<<

MONITOR STRATEGIC Revistă editată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, membru al Consorţiului Academiilor de Apărare şi Institutelor de Studii de Securitate din cadrul Parteneriatului pentru Pace, membru asociat al Proiectului de Istorie Paralelă pentru Securitate prin Cooperare. REDACTOR-ŞEF • General-maior (Rtr) dr. MIHAIL E. IONESCU, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apãrare şi Istorie Militarã, Ministerul Apãrãrii Naţionale, România Redactor-şef adjunct • Dr. Şerban Filip Cioculescu, cercetător, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară COLEGIUL DE REDACŢIE • Prof. asociat dr. JORDAN BAEV, Colegiul de Apãrare şi Stat Major, „G.S. Rakovsky”, Sofia, • Prof. univ. dr. DENNIS DELETANT, University College London, Marea Britanie • SORIN ENCUŢESCU, Preşedintele Asociaţiei „Manfred Wörner”, Bucureşti, România • Conferențiar univ. dr. IULIAN FOTA, Academia Națională de Informații • Dr. SERGHEI KONOPLIOV, Harvard University Program for Black Sea Security, SUA • Prof. dr. CRAIG NATION, Department of National Security&Strategy, US Army War College, USA • Prof. dr. REINER POMERRIN, Universitatea din Dresda, Germania • Prof. dr. ERWIN SCHMIDL, Academia Naţionalã de Apãrare, Viena, • Prof. univ. dr. MICHAEL SHAFIR, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca, România • Colonel (r) dr. SHAUL SHAY, Senior research fellow, International Policy Institute for Counter-Terrorism at the Interdisciplinary Center, Herzliya, Israel • Prof. univ. dr. VASILE SECÃREŞ, Şcoala Naţionalã de Studii Politice şi Administrative, România • Dr. JEFFREY SIMON, Senior research fellow, Institute for National Strategic Studies, National Defense University, Washington D.C., SUA • Jian Zhou, senior research fellow, CIISS, Beijing • Comandor (r) GHEORGHE VARTIC, istoric militar, C.S.E.E.A., România ADRESA Str. Constantin Mille nr. 6, sector 1, Bucureşti, cod 010142, telefon: 0040 21 315.17.00, fax: 0040 21 319.58.01 http://ispaim.mapn.ro e-mail:[email protected] Revista a fost inclusã în baza de date a Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice din Învãţãmântul Superior, fiind evaluatã la categoria „C” și figurează în bazele de date internaționale EBSCO și CEEOL. Monitor Strategic 1 SUMAR

SECURITATE EURO-ATLANTICĂ / 3 Dragoș Ilinca - Tipologii, funcționalități și inițiative de generare a capabilităților de apărare / 5 Șerban F. Cioculescu – Vecinătățile conflictuale și instabile, perspectiva Brexit-ului și tensi- unile transatlantice: elemente de vulnerabilitate și incertitudine pentru UE / 17 Marius Iorgulescu – „Egalizarea ideologică” a Vestului, între pace şi război / 37 Silviu Petre - Polonia si tabla de șah. Gambitul polonez şi tabla de şah est-europeană. Lecţii pentru România / 44

PUNCTE DE VEDERE / 53 Mirel Țariuc - Schimbarea mediului de securitate și noua strategie națională de apărare. Identificarea și ierarhizarea riscurilor / 55 Robert Gabriel Țicălău – Despre regimul politic din Rusia lui Putin / 62 Carola Frey – Prelungirea problemelor din Afganistan și ce ar trebui să ne învețe istoria / 72

CĂRŢI ŞI REVISTE PRIMITE LA REDACŢIE / 87 3 - 4 / 2019 c i t e g a t r s t o r i o n m

Tehnoredactor: Maria Dumitru ISPAIM — B. Nr. 973 / 10.12.2019

2 Monitor Strategic SECURITATE EURO-ATLANTICĂ

Monitor Strategic 3 4 Monitor Strategic Tipologii, funcționalități și inițiative de generare a capabilităților de apărare Dragoș ILINCA

Definirea unor soluții optime de gestionare și, subsecvent, a tipului de capabilitate de care a domeniului privind capabilitățile de apăra- este nevoie în diferite teatre de operații. În de- re a reprezentat o temă constantă pe agenda criptarea acestei ecuații pot fi utilizate o serie de securitate a perioadei post-Război Rece. În de indicii generate, în mare măsură, de pro- egală măsură, vorbim despre unul dintre su- filul mediului de securitate, anume asimetria biectele de maximă relevanță pentru adapta- de manifestare a riscurilor și amenințărilor, rea generală a forțelor armate la implicațiile de gradul ridicat de interconectare cu reflexie di- ordin operațional ale mediului internațional rectă în natura globală geografică de acțiune. de securitate. Dincolo de finalitatea practică Din această perspectivă, indicatorii minimali a procesului în sine, percepută adeseori doar ai tipului de capabilitate reclamat de provo- prin achizițiile de tehnică și echipamente de cările secolului al-XXI-lea vizează necesitatea apărare, procesul de generare a capabilităților orientării procesului de generare pe o coordo- presupune îndeplinirea unui set extins de crite- nată comprehensivă, centrată pe consolida- rii și condiții, aflate într-o permanentă evoluție rea mobilității, adaptabilității, sustenabilității și transformare. În mod similar, implicațiile și autonomiei operaționale. În egală măsură, dezvoltării tipului adecvat de capabilități se relevanța capabilităților de apărare presupu- regăsesc pe o plajă largă de domenii, pornind ne și identificarea unor opțiuni de acomodare de la aspectele financiar-bugetare, industrial- a duratei de generare a acestora, adeseori de economice și până la cele privind protecția amplitudine temporală substanțială, cu cerința mediului înconjurător. de a răspunde oportun la situațiile de criză. Din această perspectivă, adoptarea unei formule de guvernanță reprezintă un obiec- tiv ambițios și, în egală măsură, dificil de re- Multinaționalitate alizat având în vedere schimbarea continuă a caracterului riscurilor și amenințărilor cu În evaluarea eficienței procesului de dez- care statele se confruntă. Se distinge dinami- voltare a capabilităților de apărare un loc ca relațională existentă între definirea clasic- important îl reprezintă analiza modului de convențională a răspunsului la criză și necesi- structurare și management al acestuia. În tatea atingerii, respectiv menținerii unui grad mod tradițional, articularea sistemului de ridicat de disponibilitate&dislocare a forțelor guvernanță și, subsecvent, a gestionării pro- în operații. Dificultatea realizării echilibrului cesuale au fost elemente asumate individual între aceste componente este accentuată prin de state, în baza potențialului și experienței acuta fluiditate a mediului de securitate care proprii. Sfârșitul Războiului Rece, urmat de afectează capacitatea de anticipare a evoluțiilor inițierea unui amplu proces de transformare Monitor Strategic 5 și adaptare la nivelul Alianței Nord-Atlantice jul dintre marea majoritate a aliaților europeni a generat noi condiții de abordare a proble- și SUA a devenit o evidență de necontestat3. maticii privind dezvoltarea capabilităților de Cu toate acestea, rezultatele obținute s-au apărare. Prin Conceptul Strategic adoptat în plasat pe coordonate mai degrabă modeste, 29 aprilie 1999, la Washington, managemen- situație generată în primul rând de implicațiile tul și coordonarea procesului de generare a în domeniul resurselor asociate capabilităților capabilităților erau abordate într-o paradig- reclamate, majoritatea acestora presupunând mă centrată pe ideea de multinaționalitate la angajamente financiare substanțiale4. Pornind nivelul căreia funcționalitatea sistemului de de la aceste realități, disponibilitatea statelor guvernanță ar fi urmat să fie asigurată prin in- membre de a participa la efortul de depășire termediul structurilor, respectiv procedurilor a deficiențelor s-a deplasat către o abordare aliate1. De asemenea, prin stabilirea conexiunii selectivă a capabilităților, ceea ce a condus la directe între menținerea tipurilor relevante de menținerea unui număr însemnat de deficite. capabilități și obiectivele strategice ale NATO, În egală măsură, se manifestă un segment de decizia de la Washington deschidea perspecti- dezbatere relativă la o anumită disparitate în- vele abordării procedural-instituționale a aces- tre nivelul capabilităților existente la nivelul tui domeniu. aliaților și SUA5, situație dificil de corijat pe ter- Din această perspectivă, Summit-ul ali- men scurt și chiar mediu. Pe acest fond, evaluă- at a adoptat decizia de la lansare a Inițiativei rile aliate indicau necesitatea identificării unor de Dezvoltare a Capabilităților (Defence Ca- opțiuni flexibile de abordare a capabilităților cu pabilities Initiative - DCI), orientată către implicații financiare semnificative, sugerându- îmbunătățirea capabilităților existente la ni- se analizarea posibilității de a dezvolta formule velul statelor membre, în vederea optimizării cooperative. angajamentelor operaționale desfășurate sub În paralel cu evoluțiile din cadrul NATO, egida NATO. Apariția DCI trebuie plasată în problematica managementului dezvoltării contextul degradării situației din Balcanii de capabilităților a căpătat valențe suplimentare Vest care a generat necesitatea unui răspuns prin abordarea acesteia și la nivelul UE. Co- din partea NATO, concretizat prin dislocarea ordonatele de evoluție a subiectului au fost misiunilor IFOR (1995-1996), respectiv SFOR trasate prin adoptarea, în decembrie 1999, a (1996-2004) în Bosnia-Herțegovina. Pornind Obiectivului Global Helsinki (HLG2003)6 care de la premisa menținerii unui nivel ridicat al viza crearea până la sfârșitul anului 2003 a unei angajamentelor aliate în afara perimetrului ge- forțe de reacție rapidă (50-60.000 de militari) ografic de responsabilitate, prioritatea majoră capabilă să fie dislocabilă în termen de 60 zile, a fost acordată aspectelor privind: interope- putând a fi menținută în teatru până la 1 an. În rabilitatea forțelor, sisteme de comandă-con- susținerea acestui obiectiv se avansa necesita- trol, susținere în teatru și dislocare rapidă. În tea dezvoltării unor obiective de capabilități în cadrul acestor domenii, au fost identificate 58 domeniile cheie, după cum era cazul: transport de deficiențe2 asupra cărora statele membre strategic, informații, aranjamente comandă- erau chemate să contribuie, atât prin soluții control7. Concomitent cu asumarea politică individuale, cât și prin formule de cooperare a obiectivului, s-au pus bazele sistemului de multinaționale. Din perspectivă instituțională, management al capabilităților necesare pen- managementul procesului de identificare a tru îndeplinirea acestuia. Structurată într-o opțiunilor a fost încredințat unei structuri spe- manieră relativ similară cu demersurile deru- cial creată în acest scop, având ca durată anti- late la nivelul NATO, prin intermediul DCI, cipată de existență doi ani (High Level Steering abordarea UE s-a concentrat pe capacitarea Group - HLSG). Utilizând abordarea de tip top statelor membre în acoperirea deficiențelor de – down, se distinge intenția de a obține rapid capabilități, dublată de crearea unui sistem de rezultate palpabile în urma operaționalizării evaluare a progreselor realizate. Corespunzând DCI, tendință accentuată de evenimentele din etapelor inițiale ale cooperării europene în do- Kosovo și operația NATO Allied Force (prima meniul apărării, procesul de planificare asociat jumătate a anului 1999), în urma cărora decala- capabilităților a fost centrat exclusiv pe rolul 6 Monitor Strategic statelor membre, neputându-se vorbi, în aceas- această etapă a discuției este semnificația par- tă etapă, despre demersuri instituționalizate. ticulară a ECAP din perspectiva consolidării Rezultatele concrete ale acestei abordări s-au tendinței de instituționalizare la nivelul UE a concretizat prin instrumentalizarea mecanis- procesului de dezvoltare a capabilităților, ele- mului de colectare a ofertelor naționale avan- ment esențial pentru proiectul european în sate în susținerea obiectivului asumat. Forma- domeniul securității și apărării. În acest con- lizarea acestei abordări s-a realizat prin inter- text, dezvoltarea ECAP urma să se realizeze mediul Conferințelor periodice de angajament prin intermediul și sub coordonarea Statu- care au reprezentat, pentru o bună perioadă lui Major al UE (EUMS EU Military Staff) și de timp, principalul instrument de translata- a Grupului pentru managementul HLG2003 re a opțiunilor politice ale statelor membre în (HTF - Headline Goal Task Force). Premisa de contribuții concrete cu forțe și capabilități. instituționalizare viza conectarea la procesul de În acest sens, Conferința desfășurată în 20- audit a contribuțiilor naționale, inițiat printr-o 21 noiembrie 2000 releva progrese semnifica- formulă comparativă utilizând ca principale tive în acumularea cantitativă a capabilităților instrumente de planificare o serie de cataloage identificate ca fiind strategice pentru înde- structurate pe tipuri de forțe și capabilități. plinirea obiectivului asumat la Helsinki (C2, Cel de-al doilea element de o semnificație informații, transport strategic). De menționat aparte care gravita în jurul ECAP viza dez- faptul că utilitatea acestuia urma să se valori- voltarea unei tipologii de management al zeze suplimentar în contextul relației de coo- contribuțiilor avansate în contextul HLG 2003. perare cu NATO, cu referire directă la conso- Pornind de la realitatea existenței deficitelor de lidarea complementarității demersurilor aso- capabilități, se viza promovarea unei abordări ciate HLG 2003 cu procesele gestionate sub de tip „bottom-up”, în cadrul căreia natura vo- egida DCI. Simultan, contribuțiile avansate de luntară a angajamentelor statelor membre era statele membre față de reperele cantitative ale consolidată prin dezvoltarea unui anumit gen Obiectivului Global includeau: 100.000 de mi- de specializare, vizibilă mai cu seamă în ceea ce litari, 400 avioane de luptă și 100 de nave8. Su- privește asumarea responsabilităților de gesti- plimentar aspectelor cantitative abordate prin onare a deficiențelor. În acest context, procesul interacțiunea cu statele membre, se viza crea- de analiză și evaluare dezvoltat sub egida ECAP rea unui mecanism de coordonare a procesului a început să se deruleze prin intermediul unor de generare a capabilităților de apărare, menit grupuri de proiect10, structurate pe tipuri de să ofere predictibilitatea necesară unui ast- capabilități. Deși ECAP a rămas în coordonarea fel de demers. În pofida progreselor de ordin HTF, modalitatea de structurare a grupurilor cantitativ, procesul de analiză a contribuțiilor de lucru a reflectat tendința de specializare11 a naționale releva, un an mai târziu, existența statelor membre în coordonarea proiectelor de unui număr considerabil de deficiențe consi- capabilități. Pe aceste considerente, evaluarea derabile acoperind, în esență, cinci domenii primei etape ECAP indica faptul că modelul de (transport strategic și tactic; angajament de management al deficitelor de capabilități repre- luptă; capacitatea de menținere a forțelor și zenta o opțiune viabilă, formulele de coopera- protecția infrastructurii; C3I; supraveghere re dezvoltate în cadrul grupurilor de proiecte, și recunoaștere), înglobând 42 de deficiențe, dublate de programele de capabilități derulate evaluate ca potențial dăunătoare pentru ca- în plan național de statele membre, putând să pacitatea de dislocare și menținere în teatru a acopere eficient inventarul de deficite. Practic, contingentelor UE. aprofundarea cooperării între statele membre Concretizarea acestei abordări s-a realizat nu putea să reprezinte singura soluție pentru prin adoptarea deciziei9 de lansare a Planului a compensa provocarea implicațiilor financiar- de acțiune pentru dezvoltarea capabilităților economice pe care soluțiile privind achiziția europene (ECAP - European Capabilities de capabilități le presupuneau. Action Plan). Principala rațiune de existență Această situație s-a reliefat cu mai multă a acestei inițiative viza furnizarea de soluții vizibilitate în a doua etapă ECAP, inițiată la pentru deficiențele identificate. Relevantă în mijlocul anului 2003 pe coordonate de accen- Monitor Strategic 7 tuare a specializării rolului statelor membre specializarea națională s-a regăsit în redu- în gestionarea deficitelor de capabilități. Pe cerea numărului de grupuri de proiecte, re- aceste coordonate, transformările suferite de spectiv în aprofundarea procesului de analiză inițiativă au vizat revizuirea activității grupu- asupra identificării unor opțiuni concrete de rilor de proiect, din perspectiva unei încercări soluționare a deficitelor de capabilități. Plaja de consolidare a sinergiei între diferite palie- de analiză includea o serie de opțiuni precum: re de activitate. Reflecția concretă a încercării achiziții de capabilități; formule de cooperare de îmbinare a sistematizării instituționale cu multinaționale; leasing; roluri specializate12.

Grupurile de proiect ECAP – etapa a II-a

Proiect Națiune coordonatoare

Air-to-Air Refuelling (AAR) Spania

Combat Search and Rescue (CSAR) Germania

Headquarters (HQ) Marea Britanie

Special Operations Forces (SOF) Portugalia

Theatre Ballistic Missile Defence (TBMD) Olanda

Unmanned Aerial Vehicles (UAV) Franța

Strategic Airlift Germania

Space based assets Franța

Interoperability Issues and Working Procedures for Evacuation and Belgia Humanitarian Operations

Tendința inițiată prin intermediul ECAP ment – PCC). Structural vorbind, se dorea un de consolidare a rolului cooperării între sta- plus de eficiență în remedierea deficiențelor tele membre pentru depășirea deficitelor de pe un spectru variat al capabilităților de care capabilități a continuat să se manifeste ca prin- NATO avea nevoie pentru îndeplinirea sarci- cipală soluție în perioada următoare. Cu prile- nilor operaționale. Pe acest fond, erau avute jul Summit-ului NATO de la Praga (noiembrie în vedere opt domenii13 în care erau necesa- 2002) a fost adoptată decizia de lansare a unei re angajamente din partea statelor membre, noi inițiative asociată dimensiunii de dezvolta- în parametrii mult mai coerenți și predictibili re a capabilităților. Din perspectivă conceptu- economic. De asemenea, analiza domeniilor ală, demersul aliat poate fi considerat ca fiind abordate prin intermediul PCC releva simila- integrat în contextul tipologiei top-down, prin ritatea unui segment important al acestora cu care se propuneau statelor membre un set de cele abordate la nivelul ECAP. Această situație domenii asupra cărora ar fi trebuit să fie con- era de natură să reclame implementarea unei centrate angajamentele și eventuale formule de formule de complementarizare și identificare cooperare multinaționale. Trebuie menționat a potențialelor initiative de cooperare practi- faptul că această decizie venea pe fondul unui că, subiecte care vor intra pe agenda Grupu- relativ eșec al DCI, opțiunea statelor membre lui NATO-UE pentru capabilități, creat în mai NATO vizând dezvoltarea unei formule con- 2003, pe fondul implementării Acordurilor de ceptual-practice menită să promoveze o viziu- cooperare dintre cele două organizații (de- ne practică asupra modului de remediere a de- cembrie 2002). ficitelor. Consensul politic privind dezvoltarea unei formule de follow-up a permis lansarea Toate aceste aspecte generează evidența Inițiativei de la Praga privind angajamentele faptului că inițiativele asumate la nivelul de capabilități (Prague Capabilities Commit- UE și NATO în ceea ce privește dezvoltarea 8 Monitor Strategic capabilităților de apărare au evoluat pe coor- privește modalitatea de asigurare a resurselor donate similare, aceasta în ciuda unor diferențe indicând necesitatea consolidării susținerii fi- conceptuale și de tipologie acțională. Numi- nanciare în tipuri de capabilități cheie pentru torul comun era reprezentat, suplimentar dimensiunea operațională, simultan cu posi- comonalității statutului de membru al ambelor bilitatea prioritizării resurselor, inclusiv prin organizații, de similaritatea domeniilor aborda- punerea în comun a capabilităților sau prin te, ceea ce presupunea stabilirea unui nivel de formule de cooperare bilaterale sau multilate- convergență ridicat în demersurile celor două rale. În promovarea acestei abordări unul din- organizații. Asupra eficienței acestei tipologii, tre principalele aspecte avute în vedere a vizat procesul de evaluare derulat în perioada ur- necesitatea gestionării statutului de membru al mătoare a consemnat o serie de progrese, prin ambelor organizații de care majoritatea state- apariția unor formule de cooperare capabile să lor europene se bucurau dar care presupunea genereze masa critică în acoperirea necesaru- existența unui singur set de forțe și capabilități, lui de capabilități cu relevanță operațională. precum și a unui singur buget pentru apărare. Astfel, Summit-ul NATO de la Riga (28-29 Din această perspectivă, demersul concretizat noiembrie 2006) a plasat un accent particular prin adoptarea CPG viza, deopotrivă, consoli- asupra importanței continuării demersurilor darea mecanismelor de coordonare și coope- de consolidare a capacităților de apărare, pe rare între cele două organizații. coordonatele avansate prin intermediul PCC. Cu toate acestea, angajamentele operaționale Sub aceste auspicii, bilanțul realizat succe- din ce în ce mai extinse atât geografic, cât și siv de Summit-urile NATO de la Istanbul (28- multispecializate, impuneau asumarea unei 29 iunie 2004) și Riga indicau progrese semnifi- proiecții strategice asupra perspectivelor de cative, realizate prin intermediul formulelor de dezvoltare a capabilităților de apărare. Pe acest cooperare între statele membre centrate pe ide- fond, deciziile adoptate la Riga au inclus un ea de dezvoltare a tipologiei de achiziții comu- document de viziune privind reperele pe care ne în domeniul capabilităților de apărare. Din NATO își propunea să și le asume în perioa- perspectiva priorităților abordate, demersurile da următoare pentru optimizarea modului de au vizat domenii de importanță majoră pentru generare și derulare a operațiilor, în spiritul susținerea capacității operaționale a NATO obiectivelor asumate prin intermediul Con- dar care se regăseau și în inventarul abordat la ceptului Strategic. Subsecvent, adoptarea Di- nivelul UE. Pe acest fond, progrese vizibile s-au rectivei Politice Cuprinzătoare (Comprehensi- realizat cu precădere în domeniul transportu- ve Political Guidance - CPG14) genera oportu- lui. Din perspectiva componentei aeriane, unul nitatea ca prioritățile procesului de dezvoltare dintre principalele elemente a fost reprezentat să fie orientate în susținerea obiectivelor pri- de Inițiativa privind transportul aerian, având vind gradul de utilizare15 a forțelor naționale în ca finalitate achiziția de către statele membre operații, pentru o durată de aproximativ 10-15 a unor avioane de transport A400M, soluția ani. Din această perspectivă, CPG statua o se- interimară utilizată până la această etapă fi- rie de principii în abordarea spectrului larg de ind utilizarea de aeronave Antonov. În acest cerințe reclamat de condițiile operaționale ale context s-a înscris și crearea Capabilității teatrelor de operații, precum și de necesitatea NATO de transport strategic aerian, vizând de a menține la un nivel adecvat capacitatea achiziționarea în comun de către o serie de NATO de a gestiona provocările mediului de state membre și partenere a avioanelor de tip securitate. Elementul central îl reprezenta fle- C-17. Suplimentar dimensiunii de achiziție xibilitatea, privită în primul rând din perspec- ca formulă de dezvoltare a capabilităților, pe- tiva interșanjabilității între formulele de coo- rioada scursă de la adoptarea PCC cu prilejul perare multinaționale și abordările individuale, Summit-ului de la Praga a consemnat progrese la nivelul statelor membre. semnificative și în ceea ce privește dezvoltarea cooperării între statele membre prin consoli- Într-o măsură similară implementarea darea eficienței utilizării capacităților existente unei abordări flexibile se regăsea și în ceea ce la nivelul statelor membre pe diferite compo- Monitor Strategic 9 nente. În acest sens, progresele realizate au vi- vizând reașezarea fundamentului financiar al zat mai cu seamă domeniul transportului ma- acestora pe o serie de repere prioritizate în ritim prin crearea unor mecanisme de coordo- urma unui atent proces de reevaluare. Trebuie nare a modului de utilizare a capabilităților. În spus că această abordare venea să indice utili- acest context se plasează crearea Centrului de tatea unei perspective mai limitate ca nivel de coordonare a mișcării, dezvoltat de Grecia în ambiție și, nu neapărat focalizată pe achiziția 2004 cu participarea a mai multor state mem- de capabilități și echipamente de apărare. bre NATO și UE. Inițierea unor opțiuni practice de implemen- tare pe aceste coordonate, deveneau o necesi- Tipologiile utilizate în ceea ce privește tate în condițiile acutizării dificultăților eco- abordarea transportului strategic s-au regăsit nomico-financiare. Primele demersuri au fost și în contextul demersurilor privind dezvolta- inițiate în contextul dezvoltării Politicii Comu- rea altor tipuri de capabilități, atât în context ne de Securitate și Apărare (PSAC) prin inter- NATO, cât și UE. În acest sens, se plasează do- mediul Inițiativei germano-suedeze privind menii privind forțele speciale, centrată pe ideea punerea la dispoziție și utilizarea reciprocă a de consolidare a politicii de pregătire, inclusiv capabilităților (Pooling and sharing – P&S). 18 din perspectiva îmbunătățirii capabilităților Cunoscută și sub numele de Inițiativa Ghent , aflate în dotare. De asemenea, un accent deo- propunerea avansată de cele două state viza sebit a fost plasat asupra optimizării modului optimizarea cooperării între statele membre de operare și protecție a forțelor în diferite tea- în scopul utilizării mai eficiente a resurselor la tre de operații. În acest sens, principalele do- dispoziție astfel încât să se permită menținerea menii abordate au vizat: capabilități logistice, unui inventar extins de capabilități care să co- comunicații; intelligence sharing; combaterea respundă ambițiilor politice naționale precum amenințărilor de tip CBRN; apărare antira- și să permită articularea acțiunilor UE în con- chetă16. În egală măsură, au fost înregistrate textul unor situații de criză. progrese în capitalizarea formulelor de dez- Pe aceste coordonate, se avansa o formulă voltare a cunoașterii superioare a teatrului de de prioritizare a tipurilor de capabilități care operații, cu accent pe generarea capabilităților trebuiau dezvoltate sub egida PSAC și, subsec- de supraveghere complete, integrând și vent, a modului de utilizare a acestora. Prima capabilitățile naționale (Allied Ground Surve- 17 categorie viza capabilitățile și structurile de illance - AGS) . sprijin care urmau să rămână în responsabili- tatea națională, a căror generare presupunea soluții preponderent de producție-achiziție Diviziunea muncii printre care: sprijin de luptă; intelligence, avi- oane și nave de luptă. A doua categorie viza Analiza modalităților de dezvoltare a acele tipuri de capabilități pretabile imple- capabilităților pentru apărare în ultimul de­ mentării abordării de punere în comun pentru ceniu nu se poate realiza fără abordarea impli­ susținerea operațiilor, incluzând transport ae- cațiilor crizei economice care a erupt în 2008, la rian strategic- tactic și capabilități de sprijin lo- adresa acestui domeniu. În acest context, apă- gistic. Extinderea utilizării în comun se realiza rarea a fost una dintre principalele zone afecta- prin intermediul capabilităților din cadrul ce- te de efectele puternice ale diminuării creșterii lei de-a treia categorii la nivelul cărora sistemul economice, pe fondul propagării la nivel global relațional/cooperare între statele membre era a crizei. Alocațiile bugetare pentru domeniul suficient de consolidat pentru a permite reali- apărării au resimțit din plin contracția econo- zarea de progrese fără costuri evidente. Acest miilor, atât în Europa, cât și în SUA, generând tip de capabilitate viza cu precădere dimensi- ample măsuri de reașezare a priorităților în unea de pregătire-instruire, de tipul: facilități acest sector. Implicații de substanță s-au regă- pentru educație și instruire, infrastructură sit și la nivelul politicilor și proceselor deru- pentru testare, centre pilot de pregătire sau late în dezvoltarea capabilităților de apărare, capabilități de nișă. În mod evident, abordarea 10 Monitor Strategic raționalizată a domeniului capabilităților de progresele înregistrate putând fi interpretate, apărare presupunea un anumit grad de spe- mai degrabă, din perspectiva consolidării ca- cializare a statelor membre în acest domeniu, drului normativ, a optimizării aspectelor prac- oferind, totodată, o perspectivă structurată de tice ale formulelor de cooperare dintre statele dezvoltare a cooperării multinaționale. membre și, nu în ultimul rând, a specializării unora dintre acestea. Preluarea politică a inițiativei P&S la nive- lul UE a permis elaborarea sub coordonarea Filozofia de bază a abordării problematicii Agenției Europene pentru Apărare (European capabilităților de apărare la nivelul UE a stabi- Defence Agency - EDA), a unui set de pro- lit, practic, coordonatele pe care aveau să se în- iecte concrete vizând: pregătirea echipajelor scrie opțiunile de gestionare a acestui subiect, de elicoptere; rețea de supraveghere mariti- în condițiile dificultăților de susținere a unui mă; achiziții europene de comunicații prin profil ambițios. Sub aceste auspicii, la începu- satelit; spitale militare dislocabile în teatre de tul lunii februarie 2011, cu prilejul Conferinței operații; alimentare în aer; comunicații mi- de securitate de la München, secretarul general litare prin satelit; informații – supraveghere NATO, Anders Fogh Rasmussen, lansa ideea – recunoaștere; pregătirea piloților; puncte adaptării modului de utilizare a resurselor fi- nodale de transport; muniție inteligentă; lo- nanciare alocate apărării, în sensul optimizării gistică navală și pregătire19. Ulterior, pornind acestuia în condițiile austerității generale create de la provocările mediului operațional din Af- de criza economică. Promovată sub numele de ganistan, Comitetul Director EDA a decis, la “Smart Defence”, inițiativa se dorea o formulă 19 noiembrie 2012, extinderea inventarului cu superioară de abordare a procesului de dezvol- o serie de noi domenii de cooperare vizând: tare a capabilităților pentru apărare, în cadrul combaterea amenințărilor cibernetice; comba- căreia NATO urma să sprijine statele membre terea dispozitivelor explozive improvizate (C- în identificarea celor mai potrivite opțiuni de IED); optimizarea costurilor asociate utilizării valorificare a resurselor. În cadrul acestei ma- elicopterelor NH90; consolidarea programelor trici, rolul Alianței Nord-Atlantice viza asigu- rarea unei platforme prin care statele membre de pregătire pentru operare în transportul ae- puteau fi conectate, în funcție de priorități, rian. Reiese cu prisosință faptul că definirea potențial și experiență operațională. Reperele unor noi priorități de cooperare se înscria pe inițiativei de punere în comun a capabilităților coordonatele tendinței de diminuare a nivelu- dezvoltată la nivelul UE erau subliniate ca fi- lui de ambiție în dezvoltarea PSAC putând fi ind importante pentru susținerea formulelor percepută, de asemenea, ca o modalitate de a de complementaritate NATO-UE, și de identi- asigura un nivel acceptabil de funcționalitate a ficare a valorii adăugate a contribuției fiecărei proiectului european pe durata crizei econo- 20 organizații . mice. Se distinge, totodată, atenția acordată îmbunătățirii aspectelor operaționale asociate Integrată, de asemenea, în spiritul abordării prezenței din Afganistan, cu accent pe dome- top-down, platforma politică avansată de Se- niile privind manevrabilitatea forțelor în teatru cretarul general NATO a fost operaționalizată și protecția acestora în executarea misiunilor. în lunile următoare, generând o infrastructură Din perspectiva metodologiei de gestionare a instituțională a inițiativei Smart Defence, cen- acestor priorități, aceasta se realiza în spiritul trată pe trei componente: prioritizare – speci- abordării top-down în cadrul căreia EDA re- alizare – cooperare. Funcționalitatea acestei prezenta principala structură de management diagrame relaționale se baza pe interacțiunea a contribuțiilor naționale. Procedural, aceste dintre NATO, ca facilitator al interacțiunii din- atribuții se îndeplineau prin intermediul unor tre statele membre, respectiv pe aprofundarea programe de cooperare reunind câteva state, cooperării între acestea pe domenii concrete, beneficiind de susținerea de specialitate și co- asociate capabilităților relevante pentru de- ordonare practică din partea EDA. Nu se poa- rularea angajamentelor operaționale. Aceste te vorbi despre realizări practice substanțiale, repere au fost asumate de statele membre cu Monitor Strategic 11 prilejul Summit-ului NATO de la Chicago (20- tablou mai degrabă mixt al interpretărilor. În 21 noiembrie 2012), inițiativa devenind politic mod evident, aplicarea acestor formule a fost și funcțional principalul vector de orientare a determinată de evoluții relativ externe ca- managementului capabilităților pentru apăra- drului clasic de evoluție a proceselor asociate re. Principiul esențial pentru operaționalizarea dezvoltării de capabilități. Criza economică a acesteia viza conectarea finalității practice în reprezentat principalul factor care a generat ceea ce privește capabilitățile de apărare cu as- apelul la formule nu neapărat noi, cu valoare pectele de operaționalitate și interoperabilitate anticipată inițial ca fiind tranzitorie. Cu toate a forțelor puse la dispoziție de statele mem- acestea, cele două inițiative nu pot fi conside- 21 bre . Astfel, modalitatea de promovare s-a rate doar soluții circumstanțiale pentru situații concentrat pe implicarea statelor membre și de criză. O evaluare riguroasă a efectelor ge- partenere NATO în aprofundarea laturii prac- nerate prin implementarea acestora, relevă un tice a proiectelor de cooperare, cu accent pe di- element a cărui semnificație nu poate fi cuan- mensiunea de dislocare, susținere și protecție a tificată în tiparele tradiționale, anume acela al forțelor în teatrele de operații. De o importanță conștientizării valorii adăugate pentru efortu- aparte s-a bucurat structurarea cooperării rile naționale a participării în cadrul formule- NATO-UE, prin identificarea oportunităților lor cooperative dedicate proiectelor concrete. de complementarizare a proiectelor practice. Percepția comună asupra acestei aspect a per- Pornind de la similaritatea priorităților asu- mis continuarea celor două inițiative și după mate la nivelul celor două inițiative, s-a putut depășirea momentului critic la nivelul situației implementa o formulă de deconflictualizare a economico-financiare globale, ambele contri- contribuțiilor, vizibilă mai cu seamă în dome- buind la generarea unor proiecte cu relevanță niile: sprijin medical, combaterea dispozitive- operațională semnificativă. Pe acest palier lor explozive improvizate, combaterea CBRN, al discuției se cuvine a fi subliniat rolul P&S, supraveghere maritimă, transport strategic respectiv SM, pentru consolidarea conexiunii aerian, comunicații satelitare22. Pornind de la între procesul de dezvoltare a capabilităților și premisa obținerii de rezultate concrete în cel capacitatea de dislocare și susținere a forțelor mai scurt timp posibil, inițiativa a fost popula- în cadrul contingentelor dislocate de ambele tă cu un număr mare de proiecte, în marea lor organizații. În egală măsură, implementarea majoritate pe aspecte de nișă într-o gamă largă acestor inițiative a permis depășirea nivelu- de domenii cu implicații în ceea ce privește asi- lui conceptual al dezbaterilor pe marginea gurarea disponibilității forțelor pentru operații opțiunilor de dezvoltare a capabilităților, în (dislocare, protecție, supraviețuire), cu accent sensul adoptării unei abordări mult mai prag- deosebit în cazul forțelor dislocate în Afganis- matice și a unui nivel ridicat de practicabilitate tan. Pe aceste coordonate, rezultatele imple- în gestionarea acestei dimensiuni de coopera- mentării inițiativei S&M pot fi plasate într-o paradigmă similară efectelor generate prin re. Fără a intra în detalii tehnice, se poate opina demersurile subsumate abordării UE, îmbră- că majoritatea inițiativelor și formulelor prac- când haina unor progrese de nivel tactic, vizi- tice dezvoltate în ultimii cinci ani la nivelul UE bile mai cu seamă din perspectiva economiilor și NATO își au rațiunea inițială în demersurile realizate, a unei mai bune conectări a statelor de consolidare a cooperării, inițiate sub egida cu abordări similare și a accelerării procesului acestora. de finalizare a etapelor procedurale la nivelul Suplimentar acestor aspecte, impactul programelor strategice. inițiativelor menționate trebuie judecat și prin prisma impulsului pe care acestea l-au gene- rat asupra consolidării rolului specializat în Structurarea specializării contextul punerii la dispoziție și utilizării în comun a diferitelor capabilități. Fără a repre- Asupra eficienței implementării celor două zenta o noutate intrinsecă, conceptualizarea inițiative analizele de specialitate relevă un premisei acestui demers s-a regăsit în etapele 12 Monitor Strategic de debut ale lansării inițiatei Pooling&Sharing, comandamente dislocabile. Pe coordonate si- cu atât mai vizibilă și în contextul implemen- milare, Marea Britanie a preluat responsabili- tării abordării similare la nivel aliat. În această tatea de coordonare24 pentru constituirea unei cheie trebuie interpretată perspectiva avan- Forțe Expediționare Întrunite (10.000 de mili- sată de Summit-ul NATO desfășurat în Țara tari), cu potențial de dislocare ridicat capabilă Galilor, vizibilă prin andosarea Conceptului să îndeplinească întregul spectru de operații al de Națiune-Cadru (Framework Nations Con- NATO, cu accent pe cele cu intensitate ridicată. cept - FNC). Bazată pe o așa-numită clus- Cea de-a treia formulă de tip FNC se dezvoltă terizare a cooperării între statele membre sub coordonarea25 Italiei având ca domeniu și partenere NATO, inițiativa își propunea de activitate dezvoltarea capabilităților utile abordarea la un nivel superior a specializării pentru operații, din perspectiva: stabilizării și pe tipuri de capabilități și generarea de forțe reconstrucției; asigurarea capabilităților strate- capabile să fie angrenate în operațiile conduse gice; realizarea obiectivului de operaționalitate de NATO. În egală măsură, inițiativa venea să a forțelor terestre; aranjamente de comandă- acopere un segment al procesului de adapta- control. re a NATO vizând generarea de forțe de nivel superior într-un cadru de cooperare capabil să Concluzii genereze și capabilitățile necesare dislocării și menținerii acestora în teatru. Din perspectivă După cum se observă, problema dezvol- funcțională, FNC viza ca un stat membru să tării unor mecanisme și formule de coope- asigure responsabilitățile de coordonare, pe rare optime pentru generarea capabilităților o plajă largă de capabilități, între statele inte- pentru apărare a beneficiat de continuitate resate să participe cu propriile resurse la dez- pe durata ultimelor decenii. Indiferent de voltarea inventarului necesar de capabilități, auspiciile instituționale sub care s-au desfă­ în conformitate cu prioritățile asumate în ca- șurat, modalitatea de implementare a aces- drul Procesului NATO de Planificare a Apără- tor preocupări a îmbrăcat forme și tipolo- rii, stabilite în baza Conceptului Strategic. Pe gii diversificate, având ca numitor comun acest fond, tipologia de manifestare concretă interacțiunea între statele membre și, subsec- a formulelor de cooperare viza gruparea state- vent, apetența pentru aprofundarea formule- lor interesate pe domeniile abordate în cadrul lor de cooperare multinaționale. Asupra aces- FNC dar permițând o formulare centralizată a tor aspecte, evoluțiile consemnate în contextul progreselor obținute. În mod evident, dinco- multinațional oferit de NATO și UE relevă lo de specializarea accentuată pe care această consolidarea interesului pentru cooperare în- inițiativă o genera se desprinde tendința de tre statele membre și partenere, pe coordona- formalizare a angajamentelor statelor partici- tele eficienței și utilizării optime a resurselor pante în dezvoltarea de capabilități simultan aflate la dispoziție. cu coagularea unor formate mai bine integra- te capabile să valorifice potențialul existent la Evaluarea modului în care aceste dezidera- nivelul tuturor statelor membre NATO. De te au fost realizate în ultima decadă, comportă asemenea, trebuie menționat faptul că noua o serie de provocări, având în vedere comple- inițiativă venea să ofere o perspectivă supli- xitatea factorilor implicați, precum și necesita- mentară prin proiectarea unei perspective ge- tea de contextualizare a efortului financiar în ografice a mecanismelor de cooperare. concordanță cu opțiunile strategice asumate În acest context, Germania și-a asumat de fiecare stat membru al acestor comunități. rolul de coordonator23 (națiune-cadru) pen- Și din această perspectivă, este dificil de avan- tru generarea, într-o primă etapă, a unui set sat un răspuns tranșant asupra eficienței dife- coerent de capabilități pe o plajă largă de do- ritelor tipologii funcționale dezvoltate până în menii vizând: sprijin logistic, CBRN, creșterea prezent, în condițiile unei relative fluidități a puterii de foc la nivelul categoriilor de forțe, criteriilor de evaluare. Monitor Strategic 13 Relevantă pentru discuția de față este Note introspecția asupra dinamicii interne a pro- cesului de dezvoltare a capabilităților. Reține 1 Conceptul Strategic NATO, aprobat de Consi- atenția relevanța abordărilor promovate prin liul Nord-Atlantic cu participarea șefilor de state și de intermediul inițiativelor dezvoltate succesiv guvern, Washington, 24 aprilie 1999, Art.28-29, dispo- nibil la https://www.nato.int/cps/en/natolive/official_ în ultimii ani pentru îndeplinirea nivelului texts_27433.htm, accesat la 30 septembrie 2019. de ambiție asumat politic la nivelul NATO 2 Hagman, Hans-Christian. European Crisis Mana- și UE. Din această perspectivă, modalitatea gement and Defence. The Search for Capabilities, Adelphi Paper 353, International Institute for Strategic Studies, de armonizare a obiectivelor strategice cu Oxford University Press, Londra, 2002, p.16 potențialul practic de asumare a unor obiec- 3 Cordesman, Anthony H. The lessons and Non-Les- tive de capabilități trebuie să reprezinte un sons of the Air and Missile Campaign in Kosovo, Londra, element esențial. În mod evident, existența Praeger, p.22 4 După cum este cazul domeniilor privind: transpor- resurselor suficiente pentru atingerea acestor tul strategic (aerian și maritim), alimentare în aer, muniție obiective constituie principala provocare pe cu precizie ridicată, combaterea minelor, achiziție stocuri care statele trebuie să o gestioneze în contex- logistice, sisteme identificare în luptă. Declarație privind tul angajamentelor în domeniul securității și Inițiativa de Dezvoltare a Capabilităților, disponibilă la https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_18881. apărării. Din această perspectivă, identifica- htm?selectedLocale=en, accesată la 30 septembrie 2019. rea formulelor adecvate de utilizare eficientă 5 Se poate vorbi și de o anumită lipsă de convergență a resurselor simultan cu generarea rezultate- între majoritatea aliaților și SUA în ceea ce privește lor așteptate reprezintă principala provocare. ambițiile asociate DCI, această inițiativă fiind percepu- tă de SUA ca un mijloc de consolidare a forțelor pentru Sunt de remarcat progresele realizate prin operații out-of area, ca parte a Revoluției în Afaceri Mili- diversele inițiative menționate, în ceea ce tare, abordare conceptual-practică promovată în perioada privește o mai bună conectare între procesul post-Război Rece. 6 de dezvoltare a capabilităților și sistemul de Chaillot Papers 47, From St.Malo to Nice. European defence: core documents, Western Insti- planificare, inclusiv din perspectiva evaluării tute for Security Studies, Paris, 2001, p. 82-92 eficienței acestuia. 7 Presidency Progress Report to the Helsinki Euro- pean Council on Strenghtening the Common European Dacă ne raportăm la capacitatea de Policy on Security and Defence, Annex IV, 10 – 11 De- cember 1999, disponibil electronic la adresa https://www. susținere a operațiilor, experiența ultimilor europarl.europa.eu/summits/hel2_en.htm#IVb, accesat în ani oferă un tablou încurajator, atât în ceea ce 9 octombrie 2019. privește consistența cât și perimetrele geogra- 8 Chaillot Papers 47, p.161 9 fice abordate de angajamentele operaționale Cu prilejul Consiliului European de la Laeken, de- cembrie 2001 derulate sub egida ONU, NATO și UE. Din 10 În prima etapă de funcționare a inițiativei au fost perspectivă conceptual- funcțională, sunt de create un număr de 19 grupuri de proiect la nivelul cărora subliniat accentele particulare plasate asu- au fost abordate cele 42 de deficiențe identificate în relație pra relevanței dezvoltării diferitelor tipuri de cu HLG 2003. În mod concret, grupurile ECAP vizau: At- tack Helicopters/Support Helicopters; Nuclear, Biological, capabilități pentru consolidarea coerenței și and Chemical Protection (NBC); Unmanned Air Vehicles capacității expediționare a forțelor. Cu toate (UAV)/Surveillance and Target Acquisition (STA) Units; acestea, complexitatea în continuă creștere a Medical Role 3/Medical Collective Protection Role 3 Spe- mediului internațional de securitate și, sub- cial Operations Forces (SOF); Carrier Based Air Power; Suppression of Enemy Air Defence (SEAD); Air-to-Air Re- secvent, a situațiilor de criză induc dificultăți fuelling (AAR); Combat Search and Rescue (CSAR); Crui- în generarea răspunsului adecvat, atât în plan se Missiles/Precision Guided Munitions; Theatre Ballistic național, cât și la nivelul organizațiilor cu Missile Defence; Deployable Communication Modules; responsabilități pe această dimensiune. Din Headquarters (OHQ, FHQ, CCHQs); Theatre Surveillan- ce and Reconnaissance Air Picture; Strategic ISR IMINT această perspectivă, rețin atenția prezumpțiile Collection UAV (HALE, MALE and tactical UAVs); Early de disponibilitate a capabilităților vitale pentru Warning and Distant Detection Strategic Level; Strategic articularea rapidă a răspunsului operațional. Air Mobility/Outsized Transport Aircraft, General Cargo Formulele de cooperare dezvoltate până în Aircraft; Roll-On-Roll-Off Vessels (RO-RO)/General Car- go Shipping. prezent au furnizat răspunsuri parțiale la aces- 11 În acest sens, grupurile de proiect erau alcătuite din te preocupări dar procesul este unul în conti- experți naționali, coordonați de reprezentantul unui stat nuă evoluție și transformare. membru care își manifestase disponibilitatea de a exercita 14 Monitor Strategic atribuțiile de națiune-cadru pe domeniul respectiv. De re- Cooperation in Europe”, noiembrie 2010, disponibil în for- marcat dominanța angajamentului politic în această etapă mat electronic la adresa http://www.europarl.europa.eu/ a ECAP, în condițiile în care grupurile de lucru nu inclu- meetdocs/2009_2014/documents/sede/dv/sede260511- deau experți de planificare sau în domeniul achizițiilor. deseinitiative_/sede260511deseinitiative_en.pdf, accesată 12 Declaration on European Military Capabilities, 19 în 12 octombrie 2019. mai 2003, disponibilă electronic la adresa https://europa. 19 Inventarul domeniilor propuse de EDA pentru im- eu/rapid/press-release_PRES-03-138_en.htm, accesată în plementare sub egida inițiativei Pooling&Sharing, adop- 10 octombrie 2019. tate cu prilejul reuniunii Comitetului Director EDA din 13 Chemical, biological, radiological nuclear defence noiembrie 2011, disponibil în format electronic la adresa - CBRN; Intelligence, surveillance and target acquisition- https://www.eda.europa.eu/docs/documents/factshe- ISTAR; Air-to-ground surveillance; Deployable and secure et_-_pooling_sharing_-_301111, accesată în 13 octombrie command, control and communications; Combat effecti- 2019. veness, inclusiv precision-guided munitions și suppression 20 Discursul secretarului general NATO, Anders of enemy air defences; Strategic air- and sealift; Air-to-air Fogh Rasmussen (2009-2014), la Conferința de securitate refuelling; Deployable combat support and combat service desfășurată la München (4 februarie 2011), disponibil în support units. Conform Declarației Summit-ului NATO format electronic la adresa https://www.nato.int/cps/en/ de la Praga (20-22 noiembrie 2002), disponibilă la adresa natolive/opinions_70400.htm, accesată la 13 octombrie https://www.nato.int/docu/pr/2002/p02-127e.htm, acce- 2019 sată în 10 octombrie 2019 21 Declaration on Defence Capabilities: Toward NATO 14 Comprehensive Political Guidance, 29 noiembrie Forces 2020, adoptată cu prilejul Summit-ului NATO de 2006, adoptat cu prilejul Summit-ului NATO de la Riga, la Chicago (20-21 mai 2012), disponibilă în format elec- disponibil în format electronic la adresa https://www. tronic la adresa https://www.nato.int/cps/en/natohq/offi- nato.int/cps/en/natohq/official_texts_56425.htm?, accesat cial_texts_87594.htm?mode=pressrelease, accesată la 13 în 11 octombrie 2019. octombrie 2019. 15 Conform deciziilor miniștrilor apărării, acestea vi- 22 Elemente de bilanț subliniate în cadrul Declarației zau ca 40% din totalul forțelor terestre ale statelor membre Summit-ului NATO din Țara Galilor, 4-5 septembrie să fie pregătite și echipate pentru a fi dislocate în operații. 2014, disponibilă în format electronic la adresa https:// 16 Declarația Summit-ului NATO de la Riga, 29 no- www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm iembrie 2006, disponibilă electronic la adresa https:// #cap-init, accesată la 13 octombrie 2019. www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_37920.htm 23 Statele participante în cadrul FNC coordonat de ?mode=pressrelease, accesată la 12 octombrie 2019. Germania sunt: Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, 17 Program inițiat la nivelul NATO în 1995. Participa- Danemarca, , Ungaria, Letonia, Lituania, Luxem- rea națională la acest program s-a dezvoltat gradual inclu- burg, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Slovacia, Slo- zând, astăzi, 15 state aliate (Bulgaria, R.Cehă, Danemarca, venia, Austria, Finlanda, Suedia și Elveția. Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, 24 Având ca state participante: Danemarca, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Slovacia, și SUA). Norvegia, Estonia, Letonia, Lituania, Suedia și Finlanda. 18 Inițiativa germano-suedeză a fost promovată printr- 25 Cu participarea Albaniei, Croației, Ungariei, Slove- un Non-Paper “European Imperative: Intensifying Military niei și Austriei

