Vizualizare Lucrare
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
HORIA HULUBEI – o personalitate din România înscrisă în panteonul culturii şi ştiinţei mondiale Profesori: Iuliana Ciubuc1, Guzu Dan Adrian1 Elevi: Pricopie Edward1, Papp Andrea Alexandra2 (1) Colegiul Ion Kalinderu, Şcoala Gimnazială Sanatorială, Buşteni, jud. PH (2) cls.a X-a, Liceul de Arte „Aurel Popp” Satu- Mare, jud. SM iulialuci[at]gmail.com Abstract Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară de la Măgurele în semn de omagiu poarta astăzi numele marelui nostru savant Horia Hulubei. Moștenirea lăsată de Academicianul Horia Hulubei este remarcabila. Astfel Academicianul Horia Hulubei: a pus piatra de temelie a unei construcții ce dăinuie în timp; a creat în România un domeniu, cel al fizicii nucleare, care s-a impus ca cercetare fundamentală și ca bază a aplicațiilor nucleare în țara noastră, culminând cu energetica nucleară; a creat condițiile dezvoltării personalităților și sunt nenumărateexemple; a deschis, prin renumele său, calea colaborărilor internaționale ale fizicienilor români; a creat condițiile dezvoltării tuturor domeniilor din fizică, nu numai a domeniului nuclear. Un exemplu evident este faptul că România a fost a 4-a țară din lume care a creat un laser; a contribuit la crearea unei școli care și-a validat tăria și renumele în timp. A trecut peste vicisitudinile de peste 20 de ani ai ultimilor ani ai comunismului și primii ani ai tranziției; astăzi, partea de nucleară a IFA, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară – IFIN, ce-i poartă numele, este cel mai mare și mai prestigios institut de cercetare științifică din România, având un loc binemeritat, de renume în Europa și în întreaga lume.(1) (1) Curierul de fizică, nr. 74 – Anul XXIV-Nr.(1)-martie 2013 „Am moștenit o bogăție pe care trebuie să o ducem mai departe și să o lăsăm generațiilor viitoare cel puțin la nivelul la care am primit-o!”(Nicolae Victor Zamfir) MOTTO: „Una dintre satisfacţiile mele cele mai mari este că, prin înfiinţarea Institutului de Fizică Atomică, s-a realizat posibilitatea de a se creşte în ţară cadre de fizicieni eminenţi – dintre care mulţi au lucrări deja cunoscute în lume, aducând prestigiu ştiinţei româneşti şi asigurând schimbul de mâine în acest sector. Ei realizează un aport însemnat, pentru economia ţării, prin lucrările lor.” (Horia Hulubei) Fig. 1. Horia Hulubei (Sursa: internet) 290 Universitatea din Bucureşti și Colegiul Național „M. Eminescu” din Satu Mare I. Date biografice Horia Hulubei este o personalitate ştiinţifică ce a marcat dezvoltarea lumii în domeniul fizicii şi chimiei, prin muncă, creativitate, curaj, perseverenţă. Savantul a adus România în rândul ţărilor care au contribuit şi au îmbogăţit cunoaşterea universală. S-a născut la Iaşi la data de 15 noiembrie 1896. După cum mărturiseşte singur, aptitudinile pentru experimentele ştiintifice i-au fost stimulate şi dezvoltate de tatăl său, care avea un atelier de tâmplărie şi care voia ca băieţii lui să înveţe o meserie. Tatăl le pune la dispoziţie cărti cu experimente amuzante, pe care Horia le realiza cu plăcere, capătă îndemânare şi îşi descoperă tendinţa spre fizica experimentală. Ajuns la liceu a putut profita de faptul că are astfel de aptitudini.(2) Studiile primare şi cele liceale le urmează în oraşul natal, Iasi. Termină liceul şi ia bacalaureatul cu “Magna cum laude”. Se remarcă prin aptitudile sale pentru ştiinţe, iar directorul şcolii îi propune să fie asistent la facultate, ceea ce îl onorează şi îi stimulează şi mai mult creativitatea şi pasiunea pentru ştiinţe. Urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe “Al.I.Cuza” din Iasi, unde urma să studieze fizica şi chimia. Din nefericire studiile i-au fost întrerupte din cauza primului razboi mondial (1914), în care a luptat ca infanterist şi aviator. A luptat la Mărăşeşti, iar datorită faptelor sale de luptă este avansat în 1917 la gradul de sublocotenent. Pleacă în razboi luând cu el primul curs de la facultate, al profesorului Nicolae Costăchescu (fost elev al lui Petru Poni), pe care l-a purtat şi l-a studiat peste tot pe unde a trecut, în Anglia, în Franţa…. Rămâne un timp în armata franceză, iar după 5 ani, scapă de armată şi se întoarce în ţară cu gândul să se ocupe de aviaţia civilă. Întors în ţară se ocupă de organizarea aerodromului şi a primului hangar din Băneasa. Se întoarce la Iaşi, la facultate, din dorinţa de a face ştiinţă. La întoarcerea din razboi îşi reia studiile de abia în anul 1922, apoi în anul 1926 îşi ia licenţa în ştiinte fizico-chimice. II. Contribuţii aduse patrimoniului ştiintific şi cultural mondial După absolvirea facultăţii, Horia Hulubei obţine o bursă de stat, cu ajutorul căreia pleaca la studii la Paris, unde lucrează sub coordonarea profesorului Jean Baptiste Perrin, laureat al premiului Nobel pentru fizică, de la Universitatea