Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunicri. tiinele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914

DATE PRIVIND FAUNA DE MACROLEPIDOPTERE A JUDEULUI HUNEDOARA (ROMÂNIA)

DATA ABOUT THE MACROLEPIDOPTERA FAUNA OF HUNEDOARA COUNTY (ROMANIA)

SILVIA BURNAZ

Abstract 912 species of Macrolepidoptera (S. ord. Heterocera and S. ord. Rhopalocera) were recorded until present, from the natural ecosystems of Hunedoara County (Romania). Mountainous zones like Retezat Mts., Parâng Mts., ureanului Mts. (Southern Carpathians), Metaliferi Mts., Poiana Rusc Mts. (Western Carpathians), depressionary zones (Hunedoara, Clan, Petroani, Brad) and the valley of the principal rivers of Hunedoara County (Mure, Strei, Ortie) were especially carried out. Personal researches in different types of habitats were acccumulated with data published by great entomologists of our country: L. DIÓSZEGHY, FR. KÖNIG, L. RÁKOSY. Some rare species like: Spiris striata, Noctua interposita, Cryphia muralis, Ochropleura musiva, Heteropterus morpheus, Coscinia cribraria pannonica, castanea, Orthostixis cribraria, Colias chrysotheme, Colias myrmidone, Polymixis rufocincta (ureanului Mts.), Schistostege decussata, Polyphaenis sericata, culta, Prodotis stolida, Eublema purpurina, Zerynthia polyxena (Metaliferi Mts.), Neozephyrus quercus, Chazara briseis (Poiana Rusc Mts.) are presented. Protected species in European Union and identified in Hunedoara County are: Euphydryas aurinia, Euphydryas maturna partiensis, Maculinea arion and Lycaena helle.

Keywords: Macrolepidoptera, fauna, Hunedoara County, Romania Cuvinte cheie: Macrolepidoptera, fauna, judeul Hunedoara, România

INTRODUCERE

Regiunile naturale ale judeului Hunedoara, mai ales cele montane, au fost intens cercetate din punct de vedere floristic i faunistic înc din secolul al XIX-lea. Din acest inut au fost semnalate numeroase specii importante din punct de vedere tiinific i biogeografic. În ce privete lepidopterele, primele informaii, care se constituie în acelai timp ca fiind primele date publicate referitoare la fauna de lepidoptere din România, sunt datorate lui JOSEF FRANZENAU, fost inspector la minele auro-argentifere de la Scrâmb, o localitate minier din Munii Metaliferi. Acesta, în timpul liber, împreun cu elevii de la colile miniere din localitate, a colectat un bogat material lepidopterologic atât din Scrâmb cât i din zonele calcaroase din împrejurimi. Listele speciilor identificate la Scrâmb au fost publicate de FUSS (1850, 1852) i FRANZENAU (1852, 1856, 1859) în revista tiinific a Societii Ardelene de tiine din Sibiu. Catalogul coleciei lui Franzenau a fost publicat de HERMANN (1871) în anuarul tiinific al Muzeului ardelean din Cluj (Erdely Museum). Cel mai cercetat masiv este îns cel al Retezatului, din ecosistemele cruia au fost identificai în total pân în prezent, 680 de taxoni, prin cercetrile lepidopterologilor LADISLAU DIÓSZEGHY (1917, 1929-1930, 1933-1934), FREDERIC KÖNIG (1969, 1983), LASZLÓ RÁKOSY (1993, 1997). Unele zone cum sunt Dealurile Devei, împrejurimile Hunedoarei, Cheile Mada (Munii Metaliferi), Cheile Jieului (Munii Parâng), Bazinul vii Cernei (Munii Poiana Rusc) au fost cercetate ocazional de Adriano Ostrogovich (POPESCU-GORJ 1964), ALEXINSCHI & KÖNIG (1963), FOTESCU (1972 a, 1972 b), RÁKOSY (1995). Ulterior, BURNAZ SILVIA (1992, 1993 a, 1993 b, 1994 a, 1994 b, 1995, 1999, 2002, 2005 a, 2005 b), BURNAZ SILVIA & BALAZS MARCELA 2002 au efectuat cercetri sistematice în ecosisteme naturale ale Munilor Metaliferi, Poiana Rusc, ureanului, Depresiunii Haegului, Culoarul Mureului, Culoarul Streiului. Investigaiile naturalitilor menionai au evideniat bogia i diversitatea faunei de lepidoptere din ecosistemele naturale ale judeului Hunedoara. Specii rare i endemite carpatice au fost semnalate de-a lungul anilor din mai toate zonele montane i depresionare ale inutului hunedorean, i în special din Munii Retezat, ureanului i Parâng.

MATERIAL I METODE DE CERCETARE

Cercetrile personale au fost efectuate în diferite habitate naturale ale judeului Hunedoara, atât din zonele de es i colinare cât i în cele montane i subalpine. Pentru capturarea lepidopterelor nocturne au fost utilizate instalaii electrice cu becuri de 125 i 250 W. Lepidopterele diurne precum i speciile cu comportament diurn de zbor din familiile Arctiidae, Geometridae, au fost colectate cu ajutorul fileului entomologic. Colectrile au fost efectuate, între lunile martie-noiembrie ale fiecrui an, în diferite tipuri de habitate, de la pajitile higrofile din luncile Mureului, Streiului, Ortiei, la cele xerotermofile din regiunile calcaroase ale Metaliferilor, ureanului sau Retezatului. Formaiunile arborescente (quercete, carpino-fgete, fgete, molidiuri, fgeto-brdete, fgeto-molidiuri), ariniurile din bazinele principalele râuri ale judeului precum i asociaiile arbustive i liziera pdurilor au fost de

206 SILVIA BURNAZ

asemenea cercetate. O atenie deosebit a fost acordat cunoaterii faunei de macrolepidoptere din rezervaiile naturale ale judeului Hunedoara, între acestea numrându-se Mgurile Scrâmbului, Cheile Mada, Cheile Ribicioarei i Uibretiului, Cheile Crciuneti (Munii Metaliferi), Pdurea Bejan (Deva), Dealul Cetii Deva, Pdurea Slivu (Haeg), Mlatina de la Peteana (Depresiunea Haeg), Fânaele cu narcise de la Nucoara (Slau de Sus- Depresiunea Haeg), Stâncriile de la Ohaba de sub Piatr (Depresiunea Haeg), Cheile Cernei (Munii Poiana Rusc), i altele. Rezultatele cercetrilor personale au fost cumulate cu cele ale altor naturaliti care au studiat fauna de lepidoptere a judeului Hunedoara (L. DIÓSZEGHY, FR. KÖNIG, L. RÁKOSY, etc).