Monitor Strategic 15 ABSTRACT

Developing the right type of defence capabilities was a constant theme within the transformation agenda assu- med by NATO and EU. From this perspective, the last decades were marked by continuous efforts to find the right formulas for combining the national undertakings with multinational cooperation approaches. Several initiatives were developed, under institutional auspices of NATO and EU, in a short period meant to address the key shortfalls, most of them centred on increasing the cooperative pattern of defence capabilities development. Equally, different functional typologies have been employed aiming at a better capitalization of the national resources in the context of an expanded need for capabilities, which have positive impact on the ability to deploy and protect multinational contingents in various areas of operations. The progresses achieved are steady, especially in consolidating the trend of using the multinational cooperation as the main tool for generating the relevant capabilities. Furthermore, imple- mentation process of different initiatives highlighted the opportunities of generating more specialization roles and responsibilities in capabilities.

Key words: NATO, EU, CSDP, defence capabilities, Smart Defence, Pooling and Sharing, Framework Nations Concept, Defence Capabilities Initiative, Prague Capabilities Commitment

Dragoș Ilinca este director al Programului de Istorie Militară în cadrul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară. Absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea din București, obținând ulterior un docto- rat în știinte militare la Universitatea Națională de Apărare. Este specializat în probleme de securitate internațională cu accent pe Orientul Mijlociu.

16 Monitor Strategic Vecinătățile conflictuale și instabile, perspectiva Brexit-ului și tensiunile transatlantice: elemente de vulnerabilitate și incertitudine pentru UE Șerban Filip Cioculescu

Uniunea Europeană traversează în ultimul mai ales în politica externă și de securitate, do- deceniu o perioadă tulbure, complicată, plină menii legate intim de suveranitatea națională. de incertitudini. Nu e vorba doar de criza eco- Iar instituțiile comunitare deși create spre a nomică globală (2007-2012) cu multiplele sale permite un echilibru între națiuni suspicioa- efecte, nici de pierderea posibilă/probabilă a se, între state mari și mici, cu profiluri poli- unui stat membru (Marea Britanie), ci chiar de tico-economice diferite, nu pot duce singure posibilitatea ca Uniunea ca atare să dispară, să tot greul menținerii în viață a edificiului euro- se dizolve sub efectul cumulat al unor factori pean.3 Compromisul pozitiv trebuie să fie gân- mai ales de natură internă care ar vulnerabiliza dit și propus de liderii statelor membre, împre- edificiul comunitar în așa măsură încât unul ună cu liderii structurilor UE însă populațiile sau mai multe șocuri venite de la actori externi europene nu dau deloc semne (a se vedea son- vor duce la dizolvarea UE în final. Nu e nevo- dajele de opinie gen Eurobarometru) că ar dori ie să ne imaginăm un scenariu terifiant de tip o Uniune condusă centralizat, ierarhic, un fel război mondial între marile puteri ca să ajun- de supra-stat european semânând cu statele- gem la posibilitatea de implozie efectivă a UE: națiune actuale. Chiar dacă mulți cetățeni eu- e suficient ca și alte state membre să dorească ropeni nu sunt mulțumiți de clasa politică pe la un moment dat să părăsească organizația, de care țările lor o posedă, ei nu au o mentalita- pildă în situația unei crize economice lungi și te post-națională destul de evidentă spre a își grave, dublată de o explozie a naționalismului dirija încrederea spre lideri europeni, pe care populist în câteva state importante și de pre- să îi înzestreze cu puteri deosebite. Motivul e siuni geopolitice și economice din partea ma- că și acești lideri provin din diverse națiuni iar rilor puteri din exterior spre a obține noi sfere stereotipurile legate de țări și națiuni blochea- de influență în vecinătățile comune. Cu alte ză mental numeroși europeni, al căror reper cuvinte, în loc să ajungă să fie un actor auto- major e națiunea și eventual regiunea din care nom important al relațiilor internaționale, în provin. Situația va persista probabil pe termen concordanță că populația și economia sa, Uni- mediu și lung. unea ar putea ajunge un câmp de competiție Nu e nimic mai simplu pentru un cercetător pentru alți actori (SUA, China, Rusia), o „pra- al fenomenului integrării și dezintegrării euro- dă” bună de împărțit.1 S-a observat de multă pene decât să adune pe o listă eșecurile acumu- vreme că una dintre marile slăbiciuni ale UE late de Uniune în multiple domenii: economie, este, în plan politic și strategic, lipsa de încre- societate, politică externă și de securitate etc. dere a unora dintre state în altele, având la bază Începând de la respingerea de către olandezi temeri și fobii istorice și culturale ale națiunilor şi francezi a tratatului constituțional asumat respective.2 Acest lucru face dificilă cooperarea de liderii UE (2005) și până în acest an (când Monitor Strategic 17 după alegerile europene din luna mai, viitoarea atașamentul față de UE a crescut în 23 de state Comisie Europeană are dificulăți în a se forma, membre față de anul 2018, campioana creșterii mai mulți candidați ai statelor fiind respinși fiind Danemarca iar pe primele trei locuri Lu- la audieri în comisiile de specialitate), presa și xemburg, Letonia și Polonia.4 Iar 61% dintre analiștii specializați au scos în evidență lungul europeni sunt optimiști privind viitorul Uni- șir de slăbiciuni și vulnerabilități evidente, dar unii Europene, cel mai semnificativ în Irlanda cu toate acestea UE încă există și își continuă (85%), Danemarca (79%), Lituania (76%) și Po- misiunea. Recentele alegeri europarlamenta- lonia (74%).5 Tot Eurobarometrul arată că 92% re din luna mai au decurs bine iar acum noua dintre europeni sunt atașați de țara lor (57% Comisie Europeană e aproape gata de forma- chiar foarte atașați) – o creștere cu 1-3 pro- re (statele propun candidați și sunt audiați de cente față de 2018 – în timp ce 60% sunt atașați comisiile parlamentare în luna octombrie), în primordial de UE (dintre ei 18 % sunt foarte timp ce UE va avea un nou guvernator al Băncii atașați). Numărul celor foarte atașați a crescut Centrale Europene, un nou președinte al Con- cu 21% (de la 14 la 18%). Luxemburghezii sunt siliului European și un nou Înalt repre zentant cei mai atașați de UE (80%) iar suedezii cel mai pentru politica externă și de securitate. De puțin atașați (50%). În România 63% se simt asemenea va exista în premieră și un procuror atașați de Uniune în anul 2019, așadar locul general european, acesta organizând activi- al nouălea, înaintea unor state ca Belgia, Italia sau Franța și puțin peste media UE 28 car e de tatea Biroului Procurorului Public European 6 (EPPO) şi reprezentând Biroul în relațiile cu 60%. Dar în Cehia (36-62%), Grecia (39-61%) alte instituţii UE, ţări membre şi state terţe. și Croația (45-54%), e semnificativ mai mare numărul celor declarați non-atașați de UE. Pe UE are așadar șanse de reîmprospătare, de ansamblu, există o masă critică de cetățeni eu- revitalizare, dar cu condiția ca statele membre ropeni care dorește mai multă Europă și mai să fie mai solidare, să accepte mai ușor com- multă integrare, dar și segmente conservatoa- promisul productiv și să se dezvolte o gân- re naționaliste destul de consistente. dire strategică coerentă, iar pe plan intern Acest studiu se bazează pe surse deschise, naționalismul strident combinat cu populismul atât primare (speech-uri, documente oficiale) trebuie să nu se mai extindă și spre alte state în cât și secundare (analize științifice și opinii ale afara celor deja ...contaminate (Ungaria, Polo- unor experți, sondaje de opinie analizate) și își nia, Italia etc), unde ar trebui să fie un fenomen propune să răspundă unor întrebări esențiale trecător. Până în prezent majoritatea statelor pentru prezentul și viitorul UE. membre nu par dispuse să renunțe la grosul • Ce factori determină pe termen mediu și prerogativelor naționale în multiple domenii lung menținerea și consolidarea UE? asociate noțiunii de suveranitate și doar o par- • Cum se poate ajunge la mai multă coe- te dintre cetățenii europeni se simt în primul rență în politica externă și de securitate, chiar rând europeni și în al doilea rând ca aparținând la forjarea unei culturi strategice comune? de o anumită națiune. Totuși rezultatele Euro- • Ce factori sunt mai nocivi pentru exis- barometrului din primăvara acestui an (“Spring tența Uniunii: cei generați de actori externi os- 2019 – Standard Eurobarometer” - EB 91) ara- tili/rivali sau cei politici și economici interni? tă că 73% dintre locuitorii UE se simt europeni • Cum se va descurca UE în contextul (cu 2% peste media anului 2018), cei mai mulți matricei de securitate bazată pe rivalitate și fiind în Germania (87%) și cei mai puțini în balanța puterii dintre SUA si China? Bulgaria (52%). Încrederea în UE a crescut în • Ce vecinătăți sunt mai periculoase pe 20 de state membre față de anul 2014, recordul termen lung și cum poate UE să contribuie la fiind Lituania cu 72%. In România și Austria forjarea unor regiuni calme, stabile și predic- sunt 52%, iar în Belgia 51%. Imaginea pozitivă tibile? asupra UE se regăsește în 23 de state membre, Evident, UE are o poziție geografică intere- de exemplu Ungaria 52%, România 60%, Portu- santă și producătoare de consecințe atât pozi- galia 60%. Aceste națiuni marcheză creșteri de tive cât și negative. E flancată la est de un stat circa 7% față de anii precedenți. Pe ansamblu, imens și impredictibil (Federația Rusă), la sud 18 Monitor Strategic de o centură de state instabile și uneori con- să facă acest pas și nu e clar ce va decide Anka- flictuale (țările preponderent arabe și islamice ra în final, știind că o acceptare a acestui aran- din MENA, Israelul, Iranul) și separată printr- jament ar bloca porțile integrării europene. un ocean de principalul partener politic, eco- nomic și de securitate, SUA. In plus, Rusia s-a implantat solid in Siria, în Mediterana de Est, UE – va dispărea sau nu? putând amenința și indirect UE prin produce- rea de noi fluxuri de migranți sirieni, unii pe Eventuala dispariție a UE ar putea urma care nici Turcia să nu îi mai poată sau vrea să calea inversă a formării acesteia, pierzând pe rețină pe teritoriul ei. Tot Rusia sprijină Iranul, rând stat cu stat sau ar putea fi decisă centrali- un stat care poate pune probleme de securitate zat, de câteva puteri majore din UE împreună serioase Occidentului. Turcia a semnat cu UE cu instituțiile centrale de decizie ale Uniunii. un acord de păstrare a sirienilor pe teritoriul Formarea UE (fostele Comunități Europene) a turc contra cost, dar regimul Erdogan fiind reprezentat un eveniment neprevăzut, fericit și frustrat de reducerea probabilității de aderare într-o mare măsură influenţat de structura de la Uniune pe termen scurt și mediu, amenință putere și securitate a sistemului internațional periodic cu anularea acordului și deschiderea postbelic. Cu o Germanie învinsă și divizată, robinetului de migranți, după ce fluxul aces- o URSS revizionistă și expansionistă (în ciu- tora spre UE s-a diminuat considerabil în anii da slăbiciunii economice evidente și a scăderii 2016-2019. Președintele turc Recep Erdogan , demografice) și având ca principal susținător furios de condamnarea de către miniștrii de SUA, cea care se implicase într-o politică de externe ai statelor UE a agresiunii sale în Siria containment contra URSS (și a altor state co- de Nord, a amenințat de mai multe ori că va muniste), Europa a realizat valuri succesive deschide granițele pentru refugiații sirieni. de unire prin extindere geografică, urmate de Mai la Vest, Serbia e gata să semneze un etape de consolidare a structurilor sale inter- acord de liber schimb cu Uniunea Economică ne – investițiile americane colosale (prin fon- 7 Eurasiatică. Pe 29 octombrie, Consiliul Inter- durile aferente Planului Marshall și investițiile guvernamental Eurasiatic a semnat cu Serbia militare în apărarea spațiului european aliat un acord de liber-schimb. Presupunem că creat odată cu NATO în 1949). Până la Donald Moscova va invita la un moment dat și Turcia Trump, toți președinții americani au susținut UE și chiar au încurajat extinderile succesive. Însă nu există o lege de fier a istoriei care să garanteze că UE va supraviețui și va continua să se dezvolte pe aceleași coordonate ca în trecut, sau că va alege cu succes unul dintre marile modele politice care îi sunt propuse (federalism respectiv supra-stat centralizator). La fel de bine UE se poate dezintegra iar sta- tele membre pot reveni la situația de dinain- tea aderării, rezultând un subsistem european de state suverane similar celui din perioada 1870-1945. Cum poate împiedica Bruxelles-ul state precum Grecia, Ungaria, Cipru să sta- bilească relații privilegiate cu China și Rusia? Ivan Krastev spune în cartea sa despre UE că un sondaj de opinie Gallup International din 2017 arată că în caz de criză, populațiile din (sursa: https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we- Bulgaria, Grecia si Slovenia ar fi de partea Ru- 8 do/policies/international-affairs/european-neighbour- siei în căutare de sprijin. Clasele politice din hood-policy_en) aceste state sunt sau pot fi penetrate de puteri Monitor Strategic 19 externe, prin afaceri și avantaje economice, în fost prinsă involuntar în jocul confruntărilor condițiile în care și populațiile au în bună mă- politice interne, fiind acuzată că s-a supus sură afinități istorice, de exemplu pentru Ru- cerințelor abusive ale premierului Johnson de sia și poporul rus. UE prin instituțiile sale nu a bloca temporar activitatea parlamentului. poate limita opțiunile de politică externă ale Raportul “Yellowhammer” pe care guvernul a statelor membre, cel mult poate încerca să le fost presat de parlament să îl publice conține canalizeze spre obiectivele asumate în comun. o listă extinsă de riscuri asociate Brexit-ului – Primirea de noi membri presupune unanimi- falimente de companii, penurie de hrană și de tate în Consiliul European, în timp ce plecarea medicamente, blocaje rutiere la granițe etc. În unui membru e benevolă și nu poate îmbrăca ciuda probabilității unei situații dezastruoase, forma excluderii sau expulzării, conform Tra- guvernul Johnson merge înainte pe calea pă- tatului de la Lisabona. răsirii Uniunii, însă s-a înregistrat în fine si un Brexit-ul ca un posibil prim pas spre pas pozitiv, anume acordul celorlalte 27 de sta- dezastru? Brexitul (părăsirea de către Marea te membre ale UE cu guvernul britanic din 17 Britanie a Uniunii Europene) se va produ- octombrie, deschizând calea unui Brexit ne- ce aproape sigur, deși nu se știe când si în ce gociat și amiabil – mai rămâne ca Parlamen- condiții (în momentul scrierii acestui studiu, tul britanic să voteze noul plan deoarece prin în luna septembrie, există un război politic în- legea Benn-Letwin se interzice părăsirea UE tre Parlament și premierul Boris Johnson), iar fără acord la 31 octombrie. Londra a primit o relațiile UE cu Marea Britanie ar putea deveni păsuire până în ianuarie 2020, iar Parlamentul progresiv tot mai tensionate și mai ostile, mai va trebui să modifice legi spre a cadra cu planul ales dacă Londra va dezvolta post-UE partene- propus de premier, după ce a acceptat alegeri parlamentare anticipate pe 12 decembrie. riate strânse cu actori non-europeni văzuți de Un Brexit dezastruos, care ar duce apoi unele cercuri din Uniune ca fiind parțial opuși la spargerea teritorială a Marii Britanii prin proiectelor politice europene de unitate (SUA, ieșirea Scoției și Irlandei de Nord din regat, va China). Brexit-ul va fi urmat mai mult ca sigur da apă la moară naționalismului englez frus- și de degradarea relațiilor Londrei cu Irlanda trat și va spori sentimentele anti-UE, mai ales din cauza problemei graniței dintre Irlanda de că acești naționaliști vor acuza UE că a încu- Nord și Irlanda (pe care premierul Johnson nu rajat secesionismul – ne avertizează într-un vrea să o țină deschisă deși e singura poartă editorial recent analistul Gideon Rachman, terestră a țării cu spațiul UE, militând pentru care mai spune că UE nu va avea o viață ușoară formarea unui oficiu vamal terestru pentru având pe flancuri două foste mari puteri decă- control pe graniță a unei zone fitosanitare pen- zute și resentimentare, Rusia și Marea (Mica) tru produsele agricole spre a nu stăvili brusc Britanie.11 fluxul comcercial de frontieră, pe când nego- Nu putem ști dacă și alte state membre ciatorul european Michel Barnier propune vor încerca să aplice scenariul britanic in- soluția backstop care menține Irlande de Nord vocând art. 50 al Tratatului de la Lisabona ce în piața comună și Marea Britanie în sistemul permite unui stat membru să părăsească vo- 9 vamal comun) si posibil de separarea Scoției luntar organizația12 – poate așa se explică și de Regatul Unit. Marea Britanie, un regat cu intransigența lui Barnier față de britanici, liniile bază imperială, ar putea deveni curând...Little roșii trasate, spre a impune un cost substanţial Britain, un stat redus doar la vatra teritorială Londrei și a descuraja alți potențiali exit-iști. a poporului englez propriu-zis, printr-o suc- Țări conduse de naționaliști-populiști precum cesiune de exit-uri.10 Deocamdată, Curtea Italia, Ungaria, Polonia ar putea fi tentate dar Supremă a Marii Britanii a decis cu unanimi- având mare nevoie de fonduri europene și alte tate că suspendarea activităţii Parlamentului avantaje ale pieței comune probabil nu vor vreme de cinci săptămâni, la cererea premieru- face acest pas. Oricum plecarea britanicilor va lui Boris Johnson este ilegală, după ce un tri- lăsa bugetul UE mai sărac cu circa 12 miliarde bunal scoțian respinsese pretenția premierului euro anual iar marii contributori (Germania, în acest sens. Din păcate Regina Elisabeta a Franța) nu prea par dornici să își crească nive- 20 Monitor Strategic lul de participare spre a compensa pierderea. nentă în domeniul apărării europene (PESCO) Bugetul UE pentru 2021-2027 are dificultăți nu par să îl încânte, deoarece le vede tot ca pe în a fi adoptat, mai ales legat de condiționarea elemente anti-NATO pe termen lung. primirii de fonduri de respectarea statului de Preferința pentru multilateralism și drep- drept și primirea de migranți, aspect ce irită tul internațional (pentru reguli), pentru soft țări ca Polonia și Ungaria. power, face din UE un actor aparent mai puțin Cele mai multe studii arată că în ultimii adaptat actualului sistem internațional în cinci-opt ani, UE suferă la capitolul politicii ex- care regulile sunt puse în discuție iar autoli- terne și de securitate, din cauza neînțelegerilor mitarea lasă locul afirmării puterii suverane a între statele membre, acestea având agende și națiunilor. Renunțarea la tratate de dezarmare priorități naționale plasate deasupra celor eu- convenționale și nucleare, care au produs roade ropene, supranaționale. Există tensiuni între în timp, pune UE în fața unei probabile curse a state membre dar și între acestea și instituțiile înarmării nu doar între SUA, China si Rusia, europene (Comisia Europeană, Parlamentul dar si cu participarea unor puteri emergente de European etc), iar acestea sunt greu de mediat pe alte continente. Noul președinte al Comisi- și soluționat. Pe măsură ce state ex-comunis- ei Europene, Ursula Von Der Leyen a subliniat te din Est (re)descoperă doctrina naționalist- clar în speech-ul său din 16 iulie în fața Parla- populistă și se abat de la modelul statului de mentului European că UE își dorește multilate- drept(aflat printre Criteriile de la Copenha- ralism, comerț liber, că apără o ordine bazată ga valabile pentru aspiranții la aderare dar si pe reguli (legi), sintagma cheie fiind : „trebuie pentru membrii existenți), refuzând cotele să o facem în modul european” („We have to de migranți și ideea de solidaritate cu restul do it the European way”). Esențială e unitatea Uniunii (cu Occidentul), încălcând ordinea internă, deoarece ea garantează că nicio putere de drept, marile state occidentale, Germania din afară nu va putea diviza Uniunea (“If we are și Franța, doresc să profite de apropiatul Bre- united on the inside, nobody will divide us from xit și să impună agenda strategică a Europei, the outside”).15 să o poziționeze pe scena mondială spre a Relația cu puterile din exterior. Puterile supraviețui jocului de putere tot mai agresiv externe care interferează tot mai clar în aface- și mai militarizat dintre China, SUA si Rusia.13 rile politice și economice interne ale UE dar și în Totuși ministrul apărării din Germania, Anne- zona de vecinătate directă sunt Rusia și China, gret Kramp-Karrenbauer, a propus recent ca însă adepții stângii europene consideră din ce Franța, Marea Britanie și Germania să creeze în ce mai mult că și SUA fac acest lucru, uitând un forum de securitate E3 după Brexit spre a că UE si SUA au o relația specială, creată după asigura cooperarea strategică între marile pu- al Doilea Război Mondial și consolidată pe par- teri din cadrul UE. Cele trei state s-au coordo- cursul celor peste 40 de ani de Război Rece. nat eficient în dosarul Iranului, opunându-se Pe flancul estic, Rusia e adesea acuzată măsurilor unilaterale ale Washingtonului. că interferează în jocurile politice interne Europa se bazează în planul securității mi- din statele europene, căutând să influențeze litare pe tandemul UE-NATO de aproape două procesele electorale prin armata sa de troli decenii, cooperarea între acestea e esențială, sponsorizată și organizată de serviciile de însă, paradoxal, eforturile intense ale Parisului informații. I se atribuie, cu dovezi greu de și Berlinului de a crea structuri militare euro- tăgăduit, dorința de a destabiliza UE, de a își pene independente strategic de NATO produc crea pârghii de influență în state membre ale tensiuni tot mai clare în relația cu Washing- Uniunii, oferind gaze și tehnologie nucleară tonul. Donald Trump e printre cei mai vocali la prețuri mai mici, atrăgând de partea sa critici ai proiectului unei armate europene, politicieni importanți precum premierul Un- considerând că va duce la dispariția NATO și gariei Viktor Orban sau vicepremierul Italiei, fiind scandalizat de participarea relativ mică Matteo Salvini.16 Faptul că, în ciuda regimu- a europenilor la cheltuielile din cadrul NATO lui de sancțiuni impus Moscovei după anex- (30% față de 70% ale SUA) în 2019.14 Nici pro- area ilegală a Crimeei de la Ucraina, Germania iecte precum Cooperarea structurată perma- insistă pentru gazoductul Nord Stream II, că Monitor Strategic 21 Ungaria va beneficia de gaz mai ieftin și de cen- unea un adversar, un rival economic. În timp trale nucleare construite de Rusia, că Grecia a ce Washington a părăsit negocierile pentru strâns relațiile economice cu Rusia, arată di- acordul de liber schimb trans-Pacific și pentru vizarea Europei, prevalența acordată de multe cel trans-Atlantic (Parteneriatul Transatlan- state membre UE intereselor naționale și opin- tic pentru Comerţ și Investiţii), UE a semnat iei populațiilor. De asemenea, se observă faptul acorduri de liber schimb cu Canada (CETA) că multe state care nu au graniță cu Rusia nici și Japonia (valid din acest an). S-a ajuns totuși nu o percep ca pe un adversar posibil, nu se tem prea departe când Donald Trump a încurajat de ea. Așadar între țările flancului estic și cele Brexit-ul20 și a spus că e pregătit să impună din sud și centru există discrepanțe reale care tarife vamale pe produse europene importa- nu se explică doar prin geografie ci și prin fac- te. În noiembrie 2019, Trump va decide dacă tori culturali și etnici, precum si istorici. Astfel, impune tarife vamale sporite pentru industria Grecia și Bulgaria au in mod tradiţional relații auto europeană, cu toate că mai mulți experți mai bune cu Rusia decât România și Polonia. americani au arătat că războiul comcercial Moscova a lansat alături de mai multe state contra Europei nu ar fi justificat din moment dominate politic de ea Uniunea Economică ce în 2018 americanii au importat în valoa- Eurasiatică, structură extrem de asimetrică (în re de 683,9 miliarde USD din UE și de 557,9 favoarea rușilor) și mult mai puțin performantă miliarde din R.P. China în timp ce exporturile economic decât piața comună a UE, ASEAN, SUA au fost de 574,5 miliarde USD către UE Mercosur etc. După cum arată și analistul rus și doar 179,2 miliarde în R.P. China.21 Așadar Dmitri Trenin, UEE nu va aduce prosperitate în relația cu UE deficitul comercial e unul re- deosebită membrilor săi și “nu are perspeciva dus. Washingtonul a impus deja tarife pe oțel de a se va transforma într-un pol de putere eco- și aluminiu iar UE a retaliat cu taxe vamale de nomic, geopolitic și militar în regiune.”17 UE a 25% pe produse americane valorând 2,8 mi- reușit să atragă Moldova și Ucraina în sfera liarde USD. De asemenea există dispute legate sa economică prin acordurile de liber schimb de competiția dintre firmele Airbus și Boeing comprehensiv și aprofundat, îndepărtându-le (subsidiile de stat), cazul fiind trimis spre ju- poate pentru totdeauna de proiectul rusesc decare la Organizația Mondială a Comerțului UEE iar opoziția Moscovei față de expansiu- și amenzile date firmelor americane Google, nea NATO și UE spre est a fost de fapt expresia Amazon, Facebook, Apple și Microsoft de fricii față de puterea geopolitică a SUA18, dar și către Comisia Europeană, la sugestia comisar- o recunoaștere a gravului deficit de soft power ului pentru concurență, daneza Margrethe Ve- în relația cu Occidentul. stager, realeasă în noua Comisie și considerată Nu doar Marea Neagră e o zonă de în cercul lui Trump un adversar economic vecinătăți conflictuale pentru UE și Rusia (unde declarat al SUA. OMC a recunoscut recent că matricea de tip joc de sumă nulă e evidentă). subvențiile europene pentru Airbus au fost ile- Rusia consideră Marea Mediterană o zonă gale și a decis că Washingtonul are dreptul să de influență majoră deoarece e vecinătatea impună tarife vamale de 7,5 miliarde USD pe sudică a UE, poate îngreuna accesul NATO și produsele europene importate, fiind afectate limitează libertatea de manevră a SUA, de ase- atât oțelul și unele produse industriale de me- menea asigurând tranzitul spre si dinspre Ma- tal cât și bunuri agroalimentare ce provin din rea Neagră, prin stramtorile turcești. De aceea Franța, Italia, Spania etc. Taxele vor fi cuprin- Moscova a militarizat coastele Siriei si a întărit se între 10 și 25% din valoarea produselor ex- sistemul defensiv, conjugat cu cel din Marea portate de Uniune. Dar cum în trecut și firma Neagră, bazat pe infrastructurile si rachetele Boeing (rivala americană a Airbus) a fost con- aduse în Crimeea.19 damnată de OMC pentru același lucru, acum In același timp, SUA avându-l la timonă pe se așteaptă ca și UE să obțină taxarea bunuri- republicanul Donald Trump par să se afunde lor americane în alt dosar, anul viitor. Războ- pe zi ce trece într-o competiție geoeconomică iul economic dintre cei doi giganți ai aviației nu doar cu China ci și cu UE, considerând Uni- datează din 2004. Dacă europenii și americanii 22 Monitor Strategic se vor judeca și se vor taxa reciproc și în indus- că liderul francez se referise la amenințările tria auto, se poate spune că războiul comercial cibernetice și la ieșirea SUA din Tratatul INF, atinge un prag superior, afectând serios econo- Donald Trump a reacționat ironic pe twee- miile ambelor părți. În orice caz, sunt state UE ter considerând afirmația lui Macron drept care nu au renunțat la ideea că un Parteneria- insultătoare și afirmând că europenii ar trebui tul Transatlantic pentru Comerţ și Investiţii ar să își plătească cota-parte “corectă” din chel- fi benefic pentru ambii parteneri, europenii și tuielile aferente NATO. Palatul Elysée a insis- americanii, și își doresc un viitor președinte tat apoi că nu era vorba de o armată europeană american democrat spre a relua negocierile dirijată contra intereselor americane ci de o demarate de Barack Obama în acest sens. armată europeană care să reflecte Europa unită Tensiunile americano-europene sunt clare și suverană și să poată servi ca element de an- și în cadrul Grupului celor șapte (G7) iar corare când UE discută aspecte de securitate dorința lui Trump de a invita Rusia din nou cu Rusia, numită de Macron “o țară europeană în acest format (care ar redeveni G8 cum era pe care o respect”.23 înainte de 2014), exprimată la summit-ul de Sondajele de opinie arată că sentimen- la Biarritz pe 25 august 2019 sub forma unei tul de încredere față de SUA e în declin în ironii la adresa predecesorului Barack Obama, multe state europene dar imaginea lui Donald a trezit iritare la Paris și Berlin. Un război co- Trump suferă în mod special de o percepție mercial UE-SUA va slăbi multinaționalele ce- acut negativă. Din zece state alese de PEW Re- lor doi parteneri și va duce la retrageri de capi- search Centre pentru un sondaj în 2019, opinia taluri și pierderi, diminuând nefast legăturile pozitivă față de SUA era la nivelul UE în medie de interdependență transatlantice. de 43%, mult sub cele 80% ale sud-coreenilor De asemenea, domeniul ecologic și parțial de exemplu. Dar la întrebarea cine ar trebui cel militar tind să despartă SUA de UE – să fie hegemonul mondial, statele europene Administrația Trump e un adversar al Acordu- au răspuns majoritar SUA (76% Suedia, 68% lui climatic de la Paris (din care va ieși curând) Polonia, codașa fiind Italia cu 37%) – China a și cere insistent europenilor să aloce nu doar obținut cel mai mare procentaj, 26%, în Spania 2% din PIB pentru apărare dar chiar și mai și Grecia unde tot SUA a fost preferată cu 63 mult, deoarece SUA susțin acum peste 75% si 45%).24 din efortul financiar din cadrul NATO iar după În același timp, eforturile UE de a crea Brexit, cota europenilor în NATO se va redu- relații pozitive cu vecinătăți pașnice, stabile și ce și mai mult. Aparent, administrația Trump prietenoase nu par să dea rezultatele așteptate. pare să încurajeze un pilon european solid în În ciuda investițiilor și a transferului de exper- cadrul NATO (amintind de celebra „Identitate tiză către statele foste sovietice, acestea rămân Europeană de Securitate și Apărare” asumată înapoiate, corupte, dependente de voința poli- de aliați în anii ‘90), dar de fapt există teama că tică a Moscovei, incapabile să aibă elite politi- europenii nu vor fi capabili să facă acest lucru ce pro-europene care să ducă țările respective fără a periclita coeziunea strategică a Alianței spre Occident. Iar pe flancul sudic, statele mu- iar dacă totuși vor forma cumva chiar o armată sulmane și predominant arabe adesea stagnea- comună, aceasta nu va fi neapărat aliata SUA ză în același amestec de sărăcie de masă, regim în caz de conflict SUA-China sau SUA contra nedemocratic, subdezvoltare și resurgența ex- China și Rusia. În toamna anului 2018, Emma- tremismului religios, fiind o sursă constantă nuel Macron, citat de ziarul Le Figaro, a afirmat de migranți. După războaiele civile din Libia și că există “puteri autoritariste ce reapar şi se Siria a devenit clar că orice asemenea conflict reînarmează la frontierele Europei”, adăugând ce va lovi statele cele mai populate ale Africii că “trebuie să ne apărăm de China, de Rusia şi (Egipt, Nigeria etc.) va produce valuri și mai chiar de Statele Unite ale Americii” (Nous nous mari de imigranți către țările UE. devons nous protéger à l’égard de la Chine, de Italia și Franța au căzut de acord in septem- la Russie et même des Etats-Unis d’Amérique)22 brie 2019 că migranții veniți prin Mediterana – cu toate că ambasadorul francez la Washing- trebuie distribuiți printr-un mecanism auto- ton Gerard Araud a încercat ulterior să explice mat în toate statele membre.25 Însă e proba- Monitor Strategic 23 (sursa: https://www.pewresearch.org/global/2018/10/01/trumps-international-ratings-remain-low-especiall among-key-allies/) bil că statele Grupului Vișegrad se vor opune Sub impactul rivalității sino-americane, și acestor reguli venite din partea a ceea ce ele al dezvoltării unui triunghi strategic SUA-Chi- percep ca un Occident dominator, care își im- na-Rusia, scena internațională devine tot mai pune propria agendă folosindu-se de presiunea clar un loc al confruntărilor, al balanței de pu- distribuirii probabile a fondurilor europene tere, cu o matrice de tip joc de sumă nulă. In prioritar spre cei ce îi respectă dorințele. unele sondaje, europenii par că preferă ca UE

(sursa: https://www.ecfr.eu/publica- tions/summary/popular_demand_for_ strong_european_foreign_policy_what_ people_want)

24 Monitor Strategic să rămână neutră în caz de conflict între SUA, ingtonului care lansa amenințări la adresa China și Rusia – ei vor ca Uniunea să devină președintelui ucrainean V. Ianucovici că se un actor mai solid la nivel mondial dar fără va confrunta cu sancțiuni dure dacă suprimă violență, mai degrabă profitând de ferestre de revolta pro-europenilor din Piața Maidan.27 oportunitate generate de conflictele între pu- După ce V. Ianucovici (lider pro-rus) a fugit și terile terțe. Polonia cu 33% e țara cu cel mai Kievul a ajuns pe mâna unor politicieni pro- mare sprijin pentru o susținere față de SUA, occidentali (dar și naționaliști), atât SUA cât și iar Austria cu doar 4% manifestă cel mai redus UE au concurat spre a pătrunde economic pe sprijin.26 piața ucraineană iar americanii s-au detașat ca principalii furnizori de arme și muniție pentru Așa cum afirmam anterior, relația cu SUA Kiev, necesare spre a face față rebeliunii ru- suferă nu doar din cauza confruntărilor co- sofone din estul țării. Germania a ajutat eco- merciale (Trump fiind nemulțumit de deficitul nomic Ucraina direct dar si prin FMI, însă nu comercial acumulat de SUA în relația cu unele a dorit să ofere cu adevărat sprijin militar din state UE și amenințând cu măsuri drastice) ci și teama de a nu irita Rusia (partener economic din cauza raportării europenilor la Rusia, Iran important al Berlinului) și spre a nu încuraja si China, state pe care SUA ar dori să le izoleze indirect Kievul să încerce să recupereze teri- torii pierdute în beneficiul Rusiei prin forța și să le facă să cedeze presiunilor politice, dip- 28 lomatice, economice și chiar militare. Trump militară. Acum Ucraina depinde economic e iritat de construirea conductei de gaz Nord majoritar de UE (care a finanțat prin instru- Stream II, de lipsa unui punct de vedere unitar mentul de vecinătate programe în diverse do- la nivelul UE pe problema gazelor rusești, de menii de dezvoltare și a suspendat vizele pen- tru ucraineni)29 iar în plan militar de SUA și asemenea nu ințelege de ce statele europene câțiva aliați mai mici din NATO care îi oferă mari nu vor și ele să rupă total relațiile cu Iranul diverse forme de sprijin. Statele europene cele și de ce au rămas parte la tratatul JCPOA din mai puternice (Franța și Germania) au inițiat care Washingtonul a ieșit deja. Pe măsură ce în 2014 cu acordul Uniunii “Procesul/Forma- Teheranul e mai agresiv față de Arabia Saudită tul Normandia” care urmărește o normalizare și Israel, mai activ în Irak, Yemen, Liban si Siria a relațiilor dintre Kiev și Moscova relativ la (acolo unde prin forțele speciale bine înarmate zona de est a Ucrainei. controlează largi teritorii cu populațiile afer- China e un actor extern extrem de puternic ente), SUA vor pune presiune pe europeni să și de influent, care are un impact serios asupra adopte poziții dure față de Iran și în caz de politicii externe, de securitate și economice a conflict militar să sprijine SUA inclsuv militar. Uniunii și a statelor membre. Nu vorbim doar Dar unele state europene consideră că, de fapt, de relațiile bilaterale ale Beijingului cu fiecare SUA dau dovadă de agresivitate si că au rupt stat membru al UE ci și de relațiile stabilite în- acordul JCPOA în mod eronat, deoarece Tehe- tre UE și China (bazate oficial pe documentul ranul dorea să se dezarmeze nuclear – replica “Agenda strategică pentru cooperare UE-Chi- SUA fiind că Teheranul a dezvoltat nestingher- na 2020”), precum și la nivel regional de coo- it rachete balistice performante pe care acum perarea în formatul 17 plus unu și de proiectul le oferă și gherilelor șiite din Yemen si Liban. Belt and Road Initiative (BRI-OBOR). În timp Iritarea Washingtonului față de Bruxelles ce cooperarea economică sino-europeană nu e ceva nou și limitat la Administrația Trump merge relativ bine și aduce beneficii ambilor – să ne amintim celebra replica “fuck Europe” parteneri (desi UE a acumulat deficit comer- atribuită Victoriei Nuland, în 2014, când era cial față de Beijing de 62 miliarde USD și se reprezentanta guvernului American pentru plange de dificila penetrare pe piața chineză a Europa și Eurasia (în mandatul prezidențial firmelor europene și de posibilul spionaj prin al lui Barack Obama) – într-o discuție cu am- tehnologia 5G al firmei Huawei), faptul că basadorul american la Kiev, Geoffrey Pyatt, RPC are o cooperare instituțională separată cu ea a izbucnit nervos după ce reprezentanți ai țările din Europa central-estică irită nu doar UE refuzaseră să se alăture unanim Wash- state precum Franța și Germania ci și membri Monitor Strategic 25 ai Comisiei Europene și ai Parlamentului Euro- trezește crispare și chiar furie la Washington. pean. E ca și cum China ar fi reușit o spargere Experți europeni și americani cred că Germa- de natură geo-economică a blocului european nia ar putea bloca emergența unui punct de ve- și acum beneficiază de dorința Estului de a dere comun al UE referitor la China, exact Ger- obține investiții rapide și avantaje pe care nu mania care și-a refăcut forța economică după întotdeauna axa Berlin-Paris le poate oferi atât 1945 grație fondurilor Marshall și prezenței de repede cum vor esticii. a sute de mii de soldați americani pe terito- Influența Chinei asupra părții estice a riul său.31 De altfel nu e un secret pentru ni- UE scoate în evidență și mai clar lipsa unei meni că după Războiul Rece, SUA au sperat să coerențe strategice, a unei voci unice în mate- transforme Germania într-un partener trans- rie de securitate și politică externă30, în ciuda atlantic activ cu care să impună la nivel mon- personalității juridice asumate de Uniune odată dial sistemul democratic-liberal și să mențină cu Tratatul de la Lisabona și a instituțiilor cre- hegemonia Occidentului, dar clasa politică ate de acesta (Serviciul European de Acțiune germană și populația încă prea traumatizată Externă, Președintele Consiliului European, de epoca nazistă au ținut Germania departe Înaltul Reprezentant pentru Afacerile Externe de nivelul dorit de americani, fiind un parten- etc). În plus proiectele de zeci sau sute de er reluctant, destul de pasiv, cu o contribuție miliarde de euro propuse de China prin BRI, sub ceea ce îi permitea economia și forța anume autostrăzi, căi ferate de mare viteză, demografică la stabilizarea unor state eșuate centrale atomonucleare și uzine hidroelectrice, precum Libia, Irak, Afganistan, Siria etc.32 La irită statele occidentale și instituțiile europene rândul lor germanii s-au simțit agresați psiho- fiind propuneri unilaterale, non-negociate: logic uneori de insistențele ame-ricane în acest aceste infrastructuri reflectă în primul rând sens și au considerat că hegemonia americană nevoile strategice și economice ale Chinei (deşi care le atribuia rolul menționat mai sus de fapt aduc avantaje economice și țărilor gazdă), în al le îngrădea posibilitățile de a dezvolta relații doilea rând statele beneficiare se îndatorează profitabile cu puterile eurasia-tice, Rusia și față de China și acest lucru se reflectă la nivel China. Ei nu consideră nici acum aceste state macroeconomic în indicatorii generali eco- ca fiind potențiali adveresari in plan militar, nomici ai UE. Partea chineză vrea să obțină cu excepția situației ipotetice în care Berlinul lucrări fără licitații și să lucreze doar cu mun- ca aliat al Washingtonului ar fi nevoit să intre citorii săi, ceea ce dezavantajează țările euro- în luptă sub stindardul NATO, însă populația pene. In septembrie 2019, a fost inaugurată în germană e majoritar contra unui asemenea Serbia autostrada E-763, denumită “Miloș cel scenariu. Mare”, prima autostradă construită de chinezi Vecinătățile problematice. UE are de ges- în Europa (conectează orașele Obrenovac şi tionat două mari axe de vecinătate: cea sudică Ljig, și are o lungime de 62,7 kilometri), parte și cea estică. La Sud există statele preponde- din coridorul terestru est-european ce va lega rent arabe și musulmane din Magreb și din portul polonez Gdansk de Istanbul, Atena și Orientul Mijlociu, de asemenea Israelul (izolat portul adriatic Bar. Este bine cunoscut faptul în cea mai mare parte de vecinii săi) și Iranul că președintele SUA, Donald Trump, este (stat șiit aflat în conflict cu o coaliție prosunnită foarte iritat de disponibilitatea afișată de bri- sprijinită de SUA) – e vorba de țări populate, tanici, germani și posibil francezi de a colabora cu expansiune demografică spectaculoasă, cu China spre a avea tehnologia 5G. De ase- mari frământări socio-econo-mice dar și menea de posibilitatea ca state europene să fenomene de extremism religios și conflict exporte semiconductori către China, element tribal. Sunt surse potențiale de migranți, de strategic de care depinde puterea tehnologică a conflict religios exportat spre Europa (jihad) Beijingului. Coroborat cu faptul că în sondajele dar și țări producătoare de petrol și gaze. UE de opinie germanii nu sunt mai favorabili SUA prin Politica Europeană de Vecinătate și Uni- decât Chinei în caz de criză/conflict, perspec- unea pentru Mediterana depunde eforturi tiva ca Berlinul să fie favorabil Beijingului sau spre a asigura accesul produselor acestor neutru în competiția acută de putere cu SUA țări pe piața europeană și astfel a genera o 26 Monitor Strategic anumită prosperitate la fața locului, de aseme- tampon lungă de 480 km și lată de 30 de km nea cooperează în domeniul securității spre a în nordul acestui stat, împingând cu forța spre limita traficul de persoane, crima organizată, sud forțele kurde YPG (susținute de americani migrația ilegală. Și, de asemenea, se oferă acces până acum) și repatriind o mare parte din mi- la tehnologie avansată, cooperare științifică, lioanele de refugiați sirieni aflați pe teritoriul culturală etc. Nu toți partenerii (vecinii) stra- turc. UE ar trebui să aibă o poziție comună, să tegici ai UE se mulțumesc cu statutul obținut și preseze Ankara spre moderație și respectarea cu avantajele acestuia. De exemplu Turcia, stat drepturilor populațiilor siriene indiferent de cu peste 80 de milioane de locuitori și o mică etnie (și să discute direct cu turcii despre felul parte din teritoriu în Europa geografică, nu se în care forțele kurde siriene ar constitui sau nu mulțumește cu statutul de partener special al o amenințare teroristă pentru statul turc), să Uniunii, cerând constant accelerarea negocie- protesteze față de orice invazie militară care rilor de aderare și amenințând că se va alătura amână încetarea conflictului civil sirian. Desi- proiectelor geopolitice ruso-chineze, de exem- gur, deocamdată nu poate fi vorba de o forță plu Organizația de Cooperare de la Shanghai, militară europeană care să fie trimisă în Siria așadar va face parte din tabăra opusă UE. Rata- spre a compensa retragerea forțelor americane rea de către Ankara timp de decenii a țintei de și a limita penetrarea turcească, neexistând un aderare la UE (deși doar din 1999 e candidată consens politic și o bază juridică clară pentru oficială la aderare iar din decembrie 2004 CE a folosirea grupurilor de luptă europene în acest decis că țara poate începe concret negocieri- sens.34 Sprijinul pentru kurzii sirieni ar putea le de aderare, acestea demarând în octombrie determina Ankara să întrerupă total negocieri- 2005), atât din cauza factorilor interni (dera- le de aderare cu UE iar Uniunea nu poate oferi pajele de la democrație și stat de drept, starea ajutor militar ci doar economic și diplomatic economiei etc) cât și din cauza opoziției ma- acestora. Pe 14 octombrie miniștrii de exter- rilor state vest-europene Franța și Germania ne ai statelor UE au condamnat agresiunea care se tem de venirea unor valuri de migranți turcească contra Siriei (a kurzilor sirieni) și au turci și de sporirea proporției islamicilor in anunțat că unele state au decis să nu mai vândă ansamblul populației Uniunii, tinde să apro- Ankarei arme. Există îngrijorare în capitalele pie Turcia de Rusia și China, îndepărtând-o europene legat și de câteva sute de islamiști de Occident. Oficial Turcia rămâne un candi- Daesh care au evadat din custodia milițiilor dat la aderare (a deschis doar 16 din cele 33 de kurde pro-americane din cauza bombarda- capitole de negocieri) și nu acceptă statutul de mentelor turcești și pot ajunge din Turcia în vecin pe care îl au celelalte țări ale Uniunii pen- Grecia odată cu refugiații obișnuiți. De aseme- tru Mediterana, nici pe cel de partener special. nea, țările UE care fac parte și din NATO, se Comisia Europeană a constatat in vara acestui tem că dacă Siria (eventual ajutată de Rusia sau an blocajul la care a ajuns procesul de aderare Iran) se apără de atacul turcesc pe care Erdogan a Turciei la UE. UE si Turcia au în comun inte- îl consideră act de auto-apărare, atunci Ankara resul de a limita valurile de migranți sirieni (și ar putea cere țărilor NATO să o apere, acti- nu numai), de a combate terorismul, a stabiliza vând articolul 5 din tratatul fondator. E clar că Siria și a dezvolta comerțul.33 destule state europene (Franța, Germania etc.) Dar e clar că UE nu are pârghii reale de nu ar accepta așa ceva considerând că Turcia e influență asupra scenei politice din Turcia în statul agresor, ceea ce ar putea avea ca efect și afara principiului condiționalității dar blocarea slăbirea la extrem a cooperării UE-NATO. Ca- negocierii pe restul capitolelor de aderare indi- lificarea ca agresor a Turciei s-ar baza si pe o că înghețarea relațiilor politice cu Occidentul rezoluție a Ligii Arabe în acest sens, chiar dacă pe termen lung. Lipsa de unitate a opiniilor de în Consiliul de Securitate (C.S.) al ONU nu se politică externă a împiedicat UE să adopte o va ajunge la o decizie din cauza folosirii drep- poziție unitară față de situația din Siria și de tului de veto de către Rusia. Moscova a cerut acțiunile altor actori în acel teatru de luptă: de ca în documentul redactat să se menționeze că pildă Turcia, profitând de retragerea pripită a și alte state se află în Siria ca ocupanți militari forțelor SUA din Siria, vrea să creeze o zonă- ilegali, sugerând că doar forțele rusești se află Monitor Strategic 27 legal acolo, fiind chemate de guvernul sirian. mediu de conectarea la Internet de mare vi- Iar statele europene din C.S., anume Franța, teză a aproximativ 2 milioane de cercetători, Marea Britanie, Germania, Polonia și Belgia profesori și studenți și a peste 700 institute au făcut front comun contra Turciei alături de de cercetare și educaționale din statele Parte- SUA. neriatului Estic.37 Rusia desigur nu face parte Pe flancul estic e vorba de câteva state ex- din acest parteneriat, ea refuzând să se supună sovietice care se confruntă mai ales cu subdez- cerințelor UE și devenind de facto un rival al voltare economică, corupție masivă, regimuri Uniunii căreia îi dispută dreptul de a încerca non-democrartice sau incipient democratice să transforme și să ancoreze în sfera sa econo- și o presiune politică, militară și economică mică cele șase țări ex-sovietice, pe care Mosco- masivă a Rusiei, puterea regională ce nu con- va le consideră un fel de buffer strategic între cepe să le piardă din sfera sa de interes. Cel teritoriul rus și spațiul occidental, considerat mai populat și mai întins stat din acest grup, nociv și impredictibil, ostil intereselor rusești. Ucraina, cu peste 44 milioane de locuitori și Prin acțiunile agresive și ilegale față de vecinii o suprafață cam de două ori cât a Poloniei, se mai mici (Georgia, Ucraina dar și Republica confruntă cu pierderea Crimeei, război civil Moldova), Rusia a determinat aceste state să separatist în Est și vulnerabilitate economică. caute o apopiere mai substanțială de Occident De asemenea riscul unui război deschis cu Ru- (via UE și NATO) dar în același timp Mosco- sia care să se extindă și în alte zone ale țării este va știe că implicit se poate baza pe Franța și real, mai ales dacă Kievul cu sprijin extern va Germania spre a stăvili tentația integrării eu- decide să încerce să recupereze prin forță zona ropene a respectivelor state ex-sovietice. Efor- Donbassului sau părți din el care acum sunt turile depuse de statele central-estice (Polonia, controlate de separatiști. UE acționează prin România etc.) în favoarea acestor țări nu dau PEV si Parteneriatul Estic (lansat in 2009) și roade deoarece Berlinul și Parisul nu vor să oferă acces la tehnologie, investiții, cooperare își compromită relațiile economice și politice economică, în domeniul securității, culturii, cu Moscova și nici nu consideră că e vorba de educației. Au fost semnate acorduri de asociere state cu o democrație consolidată și care să fi (AA - 2014) și tratate de apartenență la zona interiorizat valorile europene cu adevărat. de liber schimb aprofundată și comprehensivă Rusia mai încearcă și să se infiltreze în Bal- (DCFTA) cu Ucraina, Moldova și Georgia, de canii de Vest, spre a bloca integrarea acestora asemenea acorduri de scutire de viză. De ex- în UE și NATO: totuși după cum arată diverși emplu cu Ucraina acordul AA/DCFTA a intrat experți, ea duce lipsă de soft power și de forță în vigoare în septembrie 2017.35 UE nu poate economică, și cu toate că există riscul putini- oferi promisiunea de aderare acestor state, zării unor state fragile, totuși Occidentul are o dar pe cele care implementează cu asiduitate capacitate de reziliență sporită.38 Neprimirea regulile politice, economice și de securitate, statelor balcanice în UE (nici măcar în calitate legislația adecvată, le sprijină mai intens, cu de candidați, datorită opoziției franceze) de- fonduri și expertiză, mai ales prin Parteneria- notă și teama multor lideri europeni de Rusia, tul Estic și secundar prin Sinergia Mării Negre. care a ajuns astfel să aibă de facto un drept de La 10 ani de existență a PE, acesta oferă sta- veto asupra extinderii UE spre Est.39 Iar clasei telor partenere în număr de șase Proiectul 20 politice ruse se știe că îi convine sentimen- delivrables by 2020, adică o strategie bazată pe tul de teamă inspirat altor țări, după cum ne atractivitate economică (finanțarea IMM-uri- mărturisește Wolfgang Ischinger, un foarte ex- lor, exporturi către Uniune mai mari, renunțare perimentat diplomat german.40 În acest fel, nu treptată la vize, acces mai bun la internet, mai e exagerat să spunem că luând UE ca pe un tot multe Școli Europene, iar la nivelul educației unitar, aceasta suferă de o formă de miopie mai ales prin programul Erasmus + care va strategică datorată aspectului decizional primi finanțări și mai mari).36 Se pune accent mozaicat (politica externă e apanajul state- și pe digitalizare, obiectiv esențial al strategiei lor nu al Uniunii) și prevalenței intereselor 20 delivrables by 2020, fiind vorba pe termen naționale în dauna celor europene. 28 Monitor Strategic Desigur nu toți rușii țin cu Putin și regi- mania, va spori tentația esticilor de a se agăța mul său, dar anumite teme de politică externă de prezența americană și a cere intensificarea sunt consensuale chiar și în relația cu opoziția, acesteia, dar pe de altă parte, Franța și Germa- de pildă când e vorba de interesele zise legi- nia vor împinge Uniunea spre mai multă auto- time ale Federației Ruse la Marea Neagră și nomie strategică, jucând pe cartea PESCO, și în relație cu Ucraina (posesia Crimeei) etc. pe alocarea de fonduri mai mari apărării eu- Expertul autralian Bobo Lo consideră că po- ropene prin Fondul European pentru Apărare, litica externă a Rusiei e de fapt o extensie a lansat deja în 2017. Est-europenii vor fi tot mai celei interne, scopul major fiind menținerea mult captivii disputelor dintre axa Berlin-Pa- la putere a lui Vladimir Putin pe termen lung, ris și Washington, ce poate tinde treptat spre prin redeșteptarea mândriei naționale, culti- transformarea în joc de sumă nulă. Fiecare din- varea mitului măreției rusești și al declinului tre actorii implicați în acest triunghi strategic Occidentului, Putin pozând în erou național, va pretinde că oferă protecție și garanții față de în personaj providențial (salvator al națiunii). hegemonia regională a Rusiei și Chinei, ceea Succesele incontestabile și ample ale Rusiei ce va face decizia esticilor și mai dificilă. Lide- pe scena internațională, facilitate de ezitările, rul francez Macron, la fel ca și Trump de altfel, stângăciile si lipsa de unitate a Occidentului ar dori o normalizare mai rapidă a relațiilor și de curajul liderului rus (adept al surprizelor cu Rusia, lucru greu de acceptat acum de sta- tactice), nu pot ascunde faptul că Rusia sufe- te precum Polonia sau România, câtă vreme ră enorm la capitolul reputație internațională Moscova nu renunță la agresarea Ucrainei și e mai aptă să distrugă (ceea ce construiesc și la modificarea granițelor prin forță milita- occidentalii) decât să construiască ceva în loc, ră în Europa de Est. În plan identitar, liderii să contribuie la gestiunea problemelor mondi- naționalaliști-populiști din multe state estice ale prin metode ale guvernanței globale.41 Dar deja găsesc înțelegere mai ușor în rândurile Putin e convins că el reușește tot ceea ce își elitelor politice conservatoare, naționaliste din propune și că nu poate fi oprit de nimeni și de SUA, implicit tinzând la izolarea federaliștilor nimic, iar în ochii multora din toată lumea, el post-suveraniști din Vest.43 a ajuns un jucător global autentic.42 Rusia are numeroase arme nucleare pe Concluzii. Din cauza faptului că UE nu când UE ca atare nu are (evident că Franța po- dispune de o instanță decizională unică în ma- sedă, Marea Britanie și ea, deși în curând va terie de politică externă și de securitate, ea nu părăsi Uniunea, dar nu UE ca atare), de aseme- poate avea o grand strategy referitoare nu doar nea China care își afirmă dreptul de a controla la polii de putere din sistem (într-o configurație cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud și a care de ani buni tinde spre multipolarizare) – impune ample zone de acces aerian controlat China, Rusia, India, Brazilia, Mexic, Turcia ce interferează cu zonele aeriene ale Japoniei și etc., dar nici măcar la vecinătăți, mai ales acolo Coreei de Sud, nu întâmpină o reacție fermă și unde se pune problema de prioritizare în alo- clară a UE deoarece unele statet membre (la fel carea de resurse și de asumarea unor riscuri ca și în cazul Rusiei) au interese geoeconomi- generate de rivalitatea cu alți poli de putere ce importante și nu vor să deranjeze Beijingul. care doresc și ei să își consolideze influența in Chiar dacă majoritatea statelor UE tind acum zone caree sunt de vecinătate comună. Dacă să se alăture SUA limitând penetrarea econo- marile state vest-europene ar dori o reducere mică chineză și instalarea de rețele digitale ce a prezenței militare (de securitate) a SUA pe pot servi spionajului chinez, e posibil ca unele bătrânul continent, în schimb membrii est-eu- să se lase totuși atrase de investițiile venite din ropeni ai UE doresc cu ardoare păstrarea im- acest colos asiatic. plicării americane, deoarece se tem de Rusia Există și proiecte deocamdată utopice, mai mult decât țările vestice și au încredere în cum ar fi plasarea politicii externe și de secu- adversarul consacrat al expansiunii sovietice/ ritate mai ales în mâinile Parlamentului Euro- rusești, anume SUA. Plecarea Marii Britanii pean unde decizia să se ia cu simplă majorita- din Uniune, stat văzut ca mai apropiat de Wa- te, așadar populația să fie cea care decide prin shington și mai anti-rus decât Franța și Ger- reprezentanții ei, dar e extrem de puțin pro- Monitor Strategic 29 babil să asistăm la o cedare de putere din par- în sensul formării unei suveranități europene tea statelor membre, via Consiliul European. asupra domeniului militar-industrial și spațial. În schimb, după cum arată Mark Leonard și Finanțarea prin Fondul European pentru apă- Carl Bildt, se poate forma un Consiliu Euro- rare asigură un plus de stabilitate politicii eu- pean de Sercuritate, pronind de la proiectele ropene de apărare. Dar Goulard a fost respin- Angelei Merkel si al lui , să de o comisie a Parlamentului European (în spre a forma o cultură strategică uniformă și urma unui scandal politic-financiar legat de proceduri eficiente de intervenție umanitară deturnarea de fonduri europene dar posibil și (European Intervention Initiative, propunerea ca o răzbunare a Partidului Popular European Franței, are nevoie de o osatură solidă), coo- pentru respingerea de către Macron a lui Man- perând cu SEAE și având și Marea Britanie ca fred Weber pentru postul de șef al Comisie Eu- partener permanent. De asemenea, un pilon ropene), la fel ca și Rovana Plumb, propunerea european in cadrul NATO care să implice tru- guvernului României și Laszlo Trocsanyi din pe vest-europene mai numeroase dislocate în partea Ungariei, fapt ce va întârzia formarea statele NATO din Est, la granița cu Rusia și o noii comisii Von Der Leyen cel puțin până la 1 reoperaționalizare a apărării europene.44 decembrie a.c. Franța vede autonomia defensi- În timp ce un lider proeminent precum vă strategică a Europei ca pe un deziderat pen- francezul Emmanuel Macron dorește mai tru situația în care SUA s-ar retrage cu forțele multă integrare europeană inclusiv în dome- sale din Europa, așadar ia în calcul scenariul niul apărării comune (a se vedea Inițiativa Eu- dispariției NATO, în timp ce Germania nu vrea ropeană de Intervenție unde alături de Marea să conceapă o Europă rămasă fără NATO, cel Britanie și alte țări din UE, Parisul dorește for- puțin deocamdată.47 Declarația franco-germa- jarea unei culturi strategice comune și rodarea nă de la Messeberg cuprindea și propunerea mecanismelor militare de intervenție rapidă), de a se aplica votul cu majoritate în locul celui alți lideri precum spaniolul Pedro Sanchez sau cu unanimitate în domeniul Politicii Externe și olandezul au viziuni care cores- de Securitate Comună dar statele suveraniste pund doar parțial cu cea a Franței. Macron, nu au acceptat așa ceva, de frică că vor pierde într-un exercițiu de captatio benevolentiae, controlul decizional. Nici propunerea Comisi- a adresat o scrisoare națiunilor europene, în ei Europene din septembrie 2018 de a se vota toate limbile oficiale ale UE, în care solici- cu majoritate calificată în ce privește misiunile tă revigorarea și protejarea civilizației euro- umanitare, cele de apărare a drepturilor omu- pene, pentru că „Europa e un proiect și nu o lui în lume nu a fost acceptată.48 piață fără suflet.” Discursul său e dirijat contra Dar nu doar liderii ci și societatea civilă naționaliștilor suveraniști, și populiști, ce soli- propun soluții pentru ieșirea din impas a UE. cită retragerea unor competențe dinspre Euro- Manifestul întitulat „Changer l’Europe, c’est pa către statele proprii și resping ideea de mare possible!”, elaborat de economistul francez proiect european supranațional. El propune un stângist Thomas Piketty și echipa sa și asumat tratat de securitate și apărare și o agenție eu- la lansare în 2018 de 100 de intelectuali și ropeană de protejare a democrațiilor, ba chiar politicieni, propune un tratat de democratizare un Consiliu European de Securitate internă.45 a UE (T-Dem) și o schemă de buget de natură Până ce va exista un consens pentru a produce să întărească solidaritatea statelor membre transformări atât de intense în politicile euro- (“buget de democratizare”), anume 4% din PIB- pene, foarte puțin probabile pe termen scurt ul european. Parlamentul European ar urma să și mediu, UE avansează totuși, un exemplu fi- cedeze locul unei “adunări europene suverane” ind noul Directorat General pentru Industria dotată cu puteri semnificative și formată în Apărării și Spațiu, care în curând va regrupa proporție de 50-80% din parlamentari naționali industria de apărare (Baza europeană indus- și 20-50%% din membri ai actualului Parlament trială şi tehnologică de apărare - EDTIB)46, cea European. Contopirea parlamentelor naționale spațială, digitalizarea și piața internă, ce urma cu cel european e denumită…”co-guvernanță”. să fie controlat de comisarul european fran- Ea va impune si controla o fiscalitate comună cez Sylvie Goulard (o apropiată a lui Macron) și “egalizarea condițiilor de viață și muncă” 30 Monitor Strategic pentru toți cetățenii europeni.49 Desigur că pentru Germania și extrema dreaptă franceză, liderii naționali ar trebui să convingă propriile condusă de partidul dnei Marine Le Pen, se populații să susțină un asemenea proiect prin numește Democrație și Identitate (ID). Dreap- care o adunare parlamentară ar căpăta puteri ta poloneză (PIS) și britanică au ales Grupul extraordinare nu doar în economie dar chiar Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, și în domeniul securității și politicii externe. deoarece Le Pen, Salvini și conducerea AfD Mai greu e să renunțe liderii naționali la pre- au fost considerați ca fiind prea pro-Rusia. rogativele lor asociate suveranității, pentru Macron a droit să intensifice identitatea euro- care răspund în fața electoratului. Piketty și peană în dauna naționalismului propunând ca adepții săi cer marilor state din zona Euro să în Parlamentul European o parte dintre MEPs adopte primele, rapid, acest proiect major de să fie aleși pe liste transnaționale – e vorba reformă.50 Evident că proiectul acesta are șanse de locurile atribuite Marii Britanii care vor minime de realizare pe termen mediu deoarece fi vacantate după Brexit. La modul ideal, toți în fiecare stat european establishment-ul poli- cetățenii europeni ar vota liste similare iar tot tic și cel economic vor apăra statu quo-ul. electoratul european ar fi grupat într-o singu- In plus dreapta conservatoare îl consideră o ră constituență, desființând circumscripțiile invenție himerică a stângii. naționale separate. Însă a urmat respingerea Viitorul UE ar putea fi cel descris de unul de către plenul Parlamentului European a din scenariile prezentate de Comisia Europeană propunerii comisiei de afaceri constituționale în martie 2017 (la orizonul anului 2025), pen- iar acest lucru a demonstrate că majoritatea dulând între Europa ce merge pe drumul europenilor nu sunt copți politic să accepte deja început, Europa ce rămâne doar o piață liste conținând candidați din mai multe state unică, Europa cu mai multe viteze (permițănd membre care să fie votate în fiecare stat al Uni- unor grupuri de state să avanseze mai repede unii, așa cum ar fi droit grupul federalist din decât celelalte în domenii-cheie), Uniunea ce jurul lui . Criticii acestei ini- se axează mai eficient pe domenii mai puține tiative cred că MEPsii astfel aleși ar fi detașati de activitate, și Europa deplin integrată și de electorat și mai mult, nu ar comunica cu federalizată în care statele membre “pun în co- aceștia realmente din cauza probabilei bariere mun competențe, resurse și preocese decizion- lingvistice și ar acționa ca o elită europeană ale în toate domeniile”.51 Desigur, J.C. Juncker cosmopolită, sau ar permite extremiștilor nu a luat în calcul si posibila dizolvare a UE. acum marginalizați de marile partide să se Momentan viziunea progresistă, regrupeze și să obțină forță, în plus ar lovi în transnaționalistă asupra UE, îl are ca susținător planurile naționaliștilor care nu acceptă dilu- principal și cel mai vizibil pe președintele area prerogativelor și simbolurilor naționale. 53 Franței Emmanuel Macron, creator al gru- Adversarii inițiativei Macron au fost mai ales pului europarlamentar Renew Europe, lider membrii Partidului Popular European (drepta care se opune naționalismului populist și conservatoire), însă Partidul Renew Europe vrea o Europă deschisă migrației, egalitaristă, (inițiat de Macron și câțiva aliați, printre care protectivă cu mediul, dotată cu o armată românul Dacian Cioloș ca reprezentant USR- comună și reguli mai stricte pentru Eurozonă, PLUS) a insistat fără succes pentru aceste liste în timp ce blocul populist conservator e grupat transnaționale. Probabil că dacă s-ar aplica în jurul lui V. Orban52, Jarosław Kaczyński și inițiativa respectivă pentru tot Parlamentul Matteo Salvini, dorind o Europă a statelor su- European, o parte din electoratul conservator- verane care să nu poată fi constrânse de norme naționalist din mai multe state europene ar ab- supranaționale și nici de instituțiile comuni- senta de la vot, ca formă de protest, iar adepții tare, o Europă fortăreață închisă migrației (mai mișcărilor progresiste ar fi încurajați să voteze ales celei sudice de tip islamic) și nu neapărat în număr mai mare. Cetățenii nu ar mai vota și cu o armată comună dacă acest lucru ar pentru anumiți indivizi ci pentru liste, pentru periclita NATO. Grupul din Parlamentul Eu- ideologii, iar candidații ar avea șanse de a fi ropean ce cuprinde Liga Nordului a vicepre- aleși doar dacă conducerea partidelor i-ar pla- mierului italian Matteo Salvini, Alternativa sa pe locuri eligibile în liste. Renew Europe a Monitor Strategic 31 propus ca doar o mica parte din parlamentarii Opinia franceză a fost adoptată și de Olanda europeni să fie astfel aleși. și Danemarca, în timp ce România, Polonia De asemenea au apărut conflicte în- și statele baltice au sprijinit candidatura celor tre partidele europene legate de statututul două state din Balcanii de Vest, un areal geo- Spitzenkandidat-ului, deoarece SK-ul PPE politic în care Rusia, China și alți actori externi Manfred Weber nu a reușit să obțină destul ar putea fi tentați să pătrundă dacă UE nu se sprijin spre a conduce Comisia Europeană. O extinde. Chiar și Germania prin ministrul de alianță ciudată intre Macron și premierul un- externe Heiko Mass, într-un interviu pentru gar V. Orban, cu aprobarea lui G. Verhofstadt, Deutsche Welle s-a pronunțat pentru europe- a blocat succesul germanului însă tot un nizarea regiunii Balcanilor: “Balcanii de Vest cetățean german a obținut postul, Ursula Von sunt o parte integrantă a Europei. Viitorul lor Der Leyen. Nici SK-ii forțelor liberale, Frans trebuie să fie în Uniunea Europeană. O majori- Timmermans și nu au tate covârșitoare a statelor membre ale UE s-a reușit să obțină acest post.54 Aceste adevărate exprimat în favoarea deschiderii negocierilor lupte interne pentru putere (via pozițiile de de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, deoarece acest lucru este și în interesul nostru conducere în instituțiile cu impact politic real 55 cum este Comisia) au slăbit coeziunea inter- strategic”. Jean Claude Juncker și Donald Tusk nă a Uniunii și i-au afectat imaginea în ochii de asemenea sprijină extinderea spre Balcanii multor europeni dar și ai unor state terțe. De- de Vest a UE. cizia lui Macron de a nu mai respecta princi- În ceea ce o privește, Moscova percepe piul candidatului aflat în poziția de vârf a redus vecinătățile directe dar și pe cele indirecte pe de fapt controlul alegătorilor europeni asupra care le are în comun cu UE ca pe un joc de sumă nulă, așadar nu ezită să se infiltreze acolo liderilor (depersonalizând preferințele) și pro- unde europenii nu o fac la timp. În plus Ru- babil va contribui la scăderea nivelului de par- sia și-a creat o tradiție din a nu respecta do- ticipare la euro-alegeri în viitor. cumente fundamentale de drept internațional Pe termen scurt UE trebuie protejată de și nici norme imperative de drept internațional efectele Brexitului și ale relațiilor conflic- (interzicerea agresiunii), așa cum a demonstrat tuale cu SUA în epoca Trump, de asemenea 56 luând cu forța Crimeea. Refuzul Parisului de găsită o modalitate acceptabilă de repartizare a da semnalul integrării Balcanilor de Vest în a migranților, iar pe teremen lung trebuie UE nu e sigur că reflectă vreo înțelegere secre- rezolvată problema liderilor care derapează de tă Putin - Macron, mai degrabă sensibilități de la regulile statului de drept democratic și cea a natură electorală pentru președintele francez, continuării extinderii Uniunii către Balcanii de confruntat cu o opoziție internă tot mai vocală. Vest și apoi eventual spre Est și Sud-Est. Dar în logica neorealistă ar putea fi un semn UE nu și-a epuizat încă vocația de actor ge- de underbalancing57, adică actorul strategic UE ostrategic în expasiune: în toamna acestui an e împiedicat de diviziuni interne să ia decizia existau speranțe că se va accepta în Consiliul care i-ar fi maximizat avantajul geopolitic, pri- European începerea negocierilor de aderare cu mind Balcanii de Vest în intregime și blocând Macedonia de Nord și Albania, așadar treptat penetrarea rivalului eurasiatic de la Est. Balcanii de Vest urmau să se alăture spațiului Pe termen foarte lung, posibila primire a european unit, cu toate că situația micului stat Turciei, Ucrainei, Republicii Moldova, Georgi- Kosovo rămâne incertă, nefiind recunoscut ei – deși acum pare ceva de domeniul imposi- de toți membrii Uniunii. Dar la summitul CE bilului – ar putea deschide noi perspective po- din 18 octombrie 2019, Franța, Olanda și Da- litice și economice pentru europeni dar ar pu- nemarca s-au opus demarării negocierilor de tea aduce și riscuri de securitate substanțiale. aderare cu Macedonia de Nord și Albania de- Pe de altă parte, câteva state membre sunt oarece, în opinia liderilor acestor state, ele nu amenințate de separatismul etnic și nu se știe sunt încă destul de bine pregătite iar Uniunea cum și dacă pe termen lung își vor menține are nevoie să își rezolve întâi gravele probleme unitatea teritorială, cu toate că soluția cea mai interne. Parisul ar vrea negocieri de aderare sigură ar fi emergența unei solide identități mai politice, mai puțin tehnice și reversibile. europene colective care să facă irelevante 32 Monitor Strategic micro-identitățile cu potențial secesionist. și ele disparități în nivelul de trai, e de așteptat Așa cum remarcă analistul bulgar Ivan Kras- ca problemele socio-economice (frustrări, să- tev, în ciuda discuțiilor alarmiste despre posi- răcie, subdezvoltare), alături de cele micro- bila dezintegrare a UE (care înainte erau de ne- identitare (separatismele etnice, disputele re- imaginat iar acum scenariul le pare multora.. ligioase etc.) să continue să sape la rădăcina inevitabil), în realitate crizele succesive prin proiectului european unionist. De aceea UE e care a trecut Uniunea în ultimii ani au făcut ca nevoită să se reinventeze și să propună treptat europenii să fie mai integrați ca niciodată, iar 58 un nou contract social cetățenilor ei, cu acor- UE să devină o „comunitate de destin”. UE are dul statelor membre, cooptându-le în proiect planuri de reformă pentru Organizația Mon- dar de asemenea, fiind dispusă să le lasă să iasă dială a Comerțului, apărând multilateralismul din el pe cele care nu se mai regăsesc în valorile și sistemul bazat pe reguli, lucru exprimat și și normele europene. Pacea, drepturile omului de Strategia Globală Europeană din anul 2016. De asemenea apără intimitatea cetățenilor și respectul vieții umane sunt în sondaje cele europeni prin sistemul General Data Protec- mai importante valori europene (cu 35-45% tion Regulation, fiind lider mondial în acest în Eurobarometrul Standard 2019), urmate de domeniu. Din păcate cooperarea cu NATO în democrație, libertățile fundamentale, statul domeniul securității nu funcționează la para- de drept etc. De asemenea trebuie să obțină metrii cei mai buni, în ciuda declarațiilor (Joint unitate internă sporită spre a nu mai permite declaration) și programelor comune, precum actorilor externi (Rusia, China) să divizeze sta- cele de la Varșovia din iulie 2016 (ocazionate tele membre și să aibă între ele „clienți” care de summitul NATO). Pe termen scurt și me- să blocheze decizii de importanță strategică diu amenințările de securitate venite dinspre pentru Uniune și națiunile ei. În opinia mea, flancul sudic al UE par mai grave și mai ușor pe termen lung ar fi util chiar și un mecanism de materializat, în condițiile în care Turcia, juridic de expulzare a membrilor care derapea- pe hârtie stat candidat la aderare, se compor- ză grav de la regulile democratice, ori sabotea- tă deja ca un actor ce destabilizează Uniunea ză constant și nejustificat deciziile comune și prin influxuri posibile de migranți și jihadiști. se pun contra planurilor strategice importante, Pe termen lung, un posibil război sino-ruso- sau măcar de blocare mai facilă a dreptului de american, la care probabil unele state europe- vot în Consiliul European cu o majoritate ca- ne membre NATO ar participa, constituie un lificată (în loc de unanimitate minus unu), în risc și mai ridicat, proiectând o lumină nouă anumite situații. Desigur, aprobarea procedu- asupra vecinătății estice. rii de expulzare ar necesita unanimitatea și e Pare evident că acum 20-30 de ani, electo- ratul european – e drept mai redus numeric puțin probabil ca toate statele membre să ac- decât cel de azi - nu ar fi votat lideri anti-euro- cepte așa ceva. UE nu va putea supraviețui și peni iar cine și-ar fi făcut campanie electorală prospera ca actor global dacă nu aplică niște cu simboluri antieuropene și negând valorile măsuri interne drastice de reformă și nu creea- europene nu ar fi avut șanse să obțină un post ză mecanisme de coagulare mai rapidă și mai politic important, după cum arată unii analiști eficientă a voinței statelor membre, care au de politici.59 Acum liderii populiști anti-europeni rezolvat cea mai dificilă problemă structurală, au la dispoziție un segment electoral destul de moștenită din istorie, anume lipsa de încrede- masiv al celor dezamăgiți de integrarea euro- re reciprocă, asociată cu obsesia suveranității peană, de avansul pieței comune – e vorba mai naționale. ales de cei săraci, neintegrați, needucați, care nu beneficiază deloc sau nu destul de avantajele liberei circulații a persoanlor, bunurilor, capita- Note lurilor. Un Salvini, un Viktor Orban, pot ușor instrumentaliza în sens negativ imaginea UE 1 Mark Leonard. Carld Bildt, „From Plaything to Pla- spre a atrage electorat în lupta politică internă, yer. How Europeans Can Stand up For Itself in The Next lovind în valorile și simbolurile europene. Five Years”, ECFR, https://www.ecfr.eu/publications/ Cum piața europeană nu e uniform de dez- summary/how_europe_can_stand_up_for_itself_in_the_ voltată și bogată, cum statele membre cunosc next_five_years_eu_foreign_policy, 17 iulie 2019. Monitor Strategic 33 2 Jan Techau, „Why the EU can’t do security and de- 19 Dmitry Gorenburg, Russia’s Naval Strategy in fence”, https://euobserver.com/opinion/146369, 23 octo- the Mediterranean, https://russiamil.wordpress.com/20 mbrie 2019. 19/09/18/russias-naval-strategy-in-the mediterranean/? 3 Idem. fbclid=IwAR12EpY_CVKm K1Cgl 8jXy 9mVqy_wmxh- 4 “Spring 2019 – Standard Eurobarometer” (EB 91), Niw-Alx3lbqvAwZPgEXaZl99XHEE https://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-4969_ 20 Lili Bayer, Trump backs no-deal Brexit, https:// en.htm, 5 august 2019. www.politico.eu/article/donald-trump-backs-no-deal- 5 Idem, p. 13. Atașamentul față de UE este prepon- brexit-farage-trade-us-uk/, 2 iunie 2019. Trump s-a arătat derant la tinerii cu studii superioare, cadre, cu o situație revoltat de cererea UE către Londra de a accepta un mora- material relativ bună, care se consider membri ai clasei toriu de doi ani în perioada de tranziție post-Brexit timp de mijloc și clasei superioare. Europenii care spun că au în care britanicii să nu semneze acorduri comerciale și de dificultăți în a plăti facturile lunare sunt cei mai predispuși liber schimb cu alți parteneri. El a propus imediat Londrei să nu agreeze Uniunea ci să se ancoreze identitar în statul un pachet de acorduri economice considerate mai avan- națiune și mai ales în orașul sau satul natal. (pp. 15-16) tajoase decât cele aferente pieței unice europene (“We 6 Eurobarometer Spring 2019, http://data.europa.eu/ have the potential to be an incredible trade partner with euodp/en/data/dataset/S2253_91_5_STD91_ENG, acce- the U.K. We’re doing relatively little compared to what we sat pe 6 octombrie 2019. could be doing with U.K. .. I think much bigger than Eu- 7 https://www.rferl.org/a/ambassador-russia-expects- ropean Union.”) serbia-to-join-eurasian-economic-union-in-october/301 21 20717.html, 21 august 2019. S. Amaro, “A trade war with Europe would be larger 8 Ivan Krastev, After Europe, University of Pennsylva- and more damaging than Washington’s dispute with Chi- nia Press, Philadelphia, 2017, p. 6. na”, https://www.cnbc.com/2019/08/22/why-a-us-trade- 9 Daniel Boffey, EU’s chief negotiator calls Johnson’s war-with-europe-would-be-more-damaging-than-china. backstop solution ‘unacceptable’, https://www.theguard- html, 22 august 2019. 22 ian.com/politics/2019/sep/23/eu-chief-negotiator-mi- “Macron propose une vraie armée européenne”, checalls-johnson-brexit-backstop-solution-unacceptable, http://www.lefigaro.fr/flash-actu/2018/11/06/97001- 23 septembrie 2019. 20181106FILWWW00034-macron-propose-une-vraie- 10 Julian Lindley French, Little Britain?: Twenty-First armee-europeenne-europe-1.php, 6 noiembrie 2011. Century Strategy for a Middling European Power, Cre- Ulterior, în 21 octombrie 2019, Macron a dat un inter- ateSpace Independent Publishing Platform, London, viu revistei The Economist în care avorbit de apropiata 2015. dispariție a NATO (brain dead) și de slăbiciunea geopo- 11 G. Rachman, „Britain and Russia are Europe’s odd litică cronică a UE, cauzată și de faptul că „pentru prima couple”, https://www.ft.com/content/2057070e-f961-11- dată avem un președinte american care nu împărtășește e9-98fd-4d6c20050229, 28 octombrie 2019. ideea proiectului european, iar politica americană nu 12 J. Rothwell, D. Capurro, What is Article 50? The se mai aliniază acestui proiect”. De asemenea, a spus că only explanation you need to read, https://www.tele- „Europa a uitat că reprezintă o comunitate şi urmează graph.co.uk/politics/0/what-is-article-50-the-only-expla- să dispară dacă nu va gândi ca o putere mondială”. nation-you-need-to-read/, 3 iulie 2019. Vezi https://www.economist.com/europe/2019/11/07/ 13 Am utilizat mai multe fragmente din acest studiu în emmanuel-macron-warns-europe-nato-is-brain-dead, și articolul de opinie “Politica externă a UE, un vis tot mai https://www.economist.com/briefing/2019/11/07/em- îndepărtat: între ciocan (Trump, Putin) și nicovală (Brexit manuel-macron-on-europes-fragile-place-in-a-hostile- plus disensiunile interne)”, www.contributors.ro, 1 noiem- world, accesat pe 7 noiembrie 2019. brie 2019. 23 14 P Moullot, “Armée Europeenne”, https://www.lib- The Military Balance 2019, https://www.iiss.org/ eration.fr/checknews/2018/11/14/armee-europeenne- publications/the-military-balance/the-military-balance- macron-a-t-il-vraiment-dit-qu-il-fallait-se-proteger-des- 2019. etats-unis_1691820, 14 noiembrie 2018. 15 Ursula Von Der Leyen, “Opening statement in the 24 Trump’s International Ratings Remain Low, Espe- Plensary Session”, https://ec.europa. cially Among Key Allies, https://www.pewresearch.org/ eu/commission/sites/beta-political/files/opening-state- global/2018/10/01/trumps-international-ratings-remain- ment-plenary-session_en_2.pdf, Strasbourg, 16 July 2019. 16 low-especially-among-key-allies/, 1 octombrie 2019. L. Tondo, „Italian prosecutors investigate League 25 over alleged Russian oil deal claims”, https://www.the- https://www.reuters.com/article/us-italy-france/ guardian.com/world/2019/jul/11/matteo-salvinis-party- -and--agree-migrants-must-be-distributed-aro und-the-eu-idUSKBN1W32V0, 19 septembrei 2019. under-investigation-for-alleged-russian-oil-deal, 11 iulie 26 2019. Susi Dennison, “Give the People what They Want: 17 D. Trenin, “20 Years of V. Putin: How Russian Foreign Popular Demand for a Strong European Foreign Policy”, Policy Has Changed”, https://carnegie.ru/2019/08/28/20- https://www.ecfr.eu/page/-/popular_demand_for_strong years-of-vladimir-putin-how-russian-foreign-policy-has- _european_foreign_policy_what_people_want.pdf,20 changed-pub-79742?mkt_tok, 28 august 2019. septembrie 2019. 18 Idem. „The fundamental error of Russian foreign 27 E. Pilkington, US official apologises to EU counter- policy since the mid-1990s has been the fixation on the parts for undiplomatic language, https://www.theguard- problem of NATO expansion.”… “At the same time, Putin’s ian.com/world/2014/feb/06/us-ukraine-russia-eu-victo- obsession with the idea of changing the existing global or- ria-nuland, 8 februarie 2019. der, i.e. making active efforts to eliminate the global hege- 28 “Angela Merkel sidesteps military aid to Ukraine”, mony of the U.S., is harmful.” https://www.dw.com/en/angela-merkel-sidesteps-mili- 34 Monitor Strategic tary-aid-to-ukraine/a-46506216, accesat pe 20 decembrie org/sites/default/files/Bobo%20Lo_The%20foreign%20 2018. policy%20of%20Vladimir%20Putin_Web.pdf, septembrie 29 Valentin Naumescu, Politica marilor puteri in Eu- 2018. ropa Centrală și de Est, Ed. Humanitas, București, 2019, 42 Idem, pp. 9-10. p. 101. 43 Alexandru Lăzescu, Octavian Manea, “Is the 30 Idem. pp. 201-222. Transatlantic Alliance Facing an Inevitable Unravelling?” 31 A. Lăzescu, “Multilateralismul, între vorbe si reali- , in V. Naumescu (editor), The New European Union and tatea din teren”, revista 22, nr. 18, 17-30 septembrie 2019, Its Global Strategy: From Brexit to PESCO, Cambridge p. 10. Mikko Huotari director adjunct al Mercator Insti- Scholar Publishing, London, 2020 (în curs de publicare), pp, 2-35. tute of Chinese Studies e citat cu afirmația că Berlinul e 44 piedica principal în calea emergenței unei viziuni euro- Mark Leonard. Carld Bildt, „From Plaything to Pla- yer. How Europeans Can Stand up For Itself in The Next pene asupra Chinei. Five Years”, ECFR, https://www.ecfr.eu/publications/ 32 Josef Janning, and the crisis of atlanticism, summary/how_europe_can_stand_up_for_itself_in_the_ https://www.ecfr.eu/article/commentary_germany_and_ next_five_years_eu_foreign_policy, 17 iulie 2019. the_crisis_of_atlanticism, 11 iunie 2019. “Thus, Germany 45 E. Macron, Pentru o Renaștere europeană, https:// frustrated successive US governments’ expectations that www.elysee.fr/emmanuel-macron/2019/03/04/pentru-o- the reunified country would become a “partner in lead- renastere-europeana.ro, 4 martie 2019. ership”, a “normal” actor such as the or 46 În anul 2007, o decizie a statelor membre ale UE a France, or an active supporter of democratic transforma- mers în semsul consolidării dezvoltării unei baze indus- tion abroad (let alone regime change).” Vezi si R. Kagan, triale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB), fiind The New German Question, https://www.foreignaffairs. concepută și o Strategie privind EDTIB. Anterior, în iulie com/articles/germany/2019-04-02/new-german-ques- 2006 fusese lansat Regimul interguvernamental de încura- tion, Mai-Iunie 2019. jare a concurenței pe piața europeană a echipamentelor 33 Turkey, https://www.consilium.europa.eu/ro/poli- de apărare, care se bazează pe Codul de conduită privind cies/enlargement/turkey/, accesat pe 25 septembrie 2019. achizițiile publice în domeniul apărării (din noiembrie 34 Se știe că unele state UE solicită un acord al CS 2005), și de un sistem de informare și monitorizare me- al ONU înainte de a accepta trimiterea de contingente nit să asigure transparența reciprocă și responsabilitatea militare în misiuni UE din alte state, pe alte continente. comună între statele membre. Mai există Codul celor mai Guvernul sirian controlat de președintele Bashar ar folosi bune practici în lanțul de aprovizionare (mai 2005). Totul Rusia spre a bloca decizia in ONU. Oricum Mark Leonard este supervizat de Agenția Europeană de Apărare, organ- ismal central care răspunde și de aceast domeniu. Vezi si Carl Bildt observau că Strategia Globală a UE nu spune documentarul “Industria apărării”, https://www.europarl. aproape nimic de Africa, Asia și puțin despre SUA, lipsin- europa.eu/factsheets/ro/sheet/65/industria-apararii, ac- du-i deci dimensiunea globală. Mark Leonard. Carld Bildt, cesat pe 20 septembrie 2019. From Plaything to Player. How Europeans Can Stand up 47 M. Makowska, M. Szczepniak, J. Szymanska, Future For Itself in The Next Five Years, ECFR, https://www.ecfr. of Europe: No Common Vision on the Horizon, PISM Poli- eu/publications/summary/how_europe_can_stand_up_ cy Paper, No 2, Mai 2019. for_itself_in_the_next_five_years_eu_foreign_policy, 17 48 Idem. iulie 2019, p. 3. 49 S. Cernea, „Apel pentru transformarea UE”, http:// 35 Sabina Strimbovschi , “Rolul Zonei de Liber Schimb www.contributors.ro/economie/apel-pentru-transfor- Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA) în parcursul eu- marea-uniunii-europene/, 11 septembrie 2019. Vezi T. ropean al Ucrainei”, www.contributors.ro, 22 septembrie Piketty ș.a., Changer l’Europe, c’est possible!, Éditions 2019. Points, 2019 și mai ales “Manifeste pour la démocrati- 36 https://www.euneighbours.eu/en/east/stay-in- sation de l’Europe”, https://www.lemonde.fr/blog/ formed/publications/top-10-achievements-eastern-part- piketty/2018/12/10/manifeste-pour-la-democratisation- nership-last-10-years de-leurope/, 10 decembrie 2018. 50 37 Idem. Steven Blockmans, The Eastern Partnership at 10. 51 The road to hell is paved with good intentions, CEPS in Bri- Carta Albă privind Viitorul Europei, https://ec. eu- ef, https://www.ceps.eu/the-eastern-partnership-at-10/ ropa.eu/commission/sites/beta-political/files/cartea_alba 38 _privind_viitorul_europei_ro.pdf, 25 martie 2017. Dimitar Bechev, Rival Power. Russia in Southeast 52 Viktor Orban a organizat si un referendum popular Europe, Yale University Preess, New Heaven and London, in Ungaria contra intereselor UE și in favoarea suveranităț 2017pp. 248-249. Autorul bulgar recunoaște totuși că soft ii naționale (legat de problema migranților musulmani pe power-ul rusesc e prezent la cote înalte în țări precum care Budapeste îi refuză constant) și deși a câștigat cu 90% Grecia, Serbia și Bulgaria, unde religia creștin ortodoxă nu a avut pragul necesar la scară națională spre a valida și sentimentele anti-moderne, tradiționaliste, suspiciunea referendumul. Referendumul s-a făcut mai ales cu...bani față de inovațiile Occidentului în materie de drepturi ale europeni. omului favorizează penetrarea politică a Rusiei. Vezi p. 53 “Parlamentul European respinge ideea listelor trans- 242, nationale”, https://www.hotnews.ro/stiri-international- 39 V. Naumescu, op. cit, p. 97. 22273164-parlamentul-european-respinge-ideea-listelor- 40 Wolfgang Ischinger, Lumea in pericol, traducere transnationale.htm, 7 februarie 2018. de V. Scoradeț, Editura Curtea Veche, București, 2019, p. 54 A. Gray, J. Barigazzi, M. de la Baume, “Hwo killed 130. the Spitzenkandidat?”, https://www.politico.eu/article/ 41 Bobo Lo, „Going Legit? The foreign policy of Vla- who-killed-the-spitzenkandidat-european-parliament- dimir Putin”, Lowy Institute, https://www.lowyinstitute. election-2019-transition/, 5 iulie 2019. Monitor Strategic 35 55 “Ministrul german de externe: Viitorul Balcanilor of Underbalancing”, International Security, 29, nr. 2, Fall de Vest trebuie să fie în Uniunea Europeană”, https://www. 2004, pp. 159-201. euractiv.ro/extern/ministrul-german-de-externe-viitorul- 58 Ivan Krastev, After Europe, University of Pennsyl- balcanilor-de-vest-trebuie-sa-fie-in-uniunea-europeana- vania Press, Philadelphia, 2017, pp. 4, 5. „Europeans live 16586, 14 noienbrie 2019. in fear of disintegration while the union looks more than 56 Wolfgang Ischinger, Lumea in pericol, traducere ever like a community of fate.” de V. Scoradeț, Editura Curtea Veche, București, 2019, p. 59 Matei Vișniec, „Un european pe nume Jacques Chi- 123. rac…”, Dilema Veche, nr. 815, 3-9 octombrie 2019, https:// 57 Americanul Randall Schweller, adept al școlii Rea- dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/un- lismului neoclasic, descre “sub-balansarea” ca fenomenul european-pe-nume-jacques-chirac. (“Era o vreme cînd prin care un actor strategic nu reușește șă intervină și să balanseze un rival periculos mai ales din cauza divizări- liderii politici care visau să ajungă la putere, să devină lor interne și a leadershipului mozaicat. Vezi R. Schwel- preşedinţi sau prim-miniştri, nu puteau obţine sprijinul ler, „Unanswered Threats: A Neoclassical Realist Theory electoratului decît dacă se arătau ferm pro-europeni.”)