Sorbona(1926). În 1933, Horia Hulubei își susține teza de doctorat privitoare la efectul Compton multiplu. Comisia de examinare a tezei sale, intitulată „Contributions à l’etude de la diffusion quantique des rayons X“, este prezidată de Marie Sklodowska Curie. Este în contact cu marii titani ai științei din acele vremuri: Frédéric Joliot-Curie, Paul Langerin, Albert Einstein. Pentru cercetările sale, este numit Maestru de Cercetare și apoi Director de Cercetare în cadrul Centrului Național de Cercetare Științifică al Franței. Este primul cercetător din lume care obține spectre de raze X în gaze, domeniu pe care il studiază cu ajutorul unui spectrometru de concepție proprie. În 1935 devine membru corespondent, iar în 1941 membru al Academiei de Științe din România și președintele secției a doua de fizică. Este ales membru corespondent al Academiei Române în 1937, iar în 1946, membru titular. În perioada în care studia în Franţa, Horia Hulubei primeste Premiul Fossignon, fapt care îi aduce şi titlul de membru corespondent al Academiei Române.(3) Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a XVII-a, 2019 291 Fig. 2. Horia Hulubei la Paris-1933 impreuna cu comisia de doctorat (Sursa: internet) Fotografie realizată după susţinerea în aceeaşi zi a tezelor de doctorat la Paris în 1933 – împreună cu comisia – de la stânga la dreapta: Gheorghe Manu, Maria Sklodowska-Curie, Jean Perrin, Yvette Cauchois, Horia Hulubei; în spate, al treilea membru al comisiei – Charles Mauguin, profesor de mineralogie şi specialist în cristalografie. În perioada 1927-1938, Horia Hulubei activează alternativ în ţară, la Universitatea din Iaşi şi la Paris. Înfiinţează, la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, primul Laborator de structura materiei din România. Tot în acea epocă, Horia Hulubei începe să se implice în studii privitoare la metalele radioactive, iar la Sorbona are ocazia să lucreze la unul dintre primele acceleratoare de protoni din lume. În 1937, Horia Hulubei a fost cel mai important organizator al celebrului “Palat al Descoperirilor” de la Paris, avand la acea dată o contribuţie remarcabilă pe plan internaţional. Împreună cu fiziciana Yvette Cauchois, Hulubei iniţiază cercetări care conduc la primele rezultate privind descoperirea unui element necunoscut din tabelul periodic al elementelor. Folosind aparatul de rezoluție înaltă cu raze X, cei doi savanți au analizat polucitul și au observat mai multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale elementului cu numarul de ordine 87. Horia Hulubei și Yvette Cauchois au raportat descoperirea și au propus numele de Moldaviu pentru noul element, după Moldova, locul de baştină al marelui nostru savant, Horia Hulubei.(4) Descoperirea realizată de Horia Hulubei a fost însă criticată şi nu a fost recunoascută de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care nu a fost de acord cu metodele de cercetare aplicate. Controversata dispută s-a încheiat cu recunoașterea descoperirii elementului cu numărul de ordine 87 de catre fiziciana franceză Marguerite Catherine Perey, care i-a dat numele Franciu( Fr).(6) Fig. 3. Margheritte Perey (Sursa: internet) 292 Universitatea din Bucureşti și Colegiul Național „M. Eminescu” din Satu Mare Horia Hulubei este vicepreședinte al Consiliului Agenției Internaționale de Energie Atomică din Viena, membru al Consiliului Științific din Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) de la Dubna, Rusia, membru al Academiei Franceze de Știință (1940), al Academiei de Științe din Lisabona (1944), al societăților de fizică din România, Franța, Germania, Elveția și SUA, iar în anul 1958 este inclus în grupul experților ONU. În 1940 a înființat, împreună cu Victor Vâlcovici, revista „Disquisitiones Mathematicae et Physicae” și activeaza susținut în țară, fiind pe rând conferențiar, profesor al universității din Iași și din 1940 profesor plin al catedrei de Structura Materiei, la Univer- sitatea București. Între anii 1941 și 1944 ocupă funcția de rector al Universității București și are o intensă activitate de cercetare științifică. În 1945, cu banii industriașului Malaxa, achiziționează unul dintre cele mai performante microscoape electronice din lume, pe care George Emil Palade il foloseste în cercetările științifice, pentru obținerea Premiului Nobel în Medicină. În 1949 înființează filiala din Cluj a Institutului de Fizică al Academiei Române. Academicianul Horia Hulubei, în calitate de prim director între anii 1956 și 1968, conduce Institutul de Fizică Atomică (IFA) Măgurele-București și acorda un rol primordial cercetării fundamentale de fizică. Din 1969 este președinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară (CSEN). Deține funcții oficiale la Agenția Internațională de Energie Atomică (AIEA) din Viena. Horia Hulubei are un rol decisiv la punerea în funcțiune pentru prima dată