270 aparta­ unui bloc cu 67 de că prin confortul îm­ deosebit față de cel din — Da, fără discuție, lucrează cite 3 mineri. mente, din care peste apartamente și să bunătățit și calitatea restul minelor Văii Jiu­ va trebui să îmbunătă­ Vom avea în plus 4 mi­ 1900 au și fost date realizeze finisaje superioară a lucrări­ lui — nu permite să țim și sistemul de orga­ neri care se vor specia­ în folosință pînă a- bune, estetice. lor. Toate cele 430 a- facem un circuit dublu nizare al brigăzilor. în liza în înaintări rapide. cum. Pentru realizarea partamente termi­ de transport. special să facem colec­ Firește va fi necesar sâ unor apartamente nate în acest an Noi ne-am gîndit însă tive de oameni speciali­ ridicăm calificarea r.a • BRAȘOV. — In confortabile cu un de către muncitorii Ia unele măsuri pe care zați pe lucrări. Noi numai la 4 mineri, ci la orașele Brașov, Sibiu, grupului nr. 1, au le-am discutat și cu avem asemenea oameni 60 la suta din efectivul Făgăraș, Mediaș și aspect frumos, mun­ primit calificativul conducerea minei. Pînă însă la ora actuală ei sectorului Să organi­ alte centre muncito­ citorii de pe șantiere „bine". la 1 iunie să terminăm lucrează dispersat. Si zăm pentru aceasta la latrecere cu și schimbarea ecarta- asta pentru că am cău­ cursuri de calificare — ceJe.’a?îe bngdx.- mentului la orizontul 400 tat ca în fiecare brigadă și avem aici destui spe­ din sectorul I al și celelalte lucrări de să avem 1 sau 2 oameni cialiști — cu toate că întindere mare cum ar mai bine pregătiți pro­ vom avea de întâmpinat fi galeria de legătură fesional care să-i ini­ cu puțul 8, galeria cu țieze și pe ceilalți. Or. greutăți cu mobilizarea, puțul de materiale Jiet, atunci cind ne vom mina noastră fiind foar­ PROFIL galeria de legătură cu pune problema să orga­ te dispersată— mina I — deci să con­ nizăm înaintări rapide centrăm toată mina la vom face, de pildă, 3 a- C. PRIESCV semenea brigăzi. M. CARANFIL orizontul 400. Sîntem — Totuși, vitezele de dotați la ora actuală cu avansare pe care Ie-cți (Continuare PE TERASE DOBROGENE toate utilajele corespun­ realizat în acest an au tn pag. a IlI-a)

upta cu materia unul dintre combatanți era silit Pot reveni și-am revenit me­ mai prielnice, ocupînd părți ceva nale companii ca în vestul săl­ moartă, încercarea să stea în genunchi. Creatorul reu la vechea și favorita compa­ mai rodnice din această stepă batic amerioan, închipuind un de a transcrie în prin muncă al griului, porumbu­ rație asupra muncii agricole în- ciudată din dreapta marelui film profilat pe exotic, dar da­ Extinderea insensibilitatea ei lui, legumelor, fructelor era prea temeind-o pe o largă geografie fluviu. tele istoriei concrete ne readuc sensibilitatea și gîn- adesea silit la rolul de colabora* a faptelor adunate din toate col­ Cum să fructifici un asemenea la Cochirleni, unde lucrurile s-au direa umană, ni s-a tor minor al unui creator mai țurile țării. încă o certificare pămînt ? Iarbă pitică și aspră, petrecut altfel. Oamenii, cei cîți- capacității părut a fi aspectul mare — pămîntul cu toate sti­ ne-a adus-o recent cunoașterea ciulini și scaieți, o hrană prea va pionieri, n-au venit aici cu cel mai interesant și mai patetic hiile lui. Apa nu putea fi adusă unei tinere unități de luptă din săracă chiar și pentru cîteva mîinile goale, ci pe deplin înar­ al muncii sculptorului. Am ur­ cu cofa, ca în atelierul de sculp­ agricultura Dobrogei. Termenii pilcuri de capre. Primii ingineri mați : cîteva zeci de tractoare, Uzinelor textile mărit adesea, în atelierele unor tură, pe un ogor cît o cîmpie, luptei, ca și cei ai biruinței, s-au și primii muncitori sosiți aici Ia pe roți și șenile, — o zestre re­ artiști cunoscuți, această epopee iar acest sculptor de forme vege­ exprimat aici în modul cel mai 1 ianuarie 1960, cu misiunea or­ dutabilă chiar și pentru un ade­ de unul singur, această bătălie tale, țăranul, o aștepta cu brațele expresiv. Vom porni deci, de la... ganizării unei gospodării de stat, vărat șantier. Cu o asemenea „Moldova" Botoșani mută din spațiul cuminte al unei încrucișate, ridicînd ochii spre au botezat locul, fără să stea forță de șoc se angaja bătălia, simple odăi, mișcat și intimidat cer. Seceta pripită strica aluatul, ...un cîmp gol prea mult pe gînduri, „Rîpa dar deocamdată pentru folosirea de căutările febrile, de soluțiile iar frigul pretimpuriu îl chircea, Dracului". ei nu existau decît cinci tracto­ Pe șantierul de extindere a pe care mîna și mintea le ghi­ lăsîndu-1 încruzit. Inițiativa era și o baracă Ce putea crește la Rîpa Dra­ riști. Un director, încă un ingi­ Uzinelor textile „Moldova44 din ceau, de cristalizarea finală a a celuilalt, a pămîntului și a ce­ cului, acolo unde niciodată nu ner, un contabil, cinci tractoriști Botoșani au prins contur noile gînduhii, ridicată la puritate. rului cu nori, el, agricultorul, Șantier ?!... Nu, unitate de ex­ creștea decît spinele și nu înflo­ și dealurile de la Rîpa Dracului. clădiri. In timp ce constructorii Mi-a plăcut adesea să compar fiind silit să stea într-o neputin­ ploatare agricolă I Dar deobicei reau decît bolovani ? Ce se pu­ Așa începe povestea. Acești oa­ execută finisări interioare și exte­ această trudă, oricît de neînte­ cioasă pîndă, ghicind intențiile aceasta este o primă imagine a tea face în mijlocul iernii pentru meni aveau sarcina să transforme rioare, mecanicii lucrează la meiată ar fi părut comparația, cu și toanele firii, nesupuse și re­ unui șantier: un cîmp gol și o organizarea unei „campanii de acest loc neprimitor și avar în­ montajul noilor războaie auto­ truda anonimă a agricultorului, bele. baracă ! primăvară" si pentru intrarea tr-un pămînt fertil. Fiindcă o mate. In noua hală a țesătoriei, creator de forme vegetale și ani­ Ca acest raport de forțe să se De fapt la Cochirleni, pe ma­ gospodăriei într-un dclu de asemenea sarcină presupunea care se întinde pe 13 000 m.p., male, în marile ateliere deschise schimbe, ca omului să-i fie re­ lul Dunării, lingă satul cu ace­ muncă normală?... Cei câțiva bărbăție, am pornit de la oameni au fost montate mai mult de ale naturii. Treptat însă, compa­ dată deplina demnitate de crea­ lași nume nu era vorba despre pionieri au dat târcoale locului, și de la bărbăția lor. două treimi din războaiele auto­ rația aceasta și-a restrîns terme­ tor, iar pămîntului rolul adevă­ un cîmp, ci despre un vast te­ imbrăcați în șube, împinși îna­ mate, din care 340 au și intrat nii la dimensiunea realităților de rat de colaborator fertil al omu­ ritoriu de coline, rîpi, ponoare, poi spre sat de viscolul iute care Cele cîteva sute în producție. Lucrările de extin­ pînă mai ieri. Munca grea și os­ lui, a trebuit sa se înfăptuiască surpături, bolovăniș dislocat de stăpînește platoul ca la el acasă. dere vor mări capacitatea țesă­ tenitoare a țăranului cu pămîn- la noi prefacerea din temelii a torenți. Pămînturile de cultură Ce se putea imediat hotărî ? de constructori toriei de 7 ori. tul, chiar dacă încleștarea era agriculturii. înarmarea omului cu ale gospodăriilor colective din — Acolo va fi o cabană! a Pînă acum, această uzină pro­ corp la corp, avea odinioară as­ uneltele și știința socialismului Rasova sau Cochirleni se aflau hotărî t tina ml director, indici nd Cind am sosit la Cochirleni, ducea numai țesături groase din pectul unei trînte inegale, în care biruitor. cu mult mai departe, în locuri locul pe lotul unei coline înză­ ploua torențial Primul secretar bumbac. In prezent, se află în pezite. al Comitetului raional de partid construcție o secție de finisaj, Și amstrociora an înjghebat, Medgidia, tov. Iftimie Ilisei, ne care va fi dotată cu utilaj mo­ mini de la mină, un prim adĂ- dern, la nivelul tehnicii mon­ PQSL PAUL ANGHEL diale actuale. In această secție .Km f: poate ispitiți sâ com­ se vor înnobila anual 37 milioane punem imagmea unei senzațio­ (Continuare în pag. a Il-a) Măria Zevedei, tilatoare la Filatura de lină pieptănată din m.p. țesături de bumbac pentru București, are de ce să fie bucuroasă: produsele ei sint de lenjerie, cămăși bărbătești, rochii cea mai bună calitate etc. în același timp, cele 78 de rin­ Cu prilejul sărbătorii naționale guri montate în spațiul nou MATERIALE DE CONSTRUCȚII construit pentru secția de fila­ tură, ca și batajele, oardele, la- a R. S. F. iugoslavia Institutul de proiectări și cerce­ carea fațadelor clădirilor și a unor minoarele și flaierele au făcut să tări pentru construcții și materiale interioare. Față de materialele si­ se dubleze capacitatea filaturii. Simbătă seara, ambasado­ guvernului, conducători ai u- de construcții, împreună cu colec­ milare, sînt mai durabile iar în­ Concomitent cu lucrările de rul R-S-F. Iugoslavia la Bucu­ nor instituții centrale și ai tive ale întreprinderilor din a- treținerea se face mult mai ușor. dezvoltare a uzinelor s-au luat rești, Arso Milatovici, a ofe­ unor organizații obștești, ge­ cest sector au realizat noi materia­ Pentru mărirea duratei de utili­ rit o recepție cu prilejul nerali și ofițeri superiori, oa­ le de construcții. zare a cuptoarelor cu regim de măsuri pentru ridicarea califică­ sărbătoririi naționale a Repu- meni de știință, și cultură, Ca urmare a intrării în funcțiune temperaturi înalte, îndeosebi în rii profesionale a muncitorilor. a unei noi secții în cadrul Fabri­ industriile metalurgică, chimică și blicii Socialiste Federative ziariști. cii de obiecte sanitare din Capita­ a cimentului, Fabrica „Izolatorul" La școlile de perfecționare au Iugoslavia. Au luat parte șefii unor mi­ lă, a început producerea placaje­ din București produce un nou tip fost trimiși 120 de maiștri «i Au participat Alexandru siuni diplomatice acreditați lor ceramice. Placajele ceramice, de cărămizi, obținut dintr-un a- Drăghici, Grigore Geamănu, realizate într-o diversitate de cu­ mestec de diatomit cu unele ma­ ajutori de maiștri, iar ăteva so­ secretarul Consiliului de Stat, în R. P. Romînă și alți mem­ lori și modele, sint folosite la pla­ teriale în stare umedă. te de muncitoare urmează cursu­ membri ai C.C. al P.M.R. și ai bri ai corpului diplomatic. rile speciale orgzrrizaîe a tabe- prindere sau scat eleve ale școt TELEGRAME TELEGRAMĂ profesionale uzinale. Dizs.zestă de toamnă pe șantier Tovarășului IOSIP BROZ TITO Tovarășului ENVER HODJA (Agerpres’ Foto: VIRGIL ONOIU Președintele Republicii Socialiste Prim secretar al Comitetului Central Federative Iugoslavia al Partidului Muncii din Albania Belgrad Tovarășului HADJI LLESHI Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Socialiste Fe­ Președintele Prezidiului Adunării Populare derative Iugoslavia, am plăcerea deosebită să vă transmit dv. a Republicii Populare Albania și poporului iugoslav prieten, în numele poporului romîn și al CRONICA ACTUALITĂȚII meu, felicitări călduroase împreună cu sincere urări pentru Tovarășului MEHMET SHEHU prosperitatea Iugoslaviei socialiste, pentru fericirea dv. per­ Președintele Consiliului de Miniștri sonală. al Republicii Populare Albania îmi exprim satisfacția că relațiile de colaborare multilate­ rală dintre țările noastre se consolidează continuu. Sînt con­ , Tirana Ptslc 11000 ha teren Casa-muzeu vins că ele se vor dezvolta și în viitor în folosul popoarelor ro­ Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării Albaniei PREGĂTIRI PENTRU mîn și iugoslav, al socialismului și al păcii în lumea întreagă. de sub jugul fascist, vă transmitem dv și