CYBERMARKETING Suport De Curs
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau Facultatea de Stiinte Economice PROGRAMUL DE MASTERAT “STRATEGII DE NARKETING SI COMUNICARE IN AFACERI” CYBERMARKETING Suport de curs Prof.univ.dr. Gheorghe Epuran Introducere Serviciile Internet au dus la crearea unui mediu alternativ de afaceri faţă de cel clasic. Comerţul online, bursele online, consultanţa online, serviciile bancare online sau Internet banking şi promovarea online sunt domenii care încep să însumeze miliarde de dolari la nivel mondial. Pe lângă mediul de afaceri, serviciile Internet îşi pun amprenta asupra altor domenii, cum ar fi: cel social, al sănătăţii, educaţiei, ştiinţei, divertismentului şi, nu în ultimul rând, cel guvernamental. La nivel social, serviciile Internet au o semnificaţie foarte importantă pentru un grup tot mai cuprinzător de oameni. Prin intermediul lor, oamenii comunică, împărtăşesc idei, formează cluburi şi chiar se căsătoresc. Ultima idee în acest sens, considerată de unii avangardistă, de unii stranie şi de alţii interesantă, este „second life”; individul îşi poate crea o altă viaţă. El poate cumpăra şi vinde proprietăţi, îşi poate alege vecinii, poate dezvolta afaceri şi îşi poate întemeia o familie. La nivelul sănătăţii, serviciile Internet îşi pun amprenta asupra obţinerii de informaţii, propagării rezultatelor şi chiar în oferirea de recomandări. Educaţia este influenţată prin oferirea unui suport ce permite interacţiunea de la distanţă a profesorului cu audienţa. De asemenea, serviciile Internet permit accesarea unor biblioteci de date deosebit de cuprinzătoare. Ştiinţa este influenţată prin informaţia deosebit de cuprinzătoare regăsită, prin propagarea foarte rapidă a ultimelor realizării şi îmbuntăţirea comunicării dintre oamenii de ştiinţă la nivel mondial. La nivelul divertismentului, serviciile Internet sunt implicate mai ales ca mediu de transmisie, mărind zona de difuzare la o dimensiune neatinsă de niciun alt mediu de comunicare. Pe lângă aceasta, serviciile Internet permit crearea grupurilor de discuţii pe diferite teme. Administraţia publică beneficiază semnficativ de aportul serviciilor Internet. Prin intermediul acestora, statul se apropie mult de cetăţenii săi, multe aspecte devin mai transparente iar cetăţeanul se simte mult mai aproape şi protejat de autorităţile publice. Toate aceste concepte descrise sumar s-au impus sau urmează să se impună, afectând într-un mod sau altul universul în care trăim. 2 Capitolul I. Internet - tehnologie şi mediu de afaceri în economiile moderne 1.1. Scurt istoric al dezvoltării Internetului la nivel mondial Punctul de pornire sau data naşterii Internetului poate fi considerat anul 1958, când URSS a lansat primul satelit artificial al Pământului, iar SUA a început să caute o soluţie ca în cazul unui atac nuclear să aibă un sistem de comunicaţie viabil între centrele de comandă de pe teritoriul SUA. Ideea era de a exista o soluţie, în cazul în care conexiunea sau legătura era întreruptă într-un punct, ca informaţia să ajungă la destinaţia iniţială. Calculatoarele client foloseau un minimum de informaţii iar în momentul în care transmisia de date întâlnea un obstacol, se găsea o alta cale către adresa căutată. Pentru acest proiect, Departamentul Apararii al SUA a înfiinţat ARPANET- Advanced Research Projects Agency Network- care urma să se ocupe de ştiinţa şi tehnologia aplicate în armată. În perioada 1960-1970 au loc câteva evenimente importante pentru dezvoltarea Internetului. Apar primele lucrări despre pachete comutate: Leonard Kleinrock de la MIT publică prima lucrare despre teoria pachetelor comutate. Paul Boran de la Rand Corporation publică lucrarea “On distributed Communications Networks”, care introduce conceptul de reţele comutate (Packet switching). Joseph Licklider şi Wesley Clark publică lucrarea “On-line Man Computer Communication” prezentând conceptul de “Galactic Network”, prin care oamenii ar fi putut să acceseze datele de pe orice computer conectat la o reţea indiferent de distanţa dintre calculatoarele conectate în aceeaşi reţea1. În 1965, prin intermediul ARPA, are loc conectarea la distanţă fără pachete comutate a două calculatoare la care se conectează ulterior şi al treilea. Este vorba de conectarea MIT şi a System Development Corporation (Santa Monica), care sunt conectate direct prin intermediul unei linii telefonice dedicate de 1200bps. Ulterior, se conectează şi un calculator al ARPA pentru a forma “Reţeaua Experimentală”2. În 1966 se vorbeşte pentru prima dată de reţeaua ARPA si anume ARPANET, iar în 1967 Larry Roberts publică articolul “Multiple Computer Networks and Intercomputer Communication” în legătură cu designul ARPANET. Tot în acest an are loc întâlnirea celor trei echipe proprietare de reţele de pachete independente (RAND, NPL- National Physical Laboratory în Middlesex) când se stabileşte termenul de pachet. Ca idee, NPL deja folosea linii dedicate de 768bps. Un an mai târziu, NWG- Network Working Group (NWG) începe să dezvolte protocoale de găzduire pentru comunicaţia prin ARPANET. În anul 1969, ARPANET este însărcinată de către Ministerul Apărării să realizeze cercetări în domeniul reţelisticii (networking), astfel încât sunt create Noduri (Bolt Beranek and Newman Inc construieşte Procesoare de Mesaje de Interfaţă- IMP- Interface Message Processors) si sunt utilizate linii telefonice de 56kbps furnizate de AT&T3. În acest mod, au fost create patru noduri, care au fost racordate ulterior la sistemele de calcul ale armatei. Această reţea este considerată “strămoşul” Internetului. Cele patru noduri erau formate din trei universităţi şi un institut de cercetare: ¾ UCLA- creat la 30.08.1969 ca Centru de Măsură ¾ Stanford Research Institute- creat la 01.10.1969 ca Centru de Informare ¾ UC Santa Barbara- creat la 01.11.1969 cu rol de mediere 1 www.anisp.ro 2 www.zakon.org/robert/internet/timeline 3 www.zakon.org/robert/internet/timeline 3 ¾ UTAH- creat 01.12.1969 cu rol de Grafică SRI XDS 940 IMP UCSB UTAH IBM 360/75 IMP DEC POP-10 IMP IMP XDS Z-7 UCLA Tot în această perioadă sunt publicate primele norme ale Internetului denumite RFC- uri. Primele RFC-uri au fost “Host Software” publicată pe data 07.04.1969 şi “Network Timetable” publicată pe data 29.10.1969. Anul 1970 reprezintă anul apariţiei primei reţele radio bazată pe pachete, denumită ALOHANET, dezvoltată de Norman Abramson de la Universitatea Hawaii, care va fi conectată la ARPANET în 1972. ALOHANET a reprezentat punctul de plecare pentru ceea ce a reprezentat mai târziu protocolul de comunicaţie “ethernet”. De asemenea, 1970 reprezintă şi anul apariţiei protocolului “GAZDĂ-GAZDĂ” al ARPANET (host to host protocol)4, precum şi începutul utilizării protocolului NCP (Network Control Protocol). Acest protocol a fost utilizat până în 1982 când a fost înlocuit cu protocolul utilizat şi în zilele noastre- TCP/IP. În această perioadă, AT&T realizează prima conexiune naţională de 56kbps între UCLA şi BBN (Bolt, Beranek, and Newman, Inc), care este înlocuită ulterior de către o alta, între BBN şi RAND. O a doua linie este realizată între MIT şi UTAH. 1971 Este anul care se caracterizează prin dezvoltări ale reţelei ARPA şi prin realizări, care vor marca dezvoltarea ulterioară a Internetului. Reţeaua ARPA ajunge la 15 noduri si 23 de 4 Carr C. S.,Crocker S., Cerf V. G.- “Host-Host Communicator Protocol in the ARPA Network”- AFIPS Proceedings of SJCC, 1970 4 servere gazda: UCLA, SRI, UCSB, Univ. of UTAH, BBN, MIT, RAND, SDC, HARVARD, LINCOLN LAB, Stanford, UIU, CWRU, CMU, NASA/Ames. În septembrie 1971, BBN realizează Interfeţe de Procesare a Mesajelor utilizând echipamente Honeywell 316, dar ele erau limitate la 4 conexiuni gazdă şi de aceea BBN se implică în dezvoltarea unui terminal, care urma sa susţină până la 64 de conexiuni simultane. Tot BBN realizează prin Ray Tomlinson programul de poştă electronică (e-mail) prin intermediul căruia se puteau trimite mesaje peste o reţea distribuită. Acest program a fost conceput pornind de la două programe: SENDMSG- un program de e-mail intra-maşină şi CPYNET- un program experimental pentru transferul de fişiere. 1972 Ray Tomlinson (BBN) modifică programul de e-mail pentru ARPANET, ocazie cu care semnul “@” a fost selectat pentru a fi utilizat în componenţa adresei de e-mail. Larry Roberts realizează în luna iulie a aceluiaşi an primul program de management al e- mail-ului, având următoarele funcţii: listare, citire selectivă, fişier, trimitere (redirecţionare) şi răspuns la mesaje. În acest an apare standardul TELNET5- pentru conectarea la reţea a mai multor calculatoare, cu un impact deosebit asupra dezvoltării ulterioare a Internetului. În 1972 are loc prima conexiune de tip chat la UCLA, precum şi testarea unei conexiuni între 40 de computere şi un server de tipul “Terminal Interface Processor”6. Publicul a putut utiliza serverul pentru rularea de aplicaţii distribuite pe teritoriul american. 1973 Marchează prima conexiune internaţionala la ARPANET şi anume conectarea University College of London prin intermediul NORSAR (Norvegia). De asemenea, este conectat şi Royal Radar Establishment. Bob Metcalfe introduce conceptul de “ethernet”, care se referă la conectarea fizică dintre calculatoare şi realizarea comunicaţiei dintre acestea, iar Vinton Cerf schiţează arhitectura de “gateway”, care se referă la calea de ieşire dintr-o reţea şi accesarea alteia. Tot în acest an, Vinton Cerf şi Bob Khan prezintă ideile de bază ale Internetului în septembrie la Universitatea din Sussex, Marea Britanie. Apar încă două protocoale deosebit de importante pentru Internet şi