Cu prilejul Noului An Evreiesc 5770, adresam cititorilor şi prietenilor noştri cele mai calde urari de bine, de sanatate PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA şi de fericire.

AANULNUL LIIILIII NNR.R. 3324-32524-325 (1124-1125)(1124-1125) 1 – 1166 SSEPTEMBRIEEPTEMBRIE 22009009 1122 EELULLUL - 1177 TTIIŞRREIEI 55769769 2200 PPAGINIAGINI – 3 LLEIEI Revista „Realitatea Evreiasca“ Din Mesajul preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer La schimbarea de an, obişnuim, conform mile- narei tradiţii mozaice (iudaice), să recurgem la un bilanţ multidimensional, dar în special sufl etesc, la cunoscutul Heşbon Hanefeş. În fond, este vorba de a ne raporta la propria persoană, sau la colectivitatea umană căreia îi aparţinem prin naşterea într-o casă evreiască, cu tot ce are caracteristic. Mai cu seamă, AAnulnul 55769769 ssee îîncheie,ncheie, avem credinţa în DUMNEZEUL nostru unic, în ATOT- PUTERNICUL care este mereu la datorie în a ne observa existenţa fi zică şi spirituală, în a ne decide mersul vieţii noastre – de la naştere, la întoarcerea în ţărână, atunci când ne soseşte sorocul.[...] îîncepencepe NoulNoul AAnn EEvreiescvreiesc Cu implicarea directă a Cancelariei Rabinice, a rabinilor noştri, a cantorilor şi ofi cianţilor de cult, a maşghiah-ilor s-a desfăşurat viaţa de Cult mozaic, în cele 38 de comunităţi şi 26 de obşti evreieşti, trăitoare pe cuprinsul României. În afară de serviciile divine zilnice, de mare cinste şi atenţie s-au bucurat tradiţionalele sărbători: Roş Haşana,Iom Kipur, Sucot, Simhat Tora, Hanuca, Purim, Pesah, Şavuot şi altele. [...] Pe planul prezentării moştenirii noastre iudaice, ne-am îngrijit – nu cu mari succese – de cele 88 de sinagogi şi 821 de cimitire evreieşti de pe tot cuprin- sul ţării. Nu pot trece, însă, cu vederea marele dureri şi pierderi materiale şi spirituale provocate de cele 3 vandalizări de morminte evreieşti din Cimitirul Giur- giului (Bucureşti), din cimitirele din Botoşani şi foarte recent din Ploieşti. Este incredibil, dar adevărat, acum în anul care a trecut, la o distanţă de aproape şapte decenii de la Holocaust. Avem credinţa că Bunul Dumnezeu îi va pedepsi aşa cum se cuvine pe vinovaţi şi va veghea ca ase- menea acte inumane să nu se mai întâmple. Asistenţa socială şi medicală pentru membrii comunităţilor noastre, mai cu seamă pentru supra- vieţuitorii Holocaustului, a continuat să se desfăşoare în termeni rezonabili, cu notabile îmbunătăţiri calita- tive. [...] Am avut, în anul 5769, şi alegeri pentru organele comunitare de conducere, la Bucureşti, Arad, Braşov, Botoşani,în cele mai multe cazuri încheiate cu pro- movări de tineri, care au dobândit educaţie iudaică SHANA TOVA în anii 1995-2009. De altfel, la locurile de muncă, din Federaţie şi Comunităţi, activează tot mai mulţi tineri, ca o garanţie a asigurării viitorului.[...] Vom acorda, mai departe, prioritate asistenţei sociale şi medicale, dar şi activităţilor de cult mozaic. Chiar dacă posibilităţile noastre materiale vor fi mai reduse, trebuie să continuăm a asigura prezervarea Patrimoniului de cult şi de a valorifi ca mai bine şi mai divers moştenirea iudaică, religioasă, istorică, culturală, artistică şi ştiinţifi că. În primăvara Noului An 5770 va avea loc al II-lea DinDin Mesajul Marelui Rabin Menachem HacohHacohene Congres al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Începutulceeputulp unui nou an esteeste,, de asemeneaasemenea,, şi sfârşitulitul Şi maimai presus de toatetoate acestea,acestea men menţioionnăm ccu mândrie România – eveniment cu semnifi caţie majoră pentru anului care tocmai a trecut. În tradiţia populară evreiască, activităţile culturale organizate de către Federaţia Comu- evreii din ţara noastră, prilej cu care se vor dezbate există o urare de Anul Nou care marchează atât sfârşitul nităţilor Evreieşti din România, munca impresionantă a teme de mare însemnătate pentru viitorul comuni- vechiului an, cât şi începutul celui nou: „Fie ca un an, cu Editurii Hasefer, apariţia cu regularitate a revistei „Reali- tăţilor evreieşti din România şi, bineînţeles, se vor blestemele lui, să se termine! Fie ca un alt an, cu binecu- tatea Evreiască”, publicarea Calendarului anual (Luah), adopta măsuri în consecinţă. vântările lui, să înceapă!” Această urare tradiţională este activitatea muzeelor, institutelor pentru cercetare istorică Mulţumim în mod deosebit Rabinatului, preşe- preluată şi în ritualul sinagogal, sub forma unui imn special – pe scurt, un an de binecuvântări cu adevărat.[…] dinţilor de Comunităţi, tuturor enoriaşilor. Întreaga recitat la debutul sărbătorii.[…] La începutul Anului Nou, de Roş Haşana şi Iom Kipur, noastră gratitudine JOINT-ului, care respectă trecutul În mod particular, în comunitatea noastră, am încercat ne vom ruga în faţa Creatorului Lumii. Înaintea Lui vor şi priveşte spre viitor prin programe educative pentru şi anul acesta să menţinem şi să dezvoltăm pe cât posibil veni, de asemenea, milioanele de sufl ete ale evreilor care copii şi tineret, ca şi pentru faptul că am putut bene- viaţa iudaică, să contribuim la afi rmarea identităţii evreieşti au fost ucişi pentru singurul motiv că erau evrei şi care fi cia de know how-ul specifi c.[...] şi să asigurăm nevoile materiale şi spirituale ale evreilor şi-au sacrifi cat viaţa pentru a slăvi Numele Său. Ne rugăm În prag de An Nou 5770, de Roş Haşana, ne ce vieţuiesc în România. […] Echipa rabinică a sporit de ca meritele părinţilor noştri care şi-au dat viaţa pentru a rugăm bunului Dumnezeu „să fi m înscrişi în Cartea asemenea şi s-a diversifi cat prin prezenţa în cadrul Can- asigura sfi nţenia vieţii evreieşti în generaţiile precedente, Vieţii’’, cu sănătate, putere de muncă, bucurii. celariei Rabinice a Prim Rabinului Şlomo Sorin Rosen, a să ajungă înaintea Sa şi să ne rugăm să ni se dăruiască Tuturor membrilor Obştii noastre, României, rabinilor Zvi Kiselstein Chalamish şi Avraham Ehrenfeld, un an de binecuvântări şi succes: „Fie ca un an, cu bles- Israelului, întregii lumi – un An Nou cu bunăstare şi precum şi a domnului Eduard Kupferberg, coordonatorul temele lui, să se termine! Fie ca un an, cu binecuvântările pace ! Programului Naţional “Talmud Tora”. lui, să înceapă”. […] HAG SAMEAH ! 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009

COMUNICAT COMUNICAT – N.U.P. În ultima vreme, în unele mijloace de informare din Româ- 4. Activitatea de prezervare a patrimoniului sacru evre- pentru Aurel Vainer nia şi din străinătate, au apărut critici (în unele cazuri, chiar iesc nece sită resurse fi nanciare importante, cu mult peste incriminante la adresa Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din posibilităţile reale de care dispun comunităţile evreieşti din la Plângerea Penală România) privind situaţia Patrimoniului Sacru evreiesc din România. Câteva cifre sunt, însă, edifi catoare : România. • În anul 2007 Statul Român a alocat de la buget suma formulată de Ion Coja În legătură cu această problemă complexă şi difi cilă, con- de 400 mii lei pentru un program special dedicat prezervării Federaţia Comunităţilor Evreieşti din ducerea Federaţiei aduce următoarele precizări: sina gogilor şi cimitirelor evreieşti din România. În anii 2005- România aduce la cunoştinţă publică, pe 1. Potrivit legislaţiei româneşti în vigoare (Legea nr. 2009, au fost execu tate prin fi nanţarea acordată Ministerului această cale, faptul că Parchetul de pe 598/2002) sina gogile, cimitirele evreieşti şi băile rituale Culturii şi Cultelor, lucră rile de restaurare a sinagogilor din lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aparţin de drept Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Orăştie, Piatra Neamţ (şi Iaşi, afl at ă în curs). prin Rezoluţia, din 18 august 2009, a dis- România. Aceste bunuri sacre au fost realizate cu resursele • Efectuarea unor lucrări de mare anvergură pentru con- pus Neurmărirea Penală a Deputatului fi nanciare ale populaţiei evreieşti din România, trăitoare de solidarea şi restaurarea Templului Coral din Bucureşti, unde Aurel Vainer, Preşedinte al Federaţiei Co- secole pe aceste meleaguri. În aceste condiţii orice revendicare aportul Primăriei Municipiului Bucureşti la restaurarea faţa- munităţilor Evreieşti din România, în cazul de ordin privat nu are temei. O menţiune specială se impune, în delor este sub stanţial. Plângerii Penale a lui Ion Coja. fapt: chiar şi regimurile totalitare din trecut au recunoscut acest • Din resursele fi nanciare ale F.C.E.R., s-au chel tuit în anii Parchetul – Secţia de urmărire penală şi drept al comunităţilor evreieşti faţă de patrimoniul lor sacru. 