Strategia De Dezvoltare Locală a Comunei Fizeșu Gherlii Pentru Perioada 2019-2027

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI FIZEȘU GHERLII PENTRU PERIOADA 2019-2027

2019

Cuprins

CAPITOLUL I. ANALIZA-DIAGNOSTIC A DEZVOLTĂRII SOCIO-ECONOMICE LA NIVELUL COMUNEI FIZEȘU GHERLII ...... 4

1. ELEMENTELE GEOGRAFICE GENERALE, ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU ȘI REȚEAUA DE LOCALITĂȚI ...... 4 2. DEMOGRAFIA ...... 8 3. ACTIVITATEA ECONOMICĂ ...... 16 3.1. AGRICULTURA ...... 16 3.2. INDUSTRIA, CONSTRUCȚIILE ȘI SERVICIILE ...... 22 3.3. FORȚA DE MUNCĂ...... 23 4. ACCESIBILITATEA ȘI INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ...... 27 5. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARĂ ...... 30 5.1. ALIMENTAREA CU APĂ ȘI CANALIZARE ...... 30 5.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ȘI ILUMINATUL PUBLIC ...... 32 5.3. ÎNCĂLZIREA ȘI ASIGURAREA COMBUSTIBILULUI PENTRU GĂTIT LA NIVELUL LOCUINȚELOR ...... 33 5.4. TELECOMUNICAȚII ...... 34 6. FONDUL LOCATIV ...... 34 7. EDUCAȚIA ...... 40 8. SĂNĂTATEA ...... 42 9. INCLUZIUNEA SOCIALĂ ...... 42 10. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI MANAGEMENTUL RISCURILOR ...... 43 11. PATRIMONIUL, CULTURA ȘI SPORTUL ...... 46 12. TURISMUL ȘI ACTIVITĂȚILE RECREATIVE ...... 48 13. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ...... 50

ANALIZA SWOT ...... 54

CAPITOLUL II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI FIZEȘU GHERLII PENTRU PERIOADA 2019- 2027 ...... 65

II.1. CONTEXTUL STRATEGIC ...... 65 DOCUMENTE STRATEGICE RELEVANTE DE LA NIVEL EUROPEAN: ...... 65 DOCUMENTE STRATEGICE RELEVANTE DE LA NIVEL NAȚIONAL: ...... 65 DOCUMENTE STRATEGICE RELEVANTE DE LA NIVEL REGIONAL: ...... 68 DOCUMENTE STRATEGICE RELEVANTE DE LA NIVEL JUDEȚEAN: ...... 68 DOCUMENTE STRATEGICE RELEVANTE DE LA NIVEL MICROREGIONAL: ...... 69 DOCUMENTE STRATEGICE RELEVANTE DE LA NIVEL LOCAL: ...... 69 II.2. VIZIUNEA ȘI OBIECTIVUL GENERAL ...... 71 II.3. OBIECTIVE SPECIFICE, DIRECȚII DE ACȚIUNE ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE ...... 73

CAPITOLUL III. PLANUL DE ACȚIUNE (OPERAȚIONAL) ȘI MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI FIZEȘU GHERLII ...... 86

III.1. PORTOFOLIUL (FIȘELE) DE PROIECTE PRIORITARE ALE COMUNEI FIZEȘU GHERLII PENTRU PERIOADA 2019-2027: ...... 86 III.2. PAȘII NECESARI PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTELOR PRIORITARE ...... 94 III.3. MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI. COMUNICAREA AFERENTĂ ACESTEIA ...... 96 III.4. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI ȘI EVALUAREA ACESTEIA ...... 100

Capitolul I. Analiza-diagnostic a dezvoltării socio-economice la nivelul comunei Fizeșu Gherlii

1. Elementele geografice generale, încadrarea în teritoriu și rețeaua de localități

Comuna Fizeșu Gherlii se află în partea de est a județului Cluj (regiune NUTS 3), care face parte din Regiunea Nord-Vest (NUTS 2) și din regiunea istorică a Transilvaniei, la o distanță de 7 km municipiul Gherla, 15 km de municipiul Dej și circa 60 km față de municipiul Cluj-Napoca. Din punct de vedere administrativ, aceasta se învecinează cu comunele Mintiu Gherli, Unguraș, Sânmartin, Țaga, Sic și cu municipiul Gherla. Coordonatele geografice ale comunei Fizeșu Gherlii sunt 47º 01' latitudine N și 23˚ 59' longitudine E.

Figură 1 - Poziționarea comunei Fizeșu Gherlii în context microregional Sursa: Planșă proprie pe baza PATJ Cluj

Satul Fizeșu Gherlii este atestat documentar încă din anul 1230, fiind menționat de atunci sub mai multe denumiri în maghiară (Fuzes, Ordongosfuzes). Satul Bonț apare în documente oficiale în anul 1275 sub denumirile de Bontz Nyres, apoi Boncnyires, fiind locuit preponderent de maghiari și parte a domeniului latifundiar a nobilului maghiar Kendi. Satul Nicula este menționat documentar în anul 1326, sub denumirea de Mykolatelukefeu, apoi Mikola și Fuzesmikola. În fine, satul Săcălaia este atestat din anul 1379, sub denumirile de Szekolaj, Kisszek sau Szekulaj. Înainte de a deveni parte a județului Cluj, în anul 1968, comuna Fizeșu Gherlii a făcut parte din Raionul Dej al regiunii Cluj (în primii ani ai comunismului), din Plasa Gherla a județului interbelic Someș, iar în perioada apartenenței la Regatul Ungariei din Comitatul Solnocul Inferior/Someșan, apoi Solnoc-Dăbâca, toate aceste formațiuni administrative având reședința în orașul Dej.

Suprafață totală a comunei este de 6.721 ha (67,21 kmp), fiind una dintre unitățile administrativ-teritoriale cu o suprafață medie din județul Cluj. Comuna Fizeșu Gherlii este compusă din patru sate: Fizeșu Gherlii (satul de reședință al comunei), Bonț, Nicula și Săcălaia, aflate la distanțe cuprinse între 8 și 13 km față de satul de reședință, ceea ce face dificilă deplasarea unor categorii de cetățeni, mai ales cei vârstnici, către funcțiunile publice disponibile doar în satul Fizeș. La cele 4 sate se mai adaugă și cătunul Lunca Bonțului, care s-a depopulat aproape complet în ultimele decenii, recensământul din 2011 consemnând un număr de doar 3 locuitori. Din totalul locuitorilor comunei, circa 51% locuiesc în satul- reședință, iar restul în satele componente, cele mai mici fiind cătunul Lunca Bonțului și Săcălaia.

234

Fizeșu Gherlii 644 Bonț Lunca Bonțului 1316 Nicula Săcălaia

3 370

Figură 2 - Populația stabilă a comunei Fizeșu Gherlii pe sate componente, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011

Comuna Fizeșu Gherlii este amplasată în subunitatea de relief denumită Câmpia Transilvaniei, în zona de contact a acesteia cu Podișul Someșan, ambele făcând parte din Depresiunea Transilvaniei. În acest context, relieful de la nivelul comunei are un aspect preponderent deluros, o succesiune de interfluvii și cueste brăzdate de văile cursurilor de apă. Altitudinea variază între 250 în lunca râului Fizeș și 567 m în partea central-estică (Dealul Chicera).

Pe teritoriul comunei regăsim cu precădere forme majore de relief structural și fluviatil. Relieful structural cuprinde mai ales cueste, cu versanți ale căror pante ajung până la 27 de grade în partea de est a teritoriului, puternic afectate de fenomene de areală și lineară, despărțite de văi subsecvente scurte, cele mai multe cu caracter torențial. Relieful fluviatil cuprinde albiile cursurilor de apă, terasele și versanții rezultați din procesul de eroziune generat de râuri. Valea Fizeșului și cea a Hosului au albii bine definite, cu lățimi apreciabile și lunci bine definite.

Din punct de vedere geologic, cea mai mare parte a teritoriului comunei are un substrat format din argile, marne, tufuri și gresii depuse începând cu Miocenul Mediu, pe fondul activității vulcanice din zonă. În luncile cursurilor de apă se regăsesc depozite mai recente de nisipuri și pietrișuri rezultate din dezagregarea rocilor. Această combinație conduce la expunerea comunei la fenomene de eroziune lineară și areală, dar și la instabilitatea acestora.

Figură 3 - Harta reliefului de pe teritoriul comunei Fizeșu Gherlii Sursa: ECO MAPS. PUG Comuna Fizeșu Gherlii

Din punct de vedere pedogeografic, cea mai mare parte din teritoriu este acoperită de soluri brune-acide, de tipul celor eu-mezobazice și luvice, care se dezvoltă pe roci bogate în minerale calcice și ferimagneziene, precum și pe argile sărace în carbonați sau nisipuri bine drenate. La acestea se adaugă soluri brune argiloiluviale, mai ales în zonele Nicula și Codormarc, solurile aluviale (în luncile râurilor) și cernoziomuri cambice, cu precădere în partea de sud și sud-est a comunei. Per ansamblu, circa 49% dintre solurile din comună au o fertilitate redusă și foarte redusă, în timp ce doar 5% au o fertilitate ridicată.

Rețeaua hidrografică a comunei Fizeșu Gherlii este în cea mai mare parte tributară râului Someș, prin afluentul acestuia - Valea Fizeșului, care drenează întreg teritoriul. Râul Fizeș străbate comuna de la est la vest și colectează o serie de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt Valea Hosu, pe care se află și Lacul Știucilor (cu o suprafață de 26 ha), Valea Satului, Valea Nicula și Valea Tăului. Restul cursurilor de apă (de ex. Sărata, Husuer, Diviciorii Mari) au caracter semipermanent și sunt alimentate mai ales de precipitațiile bogate și de topirea zăpezilor, când există riscul apariției unor inundații temporare. Apele subterane au un caracter discontinuu și sunt bogate în sare. În zonele joase, aceste ape apar la zi și formează înmlăștiniri, iar în zonele înalte apar la adâncimi mari (până la 8 m) sau chiar lipsesc. Singurul lac de pe teritoriul comunei este Lacul Știucilor, un iaz natural format prin prăbușirea straturilor de nisip și argile care acopereau un masiv de sare, care în prezent are statut de rezervație naturală.

Climatul specific comunei Fizeșu Gherlii este unul temperat și specific zonei de dealuri joase, cu unele influențe tipice pentru Câmpia Transilvaniei. Temperatura medie anuală este de circa 90C, cu minime în Ianuarie (-50C) și maxime în iulie-august (+200C). Radiația solară variază între 73-105 kcal/cm2/an pe versanții cu expunere nordică și nord-vestică, respectiv între 121-132 kcal/cm2/an în luncile şi versanţii monoclinali cu expoziţie estică şi vestică. Prima zi de îngheţ la sol se înregistrează, în medie în prima decadă a lunii octombrie, iar ultima zi în a doua decadă a lunii aprilie. Precipitaţiile medii multianuale sunt de 600-650 mm, existând în medie 98 de zile cu precipitații, dintre care 21 de zile sunt cu ninsoare, stratul de zăpadă menţinându- se în medie între 60-80 de zile. Precipitațiile sub formă de ploaie cad mai ales în a doua jumătate a primăverii și la începutul verii, având caracter convectiv, ceea ce amplifică fenomenul de eroziune a solurilor și pot conduce chiar și la inundații. Vântul bate mai tare pe direcţiile N-V, E şi S-E, cu o viteză de până la 3,5 m/sec, iar calmul atmosferic are o frecvenţă destul de crescută (32% pe an).

Vegetația naturală de pe teritoriul comunei s-a restrâns de-a lungul timpului pentru a face loc culturilor agricole. Totuși, pe circa un sfert din suprafață se regăsesc încă păduri aparținând etajului stejarului și gorunului, inclusiv cu specii de carpen, arțar, frasin, iar pe circa 200 ha în jurul Lacului Știucilor regăsim stufărișuri. De asemenea, în zonele de la poalele versanților se mai întâlnesc specii arboricole precum cerul sau teiul, respectiv arbuști de tipul alunului, păducelului, porumbarului, lemnului câinesc, sângerului, cornului, măceșului sau socului. Vegetația ierboasă este reprezentată mai ales de plante xerofite, în special asociații de colilie (colilie, in, cosaș, jaleș, sânziene, pelin, frăsinel), pe care le regăsim cu precădere la nivelul pășunilor. Aceste pășuni au însă o valoare furajeră redusă, fiind mai potrivite pentru pășunatul

cornutelor mici (ovine, caprine). Pe versanții mai erodați se găsesc mai ales plante dicotiledonate, precum rușcuța, cinci degete, cimbrișor, jaleș. Pe terase și în zonele depresionare apar specii precum fâșca, păiușul de câmpie, obsiga de deal, sulițica.

Habitatele naturale de pe teritoriul comunei s-au restrâns în timp din cauza intervenției antropice. Cu toate acestea, la nivel local mai regăsim specii de amfibieni (broasca de iarbă, broasca roșie, broasca gheboasă, broasca de pădure, broasca săritoare, broasca comună, brotăcelul, broasca râioasă, tritonul cu creastă etc.), reptile (șopârla cenușie, năpârca, șarpele de alun, șarpele de casă), rozătoare (hârciog, popândău, șoarece de câmp), lagomorfe (iepure de câmp), carnivore (căprioară, mistreț, lup, vulpe etc.), păsări (găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița etc.) și pești (biban, mreană, știucă etc.). Lacul Știucilor și stufărișul din jurul său adăpostesc specii foarte diverse și valoroase de păsări și pești.

2. Demografia

Conform datelor INS, la 1 ianuarie 2019, populația cu domiciliul a comunei Fizeșu Gherlii se ridica la 2.634 de locuitori, ceea ce o plasa în categoria UAT rurale cu o populație redusă în context național și județean.

Față de anul 1990, populația cu domiciliu în comună a scăzut cu peste 200 de locuitori, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din totalul locuitorilor, ritmul de scădere fiind similar cu cel înregistrat la nivelul României și al județului Cluj. Totuși, este de remarcat faptul că populația cu domiciliul din anul 2019 este aproximativ egală cu cea din anul 1994, ceea ce denotă o stabilizare în ultimii 25 de ani, un fenomen rar în zonele din România.

Din totalul locuitorilor cu domiciliul înregistrați la nivel local în anul 2019, 1.327 (50,4% din total) erau de sex masculin, iar 1.307 (49,6%) de sex feminin. Spre comparație, la nivel național și județean, femeile au o pondere mai ridicată (51-52% din totalul populației). Aceste diferențe sunt date de faptul că mobilitatea teritorială în rândul femeilor din mediul rural este mai ridicată decât în cazul bărbaților, mai ales din motive personale (de ex. căsătorie). Bărbații sunt mai numeroși la grupele de vârstă active economic, însă femeile predomină în rândul persoanelor vârstnice datorită speranței de viață mai ridicate cu circa 7 ani.

În ceea ce privește structura populației pe grupe mari de vârstă, la nivelul anului 2018, 15% dintre locuitorii cu domiciliul aveau vârsta între 0 și 14 ani, 60,5% între 15 și 59 de ani, iar 24,5% vârstă de 60 de ani și peste. Astfel, ponderea populației vârstnice se situa peste media județeană (24,2%) și națională (23,1%). O situație similară se înregistra și în cazul populației tinere, a cărei pondere la nivel local era mai ridicată decât media județeană (14,3%) și națională (14,6%). Raportul dintre persoanele vârstnice și cele tinere era de 1,63, ceea ce face din comuna Fizeșu Gherlii una dintre localitățile rurale cu o populație îmbătrânită din județul Cluj.

-150 -100 -50 0 50 100 150 200

Masculin Feminin

Figură 4 - Piramida vârstelor la nivelul comunei Fizeșu Gherlii, în anul 2018 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Forma piramidei vârstelor indică o bază cu tendință de îngustare a bazei la persoanele sub 40 de ani, acesta fiind rezultatul scăderii natalității după 1990, dar și a migrației populației tinere către mediul urban (Cluj-Napoca, Gherla etc.), dar și către alte țări. Pe de altă parte, se remarcă numărul mare de persoane cu vârsta de 40-50 de ani, care corespunde așa-numitei generații de ”decreței”, urmată de o îngustare treptată a vârfului piramidei, determinată, la rândul ei, de migrația forței de muncă din perioada comunistă, dar și de rata ridicată a mortalității în rândul persoanelor vârstnice.

Această configurație ne permite să realizăm o prognoză a dinamicii populației locale în următorul deceniu. Astfel, ponderea persoanelor vârstnice va continua să sporească, pe fondul creșterii speranței de viață, dar și a intrării în categoria persoanelor vârstnice a ”decrețeilor”, în jurul anului 2027-2028. Ieșirea din categoria persoanelor active economice a acestui grup, concomitent cu numărul tot mai mic de tineri care ating vârsta de 18 ani și cu fenomenul migrației interne și externe va reduce semnificativ resursele de muncă de la nivel local. În ceea ce privește natalitate, restrângerea treptată a numărului de femei de vârstă fertilă (mai ales din intervalul 20-35 de ani, care va corespunde generațiilor tot mai puțin numeroase născute după 1990), va însemna o tendință de reducere a natalității, agravată și ea de migrație. Așadar, este de așteptat ca în jurul anului 2020, numărul persoanelor vârstnice

din comună să fie cel puțin dublu în raport cu cel al copiilor, iar populația să scadă treptat către 2.000 de locuitori stabili.

Datele de mai sus se referă exclusiv la populația cu domiciliul în comună, care este mai ridicată decât cea efectivă (stabilă), în contextul în care unii cetățeni trăiesc efectiv în alte localități din țară sau din străinătate. Astfel, la recensământul din 2011, populația cu domiciliul în comună era de 2.615 de locuitori, iar cea stabilă de 2.564, rezultând o diferență de circa 50 de persoane domiciliate în comună, dar cu reședința efectivă în altă localitate sau în altă țară. Păstrând proporțiile, putem estima ca la nivelul anului 2019, în comună trăiau efectiv circa 2.580 de persoane.

Populația comunei Fizeșu Gherlii a crescut relativ lent până în anii 50, pe fondul unei rate ridicate a natalității. Începând cu anii 60, pe fondul politicii de colectivizare a agriculturii, concomitentă cu cea de industrializare și urbanizare a întregii țări, populația comunei a început să scadă, pe fondul unei migrații masive a forței de muncă locale către municipiile Gherla și Cluj-Napoca, cea mai mare parte a acesteia fiind ocupată în industrie. Recensământul din 2011 a consemnat faptul că 454 de persoane născute în comună locuiau în Gherla, 201 în Cluj-Napoca, 21 în Dej, 19 în Brașov, 18 în București etc.

După 1990, declinul fostelor platforme industriale ridicate în comunism a condus la o reducere substanțială a fenomenului de migrație internă, mai ales către orașul Gherla, și chiar la revenirea treptată în satele natale ale celor plecați. Totuși, în ultimi 10-15 ani, a început să se manifeste și la nivel local, un fenomen de migrație externă a forței de muncă.

3889 3755 3825 3716 3482 3343

2619 2631 2564

1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Populație stabilă

Figură 5 - Populația stabilă a comunei Fizeșu Gherlii, la recensămintele din perioada 1920-2011 Sursa: INS

La recensământul din 2011, aproape 58% dintre locuitorii comunei Fizeșu Gherlii s-au declarat de etnie română, 21% de etnie maghiară, 16% de etnie romă. Pentru peste 5% dintre locuitori

etnia nu era cunoscută, aceștia nefiind găsiți la reședință de către recenzori. Spre comparație, în anul 1930, 70% dintre locuitori erau români, 26% maghiari, 3% romi, iar 1% aparțineau altor etnii (mai ales evrei). Prin urmare, ultimele decenii au consemnat o scădere accentuată a ponderii populației de etnici români, care au migrat masiv către centrele urbane, în favoarea celei de etnie romă, recunoscută pentru valorile foarte ridicate ale natalității. Dacă aceste tendințe se vor menține, este probabil că după anul 2020, comunitatea romă să o depășească numeric pe cea a etnicilor maghiari.

5,1

16,1

57,9 20,9

Români Maghiari Romi Necunoscută

Figură 6 - Structura etnică a populației comunei Fizeșu Gherlii, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011

La același recensământ din 2011, cei mai mulți locuitori ai comunei s-au declarat de confesiune ortodoxă (69% din total), urmați de reformați (20%), greco-catolici (3%) și alte religii (2%). Și în acest caz, pentru peste 5% dintre locuitori, confesiunea religioasă nu a putut fi consemnată în lipsa de reședință a respectivilor cetățeni. Spre comparație, la recensământul din 1930, 59% dintre locuitori erau ortodocși, 38% greco-catolici, 4% reformați. Cea mai importantă schimbare din punct de vedere al structurii confesionale a populației este reducerea dramatică a numărului de greco-catolici, pe fondul interzicerii acestei biserici în perioada comunistă și a trecerii enoriașilor la cultul ortodox.

2,3

3,1 5,1

20,3

69,2

Ortodocși Reformați Necunoscută Greco-catolici Altă religie

Figură 7 - Structura confesională a populației comunei Fizeșu Gherlii, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011

În intervalul 2007-2018, sporul natural a fost negativ la nivelul comunei, numărul deceselor fiind cu circa 160 mai mare decât al nașterilor. Acesta este rezultatul fenomenului de îmbătrânire demografică tot mai accentuată, dar și al migrației interne și externe a populației tinere.

Rata natalității în comună a fost în anul 2018 de 6,4‰, sub media județeană (9,6‰) și cea națională (8,6‰). Pe de altă parte, rata mortalității a fost de 10,2‰, de asemenea sub media județeană (11,2‰) și cea națională (11,9‰). Sporul natural a ajuns la -3,8‰, în comparație cu un deficit natural mai redus la nivelul județului Cluj (-1,6‰) și al României (-3,3‰). În ceea ce privește mortalitatea infantilă, în intervalul 2007-2018, s-au înregistrat 4 cazuri de deces la copii cu vârsta de sub un an, rata medie a mortalității infantile pentru această perioadă de timp fiind de 13,3‰, aproape dublă față de media județeană și națională.

48 47 42 42 41 40 40 38 39 33 33 30 31 27 27 27 25 25 25 25 20 20 17 17

2007-8 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016-8 2017 2018-10 -12 -12 -11 -15 -15 -14 -15 -18 -23

Născuții vii Decedați Spor natural

Figură 8 - Mișcarea naturală a populației comunei Fizeșu Gherlii, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

În anul 2018, s-au înregistrat la nivelul comunei Fizeșu Gherlii un număr de 11 căsătorii, iar rata nupțialității a fost de 4,2‰, sub media județeană (6,5‰) și cea națională (6,5‰). Trebuie totuși menționat faptul că, per ansamblul perioadei 2007-2018, la nivel local s-a înregistrat un doar 138 de căsătorii, în unele cazuri fiind vorba chiar de cupluri care trăiesc efectiv în altă localitate. Prin urmare, numărul familiilor nou-întemeiate este mic, situație reflectată și de rata redusă a natalității. Pe de altă parte, în anul 2018, s-au înregistrat la nivel local doar 2 divorțuri, rata divorțialității fiind de 0,8‰, sub media județeană și națională. De altfel, în intervalul 2007-2018, numărul divorțurilor a fost de doar 38, de circa 5 ori mai mic decât cel al căsătoriilor.

16 14 13 12 12 11 11

8 7 7 6 5 4 4 2 0 2 2 3 3 3 2 2

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Căsătorii Divorțuri

Figură 9 - Nupțialitatea și divorțialitatea în comuna Fizeșu Gherlii, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Dacă în perioada comunistă migrația forței de muncă dinspre comună spre orașe a reprezentat principala cauză de scădere a populației, după 1990 aceasta s-a atenuat semnificativ, mai ales pe fondul declinului platformelor industriale din mediul urban. Mai mult, o parte dintre cei care migraseră în anii comunismului au revenit pe plaiurile natale, în căutarea unui cost al vieții mai redus. Prin urmare, în perioada 2007-2017, balanța migratorie a înregistrat valori pozitive (+20 de persoane). Se remarcă însă o mobilitate ridicată a populației locale, în acest interval schimbându-și domiciliul circa 1.200 de persoane, adică peste 40% din totalul locuitorilor.

82 83 71 64 63 59 57 55 54 52 52 52 51 49 49 47 48 49 44 43 42 36 35

15 8 16 8

2007 2008 2009 2010-11 2011 2012 2013-5 2014 2015-14 2016-10 2017-4 -18

Stabiliri cu domiciliul Plecări cu domiciliul Spor migratoriu

Figură 10 - Mișcarea migratorie a populației comunei Fizeșu Gherlii, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Asemenea majorității localităților din țară, comuna Fizeșu Gherlii este afectată de fenomenul migrației externe a forței de muncă. La cel mai recent recensământ, cel din 2011, un număr de 146 de persoane domiciliate se aflau în străinătate, dintre care 124 pe termen scurt (sub 1 an) și 22 pe termen lung, respectiv 72 de bărbați și 74 de femei. Aceștia reprezentau circa 5% din populația totală a comunei. În intervalul scurs de la acest recensământ, bazându-ne pe evoluțiile de la nivel național, putem estima că acest fenomen s-a amplificat inclusiv la nivel local, deși existența în zonă a unei zone metropolitane dinamice din punct de vedere economic a limitat tendința spre migrație externă comparativ cu alte zone din țară.

