Județul Cluj - România

Gherla

EDITURA NEREAMIA NAPOCAE

2011 - Cluj-Napoca Iuliu Haţieganu şi atâţia alţii. Proiectele de promovare turistică trebuie spri- Să dăm o faţă nouă jinite şi prin valorificarea monumentelor istorice - Castelul Banffy de la Bonţida, Muzeul de Gherlei ! Artă Cluj, Cetatea Bologa, Catedrala armenilor din Gherla, Castelul Kornis de la Mănăstirea, Castelul Haller de la Coplean - sau a monu- mentor spirituale - Mănăstirea de la Nicula, bisericuţele de lemn, a lui Pintea de la Măgoaja sau de la Osoi ori muzeul etnografic de la Hoia. Să nu uităm de monumentele naturii cu care a fost binecuvântat judeţul nostru - Cheile Tur- zii, Cheile Turenilor, Lacurile de la Beliş, Tarniţa, Gilău, Valea Drăganului. Avem şi potenţialul piscicol şi de agrement de la Ţaga, Geaca, Săcălaia sau cel balnear de la Co- jocna, Ocna Dejului, iar pe viitor şi de la Jucu. ă dăm o faţă nouă Gherlei! Acesta a fost Nu trebuie să neglijăm încurajarea mişcării gândul cu care, alături de colegii mei sportive, căci şi sportul favorizează dezvoltarea de partid şi de Primărie şi alături de voi, turismului. Urmărim, aşadar, să dezvoltăm lo- de locuitorii Gherlei, am pornit la drum curi şi baze unde sportul să poată fi practicat, Sîn acest nou mandat ca edil-şef. Nu a fost uşor. atât la sat, cât şi la oraş, iar aici noul stadion Cluj Pentru că am mizat pe o construcţie solidă, de Arena este un exemplu care merită urmat. durată, şi nu pe simple acţiuni spectaculoase, De aceea, preocuparea noastră ca şi Con- dar fără anvergură pe termen lung. Am pornit siliu Judeţean este de a-i identifica pe toţi cei de jos, de la lucrările de infrastructură, convinşi interesaţi să colaboreze la dezvoltarea unei că, întâi de toate, trebuiau puse la punct reţelele romovarea turistică a Judeţului Cluj strategii noi, care să popularizeze judeţul Cluj tre, ale edililor, se îndreaptă spre viitor. Avem de apă, canalizare şi gaze, fără de care nu poate trebuie gândită în strânsă corelare cu ca destinaţie turistică, şi nu doar de business viziunea unui viitor turistic care să asigure fi conceput confortul în Gherla secolului XXI. 50 realităţile geografice, culturale şi eco- sau de tranzit. Primim cu mare bucurie, prin unicitate şi prosperitate municipiului Gherla. de străzi au fost afectate, într-un fel sau altul, nomice ale zonei, ca şi cu tradiţia pe urmare, iniţiativa primarului Ovidiu Drăgan de Şi avem, har Domnului, cu ce ne lăuda! Avem de aceste lucrări, aproape jumătate din străzile Pcare cu mândrie o moştenim. Judeţul nostru a reaşeza Gherla pe harta circuitului turistic al Catedrala armeano-catolică şi întreg trecutul municipiului nostru! Asta a însemnat, suntem se află la o distanță aproape egală de trei mari Judeţului Cluj, acolo unde-i este locul. E bine- armenesc a cărui mărturie este centrul baroc conştienţi, şi situaţii de disconfort, dar vestea capitale: Budapesta, Bucureşti şi Belgrad. cunoscut faptul că Gherla, prin Mănăstirea al oraşului. Avem moştenirea unui trecut de bună pe care ţin să v-o împărtăşesc aici şi acum Clujul reuneşte, de asemenea, trei zone de re- Nicula, se află pe primul loc în ceea ce priveşte bună înţelegere interetnică şi interconfesională, este că ce a fost mai greu a trecut. Am trecut de lief diferite, Munţii Apuseni, Dealurile Clujului şi potenţialul turismului ecumenic nu doar în căruia îi stau mărturie superbele biserici din faza fundaţiei ambiţiosului nostru proiect şi am ale Dejului, respectiv Câmpia Transilvaniei. Sunt judeţ, ci în întreaga Transilvanie. În acest con- oraş. Avem pelerinajele de la Nicula, parte ieşit la suprafaţă, am ieşit la lumină! deja celebre bunătăţi locale precum Varza a la text, lucrările de infrastructură care s-au realizat integrantă a unui Drum al Maicii Domnului ce De acum, finalizarea lucrărilor de infrastructură Cluj, Palaneţele de la Ceanu Mare, Plăcintele de în ultimii ani în Gherla, printre care şi şoseaua poate reprezenta filonul de bază al unui traseu se va concentra pe asfaltarea de străzi, apoi pe la Turda, Caşcavalul de Năsal, ceardaşurile de la de centură, le vor aduce un plus de confort nu de turism ecumenic care să aibă în centrul său înfrumuseţarea oraşului. Spaţii verzi, indica- Moldoveneşti, învârtitele de la Mociu şi Ţaga... doar locuitorilor Gherlei, ci şi turiştilor, pe care municipiul Gherla, cu toate facilităţile de care toare rutiere şi turistice, un concept integrat Pentru ca turiştii din toată lumea să afle şi să nu mă îndoiesc că îi vom avea în judeţ în număr dispunem şi la care lucrăm în prezent. Mizăm privitor la numele străzilor, ca şi la nivelul as- vină să se bucure de toate acestea, avem nevoie tot mai mare. Suntem convinşi că Gherla va fi în pe revitalizarea Băilor Băiţa, ca şi pe interesul pe pectului urbanistic al centrului vechi. Moştenim, de promovare, ca şi de corelarea lor cu alte eve- viitor un pol de dezvoltare pentru întreaga zonă care îl trezesc împrejurimile Gherlei, cu salba de noi, gherlenii, un oraş cu bunele epocii de aur nimente culturale. Toamna muzicală Clujeană a Someşului Mic şi de aceea îi asigur pe gherleni lacuri unică în Ardeal, ca şi cu obiceiurile speci- armeneşti şi, pe alocuri, cu relele perioadei co- şi Festivalul Internaţional de Film Transilvania de întreg sprijinul şi de implicarea fără rezerve a fice satelor din zonă. muniste. Ce ţine de noi este ca măcar la nivelul sunt doar două dintre ele. Consiliului Judeţean Cluj în toate proiectele pe Avem cu ce ne lăuda şi avem pentru ce mun- ochiului, la nivelul străzii, să facem din Gherla Pornind de la amploarea şi reputaţia unor astfel care Gherla mizează. ci! Ţine numai de noi, mai mult ca oricând, să un oraş agreabil, un oraş confortabil, iar pe ter- de acţiuni, trebuie să gândim promovarea tu- demonstrăm că împreună putem da o faţă men lung un veritabil oraş rezidenţial cu alură turor valorilor dragi clujenilor, iar aici mă gân- nouă Gherlei! europeană, un oraş în care atât locuitorii, cât şi desc înainte de toate la personalităţile care au Alin Tișe turiştii să găsească armonia şi liniştea pe care făcut istorie la Cluj: Sigismund de Luxemburg, Președintele Consiliului Județean Cluj Primar, toată lumea le caută în tumultul vieţii cotidiene. Matia Corvinul, David Francisc, primarul Haller, Ovidiu Drăgan De aceea, încă de pe acum, gândurile noas-

2 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 3 Destinul Gherlei

ntre fascinaţia Occidentului şi nostalgia Orientului: acesta a fost şi este destinul – uneori dus Regelui Ferdinand dovada ultimă a unirii Transilvaniei cu Ţara-Mamă. Primul a ajuns pe Co- dramatic, alteori remarcabil, întotdeauna special – al Gherlei. Un destin aparte, binecuvân- lumna lui Traian, al doilea avea să devină, aproape 2000 de ani mai târziu, primul cardinal român tat cu daruri şi întărit cu încercări. Ca umbra unei cruci, veghind în miez de zi peste locuri din istoria Bisericii Catolice: acesta a fost şi este destinul Gherlei. şi oameni. Destinul Gherlei e, cumva, destinul icoanelor pe sticlă de la Nicula: inspirate de peregrinările negus- ÎÎntre fascinaţia Romei, care şi-a pus aici, la începutul erei noi, una dintre cele mai bune unităţi torilor din zonă prin lumea germanică, pe vremea Imperiului, apoi întregite şi înfrumuseţate, în de cavalerie, şi dorurile pe care, la 1700, armenii pribegi le-au adus cu ei atunci când şi-au căutat zeci şi sute de ani, de fiorul unic şi irepetabil al spiritualităţii bizantine. În fapt, destinul Gherlei nici liniştea înfiinţând mândrul Armenopolis: acesta a fost şi este destinul Gherlei. nu poate fi altfel decât legat de Nicula, centrul spiritualităţii transilvane, locul în care ortodocşi şi Între puterea şi priceperea lui Tiberius Claudius Maximus, omul care i-a dus împăratului Traian greco-catolici se roagă împreună la Maica Domnului pentru pace şi linişte: acesta este destinul dovada ultimă a victoriei Romei în Dacia, şi forţa şi credinţa episcopului Iuliu Hossu, omul care i-a Gherlei.