2006-2008 pentru prezervarea patrimoniului sacru evreiesc criminalistică – a analizat spre soluţionare 2. În prezent, conform bazei de date a F.C.E.R., se afl ă peste 3,3 mil. lei (peste 1,1 mil. dolari), realizându-se 131 incriminările aduse de Ion Coja, respectiv în proprietatea şi grija noastră 88 de sinagogi şi 821 de lucrări în sinagogi şi 145 în cimitire. Datorită crizei economico- pentru infracţiuni de: insultă, calomnie, fals cimitire evreieşti (13 dintre acestea fi ind identifi cate în ultimii fi nan ciare actuale, volumul de lucrări şi sumele cheltuite au în declaraţie, ameninţare, comise de Aurel 3 ani). Din numărul total de sinagogi, multe se afl ă în localităţi scăzut dramatic în anul 2009, fără însă a sista complet unele Vainer în perioada noiembrie-decembrie în care nu mai trăiesc evrei de zeci de ani, iar în cazul cimiti- lucrări începute la Templul Coral din Bucureşti, Templul Me- 2006, în cadrul activităţii Federaţiei Comu- relor, 638 sunt localizate, de asemenea, în zone fără evrei. În seriaşilor din Galaţi şi Sina goga Mare din Oradea. nităţilor Evreieşti din România şi a Revistei majoritatea lor, sinagogile existente sunt într-o stare avansată La formarea resurselor fi nanciare ale F.C.E.R. contribuie „Realitatea Evreiască”. de degradare fi zică. Sunt clasifi cate legal drept monumente într-o măsură importantă şi Organizaţia JOINT din Statele Analizând punct cu punct Plângerea istorice 34 de sinagogi şi 14 cimitire, recunoscându-se asfel Unite, Fundaţia Caritatea şi unele contribuţii primite de la evrei Penală a lui Ion Coja, Parchetul a respins implicit caracterul lor de patrimoniu naţional românesc. orginari din Ro mâ nia. capetele de acuzare pentru fi ecare din 3. Starea actuală a cimitirelor nu ne poate mulţumi chiar Din păcate, în condiţiile crizei economico-fi nanciare in- încadrările de mai sus puse în sarcina lui dacă, în urma eforturilor FCER şi ale comunităţilor, un număr ternaţionale actuale, în acest an primim tot mai puţin de la Aurel Vainer. La audierile de la Parchet, de 119 cimitire sunt bine îngrijite şi se afl ă într-o stare bună, contributorii mai sus men ţionaţi, ceea ce are implicaţii nefavo- Deputatul Aurel Vainer a fost asistat ju- iar 224 sunt într-o stare acceptabilă. Problemele majore cu rabile asupra activităţilor noastre de prezervare a patrimoniului ridic de Av. Nasty Vlădoiu, Conf. Univ. care ne confruntăm privind cimitirele sunt : sacru evreiesc, în care în nici un caz nu se refl ectă neglijenţă la Facultatea de Drept a Universităţii din • asigurarea împrejmuirilor necesare, inclusiv în urma sau nepăsare din partea Federaţiei sau a comunităţilor din Bucureşti. deteriorărilor şi a furturilor; teritoriu. Conducerea Federaţiei Comunităţilor • păstrarea la standarde normale a nivelului de vegetaţie 5. Este nedrept şi imoral să pretinzi la modul absolut, Evreieşti din România consideră că Re- (buruieni, arbuşti etc.) implicând în permanenţă lucrări de numărului mic de evrei trăitori în România de astăzi, cu o zoluţia din 18 august 2009 a Parchetului defrişare, de transport a deşeurilor vegetale, erbicidare, toa- structură socio-demografi că nici pe departe încurajantă, să de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi letarea arborilor etc. reprezentând cheltuieli de circa 2,4 mil. vegheze şi să asigure un mod impecabil de întreţinere şi Justiţie reprezintă un act de dreptate şi de lei (608 mii €) anual. funcţionare a patrimoniului sacru evreiesc. respect faţă de legislaţia română, ştiut fi ind • Nevoia restaurării unui număr de 73.000 de monumente În numele Comitetului Director al F.C.E.R. că Ion Coja este un negaţionist fervent al degradate, răstur nate, distruse de vandalizări şi de fenome- Preşedinte, Holocaustului din România. nele naturale; Dr. AUREL VAINER Vicepreşedinte • Asigurarea pazei, potrivit prevederilor legale. PAUL SCHWARTZ Un dejun de lucru Marţi, 8 septembrie, la orele 14, a avut loc la D.A.S.M. un dejun de lucru cu prilejul vizitei în ţara noastră a E.S. ambasador Victor Harel, Inspector Ge- neral în cadrul Ministerului de Externe al Israelului. A fost însoţit de E.S. David Oren, ambasadorul Statului Israel în România. După expunerea preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, oaspetele s-a interesat pe larg de situaţia comunităţilor evreieşti din România şi de problemele cu care acestea se confruntă. Au participat la discuţii ing. Paul Schwartz, vicepre- şedintele F.C.E.R., José Iacobescu, preşedintele B’nai B’rit România, consilierul José Blum, Milu Aronovici, senior consulting al F.C.E.R., Silvian Horn, seful de Cabinet al preşedintelui F.C.E.R., şi Aurel Storin, re- FFoto:oto: SilvianSilvian HornHorn dactor-şef al revistei „Realitatea Evreiască”. Debreţin: Unitate şi OPINII TAXA DE INTRARE LA CIMITIR Într-o „reacţie la un răspuns-replică” ca o „contribuţie necesară” şi nu ca În anul 2004 am vizitat, împreună cu reînnoire-viitorul („Viaţa Noastră”, din 27-28 august), o „şnorăreală murdară”. A contribui soţia mea, Aradul, cu ocazia aniversării domnul profesor universitar dr. Elias la viaţa comunitară este un principiu Sinagogii Neologe. Am putut aprecia evreimii europene Ervin, din Beer Sheva, polemizând iudaic. Cimitirele implică cheltuieli de atunci realizările Comunităţii, sub con- cu domnul inginer Ionel Schlesinger, întreţinere generale mari (garduri, ducerea lui Ionel Schlesinger, mai ales Unitate, reînnoire, renunţare la concurenţa preşedintele Comunităţii Evreilor din pază, tăierea vegetaţiei, drumuri, etc.) în domeniul asistenţei pentru bătrâni şi dintre organizaţiile rivale, educaţia tineretului Arad, afi rmă că taxa care se percepe Desigur că este imposibil să cerem al relaţiilor interconfesionale. pentru a creşte o nouă generaţie de lideri la intrarea în cimitirele evreieşti din ca pietrele funerare individuale să fi e În concluzie, cred că celor care – acestea ar fi , opinează ing. Tiberiu Roth, România este „taxa ruşinii”. întreţinute de comunitate. Aceasta a conduc treburile obşteşti în ţara de preşedintele Comunităţii braşovene, garanţiile Desigur că este un lucru neobiş- fost dintotdeauna şi rămâne o sarcină origine merită să li se dea respectul pentru menţinerea evreimii decimate de război nuit să se perceapă o taxă la intrarea a urmaşilor, cât îi mai ţin puterile. cuvenit. Desigur că ei nu sunt infailibili şi de Holocaust. În cuvântarea sa, rostită la cea într-un cimitir. Dar această măsură, Cunosc multe iniţiative individuale şi pot fi criticaţi, dar pe un ton civilizat, de a 10-a întâlnire a organizaţiilor evreieşti din care a fost luată încă de pe timpul lui sau colective de întreţinere a cimitirelor. căci activitatea în folosul obştei nu este ţările vecine Ungariei, din 26-28 iunie a.c., ing. Rav Rosen, este o mică contribuţie pe În orăşelul meu natal, Paşcani, unde de uşoară. Tiberiu Roth a făcut o analiză a stadiului în care care vizitatorul o aduce la întreţinerea mult nu mai trăieşte niciun evreu, s-a Înainte de a ne întreba ce trebuie se găsesc comunităţile evreieşti din aceste ţări cimitirului. Să nu uităm că este vorba luat iniţiativa şi s-a construit un gard de comunitatea să facă pentru noi, trebuie şi din celelalte ţări europene, a numeroaselor de cimitire mari, cu mii de morminte, beton în jurul cimitirului, cu contribuţia să ne întrebăm ce putem face noi pen- probleme cu care se confruntă, datorită condi- pe care le-am lăsat „moştenire” unor benevolă a originarilor din Paşcani. Aşa tru comunitate. ţiilor istorice în care au trăit şi care au afectat comunităţi minuscule. Cred că ar fi mai cum ne informează în replica sa Ionel Ing. MIREL HORODI structura şi situaţia materială a evreimii, a onorabil dacă s-ar fi stabilit o contribuţie Schlesinger, o astfel de iniţiativă există (HORODNICEANU) comunităţilor- în primul rând Holocaustul, dar anuală a celor din străinătate, pentru în Arad. Oare toţi cei care contribuie şi dictatura comunistă. Pe de-altă parte, el a întreţinerea cimitirelor, pe care aceştia la astfel de iniţiative sunt „fraieri”? Nu P.S. Domnule profesor, eu şi soţia clarifi cat o serie de noţiuni legate de evreime s-o trimită Comunităţii respective, în prea îmi vine să cred că este reală afi r- mea suntem prietenii din Haifa ai „indi- – popor, naţiune, religie, a vorbit despre unita- luna Elul (înainte de Roş Haşana), maţia după care comunităţile au primit vidului” din Arad, care am scanat mate- tea celor trei aspecte, şi a încercat să dea un chiar dacă nu se pot deplasa la cimitir, imobilele evreilor fără urmaşi, decedaţi rialul şi l-am trimis la Arad. Dacă înjuri răspuns la întrebarea cine este evreu şi ce se contribuţie pe care ar putea să continue în Israel. Pe baza cărei legi şi prin ce un individ, cred că are dreptul să ştie poate face pentru a impulsiona comunităţile şi s-o plătească şi urmaşii, care probabil formalităţi? Poate printr-o scamatorie, şi el. Cu deosebit respect, vă salutăm viaţa comunitară. După părerea lui, ceea ce că nu se vor mai duce să viziteze cimiti- căci nu văd cum s-ar putea realiza o din Haifa. Shabat Shalom. ne va ţine în viaţă este conştiinţa apartenenţei rele din România. Dar până la punerea asemenea afacere, chiar dacă „banul (Articol publicat în ziarul „Viaţa comune, pe care trebuie să o păstrăm şi să o în practică a unei asemenea iniţiative, este ochiul dracului”. Sunt acuzaţii fără Noastră”, din 3-4 septembrie 2009) cultivăm. (E.G.). taxa de intrare poate fi considerată dovezi... REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 3