REZULTATE I DISCUII

Fluturii, ca i alte insecte sunt integrai în diferite tipuri de ecosisteme. Unele specii, ubicviste, cu valene ecologice mari, sunt rspândite atât în regiunile de es, colinare cât i la altitudini de peste 2000 m. Ele pot exista în mai multe tipuri de biocenoze. Alte specii pot exista în mai multe ecosisteme dar prefer un anumit habitat caracteristic unui anumit ecosistem, fiind legate fie de planta gazd a larvelor fie de condiiile climatice locale. Astfel, chiar stâncriile din etajele subalpin-alpine pot constitui habitate pentru fluturi dac ele constituie suportul pentru asociaii vegetale de care sunt legate trofic larvele. Pajitile subalpine i alpine, bogate în plante cu flori, a cror perioad de antez corespunde cu maxima dezvoltare a adulilor, sunt locurile preferate de speciile genurilor Erebia. Pdurile dense, mai ales molidiurile, nu sunt ospitaliere pentru fluturi dar poienile, luminiurile i liziera pdurilor constituie habitate preferate de numeroase specii de lepidoptere. Mlatinile, turbriile dar i vegetaia din jurul apelor stttoare constituie medii de via optime pentru specii higrofile i mezohigrofile. Habitatele xerice, mai ales stâncriile din zonele calcaroase sunt habitatele preferate de numeroase specii xerotermofile, termofile. Diversitatea mare de plante dicotiledonate i graminee care caracterizeaz pajitile colinare i montane ofer condiii prielnice, în special de hran, pentru larvele i adulii speciilor de macrolepidoptere. Un mediu cu o bogat diversitate specific este reprezentat de ariniele colinare i montane, în penumbra crora se dezvolt numeroase plante înalte, cu flori bogate în nectar - principala surs de hran a majoritii lepidopterelor diurne. În general, ocurena local a speciilor de lepidoptere este condiionat nu numai de planta gazd a larvelor dar i de climatul local (microclimatul), de structura vegetaiei, în special de prezena asociaiilor vegetale bogate în plante nectarifere necesare hranei adulilor. Studiul macrolepidopterelor din judeul Hunedoara a fost realizat în 19 tipuri de ecosisteme naturale, distribuite la diferite altitudini în unitile montane, depresionare i vile râurilor: - pajiti mezofile colinare - pajiti xerotermofile colinare - pajiti higrofile colinare - pajiti mezofile montane - pajiti mezofile subalpine - pajiti higrofile subalpine - pajiti mezoxerofile subalpine - stâncrii colinar-montane cu vegetaie mezofil i xerotermofil - stâncrii subalpine - asociaii arbustive i liziera pdurilor de foioase colinar-montane - quercete - fgete - pduri de amestec (fgeto-brdete; fgeto-molidiuri) - molidiuri - tufriuri alpine - pduri de lunc colinare (ariniuri, slcete) - pduri de lunc montane (ariniuri) - mlatini mezotrofe colinare - stufriuri i ppuriuri

1. Pajiti mezofile colinare Sunt edificate de fitocenoze aparinând asociaiilor: Festuco rubrae-Agrostietum capillaris HORV. (1951) 1952, Anthoxantho-Agrostietum capillaris SILLINGER 1933, Arrhenateretum elatioris BR.-BL. ex SCHERR 1925, Poo- Trisetetum flavescentis KNAPP 1951 em OBERD. 1983. Pajitile sunt în cea mai mare parte modificate semnificativ de ctre om. El intervine asupra lor prin recoltarea repetat a prilor vegetative supraterane (fânee) sau prin introducerea animalelor pentru punat. Bogia florei pajitilor asigur existena unor nie saturate. Covorul ierbos al pajitilor are în structura lui hemicriptofite perene care asigur o structur complex. In cadrul florei are loc o întreptrundere a sinuziilor pe orizontal i a straturilor de plante cu înlimi diferite pe vertical. Fauna acestui tip de ecosistem este complex dar predominante sunt nevertebratele. Numrul cel mai mare îl au insectele i larvele lor. Altitudinal, pajitile mezofile sunt distribuite între 450 m-500 m-600 m. Au fost cercetate pajitile mezofile din Munii Poiana Rusc (Dealurile Devei, Hunedoarei, Valea Dobrei, Valea Cernei), Munii ureanului (Costeti, Culoarul Bniei, Ohaba de sub Piatr), Munii Retezat (Gura Zlata). În aceste tipuri de pajiti, instalate secundar în urma defririi terenurilor forestiere (fgete, fgeto-crpinete), au fost identificate în total 277 de specii de macrolepidoptere

207 Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunicri. tiinele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914

din care 101 sunt caracteristice acestui tip de habitat. Specii frecvente în pajitile mezofile din zonele colinare ale masivului sunt: Camptogramma bilineatum, Pseudopanthera macularia, Siona lineata, Ematurga atomaria, Polypogon tentacularia, Phytometra viridaria, Hyles euphorbiae, Euclidia glyphica, Emmelia trabealis, Lygephila craccae, Acronicta rumicis, Mesapamea secalis, Egira conspicillaris, Pyrrhia umbra, Diachrysia chrysitis, Macdounnoughia confusa, Hoplodrina ambigua, Autographa gamma, Ochropleura plecta, Agrotis segetum, Agrotis exclamationis, Agrotis ipsilon, Polyommatus semiargus, Hesperia comma, Erynni tages, Pyrgus malvae, Melanargia galathea, Coenonympha arcania, Coenonympha pamphilus, Polyommatus icarus, Melithaea athalia, Melitaea britomartis, Leptidea sinapis, Pontia edusa, Colias croceus, Colias hyale, etc.

2. Pajiti xerotermofile colinare În regiunile calcaroase ale Munilor Metaliferi (Cheile Mada, Cheile Crciuneti, Cheile Ardeului, Cheile Ribicioarei i Uibretilor), Munilor ureanului (Cheile Taia, Culoarul Bniei-Dealul Bolii, Ponorici-Cioclovina), pajitile xerotermofile i mezoxerofile sunt edificate de asociaia Thymo comosi-Festucetum rupicolae (CSÜROS 1959) POP & HODIAN 1995, Agrosteto-Festuceto valesiacae ARDELEAN 1983. Fitocenozele primei asociaii, exclusiv calcicole, ocup stâncriile însorite i mai puin înclinate din etajul submontan i montan, la altitudini cuprinse între 450m-500m-900 m. Diversitatea floristic a acestor pajiti este dat, alturi de speciile edificatoare, de prezena unor specii caracteristice alianelor Seslerio-Festucion pallentis i Seslerion rigidae (COLDEA 1991). În pajitile colinare-submontane xerotermofile au fost identificate 196 specii de macrolepidoptere. Caracteristice pajitilor colinar-submontane xerotermofile sunt 56 specii de macrolepidoptere, legate trofic în stadiul larvar de diferitele specii de plante caracteristice acestor asociaii vegetale. Specii caracteristice pajitilor xerotermofile colinare sunt: Pseudoterpna pruinata, Scopula flaccidaria, Idaea moniliata, Idaea degeneraria, Idaea aureolaria, Idaea vulpinaria, Rhodostrophia vibicaria, Cataclysme riguata, Phybalapteryx virgata, Lygephila pastinum, Tephrina arenacearia, Acontia lucida lucida, Eublema purpurina, Eutelia adulatrix, Tyta luctuosa, Episema glaucina, Mythimna vitellina, Cucullia fraudatrix, Shargacucullia lychnitis, Protoschinia scutosa, Hadena compta, Hadena perplexa, Noctua orbona, Euxoa tritici, Euxoa aquilina, Xestia xanthographa, Agrotis cinerea, Melitaea trivia, Cupido minimus minimus, Lycaena thersamon, Callophrys rubi, Polyommatus bellargus. În aceste tipuri de pajiti au fost colectate raritile: Spiris striata, Noctua interposita, Chazara briseis, Calymma communimacula, Eublema purpurina, Colia chrysotheme, Colias myrmidone.

3. Pajiti higrofile colinare Acest tip de ecosistem a fost studiat în bazinul Vii Grditei la Costeti, Ohaba de Sub Piatr i Culoarul Bniei. Fitocenozele pajitilor higrofile colinar-submontane sunt edificate de asociaia Agrostetum stoloniferae UJVÁROSI 1941 i constituie pajiti instalate secundar în urma tierii slcetelor i ariniurilor colinar-submontane. Cercetarea acestor formaiuni vegetale a permis identificarea a 79 specii de macrolepidoptere. Caracteristice sunt elementele higrofile i mezohigrofile: Diacrisia sannio, Rivula sericealis, Protodeltode pygarga, Caradrina morpheus, Deltode bankiana, Plusia festucae, Leucapamea ophiogramma, Amphipoea oculea nictitans, Lacanobia suasa, Mythimna pallens, Mythimna turca, Lycaena virgaureae, etc. La aceastea se adaug speciile higrofile caracteristice biotopurilor palustre: Nonagria typhae, Archanara sparganii, Mythimna impura, Celaena leucostigma. Element higrofil este i Lycaena dispar rutila, foarte frecvent mai ales în pajitile umede, habitatele de la liziera pdurilor de lunc colinare i montane precum i în vegetaia din jurul apelor stttoare. Adulii acestei specii pot fi zrii mai ales pe florile de Epilobium montanum, Mentha longifolia i Eupatorium cannabinum. În vegetaia de ierburi înalte din lungul vilor Cerna i Dobra (Munii Poiana Rusc) a fost colectat specia Lycaena helle.

