Gherla Județul Cluj - România EDITURA NEREAMIA NAPOCAE 2011 - Cluj-Napoca Iuliu Haţieganu şi atâţia alţii. Proiectele de promovare turistică trebuie spri- Să dăm o faţă nouă jinite şi prin valorificarea monumentelor is- torice - Castelul Banffy de la Bonţida, Muzeul de Gherlei ! Artă Cluj, Cetatea Bologa, Catedrala armenilor din Gherla, Castelul Kornis de la Mănăstirea, Castelul Haller de la Coplean - sau a monu- mentor spirituale - Mănăstirea de la Nicula, bisericuţele de lemn, a lui Pintea de la Măgoaja sau de la Osoi ori muzeul etnografic de la Hoia. Să nu uităm de monumentele naturii cu care a fost binecuvântat judeţul nostru - Cheile Tur- zii, Cheile Turenilor, Lacurile de la Beliş, Tarniţa, Gilău, Valea Drăganului. Avem şi potenţialul piscicol şi de agrement de la Ţaga, Geaca, Săcălaia sau cel balnear de la Co- jocna, Ocna Dejului, iar pe viitor şi de la Jucu. ă dăm o faţă nouă Gherlei! Acesta a fost Nu trebuie să neglijăm încurajarea mişcării gândul cu care, alături de colegii mei sportive, căci şi sportul favorizează dezvoltarea de partid şi de Primărie şi alături de voi, turismului. Urmărim, aşadar, să dezvoltăm lo- de locuitorii Gherlei, am pornit la drum curi şi baze unde sportul să poată fi practicat, Sîn acest nou mandat ca edil-şef. Nu a fost uşor. atât la sat, cât şi la oraş, iar aici noul stadion Cluj Pentru că am mizat pe o construcţie solidă, de Arena este un exemplu care merită urmat. durată, şi nu pe simple acţiuni spectaculoase, De aceea, preocuparea noastră ca şi Con- dar fără anvergură pe termen lung. Am pornit siliu Judeţean este de a-i identifica pe toţi cei de jos, de la lucrările de infrastructură, convinşi interesaţi să colaboreze la dezvoltarea unei că, întâi de toate, trebuiau puse la punct reţelele romovarea turistică a Judeţului Cluj strategii noi, care să popularizeze judeţul Cluj tre, ale edililor, se îndreaptă spre viitor. Avem de apă, canalizare şi gaze, fără de care nu poate trebuie gândită în strânsă corelare cu ca destinaţie turistică, şi nu doar de business viziunea unui viitor turistic care să asigure fi conceput confortul în Gherla secolului XXI. 50 realităţile geografice, culturale şi eco- sau de tranzit. Primim cu mare bucurie, prin unicitate şi prosperitate municipiului Gherla. de străzi au fost afectate, într-un fel sau altul, nomice ale zonei, ca şi cu tradiţia pe urmare, iniţiativa primarului Ovidiu Drăgan de Şi avem, har Domnului, cu ce ne lăuda! Avem de aceste lucrări, aproape jumătate din străzile Pcare cu mândrie o moştenim. Judeţul nostru a reaşeza Gherla pe harta circuitului turistic al Catedrala armeano-catolică şi întreg trecutul municipiului nostru! Asta a însemnat, suntem se află la o distanță aproape egală de trei mari Judeţului Cluj, acolo unde-i este locul. E bine- armenesc a cărui mărturie este centrul baroc conştienţi, şi situaţii de disconfort, dar vestea capitale: Budapesta, Bucureşti şi Belgrad. cunoscut faptul că Gherla, prin Mănăstirea al oraşului. Avem moştenirea unui trecut de bună pe care ţin să v-o împărtăşesc aici şi acum Clujul reuneşte, de asemenea, trei zone de re- Nicula, se află pe primul loc în ceea ce priveşte bună înţelegere interetnică şi interconfesională, este că ce a fost mai greu a trecut. Am trecut de lief diferite, Munţii Apuseni, Dealurile Clujului şi potenţialul turismului ecumenic nu doar în căruia îi stau mărturie superbele