4 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 5 Gherla: istorie la tot pasul

6 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 7 nord), Cocoşvar (în zona de est) şi Lăutarilor (în Pictură din biserica Solomon partea nord-vestică). Datorită importanţei oraşului, generată cu precădere de dezvoltarea economică, dar şi de aspectul urbanistic aparte, în 1786 împăratul Iosif al II-lea îi conferă titlul de „oraş liber regesc”, acordându-i dreptul de a ţine patru târguri anu- ale şi două săptămânale. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, oraşul a mai slăbit din punct de vedere economic, prin scăderea numerică a populaţiei armeneşti. Cetatea Gherlei Totuşi, ca urmare a unei noi organizări administrative (unirea judeţelor Dăbâca cu judeţul Solnoc), s-a dat un nou impuls atât dezvoltării Rembrand - Coborârea de pe cruce economice, cât şi urbanistice a aşezării de pe Someş. Remarcabile sunt realizările de ordin economico-social şi filantropic, înfăptuite cu sprijinul unor fii aleşi ai Gherlei. Este perioada în Începutul dezvoltării urbane a Gherlei se care creşte numărul de locuinţe, este amenajat datorează aşezării armenilor pe aceste melea- Parcul Central, sunt deschise şcoli româneşti şi guri, la sfârşitul secolului XVII şi începutul ce- preparandii. Este înfiinţată Dieceza de Gherla, lui următor. Armenii din Gherla sunt originari stabilindu-se tot aici sediul episcopal român, o din Anatolia, unde s-au format ca popor dând citadelă a luptei de afirmare naţională şi social- Arhitectură din Gherla naştere unei civilizaţii străvechi în care viaţa culturală. Sunt construite Orfelinatul de băieţi, pulsa din plin, iar meşteşugurile şi comerţul au iar ulterior cel de fete. Cea mai importantă re- cunoscut o mare înflorire. Spre sfârşitul secolu- alizare din ultimele decenii ale secolului XIX, lui al XVII-lea, armenii veniţi din zona Bistriţei cu influenţe pozitive asupra dezvoltării ulte- i-au cerut împăratului Leopold I dreptul de a se rioare a oraşului, a fost inaugurarea liniei fe- stabili pe domeniul aloidal al Gherlei şi de a-şi rate care trece prin Gherla, la 28 septembrie construi un oraş lângă vechiul târg românesc de 1889). Între anii 1905-1907, s-a ridicat biserica aici. română amplasată pe strada Bobâlna, clădire Opera de clădire a noului oraş a început din monumentală, în stil bizantin. Sfârşitul Primului Război Mondial a însemnat partea sud-estică, unde se află azi Biserica Acuarelă „Ulița apei” Solomon, primul edificiu religios al armenilor, dezmembrarea Imperiului austro-ungar, iar ac- deveniţi, în urma unirii cu Biserica de la Roma, tul de la 1 Decembrie 1918, la înfăptuirea căruia armeano-catolici. Noul oraş de pe Someş au contribuit şi personalităţi locale, în frunte cu cunoaşte un ritm de dezvoltare susţinut, fapt episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, a însemnat oglindit atât de prosperitatea economică, dar şi încadrarea oraşului Gherla în structurile eco- de spiritul întreprinzător al noii populaţii stabili- nomico-administrative ale vechiului Regat. te aici. În a doua jumătate a secolului XVIII şi prima jumătate a secolului XIX, se dezvoltă în jurul oraşului, în afară de Candia (zona de lângă vechea cetate), alte trei cartiere: Măierişte (spre Piața centrală, sec. XIX

8 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 9 trei, continuând apoi cu epoca metalelor, perioada medievală şi până în zilele noastre. Din epoca metalelor, bunăoară, au fost localizate în aria localităţii Gherla cel puţin două aşezări întinse şi fortificate cu şanţ şi val de apărare. În partea de sud a oraşului, între albia Someşului Mic, Canalul Morii şi latura stângă a şoselei naţionale ce duce spre Cluj-Napoca, s-a aflat un castru roman ce adăpostea unitatea de cavalerie Ala II Pannoniorum. Construită în secolul II d.Hr. fortificaţia făcea parte din sistemul defensiv nordic al Provinciei Dacia, alături de castrele de la Apulum, Potaissa, Căşeiu, Târlişua, Po- rolissum. După părăsirea Daciei de către romani, ştirile şi informaţiile referitoare la perioada prefeudală a aşezării de la Gherla devin tot mai puţine. Kovrig Tivadar a construit orfelinatul de fete Prima atestare a Gherlei datează din anul 1291, când este pomenit satul românesc Gherlahida (ce va avea o existenţă obscură flată la îmbinarea Câmpiei Trans- până la construirea „noii cetăţi de pe ilvaniei cu Podişul Someşan, Someş”), din care apoi s-a cristalizat toponi- Gherla s-a format într-un mediu micul Gherla, păstrat până în zilele noastre. geografic favorabil existenţei şi Menţionarea documentară apare într-un dezvoltăriiA unor comunităţi umane. Zona a act emis de regele Ungariei, Andrei al III-lea, fost locuită din cele mai vechi timpuri, fără prin care întăreşte lucrătorilor din Ocna De- întrerupere, iar dovezile continuităţii sunt jului mai multe privilegii. Până în secolul al incontestabile. XVIII-lea, satul s-a numit Gherla. Denumirea Cea mai mare parte a oraşului actual se de Candia - Kandia este folosită după for- întinde pe a doua terasă a Someşului marea habitatului urban. În prima jumătate Mic, până sub Dealul Cărăbăi (7 Cruci), iar a secolului XVI, a fost construită în partea de spre vest zona locuită coboară pe prima nord-vest a aşezării, lângă satul Candia, o ce- terasă şi chiar spre lunca Someşului Mic. tate regală. Construcţia, începută în timpul Valea râului, destul de largă în acest loc, lui Ioan Zapolya, a fost continuată de către este încadrată la est de o prelungire a Gheorghe Martinuzzi, care ulterior va de- dealurilor Sicului, iar spre vest de Dealul veni guvernatorul Transilvaniei. Fortificaţia Zapodie, o ramificaţie a zonei de dealuri medievală, cunoscută mai ales sub denu- clujene. Spre sud şi nord, valea Someşului mirea de „Cetatea Martinutzzi”, a avut iniţial Mic se deschide larg, uneori în zile senine un scop strategic bine determinat. De-a lun- putându-se vedea, pe linia orizontului de la gul timpului, arhitectura clădirii a suferit u- miazănoapte, culmile Munţilor Ţibleş. nele modificări, în funcţie de noile destinaţii Pe teritoriul actualului oraş Gherla, s-au pe care le impun proprietarii ei. În 1785, ce- descoperit urme de viaţă umană şi de tatea a devenit închisoare, statut pe care îl activităţi economice, în decursul veacu- are şi astăzi. rilor pe aceste locuri suprapunându-se Episcopul Oxentius Vărzărescu diferite civilizaţii, începând cu epoca pie-

10 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 11 nia, unde va fi deprins de mic arta echitaţiei, căci a fost recrutat direct între cei 120 de equites legionis, călăreţii din legiunea VII Claudia, cantonată în Moesia Superior, în amonte de Clisura Dunării, la Viminacium. Principalele lui sarcini erau patrularea de-a lungul Dunării şi transmiterea mesajelor. Treptat el a urcat în grad, devenind mai întâi quaestor al trupei de călăreţi ai legiunii, ocupându-se cu aprovizionarea lor cu ar- mament, echipament, cai şi chiar alimente. După aceea a intrat în garda personală a comandantului legiunii şi mai apoi a fost numit stegar (vexillarius) al călăreţilor din aceeaşi legiune. În atribuţiile acestei funcţii intra, pe lângă rolul tactic esenţial al stega- Cel mai vestit roman rului, şi păstrarea economiilor camarazilor, plasate sub înalta protecţie a stindardelor. În din Gherla, războiul dacic al lui Domitian a fost decorat Tiberius Claudius Maximus, omul care cu donative (recompense materiale). Sub l-a capturat pe Decebal Traian, a devenit subofiţer cu soldă dublă Columna lui Traian, scena 146 (după Cicorius Taf. 107) (duplicarius) în Ala II Pannoniorum, care făcea parte tot din armata Moesiei Supe- iberius Claudius Maximus a fost ofiţer, să se retragă, dar nu a rămas în noua provin- rior (Serbia actuală). Cãlãreţii acestei trupe decurio, în Ala II Pannoniorum, trupa cie, ci s-a întors pe meleagurile natale, unde erau recrutaţi din pannonii de neam illyric de cavalerie cantonată la Gherla încă şi-a durat încă din timpul vieţii monumentul (înrudiţi cu albanezii de azi), care locuiau în de pe vremea lui Traian şi rămasă aici funerar, care ne informează asupra întregii Câmpia Ungară. Pannonii erau vestiţi pentru Tpână la retragerea aureliană. În epoca romană sale cariere. caii lor iuţi, care au făcut din ei cei mai buni Gherla era un important punct strategic, care poştaşi (veredarii). După primul război dacic domina podul peste Someşul Mic şi reprezenta trupa a fost cantonată la Lederata pe Dunăre, centrul unei regiuni ce controla traficul cu sare după cum o atestă o cărămidă descoperită din zonă. aici. Pentru valoarea demonstrată pe câmpul Tiberius Claudius Maximus era celebru pe vre- de luptă Tiberius Claudius Maximus a fost mea sa, căci el este norocosul cavaler care l-a decorat în mai multe rânduri, dar suprema capturat pe Decebal, de fapt a asistat la sinu- recunoaştere a calităţilor sale a constituit-o ciderea regelui dac şi i-a dus lui Traian dovada selectarea lui în trupa de elită a cercetaşilor palpabilă a morţii marelui duşman al Romei, (exploratores), în care calitate a asistat la si- capul şi mâna dreaptă ale regelui defunct. Fapta nuciderea lui Decebal şi i-a dus la Ranissto- sa e consemnată de mai multe scene de pe co- rum împãratului Traian capul lui Decebal. lumna lui Traian din Roma. Sinuciderea lui De- Întors în Ala II Pannoniorum, el a fost pro- cebal este de altfel figurată pe diferite artefacte movat ofiţer, decurio. În „fişa postului” intra din epocă, printre care şi serviciile de masă (terra printre altele antrenarea noilor recruţi. După sigillata) produse în Gallia şi vândute în toată Eu- constituirea provinciei, trupa a fost aşezată în ropa romană. Cariera lui Tiberius Claudius Maxi- valea Someşului Mic, la Gherla. Lăsat la vatră mus ne este cunoscută în detaliu datorită mo- prin anul 110 de guvernatorul noii provincii, numentului său funerar, descoperit la Philippi Decimus Terentius Scaurianus, el s-a reîntors în Macedonia, regiunea natală a eroului nostru, în rândurile armatei, ca voluntarius. Apoi unde acesta s-a retras după lăsarea la vatră. a participat la războiul partic al lui Traian, Tiberius Claudius Maximus s-a născut şi a Stela funerară a lui Tiberius Claudius Maxi- distingându-se încă o dată. În primii ani ai copilărit pe câmpiile de lângă Phillippi, Macedo- mus de la Philippi (după P. Conolly) domniei lui Hadrian bătrânul ostaş a trebuit