3. Activitatea economică

Comuna Fizeșu Gherlii are un profil economic dominat de sectorul agricol, situație specifică majorității așezărilor rurale din Câmpia Transilvaniei. Astfel, cultura plantelor și creșterea animalelor au reprezentat dintotdeauna principalele ocupații și surse de venit ale localnicilor. Totuși, ultimele 5-6 decenii au adus unele modificări importante în structura ocupațională a populației. Astfel, începând cu sfârșitul anilor 50 ai secolului trecut, autoritățile comuniste au demarat un program intensiv de colectivizare a agriculturii, care a însemnat deposedarea micilor fermieri de terenurile din proprietate, respectiv de industrializare și urbanizare, care a dislocat o bună parte din forța de muncă rurală și a dirijat-o către noile platforme industriale din oraș. Comuna Fizeșu Gherlii a fost afectată de ambele procese, o bună parte din forța de muncă locală mutându-se cu reședința în centrele urbane din județ (Gherla, Cluj-Napoca) sau practicând naveta către întreprinderile din zonă (de ex. cele cu profil de mobilă, sticlă, produse ceramice, mecanică, băuturi alcoolice etc.). După 1990, aceste fenomene s-au temperat, mai ales pe fondul declinului platformelor industriale din orașul învecinat, Gherla, care a condus la disponibilizări masive de personal. O bună parte dintre foștii angajați au revenit în satele natale și la practicile agricole tradiționale. În ultimul deceniu, tot mai mulți locuitori au luat calea străinătății, unde găsesc locuri de muncă mai bine plătite decât în țară, cei mai mulți fiind însă plecați pe termen scurt sau mediu.

La recensământul din 2011, peste 32% din forța de muncă din comună era ocupată în agricultură, 26% în industrie, 13% în construcții, iar restul în comerț și servicii (inclusiv cele publice). Deși procentul ocupării în agricultură rămâne unul foarte ridicat, proximitatea față de municipiul Gherla, dar și de zona metropolitană a municipiului Cluj-Napoca a permis unui număr important de localnici să practice naveta, evitându-se astfel riscul unui fenomen și mai amplu de migrație externă.

3.1. Agricultura

Conform Recensământului General Agricol din anul 2010 la nivelul comunei Fizeșu Gherlii existau 961 de exploatații agricole, cu o suprafață totală de 4.663 ha, dintre care 4.016 ha aveau destinația de suprafață agricolă, ceea ce reprezenta aproximativ 60% din suprafața administrativă totală a comunei. Dintre aceste exploatații, 606 (63% din total) erau de tip mixt (se ocupau și cu cultura plantelor și cu creșterea animalelor), iar 355 se ocupau doar cu cultura plantelor.

După cum am indicat și în subcapitolele anterioare, solurile de pe teritoriul comunei nu au o fertilitate foarte ridicată, fiind astfel mai puțin prielnice culturilor de câmp (cereale, plante tehnice etc.), ci mai degrabă păstoritului. Acest lucru explică ponderea ridicată a pășunilor în totalul suprafețelor agricole, dar și numărul mare de exploatații de tip mixt.

Figură 11 - Modul de utilizare al terenurilor din comuna Fizeșu Gherlii Sursa: Planșă proprie pe baza PUG Fizeșu Gherlii

Mărimea medie a unei exploatații agricole din comuna Fizeșu Gherlii era, în 2010, de 3,9 ha de teren agricol, mai ridicată decât media județeană (3,6 ha) și națională (3,5 ha), situație care nu este explicată de existența unor ferme mari la nivel local, ci de ponderea ridicată a pășunilor în totalul suprafeței agricole. La nivelul comunei, existau, la recensământul din 2010, doar 3 exploatații care lucrau peste 100 ha de teren agricol (pășuni), alte 3 care aveau între 50 și 100 ha (dintre care două lucrau terenuri arabile și una pășuni), respectiv una care administra între 30 și 50 ha de pășune. Pe de altă parte, 57% dintre exploatații lucrau mai puțin de 2 ha, acestea fiind așa-numitele ferme de subzistență.

În ceea ce privește suprafețele arabile, 42% erau lucrate de ferme mai mici de 2 ha, în timp ce doar 13% erau exploatate de ferme mai mari de 20 ha, cele care sunt asociate în general cu practicarea unei agriculturi moderne, eficiente, orientate către piață.

133 23

430 101

334

50-100 ha 10-20 ha 5-10 ha 2-5 ha sub 2 ha

Figură 12 - Suprafețele de teren arabil utilizat la nivelul comunei Fizeșu Gherlii funcție de mărimea fermei, la recensământul din 2010 Sursa: INS. RGA 2010

În cazul pășunilor, circa 45% dintre suprafețe erau concentrate în exploatații mari, de peste 100 ha, în număr de 3 la nivel local. De menționat aici este și faptul că UAT Comuna Fizeșu Gherlii are în proprietatea sa private peste 400 ha de pășune, care este pusă la dispoziția crescătorilor de animale din zonă.

605

1215

520

168 92 90 31

Peste 100 ha 50-100 ha 30-50 ha 20-30 ha 10-20 ha 5-10 ha 2-5 ha

Figură 13 - Suprafețele de pășuni și fânețe utilizate la nivelul comunei Fizeșu Gherlii funcție de mărimea fermei, la recensământul din 2010 Sursa: INS. RGA 2010

Din totalul suprafețelor agricole, peste 62% erau exploatate direct de către proprietari (mai ales gospodării ale populației), 18% cu titlu gratuit, 5% erau lucrate în arendă, iar 15% în alte moduri. În cazul terenurilor arabile, peste 86% din totalul acestora erau lucrate direct de către proprietari, iar 13% în arendă. În acest context, putem afirma că la nivelul local predomină încă modelul tradițional de practicare a agriculturii, pe parcele individuale de mici dimensiuni, cu un grad de mecanizare redus și fără cunoștințe de specialitate, orientate mai degrabă către asigurarea autoconsumului gospodăriilor decât către comercializare.

Din totalul celor 4.016 ha de terenuri agricole consemnate la recensământul din 2010, cele mai multe aveau destinația de pășune și fâneață (54% din total), urmate de terenuri arabile (25%), în timp ce viile, livezile și grădinile familiale ocupau suprafețe neînsemnate. De remarcat e și faptul că 7% din terenurile agricole din comună erau neutilizate la momentul recensământului. Cele mai multe dintre acestea erau terenuri arabile nelucrate de proprietari din diferite motive.

87 63 289

1021

2556

Teren arabil Pășuni și fânețe Grădini familiale Vii și livezi Neutilizate

Figură 14 - Structura suprafețelor agricole din comuna Fizeșu Gherlii, funcție de destinația lor, la recensământul din 2010 Sursa: INS. RGA 2010

Pe de altă parte, estimările mai recente ale INS indică pentru comuna Fizeșu Gherlii o suprafață agricolă totală de 4.227 ha (63% din teritoriul administrativ), dintre care 1.790 ha de teren arabil, 1.638 ha de pășuni, 750 ha de fânețe, 18 de vii și 31 de livezi. Cu toate acestea, estimările se opresc la nivelul anului 2014, suprafața exactă a terenurilor agricole din comună urmând să fie determinată doar după finalizarea de către ANCPI a lucrărilor de înscriere gratuită în cartea funciară a tuturor imobilelor din comună, estimată pentru anul 2023.

Agricultura vegetală se bazează mai ales pe culturile de porumb (40% din suprafața arabilă) și plante de nutreț (31%), la care se adaugă pe suprafețe mai mici orz, ovăz, grâu, legume, cartofi etc.

Porumb 74 26 47 Lucernă, trifoi și alte plante de nutreț

87 Grâu și secară 413

Orz și ovăz 56

Legume și cartofi

Alte plante

318 Teren în repaus

Figură 15 - Suprafețele arabile cultivate la nivelul comunei Fizeșu Gherlii, pe principalele culturi agricole, la recensământul din 2010 Sursa: INS. RGA 2010

La nivelul comunei Fizeșu Gherlii existau, conform recensământului din 2010, doar 11 ha plantate cu viță de vie, toate cu soiuri hibride, respectiv 67 ha de livezi, cu precădere pruni și meri. Cele mai multe fructe sunt utilizate pentru consumul propriu, sub formă proaspătă, de conserve sau de băuturi distilate. Livezile de la nivel local sunt îmbătrânite și au un randament scăzut, ceea ce le face puțin competitive în raport cu cele din alte țări. Tradiția viticolă din zonă a fost relansată la nivel local de Crama Barabaș care exploatează o podgorie de 12,5 ha de viță de vie de soi nobil și îmbuteliază vin sub brandul Domeniile Vatra Roșie.

Sectorul agriculturii ecologice are un potențial foarte ridicat la nivel local, în condițiile în care predomină mica proprietate privată, cu un grad redus de mecanizare și cu utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor naturale în detrimentul celor chimice. Cu toate acestea, în comună nu funcționează niciun agent economic important care să fie atestat ca producător ecologic.

La recensământul din anul 2010, în comuna Fizeșu Gherlii au fost înregistrate următoarele efective de animale: 418 bovine, 4.601 ovine, 370 de caprine, 765 de porcine, 9.074 de păsări, 126 de cabaline, 191 de iepuri de casă și 465 de familii de albine. Dintre acestea, doar 51 de bovine erau crescute de exploatații cu personalitate juridică, în timp ce peste 95% din efective de animale și păsări se regăseau în gospodăriile populației, producția realizată fiind destinată mai ales autoconsumului și micului comerț. Cifrele transmise de Primăria Fizeșu Gherlii pentru anul 2019 indică faptul că în comună existau 12 persoane fizice și persoane fizice autorizate care dețineau peste 150 de ovine (între 175 și 930/exploatație), efectivele totale ale acestora

însumând peste 5.000 de capete. Așadar, numărul ovinelor a crescut față de recensământul din 2011.

Așadar, la nivel local nu putem vorbi încă despre un sector zootehnic modern, orientat către piață. Pe de altă parte, raportat la suprafața agricolă a comunei, efectivele de animale sunt modeste, cu precădere în cazul bovinelor și a porcinelor, trendul fiind în continuare unul de scădere, mai ales pe fondul îmbătrânirii populației și a reorientării tinerilor către alte ocupații.

La recensământul din 2010, în comuna Fizeșu Gherlii erau înregistrate 37 de tractoare, 34 de pluguri, 29 de grape, 25 de motocositoare, 13 motocultoare, 11 semănători, 6 mașini de împrăștiat îngrășăminte etc. Cu toate acestea, doar 57% dintre exploatațiile agricole din comună foloseau utilaje agricole, în timp ce restul se bazau exclusiv pe munci manuale sau atelaje cu cai. Așadar, parcul de utilaje agricole din comună este ineficient utilizat în lipsa unor parcele de mari dimensiuni.

Recensământul din 2010 a reflectat faptul că 1.824 locuitori (1.000 de bărbați și 824 de femei) ai comunei Fizeșu Gherlii prestau munci agricole, fie ca activitate principală, fie secundară, ceea ce reprezenta circa 70% din populația totală a comunei și 80% din cea adultă. Dintre aceștia, 1.788 (98% din total) lucrau în propriile gospodării sau ca zilieri în gospodăriile altor cetățeni, în timp ce doar 36 aveau statut de salariat la o entitate cu personalitate juridică. Din totalul acestor persoane, 89% alocau mai puțin de jumătate din timpul lor de activitate muncilor agricole, ceea ce indică faptul că aceștia aveau o aveau o altă ocupație de bază. De altfel, practicarea agriculturii de subzistență este foarte răspândită în rândul pensionarilor, dat fiind ponderea foarte ridicată a acestora în forța de muncă din agricultură.

Dintre șefii de exploatație agricolă, în număr de 953, doar 20 absolviseră o formă de pregătire teoretică, în timp ce peste 98% aveau doar experiență practică. După cum indicam și anterior, agricultura practicată la nivel local este una de tip tradițional, bazată pe cutume și nu pe tehnici agricole care să asigure un nivel ridicat al productivității, context în care pătrunderea produselor realizate la nivel local pe piața europeană și chiar națională este dificilă.

Un alt fenomen ușor de remarcat la nivel local este îmbătrânirea accentuată a forței de muncă din agricultură, cu perspective foarte pesimiste de înnoire în următorii ani. La recensământul din 2010, 58% dintre locuitorii comunei care practicau agricultura erau trecuți de vârsta de 55 de ani, în timp ce doar 11% aveau sub 35 de ani. Așadar, interesul tinerilor pentru agricultură este unul foarte scăzut, ceea ce va forța trecerea la o agricultură modernă, în care factorul uman să joace un rol mult mai restrâns decât în modelul tradițional bazat pe munci manuale.

59 150

630 15 - 24 ani 294 25 - 34 ani 35 - 44 ani 45 - 54 ani 55 - 64 ani peste 65 de ani 277

414

Figură 16 – Structura pe vârste a populației din comuna Fizeșu Gherlii care practica munci agricole, la recensământul din 2010 Sursa: INS. RGA 2010

Comuna Fizeșu Gherlii dispune de un fond forestier relativ bogat și valoros, pădurile acoperind 1.974 ha de teren, adică peste 29% din suprafața administrativă totală. Dintre acestea, circa jumătate se află în proprietate privată, iar restul se află în proprietatea statului român. Comuna are în proprietatea sa privată o suprafață de peste 200 ha de pădure, care reprezintă o sursă de venituri la bugetul local. Acestea sunt administrate, în principal, de Ocolul Silvic Gherla.

Numărul locuitorilor care se ocupă cu silvicultura este unul destul de mic (7 la recensământul din 2011, adică 1% din forța de muncă locală), însă pădurile de pe teritoriul comunei pot juca un rol important în dezvoltarea turismului, industriei artizanale etc.

3.2. Industria, construcțiile și serviciile

În comparație cu alte comune din județ și din țară, comuna Fizeșu Gherlii înregistrează o pondere ridicată a forței de muncă ocupată în industrie (26% din total) și construcții (13%), în primul rând ca urmare a distanței reduse față de centre urbane către care localnicii pot practica navetismul. Cei mai mulți locuitori activează ca muncitori calificați (tâmplari, brutari, asamblori, montatori etc.) și necalificați la unitățile cu profil de industria lemnului și mobilă, industrie alimentară, industria echipamentelor electrocasnice, industria materialelor de construcții și industria componentelor auto din Gherla, Jucu, Cluj-Napoca, Dej. În total, numărul acestora se ridică la peste 200, aproape toți fiind navetiști.

În domeniul construcțiilor lucrau, conform recensământului din 2010, circa 100 de localnici, dintre care circa 2/3 erau calificați (mai ales zidari), iar restul erau necalificați. Și în acest caz,

o bună parte dintre lucrători practicau naveta către centrele urbane din zonă sau chiar lucrau temporar în străinătate, cererea pentru lucrări la nivel local fiind restrânsă.

În sectorul serviciilor, numărul de locuri de muncă a crescut în ultimii ani. La nivel local, funcționează o serie de mici unități comerciale, de cazare, de transporturi etc., la care se adaugă cererea tot mai mare de lucrători în comerț, pază sau transporturi din centrele urbane învecinate. Așadar, circa 300 de persoane activau în sectorul terțiar privat, cei mai mulți în comerț (peste 70, majoritatea vânzători și manipulanți de mărfuri), transporturi (circa 40, majoritatea șoferi), pază (circa 20, majoritatea agenți de pază), alimentație publică și turism (circa 10, majoritatea ospătari, chelneri, bucătari) etc.

Principalii agenți economici locali din domeniul industriei, construcțiilor și serviciilor sunt următoarele firme: - ECO SMART LIFE SRL – salubritate – 16 salariați; - EAN ARI CONSTRUCT SRL – construcții – 14 salariați; - CML SISTEM SRL – construcții – 7 salariați - DAVMIL DECOR SRL – construcții – 5 salariați; - KILOMETRUL ZERO FOOD SRL – restaurante – 5 salariați; - VLAD & ARI DESIGN SRL – construcții – 4 salariați.

Agenții economici cu profil non-agricol din comună asigură un număr foarte redus de locuri de muncă la nivel local (sub 100) în raport cu volumul populației ocupate (peste 700 de persoane). Prin urmare, după cum am indicat și anterior, cei mai mulți locuitori optează pentru a practica naveta la firmele din Gherla, Cluj-Napoca sau Jucu.

3.3. Forța de muncă

La recensământul din 2011, doar 31% din populația stabilă a comunei intra în categoria persoanelor active, dintre care 28% erau persoane ocupate, iar 3% șomeri. Populația inactivă reprezenta 69% din numărul locuitorilor, dintre care 27% erau pensionari, 14% elevi și studenți, 12% erau persoane întreținute (mai ales copii de vârsta preșcolară), 8% casnici, iar 8% aveau alt statut economic. Aceste date reflectau un dezechilibru socio-economic semnificativ la nivel local, în contextul în care fiecare persoană ocupată trebuia să susțină mai mult de două persoane inactive.

Dintre cele 727 de persoane ocupate, 73% aveau statutul de angajat, în timp ce restul erau ocupați informal, fie ca lucrător pe cont propriu (6%), fie ca lucrător neremunerat în propria gospodărie (21%). Deși apropierea comunei de municipiul Gherla face ca ponderea ocupării formale să fie mult mai ridicată decât în alte așezări rurale, ocuparea informală, cu precădere în sectorul agricol, continuă să se situeze la valori ridicate. Lucrătorii neremunerați din agricultură sunt cei mai afectați de acest fenomen, în condițiile în care nu dispun de un venit bănesc constant.

8% Ocupați

Șomeri 12% 28%

Elevi și studenți

8% Pensionari

Casnici 3%

Întreținuți de stat sau de alte persoane 27% 14% Altă situație

Figură 17 – Ocupația principală a populației stabile de la nivelul comunei Fizeșu Gherlii, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011

În ceea ce privește structura ocupării pe principalele sectoare economice, 30% dintre locuitori activau la ultimul recensământ în domeniul agriculturii (cei mai mulți practicând agricultura de subzistență ca lucrători neremunerați în gospodării), 25% în industrie (cei mai mulți fiind navetiști către Gherla), 12% în construcții, 24% în comerț și servicii private (cei mai mulți în comerț, transporturi, pază etc.), iar 9% în servicii publice (administrație, educație, sănătate, asistență socială). Structura ocupațională a populației este una mult mai echilibrată decât în alte așezări rurale din țară sau din județ, în condițiile în care localnicii au și opțiunea de a practica naveta și nu sunt obligați să se rezume doar la munci agricole.

9% Agricultură

Industrie 10% 30% Construcții 5% Comerț

9% Transporturi

Alte servicii private

12% 25% Servicii publice (educație, sănătate, administrație, protecție socială)

Figură 18 - Structura populației ocupate de la nivelul comunei Fizeșu Gherlii, pe principalale activități economice, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011

Din punct de vedere al ocupației de bază, o treime din forța de muncă locală este reprezentată de muncitori în agricultură (crescători de animale, agricultori), care nu au nicio calificare în domeniu. Aceștia sunt urmați de muncitori calificați în industrie (tâmplari, brutari, asamblori, montatori etc. - cu precădere în ramurile de prelucrare a lemnului și mobile, de asamblare a echipamentelor electrocasnice, componentelor auto sau de procesare a produselor alimentare), în construcții (mai ales zidar), comerț (vânzători, manipulanți de mărfuri), transporturi (șoferi) și servicii (îngrijitori, agenti de pază). O pondere importantă o au și muncitorii necalificați, cu precădere în sectorul construcțiilor. După cum se poate observa, cele mai multe dintre aceste ocupații implică un grad de calificare redus și munci preponderant fizice, ceea ce se traduce într-un nivel de salarizare modest și un nivel de trai scăzut al localnicilor.

Conform recensământului din 2011, doar 35% dintre locuitorii comunei Fizeșu Gherlii cu vârsta de peste 10 ani absolviseră mai mult de 8 clase. Dintre aceștia, doar 3% absolviseră studii superioare (fiind în general angajații din sectorul serviciilor publice – funcționari publici, cadre didactice), iar 15% studii liceale și postliceale. La aceștia se adăugau 17% absolvenți de învățământ profesional, cei mai mulți în domeniul industriei, construcțiilor și a asistenței medicale.

Acest nivel redus de instruire este unul defavorabil dezvoltării comunei și creșterii gradului de ocupare a populației, în condițiile în care persoanele cu studii gimnaziale sunt cele mai expuse riscului de excluziune de pe piața muncii. Pe de altă parte, chiar și în cazul în care persoanele respective ar găsi un loc de muncă pe piață, acesta ar fi remunerat modest, cel mai adesea cu salariul minim pe economie.

7% 3%

14% 15% Superior Postliceal Liceal Profesional 17% Gimnazial Primar Fără studii

43%

Figură 19 - Structura populației stabile cu vârsta de peste 10 ani din comuna Fizeșu Gherlii, după nivelul studiilor absolvite, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011

Numărul oficial al locurilor de muncă din comuna Fizeșu Gherlii a fost în anul 2017 de 73, cifră relativ constantă după 2010. Aceste date cuprind numai unitățile, publice și private, din eșantionul INS, care exclude în general microîntreprinderile sub 4 salariați. Dacă cifrele ar include și aceste unități, numărul real al locurilor de muncă din comună ar fi depăși 100. Însă și în acest context, numărul locurilor de muncă e total insuficient raportat la numărul persoanelor active (circa 800, la recensământul din 2011).

132

99 98

77 77 77 78 73 73 73 68

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figură 20 - Numărul mediu de salariați din comuna Fizeșu Gherlii, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Numărul oficial de șomeri din comuna Fizeșu Gherlii înregistrează valori relativ ridicate, fiind mai mare decât cel al locurilor de muncă de la nivel local. Astfel, în perioada 2010-2019, numărul acestora a scăzut de la 153 la 89, fiind în general pe un trend descrescător (mai puțin în anul 2019, când s-a dublat față de 2018). Aceste cifre cuprind însă numai persoanele fără un loc de muncă care se înscriu în evidențele ANOFM, cele mai multe fiind, de altfel, cele care beneficiază de ajutor social și care au obligația de a se declara șomer, în cazul în care sunt apte de muncă. Variațiile numărului de șomeri de la nivel local poate fi, așadar, pusă pe seama înăspririi modalității de acordare de ajutoare sociale de către Primărie.

153

125 118 107 99 90 89 84 72

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Figură 21 - Numărul mediu anual de șomeri din comuna Fizeșu Gherlii în perioada 2007-2019 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Deși localnicii au acces relativ facil la locurile de muncă din Gherla, Jucu, Dej sau Cluj-Napoca, la nivel local există încă un număr mare de persoane care sunt ocupate informal în agricultură, ceea ce echivalează cu o formă de șomaj ”mascat” de statutul de agricultor. Peste 200 de localnici se aflau în această situație la nivelul comunei, la recensământul din 2011.

4. Accesibilitatea și infrastructura de transport

Deși se află la o distanță mică de municipiul Gherla, comuna Fizeșu Gherlii nu are ieșire directă la coridoarele majore de transport rutier (DN 1C/E 576) și feroviar (linia CF 401) de pe Valea Someșului, ceea ce îi afectează capacitatea de a atrage investiții private în raport cu alte comune din zonă (de ex. Iclod, Bonțida, Jucu etc.). Prin urmare, asigurarea unui acces cât mai rapid la acest coridor prin rețeaua de drumuri județene și locale este de maximă importanță pentru recuperarea decalajului de dezvoltare față de așezările rurale mai bine poziționate.

Accesul rutier în comună, precum și conexiunea cu localitățile din zonă se realizează, în principal, pe drumul județene DJ 109C (Gherla – Fizeșu Gherlii – Țaga – Geaca – Cămărașu),

respectiv DJ 109D (Gherla – Nicula – Bonț – Săcălaia – Sic – Jucu). La acestea se adaugă un drum județean lung de aproape 3 km – DJ 109T, care asigură accesul din DJ 109D la Mănăstirea Nicula. Aceste drumuri se află în administrarea Consiliului Județean Cluj, sunt asfaltate și au beneficiat recent de lucrări de reabilitare, aflându-se într-o stare relativ bună. Valorile de trafic înregistrate pe aceste trasee sunt relativ modeste (sub 2.000 vehicule/zi).

Mobilitatea mărfurilor și a persoanelor în interiorul comunei Fizeșu Gherlii se realizează pe o rețea de peste 21 km de drumuri comunale, dintre care 1,3 km sunt asfaltați, 9,8 km au îmbrăcăminți rutiere ușoare, 8,5 km sunt pietruiți, iar 1,6 km sunt de pământ. Drumul comunal DC 36 face legătura între DJ 109C – Lunca Bonțului și Săcălaia, pe o lungime de circa 12 km, în timp ce drumul comunal DC 39 face legătura între Săcălaia și Gherla, pe o lungime de circa 7 km. Ambele drumuri au o importanță deosebită pentru dezvoltarea comunei, în condițiile în care contribuie la reducerea semnificativă a distanței parcurse între satele componente, respectiv între acestea și municipiul Gherla, context în care se impune modernizarea lor.