biserici din faza fundaţiei ambiţiosului nostru proiect şi am ale Dejului, respectiv Câmpia Transilvaniei. Sunt judeţ, ci în întreaga Transilvanie. În acest con- oraş. Avem pelerinajele de la Nicula, parte ieşit la suprafaţă, am ieşit la lumină! deja celebre bunătăţi locale precum Varza a la text, lucrările de infrastructură care s-au realizat integrantă a unui Drum al Maicii Domnului ce De acum, finalizarea lucrărilor de infrastructură Cluj, Palaneţele de la Ceanu Mare, Plăcintele de în ultimii ani în Gherla, printre care şi şoseaua poate reprezenta filonul de bază al unui traseu se va concentra pe asfaltarea de străzi, apoi pe la Turda, Caşcavalul de Năsal, ceardaşurile de la de centură, le vor aduce un plus de confort nu de turism ecumenic care să aibă în centrul său înfrumuseţarea oraşului. Spaţii verzi, indica- Moldoveneşti, învârtitele de la Mociu şi Ţaga... doar locuitorilor Gherlei, ci şi turiştilor, pe care municipiul Gherla, cu toate facilităţile de care toare rutiere şi turistice, un concept integrat Pentru ca turiştii din toată lumea să afle şi să nu mă îndoiesc că îi vom avea în judeţ în număr dispunem şi la care lucrăm în prezent. Mizăm privitor la numele străzilor, ca şi la nivelul as- vină să se bucure de toate acestea, avem nevoie tot mai mare. Suntem convinşi că Gherla va fi în pe revitalizarea Băilor Băiţa, ca şi pe interesul pe pectului urbanistic al centrului vechi. Moştenim, de promovare, ca şi de corelarea lor cu alte eve- viitor un pol de dezvoltare pentru întreaga zonă care îl trezesc împrejurimile Gherlei, cu salba de noi, gherlenii, un oraş cu bunele epocii de aur nimente culturale. Toamna muzicală Clujeană a Someşului Mic şi de aceea îi asigur pe gherleni lacuri unică în Ardeal, ca şi cu obiceiurile speci- armeneşti şi, pe alocuri, cu relele perioadei co- şi Festivalul Internaţional de Film Transilvania de întreg sprijinul şi de implicarea fără rezerve a fice satelor din zonă. muniste. Ce ţine de noi este ca măcar la nivelul sunt doar două dintre ele. Consiliului Judeţean Cluj în toate proiectele pe Avem cu ce ne lăuda şi avem pentru ce mun- ochiului, la nivelul străzii, să facem din Gherla Pornind de la amploarea şi reputaţia unor astfel care Gherla mizează. ci! Ţine numai de noi, mai mult ca oricând, să un oraş agreabil, un oraş confortabil, iar pe ter- de acţiuni, trebuie să gândim promovarea tu- demonstrăm că împreună putem da o faţă men lung un veritabil oraş rezidenţial cu alură turor valorilor dragi clujenilor, iar aici mă gân- nouă Gherlei! europeană, un oraş în care atât locuitorii, cât şi desc înainte de toate la personalităţile care au Alin Tișe turiştii să găsească armonia şi liniştea pe care făcut istorie la Cluj: Sigismund de Luxemburg, Președintele Consiliului Județean Cluj Primar, toată lumea le caută în tumultul vieţii cotidiene. Matia Corvinul, David Francisc, primarul Haller, Ovidiu Drăgan De aceea, încă de pe acum, gândurile noas- 2 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 3 Destinul Gherlei ntre fascinaţia Occidentului şi nostalgia Orientului: acesta a fost şi este destinul – uneori dus Regelui Ferdinand dovada ultimă a unirii Transilvaniei cu Ţara-Mamă. Primul a ajuns pe Co- dramatic, alteori remarcabil, întotdeauna special – al Gherlei. Un destin aparte, binecuvân- lumna lui Traian, al doilea avea să devină, aproape 2000 de ani mai târziu, primul cardinal