întregului popor al­ banez cele mai cordiale felicitări. redate agriculturii ..Mihail Sadoveanu" GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Poporul romîn se bucură sincer de realizările obținute de Președintele Consiliului de Stat al poporul frate albanez, sub conducerea Partidului Muncii din In cursul acestui an, prin „LUNA CADOURILOR" In comuna Vînători din ra­ Republicii Populare Romîne lucrările de defrișare a unor ionul Tg. Neamț a început a- Albania și a guvernului său, în construcția socialista a Republicii menajarea casei muzeu „Mi­ Populare Albania și îi urează noi succese în dezvoltarea econo­ păduri de salcie și plopi și de Tovarășului PETAR STAMBOLICI desțelenire a stufăriilor și pă- hail Sadoveanu". Aici, vor fi miei și culturii, în ridicarea nivelului de trai material și spiri­ ..Luna cadourilor* părătorului, coșulete și cial amenajate, sute Președintele Vecei Federale Executive purișului de pe terenurile în- va consemna in Bucu­ de mii de brazi. în expuse numeroase obiecte a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia tual al celor ce muncesc. Sîntem convinși că relațiile de priete­ diguite din lunca inundabilă pachete cu cadouri care au aparținut marelui nie și colaborare dintre țările noastre se vor dezvolta neconte­ rești mai multe acțiuni diferite. De asemenea, vederea împodobirii Belgrad a Dunării, au fost redate agri­ ale lucrătorilor din co­ se vor organiza vitri­ acestora, sînt pregăti­ scriitor. Pe biroul de lucru al nit spre binele ambelor popoare, în interesul cauzei socialis­ te 550 000 de globuri mului și păcii. culturii peste 11 000 hectare merț. Astfel, in 60 ne cu decoruri speci­ maestrului se găsește alături Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Socialiste Fede­ de teren. de magazine repre­ fice sărbătorilor de și vîrfuri do pom, de manuscrise, o pană de gîscă rative Iugoslavia, în numele Consiliului de Miniștri al Repu­ A fost complet terminată zentative se vor orga­ iarnă. In colaborare 200 000 de clame pen­ muiată în cerneală. In raftu­ GHEORGHE ION GHEORGHE MAURER tru luminări, artificii, blicii Populare Romîne și al meu, adresez sincere felicitări și defrișarea din sectorul Hîrșo- niza expoziții cu vîn- cu furnizorii, într-o rile bibliotecii sînt rînduite cele mai bune urări poporului iugoslav și dv. personal. GHEORGHIU-DEJ zare, unde se vor gă­ serie de magazine vor precum și mii de bu­ Președintele Consiliului de va-Ciobanu și se lucrează in­ căți de alte ornamen­ lingă operele clasicului romîn Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că Prim-secretar al Comitetului Miniștri al Republicii Populare tens la Boianu Sticleanu, Ma- si sortimente bogate fi organizate prezen­ — editate în zeci de limbi, și variate de confecții, tări ale păpușilor și te, care se vor vinde, relațiile dintre țările noastre socialiste se vor dezvolta continuu Central al Partidului Romîne hîru și Borcea de Jos. Peste de la 1 decembrie, numeroase cărți din literatura Muncitoresc Romîn textile și încălțăminte. jucăriilor pentru cei în folosul cauzei păcii și socialismului. 7 000 ha din terenurile redate Prin 134 de unități a- mici. prin 253 magazine și noastră și din alte literaturi. Președintele Consiliului de agriculturii în această parte a limentare și de produ­ Pentru pomul de Iar­ raioane special ame­ Cîteva peisaje vechi lucrate ION GHEORGHE MAURER Stat al Republicii Populare țării provin din desțelenirea se industriale se vor nă vor fi desfăcu^, najate. de meșteri locali întregesc de­ Președintele Consiliului de Miniștri al Romîne stufărișului și a papurei. face, la cererea cum­ prin 225 puncte spe­ (Agerpres) corul camerelor. Republicii Populare Romîne Recent, la Cluj, doi origi­ nali artiști, și-au dat întîlnire AUTORI DESPRE LUCRĂRILE LOR pentru cîteva zile, reunin- du-și creațiile de pictură in­ V tr-o singură expoziție. Liviu ii Doctor, actor la Teatrul na­ țional clujean, prezenta 50 de tablouri executate din timbre ; 99Martor în constelații Hermann Fiilop, expunea ta­ blouri din... petale de flori și — Nu este vorba de o „do­ frunze. matica. mediul Ultimul, un om în vîrstă, și geneza aces­ de ION RUSE cumentare" propriu-zisă și in­ tui roman, am tenționată ad-hoc, ci de trăirea se agita mereu în jurul expo­ efectivă, alături de eroul prin­ natelor, gata să-ți dea expli­ invitat autorul cații. E fericit. Roadele unei să prezinte ci­ destine semnificative pentru cipal care aparține acestui actualitate. Urmărindu-mi e- mari pasiuni s-au văzut încu­ titorilor noul mediu, el de fapt fiind, ca și nunate de succes: 38 de ta­ său volum la roul în acest mediu n-am fiecare muncitor al șantieru­ putut să nu scriu un roman blouri, în mare parte naturi rubrica noas­ lui, primul autor al lucrării statice, predominante fiind tră ..Autori industrial, un roman de pro­ literare. Urmărind eroii îndră­ ducție, deci biografia eroului florile cu un colorit viu. „Pă­ despre lucrări­ giți, care ne stau la inimă, dure de stejari'1, „Vinzătoare le lor". intră intr-un complex social descoperim in mod normal care-i cere formarea unei a- de flori", „Iarna" parcă au — Chiar tit­ medii întregi, o lume întrea­ titudini specifice, cu calități gă, a șantierelor, a uzinei în ieșit din penelul unui pictor lul romanului ioe este eroul romar.u- specifice, cu o firească aspi­ de profesie. Apropiindu-te te sugerează in­ condiția lor zilnică, cotidiană. surprinde lipsa acuarelei, deși rație spre modelele umane de Materia vie a acestui roman tenția unei i- Aci •un me- culoarea există: norii sînt din dei artistice este extrasă dintr-o experi­ s in pri­ ență de șapte ani formată din perspecti­ it desti- va căreia ați trăind alături de constructorii •e eroii tineri ai despre care scriu, iată de ce urmărit desti­ rovnauxlu; Jn portul de pes­ Apariția interesantului ro­ nele eroilor. Care este această și repet că primii lui autori cari* ul rină Adu: Niculae sînt acești oameni ai șantieru­ man „In portul de pescari" idee ? Ceefulăn cure. în ultima parte semnala cititorilor numele — Vorbind despre constru­ lui. Pictură a lucrări* auuutite, iși termi­ unui înzestrat scriitor al că­ irea unui nou edificiu social, N. R. Multe din împrejură­ na scoale medie. Am trecut rile romanului „Martor în rui debut în genul proteic a unui oraș nou, unul dintre peste pemoeda institutului și n-avea antecedente literare de acele numite, pe bună drep­ intru cu ei in șantier, la doi constelații", particularități, nici un fel. Ion Ruse aducea tate, „orașe fără arhivă", trăsături ale unora din e- ani după absolvire, in 1955. roi i-au fost inspirate autoru­ în paginile romanului său o m-a preocupat îndeosebi, în a- Alcrtorul in constelație este lume inedită, descrisă cu au­ cest roman. construirea în­ de fapt p constructorul aces­ lui de cunoașterea directă și tenticitate, de o viziune pla­ treprinderilor lui, încă din îndelungată a șantierului de tei constelații terestre, el este construcții de la Onești, a stică surprinzătoare, semna­ stadiul de șantier. Am avut in muncitorul și inginerul pionier lată de critica noastră. Re­ față un rost și complex me­ oamenilor care au lucrat și lu­ al marilor noastre șantiere. crează acolo, cu alte cuvinte cent, scriitorul este prezent în diu muncitoresc, cu notele lui — Deci, un erou al cărui librării cu un nou roman (pu­ specifice, angrenat in cons­ destin vă pasionează de vreme o asemenea carte prezintă un blicat la Editura Tineretului) truirea unei întreprinderi, a ce-1 urmăriți in desfășurarea deosebit interes ca document și frunze intitulat „Martor în constela­ unei rafinării de petrol. De un omenesc. Evident, autorul a lui biografică firească... dat o interpretare originală ții" al cărui mediu uman este extraordinar interes este tipo­ — De bună seamă că mă ■ acela al șantierelor patriei logia umar.â a șantierului, pasionează dar lucrurile nu faptelor cunoscute, o inter­ petale de panseluțe, frunzele noastre. în legătură cu te­ oamenii aceștia cu o rtruetu- pot fi privite doar sub raport pe șantier. Deci, e vorba și pretare în spiritul ideii ar­ copacilor din crizanteme, un tistice care l-a preocupat. biografic. Eroul meu, tinârul de condițiile formării perso­ drum prăfuit de țară — din inginer pe care-l cunosc bine, nalități eroului, o dată cu Redacția noastră și-a propus frunze veștede („Marginea pă­ a mers in această lume a desfășurarea tumultuoasă a să organizeze la Onești o în­ durii"). Mai încolo un buchet șantierului socialist, cu o pro­ muncii complexe de pe șan- tîlnire a scriitorului cu citito­ De data aceasta, nu sub cu­ de violete îți incintă ochiul. Pe teme științifice blematică deosebit de com- tier. rii, mulți dintre ei martori ai pola circului ci lingă.», (unul Explicația tabloului te sur­ plexă, cu altă tipologie decit — Ce metodă ați folosit împrejurărilor narate în ro­ din componența trupei Me­ A. IOSEFINI VĂ PREZINTĂ prinde : în întregime a fost aceea din primul roman, cu pentru documentarea în legă- man. în coloanele ziarului drano, care evoluează la executat din frunze de dife­ alt limbaj chiar. Este un uni- tură cu asemenea importante vom publica discuțiile ce vor Circul de Stat) rite culori. Ba nu, mai e și o vers nou, inedit pe care-l des­ probleme ale actualității noas­ avea loc cu acest prilej. mică petală de garoafă. Atit. copăr o dată cu eroul meu, cu tre socialiste ? MIHAI COSTEA Foto: EMIL 1VANOVICI O scamatorie încolo, flori din., frunze. Nou­ tatea te surprinde, dar te in­ cintă în același timp: dintr-o OPERAȚII frunză de eucalipsus a apă­ distractivă rut un nud, frunze albe de tei, ingenios lipite, dau senza­ CALEIDOSCOP ția unor mari troiene de ză­ Prezentați publicului mai multe padă. Din frunze ruginii a monede metalice, de 5 bani, de 10 fost executat un interesant bani, de 15 bani, de 25 bani și da Ochelari cu aparat fotografic 1 leu, adică aproape toată seria tablou, reprezentând munci­ PE CREIER tori la o carieră de piatră. In monedelor existente. Etalați aces­ te monede pe o bucată de marmu­ toate exponatele culorile na­ ln Elveția s-au aparat fotografic. A- obiectiv de calitate ..... ră sau în lipsa acesteia, pe o ma­ turii au fost date de natură. • O NOUA PERFORMANȚA A CHIRUR­ confecționat niște o- paratul este prevăzut superioară, care per- să, dar marmura este preferabilă, Cum a ajuns Hermann Fii- GIEI EXPERIMENTALE • PRIMA ETAPA chelari în rama că­ cu exponometru, mă­ mite să se facă foto­ după cum veți vedea din cele ce lop la această expoziție ? ÎN PROBLEMA TRANSPLANTĂRII CREIE­ rora este montat un surător de distanță $i grafii excelente. urmează. Cereți cuiva din public Pensionar fiind, a început să să aleagă o monedă — fără ca colinde parcurile, grădina bo­ RULUI • REALIZĂRI $1 ANTICIPĂRI dv. să vedeți ce alege (vă întoar­ tanică, împrejurimile Cluju­ ceți cu spatele). Rugați persoana De ce au apărut cariile dentare să siringă bine în mină moneda, lui. înzestrat cu un fin simț u au trecut decit ca nu cumva ea să dispară de a- artistic, surprinzînd multitu­ cîțiva ani de la coln datorită puterii „magice" ne dinea de culori și nuanțe a primele operații Nici un dinte stri­ 3,81 la sută dinți ca­ cația este controvei- care o posedați. Fără să vă În­ plantelor, s-a hotărît să în­ Pe toarceți, cerefi altei persoane să cerce un nou gen de pictură. „inima deschisă fi cat n-a fost descope­ rtați. Ulterior, pro­ sată: caria dentară oprită", adică rit pe maxilarele o- centajul crește ajun­ ar