ABSTRACT

EU is facing multiple challenges and threats in the last ten years, from mass migration and terrorism to the Russian and Chinese geostrategic penetration in Europe and the future Brexit. But during its more than a half cen- tury history, it has survived lots of challenges and become even stronger. The internal troubles related to the single market and power conflicts among different political wings are enhanced by the neighboring countries’ activities and strategies, while the enlargement process seems to have been stopped for a long time to come. In order to escape dismemberment scenarios or an irrelevant existence, the European leaders and public opinion must accept the importance of positive compromise and accept painful institutional reforms, preparing the Union for more integration and a global role.

Keywords: European future, common security, threats, internal reform, Brexit, strategic vision, Russia, China, Balkans

Şerban F. Cioculescu (PhD in political sciences) is a senior researcher at the Institute for Political Studies of Defence and Military History and a visiting professor (lecturer) at the University of Bucharest, Department of Political Sciences.

36 Monitor Strategic „Egalizarea ideologică” a Vestului, între pace şi război Marius Iorgulescu

Încă din 1888, Henry Maine remarca faptul ne preponderent optimistă, occidentalistă, a că „războiul pare la fel de vechi ca umanitatea, continentului de după cel de-al Doilea Război pe când pacea este o invenţie modernă”1, ceea Mondial. Oricât de atractivă ar putea părea, ce, la o primă vedere, pare o afirmaţie de ne- sunt destui cercetătorii care resping imaginea combătut. Există numeroase dovezi în susţine- preponderent pozitivă a redresării neaştep- rea ei, fie arheologice, fie antropologice, deşi, tate a continentului după 1945 – continentul poate cel mai important în această percepţie, profund pacifist, care s-a ridicat „precum un în zilele noastre, este argumentul, mai degrabă Phoenix” din cenuşa trecutului său criminal subiectiv, al secolului trecut. Nu întâmplător, şi sinucigaş – şi o califică drept un mit. „Ca Europa secolului al XX-lea a rămas în istorie în toate miturile, acest tablou frumos al Europei special prin conflictele ideologice şi războaiele din a doua jumătate a secolului XX conţine devastatoare care au măcinat-o, ceea ce a jus- un sâmbure de adevăr. Păcătuieşte însă prin tificat din partea specialiştilor utilizarea unor omisiune”5. Întrucât nu doar că Europa de Est sintagme precum „continentul întunecat”2 sau nu îşi găseşte locul în acest tablou, dar se uită „epoca extremelor”3. Eric Hobsbawm chiar şi faptul că Europa de Vest, prosperă şi dorni- scurtează secolul XX cu peste douăzeci de ani, că să se dezvolte într-o stare de pace „nu s-a limitându-l la perioada dintre Primul Război născut dintr-un proiect optimist, ambiţios şi Mondial şi sfârşitul Războiului Rece şi remar- progresist, aşa cum le place euroidealiştilor de când că acest secol „a fost trăit şi gândit în astăzi să-şi imagineze, [ci] a fost copilul nesi- termeni de război mondial, chiar dacă arme- gur al angoaselor”6. le tăceau şi bombele nu explodau”4. Există şi autori – printre ei se numără mai ales oameni de stat care şi-au descris implicarea în eveni- Pace sau lipsa războiului? mente – care, la polul opus, propun o viziune pozitiv-hiperbolică a celei de-a doua jumătăţi În această interpretare a istoriei tragice şi a secolului XX, pornind de la refacerea „mira- violente a Europei, fenomenul războiului de- culoasă” a Europei în urma războiului, absenţa vine matricea de evoluţie a continentului, în disputelor interstatale şi extinderea formulelor timp ce pacea nu poate fi decât un intermezzo de colaborare inter- şi suprastatale pe conti- limitat între două conflicte. Exemplul clasic nent, normalizarea prosperităţii, redobândirea în această privinţă, nu fără argumente, îl re- optimismului şi menţinerea păcii. Desigur, in- prezintă descrierea, de către unii specialişti, a terpretarea realistă a istoriei postbelice a Euro- perioadei dintre 1914 şi 1945 drept „treizeci pei – mai ales a celei răsăritene – ne îndeam- şi unu de ani de război mondial”7 sau „trei- nă la o distanţare prudentă de această viziu- zeci de ani de război civil”8 european. Totuşi, Monitor Strategic 37 chiar dacă războiul, conflictul în general, este al aceloraşi state la un set comun de valori, în- privit, în retrospectivă, drept cadru evolutiv tre care un loc primordial îl ocupă prosperita- sau punct de inflexiune în evoluţia omenirii, tea şi propăşirea subiecţilor lor, cetăţenii.12 se poate argumenta că, în egală măsură, mo- mente esenţiale în evoluţia umanităţii sunt şi perioadele critice imediat de după încheierea conflictelor, când învinşii şi învingătorii se O schimbare fundamentală văd obligaţi să depăşească rivalităţile care i-au de optică divizat, să îşi vindece rănile şi să dea un sens uriaşelor pierderi materiale şi umane suferite. Desigur, un rol fundamental în această apa- Chiar dacă, cel puţin la început, se evidenţiază rent imposibilă modificare de optică la nivelul mai degrabă o nevoie de stabilitate şi nu ne- relaţiilor între state l-au avut violenţa de masă apărat de reconciliere, istoria ultimelor şapte şi costurile devastatoare, materiale şi umane, pe decenii în Europa demonstrează că pacea du- care le-au generat conflagraţiile secolului trecut. rabilă pe continent este posibilă. După 1945, din fericire pentru noi, trăitorii de În fine, în ultimii ani, se poate observa o azi, Europa (de Vest) a răspuns războiului, înţe- tendinţă a specialiştilor de revenire la viziu- legând necesitatea păstrării unui climat propi- nea optimistă a parcursului european al seco- ce refacerii şi dezvoltării, prin conturarea unei lului XX, sau măcar la interpretarea decenii- „culturi a păcii” – opusă „culturii războiului”13 lor postbelice dintr-o perspectivă mai puţin – care, după cum s-a văzut, s-a concretizat în sumbră, în lumina păcii (ca lipsă a războiului crearea organismelor europene cu potenţial armat) care s-a instalat pe continent la finele de menţinere a unei păci durabile, în special celui de-al Doilea Război Mondial şi a dez- Uniunea Europeană şi organismele care au pre- voltării fără precedent a Europei. Jay Winter, cedat-o. Nu putem omite dintre factorii gene- un specialist recunoscut în problematica Pri- ratori ai păcii nici ameninţarea distrugerii re- mului Război Mondial, afirmă că „istoria se- ciproce prin mijloace nucleare, care a menţinut colului XX este aproape tot timpul scrisă ca o conflictul declanşat între marii învingători de la 9 istorie a unei serii de catastrofe” şi mărturi- finele celui de-al Doilea Război Mondial într- seşte că, mai mult de patruzeci de ani, el însuşi un spectru „rece” şi a ocolit zonele tradiţionale a contribuit la această „viziune apocaliptică a de înfruntare, precum Europa. trecutului recent. Dar, de câţiva ani, am simţit Şi totuşi, cum a fost posibil ca, în decurs că această viziune dominantă asupra istoriei 10 de un secol, sistemele de valori ale statelor şi este incompletă” . Un alt specialist al Primului raportarea lor la pace şi război să se modifice Război Mondial, John Horne, a propus studi- într-atât încât, începând cu a doua jumătate a erea mai atentă a celor trei perioade de pace secolului trecut, Europa să cunoască o pace de care au urmat conflictelor majore din secolul durată, în condiţiile în care, până la sfârşitul trecut (cele două războaie mondiale şi Războ- celui de-al Doilea Război Mondial, reprezen- iul Rece), argumentând că „o altă Europă s-a tase teatrul sângeros al celor mai devastatoare ţesut în timpul acestor trei perioade de după conflicte cunoscute de omenire? război, o Europă care a sfârşit prin a se impune datorită forţelor sale de reconstrucţie şi capa- Primul şi, poate, cel mai important pilon cităţilor sale de reconciliere.”11 În aceeaşi notă, pe care se sprijină această pace îl reprezintă, istoricul american James J. Sheehan, specialist aşa cum intuiam mai sus, însuşi războiul, prin în istoria Germaniei în secolul al-XIX-lea, con- prisma pierderilor umane şi materiale pe care stată trecerea europenilor, cumva neaşteptată, le-a generat. Evitarea unui nou conflict gene- în decurs de un secol, de la o cultură politică ralizat, ale cărui consecinţe ar fi fost resimţi- marcată de militarism, la sfârşitul secolului te la nivel planetar, devenea astfel un obiectiv XIX (statele acordau prioritate apărării teri- esenţial în politica internaţională a subiecţilor toriului şi pregătirii de război), la una a păcii, statali în perioada postbelică, mai ales în con- preponderent dominantă la sfârşitul secolului diţiile ameninţării anihilării totale presupuse XX, caracterizată de ataşamentul fundamental de un potenţial război nuclear. 38 Monitor Strategic Un al doilea pilon responsabil pentru men- gerat să considerăm că manifestarea acestuia ţinerea păcii pe continentul european este, în în realitate o reprezentase apariţia primelor egală măsură, potenţialitatea bunăstării – prin instituţii suprastatale, precursoare ale Uniunii care înţelegem nevoia de refacere şi dezvoltare Europene de azi. a ţărilor devastate de război şi creşterea vizată a nivelului de trai. Aceste obiective vor fi rea- lizate printr-un sistem amplu de măsuri care, Scurtă incursiune în gândirea inclusiv prin integrarea Germaniei – până politică antebelică atunci militaristă – în Europa, din punct de vedere politic şi economic, va conduce, în cele De multe ori, se uită faptul că democraţia din urmă, la refacerea unui continent sfâşiat şi capitalismul au fost considerate, de-a lungul de două războaie – graniţe deschise, monede istoriei, drept incompatibile. Reprezentanţi convertibile, competiţie economică, schimb li- de seamă ai liberalismului, J.S. Mill şi Alexis ber de idei, în esenţă, refacerea legăturilor între de Tocqueville, se temeau că egalitarismul şi state, şi, implicit, prosperitate comună. Aici, politicile democratice vor conduce, necesar, la se poate observa impactul economic, societal tirania şi „legislaţia de clasă” a celor lipsiţi de şi de securitate pe care l-a presupus trecerea proprietăţi şi a majorităţii needucate. De cea- de la un sistem eminamente statal-naţional la laltă parte a spectrului ideologic, Karl Marx unul suprastatal. privea cu scepticism capacitatea burgheziei În fine, un al treilea pilon responsabil pen- de a permite funcţionarea democraţiei (prin tru menţinerea păcii de durată pe continent, în reducerea garanţiilor politice ale deţinătorilor afară de cele amintite, ar fi „egalizarea ideolo- gică” care s-a produs între ţările occidentale, puterii sociale şi acordarea de putere politică prin care înţelegem limitarea sau chiar elimi- proletariatului) şi argumenta că acesta ar re- narea diferenţelor de abordare a sistemului de prezenta sfârşitul capitalismului, prin crearea condiţiilor pentru accederea la putere a clasei organizare pe baze democratice a statului în 18 Europa occidentală, mai ales în condiţiile afir- muncitoare. Întrebarea care se pune este cum mării agresive a formulei ideologice identifica- s-a ajuns, în a doua parte a secolului trecut, ca te ca inamic comun: comunismul. aceste două concepte, democraţia şi capitalis- Încă din 1989, Francis Fukuyama intuia mul, să devină compatibile, ba mai mult, să fie „sfârşitul istoriei”14, adică „sfârşitul evoluţiei înţelese acum ca având o legătură inextrica- ideologice a omenirii şi universalizarea demo- bilă şi ca fiind condiţiile necesare şi suficiente craţiei vestice liberale drept forma ultimă de pentru stabilitate şi progres. În esenţă, această guvernare”15, odată ce constata „consensul re- transformare a presupus o revizuire dramatică marcabil cu privire la legitimitatea democraţi- a relaţiilor existente între state, pieţe şi societa- ei liberale drept sistem de guvernare”16 şi lipsa te sau, cu alte cuvinte, crearea unui nou tip de oricăror sisteme de gândire sau de organizare capitalism, temperat şi limitat de puterea poli- statală puternice (sau măcar viabile) care să tică şi mai degrabă subordonat nevoilor socie- provoace întâietatea acesteia. Cele două ideo- tăţii decât invers, o distanţare esenţială faţă de logii pe care le identifica drept alternative pen- doctrina clasică liberală a secolului XIX, care tru – fascismul şi comunismul – se propovăduia libertatea cât mai extinsă a pieţe- dovedeau sau se dovediseră deja nesustenabile. lor şi indivizilor. Dacă prima fusese „distrusă ca ideologie vie”17 În ultimul secol înainte de cel de-al Doilea de cel de-al Doilea Război Mondial, cea de-a Război Mondial, conflictele sociale, de clasă, doua îşi trăia agonia ultimelor clipe, prin pris- reprezentaseră o sursă neîntreruptă de insta- ma „acomodării” survenite între Vest şi Est, bilitate politică şi violenţe. În plus, în perioada odată cu politicile de deschidere promovate de interbelică, experienţa Marii Crize avusese un liderul de la Moscova, Mihail Gorbaciov. Aşa- impact politic profund. Prăbuşirea economi- dar, un „sfârşit parţial” al istoriei avusese loc, ei mondiale după crahul din 1929, şi aşa grav pentru Europa de Vest încă de la sfârşitul celei afectată şi nerefăcută în urma Primului Război de-a doua conflagraţii mondiale şi nu este exa- Mondial, a însemnat, pentru mulţi, chiar pră- Monitor Strategic 39 buşirea capitalismului. Criza adusese Europa boi. Elitele politice erau nevoite să identifice o în pragul haosului în societate – milioane de soluţie pentru slăbiciunile socio-economice şi şomeri în ţările industrializate –, care, mai de- politice care se manifestaseră atât de evident în parte, a condus la pierderea încrederii în virtu- perioada interbelică, prin obţinerea unei sin- ţile sistemului democratic şi adoptarea la scară teze eficiente între intervenţia statului în eco- largă a doctrinelor totalitare şi extremiste. Ori- nomie, piaţa liberă şi drepturile muncitorilor/ cum, Europa interbelică se remarcă printr-o indivizilor. varietate fără precedent a ideologiilor sau cu- Imediat după încheierea războiului, politica rentelor ideologice, precum şi printr-o eviden- europeană a beneficiat de o fereastră de opor- tă lipsă a unui consens ideologic de tipul celui tunitate care a permis, pentru scurtă vreme, care avea să se instaleze după 1945. După cum ajungerea la putere a unor partide şi formaţi- remarca Tom Buchanan, în Spania anilor 1930 uni de orientare de stânga sau chiar extremă „putea fi observat întregul spectru politic, de stânga, în esenţă pentru că, în multe ţări eu- la comunism şi anarhism revoluţionar, la stân- ropene, rezistenţa internă împotriva naţional- ga, [...] până la diferite forme de autoritarism socialismului şi fascismului fusese condusă de conservator şi catolic, la dreapta”19. În centrul partidele comuniste, iar populaţiile din ţările Europei, în Germania şi Italia, se instalaseră vest-europene priveau cu simpatie efortul de dictaturi (de sorginte naţional-socialistă şi, război al Uniunii Sovietice – cu toate victimele respectiv, fascistă), estul şi sudul continentu- suferite. Astfel, în Franţa, Italia sau Belgia, par- lui erau presărate cu regimuri totalitare, iar în tidele comuniste au ajuns să deţină portofolii URSS, Partidul Comunist iniţiase deja progra- ministeriale (aveau să fie excluse de la guver- mul de industrializare şi colectivizare forţată nare până în mai 1947, în special din dorinţa care avea să conducă la tragediile umane în- de a răspunde doleanţelor Statelor Unite, din deobşte cunoscute. Până la izbucnirea războ- perspectiva Planului Marshall). În Marea Bri- iului, regimurile democratice rezistaseră doar tanie, Partidul Laburist a câştigat alegerile din în ţările din nordul şi vestul Europei, cu Fran- 1945, iar socialiştii au înregistrat victorii în ţări ţa şi Marea Britanie ca principali exponenţi. precum Austria, Olanda sau Belgia, creându- Totuşi, aşa cum remarcă acelaşi autor, demo- se astfel imaginea unei posibile schimbări dra- craţia însăşi reprezenta o parte a problemei20, matice în orientarea politică a Occidentului. întrucât procesul de democratizare prin care Totuşi, schimbarea era doar aparentă, întrucât, trecuseră statele la sfârşitul secolului al-XIX- sub umbrela securităţii Statelor Unite şi a mili- lea şi începutul celui următor era incomplet şi ardelor de dolari care aveau să finanţeze ţările grăbit – sau democraţia ajunsese în Europa „în vestice distruse de război, se dezvolta un tip de galop”21, aşa cum remarcase prim-ministrul democraţie liberală care îmbina, se va vedea, britanic Stanley Baldwin. cu succes, refacerea economică şi bunăstarea Ca urmare, spectrul „democraţiei” putea socială. însemna, în egală măsură, controlul maselor O dezvoltare politică esenţială va fi apari- prin intermediul unor elite corupte sau amal- ţia sau revirimentul unor tipuri de ideologii gamarea unor cercuri de interese în scopul de centru-dreapta capabile să mobilizeze sus- obţinerii puterii. Aparent, fără o sedimenta- ţineri semnificative din partea populaţiei în re a valorilor democratice şi fără o înţelegere slujba consensului necesar după război. Din- unitară a fenomenului, democraţia ajunsese tre acestea, cea mai proeminentă se va dovedi să aibă sensuri profund diferite pentru socie- gândirea creştin-democrată, care va reprezen- tăţi diferite. Mai mult, se evidenţia nevoia de ta cel mai important curent politic din Europa a se identifica acel tip de democraţie care ar de Vest în primii douăzeci de ani după război22. putea propune prosperitate şi armonie socială, Poate nu întâmplător, doi dintre cei mai im- şi nu criză şi slăbiciune, o nevoie care, cu atât portanţi exponenţi ai creştin-democraţiei sunt mai puternic, se va manifesta şi după înche- Konrad Adenauer şi Alcide de Gasperi – liderii ierea războiului. Reconstrucţia Europei presu- postbelici ai celor doi piloni europeni ai Axei, punea, aşadar, mai mult decât să se repare ce Germania şi Italia, ţări învinse în război şi cu fusese profund alterat în cei şase ani de răz- experienţe democratice incomplete şi nesatis- 40 Monitor Strategic făcătoare în perioada interbelică –, care astăzi menită să înlocuiască vechiul sistem, bazat pe se numără printre părinţii fondatori ai Uniunii economii naţionale, cu unul mai apropiat de Europene. Motivul pentru care ideile creştin- modelul de peste Ocean, bazat pe principiul democrate au rezonat la nivelul populaţiei a federalismului, în care coordonatori transna- fost promisiunea reconcilierii tradiţiei cu ino- ţionali şi forţe naturale ale pieţei s-ar combina vaţia, adică păstrarea „nucleului dur” de valori pentru a integra pieţele şi a controla resursele şi convingeri ale catolicismului alături de noile disputate, ar mări producţia şi ar pava astfel oportunităţi economice, un model de guverna- drumul pentru o bunăstare stabilă şi de du- re relativ neintruziv şi politici de stat care vizau rată. Această viziune avea potenţialul de a re- bunăstarea într-o Europă de Vest pacificată. zolva mai multe dintre temerile majore de la acel moment. O ordine economică integrată, în special una condusă de instituţii supranaţi- SUA: echilibru sau interes strategic onale, putea limita naţionalismul german, pu- tea răspunde îngrijorărilor Franţei în legătură Un alt factor care a contribuit la „egalizarea cu refacerea Germaniei şi crea şi premisele ideologică” care se instituia în politica statelor pentru îndiguirea expansiunii sovietice în ves- vest-europene este, nu întâmplător, gândi- tul Europei. Toate aceste ţinte trebuiau atinse rea strategică din spatele ajutorului financiar pentru ca Occidentul să poată răspunde co- acordat de Statele Unite ale Americii, în ca- respunzător prefacerilor momentului, iar in- drul Planului Marshall – descris de ministrul tegrarea apărea atât ca un concept economic, de externe britanic Ernest Bevin ca „un colac cât şi ca unul strategic, de apărare. de salvare pentru un naufragiat”23 –, în fond, În egală măsură, interesele de multe ori manifestarea interesului strategic american de divergente ale celor implicaţi trebuiau armo- a avea acces la resursele şi pieţele din Europa nizate, iar acest lucru s-a reuşit, esenţial, prin de Vest şi, în acelaşi timp, de a bloca influenţa acceptarea de către părţile implicate a unei puterii potenţial ostile reprezentate de URSS. forme comune de gândire politică în cadru Aşa cum am arătat, sfârşitul războiului cre- democratic, menită să răspundă cât mai coe- ase speranţe şi aşteptări foarte mari în rândul rent nevoilor identificate şi să elimine cât mai europenilor, dar şi frământări ideologice şi ne- rapid asperităţile existente între state. Cheia aşteptate opţiuni politice. Înfrângerea Germa- acestui joc va fi profunda modificare de optică niei şi slăbirea Marii Britanii şi Franţei creaseră presupusă de trecerea de la un sistem limita- un vid de putere în Europa Centrală şi de Vest, tiv, orientat spre interior, la unul integrator, ceea ce ar fi permis extinderea influenţei Uniu- orientat în afară, o viziune ce se va dovedi a fi nii Sovietice în Occident. Interesele americane un cadru viabil pentru atingerea obiectivelor solicitau restabilirea unui echilibru de putere care se impuneau în primii ani de după război. pe continent, ceea ce presupunea reconstrui- Sau, în interpretarea filozofiei lui Hegel pro- rea unor sisteme politice şi economice sufici- pusă de acelaşi Fukuyama, „istoria culmina ent de solide încât să împiedice orice agresiune într-un moment absolut – un moment în care de ordin militar şi să scoată din jocul politic o formă finală, raţională de organizare a socie- 25 partidele comuniste, calea cea mai sigură prin tăţii ieşea învingătoare” , pentru că Europa de care Moscova putea să îşi extindă influenţa în Vest conştientiza şi împlinea, în sfârşit, ideea/ Vest. idealul pentru care omenirea se zbătuse o is- Gândirea din spatele Planului Marshall s-a torie întreagă. lovit iniţial de reticenţa reprezentanţilor sta- telor europene, care aşteptau un program de redresare limitativ în ceea ce priveşte acţiunile Încheiere comune, care să răspundă separat nevoilor sta- telor şi prin intermediul căruia să se poată păs- Desigur, istoria postbelică a continentului tra un grad cât mai înalt de autonomie naţiona- ar fi avut un alt curs dacă anul sfârşitului con- lă.24 Viziunea americană era una integratoare, flagraţiei nu ar fi adus în ecuaţie capacităţile Monitor Strategic 41 nucleare ale omenirii. S-a spus adesea că, între Wolfram Kaiser, Christian Democracy and the Ori- 1945 şi 1989, pacea a fost menţinută printr-un gins of European Union, Cambridge University Press, New York, 2007. război pe care nimeni nu a îndrăznit să-l poar- Mark Mazower, Dark Continent: Europe’s Twentieth te, întrucât consecinţele ar fi fost devastatoa- Century, London, Allen Lane, 1998. re. Oricum, războiul şi urmările lui erau încă Claus Offe, “Competitive Party Democracy and the prea proaspete în minţile tuturor. Chiar şi aşa, Keynesian Welfare State: Factors of Stability and Disorga- Europa de Vest s-a plasat sub umbrela nucle- nization”, Policy Sciences, 15, 1983. James J. Sheehan, Where have all the Soldiers Gone? ară americană, acceptându-i hegemonia ca pe The Transformation of Europe, Boston and New un preţ mic pentru propria securitate, timp în York, Houghton Mifflin, 2008. care, cu paşi mai mici sau mai mari, cu toate Enzo Traverso, Fire and Blood: The European Civil rivalităţile şi diferenţele istorice, şi-a făurit şi a War, 1914-1945, London and New York, Verso, 2017. Philip Williamson, “ ‘Safety first’: Baldwin, the Con- pus în operă o viziune comună asupra dezvol- servative Party, and the 1929 General Election,” The His- tării împreună, sub auspiciile păcii. torical Journal, 25, 2 (1982). Ar fi utilă, poate, o rescriere a istoriei con- Jay Winter, Dreams of Peace and Freedom Utopian tinentului european din perspectivă irenică – Moments in the Twentieth Century, New Haven & Lon- prin considerarea ideii de pace ca fiind „moto- don, Yale University Press, 2006. rul” care a reuşit transformarea unei societăţi fragmentate, închise, preponderent egocen- Note trice, de ieri, într-una integratoare, deschisă şi preponderent altruistă, de azi –, măcar pentru 1 Apud Michael Howard, The Invention of Peace and a evidenţia încă o dată dihotomia celor două the Reinvention of War, Profile, London, 2000, p. 1. 2 concepte, pace şi război, şi interdependenţele Vezi Mark Mazower, Dark Continent: Europe’s Twen- lor. Numai aşa poate fi înţeleasă corect Euro- tieth Century, Allen Lane, London, 1998. 3 Vezi Eric Hobsbawm, Age of Extremes: The Short pa de azi – cea care a presupus politici menite Twentieth Century, 1914-1991, Michael Joseph, London, să consolideze bunăstarea şi să menţină pacea, 1994. dar şi măsuri care să nu mai permită conflic- 4 Ibidem, p. 22. te continentale precum cele cunoscute –, dar, 5 Tony Judt, Postwar. A history of Europe Since 1945, mai ales, Europa de mâine. The Penguin Press, New York, 2005, p. 5. 6 Ibidem, p. 6. 7 Eric J. Hobsbawm, op. cit., p. 25-26. 8 Enzo Traverso, Fire and Blood: The European Civil Bibliografie War, 1914-1945, Verso, London and New York, 2017. 9 Jay Winter, Dreams of Peace and Freedom Utopian Tom Buchanan, Europe’s troubled peace: 1945 to the Moments in the Twentieth Century, Yale University Press, present, ediţia a 2-a, Wiley-Blackwell, West Sussex, 2012. New Haven & London, 2006, p. 1. 10 Allan Bullock, Ernest Bevin: Foreign Secretary, 1945- Ibidem. 11 1951, Heinemann, London, 1983. John Horne, „Guerres et reconciliations europée- Martin van Creveld, The Culture of War, New York, nnes au 20e siècle”, în Vingtième Siècle. Revue d’histoire, Presidio Press, 2008. 2009/4, n° 104, p. 3. Francis Fukuyama, “The End of History?”, în The Na- 12 Vezi James J. Sheehan, Where have all the Soldiers tional Interest, summer 1989. Gone? The Transformation of Modern Europe, Houghton Francis Fukuyama, The End of History and the Last Mifflin, Boston and New York, 2008. Man, The Free Press, A Division of Macmillan, Inc., New 13 Martin van Creveld, The Culture of War, Presidio York, 1992. Press, New York, 2008. Eric Hobsbawm, Age of Extremes: The Short Twentieth 14 Francis Fukuyama, ”The End of History?”, în The Century, 1914-1991, London, Michael Joseph, 1994. National Interest, summer 1989, https://www.embl.de/ Michael J. Hogan, The Marshall Plan. America, Brita- aboutus/science_society/discussion/discussion_2006/ in, and the reconstruction of Western Europe, 1947-1952, ref1-22june06.pdf. Cambridge University Press, New York, 2002. 15 Ibidem, p. 1. John Horne, „Guerres et reconciliations européennes 16 Francis Fukuyama, The End of History and the Last au 20e siècle”, Vingtième Siècle. Revue d’histoire, 2009/4, Man, The Free Press, A Division of Macmillan, Inc., New n° 104. York, 1992, p. XI. Michael Howard, The Invention of Peace and the Rein- 17 Idem, ”The End of History?”, p. 7. vention of War, London, Profile, 2000. 18 Claus Offe, “Competitive Party Democracy and the Tony Judt, Postwar. A history of Europe Since 1945, Keynesian Welfare State: Factors of Stability and Disorga- New York, The Penguin Press, 2005. nization”, în Policy Sciences, 15, 1983, 225–6. 42 Monitor Strategic 19 Tom Buchanan, Europe’s troubled peace: 1945 to the 23 Apud Allan Bullock, Ernest Bevin: Foreign Secretary, present, ediţia a 2-a, Wiley-Blackwell, West Sussex, 2012, 1945-1951, Heinemann, London, 1983, p. 405. p. 2. 24 Michael J. Hogan, The Marshall Plan. America, Bri- 20 Ibidem. tain, and the reconstruction of Western Europe, 1947-1952, 21 Philip Williamson, “ ‘Safety first’: Baldwin, the Con- Cambridge University Press, New York, 2002, passim. servative Party, and the 1929 General Election”, în The His- 25 Francis Fukuyama, ”The End of History?”, p. 2. torical Journal, 25, 2 (1982), p. 387. 22 Wolfram Kaiser, Christian Democracy and the Ori- gins of European Union, Cambridge University Press, New York, 2007, p. 164.

ABSTRACT

The author proposes an analysis of the concept of ”ideological equalization” between West European countries at the end of the Second World War, which may be defined as limiting or even eliminating the inherent differences in approaching the political organization of society on a homogenous democratic basis, faced with the aggressive assertion of an ideological formula identified as a common enemy: communism.

Keywords: ideological equalization, liberal democracy, communism, Second World War, Western Europe

Marius Iorgulescu is the editor-in-chief of the Military Publishing House and a PhD student (Political Sciences) at the National University of Political Studies and Public Administration.