Rețeaua stradală din comuna Fizeșu Gherlii măsoară circa 18 km lungime, dintre care doar o treime sunt asfaltați (în mare parte ca urmare a implementării unui proiect cu fonduri de la bugetul de stat, dar și cu resurse locale), restul fiind pietruiți sau de pământ, la care se adaugă peste 25 de poduri, podețe tubulare sau punți pietonale. Pe cele mai multe străzi din comună nu există trotuare sau alei pietonale, Primăria având fonduri proprii limitate pentru astfel de lucrări (lucrările de acest tip realizate până în acest moment vizează doar o lungime de 1 km în satul Fizeșu Gherlii), astfel încât pietonii sunt nevoiți să se deplaseze pe carosabil, punându- și în pericol siguranța sau chiar viața. În mod similar, nu există piste amenajate pentru bicicliști. Străzile sunt, în general, prevăzute cu șanțuri de scurgere a apelor pluviale care se pot colmata cu resturi vegetale și împiedica scurgerea corespunzătoare a apei, ceea ce poate conduce chiar la băltire și chiar inundarea temporară a unor străzi. O altă problemă majoră la nivel local este lipsa unei parcări de mari dimensiuni în zona Mănăstirii Nicula, care să fie pusă la dispoziția numeroșilor pelerini care vizitează obiectivul, respectiv în zona Lacul Știucilor – Stufărișul de la Sic.

Figură 22 - Rețeaua de transport de la nivelul comunei Fizeșu Gherlii Sursa: Planșă proprie pe bază PUG Fizeșu Gherlii

La nivelul comunei mai există și o rețea de 9 km de drumuri de exploatare, care asigură accesul la proprietățile agricole și forestiere, care au fost recent modernizate cu fonduri europene și de la bugetul CJ Cluj. Unul dintre acestea are și o importantă componentă turistică, făcând legătura între satul Nicula și Băile Sărătura, o destinație populară în rândul locuitorilor din zonă, unde s-ar putea dezvolta o zonă turistică atractivă.

Transportul public de pasageri la nivelul comunei Fizeșu Gherlii este asigurat de operatori privați, pe rutele Cluj-Napoca – Gherla – Nicula – Sic (6 curse/zi), Dej – Mintiu Gherlii – Nicula (1 cursă/zi), Gherla – Fizeșu Gherlii – Buza (6 curse/zi), Gherla – Fizeșu Gherli – Sântejude (2 curse/zi), Gherla – Nicula – Sic (8 curse/zi). Așadar, frecvența curselor este una satisfăcătoare, mai ales către municipiul Gherla, unde se deplasează cei mai mulți localnici (cu precădere elevi de liceu și adulți navetiști). Comuna nu beneficiază însă de stații de transport public moderne.

Comuna Fizeșu Gherlii nu dispune de acces la calea ferată. Cea mai apropiată stație este cea din Municipiul Gherla, aflată la circa 7 km de centrul comunei. În această stație opresc zilnic aproape 30 de garnituri de tren, care fac legătura cu destinații precum Budapesta, Iași, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, Sighetu Marmației, Jibou, Dej, Baia Mare, Bistrița etc.

În ceea ce privește transportul aerian, cel mai apropiat aeroport este cel din Cluj-Napoca, aflat la circa 50 km de comună. Acesta este al doilea aeroport ca mărime din România (cu aproape 3 milioane de pasageri în anul 2018), oferind peste 40 de destinații interne, respectiv externe, 29

cu conexiuni zilnice către majoritatea destinațiilor importante din Europa (Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Franța, Olanda, Belgia etc.) și chiar din țări precum Turcia, Israel sau Emiratele Arabe Unite.

5. Infrastructura tehnico-edilitară

5.1. Alimentarea cu apă și canalizare

În prezent, comuna Fizeșu Gherlii dispune de o rețea de alimentare cu apă în lungime totală de 33,7 km, care acoperă toate cele 4 sate ale comunei și care a fost realizată cu fonduri de la bugetul de stat. Aceasta dispune, în plus, de 2 puțuri subterane, un rezervor de înmagazinare de 150 mc, conducte de aducțiune în lungime de 4 km, stații de pompare, branșamente etc. La nivelul anului 2019, conform datelor transmise de către Primărie, la această rețea erau branșate un număr de 905 gospodării (85% din totalul celor înregistrate la nivel local) și 24 de persoane juridice. Aceste valori sunt mult superioare celor colectate la recensământul din 2011, când doar 45% dintre locuințe erau conectate la sistemul centralizat, 24% foloseau instalații proprii, iar 31% se alimentau cu apă din fântâni.

Figură 23 – Starea alimentării cu apă la nivelul Comunei Fizeșu Gherlii Sursa: Planșă proprie pe baza PUG Fizeșu Gherlii

În anul 2017, la nivelul comunei Fizeșu Gherlii s-au distribuit 65.000 mc de apă potabilă, dintre care 58.000 mc pentru consumatorii casnici și 7.000 mc pentru persoanele juridice. Tendința este una de creștere a consumului, mai ales pe fondul creșterii numărului de gospodării racordate la rețea.

65000

56000 56000 56000 51000 52000 49000 49000 47000

33000 30000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figură 24 - Cantitatea de apă potabilă (mc) distribuită consumatorilor din comuna Fizeșu Gherlii, în perioada 2007- 2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

În ceea ce privește colectarea și epurarea apelor uzate, comuna Fizeșu Gherlii a beneficiat încă din perioada comunistă de o rețea de canalizare de doar 500 m, dotată cu stație de epurare mecanică de 100 mc/zi, care deservea blocul de locuințe ridicat în centrul satului-reședință. În timp, acesta a devenit nefuncțional. În ceea ce privește locuințele individuale, la recensământul din 2011 un procent de 54% dintre acestea dispuneau de fose septice, iar restul de 46% utilizau latrine uscate, amplasate de obicei în curte. Acestea reprezintă o problemă majoră pentru calitatea apelor freatice și de suprafață, respectiv a solurilor de pe teritoriul comunei. În acest context, Primăria Fizeșu Gherlii a demarat o investiție majoră, în valoare de circa 4 mil. Euro, care vizează introducerea canalizării în toate cele 4 sate componente, inclusiv racorduri, și construcția a 3 stații de epurare moderne, toate realizate cu fonduri de la bugetul de stat, prin PNDL.

O dată cu finalizarea acestor lucrări, preconizată pentru anul 2019, circa 90% dintre locuitorii comunei vor avea acces la infrastructura de colectare și epurare a apelor uzate, fiind astfel respectate atât prevederile Directivei 91/271/CEE, cât și ale Directivei 98/83/CE.

Comuna Fizeșu Gherlii a aderat la ”ADI – Asociaţia Regională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someş-Tisa”, către care a delegat serviciul de gestiune a utilităților publice de apă și canalizare, aceasta fiind o pre-condiție pentru accesarea de finanțări nerambursabile din fonduri europene dedicate acestui domeniu. Deși a păstrat unele atribuții 31

de planificare, reglementare și control, inclusiv în ceea ce privește regimul de tarifare, ADI a delegat, la rândul ei, conform normativelor de la nivel european, furnizarea serviciilor propriu- zise către un operator regional de profil – Compania de Apă Someș S.A. din Cluj-Napoca.

5.2. Alimentarea cu energie electrică și iluminatul public

Conform recensământului din 2011, peste 99% din gospodăriile existente în comuna Fizeșu Gherlii aveau acces la infrastructura de distribuție a energiei electrice, alimentarea acestora realizându-se din rețeaua LEA 20 kV. Operatorul care furnizează aceste servicii la nivel local este Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A. – Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Cluj. Așadar, operatorul este cel care are obligația de a investi din surse proprii în extinderea, mentenanța și modernizarea rețelei de energie electrică din comună.

Primăria poate realiza, la rândul ei, investiții pentru extinderea rețelei de distribuție a energiei electrice sau pentru găsirea unor soluții alternative de asigurare a energiei (de ex. cu panouri solare) în zonele izolate, precum cătunele Lunca Bonțului sau Codomarc, în cazul în care va exista cerere în acest sens.

Figură 25 - Rețeaua de distribuție a energiei electrice din comuna Fizeșu Gherlii Sursa: Planșă proprie pe baza PUG Fizeșu Gherlii

Iluminatul public se asigură folosind infrastructura (stâlpi, linii aeriene) operatorului de distribuție a energiei electrice. Primăria a demarat în urmă cu câțiva ani lucrări de modernizare a sistemului de iluminat public, prin instalarea unor corpuri de iluminat eficiente energetic, care continuă și în prezent.

5.3. Încălzirea și asigurarea combustibilului pentru gătit la nivelul locuințelor

Comuna Fizeșu Gherlii dispune de o rețea de distribuție a gazelor naturale în lungime de circa 6 km, inclusiv de două stații de reglare și măsurare, care deservesc satele Fizeșu Gherlii și Nicula. La această rețea erau racordate, conform datelor de la recensământul din 2011, 80 de gospodării (8% din total), însă în intervalul scurs de la acel moment numărul lor a crescut semnificativ. Furnizarea gazelor naturale se realizează la nivel local de către un operator privat – CPL CONCORDIA SRL Cluj-Napoca.

În anul 2017, operatorul de profil a distribuit la nivel local o cantitate de 135.000 mc de gaze naturale, dintre care 116.000 pentru consumatorii casnici, iar 19.000 mc pentru entitățile cu personalitate juridică. Consumul casnic are o tendință de creștere, mai ales pe fondul creșterii numărului de gospodării racordate.

135000

109000

86000

67000 68000 61000 59000 57000 44000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figură 26 - Cantitatea de gaze naturale (mc) distribuită consumatorilor din comuna Fizeșu Gherlii, în perioada 2009- 2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

În cazul satelor care nu dispun de rețea de gaze (Săcălaia și Bonț), precum și a gospodăriilor neracordate din satele Fizeșu Gherlii și Nicula, încălzirea locuințelor se face cu sobe pe bază de lemne, iar gătitul cu aragaz pe bază de butelie de gaz. Acest lucru afectează calitatea vieții locuitorilor, mai ales în condițiile în care doar 10% dintre locuințe dispuneau de centrală termică proprie la recensământul din 2011.

5.4. Telecomunicații

Pe teritoriul comunei Fizeșu Gherlii există rețea aeriană de telecomunicații (telefonie fixă, cablu TV, internet), precum și de comunicații prin satelit (telefonie mobilă, transfer de date), disponibilă în toate satele componente, care a fost realizată și este întreținută de către operatorii privați de profil (Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS/Digi etc.) din fonduri proprii. Calitatea serviciilor de telecomunicații furnizate de aceștia este satisfăcătoare, deși există zone mai izolate, unde sunt probleme cu intensitatea semnalului. În comună funcționează și o agenție poștală.

În condițiile în care la nivelul comunei se înregistrează încă un număr important de infracțiuni (de ex. furturi din locuințe, mai ales în cazul caselor de vacanță nelocuite permanent), este necesară implementarea unui sistem de monitorizare video a spațiilor publice în toate localitățile componente.

6. Fondul locativ

În conformitate cu prevederile noului PUG, intravilanul comunei Fizeșu Gherlii crește de la 378 ha la 471 ha, în timp ce numărului de trupuri scade de la 19 la 17. Numărul mare de trupuri de intravilan reflectă existența unor grupuri de case sau clădiri cu altă destinație izolate față de restul localității, mai ales în satele Bonț și Fizeșu Gherlii. Cea mai mare parte din intravilan este concentrată în satul Fizeșu Gherlii (167 ha), urmat de Bonț (109 ha, inclusiv cu cătunul Lunca Bonțului), Nicula (107 ha) și Săcălaia (88 ha, inclusiv cătunul Codomarc). Densitatea locuirii în vatră este mai ridicată în satele Fizeșu Gherlii și Nicula, cu un țesut rural de tip compact, și foarte redusă în satele Bonț și Săcălaia, ambele cu un țesut mai răsfirat și cu cătune.

Noul PUG propune majorări ale intravilanului în toate satele componente, însă cele mai importante sunt cele din satele Nicula (+33 ha), Fizeșu Gherlii (+31 ha) și Bonț (+20 ha). Extinderile vizează mai ales zonele de locuințe cu regim mic de înălțime și funcțiuni complementare, unități agricole și de cult (Mănăstirea Nicula), căi de comunicații, respectiv zone verzi. Aceste extinderi se vor realiza prin schimbarea destinației terenurilor agricole aflate anterior în intravilan.

Figură 27 - Modul de utilizare al terenurilor din comuna Fizeșu Gherlii după funcțiunile urbanistice Sursa: Planșă proprie realizată pe baza PUG Fizeșu Gherlii

Conform datelor INS, numărul de locuințe din comuna Fizeșu Gherlii se ridica în anul 2018 la 1.089, cu 30 mai multe decât cele înregistrate la recensământul din 2011, toate fiind în proprietate privată. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani s-au ridicat la nivel local 70 de locuințe noi cu autorizație. Numărul real de locuințe din comună va fi determinat însă doar la recensământul din anul 2021. Aceste valori indică faptul că cetățenii au investit mai degrabă în extinderea și reabilitarea locuințelor existente decât în ridicarea unora noi.

Suprafața construită totală a locuințelor din comună se ridica în anul 2017 la 50.276 mp arie desfășurată (cu 5,6% mai mult ca la recensământul din 2011), adică o medie de 46 mp/locuință, similară cu media județeană și națională. Numărul total de camere de locuit se ridica, la același recensământ, la 2.513. Raportat la populația stabilă a comunei, fiecare locuitor beneficia în medie 20 mp de suprafață locuibilă și de 1 cameră de locuit. Aceste valori sunt apropiate de media județeană și națională, ceea ce indică faptul că la nivel local nu se înregistrează, cu excepția câtorva cazuri sociale izolate, probleme cu locuirea.

Din totalul de 1.051 de clădiri de locuit recenzate în anul 2011, 95% erau înșiruite de-a lungul unei străzi, iar restul erau grupate în trupuri despărțite de restul satului sau chiar izolate, cum este cazul cătunelor Lunca Bonțului și Codomarc. Pentru aceste gospodării, în număr de peste 50, asigurarea utilităților și serviciilor publice în sistem centralizat este problematică, mai ales în contextul în care nu toate sunt locuite și deservirea lor am implica costuri importante pentru autoritățile locale. De menționat este și faptul că în centrul satului Fizeșu Gherlii se află un bloc de apartamente construit în perioada comunistă.

Aproape 2/3 dintre casele din comună sunt construite în anii 50-60 ai secolului trecut, o perioada caracterizată prin revigorarea economiei naționale după Cel De-al Doilea Război Mondial, dar și printr-o tendință de creștere naturală a populației. Alte 17% dintre acestea au fost ridicate în perioada interbelică, de asemenea, o perioadă relativ dinamică din punct de vedere demografic și economic. În schimb, exodul forței de muncă locale către centrele urbane a condus la o reducere dramatică a cererii pentru noi locuințe după 1970, fondul imobiliar devenind excedentar. O ușoară revigorare a pieței de locuințe de la nivel local s-a resimțit în ultimele două decenii, mai ales pe fondul fenomenului de remigrație dinspre urban, a infuziei de remiteri de valută de la localnicii care lucrează în străinătate și a apariției unor case de vacanță.

2% 6% 4% 15% înainte de 1919 8% 1919 - 1945 1946 - 1960 1961 - 1970 1971 - 1980 1981 - 1990 28% 1991 - 2000 35% 2000 - 2011

Figură 28 - Locuințele din comuna Fizeșu Gherlii, funcție de perioada de construcție, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011

Circa ¾ dintre locuințele din comune au pereți din prefabricate din beton, material de construcție folosit mai ales odată cu instalarea regimului comunist. În cazul locuințelor mai vechi, dar și a celor de mai proastă calitate (de ex. cele locuite de comunitatea romă), materialele de construcție folosite au fost lemnul și paiantă/chirpici, inclusiv combinații între acestea. Acestea din urmă sunt cele mai vulnerabile la diferite tipuri de hazarde (inundații, incendii, alunecări de teren etc.).

beton și prefabricate din beton 8% cărămidă lemn paiantă materiale mixte

75%

Figură 29 - Locuințele din comuna Fizeșu Gherlii, funcție de materialul de zidărie folosit, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011

La recensământul din anul 2011 doar 8% dintre locuințele din comună fuseseră termoizolate, iar 14% aveau tâmplărie termoizolantă. Aceste procente au mai crescut în perioada scursă de la ultimul recensământ, însă eficiența energetică redusă rămâne o problemă pentru locuitorii comunei, mai ales în condițiile în care majoritatea își încălzesc casele cu sobe pe bază de lemn. Pierderile de căldură are clădirilor au, așadar, un impact atât asupra cheltuielilor cu lemnul sau gazul metan utilizat de aceștia, cât și asupra confortului termic din locuințe. O situație similară se înregistrează și în cazul clădirilor publice administrate de Primărie.

Dintre cele 1.060 de locuințe recenzate în anul 2011 în comuna Fizeșu Gherlii, doar 854 (80% din total) erau ocupate, 145 erau de tip secundar/sezonier, iar 61 nelocuite permanent. Exodul forței de muncă locale în perioada comunistă și-a pus, după cum am indicat anterior, amprenta asupra fondului locativ din comună. Populația a îmbătrânit, iar unele sate au pierdut până la jumătate dintre locuitori sau chiar s-au depopulat complet, cum e cazul satului Lunca Bonțului. Așadar, multe locuințe au fost abandonate sau lăsate în grija unor moștenitori, fiind astăzi într-o stare precară.

Cele 854 de locuințe efectiv ocupate din comuna Fizeșu Gherlii adăposteau la recensământul din 2011 un număr de 859 de gospodării, așadar în 5 dintre case locuiau două nuclee familiale, neexistând așadar probleme majore legate de suprapopularea locuințelor.

Peste jumătate dintre locuințele din comună au 2 dormitoare, în timp ce o treime au 3 dormitoare sau mai mult. Dacă în trecut suprafața locuibilă era mică în raport cu populația, declinul demografic instalat începând cu anii 60-70 a făcut ca în prezent fondul construit să fie excedentar, dovadă fiind și numărul mare de locuințe neocupate. Totuși, mai ales în cazul persoanelor de etnie romă, există unele cazuri de locuire în condiții improprii.

3% 3% 9%

1 dormitor 2 dormitoare 28% 3 dormitoare 4 dormitoare 5 dormitoare și peste

57%

Figură 30 - Locuințele din comuna Fizeșu Gherlii,după numărul de de cmaere de locuit, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011

Dotarea locuințelor cu utilități și dependințe este una precară, printre cauze numărându-se lipsa, până de curând, a infrastructurii tehnico-edilitare, îmbătrânirea demografică și posibilitățile financiare limitate. Astfel, la recensământul din 2011, doar 10% dintre locuințe dispuneau de centrală termică proprie, 69% de apă potabilă în interiorul locuinței, 39% de apă caldă, 42% de baie și 80% de bucătărie. Deși aceste procente au crescut față de momentul recensământului, inclusiv ca urmare a investițiilor publice în rețeaua edilitară a comunei, nivelul de confort al majorității cetățenilor rămâne unul redus.

7. Educația

La nivelul comunei funcționează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică, respectiv Școala Primară Fizeșu Gherlii (inclusiv cu Grădiniță), care are arondate următoarele structuri: - Școala Primară Bonț (inclusiv cu grupă de grădiniță); - Școala Primară Nicula (inclusiv cu grupă de grădiniță); - Școala Primară Săcălaia (inclusiv cu grupă de grădiniță).

În total, unitățile de învățământ reunesc 3 grupe de grădiniță și 10 clase pentru învățământul primar. Elevii de gimnaziu din satele componente ale comunei sunt transportați cu microbuzul școlar la școlile din Gherla și Sânmartin, numărul elevilor navetiști fiind de circa 50. Elevii din ciclul primar învață într-un singur schimb, iar predarea se face în limba română, iar la unele școli simultan. Cauza principală o reprezintă scăderea natalității, dar și preferința părinților pentru școlile din mediul urban.

Infrastructura școlară cuprinde 20 de săli de clasă, 1 laborator școlar, 23 de calculatoare, materiale didactice diverse și o sală de sport (la școala din Fizeșu Gherlii). Reducerea populației școlare a făcut ca unele săli de clasă să fie excedentare în prezent (circa jumătate din total). Dacă acest fenomen va continua, așa cum o arată tendințele din ultimii ani, există riscul închiderii unor școli din satele componente și concentrarea activității educaționale la școala din centrul de comună.

Administrația locală a investit în ultimii ani sume considerabile în asigurarea unei baze materiale corespunzătoare pentru unitățile de învățământ din localitate. Astfel, la școlile din satele Fizeșu Gherlii și Nicula, care reunesc cel mai mare număr de elevi, se derulează în prezent lucrări de reabilitare, modernizare și dotare, în valoare de aproape 3 mil. lei, cu fonduri de la bugetul de stat, prin PNDL. Școlile din satele Bonț și Săcălaia necesită, la rândul lor, lucrări de reabilitare și dotare, care sunt avute în vedere de administrația locală pentru perioada imediat următoare.

Populația școlară de la nivelul Școlii Primare Fizeșu Gherlii (inclusiv unitățile arondate) s-a ridicat în anul 2017, conform datelor INS, la 137 de copii și elevi, echivalentul a circa 5% din populația stabilă a comunei. Dintre aceștia, 53 erau înscriși la grupele de grădiniță, iar 84 în ciclul primar. Față de anul 2007, populația școlară a scăzut la mai puțin de jumătate, atât ca urmare a scăderii natalității, cât și a desființării claselor de gimnaziu de la Școala din Fizeșu Gherlii.

100102 95 94 93 91 90 88 89 88 88 84 7981 81 75 75 70 63 62 62 59 61 54 53

0 0 0 0 0 0 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Preșcolar Primar Gimanzial

Figură 31 - Populația școlară de la nivelul comunei Fizeșu Gherlii, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Deși în comuna Fizeșu Gherlii trăiește o comunitate numeroasă de persoane de etnie romă, la nivel local nu se înregistrează probleme majore legate de abandonul școlar. Conform evidențelor oficiale, sub 10% din totalul elevilor provin din familii cu probleme materiale

majore sau monoparentale și necesită burse sociale. Pe lângă burse, aceștia beneficiază de rechizite gratuite, de Programul ”Cornul și Laptele”, transport cu microbuzul școlar etc., măsuri care au menirea de a descuraja abandonul școlar.

Număr de cadre didactice de la Școala Gimnazială Fizeșu Gherlii (și unitățile arondate) a fost în anul 2017, conform datelor INS, de 13 (echivalent normă întreagă), dintre care 3 educatori și 10 învățători. Față de anul 2007, numărul cadrelor didactice a scăzut cu 23, pe fondul desființării claselor din ciclul gimnazial. Personalul didactic este calificat în proporție de peste 90%, însă circa 85% dintre aceștia practică naveta zilnică la unitățile de învățământ din comună.

8. Sănătatea

Asistența medicală se desfășoară la nivelul comunei în cadrul unui cabinet de medicină de familie și a unei farmacii, în cadrul cărora activează un medic de familie și un asistent medical. Aceștia deservesc un număr de peste 2.000 de pacienți, domiciliați chiar și la 10 km de centrul de comună, ceea ce le îngreunează semnificativ activitatea.

Dispensarul uman din centrul de comună dispune de o spațiu foarte restrâns și precar dotat, total necorespunzător pentru furnizarea unor servicii de asistență medicală de calitate. În acest context, Primăria derulează un proiect în valoare de peste 1 mil. lei, cu fonduri de la bugetul de stat prin PNDL, pentru construcția unui dispensar nou, care va avea și spațiu pentru un cabinet de medicină dentară, serviciu care nu este în prezent disponibil la nivel local.

Cu toate acestea, activitățile de prevenție și de asigurare a asistenței medicale, inclusiv de aprovizionare cu medicamente, pentru locuitorii din satele componente va rămâne deficitară, aceștia fiind nevoiți să se deplaseze pe distanțe mari în centrul de comună. Deși la nivelul comunei există un număr mare de persoane de etnie romă, aceștia nu beneficiază de serviciile unui mediator sanitar sau a unui asistent comunitar.

9. Incluziunea socială

În conformitate cu Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate, elaborat de Banca Mondială, comuna Fizeșu Gherlii intră în categoria localităților cu nivel de dezvoltare economică mediu-scăzut din județul Cluj și din România. Cauzele principale ale acestei poziționări nefavorabile sunt reprezentate de nivelul scăzut de instruire al populației, de ponderea ridicată o ocupării informale în agricultură, de gradul scăzut de dotare a locuințelor cu dependințe și instalații sau de lipsa unui acces direct la coridoarele majore de transport.

Cu toate acestea, niciunul dintre satele componente ale comunei nu intră în categoria zonelor rurale marginalizate, în pofida faptului că aproape 20% dintre cetățeni sunt de etnie romă, categorie expusă în general riscului de excluziune socială de la educație, sănătate sau piața muncii. Totuși, satele Bonț și Săcălaia înregistrează un nivel de dezvoltare mai redus decât media comunei, cauza principală fiind existența unor cătune depopulate, lipsa rețelei de distribuție a gazelor naturale, distanța mai mare față de municipiul Gherla etc.

În cadrul Primăriei Comunei Fizeșu Gherlii funcționează un Compartiment de Asistență Socială prevăzut cu 16 posturi (inclusiv 15 asistenți personali, dintre care doar 12 erau angajați în anul 2019, conform datelor transmise de instituție), dintre care doar o singură persoană cu funcția de inspector se ocupă de furnizarea de servicii sociale de bază, respectiv realizarea de anchete sociale, întocmirea și evidența dosarelor pentru ajutoare sociale etc.