fi apărut odată cu ia o pălărie și să introducă în ea Acasă, în camera de lucru, Pe toate monedele aflate pe masă sau într-un raft au început să ' cordul izolat Cle menești datină de gând, de pildă, în acum 10000 de ani. Galia, pe timpul in­ consumul de hidrați pc bucata de marmură. Rugați In apară pungi de celofan cu un circulația organ is- de carbon (făină, a- continuare persoana care ține în . mului. Această metodă chirur­ Pa maxilarele fosile vaziei romane, la mină moneda să o introducă și pe conținut colorat curios; pe­ din neolitic s-au găsit 13,35 la sută. Expli- poi zaharuri). aceasta în pălărie. Toate operații­ tale de flori și frunze; roșii, gicală îndrăzneață a deschis o 4 nouă eră în tratamentul unor le fiind terminate, vă întoarceți, albe, albastre, galbene, verzi» boli de inima considerate altă­ introduceți, fără să priviți, mina în ruginii, frunze de tei, de li­ dată nevindecabile. „Vocabularul" găinilor Pălărie și extrageți exact moneda liac, de stejar, de plop... Ast­ lata că acum, cel mai „nobil" care fusese aleasă de persoana fel a luat naștere paleta de organ al omului, creierul, este lucru. Loc de penel îi ținea drn public. o,., pensetă. Tratate cu o so­ luat cu asalt de chirurgi, pentru in- care exprimă iele mai diverse e- Efectul produs este senzațional. muta eons M !d.l moții ale găinilor in funcție de luție specială (pentru menți­ a-l investiga și a crea posibilita­ ..Trucul" este foarte simplu : mo­ tea abordării sale chirurgicale în Ench , aeși el este proiund împrejurări. Dr. Baemer a anexat nerea clorofilei) în care un 1 ccpylns fi găina țșle o pasăre la această „enciclopedie" o colec­ nedele care au stat pe marmură mare rol îl joacă mierea de condiții optime, adică izolat de ție de'4ăregistrâf1 *cu diverse sem­ circulația organismului. sînt reci. Moneda"ținută strîns !n albine, paleta artistului i a riap dr 50 de ani, Erich Bae- nale emise de găini alunei cînd mina spectatorului este caldă. Nu rămas mereu proaspătă. A Problema este în acest caz sr»r. cve esie membru al Jnstitu- ele sînt în pericol. El a stabilit că început cu reproduceri după mult mai complexă decît în ca­ luhM ae cercetări științilice „Max există patru sau cinci semnale de e greu deci să alegeți din toate mo­ rlanh", e urmărit cu atenție corr>- avertisment referitoare la un peri­ ilustrate (destul de dificile, zul inimii, pentru că creierul nedele pe cea în cauză. Recunoaș­ ținînd seama de noutatea rea­ este țesutul organic cel mai sen­ potsamesrtc. gcnuior și a ajuns la col serios sau îndepărtat, din aer teți și dv. că se pot face „vrăji­ 'd e.e ou o limbă pro- lizării), apoi a lucrat direct sibil la lipsa de oxigen. sau de pe păminl. torii" aproape din nimic. după natură. Direct, e un fel Lipsa circulației pe o perioa­ prte și cf an loole rasele de gă- uu fz.zrtr: aceeași limbă. a spune, fiindcă inițial făcea dă mai mare de 3—4 minute are Dr. ăcemtr q reușit să stabileas­ o schiță în creion a temei drept consecință o „anoxie tisu­ că că vocnbuiaruJ găinilor se propuse, însemnînd cu grijă lară" care duce la moartea rapi­ culorile. Acasă, în camera de dă a celulelor nervoase. cowpiuM «ba 15 de „propoziții ' CALEIDOSCOP lucru, cu migală, pe o bucată Posibilitatea izolării creierului de carton erau lipite primele fiind deci legată în primul rînd petale sau frunze: întîi fun­ de găsirea unor metode de oxi­ dalul, apoi prim planul, re­ genare artificialăJă problema- tușurile... Nuanțele trebuiau cheie care s-a |pus chirurgilor alese cu grijă din „paletă" : era tocmai utilizarea unui „oxi- * numai de verde găsești în genator" perfecționat și speciali- pungi peste 30 de nuanțe! zat în acest scop. F Penseta, vinacetilenul sau a- Un astfel de „oxigenator cere­ dezinul (pentru lipit) și mă­ bral artificial" a fost creat recent iestria pensionarului Hermann la Facultatea de medicină „Wes­ Vi FUlbp au reușit să creeze ta­ tern Reserve University" din _i K blourile din recenta expoziție. New-York de către un colectiv ț • La tabloul „Violete" au fost de cercetători în frunte cu chi­ O- folosite pentru fundal 800 rurgul neurolog Robert J. White. frunze, iar pentru buchet 400 Cu ajutorul acestui dispozitiv de frunze. Din frunze, flori! de oxigenare au fost efectuate in ■ Tablourile din frunze și pe­ ultimele 18 luni, 35 de operații tale de flori, precum și cele pe creier izolat la animale, res­ din timbre ale actorului Liviu pectiv la maimuțe de aceeași Doctor vor fi expuse și în alte specie. orașe din țară. Aceste operații, uluitoare prin îndrăzneala lor, sînt primele de ION BISTREANU acest fel din istoria medicinii. Dr. E_ ROȘLKNT i A

Familia lui — gospodăria. A sus, pe acest platou, printr-un cunoscut aici o fată din Moldo­ sistem de pompe în etaje. Se Săptămîna viitoare va, s-au plăcut, au hotărît să se află, de asemenea, în studiu Profil pe terase dobrogene căsătorească. proiectul unui mare combinat de Directorul conchide; vinificare, asemănător celui de — Aici, la noi, e un colectiv la Murfatlar. care s-a modelat în cursul* mun­ N-am putut vizita așezarea pe ecrane (Urmare din pag. I) același an. Dintr-odată s-a în­ ai, r: »-a pirat o repfcci noui, cii, căpătînd trăsături noi, spo- ciobanilor, aflată departe de se­ jghebat, deci, un colectiv format soaxLstl, lâ o alti familie uma- rindu-și coeziunea, capacitatea diul gospodăriei, la 18 kilometri promisese, în dimineața zilei din doi colegi ți buni prieteni, ■i. cea descrisă în «Bordeenii- profesională, puterea de a învin­ în stepă. Ne-am promis s-o fa­ precedente, cîteva priveliști do hotăriți să se supună adevăratu­ ku Sxdoveanu. Și «colo, ca și ge dificultățile. Rodul muncii lui cem în viitorul apropiat, reținînd ★ lui examen al practicii. S-au a- aid. într-un fund de stepă, se se vede : este G.A.S. Cochirleni, pînă atunci cîteva date semnifi­ ★ neuitat, inedite pentru locurile pe care aveam să le vizităm și dăugat acestui nucleu și alții, fornăind oameni pneepop. pe adunaseră oameni veniți de pre­ așa cum arată azi, la numai pa­ cative : apa pentru turmă, aceas­ pe care le cunoșteam din urmă prea puțini pentru a angaja bătă­ maț multe Imn. Directorul ne tutindeni. Dar pe acei oameni, tru ani de la înființare. tă fabuloasă turmă de 18 000 oi, cu ani. Am pornit cu frisonul u- lia dar hotăriți să lucreze unul povestește : refugiați în singurătate, îi strin- se aduce pînă la saiefe prin con­ nei călătorii dorite, spre o surpri­ cit trei... — Unul din pnndpaleie sec­ geau disperarea și durerea, des- ducte. Adăparea regulată și din • „ZIUA FERICIRII" ză ademenitoare. Dar vremea Chiar și unul cit trei n-ar fi toare aie gospodăriei este secto­ părțindu-i pe fiecare printr-un Rodnicie simbolică belșug, alături de pășunea bună ne-a retezat elanul și călătoria ajuns totuși, fiindcă problemele rul pomi-viticol. Ne-am hotărît perete nevăzut, cel al neîncrede­ și bine gospodărită, a făcut ca părea fără obiect. Șuvoaiele de unei gospodării care începe să farem aici, la Cochirie&L un rii in oameni și in timp. Cei de Perdelele plpij șe destrămase- producția de lină să atingă spo­ apă ale toamnei, descuiate din de la primul țăruș sint multe și nou Murfatlar. Și pentru aceasta aici, de la Cochirleni. au venit ră, orizontul era senin. Ca din ruri apreciabile, în creștere de la Trio Alexei Bata­ „Ziua fericirii" pro­ „Doamna cu cățe­ cer, îți opreau privirile în par­ complexe. Cei cinci tractoriști nu ne trebuiau oameni pricepuțt in singurătatea acestor locuri, stalul* unei vaste săli de specta­ an la an. Anul acesta, spre exem­ lov, Tamara Sio- ducție a studioului lul", „Neamul Jur- brizul mașinii, împiedieîndu-te puteau, totuși, conduce decit Am caXficat șapte brigadieri și hotăriți să aducă civilizația, să cole, am văzut terasele cu vii de plu, ș-au planificat 3,5 kg lînă mina și Valentin „Lenfilm". binilor", „Cazul Ru- să vezi la cîțiva pași. Ne-am numai cinci mașini. Urgentă ri cîțiva maiștri horticoli. Cum modifice natura. Ei nu sînt des- la Cochirleni, întinse pe sute de pe cap de oaie, și s-au realizat Zubkov formează Regizorul Iosif meanțev“ și „Omul pasiunea mea și a inginerului șef părțiți unii de alții, ca oamenii hectare, etaj cu etaj, pînă sus, 5,2 kg, ceea ce a adus gospodă­ oprit pe culmea unui deal, în imediată era nevoia creșterii u- triunghiul a cărui punctul care concentra priveliș­ nui număr mare de mecaniza­ Silviu Roșu este horticultura, din „Bordeen ", ci uniți prin a- pe culmea dîmburilor calcaroa- riei un apreciabil venit supli­ Heifitz care și-a meu drag" a reali- tea, acoperită acum de draperiile tori, bine pregătiți și apți să în­ ne-am ocupat amîndoi, în chip celeași scopuri, legați sufletește se. Intervenise aici o simetrie și mentar. Aceasta s-a oglindit și în poveste se desfă­ pus semnăturai pe zat și filmul ..Ziua ploii. Am coborît inutil. Vasta ceapă munca imediat. L-am în­ special, de dezvoltarea acestui prin niște trainice sentimente de c rînduială estetică ce îneîntau cîștigurile ciobanilor care au pri­ șoară în filmul genericul filmelor fericirii". panoramă de frumusețe promisă trebat pe tînărul director cum a sector. Știam că argeșenii sînt familie, prin noblețea unui scop ochiul, transformînd geografia mit importante premii în bani. la plecare, era ascunsă, iar gazda, rezolvat o asemenea problemă : pricepuți în muncile de vie și comun. haotică a naturii, într-o operă Gostatul a livrat anul acesta ca să ne sugereze totuși profilul — La fel ca și pe un șantier, livadă și de aeeea am recurs la — Oamenii noștri formează impunătoare de arhitectură. Tra­ peste 8 000 miei și peste 22 va­ ei, ne-a dat bogate explicații ca ne-a răspuns. Am antrenat tineri ajutorul lor. Am recurs, de ase­ într-adevăr. o puternică familie, seele au fost sculptate în pămîn- goane lapte de oaie. Dar aseme­ în fața unei hărți abstracte. Am din satele vecine, feciori de co­ menea, la experiența și ajutorul ne spune directorul. Pe ei i-au tul arid, cu tractorul, cu tîrnă- nea date sînt abia preliminariile „IVAILO" coborît serpentinele unei șosele, lectiviști din Rasova și Cochir­ moldovenilor — cunoscuți cres­ legat munca pentru dezvoltarea copul, cu hîrlețul, prin îndîrjirea unui tablou de perspectivă, încă poposind la sediul G.A.S. Co­ leni. Am organizat calificarea cători de animale. gospodăriei, bucuria rezultatelor, a sute de oameni, într-o muncă și mai bogat, ale cărui linii fun­ chirleni. Ce puteam face la o profesională la locul de muncă, Ciobanii răspund de zestrea perspectivele ce li se deschid bărbătească și pasionată. damentale se citesc limpede de Este un film de garia. Regia apar­ în rolurile prin- asemenea vreme ? Vom sta de astfel îneît în scurtă vreme am noastră zootehnică, adică de cele aici. — în primăvară, ne spunea pe acum. inspirație istorică ține lui N. Vtlcev, cipale: Bogomil Si- vorbă cu oamenii! crescut nu numai niște mecani­ 18 000 de oi ale gospodăriei. Gospodarii de la Cochirleni directorul, vom continua munca Cum va arăta această gospo­ realizat în studiou­ care este și coautor meonov și Ghinka — Am pornit la drum cîțiva, zatori calificați, dar și niște Fiind oameni de la munte, ei ne povestesc, apoi, episoade in­ de terasare și plantare, deschizînd dărie peste zece ani ? Chiar și își începu povestea directorul, muncitori de nădejde ai gospo­ cunosc bine tainele meseriei, deși teresante din viața acestui colec­ un nou front de lucru. Gospo­ cei numai patru de pînă acum rile din R. P. Bul- al scenariului. Stanceva. tînărul