Monitor Strategic 43 Polonia şi tabla de şah. Gambitul polonez şi tabla de şah est-europeană. Lecţii pentru România Silviu Petre

Introducere apară nici pentru România, mai ales că soarta celor două state a fost adesea comună. Premi- Instabilitatea din Europa de Est poate fi vă- sa articolului de faţă este că dacă Polonia este zută ca expresia locală a unei tendinţe mai am- afectată de paranteza ruso-germană, urmările ple: multipolarizarea sistemului internaţional. vor fi nefericite pentru Bucureşti. Premisa care Dezinteresul relativ al administraţiei Obama subîntinde acest argument este una istorică, si- din această zonă a lumii şi ridicarea altor cen- tuaţia spaţiului polonez fiind un indicator pen- tri de putere, atât locali cât şi globali reaprin- tru România, cel puţin în ultimii 220 de ani. de vechi rivalităţi. Dorinţa Federaţiei Ruse de a pedepsi expansiunea NATO, jocul dual al Germaniei (când membru al Alianţei, când stat Multipolarizarea sistemului inter- dornic să încheie un compromis cu Kremlinul) naţional. Un joc de şah multi-nivel au determinat accentuarea ambiţiei polone- ze. Putere medie cu veleităţi extra-regionale, Sfârşitul comunismului ca expresie ide- Varşovia practică un joc interesant pe tabla de ologică s-a conjugat cu un alt fapt: naşterea şah eurasiatică. Consecinţele nu pot întârzia să momentului unipolar. Similar cu situaţia din

Sursa: prelucrare a autorului pe baza Map Open Source: http://www.mapsopensource.com/ 44 Monitor Strategic 1945 când marile puteri tradiţionale fusese- Prima, face referire la dinastia Piaştilor, ră devastate de război şi America trona dea- dintr-o perioadă de început şi are în vedere o supra tuturor prin forţa sa, dispariţia URSS a Polonie restrânsă la fruntariile ei etnice şi care catapultat Washingtonul la statutul de unică întreţine bune relaţii cu Rusia. Este în bună superputere. Chiar dacă existenţa altor centri măsură anti-semitică. economici (Europa de Vest, Japonia) conferea Cea de-a doua, Jagellonă întreţine nostal- mapamondului un caracter deja multipolar, gia regatului polono-lituanian5 promovând, pe SUA păreau să fie singurul factor capabil să cale de consecinţă, dacă nu refacerea acestuia, ordoneze o lume în care capitalismul nu mai atunci o federaţie a popoarelor est-europene: 1 avea rivali serioşi, dar harta era punctată de polonezi, ucraineni, baltici pentru a rezista 2 tribalism şi bancrută. duşmanului principal, Rusia. Viziunea jagel- Pentru a rămâne fideli titlului lucrării, tabla lonă defineşte cetăţenia prin loialitate faţă de de şah a Războiului rece formată din doi par- stat, iar nu prin etnie. teneri relativi egali, a fost înlocuită de o alta cu Prima perspectivă a ajuns asociată cu Ro- multipli jucători, iar mişcările liniare ale ture- man Dmowski, important om politic şi şef al lor sunt concurate de o inflaţie de pioni sau de Partidului Naţional Democrat. Celălalt, rivalul mersul pieziş al nebunilor (în engleză bishop ar său, Jozef Pilsudski, de orientare socialistă, ma- suna mai neutru).3 reşal şi conducătorul al ţării între 1920-1934, când i-a survenit moartea. Pornind de la ca- drul de înţelegere prezentat, Pilsduski a conce- Polonia şi cultura de securitate put două direcţii de acţiune complementare:

Pe scurt, numim cultură de securitate modul comun al unei naţiuni de a-şi percepe temerile Prometeianismul şi Intermarium existenţiale împreună cu măsurile de rezolvare a acestor temeri.4 Noţiunea de cultură de secu- Prometeianismul avea în vedere efortul ritate porneşte de la premisa că o întreagă naţi- de a submina Rusia ţaristă, ulterior Uniunea une poate fi concepută ca o singură persoană cu Sovietică, sprijinind lupta de eliberare a po- un singur psihic. Deşi metafora organismului poarelor aflate sub dominaţie vecinului de la este desuetă pentru a descrie colectivităţi mari răsărit. Complementar, Intermarium, se dorea de oameni, naţiunile moderne se străduiesc să o federaţie a popoarelor estice: minimal avea se apropie de această unitate prin intermediul în vederea o relaţie de prietenie, dacă nu chiar sistemului de învăţământ, a celebrării în masă uniune cu Ucraina, mediu – planul includea a tradiţiei şi a instituţiilor care tind să selecteze şi Lituania, iar maximal adăuga restul ţărilor angajaţi cu valori similare. baltice, Finlanda, pe bieloruşi şi pe români. În cadrul subiectului tratat aici, ar trebui să Eforturile lui Pilsudki s-au lovit de naţionalis- ne întrebăm dacă nu există şi o cultură de secu- mul vecinilor săi, care tocmai ce îşi căpătaseră ritate regională comună. independenţa şi se temeau de o probabilă do- Adaptată la fiecare conjunctură temporală, minaţie polonă. filosofia politicii externe poloneze a încercat Iniţiativa intermarică a fost continuată de să împace aspiraţia de a fi un actor relevant la Paris de jurnalistul Jerzy Giedroyc (1906- cu vecinătatea ruso-germană. O putere medie 2000), aliat al mareşalului în interbelic, lup- spre mare, Polonia a avut de făcut faţă la doi tător în al Doilea Război Mondial, după aceea giganţi, unul dominând-o prin calitate, celălalt refugiat la Paris unde a editat revista Kultura.6 prin cantitate. De asemenea, prima conferinţa naţională a În efortul de a înţelege mentalitatea polo- Solidarităţii din septembrie 1981 a pregătit un neză, istoricii vorbesc despre alternanţa dintre mesaj pentru oamenii muncii din Estul Euro- două mari direcţii de acţiune: Piast şi Jagello- pei- testimoniu al durabilităţii acestei idei.7 nă, ambele corespunzătoare câte unei dinastii. În 1990, când regimurile comuniste se Cele două au căpătat conotaţiile moderne de prăbuşeau într-o dinamică de domino, acelaşi abia în secolul XX. Jerzy Giedroyc îi scrie lui Zbigniew Brzezin- Monitor Strategic 45 ski despre necesitatea ca parlamentul/ Seimul şi b) cele piezişe tip „nebun” cu ajutorul diaspo- polonez să recunoască degrabă independenţa rei internaţionale sau mai bine a membrilor din lituaniană. Semnul că Varşovia imediat post- diaspora ajunşi în funcţii-cheie (Z.Brzezinski, comunistă urmărea în continuare tradiţia ja- Ioan Paul II, Donald Tusk). gelloniană este semnarea unei serii de tratate cu Ucraina încă de la 24 august 1990 (această tocmai ce îşi declarase independenţa dar ră- (Cvasi)Sicronicitatea spaţiilor mâne în cadrul URSS-ului). Puţin mai târziu, pe 8 septembrie 1990 cele două state semnau o polonez şi românesc convenţie consulară, un protocol de consulta- Să începem cu esenţa argumentului: în ul- re între ministerele de externe şi un comunicat timii două sute de ani, ceea ce li s-a întâmplat prin care stabileau relaţii diplomatice în viito- 8 polonezilor, li s-a întâmplat şi românilor la un rul apropiat. interval de doar câţiva ani. Deznodământul În ultima decadă a comunismului, cauză unui trend din spaţiu lor, a avut ecou şi în zona polonă este, de asemenea, susţinută de doi carpato-pontică, anume: membrii de prim rang ai diasporei: antenumi- – A treia dezmembrare a regatului polonez tul Zbigniew Brzezinski (1928-2017), consili- er pe probleme de securitate al preşedintelui în 1795 a prefaţat răpirea Basarabiei din Mol- dova istorică (1812); Carter şi papa Ioan Paul al II-lea. În momentul – în care sovieticii vor interveni în Afganistan Reunificarea şi independenţa poloneză (1979), Brzezinski va face demersuri pentru a din noiembrie 1918 s-a sincronizat cu efortu- orienta diplomaţia lui Carter către sprijinirea rile româneşti în aceeaşi direcţie, antedatând mujahedinilor.9 momentul Alba-Iulia din decembrie 1918; – Cele mai multe analize ale culturii diplo- Moartea lui Pilsudski (1934) şi noua poli- matice şi de securitate a acestei naţiuni au în tică filo-germană a colonelului Beck a prefaţat vedere un subiect politic unitar. În momente- reorientarea Bucureştiului către Berlin, întâlni- le decisive, elitele poloneze, fie ele interne sau rea dintre Gheorghe Brătianu şi elitele naziste parte a diasporei au acţionat unele împotriva (1936), demiterea lui Nicolae Titulescu şi vic- altora, fiecare partidă întruchipând câte una toria Gărzii de Fier în alegerile din 1937 (când din cele două filosofii fundamentale: piastis- legionarii au obţinut 15,58% din voturi). – mul şi jagellonismul. În septembrie 1939 Polonia este prinsă Vedem acest lucru exemplificat în călătoria în menghina dublei invazii nazisto-sovietice. lui Roman Dmowski în Japonia pe urmele lui În 1940 România suferă mai multe mutilări Pilsudski pentru a sabota eforturile primului teritoriale succesive şi intră in războiul contra de a atrage Tokyo în lupta contra Rusiei. Mai URSS un an mai târziu. 10 târziu vedem tensiunea dintre comuniştii po- – Revoltele din 1976 cauzate de hotărârea lonezi şi diaspora democrată rămasă în exil în prim-ministrului Piotr Jaroszewicz şi-au în- Occident. Tensiunea dintre regimul Jaruzelski tâlnit ecoul în România prin disidenţa lui Paul şi papa Ioan Paul II trebuie văzută ca un alt Goma, revoltele minerilor din 1977 şi 1981, de episod din cadrul acestei dialectici. În perioa- altfel, la un an după naşterea sindicatului Soli- da contemporană, opinia publică a fost marto- daritatea. ra diferendelor dintre viziunea filoeuropeană a – Venirea la puterea a generalului Jaruzelski preşedintelui Consiliului UE, Donald Tusk şi în 1981 consonează cu perioada cea mai con- cea a Partidul „Lege şi justiţie” (PiS), cu agendă servatoare a ceauşismului şi începutul colapsu- naţionalistă. lui sistemului comunist.11 Dacă este să modelăm comportamentul po- – Intrarea Poloniei în NATO în 1999 dădea lonez în funcţie de mişcările pieselor la şah am speranţe similare României (fapt concretizat putea spune astfel că: în faţa mişcărilor rectili- în 2004) că logica geografică a Alianţei va cu- nii, de tură, ale Germaniei şi Rusiei (sub toate prinde toate statele foste comuniste din estul şi formele acesteia), Polonia a oscilat între două sud-estul Europei. tipuri de mişcări evazive: a) mişcările tip cal, – Mai nou, de câţiva ani asistăm la o rene- menite să „agaţe” vecinii prin alianţe regionale, gociere a raporturilor dintre Bruxelles şi sta- 46 Monitor Strategic tele-naţiuni. Dacă în fază de preaderare şi anii la Lublin, în Polonia şi un efectiv de 4500 de imediat următori statele memebre erau dispu- oameni.18 se să urmeze precum nişte elevi sârguincioşi 3. Pe plan energetic ambiţia poloneză avea directivele acquis-ul comunitar sau directive- în vederea construirea de rute alternative la le marilor puteri occidentale, astăzi suntem gazul rusesc. La summit-urile dedicate energi- martorii procesului de revenire în forţă a na- ei de la Cracovia (mai 2007) şi Vilnius (octom- ţionalismului, cu diferitele sale nuanţe: de la brie 2007), preşedintele Kaczyński le-a propus un identitarism sobru, care acuză tehnocraţia omologilor săi din Azerbaijan, Georgia, Ucrai- de la Bruxelles de diferite neajunsuri dar cere ne şi Lituania edificarea unui coridor de trans- doar reformarea acesteia, la un altul exaltat, port petrolifer pe ruta Odessa-Brody-Płock- populist, eurosceptic. Gdańsk. Acestuia i s-ar mai fi adăugat un ter- minal de gaz la Świnoujście, şi o altă conductă de gaz care să lege Polonia-Danemarca şi Nor- Între regional şi global vegia – orizontul de timp pentru finalizare ar fi fost 2012-2014. Războiul din Georgia din vara 19 Fidelă tradiţiei jagelloniene, Varşovia a fost lui 2008 a oprit iniţiativa. un antreprenor de iniţiative din 2008 încoace: 1. Pe plan diplomatic a conceput: – Parteneriatul Estic împreună cu Suedia. Ce a făcut şi ce ar trebui să facă Dedicat unui număr de 6 ţări (Armenia, România Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina) acesta trebuia să creeze o Chiar dacă nu a fost un antreprenor de ini- anvelopă de stabilitate şi prosperitate în spaţiul ţiative de talia Varşoviei, România a încercat limitrof Uniunii Europene.12 să fie prezentă în mai toate iniţiativele zonale, – În noiembrie 2013 Varşovia a găzduit fidelă culturii sale strategice de pivot între polii Întâlnirea Popoarelor Indigene.13 Trei ani mai de putere ai lumii. târziu, tot la Varşovia, OSCE a discutat chesti- Ameninţarea rusească, jocul duplicitar dar unea popoarelor indigene din Crimeea.14 expansiv al Turciei, înclinaţia administraţiei – Iniţiativa celor trei mări apărută în 2016 Trump de a regândi relaţia cu vechiul conti- este cea mai ambiţioasă dintre ele şi, totodată, nent pe baze bilaterale, ascensiunea partidelor reîncarnarea cea mai fidelă a Intermariumului populiste în UE ca şi venirea Chinei, obligă pilsudskian. În timpurile recente ideea a fost România să evolueze într-o lume multipolară. verbalizată de către Witold Waszczykowski, Chiar dacă va continuă să rămână (şi trebuie vice-preşedintele parlamentului polonez, apoi să continue) parte a arhitecturii euro-atlantice, de un alt politician, Arkadiusz Mularczyk, elitele de la Bucureşti vor trebui să pornească până în cele din urmă a fost preluat de actua- de la premisa lipsei de unitate a Occidentului.20 lul preşedinte, Andrej Duda.15 Proiectul a avut A acţiona local gândind global, va presupune deja patru congrese, la Dubrovnik (2016), Var- sincronizarea cu Polonia21, poate cel mai bun şovia (2017), Bucureşti (2018) şi Ljubljana (5-6 prieten pe care îl are pe toată raza acului com- iunie 2019).16 Polonezilor li s-au adăugat şi pre- pas al Europei Centrale. şedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, Rolul de gazdă jucat de Bucureşti pentru astfel că iniţiativa a ajuns să grupeze 12 naţi- cel de-al treilea summit al I3M, propunerea uni: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, preşedintelui Klaus Johannis de a organiza un Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Forum pentru Afaceri;22 găzduirea tot la Bucu- Slovacia şi Slovenia. reşti a reuniunii Grupului de lucru pentru mo- 2. Pe plan militar, Polonia împreună cu nitorizarea și coordonarea implementării pro- Ucraina şi Lituania a stabilit proiectul brigă- iectelor aprobate la Summit-ul Inițiativei celor zii tripartite - LITPOLUKRBRIG. Rezultat al Trei Mări (I3M) sub coordonarea vice-prim- unui parcurs cu suişuri şi coborâşuri17, brigada ministrului Ana Birchall23; stabilirea Fondului a intrat în activitate în ianuarie 2016, are sediul De Investiţii I3M (Three Seas Initiative Inves- Monitor Strategic 47 tment Fund) prin acordul băncilor Bank Gos- curi venite din partea hackerilor chinezi, ruşi, podarstwa Krajowego (BGK) and EximBank poate nord-coreeni este nevoie de sinergie. Un în iunie 201924 denotă o direcţie clară! parteneriat între instituţiile de forţă româneşti Efortul trebuie continuat, suplimentat şi şi cele poloneze (ABW, RCB, UKE, KNF etc)30 diversificat. Astfel dinspre dimensiunea mili- împreună cu mediul privat poate realiza dezi- tară concretă spre economică, ne putem gândi deratul. Viteza internetului românesc şi bazi- la un evantai de măsuri: nul de specialişti IT foarte buni sunt cataliza- tori ai un astfel de parteneriat. 1) România şi Polonia să aibă planuri de ur- 5) Dinspre partea securitară spre cea eco- genţă în cazul adâncirii războiului din Ucraina nomică, se pot lua în considerare proiecte şi al unui aflux brusc de refugiaţi spre terito- medii şi majore care să adauge substanţă I3M. riile lor; Spre exemplu, industria bateriilor cu metale 2) România ar putea propune Poloniei ală- rare (ex. litiu) este în plin avânt.31 De ceva vre- turarea la LITPOLUKRBRIG pentru sicroniza- me se vorbeşte despre probabilitatea ca Tesla, rea operaţională. O astfel de iniţiativă ar avea compania antreprenorului Elon Musk să îşi însă şi dezavantajul de a fi interpretată de Kre- deschidă o fabrică de mare capacitate în Po- mlin ca fiind ofensivă, nicidecum defensivă. lonia, deşi localizarea finală nu a fost hotărâtă. 3) Industria de armament a celor două sta- Tot în Polonia sud-coreenii de la LG Chem au te ar putea colabora mai strâns. Spre exemplu, ridicat o uzină de baterii care a dat de muncă industria românească de apărare care are de- la 1300 de angajaţi.32 Trece dincolo de spaţiul ficit de pulberi pentru muniţii şi explozibili25 acestui articol să discute de România a ratat ar putea intra într-un parteneriat cu Mesko, astfel de oferte, însă poate recupera gândindu- cea mai veche firmă din Polonia pe acest pro- se la metode de a colabora cu aceste întreprin- fil.26 Pe de altă parte, forţele armate române, deri deja create; la nevoile pe care acestea le-ar în mare parte organizate pentru o confruntare putea avea (subansamble, transport de mate- terestră convenţională27 ar putea achiziţiona rii prime etc) astfel încât să contribuie la mai la comun cu polonezii micro-dronele create buna integrare industrială. Spaţiul românesc de firma norvegiană Norwegian Prox Dyna- deţine numeroase minerale (de la cărbuni la mics28. În felul acesta, cele două state nu s-ar polimetale)33 o dovadă în acest sens fiind firma despărţi de complexul militaro-industrial eu- canadiană Leading Edge Materials care a pă- ropean şi ar contracara criticile de peste ocean truns deja pe piaţa de la noi din ţară a 51% din care acuză Varşovia că se bazează prea mult pe capitalul firmei locale LEM Resources SRL.34 prezenţa americană sintetizată prin metafora „Fort Trump”.29 Cum ambele deţin încă suficient de mul- Concluzie tă tehnologie sovietică sau pe model sovietic, s-ar putea gândi planuri de reciclare sau mo- Tot mai des vehiculata analogie cu Răz- dernizare (fie şi parţială) comune. boiul Rece pentru a descrie relaţii ruso-oc- 4) Trăsăturile conflictului actual fac din cidentale, în general, şi situaţia din Europa protecţia infrastructurilor critice parte a de Est, în particular, este aproximativă. Rusia strategiei. Digitalizarea întregii societăţii şi, în nu este fosta URSS şi nici lumea nu mai este particular a forţelor armate prezintă neîndo- fracturată ideologic în mod absolut ca acum ielnice avantaje dar şi dezavantaje cruciale. O 50 de ani. Dacă tabla de şah a acelor timpuri apărare cibernetică solidă are acelaşi rol vital se reducea la bicromatismul a două super- precum sistemul imunitar al organismului. puteri, iar piesele erau tancurile, avioanele Cartea Albă a securităţii cibernetice elabo- cu rază lungă şi rachetele intercontinentale, rată de Institutul Kosciuszko vorbeşte despre lumea multipolară de azi presupune un joc interconectarea întregului Intermarium, in- pe mai multe niveluri sau unul de forchess.35 clusiv prin fibră de 5G. Noul Război Rece, seamănă mai mult cu in- Pentru a ghida edificarea unei asemenea in- terbelicul european sau cu secolul al-XIX-lea. frastructuri şi a diminua foarte probabile ata- Puterile agresoare mai degrabă destabilizează 48 Monitor Strategic decât anexează; şantajează un stat şi îi manipu- Transnistria) ori au trecut prin trepidaţii economice (criza pesos-ului argentinian sau crahul din Asia de Sud-Est). lează opinia publică în locul stăpânirii directe. Uneori alternanţa dintre cele două impresii se găsea la Iniţiativa celor Trei Mări reprezintă locul acelaşi autor. Fukuyama este un astfel de exemplu. Asociat de întâlnire dintre ambiţia poloneză de a do- pe viaţă cu ‚sfârşitul istoriei’, el a revenit cu încă trei lucrări: mina regiunea şi dorinţa celorlalte popoare în care dezbate problema societăţii americane şi problema statelor-ratate. vecine de a crea un cordon sanitar împotriva Pentru eticheta sa a se vedea: Timothy Stanley and Rusiei (şi pe undeva şi a Germaniei). Alexander Lee, It’s Still Not the End of History. Twenty- Articolul de faţă concepe trei scenarii prin- five years after Francis Fukuyama’s landmark essay, liberal cipale pentru Intermarium 2.0 : democracy is increasingly beset. Its defenders need to go back to the basics, The Atlantic, 1 September, 2014. Pen- a) business as usual. Nu se înregistrează tru o privire echilibrată asupra evoluţiei gândirii sale a se nici un progres, summiturile şi întâlnirile de vedea: Hank Nelson, The State of Francis Fukuyama, pa- până acum fiind doar omagiul pe care imobili- per was presented at the Pacific Islands Political Studies tatea îl aduce acţiunii; Association Conference, Noumea, New Caledonia on 4 December 2004 b) scenariul realist. Intermarium se con- 3 Pentru analogia dintre şah şi relaţiile internaţiona- centrează pe componenta militară şi se com- le a se vedea: John Rennie Short, An Introduction to Po- portă ca o alianţă împotriva amestecului Kre- litical Geography, Routledge, London, 1993, p.71. Peter mlinului; Sutch, Ethics, Justice and International Relations: Con- structing an International, Routledge, 2001, p.130. Jenny c) scenariul liberal. Dincolo de partea Adams. Power Play: The Literature and Politics of strict defensivă, I3M creează o infrastructură Chess in the Late Middle Ages, Philadelphia: Univer- efectivă care să aducă împreună popoarele Eu- sity of Pennsylvania Press, 2006. John Arquilla, How ropei central-estice pe toate planurile. Chess Explains the World And predicts the rise and fall of nations, Foreign Policy, July 8, 2013. Prof. Dr. Volker von Prittwitz, Chess and Political Analysis, Institute for Politi- Premisa textului prezent a fost că istoria cal Analysis, July 26, 2014. Gideon Rachman, Chess moves Poloniei şi României a avut multe afinităţi, si- to transform world politics International affairs look badly tuaţiile prin care a trecut vecinul baltic fiind in need of some brilliant new thinking, Financial Times, December 8, 2014. Gary Alan Fine, Players and Pawns: replicate şi în spaţiul românesc. De aceea, Bu- How Chess Builds Community and Culture, The University reştiul trebuie să închidă paranteza deschisă of Chicago Press, Chicago and London, 2015, pp.192-193 de Varşovia şi de Zagreb. Nu numai pentru a Din datele articolelor se poate deduce că acestea au face I3M să funcţioneze, ci şi pentru a limita apărut în momentele de schimbare dramatică a status- quo-ului internaţional, precum 9/11 sau invazia rusă din comportamentul euro-sceptic al elitei polone- Ucraina din 2014. ze. Americanizarea Europei de Est36 este utilă 4 În literatura de specialitate ‚cultura de securitate’ a Bucureştiului doar dacă nu ne desparte de tot început să fie tratată o dată cu anii 1970, fiecare generaţie de cercetători rafinând definiţiile anterioare. ce înseamnă UE. În cea mai bună versiune a ei, 5 Despre formarea republicii sau regatului polono-li- diplomaţia românească se comportă precum tuanian a se vedea: Jerzy Lukowski, Disorderly Liberty: The o regină de şah la nivel internaţional: poate Political Culture of the Polish-Lithuanian Commonwealth face mişcări atât scurte în laterală, dar poate in the Eighteenth Century, Continuum, 2010 6 Phillip Tadeusz Turner, The evolution of Promethea- parcurge şi distanţe mari pentru a aduce con- nism: Jozef Pilsudski’s strategy and its impact on twentie- trariile împreună. th-first century world affairs, A thesis submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts in History, Boise State University, May 2015, p.18 şi passim Note 7 Ostap Kushnir, The Intermarium as the Polish-Ukrai- nian Linchpin of Baltic-Black Sea Cooperation, Cambrid- 1 Paul D.Miller, Fukuyama Was Right (Mostly), The ge Scholars Publishing, New Castle, 2019, p.11 American Interest, 14 January 2019. 8 Ibidem, pp.22-23 2 În mentalul anilor 1990, aşa cum era redată de bes- 9 Planul lui Brzezinski era acela că odată prinsă pe tsellerele decadei îmbina optimismul cu pesimismul. Pe teatrul afgan, armata sovietică nu mai avea destule resurse de-o parte se sărbătorea absenţa vreunui motiv de riva- pentru a interveni împotriva Solidarităţii, repetând, astfel, litate între marile puteri, revenirea ONU şi a dreptului scenariul cehoslovac din vara lui 1968. Acţiune iniţial tre- internaţional în prim-plan, expansiunea produselor occi- cută sub tăcere de respectivul până la sfârşitul anilor 1990. dentale de larg consum, răspândirea calculatoare. Pe de A se vedea în acest sens dizertaţia lui Phillip Tadeusz Tur- alta numeroase state s-au fragment din motive şi pe linii ner, op.cit., pp.23-30 şi passim etnice (unele din Lumea a III-a: Somalia, Rwanda; alte- 10 Spaţiul nu ne permite dar ar fi interesant de trasat o le fost comuniste- Iugoslavia, Republica Moldova versus paralelă între 1968 la Bucureşti versus Varşovia. Mai ’68. Monitor Strategic 49 Luna în care s-a schimbat lumea, Evenimentul zilei, 11 mai Batalionul de menţinere a păcii polono-lituanian, proiect 2008. Ion M.Ioniţă, 1968, un an teribil și o șansă istorică defunct (1997) şi batalionul de menţinere a păcii polo- pierdută de România, Revista Historia, dată neprecizată, no-ucrainian, trimis şi în Kosovo. Roman Woronowycz, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/1968- “Ukraine’s troops play key role in peacekeeping ope- un-an-teribil-si-o-sansa-istorica-pierduta-de- rations”, The Ukrainian Weekly, January 1, 2001. Ieva Malgorzata Fidelis, The Other Marxists: Making Sen- Gajauskaitė, Strategic Partnerships in Foreign Policy: se of International Student Revolts in Poland in the Glo- Comparative Analysis of Polish-Ukrainian and Lithuani- bal Sixties, Zeitschrift für Ostmitteleuropa-Forschung 62 an-Ukrainian Strategic Partnerships, January 2013, pp. (2013) H. 3, pp.425-449 189-223, esp. p.212 11 A se vedea şi schimbarea de atitudine a lui Nicolae 18 A se vedea pagină oficială a brigăzii:http://litpolukr - Ceauşescu faţă de situaţia din Polonia. Dacă în 1981 saluta brig.wp.mil.pl/en/84.html scoaterea Solidarităţii în afara legii de către gen. Jaruzel- Asumarea conducerii brigăzii de către un colonel năs- ski, în 1989 făcea eforturi pentru a reuni pe liderii Pactului cut în Donetsk, Dmytro Bratishko nu este poate întâm- de la Varşovia ca să discute problemă poloneză şi, even- plătoare şi denotă blamarea rupturii teritoriale suferite tual, să pună la punct o intervenţie. Ioan Scurtu, Nicolae de Ucraina ca urma a amestecului rusesc. Ukrainian offi- Ceaușescu și evenimentele din Polonia (1981, 1989), His- cer assumes command over LitPolUkrbrig unit. Colonel toria online, https://www.historia.ro/sectiune/general/ar- Dmytro Bratyshko signed the official protocol in Lublin, ticol/ceausescu-si-evenimentele-din-polonia-1981-1989 Poland, 112 International, 21 September 2018, https://112. 12 Parteneriatul estic. Ce este Parteneriatul estic? Con- international/politics/ukrainian-officer-assumes-com- siliul European. Consiliul Uniunii Europene, https://www. mand-over-litpolukrbrig-unit-32406.html consilium.europa.eu/ro/policies/eastern-partnership/ 19 Janusz Kowalski, Will Poland Liberate East-Central 13 Statement by indigenous peoples at the REDD+ Europe from Gazprom’s Dictates? The Warsaw Institute, Partnership Meting in Warsaw, Poland on 10 Nov. 2013, 13 March 2017 Asia Indigenous People, 11/11/2013, https://aippnet.org/ 20 Arhipremisa diplomaţiei româneşti se bazează pe statement-by-indigenous-peoples-at-the-redd-partner- unitatea (mai mult sau mai puţin funcţională) Occiden- ship-meting-in-warsaw-poland-on-10-nov-2013/ tului cu cei doi poli ai săi, SUA şi Europa de Vest. Pen- 14 In Warsaw, the problems of the indigenous peoples tru analiză în această marjă a se vedea: Radu-Ioan Opriş, of Crimea were discussed on the sidelines of the OSCE Opțiunile de politică externăși de securitate ale Români- meeting, Crimean Tatar Resource Center, 28 September ei în viziunea lui Klaus Iohannis, Sfera Politicii, Nr.183, 2016 pp.127-133, esp.131 15 Daria Nałęcz, Intermarium vs the Three Seas Initi- 21 Aici mai trebuie menţionat că Trilaterala România- ative, New Eastern Europe. This text is part of the series Ucraina-Polonia s-a născut în noiembrie 1997 prin iniţiati- titled: “Intermarium in the 21st century” based on the va Bucureştiului, având drept scop dezvoltarea cooperării conference held on July 6-7 2017, Lazarski University in pe trei dimensiuni: dialogul politic şi economic; proiecte Warsaw de infrastructură şi combaterea crimei organizate. Trila- 16 George Friedman, From the Intermarium to the terala România - Ucraina – Polonia, Ministerul Afacerilor Three Seas, Geopolitical Futures, July 7, 2017. Zsofia Externe, https://www.mae.ro/node/1510 Bajnai, Three Seas Leaders Must Overcome External 22 Începe summitul Iniţiativa celor Trei Mări – cel mai Influence And Internal Disunity to Achieve Prosperi- important eveniment economic găzduit de România de la ty, Atlantic Council, 14 September 2018. Găzduirea de revoluţie încoace. Ce oficiali vin la Bucureşti. PROGRA- către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a MUL evenimentelor, Mediafax, 16 sep 2018. Magda Gra- Summitului și Forumului de Afaceri ale Inițiativei celor dinaru, Initiativa celor Trei Mari: Ce a reusit summit-ul Trei Mări (București, 17-18 septembrie a.c.), 14 Sep- de la Bucuresti, cum sta Romania in regiune si cine a fost tembrie 2018, https://www.presidency.ro/ro/media/ invitat- Interviu cu Bogdan Aurescu, Ziare, 22 Septembrie comunicate-de-presa/gazduirea-de-catre-presedintele- 2018 romaniei-domnul-klaus-iohannis-a-summitului-si-foru- 23 Viceprim-ministrul Ana Birchall a coordonat prima mului-de-afaceri-ale-initiativei-celor-trei-mari-bucuresti- reuniune a Grupului de lucru pentru implementarea pro- 17-18-septembrie-a-c iectelor aprobate la Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări Alexandr Vondra, Regional integration at the Three (I3M), Site-ul Guvernului, 14 decembrie 2018, http://gov. Seas summit, Emerging Europe, October 10, 2018. ro/ro/media/comunicate/viceprim-ministrul-ana-bir- Joint Declaration of the Fourth Summit of the Three chall-a-coordonat-prima-reuniune-a-grupului-de-lucru- Seas Initiative, Three Seas Initiative (Ljubljana, 5-6 June pentru-implementarea-proiectelor-aprobate-la-summit- 2019). Robert Lupiţu, Președintele Klaus Iohannis și ul-initiativei-celor-trei-mari-i3m&page=1 ceilalți lideri din regiune au adoptat Declarația Summi- 24 Claudia Patricolo, Polish and Romanian banks esta- tului celor Trei Mări din Slovenia: ”Prioritățile fixate anul blish Three Seas investment fund, Emerging Europe, June trecut la Bucureşti au fost reconfirmate”, Calea Europeană, 11, 2019 6 iunie 2019 25 Apărare și industrie. România nu poate fi un actor 17 Acordul pentru crearea brigăzii a fost semnat în regional relevant fără o armată modernă și o industrie de 2014, fiind ratidicat de parlamentul ucrainian în 2015. securitate puternică, Document de politici publice elabo- Tot în acelaşi an miniştrii apărării din cele trei republici rat de New Strategy Center– Martie 2016, București – p.6 au semnat memorandumul de înfiinţare. Poland Ready 26 From Powder to Polish, PREMIUM GRADEAM- to Accelerate The Process of Creating LITPOLUKR- MUNITION TOOLING, General Carbide, https://www. BRIG, as Poroshenko Visits the Brigade Command, De- generalcarbide.com/assets/pdf/General%20Carbide%20 fence 24, 19 grudnia 2014. Brigada a fost predatată de Ammo%20Brochure.pdf 50 Monitor Strategic Mesko: Poland’s Ammunition Maker, Small Defen- have at least ten gigafactories’, says battery boss, translated ce Journal, 21 April, 2014, http://www.sadefensejournal. by Daniel Eck, 5 apr. 2019 32 com/wp/mesko-polands-ammunition-maker/ Tesla’s Gigafactory in Poland? A Task for the Polish 27 Pentru un studiu aprofundat al modernizării arma- National Foundation, Defence 24, 1 lutego 2018 33 tei române a se consulta: George Vişan, The known unk- Oana Ometa, România are un zăcământ UNIC în nowns of Romania’s Defence Modernisation Plan, Black Europa, dar este lăsat de izbelişte, Realitatea TV, Vineri, 27 Sea Security Program, ROEC, March 2019 Iulie 2012. Din|interior. Metale rare: industria secretă a lui 28 Marek Dąbrowski, Microdrones for military. Black Ceauşescu, adusă în paragină, Digi24, 10.11.2013 34 Hornet for Polish Commando Unit, Defence 24, 16 June Adi Mosoianu, Canadienii care vor să exploateze 2019 cobalt și litiu în România preiau 51% dintr-o firmă locală 29 Paul Taylor, Poland’s Short-Sighted Military Depen- al cărei asociat unic deține minereu polimetalic în Bihor, Profit, 23 mai 2018 dence on the United States, Carnegie Europe, February 35 12, 2019. Octavian Manea, Fort Trump se amână, Civitas Pentru diferite versiuni de şah (forchess, fortress- Politics, 4 June 2019 chess, şah rotund sau bizantin) a se consulta: John Gollon, 30 Chess Variations: Ancient, Regional, and Modern, Second ABW este Agenţia Internă de Securitate; RCB (Rzą- Edition, Charles E.Tuttle Company, Printed in Japan, 1974, dowe Centrum Bezpieczeństwa) este Centrul Guverna- p.35 mental pentru Securitate; UKE (Urząd Komunikacji Elek- 36 Europa de Est postcomunistă, cel puţin la nivelul tronicznej) este Biroul de Comunicaţii Electronice; KNF opiniei publice, a fost mai proamericană decât cea de Vest. (Komisja Nadzoru Finansowego) Autoritatea Financiară De aici separaţia lui Donald Rumsfeld între vechiul şi noul de Supraveghere. Pentru mai multe detalii despre prero- continent. Americanizarea de care vorbeam nu se referă gativele lor a se vedea: Joanna Świątkowska, Izabela Al- numai la achiziţia de armament american sau la căutarea brycht, Dominik Skokowski, National Cyber Security Or- de contacte bilaterale cu Washingtonul, ci şi la mentalita- ganisation: POLAND, NATO Cooperative Cyber Defence tea unei bune părţi a actualei elite central-est europene. Center of Excellence-CCDCOE, Tallinn 2017, pp.11-12 31 Mai mulţi dintre preşedinţii în funcţie şi-au făcut studiile Bogdan Cojocaru, Revoluţia maşinilor electrice se dincolo de Ocean: Kolinda Kitar Grabarovic, Mateusz Ja- apropie. Ungaria este pregătită să o întâmpine cu două fa- kub Morawiecki. Tomasz Paszewski, Us Missile Defense brici de baterii şi produce deja motoare şi vehicule. Iar Po- Plans: Central And Eastern Europe, Revue d’études com- lonia va avea cea mai mare fabrică de baterii pentru maşini paratives Est-Ouest 2013/3 (N° 44), pages 35 à 60. Boris electrice din Europa. România încă este pe nicăieri, Ziarul Kalnoky, My Europe: Why Eastern Europeans like Donald Financiarul, 3 oct 2018. Dominik Reintjes, ‘Europe will Trump, DW, 12.11.2018

ABSTRACT

Geographically trapt between the German-Russian bracket and the smaller countries of Eastern Europe, Poland struggled to find the proper path of a middle power. Without resources to fully accomplish her dreams of grandeur, Poland tried to garner the support of the neighbours so as so resist the double pressure stemming from both Berlin and Kremlin and coagulate the region into a meaningful actor. Drawing analogies from chess game, this article argues the existance of a pattern which brings together Polish and Romanian history: when the former embraced a misfortune, the latter soon followed, within the span of a few years. Therefore, Romanian decisionmakers should try to help Warsaw put together a robust Intermarium initiative and thus gain international visibility.

Cuvinte-cheie: Polonia, geopolitică, securitate, vecini, strategie, România, cooperare

Silviu Petre este cercetător independent în domeniul relaţiilor internaţionale şi traducător. Între 2010-2015 a fost cercetător în cadrul Centrului de Studii-Est Europene şi Asiatice (CSEEA). Între 2010-2013 a urmat un pro- gram doctoral la SNSPA cu o teză despre hegemonia Indiei după 9/11. Temele sale de interes sunt: teoriile relaţiilor internationale, cursa de armament, reproducerea elitelor.

Monitor Strategic 51 52 Monitor Strategic PUNCTE DE VEDERE

Monitor Strategic 53 54 Monitor Strategic Schimbarea mediului de securitate și noua strategie națională de apărare. Identificarea și ierarhizarea riscurilor