12 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 13 LA PAS PRIN GHERLA

Un oraş unic

ezvoltarea arhitectonică a Gherlei începe în anul1682, o dată cu aşezarea, cu per- Roma un plan al oraşului întocmit de inginerul Alexa. În mod cert, construcţia începe în zona misiunea principelui Mihai Apafi, a armenilor lângă vechea cetate Martinuzzi, în satul Bisericii „Solomon”, zonă care nu respectă un plan conturat. Ulterior, însă, se observă cum întreg românesc Candia. După pacea de la Karlowitz din 1699, Transilvania iese din sfera de oraşul se dezvoltă după nişte direcţii bine stabilite, sub influenţa curentului baroc care pătrundea influenţă a Imperiului otoman şi intră sub influenţa habsburgilor. Tradiţia întemeierii atunci în Ardeal. Gherla devine, astfel, primul oraş ardelean construit în întregime în stil baroc. GherleiD menționează faptul că episcopul armeano-catolic Oxendius Vărzărescu ar fi adus de la

14 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 15 Străzile orașului vechi Străzile oraşului baroc au un farmec aparte. La fiecare pas, călătorul este surprins de farmecul clădirilor şi al caselor. Detaliile încântă privirea mai mult ca orice altceva: o fereastră sau o arcadă sau un fronton de clădire sunt, fiecare, mici semne ale unui trecut fascinant.

Vechea primărie În faţa bisericii armeano-catolice se găsea, în urmă cu 250 de ani, clădirea vechii primării. Decorarea faţadei aparţinea perioadei de Piaţa Centrală tranziţie de la baroc spre clasicism, specifică Piaţa Centrală este elementul urban care primei jumătăţi a secolului al XIX-lea. A fost are cel mai bine conturată amprenta demolată în 1893, când s-a construit noua barocului. În forma iniţială, avea forma primărie. unui pătrat cu latura de 120 de metri. Aici este amplasată catedrala armeană, având azi în faţă un frumos parc. Este Cetatea Martinuzzi înconjurată de numeroase clădiri aflate în În prima jumătate a secolului al XVI-lea în- diferite stadii de restaurare şi care poartă cepe construirea unei cetăţi de către Ioan toate influenţa barocului. Zapolya. Finalizarea edificiului e meritul car- dinalului Martinuzzi, care a guvernat Transil- vania cu mână de fier, păstrând-o autonomă Parcul oraşului atât faţă de turci, cât şi faţă de habsburgi. Parcul se conturează în 1864, între Cana- În secolul al XVIII-lea, cetatea şi-a schim- lul Morii şi cursul regularizat al Someşului, bat destinaţia originală, aceea de punct de având ca model parcurile austriece. Cele control şi de protecţie a Văii Someşului Mic, opt alei sunt păstrate şi astăzi şi, la fel ca transformându-se în penitenciar. acum 150 de ani, este locul preferat de plimbare, joacă şi recreere al gherlenilor. În mijlocul parcului se găsește un lac în curs de reamenajare de către Primăria Gherla.

16 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 17 Orfelinatul de băieţi Primul orfelinat de băieţi din Transilvania a fost înfiinţat tot la Gherla, în prezent aici funcţionând Spitalul Municipal Gherla.

Cimitirul vechi Lângă Cetatea Martinuzzi s-a aflat o perioadă şi cimitirul armean, iar după transformarea cetăţii în penitenciar aici a fost şi cimitirul închisorii, Rózsa Sándor, un celebru haiduc maghiar, fiind înmor- mântat aici.

Orfelinatul de fete Liceul teoretic „Petru Maior” Clădirea încorporată astăzi în Liceul Înfiinţat în 12 octombrie 1919, Liceul „Petru „Ana Ipătescu“ a fost construită de către Maior“ este una dintre unităţile de elită ale Kovrig Tivadar, fiind primul orfelinat de învăţământului gherlean, aici învăţând de-a fete din Transilvania. lungul timpului mari personalităţi ale culturii transilvănene.

Casa cu cariatide Azilul de bătrâni Situat pe str. 1 Decembrie 1918, la nr. 13, Primul azil de bătrâni din Transilvania a acest monument de arhitectură este un fost construit la Gherla de către familia prilej de încântare pentru turiştii care vizi- Karacsony, la 1800. Este situat pe strada tează Gherla. Trei dintre ferestre sale sunt 1 Decembrie 1918 şi are aceeaşi utilitate încadrate de cariatide, deosebit de frumos şi astăzi. ornamentate. În prezent, aici funcţionează o capelă de rugăciuni greco-catolică.

18 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 19 Casa de pe strada Casa de pe strada Mihai Viteazu, nr. 5 Mihai Viteazu, nr. 15 Construcţia casei a început undeva după Faîada imobilului este împărţită în două 1750 şi a fost terminată în 1795, aşa cum registre printr-o cornişă lineară care trece atestă inscripţia din boltarul median al porţii peste cele două porţi, pietonală şi carosabilă. carosabile. Faţada se depărtează de tipicul Ferestrele care au tâmplăria iniţiala au avut baroc al locuinţelor din Gherala, făcând astfel chenare de piatră. Decoraţia lor este rezultată trecerea către arhitectura secolului al XIX-lea. dintr-o refacere databilă la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Casa de pe strada Casa din Piaţa Libertăţii, Mihai Viteazu, nr. 8 nr. 10 Clădirea a fost finalizată în 1760, poarta Clădirea, din punct de vedere compoziţional având chenar de piatră semicircular cu capi- are farmecul Barocului provincial, panoul în teluri profilate fără cheie marcată. care se află una dintre ferestre având în mod paradoxal rolul de pilastru.

Casa de pe strada Mihai Viteazu, nr. 11 Casa din Piaţa Libertăţii, Clădirea, de mici dimensiuni, a fost finalizată nr. 11 în 1808 şi are deja elemente care provin din Faţada parterului datează din a doua clasicism. Ferestrele sunt frumos decorate jumătate a secolului al XVIII-lea, iar cea a cu ghirlande şi medalioane cu figure antro- etajului, de la sfârşitul secolului al XIX-lea. pomorfe, având un corespondent în registrul În prezent aici funcţionează sediul Parohiei superior al frontonului trapezoidal. Greco-catolice Gherla.

Casa din Piaţa Libertăţii, Casa de pe strada nr. 12 Mihai Viteazu, nr. 12 Acest monument aparţine stilistic Renaşterii Poarta pietonală a clădirii are o pietrărie târzii, chiar dacă este construit, după cum remarcabilă. Elementele decorative trădează indică inscripţia unei piese sculptate din finalizarea ei după 1770, având influenţe ale faţadă, în 1746. Este una din cele patru case stilului numit „zopf”. cu etaj din secolul al XVIII-lea şi la parterul ei a funcţionat încă de la început prima farma- cie a Gherlei.

