Descarca Volumul in Format
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
1 2019 SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA FILIALA TIMIŞOARA PHILOLOGICA BANATICA 1 EDIŢIE OMAGIALĂ Timişoara, 2019 16 septembrie 1938 Acest număr din „Philologica Banatica” este unul neconvenţional, în conţinut, şi atipic, în formă, din respect pentru totala libertate de creaţie şi de exprimare a autorilor, dar cu amendamentul – atât de emoţionant şi de evocator – Vă mulţumesc din tot sufletul ! REVISTĂ INDEXATĂ BDI Philologica Banatica apare de două ori pe an, sub egida Societăţii de Ştiinţe Filologice. Filiala Timişoara Preşedinte: Prof. univ. dr. Vasile D. Ţâra Comitetul de Redacţie: Redactor-şef şi Director fondator Prof. univ. dr. Sergiu Drincu Secretariat de redacţie: Lector univ. dr. Mirela Boncea, Lector univ. dr. Nadia Obrocea Membri: Conf. univ. dr. Luminiţa Vleja (Universitatea de Vest) Conf. univ. dr. Voica Radu-Călugăru (Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad) Lector univ. dr. Dorina Chiş-Toia (Universitatea „Eftimie Murgu”, Reşiţa) Lector univ. dr. Silvia Madincea-Paşcu (Universitatea Tibiscus, Timişoara Prof. dr. Mihaela Bînă (Colegiul Naţional „C. Brediceanu”, Lugoj) Prof. dr. Mirela Danciu (Liceul teoretic „Grigore Moisil”, Timişoara) Comitetul Ştiinţific: Prof. univ. dr. Ileana Oancea, Preşedinte Comitetul Internaţional: Prof. univ. dr. Jenny Brumme (Barcelona) Prof univ. dr. Norberto Cacciaglia (Perugia) Prof. univ. dr. Maria Iliescu (Innsbruck) Membri: Acad. Marius Sala , Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” Prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, Universitatea de Vest din Timişoara CS I dr. Luminiţa Botoşineanu, Institutul „A. Philippide”, Iaşi Prof. univ. dr. Petru Livius Bercea, Universitatea Europeană Drăgan, Lugoj Conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu, Reşiţa Prof. univ. dr. I. Funeriu, Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad Conf. univ. dr. Aurelia Turcu, Universitatea de Vest din Timişoara Coperta: Dan Niţu; Tehnoredactare computerizată: Ladislau Szalai © Copyright Editura Mirton şi Editura Amphora. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate. Reproducerea parţială sau integrală, pe orice suport, fără acordul scris al editurilor Mirton şi Amphora, este interzisă. ISSN 1843-4088 Notă: În cazul studiilor referitoare la alte limbi decât româna, Redacţia admite ca trimiterile bibliografice să respecte normele din limbile respective. TABULA GRATULATORIA Claudiu T. ARIEȘAN Simion DĂNILĂ (Belinț) Eugenia ARJOCA-EREMIA Adrian DEHELEANU Ioana BANADUC Cătălin DEHELEAN (Cluj-Napoca) Florina-Maria BĂCILĂ Marcu Mihail DELEANU (Reșița) Iosif BĂCILĂ (Bozovici) Mirela Ioana DORCESCU Viorica BĂLTEANU Eugen DORCESCU Petru BĂNĂDUC (Caransebeș) Vasile DUDAȘ Rodica BĂRBAT Nicolae FELECAN (Baia Mare) Livius Petru BERCEA Adina FILCA Aurelia BINCHICIU Vasile FRĂȚILĂ Horia BINCHICIU Mircea FRÂNCULESCU (București) Ioan BOLDEA Ionel FUNERIU Viorel BOLDUREANU Kinga GÁLL Mirela BONCEA Doina GHINESCU (Germania) Anton BORBELY Alina GIOROCEANU (Craiova) Mircea BORCILĂ (Cluj-Napoca) Daniel HAIDUC Luminița BOTOȘINEANU (Iași) Ioan HAȚEGAN Virgiliu BRADIN (Arad) Maria ILIESCU (Craiova) Marin BUCĂ Lucian IONICĂ Constantin BULZAN Alexandru LAZA Cecilia CĂPĂȚÂNĂ (Craiova) Doina LICĂ Valy CEIA Karla LUPȘAN Marianna CERNICOVA Adrian MARIAN Mihaela CHIOREANU Viorel MARINEASA Dorina CHIȘ-TOIA (Reșița) Ioan MEDOIA Adrian COLHON Alexandru METEA Simona CONSTANTINOVICI Lizica MIHUȚ (Arad) Florina-Diana CORDOȘ (Arad) Jiva MILIN Adriana COSTĂCHESCU (Craiova) Nicolae MOACĂ Adina-Daniela CRĂCIUNESCU Delia MOCAN Roxana Maria CREȚU Petrică MOISE Mirela DANCIU Valentin MOLDOVAN Doina BOGDAN-DASCĂLU Christina MOLDOVEANU Crișu DASCĂLU Rodica SUFLEȚEL- MOROIANU Doina DAVID Sorin MUNTEANU Ioan DAVID Carmen NEAMȚU (Arad) G. G. NEAMȚU (Cluj-Napoca) Monica ROȘU (Reșița) Dan NEGRESCU Vasile SARI (București) Laurențiu NISTORESCU Ioan SAS Ileana OANCEA Oana SĂLIȘTEANU (București) Nadia OBROCEA Richard SĂRBU Ioan ONICA (Sebiș) Remina SIMA Ancuța COCIUBA-OPRIȘ (Lipova) Lavinia SIMILARU (Craiova) Mihaela PASAT Aurica STEPANOV Alina PĂDUREAN Anca STOENESCU (Arad) Radu PĂIUȘAN Dănilă SURULESCU Alexandra PÂRVAN (Pitești) Ladislau SZALAI Elena PÎRVU (Craiova) Gabriela ȘERBAN Anca PETRESCU (Arad) Christina TĂNASE Herbert PLESZ Mira TĂNASE Laura-Adela PONTA (Arad) Adina TIHU Ana-Maria POP Mircea TONENCHI Ion LALA POPA Elena TRIFAN (Ploiești) Mihaela POPESCU (Craiova) Luminița TUNSOIU (Cluj-Napoca) Vasile POPOVICI Aurelia TURCU Mircea PORA Vasile D. ȚÂRA Adolfo Rodríguez POSADA (Portugalia) Maria ȚENCHEA Andreea POTRE (Pâncota) Nelu Mircea VANCEA Grazziella PREDOIU Mihaela VARGA Adrian Dinu RACHIERU Raluca Arianna VÎLCEANU Voica RADU-CĂLUGĂRU (Arad) Sorin VINTILĂ Mihaela ROȘU-BÎNĂ (Lugoj) Luminița VLEJA POEZIE STUDII, ARTICOLE, RECENZII Semnificaţii ale participiului dorit în volumul Cântarea Cântărilor mele, de Traian Dorz FLORINA-MARIA BĂCILĂ Universitatea de Vest din Timișoara Rezumat: Lucrarea de față își propune să ia în discuție semnificațiile participiului dorit ilustrate în volumul Cântarea Cântărilor mele, de Traian Dorz – un poet român contemporan, din păcate mai puțin studiat, autor a mii de poezii de factură mistică, precum şi a numeroase volume de memorii şi meditaţii religioase. În această „carte cu poeme de dragoste” dedicate comuniunii intime (și unice) cu Dumnezeu a sufletului însetat de absolutul nemuririi, dorul – termen-simbol și, totodată, sentiment complex, stare a spiri- tului, metaforă-prototip a vieții românești – implică diverse ipostaze, privite la intensitate maximă: este vorba despre dorul de Divinitate (și de eternitate) al colectivității, al individu- lui, al creatorului de opere artistice durabile, despre dorul de unirea veșnică (în concepție biblică) dintre Mirele Iisus și Biserica-mireasă etc. Pe lângă simpla ilustrare a unor asemenea perspective, semnificațiile participiului dorit în volumul amintit pun în lumină trăirile eului auctorial aflat mereu în ascensiune pe calea cunoașterii mistice, fapt evidențiat în secvențe selectate din câteva arte poetice structurate pe ideea conform căreia iubirea este principiul fundamental al lumii, elementul primordial al existenței de aici și de Dincolo. Cuvinte-cheie: dorit, lexicologie, semantică, stilistică, poezie mistico-religioasă În anii ’70 ai secolului trecut, când şi-a revizuit toată opera, regrupând-o în tomuri mai mari (cu circulaţie – la acea vreme – sub formă