Mirel ȚARIUC

Introducere altă echipă, alt program și, din nou, decizia Parlamentului. Între timp, dubiile asupra ac- Sfârșitul anului 2019 se arată, în continuare, tualului buget persistă, noul buget întârzie să deosebit de tulbure pentru români, iar șansele apară, alegațiile contradictorii și populiste se unei limpeziri sunt infime. În momentul înce- înghesuie să manipuleze un electorat din ce în perii acestui studiu, guvernarea era asigurată ce mai confuz. de o echipă interimară, formată din miniștrii Mandatul Președintelui României se unui guvern proaspăt demis prin moțiunea sfârșește implacabil și, în consecință, se vor or- de cenzură din 10 octombrie 20191. Din acel ganiza alegeri prezidențiale8. Chiar dacă son- moment, guvernul a devenit interimar, adică a dajele de opinie arată același favorit al scruti- rămas cu dreptul să îndeplinească numai ac- nului9, nu putem să nu ne amintim de sondaje- tele necesare pentru administrarea treburilor le din 2014, când turul al doilea a consemnat o publice, până la depunerea jurământului de răsturnare dramatică de situație. Dacă actualul către noul Guvern2. Mai clar, în această peri- Președinte va fi reales, vom continua să avem oadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe un șef al statului aflat în opoziție cu majori- sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția tatea parlamentară, indiferent că Guvernul se proiecte de lege3. Având în vedere acest lucru, va situa de aceeași parte. Dacă Președinte va nu ar fi putut fi propus proiectul de buget pen- fi altcineva, turbulențele se vor accentua, iar tru anul 2020. scena politică autohtonă va suferi, probabil, O nouă echipă guvernamentală a fost pro- schimbări semnificative. pusă de liderul Partidului Național Liberal4, În sfârșit, nici relațiile noastre în afara împreună cu un program de guvernare valabil granițelor nu ne ajută să ne imaginăm, cu su- pentru maximum un an5. Noul Guvern a fost ficientă acuratețe, viitorul. Impasul apărut în acceptat de către Parlament la limită6, dar vi- urma nominalizărilor mai puțin fericite pentru itorul rămâne incert. Noul executiv este un postul de comisar european al României s-a guvern minoritar7 care va trebui să negocieze dezvoltat și agravat, în sensul că, deunăzi, nu cu aleșii fiecare propunere a sa, orice conflict știam nici măcar cine ar trebui să facă propu- major periclitând însăși existența sa. Căde- nerea la Bruxelles: Guvernul interimar, viitorul rea oricărei inițiative legislative ar demonstra Guvern, altcineva? Până la urmă, propunerea fără echivoc balanța de putere politică, adică noului Guvern10 a fost acceptată la Bruxelles, fragilitatea guvernului în cazul apariției unei iar procedura se desfășoară rapid pentru a fi moțiuni de cenzură. În momentul unei de- validat noul comisar european al transportu- miteri a guvernului liberal ciclul se va relua: rilor. Asta dacă Parlamentul European nu ne desemnare de premier, negocieri îndelungate, va oferi vreo nouă surpriză. Din fericire, nu Monitor Strategic 55 suntem singuri în această situație, pentru că cu toți adversarii săi, Turcia se apropie din ce am beneficiat de sprijinul fortuit al Ungariei și în ce mai mult de Rusia, China se luptă de la Franței, ale căror candidaturi au fost, la rândul egal la egal cu cea mai puternică economie a lor, respinse de Parlamentul European. lumii și reușește să închirieze un stat suveran 14 Așadar, un final de an tulbure, cu șanse aflat pe continentul nostru (Muntenegru ), minime de limpezire. Totul, într-un mediu Uniunea Europeană continuă dramatic proce- internațional tulbure și el, altfel decât altădată. sul de degradare (Brexit-ul, Catalonia, extrema Există, desigur, prezumția logică că principalul dreaptă etc.), Germania se apropie de recesi- 15 obiect al studiilor noastre, apărarea și securi- une , procesul de extindere a Uniunii a fost, 16 tatea națională, nu poate fi afectat dramatic de deocamdată, stopat . Analizând cu atenție crize interne, din moment ce absolut toți acto- opiniile existente, argumentate de multe ori rii principali ai scenei politice românești afirmă logic, deci credibil, înțelegem că adevărul tre- obiective cvasi-identice: UE, NATO și SUA, buie să fie pe undeva pe la mijloc. Considerăm dezvoltare durabilă, siguranța cetățeanului și că schimbările mediului de securitate global așa mai departe. Diferența și, totodată, sursa sunt absolut semnificative, iar tendințele exis- confuziei noastre constau în ceea ce înțeleg tente îngrijorează serios lumea politică de azi, diverșii protagoniști prin aceste obiective și, deoarece continuarea acestora poate întoarce mai ales, în modul în care încearcă să le înde- lumea la principiile simple și clare ale realis- plinească. Ce am putea face noi? Credem că mului clasic al lui Morgenthau. De aceea, ni ar trebui să ne ocupăm prioritar de noi înșine, se pare mai important ca, după trecerea în să identificăm interesul comun și să îl promo- revistă a noilor realități comportamentale, să încercăm să evidențiem sursele reale ale noului văm împreună. Iar interesul comun este foarte model global și să apreciem durabilitatea lor în apropiat de cel pe care, mai mult sau mai puțin viitorul apropiat. demagogic, mai mult sau mai puțin ipocrit, îl Prima realitate pe care o înregistrăm este afirmăm în campaniile electorale. creșterea intensității războiului comercial din- tre Statele Unite și China, care își revendică locul de partener egal într-un binom al lide- Turbulențele la nivel global rilor economici ai lumii, chiar în condițiile în care și Uniunea Europeană, aflată momentan Există o mulțime de specialiști care apreci- în fruntea schimburilor comerciale mondiale, ază că mediul de securitate nu a suferit modi- aspiră la topul mondial. Un alt fapt constă în ficări dramatice în ultimii cinci ani, subliniind abandonarea mai mult sau mai puțin justificată constantele identificate. Rusia „eliberase” Cri- a preocupărilor americane pentru schimbările meea și o anexase în urma voinței liber expri- climatice, subiect de mare importanță pentru 11 mate a populației , occidentalii sancționaseră europeni, care au și investit major pentru di- 12 sever puterea de la Kremlin , statele NATO minuarea deteriorării mediului înconjurător semnaseră deja angajamentul de a crește ni- natural. Între cele două realități există, desigur, velul cheltuielilor militare la minimum două legătură, pentru că viteza creșterii este faci- procente din PIB13, lupta contra terorismului litată de neglijarea angajamentelor luate, iar intrase deja într-o fază mai relaxată ca urma- SUA apreciază că Rusia, India și China, deși re a succeselor obținute împotriva ISIS, Chi- semnatare ale Acordului de la Paris, nu sunt na avea același potențial de pericol, îndeosebi preocupate a face eforturi în această direcție. economic, Uniunea Europeană se căuta pe Un alt fapt cert constă în confuzia dezamăgi- sine aproape la fel ca acum. O altă mulțime de toare a autorităților de la Londra cu privire la specialiști consideră că s-a intrat într-o nouă Brexit. Însuși Brexit-ul este un element per- paradigmă a securității, în care cooperarea turbator apărut în perioada considerată, dar ipocrită va fi înlocuită de înțelegeri bilaterale și mai gravă ni se pare lipsa (devenită croni- sincere și benefice atât pentru părțile respec- că) a oricărei decizii a Parlamentului britanic tive, cât și pentru întreaga omenire. Federația (în afara celor de amânare a ieșirii), lipsă care Rusă se află în război hibrid cu toți vecinii și induce neîncrederea în mecanismele demo- 56 Monitor Strategic cratice tradiționale. Dacă la acestea adăugăm de putere în Uniunea Europeană nu s-au ade- fracturile apărute în lumea arabă, abandona- verit, este evidentă o diminuare a coeziunii la rea parțială a democrației în Turcia și apro- vârful organizației, principalele puteri (Franța pierea periculoasă dintre Moscova și Ankara, și Germania, în absența Regatului Unit) având agresivitatea crescândă și eficientă a Rusiei agende diferite, legate aparent de interese de prin mijloace de propagandă și de influențare politică internă. Mai mult, se pare că falia apă- pe cale cibernetică a politicii unor state terțe, rută între est și vest continuă să se lărgească, observăm că, fără îndoială, sistemul de riscuri niciunul dintre principalele posturi nereve- de securitate la nivel global și regional a suferit nind fostelor state comuniste. Sursa acestei modificări mai mult decât notabile. stări constă, probabil, în preocuparea excesivă Schimbarea radicală a modelului american a liderilor naționali pentru politica lor internă, pentru propria politică externă este, desigur, dar ea este favorizată și de bâlbâielile Uniunii unul dintre factorii principali ai tulburării me- referitoare la propriul viitor. O Europă unită, diului global de securitate. Declarațiile beli- sintagmă preferată încă la Bruxelles este im- coase ale liderului de la Washington, urmate posibilă în condițiile decalajelor existente și în adesea de răzgândiri imediate, au contribu- afara întăririi gradului de federalizare a Uni- it decisiv, credem noi la actuala stare. Să ne unii. amintim de pozițiile hilare privitoare la ata- În sfârșit, o altă sursă majoră a turbulenței carea de îndată a Iranului sau la abandonarea constă în volatilitatea relațiilor cu o Federație fermă a propriilor aliați kurzi (două decizii în- Rusă bogată în resurse naturale necesare Oc- toarse cu mare celeritate) și ne dăm seama că cidentului, care desfășoară acțiuni de propa- fundamentarea deciziilor prezidențiale nu mai gandă ostilă democrației prin toate mijloacele constituie o prioritate la Casa Albă. În același avute la îndemână și care rezistă încă severelor stil, nemaivăzut în ultimele decenii la cea mai sancțiuni economice aplicate de către țările mare putere a lumii, a fost atacat și îmbrățișat vestice. Pare uneori că principalii competitori NATO, a fost blamată Uniunea Europeană, a ai lumii se află într-o adevărată cursă pentru a fost încurajat Regatul Unit să părăsească Uni- obține favorurile Moscovei, chiar dacă cei mai unea, au fost minimalizate efectele încălzirii mulți dintre ei condamnă agresivitatea renăs- globale, s-a încălzit și reîncălzit fada supă a re- cută a Kremlin-ului. Așa cum era de așteptat concilierii cu Coreea de Nord, și atâtea altele. în condițiile libertăților globale, Rusia folosește Acest nou stil este denumit de unii specialiști în intervenția sa asupra celorlalte state tocmai ca preferință pentru relații internaționale bila- informațiile primite de la corporații specializa- terale, mai sincere și mai eficiente. Este de fapt te, fapt care duce inevitabil la ideea unei înăs- vorba de dorința celui puternic de a negocia cu priri a regimului de cooperare internațională. parteneri mai slabi. În ceea ce ne privește, opi- Practic, indiferent de existența unor aspec- năm cu sinceritate că este vorba de un regres al te concrete care să ne contrazică, implica- stabilității relațiilor internaționale și eventuala rea Cambridge Analytica în extinsul război realegere a liderului de la Washington ar mări informațional al Rusiei poate fi apreciată ca un confuzia existentă. fel de spionaj legal. Europa (UE) are un nou Parlament și va Desigur, am putea continua cu elemen- avea o nouă Comisie, condusă de un outsider te de politică internațională care bulversează (Ursula von der Leyen, fost ministru al apă- percepția globală asupra securității, dar nu rării în Germania), în urma refuzării primi- avem, aici și acum, nici spațiul nici timpul ne- lor candidați de către noua majoritate care cesar dezvoltării unei astfel de teme. Ceea ce conține un grup nou, al președintelui Macron. ni se pare însă extrem de important, este faptul Doamna Leyen este cunoscută ca un partizan că astfel de surse de instabilitate conduc, ine- al federalizării europene și un susținător al vitabil la schimbarea modului de interpretare armatei continentale, chiar dacă schița sa de a riscurilor reale de securitate națională, trece- program nu face afirmații explicite privitoare rea de la inventarierea și descrierea copy-pas- la aceste preferințe. Chiar dacă temerile refe- te a riscurilor prezentate de organizațiile din ritoare la o schimbare dramatică a structurii care România face parte la o analiză serioasă, Monitor Strategic 57 care să țină seama tocmai de interesele noastre Am mai scris despre acest lucru, dar simțim naționale. Indiferent că amenințările globale să nevoia să reamintim că singura Strategie sunt parte importantă a paletei de amenințări prezentată direct parlamentarilor în termenul naționale, este evident că interesul național stabilit de lege, dezbătută, votată și aprobată poate fi apărat astăzi numai prin corecta apre- în cadrul aceleiași ședințe a celor două Ca- ciere a riscurilor existente, mai ales că, de mere a fost cea aflată, încă, în vigoare. Istoria foarte multe ori, aceste riscuri provin prepon- documentelor anterioare este foarte încâlcită derent din slăbiciunile statului nostru, printre și a fost descrisă pe larg, atât de noi cât și de care lipsa consecvenței în acțiune și precarita- alți specialiști în domeniu. Credem că inter- tea predictibilității în politica externă. pretarea corectă este cea aplicată în 2015: se organizează o ședință comună a Parlamentu- lui, la care participă Președintele și își prezin- O nouă strategie de securitate tă Strategia, care a fost deja transmisă parla- mentarilor, după ce a fost avizată de Consiliul și apărare Suprem de Apărare a Țării. Apare însă o nouă întrebare absolut firească. Ce înseamnă că se Odată cu instalarea Președintelui Români- dezbate? Parlamentarii își expun punctul de ei (când scriem aceste rânduri nu știm nume- vedere propriu (individual sau comun, perti- le acestuia), va începe, conform legii, un nou nent sau aerian) și se trece la vot? Ce se întâm- ciclu al planificării strategice: Președintele Ro- plă dacă votul e negativ? Este obligat primul mâniei, în termen de cel mult șase luni de la de- om în stat să își revizuiască opera și să revină punerea jurământului, prezintă în Parlament într-o nouă ședință? În cât timp? Să reamintim Strategia națională de apărare a țării care se că președintele Băsescu, așteptându-se la un dezbate și se aprobă, prin hotărâre, în ședință 17 Parlament ostil, nu și-a prezentat in personam comună a celor două Camere . Mai concret, strategiile, una dintre ele fiind votată în leha- până la sfârșitul lunii iunie a anului 2020, acest mite la sfârșitul mandatului premierului Tări- document care fundamentează planificarea ceanu, iar cealaltă nefiind nicicând dezbătută. apărării la nivel național devine sursă de bază Chiar dacă nu s-a întâmplat niciodată până pentru cascada de documente departamenta- acum (de la apariția strategiilor ca document le care trebuie elaborate: Carta albă a apără- fundamental al planificării), o astfel de împre- rii, Strategia militară, Directiva de planificare jurare este foarte posibilă, mai ales în condițiile a apărării, planurile majore, planurile anuale. unei fracturi a relațiilor între Președinție și Foarte clar, cel puțin la prima vedere, iar toate Parlament, împrejurare de care am avut parte aceste lucruri (aproape identic) erau prevăzute în ultimul deceniu. Revenind la președintele și în legea anterioară (Legea 473/2004 privind Băsescu, acesta a considerat că, din momen- planificarea apărării). Unica diferență constă tul aprobării sale în CSAȚ, documentul înce- în faptul că legea 473/2004 se referă la Strate- pe a-și produce efectele, deoarece Membrii gia națională de apărare a României, iar faptul Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt că documentul în vigoare (elaborat și aprobat răspunzători de respectarea hotărârilor adop- înainte de publicarea Legii 203/2015) folosește tate de acesta18. O astfel de abordare, care ni cuvântul țară, induce ideea că noua formulare se pare destul de forțată, a dus la includerea nu este altceva decât o adaptare la realitatea jurnaliștilor în rândul suspecților de acțiuni existentă. Oricum, este vorba de un amănunt destabilizatoare ale securității naționale și la nesemnificativ, țara și România fiind sinoni- facilitarea supravegherii acestora din motive me în speța noastră. Mult mai important ni de acest gen. se pare conținutul cuvântului ”prezintă” din Trecând peste istoriile legate de întregul prima prevedere citată. Președintele trebuie ciclu de planificare a apărării, să spunem că o să participe in personam la respectiva ședință astfel de strategie pornește de la identificarea, comună prezentându-și strategia, sau este ne- formularea și afirmarea intereselor naționale, cesar numai să o transmită Parlamentului, iar un lucru ceva mai dificil în condițiile unei acesta să organizeze dezbaterea și aprobarea? securități extinse, așa cum s-a dorit la pre- 58 Monitor Strategic cedentul document similar. Prin apărare se flagrantă a unor drepturi și libertăți fundamen- înțelege aici exact o serie de măsuri destina- tale) ar fi de preferat. te îndeplinirii, în bune condiții, a acestor in- Vom încerca să prezentăm un exem- terese și, de aceea sistemul de riscuri de se- plu. Credem că, în ultimii ani, principala curitate trebuie să aibă o legătură logică cu amenințare la securitatea extinsă a României a aceste interese. Acesta este motivul pentru fost cea legată de posibila activare a Articolului care atragem atenția, cu tot respectul datorat 7 al Tratatelor UE față de țara noastră. Nimeni celor ce vor elabora documentul, că eludarea nu a trecut vreodată în strategia națională o riscurilor și amenințărilor reale nu constituie asemenea amenințare, deoarece există ideea altceva decât repetarea, în van, a unei atitudini că amenințarea vine din partea unui adver- superficiale cu privire la viitorul națiunii. De- sar, nicidecum a unui prieten. Pe de altă par- sigur, stabilirea intereselor și/sau obiectivelor te, amenințarea la adresa securității naționale de securitate și apărare ale României se află este definită astfel: acţiuni, fapte sau stări de la dispoziția conducerii politice a statului. În fapt, capacităţi, strategii, intenţii ori planuri aceeași măsură, politicului îi revine și sarcina ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele stabilirii principalelor direcții de acțiune și naţionale de securitate şi/sau sunt de natură să măsuri concrete destinate realizării scopului pună în pericol direct sau indirect securitatea și obiectivelor precizate. Pe de altă parte însă, naţională, prin afectarea funcţionării normale aprecierea amenințărilor, vulnerabilităților și, a instituţiilor statului, a vieţii şi integrităţii mai ales riscurilor de securitate, trebuie să re- fizice a cetăţenilor şi a organizării comunităţilor vină specialiștilor în domeniu. umane19. Folosind această definiție, se observă cu ușurință că opinia noastră nu este nici exagerată, din moment ce a existat intenția Amenințări, vulnerabilități, riscuri declanșării în Parlamentul European a unei astfel de proceduri, punerea ei în practică ar Citind o mulțime de documente strategice fi afectat interesele naționale așa cum au fost din lumea întreagă, am observat că, în prin- ele definite și prezentate și ar fi pus în pericol cipal aceste categorii de caracteristici proprii funcționarea normală etc etc. cum ar putea fi fiecărei națiuni sunt tratate, de cele mai mul- contracarată o asemenea amenințare? Este evi- te ori ca principal punct de plecare în elabo- dent că, pentru a elimina efectele, trebuie iden- rarea documentelor, ideea fiind că statul tre- tificate cauzele, iar în speța prezentată acestea buie să își îndrepte resursele prioritar către se materializează mai degrabă în vulnerabilități eliminarea/diminuarea pericolelor la adresa decât în adeversitatea inexplicabilă a unor per- securității naționale. Adăugând faptul că actu- soane sau organizații de la Bruxelles. Despre alul Președinte (candidat încă, în aceste zile) a vulnerabilități ne vom mărgini să spunem anunțat deja că va continua o abordare de tip că sunt, în esență, slăbiciuni ale statului ro- securitate extinsă, precum și împrejurarea că man care pot potența trecerea în fapt a unor absolut toate documentele precedente au avut amenințări. O astfel de slăbiciune ar putea fi, o abordare similară, conchidem că stabilirea de pildă, incapacitatea unor autorități de a unui sistem corect de Riscuri, Amenințări și înțelege că prevederile tratatelor internaționale Vulnerabilități este un pas esențial care trebuie semnate și asumate au caracter obligatoriu și efectuat cu profesionalism, adică altfel decât a nu facultativ. adăuga la caracteristicile precizate de UE sau În general, reacția ar trebui să apară NATO unele mai originale cum ar fi, de exem- atunci când există riscul real al trecerii în plu, campaniile de presă. Nu dorim să revenim fapt a amenințării. Or, ajunși aici, cu toate asupra motivelor reale pentru care presa tre- clarificările apărute, confuzia persistă. Dacă buia suspectată de lipsa loialității față de țară evenimentul X, care poate afecta securitatea mai mult decât clasa politică, antreprenorii națională, se află pe lista urmărilor previzibile sau lucrătorii ANAF, dar ni se pare evident că ale amenințărilor și/sau vulnerabilităților iden- introducerea unor astfel de caracteristici fără tificate, el va fi însoțit de probabilitatea pro- o explicație clară (care să nu inducă încălcarea ducerii sale, probabilitate stabilită, de obicei, Monitor Strategic 59 subiectiv, în funcție de analiza unor raporturi dur, de sorginte vestică. Să evidențiem faptul de forțe, a evenimentelor istorice similare sau că această amenințare nu are un caracter puni- prin diverse alte metode, mai mult suma și tiv, deci diminuarea intensității sale nu se poate puțin științifice. Având o valoare aflată între 0 face prin contracararea acțiunii unui adversar și 1, probabilitatea de producere a evenimen- identificabil, ci prin acțiuni concrete de ader- tului prezent ca exemplu este imposibil de are deplină la toate componentele definitorii apreciat de noi, dar este evident că ea ar fi fost ale Uniunii, în primul rând la sistemul de valo- mult mai mică dacă procedura nu s-ar fi apli- ri și la principiile care guvernează organizația. cat niciodată înainte. Ei bine, un astfel de risc Or, acest lucru va fi extrem de dificil, în nu a fost prezentat explicit în strategia aflată condițiile existente, caracterizate de păstrarea în vigoare, chiar dacă vunerabilităție enumer- MCV numai pentru România, amânarea sine ate de document ar fi putut conduce la o astfel die a cooptării în spațiul Schengen, pierderea de abordare. După părerea noastră, acest risc cursei pentru o aderare mai rapidă la moneda de securitate națională a fost mult mai intens europeană ca urmare a neîndeplinirii criteri- decât riscuriloe referitoare la terorismul in- ilor stabilite. Revenind la teorie, probabili- ternational sau migrație, pentru că a avut o tatea unui astfel de eveniment (România, stat probabilitate semnificativă (chiar dacă rela- marginal al Uniunii) este semnificativă, iar tive mica, în raport cu altele), iar consecințele consecințele ar fi, fără îndoială, imense. ar fi fost dezastruoase. Absența acestui tip de Altfel spus, ne dorim ca noua strategie de risc o punem pe seama percepției că de partea apărare a României să fie mai mult decât o cealaltă a amenințării trebuie să se afle un ad- declarație formală și încurajatoare, chiar în versar și nu un prieten, nicdecum (așa cum condițiile în care multe astfel de documente este în speța noastră) noi înșine. (inclusive cele ale Uniunii) au un grad pre- În teorie (deci și în practica curentă), car de concretețe. Afirmarea transparentă a riscul de securitate este dat tocmai de acest situației existente și a poziției de adoptat într-o binom: probabilitate – consecințe. Metodele lume tulbure și plină de pericole nu poate fi de calcul destinate ierarhizării riscurilor, pre- decât un pas important al țării noastre către o cum și unitățile de măsură pentru aprecierea integrare deplină în lumea occidentală la care consecințelor sunt diverse, pornind de la năzuim. simplul produs al celor două mărimi și până la calcule ponderate în funcție de caracterul consecințelor. Indiferent însă de metodele alese, aceste calcule trebuie făcute profesion- Note ist și, evident, cu bună credință. Suntem ab- 1 În data de 10 octombrie 2019, Camerele reunite ale solut convinși că o astfel de abordare ar duce Parlamentului României au dezbătut și votat moțiunea de la stabilirea unei liste de priorități semnificativ cenzură depusă de opoziție. Dintr-un total de 245 de vo- diferite de cele existente, bazate de cele mai turi exprimate, 242 au fost declarate valabile, iar 238 au multe ori, pe amenințările percepute de aliați fost pentru demiterea Guvernului în funcție. Cei mai mulți parlamentari ai PSD (partidul aflat la guvernare) au fost sau de organizațiile din care România face prezenți fără a-și exprima votul. parte. 2 Parlamentul României; Constituția României, art. Revenind la noul ciclu de planificare 110, alin. (4) strategică, opinăm că un risc care va trebui 3 Guvernul României: Ordonanța de Urgență nr. 57 diminuat prioritar este cel al continuării /2019 privind Codul Administrativ, publicată în Monito­ rul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019. marginalizării României într-o Uniune 4 Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Ludovic Europeană în care statele vor avea ritmuri Orban pe 15 octombrie 2019, iar acesta a depus la Parla- diferite de dezvoltare. Acest compromis de ment lista guvernamentală și programul de guvernare în natură lexicală, stabilită la adunarea informală data de 24 octombrie. 5 de la Roma a Consiliului European, înseamnă La sfârșitul anului 2020 sunt prevăzute alegeri gene- rale, care vor duce la un nou legislativ și, în consecință, la de fapt lansarea pe orbita cea mai îndepărtată un nou executiv. Există și posibilitatea, destul de improba- de centru a statelor care nu sunt de acord sau bilă, a organizării unor alegeri anticipate, dar numai după nu pot face față ritmului stabilit de un nucleu validarea alegerilor prezidențiale din acest an. 60 Monitor Strategic 6 Pe 4 noiembrie 2019, GuvernulL Orban a fost înves- 14 În vederea construcției unei autostrăzi, Muntenegru tit ca urmare a celor 240 de voturi pentru din Parlament s-a împrumutat la China de sume a căroro rambursare este (erau necesare 233 de voturi) foarte dificilă, dacă nu imposibilă: preluare de pe http:// 7 PNL are 69 de deputați și 25 de senatori, ceea ce în- www.globalconstructionreview.com/news/montenegro- seamnă în jur de o cincime din numărul total de parla- crossroads-expensive-chinese-motorway/, accesat la 30 mentari. septembrie 2019 8 Primul tur al alegerilor va avea loc în data de 10 no- 15 Probabilitaea intrării în recesiune este la cote îngri- iembrie, iar cel de-al doilea în 24 noiembrie. Probabilitatea jorătoare (59% în august), conform https://www.bursa.ro/ ca alegerile să fie câștigate din primul tur este extrem de cod-rosu-de-recesiune-in-germania-08679730, accesat la redusă, ca urmare a legii electorale. 9 30 septembrie 2019 Primul tur, desfășurat în data de 10 n0iembrie 2019 16 Președintele Macron a blocat aderarea Albaniei a fost câștigat de Iohannis cu 37%, el urmând să se întâl- și Macedoniei de Nord, în ciuda faptului că cele doă țări nească în turul doi cu Viorica Dăncilă (22%) reușiseră să îndeplinească criteriile de aderare. Preluare 10 Este vorba de Adina Vălean, eurodeputat PNL. De de pe https://www.dw.com/ro/comentariu-ue-% C5 % 9 notat că această nominalizare modifică structura poli- Focheaz%C4%83-balcanii/a-50888074, accesat pe 15 oc- tică a CE, PPE câștigând un loc ce ar fi aparținut sovial- tombrie 2019 democraților 17 11 Pe 16 martie 2014 a fost organizat un referendum https://lege5.ro/Gratuit/g4ztmmrzgi/legea-nr-203- 2015-privind-planificarea-apararii care, cu o majoritate covârșitoare (dar fără observatori stră- 18 ini) a decis alipirea regiunii la Federașia Rusă. De notat că Parlamentul României: Legea nr.415/2002 privind ar fi trebuit organizat un referendum la nivelul Ucrainei. organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare 12 Începând cu 2014, SUA, UE și alte state au sancționat a Țării, art.13, preluat de pehttps://csat.presidency.ro/ro/ succesiv Rusia, ca răspuns la agresarea Ucrainei. Aceste prima-pagina/legea-de-organizare, accesat pe 1 octombrie sancțiuni sunt menținute și astăzi. La 27 iunie 2019, UE a 2019 prelungit cu un an sancțiunile economice. 19 Administrația Prezidențială: Ghidul strategiei națio­ 13 La 30 august 2014 a fost semnată, cu prilejul sum- nale de apărare, p.7. preluat de pe https://www.presidency. mitului NATO din Țara Galilor, declarația care prevede ro/files/userfiles/Ghid_SNApT_2015-2019_AP.pdf, acce- creșterea cheltuielilor militare ale statelor membre. sat pe 1 octombrie 2019

ABSTRACT

Within an agitated political environment, internally and externally, Romania is very close to generate and ap- prove a new national defence strategy, as well as re-starting the legal cycle of emitting the connected strategic do- cuments. We tend to believe that this is the right time for a serious approach of the real problems, especially those related to the will of national authorities. We believe that actual status as NATO and EU member country, as well as the strategic partnership with the US, is not enough, in order to reach the safe environment where the national interests are automatically fulfilled. There is a need for serious analyses, responsible calculations and measurable objectives. The national interests do not refer to the possibility of traditional characteristics only, but also, on the first hand, the development based on multiple coordinates for the state and the nation, making way for diluting any kind of the differences with the rest of the European states.

Cuvinte cheie: Securitate națională, apărare, documente strategice, amenințări, vulnerabilități, riscuri

Mirel Țariuc este doctor în științe militare și informații, șef de secție la ISPAIM.

Monitor Strategic 61 Despre regimul politic din Rusia lui Putin1 Robert Gabriel Țicălău

Instalarea „verticalei puterii” ror opozanților, partidelor politice, jurnaliștilor, activiștilor civici, oligarhilor, precum și subor- Venirea la Kremlin a lui Vladimir Vladi- donarea celor mai importante instituții, față mirovici Putin reprezintă un moment de de Kremlin: parlamentul, sistemul de justiție, cotitură în istoria recentă a Rusiei, și nu doar sectorul de business, mass-media și ONG-uri.4 a ei. Persoana lui Putin era asociată cu cea Așadar, în momentul în care Vladimir Putin a fostului lider sovietic Iuri Andropov, fost și-a început mandatul prezidențial, elita politi- președinte al KGB pentru mulți ani, elita din că a ales să mențină regimul autoritar-electoral, jurul lui Boris Elțin dorindu-și ca Rusia să fie în detrimentul unei variante mai radicale – re- condusă de o persoană puternică, cu legături gimul autoritar hegemonic - asemănător celui în structurile militare sau de securitate ale prezent în Belarus și în fostele republici sovie- statului, capabilă să restabilească ordinea în tice din Asia Centrală, variantă care ar fi putut societate și să consolideze puterea, folosind, implica riscuri majore pentru Kremlin precum atunci când e nevoie, mecanismele coercitive posibila izolare internațională și delegitimarea din perioada sovietică2. Profilul lui Putin de liderului în rândul populației. De altfel, ceea ce fost ofițer KGB în Germania de Est părea să i-a permis lui Putin să implementeze măsurile se potrivească foarte bine nevoile de protecție de construcție a verticalei puterii în Federația ale familiei lui Elțin și asigurarea continuității Rusă a fost însăși legitimitatea dobândită în regimului său. rândul cetățenilor în urma câștigării alegerilor Regimul putinist se remarcă prin suportul prezidențiale din martie 2000. populației pentru liderul ales (cel puțin formal Unul dintre obiectivele majore care a pro- în condiții democratice), apariția și consoli- vocat reformele politice din primul mandat a darea mecanismului de subordonare ierarhică fost transformarea Federației Ruse într-un stat a autorităților statului în raport cu puterea puternic, capabil să se apere împotriva orică- centrală (mecanism cunoscut în literatura de ror amenințări interne sau externe. Potrivit specialitate sub numele “verticala puterii”), lui Putin, acest lucru se putea face doar prin crearea unui partid hegemonic, Rusia Unită, supunerea instituțiilor față de executiv, cu pre- care domină scena politică și, nu în ultimul cădere a parlamentului, și prin aplicarea unei rând, prin menținerea acelorași practici auto- politici agresive de subordonare a regiunilor ritar-electorale ca și în anii ’90, adică alegerile ruse față de centru, instaurând astfel, verticala incorecte marcate de fraude electorale masive, puterii5. Primul pas în îndeplinirea acestui de- corupție endemică3, aplicarea selectivă a legi- ziderat l-a reprezentat formarea, de către par- lor, astfel încât să avantajeze puterea, creșterea tidul asociat Kremlinului și susținut de Putin – gradului de represiune aplicată de regim tutu- Unitatea, a unei coaliții cu Partidul Comunist 62 Monitor Strategic condus de Ghennadi Ziuganov. Apoi, a luat lamentului, a sistemului de justiție și reduce- naștere viitoarea formațiune politică Rusia rea până la anulare a autonomiei regionale, Unită (apărută oficial în decembrie 2001), prin a reprezentat doar începutul eforturilor de a alăturarea mai multor partide politice care au instaura “verticala puterii”. Acest proces a fost dorit să-l susțină pe președintele Vladimir Pu- întrerupt pe-alocuri de o serie de proiecte de tin. Această coaliție majoritară, care controla modernizare a sistemelor bugetar, educațional 235 din cele 450 de locuri Dumă, camera in- și administrativ, proiecte care fie au eșuat, fie ferioară a parlamentului, a asigurat suportul au avut efecte limitate, neafectând în niciun fel necondiționat pentru toate legile propuse de evoluția regimului autoritar-electoral, al cărui președinte6. Astfel, Duma de Stat și-a pierdut status-quo s-a menținut în continuare10. din autonomia politică pe care a avut-o până Următorul pas în consolidarea vertica- în 1999, devenind doar un instrument în mâna lei puterii a fost subordonarea mass-mediei, Kremlinului, esențial în menținerea stabilității în special a televiziunii, fapt care permitea regimului autoritar-electoral. La o săptămână establishmentului politic să influențeze de- distanță de la instalarea în fotoliul de la Kre- cisiv, prin propagandă și subversiune opinia mlin, inspirat de reforma federală impusă de populației, și astfel să câștige voturi în alegeri. Petru cel Mare în Imperiul Rus, Vladimir Pu- Cele mai importante canale de televiziune tin emite o lege prin care reorganizează cele erau deținute, încă din vremea lui Boris Elțin, 89 de subiecte ale federației în șapte mari de către oligarhi11 cărora Vladimir Putin le-a districte, conduse de reprezentanți numiți declarat război în încercarea de a se menține de președinte, apropiați ai acestuia din fostul la putere, urmărind, în același timp, închi- KGB, ministerele de Interne și cel al Apărării, derea afacerilor acestora sau aducerea lor în câștigând astfel control total asupra regiuni- proprietatea statului. Construind instituții ju- lor și amenințând supraviețuirea politică a li- diciare dependente de fondurile primite de la derilor regionali, care se grăbesc să-și afișeze stat, acestea lansau acuzații false de evaziune loialitatea față de Kremlin7. Mai mult decât fiscală, spălare de bani sau încălcarea legii pri- atât, imunitatea liderilor regionali era anu- vatizării din anii ’90, reușind astfel să supună lată, ei fiind excluși din Consiliul Federației, mass-media independentă, intereselor Krem- camera superioră a parlamentului, și înlocuiți linului. cu reprezentanți permanenți numiți de Prima televiziune subordonată violent președinte. Același Putin înființează pentru puterii a fost NTV, parte a imperiului medi- liderii regionali, care nu mai făceau parte din atic Media Most, cea care a criticat vehement camera superioară a Parlamentului, Consiliul acțiunile lui Vladimir Putin în războiul cecen, de Stat, o instituție cu rol consultativ, care precum și măsurile autoritare întreprinse de prelua din atribuțiile Consiliului Federației. acesta după venirea la putere. Proprietarul Un nou decret i-a asigurat președintelui Putin holdingului, oligarhul Vladimir Gusinski fiind dreptul de a demite guvernatorii sau să dizolve arestat, ulterior eliberat și forțat să părăsească parlamentele regionale, dacă acestea încălcau țara, emigrând în Israel12. legile federale8. Aceste modificări legislative Următoarea țintă a fost televiziunea au redus semnificativ importanța Consiliului publică, ORT, controlată de Boris Berezovski, Federației. Pentru a câștiga sprijinul justiției, care din principal susținător s-a transformat astfel încât aceasta să avantajeze conducerea într-unul dintre cei mai radicali contestatari politică, Putin a finanțat tribunalele de la bu- ai regimului putinist. Berezovski a demisionat getul federal, crescând salariile judecătorilor. din Dumă și s-a refugiat la Londra, pentru a Controlul asupra regiunilor a fost consoli- scăpa de acuzațiile de corupție. Toate afacer- dat în urma deciziilor Curții Constituționale ile sale, Avtovaz, compania petrolieră Sibneft, care a suspendat legi, chiar și declarații de canalul TV6 au dat faliment, ORT-ul începând suveranitate ale republicilor din federație, să emită imediat știri favorabile Kremlinu- și a contribuit la uniformizarea legislativă și lui. Din capitala Regatului Unit, Berezovski a instituțională, creând, cu excepția Ceceniei, continuat lupta cu Putin, finanțând partidele parlamente unicamerale9. Subordonarea par- de opoziție și chiar a contribuit la finanțarea Monitor Strategic 63 revoluției portocalii din Ucraina, criticând Așadar, noua lege a partidelor politice din situația politică din propria țară, până la 2001, interzicea participarea formațiunilor re- moartea sa, în condiții suspecte, din anul gionale în alegeri în favoarea celor naționale. 201313. Mai mult, în încercarea de a maximiza rezul- Aplicarea selectivă a legilor de către un tatele Rusiei Unite în alegerile regionale, regi- sistem de justiție controlat în totalitate de mul impune sistemul electoral mixt (jumătate regim, i-a permis Kremlinului să domine și din locuri alese pe liste, cealaltă jumătate alese sectorul de business, forțând ceilalți oligarhi cu în circumscripții uninominale), lucru care nu interese în acest domeniu, fie să se supună și să a îmbunătățit performanța partidului puterii, joace după regulile creionate de administrația acesta reușind să câștige doar în 18 dintre regi- coruptă rusă, fie să dispară definitiv din peisa- unile în care a participat, majoritatea acestora jul politic. Astfel, deținătorii celor mai impor- fiind republici etnice –Tatarstan, Mari El, Kal- tante afaceri au fost forțați să plătească Krem- mâkia, Kabardino-Balkaria, Mordovia, Karaci- 16 linului compensații sub pretextul încălcării aevo-Cerkezia . În ajunul alegerilor parlamen- legii privatizării din anii ’90, cum a fost cazul tare din 2003, Kremlinul a luat măsuri prin care lui Vladimir Potanin și Oleg Deripaska, care a diminuat drastic competiția politică, dorind au plătit fiecare câte 140 de milioane de dolari să avantajeze doar partidul Rusia Unită. Ast- statului, companiile acestora Norilsk Nikel, re- fel, regimul a încurajat înființarea formațiunii spectiv Rusal, fiind administrate de regim14. politice, naționalist-socialiste Rodina (Patria) Însă, cea mai importantă victorie a Kremli- condusă de Dmitri Rogozin și Serghei Glaziev nului în confruntarea cu oligarhii, a fost ares- cu scopul divizării electoratului comunist și li- tarea, la 25 octombrie 2003 a lui Mihail Ho- beral-democrat, a crescut pragul de intrare în Dumă de la 5 la 7%, și a modificat legea partide- dorkovski, proprietarul celei mai mari com- lor politice, pentru înființarea unuia nou fiind panii petroliere private din Rusia, Yukos, sub necesari 10.000 de membri17. Astfel, ca urmare acuzațiile de evaziune fiscală și spălare de bani. a implementării acestor măsuri au participat Arestarea lui Hodorkovski are evident motive în alegeri 18 formațiuni politice, dintre care politice, Putin neacceptând sprijinul financiar doar 4 au reușit să depășească pragul electoral oferit de oligarh partidelor din opoziție, Par- și să intre în Dumă: Rusia Unită cu 37,4% din tidul Comunist și respectiv , în con- sufragii, Partidul Comunist a obținut 12,6%, textul alegerilor parlamentare din 2003 și nici Partidul Liberal Democratic al Rusiei 11,5%, posibilitatea ca Hodorkovski să candideze la respectiv Rodina, 9%. Ca și precedentele ale- prezidențialele din 2004, ceea ce ar fi riscat să 15 geri din Federația Rusă și cele din 2003 au fost destabilizeze regimul . Ultimele entități care marcate de iregularități caracteristice regimu- și-au declarat sprijinul pentru politica pro- rilor autoritar-electorale respectiv: finanțarea movată de Kremlin au fost ONG-urile, lucru Rusiei Unite din fondurile de stat, susținerea deloc surprinzător, având în vedere faptul că masivă a acestui partid de către mass-media, acestea erau finanțate de la bugetul federal, iar canalele de televiziune controlate de Kremlin, supraviețuirea lor în Rusia era condiționată ORT, NTV, oferindu-i mai mult timp de emi- de atitudinea favorabilă regimului. Astfel, în sie, de promovare a programului de campa- urma măsurilor întreprinse de administrația nie, comparativ cu celelalte partide care au Putin, toți actorii care ar fi putut prin diverse avut parte, în schimb, de o uriașă campanie mijloace să conteste regimul, s-au supus fie de de denigrare; fraudă electorală masivă îndeo- bunăvoie fie forțat acestuia. Însă acțiunile de sebi în Barkortoștan, Tatarstan și Daghestan; subminare a regimului nu s-au oprit aici, ur- insuficiența buletinelor de vot și rezolvarea mătorul pas fiind crearea unui partid care să disputelor electorale în favoarea Rusiei Unite, asigure stabilitatea indiferent de preferințele de către o Comisie Electorală Centrală aser- electoratului, lucru realizabil prin implemen- vită regimului, comisie care a respins toate tarea unor măsuri care să slăbească semnifi- cererile de renumărare a voturilor din partea cativ celelalte partide politice și să asigure, în comuniștilor și a liberal-democraților18. Toate schimb, dominația Rusiei Unite. aceste practici au favorizat Rusia Unită care a 64 Monitor Strategic câștigat pentru prima dată în istorie, majorita- 500 în două treimi din regiunile țării. Acestea tea în Duma de stat, contribuind, potrivit unui riscau descalificarea dacă 5% din semnăturile raport al OSCE, la diminuarea democrației în lor erau declarate false. De asemenea, ca urma- Federația Rusă. re a adoptării unor noi serii de legi, Kremlinul Rusia Unită este un partid fără o ideologie, interzicea coalițiile electorale înaintea alegeri- lucru care-i permite să adopte orice măsură lor, schimba sistemul electoral dintr-unul mixt propusă de Vladimir Putin19. Acest fapt per- într-unul proporțional, astfel încât să avantaje- mite Rusiei Unite să coopteze și promoveze ze Rusia Unită, renunța la pragurile electorale în cele mai importante funcții din stat, mem- minimale și - poate cel mai important lucru - bri ai administrațiilor regionale sau chiar ai scotea de pe buletinele de vot varianta împotri- opoziției, în schimbul rezultatelor electorale va tuturor, restrângând semnificativ opțiunile dorite, a garantării monopolului formațiunii alegătorilor22. Așadar, ca urmare a acestor la nivel regional. Odată aleși în Dumă parla- restricții impuse de Kremlin, numărul partide- mentarii nu pot să se transfere la un alt partid, lor politice care au putut participa la alegerile riscând pierderea mandatului și o dată cu el, legislative din 2007 a fost de 11 din 15 înregis- distrugerea carierei politice20. Rusia Unită este trate, majoritatea partide de masă, care în te- așadar, principalul instrument de menținere orie puteau depăși pragul electoral de 7%, in- a status-quo-ului regimului autoritar rus, un trând astfel în Dumă. Conștient de importanța partid neimplicat sub nicio formă în procesul acestor alegeri, esențiale pentru menținerea decizional, o marionetă cu aspirații hegemoni- status-quo-ului regimului, Kremlinul nu a per- ce, care domină viața politică rusă și astăzi. mis observatorilor internaționali să suprave- Alegerile prezidențiale din 2004 au confir- gheze buna desfășurare a acestora, bazându-se mat natura autoritar-electorală a regimului din în schimb, pe cei din interiorul partidelor po- Federația Rusă, obținerea unui nou mandat de litice participante, îndeosebi din partea Rusiei președinte al țării de către Vladimir Putin fiind Unite. Alegerile din 2007 au marcat o premieră facilitată de popularitatea sa aflată în creștere, în istoria partidului puterii, fiind pentru prima dar și de retragerea din cursă a unor candidați dată în istoria sa când Vladimir Putin a deschis importanți ai opoziției, precum Grigori Ya- lista electorală, ceea ce a jucat un rol important vlinski, Vladimir Jirinovski sau Ghennadi Ziu- în victoria obținută atunci. Din cele unsprezece ganov. Fiind intens susținut de mass-media, partide doar patru au intrat în noua Dumă de sistemul de justiție, birocrație și serivicii se- Stat: Rusia Unită cu 64,3% din voturi, obținând crete, Putin s-a impus detașat în fața princi- majoritatea, Partidul Comunist, 11,5% din palilor săi contracandidați reușind să obțină sufragii, Partidul Liberal Democratic al Ru- 71,9% din sufragii. siei, 8,7% și Spravedlivaya Rassiya cu 7,1%23. Consolidarea verticalei puterii a continu- OSCE a catalogat alegerile ca fiind incorecte, at și în cel de-al doilea mandat prezidențial criticând prestația mass-mediei controlate de al lui Putin sub pretextul atacurilor teroris- regim, precum și fraudele electorale din re- te de la Beslan, Osetia de Nord, din 1-3 sep- publicile nord caucaziene, respectiv hărțuirea tembrie 2004. Astfel, două luni mai târziu s-a candidaților opoziției, alegerile luând forma renunțat la alegerile guvernatorilor regionali, unui referendum care măsura gradul de încre- ei fiind numiți de către președinte. Ca urma- dere în președinte. re a implementării legii, unii lideri regionali Oricum, alegerile din 2007 nu au reprezen- și-au prelungit mandatele (în special cei din tat decât un preludiu a ceea ce va urma, având republicile nord-caucaziene), iar cei mai mulți în vedere că regimul politic rus avea să treacă au fost obligați să adere la Rusia Unită21. Mai în 2008 printr-o schimbare fundamentală: o mult de atât, legea partidelor politice a fost nouă conducere, un nou lider. Acest lucru se din nou modificată astfel încât să diminueze petrecea deoarece Vladimir Putin nu mai pu- concurența politică în viitoarele alegeri par- tea candida pentru un al treilea mandat, fiind lamentare din 2007. Pentru înregistrare, no- împiedicat de constituția țării (articolul 81, ile partide trebuiau să aibă minim 50.000 de alineatul 3). Deși a avut la dispoziție mai mul- membri, față de 10,000 (fosta lege), dintre care te scenarii pe care le putea pune în aplicare în Monitor Strategic 65 încercarea de a rămâne la putere (printre aces- din 2008-2009 a pus capăt ambițiilor Rusiei tea numărându-se amendarea constituției, de mare putere energetică, prețul petrolului astfel încât să-i se permită să conducă Rusia scăzând semnificativ. Efectele sale și-au făcut încă un mandat, respectiv abolirea ei), acestea simțite prezența și în politica internă, modifi- erau destul de riscante, putând să delegitimeze cându-se treptat percepția populației cu privi- regimul, să genereze proteste, sau să-l trans- re la regimul politic. În contextul liberalismu- forme din autoritar-electoral într-unul hege- lui mimat de Kremlin, societatea rusă și-a ma- monic asemănător celui din Belarus ori din nifestat nemulțumirea cu privire la status-quo, 25 țările Asiei Centrale. Putin a optat însă pentru dorind implementarea unor schimbări . De cea de-a treia variantă: menținerea status-quo fapt, liberalismul promovat de Dmitri Medve- ului, prin căutarea unui succesor loial, conti- dev era o iluzie. Cele mai importante reforme nuator al regimului său. Cu toate că a putut inițiate de către Medvedev, sub supravegherea alege dintre mai mulți candidați, printre care din umbră a lui Putin, confirmă acest fapt, în Serghei Ivanov, Nicolai Patrușev, Dmitrii Ko- acea perioadă extinzându-se durata mandatu- zak ori Serghei Sobyanin, Putin l-a desemnat lui prezidențial de la patru la șase ani, respectiv 26 succesor pe Dmitri Medvedev, prim-ministrul cel de deputat de la patru la cinci ani . țării, originar ca și el tot din Sankt Petersburg. În timpul președinției lui Medvedev au Schimbarea liderului la Kremlin nu a dus apărut pe scena politică rusă primele încercări la schimbarea regimului. De fapt, din poziția de contestare a regimului politic și a practicilor sa de prim-ministru, Vladimir Putin și-a asu- sale autoritar-electorale, opoziția civică, coor- mat conducerea țării, păstrând în mâinile sale donată de activistul Aleksei Navalnîi, folosind pârghiile puterii. Medvedev, în schimb, a fost ca fereastră de oportunitate și de manifestare doar un executant obedient al ordinelor lui alegerile parlamentare din decembrie 2011. Putin, un politician-marionetă, care a trăit cu Deși au existat mai multe variante de protest impresia că a injectat regimului politic rus o printre care boicotul și sprijinirea partidelor doză de liberalism, doză ce va duce, la apariția Comunist, respectiv Yabloko, Navalnîi a ales o primelor proteste de amploare. a treia opțiune, anume organizarea unei cam- panii publice de defăimare a partidului puterii Rusia Unită, realizate cu ajutorul Internetului, televiziunea nefiind accesibilă opoziției din ca- Tandemul Medvedev-Putin uza controlului exercitat de regim asupra aces- teia. Așadar, activitatea protestatarilor precum Alegerea lui Dmitri Medevedev în funcția și organizarea unor amplele mișcări de stradă de președinte al Federației Ruse s-a realizat de la începutul campaniei electorale din 2011 fără prea mari emoții într-un scrutin electo- a fost facilitată de rețelele social-media, Fa- ral în care acesta și-a dominat autoritar toți cebook, Vkontakte, Jivoi Jurnal precum și de candidații, câștigând 71,25%. Evident, și aceste YouTube care difuza imagini cu protestatarii, alegeri au fost aspru criticate de către cancela- scandalurile de corupție din societatea rusă, și riile occidentale, care le-au catalogat ca fiind poate cel mai important, dezbaterile din cam- 24 incorecte . panie. Dintre acestea se remarcă una singu- Noul președinte, Medvedev a dorit să re- ră, care a strâns într-o săptămână 600.000 de împrospăteze regimul prin injectarea unor vizualizări pe You Tube, cea dintre deputatul doze de liberalism. El și-a concentrat atenția Rusiei Unite Evgenii Fedorov și Aleksei Naval- asupra unei campanii de modernizare a sec- nîi, în care cel din urmă acuză corupția ende- torului IT din economie, neglijând eforturile mică din interiorul partidului puterii, acesta de democratizare a regimului (de garantare a fiind format, potrivit opiniei sale din hoți și es- drepturilor și libertăților cetățenilor, a unor croci27. Spre deosebire de protestele din Rusia alegeri libere, corecte, a statului de drept), anilor 1990, desfășurate sub forma revoltelor, semn că nu dorea să amenințe status-quo-ul. a marșurilor simbolice sau greve ale foamei, Prima provocare căreia regimul Medvedev cele din 2011-2012 au avut loc cu precădere în trebuia să-i facă față, anume criza economică cele mai importante orașe, capitala țării, Mos- 66 Monitor Strategic cova, respectiv Sankt Petersburg, din rațiuni pentru obținerea victoriei lui Vladimir Putin ce vizează schimbarea regimului politic, îm- în alegeri: financiare, de media, a organizat o brăcând multiple forme de manifestare: teatru campanie de denigrare a opoziției și a lideru- stradal, organizarea de flashmop-uri, respectiv lui ei, Navalnîi, precum și un marș de susținere cântece de denigrare a lui Vladimir Putin28. a viitorului președinte, Vladimir Putin30. De Toate acestea au fost transmise live pe internet cealaltă parte, opoziția, deși nu a oferit ni- și chiar tangențial de către televiziunea de stat, ciun program electoral concret, care să ateste demonstrând faptul că protestele opoziției vreo dorință de schimbare, a încercat să atragă ruse nu au fost ignorate de către Kremlin. susținători cu ajutorul rețelelor de socializare Acțiunile întreprinse de manifestanți, mai și să mobilizeze observatori în secțiile de vota- ales în 24 decembrie 2011 atunci când în Mos- re. Cu toate acestea, liderii regionali și-au de- cova au protestat 100.000 de oameni, și-au atins clarat suportul pentru Putin, de frică să nu-și obiectivul. Pentru prima dată de la înființarea piardă posturile și să iasă din structurile de pu- sa Rusia Unită a pierdut majoritatea în Duma tere, preferând așadar menținerea status-quo de Stat, reușind să câștige doar 49.3% din vo- -ului. Astfel, la 4 martie 2012, Vladimir Putin turi, respectiv 238 din cele 450 de locuri din se impune categoric în alegeri, câștigând 63,6% camera inferioară. La scurt timp după alegeri, din voturi. pe rețelele sociale au apărut investigații care demonstrau că și acele rezultate slabe au fost falsificate, publicând o serie de rapoarte care arătau că unii oameni au votat de mai multe ori Rezistă Putin și după 2024? în diverse secții de votare, numărătoarea votu- În cel de-al treilea mandat de președinte al rilor era fraudată, mai ales în marile orașe, iar Rusiei, Vladimir Putin nu avea să schimbe sub- în unele regiuni ale țării, îndeosebi cele nord- caucaziene, existau discrepanțe mult prea mari stantial regimul politic, dorindu-și în esență între ratele de participare la vot. Confruntân- doar prezervarea acestuia, fapt care presupunea du-se cu proteste masive în urma tuturor aces- în același timp, existența unei opoziții pe care tor dezvăluiri, Kremlinul a luat o serie de mă- Kremlinul să o controleze și care să-i garanteze suri menite a calma opoziția, care acuza falsifi- totodată legitimitatea internă și externă. În carea alegerilor și cerea reorganizarea altora: a perioada imediat următoare protestelor din modificat legea partidelor politice, micșorând 2011-2012, Putin a întreprins măsuri menite numărul de membri fondatori ai unui partid de a reduce semnificativ activitatea opoziției, fără la 50.000 la 500, a permis reapariția coalițiilor a o elimina însă definitiv din peisajul politic electorale în alegeri, respectiv realegerea gu- rusesc, măsuri care au marcat, potrivit unor vernatorilor regionali de către populație29, toa- analiști ai regimului din Rusia, stalinizarea te acestea urmând să intre în vigoare începând acestuia. Concret, după protestele din 2011- cu următorul ciclu electoral. 2012, adevărate puncte de cotitură în evoluția În septembrie 2011, Vladimir Putin și-a regimului autoritar-electoral, Kremlinul a anunțat intenția de a candida pentru un al mărit amenzile pentru participanții la proteste treilea mandat de președinte al Rusiei, ceea neautorizate, i-a denigrat pe liderii opoziției ce însemna că rolul jucat de Medvedev lua prin intermediul mass-media, unii dintre sfârșit, mandatul său prezidențial nefiind alt- aceștia precum Aleksei Navalnîi sau Serghei ceva decât o continuare a regimului putinist cu Udalțov fiind arestați, și a lansat o campanie subtile și în același timp false accente de libe- de protejare a identității, culturii, valorilor și ralism. Răspunzând cu întârziere protestelor tradițiilor ruse. Primele acțiuni represive ale din 2011-2012, Kremlinul a vrut să se asigure acestei campanii au fost reprezentate de ar- că nu poate pierde sub nicio formă puterea, și estarea și condamarea la închisoare a membre- odată cu ea stabilitatea regimului, în fața unei lor grupului punk Pussy Riot care au organizat opoziții încrezătoare în șansele ei de reușită. într-o catedrală ortodoxă din Moscova un con- Astfel, în campania electorală din martie 2012, cert anti-Putin31, nerecunoașterea și agresarea regimul a mobilizat toate resursele necesare persoanelor homosexuale, respectiv inter- Monitor Strategic 67 zicerea adoptării copiilor orfani ruși de către din martie 2018, pentru un al patrulea mandat cetățenii americani, toate acestea relevând, în de președinte. același timp, influența semnificativă pe care Alegerile prezidențiale din 2018 au luat Biserica Ortodoxă Rusă, personal Patriarhul forma unui referendum privind încrederea în Kiril, o exercită asupra regimului din Rusia. Vladimir Putin, a unui exercițiu electoral de re- Aceste măsuri au consolidat tendințele legitimare a acestuia. Data alegerilor, 18 mar- conservatoare din societate, care nu vede în tie 2018, a fost aleasă strategic, reprezentând liderii opoziției o alternativă la elita lui Putin, momentul în care se împlineau patru ani de la și care pare să prefere prezervarea status-quo- anexarea peninsulei Crimeea. Ca și în prece- ului. Cu toate acestea, electoratul rus, deși pre- dentele alegeri din Rusia, și cele din 2018 au fera un lider puternic cu „mână de fier” care fost falsificate. Vrând să obțină mai mult din să rezolve problemele cu care se confrunta jumătate dintre voturile celor participanți la țara, în detrimentul consolidării democrației alegeri, Putin a folosit ca instrument de frau- și a instituțiilor, nu era de acord cu revenirea dare a voturilor Comisia Electorală Centrală la putere a lui Putin în 2012, respingând cate- care a eliminat de pe listele electorale câteva goric posibilitatea acordării unui mandat de milioane de cetățeni sub pretextul schimbării președinte pe viață acestuia32. În încercarea de domiciliului respectiv a morții unora dintre ei. a arăta că opoziția politică există în Rusia, dar Evident, regiunile în care s-a fraudat masiv au nu poate amenința sub nicio formă stabilita- fost, ca și în precedentele exerciții electorale, tea regimului, Kremlinul a permis câștigarea republicile nord-caucaziene în special Cece- nia, Daghestan, Kabardino-Balkaria, acolo alegerilor locale din 2013 în câteva orașe im- unde ratele de participare precum și voturile portante, precum Novosibirsk și Ekaterinburg, pentru Vladimir Putin au depășit 90%34. a reprezentanților acesteia și a îngăduit chiar Aceste alegeri au confirmat natura autori- participarea în alegerile pentru primăria Mos- tar-electorală a regimului din Rusia, singurul covei a lui Aleksei Navalnîi, eliberat din închi- candidat care ar fi putut crea impresia res- soare, care a reușit să obțină un scor neașteptat pectării unor reguli democratice minimale, de bun, 27% din sufragii33. activistul civic Aleksei Navalnîi, neavând voie Anexarea Crimeei din 2014 a crescut po- să participe la alegeri, fiind continuu denigrat pularitatea președintelui Putin în rândul de către mass-media și arestat, respectiv eli- cetățenilor, gradul de susținere a acestuia, și berat, de către un sistem de justiție părtinitor, implicit a regimului ajungând la 80%. În același obedient, care urmărea garantarea stabilității timp, prin revenirea Crimeei în componența regimului politic. În aceste condiții, Vladimir Federației Ruse, Kremlinul și-a reafirmat Putin și-a îndeplinit obiectivul: a câștigat al tendințele imperialiste, asumându-și totoda- patrulea mandat prezidențial cu peste 76% din tă riscul izolării internaționale, a sancțiunilor voturi încă din primul tur în fața unei opoziții economice occidentale și a refuzului Kievului decorative menite a mima competiția politi- de a se alătura Uniunii Economice Eurasiatice, că și a legitima aceste alegeri în comunitatea în detrimentul Uniunii Europene și NATO. Un internațională. Pe locul al doilea s-a clasat rol important în anexarea peninsulei l-a avut candidatul Partidului Comunist, principala parlamentul Federației Ruse care a urmat în- formațiune politică de opoziție, Pavel Grudi- tocmai ordinele dictate de Vladimir Putin în nin, cu 11,81% din voturi, urmat de Vladimir încercarea de a conferi operațiunii un cadru Jirinovski, președintele Partidului Liberal De- legal. Concret, Consiliul Federației, a aprobat mocratic al Rusiei, cu 5,67% din sufragii. Locul folosirea trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei patru a fost ocupat de singura femeie partici- iar Duma de Stat a ratificat „acordul de reîn- pantă în alegeri, realizatoarea de televiziune , corporare” a Crimeei și a Sevastopolului în Ksenia Sobciak, cu 1,66% din voturi, fiica fos- federație. Anexarea Crimeei crește popularita- tului primar al Sankt- Petersburgului, Anatolii tea lui Vladimir Putin în rândul cetățenilor ruși Sobciak, un apropiat al lui Vladimir Putin. și menține stabil regimul autoritar-electoral, Astfel, scrutinul prezidențial din 2018 a lucru care va contribui la realegerea lui Putin marcat continuitatea regimului autoritar-elec- 68 Monitor Strategic toral fără niciun fel de emoție. Imediat după tradițiile politice a celor două state sunt dife- alegeri a apărut întrebarea: va rezista Vladimir rite, în Kazahstan neexistând riscul apariției Putin și după 2024, anul în care îi expiră cel unor proteste ample împotriva puterii din ca- de al patrulea mandat? Iată, așadar care sunt uza aparatului militarizat deosebit de repre- posibilele scenarii pe baza cărora ar putea siv, spre deosebire de Federația Rusă, unde ar evolua în viitor regimul din Federația Rusă. putea reizbucni oricând mișcări asemănătoare O eventuală extindere a puterii lui Vladimir celor din 2011-2012, mișcări care, mai bine or- Putin este astăzi blocată de articolul 80 aline- ganizate, ar destabiliza serios regimul. În orice atul 3 din 2008, care interzice unui președinte caz, acesta continuă să existe și astăzi și dato- exercitarea unui nou mandat de șase ani, după rită unei societăți mult prea pasive și temătoa- precedentele două consecutive. Astfel, con- re de schimbări. Fără o implicare a ei în viața tinuitatea regimului este condiționată de o politică, tranziția către democrație va fi mult nouă modificare a constituției, care să permită amânată, acumulându-se tensiuni care ar pu- număr nelimitat de mandate sau garantarea tea duce la izbucnirea unei revoluții violente, funcției de președinte pe viață lui Putin, sce- care poate marca dramatic viitorul Federației nariu puțin probabil din cauza riscurilor mult Ruse. prea mari de delegitimare și izolare pe arena internațională. Un al doilea scenariu presupu- ne găsirea unui succesor loial, un fel de Dmitri Note Medvedev, care să facă rocada cu Putin și să 1 Acest studiu reprezintă varianta restrânsă a capito- mențină funcțional sistemul de putere creat lului 2 din lucrarea de licență “Evoluția regimului autoritar de acesta, garantându-i în același timp legi- electoral din Federația Rusă”, realizată sub coordonarea dr. timitatea internă și internațională, necesară Armand Goșu și susținută în cadrul Facultății de Științe guvernării. Un alt posibil scenariu, discutat Politice a Universității București, în sesiunea iunie 2019. 2 Olga KÎRSTANOVSKAYA, Stephen WHITE, “Putin de către politologii ruși și occidentali, care ar Militocracy” în Post Soviet Affairs,vol. 19, nr .4, 2003, p. putea asigura stabilitatea regimului autoritar- 291. electoral ar putea fi reprezentat de anexarea 3 Pentru câteva detalii referitoare la corupția din Rusia Belarusului la Federația Rusă printr-un re- a se vedea Bruce Bueno DE MESQUITA, Alastair SMITH, “Manualul dictatorului –de ce să te porți rău e aproape ferendum sau o uniune cu Belarusul care să întotdeauna o bună politică”, Polirom , Iași , 2012. ofere ocazia apariției unui nou stat, lucru ce 4 Andreas SCHEDLER, “The Menu of Manipulation“, i-ar permite lui Putin să se mențină la putere. în Journal of Democracy , vol. 13, nr.. 2, 2002, pp. 36-50. 5 Și acest scenariu are șanse minime de reușită, Armand GOȘU, “Rusia – iluzia democrației”, în vol. Democrația sub asediu. România în context regional, co- din cauza opoziției cetățenilor bieloruși, des- ordonat de Armand Goșu și Alexandru Gussi, București, tul de reticenți în a renunța la independență Corint Books, 2019, p. 354. în favoarea unirii cu Rusia, în ciuda legăturilor 6 Thomas F.REMINGTON, “Russian Presidential Sup- strânse dintre cele două state35. În fine, pen- port in the Russian State Duma”, în Legislative Studies Quarterly , nr.31, 2006, pp. 24-25. tru menținerea la putere, Putin ar putea urma 7 Brian D TAYLOR, “State Building in Putin’s Rus- calea Kazahstanului lui Nursultan Nazarbaiev. sia Policing and Coercion after Communism”, Cambridge, Precum fostul președinte kazah, Putin ar pu- Cambridge University Press, 2011 pp. 128-138. 8 tea renunța la putere, în favoarea unui succe- Thomas F. REMINGTON, “Majorities without Man- dates: The Russian Federation Council since 2000” , în Eu - sor desemnat înainte ca tranziția să aibă loc, rope Asia Studies, vol.55 , nr. 5, 2003 pp. 667-676. preluând din atribuțiile noului președinte din 9 Richard SAKWA, “Putin Russia’s Choice” , Rout- postura de conducător al partidului Rusia Uni- ledge, London and New York, 2011, p.200. 10 tă respectiv a Consiliul Federal de Securitate Vladimir GELMAN, “Opportunities and Con- straints of Authoritarian Modernisation:Russian Policy sau a Consiliul de Stat. Implementarea acestui Reforms in the 2000s “, în Europe Asia Studies vol.68, nr.1, scenariu este însă puțin probabilă deoarece ar 2016, pp. 97-117. putea implica transformarea regimului politic 11 Pentru câteva repere bibliografice asupra celor mai rusesc dintr-unul autoritar-electoral, în care importanți oligarhi din Federația Rusă în anii ’90, Mihail există totuși o competiție politică minimală, Hodorkovski, Boris Berezovski și Vladimir Gusinski a se vedea David E HOFFMAN, „The Oligarchs,Wealth and într-unul autoritar-hegemonic în care aceasta Power in the New Russia”, în Public Affairs, New York, încetează definitiv să existe. În plus, cultura și 2011, pp. 118-195. Monitor Strategic 69 12 Nu doar televiziunea NTV, a fost închisă de Kremlin, 25 Vladimir, GELMAN, “Authoritarian Russia, Ana- ci și ziarul Segodnya deținut de Gusinski, precum și stația lyzing Post-Soviet Regime Changes”, University of Pittsburg independentă de radio Ekho Moskvy. Pentru mai multe Press, Pittsburg, 2015, p. 113. detalii, a se vedea Maria LIPMAN, Michael MCFAUL, 26 Richard SAKWA, ” Russian Politics and Society” “The Media and Political Developments,” în “Putin’s Rus- Routledge, London and New York, 2008, p.31. sia: Past Imperfect, FutureUncertain”, ed. Dale R. Hespring 27 Markku LONKILLA ,“Russian Protest On and Of- Lanham, MD Rowman and Littlefield, 2003, pp.112-113. fline-The Role of Social Media in the Moscow Opposi- 13 Armand Goșu, “Berezovski, ultimul rol”, în Revista tion Demonstrations in December 2011”, în FIIA Briefing 22, 26 martie 2013, https://revista22.ro/international/ber- Paper, vol 98, 2012. , pp. 5-6. ezovski-ultimul-rol (accesat la 02.05. 2018). 28 Graeme ROBERTSON, “Protesting Putinism The 14 Richard SAKWA, op.cit., p.153. 15 Election Protests of 2011-2012 in Broader Perspective “în William TOMPSON, “Putting Yukos in Perspective“, Problems of Post-Communism , vol. 60, nr. 2, 2013, pp. în Post- Soviet Affairs, vol .21, nr.2, 2004., pp.159-181. 16 20-21. Grigorii V.GOLOSOV, “What Went Wrong? Re- 29 Grigorii V. GOLOSOV, “The 2012 Political Reform gional Electoral Politics and Impediments to State Central- in Russia: The Interplay of Liberalizing Concessions and ization in Russia, 2003–2004”, în PONARS PolicyMemos Authoritarian Corrections,” în Problems of Post-Commu- 337/2004, pp. 3-4. nism vol. 59, nr. 6 2012, pp. 3–14. 17 Kenneth WILSON,“Party-System Development un- 30 Vladimir, GELMAN, Authoritarian Russia, Analyz- der Putin”, în Post-Soviet Affairs vol. 22, nr. 4, 2006 , pp. ing Post-Soviet Regime Changes,” University of Pittsburg 314-330. 18 Press, Pittsburg, 2015, pp. 121-122. Ibidem, pp. 330-337. 31 19 Regina SMYTH et all, “Engineering Victory: Institu- Regina SMYTH ,Irina SOBOLEVA, ”Looking be- tional Reform, Informal Institutions and the Formation of yond the economy: Pussy Riot and the Kremlin’s voting a Hegemonic Party Regime in the Russian Federation,” în coalition,” în Post-Soviet Affairs , vol. 30 , nr. 4, 2013, pp, Post-Soviet Affairs vol 23, nr. 2, 2007, p. 130. 1-20. 32 20 Ora John REUTER , Thomas F. REMINGTON, Henry HALE, “The Myth of Mass Russian Support “Dominant Party Regimesand the Commitment Problem: for Autocracy:The Public Opinion Foundation of aHy- the Case of United Russia,” în Comparative Political Stud- brid Regime”, în Europe-Asia Studies vol. 63, nr.8, 2011, ies vol. 42, nr.. 4, 2009, pp. 520-521. pp.1357–1375. 33 21 Paul GOODE, “The Puzzle of Putin’s Gubernato- Vladimir GELMAN, ”Authoritarian Russia, Ana- rial Appointments,” în Europe-Asia Studies vol. 59, nr..3 lyzing Post-Soviet Regime Changes”, University of Pittsburg 2007,pp. 365-399. Press, Pittsburg, 2015, p. 126. 22 Vladimir GELMAN, “Party Politics in Russia: From 34 Armand GOȘU, “Putin 4.0. Farsa alegerilor Competition to Hierarchy,” în Europe-Asia Studies vol. 60, prezidențiale din Rusia”, în Revista 22, 20 martie 2018, https nr . 6 , 2008, pp .913-920. ://revista22.ro/international/putin-40-farsa-alegerilor- 23 Jim NICHOL, ”Russia’s 2007 December Legislative prezideniale-din-rusia (accesat la data de 02. 05.2018). Election: Outcome and Implications”, în CRS Report fot 35 Henry MEYER et all, “Kremlin Ponders Ways for Congress, 2007, p. 2. Putin to Hold On Even If He Steps Down”, https://www. 24 Evgeniiya LUKINOVA, ”Metastasised Fraud in Rus- bloomberg.com/news/articles/2019-03-21/kremlin-won- sia 2008 Presidential Election “ în Europe Asia Studies , vol ders-if-putin-may-follow-kazakh-model-to-keep-power 63, nr. 4, 2011, pp. 603-621. (accesat la data de 02.05.2019).