Invitat: Ing. ADELA HERDAN, preşedintele Comunităţii Evreilor din Ploieşti de sărbători vin doi rabini de la Habad, Rubrica noastră, tradiţională deja în fi ecare număr, „Faţă în faţă” însă căsătorii sau bar miţvot nu au mai a fost realizată la această ediţie de Eva Galambos, Andrei Banc şi fost de...cca 50 de ani ! Sunt şi câţiva Boris Mehr. Invitata noastră e inginer chimist, pensionară acum după copii, din căsătorii mixte, care vin la Ha- o lungă activitate la cunoscuta fabrică de stofe „Dorobanţul”. Din anul nuca, fi reşte pentru bomboanele pe care 2006 a fost aleasă preşedinte al Comunităţii din Ploieşti, care cuprin- le oferim. De Pesah se face o masă, de de şi obştea (de 4 evrei) din Câmpina ca şi interesele comunitare din Sucot avem un cort pe care îl montăm în Târgovişte, Comarnic şi Sinaia, urmându-i în funcţie domnului Izu fi ecare an. Cu fonduri de la F.C.E.R a fost (Ginu) Iuftaru. Fiica ei, Simona, e doctor în fi lologie şi se afl ă la refăcut interiorul sinagogii iar ulterior, cu o Boston iar fi ul, Adrian, e student la ASE. Ca şi noi vă puteţi gândi la sponsorizare particulară, a unui grup de fi liaţia cu celebra familie de brutari şi patiseri Herdan, din Bucureşti: evrei americani, s-a renovat şi exteriorul. „autori necunoscuţi”. O latură a cimitirului Da, soţul a fost văr cu marele fabricant Herdan dar relaţiile de familie Sărbătorim pe membrii Comunităţii care e chiar pe strada principală; ar trebui deci erau foarte slabe. împlinesc 70-75-80-85 de ani. Ba chiar iluminate şi celelate trei laturi, ceea ce ar Vă redăm mai jos o succintă sinteză a informaţiilor culese de-a lungul şi 95 ! Avem 22 de asistaţi...dar aş vrea îmbunătăţi securitatea aşezământului. O a peste o oră de discuţii. să aduc o critică Federaţiei pentru felul în intervenţie a conducerii F.C.E.R. la primar ne ar ajuta. Fostul primar al oraşului era foarte apropiat de Comunitate dar cel Trecutul... FFoto:oto: M.M. TunsoiuTunsoiu nou se ţine departe de noi şi nevoile noastre. ADELA HERDAN: Aş dori să încep Comunitatea din Ploieşti primeşte un cu câteva date istorice, fi indcă trecutul e sprijin serios în activitatea artistică din mai bogat decât prezentul, ca să nu mai partea Liceului de Muzică, unde în fi e- vorbim de viitor. Primele menţiuni ale care an, din efectivul claselor a XII-a se existenţei comunităţii evreieşti la Ploieşti organizează un cor din elevi români care datează din 1696 şi e interesant că, la învaţă 7-8 melodii în ivrit. Din păcate, ei Valea Ordii, în pridvorul unei biserici absolvă şi în fi ecare an procesul se reia dintr-o comună apropiată, se găsesc de la capăt. pietre tombale iudaice cu date începând Nu aşteptăm totul de la Bucureşti, cu 1716. Comunitatea ploieşteană s-a ne descurcăm şi noi cum putem, Astfel, dezvoltat apoi prin venirea unor familii închirierea unor clădiri serios degradate sefarde din Turcia, astfel că la 1838 erau ale Comunităţii, la Ploieşti şi Târgovişte, aproape 400 de familii evreieşti în oraş. unor patroni de pizzerii şi Universităţii La instaurarea regimului fascist din Ro- „Valahia”, care le-au renovat şi plătesc chirie, a adus ceva fonduri, nu mari, dar ADELA HERDAN: Aş dori să care constituie ajutoare pentru Comuni- menţionez o serie de personalităţi care tate. Cu sprijinul unuia din aceşti chiriaşi, au fost membre ale comunităţii locale. care are o fi rmă de construcţii, a fost Filologul Lazăr Şăineanu, chimistul zugrăvită şi renovată şi clădirea sediului Lazăr Edeleanu, matematicianul Comunităţii. David Emanuel; aş mai menţiona că prima rafi nărie mare, de la 1901, ai Comunităţii noastre, majoritatea peste care sunt trataţi asistaţii din aşa-numita a fost a lui Max Shapira. Alte nume 70 de ani, unii nonagenari. Aş sublinia că categorie E, adică foştii salariaţi, care Viitorul de personalităţi: compozitorul Ed- emigraţia ploieşteană în Israel, Palestina sunt complet neglijaţi şi nu mai primesc Acesta e un capitol foarte scurt. Fiind- mond Deda, regizorul Harry Eliad, pe atunci, a început imediat după 1900, nici un drept.Nici măcar un calendar că mult a fost, puţin a rămas... dl Nilu Aronovici, actorul Zephy Al- sponsorizată de un evreu bogat, Baruch nu le am putut da. O problemă e cea a şec, pianista Lorry Wallfi sh, poeta şi Kahane; concetăţenii noştri au întemeiat Cimitirului. Existent de multă vreme, el scriitoarea Tania Lovinescu, Sandu acolo două localităţi, din care una poartă a ajuns acum să se afl e chiar în centrul La rubrica „Faţă-n faţă!” cu preşe- Mazor, fostul ambasador israelian numele lui Kahane. oraşului. Din păcate, nu e luminat şi nu dintele Comunităţii Evreieşti din Piatra în România. poate fi asigurată de către noi pază în trei Neamţ, Henric Solomon, publicată în schimburi, aşa că am avut două incidente „Realitatea Evreiască” Nr. 318-319, din Prezentul 31 mai 2009, numele domnului Hein- mânia trăiau în oraşul nostru 10.000 de neplăcute, unul foarte recent, când o rich Brickman a apărut, din motive evrei. Încă prin anii ‘70, când am venit eu A.H.: În ceea ce priveşte viaţa iudai- serie de pietre tombale au fost vandali- tipografi ce, în mod eronat. Ne cerem de la Piatra Neamţ, sinagoga era plină la că...sigur că vârsta înaintată a majorităţii zate. În primul caz, cum se întâmplă de scuze domnului Brickman şi facem sărbători, nu aveai unde să arunci un ac. membrilor Comunităţii face difi cilă o viaţa obicei, poliţia a acuzat nişte copii care ar cuvenita modifi care. Acum au mai rămas 57 de membri evrei religioasă normală, dar iarţait-urile se ţin, fi fost autorii, în al doilea caz, suntem cu ROI1 20, programul de azi pentru mâine În perioada 28 iunie-2 Cea de a doua: prima medaliată olim- iulie a avut loc la Kfar pică a Israelului, o poveste de autentic Maccabia, în oraşul israe- patriotism şi voinţă. Ambele: fi neţe şi lian Ramat Gan, conferin- devotament, tenacitate şi blândeţe înti- ţa anuală ROI 120. Acest părite în privire. program aduce împreună Discursul lor de deschidere a dat 120 de tineri lideri din startul programului. Au fost întâmpinate comunităţile evreieşti din cu aplauze ca întreaga echipă ROI - Yoni întreaga lume. Selectaţi Gordis, Justin Corda, Esther Kustanowitz pentru a reprezenta un univers uman sau sufletul manifestării, Beto Maya, cât mai divers - ca ţară de origine, tânărul israelian provenit din Mexic care ocupaţie, preocupări, vârstă, implicare i-a cucerit pe „roi”-işti cu accentul dar şi social, ecomic, al ONG-urilor din Israel. voluntară, etc - tinerii care iau parte la cu bunăvoinţa sa. S-au stabilit contacte şi au existat pre- Din România... eveniment au fost în acest an din 29 de mise de dezvoltare a unor proiecte pe ţări, majoritatea, însă, din Statele Unite Am avut posibilitatea să particip la Secţiuni şi opţiuni - pentru viitor. O altă seară a fost destinată celor acest eveniment şi pentru prima oară a şi Israel. Participanţii au avut parte de o talentaţi în domeniul scenei! Surprizele organizare excepţională, cu oaspeţi pre- toate gusturile! fost astfel prezent cineva din România. A au fost de proporţii. Rapp-eri evrei, ade- fost mai mult o întâmplare - comunicarea stigioşi, cu programe de calitate, întâlniri Încă din faza de înscriere la acestă văraţi poeţi ai ritmului, actriţe desăvârşite memorabile. modernă ne permite, din fericire, să ne conferinţă potenţialii participanţi au putut şi muzicieni de prim rang s-au ridicat din înscriem la programe deosebit de intere- alege dintr-o serie de direcţii de interes rândul participanţilor. Nu a fost o seară sante! Comunitatea ROI sprijină inovaţia, Lynn Schusterman - cultură, media actuală, contacte şi a amatorilor, din contră, o dezlănţuire a iniţiativa, deschiderea şi schimbarea. construcţia de „punţi”, Israel, ecologie, talentului autentic, „brevetat”, recunoscut Mentorii săi doresc să construiască o şi Yael Arad - două poveşti etc. Astfel, s-au constituit echipe care deja. Conferinţa s-a încheiat la Primăria comunitate evreiască globală lipsită de despre dăruire îşi propun să colaboreze şi pe viitor. S-a Ierusalimului. Un tânăr inovator, un om prejudecăţi, în care cei tineri să aibă lucrat pe aceste