4. Pajiti mezofile montane Au cea mai mare extindere în Munii Retezat, Munii Parâng, Munii ureanului, Munii Vulcan fiind distribuite altitudinal între 600 m-1700 m. În subetajul montan superior, pajitile mezofile, instalate secundar pe locul molidiurilor defriate, sunt edificate de asociaiile: Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (PUCARIU et al. 1956) COLDEA 1987. În compoziia acestor formaiuni fitocenologice intr alturi de speciile edificatoare (Festuca nigrescens, Scorzonera rosea) numeroase specii care constituie baza trofic pentru adulii i larvele macrolepidopterelor. La contactul molidiurilor cu fgetele i în zona fgetelor (Grditea Muncelului-Sarmizegetusa), pajitile mezofile sunt edificate de asociaiile: Fectuco rubrae-Agrostietum capillaris HORV. 1951, Poo-Trisetetum flavescentis KNAPP 1951 i Anthoxantho-Agrostietum capillaris SILLING. 1933. Bogia i diversitatea floristic a pajitilor mezofile montane se reflect în dezvoltarea unei lepidopterofaune diverse. În pajitile mezofile montane au fost identificate 339 specii de macrolepidoptere din care 101 sunt caracteristice acestui habitat, fiind legate trofic (în stadiul larvar i adult) de diferitele specii componente ale formaiunilor fitocenologice. Dintre speciile caracteristice pajitilor mezofile montane se menioneaz: Scopula immorata, Idaea biselata, Idaea emarginata, Scotopteryx chenopodiata, Xanthorhoe fluctuata, Perizoma minoratum, Minoa murinata, Hemaris fuciformis, Parasemia plantaginis carpathica, Diachrysia chryson, Paradrina clavipalpis, Photedes captiuncula, Hada nana, Cerapteryx gramminis, Neuronia decimalis, Lasionycta proxima, Aletia conigera, Actebia praecox, Noctua pronuba. Varietatea floristic a pajitilor montane determin o mare diversitate a speciilor de lepidoptere diurne. Cele mai frecvente specii de macrolepidoptere diurne, întâlnite mai ales pe flori de Leucanthemum vulgare, Thymus

208 SILVIA BURNAZ

comosus, Aster amellus, Dianthus carthusianorum, Hieracium pilosella, Galium verum, sunt: Erynnis tages, Colias croceus, Colias hyale, Pieris napi, Pieris rapae, Boloria dia dia, Boloria euphrosyne, Boloria selene, Melanargia galathea, Erebia aethiops aethiops, Coenonympha arcania, Coenonympha glycerion, Argynnis adippe, Argynnis niobe, Issoria lathonia, Erebia euryale syrmia, Polyommatus icarus.

5. Pajiti mezofile subalpine Aceste tipuri de pajiti sunt distribuite în etajul subalpin al Munilor Retezat, ureanului, Parâng, Vulcan (1700 m-2000 m), unde ocup suprafee întinse, pe platourile i versanii slab înclinai, pe locul molidiurilor i jnepeniurilor. Sunt pajiti secundare edificate în principal de asociaia Violo declinatae-Nardetum SIMON 1966 Festucetosum airoides COLDEA 1987. Compoziia floristic a acestor pajiti mezofile cuprinde speciile caracteristice Nardus stricta, Viola declinata, precum i alte specii montan-subalpine: Campanula abietina, Scorzonera rosea, Gentiana kochiana, Festuca nigrescens, Potentilla erecta, Hypericum maculatum, Arnica montana, Agrostis rupestris, Anthoxanthum odoratum, Deschampsia flexuosa, Festuca rubra, etc. Pe versanii nord-estici, în locul jnepeniurilor defriate s-au instalat pajiti subalpine edificate de asociaia Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (PUCARIU et al. 1956) COLDEA 1987. Tabloul floristic al acestor pajiti este alctuit în lunile iulie-august de speciile Scorzonera purpurea ssp. rosea rosea, Campanula patula ssp. abietina, Potentilla chrysocraspeda, Ranunculus montanus, Phleum alpinum, Geum montanum, Hieracium sp. etc. În pajitile subalpine ale Munilor Retezat, ureanu, Parâng au fost identificate în total 66 specii. Caracteristice pajitilor mezofile subalpine sunt: Apamea lateritia, Apamea maillardi carpatobrunnea, Apamea rubrirena, Erebia euryale syrmia, Erebia manto trajanus, Erebia gorge fredericikoenigi, Erebia pandrose roberti, Erebia epiphron transsylvanica, legate trofic în stadiul larvar de diferite specii de graminee. Alte specii colectate în acest tip de ecosistem ca: Scotopteryx chenopodiata, Hada nana, Leucania comma, Noctua fimbriata, Xestia speciosa, Papestra biren, Gnophos obfuscatus sunt caracteristice ecosistemelor limitrofe pajitilor (tufriuri subalpine, stâncrii, liziera molidiurilor, etc).

6. Pajiti higrofile subalpine Rspândite pe suprafee mici în Munii Retezat, în jurul Turilor Znoaga i, pajitile sunt edificate de asociaiile Phloeo alpini-Deschampsietum caespitosae (KRAJINA 1933), COLDEA 1983 i Eriophoro vaginati- Sphagnetum recurvi HUECK 1925. În acest habitat, RÁKOSY (1993, 1997) a identificat 19 specii de macrolepidoptere. Dintre acestea se menioneaz: Lycaena tityrus subalpina, Hyppa rectilinea, Leucania comma, Papestra biren, Aletia impura, Mnyotipe adusta i Syngrapha interrogationis.

7. Pajiti mezoxerofile subalpine Pajitile subalpine, edificate de asociaia Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis BOCAIU 1971 ocup suprafee relativ reduse pe versanii însorii, mai slab înclinai, ai Retezatului, la altitudini de 1700 m-1950m. În Munii ureanului acestea se gsesc pe teaua Mare i Muntele Comrnicelu, la altitudini de aproximativ 1700 m. Compoziia floristic a acestor pajiti este dominat de prezena speciilor Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda, Festuca airoides, Agrostis rupestris. În aceste pajiti au fost identificate 34 specii de macrolepidoptere. Caracteristice sunt Gnophos obfuscatus i Elophos vittarius mendicarius alturi de care au fost colectate o serie de specii caracteristice pajitilor mezofile i stâncriilor din etajul subalpin: Parasemia plantaginis carpathica, Scotopteryx chenopodiata, Hada plebeja, Entephria caesiata, Erebia euryale syrmia. În perioada de antez, florile diferitelor specii de plante dicotiledonate, mai ales cele de Hieracium alpinum, Soldanella pusilla, Potentilla chrysocraspeda, , Rhododendron myrtifolium, etc, sunt vizitate de speciile montane i subalpine ale genului Erebia: Erebia epiphron transsylvanica, Erebia euryale syrmia, Erebia pandrose roberti, Erebia gorge fredericikoenigi. RÁKOSY (1993, 1997) semnaleaz din Retezatul calcaros: Pieris manni rossi, Erebia melas, Gnophos obfuscatus, Gnophos glaucinarius, Rhyacia simulans, Parexarnis fugax.

