A Murit Marcel Budală, Un Virtuoz Al Acordeonului
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Viață de fotbalist JURNALUL ROMÂNIEI 1 9 8 9 - ACUM DOUĂZECI DE ANI Numârul 9 9 ianuarie (luni) 1 989 4 PAGINI - DISTRIBUIT ÎMPREUNĂ CU JURNALUL NAȚIONAL IN IUGOSLAVIA! Plecat legal din țară la 19 decembrie tralia, Statele Unite." Despre cum a au nevoie de mine. Președinte era 1988 în Iugoslavia, pentru două „trecut" granița, Belodedici vorbește Dragan Dzaici, un mare nume al fot săptămâni, Miodrag Belodedici, om puțin. Și parcă stânjenit. Și-a încercat balului iugoslav, care era ajutat de de bază în unsprezecele Stelei și al și el norocul, chiar în pragul Cvetkovici. M-a ascultat cu atenție, 9 ianuarie 1989 naționalei de fotbal a României, a sărbătorilor de Anul Nou. A fost mai deși nu înțelegea prea mult ce se decis în primele zile ale anului 1989 simplu decât anticipa. Cererea pentru întâmpla în România, știa însă că să rămână la sârbi. o deplasare în Iugoslavia s-a aprobat lumea fugea de aici. Mi-au spus că au Dintre marii sportivi care au„fugit" pe loc. Fără ezitare, a rămas la sârbi: nevoie de mine și să mă prezint la din România, Miodrag Belodedici și „De fapt, eu am părăsit legal țara. Pe echipa a doua a clubului. După ce m- Nadia Comăneci sunt închizători de 19 decembrie ’88, am plecat într-o au angajat, am fost suspendat un an A murit Marcel Budală, listă. Bela Karoly, Marcel Răducanu excursie în Iugoslavia, cu mașina per din fotbalul internațional. Așa erau i-au precedat, căutându-și mai sonală, o Dacie CN. Am luat-o și pe regulile atunci. în acea perioadă am devreme norocul printre străini. în mama. Primisem viza până pe 4 ian evoluat doar în meciuri amicale, casă preajma sărbătorii de Anul Nou, la uarie 1989. E interesant cum de mi-au rămân «în formă». Era a doua mea cumpăna anilor 1988-1989, și fotba dat pașaportul și viza de Iugoslavia, Steaua! Aveam jucători prieteni, mă un virtuoz al acordeonului listul bănățean a ales libertatea. Pen mai ales că cei de la Steaua știau că am înțelegeam bine cam cu toți. Existau tru mulți români de-acum, gestul lui rude în străinătate. Iar românii nu desigur mari jucători de fotbal în acea Belodedici pare a fi de neînțeles. într- aveau pe atunci pașapoartele la ei in echipă. Dar de la ei se pleca în străi Românii au aflat cu durere că un o vreme în care mulți visau la con buzunar, ca acum. Inițial n-au vrut, nătate, în Germania, Franța, Italia. Pe mare virtuoz al acordeonului, bine cedii în străinătate și „electronice" dar mi l-au oferit după ce am vorbit cu timpul meu erau Savicevici, Mihailo cunoscutul Marcel Budală, se stingea sofisticate, sportivii erau niște privile- mai multe persoane, printre care cu viei, Prosinecki, Pancev, Jugovici, din viață. giați. „Față de alte, categorii sociale, Ilie și cu Valentin Ceausescu. Au vrut Stojkovici. Mă întrebau despre Ceau în presa centrală un singur anunț nouă ni se acorda mai multă atenție", să-mi dea un șofer, de fapt un securist, șescu, despre România, cum era în pierdut printre cele mortuare anunța povestește acum M. Belodedici. „Cine dar am zis că am mașină și carnet, așa țară. Ei aveau mașini străine, contrac în termeni destul de seci în România juca la Steaua, de exemplu, era anga că nu e nevoie. Până la urmă, au accep te profesioniste. Nu prea înțelegeau liberă că acordeonistul s-a stins din jat în armată, căpăta un grad, își asigu tat. Cum nu m-am prezentat la reuni multe din ce le povesteam de acasă. viață. ra viitorul. De asemenea, știa că rea echipei pe 9 ianuarie, a doua zi a Mă priveau ca pe un om care a suferit, Budală s-a născut într-o perioadă primea o pensie bună la bătrânețe, venit Anghel Iordănescu să mă con care fusese «închis»." Sârbul din Ro prolifică muzicii lăutărești, în 1926, la ceea ce era foarte important. Cu vingă să mă întorc. Ne-am întâlnit în mânia s-a adaptat repede vieții și fot Câmpina. în ultimul pătrar al secolu relațiile pe care le aveai ca fotbalist, primul sat de lângă graniță, unde am balului din Iugoslovia. După ce i-a ex lui al XIX-lea, acordeonul era deja, puteai să îți iei o casă și câștigam și stat vreo trei săptămâni, la niște rude. pirat suspendarea internațională, a cunoscut în toate ținuturile bani mai mulți decât ceilalți." Dar Mi-era teamă ca nu cumva să existe devenit om de bază al Stelei Roșii, cu României. Răspunsurile din anii 1884 visul oricărui fotbalist român rămâ vreo înțelegere între armate, și sârbii care a cucerit Cupa Campionilor și 1885 la Chestionarul lui Bogdan Pet- nea „ieșirea" peste graniță. Deplasă să mă predea. Eram locotenent în (1991). Cu cei de-acasă a întrerupt riceicu Hașdeu îi atestă existența în rile externe făcute cu ocazia