secţiuni dar au existat şi de care se leagă numeroase speranţe un cuvânt. Lynn Schustermann este o Aceste două doamne au marcat des- momente memorabile împreună. Marele şi care a suscitat controverse - primarul doamnă a viitorului: o femeie care ştie că chiderea „summit”-ului. Prima: mentor, dineu, dintr-un elegant restaurant din Ierusalimului, Nir Barkat - a dialogat cu nimic nu se poate construi fără implicare, un om cu viziunea viitorului evreiesc, portul Tel Aviv, i-a adus împreună pe participanţii. credinţă, speranţă şi dăruire! principal fi nanţator al acestui program. participanţi cu lideri din domeniile politic, LUCIANA FRIEDMANN 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 Corul „Maccabi” COMUNITATI din Brăila Duminică, 9 august 2009, la JCC COPII DE EXCEPŢIE Bucureşti, Corul „Maccabi” al Comuni- SUCEAVA: Elevul cu bursa „Traian TÂRGOVIŞTE: Vlad Alexandru, tăţii Evreilor din Brăila a prezentat un Popovici” a absolvit şcoala cu me- din cadrul programului „Children in spectacol muzical remarcabil, sub titlul: „Refrene de neuitat”. Spectacolul a fost dia 10* Dan Troaşcă, elevul de clasa a Need”, este premiantul clasei* L-am VIII-a din localitatea Colacu, selectat de zărit la serbarea de sfârşit de an. Modest, urmărit cu deosebită atenţie de un public conducerea şcolii ca benefi ciar al bursei puţin timid, deşi, după laudele care i s-au numeros. de studii „Traian Popovici”, a absolvit adus şi diplomele primite, altul şi-ar fi Cu acelaşi prilej, conducerea F.C.E.R. cursurile cu media 10. Omul de afaceri „ridicat nasul”. Păşeşte alături de bunica i-a pregătit o surpriză Preşedintelui Co- sucevean, Philip Rozopol a declarat că-l şi mama lui, care sunt mai emoţionate munităţii Evreilor din Brăila, David Iancu Segal, sărbătorindu-l pentru vârsta pe va sponsoriza în continuare, inclusiv la fa- decât el. Îl cheamă Vlad Alexandru şi este Vlad Alexandru cultate, dacă-şi va menţine performanţele din Târgovişte. care o împlinea, şi pentru activitatea şcolare. El a arătat că va mai oferi două A absolvit clasa a IV-a cu media 10, daniilor lui, cea mai mare realizare a fost lui laborioasă în fruntea Comunităţii din burse, pentru un elev de liceu şi pentru şi în cursul acestui an şcolar a primit o admiterea la Colegiul Naţional „I. Văcă- Brăila. un student. Valoarea bursei care poartă mulţime de distincţii. Ca orice copil, Alex rescu”, la clasa de matematică intensivă, Vicepreşedintele F.C.E.R., Paul numele lui Traian Popovici este de 220 are pasiunile sale. Dar cea mai mare unde au concurat trei elevi pe loc, clasa Schwartz, a rostit un discurs emoţionant, de lei. Ea a fost oferită de omul de afa- pasiune este matematica. având doar 25 de locuri. Alex a intrat cu în spiritul acestei frumoase manifestări. ceri anul trecut, cu prilejul manifestărilor Vă amintesc premiile de anul acesta:- media 9,25. organizate în comuna Fundu Moldovei Campion Olimpic la matematică – faza fi - Cel mai îmbucurător lucru este că la dezvelirea bustului lui Traian Popo- nală, cu maximum de puncte 100 din 100 acest copil face parte din Programul CLUJ vici, primarul Cernăuţiului, care în 1941 – LOCUL I; Evaluare fi nală la concursul „Children in Need”, fi ind un reprezentant Nouă a salvat mii de evrei de la deportările în ”C. Năstăsescu” – faza fi nală – LOCUL al tinerei generaţii, educat de către familie Transnistria. Pentru actul său de curaj, II,91 puncte din 100; Concursul „ Olimpi- în spirit iudaic, participând alături de ea reuniune la Clubul Traian Popovici a primit din partea Sta- cii cunoaşterii” – LOCUL I, maximum de la toate sărbătorile evreieşti. tului Israel titlul de „Drept între Popoare”. puncte 118; Baraj la concursul ”Cangurul MARIKA NEUMANN El este înmormântat în curtea bisericii din European” – califi cat cu 128 puncte din Coordonator Program „Vârstei de Aur ” satul Colacu. (DANA HUMOREANU) 150. Şi, ca o încununare a tuturor stră- ”Children in Need” N-a trecut niciun an de la revigorarea Clubului „Vârstei de Aur“ de la Comunita- PIATRA NEAMŢ tea Evreiască din Cluj, şi am consemnat Ad Mea Veesrim, domnule Avram Herş! deja mai multe acţiuni care au stânrit La Comunitatea Evreilor din Piatra anii îşi spun cuvântul şi locuieşte destul interesul publicului. Activitatea nu a lân- Neamţ, s-au sărbătorit într-un cadru fes- de departe,participă cu regularitate la cezit nici în timpul sezonului estival, mai tiv cei 85 de ani împliniţi de dl. AVRAM minianul ce are loc la Sinagogă în fi ecare exact în 24 august. Expunerea eseistei HERŞ, unul din cei mai apreciaţi membri zi de luni, joi şi sâmbătă. Júlia Szilágyi, pe marginea romanului ai comunitaţii şi care se numără între cei Conducerea comunitaţii împreună cu “Mai este acesta un om?”, de Primo Levi, mai vechi şi constanţi enoriaşi ce menţin ceilalţi membri şi enoriaşi, îi urează „La a fost urmărită cu atenţie de auditoriu. minianul la Sinagogă. Numeroşi prieteni mulţi ani“, să-i de Dumnezeu sănătate şi Prelegerea a prezentat personalitatea au ţinut să participle la acest eveniment. numai bucurii de la cei dragi şi puterea şi opera autorului, precum şi cartea sus Doamne din comunitate, printre care Ma- de a veni la Sinagogă încă 35 de ani, amintită. Au luat cuvântul dr. Carol Löwy, riana Leibovici, Edith Şimşensohn, Pepi aşa cum o face şi acum. Redacţia R.E. dr. Judita Mureşan, Andrei Zador, Estera Bergman şi Sarina Leibovici, au pregătit se alătură celor care l-au felicitat pe dl Mendel şi Andrei Klein, contribuind fi ecare gustări delicioase şi un mare tort aniver- Avram Herş şi-i urează multă fericire şi cu fragmente din experienţa personală şi sar. Chiar dacă afară este arşiţă, ploaie sănătate. consideraţii legate de importanţa păstrării sau ger, domnul Avram Herş, cu toate că memoriei Holocaustului dar şi a identităţii evreieşti. Aşteptăm cu interes următoarea acţiune a Clubului „Vârstei de Aur“ de la IAŞI Conferinţa internaţională IASHINGTON 2009 Comunitatea Evreiască din Cluj. (A.G.) AIESEC Iaşi (Asociaţia Internaţională diţionale specifi ce sărbătorilor evreieşti a Studenţilor Economişti), prin conferinţa (şofar,hanukia, dreidl, sfeşnice etc.), internaţională IASHINGTON 2009, a postere referitoare la istoria comunităţii BRAŞOV transformat oraşul Iaşi,pentru o săptă- ieşene dar şi la istoria Israelului, cărţi mână, într-o adevărată capitală multi- despre tradiţiile culturale şi religioase ale culturală. Afl at la a doua ediţie, Târgul evreilor, despre istoria lor multimilenară, Concert de Ziua multicultural, organizat cu acest prilej, despre Holocaust-momentul de coşmar s-a numit în acest an “Ocolul Pământului al istoriei umanităţii, calendare (luah-uri). în opt ore “şi s-a desfăşurat în Parcul Consilierul Rudolf Rosenberg, cel care cu Europeană Copou din Iaşi. La târg au participat,cu pasiune,simţ artistic şi bun gust s-a ocu- corturi proprii amenajate cu specifi cul pat şi-n acest an de amenajarea cortului a Culturii Iudaice tradiţional, reprezentanţi din Turcia, evreiesc, a dăruit numeroşilor vizitatori Cu prilejul marcării Zilei Europene Japonia,Lituania, Polonia, Africa,Hong- calendare, numere ale revistei “Realita- a Culturii Iudaice, pe 7 septembrie Kong dar şi reprezentanţi ai Uniunii tea Evreiască” şi diverse cărţi apărute în a.c., Comunitatea Evreilor din Braşov Ucrainienilor din România, ai Comunităţii Editura “Hasefer”. S-a remarcat interesul a organizat la Sinagogă un concert Evreilor din Iaşi, ai Comunităţii Armenilor deosebit al vizitatorilor pentru revistele, extraordinar, cu participarea prim can- din Iaşi, ai comunei Vorona, judeţul Boto- cărţile şi publicaţiile ce prezintă religia, torului Shmuel Barzilai din Viena. Au şani, ai Asociaţiei ARAS, ai U.D.M.R. şi ai cultura, istoria, tradiţiile şi obiceiurile ene, prezentate de Ansamblul folcloric mai participat cântăreaţa Ori Yehezak-El Muzeului Etnografi c din Roman. poporului evreu. El - Roi, condus de profesoara Laura (Piaf), din Israel, şi formaţia de klezmeri Cortul amenajat de Comunitatea Foarte apreciate de public au fost şi Sârbu. a Comunităţii. Concertul a avut un succes Evreilor din Iaşi a prezentat obiecte tra- dansurile tradiţionale evreieşti şi israeli- MARTHA EŞANU deosebit. Preşedinte, TIBERIU ROTH Ambasadorul Statului Israel, în vizită la Craiova E.S. David Oren, ambasadorul Isra- nume din Europa de est. E.S. David Oren elului în România, a efectuat în această a avut convorbiri şi cu prefectul judeţului Manifestări de vară o vizită la Craiova. Primul popas al Dolj, prof. Florin Stamatiu, cu preşedintele Excelenţei Sale a fost la Comunitatea Consiliului judeţean, ec. Ion Preoteasa şi „Ziua europeană evreilor unde, cei peste 80 de enoriaşi, în cu primarul Craiovei, Antonie Solomon. În frunte cu preşedintele Comunităţii, prof. urma acestor