Conform datelor puse la dispoziție de Primăria Fizeșu Gherlii, în anul 2019, la nivel local existau 56 de familii care beneficiau de ajutor social, 42 care beneficiau de alocație pentru sprijinirea familiei, 35 de dosare pentru indemnizații aferente însoțitorilor pentru persoane cu handicap grav, la care se adăugau 2 ajutoare de urgență. La acestea se adaugă alocații de stat pentru copii, indemnizații pentru creșterea copiilor, stimulente de inserție și ajutoare de încălzire. Toate aceste prestații sociale reprezintă un efort financiar considerabil pentru bugetul local, mai ales în contextul noilor modificări legislative care impun obligații suplimentare de plată pentru primării în cazul persoanelor cu dizabilități

10. Protecția mediului și managementul riscurilor

În domeniul deșeurilor, comuna Fizeșu Gherlii a aderat, alături de toate celelalte UAT din județ, la ADI ECO-METROPOLITAN Cluj, o asociație de dezvoltare intercomunitară înființată cu scopul de a implementa un sistem de management integrat al deșeurilor la nivelul întregului județ. Asociația a demarat în anul 2019 procedurile de achiziție publică a unui operator de salubritate pentru întreaga zonă 4 Gherla din care face parte și comuna Fizeșu Gherlii. Acesta va colecta și transporta deșeurile la stația de transfer de la Gherla, unde vor fi compactate, apoi transportate la depozitul ecologic de la Cluj-Napoca, unde există inclusiv o stație de sortare și de tratare mecano-biologică. Noul operator va fi responsabil inclusiv de colectarea selectivă a deșeurilor pe patru fracții: hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și fracție umedă. Până în anul 2020, când se estimează punerea în funcțiune a sistemului integrat de management al deșeurilor, serviciul de colectare și transport al deșeurilor din comună se realizează de către un operator privat contractat de către Primărie (STRICT PREST SRL), care strânge deșeurile din toate satele componente. În vederea respectării prevederilor legale cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor, Primăria a inițiat la începutul anului un proiect de achiziționare de module de colectare selectivă a deșeurilor, ce vor fi amplasate în spații publice, realizat cu fonduri de la bugetul local.

Chiar și în condițiile implementării sistemului integrat de management al deșeurilor, Primăria Fizeșu Gherlii va rămâne responsabilă pentru activitatea de salubrizare stradală, inclusiv prin montarea de coșuri de gunoi, de întreținere și curățare a domeniului public (spații verzi, cimitire etc.), a cursurilor de apă, a șanțurilor și rigolelor stradale, deszăpezire, îndepărtare polei, dezinsecție, deratizare etc. Această activitate ridică probleme la nivel local, în condițiile în care unii cetățeni aruncă ilegal deșeuri pe malurile sau chiar în albia cursurilor de apă. Primăria a derulat inclusiv în anul 2018 o acțiune de ecologizare și decolmatare a râului Fizeș, la care se adaugă periodic acțiuni, derulate inclusiv cu beneficiarii de ajutor social, de întreținere a spațiilor verzi, toaletare a vegetație din spațiile publice, întreținere a șanțurilor de scurgere etc.

La nivelul comunei Fizeșu Gherlii nu există în prezent surse majore de poluare, însă unele activități antropice au efecte negative însemnate asupra mediului înconjurător. Dintre acestea putem menționa: - Deversarea apelor uzate neepurate direct în sol sau în cursurile de apă, în lipsa unui sistem de canalizare funcțional, afectând calitatea acestora și putând chiar conduce la infestarea apei freatice din puțuri; - Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor de grajd de la efectivele de animale, în lipsa unei platforme special amenajate în acest sens; - Depozitarea necontrolată și ilegală de deșeuri menajere și din construcții (moloz) în albiile sau pe malurile cursurilor de apă din comună, ceea ce afectează calitatea acestora sau determina chiar mortalitatea populației piscicole; - Cantitatea mare de noxe și pulberi în suspensie generată de traficul auto, în contextul infrastructurii rutiere precare (de ex. drumuri de pământ sau pietruite), a parcului auto învechit și a valorilor de trafic în creștere.

Un fenomen larg răspândit la nivel local este cel al eroziunii areale și lineare a solului, un fenomen cu cauze naturale (structura substratului geologic din zonă, existența unor fronturi de cuestă cu înclinare ridicată, fenomene de torențialitate), dar și antropice (aplicarea unor tehnici agricole greșite, suprapășunatul, defrișările de arbori și arbuști etc.). Eroziunea conduce în timp la reducerea productivității terenurilor agricole din zonă.

O bună parte din teritoriul comunei Fizeșu Gherlii este acoperit de zone naturale protejate, mai exact de două situri din rețeaua NATURA 2000 și două rezervații naturale, după cum urmează: - ROSCI0099 ”Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida” – desemnat ca sit protejat pentru a conserva 9 habitate naturale (vegetație de silvostepă eurosiberiană, vegetație forestieră panonică, păduri dacice de stejar și carpen, tufărișuri subcontinentale peri- panonice, pajiști xerofite subpanonice, liziere cu ierburi înalte higrofile, pajiști de altitudine joasă, lacuri eutrofe naturale, pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto- sarmatice) și 7 specii de importanță comunitară (buhai de baltă cu brută roșie și galbenă, rădașcă/răgace, cărăbuș cu corn, gălbinare, târtan/hodolean, capul șarpelui); - ROSPA0104 ”Bazinul Fizeșului” – are rolul de a conserva 38 de specii de păsări (cufundar polar, buhai de baltă, stârc pitic, egretă mare, egretă mică, rață roșie, erete de stuf, cresteț, chirighiță, fluierar de baltă, bătăuș, pescărel albastru, gusă vânătă, cristel de câmp, caprimulg, huhurez mare, pescăruș mic); - Rezervația Naturală ”Lacul Știucilor” – este o arie protejată de interes naţional cu caracter ornitologic şi a fost desemnată cu scopul protecţiei speciilor de păsări dependente de zone umede şi a ecosistemului acvatic al lacului; - Rezervația Naturală ”Stufărișul de la Sic” - arie protejată de interes naţional cu caracter ornitologic, a fost desemnată cu scopul protecţiei speciilor de păsări dependente de zone umede şi a celor 5 categorii de ecosisteme prezente în perimetrul ei: ecosisteme ierboase de tip stepic, pajişti mezo-higrofile, sărături, pădure şi ecosistemul de vegetaţie palustră.

Asupra acestor zone naturale protejate, dar și a pădurilor sau cursurilor de apă din zonă, se manifestă presiuni antropice importante. În acest context, pentru siturile Natura 2000 și rezervațiile naturale de pe teritoriul comunei a fost elaborat, cu implicarea custozilor (Asociațiile Eco Transilvania și EcoChoice) un Plan de Management, ce prevede măsuri concrete pentru conservarea fiecărei specii în parte, dar și pentru valorificarea durabilă în scop științific, educațional și turistic a zonei. Stufărișul de la Sic dispune de o punte de lemn, două foișoare și un observator ornitologic realizat în cadrul unui proiect european în urmă cu circa 15 ani, care necesită însă lucrări de reparații. Facilitățile similare de vizitare se propun a fi amenajate și pe Lacul Știucilor, împreună cu o parcare, puncte de colectare a deșeurilor, marcarea unor trasee ecoturistice etc.

Conform Planului de Management a Riscului la Inundații elaborat de Administrația Bazinală Someș-Tisa, teritoriul comunei Fizeșu Gherlii este expus riscului de inundații, atât pe cursurile de apă cât și pe torenți, în principal prin ieșirea din matcă a râului Fizeș. În acest sens, Planul prevede lucrări de întreținere a acumulărilor și lucrărilor de îndiguire existente pe cursul râului, automatizarea stației pluviometrice Fizeșu Gherlii, crearea unei noi acumulări în zona Pălatca pentru reținerea aluviunilor etc. Aceste lucrări sunt cu atât mai importante cu cât în zona comunei s-au produs recent inundații. Spre exemplu, în luna iunie 2019 au fost inundate două gospodării din comună, fiind necesară intervenția pompierilor din Dej pentru evacuarea apei. În plus, Primăria a executat lucrări de consolidare a malurilor Văii Luncii, pe circa 300 m, cu pereu din piatră brută, saltea de fascine, caroiaj etc. Lucrări similare sunt vizate și pe Valea Nicula.

În ceea ce privește alunecările de teren, fenomenul este mai puțin prezent la nivel local, unde nu există în prezent alunecări active. Totuși, în cazul unor precipitații abundente există riscul activării unor procese de acest tip, mai ales la nivelul versanților neîmpăduriți. Primăria a realizat lucrări de consolidare a versantului vestic în zona Mănăstirii Nicula, prin realizarea de ziduri de sprijin cu drenuri.

Intensitatea seismică de la nivel local, exprimată în grade MSK, (conf. legii nr. 575 / 2001, PATN – Secțiunea a V-a, Zone de risc natural – Cutremure de pământ), încadrează comuna în zona 6, cu perioadă medie de revenire la cca. 50 ani. Prin urmare, zona este relativ puțin expusă unor cutremure de magnitudine mare.

Comuna Fizeșu Gherlii are, conform Studiului privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România, realizat de Ministerul Industriilor în anul 2006, un potențial mediu de producere a energiei solare (cu o intensitate medie a radiației solare de 1.250-1.300 kWh/mp/an), un potențial scăzut pentru producerea energiei eoliene (o vitează medie a vântului de circa 4 m/s) și un potențial mediu pentru producerea de energie din biomasă agricolă și forestieră (de ex. brichete din resturi de vegetație). Valorificarea acestor resurse ar trebui să se facă cu respectarea tuturor exigențelor de mediu, mai ales în contextul în care pe teritoriul comunei există două rezervații naturale de importanță națională.

11. Patrimoniul, cultura și sportul

Conform Listei Monumentelor Istorice actualizate în anul 2015, la nivelul comunei Fizeșu Gherlii există șapte obiective de patrimoniu, dintre care 3 de importanță națională și 4 de importanță locală, respectiv: - Situl arheologic de la Bonț-Borhanci – o așezare de importanță locală unde au fost descoperite vestigii din epoca migrațiilor, cea romană și cea a bronzului; - Situl arheologic de la Bonț-Valea Hocereghii - o așezare din epoca bronzului timpuriu / Hallstatt, de importanță locală; - Așezarea preistorică de la Săcălaia-Codomarc – obiectiv de importanță locală; - Așezarea neolitică de la Bonț – Dealul Bucutir – obiectiv de importanță națională; - Așezarea de la Săcălaia (Islaz) – așezare din Epoca Bronzului, de importanță națională; - Biserica Reformată din Fizeșu Gherlii – datând din secolul al XVII-lea, obiectiv de importanță locală; - Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului” din satul Nicula – datând din anul 1650, este un obiectiv de importanță națională. Biserica a ars într-un incendiu în anul 1973, în locul său fiind adusă o altă biserică de lemn originară din județul Sălaj.

Cele două lăcașuri de cult se află într-o stare bună de conservare, biserica din Nicula fiind vizitată de numeroși pelerini veniți la mănăstire, iar cea din Fizeșu Gherlii deservește comunitatea de etnici maghiari din localitate. În schimb, siturile arheologice din comună nu sunt introduse în circuitul turistic.

La nivelul comunei Fizeșu Gherlii funcționează în prezent 4 cămine culturale, câte unul în fiecare sat component. Acestea sunt utilizate arareori în scop cultural propriu-zis, funcționând mai degrabă ca locații pentru evenimentele majore ale comunităților (nunți, botezuri, parastase etc.), disponibile pentru cetățeni pe bază de închiriere. Clădirile în care funcționează acestea sunt vechi, iar dotările modeste pentru a permite organizarea unor manifestări de amploare. În acest context, Primăria a demarat două proiecte care vizează, pe de o parte, reabilitarea, modernizarea și dotarea Căminului Cultural din Fizeșu Gherlii, care se realizează de către Compania Națională de Investiții cu fonduri de la bugetul de stat, respectiv modernizarea și dotarea căminelor culturale din satele Bonț și Săcălaia, care se realizează cu fonduri europene, prin PNDR 2014-2020.

Biblioteca Comunală Fizeșu Gherlii, care face parte din rețeaua Biblionet, dispune de un fond de carte de peste 18.800 de volume, dispune de sală de lectură, dar și de 4 calculatoare dotate la Internet. Cei mai mulți utilizatori sunt preșcolari și elevi din ciclul primar și gimnazial, care pot împrumuta cărți și la domiciliu. Biblioteca are angajat un bibliotecar.

668 630 605

530

392 356 326 306

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cititori

Figură 32 - Numărul de cititori activi de la nivelul bibliotecilor din comuna Fizeșu Gherlii, în perioada 2011-2018 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

În comuna Fizeșu Gherlii funcționează 4 biserici ortodoxe (câte una în fiecare sat), o biserică reformată-calvină (Fizeșu Gherlii), o biserică greco-catolică (Nicula), la care se adaugă Mănăstirea Nicula. Aceasta are hramul ”Adormirea Maicii Domnului” este cel mai important centru de pelerinaj din Transilvania (circa 20.000 de persoane în jurul datei de 15 august), fiind cunoscută pentru icoana Maicii Domnului, datând din anul 1681, despre care legenda spune că ar fi lăcrimat și ar avea proprietăți miraculoase. Astăzi, la mănăstire viețuiesc circa 20 de călugări.

În plus față de aceste biserici, Primăria a realizat recent, cu fonduri de la bugetul local, un număr de 3 capele mortuare în cimitirele din satele Săcălaia, Nicula și Fizeșu Gherlii, fiind planificată o investiție similară și în satul Bonț.

Lângă Biserica Reformată din Fizeșu Gherlii funcționează și Muzeul Ecleziastic și Diasporal, inaugurat în anul 2001, care conține exponate interesate legat de istoria satului și a bisericii (o machetă a vechii clopotnițe de lemn a bisericii, un tavan casetat care copiază modelul original din biserică, colecții de cărți religioase, ilustrate, picturi, obiecte de cult). Și la Școala din Fizeșu Gherlii funcționează un mic punct muzeal cu specii de cactuși din toată lumea, dar și cu plante din zonă.

În ceea ce privește activitatea sportivă, aceasta se rezumă la sportul școlar, în lipsa unor echipe sau cluburi profesioniste. În satul-reședință există o sală de sport modernă și un teren de mini- fotbal sintetic, care pot fi folosite prin închiriere de către tinerii din localitate. În comună mai există și două terenuri de fotbal, la Fizeșu Gherlii și Bonț, care nu îndeplinesc însă standardele competiționale din prezent.

12. Turismul și activitățile recreative

În ceea ce privește resursele turistice, principalele atracții de la nivelul comunei Fizeșu Gherlii sunt: a) Resurse turistice naturale: - Lacul Știucilor – rezervație naturală de importanță națională, este cel mai adânc lac cu apă dulce din țară, fiind totuși amplasat deasupra unui imens filon de sare. Pe suprafața sa există formațiuni de stuf plutitoare care se mai găsesc doar în Delta Dunării, precum și cuiburi ale unor specii de păsări de baltă autohtone și migratoare. În plus, lacul este înconjurat de multe legende (inclusiv ale unui sat scufundat) și este o destinație favorită pentru pescari; - Bazinul Fizeșului, supranumit și ”Delta Transilvaniei” – este o rezervație naturală foarte diversificată, care cuprinde zone umede, lacuri, iazuri, stufărișuri întinse, păduri, sărături și pajiști stepice. Aici se găsește cel mai mare masiv compact de stuf din România, după cel din Delta Dunării – ”Stufărișurile de la Sic”, cu o suprafață de peste 200 ha; - Pădurile extinse și fondul de vânătoare bogat din zonă – favorabile turismului de agrement, ecologic (de ex. drumeții, călărie), sportiv (de vânătoare) etc. b) Resurse turistice antropice (patrimoniul cultural imobil și mobil): - Mănăstirea ”Adormirea Maicii Domnului„ de la Nicula – cu celebra sa icoană făcătoare de minuni, este cel mai important loc de pelerinaj din Transilvania, fiind vizitată cu ocazia hramului din 15 august de peste 20.000 de persoane; - Bisericile din comună, dintre care se remarcă Biserica Reformată-Calvină din Fizeșu Gherlii, care este monument istoric datând din secolul al XVII-lea; - Muzeul Ecleziastic și Diasporal din Fizeșu Gherlii; - Muzeul Școlii Fizeșu Gherlii; - Gastronomia locală (de ex. vinurile produse la Crama Barabaș).

De asemenea, în localitățile învecinate, precum Gherla, există obiective turistice importante, precum Biserica Reformată și Biserica de Lemn din Sic, Castelul Wass și bisericile de lemn din Țaga și Sântejude, Lacurile Țaga-Geaca, Castelul Beldy din Geaca, Rezervația Valea Legiilor, Biserica de lemn din Lacu, Cetatea, Catedrala Armeano-Catolică, Biserica și mănăstirea franciscană, Catedrala Greco-Catolică, Băile Sărătura și Băița din Gherla etc. Acestea pot fi introduse în circuite turistice integrate, de ex. ecumenice, ecologice, agroturistice etc.

În comună funcționează un Centru de informare și marketing turistic, realizat cu fonduri europene, În cadrul acesteia, turiștii și vizitatorii pot afla informații cu privire la atracțiile și obiectivele de vizitat, pot primi materiale de promovare, căuta un loc de cazare sau de luat masa etc. Centrul este administrat de către Primărie și are un angajat permanent.

Potențialul turistic al zonei a atras în ultimii ani construcția a numeroase case de vacanță în satele comunei. Cu toate acestea, singura unitate de cazare din comună rămâne Pensiunea ”Lacul Știucii”, amplasată în imediata apropiere a lacului și a stufărișului. Aceasta dispune de 9 camere (dintre care un apartament) cu 20 de locuri de cazare, dispuse pe două etaje, mobilate modern, cu televizor, acces la Internet wireless, la care se adaugă un restaurant cu

terasă, piscină, saună și loc de joacă pentru copii. În timpul liber, turiștii pot opta pentru o sală media și de jocuri, înot în piscină, saună, plimbări cu bicicleta, drumeții în aer liber, observarea păsărilor, pescuitul din barcă. Tot pe malul lacului există și o zonă de camping.

Pensiunea ”Lacul Știucii” a înregistrat în anul 2018 un număr de 737 de turiști, care au petrecut aici 1.505 nopți, rezultând un sejur mediu de doar 2 nopți/turist, sub potențialul zonei.

1960

1580 1451 1505 1369

835 733 737 628 534 379 357 20 34 40 45 40 40 78 80

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Figură 33 – Numărul de sosiri și înnoptări turistice în comuna Fizeșu Gherlii, în perioada 2009-2018 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Potențialul turistic al zonei Lacul Știucilor – Stufărișul de la Sic este încă insuficient exploatat. Planul de management al siturilor protejate din zonă prevede o serie de măsuri ce ar putea conduce la dezvoltarea durabilă a turismului în comună: organizarea Sărbătorii Stufului, cu scopul de a promova diversitatea etnică și tradițiile locale; conceperea unei sigle a sitului și etichetarea produselor tradiționale locale cu aceasta; reabilitarea infrastructurii de vizitare de pe stufăriș (podețe, punți, balustrade, foișoare, observator ornitologic); construirea unui observator ornitologic nou și a unor punți pe Lacul Știucilor; amenajarea unei parcări lângă stufărișuri; amenajarea unor puncte-cheie de observare a biodiversității, prin deschiderea și adâncirea unui ochi de apă în cadrul stufărișului; crearea unor trasee ecoturistice pe drumuri neasfaltate care leagă satele și elaborare unor hărți ecoturistice; atragerea de operatori privați care să ofere servicii de ghidaj și de închiriere de biciclete; realizarea și instalarea a 25 de panouri/planșe și 30 de semne/indicatoare pentru turiști și vizitatori; dezvoltarea unui centru educativ dedicat zonelor umede și tradițiilor stufului; elaborarea și distribuirea de materiale de promovare; crearea de resurse digitale pentru Bazinul Fizeșului (website, aplicații pentru mobil, hărți digitale); promovarea meșteșugurilor tradiționale în rândul localnicilor; formarea de ghizi turistici; promovarea națională și internațională a destinației, prin produse precum observarea păsărilor, drumeții, pescuit durabil și ciclism, care vor fi testate de agenții, ghiduri, publicații etc.

13. Capacitatea administrativă

Administrarea comunei este asigurată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația locală, de către Consiliul Local (ca for decizional) și Primăria (organism executiv al Consiliului). Consiliul Local este format din 11 consilieri, aleși pe o durată de patru ani. În legislatura 2016-2020, 4 mandate de consilier au revenit PNL, 3 PSD, 1 ALDE, 1 UDMR, 1 PMP și 1 PPMT. În ceea ce privește Primăria, aceasta este condusă de un primar ales direct de către cetățeni, tot pentru 4 ani, care este reprezentant al PNL, respectiv de un viceprimar ales din rândul consilierilor locali, care reprezintă PPMT.

Aparatul de specialitate al Primarului cuprinde un Viceprimar, un Secretar, un Consilier al Primarului, Compartimentele Financiar-Contabil (3 posturi), Urbanism (1 post), Asistență Socială (16 posturi), Agricol (2 posturi), Întreținere și ISU (3 posturi), Cultură-Turism (3 posturi). Dintre cele 32 de posturi din organigramă (dintre care 10 pentru demnitari și funcții publice, iar 22 pentru personal contractual), 8 nu sunt ocupate, fiind vorba mai ales despre posturi de la compartimentele ISU și Întreținere (un șofer), Urbanism (1 inspector), Agricol (1 inspector), Asistență Socială (3 asistenți personali), Financiar-Contabil (1 referent), dar și de funcția de Secretar al comunei. De asemenea, în instituție nu există personal dedicat pentru achiziții publice, implementare proiecte de investiții sau atragerea de fonduri europene, funcții esențiale pentru o comunitate care vizează dezvoltarea.

Figură 34 - Organigrama Primăriei Fizeșu Gherlii, în anul 2019 Sursa: Primăria Fizeșu Gherlii

La nivelul comunei funcționează și un Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență, care este organizat pe bază de voluntariat, putând folosi utilajele și echipamentele de care dispune Primăria pentru a interveni în cazul apariției unor evenimente (de ex. incendii, inundații etc.). În condițiile în care dotarea acestui serviciu este precară, Primăria derulează un proiect cu fonduri europene, prin GAL ”Câmpia Transilvaniei”, pentru dotarea serviciului. La acesta se adaugă un proiect finanțat de la bugetul local pentru construcția unui garaj pentru echipamentul achiziționat pentru SVSU.

În inventarul comunei se află un patrimoniu imobiliar relativ bogat care cuprinde câteva sute de hectare de pășune și de pădure, parcele de teren situate în intravilan și extravilan, mai 50

multe case și un apartament, dar și Lacul Știucilor și terenul de sub stufăriș. Cu toate acestea, administrația locală nu dispune de resurse suficiente de teren pentru a realiza investiții de amploare sau pentru a le pune la dispoziția unor potențiali investitori. Sediul Primăriei este unul construit relativ recent și se numără printre cele mai moderne din județul Cluj.

Comuna Fizeșu Gherlii face parte din GAL ”Câmpia Transilvaniei”, alături de comunele Buza, Căianu, Cămărașu, Cătina, Cojocna, Geaca, Mica, Mociu, Pălatca, Sânmartin, Suatu, Țaga și Unguraș. La acestea se adaugă mai multe firme, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, asociații de crescători de animale, asociații civice etc. În perioada de programare 2014-2020, GAL-ul dispune de o strategie de dezvoltare locală și un plan de finanțare de peste 2,2 mil. Euro, din care pot fi finanțate, în cadrul unor competiții, proiecte publice și private din domeniul cooperării pentru crearea de forme asociative, valorificării patrimoniului cultural și natural, dezvoltării durabile și protecției mediului, dezvoltării de activități non-agricole, dezvoltării infrastructurii sociale și incluziunii populației rome, dezvoltării spiritului antreprenorial, afirmării și promovării identității zonei etc. În calitate de membru al GAL, UAT Comuna Fizeșu Gherlii a depus și câștigat un proiect pentru dotarea SVSU cu un utilaj în valoare de circa 280.000 lei, iar doi agenți economici locali au beneficiat de finanțări nerambursabile pentru dezvoltarea afacerilor.

De asemenea, comuna face parte din două asociații de dezvoltare intercomunitară, respectiv: - ADI ”ECO-METROPOLITAN” – înființată cu scopul de a implementa la nivel județean un sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul județului Cluj; - ADI ”Asociatia pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someș-Tisa” – înființată cu scopul de a promova investiții din fonduri europene pentru extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj. Ambele vor avea o contribuție foarte importantă la asigurarea calității vieții locuitorilor comunei, prin gestionarea serviciilor de apă-canal, respectiv a sistemului de management integrat al deșeurilor.

Conform datelor MDRAP, execuția bugetului local al Comunei Fizeșu Gherlii pentru anul 2018 s-a încheiat cu următoarele valori: - Venituri totale: 10.981.574 lei; - Cheltuieli totale: 7.783.394 lei; - Excedent: 3.198.180 lei. Din punct de vedere al încasărilor totale la bugetul local, comuna Fizeșu Gherlii înregistra valori similare cu ale altor comune din județul Cluj, precum Aghireșu, Chinteni, Chiuiești, Feleacu, Iara, Viișoara, Negreni.