8. Stâncrii colinar-montane cu vegetaie mezofil i xerotermofil Comunitile de lepidoptere caracteristice habitatelor stâncriilor colinar-montane au fost studiate în numeroase staiuni de pe cuprinsul Munilor Metaliferi, Poiana Rusc, ureanului, Retezat. În lungul vilor intramontane, pe stâncrii silicioase i umbrite din Munii Retezat (Valea Râului Mare), Parâng, Poiana Rusc (Cheile Cernei) predomin asociaia Asplenio trichomani-Poetum nemoralis veronicetosum bachofenii (BORZA 1959) BOCAIU 1971. Alturi de speciile edificatoare (Poa nemoralis, Asplenium trichomanes, Veronica bachofenii) în compoziia asociaiei intr de asemenea Saxifraga cuneifolia, Galium kitaibelianum, Sedum maximum, Sedum hispanicum, Digitalis grandiflora, Epilobium collinum, Silene dubia, Thymus comosus, Campanula carpatica, Hypericum perforatum, Melica ciliata, Alyssum murale, Hieracium pavichii, Teucrium chamaedrys de care sunt legate trofic adulii i larvele speciilor de lepidoptere. Pe stâncriile din Cheile Cernei, spate în isturi cristaline au fost identificate speciile: Thetidia smaragdaria, Scopula nigropunctata, Scopula marginepunctata, Scopula rubiginata, Chlorissa cloraria, Thalera fimbrialis, Idaea ochrata, Idaea trigeminata, Scotopteryx moeniata, Anticlea badiata, Nebula salicata, Nebula tophaceata, Nebula nebulata, Euphyia scripturata, Perconia strigillaria, Hyles lineata livornica, Eilema lurideolum, Arctia villica, Phragmatobia caesarea, Dysauxes ancilla, Cryphia fraudatricula,

209 Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunicri. tiinele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914

Euchalcia modestoides, Cucullia asteris, Shargacucullia lychnitis, Calophasia lunula, Hoplodrina superstes, Apamea lithoxilea, Apamea anceps, Calamia tridens, Hecatera bicolorata, Hadena luteago, Heliophobus reticulata. În sectoarele calcaroase ale Munilor Metaliferi, Munilor ureanu, vegetaia stâncriilor este edificat de asociaiile: Sedo hispanici-Poetum nemoralis POP & HODIAN 1985 (Cheile Uibreti, Bcâia, Cheile Mada); Thymetum comosi POP & HODIAN 1963 (Cheile Crciuneti), Asplenio-Cystopteridetum fragilis OBERD. (1939) 1949 (pe versanii cu expoziie N-NE la Ponorici-Cioclovina), Melico-Phleetum montani BOCAIU et al. 1966 (Cheile Mada), Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae (ZOLY. 1939) COLDEA 1991 (Bulzeti, Cheila Mada). Condiiile topo-climatice favorabile i diversitatea floristic a stâncriilor permit dezvoltarea unei lepidopterofaune bogate i variate. În ecosistemele dezvoltate la adpostul stâncriilor colinar-montane au fost identificate în total 339 specii din care 95 specii sunt caracteristice acestor habitate. Cea mai mare diversitate specific este oferit de stâncriile calcaroase cu vegetaie xerotermofil în habitatele crora au fost colectate 219 specii. Din acestea se menioneaz speciile stenobionte, calcarofile: Polymixis rufocincta, Xestia ashworthii candelarum, Sideridis lampra, Triphosa sabaudiata, Gnophos pullatus, Orthostixis cribraria, Coscinia cribraria pannonica precum i numeroase alte specii xerotermofile, mezoxerotermofile caracteristice acestor habitate: Scopula incanata, Scotopteryx bipunctaria, Ochropleura musiva, Chersotis multangula, Xestia castanea, Hadena perplexa, Episema glaucina, Auchmis detersa, Hadena compta, Hadena albimacula, Pachetra sagittigera. Pe stâncriile de pe versanii însorii ai dealurilor, se întâlnesc numeroase specii de lepidoptere diurne care viziteaz diferitele flori ale plantelor dicotiledonatelor ierboase, dintre care cele mai frecvente sunt Plebeius argyrognomon, Polyommatus coridon, Polyommatus daphnis, Scoliantides orion lariana, Polyommatus bellargus, Polyommatus icarus, Melitaea aurelia, Melitaea britomartis, Melitaea athalia, Erebia aethiops aethiops, Erebia aethiops mesorubria, Erynnis tages, Hesperia comma, Ochlodes venatus faunus, Pyrgus malvae, Colias hyale, Lycaena phlaeas, Argynnis aglaja, Issoria lathonia, Melanargia galathea, etc. Rare i cu efective populaionale reduse în aceste habitate sunt Ochropleura musiva, Zerynthia polyxena, Coscinia cribraria pannonica.

9. Stâncrii subalpine Din habitatele oferite de stâncriile subalpine ale Retezatului, RÁKOSY (1993, 1997) semnaleaz 47 de specii dintre care caracteristice sunt: Psodos canaliculata schwingenschussi, Gnophos obfuscatus, Entephria caesiata, Colostigia aqueata, Yezognophos vittarius mendicarius, Psodos canaliculata schwingenschussi.

10. Tufriurile (asociaii arbustive) i liziera pdurilor de foioase colinar - montane Comunitile de lepidoptere caracteristice formaiunilor arbustive i lizierei pdurilor au fost cercetate în numeroase staiuni de pe cuprinsul Munilor Metaliferi, Poiana Rusc, Parâng, Retezat, zonelor depresionare (Haeg, Petroani), culoarelor râurilor Strei i Mure. Asociaiile arbustive cele mai frecvente în zona pdurilor de foioase colinar-montane sunt Prunus spinosae-Crataegetum (SOÓ 1927), HUECK 193l, Corylo-Tilietum cordatae VIDA 1959, Sambucetum racemosae (NOIRF. 1999) OBERD. 1973, Rubetum idaei PFEIFF. 1936 em OBERD. 1973. În Valea Luncanilor, la Cioclovina, asociaiile arbustiv reprezentativ este Telekio speciosae-Alnetum incanae (COLDEA 1986, 1990). Specia edificatoare acestei asociaii, Telekia speciosa, precum i alte plante cu flori (Petasites kablikiani, Pulmonaria rubra, Chaerophyllum hirsutum, etc.) constituie baza trofic pentru adulii numeroaselor specii de macrolepidoptere în lunile iunie-august (RÁKOSY 1993). În Cheile Mada (Munii Metaliferi) i Dealul Cetii Deva, predomin frsinetele cu corn (As. Corno-Fraxinetum orni POP & HODIAN 1964). În Cheile Crivadiei i Culoarul (Cheile) Bniei, pe Dealul Bolii, în Cheile Ribicioarei i Uibretilor au fost identificate cenoze cu caracter termofil edificate de asociaiile Syringo-Fraxinetum orni BORZA 1958 em RESMERI 1972 i Asplenio-Syringetum vulgaris JAKUCS & VIDA 1958, pe versanii cu expoziie sudic, sud-vestic, în compoziia crora intr alturi de specia edificatoare, Syringa vulgaris i Sorbus hybrida, Fraxinus ornus, Rhamnus catharticus, Euonymus verrucosus. Condiiile ecologice variate din zona de interptrundere a ecosistemelor existente (pduri de foioase, pduri de lunc colinar-montane, pajiti mezofile) favorizeaz dezvoltarea unei lepidopterofaune bogate i variate. 352 de specii au fost identificate în aceste habitate, din care 292 specii sunt trofic legate, în stadiul larvar sau de adult de componentele fitocenozelor menionate. Dintre speciile caracteristice lizierei pdurilor i formaiunilor arbustive colectate în staiunile menionate mai sus, se menioneaz: Endromis versicolora versicolora, Trichiura crataegi crataegi, Eriogaster catax, Eudia pavonia pavonia, Habrosyne pyritoides, Thyatira batis, Aplasta ononaria, Hemistola chrysoprasaria, Jodis lactearia, Scotopteryx luridata, Catarhoe rubidata, Costaconvexa polygrammata, Cidaria fulvata, Horisme vitalbata, Horisme tersata, Horisme corticata, Eupithecia haworthiata, Eupithecia linariata, Hydrelia flammeolaria, Apeira syringaria, Therapis flavicaria, Artiora evonymaria, Ourapteryx sambucaria, Triphosa dubitata, Eulythis prunata, Lygdia adustata, Abraxas grossulariata, Catocala hymenea, Acronicta strigosa, Craniophora ligustri ligustri, Auchmis detersa, Valeria oleagina, Pyramidcampa perflua, Adamphipyra livida, Carcharodus alceae, Carcharodus floccifera, Thecla betulae, Pyrgus carthami, Pyrgus malvae, Thymelicus sylvestris, Papilio machaon machaon, Anthocharis cardamines, Aporia crataegi, Hamearis lucina, Callophrys rubi, Satyrium pruni, Satyrium acaciae, Argynnis paphia paphia, Polygonia c-album, Araschnia levana, Aglais urticae, Apatura iris, Neptis hylas, Pararge aegeria tircis, Lasiommata megera, Lasiommata maera, Aphantopus hyperantus, etc.