întâlniri s-a convenit dezvol- univ.dr. Corneliu Sabetay, l-au întîmpinat tarea relaţiilor economice cu Israelul, mai a culturii iudaice” cu căldură în Sinagoga din strada Hore- ales în domeniul irigaţiilor dar şi în vede- Anul acesta, în comunităţile noastre, zului. Ambasadorul şi-a exprimat bucuria rea modernizării aeroportului. Ofi cialităţile „Ziua europeană a culturii iudaice”, prima că i-a putut cunoaşte pe evreii craioveni, craiovene au declarat că-i aşteaptă cu duminică a lunii septembrie, a fost marca- el afl ându-se pentru prima dată în acest braţele deschise pe investitorii israelieni. tă prin multiple evenimente. Consemnăm oraş, şi a vorbit despre contribuţia evreilor David Oren i-a propus primarului Cra- tradiţionala „Zi a porţilor deschise”, orga- români la dezvoltarea Statului Israel. În iovei înfrăţirea cu oraşul Nazaret şi l-a nizată în toată ţara, premiera de gală la cadrul unei mese festive, Excelenţa Sa invitat la întâlnirea celor 400 de primari Bucureşti a fi lmului „Călătoria lui Gruber” a stat de vorbă atât cu enoriaşii cât şi cu ai lumii, care se va desfăşura, în aceas- al regizorului Radu Gabrea, manifestarea alţi invitaţi, printre care dr. Mihai Vladimi- tă toamnă, la Ierusalim. Evenimentul a dedicată sionistului şi fi lantropului Herşcu rescu, profesor la Facultatea de Teologie fost amplu mediatizat în mass-media Şaim Cahane z.l. şi concertul festiv de la Craiova, şi preotul Alexandru Izvoreanu, locale. Sinagoga din Braşov. Toate aceste eve- de la Biserica Sf. Spiridon. În drum spre FRANCISC ABRAHAM nimente sunt refl ectate în paginile R.E. Prefectură, ambasadorul Israelului s-a Vicepreşedinte În numărul viitor, vom prezenta şi alte oprit în Piaţa Ierusalim, singura cu acest manifestări dedicate acestei zile. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 5

SIGHIŞOARA: 14-22 AUGUST 2009 PROETNICA - XXXIXI tele reuşite care s-au născut din aceasta. Cultura iudaică Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel prezentă la ProEtnica Vainer, a subliniat faptul că există o axă teoretică şi una pragmatică referitoare la ProEtnica a ajuns la cea de-a noua edi- abordarea acestei teme şi i-a invitat pe ţie! Cele 21 de grupări etnice participante istoricii, fi losofi i, profesorii prezenţi să se la program au benefi ciat de nouă zile de exprime referitor la multiculturalism. FFotograotografi i:i: AlexandruAlexandru CâlCâlţiaia program interactiv – în care muzica, dansul, Dr. Hary Kuller, prof. dr. Liviu Rotman, conferinţele, arta culinară, fi lmul, cartea, Prim Rabinul Şlomo Rosen, Carmen mânească şi muzica idiş, regizorul ajunge Captari şi Octav Mardari. A fost într-adevăr artele plastice au fost îngemănate într-un Dumitriu (reprezentantă a Ministerului să construiască o imagine a destinelor o trecere inedită, pentru actriţă dar şi pentru mod armonios. IBZ, prin directorul său Dezvoltării), dr. Liviu Beris, genetician şi personajelor sale. Prin intermediul creaţiei public, prin muzica ei de sufl et, prin cântul Volker Reiter, prin echipa care îl include pe reprezentant al Asociaţiei Supravieţuito- subtile a lui Gabrea, descoperim secvenţe în limba micilor aşezări evreieşti ce existau muzicianul Adrian Ivanitchi, pe numeroşi rilor Holocaustului din România, au luat de istorie iudaică, surprindem tristeţea unor odinioară în Europa, prin curţile rabinice, tineri inimoşi, a pus pe picioare un program cuvântul referitor la această incitantă temă. vremuri difi cile dar şi rezistenţa evreiască printre hasizii, ce „credeau în bucuria cre- care atrage mii de turişti şi localnici. Fede- Dacă etno-sociologul Hary Kuller a pornit în faţa unor difi cultăţi inimaginabile pentru dinţei şi în credinţa întru bucurie”. raţia Comunităţilor Evreieşti din România cu o trecere în revistă a etapelor pe care o minte lucidă. Recunoscută la nivel internaţional şi este o prezenţă constantă în programul interpretarea termenului de multiculturalism Dacă unii au crezut că limba idiş va naţional ca o voce puternică a teatrului Pro-Etnica, de la prima sa ediţie. Publicul le-a căpătat de-a lungul istoriei gândirii, dispărea după Holocaust şi după sub- românesc contemporan, actriţa Maia Mor- festivalului a putut cunoaşte, de-a lungul Prim Rabinul Şlomo Sorin Rosen a evocat stanţiala împuţinare a evreilor din spaţiul genstern a ţinut să facă parte din programul timpului, ansamblurile muzicale şi de dans spiritul prieteniei etnice care rezidă chiar în est-european, aceste pelicule documentare comunităţii evreieşti la ProEtnica. Aşa cum evreieşti din România dar şi secvenţe din Tora, Cartea Sfântă a Iudaismului. Pe de sunt o mărturie a supravieţuirii sale în locul chiar ea mărturisea, a venit cu tot dragul – literatura şi arta Iudaică prin intermediul altă parte, Talmudul – culegerea comen- de baştină dar şi în Statele Unite, in Israel în pofi da unui drum plin de peripeţii – să lansărilor de carte şi programelor interac- tariilor înţelepţilor pe marginea preceptelor şi îndepărtate colţuri ale lumii. Filmele lui aducă acest proiect născut dintr-o (fericit) tive pe care F.C.E.R. le-a iniţiat. Muzica Torei – recunoaşte, în cel mai democratic Radu Gabrea reprezintă o impresionantă întâmplătoare colaborare. Radu Captari klezmer, tradiţională comunităţilor din mod, opinia minoritară şi pe cea majoritară. restituire pentru o lume care trăieşte azi este un muzician complex – compozitor, spaţiul central şi est european, a devenit Carmen Dumitriu a sintetizat, pe de o parte, doar intermediul versului, muzicii şi tea- pianist, chitarist şi greu egalabil interpret vo- astfel cunoscută şi în oraşul medieval ce felul în care România se raportează azi la trului său. cal de muzică clasică rusă şi evreiască. El găzduieşte această reunire a mozaicului contextul său multietnic şi a atras atenţia a contribuit foarte mult la naşterea acestui etnic din România. Din partea F.C.E.R., asupra nevoii ca obştea evreiască din Editura Hasefer - moment artistic care i-a cucerit pe sighişo- „desfăşurarea de forţe” anuală este coor- România să-şi facă vizibile practicile de reni în cea de-a treia seară a festivalului. donată de consilierul cultural al F.C.E.R., succes în domenii ca asistenţa socială a un argument al iubirii Împreună cu Octav Mardari ei asigură în dr. ing. José Blum, care a dorit să prezinte celor vârstnici şi în nevoie sau educaţia. spectacol momente instrumentale pline de o paletă cât mai diversă a culturii evreieşti. Geneticianul Liviu Beris a descris într-un pentru Carte a evreilor farmec. Maia Morgenstern „joacă” piesele Domnia-sa, printr-un efort susţinut, a reuşit mod ştiinţifi c interacţiunea interumană in- Unul dintre numele pe care l-au mai muzicale. Stilul ei nu poate fi rezumat la să aducă un program diferit în fi ecare an şi, evitabilă, desfăşurată cotidian, iar istoricul primit evreii de-a lungul timpului este ace- cânt, fi ind la întâlnirea interpretării vocale secondat de doamna Sybil Benun, a reuşit Liviu Rotman ne-a condus, cu talent de la de Poporul Cărţii. Evident, aceasta se cu dansul, mişcarea scenică şi o mimică să îi facă pe cei prezenţi interesaţi de cultu- povestitor, într-un spaţiu al său familial în referă la Cartea Sfântă a Iudaismului, la expresivă. ra evreiească. Acest lucru l-a subliniat chiar care prietenia interetnică era un lucru trăit Tora. Totuşi, dacă vom privi într-un sens domnia-sa în cuvântul din deschiderea în viaţa de zi cu zi. mai larg vom observa şi dedicarea pe care HORA şi Yahad, ansambluri care au fermecat publicul Cel mai experimentat şi vechi ansamblu de dansuri evreieşti al comunităţii evreilor din România i-a încântat pe participanţii la ProEtnica în două seri succesive. Compo- nenţii trupei, veniţi special de la Bucureşti, au prezentat dansuri hasidice, yemenite, israeliene moderne, etc. Ei au reuşit să cucerească un public dornic de muzică ritmată şi dansuri originale. Vineri şi sâmbătă seara, HORA a fost o vedetă incontestabilă pe scena sighişo- reană, având deja la activ câteva prezenţe remarcabile în istoria de nouă ani a festi- valului. Grupul Yahad din Braşov a revenit în faţa sighişorenilor cu un program de festivalului. Preşedintele F.C.E.R., deputat Dialogul care a urmat a fost o mărturie au avut-o evreii, în lume, în scriitura din muzică evreiască ritmată, cu numeroase dr. Aurel Vainer, a acordat mereu un rol a faptului că multiculturalismul reprezintă domeniile literaturii, ştiinţei, fi losofi ei, artei, melodii israeliene moderne. Prin intermediul special acestui moment al verii, în progra- un subiect greu de epuizat, invitând la o medicinei, etc. acestor inimoşi artişti, chiar şi cei care nu mul său. După colocvii şi dezbateri care dezbatere ce va continua, cu siguranţă, şi Editura Hasefer, a Federaţiei Comuni- au