În anul 2018, încasările la bugetul local al comune Fizeșu Gherlii au atins cele mai ridicate valori din ultimele două decenii, performanță care a fost posibilă prin atragerea de fonduri de la bugetul de stat, prin PNDL, respectiv de fonduri europene, prin PNDR 2014-2020. Veniturile proprii s-au dublat în ultimii 5 ani, dar nu au depășit o treime din totalul încasărilor, ceea ce indică o dependență ridicată a bugetului local de surse externe de finanțare.

12000000

10000000

8000000

6000000

4000000

2000000

0 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Venituri proprii Sume defalcate din TVA Subvenții Fonduri europene Alte venituri

Figură 35 - Dinamica și structura veniturilor la bugetul local al comunei Fizeșu Gherlii, în perioada 2012-2018 Sursa: MDRAP. DPFBL

Analiza cheltuielilor efectuate de la bugetul local reflectă faptul că administrația locală a reușit să dirijeze cea mai mare parte din fonduri către realizarea de investiții publice, în detrimentul costurilor de funcționare. Anii care au excelat în atragerea de finanțări de la bugetul de stat și din fonduri europene sunt cei în care s-au realizat și cele mai multe investiții, legătura dintre resursele externe și cheltuielile de capital fiind evidentă.

12000000

10000000

8000000

6000000

4000000

2000000

0 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Transferuri Alte cheltuieli Investiții (proiecte europene și cheltuieli de capital) Asistență socială Bunuri și servicii

Figură 36 - Dinamica și structura cheltuielilor efectuate de la bugetul local al Primăriei Fizeșu Gherlii, pe tipuri de cheltuieli, în perioada 2012-2018 Sursa: MDRAP. DPFBL 52

Per ansamblu, în perioada 2012-2018, Primăria a realizat investiții de 23,8 mil. lei, dintre care 12,5 mil. lei din programe finanțate de la bugetul de stat, 3,9 mil. lei din fonduri europene, iar diferența de 7,4 mil. lei din surse proprii. Aceste valori fac din Primăria Fizeșu Gherlii una dintre administrațiile rurale din județ care au atras cele mai mari fonduri prin PNDL, dar cu o performanță medie în atragerea de fonduri europene.

Domeniile către care au mers cele mai multe fonduri de la bugetul local în perioada 2012-2018 au fost protecția mediului (mai exact investițiile în rețeaua de canalizare din cele 4 sate componente), transporturile (modernizarea drumurilor comunale, a străzilor, a drumurilor de exploatare agricolă, amenajarea de trotuare etc.), învățământ și servicii publice generale – în ultimele două cazuri fiind vorba nu atât de investiții, ci de plata salariilor pentru personalul public. Pe de altă parte, cei mai puțini bani au ajuns la sănătate, respectiv apărare și ordine publică.

12000000

10000000

8000000

6000000

4000000

2000000

0 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Servicii publice generale Apărare și ordine publică Învățământ Sănătate Cultură, religie, recreere Asistență socială Servicii și dezvoltare publică, locuințe Mediu Transport Alte cheltuieli Figură 37 - Dinamica și structura cheltuielilor efectuate de la bugetul local al Primăriei Fizeșu Gherlii pe domenii, în perioada 2012-2018 Sursa: MDRAP. DPFBL

Analiza SWOT

Punct tare Justificare Distanța mică față de municipiul Gherla Distanța față de municipiul Gherla este foarte mică (7 km), ceea ce permite accesul facil al locuitorilor la unele oportunități și servicii care nu sunt disponibile la nivel local. Diversitatea etnică și religioasă a populației În comună conviețuiesc pașnic români (58%), maghiari (21%), romi (16%), de confesiune ortodoxă (69%), reformată (20%), greco-catolică (3%), neoprotestantă. Nivelul redus al mortalității infantile În ultimii 10 ani s-a produs la nivel local un singur deces la copii sub vârsta de 1 an. Sporul migratoriu intern pozitiv Comuna a atras noi locuitori în ultimul deceniu, mai ales pe fondul remigrației celor plecați către orașe în perioada comunistă. Existența la nivel local a unei podgorii Ferma viticolă exploatează 12,5 ha de soiuri nobile de viță de vie, producere vinuri sub brand local și dispune de propria cramă. Fondul forestier extins și bogat Pădurile de foioase și alte esențe tari acoperă circa 29% din teritoriul administrativ. Numărul mare de locuitori care practică Peste 300 de locuitori au un loc de muncă în naveta unitățile industriale, comerciale și de servicii din localitățile învecinate. Disponibilitatea și frecvența satisfăcătoare Locuitorii din toate cele 4 sate au acces la a serviciilor de transport în comun numeroase curse private de autobuz care fac legătura cu Gherla, Dej sau Cluj-Napoca. Ponderea ridicată a locuințelor racordate la Sistemul centralizat de alimentare cu apă rețeaua publică de alimentare cu apă acoperă toate satele componente, iar circa 85% din totalul gospodăriilor sunt racordate la rețea. Numărul mare de case de vacanță În comună există un număr tot mai mare de construite la nivel local case de vacanță ale locuitorilor din orașele învecinate. Existența a două rezervații naturale de Lacul Știucilor și Stufărișul de la Sic sunt importanță națională și a două situri rezervații naturale de importanță naturală și NATURA 2000, care dispun de plan de atrag un număr mare de vizitatori. Bazinul management Fizeșului este sit NATURA 2000 și este considerat o adevărată ”Deltă a Transilvaniei”. Un plan de management al acestor situri a fost elaborat și aprobat.

Existența unui număr important de Pe teritoriul comunei există un număr de 7 monumente istorice monumente istorice, dintre care de 3 importanță națională – vestigii arheologice și lăcașuri de cult. Mănăstirea Nicula este cel mai important Cunoscută pentru icoana sa făcătoare de centru de pelerinaj din Transilvania minuni, Mănăstirea atrage anual peste 20.000 de pelerini, cu precădere cu ocazia hramului din 15 august. Existența unor unități culturale la nivel local În comună funcționează 4 cămine culturale, o blibliotecă comunală care face parte din rețeaua Biblionet, precum și două puncte muzeale Funcționarea la nivel local a unui centru de În comună funcționează un centru de informare și promovare turistică informare turistică care deservește cu 2 angajați turiștii și vizitatori de pe întreaga vale a Fizeșului. Existența unui sediu modern al Primăriei Prmăria Fizeșu Gherlii funcționează într-un unul dintre cele mai moderne sedii administrative din județ. Patrimoniul imobiliar bogat al comunei UAT Comuna Fizeșu Gherlii are în proprietate peste 400 ha de pășune, 200 ha de pădure, Lacul Știucilor și stufărișul din jurul acestuia, mai multe locuințe etc. Volumul mare de fonduri de la bugetul de În intervalul 2012-2018, Primăria a reușit să stat atrase pentru proiecte de investiții atragă circa 4 mil. Euro prin PNDL, la care se adaugă alte investiții în curs.

Punct slab Justificare Distanțele mari dintre satul-reședință și Distanța dintre satele componente ale satele componente comunei ajunge variază între 8 și 13 km, în unele cazuri neexistând legături directe de transport în comun, ceea ce dificil accesul locuitorilor la unele servicii publice. Depopularea completă a două sate / Cătunele Codomarc și Lunca Bonțului, care cătune numărau câteva zeci de locuitori în urmă cu jumătate de secol, sunt astăzi nelocuite permanent. Fertilitatea relativ redusă a solurilor și Circa 49% dintre solurile de pe teritoriul potențialul limitat pentru culturile de comunei au o fertilitate scăzută și foarte câmp scăzută, în timp ce restul sunt mai degrabă favorabile pentru pășunat.

Debitul redus și calitatea precară a Apele subterane din zonă au debit redus, se resurselor de apă subterană găsesc la adâncimi relativ mari în zonele înalte și au un conținut ridicat de sare. Îmbătrânirea demografică a populației La nivelul anului 2019, numărul vârstnicilor locale era cu 63% mai mare decât cel al copiilor, iar cei mai mulți locuitori aveau în jur de 45-50 de ani. Sporul natural negativ și mortalitatea În intervalul 2007-2018, numărul deceselor a infantilă ridicată fost cu circa 160 mai mare decât al nașterilor, rata natalității fiind mai mică decât media județeană. Rata mortalității infantile în acest interval a fost dublă față de media județeană. Ponderea ridicată a populației ocupate La recensământul din 2011, circa 30% din informal în agricultură și îmbătrânirea forța de muncă de la nivel local se ocupa cu acesteia agricultura, însă doar câteva procente dintre aceștia erau salariați la unități de profil, restul practicând agricultura de subzistență în propria gospodărie, fără studii de specialitate și cu mijloace rudimentare. Pe de altă parte, 58% dintre cei care prestau munci agricole aveau peste 55 de ani. Fragmentarea proprietății agricole și La recensământul din 2011, circa 42% din perpetuarea unui model de agricultură suprafața arabilă era lucrată de ferme mai tradițională, de subzistență mici de 2 ha, în timp ce doar 14% erau lucrate în ferme medii, de tip arendă. În mod similar, 99% dintre efectivele de animale se regăseau în gospodăriile populației, în lipsa unor ferme zootehnice de mari dimensiuni. Lipsa unor unități de colectare, depozitare În comună nu funcționează în prezent unități și procesare a produselor agroalimentare de colectare, depozitare și procesare a la nivel local produselor agroalimentare realizate de fermierii locali (de ex. cereale, lapte, carne, lână) sau a produselor ecologice din flora spontană (de ex. plante medicinale, ciuperci, fructe de pădure etc.). Numărul restrâns de agenți economici Cele câteva zeci de agenți economici din privați și de locuri de muncă asigurate de comună sunt, într-o proporție covârșitoare, aceștia mici afaceri de familie în domeniul comerțului sau construcțiilor, numărul total de locuri de muncă asigurate de aceștia fiind de sub 100. Subutilizarea resurselor de muncă de la Deși peste jumătate dintre locuitori au vârsta nivel local și existența unei tendințe de legală de muncă, doar 28% dintre aceștia erau șomaj pe termen lung în cazul persoanelor ocupați la recensământul din 2011, la nivel asistate social local existând un număr mare de persoane adulte întreținute și casnice.

Nivelul foarte redus de instruire a La recensământul din 2011, doar 35% dintre populației și de calificare a forței de locuitorii cu vârsta de peste 10 ani absolviseră muncă mai mult de 8 clase. În ceea ce privește forța de muncă, circa 1/3 erau fermieri fără nicio calificare în domeniu, ci doar cunoștințe practice, iar restul erau preponderent muncitori calificați și necalificați în industrie, construcții sau servicii. Lipsa accesului direct la un drum de Accesul în comună se poate realiza doar pe importanță europeană și la rețeaua de două drumuri județene, locația fiind mai puțin cale ferată competitivă pentru atragerea de investiții private în raport cu cele situate de-a lungul Coridorului Someșului. Starea necorespunzătoare a unor drumuri Drumurile comunale DC 36 și DC 39, ca și comunale, de exploatare agricolă, drumuri vicinale care asigură accesul la forestieră și străzi parcelele de teren agricol și de pădure sunt doar în mică parte asfaltate. De asemenea, rețeaua stradală a fost modernizată doar parțial, existând încă numeroase ulițe pietruite sau de pământ, precum și poduri sau podețe care necesită lucrări de modernizare. O altă problemă este lipsa rigolelor de scurgere a apelor pluviale de pe majoritatea străzilor, precum și lipsa marcajelor și a indicatoarelor rutiere. Lungimea redusă a trotuarelor și lipsa În prezent, există trotuare moderne doar în pistelor pentru biciclete anumite zone din satul-reședință, în timp ce restul cetățenilor trebuie să se deplaseze pe carosabil, la fel ca și cei care se deplasează cu bicicleta. Lipsa unor spații de parcare Deși zona Lacului Știucilor, Stufărișul de la Sic corespunzătoare în zonele intens și Mănăstirea Nicula sunt printre obiectivele tranzitate de vizitatori și turiști cele mai vizitate din județ, nu există încă locuri de parcare corespunzător amenajate pentru aceștia. Lipsa unui sistem centralizat funcțional de La recensământul din 2011, circa jumătate canalizare și epurare a apelor uzate dintre gospodării dispuneau de fosă septică proprie, în timp ce restul foloseau latrine uscate și deversau apele uzate direct în sol sau în apele curgătoare din zonă, un pericol pentru mediul înconjurător. Existența unor gospodării de pe teritoriul În cătunele Codomarc și Lunca Bonțului există comunei care nu dispun de acces la gospodării abandonate din cauza lipsei rețeaua de distribuție a energiei electrice electricității.

Lipsa rețelei de distribuție a gazelor Satele Bonț și Săcălaia nu dispun de rețea de naturale în unele sate componente distribuție a gazelor naturale, încălzirea locuințelor realizându-se cu sobe pe bază de lemne. Existența unor zone publice expuse În satele componente nu există sisteme de riscului de infracționalitate care nu pot fi monitorizare video a spațiilor publice care să monitorizate video permită protecția mai bună a activelor publice și private, respectiv siguranța populației. Densitatea redusă a locuirii în vatră și Circa 5% dintre locuințele din comună sunt existența unor gospodării izolate izolate față de trupurile principale ale satelor, deservirea lor cu infrastructură și servicii edilitare implicând costuri foarte mari. Eficiența energetică scăzută și dotarea La recensământul din 2011, circa ¾ dintre deficitară cu instalații și dependințe a locuințe erau mai vechi de 50 ani, doar 8% clădirilor de locuit fuseseră reabilitate termic și 14% aveau tâmplărie termoizolantă. Pe de altă parte, numai 10% dintre acestea aveau centrală termică proprie, 39% apă caldă, iar 42% baie cu apă curentă. Numărul mare de locuințe neocupate La recensământul din 2011, peste 200 de locuințe din comună erau neocupate, mai ales pe fondul decesului proprietarilor, dar și a creșterii numărului de reședințe secundare ale orășenilor. Scăderea accentuată a populației școlare Numărul de copii și elevi înmatriculați la școlile din comună s-a redus cu peste 50% între 2007 și 2017, pe fondul scăderii natalității și a desființării claselor de învățământ gimnazial. Școlile din satele componente au un număr foarte redus de copii, existând riscul desființării acestora pe termen mediu. Starea precară a clădirilor și a dotărilor Toate unitățile de învățământ din comună unităților de învățământ necesită lucrări de reabilitare, modernizare și dotare pentru a asigura condiții comparabile cu cele din mediul urban și obținerea autorizațiilor de funcționare. Lipsa unui spațiu corespunzător pentru Dispensarul uman din satul-reședință nu oferă funcționarea serviciilor de medicină de condiții adecvate pentru funcționarea familie și medicină stomatologică cabinetului de medicină de familie ce deservește peste 2.000 de locuitori. De asemenea, la nivel local nu funcționează în prezent niciun cabinet de medicină dentară. Mortalitatea infantilă are valori duble față de media județeană, mai ales ca urmare a

accesului dificil al gravidelor și nou-născuților la asistență medicală. Numărul mare de persoane asistate social În total, Primăria plătește lunar diferite prestații sociale pentru un număr de peste 130 de familii, adică aproximativ 15% din total. Lipsa unor centre sociale publice și private La nivelul comunei nu funcționează în prezent niciun centru public sau privat care să ofere servicii sociale diferitelor categorii de potențiali beneficiari: persoane de etnie romă, persoane vârstnice sau care necesită îngrijire la domiciliu, copii care provin din familii cu probleme materiale etc. Infrastructura deficitară pentru La nivelul comunei există puține coșuri de colectarea, inclusiv selectivă, a deșeurilor gunoi în spațiile publice și lipsesc containere speciale pentru colectarea selectivă a deșeurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Manifestarea unor presiuni antropice Pe teritoriul comunei există zone în care asupra mediului înconjurător și a cetățenii depozitează ilegal deșeuri (de ex. pe biodiversității din zonă malurile sau în albia râului Fizeș), nu există platforme betonate pentru depozitarea gunoiului de grajd, nu există rețea funcțională de canalizare și de epurare a apelor uzate, care sunt deversate direct în sol sau în cursurile de apă, se practică pescuitul, braconajul sau tăierea ilegală de lemne din pădure, iar unele practici agricole tradiționale favorizează degradarea solurilor, amplificând fenomenul de eroziune. Lipsa unei capele mortuare în satul Bonț În cimitirul din satul Bonț nu există o capelă mortuară care să asigure îndeplinirea cerințelor legale din domeniu. Starea precară a clădirilor și dotarea Toate cele 4 cămine culturale din comună insuficientă a căminelor culturale necesită lucrări de reabilitare, modernizare și dotare pentru a putea găzdui în bune condiții manifestări culturale și evenimente comunitare. Numărul redus de spații publice Spațiile verzi din comună nu sunt atractive amenajate pentru petrecerea timpului pentru cetățeni în vederea petrecerii timpului liber și practicarea sporturilor liber și socializării. Sala de sport din Fizeșu Gherlii nu funcționează decât sporadic, iar teren sintetic există doar în satul-reședință. La nivel local nu există niciun club sportiv.

Numărul redus de unități de cazare și de Pe teritoriul comunei funcționează o singură alimentație publică pensiune turistică cu 18 locuri de cazare, facilități de agrement și restaurant. Infrastructura deficitară de vizitare a Infrastructura de vizitare de la stufăriș este rezervațiilor naturale din comună, de învechită și degradată, iar în cazul Lacului orientare și informare a turiștilor Știuca lipsește cu desăvârșire. Numărul panourilor de informare și a indicatoarelor de semnalizare a obiectivelor turistice din comună este foarte mic. Promovarea insuficientă a potențialului Deși este cunoscută pe plan național și chiar turistic, inclusiv a meșteșugurilor și internațional, zona Lacului Știucilor și a tradițiilor locale, și lipsa unor trasee Stufărișului de la Sic nu dispune de un manual integrate la nivelul zonei de branding sau de un sistem de etichetare a produselor locale. De asemenea, promovarea în mediul online și în rândul potențialilor promotori (agenții de turism, site-uri și reviste de profil, personalități etc.) este sporadică, iar serviciile de ghidaj calificat aproape inexistent. Colaborarea cu unitățile de cazare, alimentație publică, agrement și autoritățile locale din zonă pentru promovarea unor trasee turistice integrate este încă insuficientă și ineficientă. Deficitul de personal și de competențe Opt din cele 32 de posturi prevăzute în specifice de la nivelul Primăriei organigrama instituției sunt neocupate, în principal din cauza lipsei de fonduri la bugetul local. De asemenea, în organigramă nu există personal specializat în domeniul accesării de fonduri europene, gestionării proiectelor de investiții, achizițiilor publice etc. Nivel scăzut de dotare cu echipamente de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență intervenție a serviciilor de întreținere a se bazează pe voluntari locali, însă nu dispune domeniului public și de gestionare a de mijloace corespunzătoare pentru a situațiilor de urgență gestiona unele hazarduri care s-ar putea produce la nivel local (de ex. incendii, inundații, alunecări de teren etc.) și nici de spații pentru depozitarea/gararea acestora. Volumul redus al fondurilor europene În intervalul 2012-2018, Primăria a reușit să absorbite în perioada 2012-2018 cheltuie mai puțin de 4 mil. lei din fonduri europene, de peste 3 ori mai puțin decât în cazul fondurilor PNDL. Volumul redus al veniturilor proprii la Primăria încasează circa 3 mil. lei din surse bugetul local proprii, cele mai multe dintre aceste sume ajungând să acopere cheltuielile de funcționare. În perioada 2012-2018, volumul

investițiilor publice realizate din surse proprii a fost de doar 7 mil. lei, adică o medie de 1 mil. lei/an.

Oportunități Justificare Apartenența la ADI ECOMETROPOLITAN și Cel mai târziu în anul 2020 va fi pus în desemnarea unui operator regional de funcțiune SMID, care va asigura un circuit salubritate pentru zona 4 Gherla integrat al deșeurilor din județ, inclusiv din comuna Fizeșu Gherlii, inclusiv colectarea selectivă a acestora pe 4 fracții. Apartenența la ADI Someș-Tisa și existența Compania de Apă Someș S.A. gestionează unui operator regional solid pentru infrastructura și serviciile de alimentare cu serviciile de alimentare cu apă și canalizare apă potabilă a localității, urmând ca aceasta să preia, la finalizarea lucrărilor, și serviciile de canalizare și epurare a apelor uzate. Derularea la nivel local a Programului ANCPI va derula lucrări de înregistrare a Național de Cadastru și Publicitate imobilelor în sistemul de cadastru și Imobiliară publicitate imobiliară a imobilelor din comună, care vor fi finalizate până în anul 2023. Apartenența la GAL ”Câmpia Transilvaniei” Primăria a câștigat deja un proiect pentru și accesul la finanțărilor disponibile prin dotarea SVSU cu fonduri europene atrase acesta prin GAL, iar o serie de agenți economici din comună vor beneficia și ei de fonduri pentru dezvoltarea afacerilor. Valorificarea durabilă a resurselor turistice Comuna Fizeșu Gherlii are pe teritoriul său naturale și antropice din zonă cel puțin două atracții turistice majore: Mănăstirea Nicula – cel mai mare loc de pelerinaj din Transilvania, respectiv Lacul Știucilor și Stufărișul de la Sic – cunoscute ca ”Delta Transilvaniei”. Acestea pot sta la baza atragerii unor investiții private semnificative în domeniul turismului, cu beneficii evidente pentru comunitate. Disponibilitatea fondurilor europene În perioadele de programare 2014-2020 și pentru investiții în mediul rural 2021-2027 vor exista apeluri de proiecte cu finanțare nerambursabilă pentru diferite investiții publice și private în mediul rural (de ex. investiții în ferme și în infrastructura rurală prin PNDR etc.) Disponibilitatea fondurilor guvernamentale PNDL asigură finanțarea diferitelor obiective pentru investiții în mediul rural de investiții din mediul rural (de ex. drumuri, unități sanitare, unități de învățământ, rețele de apă-canal etc.). CNI derulează investiții în domeniul infrastructurii cultural- sportive. Programe de tip START-UP NATION promovează antreprenoriatul local etc.

Utilizarea potențialului de producere a În cătunele Codomarc și Lunca Bonțului energiei regenerabile pentru alimentarea există mai multe gospodării izolate și care nu zonelor izolate și pentru clădirile publice sunt conectate la rețeaua electrică, dar care se pot alimenta cu panouri solare. De asemenea, cheltuielile administrației locale cu energia s-ar reduce mult prin instalarea acestor panouri la școli, cămine culturale, sediul Primăriei etc. Implicarea sectorului ONG în furnizarea de În comună există un număr important de servicii sociale la nivel local persoane de etnie romă, dar și de alte categorii vulnerabile de populație (de ex. persoane vârstnice singure, persoane cu dizabilități etc.) care necesită servicii sociale complexe. De asemenea, zona beneficiază de condiții naturale favorabile pentru deschiderea unor centre rezidențiale pentru seniori. Dezvoltarea viticulturii, a pomiculturii, a În comună există deja o podgorie în plină pisciculturii, a fermelor vegetale și dezvoltare și mai multe inițiative private în zootehnice ecologice, respectiv a unităților domeniul agro-zootehnic. Fondul forestier de colectare, depozitare și procesare a bogat permite dezvoltarea unor centre de produselor agricole colectare a produselor din fauna spontană. Valorificarea resurselor de argilă din La limita administrativă dintre comună și domeniu în sfera producției de materiale de municipiul Gherla a funcționat o fabrică de construcții sau a industriei artizanale produse ceramice care exploata resursele de argilă din zonă. Această tradiție poate fi reînviată, de exemplu prin utilizarea argilei la fabricarea de obiecte artizanale.

Amenințări Justificare Manifestarea unor hazarduri naturale cu Teritoriul comunei este expus, conform impact negativ asupra infrastructurii, PATN, riscului de inundații atât pe torenți, locuințelor și populației cât și pe cursurile de apă, situație agravată de unele presiuni antropice, precum depozitarea ilegală a deșeurilor în albiile râurilor. Râurile de pe teritoriul comunei nu sunt îndiguite, iar malurile au fost consolidate doar pe unele văi. De asemenea, în anumite zone, se pot activa fenomene de versant, sub forma alunecărilor de teren. Creșterea numărului de localnici care La recensământul din 2011, doar pleacă în străinătate aproximativ 10% din forța de muncă locală lucra temporar în străinătate, însă este de așteptat ca fenomenul s-a accentuat în intervalul scurs de la acel moment. Acesta are implicații grave asupra balanței demografice de la nivel local, a atractivității zonei pentru investitori, a încasărilor la bugetul local etc. Creșterea presiunilor antropice asupra Ultimii ani au atras o creștere a interesului zonelor protejate din comună vizitatorilor pentru această zonă, dar și apariția tot mai multor case de vacanță. O dezvoltare necontrolată a turismului de masă în zonă, fără reglementări clare de protecție și conservare, poate conduce la periclitarea habitatelor din zonă.

Capitolul II. Strategia de dezvoltare a comunei Fizeșu Gherlii pentru perioada 2019-2027

II.1. Contextul strategic

Documente strategice relevante de la nivel european:

Strategia „Europa 2020” are ca obiectiv general transformarea UE într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială. Cele trei priorităţi stabilite în cadrul acestei strategii sunt: • Creştere inteligentă • Creştere durabilă • Creştere favorabilă incluziunii sociale.

