FOAIA NĂDRĂGEANĂ Publicație a Consiliului Local Și Primăriei Comunei Nădrag Anul II ● Nr

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

FOAIA NĂDRĂGEANĂ Publicație a Consiliului Local Și Primăriei Comunei Nădrag Anul II ● Nr FOAIA NĂDRĂGEANĂ PUBLICAție A CONSILIULUI LOCAL și PRIMăriei COMUNEI NădrAG Anul II ● Nr. 2 (ediție nouă) ● August 2011 ● GRATUIT ● www.primarianadrag.ro DE SFÂNTA MARIE MICă, Ruga de la Crivina - sărbătoarea Bisericii, sărbătoarea comunităţii Editorial Liviu Muntean Dragi locuitori, Școala a fost și va fi o prioritate pentru mine și pentru Consiliul Local. Pentru că nu peste mult timp vor începe cursurile am alocat sume importante pentru lucrări de renovare și amenajare la școlile din Nădrag și Crivina. În educație merită investit tot efortul nostru, atât financiar cât și moral. În zilele de 8 şi 9 septembrie 2011, vom uita cu cultural și la aceeași oră 19, se va petrece din Atenția noastră se va îndrepta și toţii, pentru două zile, de grijile cotidiene. Cu nou cu solista Luminița Jucu. Organizatorii de-a lungul anului școlar spre mic cu mare, vom petrece la Ruga de la Crivi- evenimentului sunt Primăria și Consiliul Lo- na. cal Nădrag. Vă așteptăm cu drag la Ruga din problemele învățământului din Sărbătoarea Rugii va începe în ziua 8 septem- Crivina! cele două localități căci generația brie. La ora 12, preotul paroh Ionel Arimescu 157 DE ANI DE CREDINță care mâine se va ocupa de desti- va oficia slujba prilejuită de Hramul Bisericii nul comunei noastre se află acum de Crivina. Spre seară, la ora 18,45, la căminul Biserica Ortodoxă din Crivina, având Hramul Nașterea Mai- cultural, primarul Liviu Muntean și preotul cii Domnului, a fost zidită de către credincioși în anul 1854. pe băncile școlii. Țin să vă mai Ionel Arimescu vor ține discursurile de des- Prima sfințire a lăcașului de cult a fost făcută în același an, anunț că a început și reabilitarea chidere a Rugii. După acest moment, se va da pentru ca, în 1855, aceasta să fie zugrăvită și pictată. În 1968, cu sprijinul ÎPS Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, fostului internat. Se vor realiza lu- startul la petrecere. Va cânta pentru localnici crări de mansardare și recompar- și goștii lor cunoscuta interpretă de muzică protopopului de Lugoj Toma Buzur și preotului paroh Pop Mi- populară bănățeană, Luminița Jucu acompa- hai dar și cu contribuția credincioșilor a fost refăcută integral timentare pentru a se crea 40 de niată de orchestra sa. A doua zi, tot la căminul pictura interioară. locuințe sociale. În scurt timp vor demara și lucrările la proiectele ce beneficiază de bani europeni O realizare deosebită a Consiliului Județean Timiș și care, odată finalizate, vor mo- Deponeul de la Ghizela este gata fiind pregă- Deta și Făget, dar și închiderea depozitelor de la derniza comuna noastră. După ce tit să primească primul transport de gunoi din Parța, Lugoj, Buziaș, Sânnicolau Mare, Jimbo- gospodăriile timișenilor. Lucrările la deponeul lia și Făget. Toate acestea costă 50 de milioane s-au asfaltat 1,4 km de drum în de la Ghizela au demarat pe ba- de euro. Din acești bani, numai deponeul de la Nădrag, s-a început reabilitarea nii Consiliului Județean Timiș Ghizela costă 21 milioane de euro, din care 16 a 6,3 km de pe drumul județean (CJT) beneficiind și milioane de euro sunt bani din fonduri europe- ce leagă Crivina de Nădrag. Țin să de fonduri europene. ne, restul de la bugetul central și județean. ”Este Proiectul, în ansam- o realizare deosebită pentru CJT, pentru Timiș. mulțumesc Consiliului Județean blul său, cuprinde A fost una din promisiunile pe care le-am făcut Timiș, președintelui Constantin construirea și utila- timișenilor în 2008. Deponeul deservește toate Ostaficiuc, pentru implicarea și rea deponeului de la gospodăriile timișene, toți locuitorii de la orașe, sprijinul acordat pentru aceste Ghizela, construirea