român tat cu daruri şi întărit cu încercări. Ca umbra unei cruci, veghind în miez de zi peste locuri din istoria Bisericii Catolice: acesta a fost şi este destinul Gherlei. şi oameni. Destinul Gherlei e, cumva, destinul icoanelor pe sticlă de la Nicula: inspirate de peregrinările negus- ÎÎntre fascinaţia Romei, care şi-a pus aici, la începutul erei noi, una dintre cele mai bune unităţi torilor din zonă prin lumea germanică, pe vremea Imperiului, apoi întregite şi înfrumuseţate, în de cavalerie, şi dorurile pe care, la 1700, armenii pribegi le-au adus cu ei atunci când şi-au căutat zeci şi sute de ani, de fiorul unic şi irepetabil al spiritualităţii bizantine. În fapt, destinul Gherlei nici liniştea înfiinţând mândrul Armenopolis: acesta a fost şi este destinul Gherlei. nu poate fi altfel decât legat de Nicula, centrul spiritualităţii transilvane, locul în care ortodocşi şi Între puterea şi priceperea lui Tiberius Claudius Maximus, omul care i-a dus împăratului Traian greco-catolici se roagă împreună la Maica Domnului pentru pace şi linişte: acesta este destinul dovada ultimă a victoriei Romei în Dacia, şi forţa şi credinţa episcopului Iuliu Hossu, omul care i-a Gherlei. 4 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 5 Gherla: istorie la tot pasul 6 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 7 nord), Cocoşvar (în zona de est) şi Lăutarilor (în Pictură din biserica Solomon partea nord-vestică). Datorită importanţei oraşului, generată cu precădere de dezvoltarea economică, dar şi de aspectul urbanistic aparte, în 1786 împăratul Iosif al II-lea îi conferă titlul de „oraş liber regesc”, acordându-i dreptul de a ţine patru târguri anu- ale şi două săptămânale. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, oraşul a mai slăbit din punct de vedere economic, prin scăderea numerică a populaţiei armeneşti. Cetatea Gherlei Totuşi, ca urmare a unei noi organizări admi- nistrative (unirea judeţelor Dăbâca cu judeţul Solnoc), s-a dat un nou impuls atât dezvoltării Rembrand - Coborârea de pe cruce economice, cât şi urbanistice a aşezării de pe Someş. Remarcabile sunt realizările de ordin economico-social şi filantropic, înfăptuite cu sprijinul unor fii aleşi ai Gherlei. Este perioada în Începutul dezvoltării urbane a Gherlei se care creşte numărul de locuinţe, este amenajat datorează aşezării armenilor pe aceste melea- Parcul Central, sunt deschise şcoli româneşti şi guri, la sfârşitul secolului XVII şi începutul ce- preparandii. Este înfiinţată Dieceza de Gherla, lui următor. Armenii din Gherla sunt originari stabilindu-se tot aici sediul episcopal român, o din Anatolia, unde s-au format ca popor dând citadelă a luptei de afirmare naţională şi social- Arhitectură din Gherla naştere unei civilizaţii străvechi în care viaţa culturală. Sunt construite Orfelinatul de băieţi, pulsa din plin, iar meşteşugurile şi comerţul au iar ulterior cel de fete. Cea mai importantă re- cunoscut o mare înflorire. Spre sfârşitul secolu- alizare din ultimele decenii ale secolului XIX, lui al XVII-lea, armenii veniţi din zona Bistriţei cu influenţe pozitive asupra dezvoltării ulte- i-au cerut împăratului Leopold I dreptul de a se rioare a oraşului, a fost inaugurarea liniei fe- stabili pe domeniul aloidal al Gherlei şi de a-şi rate care trece prin Gherla, la 28 septembrie construi un oraş lângă vechiul târg românesc de 1889).