inginer Marin Tudoran. dăriei, legați sufletește de unita­ aici, la noj, nu se mai practică tiv. dăria va ajunge în scurt timp la s-au dovedit rodnici, de o rod­ La puțină vreme după absolvi­ tea lor. în clipa de față avem vechiul păstorit, ci zootehnia mo­ — Cînd s-a însurat Cipăianu o suprafață de 1 200 ha vie no­ nicie simbolică. Această rodnicie rea Institutului agronomic din 52 de tractoriști, adică practic dernă. A trebuit deci să ne ocu­ Victor, cel mai bun tractorist bilă, pentru struguri de masă și n-a fost un dar al pămîntului, ci București, am fost repartizat să vreo cîteva brigăzi. Ei răspund păm și de formarea lor, învătfn- din gospodărie, colectivul nostru vin, devenind astfel unul dintre o dobîndă a muncii. Poate de • „GHINIONISTUL" lucrez într-un gostat, iar apoi a ajutat la organizarea unei puternicele centre ale viticulturii aceea terasele cu vii de la Co­ de cele 40 tractoare, 38 combine, du-i, ridieîndu-i la nivelul de mi s-a încredințat răspunderea stăpîni pe practica nouă în acest nunți ca în povești. S-au anga­ în Dobrogea, Vom trece la viti­ chirleni ca și cele de la Ostrov, 24 remorci, zeci de pluguri, se­ domeniu. jat opt lăutari, s-a pregătit o cultura irigată. In prezent se Lipnița, Valahi, Coslugea, Satul de director al G.A.S. Cochirleni, Comedie plină de rile engleze. Regia In rolurile prin­ încă de îa înființarea acestei uni­ mănători, prese, utilaje mecani­ Trebuie să mărturisesc că acest masă mare, pentru toată lumea, află în faza elaborării un proiect Nqu și din alte sate dobrogene au venit toți saJariații gospodă­ de hidroamenajare a podgoriei ni se par niște impresionante gaguri și situații aparține lui Don cipale : Kenneth tăți. Odată cu mine, a venit să ce de tot felul care intră în do­ aspect inedit al vieții de la Co- Chaffey, iar scena­ riei cu mic cu mare... noastre. Nu vom aștepta apa monumente închinate omului, hazlii, filmul „Ghi­ Connor, Jimmy Ed­ lucreze la Cochirleni și ing. Sil­ tarea gospodăriei noastre. Ei au chîrleni ne-a impresionat într-un riul lui Jack Davies Cineva adăugă un amănunt: care aici în Dobrogea se î’asă proba unui moment de răscruce, nionistul" a fost wards și Shirley viu Roșu, cu care am fost coleg desfundat coastele și rîpile cu chip aparte. Colectivul uman în­ cînd străvechea trudă cu pămîn- și Hugh Wood- — Cipăianu e ardelean. N-a­ prea mult așteptată, ci o vom a- realizat în studiou- hause. Eaton. de institut, absolvind amîndoi în tractoarele cu șenile, ei au efec- jghebat aici, în stepa dobrogea- vea părinți, n-avea pe nimeni. duce din Dunăre, ureînd-o pînă tul intră în zona marii creații. PENTRU TINERII I N F O R MÂȚII Murea sărbătoare Sîmbătâ dimineață a pără­ țelor Armate și ai Sfatului a tovarășei sit Capitala senatorul Luis Popular al Capitalei. Troccoli, președintele Comisi­ ★ ei economice și financiare a Constanța Crăciun Senatului din Uruguay, care a în turneul pe care îl între­ a popomlai iugoslav FORESTIERI făcut o vizită în țara noastră prinde în țară, în cadrul pla­ ca oaspete al Marii Adunări nului de colaborare* ’ culturală Președintele Comitetului de Naționale. dintre R. P. Romînă și R. P. Stat pentru Cultură și Artă, Chineză, Ansamblul artistic stăzi, poporul iugoslav aniver­ te, poporul iugoslav a înscris cu sînge o oborînd de-a lun­ Analizînd condițiile existen­ ★ Constanța Crăciun, care a național al R. P. Chineze a făcut o vizită prietenească sează un glorios moment al isto­ pagină luminoasă în lupta omenirii împotriva gul pîraielor, ti­ te în diferite sectoare și par­ Sîmbătâ dimineața s-a îna­ prezentat sîmbăta la Galați___ riei lui : la 29 noiembrie 1943, în fascismului. în anii de după eliberare, po­ nerii și-au dat chete de exploatare din pă­ în Uniunea Sovietică și R. P. poiat în Capitală acad. Atha- primul spectacol în această re­ Polonă, la invitația miniștri­ plină încleștare cu ocupanții fas­ porul Iugoslaviei a obținut realizări de seamă întîlnire la Capu- dure, comitetul a definitivat nase Joja, președintele Comi­ giune. ciști, s-a intrunit a doua sesiune în dezvoltarea patriei lui socialiste. Corbului. Stan totodată și locurile unde se lor culturii din cele două siei naționale a R.P. Romîne La spectacol a participat și țări, s-a înapoiat sîmbătâ a Vecei populare antifasciste, Relațiile de prietenie romîno-iugoslave, Traian și Gavril vor ține ciclurile de conferin­ pentru U.N.E.S.C.O., vicepre- care a ales Comitetul național de care au vechi tradiții, s-au consolidat. Ele Liu Fan, ambasadorul R. P. dimineața în Capitală. Cojocaru au venit țe pentru tineri. în această ședințe al Consiliului execu- Chineze la București. eliberare a Iugoslaviei, ca organ suprem al se dezvoltă necontenit în interesul cauzei din parchetul de exploatare privință s-a avut în vedere tiv al U.N.E.S.C.O., care a La sosire, in Gara de Nord, puterii executive. Tot la 29 noiembrie, după păcii și socialismului. Borsec, Iosif Vâgâsi — din atît numărul tinerilor care lu­ condus delegația guvernamen- ★ au fost prezenți Ștefan Bă­ ce au trecut numai doi ani. Iugoslavia a de­ Cu prilejul marii sărbători a Iugoslaviei Valea Lungă, Vancu Vaier și crează la diferite parchete, tală a R. P. Romîne la cea Sîmbătâ a avut loc la Galați lan, ministrul învățămîntului, venit republică populară federativă. Ziua de prietene, transmitem poporului iugoslav, Dumitru Bot — din parchetul cît și posibilitățile lor de de­ de-a XIII-a Sesiune a Confe­ vernisajul expoziției perma­ Pompiliu Macovei, adjunct al 29 noiembrie este sărbătoarea națională a Muncel... în fiecare lună se plasare. La unele guri de ex­ rinței generale U.N.E.S.C.O. nente de arte plastice, organi­ ministrului afacerilor externe, poporului iugoslav. generației sale tinere, un cald salut și urarea întîlnesc aici, la depozitul in­ ploatare ca Gudea Mică, Gu- de la Paris. zată de cenaclul artelor plasti­ Dumitru Popescu și Virgil Prin abnegația și eroismul de care au dat de noi succese în înflorirea patriei sale, In dea Mare, Paltin. Zebrac, lu­ ce din Galați, în noua sală clă­ termediar din Capu-Corbului, ★ Florea, vicepreședinți ai Co­ dovadă, prin sacrificiile și suferințele indura- lupta pentru socialism și pace. la adunarea generală a orga­ crează doar cîte 4—5 tineri. în dită și amenajată în acest scop mitetului de Stat pentru Cul­ nizației U.T.M. asemenea condiții nu se poate Sîmbătă la amiază, noul în cartierul Țiglina. Expoziția tură și Artă, funcționari su­ De astă dată au venit să organiza cîte un ciclu de con­ ambasador al Italiei la Bucu­ cuprinde peste 200 de lucrări periori din Ministerul Afa­ discute, printre altele, și te­ ferințe pentru fiecare. De a- rești, Niccolo Moscato, a depus — peisaje, portrete, naturi sta­ cerilor Externe. mele expunerilor pe care le ceea, s-a procedat bine stabi- o coroană de flori la Monu­ vor audia în cadrul ciclului lindu-se Stîncenii — aflat la o mentul Eroilor Patriei. tice etc. — realizate în ulei, a- Au fost de față I. K. Je- ÎNTÎLNIRE CU KRAGUJEVAC de conferințe. distanță apro­ Au fost de față reprezen­ cuarelă sau gravuri. galin, ambasadorul Uniunii Dumitru Bot, ximativ egală tanți ai Ministerului Afaceri­ Sovietice, și Wieslaw Sobie- secretarul orga­ de gurile de lor Externe, Ministerului For- (Agerpres) nizației U.T.M. exploatare a- rajski, ambasadorul R. P. Po­ de la depozi­ Din exoerlența organizației mintite — ca lone, precum și membri ai Note de dmm tul interme­ punct de întîl- celor două ambasade. diar, le-a cerut nire al tineri­ să facă propu­ U.T.M. de la întreprinderea lor. * neri. Discuțiile Merită să a Kragujevac, s-au prelungit. forestieră Toplița privind subliniem și o Cu același tren s-a înapoiat printre căsuțele Cineva și-a a- altă măsură bu­ Ion Moraru, vicepreședinte al ce sugerează ex­ mintit de o organizarea Invățămlntulul nă luată de co­ Comitetului de Stat pentru ponate muzeistice, conferință care mitetul U.T.M.. Cultură și Artă, conducătorul erup blocuri cu o i-a plăcut în cu sprijinul ținută zveltă, care mod deosebit: politic U.T.M. comitetului de delegației noastre, care a de ia înălțimea ce­ „Patria noas­ partid : expu­ semnat noul acord în domeniul lor 14 etaje vor, parcă, să tră — un imens nerile vor fi culturii, științei și Invățămln- străpungă bolta de cristal a ce­ șantier". Con­ ținute de tova­ tului dintre R. P. Romînă șl rului. Străzile acestui oraș te ferențiarul a răși cu expe- transportă uneori în atmosfera vorbit simplu, reușind să riență, care cunosc viața R. P. Polonă. secolelor ce dormitează în pra- trezească interesul audito- muncitorilor forestieri, proble­ iul istoriei, dar, imediat după riului. în expunerea sa el a mele specifice ale fiecărui loc (Agerpres) aceea, îți aduc în față contem­ pornit de Ia lucruri cunoscu­ de muncă. Au fost solicitați să poraneitatea. Orașul, în care te : drumul lemnului exploatat tină expuneri tovarășul loan doar In puțini ani s-a dezvol­ din pădure spre marile șan­ Nistor, secretarul comitetului tat o industrie de automobile, tiere, spre combinatele moder­ de partid din întreprindere. TELEGRAMĂ era într-un trecut mai Îndepăr­ ne construite recent — unde Ioan Barit, secretar al Comite­ tat un sat ceva mai întins, cu se va transforma în cherestea, tului raional U.T.M. Toplița. o duzină de neguțători de ce­ placaj, mobila. Asemenea con­ tînărul inginer Tsaia Olteanu, reale și o piață de vite. Kra­ ferințe ar dori să asculte... șeful serviciului producție Cu prilejul celei de-a XX-a gujevac nu a avut, totuji. Propunerile au venit una Inginerul Ion Furtună și alții aniversări a eliberării Alba­ soarta tîrgușoarelor a căror după alta. Stan Traian a spus care au mai tinut conferințe niei de sub jugul fascist — 29 existență se consumă in a- că ar dori să asculte o expu­ și sînt cunoscutl de tineri. noiembrie 1964 — tovarășul nonimat. Secolul al XlX-Iea nere despre trecutul de luptă Cele cinci cicluri de confe­ l-a plasat pe scena istori­ al partidului; Cojocaru a fost rințe si cele 11 cercuri de în- Corneliu Mănescu, ministrul ei. Așezarea aceasta, prinsă de părere să se țină și confe­ vățămînt politic — ultimele afacerilor externe al Republi­ în chinga unor dealuri blînde, rințe despre realizările științei organizate în sectoarele de in­ cii Populare Romîne, a trimis a devenit în momente de zbu­ și tehnicii contemporane. Alți dustrializare a lemnului — o telegramă de felicitare tova­ cium capitala Serbiei. Pe uli­ vorbitori au cerut să se facă sint frecventate în acest an țele ei s-au strins luptătorii expuneri despre grija ce o de peste 400 de tineri. în rășului Behar Shtylla, minis- pentru dezrobirea poporului în poartă partidul tinerei gene­ cercurile politice U.T.M. pri­ strul afacerilor externe al anii de înfruntare cu cotropi­ rații, despre dezvoltarea eco­ ma expunere și convorbire au Republicii Populare Albania. torii iar, spre sfîrșitul secolului Vna din noile construcții care au îmbogățit peisajul orașului nomiei forestiere. avut loc, Jar ciclurile de con­ tot aici a apărut unul din pri­ Kragujevac Secretarul comitetului U.T.M. ferințe și-au început activita­ mele cercuri socialiste. Din Ka- de la I.F. Toplița, Vasile Tra­ tea, lectorii vorbindu-le tine­ jemegdan, vestita cetate a Bel­ Foto: „SC1NTEIA TINERETULUI' ian, care a participat la adu­ rilor despre marile realizări gradului, s-au adus la Kraguje­ nare, a notat cu grijă toate obținute de poporul nostru, vac unelte pentru repararea uti­ flori roșii, amintind sugestiv crează în uzina a cărei cons­ propunerile tinerilor. De alt­ condus de partid, In cei 20 de lajului. A fost punctul de por­ Fază din meciul de ’■A sîngele vărsat. In vara lui trucție a durat 27 de luni și a fel, în acele zile, la comitetul ani de Ia eliberare. Tinerii nire a unei activități ce se în­ 1941, în oraș s-a constituit U.T.M. s-au adunat propuneri handbal dintre echi- JW | scrie printre începuturile in­ intrat în funcțiune în aprilie participant! la ciclurile de pe/e Dinamo Buc. — ■ ■ ■ unul din primele detașamente 1960. făcute de tineri din toate gu­ conferințe au urmărit cu deo­ dustriale din țara vecină. Ac* de partizani. La 20 octombrie, rile de exploatare din între­ Worwarst Berlin ■ ■ ■ Privim cum viitoarea mașină sebit interes prima expunere. scor final: 17—14 M. tul de naștere al industriei din S.S.