Țintele asumate prin Strategia Europa 2020 cuprind: • rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75% • nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene • obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice: • emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900 • 20% din energia produsă să provină din surse regenerabile • creşterea cu 20% a eficienţei energetice • rata de părăsire timpurie a şcolii sub 10% • ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 40% • scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 de milioane.

Strategia include 11 obiective tematice care se doresc a fi realizate în perioada 2014-2020: • Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării • Îmbunătăţirea accesului la şi a utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor • Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii • Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele • Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor • Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor • Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie • Promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă • Investiţii în competenţe, educaţie şi învăţare continuă • Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei • Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică Documente strategice relevante de la nivel național:

Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:

• rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70% • nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României • obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice: • emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900 • 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile • creşterea cu 19% a eficienţei energetice • rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3% • ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 26,7% • scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.

Acordul de parteneriat 2014-2020 are ca și obiectiv reducerea disparitățile de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale UE. Pentru a atinge aspirațiile de creștere economică și pentru a avea o economie modernă și competitivă, România trebuie să răspundă următoarelor provocări: competitivitatea și dezvoltarea locală, oamenii și societatea, infrastructura, resursele și administrația și guvernarea. Pentru fiecare provocare au fost identificate obiective (corelate cu obiectivele tematice de la nivelul UE) și priorități de dezvoltare pentru perioada 2014-2020: • Provocarea 1 – Competitivitatea și dezvoltarea locală • Provocarea 2 – Oamenii și societatea • Provocarea 3 – Infrastructura • Provocarea 4 – Resursele • Provocarea 5 – Administrația și guvernarea

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) susține dezvoltarea strategică a spațiului rural prin abordarea strategică a următoarelor obiective: • OS1 Restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole • OS2 Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice • OS3 Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale (P6)

Principalele priorități de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014‐2020: • Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole; • Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri; • Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural; • Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM- urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural; • Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicate;

• Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: • Înfiinţarea, extinderea şi modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării şi producţie de energie din surse regenerabile, facilități de depozitare, comercializare şi procesare, inclusiv în contextul lanţurilor scurte, etc.); • Investiţii în procesare şi comercializare, inclusiv în eficienţă energetică, marketing, depozitare, condiţionare, adaptare la standarde, etc; • Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, şi întinerirea generaţiilor de fermieri; • Gestionarea riscurilor în sectorul agro-alimentar; • Activităţi consiliere şi formare, realizate inclusiv prin intermediul grupurilor de producători.

Pentru realizarea obiectivului strategic 2, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: • Acțiuni de împădurire a terenurilor agricole și neagricole, precum și realizarea perdelelor forestiere pe aceste terenuri; • Plăți compensatorii fermierilor care își asumă în mod voluntar angajamente de agro- mediu; • Plăți compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să adopte sau să mențină practici și metode specifice agriculturii ecologice; • Plăți compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să continue activitatea în zonele desemnate ca zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

Pentru realizarea obiectivului strategic 3, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: • Sprijin pentru realizarea de investiții pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici non-agricole în zonele rurale; • Îmbunătățirea infrastructurii locale (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri locale), infrastructură educațională, medicală și socială; • Restaurarea și conservarea moștenirii culturale; • Sprijin pentru strategii generate la nivel local, care asigură abordări integrate pentru dezvoltarea locală.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) este instituţia care asigură implementarea tehnică şi financiară a PNDR 2014 - 2020

Documente strategice relevante de la nivel regional:

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 are ca obiectiv general ,,Creșterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților intra- și inter-regionale și creșterea standardului de viață regional”.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest cuprinde 4 priorități, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități de investiție: 1. Creșterea competitivității economice a regiunii și stimularea cercetării și inovării 2. Creșterea accesibilității regiunii, a mobilității locuitorilor, mărfurilor și informațiilor 3. Creșterea calității vieții locuitorilor din regiune 4. Protecția mediului natural și antropic, utilizarea eficientă a resurselor și reducerea emisiilor poluante.

Documente strategice relevante de la nivel județean:

Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2014-2020 are ca obiectiv general ”Dezvoltarea și promovarea județului Cluj ca o destinație atractivă pentru investitori, turiști și locuitori, bazată pe o economie competitivă și sustenabilă, o infrastructură modernă și servicii de înaltă calitate, accesibile tuturor, cu o viață culturală și științifică dinamică, sprijinită de o forță de muncă înalt calificată și de cetățeni responsabili”.

Obiective specifice de dezvoltare: 1. Creșterea competitivității economiei județului Cluj, prin valorificarea resurselor de muncă și a spiritului antreprenorial din județ, susținerea inovării și furnizarea de servicii de afaceri adaptate la nevoile întreprinderilor cu profil agricol, industrial și de servicii; 2. Creșterea accesibilității județului și asigurarea unei infrastructuri de utilități, educaționale, de sănătate și sociale moderne, ca bază a dezvoltării economice și sociale; 3. Dezvoltarea resurselor umane ca suport al dezvoltării economice și sociale, prin creșterea calității învățământului și promovarea educației pentru adulți, creșterea gradului de ocupare pe piața muncii și asigurarea incluziunii sociale; 4. Asigurarea unei creșteri durabile prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice și mai competitive din punctul de vedere al utilizării resurselor și a politicii energetice; 5. Asigurarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, coerente și armonioase, sub aspectul activităților economice și sociale; 6. Îmbunătățirea accesibilității și calității serviciilor publice furnizate prin dezvoltarea unei administrații publice locale și județene moderne, cu un management bazat pe parteneriat real cu cetățenii și mediul de afaceri din județ.

Documente strategice relevante de la nivel microregional:

Strategia de Dezvoltare a GAL ”Câmpia Transilvaniei” are ca obiective de dezvoltare rurală: I. Favorizarea competitivității agriculturii, cu următoarele priorități și domenii de intervenție:

P.2. Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor: D.I.2B. Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor;

P.3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură: D.I. 3A. Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al organizațiilor interprofesionale;

II. Obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă, cu prioritățile:

P.6. Promovarea incluziunii, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale: D.I. 6A. Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă; D.I. 6B. Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.

Documente strategice relevante de la nivel local:

Planul Urbanistic General al Comunei Fizeșu Gherlii prevede următoarele propuneri de dezvoltare la nivel local: • Promovarea și dezvoltarea activităților de agrement în cooperare cu cele de turism rural și industrie casnică artizanală; • Promovarea și dezvoltarea activităților din sectoarele secundar și terțiar; • Creșterea competitivității sectorului agro-alimentar; • Împădurirea zonelor joase (mai expuse fenomenelor asociate cu schimbările climatice) și a celor afectate de eroziune și cu pericol de alunecare; • Aplicarea de politici de atragere de capital, activități economice, sociale, culturale etc.; • Sporirea cantității și calității infrastructurii edilitare a comunei și racordarea gospodăriilor la utilități de tip urban; • Dezvoltarea și utilizarea mai mare a surselor de energie regenerabilă, inclusiv a biocombustibililor din agricultură, precum și prin creșterea nivelului de conformitate cu standardele comunitare a fermelor de creștere a animalelor (de ex. prin reducerea emisiilor de amoniac).

• Înființarea pădurilor tinere, cu viteză mai mare de creștere, care absorb cantități mai mari de CO2 în comparație cu pădurile îmbătrânite; • Dezvoltarea rețelei de perdele forestiere; • Creșterea nivelului de educație și pregătire profesională a populației; • Modernizarea circulației în teritoriu; • Dezvoltarea comunei în strânsă legătură cu UAT învecinate.

II.2. Viziunea și obiectivul general

La nivelul anului 2027, comuna Fizeșu Gherlii va fi o comunitate rurală europeană, în adevăratul sens al cuvântului, prin asigurarea pentru locuitorii săi a unui standard de viață comparabil cu cel din mediul urban, dar și cu cel din localități similare din alte State Membre. Astfel, aceștia vor beneficia de o toată gama de infrastructură și servicii tehnico-edilitare necesare unei locuri de calitate: drumuri, străzi și trotuare asfaltate, servicii de transport în comun decente și cu o frecvență corespunzătoare pentru a se putea deplasa la locul de muncă, la școală sau o facilitate publică, alimentare cu apă potabilă, canalizare, iluminat public, salubritate, televiziune, telefonie mobilă, internet, sisteme de supraveghere video a spațiilor publice etc. În acest context, comuna va deveni atractivă pentru locuitorii existenți, care vor deveni astfel mai puțin motivați să se mute în orașe sau în alte țări, dar și pentru cei din alte zone care vor prefera să se mute aici pentru a se bucura de cadrul natural deosebit al zonei.

Pe de altă parte, comuna Fizeșu Gherlii își va consolida statutul de comunitate incluzivă, care oferă locuitorilor săi acces la infrastructură și servicii de calitate, indiferent de etnie, confesiune religioasă sau gen. În anul 2027, elevii și cadrele didactice din comună vor beneficia de facilități educaționale moderne, cu toate dotările necesare pentru a obține performanțe școlare, iar cetățenii, în ansamblul lor, vor beneficia de consultații, analize și tratamente medicale și stomatologice într-un dispensar modern și spațios. În toate satele componente vor funcționa cămine culturale moderne, mobilate și utilate corespunzător pentru a găzdui manifestări culturale și evenimente importante pentru comunitate, biserici și capele bine întreținute pentru enoriașii de toate confesiunile. Tinerii din satele comunei vor avea acces la o sală de sport și la terenuri sintetice unde pot practica diferite sporturi, în fiecare dintre acestea urmând să existente spații verzi publice și locuri de joacă pentru copii. Nu în ultimul rând, persoanele expuse riscului de excluziune (romi, vârstnici, copii, persoane cu dizabilități, familii cu venituri reduse etc.) vor avea acces la o gamă mai largă de servicii sociale, publice și private, adaptate nevoilor specifice ale fiecăruia.

În anul 2027, comuna Fizeșu Gherlii va beneficia de un mediu de afaceri efervescent, iar locuitorii săi de o ofertă considerabilă de locuri de muncă corespunzător remunerate, nemaifiind astfel nevoiți să emigreze pentru a-și asigura o sursă de venit. Dezvoltarea economică a comunei se va axa pe cele două sectoare de excelență de la nivel local: pe de o parte agricultura, cu accent pe viticultură, pomicultură, apicultură, creșterea plantelor și a animalelor în regim ecologic, colectarea florei spontane, pe de altă parte turismul, mai ales cel ecumenic (în jurul Mănăstirii Nicula), cel ecologic, științific și de agrement în jurul rezervațiilor naturale Lacul Știucilor și Stufărișul de la Sic. Concret, infrastructura de vizitare a siturilor protejate va fi extinsă și modernizată, la fel ca și cea de acces (de ex. parcări), orientare sau informare a turiștilor și vizitatorilor. Agenții economici din comună vor beneficia din sprijin din partea autorităților locale pentru înființarea și dezvoltarea afacerilor, inclusiv prin concesionarea, vânzarea sau închirierea de terenuri, reglementări urbanistice, asigurare acces la infrastructură tehnico-edilitară etc. Autoritățile locale se vor implica mai activ în promovarea turistică a zonei, inclusiv a produselor realizate la nivel local, și vor colabora cu localitățile învecinate pentru conceperea produse turistice integrate.

La orizontul anului 2027, comuna Fizeșu Gherlii va fi o comunitate verde, care își gestionează inteligent resursele, adaptată la schimbările climatice și sigură pentru cetățenii săi. După cum am menționat anterior, fiecare sat va beneficia de un spațiu verde amenajat pentru relaxarea cetățenilor, terenurile neproductive vor beneficia de lucrări de împădurire, iar drumurile și cursurile de apă de perdele de protecție. Spațiile publice, șanțurile de scurgere a apelor și malurile cursurilor de apă vor fi igienizate și toaletate periodic de către Primărie. Planul de management al rezervațiilor naturale și siturilor din NATURA 2000 din comună va fi implementat, ceea ce va asigura o conservare corespunzătoare a biodiversității din zonă, chiar și în condițiile dezvoltării turismului. Sistemul integrat de management al deșeurilor va fi pus în funcțiune, asigurând colectarea și transportul regulat la o groapă ecologică a deșeurilor menajere, urmând ca în comună să existe module pentru colectarea selectivă a acestora. Cursurile de apă expuse riscului de inundații și versanții instabili vor beneficia de lucrări de amenajare și consolidare, iar serviciul local pentru situații de urgență va fi dotat cu echipamente moderne de avertizare și intervenție în astfel de cazuri. Nu în ultimul rând, clădirile publice vor fi eficientizate energetic, la fel ca și sistemul de iluminat public, care va utiliza doar corpuri de iluminat de tip LED.

Nu în ultimul rând, la orizontul anului 2027, comuna Fizeșu Gherlii va beneficia de o administrație locală competentă, eficientă și proactivă, care va asigura o dezvoltare echilibrată, durabilă și incluzivă a comunității. Acest lucru va presupune elaborarea, implementarea și monitorizarea unor politici publice locale bazate pe noul Plan Urbanistic General și pe Strategia de Dezvoltare Locală. Finalizarea lucrărilor de cadastru și de înregistrare a proprietăților în cartea funciară va ușura mult activitatea administrației locale, care va beneficia nu doar de un sediu modern, ci și de tehnică de calcul, programe informatice sau de utilaje de ultimă generație pentru executarea de lucrări de interes public și de apărare împotriva dezastrelor. Personalul din administrația locală va beneficia de instruire periodică pentru a face față cu brio sarcinilor complexe, iar posturile vacante vor fi ocupate cu personal competent, pe măsură ce resursele bugetare o vor permite. Primăria va intensifica colaborarea cu structurile asociative (ADI, GAL) din care face parte, dar și cu alte autorități locale din țară și străinătate pentru a împărtăși bune practici, a dezvolta proiecte de interes comun și a obține finanțări nerambursabile. Nu în ultimul rând, programul susținut de realizare a investițiilor publice de la nivel local va fi continuat, cu precădere prin accesarea de fonduri din programe europene și guvernamentale.

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Fizeșu Gherlii pentru perioada 2019-2027 este de creștere a standardului de viață și a veniturilor populației, prin valorificarea durabilă a resurselor de care dispune și în perfectă armonie cu natura, în vederea atenuării fenomenelor de scădere și îmbătrânire demografică, respectiv de excluziune socială a grupurilor vulnerabile.

II.3. Obiective specifice, direcții de acțiune și priorități de intervenție

Obiectiv Direcții de acțiune Priorități de Corelarea cu Corelarea cu specific strategică intervenție obiectivele sursele de tematice ale finanțare Strategiei existente la Europa 2020 nivel național P1. Creșterea DAS 1.1. PI 1.1.1. Protecția PNDR calității vieții Îmbunătățirea Modernizarea mediului și PNDL promovarea pentru infrastructurii de infrastructurii pentru Bugetul local utilizării locuitorii acces și a celei accesibilitatea și eficiente a comunei tehnico-edilitare mobilitatea la nivelul resurselor Fizeșu Gherlii comunei PI 1.1.2. Extinderea POIM infrastructurii și a PNDR serviciilor tehnico- PNDL edilitare la nivelul Bugetul local comunei Fondurile proprii ale operatorilor DAS 1.2. PI 1.2.1. Promovarea PNDR Îmbunătățirea Modernizarea incluziunii PNDL sociale și infrastructurii și a infrastructurii POCU combaterea serviciilor educaționale, sărăciei MEN educaționale, prevenirea Bugetul local medicale șl sociale abandonului școlar și Investițiile în promovarea formării educație, competențe și continue învățarea pe PI 1.2.2. tot parcursul PNDR Modernizarea vieții PNDL infrastructurii Bugetul de sanitare și stat diversificarea Bugetul local serviciilor medicale PI 1.2.3. Promovarea PNDR incluziunii sociale a POCU grupurilor Bugetul de defavorizate și a stat persoanelor expuse Bugetul local riscului de sărăcie Fonduri proprii ale ONG-urilor DAS 1.3. PI 1.3.1. Promovarea PNDR Îmbunătățirea Modernizarea incluziunii PNDL

infrastructurii infrastructurii sociale și Bugetul local cultural-sportive și culturale și combaterea Sponsorizări sărăciei diversificarea implementarea unei

oportunităților de agende culturale petrecere a locale timpului liber PI 1.3.2. Promovarea CNI sportului de PNDL performanță și a celui Bugetul local de masă PI 1.3.3. Regenerarea PNDR spațiilor publice și Bugetul local asigurarea oportunităților atractive de petrecere a timpului liber și socializare P2. Creșterea DAS 2.1. PI 2.1.1. Atragerea de Îmbunătățirea Bugetul local oportunităților Încurajarea noi investitori privați competitivității IMM, a de ocupare și a antreprenoriatului și sprijinirea sectorului veniturilor și a investițiilor proiectelor acestora agricol și a forței de private în PI 2.1.2. Sprijinirea pescuitului și PNDR muncă din sectoarele non- dezvoltării agenților acvaculturii Start Up comuna Fizeșu agricole economici existenți la Nation Gherlii nivelul comunei POR Bugetul local DAS 2.2. PI 2.2.1. Sprijinirea Îmbunătățirea PNDR Încurajarea înființării și competitivității Fonduri IMM, a dezvoltării dezvoltării fermelor private sectorului sectorului agricol, locale, cu precădere agricol și a cu precădere în în domeniul pescuitului și ramurile cu zootehniei, acvaculturii valoare adăugată viticulturii, ridicată pomiculturii și agriculturii ecologice PI 2.2.2. Sprijinirea PNDR înființării și Fonduri funcționării private asociațiilor, cooperativelor și grupurilor de producători agricoli PI 2.2.3. Sprijinirea PNDR instalării tinerilor Fonduri fermieri în agricultura private locală

PI 2.2.4. Sprijinirea PNDR investițiilor private Fonduri din domeniul private colectării, depozitării și procesării produselor agricole DAS 2.3. PI 2.3.1. Protecția și PNDR Valorificarea introducerea în POR durabilă a circuitul turistic a Bugetul local resurselor turistice monumentelor naturale și istorice și clădirilor cu antropice de la valoare arhitecturală nivel local ridcată PI 2.3.2. Sprijinirea Fonduri inițiativelor private în private domeniul Bugetul local infrastructurii și serviciilor de interes turistic PI 2.3.3. Dezvoltarea Bugetul local infrastructurii de Bugetul CJ vizitare, orientare, informare a turiștilor și promovarea zonei ca destinație de importanță europeană P3. DAS 3.1. PI 3.1.1. Protecția POIM Promovarea Reducerea Îmbunătățirea mediului și Bugetul local promovarea unei mediu presiunilor activității de utilizării Fonduri înconjurător antropice asupra salubritate și eficiente a private ale curat și sigur mediului promovarea resurselor operatorului pentru înconjurător și colectării selective a cetățenii biodiversității deșeurilor comunei PI 3.1.2. Extinderea și PNDR Fizeșu Gherlii întreținerea spațiilor Bugetul de verzi, perdelelor de stat (AFM) protecție și Bugetul local împădurirea terenurilor neproductive PI 3.1.3. Sprijinirea implementării planului de management a

siturilor NATURA 2000 și rezervațiilor naturale DAS 3.2. PI 3.2.1. Executarea și Promovarea PNDR Prevenirea întreținerea lucrărilor adaptării la Bugetul de schimbările situațiilor de de prevenire a stat climatice, urgență și inundațiilor și prevenirea și Bugetul local creșterea alunecărilor de teren gestionarea capacității locale PI 3.2.2. riscurilor PNDR de gestiune a Îmbunătățirea Bugetul de acestora infrastructurii și a stat serviciului local de Bugetul local intervenție în situații de urgență DAS 3.3. PI 3.3.1. Creșterea Protecția PNDR Promovarea eficienței energetice mediului și POR promovarea economiei de a clădirilor și a utilizării Bugetul local energie și sistemului de eficiente a Fonduri valorificarea iluminat public resurselor private ale durabilă a proprietarilo resurselor r regenerabile PI 3.3.2. Promovarea Bugetul de producerii și utilizării stat (AFM) energiei Fonduri regenerabile, inclusiv private la nivelul activelor publice P4. Asigurarea DAS 4.1. PI 4.1.1. Întărirea Îmbunătățirea PNDR unei Dezvoltarea capacității de eficienței PNDL administrației administrări capacității de planificare strategică, Bugetul de publice eficiente, formulare, urbanistică și a stat participative și implementare și activității de cadastru Îmbunătățirea Bugetul local transparente a monitorizare a PI 4.1.2. Consolidarea accesului la activelor și politicilor publice și extinderea tehnologiile informației și serviciilor la nivel local cooperării și a comunicațiilor, publice schimbului de bune precum și practici îmbunătățirea PI 4.1.3. Asigurarea utilizării și bazei logistice și a calității acestora informatizării necesare pentru furnizarea unor servicii publice de calitate

P 4.1.4. Creșterea bazei de impozitare, a gradului de colectare și atragerea de resurse financiare externe pentru investiții și servicii publice PI 4.1.5. Dezvoltarea resurselor umane din administrația locală

Detalierea priorităților de investiții cuprinse în Strategie:

Prioritatea de investiții Tipuri de programe / proiecte / acțiuni posibile PI 1.1.1. Modernizarea infrastructurii Modernizarea și întreținerea drumurilor pentru accesibilitatea și mobilitatea la comunale, inclusiv amenajarea de rigole, nivelul comunei marcaje, indicatoare. Construcția și reabilitarea podurilor și podețelor Modernizarea și întreținerea străzilor (ulițelor), inclusiv amenajarea de rigole, marcaje, indicatoare. Modernizarea drumurilor de exploatare agricole (de hotar) și forestiere Amenajarea și modernizare de alei pietonale și trotuare. Modernizarea stațiilor de transport public Construcția de parcări în zonele intens frecventate de turiști și vizitatori. PI 1.1.2. Extinderea infrastructurii și a Extinderea rețelelor de alimentare cu apă serviciilor tehnico-edilitare la nivelul potabilă și canalizare în zonele care nu au comunei fost vizate de proiectele deja implementate. Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale în toate satele componente. Modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrică (linii, stâlpi, posturi de transformare, branșamente etc.), inclusiv extinderi în zonele neacoperite de rețea Extinderea rețelei de telecomunicații, în vederea asigurării accesului la broadband

pe întreg teritoriul comunei, inclusiv îngroparea acestora, unde va fi posibil. Extinderea rețelei de iluminat public în zonele neacoperite în prezent. PI 1.2.1. Modernizarea infrastructurii Reabilitarea, modernizarea, întreținerea și educaționale, prevenirea abandonului dotarea școlilor din toate satele școlar și promovarea formării continue componente. Înlocuirea microbuzului școlar la momentul expirării duratei normale de funcționare. Acordarea de burse pentru elevi și sprijinirea altor măsuri menite să prevină abandonul școlar. Sprijinirea financiară a cadrelor didactice care fac naveta. PI 1.2.2. Modernizarea infrastructurii Construcția unui dispensar uman nou și sanitare și diversificarea serviciilor doatarea acestuia cu aparatură medicală medicale modernă Sprijinirea înființării unui cabinet stomatologic. PI 1.2.3. Promovarea incluziunii sociale a Extinderea și diversificarea gamei de grupurilor defavorizate și a persoanelor servicii sociale furnizate la nivel local de expuse riscului de sărăcie Compartimentul de Asistență Socială, inclusiv pentru noi categorii de beneficiari (de ex. persoane vârstnice și cu afecțiuni cronice), prin recrutarea de personal specializat, dar și prin încheierea de parteneriate cu furnizori privați. PI 1.3.1. Modernizarea infrastructurii Reabilitarea, modernizarea, întreținerea și culturale și implementarea unei agende dotarea căminelor culturale – ca locații culturale locale pentru evenimente culturale și comunitare. Susținerea activității Bibliotecii Comunale, prin dotarea corespunzătoare a acesteia, Sprijinirea financiară și logistică a unor manifestări culturale, inclusiv în parteneriat cu alte instituții sau ONG-uri. Sprijinirea financiară a unor proiecte promovate de cultele religioase din comună și construcția unei capele mortuare. PI 1.3.2. Promovarea sportului de Modernizarea, întreținerea și dotarea performanță și a celui de masă corespunzătoare a sălii și terenurilor de sport existente. Sprijinirea financiară și logistică a cluburilor sportive ce se vor înființa la nivel local.

