Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunic ri. tiin ele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914
DATE PRIVIND FAUNA DE MACROLEPIDOPTERE A JUDE ULUI HUNEDOARA (ROMÂNIA)
DATA ABOUT THE MACROLEPIDOPTERA FAUNA OF HUNEDOARA COUNTY (ROMANIA)
SILVIA BURNAZ
Abstract 912 species of Macrolepidoptera (S. ord. Heterocera and S. ord. Rhopalocera) were recorded until present, from the natural ecosystems of Hunedoara County (Romania). Mountainous zones like Retezat Mts., Parâng Mts., ureanului Mts. (Southern Carpathians), Metaliferi Mts., Poiana Rusc Mts. (Western Carpathians), depressionary zones (Hunedoara, C lan, Petro ani, Brad) and the valley of the principal rivers of Hunedoara County (Mure , Strei, Or tie) were especially carried out. Personal researches in different types of habitats were acccumulated with data published by great entomologists of our country: L. DIÓSZEGHY, FR. KÖNIG, L. RÁKOSY. Some rare species like: Spiris striata, Noctua interposita, Cryphia muralis, Ochropleura musiva, Heteropterus morpheus, Coscinia cribraria pannonica, Xestia castanea, Orthostixis cribraria, Colias chrysotheme, Colias myrmidone, Polymixis rufocincta ( ureanului Mts.), Schistostege decussata, Polyphaenis sericata, Lamprosticta culta, Prodotis stolida, Eublema purpurina, Zerynthia polyxena (Metaliferi Mts.), Neozephyrus quercus, Chazara briseis (Poiana Rusc Mts.) are presented. Protected species in European Union and identified in Hunedoara County are: Euphydryas aurinia, Euphydryas maturna partiensis, Maculinea arion and Lycaena helle.
Keywords: Macrolepidoptera, fauna, Hunedoara County, Romania Cuvinte cheie: Macrolepidoptera, fauna, jude ul Hunedoara, România
INTRODUCERE
Regiunile naturale ale jude ului Hunedoara, mai ales cele montane, au fost intens cercetate din punct de vedere floristic i faunistic înc din secolul al XIX-lea. Din acest inut au fost semnalate numeroase specii importante din punct de vedere tiin ific i biogeografic. În ce prive te lepidopterele, primele informa ii, care se constituie în acela i timp ca fiind primele date publicate referitoare la fauna de lepidoptere din România, sunt datorate lui JOSEF FRANZENAU, fost inspector la minele auro-argentifere de la S c râmb, o localitate minier din Mun ii Metaliferi. Acesta, în timpul liber, împreun cu elevii de la colile miniere din localitate, a colectat un bogat material lepidopterologic atât din S c râmb cât i din zonele calcaroase din împrejurimi. Listele speciilor identificate la S c râmb au fost publicate de FUSS (1850, 1852) i FRANZENAU (1852, 1856, 1859) în revista tiin ific a Societ ii Ardelene de tiin e din Sibiu. Catalogul colec iei lui Franzenau a fost publicat de HERMANN (1871) în anuarul tiin ific al Muzeului ardelean din Cluj (Erdely Museum). Cel mai cercetat masiv este îns cel al Retezatului, din ecosistemele c ruia au fost identifica i în total pân în prezent, 680 de taxoni, prin cercet rile lepidopterologilor LADISLAU DIÓSZEGHY (1917, 1929-1930, 1933-1934), FREDERIC KÖNIG (1969, 1983), LASZLÓ RÁKOSY (1993, 1997). Unele zone cum sunt Dealurile Devei, împrejurimile Hunedoarei, Cheile Mada (Mun ii Metaliferi), Cheile Jie ului (Mun ii Parâng), Bazinul v ii Cernei (Mun ii Poiana Rusc ) au fost cercetate ocazional de Adriano Ostrogovich (POPESCU-GORJ 1964), ALEXINSCHI & KÖNIG (1963), FOTESCU (1972 a, 1972 b), RÁKOSY (1995). Ulterior, BURNAZ SILVIA (1992, 1993 a, 1993 b, 1994 a, 1994 b, 1995, 1999, 2002, 2005 a, 2005 b), BURNAZ SILVIA & BALAZS MARCELA 2002 au efectuat cercet ri sistematice în ecosisteme naturale ale Mun ilor Metaliferi, Poiana Rusc , ureanului, Depresiunii Ha egului, Culoarul Mure ului, Culoarul Streiului. Investiga iile naturali tilor men iona i au eviden iat bog ia i diversitatea faunei de lepidoptere din ecosistemele naturale ale jude ului Hunedoara. Specii rare i endemite carpatice au fost semnalate de-a lungul anilor din mai toate zonele montane i depresionare ale inutului hunedorean, i în special din Mun ii Retezat, ureanului i Parâng.
MATERIAL I METODE DE CERCETARE
Cercet rile personale au fost efectuate în diferite habitate naturale ale jude ului Hunedoara, atât din zonele de es i colinare cât i în cele montane i subalpine. Pentru capturarea lepidopterelor nocturne au fost utilizate instala ii electrice cu becuri de 125 i 250 W. Lepidopterele diurne precum i speciile cu comportament diurn de zbor din familiile Arctiidae, Geometridae, Noctuidae au fost colectate cu ajutorul fileului entomologic. Colect rile au fost efectuate, între lunile martie-noiembrie ale fiec rui an, în diferite tipuri de habitate, de la paji tile higrofile din luncile Mure ului, Streiului, Or tiei, la cele xerotermofile din regiunile calcaroase ale Metaliferilor, ureanului sau Retezatului. Forma iunile arborescente (quercete, carpino-f gete, f gete, molidi uri, f geto-br dete, f geto-molidi uri), arini urile din bazinele principalele râuri ale jude ului precum i asocia iile arbustive i liziera p durilor au fost de
206 SILVIA BURNAZ
asemenea cercetate. O aten ie deosebit a fost acordat cunoa terii faunei de macrolepidoptere din rezerva iile naturale ale jude ului Hunedoara, între acestea num rându-se M gurile S c râmbului, Cheile Mada, Cheile Ribicioarei i Uib re tiului, Cheile Cr ciune ti (Mun ii Metaliferi), P durea Bejan (Deva), Dealul Cet ii Deva, P durea Slivu (Ha eg), Mla tina de la Pe teana (Depresiunea Ha eg), Fâna ele cu narcise de la Nuc oara (S la u de Sus- Depresiunea Ha eg), Stânc riile de la Ohaba de sub Piatr (Depresiunea Ha eg), Cheile Cernei (Mun ii Poiana Rusc ), i altele. Rezultatele cercet rilor personale au fost cumulate cu cele ale altor naturali ti care au studiat fauna de lepidoptere a jude ului Hunedoara (L. DIÓSZEGHY, FR. KÖNIG, L. RÁKOSY, etc).