comune ori de la sate. Mă bucur că acest proiect stației de trans- modern și ecologic a devenit realitate. Personal importante lucrări de moderni- fer de la am ținut foarte mult ca deponeul să se finalize- zare rutiere. Și pentru că, în scurt Timișoara, ze și să fie operațional. Investiția a presupus un timp, vom sărbători Hramul Bise- a centrelor efort financiar substanțial din partea CJT. Dar ricii Or todoxe din Crivina aștept de colec- a meritat. Deponeul de la Ghizela rezolvă pro- ca la tradiționala Rugă să partici- tare de blema depozitării deșeurilor din întreg județul„ la Jim- spune Constantin Ostaficiuc, președintele CJ pe cât mai mulți locuitori. bolia, Timiș. PUBLICAție A CONSILIULUI LOCAL și PRIMăriei COMUNEI NădrAG Hotărâri ale Consiliului Local Nădrag HCL nr. 44 din 26 iulie 2011 - privind vind acordarea unui mandat special HCL nr. 48 din 26 iulie 2011- privind rectificarea bugetului de venituri şi chel- reprezentantului comunei Nădrag în evaluarea în vederea vânzării a auto- tuieli al Consiliului Local al Comunei Adunarea Generală a Asociaţiei de specialei pentru colectarea gunoiului Nădrag pentru anul 2011. Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri cu capacitatea de 24 mc și a buldoex- Timiș. Prin această hotărâre, aleșii cavatorului din dotarea Primăriei co- HCL nr.45 din 26 iulie 2011 - pri- locali au acordat primarului Liviu munei Nădrag. vind alocarea de numere cadastrale Muntean, reprezentantul Comunei HCL nr. 49 din 26 iulie 2011 – prin noi pentru unele parcele de terenuri Nădrag în Adunarea Generală a Aso- care s-a aprobat demontarea unor intravilane din localitatea Nădrag ne- ciaţiei de Dezvoltare Intercomunitară echipamente de joacă pentru copii înscrise în cartea funciară. Este vorba Deșeuri Timiș, mandatul special de a amplasate în parcul din centrul co- de următoarele terenuri: parcela de vota în adunarea generală a asociaţiei munei. Cele două balansoare și ro- teren intravilan situată pe str. Ghio- pentru aprobarea documentaţiei de tativa erau vechi și prezentau o serie ceilor, în faţa casei cu nr. 9; parcela de atribuire a contractului de concesi- de defecțiuni care puteau duce la acci- teren intravilan situată pe str. Lunca, une a serviciului de operare al depo- dente ale copiilor. în dreptul caselor cu numerele 3,4,5, zitului de deșeuri nepericuloase din situată între pârâul Nădrăgel și dru- comuna Ghizela, judeţul Timiș, din mul judeţean DJ 681; parcela de teren cadrul proiectului „Sistem Integrat de intravilan înscrisă în planul de amena- Management al Deșeurilor în Judeţul jament silvic al comunei Nădrag sub Timiș”. numărul UA 10C. Parcelele menţio- HCL nr. 47 din 26 iulie 2011- prin nate vor fi intabulate ca proprietatea care s-a aprobat executarea unor lu- Comunei Nădrag (patrimoniul pri- crări de reparaţii la corpul de clădire vat) și administrarea Consiliului Lo- cu clasele V-VIII și sala de sport de cal al comunei Nădrag. la Grupul Şcolar ”Traian Grozăvescu” HCL nr. 46 din 26 iulie 2011 - pri- Nădrag. GLOBALIZAREA cu îngrășăminte, semințe, pesticide. Societatea de Peţa Petru Nădrag face parte din va urma să lucreze și terenurile pârloagă din Camera Agricolă Zonală aria de activitate a camerei. În lume nu-i vorbă mare Ca dzîsa globalizare ! Găvojdia ”Sper ca locuitorii comunei Nădrag să sprijine candi- Ş-agevăru-i că ñe schimbă, În data de 25 septembrie, peste 1200 de fermi- datul, candidații, ce provin din comuna noastră. Chiar Până şî frumoasa limbă !?! eri din comunele Nădrag, Victor Vlad Delama- dacă această nouă instituție va avea sediul la Găvojdia Tiñeretu’ s-o schimbat, rina, Găvojdia, Știuca şi Criciova îşi vor alege este important ca să avem un reprezentant în conduce- Mult în urmă ñe-o lăsat, reprezentanții lor în Camera Agricolă Zonală rea acesteia„ e de părere primarul Liviu Muntean. Să credz parcă nu îţ’ viñe, Găvojdia. Să-i vedz parcă ţî ruşâñe ! 