20 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 21 Casa de pe strada Casa de pe strada 1 Decembrie, nr. 1 Ştefan cel Mare, nr. 3 Anul finalizării construcţiei, 1773, este mar- Pe faţada imobilului se află un relief cu Sfân- cat în arcul porţii semicirculare. Element- tul Gheorghe ucigând balaurul, însoţit de o ele arhitectonice ale faţadei, volutele, fiind inscripţie în limba armeană şi datat la 1739. asemănătoare cu cele de la chenarele biseri- Acesta a fost încastrat în actuala clădire, pro- cii armeano-catolice Sfânta Treime, aflată la venind probabil de la imobilul ce a fost elimi- doar câţiva zeci de metri, rezultând că s-a nat pentru construirea celui actual. folosit material de la construcţia acesteia, începută în 1748 şi sfinţită în 1804.

Casa de pe strada Casa de pe strada 1 Decembrie, nr. 2 Ştefan cel Mare, nr. 5 Construcţia clădirii a fost finisată în 1764, fi- Casa parohială armeano-catolică, ridicată ind una dintre cele mai bine păstrate clădiri încă de la început cu această funcţiune, este din Gherla. Compoziţia ei, atât a planului, cât unul din cele mai valoroase exemple de şi a faţadei, fiind coerente şi executate într-o locuinţă Gherleană. singură etapă, forma elegantă a capitelurilor pilaştrilor porţii fiind asemănătoare cu cea a capitelurilor din faţada sudică a Catedralei „Sf. Mihai” din Alba Iulia. Casa de pe strada Casa de pe strada Ştefan cel Mare, nr. 7 Construcţia se remarcă prin chenarul de 1 Decembrie, nr. 3 piatră al porţii carosabile cu arc în mâner de Faţada clădirii are patru ferestre cu chenare cosc boltar median şi imposte. de piatră şi cornişe în formă de acolade, cali- tatea lor artistică fiind de nivel maxim în Gh- erla.

Casa de pe strada Casa de pe strada Ştefan cel Mare, nr. 9 1 Decembrie, nr. 10 În această casă a poposit în nenumărate În compoziţia generală a faţadei se simt deja rânduri poetul George Coşbuc ca oaspete al tendinţele arhitectonice de clasicizare, el- prietenului său dr. Octavian Dominde, prelat ementele sale decorative fiind încadrabile în papal. ceea ce în literatura provincială se numeşte stil „empire”. Probabil meşterul care a construit faţada, format în perioada Barocului, a încercat să ţină pasul cu schimbările ce se fac simţite în evoluţia artei la sfârşitul secolului al XIX-lea.

22 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 23 Clădirea Judecătoriei Casă din sec. XVII Clădirea Judecătoriei Gherla este situată Clădire din secolul XVII renovată în perioa- vizavi de Liceul „Petru Maior“. După in- da interbelică cu elemente arhitecturale stalarea administraţiei comuniste, aici a românești funcţionat Şcoala de Cooperaţie, iar după 1990 s-a reînfiinţat Judecătoria Gherla. Liceul teoretic „Ana Ipătescu” În 22 aprilie 1915, a luat fiinţă „Preparandia de Casa Laszloffy fete“, actualul Liceu Teoretic „Ana Ipătescu“ din Situată pe str. 1 Decembrie 1918, nr. 16, a Gherla, care urma să pregătească învăţătoare fost construită în secolul al XVIII-lea şi este pentru şcolile româneşti din zonă. Cursurile una din cele 2 case cu etaj ce nu se găsesc au fost deschise la 5 septembrie 1915, în plin în piaţa principală. Chenarele de la Casa război mondial, în prezenţa unor importante Laszloffy sunt printre cele mai frumoase personalităţi ale culturii şi învăţământului şi mai reprezentative pentru barocul civil românesc din Transilvania, aflată atunci în Im- din Transilvania. Deasupra porţii se găsesc periul Austro-Ungar. Şcoala şi-a păstrat profilul trei busturi de turci, motiv exotic baroc. În până în anul 1956, numărându-se printre cele această clădire a funcţionat o vreme gim- mai apreciate şcoli de acest nivel din ţară. Pro- naziul armenesc, iar din 1881 a găzduit fesorii care au predat aici până în anul 1948, primul muzeu de istorie din Gherla, fiind aleşi cu multă atenţie de episcopul dr. Iuliu unul dintre primele din Transilvania. Hossu, au devenit adevărate legende, model de probitate morală şi profesională. Astăzi, Li- ceul Teoretic „Ana Ipătescu“ se remarcă, printre altele, prin numărul foarte mare de elevi (1.311), de clase (51) şi de cadre didactice (89), fiind una din cele mai mari unităţi şcolare din judeţ.

24 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 25 Parcul central

Parcul Central este locul favorit de promenadă al gherlenilor, în prezent acesta aflându-se într-un amplu pro- ces de înfrumuseţare şi amenajare. Se doreşte ca proiectul să fie gata până anul viitor, iar cei mici să se poată delecta cu bărcuţele pe lacul din centrul parcului.

26 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 27 În decursul timpului, colecţiile au sporit prin achiziţii, donaţii şi artefacte descoperite ca urmare a săpăturilor arheologice din zonă, astfel că, în prezent, muzeul adăposteşte peste 19.000 de piese cu- prinse în şase colecţii. Potrivit directorului Mihai Meşter, valorificarea patrimoniului muzeal se face prin expoziţii permanente şi temporare, iar în ultimul timp şi prin expoziţii itine- rante. Expoziţia permanentă prezintă materiale arheologice şi documentare din paleolitic până în secolul al XIX-lea. Apar în vitrine exponate descoperite la Gher- la şi în zonele limitrofe aparţinând epo- cilor paleolitic, neolitic, perioadei dacice şi romane, precum şi piese aparţinând evului mediu şi epocii moderne. Având în vedere existenţa unui număr mare de obiecte armeneşti, a fost amenajată o „Sală armenească”, expoziţie ce prezintă publicului vizitator piese provenite în ma- joritate din mediul religios, aparţinând cultului armeano-catolic.

Muzeul de Istorie

uzeul de Istorie repre- zintă unul dintre po- lii culturali cei mai importanţi ai Gherlei. MuzeulM a fost organizat pe baza unei serii de colecţii de mare valoa- re, printre care cele aparţinând Societăţii Astra, Muzeului Armenesc, Liceului „Petru Maior” şi Muzeului din Sic. Din 1986, întregul inventar a fost transferat în superbul edificiu de pe strada Mihai Viteazul, nr. 6, fosta casă a familiei Karacsony, construită la sfârşitul secolului XVIII şi care a servit înainte de Al Doilea Război Mondial ca sediu al Episcopiei Greco-Catolice din Gherla.

28 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 29 Str. Mihai viteazu nr.6 Muzeul de Istorie, fosta casă Karatsony, este indiscutabil cel mai valoros exemplu de locuinţă barocă din Gherla.

Muzeul „Iuliu Hossu” din Gherla Din vara lui 2007, muzeul se mândreşte şi inunata curte din spatele Muzeu- Portretul oficial al fostului episcop, o pictură cu un lapidar roman şi medieval, amena- lui de Istorie din Gherla ascunde, superbă încadrată în tricolor, se află în Muzeu, jat în curtea instituţiei. În vara anului 2010 pe lângă un interesant lapidar, chiar sub tabloul înfăţişându-l pe Papa Ioan a fost inaugurat, cu prilejul „Zilelor Munici- şi intrarea într-unul din locurile Paul al II-lea. În rest, în decorul unui mobilier de piului Gherla”, un nou spaţiu expoziţional specialeM ale oraşului: un mic, dar generos şi epocă, vizitatorii pot vedea reverenda, mitrele, permanent, care prezintă în vitrinele sale emoţionant omagiu adus uneia dintre cele mai luminoasele straie episcopale, dar şi docu- piese reprezentative pentru cele şase importante personalităţi de care e legat desti- mente care amintesc de personalitatea lui Iuliu colecţii deţinute de muzeul gherlean. nul locului, cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu. Hossu, episcopul care a luptat ca nimeni altul În ultimii ani, Muzeul de Istorie din Gherla Muzeul „Iuliu Hossu” se află în custodia doam- pentru drepturile românilor ardeleni atât pe a pus pe afişe câteva interesante expoziţii nei Georgeta Pop, soţia regretatului protopop vremea regimului austro-ungar, cât şi în tim- cu caracter temporar, foarte gustate de greco-catolic al Gherlei Gavril Pop. Pasionat pul şi între cele două războaie mondiale. Un vizitatori: „Arme şi efecte militare”, „Rea- colecţionar de obiecte populare şi bisericeşti, adevărat model de verticalitate după venirea lizări ale ştiinţei şi tehnicii”, „Icoane pe preotul Gavril Pop a reuşit să achiziţioneze, comuniştilor la putere, Iuliu Hossu rămâne în sticlă – Şcoala Nicula”, „Artă şi tradiţie pe după 1989, câteva dintre cele mai importante istorie mai cu seamă prin faptul că, la 1 decem- valea Someşului Mic”, expoziţia cucute- obiecte personale şi de cult ale fostului epis- brie 1918, la Alba Iulia, a avut onoarea de a citi niană „Scânteia - Magia restaurării”, „Artă cop de Cluj-Gherla Iuliu Hossu. Proclamaţia Adunării Naţionale privind unirea şi cultură armenească la Gherla” sau „Re- cu Ţara-Mamă, România. memorând Revoluţia de la 1848”.