REZULTATE I DISCU II
Fluturii, ca i alte insecte sunt integra i în diferite tipuri de ecosisteme. Unele specii, ubicviste, cu valen e ecologice mari, sunt r spândite atât în regiunile de es, colinare cât i la altitudini de peste 2000 m. Ele pot exista în mai multe tipuri de biocenoze. Alte specii pot exista în mai multe ecosisteme dar prefer un anumit habitat caracteristic unui anumit ecosistem, fiind legate fie de planta gazd a larvelor fie de condi iile climatice locale. Astfel, chiar stânc riile din etajele subalpin-alpine pot constitui habitate pentru fluturi dac ele constituie suportul pentru asocia ii vegetale de care sunt legate trofic larvele. Paji tile subalpine i alpine, bogate în plante cu flori, a c ror perioad de antez corespunde cu maxima dezvoltare a adul ilor, sunt locurile preferate de speciile genurilor Erebia. P durile dense, mai ales molidi urile, nu sunt ospitaliere pentru fluturi dar poienile, lumini urile i liziera p durilor constituie habitate preferate de numeroase specii de lepidoptere. Mla tinile, turb riile dar i vegeta ia din jurul apelor st t toare constituie medii de via optime pentru specii higrofile i mezohigrofile. Habitatele xerice, mai ales stânc riile din zonele calcaroase sunt habitatele preferate de numeroase specii xerotermofile, termofile. Diversitatea mare de plante dicotiledonate i graminee care caracterizeaz paji tile colinare i montane ofer condi ii prielnice, în special de hran , pentru larvele i adul ii speciilor de macrolepidoptere. Un mediu cu o bogat diversitate specific este reprezentat de arini ele colinare i montane, în penumbra c rora se dezvolt numeroase plante înalte, cu flori bogate în nectar - principala surs de hran a majorit ii lepidopterelor diurne. În general, ocuren a local a speciilor de lepidoptere este condi ionat nu numai de planta gazd a larvelor dar i de climatul local (microclimatul), de structura vegeta iei, în special de prezen a asocia iilor vegetale bogate în plante nectarifere necesare hranei adul ilor. Studiul macrolepidopterelor din jude ul Hunedoara a fost realizat în 19 tipuri de ecosisteme naturale, distribuite la diferite altitudini în unit ile montane, depresionare i v ile râurilor: - paji ti mezofile colinare - paji ti xerotermofile colinare - paji ti higrofile colinare - paji ti mezofile montane - paji ti mezofile subalpine - paji ti higrofile subalpine - paji ti mezoxerofile subalpine - stânc rii colinar-montane cu vegeta ie mezofil i xerotermofil - stânc rii subalpine - asocia ii arbustive i liziera p durilor de foioase colinar-montane - quercete - f gete - p duri de amestec (f geto-br dete; f geto-molidi uri) - molidi uri - tuf ri uri alpine - p duri de lunc colinare (arini uri, s lcete) - p duri de lunc montane (arini uri) - mla tini mezotrofe colinare - stuf ri uri i p puri uri
1. Paji ti mezofile colinare Sunt edificate de fitocenoze apar inând asocia iilor: Festuco rubrae-Agrostietum capillaris HORV. (1951) 1952, Anthoxantho-Agrostietum capillaris SILLINGER 1933, Arrhenateretum elatioris BR.-BL. ex SCHERR 1925, Poo- Trisetetum flavescentis KNAPP 1951 em OBERD. 1983. Paji tile sunt în cea mai mare parte modificate semnificativ de c tre om. El intervine asupra lor prin recoltarea repetat a p r ilor vegetative supraterane (fâne e) sau prin introducerea animalelor pentru p unat. Bog ia florei paji tilor asigur existen a unor ni e saturate. Covorul ierbos al paji tilor are în structura lui hemicriptofite perene care asigur o structur complex . In cadrul florei are loc o întrep trundere a sinuziilor pe orizontal i a straturilor de plante cu în l imi diferite pe vertical . Fauna acestui tip de ecosistem este complex dar predominante sunt nevertebratele. Num rul cel mai mare îl au insectele i larvele lor. Altitudinal, paji tile mezofile sunt distribuite între 450 m-500 m-600 m. Au fost cercetate paji tile mezofile din Mun ii Poiana Rusc (Dealurile Devei, Hunedoarei, Valea Dobrei, Valea Cernei), Mun ii ureanului (Coste ti, Culoarul B ni ei, Ohaba de sub Piatr ), Mun ii Retezat (Gura Zlata). În aceste tipuri de paji ti, instalate secundar în urma defri rii terenurilor forestiere (f gete, f geto-c rpinete), au fost identificate în total 277 de specii de macrolepidoptere
207 Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunic ri. tiin ele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914
din care 101 sunt caracteristice acestui tip de habitat. Specii frecvente în paji tile mezofile din zonele colinare ale masivului sunt: Camptogramma bilineatum, Pseudopanthera macularia, Siona lineata, Ematurga atomaria, Polypogon tentacularia, Phytometra viridaria, Hyles euphorbiae, Euclidia glyphica, Emmelia trabealis, Lygephila craccae, Acronicta rumicis, Mesapamea secalis, Egira conspicillaris, Pyrrhia umbra, Diachrysia chrysitis, Macdounnoughia confusa, Hoplodrina ambigua, Autographa gamma, Ochropleura plecta, Agrotis segetum, Agrotis exclamationis, Agrotis ipsilon, Polyommatus semiargus, Hesperia comma, Erynni tages, Pyrgus malvae, Melanargia galathea, Coenonympha arcania, Coenonympha pamphilus, Polyommatus icarus, Melithaea athalia, Melitaea britomartis, Leptidea sinapis, Pontia edusa, Colias croceus, Colias hyale, etc.
2. Paji ti xerotermofile colinare În regiunile calcaroase ale Mun ilor Metaliferi (Cheile Mada, Cheile Cr ciune ti, Cheile Ardeului, Cheile Ribicioarei i Uib re tilor), Mun ilor ureanului (Cheile Taia, Culoarul B ni ei-Dealul Bolii, Ponorici-Cioclovina), paji tile xerotermofile i mezoxerofile sunt edificate de asocia ia Thymo comosi-Festucetum rupicolae (CSÜROS 1959) POP & HODI AN 1995, Agrosteto-Festuceto valesiacae ARDELEAN 1983. Fitocenozele primei asocia ii, exclusiv calcicole, ocup stânc riile însorite i mai pu in înclinate din etajul submontan i montan, la altitudini cuprinse între 450m-500m-900 m. Diversitatea floristic a acestor paji ti este dat , al turi de speciile edificatoare, de prezen a unor specii caracteristice alian elor Seslerio-Festucion pallentis i Seslerion rigidae (COLDEA 1991). În paji tile colinare-submontane xerotermofile au fost identificate 196 specii de macrolepidoptere. Caracteristice paji tilor colinar-submontane xerotermofile sunt 56 specii de macrolepidoptere, legate trofic în stadiul larvar de diferitele specii de plante caracteristice acestor asocia ii vegetale. Specii caracteristice paji tilor xerotermofile colinare sunt: Pseudoterpna pruinata, Scopula flaccidaria, Idaea moniliata, Idaea degeneraria, Idaea aureolaria, Idaea vulpinaria, Rhodostrophia vibicaria, Cataclysme riguata, Phybalapteryx virgata, Lygephila pastinum, Tephrina arenacearia, Acontia lucida lucida, Eublema purpurina, Eutelia adulatrix, Tyta luctuosa, Episema glaucina, Mythimna vitellina, Cucullia fraudatrix, Shargacucullia lychnitis, Protoschinia scutosa, Hadena compta, Hadena perplexa, Noctua orbona, Euxoa tritici, Euxoa aquilina, Xestia xanthographa, Agrotis cinerea, Melitaea trivia, Cupido minimus minimus, Lycaena thersamon, Callophrys rubi, Polyommatus bellargus. În aceste tipuri de paji ti au fost colectate rarit ile: Spiris striata, Noctua interposita, Chazara briseis, Calymma communimacula, Eublema purpurina, Colia chrysotheme, Colias myrmidone.
3. Paji ti higrofile colinare Acest tip de ecosistem a fost studiat în bazinul V ii Gr di tei la Coste ti, Ohaba de Sub Piatr i Culoarul B ni ei. Fitocenozele paji tilor higrofile colinar-submontane sunt edificate de asocia ia Agrostetum stoloniferae UJVÁROSI 1941 i constituie paji ti instalate secundar în urma t ierii s lcetelor i arini urilor colinar-submontane. Cercetarea acestor forma iuni vegetale a permis identificarea a 79 specii de macrolepidoptere. Caracteristice sunt elementele higrofile i mezohigrofile: Diacrisia sannio, Rivula sericealis, Protodeltode pygarga, Caradrina morpheus, Deltode bankiana, Plusia festucae, Leucapamea ophiogramma, Amphipoea oculea nictitans, Lacanobia suasa, Mythimna pallens, Mythimna turca, Lycaena virgaureae, etc. La aceastea se adaug speciile higrofile caracteristice biotopurilor palustre: Nonagria typhae, Archanara sparganii, Mythimna impura, Celaena leucostigma. Element higrofil este i Lycaena dispar rutila, foarte frecvent mai ales în paji tile umede, habitatele de la liziera p durilor de lunc colinare i montane precum i în vegeta ia din jurul apelor st t toare. Adul ii acestei specii pot fi z ri i mai ales pe florile de Epilobium montanum, Mentha longifolia i Eupatorium cannabinum. În vegeta ia de ierburi înalte din lungul v ilor Cerna i Dobra (Mun ii Poiana Rusc ) a fost colectat specia Lycaena helle.