-ul a blocat intrările în capătă contur. Bucățile dispa­ prindere. în întreprinderea forestieră Kragujevac a fost scris la 12 Foto : E. COJOCARU Kragujevac și fiecare casă a rate se contopesc cu fiecare Tinerii de la depozitul final Toplița — sînt însă si unele Iunie 1853. Din rudimentara lost răscolită. Toți bărboții (de turnătorie au ieșit atunci pri­ metru cu care înaintează pe Stînceni și din gurile de ex­ guri de exploatare situate la Cupa campionilor la vîrsta de 15 ani) au fost a- banda transportoare. Prin văz­ ploatare din apropiere (Gudea distanță foarte mare, și în mele puști de producție proprie restațl, 10 000 oameni din cei europeni la handbal pentru nevoile armatei sîrbești. duh, parcă, plutește o stranie Mică, Gudea Mare, Zebrac, care lucrează un număr mic masculin 30 000 locuitori ai orașului. Hi- dantelărie de otel, materiale și Paltin) și-au ales 5 teme prin­ de tineri (Bîtca-Lamaș din Succes, băieți! Doeumente originale care s-au tlerișta n-au ocolit nici liceul. păstrat consemnează eveni­ aparataj de sudură. Înainte de tre care : „P.M.R., conducăto­ sectorul de exploatare Toplița, Copilandrii din clasa a V-a au a ajunge pe bancul de probă rul iubit al tineretului", „Noi Iod — din sectorul Răstolița Dinamo București mentul. în 1870 lucrau în ate­ ajuns în fața plutonului de și control, se realizează cos­ obiective industriale pe harta etc.). Răspunzînd dorinței a- în fiecare an, spre sfîrșitul jucătorii noștri, îmbrăcînd tri­ lierele fabricii 3000 muncitori execuție. Asasinii au contabili­ anotimpului cu cer de azur și un metica uzinală. 74 de ore du­ patriei", „Despre prietenie, cestor tineri de a-șl îmbogăți courile cu stema țării, își dau Tîrgușorul somnolent își zat totul cu meticulozitate. Din rează ciclul de producție al tovărășie, dragoste" și altele. cunoștințele politice, comitetul Worwarst Berlin peisaj în culori de vitralii, cei seama de marea răspundere pe schimba fizionomia, transfor- șopronul in care fuseseră automobilului, de la confecțio­ mai buni rugbiști romlni își caro o au, își cunoso bine dato­ Cei de la depozitul de chere­ U.T.M. a luat unele măsuri mînduse într-un centru Indus­ strînși, arestațil erau duși la narea primelor piese și pînă la stea din Toplița au propus care merită atenție. în primul dispută supremația cu redutabilii ria de a reprezenta cu cinste trial șf, odată cu aceasta, de­ moarte în grupuri de 100. Dar montare. printre altele o expunere des­ rînd, a stabilit să se citească adversari francezi, posesorii unei sportul romîneso și de a aduce venind un centru de luptă pen­ trei mii din ei au reușit să se Milivoje Milanovic, membru pre trecutul de luptă al parti­ în colectiv documente de par­ Sala sporturilor Floreasca bogate cărți de vizită, apreciată bucurie în rîndurile sutelor de tru idei avansate. Paginile a- salveze. In păduricea stropi­ dului, o alta despre „Romînia tid și de stat. Pentru aceasta, din Capitală a cunoscut aseară pe multe meridiane, rezultat al mii de pasionați ai sportului. în conducerea organizației o- cestea de istorie nl le evoca tă cu sînge, un monument rășenești de tineret, ne spune — ieri și azi". Aceste propu­ s-a asigurat ca la bibliotecile din nou animația marilor în­ tradiției și popularității acestui Sperăm ca acestea, conjugate cu uriaș, în forma cifrei cinci neri și altele au fost ana­ volante din gurile de exploa­ treceri sportive. Un numeros sport în țara cocoșului galic. Jo­ ardoarea și voința de a în­ Alecsandr Vlajic, directorul că media de vîrstă a muncito­ (realizat dintr-un singur bloc rilor uzinei este de 27 de ani. lizate de comitetele organiza­ tare să existe broșura cu Ex­ public a asistat la primul joc cul, disputîndu-se alternativ în- vinge, și cu aportul încurajator al general adjunct al uzinei de au­ de piatră — 8 m înălți­ punerea tovarășului Gheorghe al echipei Dinamo București tr-o țară și alta, ne dă posibilita­ zecilor de mii de spectatori, să Aproape toți au venit din sate, țiilor de bază U.T.M. din sec­ tomobile „Crvena Zastava“. me și 16 lățime) aduce amin­ mai apropiate sau mai îndepăr­ toare, de comitetul U.T.M. pe Gheorghiu-Dei la sesiunea în noua ediție a Cupei cam­ tea de a împărți în mod egal cu contribuie la realizarea unui re­ Dar înainte de a intra în te de soarta tragică a elevilor. solemnă a M.A.N, culegerea pionilor europeni la handbal spectatorii francezi ferieitul pri­ zultat cît mai bun în această di­ tate, iar aici, la Kragujevac, au întreprindere și, pe baza în­ contemporaneitate am pornit Transcriu răscolitoarea inscrip­ învățat să mlnuiască coloșii de drumărilor primite din partea de articole publicate în presă masculin. Practicînd un joc lej de a vedea această tradițio­ ficilă întîlnire. ție : „In același an au fost toți în preajma zilei de 23 August, tehnic cu combinații subtile nală confruntare asupra căreia pe dealurile din jurul orașului. metal ce nasc rapidele auto­ comitetului de partid, au fost Așa cum am făcut de atîtea ori, născuțl, în aceeași zi au plecat mobile. definitivate. în definitivarea au asigurat trimiterea cu o pe semicerc și contraatacuri se îndreaptă privirile jucătorilor vom fi bucuroși să însemnăm cu Zonă a tăcerii, o tăcere care toți la școală, la aceleași iesti- lor s-a ținut seama de dorin­ mai mare regularitate a pre­ fulgerătoare handbaliștii noș­ și specialiștilor din toate țările Pagina cea mai proaspătă din majuscule numele tuturor celor te apasă. Ecourile așezării ur­ vități au mers împreună, îm­ cronica acestui încercat oraș, ța tinerilor, de necesitățile sei. S-au stabilit totodată și tri au debutat cu succes, în- unde acest sport se înscrie prin­ care alcătuiesc XV-le romînesc. potriva acelorași boli molipsi­ muncii politice educative din tovarășii care vor tine infor­ vingînd formația Worwarts tre cele mai prețuite de public. bane se stinseseră. Și natura scrisă în piatră și cărămidă Curajul, atenția, promptitudinea, toare au fost vaccinați și toți (plus tehnica adăugată de con­ fiecare sector cu activitate al mări politice, s-a format un Berlin campioana R. D. Ger­ Că este așa o dovedește cu pri­ voința și dîrzenia fiecăruia dintre dobîndise o notă de tristețe. au murit în aceeași zi". întreprinderii. colectiv care să organizeze pe­ mane cu scorul de 17—14 sosință și faptul că oaspeții au Ne apropiem de o placă memo- temporaneitate), nl se înfăți­ jucători în acțiunile ofensive ca Uzina de automobile ne o- șează sub forma noilor cartiere în scopul evitării paralelis­ riodic seri de întrebări și răs-» (10—5). sosit la București cu un XV „de și în apărare, lupta energică, dă­ rlală: „La 21 octombrie 1941, punsuri De probleme care îi Prin victoria de ieri Dinamo zile mari" și că sînt însoțiți de o ieră un peisaj optimist. In ha­ de locuit cu care Kragujevac mului în munca de propagan­ ruirea deplină, viteza liniilor de rafalele hitlerișlilor au omorîl lele vaste, moderne, în care pe s-a îmbogățit. Kragujevac dă prin conferințe, unele teme interesează pe tineri. București s-a calificat pentru puternică echipă de ziariști și trei sferturi —. iată armele cu Există, deci, la I. F. Toplița turul următor al competiției specialiști din Franța. 7 000 de patrioți dar nu au pu­ tonalități diferite concertează n-are acum decît 60 000 locui­ — care figurau și în programa care și de data aceasta rugbiștii sute de mașlni-unelte, urmărim tori (dublul populației antebe­ lectoratelor sindicale — nu toate condițiile pentru ca noul urmînd să întîlnească pe în- Jucătorii noștri, care în ultimii noștri vor trebui să apere presti­ tut nimici și credința popoare­ drumul parcurs de piesele ce an de învățămint politic să se vingătoarea meciului Rik Go- lice) dar noua sa istorie socia­ au fost incluse în ciclurile de patru ani au cîștigat cele două giul sportului din țara noastră. lor noastre în victorie", Un capătă formă sub uriașele listă se află abia la început... conferințe utemiștii fiind în­ desfășoare bine, cu o mărită teborg (Suedia) — Fram Reyk­ întîlniri „de acasă" și au reali­ Către voi toți se îndreaptă gîn- eficacitate educativă. javik (Islanda). monument simplu, alături de Stanțe pînă devin elegantele drumați să participe la lecto­ zat meciuri nule la Bayonne și durile pline de simpatie ale su­ automobile. 6 000 muncitori Iu­ EUGENIU OBREA Toulouse —- deci se pot numi și telor de mii de spectatori din care se întindea un covor de rate pentru a le audia. ȘTEFAN NECANIȚCHI •----- aici cîștigători morali — trebuie tribune, din fața televizoarelor și să confirme și de data aceasta A apărut prestigiul cîștigat, confirmînd ast­ aparatelor de radio. CINEMATOGRAFE fel calitatea rugbiului romînesc. Băieți 1 Vă dorim succes din Ca și în alte dăți fiecare dintre inimă I Cu prilejul sărbătorii naționale a R. S. f. Iugoslavia CAN-CAN (film pentru ecran 9,30i 13» 16,30» 20i Aria orele î Lupta de clasa panoramic) — rulează la Patria 16» 19,30. AVENTURA DE LA orele: 9,30» 12,30» 15,30» 18,30» MIEZUL NOPȚII rulează la Cultu­ BELGRAD 28 (Agerpres). — sărbătorii naționale a Repu­ 21,15. HAMLET rulează la Repu- ral orele : 15,30» 18» 20,30. CIO- blicii Socialiste Federative Telegramâ CIARA rulează la Dacia orele: Cu ocazia sărbătorii naționale organ teoretic și politic blica orele : 9,30; 12,15» 15,15» . a R.S.F. Iugoslavia sîmbăta Iugoslavia. 18,15; 21. SEDUSĂ ȘI ABANDO­ 9,30; 11,45» 14, 16,15» 18,30» 21. Cu prilejul sărbătorii națio­ NATĂ rulează la Festival orele : UMBRELELE DIN CHERBO­ seara președintele republicii Io- Cu acest prilej a luat cu- al C.C. al P.M.R. URG rulează la Victoria sip Broz Tito împreună cu soția vîntul tov. ing. Nicolae Gheor- nale a Republicii Socialis­ 9,45; 12,30; 15,15» 18; 20.30; Grivi- te Federative Iugoslavia, ta orele : 10» 12,30» 15,30, 18» orele s 10» 12, 14, 16.15, a oferit o recepție în saloanele ghe, directorul întreprinderii, 18,30» 20,45. COMISARUL MAI­ și Rajko Knezevici, prim-se- tovarășul Corneliu Mănescu, 20,30» Excelsior orele : 10» 12,30» Executive Federale a Sumar: 15.30, 18.15, 21» Melodia orele: GRET SE ÎNFURIE rulează la Bu- Vecei cretar al Ambasadei R.S.F. Iu­ ministrul afacerilor exter­ cegi orele ; 9,45» 12» 14,15» 16,30: R.S.F. Iugoslavia. ne al Republicii Populare 9, 11,15; 13,45: 16,15; 18,45; 21. 