avut niciodată oportunitatea să asculte s-au bucurat de interes în anii trecuţi, acum la ediţiile următoare. tăţilor Evreieşti din România, a luat naştere muzică israeliană pot cunoaşte puţin din domnia-sa a moderat colocviul intitulat Personalităţi din Cluj, Bucureşti, Târgu pentru a promova literatura evreiască, stilul acesteia. „Multiculturalitate – patrimoniu comunitar”, Mureş, Satu Mare, au fost parte a unui valorile specifi ce minorităţii evreieşti din analizând un concept devenit o constantă schimb de idei pe diverse niveluri ale cu- România şi cunoasterea contribuţiei evre- Evrei, parte a culturii române... europeană. Alături de alte personalităţi ale noaşterii – de la cele mai concrete referiri ieşti la civilizaţia românească pentru o bună Filosoful, etnologul, sociologul, istoricul, F.C.E.R. – Erwin Şimşensohn, preşedintele la prezentul nostru la o viziune fi losofi că colaborare în multiculturalitate. profesorul, scriitorul, „iudaistul” dr. Hary Comunităţii Evreilor din Bucureşti, Albert asupra fenomenului discutat. Această misiune pare să se fi realizat cu Kupferberg, secretar general al F.C.E.R. Kuller a lansat la Sighişoara volumul pe un adevărat succes datorită felului în care care l-a coordonat, „Evrei din România”, şi numeroşi invitaţi, reprezentanţii C.E aceste volume sunt percepute în mediul Târgu Mureş, preşedintele C.E. Satu Mare, De la Iaşi… la New York, un compendiu al personalităţilor evreieşti universitar şi, în general, de cititorii din Ro- care au marcat istoria recentă a României. Nicolae Decsei – preşedintele Federaţiei cu Radu Gabrea mânia. În limba română sau reprezentând încearcă să ofere o imagine mai completă Scurte biografi i, ale unor personalităţi care Sinagoga sighişoreană, renovată prin traduceri ale unor opere cunoscute din au marcat istoria civilizaţiei autohtone sau a contribuţiei acestei comunităţi în context strănătate, cărţile de la Hasefer prezintă general românesc. contribuţia inimoasă a domnului David internaţionale, se găsesc în acest foarte Blum, s-a transformat sâmbătă seara, la un univers literar divers, în care sunt oferite interesant volum – un studiu necesar pentru ieşirea Şabatului, într-un spaţiu dedicat publicului lucrări de autentică valoare. cei care vor să cunoască o parte importantă Multiculturalismul, limbii şi culturii idiş. Regizorul Radu Gabrea Hasefer a venit în fi ecare an, cu standul a celor care au contribuit în cele mai diver- temă inepuizabilă i-a invitat pe cinefi li la o călătorie de la Iaşi său de carte, la ProEtnica. Dacă nu ar fi se domenii ale ştiinţei şi culturii. Autorul a la New York, pe ritmuri, text, melodii idiş. prezentă i s-ar simţi cu siguranţă lipsa, do- prezentat la „Casa cu cerb” pe larg acest Colocviul “Multiculturalism – patrimoniu “Moştenirea lui Goldfaden” reprezintă o vadă fi ind cât de multă lume se interesează volum – argumentând includerea unor comunitar” a reuşit să umple sala de confe- plimbare muzicală prin istoria teatrului idiş. mereu despre locul unde o poţi găsi. personalităţi diverse, unele care nu şi-au rinţe a primăriei sighişorene. Intelectuali de Din cramele din Moldova la prestigioasa asumat evreitatea sau au fost controversa- marcă ai comunităţii evreieşti din România scenă new-yorkeză, autorul ne conduce Maia Morgenstern, te, ale căror prezenţă este necesară pentru dar şi numeroşi invitaţi s-au aşezat la masa prin fascinanta lume a actorilor şi muzi- a forma o imagine realistă. Cartea prezintă dialogului referitor la această temă esenţi- cienilor înfocaţi iubitori ai acestei limbi, ai o prezenţă greu de uitat personalităţi din viaţa religioasă, ştiinţifi că, ală în societatea modernă. Întâlnirea a fost dulcilor ei infl exiuni „de acasă”. Pelicula pentru sighişoreni literară, istorică, politică, etc. Efortul profe- deschisă de dr. ing. Jose Blum, coordonator „Rumenye! Rumenye!” reprezintă un alt şir sorului Hary Kuller este cel al unei restituiri al echipei de organizare din partea FCER. de magice întâlniri cu oameni care transferă „Idiş Experience” s-a numit spectacolul necesare în cultura română. Domnia-sa a evocat colaborarea tot mai mişcarea sufl etului în muzică. Pornind de de duminică seara susţinut de marea actriţă LUCIANA FRIEDMANN strânsă a acestui for cu ProEtnica şi proiec- la căutarea similitudinilor dintre doina ro- Maia Morgenstern şi de muzicienii Radu 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009

Taberele JCC, oază de iudaism, prietenie şi relaxare Cum să rezumi o vară minunată, experienţă. JCC plină de programe, într-un singur amplu Iar generaţia medie... da, cei ce au articol? Cum să transformi în cuvinte între 35 şi 65 de ani ştiu să se bucure BUCURESTI, prietenia ce s-a născut între participanţi, de un asemenea eveniment! Ştiu să se momentele-surpriză, experienţele trăite bucure de excursii, de dialoguri, de dans, în excursii, emoţia pe care Radu Captari de (încă o dată) prietenie. Acaparaţi de a transmis-o prin muzică la fi nalul fi ecărei munca lor cotidiană, prinşi în labirintul La ceas aniversar, program festiv tabere? Care ar putea fi ingredientul care unei existenţe uneori epuizante, „oaza să îi facă să simtă şi pe cei care nu au fost Cristian” a reprezentat un timp al liniştei Începe cel de-al treilea an de func- şi melodiile sale sunt cunoscute de un prezenţi cum este să petreci o săptămână pentru ei. Pentru familiile cu copii mici, ţionare a JCC cu o serie de programe public divers. la Cristian, vara, alături de persoane ce tabăra ce le-a fost destinată a fost o festive. Cel mai important dintre acestea Momentul acesta special este pre- aparţin aceleiaşi generaţii? Greu de spus vacanţă, una asumată activ, cu progra- este marele concert ce va avea loc la 5 cedat şi urmat de alte celebrări ale exis- şi, totuşi,... me comune şi separate pentru copii şi octombrie. Cunoscutul muzician israelian tenţei de trei ani a JCC Bucureşti. Mare, Taberele JCC au debutat cu „vârsta părinţi. David Broza, a doua oară în România, şi mare sărbătoare! La 11 septembrie a de aur”. Era şi fi resc căci cei ce aparţin Vara la Cristian se încheie într-o notă Nicu Alifantis, interpret român îndrăgit, îşi avut deja loc un Kabalat Şabat, urmat acestei generaţii au prioritate. Împreună optimistă, programele de aici vor conti- dau întâlnire pe scena Teatrului Naţional de un Oneg Şabat, la care cei prezenţi cu Sanda Wolf şi Manuela Alscheck, ei nua pe tot parcursul anului... Machane din Bucureşti, cu ocazia unui eveniment au putut vedea o retrospectivă în imagini s-au simţit excepţional la Cristian, au Adventure, pentru cei tineri, a reprezen- cultural deosebit de important. Pe sce- a anului care a trecut. Sâmbătă seara, reuşit să se relaxeze şi să îşi dezvolte tat fi nalul acestui ciclu impresionant de nă vor evolua şi ansamblul de dansuri reinaugurarea programelor JCC şi cei orizontul, deja bogat, al cunoştinţelor, în programe, creat prin efortul directorului israeliene Hora şi copiii din cadrul tru- trei ani ai JCC au fost aniversate printr- compania celor ce aparţin aceleiaşi grupe JDC pentru România, Israel Sabag, al pei Bim Bam, a şcolii Lauder-Reut din un party incendiar cu DJ şi cu o tombolă de vârstă. coordonatorului JCC Bucureşti, Shai Capitală. cu premii. Protagonişti au fost apoi cei mici şi Orny, al unor oameni inimoşi ca Adrian David Broza este un renumit artist A treia zi sărbătorească a fost de- adolescenţii, cei pentru care o aseme- Gueron, Cristian Ezri, Sanda Wolf, Elena israelian, un maestru absolut al chitarei. dicată copiilor şi adolescenţilor. Cei cu nea experienţă evreiască are o valoare Manea, Marcela Golda, Alexandra Suciu Cunoscut în lume, el este considerat vârsta până la 17 ani, născuţi în luna fundamentală. Primele prietenii, desco- şi mulţi, mulţi alţii, dintre care, cei mai un trubadur al folk-rock-ului urban. septembrie, au fost celebraţi împreună perirea obiceiurilor şi valorilor evreieşti numeroşi, voluntari. Folkist, actor şi poet, Nicu Alifantis are şi li s-a spus, lor şi JCC Bucureşti, „La se leagă de această, pentru unii, primă 12 albume la activ şi sute de concerte mulţi ani!”