4. Paji ti mezofile montane Au cea mai mare extindere în Mun ii Retezat, Mun ii Parâng, Mun ii ureanului, Mun ii Vulcan fiind distribuite altitudinal între 600 m-1700 m. În subetajul montan superior, paji tile mezofile, instalate secundar pe locul molidi urilor defri ate, sunt edificate de asocia iile: Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (PU CARIU et al. 1956) COLDEA 1987. În compozi ia acestor forma iuni fitocenologice intr al turi de speciile edificatoare (Festuca nigrescens, Scorzonera rosea) numeroase specii care constituie baza trofic pentru adul ii i larvele macrolepidopterelor. La contactul molidi urilor cu f getele i în zona f getelor (Gr di tea Muncelului-Sarmizegetusa), paji tile mezofile sunt edificate de asocia iile: Fectuco rubrae-Agrostietum capillaris HORV. 1951, Poo-Trisetetum flavescentis KNAPP 1951 i Anthoxantho-Agrostietum capillaris SILLING. 1933. Bog ia i diversitatea floristic a paji tilor mezofile montane se reflect în dezvoltarea unei lepidopterofaune diverse. În paji tile mezofile montane au fost identificate 339 specii de macrolepidoptere din care 101 sunt caracteristice acestui habitat, fiind legate trofic (în stadiul larvar i adult) de diferitele specii componente ale forma iunilor fitocenologice. Dintre speciile caracteristice paji tilor mezofile montane se men ioneaz : Scopula immorata, Idaea biselata, Idaea emarginata, Scotopteryx chenopodiata, Xanthorhoe fluctuata, Perizoma minoratum, Minoa murinata, Hemaris fuciformis, Parasemia plantaginis carpathica, Diachrysia chryson, Paradrina clavipalpis, Photedes captiuncula, Hada nana, Cerapteryx gramminis, Neuronia decimalis, Lasionycta proxima, Aletia conigera, Actebia praecox, Noctua pronuba. Varietatea floristic a paji tilor montane determin o mare diversitate a speciilor de lepidoptere diurne. Cele mai frecvente specii de macrolepidoptere diurne, întâlnite mai ales pe flori de Leucanthemum vulgare, Thymus
208 SILVIA BURNAZ
comosus, Aster amellus, Dianthus carthusianorum, Hieracium pilosella, Galium verum, sunt: Erynnis tages, Colias croceus, Colias hyale, Pieris napi, Pieris rapae, Boloria dia dia, Boloria euphrosyne, Boloria selene, Melanargia galathea, Erebia aethiops aethiops, Coenonympha arcania, Coenonympha glycerion, Argynnis adippe, Argynnis niobe, Issoria lathonia, Erebia euryale syrmia, Polyommatus icarus.
5. Paji ti mezofile subalpine Aceste tipuri de paji ti sunt distribuite în etajul subalpin al Mun ilor Retezat, ureanului, Parâng, Vulcan (1700 m-2000 m), unde ocup suprafe e întinse, pe platourile i versan ii slab înclina i, pe locul molidi urilor i jnepeni urilor. Sunt paji ti secundare edificate în principal de asocia ia Violo declinatae-Nardetum SIMON 1966 Festucetosum airoides COLDEA 1987. Compozi ia floristic a acestor paji ti mezofile cuprinde speciile caracteristice Nardus stricta, Viola declinata, precum i alte specii montan-subalpine: Campanula abietina, Scorzonera rosea, Gentiana kochiana, Festuca nigrescens, Potentilla erecta, Hypericum maculatum, Arnica montana, Agrostis rupestris, Anthoxanthum odoratum, Deschampsia flexuosa, Festuca rubra, etc. Pe versan ii nord-estici, în locul jnepeni urilor defri ate s-au instalat paji ti subalpine edificate de asocia ia Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (PU CARIU et al. 1956) COLDEA 1987. Tabloul floristic al acestor paji ti este alc tuit în lunile iulie-august de speciile Scorzonera purpurea ssp. rosea rosea, Campanula patula ssp. abietina, Potentilla chrysocraspeda, Ranunculus montanus, Phleum alpinum, Geum montanum, Hieracium sp. etc. În paji tile subalpine ale Mun ilor Retezat, ureanu, Parâng au fost identificate în total 66 specii. Caracteristice paji tilor mezofile subalpine sunt: Apamea lateritia, Apamea maillardi carpatobrunnea, Apamea rubrirena, Erebia euryale syrmia, Erebia manto trajanus, Erebia gorge fredericikoenigi, Erebia pandrose roberti, Erebia epiphron transsylvanica, legate trofic în stadiul larvar de diferite specii de graminee. Alte specii colectate în acest tip de ecosistem ca: Scotopteryx chenopodiata, Hada nana, Leucania comma, Noctua fimbriata, Xestia speciosa, Papestra biren, Gnophos obfuscatus sunt caracteristice ecosistemelor limitrofe paji tilor (tuf ri uri subalpine, stânc rii, liziera molidi urilor, etc).
6. Paji ti higrofile subalpine R spândite pe suprafe e mici în Mun ii Retezat, în jurul T urilor Z noaga i, paji tile sunt edificate de asocia iile Phloeo alpini-Deschampsietum caespitosae (KRAJINA 1933), COLDEA 1983 i Eriophoro vaginati- Sphagnetum recurvi HUECK 1925. În acest habitat, RÁKOSY (1993, 1997) a identificat 19 specii de macrolepidoptere. Dintre acestea se men ioneaz : Lycaena tityrus subalpina, Hyppa rectilinea, Leucania comma, Papestra biren, Aletia impura, Mnyotipe adusta i Syngrapha interrogationis.
7. Paji ti mezoxerofile subalpine Paji tile subalpine, edificate de asocia ia Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis BO CAIU 1971 ocup suprafe e relativ reduse pe versan ii însori i, mai slab înclina i, ai Retezatului, la altitudini de 1700 m-1950m. În Mun ii ureanului acestea se g sesc pe teaua Mare i Muntele Com rnicelu, la altitudini de aproximativ 1700 m. Compozi ia floristic a acestor paji ti este dominat de prezen a speciilor Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda, Festuca airoides, Agrostis rupestris. În aceste paji ti au fost identificate 34 specii de macrolepidoptere. Caracteristice sunt Gnophos obfuscatus i Elophos vittarius mendicarius al turi de care au fost colectate o serie de specii caracteristice paji tilor mezofile i stânc riilor din etajul subalpin: Parasemia plantaginis carpathica, Scotopteryx chenopodiata, Hada plebeja, Entephria caesiata, Erebia euryale syrmia. În perioada de antez , florile diferitelor specii de plante dicotiledonate, mai ales cele de Hieracium alpinum, Soldanella pusilla, Potentilla chrysocraspeda, Vaccinium myrtillus, Rhododendron myrtifolium, etc, sunt vizitate de speciile montane i subalpine ale genului Erebia: Erebia epiphron transsylvanica, Erebia euryale syrmia, Erebia pandrose roberti, Erebia gorge fredericikoenigi. RÁKOSY (1993, 1997) semnaleaz din Retezatul calcaros: Pieris manni rossi, Erebia melas, Gnophos obfuscatus, Gnophos glaucinarius, Rhyacia simulans, Parexarnis fugax.