210 SILVIA BURNAZ

11. Quercete În culoarul Mureului (Dealurile Devei) i Streiului dar i în Depresiunea Haegului (Pdurea Slivu), quercetele ocup suprafee mici, în general pe versanii cu expoziie vestic, sud-vestic. În Cheile Crciuneti (Munii Metaliferi) predomin asociaiile Quercetum pubescentis-cerris SOÓ ap. POP & HODIAN 1958 i Querceto-Carpinetum TÜXEN 1930, 1937. În pdurile de quercinee au fost identificate în total 173 specii de macrolepidoptere din care 53 specii sunt caracteristice acestor formaiuni fitocenologice. Dintre speciile trofic legate în stadiul larvar de diferite specii de Quercus se menioneaz: Cymatophorima diluta, Polyploca ridens, Polyploca ruficollis, Comibaena bajularia, Cyclophora porata, Cyclophora punctaria, Drymonia querna querna, Drymonia melagona, Ocneria detrita, Catocala promissa, Catephia alchymista, Jodia croceago, Dichonia convergens, Dichonia aeruginea, Dichonia aprilina, Dryobotodes eremita, Neozephyrus quercus quercus. Alturi de speciile monofage i oligofage se menioneaz speciile polifage defoliatoare ale diferitelor specii de arbori dar cu preferin pentru quercinee: Drepana binaria, Alsophila quadripunctaria, Ennomos quercinarius, Apocheima hispidarium, Agriopis aurantiaria, Boarmia roboraria, Lymantria dispar, Nycteola revayana, Orthosia incerta incerta, Orthosia gothica, Calymnia trapezina, Pseudoips prassinanus, Conistra rubiginea, Conistra erythrocephala, Lithophane ornitopus, Eupsilia transversa, Polyphaenis viridis, etc.

12. Fgete Pdurile de fag sunt prezente în toate unitile montane de pe cuprinsul judeului, la altitudini de 500-1050 m. În cuprinsul unor vi montane, îndeosebi în bazinul Grditei, fgetele sunt întâlnite i la altitudini de 1450 m-1500 m. Pe substrat acid (isturi cristaline) cenozele sunt edificate de asociaia Carpino-Fagetum PAUC 1941 i sunt prezente la altitudini cuprinse între 400 m-500 m i 600 m în Munii Metaliferi (Dealurile Devei), ureanului (Costeti). La altitudini de peste 600 m predomin pdurile de fag încadrate în asociaia Symphito cordati - Fagetum VIDA 1963 (Munii ureanului, Munii Retezat). Alturi de speciile caracteristice, Symphytum cordatum i Dentaria glandulosa, compoziia floristic a acestei asociaii cuprinde o serie de specii carpato-balcanice ca: Festuca drymeia, Pulmonaria rubra, Aconitum lycoctonium ssp. moldavicum, Ranunculus carpaticus, etc. Stratul arbustiv al asociaiei este reprezentat de Corylus avellana, Euonymus verrucosa, monogyna, Sorbus aucuparia i Daphne mesereum. În regiunile carcaroase de la Ponorici-Cioclovina, Cheile Crivadiei, Cheile Taia, Culoarul Bniei-Dealul Bolii (Munii ureanului) precum i pe Valea Râului Mare, Valea Turcului, Muntele Zlata (Munii Retezat) asociaia edificatoare a fgetelor este Phyllitidi-Fagetum (VIDA 1959, 1963). În fgetele din staiunile menionate au fost identificate 215 specii din care caracteristice sunt speciile trofic legate de Fagus silvatica i alte specii de Fagaceae, Rhamnaceae, Aceraceae: Aglia tau, Epirrita autumnata, Operophtera brummata, Ennomos autumnarius, Colotois pennaria, Fagivorina arenaria, Campaea margaritata, Phalera bucephala, Stauropus fagi, Elkneria pudibunda, Euproctis chrysorrhoea, Pseudoips fagana, Colocasia coryli, Craniophora ligustri, Acronicta aceris, Pyramidcampa pyramidea, Litophane ornitopus, Mesogona acetosellae, Cosmia affinis, Cosmia trapezina, Xanthia icterita, Brachionycha nubeculosa, Polia nebulosa, etc. Frecvente sunt speciile Stauropus fagi, Aglia tau, Colocasia coryli, Eupsilia transversa, Conistra vaccinii, Epirrita autumnata, Litophane ornithopus, Pseudoips fagana fagana.

13. Pduri de amestec (fgeto-brdete, fgeto-molidiuri) Fgetele în amestec cu rinoase au o extensiune mai mare la altitudini cuprinse între 900 m-1050 m. Ele sunt edificate de asociaiile Pulmonario rubrae-Abieti-Fagetum (KNAPP 42) SOÓ 1964 i Leucanthemo waldsteinii-Piceo- Fagetum SOÓ 1964 (pe cursul superior al bazinului vii Grditei - Munii ureanului i pe Valea Lpunicului, Râul Mare, Muntele Zlata- Munii Retezat). Stratul arborescent al fgeto-brdetelor cuprinde pe lâng speciile edificatoare Abies alba i Fagus silvatica, exemplare izolate de Picea abies, Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Sorbus aucuparia. Stratul arbustiv este slab dezvoltat i cuprinde speciile: Coryllus avellana, Lonicera xylosteum, Rubus idaeus, Sambucus racemosa, Sambucus nigra, etc. Stratul ierbos este alctuit din speciile: Pulmonaria rubra, Cardamine glanduligera, Symphytum cordatum, Oxalis acetosella, Galium odoratum, Anemone nemorosa, Carex sylvatica, Salvia glutinosa, Epilobium montanum, Geranium robertianum, etc, de care sunt legate în stadiul larvar sau de adult speciile de macrolepidoptere. În zona pdurilor de amestec au fost identificate în total 224 specii de macrolepidoptere, majoritatea acestora fiind legate trofic de diferitele specii de plante din stratul arborescent, arbustiv i ierbos al fgetelor. Cele mai comune sunt: Calospylos sylvatus, Arctornis l-nigrum, Biston betularius, Campaea margaritata, Phalera bucephala, Stauropus fagi, Alsophila aescularia, Phlogophora scita, Brachionycha nubeculosa, Polypogon tentacularia, Abrostola tripartita, Amphipyra pyramidea, Amphipyra tragopoginis, Trachea atriplicis, Conistra vaccinii, Conistra rubiginea, etc. Alturi de acestea au fost colectate pe valea Godeanului (Grditei) o serie de specii caracteristice brdetelor i molidiurilor: Alcis jubatus, Hylaea fasciaria, Odontopera bidentata, Polia hepatica, Eurois occulta , Diarsia brunnea, Diarsia mendica, Cosmotriche lunigera, Dendrolimus pini montana, Thera variata, Eupithecia abietaria, Lymantria monacha, Panolis flammea.