30 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 31 Bisericile Gherlei

32 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 33 Biserica armeano-catolică „Sfânta Treime”

ea mai reprezentativă clădire a Gher- lei este biserica armeano-catolică, situată în centrul oraşului, a cărei ridicare a început în septembrie C1748. A fost terminată în 1798 şi a fost sfinţită abia la 17 iunie 1804. Datorită perioadei înde- lungate de construcţie, la ridicarea ei au lu- crat mai multe echipe de meşteri, din diferite regiuni ale Imperiului austriac, fapt care duce la prezenţa unui amalgam de stiluri arhitectonice.

34 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 35 36 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 37 nteriorul este echilibrat şi unitar stilistic, fiind în stilul baroc „matur”, bogat ornamentat, de-o frumuseţe aparte, care impresionează pe oricine intră Iîn biserică. Datorită faptului că bogata co- munitate armeană a împrumutat vistieria habsburgică, secătuită de războaiele cu Na- poleon, aceasta a primit cadou din partea împăratului o pictură din galeria de artă a casei dinastice. Armenii au ales „Coborârea de pe cruce”, operă realizată, după unii, de Rubens, iar după alţii de şcoala rubensiană. Un alt element stilistic impresionant este reprezentat de coloanele cu capitel compo- Altarul Gherlei zit, coloane pe care se sprijină arcele duble. Exteriorul este un amestec între baroc şi clasic. Biserica avea un gard cu stâlpi de piatră, peste care erau suprapuse statuile aposto- lilor. Ferestrele sunt dublu etajate, plasate pe un panou. Cele inferioare au o terminaţie semicirculară, iar cele superioare sunt în herla a fost un altar al luptei pentru formă de liră, ambele având un chenar pro- libertate şi demnitate în anii cruzi, filat şi cheie. O altă particularitate a bisericii o de început, ai comunismului. Sute reprezintă catacombele, unde sunt înhumaţi de martiri şi-au dus crucea, fără crâc- reprezentanţi de seamă ai comunităţii gher- nire,G între zidurile penitenciarului din oraş, iar lene din veacurile trecute. azi două monumente amintesc că gherlenii au învăţat lecţia suferinţei marilor lor înaintaşi şi s-au întărit din puterea exemplului lor de curaj. La căpătâiul crucilor ridicate în memoria eroilor rezistenţei comuniste, florile nu veştejesc nicicând la Gherla, iar lumânările nu se sting niciodată. “Aţi luminat cu jertfe sfinte / Pământul până-ntemelii / Căci ţara arde de morminte / Cum arde cerul de făclii”, stă scris pe unul dintre monumente. Versurile martirului Radu Gyr sunt sfinte la Gherla.

38 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 39 Biserica „Solomon”

iserica „Solomon” este prima construită de către armeni, denumită aşa după ctitorul ei, Solomon Simai. Construcţia a durat doar un an, între 1723 şi 1724, iarB amplasamentul a fost decis încă dinaintea trasării planului oraşului baroc. Biserica era înconjurată de un zid de piatră, în incintă aflân- du-se şi cimitirul. Între 1732 şi 1751, bisericii i-a fost adăugat un turn aproximativ pătrat. Cornişa turnului are pe mijlocul fiecărei laturi un semi- cerc şi este introdusă tribuna vestică, terminată cu un parapet de zidărie, fără decoraţii. An- cadramentul de intrare în biserică, datat la 1723, aparţine, din punct de vedere stilistic, Renaşterii transilvănene, iar de-o parte şi de alta se află statuile sfinţilor Silvestru şi Grigore Iluminatorul. Bi- serica „Solomon” este un produs de arhitectură care ne prezintă faza de evoluţie, la acea vreme, a comunităţii armeneşti, stabilită deja de trei decenii în Gherla.

40 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 41 Mănăstirea franciscană şi Biserica Mănăstirii catolice „Sfântul Petrude Alcantara”

onstrucţia mănăstirii franciscane a început la 1742, după ce primarul de atunci, Todor Daniel, a donat un lot pentru construcţia ei. Piatra de temelie a fost pusă în 1748, biserica fiind terminată şi sfinţită în 1758, iar capela Mariei de Loretto, în 1760. Cele două turnuri au fost adăugate în 1878. CDecoraţiunile interioare şi pictura sunt de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Faţada clădirii contrastează cu interiorul bogat în decoraţiuni. Biserica este un punct foarte important al itinerariului Maicii Domnului, care porneşte din Austria, trece prin Gherla şi ajunge până la Şumuleu Ciuc, pelerinaj care datează încă din secolul XV.

42 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 43 Catedrala Ortodoxă „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

atedrala a fost construită în 1905 şi a fost folosită drept catedrală greco-catolică a Episcopiei de Gher- la până la 1930. Datorită eforturilor Cepiscopului Iuliu Hossu, în 1930 sediul episcopiei a fost mutat la Cluj. În această biserică se află mormintele episcopilor Ioan Szabo si Vasile Hossu. Din 1948, biserica este catedrală ortodoxă.

44 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 45 Biserica de lemn a Biserica greco-catolică Mănăstirii Greco-Catolice de lângă gară „Sfântul Anton de Padova”

ănăstirea Sfântul Anton de Padova, onstrucţia bisericii greco-ca- construită în stil maramureşean, to-lice de lângă gară a început este situată pe dealul estic al Gher- în 1993, la iniţiativa părintelui lei, într-un decor magnific, oferind Gavril Pop, pe un teren prim- turistuluiM un frumos punct de belvedere asupra Cit de la Primăria Gherla, în schimbul oraşului. Piatra de temelie a fost pusă la 13 iunie continuării funcţionării în clădirea de pe 1999 de către energicul protopop Gavril Pop şi strada Mihai Viteazul a Muzeului de Is- a fost terminată şi sfinţită, în timp record, la 14 torie. Hramul bisericii se doreşte a fi, în septembrie 1999. toamna anului viitor, de Sfântul Iosif . În curtea mănăstirii, pe lângă prezenţa unor ves- tigii romane, se află şi statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, patronul şi ocrotitorul Cehiei. Interiorul bisericii cuprinde o serie de icoane pictate pe sticlă în stilul Şcolii de la Nicula. În fiecare an, de Rusalii, se organizează o proce- siune religioasă la care participă credincioşi de toate vârstele.

46 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 47 Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae“ de lângă parc

n anul 1936, cu sprijinul Primăriei Gherla şi prin contribuţia enoria- şilor, s-a cumpărat un teren şi s-a construit o biserică ortodoxă pe loculÎ fostului cinematograf. În 1987 a început construcţia actualei biserici, care a fost terminată şi sfinţită la 15 septembrie 1996, fiind şi sediul Pro- topopiatului Gherla, care cuprinde 42 de parohii şi Mănăstirea Nicula.

48 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 49 Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime”

iserica ortodoxă „Sfânta Treime” este o construcţie cu o arhitectură unică, Lacul Tarnița datorită configuraţiei terenului de la intersecţia străzilor Clujului şi Hăşdăţii.B Biserica aparţine Parohiei 3 Gherla, iar lucrările de construcţie s-au executat din donaţiile enoriaşilor, din fonduri primite de la Ministerul Cultelor, Consiliul Judeţean Cluj şi de la credincioşi din alte localităţi. De asemenea, un ajutor important a venit de la Fabrica de Cărămidă, care a donat materialele de construcţie. Edificiul îmbină elemente neobizantine cu elemente moderne. Proiectul bisericii a fost executat de arhitectul Emanuil Tudose, iar lucrările de construcţie au început în anul 1993. În subsolul bisericii sunt amenajate o bibliotecă şi spaţii pentru activităţi culturale şi recreative pentru copii.

50 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 51 Biserica Ortodoxă „Ioan Botezătorul”

onstruită în jurul anului 1848 de către armeni, biserica face parte actualmente din Parohia Ortodoxă Gherla 3. Construcţia Cei a fost finanţată de către Czetz Gergely, care a suportat şi costurile edificării orfelinatului de băieţi, în prezent Spitalul Mu- nicipal. În curtea bisericii a fost ridicată, în 1983, o frumoasă troiţă.

Czetz Gergely, constructorul orfelinatului de băieți și al bisericii „Sf. Ioan Botezătorul”

52 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 53 Biserica Reformată

iserica Reformată a fost construită între 1862 şi 1877, până la acest moment biserica fiind filială a celei din Mintiu Gherlii, care datează din se- colulB XIII şi a fost ridicată de Ordinul benedic- tinilor. În prezent, ea funcţionează ca biserică reformată de rit calvin.

54 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 55 Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“, din Hăşdate

Situată la 2 km de Gherla, biserica a fost construită între 1970 şi 1974 şi apartine de Parohia Gherla 3. Iniţiativa construcţiei i-a aparţinut preotului GavrilB Zob, un adevărat simbol al rezistenţei credinţei în faţa curentului ateist impus de administraţia comunistă.

Biserici din Băița

eoarece biserica veche era distrusă de timp, în 1983 a început construirea actualei biserici, terminată în 1991 şi sfinţită cu hramul Sf. Arhangheli Mi- hailD şi Gavril. În 2009 au avut lucrări de renovare şi a fost resfinţită în 2010.