70 Monitor Strategic ABSTRACT

The Putin regime stands out through the support of the population for the elected leader (at least formally un- der democratic conditions), the emergence and strengthening of the hierarchical subordination mechanism of the state authorities in relation to the central power (mechanism known in the specialized literature under the name “vertical of power”), creation of a hegemonic party, United Russia, which dominates the political scene and, not least, by maintaining the same authoritarian-electoral practices as in the 1990s, meaning incorrect elections marked by massive electoral frauds, endemic corruption, selective enforcement of laws, thus so as to benefit the power, increasing the degree of repression applied by the regime to all opponents, political parties, journalists, civic activ- ists, oligarchs, and the subordination of the most important institutions to the Kremlin: the parliament, the justice system, the business sector, the media and NGOs.

Cuvinte-cheie: Rusia, autoritarism, verticala puterii, regim politic, alegeri, Crimeea, vecinătăți

Robert-Gabriel Țicălău a absolvit Facultatea de Științe Politice a Universității din București (2019), iar în pr- ezent urmează un program de studii masterale în Relații Internaționale în cadrul aceleiași facultăți. Printre temele de interes se numără: evoluția regimurilor politice din spațiul ex-sovietic, problemele de securitate din Zona Extinsă a Mării Negre și politica externă a Federației Ruse.

Monitor Strategic 71 Prelungirea problemelor din Afganistan şi ce ar trebui să ne învețe istoria Carola Frey