211 Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunicri. tiinele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914

14. Pduri de conifere Molidiurile au o extensiune mare Munii Retezat, Parâng, ureanului i ocup toi versanii din etajul montan superior, la altitudini cuprinse între 1200 m-1250 m-1750 m. Molidiurile de limit, aflate la contactul cu jnepeniurile i pajitile subalpine sunt edificate de asociaia Brukenthalio-Piceetum BORHIDI (1969) 1971. În compoziia acestor fitocenoze cu funcii ecoprotective multiple sunt caracteristice speciile: Bruckenthalia spiculifolia i Picea abies. În stratul lor arbustiv se întâlnesc speciile: Pinus mugo, Juniperus sibirica, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Betula pendula. La altitudini mai joase, 1600-1250 m, asociaiile edificatoare sunt Hieracio rotundati-Piceetum BR.-BL. & PAWL. 1939 i Leucanthemo waldsteinii-Piceetum KRAJINA 1933. Acestor cenoze le sunt caracteristice alturi de speciile dominante (Picea abies i Hieracium rotundatum) i o serie de specii montane ca: Leucanthemum waldsteinii, Homogyne alpina, Campanula abietina, Pulmonaria rubra, etc. Stratul arbustiv al cenozelor cuprinde Vaccinium myrtillus i Sorbus aucuparia. 96 specii de macrolepidoptere au fost identificate în aceste formaiuni vegetale. În habitatele molidiurilor sunt caracteristice speciile: Dendrolimus pini montana, Cosmotriche lunigera, Thera variata, Thera stragulata, Thera obeliscata, Semiothisa liturata, Semiothisa signaria, Peribatodes secundaria secundaria, Eupithecia abietaria, Hylaea fasciaria fasciaria, Puengeleria capreolaria, Panthea coenobita, Lymantria monacha, Apamea rubrirena, Xestia speciosa, Apamea monoglypha, Diarsia brunnea, Diarsia mendica, Anaplectoides prasina. În molidiurile de limit dominante sunt speciile Thera variata i Hylaea fasciaria fasciaria, Xestia speciosa, Anaplectoides prasina, Diarsia brunnea.

15. Tufriuri subalpine Fitocenozele arbustive de jnepeni i smârdar formeaz grupri mai mult sau mai puin compacte pe Munii Retezat, Parâng i mai puin în sectorul hunedorean al Munilor ureanu, la altitudini cuprinse între 1700 m (1650 m) - 1950 m. Asociaia edificatoare este Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugi BORZA 1959 em COLDEA 1985 (Fig. 30). Sub aspect floristic jnepeniurile se disting prin prezena speciei caracteristice Rhododendron myrtifolium, alturi de care sunt prezente i o serie de elemente carpato-balcanice ca Bruckenthalia spiculifolia i Campanula abietina. Stratul arbustiv al asociaiei cuprinde de asemenea speciile Sorbus aucuparia i Juniperus sibirica (DONI et al. 1992). Prin defriarea jnepeniurilor de pe versanii nord-estici, nord-vestici i nordici s-au instalat fitocenoze edificate de asociaia semiarbustiv Rhododendro myrtifolii-Vaccinetum BORZA (1955) 1959. Altitudinal, tufriurile subalpine de smârdar sunt cantonate între 1750 m-1950 m. În compoziia acestora intr, alturi de smârdar i tufe de afin (Vaccinium gaultheroides, Vaccinium myrtillus). Pe alocuri se dezvolt Juniperus sibirica i Alnus viridis. 52 specii de macrolepidoptere au fost identificate în tufriurile subalpine. Comunitatea de macrolepidoptere adpostit de aceste habitate cuprinde o serie de specii caracteristice etajului subalpin: Apamea maillardi carpatobrunnea, Thera variata, Erebia pandrose roberti, Erebia euryale syrmia, Scopula ternata, Xestia speciosa, Lasiocampa quercus f. alpina, la care se adaug speciile caracteristice ecosistemelor limitrofe tufriurilor subalpine (pajiti mezofile subalpine, liziera molidiurilor, stâncrii): Xanthorhoe montanata, Hydriomena impluviata, Rheumaptera hastata, Eupithecia tenuiata, Aplocera plagiata, Cleorodes lichenarius, Peribatodes secundaria, Puengeleria capreolaria, Elophos vittarius mendicarius, Parasemia plantaginis carpathica, Polia trichoma, Diarsia mendica, Diarsia brunnea, Eurois occultus, Hypena proboscidalis, Anaplectoides prasina, Erebia epiphron transsylvanica, precum i speciile euribionte: Cucullia umbratica, Agrotis exclamationis, Agrotis ipsilon, Inachis io, Pieris rapae, Pieris napi, Aglais urticae, Macroglossum stellatarum, Inachis io, etc. In lunile iulie-august sunt foarte frecvente speciile Erebia euryale syrmia, Erebia epiphron transsylvanica , Erebia pandrose roberti ai cror aduli viziteaz florile de smârdar i afin.

16. Pduri de lunc colinare Pdurile de lunc din lungul vilor Mureului, Streiului i Ortiei sunt edificate în special de asociaiile: Alnetum glutinosae-incanae BR.-BL. 1915, 1930 i Salicetum albae-fragilis ISSLER 1924 em SOÓ 1957. Au fost identificate 388 de specii din care 60 specii sunt caracteristice diferitelor formaiuni fitocenologice (slcete, ariniuri). Dintre speciile caracteristice, trofic legate în stadiul larvar de Salicaceae i de alte specii din lunca râurilor se menioneaz: Malacosoma neustria neustria, Tethea ocularis ocularis, Tethea or or, Tetheela fluctuosa, Archiearis notha, Archiearis parthenias parthenias, Electrophaes corylata corylata, Pterapherapteryx sexalata, Stegania dilectaria, Eilicrinia cordiaria, Lobophora halterata, Cerura vinula vinula, Furcula bifida bifida, Clostera curtula, Catocala nupta, Catocala electa electa, Catocala puerpera, Earias clorana, Xanthia togata, Xanthia icterita, Xanthia ocellaris, Agrochola lota, Acronicta aceris, Acronicta leporina, Brachylomia viminalis, Apatura iris iris, etc. Multe dintre speciile identificate prefer liziera ariniurilor i tufriurile: Sabra harpagula, Perizoma paralellolineatum, Hydrelia flammeolaria, Pelosia muscerda muscerda, Euplexia lucipara. În zona vegetaiei înalte de la marginea ariniurilor, pot fi zrite mai ales în zilele clduroase de var, numeroase specii de lepidoptere diurne. Adulii acestor specii viziteaz florile de Telekia speciosa, Carduus nutans, Cirsium arvense, Epilobium angustifolium, Mentha longifolia, Eupatorium cannabinum, în cutarea nectarului. Cele mai frecvente specii sunt Argynnis paphia, Argynnis adippe, Issoria lathonia, Erebia ligea carthusianorum, Erebia aethiops aethiops, Maniola jurtina, Iphiclides podalirius, Papilio machaon, Aglais urticae, Cynthia cardui, Pieris brassicae, Lycaena dispar rutila, Lycaena virgaureae, Lycaena phlaeas.