PI 1.3.3. Regenerarea spațiilor publice și Amenajarea de locuri de joacă pentru copii asigurarea oportunităților atractive de Montarea de mobilier urban în spațiile petrecere a timpului liber și socializare publice (de ex. băncuțe, mese de șah/table) în vederea încurajării socializării și a petrecerii timpului liber PI 2.1.1. Atragerea de noi investitori privați Identificarea și reglementarea urbanistică și sprijinirea proiectelor acestora corespunzătoare a terenurilor private pretabile pentru activități economice. Asigurarea infrastructurii publice de transport și tehnico-edilitare pentru terenurile vizate de investitori Măsuri active pentru atragerea de investitori în zonă (cooperarea cu camere de comerț, ambasade, consulate, localități înfrățite; adoptarea unor scutiri temporare pentru taxe și impozite locale; reducerea la minim a birocrației legate de emiterea unor avize, autorizații, acorduri; medierea contactului cu forța de muncă locală etc.) PI 2.1.2. Sprijinirea dezvoltării agenților Informarea agenților economici cu privire economici existenți la nivelul comunei la oportunitățile de atragere de fonduri europene sau de la bugetul de stat pentru proiecte de dezvoltare. Sprijinirea activă a proiectelor de dezvoltare ale acestora (reglementări PUG; concesionare / vânzare / închiriere de terenuri; extindere /modernizare căi de acces, rețele edilitare; reducere birocrație legată de autorizări, avize, acorduri; medierea contactului cu alte autorități, cu furnizori de utilități, cu persoanele apte de muncă din localitate; acordarea unor facilități fiscale temporare pentru plata taxelor și impozitelor locale etc.). PI 2.2.1. Sprijinirea înființării și dezvoltării Informarea fermierilor locali cu privire la fermelor locale, cu precădere în domeniul oportunitățile de atragere de fonduri zootehniei, viticulturii, pomiculturii și europene sau de la bugetul de stat pentru agriculturii ecologice proiecte de dezvoltare. Sprijinirea activă a proiectelor de dezvoltare ale acestora (reglementări PUG; concesionare / vânzare / închiriere de terenuri; extindere /modernizare căi de acces, rețele edilitare; reducere birocrație legată de autorizări, avize, acorduri; medierea contactului cu alte autorități, cu

furnizori de utilități, cu persoanele apte de muncă din localitate; acordarea unor facilități fiscale temporare pentru plata taxelor și impozitelor locale etc.). PI 2.2.2. Sprijinirea înființării și funcționării Informarea fermierilor locali cu privire la asociațiilor, cooperativelor și grupurilor de oportunitățile de atragere de fonduri producători agricoli europene sau de la bugetul de stat pentru proiecte asociative de dezvoltare (de ex. pentru grupuri de producători, cooperative etc.). Sprijinirea activă a proiectelor de dezvoltare ale acestora (reglementări PUG; concesionare / vânzare / închiriere de terenuri; extindere /modernizare căi de acces, rețele edilitare; reducere birocrație legată de autorizări, avize, acorduri; medierea contactului cu alte autorități, cu furnizori de utilități, cu persoanele apte de muncă din localitate; acordarea unor facilități fiscale temporare pentru plata taxelor și impozitelor locale etc.). PI 2.2.3. Sprijinirea instalării tinerilor Informarea tinerilor din comună cu privire fermieri în agricultura locală la oportunitățile de atragere de fonduri europene sau de la bugetul de stat pentru proiecte antreprenoriale în domeniul agriculturii. Sprijinirea activă a proiectelor de dezvoltare ale acestora (reglementări PUG; concesionare / vânzare / închiriere de terenuri; extindere /modernizare căi de acces, rețele edilitare; reducere birocrație legată de autorizări, avize, acorduri; medierea contactului cu alte autorități, cu furnizori de utilități, cu persoanele apte de muncă din localitate; acordarea unor facilități fiscale temporare pentru plata taxelor și impozitelor locale etc.). PI 2.2.4. Sprijinirea investițiilor private din Informarea agenților economici de profil și domeniul colectării, depozitării și procesării a fermierilor din comună cu privire la produselor agricole oportunitățile de atragere de fonduri europene sau de la bugetul de stat pentru proiecte de dezvoltare. Sprijinirea activă a proiectelor de dezvoltare ale acestora (reglementări PUG; concesionare / vânzare / închiriere de

terenuri; extindere /modernizare căi de acces, rețele edilitare; reducere birocrație legată de autorizări, avize, acorduri; medierea contactului cu alte autorități, cu furnizori de utilități, cu persoanele apte de muncă din localitate; acordarea unor facilități fiscale temporare pentru plata taxelor și impozitelor locale etc.). PI 2.3.1. Protecția și introducerea în Protejarea prin reglementări urbanistice a circuitul turistic a monumentelor istorice și monumentelor istorice clasificate (lăcașuri clădirilor cu valoare arhitecturală ridcată de cult, vestigii arheologice). Clasificarea clădirilor cu valoare arhitecturală ridicată ca monumente istorice. Restaurarea clădirilor de patrimoniu aflate într-o stare avansată de degradare PI 2.3.2. Sprijinirea inițiativelor private în Reglementarea urbanistică a unor funcțiuni domeniul infrastructurii și serviciilor de de cazare, alimentație publică și agrement interes turistic la nivelul comunei. Sprijinirea activă a inițiativelor private din domeniu (reglementări PUG; concesionare / vânzare / închiriere de terenuri; extindere /modernizare căi de acces, rețele edilitare; reducere birocrație legată de autorizări, avize, acorduri; medierea contactului cu alte autorități, cu furnizori de utilități, cu persoanele apte de muncă din localitate; acordarea unor facilități fiscale temporare pentru plata taxelor și impozitelor locale etc.). PI 2.3.3. Dezvoltarea infrastructurii de Extinderea și reabilitarea infrastructurii de vizitare, orientare, informare a turiștilor și vizitare a rezervațiilor Lacul Știucilor și promovarea zonei ca destinație de Stufărișul de la Sic. importanță europeană Instalarea de panouri și indicatoare pentru vizitatori și turiști Elaborarea unui manual de branding a zonei și a unui sistem de labelling pentru produsele locale Încurajarea și promovarea micilor meșteșugari și producători locali (de ex. crama) Elaborarea și distribuirea de materiale de promovare prin Centrul de informare turistică Formarea de ghizi turistici

Organizarea de vizite de studiu pentru promotori interni și internaționali Marcarea unor trasee ecoturistice în parteneriat cu UAT învecinate PI 3.1.1. Îmbunătățirea activității de Colaborarea cu operatorul de salubritate salubritate și promovarea colectării selectat pentru colectarea selectivă a selective a deșeurilor deșeurilor menajere, de ex. prin instalarea de module publice pentru colectarea selectivă Prevenirea și eliminarea depozitării ilegale de deșeuri (de ex. de pe malurile sau din albiile cursurilor de apă) și igienizarea / deratizarea spațiilor publice Deszăpezirea drumurilor comunale și a străzilor în sezonul rece. Montarea de coșuri de gunoi pe străzi și în diferite spații publice. Amenajarea unei platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd. PI 3.1.2. Extinderea și întreținerea spațiilor Amenajarea de noi spații verzi și verzi, perdelelor de protecție și întreținerea peisagistică a celor existente, a împădurirea terenurilor neproductive cimitirelor și toaletarea arborilor de pe spațiul public. Plantarea zonelor cu risc de alunecări de teren și amenajarea de perdele de protecție de-a lungul căilor de comunicații și a cursurilor de apă. Împădurirea terenurilor neproductive de pe teritoriul comunei. PI 3.1.3. Sprijinirea implementării planului Sprijinirea custozilor siturilor NATURA 2000 de management a siturilor NATURA 2000 și în vederea implementării planului de rezervațiilor naturale management și ducerea la îndeplinire a activităților asumate de Primărie. Administrarea eficientă și durabilă a fondului forestier din proprietatea UAT. Cooperarea cu alte instituții în vederea combaterii braconajului și a tăierilor ilegale de lemn. PI 3.2.1. Executarea și întreținerea lucrărilor Executarea de lucrări de amenajare de prevenire a inundațiilor și alunecărilor hidrotehnică a cursurilor de apă cu risc de de teren inundații. Executarea de lucrări de întreținere și iginiezare a cursurilor de apă (decolmatări de resturi vegetale, toaletări de vegetație din albie, îndepărtare deșeuri etc.).

Amenajarea și întreținerea șanțurilor de scurgere a apelor pluviale. Consolidarea versanților instabili și montarea de drenuri. PI 3.2.2. Îmbunătățirea infrastructurii și a Achiziționarea de mijloace moderne de serviciului local de intervenție în situații de avertizare a populației. urgență Dotarea SVSU cu echipamente de intervenție pentru situații de urgență și formarea voluntarilor. Instalarea de hidranți pentru stingerea incendiilor Implementarea și monitorizarea planurilor anuale de analiză și acoperire a riscurilor. PI 3.3.1. Creșterea eficienței energetice a Creșterea eficienței energetice a clădirilor clădirilor și a sistemului de iluminat public publice (înlocuire tâmplărie, sisteme de încălzire, acoperișuri, termoizolare fațade etc.). Schimbarea corpurilor de iluminat stradal, ambiental și de interior (din clădirile publice) clasice cu unele eficiente energetic (de tip LED). PI 3.3.2. Promovarea producerii și utilizării Instalarea de panouri fotovoltaice pentru energiei regenerabile, inclusiv la nivelul alimentarea cu energie a gospodăriilor activelor publice izolate față de rețele de distribuție. Instalarea de panouri fotovoltaice pe clădirile publice, în vederea reducerii cheltuielilor cu energia convențională. Sprijinirea proiectelor private de valorificare a resurselor de energie regenerabilă din zonă (reglementări PUG; concesionare / vânzare / închiriere de terenuri; extindere /modernizare căi de acces, rețele edilitare; reducere birocrație legată de autorizări, avize, acorduri; medierea contactului cu alte autorități, cu furnizori de utilități, cu persoanele apte de muncă din localitate; acordarea unor facilități fiscale temporare pentru plata taxelor și impozitelor locale etc.). PI 4.1.1. Întărirea capacității de planificare Adoptarea și implementarea Planului strategică, urbanistică și a activității de Urbanistic General cadastru Adoptarea, implementarea, monitorizarea și actualizarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei

Finalizarea lucrărilor de înregistrare a imobilelor în sistemul de carte funciară Elaborarea și actualizarea documentațiilor de urbanism (PUG, PUZ) de la nivelul comunei Elaborarea și actualizarea altor documentații de planificare sectoriale (de ex. Planul de analiză și acoperire a riscurilor, Amenajamentul pastoral, hărți de risc detaliate la inundații etc.) Implementarea sistemului de management al calității în administrația locală, inclusiv elaborarea și introducerea procedurilor pentru diferite procese. PI 4.1.2. Consolidarea și extinderea Organizarea unor evenimente de cooperării și a schimbului de bune practici consultare periodică cu cetățenii și cu agenții economici din localitate cu privire la unele decizii cu impact comunitar. Înființarea unui ”Sfat al bătrânilor” în fiecare sat component. Încheierea de parteneriat public-private (de ex. cu ONG-uri) pentru furnizarea unor servicii publice la nivel local (de ex. în domeniile social, cultural, sportiv, . Participarea activă la activitățile forurilor de conducere ale GAL și ADI-urilor, precum și a altor asociații din care face parte UAT, în vederea apărării intereselor comunității. Semnarea de acorduri de înfrățire cu localități din alte țări Efectuarea de vizite de studiu și schimb de bune practici cu alte administrați rurale performante din țară. PI 4.1.3. Asigurarea bazei logistice și a Dotarea corespunzătoare a Primăriei cu informatizării necesare pentru furnizarea utilajele și echipamente necesare pentru unor servicii publice de calitate executarea de lucrări tehnico-edilitare în regie proprie (de ex. întreținere drumuri, deszăpezire etc.), în vederea realizării de economii la bugetul local. Executarea de lucrări de reparații și de întreținere la toate clădirile din proprietatea Primăriei. Dotarea instituției cu tehnică de calcul și programe informatice (de ex. contabilitate, GIS, stocare date, arhivare electronică etc.)

necesare pentru furnizarea de servicii publice. Extinderea și mentenanța sistemului de supraveghere video a spațiilor publice. P 4.1.4. Creșterea bazei de impozitare, a Identificarea și valorificarea tuturor gradului de colectare și atragerea de oportunităților de finanțare resurse financiare externe pentru investiții guvernamentală și europeană, inclusiv prin și servicii publice contractarea de servicii de consultanță în acest scop. Deschiderea unor linii de credit care să permită asigurarea co-finanțării și a necesarului de numerar pentru implementarea proiectelor de investiții din fonduri externe. Întreprinderea de măsuri pentru menținerea unui grad ridicat de colectare a taxelor și impozitelor locale. Stimularea investițiilor private la nivel local, în vederea creșterii încasărilor de cote defalcate din impozitul pe venit. Valorificarea economică, prin vânzări, concesiuni, închirieri, vânzare de masă lemnoasă etc. a activelor publice de care dispune UAT (terenuri, clădiri, păduri etc.), PI 4.1.5. Dezvoltarea resurselor umane din Elaborarea și implementarea planurilor administrația locală anuale de formare continuă a personalului existent, cu precădere în domeniile cu competențe deficitare (legislativ, achiziții publice, atragerea de fonduri europene etc.). Ocuparea treptată a posturilor vacante din organigramă, mai ales în domenii-cheie, precum serviciile sociale sau atragerea de fonduri europene. Gestionarea eficientă a personalului existent la nivelul administrației, în vederea evitării supra-aglomerării acestuia sau a sub-utilizării timpilor de lucru. Implementarea unui sistem de remunerare a performanței.

Capitolul III. Planul de acțiune (operațional) și managementul implementării strategiei de dezvoltare locală a comunei Fizeșu Gherlii

III.1. Portofoliul (fișele) de proiecte prioritare ale Comunei Fizeșu Gherlii pentru perioada 2019-2027:

În vederea implementării măsurilor și a atingerii obiectivelor și țintelor subsumate viziunii de dezvoltare a Comunei Fizeșu Gherlii pe termen lung, au fost identificate următoarele proiecte prioritare ce ar trebui duse la îndeplinire până în anul 2027:

Proiectul Prioritar nr. 1

Titlul proiectului Reabilitare și modernizare drumuri comunale în Comuna Fizeșu Gherlii Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.1.1. Modernizarea infrastructurii pentru care se încadrează accesibilitatea și mobilitatea la nivelul comunei Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii Punctul Slab din Analiza SWOT la care Starea necorespunzătoare a unor drumuri răspunde proiectul comunale, de exploatare agricolă, forestieră și străzi Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede asfaltarea a circa 17 km de proiect drumuri comunale și străzi din comuna Fizeșu Gherlii, inclusiv amenajare rigole de scurgere, marcare și montare indicatoare rutiere. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 3,500,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDL PNDR Bugetul local

Proiectul Prioritar nr. 2

Titlul proiectului Reabilitare și modernizare trotuare și alei pietonale în comuna Fizeșu Gherlii Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.1.1. Modernizarea infrastructurii pentru care se încadrează accesibilitatea și mobilitatea la nivelul comunei Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii Punctul Slab din Analiza SWOT la care Lungimea redusă a trotuarelor și lipsa răspunde proiectul pistelor pentru biciclete Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede reabilitarea și proiect modernizarea a circa 15 km de trotuare în satele componente ale comunei Fizeșu Gherlii. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 2,000,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDL PNDR Bugetul local

Proiectul Prioritar nr. 3

Titlul proiectului Modernizare drumuri de exploatare agricolă (hotar) în comuna Fizeșu Gherlii Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.1.1. Modernizarea infrastructurii pentru care se încadrează accesibilitatea și mobilitatea la nivelul comunei Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii Punctul Slab din Analiza SWOT la care Starea necorespunzătoare a unor drumuri răspunde proiectul comunale, de exploatare agricolă, forestieră și străzi Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede amenajarea a circa 10 km proiect de drumuri de exploatare din comuna Fizeșu Gherlii, inclusiv acostamente balastate și rigole de pământ. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 2,000,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDR

Proiectul Prioritar nr. 4

Titlul proiectului Modernizare drumuri de exploatare forestieră în comuna Fizeșu Gherlii Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.1.1. Modernizarea infrastructurii pentru care se încadrează accesibilitatea și mobilitatea la nivelul comunei Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii Punctul Slab din Analiza SWOT la care Starea necorespunzătoare a unor drumuri răspunde proiectul comunale, de exploatare agricolă, forestieră și străzi Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede amenajarea a circa 15 km proiect de drumuri de exploatare forestieră din comuna Fizeșu Gherlii. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 3,000,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDR

Proiectul Prioritar nr. 5

Titlul proiectului Înființare rețea de distribuție a gazelor naturale în satele Săcălaia și Bonț Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.1.2. Extinderea infrastructurii și a care se încadrează serviciilor tehnico-edilitare la nivelul comunei Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii Punctul Slab din Analiza SWOT la care Lipsa rețelei de distribuție a gazelor naturale răspunde proiectul în unele sate componente Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede înființarea rețelei de proiect distribuție a gazelor naturale în satele Săcălaia și Bonț, în lungime de circa 15 km, inclusiv stație de reglare și măsurare, conductă de racord, rețea de distribuție, traversări etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 1,500,000 Euro Sursele potențiale de finanțare Fonduri guvernamentale PPP Buget local

Proiectul Prioritar nr. 6

Titlul proiectului Extindere rețea de alimentare cu apă și canalizare în comuna Fizeșu Gherlii Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.1.2. Extinderea infrastructurii și a care se încadrează serviciilor tehnico-edilitare la nivelul comunei Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii / CAS Punctul Slab din Analiza SWOT la care Eficiența energetică scăzută și dotarea răspunde proiectul deficitară cu instalații și dependințe a clădirilor de locuit Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede extinderea rețelei de proiect distribuție a apei potabile și de canalizare cu circa 5 km în zonele care nu au fost vizate de proiectele PNDL deja implementate, inclusiv realizarea de branșamente, racorduri, stații de pompare (dacă va fi cazul), contoare, cămine de vizitare etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 1,500,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDL PNDR Buget local

Proiectul Prioritar nr. 7

Titlul proiectului Extinderea rețelei de distribuție a energiei electrice și de iluminat public în comuna Fizeșu Gherlii Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.1.2. Extinderea infrastructurii și a care se încadrează serviciilor tehnico-edilitare la nivelul comunei Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii Punctul Slab din Analiza SWOT la care Eficiența energetică scăzută și dotarea răspunde proiectul deficitară cu instalații și dependințe a clădirilor de locuit Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede extinderea pe circa 10 km proiect a rețelei de distribuție a energiei electrice (stâlpi, linii electrice, posturi trafo etc.) în zonele nedeservite în prezent sau în cele vizate de dezvoltări publice sau private, inclusiv montarea de corpuri de iluminat public de tip LED, unde este cazul. În zonele

cu obiective sau gospodării izolate se va opta pentru soluții de tip instalarea de panouri solare. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 500,000 Euro Sursele potențiale de finanțare Fonduri guvernamentale (de ex. PNDL, AFM) PNDR Buget local

Proiectul Prioritar nr. 8

Titlul proiectului Reabilitare, modernizare și dotare Școala Primară Bonț

Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.2.1. Modernizarea infrastructurii care se încadrează educaționale, prevenirea abandonului școlar și promovarea formării continue Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii Punctul Slab din Analiza SWOT la care Starea precară a clădirilor și a dotărilor răspunde proiectul unităților de învățământ Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede execuția de lucrări de proiect renovare, înlocuire tâmplărie, refacere acoperiș, instalații, finisaje interioare și exterioare, dotare cu echipamente didactice și mobilier etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2018) Bugetul estimativ 200,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDL PNDR Bugetul local

Proiectul Prioritar nr. 9

Titlul proiectului Reabilitare, modernizare și dotare Școala Primară Săcălaia

Proiectul Prioritar nr. 10

Titlul proiectului Reabilitare, modernizare și dotare așezământ cultural în satul Fizeșu Gherlii

Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.3.1. Modernizarea infrastructurii care se încadrează culturale și implementarea unei agende culturale locale Beneficiarul proiectului CNI Punctul Slab din Analiza SWOT la care Starea precară a clădirilor și dotarea răspunde proiectul insuficientă a căminelor culturale Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede execuția de lucrări de proiect renovare, înlocuire tâmplărie, refacere acoperiș, instalații, finisaje interioare și exterioare, dotare cu echipamente tehnice și mobilier etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul În implementare 2018) Bugetul estimativ 300,000 Euro Sursele potențiale de finanțare Bugetul de stat (CNI)

Proiectul Prioritar nr. 11

Titlul proiectului Modernizare și dotare cămine culturale (Bonț și Săcălaia) în comuna Fizeșu Gherlii

Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.3.1. Modernizarea infrastructurii care se încadrează culturale și implementarea unei agende culturale locale Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii Punctul Slab din Analiza SWOT la care Starea precară a clădirilor și dotarea răspunde proiectul insuficientă a căminelor culturale Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede execuția de lucrări de proiect renovare, înlocuire tâmplărie, refacere acoperiș, instalații, finisaje interioare și exterioare, dotare cu echipamente tehnice și mobilier etc. la două cămine culturale din comună. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul În implementare 2018) Bugetul estimativ Euro Sursele potențiale de finanțare PNDR 2014-2020

Proiectul Prioritar nr. 12

Titlul proiectului Construire capelă mortuară în satul Bonț

Prioritatea de investiții din Strategie în PI 1.3.1. Modernizarea infrastructurii care se încadrează culturale și implementarea unei agende culturale locale Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii Punctul Slab din Analiza SWOT la care Lipsa unei capele mortuare în satul Bonț răspunde proiectul Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede construcția unei clădiri cu proiect destinația de capelă mortuară în cimitirul din satul Bonț. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2018) Bugetul estimativ 150,000 Euro Sursele potențiale de finanțare Bugetul local

Proiectul Prioritar nr. 13

Titlul proiectului Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii pentru turism durabil în zona Lacul Știucilor – Stufărișul de la Sic Prioritatea de investiții din Strategie în PI 2.3.3. Dezvoltarea infrastructurii de care se încadrează vizitare, orientare, informare a turiștilor și promovarea zonei ca destinație de importanță europeană Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii Punctul Slab din Analiza SWOT la care Infrastructura deficitară de vizitare a răspunde proiectul rezervațiilor naturale din comună, de orientare și informare a turiștilor Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede extinderea, reabilitarea și proiect modernizarea infrastructurii de vizitare a Stufărișului de la Sic (podeț, observator etc.), amenajarea unor facilități similare la Lacul Știucilor, inclusiv amenajarea unui ochi de apă pentru observarea mediului acvatic, amenajarea de puncte de colectare a deșeurilor, precum și a unei parcări publice care să deservească cele două obiective turistice. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect inclusă în Planul de 2018) Management al Siturilor Natura 2000 Bugetul estimativ 1,000,000 Euro Sursele potențiale de finanțare FESI 2021-2027 Bugetul local

Proiectul Prioritar nr. 14

Titlul proiectului Elaborare și implementare program de promovare turistică a obiectivelor turistice de pe Valea Fizeșului Prioritatea de investiții din Strategie în PI 2.3.3. Dezvoltarea infrastructurii de care se încadrează vizitare, orientare, informare a turiștilor și promovarea zonei ca destinație de importanță europeană Beneficiarul proiectului UAT Comuna Fizeșu Gherlii, parteneriat cu UAT-uri învecinate și CJ Cluj Punctul Slab din Analiza SWOT la care Promovarea insuficientă a potențialului răspunde proiectul turistic, inclusiv a meșteșugurilor și tradițiilor locale, și lipsa unor trasee integrate la nivelul zonei 93

Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede elaborarea unei strategii proiect de branding pentru această zonă, cu logo, slogan, măsuri de inventariere și etichetare a produselor locale, promovare a meșteșugarilor din zonă, creare sit web, derulare acțiuni social media, instalarea de panouri de informare, semnalizare obiective și trasee ecoturistice, orientare turistică etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2018) Bugetul estimativ 100,000 Euro Sursele potențiale de finanțare Bugetul CJ Cluj Bugetul local

III.2. Pașii necesari pentru implementarea proiectelor prioritare

Pentru asigurarea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală, propunem următorul plan de acţiune, structurat pe trei intervale de timp:

Acţiuni de întreprins pe termen scurt (2019) Acţiuni Responsabili Aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală în cadrul Primăria Fizeșu Gherlii Consiliului Local, prin adoptarea de hotărâri în acest Consiliul Local sens Consultant Finalizarea proiectelor aflate într-un stadiu avansat de Primăria Fizeșu Gherlii maturitate (de ex. proiectul de înființare canalizare, CNI inclusiv racorduri; reabilitarea școlilor din Nicula și Constructori selectați Fizeșu Gherlii; actualizarea PUG; dotarea SVSU; construcția Dispensarului Uman etc.). Elaborare și aprobarea documentaţiilor tehnico- Primăria Fizeșu Gherlii economice aferente proiectelor prioritare din Strategie Alte categorii de beneficiari din (identificare terenuri/clădiri, pregătire documente care localitate să ateste regimul juridic al terenurilor, studii de Consultanți prefezabilitate-fezabilitate, studii de impact, planuri de afaceri, documentaţii urbanistice, etc.) Identificarea, analizarea şi selectarea surselor de Primăria Fizeșu Gherlii finanţare pentru proiectele prioritare din Strategie (de Consultanți ex. PNDR, PNDL, AFM etc.). Pregătirea cererilor de finanțare și a altor documente necesare pentru accesarea respectivelor surse de finanțare. Identificarea şi informarea potenţialilor beneficiari Primăria Fizeșu Gherlii privați asupra surselor de finanţare disponibile pentru

aceștia (de ex. tineri fermieri, exploatații agricole, culte Autorităţi de Management / religioase etc.) Organisme Intermediare Instituţia Prefectului Cluj Planificarea multianuală a bugetului, de ex. gestiunea Primăria Fizeșu Gherlii excedentelor bugetare de la final de an, transferuri Consiliul Local între secțiunile de funcționare și dezvoltare etc., având în vedere resursele necesare pentru implementarea proiectelor prioritare și securizarea sumelor necesare pentru co-finanțare și fluxuri de numerar aferente plăților Pregătirea cadrului instituţional şi a resurselor umane Primăria Fizeșu Gherlii pentru implementarea cu succes a proiectelor prioritare, prin recrutarea de personal suplimentar, formare profesională, achiziție servicii de consultanță pentru managementul proiectelor etc.