18,45, 21, Pacea orele: 11» 16», goslavia la București. S-A INTÎMPLAT LA MTLIȚIE — Festivitatea a fost urmată Romîne, a trimis o telegramă FLORIAN D AN AL ACHE : Tehni­ 18,15: 20,30. GALAPAGOS ru­ ★ de felicitare tovarășului Ko- ca nouă ȘÎ calitatea produselor. cinemascop — rulează la Luceafă­ lează la Timpuri Noi orele : 10 — de filmele documentare iugos­ rul orele: 10: 12.15: 14,30» 16» ocazia sărbătorii națio­ cea Popovici, secretar de stat RADU MĂNESCU : Acumulările 18,15; 20,30. TREIZECI DE ANI 21 în continuare. ACCATTONE lave „Adevărul născut în o- pentru afaceri externe al Ve­ rulează Ia Flacăra orele: 14, 16,15, nale a R.S.F. Iugoslavia, sîm- bănești, sursâ principală a repro­ DE VESELIE rulează Ia Capitol țel" și „Concert pe patru cei Executive Federale a R.S.F. ducției lărgite. orele s 9, 11» 13,15» 17» 19,15» 18,30» 20,45. AL NOUĂLEA NUME bătă seara ambasadorul Arso rulează la Vitan orele : 16; 18,15; continente". Iugoslavia. (Agerpre9) GH. P. APOSTOL, AL. VALEN­ 20,45, Aurora orele : 9; 11,15, 20,30» ÎNCURCĂTURĂ BLESTE­ Milatovici a rostit o cuvîntare TIN • Din experiența secțiilor de 13,30; 15.45» 18 30 » 21» Unirea ore­ MATĂ rulează Ia Miorița orele : la posturile noastre de radio informare și îndrumare științifică le : 16i 18,15 , 20,30. TEAMA rulea­ 9.30, 12,15; 15» 18» 21» Cosmos o- a eadrelor didactice. ză la înfrățirea Intre popoare ore­ rele : 15» 17,45; 20,30; REZERVAT și televiziune. 1. 1QRDĂCHEL, P. BERARU : le ; 15; 17,30; 20, Tomis orele 9,15» PENTRU MOARTE rulează la Mun­ Aspecte metodice In cercetarea so­ 11,30» 13,45, 16: 18,15, 20,30; Mo­ ca orele: 16; 18,15; 20,30. BRA­ ★ Oaspeți în Capitală șilor orele: 15.30, 18: 20,30. ciologică. STRĂINUL — cinemascop — (am­ ȚUL NEDREPT AL LEGII rulează La întreprinderea de poduri H. CURELARU t Struetura cla­ la Viitorul orele : 14,30» 16,30; Peste 180 elevi de la Centrul August, Parcul Libertății, Gră­ bele serii) rulează la Central“ metalice și prefabricate din școlar agricol Brănești, regiunea dina Cișmigiu, Grădina Botanică, sei muncitoare în capitalism și a- orele » 9,45, 13.15 16,45» 20,15» 18,30 20,30» Progresul orele : 15, cologetica burgheză. 17; 19; 21. DOMNIȘOARA... BAR- beton Pitești a avut loc sîm- București au făcut de curînd o Grădina zoologică Băneasa, Mu­ Popular orele : 16; 19,30. IOANA ______BĂ-ALBASTRĂ rulează la Crin- excursie în Capitală. Cu acest zeul „Grigore Antipa" și alte ROMANUL PE EVOCARE IS­ ÎN ATAC rulează la Lumina ore­ Crausto li Moiaiu văzufl de Neagu Rădulescu bătă o festivitate consacrată gași orele : 16, 18,15; 20,30. VIA­ locuri interesante. TORICĂ. le : 9,45» 12, 14, 16,15; 18,30; 20.30, TA PARTICULARĂ rulează la Vol­ prilej, elevii au făcut turul ora­ N1CQLAE MANOLESCU: „Pîrjo- Adesgo orele: 15» 17» 19, 21. ga orele 9,45, 12» 14,15» 16,30» șului vizitînd cartierele de locu­ DRAGOSTE LA ZERO GRADE CULAU GHEORGHE lulu de Oscar Walter Cisek. 18,45, 21. POVESTE DE PE DON ințe Floreasca, Giulești, Univer­ GHEORGHE ACHITE! : „Pleca­ rulează la Union orele : 15» 171 rulează la Floreasca orele ; 20,30. MARCONE AUREL rea Vlașinilor“ de Ioana Postelnicii. 19; 21. M-AM tNDRĂGOSTIT COMOARA DIN VADUL VECHI sitatea, Parcul și stadionul 23 elevi LA COPENHAGA rulează la rulează la Rahova orele : 16; Buzești orele : 16; 18,15» CRITICĂ ȘI BIBLIOGRAFIE 18,15» 20,30» Lira orele : 15,30» 18; 20.30. IN VÎLTOARE rulea- 20.30. VESELIE LA ACAPULCO------Viteze mai mari de avansare ! EMILIA JO1ȚA : Economia și or­ ză la Doina orele » 11.30, 13,45» rulează la București orele ; 9» 16; 18,15» 20,30 - PROGRAM 11,15» 13.30, 16, 18.30, 20.45, Fla­ ganizarea unităților agricole so­ PENTRU COPII — ora 10. GHE­ cialiste mura orele: 9» 11,30» 14» 16,30» (Urmare din pag. I) funcție de specificul lucrării. alte explicații, una funda­ „Sâptâmîna economiei" S. DANIEL, M. ZARA : Un stu­ PARDUL — cinemascop — (ambe­ 19, 21,30» Modern orele : 10» 12,30» le serii) rulează la Giulești orele s 15, 17.30, 20,15, Și de la o asemenea treabă mentală : nerealizarea unor vi­ In perioada 24 — 27 noiembrie, Rezultate frumoase s-au înregis^ diu util despre problemele nivelu­ Am eu o idee mai veche, nu va fi scutit nici șeful sec­ teze de avansare pe măsura lui de trai. la unitățile C.E.C. din regiunea trat și în regiunea Ploiești, Astfel, dar pe care încă n-am pus-o torului. Eu, de pildă, am să nevoilor impuse de volumul Argeș s-au depus economii însu- în. perioada 24 — 28 noiembrie, APOSTOL STAN : Contribuții la T E L E V I Z I U N E în aplicare. Sînt convins că ar intru o dată cu brigada în de investiții pe care îl are mînd cca. 3 000 000 lei. La casa ra­ soldul general al economiilor de­ cunoașterea vieții și activității lui putea da rezultate. Acțiunea subteran o săptămînă, două mina de executat, nerealizare ională Pitești s-au înregistrat, în puse spre păstrare de către oame­ Kogălniceanu. DUMINICĂ 29 NOIEMBRIE mo Pitești și întîlnirea interna­ ar putea avea următorul as­ sau trei — cît va fi nevoie — cauzată, în mare parte, de in­ ziua de 27 noiembrie, depuneri de nii muncii la unitățile C.E.C. a ILEANA NICOLAESCU : Africa, țională amicală de rugbi dintre pect. Să numim un maistru și ea va executa toate lucră­ suficienta calificare a oameni­ peste 300 000 Iei. în raionul Rîm- crescut cu 2,5 milioane lei. Aceas­ leagăn de cultură și civilizație. Orele 8,50 — Gimnastica de reprezentativele R, P. Romîne și sau un inginer care să se rile sub supravegherea mea. lor pentru lucrările de inves­ nicu Vîlcea, oamenii muncii au ta reprezintă cu 14,7 la sută mai H. WALD f O critică marxistă înviorare la domiciliu. 9,00 — Franței. 19,00 — Jurnalul' televi­ ocupe o perioadă mai îndea­ — Și ce măsuri ar trebui tiții. depus în ziua de 26 noiembrie, mult decît suma depusă în aceeași a fenomenologiei. Emisiune pentru copii și tinere­ ziunii. 19,10 — Aventurile lui proape de o brigadă. Și acest luate pentru punerea ei în a- Posibilități pentru recupera­ 220 000 lei iar Ia Cîmpulung Mus­ perioadă a anului trecut. Demn de tul școlar : A fost odată un pur- Robin Hood (XII) : Inchizitorul. cel, econQmiHe depuse la unitățile relevat ește și faptul că în zilele PE URMELE MATERIALELOR tehnician să-i învețe pe mi­ plicare ? rea rămînerilor în urmă, după din raion, în ziua de 24 noiembrie, amintite, aproape 2 000 de oameni celuș; Aventurile echipajului 19,40 — Piscuri și peșteri minu­ neri începînd cu primele no­ — Nu mai trebuie să facem cum am văzut, există. Există PUBLICATE. Val-Vîrtej „Strigătele deșertului" nate. 20,00 — Concertul orches­ au totalizat 136 000 lei. ai muncii din regiunea Ploiești au țiuni elementare de practică altceva decît să ne hotărîm și și soluții practice pentru im­ ★ devenit depunători la C.E.C. La Scrisori de la : Colectivul cate­ (reluare); Telejurnalul' pionieri­ trelor de muzică populară și de minieră pînă la noțiunile a- să ne apucăm de treabă I pulsionarea pregătirii oameni­ casele raionale din Ploiești, Cîm- în regiunea Dobrogea, în fiecare drei de filozofie a Universității lor ; Cîntec și joc. 10,30 — Re­ estradă ale Radioteleviziunii. vansate. Eu m-am gindit, și ★ lor, dar care pînă acum au pina, Tîrgoviște precum și la a- țeta gospodinei. 11,00 — Emisiu­ 21,00 — Spartachiada republi­ v-am spus că asta este o idee încheiem interviul nostru rămas la stadiul de idee. Spe­ din primele 5 zile ale săptămînii gentia C.E C. nr. 2 din Ploiești „Al. I. Cuza" din lași; prof. univ. economiei, numărul noilor depună­ s au înregistrat în zilele Săptămî- nea pentru sate. în jurul orei cană. 21,20 — Partea a Il-a a mai veche, poate o s-o pun în cu un scurt comentariu. răm că cel puțin acum con­ tori a crescut cu cca. 300. l.M. Gheorghiu ; Institutul de ști- 13,45 — Transmisie de la stadio­ concertului orchestrelor ale Ra­ aplicare, m-am gîndit să nu­ Cititorii vor fi înțeles — nii economiei depuneri de sume ducerea sectorului este de La ghișeele celor 8 case raiona­ cu mult suporioare celor efectuate ințe pedagogice — Revista de pe- nul „23 August" : repriza a Il-a dioteleviziunii. în încheiere : bu­ mesc un maistru sau un ingi­ sperăm — că rămînerea în le au fost depuse în perioada 24 — dagogie ; Școala medie ,Gh. La- a întîlnirii de fotbal dintre echi­ letin de știri, sport, bulletin me­ ner care să ajute fiecare urmă a lucrărilor de investiții acord că acest stadiu trebuie 27 noiembrie, economii în valoare în aceeași perioadă a anului tre­ zăr“ din Sibiu. pele Dinamo București — Dina- teorologic. brigadă, practic, în abataj, în la mina Lonea are, pe lingă grabnic depășit. de 700 000 lei. cut. Deschiderea WASHINGTON: ; 1 Stanleyville: PE SCURT 4 Congresului li. /. S. CONAKRY. — La 26 no­ Dificultăți-> care nu se atenuează Luptele continuă iembrie a avut loc la Conakry < SOFIA 28 (Agerpres). — țări, printre care și R. P. Ro- semnarea acordului de colabo­ n timpul vizitei lui acest proiect, declarînd că îl pri­ ,:Z rare culturală între Republica STANLEYVILLE. — După După ce parașutiștii bel­ La 28 noiembrie s-a deschis mînă. Gerhard Schroeder vește ca pe „un plan care ar face ce comunicatele militare ante­ gieni au plecat din Paulis, tru­ la Sofia cel de-al optulea Participanții la congres au Populară Romînă și Republi­ la Washington, o să eșueze tratativele de la Ge­ ca Guineea. rioare ale parașutiștilor bel­ pele guvernamentale congo­ congres al Uniunii Internațio­ fost salutați din partea guver­ personalitate poli­ neva pentru dezarmare, ar împie­ gieni și ale guvernului central leze nu au reușit să pătrundă nului bulgar de Jivko Jivkov, Acordul stabilește principii­ tică americană fă­ dica progresele pe calea unor nale a Studenților. La congres congolez anunțau reocuparea în oraș. La Leopoldville cir­ prim-vicepreședinte al Consi­ le colaborării culturale între cea o analogie între mai bune relații cu Uniunea So­ culă știri potrivit cărora, după participă peste 200 de dele­ cele două țări și prevede dez­ părții orașului Stanleyville de liului de Miniștri al R. P. starea șubredă a să­ vietică, ar încuraja militarismul pe malul stîng al fluviului plecarea parașutiștilor, răscu­ gați din aproximativ 80 de Bulgaria. •* voltarea colaborării în dome­ nătății oaspetelui vest-german și și ar înstrăina Franța de noi". lații au pătruns în oraș. niile științei, învățămîntului, Congo, sîmbătă seara, cores­ „boala care macină N.A.T.O.". Cu aceeași hotărîre s-a declarat pondentul agenției France culturii, artei, presei și radio­ Mulți observatori occidentali ar și senatorul democrat Wayne KHARTUM. — Un mare nu­ difuziunii. Presse relata că în regiunea eticheta, se pare, o asemenea a- Morse împotriva F.N.M. El pune respectivă „situația continua măr de congolezi din regiunea S-a semnat, de asemenea, preciere ca fiind exagerat de^ pe­ la îndoială valoarea sa militară să fie nesigură", iar în secto­ Stanleyville s-au refugiat în un program pentru aplicarea simistă. Aproape toți sînt însă de și vede în el o nouă povară pen­ ... rul de pe malul drept al flu­ Sudan, după parașutarea tru­ Convorbiri ale tovarășului acordului cultural, care preci­ acord că suferindul ministru de tru balanța americană de plăți, viului Congo continuă să aibă pelor belgiene. Autoritățile su­ zează schimburile ce urmează externe vest-german a vizitat Sta­ în același timp, atrăgînd atenția loc lupte între răsculați și tru­ daneze au luat măsuri pentru a fi realizate în diferite do­ tele Unite pentru o operațiune asupra reacției Franței, el a spus : > pele guvernamentale. Refugia- a aproviziona cu alimente și menii. care, la figurat vorbind, are mai „trebuie să prevedem că întregul ții sosiți la Leopoldville au de­ medicamente pe refugiații con­ AL Birlădeanu la Paris Din partea R. P. Romîne, multă contingență cu preocupă­ N.A.T.O. va sucomba, dacă un clarat că situația din Stanley­ golezi. Guvernul urmează să documentele au