1253 de agricultori din cinci comune vor alege, DE reținut! Nu-i măi vremea niçi lu’ „dandy” prin vot, 9 membri și cinci membri supleanți, Acum tră’ să fii „trendy”, care vor constitui Camera Agricolă Zonală Conform legislației, Camera Agricolă Zonală Găvoj- Agică să ai îmbrăcace Găvojdia. Vor avea drept de vot doar fermi- Ţoale cât măi fuşcicace…! dia nu va fi subordonată nici Direcției Agricole Timiș, Gându’ li-i parcă la toţ erii înscriși în baza de date a APIA. Alegeri- nici Ministerului Agriculturii ci doar celor 1253 de le vor avea loc în fiecare din comunele ce vor Să fie cât măi cu moţ, fermieri cu drept de vot. Cei 14 fermieri aleși în con- Că-i măi „tare în parcare” aparține de noua instituție. Vor fi secții de vo- ducerea instituției nu vor primi salariu, ei sunt volun- tare, se va face campanie pentru candidați- la Ăl care-i măi dă mirare !?! fel ca la alegerile locale. Cei care vor candida tari. În schimb, cei trei angajați (specialiști agronomi, Discoteca le dă tonu’, pentru a conduce Camera Agricolă Zonală economiști sau juriști) ce vor lucra în cadrul Camerei Acolo-nvaţă jargonu’ Găvojdia vor putea fi susținuți de minim 50 Agricole Găvojdia vor primi salariu. Ş-apăi când vin iar la şcoală, de fermieri. Tot cu „trendy” îş fac fală !?! UNDE VOR MAI FI CAMERE Săptămâna çe să gată, AtRIBuțiILE CAMEREI AGRICOLE ÎN Zonă? Dă-i cu biñe terminată, AGRIcoLE zoNALE D-acuma-i dzâçem „week-end” Curtea- localități aparținătoare: Terminat cu „happy-end” ! Atribuțiile Camerei Zonale sunt următoare- Curtea, Margina, Pietroasa și Tomești le: avizează scoaterea din circuitul agricol a Dacă vedz pă drum o fată, Dumbrava- localități aparținătoare: Măi fistichiu îmbrăcată, terenurilor; elaborează documentaţiile pentru Dumbrava și Traian Vuia proiecte de absorbție a fondurilor europene Să ce miri nu îi dăstul, Făget- localități aparținătoare: Trăbă să îi spuñi „eşti cool !” și naționale; realizează documentaţiile pentru Fârdea, Bârna și Făget înscrierea în cartea funciară a terenurilor agri- Ş-apăi ar fi cam dă şagă, Cui îţ’ plaçe să-i spuñi „dragă” cole și forestiere; avizează tăierile de nuci din În județul Timiș vor fi în total 21 de Came- afara fondului forestier; certifică calitatea de Că trăbă să-i spuñi curat, producător agricol. Camera Agricolă Zonală re Agricole Zonale. La vot se vor prezenta „Honney” sau „deer pusikat” va mai avea posibilitatea de a înființa o soci- 22.026 de fermieri.
Recommended publications
  • Judeţul Timiş
    JUDEŢUL TIMIŞ Circumscripţia Judecătoriei TIMIŞOARA Nr.crt. Denumirea biroului notarial Sediul Orarul Numele şi prenumele notarului public 1. S.P.N. Ana BOAR si Flavius Alexandru BOAR Timișoara LU – VI 9 – 17 BOAR ANA 2. B.N.P.A. CIMPOEŞU S.P.N. Timișoara LU – VI 830 – 1430 3. CIMPOEŞU MIHAI FLORIN 4. CIMPOEŞU SIMONA ALINA ȘERBAN ELENA GABRIELA 5. S.P.N. CIORÎCĂ MARIN EUGEN – MAGHIARU ANA Timișoara LU – JO 9 – 1630 6. ADRIANA VI 9 – 15 CIORÎCĂ MARIN EUGEN MAGHIARU ANA ADRIANA 7. S.P.N. CINCA – ȘTEFĂNIGĂ Timișoara LU – VI 9 – 17 8. CINCA NICOLAE REMUS ȘTEFĂNIGĂ MARINELA 9. S.P.N. COJOCARI – MELCIU Timișoara LU – VI 830 – 1630 10. COJCARI PAULA OANA MELCIU IONUȚ ALEXANDRU 11. S.P.N. CRISTESCU – HEIMAN Timișoara LU – VI 9 – 1630 12. CRISTESCU VLAD HEIMAN ANITA 13. S.P.N. DIGNITAS Timisoara LU – JO 9 – 15 14. CRISTE SAFTA VI 9 – 13 MANDA DANIELA 15. S.P.N. NOTAVILLE Timișoara LU – JO 9 – 17 16. COSNEANU RODICA VI 9 – 15 17. ŢĂRAN CĂTĂLINA RODICA 18. LUPU OANA RALUCA Recaș MA 9 – 14 MUNTEAN ALEXANDRA COSMINA MI 9 – 17 19. S.P.N. DĂNILĂ ȘI ASOCIAȚII Timișoara LU – JO 830 – 15 20. DĂNILĂ EUSEBIU-OCTAV VI 830 - 14 DĂNILĂ MIRCEA-LIVIU Satchinez LU – JO 9 – 15 VI 9 – 14 21. S.P.N. DOROŞ – GOLBAN-CURUŢI Timișoara 22. DOROŞ ADELA ANA LU – VI 9 – 15 23. GOLBAN-CURUŢI MARIANA DOROȘ ALEXANDRU VICTOR 24. S.P.N. INCZE EDIT – INCZE TIMEA Timișoara LU – VI 8 – 15 25. INCZE EDIT INCZE TIMEA 26. S.P.N.