212 SILVIA BURNAZ

17. Pduri de lunc montane În vile intramontane, pdurile de lunc montane sunt edificate de asociaiile Telekio speciosae-Alnetum incanae COLDEA (1986) 1990 i Alnetum incanae (BROCK 1907) AICH. & SIEGR. 1930. La altitudini cuprinse între 650 m-700 m-1000 m, în bazinele vilor Luncani (Cioclovina) i Grditea, pdurile de lunc montane sunt edificate de asociaiile Alnetum viridis (RUBEL) BR.-BL. 1918, Acereto-Ulmetum BEGER 1922, Alnetum glutinosae (MALCUIT 29) MEIJER-DREES 1936 i Coryleto-Populetum BR.-BL. 1938. În formaiunile fitocenologice reprezentate de pdurile de lunc montane au fost identificate 278 specii de macrolepidoptere din care 32 specii sunt caracteristice acestui tip de ecosistem. Dintre acestea se menioneaz: Malacosoma neustria, Tethea ocularis, Gastropacha populifolia, Tethea or, Tetheella fluctuosa, Ochropacha duplaris, Cerura erminea, Cerura vinula, Furcula furcula forficula, Pheosia tremula, Clostera pigra, Dicranura ulmi, Catocala elocata, Eulithis pyraliata, Electrophaes corylata, Pterapherapteryx sexalata, Notodonta torva, Furcula bifida bifida, Callimorpha dominula, Scoliopteryx libatrix, Colobochyla salicalis, Earias clorana, Apamea oblonga, Furcula bifida, Catocala fraxini, Acronicta megacephala, Autographa pulchrina, Enargia paleacea. Majoritatea acestor specii au fost întâlnite i la altitudini mai joase, în pdurile de lunc colinar-submontane, în componena crora intr ariniurile, slcetele. RÁKOSY (1993) subliniaz importana deosebit a fitocenozelor caracteristice pdurilor de lunc edificate de asociaia Telekio speciosae-Alnetum incanae COLDEA 1990 al crei strat ierbos cuprinde numeroase specii de plante ce constituie baza trofic pentru adulii speciilor de lepidoptere diurne. În lunile iulie-august, atât specia edificatoare, Telekia speciosa, cât i alte plante sunt frecvent vizitate de Erebia aethiops aethiops, Erebia ligea carthusianorum, Pieris napi meridionalis, Colias crocea, Iphiclides podalirius, Vanessa atalanta, Neptis sappho aceris, Aphantopus hyperanthus, etc.

18. Mlatini colinare Mlatina mezotrof de la Peteana, rezervaie botanic, situat pe platoul ultimei culmi a Masivului Poiana Rusc, a crei pante coboar spre satul Peteana (comuna Densu), este edificat de asociaia Carici rostratae- Sphagnetum recurvi ZOLY. 31. Sphagnetul este întrerupt pe alocuri de pâlcuri de Frangula alnus, Alnus glutinosa i Betula pendula. Pe lâng speciile de Sphagnum au fost identificate: Drosera rotundifolia, Potentilla erecta, Lysimachia vulgaris, Menyanthes trifoliata, etc. Au fost colectate 11 specii de macrolepidoptere. Dominante sunt Lycaena dispar rutilus i Lycaena virgaureae. Alte specii identificate: Polyommatus icarus, Plebejus argyrognomon,

19. Stufriurile i ppuriurile sunt larg rspândite în judeul Hunedoara, ele fiind dependente de blile temporare sau permanente din luncile râurilor. As. Scirpo-Phragmitetum KOCH 26, As. Typhetum angustifoliae (ALLORGE 22) Pign. 43 i As. Caricetum rostratae RUBEL 1912 sunt cele mai frecvente asociaii existente în jurul blilor. În aceste habitate au fost identificate speciile: Archanara sparganii, Nonagria typhae, Leucapamea ophiogramma, Lycaena dispar rutila, Lycaena virgaureae.

Fidelitatea macrolepidopterelor fa de principalele ecosisteme naturale cercetate Pentru analiza fidelitii macrolepidopterelor fa de principalele tipuri de ecosisteme naturale au fost luate în calcul numai speciile caracteristice habitatelor studiate (RÁKOSY 1993, 1997). Se evideniaz utilizarea preferenial a habitatelor oferite de liziera pdurilor (fgete, fgeto-brdete, fgeto- molidiuri, etc) i de asociaiile vegetale arbustive existente la marginea pdurilor sau pe versanii însorii ai stâncriilor. În ecotonul de lrgimi variabile dintre pdurile i ecosistemele limitrofe (pajiti, stâncrii) au fost identificate 31% din totalul speciilor. Stâncriile colinar-montane, mai ales cele din zonele calcaroase precum i cele din sectorul cristalin al masivului constituie habitate prefereniale pentru 10% din totalul speciilor. 11% dintre specii prefer habitatele pajitilor mezofile montane. Pajitile mezofile colinar-submontane sunt habitate prefereniale pentru 11% din specile identificate. Quercetele, distribuite izolat i pe suprafee destul de reduse în Munii ureanu, constituie mediul de via optim pentru 6% din speciile identificate. Fgetele, pdurile de amestec i molidiurile reprezint ecosisteme caracteristice pentru 3%, 3% i respectiv 2% din totalul speciilor. Pdurile de lunc colinare i montane sunt preferate de 7% i respectiv 4% dintre speciile de macrolepidoptere. În general vorbind, pdurea, caracterizat ca fiind un mediu sumbru, rece i relativ srac în plante cu flori, este mai puin preferat de fluturii de zi, legai de cldura razelor solare. Cu toate acestea, mediul forestier, în sens larg, constituie mediul de via pentru numeroase specii de lepidoptere. Astfel, luminiurile, poienile, raritile de pdure furnizeaz pe de o parte cldura i lumina pentru speciile de lepidoptere diurne, pe de alt parte sursa de nectar a plantelor cu flori. Muli fluturi de zi care prefer aceste medii au particularitatea de a se hrni cu lichidul dulce al afidelor, cu seva arborilor, cu fructe fermentate sau cu materii organice provenite din excremente sau cadavre. Larvele lor gsesc aici plantele-gazd: arbori, arbuti, plante ierboase monocotiledonate i dicotiledonate. Unele specii, caracteristice pdurilor, cum sunt: Neozephyrus quercus, Satyrium w-album, Thecla betulae, se hrnesc cu frunzele arborilor. Larvele altor specii (Gonepteryx rhamni rhamni, Satyrium pruni, Celastrina argiolus, etc), triesc în egal msur “pe cheltuiala” plantelor lemnoase, în special a arbutilor iar adulii viziteaz florile din luminiuir, poieni, liziera pdurii. Aceste medii constituie totodat locuri propice pentru cutarea partenerului, pentru depunerea pontei dar i adposturi adecvate pentru trecerea iernii, în diferite stadii ale ciclului biologic.

213 Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunicri. tiinele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914

Alte tipuri de ecosisteme din etajele colinar/montane i subalpin-alpin (stâncrii, tufriuri subalpine, pajiti mezofile i mezoxerofile) constituie mediul optim de via pentru 12% din totalul speciilor identificate (fig. 1).

Pajiti mezofile colinare Pajiti mezofile montane Stâncrii colinar- montane Tufriuri i liziera 12% 11% 4% pdurilor 7% 11% Quercete 2% Fgete

3% 10% Pduri de amestec 3% Molidiuri 6% 31% Pduri de lunc colinare Pduri de lunc montane Alte ecosisteme

Fig. 1 - Fidelitatea speciilor de macrolepidoptere fa de ecosisteme Fidelity of Macrolepidoptera species according to ecosystems