cupelor Armata Română și cerusem azil toate legăturile. Devenise indezirabil 20 de localități rurale din județele din europene și turneelor internaționale politic. N-a fost așa, m-au apărat. în țara de baștină! Cine ar mai fi avut acea vreme, Botoșani, Covurluiu, Iași, erau prilejuri excelente pentru com Iordănescu a stat trei zile cu mine și curajul să îl contacteze? „Din România Neamțu și Tecuciu din Moldova, pletarea veniturilor și a... garderobei. îmi spunea că Steaua joacă în Cupa nu m-a mai căutat nimeni după ce am Dâmbovița și Râmnicul Sărat din „Ne cumpăram perechi de blue-jeans, Campionilor, chestii patriotice, dar nu fugit", își amintește fostul libero al Muntenia, Dolj și Vâlcea din Oltenia, haine pe care nu le găseai în România. m-a convins. I-am spus că-mi pare rău Stelei. „Abia după Revoluție, în 1990. Tulcea din Dobrogea, Făgăraș din Se făcea și «bișniță»: se cumpărau tot de colegi, dar m-am săturat de viața Eu jucasem deja în națională, sub con Transilvania și Caraș Severin din felul de aparate, televizoare color, din țară. Nu mai suportam să fiu ducerea lui Emeric lenei, în prelimi Banat. I se spunea „armonică", video-playere, etc. care se vindeau mereu controlat de valută la vamă, să narii, în meciurile cu Bulgaria. în vara „armonic", „armoniu" sau „armonie", scump în țară. Vă dați seama ce pre car din străinătate video, țigări, cafea anului 1990, am încercat să merg cu „muzică de mână sau armonie". ocupări aveam noi când plecam în și să le vând pentru a mai câștiga un echipa națională a României la Cam Această largă răspândire duce la pre străinătate! Trebuia totuși să ne gân ban în plus". în străinătate, i-a fost mai pionatul Mondial de fotbal ce urma să supunerea că instrumentul a pătruns dim și la existența noastră, să câști ușor decât altor „fugari", știa limba, se desfășoare în Italia. Dar erau pro mult mai demult în lumea satelor găm un ban în plus..." Statutul de avea și rude. în plus, celebritatea fot bleme cu hârtiile. Cei din Federația românești, fapt remarcabil, ținând vedete sportive îi ajuta. „La graniță ne balistică l-a ajutat să își găsească un Română de Fotbal voiau să fie siguri seama că a fost inventat la începutul mai lăsau să introducem câte ceva în contract. Steaua Roșie Belgrad, cea că nu sunt condamnat de Tribunalul veacului al XIX-lea, în anul 1822, de țară. Aranjam și cu vameșii, ne ajutau mai titrată echipă de fotbal din Militar, pentru că eu fusesem angajat Friedrich Buschmann din Berlin. și mai-marii clubului. Totuși se făcea Iugoslavia, l-a primit cu brațele al Ministerului Apărării Naționale, cu Venirea pe lume a lui Marcel Budală câte un tabel, pentru a se contabiliza deschise. Cine nu și-ar fi dorit un grad de locotenent. Până la urmă hâr în vremea marilor creații lăutărești a cine aducea aparate. Ne lăsau, mai jucător valoros, fără sumă de trans tiile au ajuns, dar prea târziu. Și mie fost de bun augur pentru acest gen de închideau și ei ochii! Dacă ne-ar fi con fer? „M-am dus imediat la sediul îmi era frică să vin în țară, să nu fiu muzică, dar și pentru români. Poseda trolat cu adevărat..." Fotbaliștii Stelei clubului Steaua Roșie să îi întreb dacă considerat dezertor." un simț deosebit, care îi dădea posi beneficiau și de „înaltă protecție". De bilitatea atingerii unui mare grad de câțiva ani, Valentin Ceaușescu, fiul cel virtuozitate la acest intrument, să amplifice succesele și renumele lui bătrâni, cu oameni din popor pe care Mulțumesc lui Dumnezeu că m-am mare al cuplului prezidențial, deve acordeonul. Deci, prin studiu și o Marcel Budală", a încheiat Sandu îi asculta cântând și mai învăța câte descurcat! De fiecare dată mă nise un frate mai mare al „roș-albaș- îndelungă practică de acompania Alexandru. ceva. Dovadă stau înregistrările sale încearcă lacrima amintirilor și trilor". „în fiecare dimineață era pre ment a stârnit aplauze peste tot unde Marcel Budală a debutat la Teatrul discografice atât de numeroase, ale retrăiesc fiecare clipă din tinerețea zent la sediu, ca un membru din con mergea, câștigând admirația celor Alhambra din Capitală prin 1945, acestui artist disciplinat, extrem de mea. Iar pe Marcel Budală mi-1 ducere", își amintește Miodrag Belo care îl ascultau. interpretând muzică populară. Apoi modest, care a ocupat și ocupă un loc amintesc ca pe un desăvâșit interpret dedici. „Vorbeam cu el, venea la antre Chiar și astăzi, la atâția ani de la dis a fost angajat ca solist instrumentist de frunte printre cei mai de seamă al acordeonului. O Fire deschisă, sin namente, discutam despre meciurile pariția sa, există mulți care își la Orchestra de Muzică Populară a virtuozi ai acestui intrument numit ceră, un talent excepțional.