Biserica Ortodoxă cu hramul Sf. Paraschiva, Sf. Mina şi Toţi Sfinţii Români

onstrucţia bisericii a început în 2004, fiind realizată în stil brâncovenesc, iar în 2008 a fost sfinţită în prezenţa P.S. Vasile Someşanul, de Florii. Având statut de biserică misionară, i-au fost arondate centrele de plasament şi centrele de tip familial. Iconostasul a fost realizat la Piatra Neamţ şi pictura de pe el de măicuţele de la Bistrita, Biserica reformată Biserica din Băița Cdin Vâlcea, iar clopotul şi o serie de alte obiecte de cult provin din Grecia.

56 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 57 Pius al XII-lea, pelerinajele au luat o amploare GHERLA ŞI ÎMPREJURIMILE extraordinară pe timpul păstoriei episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla Iuliu Hossu. Până la 50.000 de oameni se adunau la Nicula Nicula: minunea de lângă Gherla în perioada interbelică pentru a se ruga la icoa- u există loc în Ardeal în care rugăciunile să urce mai fierbinţi spre Cer şi unde Măicuţa na făcătoare de minuni a Mariei şi pentru a se Domnului să fie mai adorată ca la Nicula. Vechea mănăstire în care Maria a lăcrimat, în îmbăta cu chemările la pace şi dragoste de ţară 1699, alături de sutele de mii de creştini români năpăstuiţi sub asuprire străină. Minu- şi de Dumnezeu ale Prea Sfinţitului Iuliu Hossu. nea împlinită de Fecioara pictată pe lemn la 1681 de Luca din Iclod a fost confirmată Tradiţia marilor pelerinaje a fost reînnodată chiarN de ofiţerii austrieci veniţi să o cerceteze. Aproape o lună întreagă a lăcrimat Maica Dom- în mod fericit după Revoluţie. Sute de mii de nului, între 15 februarie şi 12 martie 1699, iar vestea s-a răspândit grabnic în toate cotloanele credincioşi, atât ortodocşi, cât şi greco-catolici, Transilvaniei. Adevărate pelerinaje au luat drumul mănăstirii de la Nicula, satul aflat la numai 7 iau în fiecare an drumul Niculei în preajma zilei kilometri de Gherla, mai cu seamă pe 15 august şi 8 septembrie, de Sfântă Mărie Mare şi de Sfântă de 15 august. Aici, până de curând, pelerinii au Mărie Mică. Consacrate de statutul de sanctuar marian conferit mânăstirii, în 1928, de către Papa putut asculta faimoasele predici ale unui alt mare ierarh creştin al ardelenilor, Mitropolitul ortodox Bartolomeu al Clujului. Vlădica Bartolomeu a consacrat un adevărat cult în jurul mânăstirii, locul său preferat de asceză şi rugăciune, dar şi un loc în care, inspirat de Duhul Sfânt, a realizat una dintre cele mai plastice diortosiri ale Bibliei. Minunea împlinită de icoana Mariei i-a inspirat pe localnici în creaţia unor minunate picturi pe sticlă. Nicula a devenit, astfel, prima şcoală de acest fel din ţara noastră, tradiţie care este păstrată şi astăzi cu sfinţenie de către monahi. După 2001, Arhiepiscopul Bartolomeu al Cluju- lui a rectitorit aşezământul monahal de la Nicula, demarând construcţia unor noi edificii: Biserica, Centrul de studii patristice, Casa de creaţie, un corp administrativ, Arhondaricul şi Clopotniţa.

58 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 59 Geaca Comuna Geaca se află în estul judeţului Cluj, la 30 de kilometri de Gherla şi la 70 de Cluj-Napoca. Este atestată documentar încă din anul 1228. Geaca, localitatea celor mai timpurii ghiocei din Cluj, a rezervaţiei Legii- Răoasa şi a Castelului Beldi, poate profita din plin de bogăţiile sale naturale şi istorice. Pentru aceasta, primăria face eforturi pentru Geaca atragerea de investitori în agroturism. Ţaga Comuna clujeană Ţaga se află în Câmpia Fizeşului, pe cursul mijlociu al râului omo- nim, la poalele nord-estice ale Dealului Ascuţit, la 18 kilometri de municipiul Gherla. Ţaga a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1243. Salba de lacuri doldora de peşte, faimosul caşcaval de Năsal, stârcul cenuşiu şi posibili- Lacul Știucii, Săcălaia tatea de a locui o vară întreagă într-o casă Țaga dacică ori neolitică fac parte din mândriile comunei Ţaga. Printre obiectivele turistice care au dus Delta din inima Ardealului vestea despre splendorile comunei clujene Ţaga se numără biserica reformată calvină n loc fermecător, tot felul de înari- aici, în comuna Ţaga, se află lacurile Ţaga din secolul al XV-lea de la Năsal şi biserica pate, sturzi cenușii, bâtlani, berze, Mică şi Sântejude I şi II. Lacul Ştiucii de la românească din lemn cu hramul Sfinţii Ar- pescăruşi şi alte nenumărate spe- Săcălaia, singurul loc natural dulce din zonă, hangheli Mihail şi Gavril din Năsal. cii care se învârt deasupra luciuri- încheie salba de lacuri. Lacul Ştiucii a fost lorU de apă, o mulţime de peşti şi, desigur, o declarat rezervaţie, pentru că în zonă există mulţime de pescari, trestii care se leagănă în foarte multe păsări rare. Lângă Săcălaia, la Fizeşu Gherlii bătaia domoală a vântului, orăcăitul sonor şi Sic, începe rezervația de stuf unică în Ardeal, Comuna Fizeşu Gherlii este situată în Câm- pia Fizeşului, pe cursul râului Fizeş, la 6 ki- nevrotic al broaştelor spărgând, din timp în un loc deosebit pentru pasionaţii de bird- Cătina timp, marea de linişte. Pontoane înguste de watching, care vin aici din întreaga lume să lometri de municipiul Gherla. Comuna este lemn, cât să treacă o persoană, şi stuful care admire în linişte păsările preferate din punc- locuită din cele mai vechi timpuri, dovadă te mângâie, aspru, pe obraz. Pare un peisaj tele de observaţie montate în imensa mare fiind relicvele descoperite pe teritoriul său. desprins din Delta Dunării. Suntem, însă, de stufăriş. Dintre acestea, merită menţionate obiectele în judeţul Cluj, în mijlocul Câmpiei Transil- de bronz ce datează din secolul IX înaintea vaniei! Începând de la Gherla, se deschide erei noastre. Acestea se prezintă sub forma o lume de basm numită de mulţi, pe bună Cătina unor cupe, brăţări, căldăruşe, fibule, vârfuri dreptate, „Mica Deltă a Clujului”. Aflată la 30 de kilometri de Gherla şi cam tot de arme. Satul reşedinţă de comună, Fizeşu O salbă de lacuri se întinde pe zeci de kilo- atâţia de Cluj, prin Mociu, Cătina are un uriaş Gherlii, este menţionat documentar pen- metri până la Cătina şi Săcălaia. La Geaca potenţial turistic. E înconjurată de păduri şi tru prima dată în 1230. Pe teritoriul comu- găsim lacurile I, II şi III şi Lacul Roşieni, alături găzduieşte pe raza sa Cetatea de la Feldioara, nei, în satul Nicula, se găseşte mănăstirea de Tăul Popii. Toate pline de peşte! Şi tot aici avanpost al creştinătăţii la începutul epocii Adormirea Maicii Domnului - unul dintre cele este situată rezervația Valea Legii. Mergând medievale. mai importante locuri de pelerinaj creştin înspre Ţaga, ajungem la Lacul Miresei. Tot din România. Lacul Știucii, Săcălaia

60 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 61 Castelul Banffy din Bonțida Sânmărtin

Bonţida se poate lăuda, însă, şi cu alte la începutul formării Voievodatului Transil- Bonţida bogăţii: are ape sărate, folosite de localnici vaniei, fiind una din posibilele reşedinţe ale Vestită mai ales pentru castelul său fabu- de-a lungul veacurilor, lucrările de consoli- pentru saramură, un parc englezesc, o moară legendarului duce Gelu. Cetatea are formă los, supranumit Versailles-ul Transilvaniei, dare şi extindere i-au dat castelului şi tuşe de de apă, castelul din satul Răscruci, Muzeul inelară şi era formată dintr-un număr de pa- mărturie plină de mistere a măreţiei familiei arhitectură barocă vieneză. Lucrările de res- Etnografic „Kalosh”, biserici vechi şi localnici tru incinte fortificate, cu un diametru total de Banffy, Bonţida atrage ca un magnet drumeţi taurare şi reabilitare, începute de câţiva ani prietenoşi. 600 de metri. Este aşezată pe Dealul Cetăţii, din toate colţurile lumii. Construcţia a în- cu sprijinul mai multor instituţii şi organizaţii pe terasa superioară a văii Lonei, şi avea rolul ceput în 1437, când Baronul Banffy a primit româneşti şi străine, stau sub înaltul patronaj Dăbâca de a menţine controlul asupra drumului de din partea regelui Albert aprobare pentru al Prinţului Charles de Wales, care a vizitat de transport al sării de la Sic la Poarta Meseşului. Puţine locuri din Transilvania au atâta a-şi înălţa o cetate, finalizată în 1543. Stilu- câteva ori şantierul. Obiectivul poate fi vi- Şi astăzi, călătorul care trece pe aici poate ad- încărcătură de legendă şi mister ca Dăbâca. rile cele mai vizibile în structura ansamblului zitat, găzduieşte cursuri de restaurare şi chiar mira frumoasa cetate, care de nouă veacuri Veritabilă capitală a expansiunii creştine sunt cel renascentist şi cel baroc, însă, nunţi. veghează asupra destinului Transilvaniei. împotriva păgânilor pecenegi, Dăbâca stă Sânmărtin Comuna Sânmărtin este situată în zona Dea- lurilor Jimborului, pe dreapta râului Fizeş. Aşezată pe dealuri şi înconjurată de păduri ce-i deschid călătorului panorame deose- bite, Sânmărtinul este - prin apropierea sa de Gherla, de Nicula şi de salba de lacuri din zonă - unul dintre locurile ideale pentru a în- cepe o afacere în domeniul agroturismului. Terenuri sunt foarte multe, iar primăria din localitate sprijină pe oricine este interesat, prin concesionarea de terenuri.