CONCLUZII

Prin cumularea rezultatelor personale cu datele publicate de ali lepidopterologi, se menioneaz prezena a 912 specii de macrolepidoptere în habitate naturale ale teritoriului hunedorean. Aceste specii au fost identificate în 19 tipuri de ecosisteme situate la diferite altitudini, în regiunile de es, colinar-montane i subalpin-alpine ale judeului. Alturi de speciile comune, ubicviste, în unitile montane dar i în depresiuni sau pe vile râurilor sunt prezente rariti lepidopterologice. RÁKOSY (1993, 1997) a semnalat din Munii Retezat urmtoarele specii rare pentru fauna României: Abrostola agnorista, Conisania poelli, Colostigia aqueata, Hydraecia petasitis vindelica, Apamea sicula syriaca, Yezognophos anderregaria, Colostigia collariaria. La acestea se adaug taxonii endemici: Parnassius mnemosyne transslvanica, Coenonympha rhodopensis, Psodos coracina dioszeghyi, Gnophos intermedius dioszeghyi, Yezognophos dilucidarius carpathicus, Erebia epiphron transsylvanica (RÁKOSY 1993, 1997). Elementele subalpine-alpine i boreoalpine din Munii Retezat au fost evideniate de KÖNIG (1983), BURNAZ SILVIA & KÖNIG (1984), RÁKOSY (1993, 1997). BURNAZ SILVIA (1992, 1993 a, 1993 b, 1994, 1995, 1996, 1997, 1999, 2000, 2002) semnaleaz prezena raritilor: Spiris striata, Noctua interposita, Cryphia muralis, Ochropleura musiva, Heteropterus morpheus, Coscinia cribraria pannonica, Xestia castanea, Orthostixis cribraria, Colias chrysotheme, Colias myrmidone, Polymixis rufocincta (Munii ureanu), Schistostege decussata, Polyphaenis sericata, Lamprosticta culta, Prodotis stolida, Eublema purpurina, Zerynthia polyxena (Munii Metaliferi). Prezena speciilor Lycaena helle, Chazara briseis, Neozephyrus quercus, este semnalat în vile bazinului Cerna (Munii Poiana Rusc) (BURNAZ SILVIA 2005 b, BURNAZ SILVIA & BALAZS MARCELA 2002). Specii de interes comunitar, Euphydryas aurinia aurinia, Euphydryas maturna partiensis, Lycaena dispar rutila, Maculinea arion, au fost semnalate în habitate ale Munilor Metaliferi, ureanu, Poiana Rusc, Depresiunea Haeg (BURNAZ SILVIA 1992, 2005 a, 2005 b).

BIBLIOGRAFIE

ALEXINSCHI Al. & KÖNIG FR. 1963. Contribuii la cunoaterea faunei de lepidoptere din Munii Lotru i Parâng. Comunic. Zool. Soc. St. Nat. Geogr. Bucureti. 2: 132-149. BURNAZ SILVIA 1992. Contribuii la cunoaterea faunei de macrolepidoptere din zonele carstice ale Munilor Metaliferi. Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj-Napoca. 3(2): 19-31. BURNAZ SILVIA 1993 a. Date privind fauna de macrolepidoptere din zonele calcaroase situate în Bazinul superior al Vii Geoagiului (judeul Hunedoara). Sargetia, Ser. Sci. Nat. 14-15: 141-155. BURNAZ SILVIA 1993 b. Catalogul coleciei de lepidoptere a Muzeului judeean Hunedoara-Deva. Sargetia. Ser. Sci. Nat. 14-15: 157- 301.

214 SILVIA BURNAZ

BURNAZ SILVIA 1994 a. Des dates concernant la faune des macrolepidopteres de la depression de Haeg (le secteur Tutea-Sarmizegetusa-Pui-Subcetate). Sargetia. Ser. Sci. Nat. 16: 80-93. BURNAZ SILVIA 1994 b. Des considerations concernant la proitection des Gorges de Ribicioara et des Gorges des Uibreti (Le Département de Hunedoara). Sargetia. Ser. Sci. Nat. 16: 129-138. BURNAZ SILVIA 1995. Consideraii ecologice i zoogeografice privind fauna de macrolepidoptere a Cheilor Crivadiei (Munii ureanu). Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom.. Cluj-Napoca, 6(1-2): 33-50. BURNAZ SILVIA 1999. Macrolepidoptera species from Ponorici-Ciclovina, Karstic Region (ureanu Mountains, Romania). Sargetia, Ser. Sci. Nat., Deva. 18: 169-194. BURNAZ SILVIA 2002. Fauna de lepidoptere diurne (Ord. , S. Ord. Rhopalocera) a judeului Hunedoara, România. Consideraii ecologice, biologice i zoogeografice. Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj-Napoca. 13(1-4): 41-66. BURNAZ SILVIA 2005 a. Macrolepidoptera species of the Crciuneti gorges and the neighbourhood of the localities Lunca and Bia (Metaliferi Mountains, Western Carpathians, Romania). Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj- Napoca. 16(3-4): 7-34. BURNAZ SILVIA 2005 b. Data about butterflies (Lepidoptera, S. Ord. Rhopalocera) of Zlati Valley (Poiana Rusc Mountains, Romania). Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj-Napoca. 16(3-4): 35-54. BURNAZ SILVIA & BALAZS MARCELA 2002. Argumente floristice i lepidopterofaunistice în favoarea includerii zonei carstice a bazinului Runcu-Govjdie (Munii Poiana Rusc) în lista rezervaiilor naturale ale judeului Hunedoara (România). Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj-Napoca. 13(1-4): 27-40. BURNAZ SILVIA & KÖNIG FR. 1984. Lépidoptères alpins-sousalpins et boreo-alpins du Parc National de Retezat dans la collection du Museé du département de Hunedoara-Deva. În: Recherches ecologiques dans le Parc National de Retezat, Cluj-Napoca : 231-238. DIOSZEGHY L. 1917. Entomológiai kirándulas a Retyezátra. Rov. Lapok., Budapest. 24: 169-177. DIOSZEGHY L. 1929-1930. Die Lepidopterenfauna des Retyezat - Gebirges. Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss., Hermannstadt. 79-80: 189-289. DIÓSZEGHY L. 1933-1934. Die Lepidopterenfauna des Retyezat - Gebirges. Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss., Hermannstadt, 83-84: 107-126. FOTESCU R. 1972 a. Zerynthia hypsipyle Schze. Fam. Papilionidae (Lepidoptera) în judeul Hunedoara. Ref. Comunic., Geogr.- Biol. Deva. 1: 155. FOTESCU R. 1972 b. Contribuiuni la cunoaterea faunei de lepidoptere din Bazinul Cernei i împrejurimile oraului Hunedoara. Sargetia. Ser. Sci. Nat., Deva, 9: 117-129. FRANZENAU J. 1852. Lepidopterologische Mittheilungen.Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss., Hermannstadt. 3: 181- 186. FRANZENAU J. 1856. Verzeichniss der bis jetzt Siebenbürgen aufgefunden Lepidopteren. Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss., Hermannstadt. 7: 20-21. FRANZENAU J. 1859. Verzeichniss der bis jetzt Siebenbürgen aufgefunden Lepidopteren. Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss. Hermannstadt. 10: 25-27. FUSS K. 1850. Verzeichniss der bis jetzt in Siebenbürgen aufgefundenen Lepidopteren. Verh. Mitt. Siebenb. Naturwiss. Hermannstadt. 1: 54-64. HERMANN O. 1871. Lepidopterorum transsylvanicorum catalogus (Franzenau nyujtemenye). Erd. Mus. Egyl. evk., 5: 30-32. KÖNIG F. 1969. Cercetri asupra lepidopterelor din Parcul Naional Retezat. Ocrot. Nat. Edit. Academiei Române, Bucureti. 13(2): 175-181. KÖNIG F. 1983. Contribuii la cunoaterea faunei de lepidoptere a judeului Hunedoara. Sargetia. Ser. Sci. Nat. Deva. 13: 135-144. POPESCU-GORJ A. 1964. Catalogue de la collection de lépidoptères “Prof. A. Ostrogovich” du Musée d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa”. Bucarest. 320 p., 16 pl. RAKOSY L. 1993. Macrolepidoptere din Parcul Naional Retezat. În: Parcul Naional Retezat. Studii ecologice, Edit. West-Side. Braov: 254-280. RAKOSY L. 1995. Contribuii la studiul faunei de macrolepidoptere din Munii Parâng. Bul. inf. Soc. Lepid. Rom., Cluj-Napoca. 6(3-4): 179-188. RÁKOSY L. 1997. Macrolepidopterele din Parcul Naional Retezat. În: Entomofauna parcurilor naionale Retezat i Valea Cernei. Edit. Societatea Lepidopterologic Român: 87-122.

Burnaz Silvia Muzeul Civilizaiei Dacice i Romane Deva Secia tiinele Naturii Str. 1 Decembrie 39, cod 330005, Deva e-mail: [email protected]

215