fost semnate rile unui medic. Bonn-ul s-a vă­ membru important ca Franța va ville este destul de confuză, PARIS 28. — Coresponden­ (Societatea forjelor și ateliere­ de Ivanciu Popescu, însărci­ dit interesat să ia foarte atent hotărî că N.A.T.O. nu mai re­ răsculații continuînd să lan­ hotărască ulterior asupra sta­ nat cu afaceri a.i. la Conakry, prezintă pentru sine nici o va­ lor Creusot), S.A.C.M. (Socie­ „pulsul" Washingtonului înainte seze atacuri. tutului lor. tul Agerpres, T. Vornicu, iar din partea Republicii Gui­ de apropiatele convorbiri dintre loare practică". transmite : Cu prilejul vizitei tatea alsaciană de construcții neea de dr. Saidou Conte, mi­ Johnson și Wilson — iată cum își vor pune aceste obiecții și la Paris, tovarășii Alexandru mecanice)., C.I.F.A.L (între­ nistrul Educației Naționale. este interpretată vizita șefului di­ rezerve pecetea pe acțiunile Birlădeanu, vicepreședinte al prinderea de studii și instalații La semnare au asistat mem­ plomației Germaniei Federale, S.U.A. în legătură cu propriul lor Parașutișth belgieni debarcînd La Washington s-au anunțat vizită care a urmat imediat unor proiect ? Agenția vest-germană Consiliului de Miniștri al R.P. de uzine pentru produse ali­ brii Ambasadei R. P. Romîne, la Stanleyville precum și funcționari superi­ alte contacte directe americano- D.P.A. sugerează că „asemenea Romine, Mihai Petri, adjunct mentare), C.E.G.E.L.E.R.G ori din Ministerul Educației vest-germane la Washington și obiecții nu provin din cercurile al ministrului Comerțului ex­ (Compania generală de studii Naționale și M.A.E. al Repu­ Bonn. Departamentului de Stat și ale terior, și persoanele care îi în­ pentru electricitate și energie), blicii Guineea, ziariști. Locul principal în convorbirile Ministerului Apărării care. în pe care Schroeder le-a avut cu ciuda opoziției hotărite a Fran­ Convorbiri Johnson - Taylor soțesc au avut în cursul săp- Kreps et Co. (Societatea pen­ PEKIN. — După cum anun­ Rusk și alte oficialități ameri­ ței și în ciuda dorințelor brita­ întrevederea tămînii o serie de întîlniri și tru instalații și uzine), ță agenția China Nouă, la 27 cane l-a ocupat problema proiec­ nice de a găsi o nouă formulă WASHINGTON. — Purtă­ „prudența pe care o manifestă convorbiri cu reprezentanți ai Speichim (Societatea pentru noiembrie s-a încheiat la Pe­ tatei „forțe nucleare multilate­ a forțelor nucleare își mențin ne­ tovarășului torul de cuvînt al Casei Albe președintele Johnson în aceas­ unor grupuri industriale fran­ echipament în industria chi­ kin conferința specialiștilor în rale". La Bonn, observatorii po­ clintit aceeași poziție față de pla­ a anunțat că președintele tă problemă delicată". economia poștelor și teleco­ litici remarcau o creștere a~ în­ nul de creare a unei flote de su­ ceze, printre care S.F.A.C. mică), Sidexport și altele. Corneliu Mănescu Johnson se va întîlnl, marți, Agențiile occidentale de municațiilor din țările socia­ grijorării și incertitudinii față de prafață prevăzută cu echipaje cu ambasadorul S.U.A. la Sai­ liste membre ale Organizației soarta planului privind F.N.M. și mixte". Nu lipsesc însă în Occi­ presă au transmis, vineri, de­ gon, generalul Maxwell Tay­ clarația senatorului Wayne de colaborare în domeniul față de posibilitatea ca R.F.G. dent nici presupunerile că vizita cu U Thant lor, cu care va trece în revistă poștelor și telecomunicațiilor. să-și întărească poziția în întreprinsă actualmente de sub­ Morse, membru al Comisiei problemele politice și militare senatoriale pentru afacerile La încheierea conferinței, N.A.T.O îngrijorarea a fost spo­ secretarul de stat american Geor­ NEW YORK 28 (Agerpres). ale situației din Vietnamul de care s-a desfășurat între 9 și rită de declarațiile premierului ge Ball la Paris și Londra re­ — Corneliu Mănescu, minis­ externe, care a criticat cererile Ședința festivă de la Tirana sud. Generalul Taylor, care a de extindere a războiului în 27 noiembrie, s-a semnat un britanic marcînd opoziția netă flectă o anumită preocupare a trul afacerilor externe al R. P. sosit joi la Washington, a în­ față de „prezența degetului ves- Washingtonului de a manevra cu Romîne, șeful delegației romî­ afara granițelor Vietnamului TIRANA. — Cu prilejul ce­ Raportul în legătură cu cea protocol. ceput vineri primele sale con­ de sud. Morse a cerut ca ge­ La conferință au participat german pe butonul nuclear a- mai multă prudență, prin contac­ ne la cea de a XlX-a sesiune lei de-a 20-a aniversări a eli­ de-a 20-a aniversare a elibe­ te cît mai strînse cu părțile care sultări cu înalte oficialități a- neralul Taylor să fie demis delegați din Albania, Bulga­ dantic". Aceste declarații — sub­ a Adunării Generale O.N.U., mericane. El a conferit cu se­ berării Albaniei, la 28 noiem-. rării Albaniei a fost prezen­ liniau oficialitățile vest-germane se opun sau au rezerve, într-o a avut o întrevedere cu se­ din postul de ambasador la brie a avut loc în Palatul tat de Enver Hodja, prim-se- ria, R. P. Chineză, Ceho­ cretarul de stat, Dean Rusk, slovacia, R.P.D. Coreeană, — au produs o mare decepție și problemă care se vădește a fi cretarul general al O.N.U., U Saigon, la fel ca și adjunctul sporturilor „Partizani11 din Ti­ cretar al Comitetului Central foarte controversată. Cert e că Thant, în ziua de 27 noiembrie. cu ministrul apărării, Robert său, Alexis Johnson. „Cei doi R. D. Germană, Mongolia, Po­ surpriză, dat fiind că, ministrul McNamara, precum și cu alte rana o ședință festivă orga­ al Partidului Muncii din Al­ de externe englez, Walker, ar fi nu există semne de atenuare a Discuțiile, care au avut un diplomați — a spus el — nu nizată de Comitetul Central al bania. lonia, Romînia, Ungaria, Uniu­ persoane. nea Sovietică, R. D. Vietnam. lăsat să se înțeleagă, în timpul acestor controverse care au la caracter cordial, s-au referit numai că au înregistrat un Partidului Muncii din Albania, La ședință au participat recentei vizite în R.F.G. că An­ bază interese divergente și care la problemele privind apro­ După cum transmite cores­ eșec în misiunea lor, care Consiliul de Miniștri al R. P. conducători de partid și de DJAKARTA. — La Djakarta glia se pronunță pozitiv față de oglindesc lupta pentru influență piata deschidere a sesiunii a pondentul din Washington al constă în crearea unei stabili­ Albania și Consiliul General agenției France Presse, cercu­ tăți interne mai mari în Viet­ stat din R. P. Albania și de­ a fost dat publicității un de­ proiectul american. Lucrurile au în NA.T.O. XlX-a a Adunării Generale al Frontului Democrat Al­ cret al președintelui Sukarno mers pînă acolo încît britanicii EM. RUCĂR O.N.U. rile politice din capitala ame­ namul de sud, dar s-au legat banez. legațiile străine invitate la cu privire la trecerea com­ au fost acuzați la Bonn că „au ricană se străduiesc să dimi­ de cei care, în sînul aparatu- Ședința festivă a fost des­ această sărbătorire. Din par­ pletă a proprietăților engleze urmărit să inducă în eroare par­ nueze importanța deosebită a- lui militar sud-vietnamez con­ chisă de Mehmet Shehu, tea R. P. Romîne a participat de pe teritoriul Indoneziei sub tenerii vest-germani". cordată anterior, în special de dus de generalul Khanh, do­ unele organe de presă ameri­ resc o extindere a războiului". membru al Biroului Politic al o delegație de partid și de controlul și administrația gu­ Dacă ne orientăm după comu­ C.C. al P.M.A. și președintele vernului indonezian. In baza nicatul comun american o-vest- federația Arabiei de Sud: cane, acestor consultări. Pur­ Senatorul Morse a exprimat Consiliului de Miniștri al R. P. stat condusă de Dumitru Co- acestui decret trec sub contro­ german, se pare că decepțiile și tătorul de cuvînt al Casei Albe părerea că folosirea america­ Albania. liu. lul guvernului indonezian 26 îngrijorările Bonnului n-au fost a declarat în acest sens vineri nilor sau materialului de de mari monopoluri engleze. total risipite. Referirile vagi la că actualele întrevederi se în­ război american pentru efec­ planul american de creare a scriu în contextul consultărilor tuarea unor bombardamente RIO DE JANEIRO. — Din F.N.M., referiri în care se ex­ Perspective de grăbire de rutină care au loc periodic asupra unor obiective în afara surse peroniste, la Buenos primă doar „speranța unui acord la Washington în problema si­ granițelor Vietnamului de sud Aires s-a aflat că fostul pre­ în viitor" nu sînt de natură să tuației din Vietnamul de sud, — fără să existe o declarație ședinte al Argentinei, Juan indice o grabnică înfăptuire a și de aceea nu trebuie ca lu­ de război votată de Congres Peron, și-ar fi amînat întoar­ unei formule în care Bonn-ul se mea să se aștepte la lucruri — ar constitui „un act de a- acordării independenței cu totul ieșite din comun. A- cerea în Argentina pină după arată a fi foarte interesat gresiune din partea Statelor data alegerilor din martie ri­ Fapt este că, din motive dife­ genția France Presse apreciază mpușcăturile cu avea loc la începutul anului vii- că din aceste declarații rezultă Unite". nul viitor. Ministrul de exter­ rite și de pe poziții diferite, nu­ tor. Conferința va trebui să sta- ne, Miguel Zavala Ortiz, a de­ meroși oameni politici americani care forțele patrio­ manifestă și ei rezervă și obiecții tice din teritoriile bilească viitoarele forme de gu- clarat că posibilitatea reîn­ vemămînt atît pentru Aden cît toarcerii lui Peron „nu preo­ critice față de proiectatele „forțe Federației Arabiei nucleare multilaterale". Obiec­ de sud au ținut să și pentru celelalte teritorii din cupă nici guvernul și nici Federație, precum și viitorul im­ țara. Ne ocupăm de lucruri țiile — semnalează agențiile oc­ întimpme în iunie mai serioase decît să ne gîn- cidentale — se remarcă în mod rezultatele conferin­ portantei baze militare a Angliei Le Monde: dim dacă acest domn s-ar pu­ evident și cu o amploare cres- ței de la Londra consacrată vii­ din Aden. tea întoarce", a adăugat mi­ cîndă în senatul S.U.A. care va torului federației, au pecetluit In vederea discuțiilor pe care nistrul de externe argentinian. trebui să ratifice un eventual a- chiar de la început soarta solu­ le va purta Greenwood, un grup cord privind F.N.M. încă în luna țiilor preconizate. Fiecare nou de lideri politici independenți CAPE KENNEDY. — Admi­ septembrie, opt senatori demo- atac al partizanilor făcea tot mai din Aden au redactat un memo­ „După miercurea neagră nistrația națională pentru ae­ crați au cerut președintelui John­ iluzorie îndeplinirea rezoluțiilor randum ce va fi prezentat mini­ ronautică și cercetarea spațiu­ son ca întregul proiect F.N.M. să conferinței, mai ales a prevederii strului. După cum relatează a- lui cosmic (N.A.S.A.) a anun­ fie dezbătut amănunțit de repre­ conform căreia acordarea inde­ genția „FRANCE PRESSE", țat că de la poligonul Cape zentanții senatului înainte de a pendenței era amînată cu 4 ani. memorandumul cere „sfîrșitul a lirei sterline “ Kennedy (statul Florida) a se trece la realizarea lui. Acum Cum luptele de partizani din guvernării coloniale și instituirea fost lansat sîmbătă satelitul se aud noi cereri în această pri­ Federația Arabiei de sud s-au unui parliament central pentru Qlub titlul „După miercurea neconceput ca ea să poată fi de­ ,,Mariner-4“, propulsat de o vință. Astfel, senatorul democrat intensificat tot mai mult, în ciu­ regiunea Aden, protectoratele O neagră a lirei sterline", valorizată, mai ales dacă această rachetă de tip „Atlas-Agena". Birch Bayh a cerut ca guvernul da repetatelor trimiteri de trupe orientale și occidentale și insule, ziarul „Le Monde" publi­ operație era făcută în grabă, fără La bordul satelitului sînt in­ să ia neîntîrziat legătura cu Con­ britanice, se impuneau acțiuni care să fie ales în întregime pe că un editorial pe marginea ca moneda americană să fie zgu­ stalate aparate de măsurat și gresul, pentru a discuta proiectul realiste care să ducă la rezolva­ baza sufragiului universal, sub ajutorului financiar acordat Băn­ duită. Or, în ciuda criticilor, al de fotografiat, cu care ar urma F.N.M. Cu o zi înainte, senato­ rea cît mai rapidă a situației. Se supravegherea unei comisii a cii Angliei în care se spune : cărei obiect este, dolarul conti­ să se obțină clișee ale plane­ rul democrat George Mc. Govern pare că actualul guvern brita­ Națiunilor Unite". Documentul „Americanii sînt cei care în nuă să fie stîlpul pe care se bi- tei Marte. La 5 minute după a declarat că i-ar trebui cel pu­ nic dorește să întreprindă aseme­ arată apoi că „un guvern central tot cursul acelei zile memorabile zuie întreg sistemul internațional lansare s-a anunțat că separa­ țin un an Congresului pentru a nea acțiuni, să revizuiască politi­ desemnat de un asemenea parla­ de 25 noiembrie 1964 au fost prin­ de plăți. rea celei de-a doua trepte a întreprinde studii minuțioase, ca conservatorilor în acest dome­ ment este singurul competent să cipalii actori ai acțiunii de sal­ rachetei nu s-a efectuat în înainte ca el să hotărască asu­ In fața unei primejdii atît de niu. Acestui scop îi servește că­ poarte tratative cu Marea Brita- vare a lirei sterline. Trebuia pu­ bruște, era necesară o ripostă condițiile prevăzute, iar sateli­ pra F.N.M. Mc. Govern a respins lătoria ministrului britanic pen­ nie cu privire Ia acordarea inde­ blicat, cu orice preț, înaintea tul nu a atins viteza care să-i imediată. Persoane cu răspunde­ tru relațiile cu Commonwealthul pendenței și transferarea suvera­ deschiderii bursei de la New re din S.U.A. s-au angajat să permită îndeplinirea întocmai și pentru colonii, Anthony Green­ nității". York, un comunicat răsunător găsească neîntîrziat 1 miliard a programului de zbor. wood, care a sosit în Aden. Unii observatori consideră că menit să zădărnicească acțiunile dolari, chiar în Statele Unite; Potrivit declarațiilor făcute la actuala vizită a lui Greenwood speculanților din toate centrele nu era însă suficient și trebuiau sosire, în cursul celor 10 zile pe în Aden constituie prin ea însăși, financiare și care riscau să îm­ asociate toate marile bănci cen­ Chombe va vizita care le va petrece aici, Green­ într-un fel' o abrogare a rezolu­ pingă guvernul laburist să pro­ trale (din lumea capitalistă — PE SCURT wood va avea consultări cu mai țiilor de la Londra. De vreme ce cedeze la o devalorizare în cele n.r.) pentru a convinge cercurile multe persoane, printre care cu autoritățile britanice acceptă să mai rele condițiuni psihologice financiare internaționale că lira Parisul ? liderii tuturor partidelor politice rediscute problema acordării in­ imaginabile. Brusc, întregul echi­ nu trebuie abandonată. De la locale, inclusiv cu cei ai Partidu­ dependenței Federației Arabiei libru monetar al Occidentului New York, sistemul federal de R. P. POLONA. Priveliște pito­ PARIS. — Ambasada con­ lui Popular Socialist care, după de sud, problemă pe care guver­ părea amenințat. Datorită măsu­ rezerve a chemat la telefon pe rească de iarnă din regiunea goleză din Paris a anunțat că cum se știe, au boicotat alegerile nul precedent o considerase tran­ rilor energice luate de președin­ conducătorii Băncii federale din Morskie Oko Lake primul ministru al Congou- desfășurate recent în Aden. șată, concluziile conferinței de tele Kennedy în iulie 1963, în­ R.F.G., cerîndu-le să mobilizeze lui, Chombe, va sosi, la 29 no­ Scopul* acestor consultări, ______a la Londra, practic, își pierd im­ crederea în dolar a putut fi în 500 milioane dolari; pe cei ai iembrie, în capitala Franței, declarat Greenwood, îl' constituie portanța. mod progresiv restabilită, defici­ Băncii Franței pentru o contri­ Bietul Rhadames tul balanței de plăți a S.U.A. într-o vizită de 4 zile. Comu­ stabilirea condițiilor și datei Există posibilitatea ca tratati­ buție de 200 milioane dolari; ai r~ urt, fals, tăinuire de lu- nui aplicarea unui sechestru nicatul ambasadei precizea­ acordării independenței teritorii­ arătînd o tendință de diminuare Băncii naționale din Elveția pen­ cruri furate, gestiune vele în curs să grăbească cu mult de la un semestru la altul. Aces­ Adunare consacrată asupra averii depuse de Tru­ ză că Chombe speră să poată lor care fac parte din Federația data acordării independenței Fe­ tru alte 200 milioane dolari etc. frauduloasă — acestea jillo în bănci elvețiene, dar prin avea o convorbire cu preșe­ Arabiei de sud. în vederea aces­ te rezultate aveau oare să fie Nu este sigur că un acord for­ sînt cîteva din capetele de acu­ derației Arabiei de sud. Aceasta iremediabil compromise în cîteva prieteniei manopere frauduloase, Rhada­ dintele de Gaulle. tui scop, se urmărește convoca­ ar corespunde dorinței populației mal asupra unor sume atît de zare aduse fiului fostului dicta­ mes a nesocotit sechestrul și In cercurile oficiale france­ rea unei conferințe constituțio­ zile ? precise a fost obținut în cele tor dominican, Trujillo. Arestat s-a înfruptat din sumele respec­ ze s-a subliniat că vizita lui nale în legătură cu viitorul Fe­ și ar fi singurul remediu împo­ romino - suedeze în Franța și extrădat sub pază Moneda britanică continuă să zece capitale solicitate; un acord tive ca pe vremea cînd „papa" Chombe, dacă ea va avea loc, derației Arabiei de sud, confe­ triva actualelor tulburări. de principiu a părut însă sufi­ în Elveția, Rhadames Trujillo a era la putere la Santo Domingo. nu are nici o legătură cu rință care, după cum menționea­ finanțeze 40 la sută din comer­ compărut săptămîna aceasta în cient New York-ului pentru a STOCKHOLM. — La 26 no- La 22 iulie 1963, „City Bank" actuala situație din Congo. A- ză agenția „REUTER", ar putea ION D. GOIA țul internațional; este practic de publica faimosul comunicat care iembrie, Asociația de prietenie fața unui tribunal genevez, se­ din Miami care reprezenta în ceastă vizită a fost prevăzută sizat de plîngerea făcuta de avea să taie aripile zvonurilor Suedia-Romînia a organizat o Europa grupul de avocați Ni- de mai multă vreme. Agen­ celor mai alarmiste ce continuau întrunire în sala Medborgar- pretendenta la o parte din xon-Stern-Baldwin și Todd a ția France Presse, relevînd că moștenirea lăsată de răposatul să circule la Londra, la Zurich, huset din Stockholm. Cu acest depus în Elveția o plîngere, convorbirile nu vor putea, de­ la Frankfurt etc. prilej, deputatul Emil Elmvall, lui tată. Se știe că „Benefactor" prin care cerea urmărirea celui sigur. evita recentele eveni­ care a făcut parte dintr-un (Binefăcătorul), cum își spunea care a violat sechestrul. Tot­ mente. se întreabă care va fi Sumele astfel avansate de in­ grup de membri ai Parlamen­ Trujillo-tatăl cînd tăia și spîn- odată, directorul de la „Banque atitudinea președintelui de stitutele de emisie nu reprezintă tului suedez care a vi­ zura în Republica Dominicană, Romande" din Geneva s-a con­ Gaulle. Poziția Franței, scrie la drept vorbind credite; este zitat R. P. Romînă vara a presărat în timpul vieții ora­ stituit parte civilă în proces, agenția, poate fi definită în vorba mai mult de fonduri de­ trecută, a vorbit despre im­ șele și satele țărișoarei respec­ ceri nd despăgubiri pentru pre­ felul următor : Franța se pro­ puse la vedere la Banca Angliei, presiile sale de călătorie. E. tive cu propriile-i statui și a judiciul pricinuit. nunță, o dată în plus, pentru înțelegîndu-se că aceasta va pu­ Elmvall a arătat realizările agonisit, prin jaf, o avere imen­ Paralel cu începerea proce­ o politică de neintervenție. tea dispune de ele, atîta timp cît obținute de țara noastră în să, care a dat loc la un șir de sului lui Rhadames, guvernul Reamintind că ministrul in­ va avea nevoie. Dacă se adaugă domeniul industriei, agricul­ scandaluri, unele mai deșănțate dominican revendică o parte formațiilor, Peyrefitte. a refu­ la acestea împrumuturile acorda­ turii, științei și culturii, subli­ decît altele. din moștenirea lui „Benefactor" zat să facă vreun comentariu te în aceeași zi de către Banca niind ospitalitatea poporului Pe vremea atotputerniciei lui și anume cîteva casete cu aur cu privire la intervenția bel­ de import-export și Banca pen­ romîn și curtoazia cu care de­ Trujillo, un alt fiu oferise limu­ și valută, care au constituit giană în Congo, agenția scrie : tru reglementări internaționale putății suedezi au fost primiți zine elegante și bijuterii unor „tezaurul trujillist" aflat la am­ „Această tăcere a fost inter­ de la Basel, înseamnă că în acea pretutindeni. Urînd poporului „stele" hollywoodiene, din fon­ basada dominicană din Paris. pretată de o parte a presei miercuri au fost strînse, în mod romîn prosperitate și noi pro­ durile oferite ca ajutor de Sta­ Moștenirea lui Trujillo este, franceze și străine ca „o de­ teoretic, circa 3 miliarde dolari. grese în activitatea sa paș­ tele Unite guvernului domini­ după cum se vede, destul de Alarma a trecut, dar proble­ încurcată. In ce-1 privește pe zaprobare tăcută" care „a- nică, Elmvall și-a exprimat can. Se pare că nici în mormînt corda o importanță deosebită mele Marii Britanii continuă să totodată speranța în dezvolta­ nu-i este dat fostului dictator Rhadames, el n-a făcut prin ac­ existe. Chiar dacă americanii să-și găsească onorabilitatea. țiunile care l-au adus pe banca considerațiilor de ordin diplo­ rea pe mai departe a relațiilor n-au însoțit de condițiuni poli­ economice și culturale între Arestarea fiului drept urmare a acuzaților de la tribunalul din matic". Cercurile guverna­ Suedia și R. P. Romînă spre certei pentru moștenire, readu­ Geneva decît să continue prac­ mentale franceze, continuă a- tice operația de salvare recipro­ binele ambelor popoare. ce în actualitate lupta dintre ticile obișnuite în timpul guver­ că la care au procedat, este si­ fiii nelegitimi, dar recunoscuți nării tatălui său. N-ar fi, deci, genția, se apără însă împotri­ La adunare au luat parte re­ va unei asemenea interpretări. gur că guvernul laburist va tre­ prezentanți ai corpului diplo­ legal și cei trei moștenitori de exclus ca apărătorii lui să drept ai dictatorului. Moșteni­ ceară instanței „circumstanțe Ele refuză să comenteze as­ bui să renunțe la primejdioasa matic, deputați în Riksdag, atenuante" invocînd naivitatea ambasadorul R. P. Romîne la rea părea lichidată cînd un om pectul politic al acestei inter­ iluzie că poate redresa situația bietului lor client. economică a Marii Britanii fără Stockholm și membri ai am­ de încredere al moștenitorilor Deocamdată, vineri, el a fost venții, luînd astfel o anumită basadei, precum și un numeros legali a „trădat", trecînd de pus în libertate provizorie. distanță față de acțiunea an­ să țină seama de lumea exte­ public. partea adversarilor. El a obți­ Z. V. gajată". FRANȚA. Vestitul muzeu Luvru din Paris rioară.

REDACȚIA «I ADMINISTRAȚIA: București, Piața „Sdnteii”, Tel. 17.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic ..Casa Sctnteil”.