. susţinute în ţară şi străinătate. Versurile Seară dedicată talentului autentic Training JCC Bucuria pe care actriţa Maia Morgen- stern, împreună cu muzicienii Radu Cap- tari şi Octav Mardari, a adus-o publicului prin spectacolul „Idiş Experience”, este di- ficil de exprimat în cuvinte! Artiştii au oferit un program plin de sufl et, în care s-au putut regăsi cei pre- zenţi, indiferent de vârstă. Limba idiş, combinată cu stilul Klezmer, cu o privi- re modernă asupra fenomenului şi cu expresivitatea unei actriţe care face tea- tru prin muzică şi muzică prin teatru a fost o reţetă care nu ar fi putut da greş. A fost, deci, un moment Diana Ganger şi Linda White, din Statele Unite, au susţinut, la deschiderea noului cald, confortabil, plă- an de cursuri JCC, un seminar de pregătire pentru conducerea şi angajaţii JCC Bucu- cut – în care toţi cei reşti. A fost un exerciţiu interesant şi util în ceea ce priveşte dezvoltarea programelor, prezenţi s-au putut lucrul cu persoanele care frecventează centrul, munca în echipă. simţi acasă. Legătura de sufl et a orădenilor JCC cu Israelul şi cu ORADEA cinstirea înaintaşilor Unul dintre evenimentele cele mai importante din nie de intrare în cel de-al treilea an de existenţă a JCC activitatea recentă a JCC Oradea şi a comunităţii evreilor Oradea, Comunitatea de pe Criş pregăteşte o serie de de acolo l-a reprezentat vizita ambasadorului Israelului evenimente. în România, Excelenţa Sa David Oren. În compania Evident Marile Sărbători ale toamnei vor fi celebrate preşedintelui acestei comunităţi, ing. Felix Koppelmann, şi aici, prezenţa Rabinului Abraham Ehrenfeld fi ind o domnia-sa a petrecut câteva ore bune în care a fost în- garanţie că tradiţia şi serviciile religioase vor fi onorate cântat să descopere o comunitate evreiască cu o viaţă aşa cum se cuvine. cu adevărat vibrantă, integrată într-un context civic local Deoarece în acest an se împlinesc 65 de ani de la edifi care edilitară, Oradea păstrează şi azi marca unei deosebit de deschis convieţuirii interetnice şi inter-religi- deportarea evreilor orădeni, cea mai mare lovitură pe prezenţe evreieşti notabile din perioada care a precedat oase. Reprezentantul Statului Evreu în România s-a în- care a primit-o această comunitate în istorie, se pregă- Holocaustul. tâlnit, cu acest prilej, cu liderii locali - primarul Ilie Bolojan, tesc două remarcabile evenimente comemorative. Un eveniment important, în sensul aceleiaşi comemo- viceprimarul Gheorghe Carp – dar şi cu reprezentanţii Comunitatea Evreilor, împreună cu Direcţia Judeţea- rări şi cinstiri a memoriei celor dispăruţi, va avea loc şi la tuturor cultelor religioase. Domnia-sa a avut ocazia să nă pentru Cultură şi Culte, pregăteşte o expoziţie ce se Biblioteca Judeţeană. Expoziţia organizată acolo, parte a admire JCC-ul orădean şi să discute cu personalităţile deschide la 17 septembrie, în prag de An Nou Evreiesc, evenimentelor care marcheză Zilele Oradiei, va fi urmată acestei comunităţi. Preşedintele comunităţii evreieşti la sediul Uniunii Artiştilor Plastici din centrul municipiului. de un concert susţinut de artiştii Maia Morgenstern şi orădene a fost fericit să primească aprecierea înaltului În imaginile prezentate este evocată contribuţia substan- A.G. Weinberger. Orchestra Klezmer a comunităţii va fi oaspete pentru activitatea evreiască din acest oraş. ţială a evreilor orădeni - dintre care marea majoritate a de asemenea prezentă în amplul program al sărbătoririi După un Şabbaton, despre care vom relata pe larg fost ucisă la Auschwitz - la dezvoltarea urbei din peri- oraşului. în numărul viitor al publicaţiei noastre şi după o ceremo- oada interbelică. Fie că vorbim despre literatură, arte, REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 7

O “gustare” din programul JCC Bucureşti… @Vineri 25 şi sâmbătă, 26 septem- conceperii sale. Despre Sucot se va vorbi brie, urmează un program inedit pentru şi la Centrul de Zi JCC, joi, începând cu celebrarea Şabatului din această pe- ora 10.00. rioadă foarte specială a anului. Alături @Duminică, 4 octombrie, ora 11.00, de Şmuel Feifer, veţi putea cunoaşte părinţii împreună cu cei mici sunt invitaţi pericopa săptămânii şi povestiri care în Suca. Povestiri şi delicii israeliene vor ni se transmit şi nouă, azi, din vremuri completa spiritul festiv al reuniunii. îndepărtate. Deci, la 17.30, Şabat Şuva, În aceeaşi seară sunteţi invitaţi, de la urmat de Kabalat Şabat şi Oneg Şabat. ora 19.00, la „Uşpizin în Suka alături de Sâmbătă, 26 septembrie, de la ora 19.30 Erwin Şimşensohn”. Preşedintele Co- Seudat Şlişit, Havdala şi cântece pentru munităţii Evreilor din Bucureşti vă invită, o săptămână bună alături de acelaşi indiferent de vârstă, la o activitate care Şmuel Feifer. se va referi la tradiţie religioasă, muzica, @Luni, 28 septembrie, după o zi de bucatele tradiţionale. post şi introspecţie, urmează o masă @După marele spectacol de la Na- delicioasă în Blue Lagoon JCC Cafe. ţional, urmează un şir de programe la Organizatorii vă invită să vă demonstraţi JCC. În data de 7 octombrie, miercuri, la talentele de constructori şi arhitecţi, căci ora 11.00 are loc o activitate inedită în se vor pune bazele unei Suca. Suca pentru membrii Centrului de Zi. De @Marţi, 29 septembrie, şi joi, 1 oc- la ora 19.00, grupa Galil se mută în acest tombrie, se va termina de construit Suca sălaş temporar, cu o chitară şi bunătăţi şi se vor face decoraţii, începând cu ora israeliene. Pentru adolescenţi aceste 18.00. Sărbătoare a retrăirii existenţei ingrediente sunt sufi ciente pentru a avea strămoşilor noştri, Sărbătoarea Corturilor o atmosferă specială. este un moment în care comunitatea şi @Joi, 15 octombrie, în sala Anahnu familia se reunesc în cel mai cald spirit. a Bait Ham, scriitorul şi jurnalistul Boris JCC vă invită la un eveniment special, la Marian Mehr vorbeşte despre prozatori şi care puteţi contribui chiar din momentul dramaturgi israelieni de origine română. Marile Sărbători celebrate la JCC Anul Nou Evreiesc, Roş Haşa- na, şi ciclul importantelor sărbători ce îi urmează, reprezintă o ocazie pentru JCC să ofere programe din ce în ce mai interesante. Ele au de- butat la Centrul de Zi, la Bait Ham, în cadrul programelor pentru tineri şi adolescenţi. Sensul acestor sărbători, im- portanţa lor pentru poporul evreu au fost subliniate în cadrul unor activităţi, cu numeroşi oaspeţi. Duminică, 13 septembrie, vi- oara magică a lui Mirel Reznic a adus împreună un public dornic adunat să admirăm ansamblul de dansuri de muzică evreiască. Spectacolului Mate Yehuda, din Israel, care a susţinut instrumental i s-a alăturat şi trupa un spectacol extraordinar, ce a stârnit de dansuri israeliene Hora. ropote de aplauze. Ansamblul a încântat Vineri, 18 septembrie, ora 17.00, publicul cu cântece româneşti, evreieşti, urmează la JCC Seder Roş Haşa- hasidice, şi cu dansuri yemenite, maro- na! Echipa din strada Popa Soare cane. Ospitalitatea moldovenească şi mai vă aşteaptă cu o serie de surprize JCC ales evreiască, precum şi publicul entu- şi cu bucate tradiţionale. ziasmat, au făcut-o pe coordonatoarea IASI, grupului să îşi dorească să revină cu un nou spectacol în viitor şi să mulţumească organizatorilor, Benjaminei Vladcovschi- Petrecere în pijamale pentru cei mici coordonator programe JCC, consilierului Ce joacă mai bună decât o Gânduri în prag juridic Albert Lozneanu, care şi-a serbat petrecere în pijamale?! Micuţii şi ziua de naştere, şi domnului preşedinte s-au putut distra în compania al Comunităţii Evreilor Iaşi, ing. Pincu madrihim-ilor lor – au dansat, de toamnă... Kaiserman. s-au bătut cu perne, s-au jucat Directorul JCC Iaşi, tânăra Arina Atunci când vine toamna şi gospodi- şi s-au pozat fericiţi. A fost un Orenstein, ne-a răspuns cu amabilitate nele încep să pregătească bucate pentru moment cu totul special, pe la rugămintea de a ne povesti cele mai iarnă, în casele evreieşti începe pregă- care şi-l mai doresc repetat în recente evenimente care au avut loc tirea de sărbătoare. Primele sărbători curând. şi despre cele apropiate. Reproducem petrecute în JCC Iaşi vor începe cu Roş rândurile ei, în care putem observa de- Haşana, unde cu toţii ne vom îndulci cu votamentul pentru păstrarea religiei şi măr şi miere, vom participa la o masă tradiţiei evreieşti. tradiţională cu bucate alese. După o zi Bereshit, sesiunea a VII-a „ În căldura verii şi pe timpul vacanţei, de post la sinagogă, după Iom Kipur, Bereshit, Universitatea Evreiască din Israel au venit la cele şase ediţii de în curtea JCC Iaşi, sub mireasma teilor ne vom vedea la o masă tipic israeliană Europeană – un program desfăşurat la până acum, cu subiecte din cele mai înfl oriţi, ne-am strâns cu ocazia diverselor – humus, thina, salate, pita, etc. Toate Centrele Comunitare din Bucureşti şi interesante. La 19 şi 20 octombrie, după- evenimente. Picnicuri, Oneg Şabat, zile sarbatorile de toamnă vor fi celebrate la Budapesta – a deputat la începutul anului amiaza, programul revine şi se adresează de naştere sau întâlniri pe seară la o cio- JCC, de la mic la mare, toţi fi ind asteptati trecut şi a reuşit să îşi facă deja un număr celor care l-au urmat până acum dar şi colată caldă sau la un fotbal de masă. sa mai scrie o pagină în istoria Iaşiului constant de cursanţi. Profesori reputaţi celor care încă nu l-au cunoscut. La 13 august, cu mic cu mare, ne-am evreiesc!”. (M.E.)