Cetatea62 GHID de DE la PROMOVARE Dăbâca TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 63 Iclod Castelul Kornis din Cocheta comună clujeană Iclod e aşezată pe Valea Someşului Mic, la o aruncătură de băţ de comuna Mănăstirea Gherla, acolo unde dealurile Clujului şi ale De- O altă atractie turistică din împrejurimile Gherlei jului se îmbină armonios cu marginea Câmpiei este situată la 10 kilometri de municipiu, înspre Transilvaniei. Atestată încă de la 1268, sub nu- Dej. Cu o superbă arhitectură, străjuit de statuile mele de Fundătura, comuna a jucat un rol im- a doi inorogi, Castelul Kornis se înscrie printre portant în istoria zonei, prin poziţia sa strategică, cele mai frumoase monumente ale Transilvaniei. pe drumul care lega centrul Transilvaniei de Aici a adus, în 1699, Zsigmond Kornis icoana Moldova. făcătoare de minuni de la Nicula şi tot aici au Rezervația de stuf de la Sic semnat ofițerii austrieci şi negustorii români şi maghiari actul prin care se confirma că icoana Sic lăcrimase în prezenţa lor. Comuna Sic este situată în partea de nord-est a judeţului Cluj, la 60 de kilometri de Cluj-Napoca şi la doar 15 kilometri de Gherla. A fost prima Mintiu Gherlii localitate atestată documentar pe teritoriul ac- Situat la 3 kilometri de Gherla, Mintiu este bine- tual al judetului Cluj, în anul 1002. Cu sute de ani cunoscut prin faptul că aici, în ziua de Rusalii, se în urmă, localitatea a primit privilegii şi rang de practică unul dintre cele mai vechi obiceiuri din oraş, care s-au păstrat până târziu, în secolul al zonă, Împănatul boului. Împănatul boului este XIX-lea, atunci când mina de sare în jurul căreia un ritual cu caracter agrar şi nupţial, iar cununa pulsa viaţa economică a localităţii s-a închis. cu care este împănat boul are puteri magice. Comuna se întinde pe trei uliţe principale, nu- La Mintiu Gherlii se găseşte mănăstirea greco- merotate I, II şi III, deosebit de pitorești, cu case catolică a Sfintei Cruci, de unde turistul are o tradiționale. Locuitorii umblă şi acum în portul superbă panoramă asupra Văii Someşului Mic. tradiţional, indiferent dacă e zi de sărbătoare sau zi de lucru.

64 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 65 GHERLA AZI: oraşul care nu se plictiseşte niciodată

66 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 67 rom Dej, Aeroportul Internaţional Cluj-Nap- oca, Carrefour Axis Cluj, Hipermarket Cora, Mechel Câmpia Turzii şi Holcim Turda. Aşa se întâmplă de fiecare dată când oraşul este vizitat de delegaţii străine, cum a fost recent cazul oaspeţilor de seamă din Elveţia, care au venit special pentru a celebra cei 100 de ani de relaţii diplomatice dintre Româ- nia şi Ţara Cantoanelor. De-a lungul vizitei, oaspeţii au fost încântaţi de expoziţiile de xilogravură, de programele artistice în limba franceză, de momentele pregătite de Fanfara Municipală Gherla, Corala Magna şi Ansam- blul Ardealul. De Rusalii, clopotele bat, încă de dimineaţă, la unison în întreaga Gherlă. Cu prapuri cu cunune din spice de grâu în frunte, întreaga suflare a Gherlei se strânge în Parcul Central pentru a participa la sfinţirea apei şi a ţarinei.

eparte de inerţia specifică oraşelor de provincie, dar şi de depresia generalizată a crizei economice, Gherla trăieşte azi cu tonusulD şi cu motivaţia pe care i le recomandă nu doar lecţia trecutului său încărcat de ex- emplaritate, ci şi rigoarea unui proiect de viitor pe care îl urmează fără compromisuri. Oraşul prinde culoare ori de câte ori evenimente culturale, religioase, tradiţionale sau sportive îi animă viaţa. Aşa s-a întâmplat, bunăoară, pe 2 iunie, de Înălţarea Sfintei Cru- ci, când, în sunetul fanfarei oraşului, Gherla și-a cinstit eroii. Autorităţile au depus jerbe de flori la monumentul eroilor, iar bătrânii veterani, cu medaliile de vitejie doldora pe piept, le-au amintit celor tineri de camarazii căzuţi pentru libertate. Aşa s-a întâmplat anul acesta şi pe 8 iunie, atunci când s-a dat startul unuia din cele mai mari concursuri de aplicaţii pentru pompierii voluntari din Gherla, Bonţida, Geaca, Mociu,Ţaga, Sâncraiu, Izvorul Crişului, Cămăraşu, Dăbâca, Panticeu, Mănăstireni şi Jucu. Pe 9 iunie s-a reluat concursul cu Ser- viciile Private pentru Situaţii de Urgenţă Vas-

68 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 69 A doua zi începe seria evenimentelor închinate Sfintei Maria, care vor culmina cu procesiunile şi pelerinajele de Sfântă Mărie Mare din august, respectiv de Sfântă Mărie Mică din septembrie.

70 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 71 Terminarea anului şcolar într-o atmosferă festivă de fiecare dată, reprezintă un moment aparte în viaţa Gherlei. Bunici din toate satele din jur, mulţi îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, îşi însoţesc emoționaţi copiii şi nepoţii la momentul unic al premierii.

72 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 73 An de an, Zilele Gherlei reprezintă perioada cea mai aşteptată de toată suflarea oraşului. Eve- Un moment aparte al Zilelor Gherlei e reprezentat de premierea de către edilul-şef Ovidiu nimentul se deschide la Muzeul de Istorie cu o expoziţie cinegetică, cu trofee care de care mai Drăgan a celor mai merituoşi gherleni, tineri cei mai mulţi dintre ei, care s-au remarcat la olimpi- interesante şi poveşti vânătoreşti de o savoare aparte. ade şcolare, la concursuri sportive sau la evenimente culturale. Prezent mereu, peste an, la cele Amintiri cu partide de vânătoare de la începutul secolului trecut şi exponate precum cel mai mai importante momente din viaţa oraşului, primarul Ovidiu Drăgan are plăcerea de a invita pe mare urs vânat la Ţaga şi care în 1904 a ajuns în expoziţie până la Londra, uimind societatea scenă, în faţa numeroasei şi exigentei audienţe gherlene, pe mulţi dintre cei pe care i-a susţinut europeană prin dimensiunile sale, fascinează şi bucură publicul gherlean. şi încurajat în activitatea lor de excepţie.

74 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 75 Odată festivitatea de premiere terminată, vedetele vieţii sportive, educaţionale şi culturale din Gherla lasă loc pe scenă ve- detelor muzicale naţionale. Concerte de muzică populară înveselesc atmosfera, iar trupe precum Alexandra & DJ Lexia, Electro Drum Sistem, DJ Proj- ect, Deepside Deejays, Voltaj, Alyona, DJ Summerian, Mossano & Ella Rosse, Bl- axy Girls sau Bosquito fac seară de seară spectacole gustate de public. În paralel, la tot pasul au loc lansări de carte sau spectacole de cultură: la fel ca de Zilele Gherlei, oraşul nu se plictiseşte niciodată.