De-a lungul timpului, teritoriul actualului Central Asia, a Modern History”, care consi- Afganistan a fost spațiul în care s-au derulat deră „istoria grupurilor etnice din Afganistan istoriile unor puternice imperii, conduse de li- este ca o istorie a conflictelor permanente”2, sau deri impunători, lupte crâncene, intrigi viclene în articole care vizează evoluția statului și au și influențe subterane, care nici astăzi nu sunt un caracter politico-social precum „Contex- pe deplin cunoscute sau recunoscute. Trecutul tualising Afghanistan’s transitions, Influences istoric al Afganistanului este astfel în strânsă and challenges” care ilustrează istoria Afgha- relație cu dinamica arhitecturii regionale în nistanului ca: „o istorie turbulentă încă de la cadrul căreia este cuprins. De aceea, conside- apariția sa”3. răm că una dintre căile cele mai eficace pentru Spațiul afgan este un punct de intersecție a rezolva problemele existente în acest spațiu al civilizațiilor ce traversează perioade istorice constă în studiul istoriei și culturii dezvolta- caracterizate de puternice confruntări armate. te pe aceste meleaguri. Prelungirea proble- Deși dovezile arheologice atestă prezențe sur- melor globale cu sursa în regiunile muntoase prinzătoare, cum ar fi cea a lui Alexandru cel din Afganistan începe să inducă sentimentul Mare (330 î.e.n.), totuși rolul dominant l-au repetării Vietnamului din anii șaizeci, adică avut vechii iranieni, care au și imprimat ca- o risipă imensă de resurse pentru a ceda, din racterul Indo-Iranian al limbii vorbite in acest cauza neînțelegerii corecte a caracteristicilor, areal4. O scurtă trecere în revistă a schimbări- valorilor, tradițiilor și istoriei acelor locuri. lor ce au avut loc, în ultimii 2000 de ani, im- Desigur, nu putem epuiza acum acest subiect pune enumerarea marilor imperii: Imperiul și, de aceea, ne vom limita la o primă perioadă Ahemenid, Imperiul Macedonean, Imperiul istorică, urmând să revenim și să ajungem în Maurya, Imperiul Seleucid, Regatul Greco- actualitate. Bactrian, Imperiul Kushan, Imperiul Sasanid, În „The History of Afghanistan” aceasta Imperiul Timurid5. Aceste imperii au fost înte- este prezentată în următorii termeni: „isto- meiate și guvernate fie de actori externi, fie de ria Afganistanului este una plină de conflicte, actori autohtoni6. suferință și tulburări sociale, dar care oferă Arienii au sosit și s-au stabilit în zonă totuși o narațiune cuprinzătoare, intrigantă și cândva între 2000 și 1000 î.Hr. Imperiul Per- diversă”1. Această idee a fost formulată în di- san Achaemenid a preluat puterea în secolul ferite moduri în numeroasele studii ale litera- al VI-lea î.e.n., iar după campaniile estice ale turii de specialitate, care au ca subiect istoria lui Alexandru cel Mare în secolul al IV-lea și complexă și dinamică a acestui stat. Exemple destrămarea Imperiului Macedonean, terito- în acest sens regăsim cuprinse în cărți cu te- riile Afganistanului au fost conduse de două matică pur istorică precum „Afghanistan and civilizații complet diferite: Imperiul Seleucid 72 Monitor Strategic și Imperiul Maurya. Dinastia Seleucidă a înce- parte din Afganistan și părțile nordice ale sub- put odată cu anul 312 î.e.n., fiind fondată de continentului indian11. Acest imperiu s-a axat Seleucus I Nicator, unul din generalii lui Ale- pe politici budiste (conturate încă din timpul xandru cel Mare care a luptat pentru controlul Imperiului Mauryan în anumite zone) și pe asupra imperiului și care și-a extins cu succes dezvoltare economică, prin comerț (în special autoritatea prin provincia Bactria din nordul cu Roma): „kushanii au ajutat la răspândirea Afganistanului7. budismului în orașele cheie și au contribuit di- Împărțirea imperiului lui Alexandru însă rect la schimbul dintre est și vest”12. nu s-a oprit în acest punct, luptele continu- Imperiului Kushan îi succede Imperiul Sa- ând până în anul 305 î.Hr. Imperiul Mauryan sanid în perioada 224-651, cunoscut și sub nu- ajunge să se extindă datorită cursului regresiv mele de imperiul persan preismalic, „dinastia al imperiului Seleucid: nefiind capabilă să unească și să cucerească pe deplin regiunea”13. Declinul său începe prin in- „după ce s-a confruntat cu o lup- vaziile frecvente ale heftaliților sau a „hunilor tă complet devastatoare și înfrângere albi”, un trib nomadic din est, care „vor institui aproape totală, Seleucus a ajuns la un o dominaţie bazată pe tribut în nord vestul In- acord cu Chandragupta Maurya, regele diei, asupra Afghanistanului şi Persiei”14. tribului Mauryan din India. Imperiul După ce a rezistat primelor dinastii musul- Mauryan indian s-a stabilit și a solici- mane (secolele VII-X)15, Imperiului Ghaznavid tat regiunii nordice a subcontinentului (musulmani de origine turcească care au do- indian, depunând, eforturi pentru co- minat zona în perioada 977-1186) și invaziilor lonizarea regiunilor de sud din Afga- mongolilor (din 1219 până în 1332), Afganista- nistan. Ca parte a negocierilor, puterea nul a fost condus de Imperiul Timurid. În timp, lui Seleucus ar înceta la sud de Munții acesta este marcat de două crize importante Hindukuș. În consecință, sudul Afga- una în 1405 și alta în 1447, ambele privind suc- nistanului a fost, la rândul său, alocat cesiunea la tron. Cea de-a doua criză este și imperiului indian. Limitele Imperiului cea care slăbește imperiul ducând la pierderea Mauryan au început, prin urmare, din controlului asupra majorității teritoriului. zona de sud a Munților Hindukuș, în- În perioada secolelor XVI-XVIII, Afganis- tinzându-se de la Kabul la sudul regiu- tanul este divizat în secțiuni, aparținând Im- nii Kandahar”8. periului Mogul (care a avut capitala la Kabul în 1504 și includea tot estul Afganistanului la Ca urmare directă a imperiului Maurya al sud de Hindukuș) și dinastiei Safavid care con- Indiei, în regiune s-a răspândit budismul și: duce din orașul Herat16. La mijlocul secolului „pentru afganii care au locuit la sud de Hushkuș, al-XVII-lea, Safavizii contestă Imperiul Mogul, această perioadă din istorie a fost o perioadă iar cuceririle de expansiune continuă până în de compasiune, liniște și umanitarism”9. 1707)17. Regatul Greco-Bactrian, moștenitorul im- În cele din urmă, odată cu înființarea Im- periului Seleucid ajuns o forța semnificativă periului Durrani în 1747, se naște primul stat în regiune prin inabilitățile conducătorilor se- național afgan. În jurul acestui eveniment is- leucizi de a-și îndeplini scopurile, a schimbat toric se derulează numeroase variante, une- arhitectura social-administrativă în perioada le demne de luat în considerare, altele cu un 250-125 î.Hr., stabilind capitala noului regat puternic caracter de legendă. În esență, în vre- la Balkh (oraș nordic cu puternice influențe mea lui Nader Shah18, durranilor (una dintre grecești) și adoptând o politică expansionistă: grupările tribale paștune19) din Herat li s-au „regiunea a prosperat, dar nu a fost la fel de acordat terenuri în regiunea Kandahar (care pașnică ca regiunea de sud sub influența Impe- era de fapt patria lor). Ceea ce urmează intră riului Mauryan”10. în domeniul istoriei nedescifrate. Pe scurt, se Imperiul Kushan, a fost un imperiu format pare că după moartea lui Nader Shah în 1747, de Yuezhi, în teritoriile bactriene în perioada regiunea Kandahar a fost revendicată de Ah- 150 î.Hr. – 224 d.Hr, care a cuprins o mare mad Shah Durrani, care inițial a început să cu- Monitor Strategic 73 cerească Ghazni și Kabul. Conform mitului, la par din viața politică și de pe scena teatrului de moartea lui Nader Shah în Kandahar au avut conflicte interne. Cu toate acestea, sesizăm câ loc numeroase întâlniri ale triburilor de ori- încă de la început, Afganistanul a fost un stat gine paștună cu scopul de a găsi un rege care dominat de paștuni27. să apere teritoriile. La propunerea unui bătrân Pentru a putea înțelege succesiunea înțelept, întâlnirile s-au încheiat cu încununa- unor asemenea imperii trebuie să subliniem rea lui Ahmad Khan Abdali, deoarece „acesta relevanța strategică a acestui spațiu, precum este liderul pe care îl căutați, nimeni altul nu și considerentele sale geografice. Acest de- are nobilimea sau maiestatea sa”20. mers va contribui și la descifrarea evoluției O altă variantă, ușor mai schimbată, este istorice până la constituirea sa ca stat în 1747. că în perioada 1722-1725 în urma unor ten- Remarcă valabilă de altfel și pentru evenimen- siuni interne (și a unor lupte sângeroase) în tele desfășurate în perioada 1919-2019. Un interiorul imperiului Safavid, triburile paștune argument similar este susținut și de Robert s-au răsculat21 împotriva perșilor și au reușit Kaplan în „Răzbunarea Geografiei”: „cu cât să dobândească controlul regiunii Herat. Deși știi mai multe despre istoria și geografia orică- teritoriile au fost recucerite de Nadir Shah, reia dintre țările Orientului Mijlociu, cu atât controlul inițial nu a fost niciodată restabilit. mai puțin vei fi surprins de ceea ce se petrece După asasinarea șahului, paștunii au pornit în respectiva țară”28. Trebuie să menționăm că o revoltă sub conducerea lui Ahmad Khan pentru Kaplan Orientul Mijlociu29 reprezintă Abdali (Durrani), preluând controlul asupra „regiunea care se întinde din Maroc până în Kandaharului și începând o campanie pentru Afganistan”30. Mai mult decât atât, din această a obține controlul asupra teritoriului care este perspectivă putem organiza cunoștințele lega- acum Afganistan (și nu numai)22. te de grupurile etnice și de relațiile lor, juxta- Indiferent de parcursul avut, rezultanta a punând conexiunile funcționării lor, deoarece fost că Ahmad Khan Abdali îmbină modelele toate au jucat roluri cheie în istoria Afganis- de administrare Safavide și elementele guver- tanului. nului mogul, viziunea sa asupra regatului fiind Din perspectivă geografică, Afganista- derivată evident din modelul absolutist Safa- nul este situat în centrul unei regiuni cu un vid23. „Întreaga construcție este una persană... potențial geo-economic important, dar ade- toată povestea duce până la Nadir Shah care vărata problemă a fost plasamentul său geo- ... a fost într-un sens foarte real fondatorul Im- strategic și geopolitic. Este divizat în trei zone periului Durrani din Afganistan”24. Un lucru principale: „terenurile agricole din nord, te- cert este că noul conducător a fost susținut de rasele centrale din secțiunea de mijloc a țării majoritatea triburilor și în special de propriul (incluzând majoritatea munților Hindukuș) trib, fapt care a permis extinderea controlului și deșertul, în cea mai mare parte a platoului afgan din Meshed până la Kașmir și Delhi și de sudic”31. Zona muntoasă însumează aproxima- la Amu Darya până la Marea Arabiei25. Impe- tiv 75% din întregul Afganistan, fiind caracte- riul Durrani astfel conturat este considerat al ristica geografică principală, care a reprezentat doilea cel mai mare imperiu musulman din a în ansamblul istoric un avantaj considerabil, doua jumătate a secolului al XVIII-lea. După dar în funcție de situație, și un mare dezavan- moartea lui Ahmad Khan în 1772, imperiul taj. este moștenit de fiul său Timur, care deține Descris într-o notă romantică, Afganista- doar acordul de principiu al șefilor de trib. Din nul a avut mereu „masive acoperite cu zăpadă această cauză parcursul domniei sale prezintă în inima sa, dealuri ușor rotunjite care prote- numeroaselor rebeliuni, fapt ce îl determină să jează văile fertile, păduri vaste de munte, stepă mute capitala la Kabul în încercarea de a slă- și o mare varietate de deșerturi”32. În practică, bi puterea și influența pe care o deținea tribul mărturiile Antichității-antice (dar nu numai Durrani. precum vom observa în exemplele ce urmea- În perioada 1793-182626 începe o serie de ză) arată că zona muntoasă a avut un rol tactic, tulburări interne și o luptă acerbă pentru pu- oferind protecție împotriva invadatorilor stră- tere, cu o serie de conducători care apar și dis- ini. Dezavantajul a fost că acest lucru a dus la 74 Monitor Strategic izolare, iar supraviețuirea a fost dificilă33. Un Având în vedere argumentul geografic, la exemplu folosit frecvent în literatura de spe- sfârșitul secolului XIX Afganistanul devine cialitate pentru a ilustra acest aspect este difi- cunoscut ca un stat tampon între Imperiului cultatea întâmpinată de Alexandru cel Mare în Britanic și Imperiului Rus, în principal din ca- cucerirea acestei regiuni, ca parte a războiului uza accesului posibil către bijuteria coroanei său împotriva Persiei: - India, al puterii regionale deținute de stat și al aparentelor interese ale Imperiului Rus în „la începutul lunii octombrie 330 regiune. Din acest motiv, neturalitatea a fost Alexandru a înaintat la sud de Arta- o politică rațională adoptată de Afganistat, coana34. În următorii trei ani a trecut pentru a asigura supraviețuirea și suveranita- prin Drangiana, Arachosia și Paropa- tea sa. Invazia britanică din 1838, motivată de misadae, apoi peste munții Hindukuș balanța dezechilibrată a jocurilor de putere, a spre Bactria și Sogdiana […]. Acești ani declanșat o serie de bătălii denumite războa- vitali l-au văzut adaptându-se pentru ie anglo-afgane. Ele au reprezentat începutul a îndeplini și a depăși condiții politice a ceea ce Kipling numea „marele joc”39 în ro- și militare fără precedent: naționalism manul „Kim”: „Marele Joc care nu încetează ni- local viguros, teren montan acciden- ciodată, nici ziua și nici noaptea”40. La finalul tat și adesea dificil, plus toate incer- acestora, Marea Britanie a obținut mare parte titudinile războiului de gherilă. [...] a Punjab, valea Peshawar, regiunea Sindh și re- chiar și când întampină dificultăți seri- giunea Cașmir, Afganistanul reducându-se ca oase ca aici […]”35. teritoriu până la granițele sale moderne. În baza argumentelor istorice și geografice, Într-o notă similară, Enciclopedia Britani- constatăm că Afganistanul se află la confluența că, vorbind despre istoria și geografia Afganis- unor căi comerciale istorice importante și a tanului, amintește dificultățile întâmpinate de unor rute utilizate de militari în timpul invazii- cuceritori: lor, între Asia de Est și Asia de Vest. Prin urma- re, putem afirma că aici se regăsește un ames- „Afganistanul a fost mult timp un tec de influențe din Europa, Asia de Est și cea premiu dorit de cuceritori și făuritori de de Vest, fiind fragmentat „în grupuri regionale imperii, iar timp de milenii mari arma- și etnice distincte, care pot trăi cu ușurință fără te au încercat să-l supună, lăsând urme să caute compania celuilalt”41. De aici derivă ale eforturilor lor în marile monumente un element social central: diviziunile locale tri- acum căzute. Geografia dificilă a țării, bale sau etnice; loialitatea principală a acestor marcată de deșerturi și munți, a ridicat oameni fiind față de rudele lor, satul, tribul sau probleme severe pentru multe ambiții grupul etnic42. imperiale”36. Pe teritoriul Afganistanului sunt prezente zeci de grupuri etnice precum paștuni, tadji- Afganistanul, datorită poziționării sale ge- cii, uzbecii, turcmenii, hazarii, aimaq, kirghizi, ografice ca „inimă” a Asiei Centrale, a fost de-a pamir, qizilbash, baloch, nuristani, etc, iar din lungul timpului punctul de întâlnire al rutelor cauza lipsei unui recensământ, procentul esti- comerciale antice – rămase în istorie sub nu- mat al fiecărei etnii este extrem de controver- mele de „Drumul Mătăsii”37. Aceste artere se sat și des utilizat ca instrument de manipulare întindeau la est spre China, la nord spre marile politică. orașe Bokhara, Samarkand și Khiva, apoi spre O caracteristică interesantă a literaturii de stepa nomadă; o parte înspre sud-est către In- specialitate axată pe studiul grupurilor etnice dia; și o parte spre Iran, care duceau apoi spre din Afganistan este disproporționalitatea în Marea Mediterană și Europa. De exemplu, în studierea anumitor grupuri etince. De exem- timpul imperiului Kushan „o ramură majoră plu, tadjicii, al doilea grup etnic ca mărime din a Drumului Mătăsii - care transporta mărfuri Afganistan, sunt prezentați cuprinzător dar de lux și a facilitat schimbul de idei între Roma, sumar, pe cand gruparea nuristani43 este su- India și China - a trecut prin Afganistan”38. prareprezentată, având comparativ numeroase Monitor Strategic 75 monografii și lucrări dedicate. Diferențele sunt parcursul istoriei elitele sociale și politice din prezente și în studiile privind grupările etnice. Afganistan. De exemplu, abordările grupului etnic paștun Regiunea Herat este populată de o relevă o disparitate: există o preferință pen- combinație formată din tadjici, paștuni și ai- tru studierea zonelor de munte sau margina- mak, iar regiunea Hazarajat, zonă muntoasă lizate, în defavoarea comunităților din zonele din centrul Afganistanului, este în cea mai urbane sau din cadrul văilor fertile ale căror mare parte dominată de grupul etnic hazara47. comunități alcătuiesc de fapt cea mai mare De menționat este faptul că cetățenii din parte a populației paștună. Afganistan sunt numiți afgani, un termen Dintre toate grupurile etnice din Afga- care inițial se referea doar la gruparea etnică nistan, paștunii reprezintă aproape jumătate paștună, deoarece paștunii au dominat istoria din populație44, iar celelalte trei grupuri etni- Afganistanului (în calitate de elită conducă- ce mari sunt tadjicii, hazarii și uzbecii. Toate toare), adesea în detrimentul celorlalte gru- aceste grupuri etnice se deosebesc prin carac- puri etnice48. Această „paștunizare” continuă teristici culturale distincte, precum credințele în mare măsură să domine atât viziunile stră- familiale și limbile vorbite. Revenind din nou la inilor asupra Afganistanului, cât și concepțiile geografie și la cele trei regiuni principale (câm- populare ale autorității politice locale49. piile nordice, zonele muntoase centrale și câm- Un argument forte al diversității etnice piile sudice), aceste segmente pot fi împărțite este multitudinea de dialecte și limbi care se la rândul lor în secțiuni etnice generale. Toate vorbesc pe acest teritoriu. Potrivit Constituției acestea, desigur, cu o mențiune ilustrată foar- Afganistanului: „dintre paștună, dari, uzbecă, te bine de către Thomas Barfield în lucrarea turcmană și alte limbi din țară, limba paștună „Afghanistan a cultural and political history”: și dari vor fi limbile oficiale ale statului. În zo- nele în care majoritatea oamenilor vorbesc în „este o greșeală să vezi grupurile et- oricare dintre limbile menționate, în plus față nice afgane drept „naționalități” fixe, de pașto și dari, aceea va fi a treia limbă ofi- care au o comunitate și o istorie care cială, a cărei utilizare se reglementează prin automat implică unitate politică. Chiar lege”50. și atunci când sunt trasate la o scară Cu toate acestea, până în secolul XX per- fină, granițele etnice sunt întotdeauna sana era limba literară a curțiilor regale și cea problematice pe teren. Ele se suprapun utilizată la nivelul instituțiilor, în timp ce limba frecvent în zonele cu populații mixte”45. paștună era limba maternă vorbită de triburile paștune. Deși limba paștună a fost promovată Astfel, din punct de vedere etnic, regiunea ca limbă oficială de stat în 1926 de regele Ama- nordică poate fi separată în două regiuni: tad- nullah, ca simbol al „naționalismului oficial”, jicii care populează în principal platourile și dari (în 1964 persana afgană a fost redenumi- munții din regiunea de est (în special în zona tă oficial ca Dari) rămâne și în prezent limba de nord și vest de Kabul) și uzbecii, populație utilizată la nivel informal și este adesea cunos- care se întinde de-a lungul graniței de nord a cută ca limbajul afacerilor și al comerțului. În Afganistanului de la Maymaneh, prin Mazar-e- plus, în ciuda demersurilor oficiale de a stabili Sharif și Konduz. Această centură de populație paștuna ca limbă națională, întrebuințarea cu- se află de-alungul graniței de nord a Afganista- rentă a limbii dari este justificată și prin faptul nului cu Turkmenistanul și Uzbekistanul46. că aristocrația afgană, care era în mare parte Regiunea sudică se poate împărțită în patru paștună, considera dari ca o limbă sofisticată regiuni: Kabul, Kandahar, Herat și Hazarajat. și un simbol al educației cultivate51. Regiunea Kabul este situată în secțiunea es- Deși o dată exactă pentru apariția civilizației tică și este locul de origine al paștunilor, care în Afganistan nu este identificată cu precizie, include atât triburi sedentare, cât și nomade. majoritatea cercetărilor indică faptul că fluxul Tot în această regiune sunt indigeni și tadjici și de populație în zonă a apărut între 2500 - 2000 nuristani. Rgiunea Kandahar este populată de î. Hr. Literatura de specialitate atestă că în pe- triburile paștune durrani, ele reprezentând pe rioada de civilizație timpurie triburile ariene 76 Monitor Strategic din Asia Centrală au început să migreze în re- rut dintr-o împletire a arienilor antici cu in- giune și cu timpul să formeze grupurile tribale vadatorii din nord și vest (în funcție de aria iranine, nuristane sau afgane (cu înțelesul de georgafică în care sunt situați), o concluzie paștune)52. Din alte puncte de vedere, originile se regăsește în „The Encyclopaedia of Islam”: grupurilor etnice de pe teritoriul Afganista- „există o diferență considerabilă între diferitele nului sunt subiectul multor speculații, mituri triburi paștune ... în unele există un amestec de și legende. De exemplu, pentru o perioadă de sânge indian, printre unele triburi găsim urme timp paștunii s-au considerat (și o parte încă de influență turco-mongolă. Dar, în general, se se consideră) a fi urmașii celor 10 seminții poate spune că paștunii aparțin ramurii irano- pierdute ale vechiului Israel, care au fost exilați afgane”62. Astfel, în ceea ce privește populația din Țara Sfântă de către asirieni în secolul al de pe teritoriul Afganistanului nu se poate VIII-lea î. Hr (potrivit Bibliei)53. vorbi de existența unor „rase pure”, ci de un O altă poveste similară prezintă paștunii ca mix format dintr-o serie de elemente suprapu- descendenți ai profetului Ibrahim, în special ai se de-a lungul istoriei și ca urmare a migrației lui Talut (sau Saul). Acesta, se spune, că a avut și cuceririlor pe scară largă. doi fii, dintre care unul a fost numit Irmiya sau Diversitatea etnică a fost și cauza pentru Jeremia, care, la rândul său, a avut un fiu pe care „nu a existat o unitate politică certă și nume Afghan. Astfel se presupune că el a fost părțile componente ale acesteia nu erau le- cel care a dat numele poporului afgan54. gate între ele de nicio identitate de rasă sau În prezent există numeroase cercetări și limbă”63 . Mai mult decât atât, denumirea ac- investigații care au ca temă acest subiect, și tuală de Afganistan a intrat în uz (pentru a de- care, fie atestă aceste legende, fie se dovedesc semna ce este astăzi statul) abia la începutul neconcludente. Cu toate că această chestiune secolului al XIX-lea. Numele a fost utilizat de este una delicată, cu potențiale implicații la liderii afgani (paștuni) pentru a desemna im- nivel internațional, esență problemei se poate periul Durrani64. Deși această denumire este simplifica astfel 55: „dovezile istorice sugerează întâlnită și în secolul XVI în scrierile lui Babur cu tărie o conexiune, dar dovezi științifice defi- și ale lui Muhammad Qasim Hindu Shah, ea nitive nu au fost niciodată găsite”56. se referă la un teritoriu restrâns la sud de pro- De la adoptarea unui identități musulma- vincia Kabul. În plus, numeroși istorici susțin ne (și din momentul în care sentimentului că numele a fost folosit pentru prima oară de antisemit a pătruns în lumea islamului) o altă către Compania Britanică a Indiilor de Est în legendă a avut prioritate, aceasta afirmând că perioada în care „englezii din India știau puțin pășunii sunt descendenții unuia din companio- despre resursele Imperiului Durrani, despre nii profetului Mahomed57: „paștunii au devenit caracteristicile naționale ale poporului, despre din acel moment cei mai puternici apărători ai tensiunile interne și relațiile lor politice”65, iar credinței”58. Dar, analizanând cuceririle arabe ulterior cercetările l-au preluat ca atare: „când timpurii, observăm că doar o parte din terito- am făcut cunoștință pentru prima dată cu oa- riul Afganistanului actual a fost sub controlul menii din Afganistan, prin anchetele urmări- acestora, și implicit doar o parte din triburile te în această direcție de Compania Britanică paștune. Zonele muntoase ale Hindukuș-ului a Indiilor de Est, s-a spus și s-a arătat foarte spre est până la Kabul și Peshawar au rămas mult despre afgani și originea lor”66. rezistente împotriva islamului timp de mai Constatăm, potrivit documentelor istorice, multe secole. Kabul a fost, în special, un regat că diviziunea tribală a fost matricea pe care hindus până în secolul al XI-lea59. s-a constituit primul stat centralizat: Impe- Pe de altă parte, savanții occidentali, pre- riul Durrani, care a fost întemeiat de către o cum Henry Walter Bellew60, susțin că o ma- ramură a tribului paștun Durrani. Procesul de joritate covârșitoare a triburilor paștune sunt cristalizare a fost susținut de cucerirea unor descendente din popoarele grecești și din teritorii precum Punjabul, Cașmirul, părți din cele indiene Rajput61. Cu toate că originile Tadjikistan și Uzbekistan. Cu toate acestea, im- paștunilor sunt neclare și majortiatea studii- periul nu reușește să reziste timpului, iar dupa lor consideră că este mai probabil că au apă- moartea lui Ahmad, urmașii săi fragmentează Monitor Strategic 77 statul în principate: Herat, Kandahar, Kabul și Aceste fire narative reproduc și reasam- Peșawar (după anul 1798). blează în mare parte o narațiune istorică a După declinul dinastiei Durrani ideea unei unei singure părți, neținând cont, de exemplu, formațiuni statale centralizate revine în mod de conflictele interne continue și de ciocnirile coagulat în anul 1826 tot sub conducerea unui dintre ramurile triburilor paștune din Afga- etnic paștun (din dinastia Barakzai): Dost Mo- nistan pentru preluarea puterii, mai ales după hammad. Acesta deține titlul de conducător al vidul de putere generat periodic de la moartea Afganistanului în perioada 1826-1839 și 1843- lui Ahmad Shah Durrani. Pe de altă parte, este 1863, participând la primele două războaie an- perfect adevărat că din 1763, prin Tratatul de la glo-afgane (1839-1842 și 1878-1880). Paris, Marea Britanie devine puterea majoră în Cu toate că observăm formarea aparentă a India, Franța renunțând la toate cuceririle sale unui „stat națiune”, acesta nu avea caracteris- făcute din 174972. Cu toate acestea, procesul de ticile tradiționale ale statelor occidentale, fapt cucerire al Indiei, mai ales în partea de nord, ilustrat corect de către Sir Henry Rawlinson: a fost facilitat de extinderile teritoriale ale im- „națiunea este alcătuită într-o simplă colecție periului Durrani sub Ahmad și de eliminarea de triburi, cu putere inegală și obiceiuri diver- grupurilor Maratha care preluaseră puterea gente, care sunt ținute împreună, mai mult sau în regiune dupa declinul imperiul Mogul73. În mai puțin în mod liber, în funcție de caracterul plus, tratatul politic și comercial din 1809 din- personal al șefului care le conduce. Sentimen- tre Shah Shuja și Marea Britanie, nu era neapă- tul patriotismului, ca cel din Europa, nu exista rat o recunoaștere strategică a Afganistanului, în rândul afganilor, deoarece nu există o țară ci o modalitate de a controla politica externă comună”67. a Afganistanului și a consolida dominația sa Pentru a clarifica într-un mod cât mai pre- în India, în perspectiva aspirațiilor franceze cis situația Afganistanului în plan regional, dar și ruse din regiunea extinsă74. Aceste îngrijo- și pentru a înțelege conflictele anglo-afgane ce rări se conturau pe fondul victoriilor obținute au urmat, este necesar să analizăm tabloul geo- inițial de Armée d’Orient în campania france- politic ce funcționa în context internațional. ză din Siria și Egipt din 1798-1801. Campania, Factorii principali sunt determinați nu nu- pe lângă scopul principal de a salvgarda inte- mai de considerente de ordin intern, dar și ex- resele economice franceze, avea și misiunea tern, în special de dinamica relațiilor, dar și de de a îngreuna accesul Marii Britanii în India veleitățile (precum și de fricile) Imperiului Rus și Indiile de Est. În acest punct trebuie clarifi- și a celui Britanic. cată obsesia Marii Britanii pentru consolida- În literatura de specialitate, există nume- rea poziției sale în India: „în India, conceptul roase analize și materiale privind situația care de teritoriu a fost central pentru revendicările a condus la primul război anglo-afgan (1839- britanice din punct de vedere al legitimității și 1842). O parte dintre aceste lucrări identifică suveranității; astfel devenea crucial ca terenul cauza principală a conflictului ca fiind teama să fie transformat în teritoriu pentru afirmarea britanicilor de ambițiile expansioniste ale Ru- controlului”75. siei în Asia Centrală, cu precădere în ceea ce În ceea ce privește Rusia, incursiunile în privește teritoriul Afganistanului care repre- Asia Centrală, similare doar parțial cu cele ale zenta, din punctul acestora de vedere, o poartă Companiei Britanice a Indiilor de Est în Asia de acces spre India68. O altă parte, s-a axat pe de Sud, au fost parte integrată a procesului de o altă cauză și anume potențiala amenințare expansiune teritorială inițiat de Petru cel Mare pe care o reprezentau perșii (în anul 1834). și ulterior de Ecaterina a II-a. Cu toate aces- Aceștia aveau ca obiectiv recucerirea zonei tea, pe parcursul secolului al XIX-lea, deși ni- Herat, regiune pierdută în urma destrămării ciun țar rus nu a vizat direct invadarea Indiei, imperiului Safavid69. aceștia au menținut intenționat un climat du- Ulterior istoricii au considerat conflictul bitativ datorită rivalității anglo-ruse. În 1716- ca un „turnir al umbrelor”70, un război purtat 1717, cu acordul lui Petru cel Mare, sunt între- pentru stabilirea sferelor de influență, o luptă prinse primele expediții în deșerturile din Asia ascunsă ce a durat timp de un secol71. Centrală, iar în 1722-1723 sunt vizate teritori- 78 Monitor Strategic ile care se învecinează cu țărmurile sudice ale pra regiunilor deținute, cu excepția provinciei Mării Caspice. Profitând de eșecurile persane, Herat, iar în 1826 Dost Mohammed își asumă Imperiul Rus obține provinciile Gilan, Mazan- titlul de emir la Kabul80. Astfel, pe fondul unor deran și Asterabad. În 1732, Abul-Khair hanul tensiuni interne și conflicte civile prelungite, uneia dintre cele trei hoarde kazahe (Mica dinastia Barakzay devine dinastia conducătoa- Hoardă - Kiși juz) se supune voluntar Rusiei re a Afganistanului, Dost Mohammed fiind ne- (astfel imperiul se extinde în partea vestică a voit să echilibreze, în paralel, și intențiile Marii Kazahstanului de astăzi). La începutul domniei Britanii și ale Rusiei în zonă. Ecaterinei a II-a autoritatea rusă a fost afirma- Britanicii au propus renegocierea tratatului tă și menținută pe traseul amplu de la munții din 1809, prin intermediul unui trimis la Ka- Altai până la marea Caspică. Această ocupație bul, cu scopul de a controla politica externă a s-a limitat la o linie de avanposturi de-a lun- Afganistanului și de a împiedica orice posibi- gul Uralului și Irtyshului76. Până la declanșarea lă relație cu puterile europene (în special Ru- primului război Anglo-Afgan, influența rusă se sia). Dost Mohammad era dispus să formeze o extindea până pe malurile râului Amu Darya alianță cu Marea Britanie numai în condițiile din Afganistan. în care aceasta oferea sprijin în recucerirea re- Singura tentativă de a alunga englezii din giunii Pershawar, pierdută în 1818 în luptele India, a aparținut lui Pavel I, în anul 1800. cu Ranjit Singh81. Potrivit corespondenței di- Aceasta a fost încurajată de un tratat cu Na- plomatice din arhivele oficiale, britanicii pri- poleon „în virtutea căruia o armată ruso-fran- veau forțele Dal Khalsa ale armatatei sikh ca ceză urma să debarce la Asterabad și să plece pe o amenințare mult mai mare decât cele ale spre India, prin Khorassan și Afganistan”77. afganilor. Acesta a fost principalul motiv pen- Planul nu a fost niciodată pus în practică, de- tru care Lordul Auckland prefera o alianță cu oarece în 1801 împăratul Pavel a fost asasinat. forțele lui Ranjit Singh. Observăm astfel că pe plan regional situația Într-o tentativă de a practica un santaj di- Afganistanului era una controversată, aceea de plomatic, dar și pentru a preveni o alianță a stat tampon sau zonă de conflicte proxy, între britanicilor cu imperiul sikh, Dost Moham- cele două puteri europene: imperiul rus care mad invită la Kabul un reprezentant rus, și exercita influență în partea sa de nord, iar bri- anume pe contele Yan Vitkevich. Din punct de tanicii care presau la granița opusă. Mai mult vedere pragmatic emirul Afganistanului știa decât atât, la nivel intern, din încă din timpul că o alianță cu rușii nu era o opțiune viabilă, domniei lui Timur Durrani și în special după deoarece, spre deosebire de britanici, rușii nu moartea sa în 1793, statul este într-o perma- dețineau pârghiile necesare pentru a satisface nentă instabilitate, fiecare conducător sau obiectivul primar afgan în redobândirea foste- pretendent la tron încercând să atragă ca aliat lor teritorii afgane. Răspunsul britanicilor vine puterile coloniale78. la 20 ianuarie 1838, lordul Auckland înaintând Shuja Durrani a fost cel care a condus timp un ultimatum, prin care se cerea renunțarea la de șase ani (1803-1810) pe fondul tulburărilor orice tip de relații cu Rusia, dar și renunțarea la severe și al conflictelor civile din Afganistan revendicările teritoriale din Pershawar. și, de asemenea, în contextul luptelor con- Relațiile cu imperiul rus au ajuns la un final tinue dintre puterile europene, atrăgând de natural în anul 1838, când dinastia Qajar din partea sa „favorurile” britanice, concretizate Persia a atacat Herat, cu sprijinul rus (motivat prin acordul din 1809 menționat anterior. În de legăturile lor cu perșii și de dorința de a-și 1810 fratele său Mahmud Khan preia pute- crește prezența în Asia Centrală). Asediul de la rea, în ciuda spijinului britanic acordat prin Herat a fost unul nereușit, iar după lupte neîn- înțelegere79. Acesta a fost înlăturat de Dost cununate de succes perșii se retrag, iar împă- Mohammed, fratele lui Fatteh Khan, un actor ratul Nicolae I al Rusiei ordonă reîntoarcerea important al scenei naționale afgane, care l-a agentului său. Cu toate că nu au existat motive ajutat pe Mahmud Khan să preia puterea și fondate, Marea Britanie demarează un plan care ulterior a fost executat în mod brutal în de invadare al Afganistanului, susținând că 1818. Mahmud renunță la controlul său asu- acționează pentru restabilirea guvernului „legi- Monitor Strategic 79 tim”, cel al lui Shuja. În realitate, „în iunie 1838, tr-un act de sfidare85 (și pentru a demonstra lordul Auckland a conceput un tratat cu Ranjit independența deciziilor) liderul afgan a ordo- Singh și Shah Shuja, în temeiul căruia Shuja va nat ca reprezentantul britanic să fie închis (și fi plasat pe tron la Kabul; Peshawar și regiunile este ucis de mulțimea afgană până să ajungă în de le graniță ar fi cedate în mod oficial sikhilor; carceră)86. iar britanicii aveau să-și proiecteze puterea Pe 6 ianuarie 1842, aproximativ 4.500 până la limitele Indiei istorice. Marea Brita- de trupe britanice și indiene, cu 12.000 de nie a fost de acord să furnizeze fondurile pen- subordonați și funcționari au plecat din Kabul. tru a face celelalte părți fericite. De asemenea, Retragerea a fost una sângeroasă, convoiul fi- britanicii se gândiseră să ofere mită diferiților ind atacat de triburile Ghilzai de-a lungul tre- șefi paștuni, ale căror asigurări de sprijin s-au cerii dintre Kabul și Gandamak. Masacrul (li- dovedit lipsite de sens”82. Această înțelegere a teratura de specialitate menționează că au fost purtat numele de Manifestul de la Simla (sau aproximativ 16.000 de victime) a motivat o Simla Manifesto) și era „în fapt o declarație de intervenție britanică violentă, pentru a elibera război împotriva lui Dost Muhammad, care garnizoana britanică de la Jalalabad și pentru a nu a răspuns la manifest”83. Astfel pornește în salva orice prizonier britanic din Afganistan87. mod oficial primul Război Anglo-Afgan. În 1843 Dost Mohammad a fost eliberat la În februarie 1839 forțele britanice (Arma- decizia guvernului britanic. Pentru a menține ta Indusului) au avansat prin Pasul Bolan, iar o influență britanică relativă măcar asupra Af- până la sfârșitul lunii aprilie, armata a sosit la ganistanului, lui Dost i se oferă asistență finan- Kandahar. Dost Mohammad fuge din capitală, ciară și arme pentru consolidarea conducerii retrăgându-se în Munții Hindukuș și se anga- sale și pentru restabilirea controlului asupra jează periodic în lupte de gherilă cu forțele bri- regiunilor Mazar-e-Sharif, Konduz, Badak- tanice. În urma unei lupte asimetrice, culmina- shan și Kandahar88. În 1854, britanicii resta- tă cu înfrângerea trupelor asimetrice din 1840, bilesc relațiile cu Afganistanul, iar în 1855 se când se Dost Mohammad se predă. concretizează Tratatul de la Peshawar, care a Capturarea liderului face ca în 1841 tribu- recunsocut autoritatea fiecărui stat și limitele rile afgane să se unească și mobilizeze pentru teritoriale. O specificație aparte a tratatului a a-l sprijini pe fiul lui Dost Mohammad, Mo- fost recunoașterea provinciei Herat ca regiune hammad Akbar Khan în ceea ce urmează a fi sub suberanitatea dinastiei Barakzai. incursiuni periodice și sângeroase împotriva Până la moartea sa în 1863 acesta a reu- armatei de ocupație britanică. Acestea au cul- nit statul fragmentat, reformând economia și minat cu uciderea reprezentantului britanic reorganizând aparatul de stat: „Afganistanul Alexander Burnes și a ajutoarelor sale în Ka- pe care l-a condus se întindea de la râul Oxus bul. În plus, ocupația britanică a țării și stilul de (Amu Darya) până la Peshawar. Dost Moham- viață diferit a adus nemulțumirea afganilor, în mad a fost asistat de numeroșii săi fii și nepoți, special prin prezența reprezentantului politic dintre care unii au servit ca guvernatori de pro- Sir William Hay Macnaghten (ca administrator vincie, cunoscuți ca sardari („persoane aflate general), a oficialilor britanici cu familiile lor la comandă; general”), și au guvernat aproape și a funcționarilor indieni care s-au stabilit la autonom, sub doar sub autoritatea emirului Kabul pentru a susține guvernarea colonială și Dost Mohammad Khan”89. a oferi protecție conducătorului marionetă84. Evident, după moartea lui Dost Moham- După numeroase acte de violența și revoltă, mad, succesiunea la tron și preluarea puterii și mai ales după rezistența evidentă a afgani- a fost problematică și marcată de ample con- lor împotriva regimului Shuja, reprezentanții flicte și lupte politice interne. După ce Sardar britanici nu își mai pot justifica prezența și Sher Ali Khan a devenit emir, o parte dintre încep negocierile pentru retragerea trupelor. guvernanții provinciilor s-au revoltat, într- În primul moment Macnaghten, în calitate de un conflict intermitent ce a durat patru ani agent politic britanic, a încercat să ajugă la un (1864-1868). Relațiile dintre conducătorul af- acord cu Mohammad Akbar Khan pentru a gan și Marea Britanie s-au deteriorat constant permite britanicilor să rămână în țară, dar în- pe această perioadă, iar în momentul în care 80 Monitor Strategic Sardar Sher Ali Khan prelua controlul efectiv al național situația era din ce în ce mai tensiona- regiunii Kabul, Afganistanul devenise din nou tă și gravă. În primul moment, Sher Ali rămas un teritoriu de interes și un stat tampon al pu- fără susținere din interior, a apelat la țarul rus terilor europene. În jurul anului 1869 controlul pentru ajutor, fără a obține însă un răspuns fa- imperial rusesc ajunsese până la Amu Darya, la vorabil. Refugiat la Mazar-i Sharif, moare în granița teritoriului afgan, perspectivele brita- 1879. lăsând succesor pe Ya’qub Khan. Ca de nice fiind variate cu privire la progresele ruse. fiecare dată în istoria Afganistanului, succesiu- Cu toate acestea, Sher Ali prezintă despoziția nea la tron este contestată de guvernatorii regi- sa de a se alia cu Marea Britanie, dar refuza ori- onali, având loc dispute serioase care determi- 90 ce trimiși de origine britanică a Kabul . Fără nă prăbușirea armatei afgane. Astfel, teritoriul a oferi un răspuns direct și fără a fi nevoită să ajunge să fie apărat de triburile locale. Acest ofere granții formale către conducătorul afgan, lucru a făcut ca partea sudică a Afganistanului în 1872 Marea Britanie semnează un acrod cu să fie cucerită de forțele britanice cu ușurință. Rusia, recunoscând Afganistanul ca „zonă in- Noul emir era pus în fața unei înfrângeri care termediară”. putea înseamna destrămarea Afganistanului. După Congresul de la Berlin din 1878 și Pentru a preveni acest fapt, în mai 1879 la Gan- după evenimentele din timpul Războiul Ruso- damk cele două părți semnează un tratat ine- Turc (1877–1878), Marea Britanie devină aler- gal, prin care Marea Britanie: „instala un rezi- tă cu privire la intențiile Rusiei în Asia Centra- dent britanic permanent la Kabul, susținut de lă. Puterea rusă, interesată de o desfășurare de un corp substanțial de trupe”, avea dreptul de forțe în India, dorea să evite pierdere de timp a desfășura trupe britanice „în Afganistan fără și forțe pe teritoriul Afganistanului. Astfel, permisiunea prealabilă”, dispunea cercetători pentru a avea sprijinul lui Sher Ali trimite o britanici care urmau să stabilească frontiera delegații de 250 de oameni sub generalul Stoli- nordică a Afganistanului, instala fire de tele- etov la Kabul. graf la Kabul care „urmau să fie legate de sis- Deși conducătorul afgan a refuzat primirea temul telegrafic indian”, transforma „Kurram, delegației, rușii ajunși în Kabul au prezentat Sibi și Pishin în raioane sub stăpânire britanică atât oferta lor militară pentru o alianță defen- (anexare de facto)”92. În plus, dorința britanică sivă și ofensivă, cât și inițiativa de a demara principală era îndeplinită: emirul renunța la o serie de proiecte de infrastructură, precum construirea de drumuri și instalarea liniilor orice drept de a decide chestiunile de politică de telegraf. Prezența emisarului rus a făcut ca externă. Marea Britanie să solicite propria lor misiune Desigur, aceste condiții erau considera- diplomatică britanică la Kabul (refuzată cu te umilitoare pentru populația afgană, iar în vehemență în trecut din cauza vechilor răni septembrie 1879 pornește o revoltă majoră în din timpul primului război Anglo-Afgan). Îna- Kabul care culminează cu executarea repre- inte ca un răspuns oficial să fie emis de liderul zentatului britanic, împreună cu paznicii și afgan la această solicitare, Lordul Lytton a tri- personalul său. mis o delegație diplomatică însoțită de trupe. Forțele britanice au fost din nou mobilizate Misiunea britanică a fost interceptată la pasul și la finalul lunii octombrie au ocupat Kabul. Khyber și trecerea le-a fost refuzată la intrarea În urma evenimentelor din primul război an- estică de către guvernatorul afgan local. Aceas- glo-afgan și pe fondul revoltelor și răscoalelor ta a fost cauza oficială a celui de-al doilea război existente, britanicii constată că controlul teri- Anglo-Afgan. De această dată, abordarea tacti- toriului nu presupune și controlul poporului 93 că „britanică de invazie și uzurpare politică a afgan . Astfel, Marea Britanie se rezumă la fost împărțirea armatei în trei forțe și invada- înlăturarea lui Yaqub Khan și instaurarea (în rea Afganistanului în trei locații diferite”91. 1880) lui Abdur Rahmanpe ca conducător, Forțele britanice au obținut două victorii păstrând doar controlul asupra politicilor și la Ali Masjid (ceea ce presupunea o înainta- interacțiunilor externe din Kabul (triburile lo- re ușoară din partea nordică spre Kabul) și la cale își mențineau regulile interne și obiceiurile pasul Peiwar Kotal (punct strategic). La nivel locale). Monitor Strategic 81 Precum menționam și în partea de început 7 Meredith Runion, The History of Afghanistan, pp. a prezentei lucrări, studiul istoriei și al carac- 40-41. 8 Ibidem, p. 41, original: „After facing a completely de- teristicilor culturale este un aspect important vastating battle and almost utter defeat, Seleucus reached pentru a înțelege particularitățile regiunii și an agreement with Chandragupta Maurya, the king of the ale Afganistanului ca actor geopolitic antrenat Mauryan tribe in India. The Indian Mauryan Empire had într-un continuu de conflicte. Mai mult de- settled and laid claim to the northern region of the Indian subcontinent, which also included efforts for the coloni- cât atât, pentru a putea înțelege, de exemplu, zation of the southern regions in Afghanistan. As part of intervenția internațională sau chiar opțiunile the battle negotiations and in exchange for land, Seleucus’s de politică externă ale Statelor Unite în timpul power would cease south of the Hindu Kush Mountains. administrației Bush, Obama și chiar Trump, As a result, southern Afghanistan would in turn be alloca- este important să se parcurgă aceste momente ted as a part of the Mauryan quest for territorial expansion from India. The boundaries of the Mauryan Empire hence cruciale în existența Afganistanului. Avem în began from the area south of the Hindu Kush Mountains, vedere acest aspect deoarece procesul de pla- stretching from Kabul to the southern Kandahar region” nificare strategică al americanilor în perioada 9 Ibidem, p. 43, original: „For the early Afghans who 2001-2004 (și nu numai) a folosit experiențele lived south of the Hindu Kush, this period in history was a time of compassion, tranquility, and humanitarianism”. britanicilor din secolul al XIX-lea ca model 10 Ibidem, p. 44, original: „The region prospered but pentru evaluarea posibilelor riscuri. Un alt was not nearly as peaceful as the southern region under argument pentru a parcurge inițial aceste mo- the influence”. 11 mente este și faptul că situația actuală este Informații regăsite în cadrul The History of Pakistan: The Kushans, accesat 18.09.2019, disponibil la adresa web: compunerea totală a vectorilor de influență și http://www.kushan.org/general/other/part1.htm. acțiune directă externă care s-au manifestat de 12 Jeong Su-il, The Silk Road Encyclopedia, Seoul Se- a lungul timpului. lection, 2016, p. 484, original: „The Kushans helped spread În plus, orice analiză geo-strategică nu poa- Buddhism in key oasis towns and contributed to exchange te face abstracție de natura specifică a statului, between East and West”. 13 Meredith Runion, The History of Afghanistan, p. 47. iar această natură se poate observa în detaliile 14 Imanuel Geiss, Istoria lumii din preistorie până în fine ale unei istorii scrise de învingători. anul 2000, ALL Educational, p. 157. 15 În această perioada majoritatea populației s-a con- vertit la islam. Note 16 Meredith Runion, The History of Afghanistan, Capi- tolul 5 pp. 53-63 și Thomas Barfield, Afghanistan - A cul- 1 Meredith Runion, The History of Afghanistan, Gre- tural and Political History, pp. 90-97. enwood Press, London, 2007, p.1, original: „ Afghanistan’s 17 O mențiune care va deveni importantă pe parcursul history is one steeped in conflict, distress, and social un- materialului este aceea că paștunii erau forța dominantă în rest but nonetheless offers a wide-ranging, intriguing, and teritoriile controlate de Safavid din estul Afganistanului. diverse narrative”. 18 Cunoscut ca a fost unul dintre cei mai puternici con- 2 Martin McCauley, Afghanistan and Central Asia, A ducători iranieni din istorie care a condus în calitate de modern History, Longman, London, 2002, p.2, original: „ Șah al Iranului (Persia) din 1736 până în 1747. the history of the enthnic groups in Afghanistan is one of 19 Cele două grupuri tribale sunt Durrānī și Ghilzay. permanent conflict”. 20 Dawn of the Afghan Empire (Graveyard of Empires, 3 Srinjoy Bose și William Maley, Contextualising Part 1), Caspian Report, aprilie 2019, min. 2:12, accesat Afghanistan’s transitions, Influences and challenges, în la data de 20.09.2019, disponibil la https://www.youtube. Afghanistan - Challenges and Prospects, Edited Srinjoy com/watch?v=tdY4ILQjugM&t=573s. Bose, Nishank Motwani and William Maley, Routledge, 21 Au existat tentative periodice de obținere a inde­ 2018, p. 1, original: „ Afghanistan has undoubtedly had a pendenței încă din 1709. De exemplu Mir Vays Khan, un turbulent history since its emergence”. lider al tribului Hotaki Ghilzay, a condus o rebeliune de 4 Vezi Nancy Hatch Dupree, An historical guide to succes împotriva lui Gorgin Khan, guvernatorul persan al Afghanistan, University of Arizona, 1977, Capitolul 3: An ora­­șului Kandahar. historical survey, pp. 20-71 sau Thomas Barfield,Afghanis - 22 Frank Clements, Conflict in Afghanistan, a historical tan - A cultural and Political History, Princeton University Encyclopedia, ABC Clio, 2003, Introduction, XVI. Press, 2010 23 Jonathan Lee, Afghanistan, a history from 1260 to 5 Nancy Hatch Dupree, An historical guide to Afgha- the present, Reaktion Books, 2018, p. 116. nistan, pp. 72-76, a se vedea enumerarea imperiilor din 24 Olaf Caroe, The Pathans 550 B.C.—--A.D, p. 250, Chronological Summary. accesat la 20.09.2019, disponibil la https://archive.org/ 6 Thomas Barfield,Afghanistan - A cultural and Politi- stream/ThePathansByOlafCaroe/The-Pathans-By-Olaf- cal History, Princeton University Press, 2010, p. 1. Caroe-ISBN10-%200710306822_djvu.txt, original: „ is 82 Monitor Strategic dependent on a Persian foundation. For the story of Mir- dding landscape of deserts and mountains has laid many wais leads up to Nadir Shah, and Nadir, the usurper of the imperial ambitions to rest, as has the tireless resistance of Persian throne, that was in a very real sense the founder of its fiercely independent peoples” the Durrani Empire of Afghanistan”. 37 Vezi Jonathan Tuckerși Paul Theroux,The Silk Road 25 Frank Clements, Conflict in Afghanistan - A histori- : Central Asia, Afghanistan and Iran, I B Tauris, 2015; Ste- cal Encyclopedia, ABC Clio, 2003, Introduction, p. XVI. phan Barisitz, Central Asia and the Silk Road, Springer, 26 Timur moare în 1793, iar cei cinci fii ai săi, care au 2017; Farrukh Husain, Afghanistan in the Age of Empires, fost făcuți guvernatori ai provinciilor afgane, sunt cei care The Great Game for South and Central Asia, Silk Road au generat lupta pentru putere și discontinuitatea la con- Books, 2018. ducere. 38 Encyclopaedia Britannica, History, Afghanistan, 27 Martin McCauley, Afghanistan and Central Asia, A articol realizat de Nancy Hatch Dupree, Mohammad Ali, modern History, p. 5. Victor P. Petrov, Marvin G. Weinbaum, Louis Dupree, 28 Robert Kaplan, Răzbunarea Geografiei, Rao, Frank Raymond Allchin, accesat 18.09.2019, disponibil 2012, p. 29. la adresa https://www.britannica.com/place/Afghanistan, 29 Conform anumitor autori Afganistan figurează fie original: „A major branch of the Silk Road—which carried ca stat al Orientului Mijlociu (precum putem observa în luxury goods and facilitated the exchange of ideas between cazul lui Kaplan), fie ca stat parte din regiunea extinsă nu- Rome, India, and China—passed through Afghanistan”. mită Asia de Sud. 39 Anumite surse consideră expresia „marele joc” ca o 30 Robert Kaplan, Răzbunarea, cu următoarea com- invenție a locotenentului Arthur Conolly (1807-1842). pletare: „cu cât privim mai atent curgerea secolelor, cu 40 Rudyard Kipling, Kim, 1901, p. 130, original: „the atât mai important ni se dezvăluie rolul geografiei. Orien- Great Game that never ceases day and night”. tul Mijlociu este un bun exemplu”, (p. 29). 41 Thomas Barfield, Afghanistan - A cultural and Poli- 31 Meredith Runion, The History of Afghanistan, p.2, tical History , p. 8, original:„ was divided into distinct regi- original: „The topography of Afghanistan is divided prima- onal and ethnic groups that could quite easily live without rily into three regions: the pastoral farmland in the north, one another’s company”. the central highlands in the middle section of the country 42 Ibidem, p. 18. (including the majority of the Hindu Kush Mountains), 43 Având între 125.000 și 300.000 reprezentanți (esti- and the mostly barren and windswept desert of the sou- mările variază în funcție de sursă). thern plateau”. 44 Între 35% și 51% din populație, informațiile variază 32 Nancy Hatch Dupree, An historical guide to Afgha- în funcție de sursă. nistan, p. 15, original: „jagged snow covered massifs at its 45 Thomas Barfield, Afghanistan - A cultural and Po- heart, softly rounded hills protecting fertile valleys, vast litical History , pp. 18-19, original: „It is a mistake to see steppe lands forests and a wide variety of deserts, semi Afghan ethnic groups as fixed “nationalities” that have sandy, sandy”. some overriding commonality and history that demands 33 Martin McCauley, Afghanistan and Central Asia, A political . Finally, even when mapped at a fine scale, modern History, Introduction, p. 1. ethnic boundaries are always problematic on the ground. 34 Capitala satrapiei (provinciei) Ahemenidă (unitate They frequently overlap in areas with mixed populations” administrativă a vechiului imperiu Persan) echivalentă 46 Afghanistan: An Intro to the Country and People, orașului Herat în partea vestică a Afganistanului. 35 Marine Corps Institute, Marine Barracks Washington, Paul Cartledge, Alexander the Great: the Truth be- DC, p. 17. hind the Myth, Pan Books, 2013, p. 155, original: „Perhaps 47 early in October 330 Alexander proceeded south from Meredith Runion, The History of Afghanistan, Gre- enwood Press, London, 2007, p. 7 Artacoana. Over the next three years he passed through 48 Drangiana, Arachosia and Paropamisadae, then over the Ben Hopkins, The Making of Modern Afghanistan, Hindu Kush mountains to Bactria and Sogdiana and back Cambridge Imperial and Post-Colonial Studies Series, Pal- again to his new foundation of Alexandria-by-the-Cau- grave Macmillan, 2008, p. 5. 49 casus (near modern Begram and Charikar). These vital Ibidem, p. 23, original: „this ‘Pashtunization’ con- years saw him adapting brilliantly to meet and overcome tinues to hold sway over both foreign interventions and unprecedented political and military conditions: vigorous popular conceptions of political authority in Afghanistan local nationalism, rugged and often appallingly difficult – th emakings of modern Afghanistan”. 50 mountainous terrain, plus all the uncertainties of guerrilla The Constitution of Afghanistan, Islamic Republic warfare. Even when severely pressed as here (...)”. of Afghanistan, 2004, Articolul 16, http://www.afghanem- 36 Encyclopaedia Britannica, History, Afghanistan, bassy.com.pl/afg/images/pliki/TheConstitution.pdf. 51 articol realizat de Nancy Hatch Dupree, Mohammad Ali, Tariq Rahman, The Pashto language and identity‐ Victor P. Petrov, Marvin G. Weinbaum, Louis Dupree, formation in Pakistan, Contemporary South Asia, July Frank Raymond Allchin, accesat 18.09.2019, disponibil 1995, Vol 4, Issue 2, p. 2. 52 la adresa https://www.britannica.com/place/Afghanis- Meredith Runion, The History of Afghanistan, p. tan, original: „Afghanistan has long been a prize sought .21. by empire builders, and for millennia great armies have 53 Shaista Wahab, Barry Youngerman, A Brief History attempted to subdue it, leaving traces of their efforts in of Afghanistan, 2nd Edition, Checkmark Books, 2010, p. great monuments now fallen to ruin. The country’s forbi- 15. Monitor Strategic 83 54 Neamet Ullah, History of The Afghans, tradusă de 68 Vezi Henry Durand cu lucrarea „The First Afghan Bernhard Dorn (partea I și partea II). War and its Causes”, London, Longmans, Green, and co. , 55 Există o serie de articole pe această temă, pre- 1879 și Mobray Morris „The First Afghan War”, Sampson cum: https://www.breakingisraelnews.com/102954/con- Low, Marston, Searle and Rivington, 1878. necting-pashtuns-ten-lost-tribes/ sau https://www.jpost. 69 De exemplu regăsim aceasta perspectivă tratată în com/Opinion/The-Afghan-Pashtuns-and-the-missing-Is- lucrarea lui Martin Ewans, Conflict in Afghanistan: Studies raelite-exiles-543181; dar și asociații: The Association for in Asymmetric Warfare, New York: Routledge, 2005. the Bani Israel of Afghanistan. 70 Expresie utilizată în 1837 de contele Karl Nesselro- 56 Pashtun clue to lost tribes of Israel, https://www. de, ministrul de externe rus în perioada 1822 - 1856. theguardian.com/world/2010/jan/17/israel-lost-tribes- 71 Karl Ernest Meyes, Ahareen Blair Brysac, Tourna- pashtun, original: „Historical and anecdotal evidence ment of Shadows: The Great Game and the Race for Empire strongly suggests a connection, but definitive scientific in Central Asia, Basic Books, 1st Edition, 2006, Introduc- proof has never been found”. tion. 57 Shaista Wahab, Barry Youngerman, A Brief History 72 Tratatul de la Paris din 1763, articolul XI, dispo- of Afghanistan, p. 15. nibil online la adresa web https://www.oas.org/sap/peace- 58 Thomas Barfield, Afghanistan - A cultural and Po- fund/belizeandguatemala/historicDocs/Treaty%20of%20 litical History , p. 91, original: „It is a core belief among Paris%201763.pdf, accesat la data de 29.10.2019. all Pashtuns that their founding ancestor, Qais, adopted 73 Angelo Rasanayagam, Afghanistan a modern histo- Islam in the lifetime of the Prophet in Arabia and that Pa- ry, p. xvii. shtuns became the strongest defenders of the faith from 74 Frank Clements, Conflict in Afghanistan, a historical that time forward” Encyclopedia, p. 86. 59 Ibidem. 75 Ben Hopkins, The Making of Modern Afghanistan,p. 60 Henry Walter Bellew, An Inquiry into the ethno- 21, original: „In India, the concept of territory was central graphy of Afghanistan, The Oriental University Institute, to British claims of power, legitimacy and sovereignty; for 1891. the Company ‘it was crucial that land be transformed into 61 Syed Zubir Rehman, Pakhtun, Afghan and Pathan, territory’ for the assertion of the state’s control”. https://web.archive.org/web/20110209055947/http://ww 76 Theo Rodenbough, Afghanistan and the Anglo-Rus- w.pakhtun.com/index.php/about-pashtuns/origins-of sian Dispute, Tredition Classics, 2012, p. 4. -pashtuns/pashtun-origins?start=2 și Shaista Wahab, Bar- 77 Ibidem, p. 5, original: „by virtue of which a combi- ry Youngerman, A Brief History of Afghanistan, p. 15. ned Russo-French army was to disembark at Asterabad 62 The Encyclopaedia of Islam, Brill Academic Publi- and march from thence into India by way of Khorassan shers, Volume I, A-B, 1986, p. 216. and Afghanistan”. 63 Ibidem, p. 221. 78 Hafizullah Emadi, Dynamics of Political Develop- 64 Ellsworth Huntington, The Anglo-Russian Agree- ment in Afghanistan The British, Russian, and American ment as to Tibet, Afghanistan, and Persia, în Bulletin of Invasions, Palgrave Macmillan US, ,2010, p. 12. the American Geographical Society, vol. 39, ro. 11, 1907, 79 Meredith Runion, The History of Afghanistan, pp. pp. 653–658. 74-75. 65 John William Kaye, History of the War in Afghanis- 80 Ibidem, p. 75. tan, Richard Bentley, London, p. 1857, p.2, original: „ the 81 Shaista Wahab, Barry Youngerman, A Brief History English in India knew little of the resources of the Doura- of Afghanistan, p. 84. nee Empire, of the national characteristics of the people, 82 Idem, original: „In June 1838, Auckland engineered a of the continually unsettled state of their political relations three-way treaty with Ranjit Singh and Shah Shuja, under or of the incompetency of the monarch himself to conduct which Shuja would be placed on the throne in Kabul; Pes- any great enterprise”. hawar and the border regions would be formally ceded to 66 Henry Walter Bellew, An Inquiry into the ethno- the Sikhs; and the British would get to project their power graphy of Afghanistan, p. 1., original: „since the commen- to the very limits of historic India. Britain agreed to supply cement of this century, when we first became personally the funds to make the other parties happy. They also set acquainted with the people of Afghanistan, through the about bribing various Pashtun chiefs, whose assurances of inquires prosecuted in that direction by the Honorable support proved to be meaningless.”. East India Company, a great deal has been said and writ- 83 Frank Clements, Conflict in Afghanistan, a histori- ten about the Afghans and their origin”. cal Encyclopedia, p. 235, original: „in effect, a declaration 67 Angelo Rasanayagam, Afghanistan a modern histo- of war against Amir Dost Muhammad, who did not res- ry, Palgrave Macmillan, 2003, Introduction p. Xvii, origi- pond to the manifesto.”. nal: „Sir Henry Rawlinson, observed: The nation consists 84 Hafizullah Emadi, Dynamics of Political Develop- of a mere collection of tribes, of unequal power and diver- ment in Afghanistan The British, Russian, and American gent habits, which are held together, more or less loosely, Invasions, p. 13. according to the per- sonal character of the chief who ru- 85 Ca trupele britanice să rămână în Afganistan, lui les them. The feeling of patriotism, as kilown in Europe, Akbar i-a fost oferită funcția vizir sub protecție britani- cannot exist among Afgl~ans, for there is no common că. Cu toate acestea, în paralele, „perfidului Albion” oferea country”. sume considerabile pentru asasinarea acestuia. 84 Monitor Strategic 86 Meredith Runion, The History of Afghanistan, p. 77. numerous sons and grandsons some of whom served as 87 Jonathan Lee, Afghanistan, a history from 1260 to provincial governors, known as sardars (‘persons in com- the present, p. 301. mand; general’), and governed almost autonomously, sub- 88 Hafizullah Emadi, Dynamics of Political Develop- ject only to Amir dost Mohammad Khan”. ment in Afghanistan The British, Russian, and American 90 Shaista Wahab, Barry Youngerman, A Brief History Invasions, p. 15. of Afghanistan, p. 90. 89 Hassan Kakar, A political and diplomatic history of 91 Meredith Runion, The History of Afghanistan,p. 80. Afghanistan 1863 – 1901, Brill’s Inner Asian library, 2006, 92 Jonathan Lee, Afghanistan, a history from 1260 to p. 3, original: „The Afghanistan that he ruled stretched the present, pp. 365-366. from the Oxus River (Amu Darya) to the territories up 93 Generalii britanici declarau: „Am cucerit o țară, dar to Peshawar. Dost Mohammad Khan was assisted by his nu și pe locuitorii săi”.

ABSTRACT

Afghanistan, it is said, is the place where „empires come to die”. We see that in time the saying not only that was true, but the reality behind it kept repeating with every occasion, no matter what empire came about: the Macedo- nian Empire, the Russian Empire, Pax Britannica, Pax Americana and so on. If it is just a coincidence, one can only find out by analyzing the historical past and events. Also, if one wants the past not to repeat itself such investigations are mandatory.

Cuvinte cheie: Afganistan, Asia Centrală, istoria Afganistanului, primul război Anglo-Afgan, al doilea război Anglo-Afgan, evoluții geopolitice

Carola Frey este cercetător în studii de securitate în cadrul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară.

Monitor Strategic 85 86 Monitor Strategic Cărţi şi reviste primite la redacţie

Per Concordiam, revistă publicată de George Congress) – volumul 13, 2019 C. Marshall European Center for Security Din sumar: Studies, vol. 9, nr. 4, 2019. – Balint Molnar, Israel and the Visegrad Din sumar: Group (V4): Challenges and – Constantin Sorin Tudoriu, Social Media Opportunities, pp. 3-21. Intelligence, pp. 18-23. – Philip Earl Steele, Rediscovering the – Janos Matus, European Integration Dream: A Proposal for a “Pivot” in before Brexit, pp. 53-63. Polish–Israeli Relations, pp. 37-47.

Perceptions. Journal of International Affairs Cols bleus, publicaţie a Marinei Naţionale a (Centre for Strategic Research SAM – Turcia), Franţei, nr. 3080, iulie 2019 vol. XXIII, nr. 1, Spring-Summer 2019. Din sumar: Din sumar: – Mathematiques et cartes marines, p. 21 – Helin Sari Ertem, Introduction: – Attirer les jeunes talents au sein de la American Foreign Policy in an Era of Marine militaire, pp. 37-48. Transition, pp. 1-5 – Helin Sari Ertem, Radiye Funda Revista Gândirea militară românească, nr. Karadeniz, Lost In Translation: A 1/2019 serie nouă, anul XXIX System-Level Analysis of the Turkish- Din sumar: U.S. Alliance under the Obama and – Corneliu Postu, România in NATO: Trump Administrations, pp. 7-38 15/70, pp. 6-11. – Bogdan Dumitrescu – ASPJ. Air and Space Power Journal, vol. 33, nr Operaționalizarea spațiului 3, Fall 2019. cibernetic - de la Securitate Din sumar: cibernetică la success operational – – Lt Col Justin J. Elliott, Maj David R. pp. 50-75 Schmitt, Unexplained Physiological Episodes, pp. 15-32. Revista Infosfera, anul XI, nr. 1/2019 și și nr. – Col Kevin L. Parker, Thinking 2/2019 Differently about Air Bases, pp. 52- Din sumar: 68. – Lucian Ivan, Aspecte privind războiul hybrid rus The Israeli Journal of Foreign Affairs (Israeli – Theodor Leșu, Noi provocări și tendin­țe Council on Foreign Relations – World Jewish in activitatea de intelligence Monitor Strategic 87 Din sumar: volumul 133, nr. 78, septembrie-octombrie – Lucian Ivan, Doctrina Gherasimov 2.0, 2019. 39-43. Din sumar: – Iulia Monica Oehler Șincai, Reevaluare – Zheng Zeguang, Seventy Years of poziției UE față de China, pp. 55-64. Diplomatic Achievements Since the Chaillot Papers – EU’s Institute for Security Founding of the People’s Republic of Studies, Nr. 153, July 2019 – The Eastern China. Partnership. A decade on, by Stanislav – Zhang Mengying & Li Xinfeng, Middle Secrieru and Sinikukka Saari (coord.). Eastern Countries’ Involvement in the Horn of Africa – Chaillot Papers – EU’s Institute for Security Xue Zhihua, New Situation and Future Studies, Nr. 154, September 2019 – Arab Prospects for Maritime Cooperation Futures 2.0, by Florence Gaub. between India and Vietnam

International Strategic Studies – China Institute for International Strategic Studies,

88 Monitor Strategic TABLE OF CONTENTS

EURO-ATLANTIC SECURITY / 3 Dragoș Ilinca - Typologies, functionalities and initiatives to generate defense capabilities / 5 Șerban F. Cioculescu – Conflicting and unstable neighborhoods, the prospect of Brexit and trans- atlantic tensions: some elements of vulnerability and uncertainty for the EU / 17 Marius Iorgulescu – The “ideological equalization” of the West, between peace and war / 37 Silviu Petre - Poland and the chessboard. The Polish gambit and Eastern European chess board. Lessons for Romania / 44

OP-EDS / 53 Mirel Țariuc - The Changing of the security environment and the new national defense strategy. Risk identification and ranking / 55 Robert Gabriel Țicălău – About Putin’s political regime in Russia / 62 Carola Frey – The lasting problems in Afghanistan and what history should teach us / 72

BOOKS AND REVIEWS RECEIVED AT THE EDITORIAL OFFICE / 87 3 - 4 / 2019 c i t e g a t r s t o r i o n m ISPAIM —

Monitor Strategic 89 90 Monitor Strategic