dactilografiată), Traian Dorz a inclus, în volumul-capodoperă Cântarea Cântărilor mele, poezii din ciclurile În aşteptarea Mirelui (1943, publicat la Beiuş, cu pseudonimul Cristian Dor), La Nunta noastră (1944) şi Cântarea Cântărilor mele (1946). Această carte cu poeme de dragoste – multe dintre ele, memorabile imnuri ale iubirii, unice ca transpunere a unor experienţe intime cu Dumnezeu –, pornită din excepţionalul volum Cântările Apocalipsei (apărut la Sibiu, în Editura „Cartea de Aur”, 1945, ca a zecea carte de versuri a autorului1), la care se adaugă alte creaţii, plăsmuite chiar și în detenţie, „ilustrează în mod strălucit taina comuniunii şi întruneşte toate exigenţele poeziei mistice”2, înțelegându-se, prin însuşi titlul său, o „cântare” ideală, superioară, în care se prezintă iubirea desăvârşită. Într- 1 Vezi Traian Dorz, Hristos – mărturia mea, ediţia a II-a, Sibiu, Editura „Oastea Domnului”, 2005, p. 433. 2 Puiu Ioniţă, Poezie mistică românească, Iaşi, Institutul European, 2014, p. 205. 9 adevăr, versurile reliefează exemplar trăirile lăuntrice ale poetului (şi, implicit, ale comunităţii) pe calea mereu ascendentă a cunoaşterii extatice, a adoraţiei, sentimente din rândul cărora se detaşează dorul de Cer, de Divinitate, imortalizat în secvenţe lirice cu efecte expresive remarcabile, prin intermediul unor elemente din același câmp semantic, cum sunt termenii (înrudiți etimologic) dor (substantiv), a dori (verb) și dorit (participiu). * Dicţionarele explicative propun, în dreptul adjectivului de proveniență participială dorit, următoarele sinonime sau definiții lexicografice: „care produce cuiva plăcere, bucurie, de care cineva este atașat, pe care vrea să-l vadă, să-l aibă, să-l cultive, după care cineva tânjește; râvnit, iubit, aşteptat cu dragoste și nerăbdare”. Evident că paleta lui de înțelesuri se întregeşte în structura textului literar, mai ales atunci când ne referim la o poezie închinată relaţiei unice dintre individ / comunitate şi Dumnezeu, în care distanţarea de cel iubit – în cazul de faţă, Divinitatea, în sens spiritualizat, dar şi concret – reprezintă componenta implicată cu necesitate în trăirea respectivă. Dorul, atât de intens perceput de eul auctorial, determină cea mai mare transfigurare – dovadă de netăgăduit a comuniunii cu Cerul, a unei iubiri delicate, nefireşti (în sensul concret al cuvântului), semn al unei vieţi de credință purificate, îndumnezeite, mereu în luptă cu sinele începând chiar din clipa care declanșează acea transformare sufletească decisivă. Ca atare, imaginile vii care descriu paroxismul pasiunii şi trăsăturile Celui Drag nasc versuri memorabile, pentru plăsmuirea cărora se apelează la transpunerea unor puternice senzaţii de natură organică (cu ajutorul unor termeni utilizați cu înțeles figurat, trimițând la ideea de dor nestăvilit, puternic, de pasiune arzătoare, de năzuință stăruitoare), prin îmbinarea vizualului cu auditivul şi tactilul, în sensul atingerii spiritualizate, menite să reconstruiască binele interior (în direcţia comuniunii interpersonale) şi, mai ales, să reorienteze un traseu existenţial. Foamea şi setea spirituală asupra cărora se focalizează, în mod metaforic, asemenea poeme demonstrează faptul că eul liric se află, alături de comunitate,