8. Stânc rii colinar-montane cu vegeta ie mezofil i xerotermofil Comunit ile de lepidoptere caracteristice habitatelor stânc riilor colinar-montane au fost studiate în numeroase sta iuni de pe cuprinsul Mun ilor Metaliferi, Poiana Rusc , ureanului, Retezat. În lungul v ilor intramontane, pe stânc rii silicioase i umbrite din Mun ii Retezat (Valea Râului Mare), Parâng, Poiana Rusc (Cheile Cernei) predomin asocia ia Asplenio trichomani-Poetum nemoralis veronicetosum bachofenii (BORZA 1959) BO CAIU 1971. Al turi de speciile edificatoare (Poa nemoralis, Asplenium trichomanes, Veronica bachofenii) în compozi ia asocia iei intr de asemenea Saxifraga cuneifolia, Galium kitaibelianum, Sedum maximum, Sedum hispanicum, Digitalis grandiflora, Epilobium collinum, Silene dubia, Thymus comosus, Campanula carpatica, Hypericum perforatum, Melica ciliata, Alyssum murale, Hieracium pavichii, Teucrium chamaedrys de care sunt legate trofic adul ii i larvele speciilor de lepidoptere. Pe stânc riile din Cheile Cernei, s pate în isturi cristaline au fost identificate speciile: Thetidia smaragdaria, Scopula nigropunctata, Scopula marginepunctata, Scopula rubiginata, Chlorissa cloraria, Thalera fimbrialis, Idaea ochrata, Idaea trigeminata, Scotopteryx moeniata, Anticlea badiata, Nebula salicata, Nebula tophaceata, Nebula nebulata, Euphyia scripturata, Perconia strigillaria, Hyles lineata livornica, Eilema lurideolum, Arctia villica, Phragmatobia caesarea, Dysauxes ancilla, Cryphia fraudatricula,
209 Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunic ri. tiin ele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914
Euchalcia modestoides, Cucullia asteris, Shargacucullia lychnitis, Calophasia lunula, Hoplodrina superstes, Apamea lithoxilea, Apamea anceps, Calamia tridens, Hecatera bicolorata, Hadena luteago, Heliophobus reticulata. În sectoarele calcaroase ale Mun ilor Metaliferi, Mun ilor ureanu, vegeta ia stânc riilor este edificat de asocia iile: Sedo hispanici-Poetum nemoralis POP & HODI AN 1985 (Cheile Uib re ti, B câia, Cheile Mada); Thymetum comosi POP & HODI AN 1963 (Cheile Cr ciune ti), Asplenio-Cystopteridetum fragilis OBERD. (1939) 1949 (pe versan ii cu expozi ie N-NE la Ponorici-Cioclovina), Melico-Phleetum montani BO CAIU et al. 1966 (Cheile Mada), Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae (ZOLY. 1939) COLDEA 1991 (Bulze ti, Cheila Mada). Condi iile topo-climatice favorabile i diversitatea floristic a stânc riilor permit dezvoltarea unei lepidopterofaune bogate i variate. În ecosistemele dezvoltate la ad postul stânc riilor colinar-montane au fost identificate în total 339 specii din care 95 specii sunt caracteristice acestor habitate. Cea mai mare diversitate specific este oferit de stânc riile calcaroase cu vegeta ie xerotermofil în habitatele c rora au fost colectate 219 specii. Din acestea se men ioneaz speciile stenobionte, calcarofile: Polymixis rufocincta, Xestia ashworthii candelarum, Sideridis lampra, Triphosa sabaudiata, Gnophos pullatus, Orthostixis cribraria, Coscinia cribraria pannonica precum i numeroase alte specii xerotermofile, mezoxerotermofile caracteristice acestor habitate: Scopula incanata, Scotopteryx bipunctaria, Ochropleura musiva, Chersotis multangula, Xestia castanea, Hadena perplexa, Episema glaucina, Auchmis detersa, Hadena compta, Hadena albimacula, Pachetra sagittigera. Pe stânc riile de pe versan ii însori i ai dealurilor, se întâlnesc numeroase specii de lepidoptere diurne care viziteaz diferitele flori ale plantelor dicotiledonatelor ierboase, dintre care cele mai frecvente sunt Plebeius argyrognomon, Polyommatus coridon, Polyommatus daphnis, Scoliantides orion lariana, Polyommatus bellargus, Polyommatus icarus, Melitaea aurelia, Melitaea britomartis, Melitaea athalia, Erebia aethiops aethiops, Erebia aethiops mesorubria, Erynnis tages, Hesperia comma, Ochlodes venatus faunus, Pyrgus malvae, Colias hyale, Lycaena phlaeas, Argynnis aglaja, Issoria lathonia, Melanargia galathea, etc. Rare i cu efective popula ionale reduse în aceste habitate sunt Ochropleura musiva, Zerynthia polyxena, Coscinia cribraria pannonica.
9. Stânc rii subalpine Din habitatele oferite de stânc riile subalpine ale Retezatului, RÁKOSY (1993, 1997) semnaleaz 47 de specii dintre care caracteristice sunt: Psodos canaliculata schwingenschussi, Gnophos obfuscatus, Entephria caesiata, Colostigia aqueata, Yezognophos vittarius mendicarius, Psodos canaliculata schwingenschussi.
10. Tuf ri urile (asocia ii arbustive) i liziera p durilor de foioase colinar - montane Comunit ile de lepidoptere caracteristice forma iunilor arbustive i lizierei p durilor au fost cercetate în numeroase sta iuni de pe cuprinsul Mun ilor Metaliferi, Poiana Rusc , Parâng, Retezat, zonelor depresionare (Ha eg, Petro ani), culoarelor râurilor Strei i Mure . Asocia iile arbustive cele mai frecvente în zona p durilor de foioase colinar-montane sunt Prunus spinosae-Crataegetum (SOÓ 1927), HUECK 193l, Corylo-Tilietum cordatae VIDA 1959, Sambucetum racemosae (NOIRF. 1999) OBERD. 1973, Rubetum idaei PFEIFF. 1936 em OBERD. 1973. În Valea Luncanilor, la Cioclovina, asocia iile arbustiv reprezentativ este Telekio speciosae-Alnetum incanae (COLDEA 1986, 1990). Specia edificatoare acestei asocia ii, Telekia speciosa, precum i alte plante cu flori (Petasites kablikiani, Pulmonaria rubra, Chaerophyllum hirsutum, etc.) constituie baza trofic pentru adul ii numeroaselor specii de macrolepidoptere în lunile iunie-august (RÁKOSY 1993). În Cheile Mada (Mun ii Metaliferi) i Dealul Cet ii Deva, predomin fr sinetele cu corn (As. Corno-Fraxinetum orni POP & HODI AN 1964). În Cheile Crivadiei i Culoarul (Cheile) B ni ei, pe Dealul Bolii, în Cheile Ribicioarei i Uib re tilor au fost identificate cenoze cu caracter termofil edificate de asocia iile Syringo-Fraxinetum orni BORZA 1958 em RESMERI 1972 i Asplenio-Syringetum vulgaris JAKUCS & VIDA 1958, pe versan ii cu expozi ie sudic , sud-vestic , în compozi ia c rora intr al turi de specia edificatoare, Syringa vulgaris i Sorbus hybrida, Fraxinus ornus, Rhamnus catharticus, Euonymus verrucosus. Condi iile ecologice variate din zona de interp trundere a ecosistemelor existente (p duri de foioase, p duri de lunc colinar-montane, paji ti mezofile) favorizeaz dezvoltarea unei lepidopterofaune bogate i variate. 352 de specii au fost identificate în aceste habitate, din care 292 specii sunt trofic legate, în stadiul larvar sau de adult de componentele fitocenozelor men ionate. Dintre speciile caracteristice lizierei p durilor i forma iunilor arbustive colectate în sta iunile men ionate mai sus, se men ioneaz : Endromis versicolora versicolora, Trichiura crataegi crataegi, Eriogaster catax, Eudia pavonia pavonia, Habrosyne pyritoides, Thyatira batis, Aplasta ononaria, Hemistola chrysoprasaria, Jodis lactearia, Scotopteryx luridata, Catarhoe rubidata, Costaconvexa polygrammata, Cidaria fulvata, Horisme vitalbata, Horisme tersata, Horisme corticata, Eupithecia haworthiata, Eupithecia linariata, Hydrelia flammeolaria, Apeira syringaria, Therapis flavicaria, Artiora evonymaria, Ourapteryx sambucaria, Triphosa dubitata, Eulythis prunata, Lygdia adustata, Abraxas grossulariata, Catocala hymenea, Acronicta strigosa, Craniophora ligustri ligustri, Auchmis detersa, Valeria oleagina, Pyramidcampa perflua, Adamphipyra livida, Carcharodus alceae, Carcharodus floccifera, Thecla betulae, Pyrgus carthami, Pyrgus malvae, Thymelicus sylvestris, Papilio machaon machaon, Anthocharis cardamines, Aporia crataegi, Hamearis lucina, Callophrys rubi, Satyrium pruni, Satyrium acaciae, Argynnis paphia paphia, Polygonia c-album, Araschnia levana, Aglais urticae, Apatura iris, Neptis hylas, Pararge aegeria tircis, Lasiommata megera, Lasiommata maera, Aphantopus hyperantus, etc.
210 SILVIA BURNAZ
11. Quercete În culoarul Mure ului (Dealurile Devei) i Streiului dar i în Depresiunea Ha egului (P durea Slivu ), quercetele ocup suprafe e mici, în general pe versan ii cu expozi ie vestic , sud-vestic . În Cheile Cr ciune ti (Mun ii Metaliferi) predomin asocia iile Quercetum pubescentis-cerris SOÓ ap. POP & HODI AN 1958 i Querceto-Carpinetum TÜXEN 1930, 1937. În p durile de quercinee au fost identificate în total 173 specii de macrolepidoptere din care 53 specii sunt caracteristice acestor forma iuni fitocenologice. Dintre speciile trofic legate în stadiul larvar de diferite specii de Quercus se men ioneaz : Cymatophorima diluta, Polyploca ridens, Polyploca ruficollis, Comibaena bajularia, Cyclophora porata, Cyclophora punctaria, Drymonia querna querna, Drymonia melagona, Ocneria detrita, Catocala promissa, Catephia alchymista, Jodia croceago, Dichonia convergens, Dichonia aeruginea, Dichonia aprilina, Dryobotodes eremita, Neozephyrus quercus quercus. Al turi de speciile monofage i oligofage se men ioneaz speciile polifage defoliatoare ale diferitelor specii de arbori dar cu preferin pentru quercinee: Drepana binaria, Alsophila quadripunctaria, Ennomos quercinarius, Apocheima hispidarium, Agriopis aurantiaria, Boarmia roboraria, Lymantria dispar, Nycteola revayana, Orthosia incerta incerta, Orthosia gothica, Calymnia trapezina, Pseudoips prassinanus, Conistra rubiginea, Conistra erythrocephala, Lithophane ornitopus, Eupsilia transversa, Polyphaenis viridis, etc.
12. F gete P durile de fag sunt prezente în toate unit ile montane de pe cuprinsul jude ului, la altitudini de 500-1050 m. În cuprinsul unor v i montane, îndeosebi în bazinul Gr di tei, f getele sunt întâlnite i la altitudini de 1450 m-1500 m. Pe substrat acid ( isturi cristaline) cenozele sunt edificate de asocia ia Carpino-Fagetum PAUC 1941 i sunt prezente la altitudini cuprinse între 400 m-500 m i 600 m în Mun ii Metaliferi (Dealurile Devei), ureanului (Coste ti). La altitudini de peste 600 m predomin p durile de fag încadrate în asocia ia Symphito cordati - Fagetum VIDA 1963 (Mun ii ureanului, Mun ii Retezat). Al turi de speciile caracteristice, Symphytum cordatum i Dentaria glandulosa, compozi ia floristic a acestei asocia ii cuprinde o serie de specii carpato-balcanice ca: Festuca drymeia, Pulmonaria rubra, Aconitum lycoctonium ssp. moldavicum, Ranunculus carpaticus, etc. Stratul arbustiv al asocia iei este reprezentat de Corylus avellana, Euonymus verrucosa, Crataegus monogyna, Sorbus aucuparia i Daphne mesereum. În regiunile carcaroase de la Ponorici-Cioclovina, Cheile Crivadiei, Cheile Taia, Culoarul B ni ei-Dealul Bolii (Mun ii ureanului) precum i pe Valea Râului Mare, Valea Turcului, Muntele Zlata (Mun ii Retezat) asocia ia edificatoare a f getelor este Phyllitidi-Fagetum (VIDA 1959, 1963). În f getele din sta iunile men ionate au fost identificate 215 specii din care caracteristice sunt speciile trofic legate de Fagus silvatica i alte specii de Fagaceae, Rhamnaceae, Aceraceae: Aglia tau, Epirrita autumnata, Operophtera brummata, Ennomos autumnarius, Colotois pennaria, Fagivorina arenaria, Campaea margaritata, Phalera bucephala, Stauropus fagi, Elkneria pudibunda, Euproctis chrysorrhoea, Pseudoips fagana, Colocasia coryli, Craniophora ligustri, Acronicta aceris, Pyramidcampa pyramidea, Litophane ornitopus, Mesogona acetosellae, Cosmia affinis, Cosmia trapezina, Xanthia icterita, Brachionycha nubeculosa, Polia nebulosa, etc. Frecvente sunt speciile Stauropus fagi, Aglia tau, Colocasia coryli, Eupsilia transversa, Conistra vaccinii, Epirrita autumnata, Litophane ornithopus, Pseudoips fagana fagana.
13. P duri de amestec (f geto-br dete, f geto-molidi uri) F getele în amestec cu r inoase au o extensiune mai mare la altitudini cuprinse între 900 m-1050 m. Ele sunt edificate de asocia iile Pulmonario rubrae-Abieti-Fagetum (KNAPP 42) SOÓ 1964 i Leucanthemo waldsteinii-Piceo- Fagetum SOÓ 1964 (pe cursul superior al bazinului v ii Gr di tei - Mun ii ureanului i pe Valea L pu nicului, Râul Mare, Muntele Zlata- Mun ii Retezat). Stratul arborescent al f geto-br detelor cuprinde pe lâng speciile edificatoare Abies alba i Fagus silvatica, exemplare izolate de Picea abies, Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Sorbus aucuparia. Stratul arbustiv este slab dezvoltat i cuprinde speciile: Coryllus avellana, Lonicera xylosteum, Rubus idaeus, Sambucus racemosa, Sambucus nigra, etc. Stratul ierbos este alc tuit din speciile: Pulmonaria rubra, Cardamine glanduligera, Symphytum cordatum, Oxalis acetosella, Galium odoratum, Anemone nemorosa, Carex sylvatica, Salvia glutinosa, Epilobium montanum, Geranium robertianum, etc, de care sunt legate în stadiul larvar sau de adult speciile de macrolepidoptere. În zona p durilor de amestec au fost identificate în total 224 specii de macrolepidoptere, majoritatea acestora fiind legate trofic de diferitele specii de plante din stratul arborescent, arbustiv i ierbos al f getelor. Cele mai comune sunt: Calospylos sylvatus, Arctornis l-nigrum, Biston betularius, Campaea margaritata, Phalera bucephala, Stauropus fagi, Alsophila aescularia, Phlogophora scita, Brachionycha nubeculosa, Polypogon tentacularia, Abrostola tripartita, Amphipyra pyramidea, Amphipyra tragopoginis, Trachea atriplicis, Conistra vaccinii, Conistra rubiginea, etc. Al turi de acestea au fost colectate pe valea Godeanului (Gr di tei) o serie de specii caracteristice br detelor i molidi urilor: Alcis jubatus, Hylaea fasciaria, Odontopera bidentata, Polia hepatica, Eurois occulta , Diarsia brunnea, Diarsia mendica, Cosmotriche lunigera, Dendrolimus pini montana, Thera variata, Eupithecia abietaria, Lymantria monacha, Panolis flammea.
211 Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunic ri. tiin ele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914
14. P duri de conifere Molidi urile au o extensiune mare Mun ii Retezat, Parâng, ureanului i ocup to i versan ii din etajul montan superior, la altitudini cuprinse între 1200 m-1250 m-1750 m. Molidi urile de limit , aflate la contactul cu jnepeni urile i paji tile subalpine sunt edificate de asocia ia Brukenthalio-Piceetum BORHIDI (1969) 1971. În compozi ia acestor fitocenoze cu func ii ecoprotective multiple sunt caracteristice speciile: Bruckenthalia spiculifolia i Picea abies. În stratul lor arbustiv se întâlnesc speciile: Pinus mugo, Juniperus sibirica, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Betula pendula. La altitudini mai joase, 1600-1250 m, asocia iile edificatoare sunt Hieracio rotundati-Piceetum BR.-BL. & PAWL. 1939 i Leucanthemo waldsteinii-Piceetum KRAJINA 1933. Acestor cenoze le sunt caracteristice al turi de speciile dominante (Picea abies i Hieracium rotundatum) i o serie de specii montane ca: Leucanthemum waldsteinii, Homogyne alpina, Campanula abietina, Pulmonaria rubra, etc. Stratul arbustiv al cenozelor cuprinde Vaccinium myrtillus i Sorbus aucuparia. 96 specii de macrolepidoptere au fost identificate în aceste forma iuni vegetale. În habitatele molidi urilor sunt caracteristice speciile: Dendrolimus pini montana, Cosmotriche lunigera, Thera variata, Thera stragulata, Thera obeliscata, Semiothisa liturata, Semiothisa signaria, Peribatodes secundaria secundaria, Eupithecia abietaria, Hylaea fasciaria fasciaria, Puengeleria capreolaria, Panthea coenobita, Lymantria monacha, Apamea rubrirena, Xestia speciosa, Apamea monoglypha, Diarsia brunnea, Diarsia mendica, Anaplectoides prasina. În molidi urile de limit dominante sunt speciile Thera variata i Hylaea fasciaria fasciaria, Xestia speciosa, Anaplectoides prasina, Diarsia brunnea.
15. Tuf ri uri subalpine Fitocenozele arbustive de jnepeni i smârdar formeaz grup ri mai mult sau mai pu in compacte pe Mun ii Retezat, Parâng i mai pu in în sectorul hunedorean al Mun ilor ureanu, la altitudini cuprinse între 1700 m (1650 m) - 1950 m. Asocia ia edificatoare este Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugi BORZA 1959 em COLDEA 1985 (Fig. 30). Sub aspect floristic jnepeni urile se disting prin prezen a speciei caracteristice Rhododendron myrtifolium, al turi de care sunt prezente i o serie de elemente carpato-balcanice ca Bruckenthalia spiculifolia i Campanula abietina. Stratul arbustiv al asocia iei cuprinde de asemenea speciile Sorbus aucuparia i Juniperus sibirica (DONI et al. 1992). Prin defri area jnepeni urilor de pe versan ii nord-estici, nord-vestici i nordici s-au instalat fitocenoze edificate de asocia ia semiarbustiv Rhododendro myrtifolii-Vaccinetum BORZA (1955) 1959. Altitudinal, tuf ri urile subalpine de smârdar sunt cantonate între 1750 m-1950 m. În compozi ia acestora intr , al turi de smârdar i tufe de afin (Vaccinium gaultheroides, Vaccinium myrtillus). Pe alocuri se dezvolt Juniperus sibirica i Alnus viridis. 52 specii de macrolepidoptere au fost identificate în tuf ri urile subalpine. Comunitatea de macrolepidoptere ad postit de aceste habitate cuprinde o serie de specii caracteristice etajului subalpin: Apamea maillardi carpatobrunnea, Thera variata, Erebia pandrose roberti, Erebia euryale syrmia, Scopula ternata, Xestia speciosa, Lasiocampa quercus f. alpina, la care se adaug speciile caracteristice ecosistemelor limitrofe tuf ri urilor subalpine (paji ti mezofile subalpine, liziera molidi urilor, stânc rii): Xanthorhoe montanata, Hydriomena impluviata, Rheumaptera hastata, Eupithecia tenuiata, Aplocera plagiata, Cleorodes lichenarius, Peribatodes secundaria, Puengeleria capreolaria, Elophos vittarius mendicarius, Parasemia plantaginis carpathica, Polia trichoma, Diarsia mendica, Diarsia brunnea, Eurois occultus, Hypena proboscidalis, Anaplectoides prasina, Erebia epiphron transsylvanica, precum i speciile euribionte: Cucullia umbratica, Agrotis exclamationis, Agrotis ipsilon, Inachis io, Pieris rapae, Pieris napi, Aglais urticae, Macroglossum stellatarum, Inachis io, etc. In lunile iulie-august sunt foarte frecvente speciile Erebia euryale syrmia, Erebia epiphron transsylvanica , Erebia pandrose roberti ai c ror adul i viziteaz florile de smârdar i afin.
16. P duri de lunc colinare P durile de lunc din lungul v ilor Mure ului, Streiului i Or tiei sunt edificate în special de asocia iile: Alnetum glutinosae-incanae BR.-BL. 1915, 1930 i Salicetum albae-fragilis ISSLER 1924 em SOÓ 1957. Au fost identificate 388 de specii din care 60 specii sunt caracteristice diferitelor forma iuni fitocenologice (s lcete, arini uri). Dintre speciile caracteristice, trofic legate în stadiul larvar de Salicaceae i de alte specii din lunca râurilor se men ioneaz : Malacosoma neustria neustria, Tethea ocularis ocularis, Tethea or or, Tetheela fluctuosa, Archiearis notha, Archiearis parthenias parthenias, Electrophaes corylata corylata, Pterapherapteryx sexalata, Stegania dilectaria, Eilicrinia cordiaria, Lobophora halterata, Cerura vinula vinula, Furcula bifida bifida, Clostera curtula, Catocala nupta, Catocala electa electa, Catocala puerpera, Earias clorana, Xanthia togata, Xanthia icterita, Xanthia ocellaris, Agrochola lota, Acronicta aceris, Acronicta leporina, Brachylomia viminalis, Apatura iris iris, etc. Multe dintre speciile identificate prefer liziera arini urilor i tuf ri urile: Sabra harpagula, Perizoma paralellolineatum, Hydrelia flammeolaria, Pelosia muscerda muscerda, Euplexia lucipara. În zona vegeta iei înalte de la marginea arini urilor, pot fi z rite mai ales în zilele c lduroase de var , numeroase specii de lepidoptere diurne. Adul ii acestor specii viziteaz florile de Telekia speciosa, Carduus nutans, Cirsium arvense, Epilobium angustifolium, Mentha longifolia, Eupatorium cannabinum, în c utarea nectarului. Cele mai frecvente specii sunt Argynnis paphia, Argynnis adippe, Issoria lathonia, Erebia ligea carthusianorum, Erebia aethiops aethiops, Maniola jurtina, Iphiclides podalirius, Papilio machaon, Aglais urticae, Cynthia cardui, Pieris brassicae, Lycaena dispar rutila, Lycaena virgaureae, Lycaena phlaeas.