    [Show full text]
  • Raport Beneficiari "Bani De Liceu" 2017-2018 Data: 26/10/2017
    ISJ TIMIȘ SITUAȚIA SOLICITANȚILOR BURSEI SOCIALE "BANI DE LICEU" octombrie 2017 Export aplicatie online - Raport beneficiari "Bani de liceu" 2017-2018 Data: 26/10/2017 Nr. Venitul Nr. Media absențe Județul de Numele solicitantului brut Loc. de domiciliu Unitate de învățământ Importat crt. generală nemotiv domiciliu lunar(lei) ate Amariei C Constantin-Razvan- LICEUL TEORETIC 'TRAIAN VUIA' ORAS 1 Cezarel 0.0 7.97 3 PIETROASA TIMIȘ FAGET Nu LICEUL TEORETIC 'TRAIAN VUIA' ORAS 2 Amariei C Daiana-Diana 0.0 7.58 7 PIETROASA TIMIȘ FAGET Nu LICEUL TEORETIC 'TRAIAN VUIA' ORAS 3 Andrasoni N Pavel-Ilie 77.05 7.77 6 POIENI TIMIȘ FAGET Nu COLEGIUL DE SILVICULTURA SI AGRICULTURA 'CASA VERDE' 4 Andronie I George-Marian 130.25 9.41 0 VIAŞU MEHEDINȚI MUN.TIMISOARA Nu LICEUL TEORETIC 'TRAIAN VUIA' ORAS 5 Apostol Alexandru-Cristian 0.0 6.5 20 BUCOVĂŢ TIMIȘ FAGET Nu 6 Ardelean G Gavrilă 0.0 8.57 9 FERENDIA TIMIȘ LICEUL TEORETIC ORAS GATAIA Nu LICEUL TEHNOLOGIC 'CRISTOFOR NAKO' 7 Avram I Ilie 0.0 6.5 2 SARAVALE TIMIȘ ORAS SANNICOLAU MARE Nu LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL 8 Babiuc D Bianca Crina 28.0 8.09 22 RECAŞ TIMIȘ 'GHEORGHE ATANASIU' MUN.TIMISOARA Nu COLEGIUL ECONOMIC 'F.S. NITTI' 9 Bacescu D Liana-Madalina 99.58 9.26 12 TOMNATIC TIMIȘ MUN.TIMISOARA Nu COLEGIUL TEHNIC DE VEST 10 Banias C Roxana 0.0 6.6 8 BRESTOVĂŢ TIMIȘ MUN.TIMISOARA Nu LICEUL TEORETIC 'TRAIAN VUIA' ORAS 11 Barbos P Iosif 120.0 6.09 13 SINTEŞTI TIMIȘ FAGET Nu LICEUL TEORETIC 'TRAIAN VUIA' ORAS 12 Barbos P Maria 120.0 8.6 10 SINTEŞTI TIMIȘ FAGET Nu COLEGIUL NATIONAL 'IULIA HASDEU' 13 Bejera D Andreea 0.0 9.5 5 ŞTIUCA TIMIȘ MUN.LUGOJ Nu COLEGIUL TEHNIC 'VALERIU BRANISTE' 14 Benzar A Adi 0.0 6.7 10 ŞTIUCA TIMIȘ MUN.LUGOJ Nu LICEUL TEORETIC 'TRAIAN VUIA' ORAS 15 Bereznicu G Andrada-Clarisa 110.33 8.31 14 TEMEREŞTI TIMIȘ FAGET Nu COLEGIUL NATIONAL 'IULIA HASDEU' 16 Bilan G Ștefan 75.0 6.55 91 ŞTIUCA TIMIȘ MUN.LUGOJ Nu COLEGIUL TEHNIC 'VALERIU BRANISTE' 17 Bilan I Estera-Bianca 0.0 7.92 6 POGĂNEŞTI TIMIȘ MUN.LUGOJ Nu 1/12 ISJ TIMIȘ SITUAȚIA SOLICITANȚILOR BURSEI SOCIALE "BANI DE LICEU" octombrie 2017 Nr.
    [Show full text]
  • Institutii De Cultura Timis.Pdf
    Instituții de cultură Timiș Muzeul Banatului Timișoara P-ta Huniade nr.1, .0256/491339, 0256/201321 http://www.muzeulbanatului.ro Director Ciobotaru Dan Leopold Biblioteca Județeana Timiș P-ta Libertarii nr.3, tel. 0256/430746 http://www.bjt.ro Director Banciu Paul Eugen Teatrul pentru Copii si Tineret "Merlin" Bd. Carol I (Tinereții) nr.3, tel. 0256/493049 Dir. Ionescu Horia Muzeul Satului Bănățean Timișoara Aleea CFR nr.1, tel. 0256/225588 http://www.msb.ro/ Director Milin Andrei Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș Str. Ungureanu nr.1, tel. 0256/430533, 0256/435158 http://www.ccajt.ro/ Director Cipu Ciprian Muzeul de Artă Timișoara Piața Unirii nr.1, tel. 0256/491592 Director Tolcea Marcel Asociația Caselor de Creație din Banat ACCB Categorie: cultura & educatie ACCB prezintă evenimente cultural-artistice din Banat. Bulevardul Cetății, nr. 1/2 , sc A , ap 8 , 300397 Timișoara Mobil: 0723658439 Email: [email protected] Casa de Cultură Timișoara, str.Miron Costin, nr.2, tel.0256306479, fax 0256491526, 0256498214, [email protected] LUGOS: Instituţii şcolare: Colegii naţionale: Lugoj (două); Grupuri şcolare: Lugoj (trei); Şcoala de Muzică şi Arte Plastice „Filaret Barbu“ Lugoj; Şcoli generale cu clasele I-VIII: Lugoj (şapte) şi Măguri; Şcoala primară cu clasele I-IV Lugoj; Grădiniţe cu program normal: Lugoj (şapte), Tapia şi Măguri; Grădiniţe cu program prelungit: Lugoj (şase); Grădiniţa cu program special Lugoj; Clubul Copiilor Lugoj; Clubul Sportiv Şcolar Lugoj. Instituţii culturale: Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Lugoj Strada Nicolae Balcesu, nr. 2 , 305500 Lugoj , Tel.: 0256 354903 Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu“ Lugoj Splaiul Coriolan Brediceanu, nr.
    [Show full text]
  • Particularities of the Functional Profile and Urban Relations in Post-Socialist Lugoj Municipality
    PARTICULARITIES OF THE FUNCTIONAL PROFILE AND URBAN RELATIONS IN POST-SOCIALIST LUGOJ MUNICIPALITY IOAN SEBASTIAN JUCU∗ Key-words: functional profile, urban functions, urban relations, economic transition, Lugoj municipality. Quelques considérations sur le spécifique du profil fonctionnel et des relations urbaines dans la période post-socialiste de la municipalité de Lugoj. Le profil fonctionnel d’une ville est déterminé par son héritage historique, son évolution sociale et économique, par ses traditions mises en évidence petit à petit et par les effets des systèmes politiques qui l’a gouverné à diverses périodes. Le profil fonctionnel de la ville de Lugoj est le résultat de son évolution historique à partir de la vieille fonction de marche jusqu’aux fonctions urbaines actuelles, dominées par l’industrie et des services. La dynamique fonctionnelle de la ville a été influencée par la position de la municipalité en ce qui concerne le rôle politique et administratif dans cette partie du pays. Ainsi, à bref délai, ses fonctions de marché, celle commerciale, politique et administrative ont été complétées par d’autres fonctions, générées par l’évolution économique de la ville. La méthodologie de recherche utilisée est basée sur l’étude bibliographique, l’analyse des données statistiques et l’étude du terrain. On expose, d’une manière objective, quelques considérations sur le profil fonctionnel de la ville en accord avec la restructuration urbaine, de l’économie planifiée à celle de marché, spécifique pour les sociétés développées. On analyse ainsi, les fonctions urbaines dans le contexte des principaux domaines d’activité économique aussi que dans le contexte de la polarisation spatiale de celles-ci dans l’espace rural de la proximité de la municipalité Lugoj.
    [Show full text]
  • The Gypsy Minority in Romania: a Study in Marginality
    THE GYPSY MINORITY IN ROMANIA: A STUDY IN MARGINALITY REMUS CREŢAN∗, DAVID TURNOCK∗∗ Key-words: education, marginality, NGOs, gypsy population, Banat region, Romania. La minorité tsigane en Roumanie: une étude dans la marginalité. Les études sociales présentent souvent les tsiganes comme un groupe défavorisé avec un niveau de vie relativement faible et accès réduit au système de santé. Les tsiganes en Roumanie n’en représentent pas une exception et cet étude examine la situation du groupe minoritaire, se référant particulièrement à la période de transition caractérisée par des majeures innovations politiques et améliorations matérielles, surtout à cause d’un gros revenu européen. Certainement il y a une discrimination évidente contre les tsiganes, ce qui rend l’article à envisager la marginalité comme contingente, systémique et collatérale. Mais, il est aussi argumenté le fait qu’il existe un élément de l’auto-exclusion, parce que, pendant que beaucoup d’éléments des tsiganes ont été assimilés sans cesse avec succès, un important élément résiduel insiste sur la préservation des éléments ‘d’identité’ impliquant la séparation de la culture populaire en termes de la modernisation de l’éthique et de l’état de droit. Sur cette base, il est argumenté le fait que les programmes d’amélioration devraient considérer comme complémentaires les deux aspects du problème à l’aide de quelques programmes qui intensifient l’intégration sociale et économique pour les tsiganes et encouragent cette communauté variée à développer le niveau de compréhension conformément aux normes culturelles de la citoyenneté et de la société civile. Un rôle particulier envisage l’éducation qui est fondamentale pour que les jeunes tsiganes puissent efficacement concurrencer sur le marché du travail.
    [Show full text]
  • CENTRE DE PERMANENTA TIMIS Organizate Conf. OMSP Nr. 697/2011
    CENTRE DE PERMANENTA TIMIS organizate conf. OMSP nr. 697/2011 - 1 CIACOVA CIACOVA Piata Cetatii, nr.62 0256-399309 GHERA OVIDIU- coordonator 2 DUDESTII VECHI DUDESTII VECHI nr. 337 si nr. 355 0256-384188 AUGUSTINOV PETRU 3 GATAIA GATAIA str. Republicii nr. 78 0256-410099 STEFANESCU RADU SABIN 4 RECAS RECAS cabinetele MF din cladirea fostului dispensar 0256-330150; 0256-331101VALEA LILIANA 5 LIEBLING LIEBLING nr. 57 0256-396402 KLEMENS DIANA MIORITA 6 NITCHIDORF NITCHIDORF nr. 212A 0256-413051 VASILESCU TIBERIU 7 TEREMIA MARE TEREMIA MAREnr. 731 0722-347864; 0256380501 OLARIU COSMIN MARIUS 8 MASLOC MASLOC nr. 99 0371-303533 NICOARA MIHAELA 9 CHEVERESUL CHEVERESUL MAREnr. 277 0256-415089 ZARICI MARIA 10 COMLOSUL MARE COMLOSUL MAREnr. 799 0256-274303 ROSCA CIPRIAN ILIE 11 BUZIAS BUZIAS str.Mihai Eminescu nr. 2 0256-321416 LUNGU GEORGETA 12 MOSNITA NOUA MOSNITA NOUACalea Buziasului Nr. 84 0356-456980 CIUCURE IONICA 13 TIMISOARA I TIMISOARA Str. Eugeniu de Savoya, nr.24, ap. 9 0256-294942 DUMITRA AURICA 14 TIMISOARA II TIMISOARA str. Orsova, nr. 16, sc. B, ap.1 0256-294777 RAMNEANTU SORIN CATALIN 15 TIMISOARA III TIMISOARA Str.I. Plavosin nr. 31 0256-425880 BULZAN ADRIANA 16 TIMISOARA IV TIMISOARA Str. Carabusului nr. 15 0256-287797 CIOBANAS CAMELIA 17 TIMISOARA V TIMISOARA str. IntrareaTopologului nr. 6, dl D1, ap 1 0256-207057 ILICI GORDANA 18 LUGOJ I LUGOJ str. Dimitrie Cantemir nr. 10 0256-358997 DEJICA IOSIF 19 PARTA PARTA nr 114 0256-392036 SARBOVAN VLAD CALIN 20 REMETEA MARE REMETEA MAREnr. 113 0256-230032 GHERGU ALINA 21 GOTTLOB GOTTLOB nr. 442 0765-644583 HAGI ILIE RALUCA PETRONELA 22 SANANDREI SANANDREI nr.
    [Show full text]
  • Evenimentele Lunii Decembrie La Dudeștii
    Anul XVI • Nr. 11 (190) • noiembrie 2019 Exemplar gratuit Consiliul Județean Încă două străzi asfaltate în vatra asfaltează drumul veche a comunei Dudeștii Noi dintre Săcălaz Încă două străzi din vatra veche a comunei Dudeștii Drumul Comunal până la Drumul Național. Așa cum ne- Noi - Intrarea Viilor și Nuferilor - au fost asfaltate. „Cele am propus, ne dorim să finalizăm în acest an proiectul. două străzi - ne spune primarul Alin Nica - fac parte din Pe strada Gării se lucrează deja, la fel și pe strada Livezii. și Dudeștii Noi Sperăm ca firma care asfaltează să se miște un pic mai repede decât a făcut-o până acum. S-au pierdut zile când timpul era prielnic și a lăsat aceste trei străzi pe partea de pagina 3 final a contractului, care este prevăzut a se încheia în luna februarie a anului viitor, în cazul în care nu se va prelungi din cauza stării vremii. Încă un proiect În același timp, după ce partea de asfaltare se va în- cu (nanțare europeană câștigat: Premieră județeană - ambulanța socială cheia se va trece la realizarea acceselor. Pe străzile mai înguste, acestea se vor face până la trotuar, iar pe străzile pagina 4 mai largi se va face doar o pană de coborâre de pe drum, astfel încât să nu fie denivelarea foarte mare la accesul la gospodării. Mai rămân de realizat semnalizările rutiere și indica- Facilități (scale proiectul cu finanțare europeană «Asfaltarea străzilor din toarele, după care se va preda lucrarea. Acest lucru se va comuna Dudeștii Noi», care prevede asfaltarea tututor face după rezolvarea câtorva neconformități pe care le- străzilor din vatra veche a satului.
    [Show full text]
  • ELECTRICITY MARKET PROJECT BLACK UKRAINE Tulcea 48 ° Constanta Ucraina Sud Constanta Nord Mangalia Tulcea Vest Tulcea Lllll L L L ˘ ˘ L L
    IBRD 36853 22° 24° 26° 28° ROMANIA UKRAINE Mukacevo Costesti ELECTRICITY MARKET PROJECT 48° 48° Fundeni PROJECT SITES Siret Dorohoi Stanca Satu Mare BOTOSANI 220/110 kV TRANSFORMER SUBSTATIONS Radauti˘˘ Botosani 400/110 kV TRANSFORMER SUBSTATIONS Vetis Baia Mare Prut Rosiori SUCEAVA Suceava MOLDOVA 400/220/110 kV TRANSFORMER SUBSTATIONS Carei Baia Mare Suceava HUNGARY SATU MARE 400/220 kV TRANSFORMER SUBSTATIONS MARAMURES (220) Suceava Falticeni˘ 400 kV CONNECTION SUBSTATIONS Campulung Moldovenesc IASI 750/400 kV TRANSFORMER SUBSTATIONS M Ungheni o SUBSTATIONS OUTSIDE TRANSELECTRICA ADMINISTRATION Marghita ld BISTRITA-NASAUD˘˘ ov Salaj˘ a FAI Lasi INTERCONNECTION SUBSTATIONS WITH THE Tihau˘ Bistrita Pascani NEIGHBORING COUNTRIES' POWER SYSTEMS Zalau˘ Iasi Dej Bistrita NEAMT Tutora THERMAL POWER PLANTS, OTHER INDUSTRIAL UNITS SALAJ˘ ˘ Piatra- HYDROPOWER PLANTS Oradea Oradea CLUJ Roman Nord Neamt Cioara NUCLEAR POWER PLANT Sud Dumbrava s Stejaru Gadalin˘˘ e BIHOR r 110 kV OHL Cluj-Napoca u M (220) Roman Nord 220 kV OHL Cluj Floresti Cluj Est Reghin Gheorgheni Beius Vaslui 400 kV OHL Bacau˘ Husi MURES (220) Campia Sud 400 kV OHL OPERATING AT 220 kV ˘ Munteni CHE Mariselu˘ Turda Turzii Tirgu CTE Vernut Mures Bacau˘ 750 kV OHL Crisul HARGHITA (400) Alb BACAU˘ Bacau˘ Sud 750 kV OHL OPERATING AT 400kV Ungheni Siret VASLUI Sandorfalva Miercurea ARAD Aiud Fantanele Arad Iernut Odorheiu Ciuc Onesti Secuiesc Gutinas Barlad Sighisoara ALBA Blaj Arad Brad Medias POWER GRID BRANCHES (PGB): Alba Iulia 46° Mures HUNEDOARA 46° Alba Iulia SIBIU COVASNA
    [Show full text]
  • 9 Martie 2020
    ISJ TIMIȘ SITUAȚIA CERERILOR DE ÎNSCRIERE VALIDE - ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR 2020-2021 la finalul zilei de 09.03.2020 Nr cereri Total Nr loc Capacitate Nr cereri Nr cereri Nr locuri Localitate Denumire unitate Plan de scolarizare Nr clase copii alta ocupabil libere copii locuri copii circ. revenire pt circ. circ. copii circ alta sc. LICEUL TEORETIC "BARTOK BELA" Masă / Normal / Step by Step / Buget TIMIŞOARA TIMIȘOARA / Limba maghiară 1 25 0 24 0 0 0 25 Masă / Normal / Step by Step / Buget SĂCĂLAZ ȘCOALA GIMNAZIALĂ SĂCĂLAZ / Limba română 1 27 27 0 0 27 27 0 LICEUL TEHNOLOGIC ELECTROTIMIȘ TIMIȘOARA / ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.20 Masă / Normal / Step by Step / Buget TIMIŞOARA TIMIȘOARA / Limba română 1 25 9 0 1 10 10 15 ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ANIȘOARA Masă / Normal / Tradițional / Buget / LUGOJ ODEANU" LUGOJ Limba germană 1 25 12 0 0 12 12 13 SÂNNICOLAU ȘCOALA GIMNAZIALĂ "NESTOR OPREAN" Masă / Normal / Tradițional / Buget / MARE NR.2 SÂNNICOLAU MARE Limba germană 1 25 10 0 0 10 10 15 COLEGIUL NAȚIONAL BĂNĂȚEAN Masă / Normal / Tradițional / Buget / TIMIŞOARA TIMIȘOARA Limba germană 1 25 7 2 0 7 7 18 LICEUL TEORETIC "NIKOLAUS LENAU" Masă / Normal / Tradițional / Buget / TIMIŞOARA TIMIȘOARA Limba germană 5 125 0 48 0 0 0 125 LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC Masă / Normal / Tradițional / Buget / TIMIŞOARA "GERHARDINUM" TIMIȘOARA Limba maghiară 1 25 0 5 0 0 0 25 LICEUL TEORETIC "BARTOK BELA" Masă / Normal / Tradițional / Buget / TIMIŞOARA TIMIȘOARA Limba maghiară 1 25 0 11 0 0 0 25 ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ING. ANGHEL Masă / Normal / Tradițional / Buget / BANLOC SALIGNY"
    [Show full text]
  • Serbia Atlas
    FF II CC SS SS Field Information and Capital Coordination Support Section Division of Operational Services UNHCR Country Office / National Office Serbia Sources: UNHCR, Global Insight digital mapping / Liaison Office © 1998 Europa Technologies Ltd. UNHCR Sub-Office As of December 2009 The boundaries and names shown UNHCR Field Office and the designations used on this Serbia_Atlas_A3PC.WOR map do not imply official endorsement or acceptance by the United Nations. UNHCR Field Unit !! !! Szekszárd !! Dombegyhaz !! Sîntana !! !! Mezöhegyes!! Tîrnova Main town or village !! !! !! Bonyhád !! !! !! !! !! Ruzsa !! !! !! Abrud !! Siria !! !! Szeged !! !! International boundary HUNGARY !! Szoreg !! Makó !! Arad !! Baja !! Nadlac !! !! !! Pecica !! Horgos !! !! !! !! !! Beba-veche !! Brad !! Bácsalmas !! Secondary!! road !! Zlatna !! Subotica !! !! !! Lipova !! !! Sinnicolau-mare !! Madaras !! Kanjiza !! !! !! !! Railway !! Gara !! !! Varias !! Vinga !! Mohács !! Bajmok !! !! Fibis !! Bóly !! Lovrin !! !! !! Varias Elevation !! Stanisic !! Senta !! !! Cantavir !! !! C !! Comlosu-mare (Above mean sea level)!! Deva !! Biled !! Simeria !! !! Orastie!! Cug !! Kikinda !! !! Backa Topola !! Faget !! Telecka !! Jimbolia 3,250 to 4,000 metres !! !! Sombor !! Beli Manastir !! !! Milesevo !! Mol !! Hunedoara !! Srpska Crnja !! Timisoara 2,500 to 3,250 metres !! !! !! Sivac !! Lugoj 1,750 to 2,500 metres !! Apatin !! Stapar !! !! Feketic Valpovo !! !! Becej !! !! !! Gavojdia 1,000 to 1,750 metres !! !! Kula !! !! !! Sonta !! !! Hateg !! !! Torda
    [Show full text]
  • TIMIS RIVER REȘIȚA CARANSEBEȘ LUGOJ Timișoara European
    TIMIS RIVER Timis, the largest inner river in the region, has its springs on the CARANSEBEȘ eastern slopes of Semenic Mountains, in Caraş-Severin County, more Timișoara precisely at the confluence of three arms: Semenic, Grădişte and Brebu. The place where it springs, moreover, the most beautiful Caransebes, the second largest city of Caraş-Severin County, has European Cultural Capital 2021 stories of Banat, its history and its cuisine, songs and traditions, been, and remains, an important cultural center of Banat. The culture. archaeological discoveries reveal a vigorous material and spiritual culture, The total length of the Timis River is 339.7 km, out of which 241.2 km Timisoara - in Latin Temesvaraia; in Hungarian Temesvár; in German first of all daco-getic, then Daco-Roman. are traversed in Romania through Caraş Severin County and Timiş Temeschwar, alternatively Temeschburg or Temeswar; in Serbian Teмишvar, with County, and the remaining 98.5 km pass through Serbia via Pančevo. Latin alphabet Temišvar - is the seat of Timis county, Banat, located in the western On a 3.3 km stretch the river marks the Romanian-Serbian border. part of Romania, close to the borders with Hungary and Serbia. The name of the locality comes from the river of Timiş, combined with Beyond its history - which states that Timis was known during the the Hungarian noun " vár ", meaning the Fortress of Timiş. Located on the Bega Roman period as Tibisis or Tibiscus - the river that crosses the Banat River, the city is considered the official capital or heart of Banat's historic region. is today a binder of some of the most beautiful settlements in this From 1848 until 1860 it was the official capital of Serbian Vojvodina and Banat part of Romania.
    [Show full text]
  • Romanian Banat, 1918–1935
    SCHWABEN, BANATER, DEUTSCHE: FORMULATING GERMANNESS IN THE GREATER ROMANIAN BANAT, 1918–1935 By Christopher Wendt Submitted to Central European University Department of History In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Balázs Trencsényi Second Reader: Jan Hennings CEU eTD Collection Budapest, Hungary 2017 Abstract In this thesis I examine the process by which leaders of an ethnic German minority community, the Banat Swabians, came to promote different conceptions of “Germanness” during the interwar period in the state of Greater Romania. I ask how Swabian leaders conceived of and transmitted conceptions of belonging and affiliation to the wider German-speaking community from the last days of the First World War, when the Banat became dislodged from Austria-Hungary, until 1935, when the local German-Swabian political leadership was incorporated into the newly transformed National Socialist umbrella organization of ethnic Germans in Romania. Using a source base primarily composed of local press and contemporary publications, I examine the fluctuation between consensus and disagreement over what “being German” in the Banat meant, and how different components—a connection to a wider German cultural community, Catholic faith, regional rootedness, and ethnicity—were often emphasized to different degrees, at different times, by different groups. The argument that I ultimately advance regarding the form of “Germanness promoted by Swabian leaders in the Banat rests on a perceived link between “the political” and “the cultural.” Driven by political necessity, Swabian leaders—many of whom before the war had bought into the Hungarian nation-state project—quickly came to espouse a Germanness rooted in an ethno-cultural sense.
    [Show full text]