Acţiuni de întreprins pe termen mediu (2020-2023) Acţiuni Responsabili Implementarea proiectelor prioritare (realizare Primăria Fizeșu Gherlii achiziţii publice, executare lucrări, etc.), cu precădere a Consultanți celor realizate cu fonduri europene din exercițiul financiar 2014-2020 și de la bugetul de stat Atragerea de investiții private în domeniile prioritare Primăria Fizeșu Gherlii din Strategie (de ex. acordarea de facilități fiscale Consiliul Local întreprinzătorilor privați care creează locuri de muncă în oraș, concesionarea / închirierea de terenuri etc.) Monitorizarea stadiului implementării proiectelor din Primăria Fizeșu Gherlii portofoliul de proiecte prioritare Consultanți

Acţiuni de întreprins pe termen lung (2024-2027) Acţiuni Responsabili Depunerea spre finanțare și implementarea Primăria Fizeșu Gherlii proiectelor cu finanțare europeană aferentă Consultanți exercițiului financiar 2021-2027 Evaluarea implementării Strategiei de Dezvoltare Primăria Fizeșu Gherlii Locală pentru perioada 2019-2027 și actualizarea Consiliul Local acesteia pentru perioada post 2027 Consultanți

III.3. Managementul implementării strategiei. Comunicarea aferentă acesteia

La momentul elaborării strategiei, au fost identificate o serie de riscuri care ar putea afecta implementarea acesteia, pentru care au fost propuse măsuri de atenuare, după cum urmează:

Risc identificat Probabilitate Impact Măsuri de atenuare de apariție asupra propuse obiectivelor Strategiei Alocările financiare Ridicată Ridicat Monitorizarea permanentă insuficiente și întârzierile a apelurilor de proiecte înregistrate în aferente diferitelor implementarea programe. programelor cu finanțare Achiziționarea de servicii de la bugetul de stat și din externe de consultanță fonduri europene pentru atragerea de fonduri europene. Valorificarea oportunităților de finanțare disponibile prin intermediul GAL și ADI. Depunerea în termen a proiectelor elaborate, inclusiv pregătirea de proiecte de rezervă în cazul unor realocări de fonduri. Colaborarea cu parlamentarii din județ și cu CJ Cluj pentru a urgenta alocarea de fonduri guvernamentale pentru obiectivele de la nivel local. Durata foarte mare a Ridicată Ridicat Schimb de bune practici cu procedurilor de achiziție alte administrații din județ și publică, mai ales pe fondul din țară în vederea pregătirii apariției de contestații din unor teme de proiectare și partea ofertanților documentații de atribuire corecte și solide. Achiziționarea de servicii externe de consultanță pentru pregătirea temelor de proiectare, a documentațiilor de atribuire și pentru asistența juridică la întocmirea contractelor

de achiziție, formularea de răspunsuri la clarificări, reprezentarea în instanță etc. Calitatea neconformă a Ridicată Ridicat Achiziționarea unor servicii lucrărilor executate și de asistență juridică pentru serviciilor furnizate de pregătirea unor contracte către operatorii economici de lucrări solide, care să contractați cuprindă cerințe și indicatori de performanță clari, corelați cu graficele de plată, clauze de reziliere favorabile Primăriei, precum și penalități pentru întârzieri impuse contractorilor. Achiziționarea de servicii de supervizare a lucrărilor efectuate de contractori. Resursele bugetare proprii Ridicată Mediu Solicitarea de prefinanțări prea scăzute pentru a de la instituțiile asigura necesarul de finanțatoare. numerar pentru Solicitarea de sprijin implementarea strategiei financiar din partea CJ Cluj pentru a co-finanța proiectele realizate cu fonduri europene. Planificarea multi-anuală a bugetului de dezvoltare al Primăriei, cu gestiunea precaută a excedentelor și deficitelor, a golurilor de casă etc. Contractarea de împrumuturi pe termen scurt (linie de credit) care să asigure necesarul de numerar. Întreprinderea de măsuri pentru creșterea veniturilor proprii (de ex. valorificarea unor active prin concesionare, închiriere, vânzare etc.). Deficitul de personal, per Achiziționarea de servicii de ansamblu, și de anumite consultanță pentru

competențe specifice, în pregătirea proiectelor particular, necesare pentru (consultanță în atragerea de implementarea strategiei fonduri, proiectare) și managementul proiectelor (raportări, supravegherea lucrărilor). Formarea continuă a personalului existent. Recrutarea de personal suplimentar pe posturi vacante (de ex. Secretar, personal în domeniul serviciilor sociale, întreținerii domeniului public) Încheierea de parteneriate teritoriale pentru implementarea unor proiecte zonale (de ex. în domeniul dezvoltării și promovării turismului), prin punerea laolaltă a resurselor mai multor UAT- uri. Capacitatea limitată a Ridicată Mediu Înființarea unui ”Sfat al administrației locale de a Bătrânilor” în fiecare sat implica sectorul privat, component și convocarea ONG și cetățenii în periodică (trimestrială sau procesul de implementare semestrială) a acestuia. și monitorizare a strategiei Derularea într-o manieră transparentă a procedurilor de vânzare, închiriere sau concesionare a unor active publice. Contactarea ONG-urilor active în județul Cluj pentru a furniza servicii sociale la nivelul comunei. Organizarea de întâlniri periodice cu firmele și fermierii locali pentru a identifica proiecte de interes comun pentru comunitate.

Organizarea anuală a unui forum care să aibă ca subiect conservarea și valorificarea durabilă a Lacului Știucilor și a Stufărișului de la SIC, la care să fie invitate ONG-urile din domeniu, pescarii, proprietarii de pensiuni, locuitorii din zonă, instituțiile publice (de ex. APM, Garda de Mediu etc.)

În ceea ce privește întărirea capacității de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Fizeșu Gherlii pentru perioada 2019-2027, recomandările vizează: - Înființarea unui post de Administrator Public, care să aibă ca atribuții principale coordonarea tehnică a lucrărilor de investiții și a lucrărilor / serviciilor tehnico- edilitare, furnizate direct de Primărie, de către operatorii delegați sau de către contractanții privați (de ex. salubritate, iluminat public, deszăpezire, apă-canal, întreținere drumuri, igienizare cursuri de apă etc.); - Achiziționarea de servicii de consultanță pentru pregătirea proiectelor prioritare (de ex. elaborare studii tehnico-economice – SF, DALI), atragerea de surse externe de finanțare (de ex. scrierea de cereri de finanțare) și managementul propriu-zis al proiectelor (de ex. pregătire achiziții publice, supervizare de lucrări și dirigenție de șantier; raportări către autoritățile de management și organismele intermediare etc.); - Transferarea activelor rezultate în urma proiectului de înființare a rețelei de canalizare și de epurare ape uzate către ADI și operatorul regional (CAS Cluj-Napoca), în vederea gestionării, mentenanței corespunzătoare a acestora și realizării de noi investiții; - Ocuparea posturilor vacante din organigrama Primăriei pentru a asigura servicii publice de calitate cetățenilor și mediului de afaceri, respectiv pentru a consolida capacitatea de a implementa politici și proiecte de interes public (de ex. Secretarul Primăriei, Compartimentele Întreținere-ISU, Social, Agricol, Financiar-Contabil); - Înființarea unui ”Sfat al bătrânilor” în fiecare sat component, în vederea asigurării unei implicări mai active a cetățenilor în procesul decizional; - Organizarea unor întâlniri periodice între administrație și agenții economici din localitate, antreprenorii și fermierii existenți și potențiali, în vederea identificării formele de sprijin public de care aceștia au nevoie pentru a-și dezvolta afacerile, a prezentării unor oportunități de finanțare europeană sau de la bugetul de stat, dar și de la nivel local (de ex. concesionări, închirieri de terenuri, reglementări urbanistice etc.); - Încheierea de parteneriate între Compartimentul de Asistență Socială și diverse ONG- uri pentru diversificarea gamei de servicii sociale oferite beneficiarilor din comună; - Organizarea anuală a unui forum dedicat conservării și valorificării durabile a Rezervațiilor Naturale Lacul Știucilor și Stufărișul de la Sic, la care să participe instituții,

agenți economici, ONG-uri de profil etc., unde să se dezbată soluțiile la problemele din zonă, stadiul implementării planului de management etc.; - Continuarea colaborării cu CJ Cluj, în perspectiva implementării proiectului ”Smart Territory”, care va reduce timpul de obținere a autorizațiilor de construcții la maxim 60 de zile și va informatiza semnificativ activitatea de urbanism.

În cadrul procesului de elaborare al Strategiei de Dezvoltare Locală au fost organizate interviuri cu Primarul și personalul de execuție din cadrul Primăriei Fizeșu Gherlii, dar și cu alți actori locali interesați de acest demers, în strânsă legătură cu procesul de consultare aferent actualizării Planului Urbanistic General. Varianta de lucru a strategiei a fost transmisă consilierilor locali, înaintea supunerii spre aprobare a acesteia, și a fost disponibilă în format fizic și electronic la sediul Primăriei pentru toți actorii interesați în vederea consultării și formulării de observații/completări, care au fost integrate de consultanții care s-au ocupat de pregătirea documentului.

Ulterior aprobării sale în Consiliul Local, Strategia de Dezvoltare Locală va fi publicată pe site- ul WEB al Primăriei Fizeșu Gherlii și va transmisă spre informare GAL ”Câmpia Transilvaniei”, Consiliului Județean și Instituției Prefectului Cluj.

III.4. Monitorizarea implementării strategiei și evaluarea acesteia

Procedura de monitorizare a Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Fizeșu Gherlii pentru perioada 2019-2027 a fost concepută ca un instrument util și ușor de aplicat pentru analizarea periodică a progresului implementării acesteia, inclusiv a identificării potențialelor blocaje și a întreprinderii din timp a măsurilor necesare pentru depășirea acestora. Aceasta implică propriu-zis următorii pași: - La începutul fiecărui an calendaristic, o persoană din aparatul executiv al Primăriei (desemnată printr-o dispoziție a Primarului, preferabil Consilierul acestuia sau Administratorul Public, în cazul în care se va opta pentru crearea acestui post), va pregăti un scurt raport de progres al implementării Strategiei, la care se va anexa valoarea indicatorilor de realizare imediată aferenți anului precedent. Acesta va fi prezentat conducerii Primăriei, precum și Consiliului Local, în vederea întreprinderii măsurilor de remediere a diferitelor obstacole întâmpinate în calea ducerii la îndeplinire a proiectelor prioritare. Primul astfel de raport va fi prezentat la începutul anului 2020, cu indicatorii aferenți anului 2019; - Raportul de monitorizare prezentat la începutul fiecărui an va avea următoarea structură minimală: • Introducere: informații succinte privitoare la perioada acoperită de raportul de monitorizare, sursele de date utilizate pentru aprecierea progresului în implementarea Strategiei (de ex. date furnizate de Aparatul de Specialitate, de personalul GAL, de CJ, de operatorul regional de apă-canal etc.), dificultăţi întâmpinate.

100

• Descrierea activităţilor desfăşurate în procesul de monitorizare (de ex. colectarea și centralizarea datelor de la actorii sus-menționați, informări primite de la consultanți, proiectanți, executanți, finanțatori etc.; • Analiza riscurilor aferente implementării Strategiei (plecând de la riscurile deja prezentate în document, la care se pot adăuga altele identificate pe parcursul implementării); • Prezentarea proiectelor prioritare care au făcut obiectul procesului de monitorizare, plecând de la fișele prezentate în Strategie; • Recomandări de eficientizare a implementării fiecărui proiect prioritar în parte; • Concluzii finale - o apreciere generală privind progresul înregistrat în implementarea Strategiei.

La finalul perioadei de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală, adică sfârșitul anului 2026 sau începutul anului 2027, se va genera un Raport final de monitorizare a implementării Strategiei, care se va prezenta de asemenea conducerii Primăriei și Consiliului Local, care va include o analiză a: • gradului de realizare a indicatorilor de rezultat cuprinşi în strategie; • impactului efectiv în termeni de eliminare a punctelor slabe identificate în Analiza SWOT; • sustenabilităţii rezultatelor obţinute (de ex. asigurarea cheltuielilor de operare și mentenanță aferente obiectivelor realizate, asigurarea necesarului de resurse umane pentru funcționarea acestora etc.); • motivelor care au stat la baza succesului sau insuccesului în implementarea proiectelor prioritare; • eventualelor riscuri manifestate și neplanificate; • lecţiilor învăţate din implementarea actualei strategii pentru planificarea investițiilor în perioada următoare (post 2027).

Lista de proiecte prioritare poate fi completată / modificată ori de câte ori acest lucru se impune și este în interesul comunității, prin adoptarea unei HCL în acest sens, cu mențiunea că noile proiecte introduse trebuie să se subscrise viziunii, obiectivului general, obiectivelor specifice, direcțiilor de acțiune strategică și priorităților de investiții definite în Strategie. Cazurile în care se recomandă completarea listei de proiecte sunt: identificarea unor nevoi suplimentare (de ex. o modificare a legislației, apariția de noi standarde într-un anumit domeniu, apariția unor situații excepționale la nivel local – de ex. calamități etc.), respectiv oportunități noi (de ex. stabilirea sau modificarea activităților eligibile de la nivelul programelor de finanțare europeană, guvernamentală, creșterea veniturilor proprii ca urmare a atragerii de investiți private în zonă etc.).

Pentru monitorizarea implementării strategiei, se propune următorul set de indicatori de rezultat și de realizare imediată, la nivel de direcție de acțiune, respectiv de prioritate de intervenție, care vor fi documentați periodic, conform cu metodologia de monitorizare propusă mai sus:

101

a) Indicatorii de rezultat:

Direcție de Indicatorul de U.M. Valoarea Valoarea Sursa de acțiune rezultat de bază țintă pentru documentar strategică anul 2027 e DAS 1.1. Ponderea % 30 80 Primărie Îmbunătățirea drumurilor de infrastructurii de interes local acces și a celei modernizate tehnico-edilitare Ponderea % 60 80 Primărie străzilor modernizate Ponderea % 85 90 Primărie locuințelor branșate la rețeaua de apă potabilă Ponderea % 0 80 Primărie locuințelor racordate la rețeaua de canalizare Ponderea % 30 70 CPL locuințelor CONCORDIA branșate la rețeaua de gaze naturale DAS 1.2. Speranța de Ani 75 77 INS Îmbunătățirea viață a infrastructurii și a populației serviciilor Ponderea % 35 55 INS educaționale, populației cu medicale șl sociale mai mult de 8 clase absolvite Valoarea Puncte 51 65 Banca indicelui de Mondială dezvoltare umană locală DAS 1.3. Număr de Nr. 0 5 Primărie Îmbunătățirea evenimente Bibliotecă infrastructurii culturale Cămine cultural-sportive și organizate la culturale diversificarea nivel local

102

oportunităților de Număr de Nr. 0 20 Primărie petrecere a sportivi Cluburi timpului liber legitimați la sportive cluburi DAS 2.1. Agenți Nr. 55 75 Primărie Încurajarea economici activi ORC antreprenoriatului în comună și a investițiilor Locuri de muncă Nr. 100 200 Primărie private în existente în ITM sectoarele non- sectorul privat agricole din comună Agenți Nr. 0 3 Primărie economicii cu ORC capital străini activi în comună DAS 2.2. Mărimea medie Ha 3,9 5 RGA 2021 Încurajarea a exploatațiilor dezvoltării agricole sectorului agricol, Ferme Ha 0 2 RGA 2021 cu precădere în zootehnice cu ramurile cu peste 1.000 de valoare adăugată capete de ridicată animale Operatori din Nr. 0 3 RGA 2021 agricultura ecologică DAS 2.3. Sosiri ale Nr. 700 1.500 Primărie Valorificarea turiștilor în Unități de durabilă a unitățile de cazare resurselor turistice cazare naturale și antropice de la nivel local DAS 3.1. Ponderea % 29 31 Primărie Reducerea suprafețelor presiunilor verzi – păduri, antropice asupra parcuri, mediului scuaruri, înconjurător și cimitire etc. biodiversității (intravilan și extravilan) în totalul suprafeței administrative a comunei

103

DAS 3.2. Situații de Nr./an 0 5 SVSU Prevenirea urgență care au situațiilor de beneficiat de urgență și intervenția creșterea SVSU capacității locale de gestiune a acestora DAS 3.3. Ponderea % 40 80 Primărie Promovarea clădirilor publice economiei de reabilitate energie și termic / nou- valorificarea construite, durabilă a eficiente resurselor energetic regenerabile Capacitatea MW 0 1 Primărie instalată a unităților de producere a energiei regenerabile DAS 4.1. Volumul Mil. 0 8,000,000 Primărie Dezvoltarea investițiilor Euro capacității de publice realizate formulare, în perioada implementare și 2019-2027 monitorizare a Ponderea % 15 100 Primărie politicilor publice imobilelor OCPI la nivel local înscrise în sistemul de cadastru și publicitate imobiliară

104

b) Indicatorii de realizare imediată (valoare de referință este zero):

Prioritatea de intervenție Indicatorul de U.M. Valoarea Sursa de realizare țintă pentru documentar anul 2027 e Lungime drumuri Km. 10 Primărie PI 1.1.1. Modernizarea comunale infrastructurii pentru modernizate / accesibilitatea și mobilitatea reabilitate la nivelul comunei Lungimea Km. 7 Primărie străzilor modernizate / reabilitate Lungimea Km. 10 Primărie drumurilor de exploatare agricolă modernizate Lungimea Km. 15 Primărie drumurilor de exploatare forestieră modernizate Lungime trotuare Km. 15 Primărie amenajate / modernizate Lungime străzi Km. 13 Primărie modernizate / reabilitate Parcări publice Nr. 2 Primărie amenajate PI 1.1.2. Extinderea Lungime rețea de Km. 5 Primărie infrastructurii și a serviciilor canalizare tehnico-edilitare la nivelul construită comunei Lungime rețea de Km. 5 Primărie alimentare cu apă CAS construită Lungime rețea Km. 15 CPL gaze naturale CONCORDIA extinsă / modernizată Lungime rețea Km. 10 Primărie electrică extinsă / modernizată

105

ELECTRICA TRANSILV. NORD Corpuri de Nr. 150 Primărie iluminat de tip LED montate PI 1.2.1. Modernizarea Unități de Nr. 2 Primărie infrastructurii educaționale, învățământ prevenirea abandonului școlar reabilitate, și promovarea formării modernizate, continue dotate Microbuze Nr. 1 Primărie școlare achiziționate PI 1.2.2. Modernizarea Unități sanitare Nr. 1 Primărie infrastructurii sanitare și nou-construite diversificarea serviciilor medicale PI 1.2.3. Promovarea Persoane care au Nr. 70 Primărie incluziunii sociale a beneficiat de grupurilor defavorizate și a prestații sociale persoanelor expuse riscului sociale în anul de sărăcie curent Persoane care au Nr. 50 Primărie beneficiat de alte tipuri de servicii sociale în anul curent Centre / servicii Nr. 1 Primărie nou-înființate (inclusiv în PPP) PI 1.2.4. Asigurarea Cămine culturale Nr. 3 Primărie infrastructurii adecvate reabilitate / pentru activități culturale și modernizate / sprijinirea organizării acestora dotate Evenimente Nr. 5 Primărie culturale organizate în anul curent PI 1.3.2. Promovarea Terenuri de sport Nr. 1 Primărie sportului de performanță și a amenajate celui de masa Cluburi sportive Nr. 1 Primărie sprijinite financiar

106

PI 1.3.3. Regenerarea Locuri de joacă Nr. 4 Primărie spațiilor publice și asigurarea pentru copii oportunităților atractive de amenajate petrecere a timpului liber și Obiecte de Nr. 20 Primărie socializare mobilier urban instalate (bănci, mese de jocuri, panouri de informare etc.) PI 2.1.1. Atragerea de noi Firme cu capital Nr. 3 Primărie investitori privați și străin care au sprijinirea proiectelor beneficiat de acestora sprijin din partea autorităților locale PI 2.1.2. Sprijinirea dezvoltării Firme cu capital Nr. 5 Primărie agenților economici existenți autohton care au la nivelul comunei beneficiat de sprijin din partea autorităților locale PI 2.2.1. Sprijinirea înființării și Exploatații Nr. 5 AFIR dezvoltării fermelor locale, cu agricole care au precădere în domeniul beneficiat de zootehniei, viticulturii, sprijin financiar pomiculturii și agriculturii pentru ecologice modernizare PI 2.2.2. Sprijinirea Structuri Nr. 2 AFIR înființării și funcționării asociative asociațiilor, cooperativelor și funcționale la grupurilor de producători nivel local care au agricoli beneficiat de sprijin financiar PI 2.2.3. Sprijinirea instalării Tineri fermieri Nr. 5 AFIR tinerilor fermieri în care au beneficiat agricultura locală de sprijin financiar pentru instalare PI 2.2.4. Sprijinirea Unități de Nr. 2 AFIR investițiilor private din depozitare și de domeniul colectării, procesare a depozitării și procesării produselor produselor Agricole agricole care au beneficiat de sprijin financiar

107

PI 2.3.1. Protecția și Număr de Nr. 4 Primărie introducerea în circuitul monumente turistic a monumentelor istorice nou- istorice și clădirilor cu clasificate și cu valoare arhitecturală ridicată arii de protecție reglementate urbanistic Număr de clădiri Nr. 1 Primărie monument istoric restaurate PI 2.3.2. Sprijinirea Unități de Nr. 3 Primărie inițiativelor private în alimentație domeniul infrastructurii și publică serviciilor de interes turistic (restaurante) nou-înființate Unități de cazare Nr. 2 Primărie nou-înființate PPI 2.3.3. Dezvoltarea Acțiuni de Nr. 5 Primărie infrastructurii de vizitare, promovare orientare, informare a turistică a turiștilor și promovarea zonei comunei derulate ca destinație de importanță în anul curent europeană Site-uri WEB Nr. 1 Primărie dedicate promovării turistice a zonei Produse locale Nr. 5 Primărie etichetate cu brandul (logo-ul) zonei Lungime trasee Km. 15 Primărie eco-turistice marcate și semnalizate Panouri de Nr. 20 Primărie informare și semnalizare turistică instalate Rezervații Nr. 2 Primărie naturale cu infrastructură de vizitare PI 3.1.1. Îmbunătățirea Coșuri de gunoi Nr. 30 Primărie activității de salubritate și instalate

108

promovarea colectării Platforme pentru Nr. 1 Primărie selective a deșeurilor gunoi de grajd construite Module de Nr. 10 Primărie colectare selectivă instalate PI 3.1.2. Extinderea și Suprafața de Mp 5.000 Primărie întreținerea spațiilor verzi, spații verzi nou- perdelelor de protecție și amenajate / împădurirea terenurilor modernizate neproductive Suprafața de Ha 20 Primărie terenuri împădurite / perdele de protecție PI 3.1.3. Sprijinirea Situri NATURA Nr. 1 Primărie implementării planului de 2000 cu plan de management a siturilor management NATURA 2000 și implementat rezervațiilor natural PI 3.2.1. Executarea și Lungimea Km. 15 Primărie întreținerea lucrărilor de cursurilor de apă prevenire a inundațiilor și pe care s-au alunecărilor de teren realizat lucrări de decolmatare / amenajare PI 3.2.2. Îmbunătățirea Echipamente de Nr. 5 Primărie infrastructurii și a serviciului intervenție local de intervenție în situații achiziționate de urgență pentru SVSU PI 3.3.1. Creșterea eficienței Clădiri publice Nr. 6 Primărie energetice a clădirilor și a reabilitate termic sistemului de iluminat public (inclusiv ca a parte a unor lucrări mai complexe de reabilitare) PI 3.3.2. Promovarea Clădiri publice Nr. 3 Primărie producerii și utilizării dotate cu panouri energiei regenerabile, fotovoltaice inclusiv la nivelul activelor publice PI 4.1.1. Întărirea capacității Strategii de Nr. 1 Primărie de planificare strategică, dezvoltare locală adoptate

109

urbanistică și a activității de Planuri Nr. 1 Primărie cadastru urbanistice generale adoptate Suprafața de Ha 6.000 Primărie teren înscrisă în sistemul de carte funciară PI 4.1.2. Consolidarea și Proiecte publice Nr. 6 Primărie extinderea cooperării și a și private schimbului de bune practici finanțate la nivel local prin GAL/ADI PI 4.1.3. Asigurarea bazei Sedii Nr. 1 Primărie logistice și a informatizării administrative (SVSU) necesare pentru furnizarea extinse / unor servicii publice de reabilitate / calitate modernizate Utilaje Nr. 3 Primărie achiziționate pentru lucrări publice P 4.1.4. Creșterea bazei de Sume atrase din Euro 2.000.000 Primărie impozitare, a gradului de fonduri europene colectare și atragerea de în perioada 2019- resurse financiare externe 2027 pentru investiții și servicii Sume atrase din Euro 5.000.000 Primărie publice programe guvernamentale în perioada 2019- 2027 PI 4.1.5. Asigurarea resurselor Personal recrutat Nr. 4 Primărie umane adecvate pentru în administrația furnizarea de servicii publice publică locală Personal din Nr. 5 Primărie administrația locală participant la activități de formare în anul curent

110