212 SILVIA BURNAZ
17. P duri de lunc montane În v ile intramontane, p durile de lunc montane sunt edificate de asocia iile Telekio speciosae-Alnetum incanae COLDEA (1986) 1990 i Alnetum incanae (BROCK 1907) AICH. & SIEGR. 1930. La altitudini cuprinse între 650 m-700 m-1000 m, în bazinele v ilor Luncani (Cioclovina) i Gr di tea, p durile de lunc montane sunt edificate de asocia iile Alnetum viridis (RUBEL) BR.-BL. 1918, Acereto-Ulmetum BEGER 1922, Alnetum glutinosae (MALCUIT 29) MEIJER-DREES 1936 i Coryleto-Populetum BR.-BL. 1938. În forma iunile fitocenologice reprezentate de p durile de lunc montane au fost identificate 278 specii de macrolepidoptere din care 32 specii sunt caracteristice acestui tip de ecosistem. Dintre acestea se men ioneaz : Malacosoma neustria, Tethea ocularis, Gastropacha populifolia, Tethea or, Tetheella fluctuosa, Ochropacha duplaris, Cerura erminea, Cerura vinula, Furcula furcula forficula, Pheosia tremula, Clostera pigra, Dicranura ulmi, Catocala elocata, Eulithis pyraliata, Electrophaes corylata, Pterapherapteryx sexalata, Notodonta torva, Furcula bifida bifida, Callimorpha dominula, Scoliopteryx libatrix, Colobochyla salicalis, Earias clorana, Apamea oblonga, Furcula bifida, Catocala fraxini, Acronicta megacephala, Autographa pulchrina, Enargia paleacea. Majoritatea acestor specii au fost întâlnite i la altitudini mai joase, în p durile de lunc colinar-submontane, în componen a c rora intr arini urile, s lcetele. RÁKOSY (1993) subliniaz importan a deosebit a fitocenozelor caracteristice p durilor de lunc edificate de asocia ia Telekio speciosae-Alnetum incanae COLDEA 1990 al c rei strat ierbos cuprinde numeroase specii de plante ce constituie baza trofic pentru adul ii speciilor de lepidoptere diurne. În lunile iulie-august, atât specia edificatoare, Telekia speciosa, cât i alte plante sunt frecvent vizitate de Erebia aethiops aethiops, Erebia ligea carthusianorum, Pieris napi meridionalis, Colias crocea, Iphiclides podalirius, Vanessa atalanta, Neptis sappho aceris, Aphantopus hyperanthus, etc.
18. Mla tini colinare Mla tina mezotrof de la Pe teana, rezerva ie botanic , situat pe platoul ultimei culmi a Masivului Poiana Rusc , a c rei pante coboar spre satul Pe teana (comuna Densu ), este edificat de asocia ia Carici rostratae- Sphagnetum recurvi ZOLY. 31. Sphagnetul este întrerupt pe alocuri de pâlcuri de Frangula alnus, Alnus glutinosa i Betula pendula. Pe lâng speciile de Sphagnum au fost identificate: Drosera rotundifolia, Potentilla erecta, Lysimachia vulgaris, Menyanthes trifoliata, etc. Au fost colectate 11 specii de macrolepidoptere. Dominante sunt Lycaena dispar rutilus i Lycaena virgaureae. Alte specii identificate: Polyommatus icarus, Plebejus argyrognomon,
19. Stuf ri urile i p puri urile sunt larg r spândite în jude ul Hunedoara, ele fiind dependente de b l ile temporare sau permanente din luncile râurilor. As. Scirpo-Phragmitetum KOCH 26, As. Typhetum angustifoliae (ALLORGE 22) Pign. 43 i As. Caricetum rostratae RUBEL 1912 sunt cele mai frecvente asocia ii existente în jurul b l ilor. În aceste habitate au fost identificate speciile: Archanara sparganii, Nonagria typhae, Leucapamea ophiogramma, Lycaena dispar rutila, Lycaena virgaureae.
Fidelitatea macrolepidopterelor fa de principalele ecosisteme naturale cercetate Pentru analiza fidelit ii macrolepidopterelor fa de principalele tipuri de ecosisteme naturale au fost luate în calcul numai speciile caracteristice habitatelor studiate (RÁKOSY 1993, 1997). Se eviden iaz utilizarea preferen ial a habitatelor oferite de liziera p durilor (f gete, f geto-br dete, f geto- molidi uri, etc) i de asocia iile vegetale arbustive existente la marginea p durilor sau pe versan ii însori i ai stânc riilor. În ecotonul de l rgimi variabile dintre p durile i ecosistemele limitrofe (paji ti, stânc rii) au fost identificate 31% din totalul speciilor. Stânc riile colinar-montane, mai ales cele din zonele calcaroase precum i cele din sectorul cristalin al masivului constituie habitate preferen iale pentru 10% din totalul speciilor. 11% dintre specii prefer habitatele paji tilor mezofile montane. Paji tile mezofile colinar-submontane sunt habitate preferen iale pentru 11% din specile identificate. Quercetele, distribuite izolat i pe suprafe e destul de reduse în Mun ii ureanu, constituie mediul de via optim pentru 6% din speciile identificate. F getele, p durile de amestec i molidi urile reprezint ecosisteme caracteristice pentru 3%, 3% i respectiv 2% din totalul speciilor. P durile de lunc colinare i montane sunt preferate de 7% i respectiv 4% dintre speciile de macrolepidoptere. În general vorbind, p durea, caracterizat ca fiind un mediu sumbru, rece i relativ s rac în plante cu flori, este mai pu in preferat de fluturii de zi, lega i de c ldura razelor solare. Cu toate acestea, mediul forestier, în sens larg, constituie mediul de via pentru numeroase specii de lepidoptere. Astfel, lumini urile, poienile, rari tile de p dure furnizeaz pe de o parte c ldura i lumina pentru speciile de lepidoptere diurne, pe de alt parte sursa de nectar a plantelor cu flori. Mul i fluturi de zi care prefer aceste medii au particularitatea de a se hr ni cu lichidul dulce al afidelor, cu seva arborilor, cu fructe fermentate sau cu materii organice provenite din excremente sau cadavre. Larvele lor g sesc aici plantele-gazd : arbori, arbu ti, plante ierboase monocotiledonate i dicotiledonate. Unele specii, caracteristice p durilor, cum sunt: Neozephyrus quercus, Satyrium w-album, Thecla betulae, se hr nesc cu frunzele arborilor. Larvele altor specii (Gonepteryx rhamni rhamni, Satyrium pruni, Celastrina argiolus, etc), tr iesc în egal m sur “pe cheltuiala” plantelor lemnoase, în special a arbu tilor iar adul ii viziteaz florile din lumini uir, poieni, liziera p durii. Aceste medii constituie totodat locuri propice pentru c utarea partenerului, pentru depunerea pontei dar i ad posturi adecvate pentru trecerea iernii, în diferite stadii ale ciclului biologic.
213 Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunic ri. tiin ele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914
Alte tipuri de ecosisteme din etajele colinar/montane i subalpin-alpin (stânc rii, tuf ri uri subalpine, paji ti mezofile i mezoxerofile) constituie mediul optim de via pentru 12% din totalul speciilor identificate (fig. 1).
Paji ti mezofile colinare Paji ti mezofile montane Stânc rii colinar- montane Tuf ri uri i liziera 12% 11% 4% p durilor 7% 11% Quercete 2% F gete
3% 10% P duri de amestec 3% Molidi uri 6% 31% P duri de lunc colinare P duri de lunc montane Alte ecosisteme
Fig. 1 - Fidelitatea speciilor de macrolepidoptere fa de ecosisteme Fidelity of Macrolepidoptera species according to ecosystems
CONCLUZII
Prin cumularea rezultatelor personale cu datele publicate de al i lepidopterologi, se men ioneaz prezen a a 912 specii de macrolepidoptere în habitate naturale ale teritoriului hunedorean. Aceste specii au fost identificate în 19 tipuri de ecosisteme situate la diferite altitudini, în regiunile de es, colinar-montane i subalpin-alpine ale jude ului. Al turi de speciile comune, ubicviste, în unit ile montane dar i în depresiuni sau pe v ile râurilor sunt prezente rarit i lepidopterologice. RÁKOSY (1993, 1997) a semnalat din Mun ii Retezat urm toarele specii rare pentru fauna României: Abrostola agnorista, Conisania poelli, Colostigia aqueata, Hydraecia petasitis vindelica, Apamea sicula syriaca, Yezognophos anderregaria, Colostigia collariaria. La acestea se adaug taxonii endemici: Parnassius mnemosyne transslvanica, Coenonympha rhodopensis, Psodos coracina dioszeghyi, Gnophos intermedius dioszeghyi, Yezognophos dilucidarius carpathicus, Erebia epiphron transsylvanica (RÁKOSY 1993, 1997). Elementele subalpine-alpine i boreoalpine din Mun ii Retezat au fost eviden iate de KÖNIG (1983), BURNAZ SILVIA & KÖNIG (1984), RÁKOSY (1993, 1997). BURNAZ SILVIA (1992, 1993 a, 1993 b, 1994, 1995, 1996, 1997, 1999, 2000, 2002) semnaleaz prezen a rarit ilor: Spiris striata, Noctua interposita, Cryphia muralis, Ochropleura musiva, Heteropterus morpheus, Coscinia cribraria pannonica, Xestia castanea, Orthostixis cribraria, Colias chrysotheme, Colias myrmidone, Polymixis rufocincta (Mun ii ureanu), Schistostege decussata, Polyphaenis sericata, Lamprosticta culta, Prodotis stolida, Eublema purpurina, Zerynthia polyxena (Mun ii Metaliferi). Prezen a speciilor Lycaena helle, Chazara briseis, Neozephyrus quercus, este semnalat în v ile bazinului Cerna (Mun ii Poiana Rusc ) (BURNAZ SILVIA 2005 b, BURNAZ SILVIA & BALAZS MARCELA 2002). Specii de interes comunitar, Euphydryas aurinia aurinia, Euphydryas maturna partiensis, Lycaena dispar rutila, Maculinea arion, au fost semnalate în habitate ale Mun ilor Metaliferi, ureanu, Poiana Rusc , Depresiunea Ha eg (BURNAZ SILVIA 1992, 2005 a, 2005 b).
BIBLIOGRAFIE
ALEXINSCHI Al. & KÖNIG FR. 1963. Contribu ii la cunoa terea faunei de lepidoptere din Mun ii Lotru i Parâng. Comunic. Zool. Soc. St. Nat. Geogr. Bucure ti. 2: 132-149. BURNAZ SILVIA 1992. Contribu ii la cunoa terea faunei de macrolepidoptere din zonele carstice ale Mun ilor Metaliferi. Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj-Napoca. 3(2): 19-31. BURNAZ SILVIA 1993 a. Date privind fauna de macrolepidoptere din zonele calcaroase situate în Bazinul superior al V ii Geoagiului (jude ul Hunedoara). Sargetia, Ser. Sci. Nat. 14-15: 141-155. BURNAZ SILVIA 1993 b. Catalogul colec iei de lepidoptere a Muzeului jude ean Hunedoara-Deva. Sargetia. Ser. Sci. Nat. 14-15: 157- 301.
214 SILVIA BURNAZ
BURNAZ SILVIA 1994 a. Des dates concernant la faune des macrolepidopteres de la depression de Ha eg (le secteur Tu tea-Sarmizegetusa-Pui-Subcetate). Sargetia. Ser. Sci. Nat. 16: 80-93. BURNAZ SILVIA 1994 b. Des considerations concernant la proitection des Gorges de Ribicioara et des Gorges des Uib re ti (Le Département de Hunedoara). Sargetia. Ser. Sci. Nat. 16: 129-138. BURNAZ SILVIA 1995. Considera ii ecologice i zoogeografice privind fauna de macrolepidoptere a Cheilor Crivadiei (Mun ii ureanu). Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom.. Cluj-Napoca, 6(1-2): 33-50. BURNAZ SILVIA 1999. Macrolepidoptera species from Ponorici-Ciclovina, Karstic Region ( ureanu Mountains, Romania). Sargetia, Ser. Sci. Nat., Deva. 18: 169-194. BURNAZ SILVIA 2002. Fauna de lepidoptere diurne (Ord. Lepidoptera, S. Ord. Rhopalocera) a jude ului Hunedoara, România. Considera ii ecologice, biologice i zoogeografice. Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj-Napoca. 13(1-4): 41-66. BURNAZ SILVIA 2005 a. Macrolepidoptera species of the Cr ciune ti gorges and the neighbourhood of the localities Lunca and B i a (Metaliferi Mountains, Western Carpathians, Romania). Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj- Napoca. 16(3-4): 7-34. BURNAZ SILVIA 2005 b. Data about butterflies (Lepidoptera, S. Ord. Rhopalocera) of Zla ti Valley (Poiana Rusc Mountains, Romania). Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj-Napoca. 16(3-4): 35-54. BURNAZ SILVIA & BALAZS MARCELA 2002. Argumente floristice i lepidopterofaunistice în favoarea includerii zonei carstice a bazinului Runcu-Gov jdie (Mun ii Poiana Rusc ) în lista rezerva iilor naturale ale jude ului Hunedoara (România). Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj-Napoca. 13(1-4): 27-40. BURNAZ SILVIA & KÖNIG FR. 1984. Lépidoptères alpins-sousalpins et boreo-alpins du Parc National de Retezat dans la collection du Museé du département de Hunedoara-Deva. În: Recherches ecologiques dans le Parc National de Retezat, Cluj-Napoca : 231-238. DIOSZEGHY L. 1917. Entomológiai kirándulas a Retyezátra. Rov. Lapok., Budapest. 24: 169-177. DIOSZEGHY L. 1929-1930. Die Lepidopterenfauna des Retyezat - Gebirges. Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss., Hermannstadt. 79-80: 189-289. DIÓSZEGHY L. 1933-1934. Die Lepidopterenfauna des Retyezat - Gebirges. Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss., Hermannstadt, 83-84: 107-126. FOTESCU R. 1972 a. Zerynthia hypsipyle Schze. Fam. Papilionidae (Lepidoptera) în jude ul Hunedoara. Ref. Comunic., Geogr.- Biol. Deva. 1: 155. FOTESCU R. 1972 b. Contribu iuni la cunoa terea faunei de lepidoptere din Bazinul Cernei i împrejurimile ora ului Hunedoara. Sargetia. Ser. Sci. Nat., Deva, 9: 117-129. FRANZENAU J. 1852. Lepidopterologische Mittheilungen.Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss., Hermannstadt. 3: 181- 186. FRANZENAU J. 1856. Verzeichniss der bis jetzt Siebenbürgen aufgefunden Lepidopteren. Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss., Hermannstadt. 7: 20-21. FRANZENAU J. 1859. Verzeichniss der bis jetzt Siebenbürgen aufgefunden Lepidopteren. Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss. Hermannstadt. 10: 25-27. FUSS K. 1850. Verzeichniss der bis jetzt in Siebenbürgen aufgefundenen Lepidopteren. Verh. Mitt. Siebenb. Naturwiss. Hermannstadt. 1: 54-64. HERMANN O. 1871. Lepidopterorum transsylvanicorum catalogus (Franzenau nyujtemenye). Erd. Mus. Egyl. evk., 5: 30-32. KÖNIG F. 1969. Cercet ri asupra lepidopterelor din Parcul Na ional Retezat. Ocrot. Nat. Edit. Academiei Române, Bucure ti. 13(2): 175-181. KÖNIG F. 1983. Contribu ii la cunoa terea faunei de lepidoptere a jude ului Hunedoara. Sargetia. Ser. Sci. Nat. Deva. 13: 135-144. POPESCU-GORJ A. 1964. Catalogue de la collection de lépidoptères “Prof. A. Ostrogovich” du Musée d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa”. Bucarest. 320 p., 16 pl. RAKOSY L. 1993. Macrolepidoptere din Parcul Na ional Retezat. În: Parcul Na ional Retezat. Studii ecologice, Edit. West-Side. Bra ov: 254-280. RAKOSY L. 1995. Contribu ii la studiul faunei de macrolepidoptere din Mun ii Parâng. Bul. inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj-Napoca. 6(3-4): 179-188. RÁKOSY L. 1997. Macrolepidopterele din Parcul Na ional Retezat. În: Entomofauna parcurilor na ionale Retezat i Valea Cernei. Edit. Societatea Lepidopterologic Român : 87-122.
Burnaz Silvia Muzeul Civiliza iei Dacice i Romane Deva Sec ia tiin ele Naturii Str. 1 Decembrie 39, cod 330005, Deva e-mail: [email protected]
215