76 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 77 Centrul rezidenţial pentru Restaurant-Terasă Fiesta persoane vârstnice de la Restaurantul-Terasă Fiesta este locul Sântioana, comuna Ţaga ideal pentru servirea mesei sau pentru organizarea de evenimente, nunţi, Situat într-un decor magnific pe marginea unui lac, botezuri, banchete de absolvire etc. centrul de vârstnici oferă tot confortul medical şi re- creativ pentru persoanele vârstnice. Totodată, oferă şi servicii de catering. Instituţia se află în localitatea Sântioana, comuna Ţaga, la o distanţă de cca. 12 km de localitatea Gher- la într-un cadru natural deosebit de frumos, discret, lipsit de aglomeraţie, asigurând liniştea de care aveţi nevoie. Personalul este compus din şase oameni: trei asistente, un asistent social, un medic şi o infirmieră. Gherla, jud. Cluj str. Clujului FN Tel.: 0744 601 253 Contact: Tel. 0748 201 020

Restaurant Conte

Restaurantul Conte are 180 de locuri şi o sală de nunţi cu o capacitate de 500 de locuri, oferă un meniu cu mâncâruri tradiţionale şi internaţionale şi asigură totodată servicii de catering şi diverse evenimente: botezuri, seri distractive etc. Restaurant Parc

Gherla, jud. Cluj, Str. Primăverii, nr. 2 Tel.: 0744-319.161, 0264-241.545

Situat la marginea municipiului Gherla, într-o zonă Hotel Mariflor liniştită cu multă verdeaţă, cu un design interior şi Ştrand Parc exterior de excepţie şi creat cu multă pasiune şi me- ticulozitate la standarde înalte, Hotel Mariflor oferă servicii de cazare în Gherla la un nivel unic în zonă, într-o atmosferă deosebită şi călduroasă. Hotel Mariflor are un standard de 3 stele, oferă 57 de locuri confortabile de cazare, acces Internet Wire- less gratuit, cablu-TV, parcare supravegheată, tele- vizoare LCD în fiecare cameră şi multe, multe alte dotări şi servicii. 1 bazin exterior, apă dulce, rece * înălţime min. 1,80 În cadrul incintei Hotel Mariflor din Gherla veţi m / max. 2,40 m * trambulină * 1 bazin exterior pen- regăsi şi un restaurant de 3 stele decorat cu mult stil, tru copii mici, înălţime 0,5 m * tobogan * teren cu cu un meniu creat cu atenţie, ce include mâncăruri nisip pentru volei * bar terasă * duşuri cu apă rece delicioase şi băuturi excepţionale, combinând di- * şezlonguri gratuite * umbrele gratuite * discotecă verse bucătării atât tradiţionale, cât şi moderne. Gherla, jud. Cluj str. Liviu Rebreanu, nr. 56 A În timpul anotimpului cald puteţi savura tot ceea Gherla, jud. Cluj (pe D.J. 109C spre Mănăstirea Nicula – Reghin – Târgu Mureş) ce oferă restaurantul şi în cadrul celor două terase str. Parcului F.N. Tel.: +40 372 731 777; +40 372 921 191 disponibile, una în faţa restaurantului, iar cealaltă la (în Parcul Mare al oraşului, chiar lângă digul de la www.hotelmariflor.ro etajul 1. Someşul Mic)

78 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 79 Pensiunea Clasic Tenis Club Gherla Băile Băiţa Situată la intrarea în Gherla dinspre Cluj-Napoca, Pensiunea Clasic oferă Cursuri de inițiere în tenis pentru copii de vârste diferite, Situate pe partea stângă la intrarea în Gherla dinspre Cluj-Napoca, Băile Băiţa servicii de cazare şi restaurant, precum şi organizare de mese festive. lecții de tenis pentru tineri și adulți, închiriere terenuri oferă servicii de cazare la căbănuţe, restaurant, dispunând şi de un teren de tenis.

Gherla, jud. Cluj, str. Clujului, nr. 19 Tel.: 0747-488.355, 0743-086.789 Gherla, jud. Cluj, str. Clujului, nr. 26 Tel.: 0264-241.576, 0722-163.340, 0723-386.921 Tel.: 0264-242.971, 0766-296.65, 0766-673.094 [email protected]

Pensiunea Ioana

Pensiunea Ioana are restaurant, grădină de vară şi organizează nunţi, botezuri şi alte evenimente. Are 17 camere cu 2 locuri.

Gherla, jud. Cluj Str. Clujului, nr. 4 Tel.: +40 264 243 173; 0264 243 451 Mobil: +40 722 605 186; 0721 185 876 Fax: +40 264 206 340; 0264 243 173 [email protected] www.pensiuneaioana.ro

Hotel Etrusco Dotat la standarde europene, cu un aer romantic, reuşeşte să îm- bine cu mult bun gust elemente tradiţionale ale culturii romanice cu elementele contemporane. - Sală de conferinţe cu 100 de locuri - Restaurant cu 150 de locuri - Terasă cu 130 de locuri - 4 camere cu 2 paturi - 2 apartamente - 9 camere duble cu pat matrimonial - 6 camere cu 3 şi 4 paturi Camerele sunt dotate cu: televizor, frigider, acces la Internet, telefon, aer condiţionat. Pentru cazare Gherla, cazare Dej, cazare Cluj, hotel Gherla, hotel Dej, hotel Cluj nu ezitaţi să ne contactaţi.

Gherla, jud. Cluj, str. Clujului, nr. 17 Tel.: +40 264 248 383; +40 744 788 325 Email: [email protected] Escape www.hoteletrusco.ro BOWLING-BILIARD-DARTS-SNOOKER-PIZZERIE-RESTAURANT-CLUB-TERASĂ-JOCURI

Gherla, în parc lângă stadion Tel.: 0264-242.942, 0728-076.544

80 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 81 Pensiune-Restaurant Cola 7x4

Situată în Municipiul Gherla pe str. Mihai Eminescu, nr. 7-9 (DN1 C/E575), Pensiunea Cola 7x4 este locul perfect pentru orice sejur. Băile Calde Pentru pensiunea noastră de 3 stele, cu 11 camere, 2 cu pat matrimonial şi 9 cu 2 paturi, cuvântul de ordine este „Confort“. Tehnomedical • TV Cablu cu 30 canale în fiecare cameră • Parcare închisă păzită în incinta pensiunii – 11 locuri • Internet de mare viteză, gratuit, în fiecare cameră • Băi complet utilate • Spaţiu de joacă pentru copii în incinta pensiunii Baza de agrement şi tratament dispune de: 2 bazine ex- • Restaurant de 3 stele cu Bar terioare, apă dulce, călduţă, înălţime min. 1 m / max. 2 • Terasă în aer liber (în sezonul cald) m) * bazin interior, apă dulce, călduţă, înălţime min 1,5 Restaurantul de 3 stele Cola 7x4 este locul ideal pentru întâl- m / max 2 m * trambulină * bazin interior cu apă sărată, niri de afaceri, team buildinguri, prezentări sau pentru o cină călduţă, de la Sărătura (clor, brom, sulfaţi, bicarbanic, so- romantică. diu, potasiu, calciu, magneziu, acid metasilicic) * nămol * Muzica şi ambianţa, fineţea, intimitatea serviciilor, dar mai saună * jacuzzi * fitness * biliard * terasă * teren de fotbal ales mâncărurile apetisante şi băuturile fine creează acea * cursuri de înot * duşuri cu apă caldă * cabine de schimb atmosferă caldă şi discretă care inspiră şi destinde. Restau- cu cheie * teren sportiv sintetic, cu nocturnă * patinoar rantul dispune şi de un salon dotat cu un Televizor cu plasmă, (în sezonul de iarnă). unde se pot viziona meciuri de fotbal sau alte programe. Dacă Tot aici funcţionează şi un spital de recuperare dotat cu doriţi să veniţi cu copiii, spaţiul de joacă special amenajat în cabinete medicale şi aparatură, iar serviciile sunt şi am- incinta pensiunii le vor oferi acestora o ocupaţie plăcută în bulatorii. condiţii de siguranţă deplină pe toată durata cazării. Tot prin intermediul restaurantului oferim servicii de catering, mese festive, asigurăm un meniu complet şi servicii de înaltă clasă.

Gherla, jud. Cluj Mobil: 0744 606 126 Gherla, jud. Cluj, str. Fizeşului, nr. 2 str. Mihai Eminescu, nr. 7-9 e-mail: [email protected] (la şoseaua care iese din Gherla spre Fizeşu Gherlii, la 300 m după barieră, bifurcaţie la dreapta, se urcă sus pe deal aproximativ 300 m) GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 82 Tel./Fax: 0264 243 178 www.cola7x4.ro Tel./fax: 0264-206.306, 0264-206.307, 0264-241.923 83 Primăria Municipiului Gherla Ghid realizat de: Primar Ovidiu Drăgan

Contact: General manager: Cristian Matos Str. Bobâlna nr. 2 , cod poștal 405300 Layout şi design grafic: Alin Mihalcea Tel.: 0264-241.926, 0264-241.775 Consultanţi ştiinţifici: Tudor Sălăgean, Alexandru Simon Fotografii aeriene: Cristian Matos Tel./Fax: 0264-241.666 Fotografie copertă: Cosmin Giurgiu e-mail: [email protected] Fotografii: Cristian Matos, Chief executive manager: Ștefana Bodea Asistant manager: Maria Magdalena Diacu Text: Ciprian Rus, Ștefana Bodea, Cristian Matos Gherla Traducători: Laszlo Turos, Annamaria Roman, Camelia Pop Transport și distribuție: Florin Ciascai Corespondenţi turism montan & marketing: Viorel Pleşa (Jud. Cluj, 0741 217197), Cristina Paşca (Jud. Alba, 0751 955 044), Paula Feşnic (Jud. Cluj, 0754 267 003), Lena Stan (Jud. Cluj, 0744 924 628), Roxana Ciocan (Bucovina, 0753 331 007), Annamaria Roman (Londra, +44 777 1458143), Ioan Matos (Satu Mare 0753 998 313), Maricica Crișan (Câmpia Transilvaniei 0740 451 571)

CONTACT Telefon: 0768 971 498 [email protected] www.transilvaniaallinclusive.ro

ISSN 2069 – 5853 84 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA