Judeţul Cluj) Şi Aprecierea Gradului De Vulnerabilitate Locală La Procesele Geomor- Fice De Risc

Geographia Napocensis Anul VI, Nr. 1, 2012

ANALIZA MORFO-FUNCŢIONALĂ A TERITORIULUI COMU- NEI FLOREŞTI (JUDEŢUL CLUJ) ŞI APRECIEREA GRADULUI DE VULNERABILITATE LOCALĂ LA PROCESELE GEOMOR- FICE DE RISC

1 2 1 VIOREL GLIGOR , ŞTEFAN BILAŞCO , SILVIU-FLORIN FONOGEA 1/2012

ABSTRACT. – Morpho-functional analysis of the floreşti commune (cluj county) and localnr. vulnerability assessment of the geomorphic processes of risk. This study aims to identify, from ,a detailed analysis, current inadequacies existing in the territory as result of multiple interactions between the natural elements, structure and functions of the settlement, and to propose remedial solutions and optimize the functionality of territorial medium and long term. given the temporal-spatial development and theVI multitude and magnitude of changes in the geographic area of the Floreşti Commune action identification and analysis of anthropogenic changes was based on two major criteria: temporal criterion and the criterion of diversity. given the complexity geosystems corridors valley area, which falls within the dimensions analyzed and human impact, the analysis focused mainly on geomorphological subsystemAN. of the contact area.

Key-Words: risk processes, morphological structure, landslides, torrential erosion, terraces, flood-plains, remodeling anthropic.

1. Poziţionarea geografică (Gilău – 8 km, Săvădisla – 13,5 km) şi munici- Spaţiul integrat teritoriului investigat este piul reşedinţă de judeţ (Cluj-Napoca – 5 km). localizat în partea de nord – vest a României, în Conform documentaţiei P.U.G./2004, comuna zona central – vestică a judeţului Cluj [Fig. 1], la are o suprafaţă totală de 6.092,00 ha, din care intersecţia paralelei de 46°44'52'' latitudine nor- 1.649,15 ha sunt incluse în intravilan, iar dică, cu meridianul de 23°29'27'' longitudine 4.442,85 ha aparţin extravilanului. estică. Comuna Floreşti este situată în partea de vest a municipiului Cluj-Napoca,NAPOCENSIS în aria de con- 2. Structura morfologică şi vergenţă morfo-hidrografică a Someşului Mic, pretabilitatea reliefului la exploatarea la contactul Dealurilor Feleacului (în sud) cu şi valorificarea optimă a teritoriului Podişul Someşan (în nord). Din punct de vedere Sub aspect geomorfologic teritoriul comunei administrativ se învecinează cu următoarele Floreşti sintetizează interferenţa litologică, mor- comune: Baciu (la nord), Săvădisla (la sud), fologică şi peisagistică a două unităţi structurale Ciurila (la sud-est), Gilău (la vest), iar la est cu majore aflate în contact: Munţii Apuseni şi De- municipiul Cluj-Napoca. presiunea Transilvaniei. Acest spaţiu de con- Localitatea Floreşti este reşedinţa de comu- vergenţă a fost intens modelat de artera hidro- nă, fiind situată aproximativ în centrul teritoriu- grafică principală – Someşul Mic şi de afluenţii lui administrativhttp://geographianapocensis.acad-cluj.ro al comunei, pe drumul euro- acesteia, rezultând un complex de 6 nivele terase pean E 60 (Cluj Napoca – Oradea), la distanţe (păstrate fragmentar) şi o luncă extinsă, care au relativ mici faţă de satele componente aflate în imprimat suprafeţelor construite caracterele lor GEOGRAPHIAsubordine (Luna de Sus – 4,5 km, Tăuţi – 6 km) morfologice. sau de localităţile învecinate cu rang de comună 1 „Babeş-Bolyai” University, Faculty of Geography, Cluj-Napoca, Clinicilor Street, no. 5-7, 400006, Cluj County, Ro- mania, e-mail: [email protected], [email protected] 2 Romanian Academy, Cluj-Napoca Branch, Geography Section, Republicii Street, no. 9, 400015, Cluj County, Roma- nia, e-mail: [email protected] 11 Viorel Gligor, Ştefan Bilaşco, Silviu-Florin Fonogea

Aşezat la interferenţa unor unităţi fizi- Particularităţile morfologice ale teritoriului co-geografice distincte, spaţiul analizat are as- comunei sunt date în principal de axa culoarului pectul unui amfiteatru deschis în lungul Culoa- Someşului Mic. În partea nordică se pun bine în rului Gilău – Cluj, vatra localităţii Floreşti fiind evidenţă cuestele marginale ale Dealurilor Că- dezvoltată în mare parte la nivelul şesului aluvi- puşului, iar în sud, versanţii nordici ai Dealuri- al al Someşului Mic, între 355-380 m altitudine. lor Feleacului, fragmentaţi de văile afluenţilor de dreapta ai Someşului.

1/2012 , nr. VI AN.

Fig. 1. PoziNAPOCENSISţionarea geografică a comunei Flore şti în cadrul judeţului

Localitatea Luna de Sus este situată în ma- turale [Fig. 2]: Dealurile Feleacului (Masivul re parte pe conul de dejecţie al Văii Feneşului, Feleacului), Dealul Căpuşului (Dealurile Cluju- iar satul Tăuţi este amplasat în bazinetul sus- lui şi Dejului1), Culoarul Săvădisla-Luna de pendat format la obârşia Văii Tăuţului Sus2 (Depresiunea Vlaha – Săvădisla) şi Culoa- (Boşorului), prin procese de deplasare gravitaţi- rul Gilău – Cluj (Culoarul Someşului Mic3). onală, eroziune liniară şi modelare selectivă. a) Morfologia Dealurilor Feleacului, pe Structura morfologică a teritoriului admi- teritoriul comunei Floreşti, cuprinde terminaţiile nistrativ al http://geographianapocensis.acad-cluj.rocomunei Floreşti se compune din nordice ale acestei subunităţi morfostructurale, asocierea formelor de relief integrate dealurilor individualizate ca interfluvii secundare, nivelate periferice joase (versanţi cuestiformi, bazinete (450-550 m), care pătrund digitat în sudul cu- GEOGRAPHIAde eroziune, deluvii de alunecare, martori erozi- loarului Gilău – Cluj, desprinse din culmea vo-structurali, interfluvii rotunjite) şi culoarelor principală orientată NV – SE. de vale (trene de glacis, conuri de dejecţie, terase, lunci etc.) într-un spaţiu geografic suprapus 1 Pop, P. Gr., 2007, p. 51 (parţial) următoarelor subunităţi morfostruc- 2 idem, p. 48 3 idem, p. 53 12 ANALIZA MORFO-FUNCŢIONALĂ A TERITORIULUI COMUNEI FLOREŞTI (JUDEŢUL CLUJ)…

Între Valea Feneşului (vest) şi Valea Gâr- Prezintă caracterele tipice unei regiuni de- băului (est), contactul versanţilor nordici ai dea- luroase, cu altitudini predominant între 500 – lurilor cu lunca şi terasele de pe partea dreaptă a 650 m, care scad treptat de la sud-est spre Someşului Mic se face prin extinse trene de nord-vest şi cu văi puternic adâncite, rezultând o glacisuri deluvio-coluviale. energie de relief de circa 150-200 m.

1/2012 , nr. VI AN.

Fig. 2. Subunităţile morfologice şi hipsometria teritoriului

Dealurile submontane ale Feleacului au al- o formă alungită tentaculară, amplasat într-un titudinea maximă de 832 mNAPOCENSIS (Vf. Peana) şi sunt bazinet depresionar suspendat, înconjurat de alcătuite din depozite eocen – oligocene (calcare dealuri cu aspect masiv şi altitudini cuprinse grosiere inferioare, nisipuri, gresii nisipoase, între 600 – 750 m (Dl. Boşor, Dl. Lazul, Dl. conglomerate, argile vărgate, marno-argile. Pre- Comoara şi Dl. Muncel – la est; Dl. Spoială şi zenţa formaţiunilor calcaroase eocene şi înclina- Dl. Cetate – la nord-vest; Dl. Bărcul, Dl. Poiana, rea stratelor au favorizat dezvoltarea unei mor- Dl. Copăcelul, Dl. Gheaţa, Dl. Vălişoara şi Dl. fologii specifice, încadrate reliefului structural Tăuţul – spre sud; Dl. Părul, Dl. Hârtoapele, Dl. (cueste, platouri şi abrupturi structurale). Pleşa Râturile, Dl. Podereiele – la vest, Pe fondul litologiei friabile şi a structurii continuându-se cu Valea Sânaslăului şi Dl. Pus- monoclinale, versanţii despăduriţi sunt afectaţi ta). frecvent de http://geographianapocensis.acad-cluj.roprocese şi fenomene de degradare: b) Dealul Căpuşului constituie subunitatea eroziune în suprafaţă, ravenaţie, torenţialitate, morfologică evidenţiată în partea de nord a co- alunecări de teren, solifluxiune, creeping (Dea- munei Floreşti (denumită şi interfluviul Someş – GEOGRAPHIAlul Gârbăului, Dealul Cetatea Fetei, Dealul Nadăş1) şi face parte din extremitatea sudică a Hodmorului, versantul drept al Văii Feneşului, dealurilor Clujului şi Dejului. Reprezintă o mor- Dealul Rotund, Dealul Muncel, etc.). fostructură integrată reliefului monoclinal, pusă În partea sud-estică a teritoriului administrativ al comunei Floreşti se află satul Tăuţi, cu 1 Geografia României, III, 1987, p. 530 13 Viorel Gligor, Ştefan Bilaşco, Silviu-Florin Fonogea

în evidenţă prin existenţa versanţilor de tip sub- ca număr şi altitudine relativă, terasele se secvent dezvoltaţi pe stânga Someşului Mic, sub încadrează în sistemul general observat şi forma unei cueste duble, determinată de prezen- de alţi autori, fiind un număr de 6 trepte; ţa a două orizonturi de calcare eocene. Predo- sub raportul dispunerii spaţiale acestea mină altitudinile de 500 – 600 m, care cresc de apar atât fragmentar, cât şi sub formă de la est către vest (Dealul Sf. Pavel – 538 m, Dea- trepte mai bine conturate, în special pe lul Melcului – 615 m, Dealul Sucegului partea dreaptă a Văii Someşului Mic; (Mortonuşe) – 637 m). În alcătuirea geologică predomină terasele aluviale cu depozite intră formaţiunile eocene şi oligocen-miocen bine conservate (nisipuri, pietrişuri, lentile inferioare (calcare grosiere, tufuri vulcanice, de argile), dar cu susceptibilitate1/2012 ridicată marne, nisipuri, argile şi gipsuri), care pe fondul la procesele de tasare şi spălare, motiv pantei accentuate (20 – 28º), lipsei vegetaţiei pentru care utilizarea acestoranr. în construc- forestiere şi energiei mari de relief (150 – 210 ţii reclamă unele tehnici, speciale de fun- m), întreţin o morfodinamică accentuată (ablaţie dare; pluvială, denudare peliculară, ravenaţie, terasa a I-a (nivelul luncii joase), se pre- torenţialitate, solifluxiune, alunecări de teren). zintă ca un sectorVI coborât (altitudinea în c) Culoarul Săvădisla – Luna de Sus se raport cu nivelul Someşului Mic este de 2 evidenţiază în partea de V-SV a teritoriului ad- – 5 m ); ministrativ al comunei Floreşti, fiind dezvoltat terasa AN.a II-a (8 – 15 m) este formată din în zona de contact litologic şi structural dintre nisipuri, pietrişuri şi depozite coluvio – Dealurile Feleacului (E) şi Munţii Gilăului (V), proluviale antrenate de pe versanţii adia- prin adâncirea Văii Feneşului în argilele vărgate cenţi, aflate în diverse grade de solidifica- inferioare, formaţiuni care au favorizat o mode- re şi acoperite cu vegetaţie ierboasă; lare destul de accentuată a spaţiului respectiv. suprafeţele teraselor a I-a şi a II-a datorită Prezintă un profil asimetric, cu versantul stâng pretabilităţii relieful ca teren de fundaţie şi mai prelung şi mascat de o extinsă trenă de gla- suport pentru diferite tipuri de construcţii cis, în timp ce versantul drept menţine un front au fost preluate treptat în intravilanul loca- mai abrupt în secţiunea mediană (pante de 15 – lităţilor Floreşti şi Luna de Sus; 28º), la atitudinea de 450 – 500 m. La contactul terasa a III-a (20 – 25 m) la sud de Some- cu lunca Someşului Mic, Valea Feneşului a con- şul Mic apare fragmentar şi prezintă pante struit un extins con de dejecţie. mai accentuate, iar la nord ocupă suprafe- d) Culoarul Gilău – ClujNAPOCENSIS se caracterizează ţe extinse de terenuri cultivate sau utilizate prin larga reprezentare a formelor de relief de ca păşuni; acumulare fluviatilă. Apare ca un culoar larg şi în partea vestică a localităţii Luna de Sus uniform, extins pe direcţie vest – est (cca. 8 km se păstrează fragmente ale terasei a IV-a lungime), cu mare dezvoltare pe dreapta Some- (30 – 35 m altitudine relativă), precum şi şului Mic (1 – 2 km lăţime). pe versanţii nordici ai Dealului Cetatea Morfologia actuală a culoarului este rezulta- Fetei; tul fragmentării depozitelor paleogene, neogene terasele a V-a (60 – 70 m) şi a VI-a (100) şi cuaternare prin adâncirea continuă a râului sunt puse în evidenţă în Dealul Gârbăului, Someşul Mic în stratele necutate, ceea ce a con- Dealul Cetatea Fetei şi Dealul Melcului, dus la formareahttp://geographianapocensis.acad-cluj.ro unui relief de eroziune şi acumu- urmând în linii mari taseul izohipselor de lare fluviatilă (văi largi, conuri aluviale, grinduri, 400 şi 430 m, fiind fragmentate de proce- GEOGRAPHIAterase, glacisuri, meandre, braţe părăsite). sele de versant mai vechi şi fosilizate pe În urma analizei detaliate a materialelor porţiuni extinse de depozite deluviale. cartografice (hărţi şi planuri topografice la scara Sub aspect morfologic, lunca Someşului Mic se caracterizează printr-un relief plat şi fes- de reprezentare 1:25.000 şi 1:5.000, tonat cu grinduri fluviatile, conuri de dejecţie şi ortofotoplanuri etc.), precum şi a investigaţiilor glacisuri de contact care tind să fie estompate realizate în teren, precizăm următoarele aspecte:

14 ANALIZA MORFO-FUNCŢIONALĂ A TERITORIULUI COMUNEI FLOREŞTI (JUDEŢUL CLUJ)…

prin lucrările specifice procesului intens de ur- şi a versanţilor adiacenţi, acestea fiind conforme banizare. geometriei formelor de relief şi în concordanţă Dintre formele negative de relief se remar- cu potenţialul de habitat al condiţiilor de mediu. că morfologia antropogenă compusă din: gropi Organizarea şi dezvoltarea ulterioară a lo- de împrumut, excavaţii, deblee, adâncituri de calităţii a avut şi are şi în prezent o bază natura- albii rezultate din exploatarea agregatelor mine- lă de susţinere care derivă din poziţia geografică rale, şanţuri de drenaj etc. în cadrul culoarului Someşului Mic prin: Lunca Someşului Mic este larg extinsă pe suprafeţele cvasiorizontale de la nivelul partea dreaptă a râului, unde atinge lăţimi cu- teraselor şi luncii pe care s-a organizat prinse între 1 – 2 km la nivelul terasei I. vechea vatră a aşezării; 1/2012 Panta este foarte redusă (0 – 2°), iar altitu- climat temperat continental cu influenţe dinea luncii scade în sensul de curgere a Some- oceanice, adăpost şi riscnr. climatic ne- şului Mic, aceasta insinuându-se în lungul râului semnificativ; , de la 380 – 385 m (la nord de localitatea Luna resurse hidrice de suprafaţă (râul Some- de Sus) şi coborând treptat până la 355 – 360 m şul Mic şi afluenţii săi) şi pânze freatice (la est de localitatea Floreşti). bogate, uşor deVI exploatat; În amonte de Lacul Floreşti (până la Lacul prezenţa unor areale forestiere în veci- Gilău), Someşul Mic are un curs amenajat, albia nătate (Masivul Feleacului, Munţii Gi- minoră fiind delimitată de maluri taluzate, cu lău);AN. înălţimi de 1,5 – 2,5 m. Vechea albie având un fond funciar variat, soluri de fertilitate traseu paralel de curgere cu cel al albiei rectifi- ridicată pentru exploatarea agricolă. cate şi îndiguite, dar cu funcţie hidrologică se- În urma analizei morfofuncţionale între- cundară, s-a păstrat în spaţiul cuprins între ver- prinse de noi s-a ajuns la concluzia că teritoriul santul abrupt al malului stâng şi sectorul amena- comunei Floreşti este situat într-un areal geo- jat al albiei. morfologic favorabil pentru dezvoltarea urbană. În aval de baraj, malurile sunt în cea mai Aspectul nefavorabil derivă din faptul că urba- mare parte fixate de vegetaţie, iar în peisajul de nizarea s-a derulat de-a lungul timpului într-o luncă se regă sesc meandre părăsite, suprafeţe oarecare discordanţă cu relieful, ceea ce a de- înmlăştinite, maluri erodate şi adânci (10-15 m), terminat transformarea evidentă a acestuia, ac- grinduri laterale, etc. În albia minoră se observă tualmente prezentând anumite riscuri sub aspect existenţa unui nivel de luncă în formare, rezultat geomorfologic. ca efect al acumulării şi fixNAPOCENSISării cu vegetaţie ier- boasă higrofilă a aluviunilor la baza malurilor. 3. Zonificarea teritoriului în funcţie de Componenta naturală se instituie ca factor tipologia şi impactul proceselor de risc de maximă favorabilitate în evoluţia Relieful care intră în componenţa teritoriu- plan-spaţială, dezvoltarea socio-umană şi eco- lui comunei Floreşti se caracterizează prin pa- nomică a municipiului Cluj-Napoca şi reprezin- rametri morfometrici (hipsometrie, fragmentare, tă, de altfel, factorul de bază care a condiţionat pante, expoziţie) şi morfologici (procese geo- şi dirijat ulterior modificările antropice din ariile morfice actuale, dinamica versanţilor şi albiilor) adiacente. Transformările cu caracter relativ care trădează pe de o parte influenţa geologică recent şi actual sunt semnificative, ele fiind im- (prin structura depozitelor, litologie), iar pe de puse de evoluhttp://geographianapocensis.acad-cluj.roţia spaţială şi funcţională a locali- altă parte condiţiile actuale ale modelării tăţii Cluj-Napoca şi de extinderea ariei de in- subaeriene (climat, regim hidrologic, fond GEOGRAPHIAfluenţă a acesteia asupra aşezărilor rurale din biopedogeografic, impact antropic). spaţiul periurban. Relieful actual a suferit modificări impor- Modificările antropice cu caracter istoric tante, impuse de evoluţia sa îndelungată, modi- din limitele administrative ale comunei Floreşti ficări produse de eroziunea recentă, normală, pe au fost la început nesemnificative şi au avut un fondul existenţei unei reţele hidrografice vechi impact redus asupra culoarului Someşului Mic şi complexe procese de remodelare antropică

15 Viorel Gligor, Ştefan Bilaşco, Silviu-Florin Fonogea

(îndiguiri, drenaje, terasări, excavaţii, rectificări îndiguiri, amenajări de maluri, ex- de cursuri, desţeleniri, defrişări ş.a.). ploatarea materialelor de construcţie Versanţii sunt modelaţi prin deplasări gra- din albie etc); vitaţionale de tipul alunecărilor profunde şi vegetaţiei (defrişări masive, superficiale, procese de ravenare, torenţialitate ruderalizare, dispariţia unor specii şi spălare în suprafaţă, care în mare măsură au spontane); contribuit şi contribuie la formarea şi evoluţia solurilor (modificarea productivităţii glacisurilor deluvio – coluviale de la bază. prin amendare, drenare etc.); Spaţiul geografic cuprins în limitele admi- condiţiilor climatice (prin crearea de nistrative ale comunei Floreşti constituie, un noi topoclimate complexe şi1/2012 elemen- spaţiu de interferenţă puternic antropizat şi tare). caracterizat în mare parte de stabilitate însă Cele mai reprezentative disfuncnr. ţii apar în există şi areale caracterizate prin dezechilibre de sistemul geomorfologic şi în ,cel hidrologic. Ele versant şi o exploatare intensivă a terenurilor. sunt indisolubil legate de stabilitatea tectonică Teritoriul analizat este expus unor disfunc- (neotectonică), litologie, particularităţile de or- ţii legate de factorii de risc natural: alunecări de din morfohidrografic, VIclimatic, biopedosferic şi teren, solifluxiuni, ravenaţie, torenţialitate, de modul de utilizare al terenurilor. inundaţii, dar vulnerabilitate mare prezintă la Efectele imediate şi disfuncţionalităţile procesele de mişcare în masă (alunecări, soli- morfohidrograficeAN. induse de condiţiile naturale fluxiuni) şi la eroziune torenţială, aflate în di- şi accentuate de modificările antropice care au verse stadii de dezvoltare. Aceste procese sunt avut şi au loc pe teritoriul comunei Floreşti, au produse pe un fond de instabilităţi mai vechi, permis identificarea următoarelor zone de risc astfel încât actualele areale active sunt reactivări geomorfic [fig. 3]: parţiale ale unor arii de instabilitate de vârstă a) zona cu risc slab spre moderat (67,3% istorică ori geologică (postpleistocene). din teritoriu) – include suprafeţele cu stabilitate În funcţie de ritmul de manifestare, de in- ridicată ale luncii înalte a Someşului Mic şi tera- tensitatea şi de tipul acţiunilor (asocieri de pro- selor, cu o morfodinamică relativ redusă, cu procese naturale şi antropice), în cadrul acestui cese de tasare induse de o presiune antropică areal de contact se constată o serie de situaţii de ridicată dată de habitat şi trafic, cu potenţial me- risc şi disfuncţionalităţi cu impact negativ asu- diu de producere a proceselor de spălare în supra- pra dezvoltării actuale şi viitoare. faţă, ravenarea frunţilor de terasă şi a glacisurilor Antropizarea spaţiuluiNAPOCENSIS geografic din zona de racord, precum şi versanţii împăduriţi şi cul- culoarului Someşului Mic a generat apariţia a mile interfluviale nivelate ale Dealurilor Feleacu- două categorii de efecte cu impact major asupra lui; teritoriului: b) zona cu risc moderat spre mare (24,6% - efecte colaterale – induse prin modi- din teritoriu) – cuprinde suprafaţa luncii joase a ficarea parametrilor morfometrici şi Someşului Mic, luncile inundabile ale văilor Fe- morfografici ai reliefului supus unor neşului, Gârbăului, Tăuţului, Sânaslăului şi glaci- procese de secţionare, nivelare, restra- sul suspendat de la baza versantului cuestiform al tificare sau decopertare a terenurilor; Dealului Căpuşului, cu o utilizare diversificată - efecte imediate – accelerarea procese- (fâneaţă, teren agricol, gospodării, etc.), asociată lorhttp://geographianapocensis.acad-cluj.ro morfodinamice actuale pe anumite frecvent cu excesul de umiditate datorat prezenţei areale şi dobândirea caracterului de pânzei freatice aproape de suprafaţă, izvoarelor şi hazard, precum şi generarea unor ma- supusă în mod direct influenţei cursurilor de apă GEOGRAPHIAnifestări cu caracter de risc. (revărsări, inundaţii) şi proceselor de albie şi de Intervenţia antropică s-a extins treptat la versant (acumulări de aluviuni, meandrare, ero- nivelul tuturor componentelor naturale şi a in- ziune laterală, subminări şi prăbuşiri de maluri, dus o serie de transformări asupra: deplasări gravitaţionale de materiale pe versanţi, reţelei hidrografice (prin rectificări, etc.);

16 ANALIZA MORFO-FUNCŢIONALĂ A TERITORIULUI COMUNEI FLOREŞTI (JUDEŢUL CLUJ)…

1/2012 , nr. VI AN.

Fig. 3. Vulnerabilitatea teritoriului la procesele geomorfice de risc

c) zona cu risc mare spre foarte mare lor aferente, existente la momentul actual, cau- (8,1% din teritoriu) – care cuprinde cea mai zate de factorii naturali a căror acţiune este ac- mare parte a versanţilor nordici ai Dealurilor centuată pe un fond puternic antropizat. Identi- Feleacului şi frontul de cuestă dezvoltat la nord ficarea acestor „puncte negre” în evoluţia terito- de valea Someşului Mic, cu stabilitate redusă rială constituie un atu şi obligă la fixarea unor indusă de valorile mari aleNAPOCENSIS pantei (20-28º) şi priorităţi în dezvoltarea viitoare a comunei Flo- energiei de relief (150-210 m), morfodinamică reşti. foarte activă subordonată proceselor de deplasa- Prezervarea în condiţii optime a fondului re în masă, torenţialităţii şi ravenării, un potenţi- morfologic local şi diminuarea gradului de vul- al ridicat de reactivare datorită precipitaţiilor nerabilitate al teritoriului la procesele geomorfo- bogate şi prezenţei izvoarelor de coastă şi cu logice actuale presupune următoarele măsuri de nuclee de risc sever determinat de activităţile intervenţie şi direcţii de acţiune [Fig. 4]: antropice de supraexploatare în sistem agrosil- - monitorizarea terenurilor vulnerabile la vic, asociate izolat cu presiunea edilitară. deplasări gravitaţionale în vederea cu- noaşterii tendinţelor de evoluţie a proce- http://geographianapocensis.acad-cluj.roselor de alunecare, solifluxiune şi 4. Măsuri de diminuare a gradului de creeping, mai ales în zonele afectate de vulnerabilitate al teritoriului la procese- activitatea umană; GEOGRAPHIAle geomorfice de risc - reducerea intensităţii eroziunii liniare în Analiza situaţiei existente a reliefat pe de o bazinele hidrografice mici din Dealurile parte principalele oportunităţi legate de potenţi- Feleacului şi Dealul Căpuşului şi aplica- alul morfologic al teritoriului, care se constituie rea măsurilor antierozionale (lucrări în elemente de favorabilitate ale dezvoltării, iar agricole şi silvice speciale, amenajări hi- pe de altă parte a permis evidenţierea disfuncţii- drotehnice) care să transforme scurgerea

17 Viorel Gligor, Ştefan Bilaşco, Silviu-Florin Fonogea

liniară în nonliniară pentru versanţii cu arealele afectate de alunecări de teren organisme torenţiale active; din Dealul Gârbăului, Dealul Rotund, - îmbunătăţirea regimului de scurgere a Dealul Cetatea Fetei, Dealul Spoială, apelor de suprafaţă pe versanţi prin lu- Dealul Coriu, Dealul Muncel, Dealul crări de colectare şi evacuare a exceden- Lunitie, Dealul Melcului, Dealul La tului hidric (interceptarea izvoarelor de Înălţime şi fixarea alunecărilor prin înfi- terasă, captarea izvoarelor de coastă cu inţarea unor plantaţii pomicole noi, ex- debit permanent); tinderea celor vechi sau împădurirea ver- - asigurarea unui drenaj natural eficient sanţilor; al substratului prin procedee tehnice hi- - evitarea realizării de excavaţii1/2012 la baza droameliorative, pedoameliorative şi glacisurilor deluvio-coluviale (zona su- agroameliorative (nivelare, terasare) în dică şi estică a localităţii Floreşti); , nr. VI AN.

NAPOCENSIS

Fig. 4. Măsuri de diminuare/eliminare a riscurilor geomorfice

- interzicerea construcţiilor şi stoparea ex- durite de la obârşia văilor Tăuţului, Gâr- tinderiihttp://geographianapocensis.acad-cluj.ro acestora pe versanţii vulnerabili băului şi Sânaslăului; la alunecări de teren şi torenţialitate, - elaborarea documentaţiilor geotehnice în precum şi pe frunţile de terasă din spaţi- scopul identificării soluţiilor concrete de GEOGRAPHIAul intravilan şi extravilan al comunei consolidare a versanţilor instabili dezvol- Floreşti; taţi pe litologii cu grad ridicat de plastici- - reducerea proceselor de subminare a ma- tate şi slabă coeziune (marne, argile, gre- lurilor prin lucrări de consolidare şi rea- sii) prin lucrări complexe de asigurare a bilitarea forestieră a suprafeţelor împă- stabilităţii: tranşee de drenaj, ziduri de

18 ANALIZA MORFO-FUNCŢIONALĂ A TERITORIULUI COMUNEI FLOREŞTI (JUDEŢUL CLUJ)…

sprijin, puţuri verticale, reprofilare/ sub 50 cm adâncime; rambleere, ramforţi, barete, coloane, etc. - nu se recomandă efectuarea lucrărilor de - compactizarea covorul vegetal ierbos desţelenire a pajiştilor naturale, în vede- prin însămânţarea cu specii de talie mică rea înfiinţării de pajişti semănate, numai şi medie care să reducă impactul proce- în următoarele situaţii: selor fluvio-denudaţionale; când în vegetaţie predomină - reconstrucţia suprafeţelor cu utilizare plantele cu valoare furajeră slabă pomicolă din Dealul Răzoarele (vechea sau sunt dăunătoare în proporţii livadă) care datorită stadiului avansat de de 80–85%, indiferent de produc- degradare şi-au pierdut funcţia protectivă; ţia acestora; 1/2012 - realizarea de baraje naturale (tip pajiştile au un potenţial natural garnisaje, cleionaje, fascinaje) pe talve- de producţie foarte scăzut (< 4-5 gul rigolelor, ravenelor şi ogaşelor, care t/ha MV) şi capacitatenr. de păşunat să diminueze eroziunea în adâncime şi de sub 0,5 UVM/ha;, eroziunea regresivă (Dealurile Feleacu- pajiştile au peste 25 – 30% goluri lui, Dealul Melcului); în vegetaVIţie, muşuroaie înţelenite - reconsiderarea agrotehnicilor de lucru şi sau după defrişarea celor invada- interzicerea efectuării arăturilor pe ver- te cu vegetaţie lemnoasă; sanţi conform liniei de pantă; consolidarea versanţilor afectaţi de alune- - interzicerea defrişărilor în scopuri edili- cări de terenAN. în vederea evitării declanşării de tare în zona Cetatea Fetei, întrucât se noi procese de prăbuşire şi alunecare (zona stră- predispune terenul la degradare prin alu- zilor Teilor, Fagului, Salcâmului, Stejarului, necări şi eroziune liniară; Răzoare, Sub Cetate – localitatea Floreşti). - evitarea suprapăşunatului în zonele de obârşie ale organismelor torenţiale 5. Concluzii (Dealul Căpuşului, Dealul Lunitie, Dea- Fiind situat într-o zonă cu o morfologie diver- lul Hârtoapele, Dealul Pleşa Râturile, să, în care se îmbină elementele specifice reliefului Dealul Podereiele); dezvoltat pe structuri monoclinale, cu cele ale cu- - evitarea lucrărilor care presupun secţio- loarelor largi de vale intens umanizate, teritoriul narea bazei profilului versanţilor pentru comunei Floreşti este expus unor disfuncţii legate extinderea infrastructurii căilor de co- de factorii de risc natural: alunecări de teren, soli- municaţie sau ale reţelelor edilitare fluxiuni, ravenaţie, torenţialitate, inundaţii, dar (drumuri, tuneluri, NAPOCENSISrampe de poduri şi vulnerabilitate mare prezintă la procesele de miş- pasaje, conducte de gaz, apă şi canaliza- care în masă (alunecări, solifluxiuni) şi la eroziune re, rezervoare, etc.) în zonele cu grad re- torenţială, aflate în diverse stadii de evoluţie. dus de stabilitate a terenurilor; Intensitatea şi ponderea acestora în cadrul - stoparea încărcării versanţilor cu con- modelării formelor de relief este dirijată de o strucţii supradimensionate şi interzice- serie de factori, care în anumite condiţii specifi- rea amplasării pe frunţile de terasă în pe- ce declanşează şi întreţin procesele riscogene: rimetrul intravilanului a unor construcţii - predominarea faciesurilor nisipo – argiloa- supraetajate tip locuinţe colective; se, argilo – marnoase, nisipoase şi prepon- - desţelenirea pajiştilor nu se va efectua derent secţionate sub un unghi de 10º; o pe terenurilehttp://geographianapocensis.acad-cluj.ro cu pantă mai mare de 10 , - schimbarea treptată a vegetaţiei de pădu- cele aflate în proximitatea ogaşelor şi re cu pajişti secundare şi culturi agricole; GEOGRAPHIAravenelor active, indiferent de pantă, - modificarea actuală a structurii modului pentru a preveni eroziunea solului, cât şi de folosinţă a terenului; pe solurile cu grosime sub 10 – 20 cm a - panta limită a versanţilor formată în con- orizontului superior (A), care pot avea diţii morfo-climatice şi de vegetaţie spe- fragmente de roci dure de suprafaţă sau cifice pleistocenului, nu mai corespunde pe terenurile în care apa freatică se află actualelor condiţii morfodinamice;

19 Viorel Gligor, Ştefan Bilaşco, Silviu-Florin Fonogea

- existenţa unor areale cu grad ridicat de Bibliografie vulnerabilitate la procesele gravitrope. Gestionarea şi sistematizarea deficitară a [1] GLIGOR V., BILAŞCO ŞT., FILIP S., DAVID spaţiului intravilan şi extravilan în procesul de NICOLETA-AFRODITA, (2010), Potenţialul expansiune a localităţii, prin ocuparea unor sec- morfologic al Microregiunii Tăşnad, toare vulnerabile de versant, a determinat apariţia Geographia Napocensis, Academia Română, Fi- de noi fenomene de risc: reactivarea alunecărilor liala Cluj, anul IV, nr. 2, p.28-47. vechi (stabilizate), blocarea cu construcţii sau [2] POP, P. GR, (2007), Judeţul Cluj, Editura Aca- materiale relocate antropic a scurgerii gravitaţio- demiei Române, Bucureşti. nale a apei pe versanţi, redirecţionarea necon- [3] *** (1987), Geografia României, volumul1/2012 III, formă a unor talveguri de drenaj a nivelul luncii, Carpaţii româneşti şi Depresiunea Transilvani- supraîncărcarea versanţilor cu construcţii, etc. ei, Editura Academiei Române, Bucureşti. Dezvoltarea teritorială actuală a localităţii [4] *** (2000), Studiul zonelor nr.expuse riscurilor Floreşti este favorizată de condiţiile biopedo- naturale din judeţul Cluj–, Comuna Floreşti, climatice, pe când relieful este supus unui „stres”, Consiliul Judeţean Cluj. care în teritoriu se manifestă prin disfuncţionalităţi VI şi riscuri geomorfice şi hidrice.

AN.

NAPOCENSIS

http://geographianapocensis.acad-cluj.ro GEOGRAPHIA