IAŞI Aici a fost internat în lagărul pentru refugiaţii solicitanţi de azil politic de la Girenbad de lângă Zürich. Condiţiile grele de detenţie şi de muncă şi lipsa celor mai elementare în- Matineu muzical: Joseph Schmidt şi cântecele sale grijiri medicale au făcut ca inima să nu-i reziste. În ziua de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) Regional Iaşi a franceză. La 15 ani a început să cânte în corul sinagogilor 16 noiembrie 1942, la numai 38 de ani, Joseph Schmidt organizat în această vară o „stagiune estivală” dedicată din Cernăuţi şi Rădăuţi. În anul 1924 a dat primul concert moare în urma unui atac de cord şi este înmormântat în muzicii şi dansului, în cadrul căreia a fi gurat şi. matineul în public, repertoriul său cuprinzând arii din opere, lieduri Cimitirul Friesenberg din Zürich. muzical: ”Joseph Schmidt şi cântecele sale ce au străbătut şi balade româneşti. După satisfacerea serviciului militar, Aurel Brumă şi-a ilustrat prezentarea cu fi lmul docu- lumea şi au traversat timpul.“. Invitatul matineului a fost în 1929, a fost angajat cantor la Sinagoga Mare din Cer- mentar “Joseph Schmidt”, realizat de televiziunea israelia- Aurel Brumă, scriitor şi redactor la Studioul de Radio Iaşi. năuţi. A avut numeroase contracte şi apariţii în străinătate nă. Timp de 50 de minute pe ecran s-au derulat scene din El a prezentat o serie de date despre viaţa şi activitatea lui în concerte, opere, şi fi lm, printre care şi binecunoscuta viaţa şi activitatea marelui cântăreţ şi au răsunat cunoscute Joseph Schmidt.. Tenor şi cantor evreu de faimă internaţi- peliculă. „Un cântec străbate lumea“. În 1939 s-a reîntors melodii interpretate de el, melodii ce au devenit, de-a onală, născut lângă Cernăuţi, Schmidt a fost infl uenţat de la Cernăuţi, unde şi-a vizitat pentru ultima oară mama. lungul timpului, adevărate şlagăre internaţionale. mai multe culturi: idiş, română şi germană. De mic copil a Scurta sa carieră artistică a fost întreruptă de cel de-al MARTHA EŞANU învăţat limba idiş, apoi ebraica. Încă din tinereţe vorbea doilea război mondial. Din cauza persecuţiilor rasiale din fl uent limbile idiş, ebraică, română, germană, engleză şi Germania nazistă, Joseph Schmidt s-a refugiat în Elveţia. Pagini realizate de LUCIANA FRIEDMANN 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 IUDAICA Sărbătorile noastre de început de an Breviar iudaic ROŞ HAŞANA - 19-20 Ahrei Mot, despre profetul Iona. Se rosteşte Abluţiune – spălarea obligatorie a colul XVIII devenind chiar obligatoriu. septembrie 2009 - Cap al anu- Şema Israel, se sufl ă din şofar (cornul de mâinilor înainte de a servi masa, de Astăzi, evreii reformaţi au început să lui, Iom Hadin (zi a judecăţii), berbec destinat acestor evenimente), toţi a purcede la orice activitate tradiţi- renunţe la acest obicei, pe care orto- Iom Terua (ziua când se sună rostesc LEŞANA HABA BE IERUŞALAIM onal-religioasă, în ebraică --- netilat docşii îl păstrează (în ebraică - kisui din şofar), care se serbează ( la anul la Ierusalim). Este o sărbătoare ce yadayim --- roş) de 1-2 Tişrei, este Ziua Facerii se încheie cu speranţă. Adar – a 12-a lună a anului Abba – corespondentul aramaic al Lumii, a Omului, Coroana Cre- SUCOT - 3-9 octombrie 2009 - este Alenu – prescurtare de la rugăciunea cuvântului ebraic av –tată aţiei. Este o Zi a Judecăţii de către Domnul. o triplă sărbătoare, Hag Sucot (a corturilor), Alenu le Shabbeah Adir Hu – Atotputernic e El, începutul Tot El ne trece în Cartea Vieţii sau în Cartea Hag Haasip (a recoltei), Hag Simhateinu Aliyah – urcare, în sens iudaic, plecare unui cântec tradiţional evreiesc Morţii, se rosteşte rugăciunea Unetane (a bucuriei noastre). Timp de şapte zile, în Ereţ Israel Adon Haolam sau Olam – Domnul Tokef, care se reia de Iom Kipur. Ne dorim credincioşii se bucură de cortul pe care Amen – aşa să fi e, se rosteşte la fi nalul Lumii, Dumnezeu să se unească HESED (mila) cu EMET l-au ridicat în amintirea ieşirii din ţara robiei, unei rugăciuni Avinu Malkeinu – Tatăl nostru, regele (adevărul). Sinagoga este împodobită în Egipt, sub conducerea lui Moşe Rabeinu. Am Ha-Aretz – poporul ţării (Israel) nostru, primele cuvinte ale unei vechi alb, culoarea purităţii.Urarea este LEŞANA Se fac rugăciuni, se servesc mesele de Amidah – a sta în picioare în timpul litanii TOVA TIKATEIVU (Să fi ţi înscris într-un an dimineaţa, prânz şi seara, se aduc mulţu- unor rugăciuni. Avinu Şe Ba Şemaim – Tatăl nostru bun). In a doua zi de An Nou, este pomenit miri lui Dumnezeu.Este şi o sărbătoare a Arava – salcie, ramura acesteia se care eşti în ceruri Iţhak, fi ul lui Abraham, pe care Domnul a înfrăţirii tuturor evreilor, indiferent de starea pune alături de etrog, lulav şi hadas, Avoda – Slujba hotărât să nu-l sacrifi ce. socială.In a şaptea zi, se rosteşte cu voce de Sucot Avot – Părinţi (învăţaţi) IOM KIPUR - luni, 28 septembrie tare HOŞIANA (de aici cuvântul OSANA, în Ashkenazim – consideraţi urmaşi Azharot – Îndemnuri 2009 - Cea mai mare şi mai solemnă săr- multe limbi), ceea ce înseamnă, DOAMNE, ai lui Iaphet, în Biblie, apoi, în Evul Baal – Stăpân, zeitate canaaneană, bătoare din cursul anului, începe în seara AJUTĂ. Mediu, evreii proveniţi din ţările ger- înaintea venirii evreilor de 9 Tişrei şi ţine până apar stelele , a doua ŞMINI AŢERET - sâmbătă, 10 manofone, răspândiţi în estul şi centrul Baal Şem – Stăpânul Numelui , se zi, cu post total, cu rugăciunea de Maariv. octombrie, urmează imediat sărbătorii Europei, formează majoritatea evreilor referă la cei care pot face minuni Primele zece zile ale lunii Tişrei se mai SUCOT; se dedică începutului sezonului în lume. Bar Mitzva – Fiul poruncii, titlu dat numesc Iomim Noraim, zilele cutremură- de ploi, se fac rugăciuni pentru ploaie, în Azazel – loc unde ar fi fost trimis unul adolescentului de 13 ani care a în- toare. De Iom Kipur se ascultă acordurile speranţa viitoarei recolte. dintre iezii aleşi pentru sacrifi care de deplinit ritualul de a deveni membru Kol Nidre ( în traducere – toate jurămintele), SIMHAT TORA – duminică, 11 Iom Kipur, conform unei vechi tradiţii, al obştii o melodie ce aminteşte de suferinţa celor octombrie 2009 - se numeşte BUCURIA iar în Cabala denumeşte un înger Baruh Ha-Şem – Binecuvântat fie siliţi să se convertească, în speţă, a ma- TOREI. Este încheierea unui ciclu anual decăzut, devenit demon, de aici şi un Numele (Domnului) ranilor din Spania. Mulţi compozitori s-au de studiu şi începerea unui nou an de blestem - mergi la Azazel! Berahot – Binecuvântări întrecut în a compune această melodie aprofundare a învăţăturii. Se mai numeşte Acoperirea capului – obiceiul a fost înălţătoare la Dumnezeu. Iertarea este IOM HABRAHA, Ziua binecuvântării, iar în cunoscut în antichitate, dar era prac- Rubrici realizate de B. MEHR semnul acestei zile. Conform tradiţiei, este sinagogă se citeşte primul pasaj din Cartea ticat de ofi cianţii religioşi, persoanele jertfi t un cocoş, care, tâiat la gât, este rotit în BEREŞIT (Geneza). importante în ierarhia preoţească, ju- Bibliografi e –Dicţionar Enciclopedic de jurul capului celui credincios, spre iertarea decătorească, administrativă, apoi, în Iudaism – Ed. Hasefer – 2000 păcatelor(Caporot, în ebraică, Capură, în Bibliografi e: Enciclopedia Judaica (Lon- Evul Mediu, el s-a extins la toţi evreii, Z. Newman, G.Sivan – Judaism A-Z idiş). Femeile jertfesc o găină. Apoi se pre- dra, 1990) - Dr. Moses Rosen - Invăţături în special în timpul rugăciunii, în se- (Jerusalem- Jewish Agency -1980) găteşte masa, ca după un Şabat. Se citeşte biblice (F.C.E.R. – 1980-1990)

Pericopa REHE REFLECŢII BIBLICE (Sâmbătă, 15 august 2009) de ing. BARUCH TERCATIN DIVREI TORA Pericopa ŞOFTIM Urmare unor difi cultăţi tipografi ce, DIVREI TORA ale se prezintă singur la judecată. (Sâmbătă, 22 august 2009) ing. Baruch Tercatin, au apărut în mod necorespunzător în Tora cere însă dreptate şi adevăr şi aceasta trebuie să Pericopa KI TEŢE numărul trecut al revistei noastre. Din acest motiv ni se pare fi e şi conduita noastră. (Sâmbătă, 29 august 2009) corect să republicăm refl ecţiile domnului Tercatin aşa cum Sâmbătă, 29 august 2009, se citeşte pericopa KI Pericopa KI TAVO ne-au fost trimise în limba română şi fără a le face decât TEŢE. Această pericopă ne redă ceva interesant în legă- intervenţiile gramaticale necesare. (Sâmbătă, 5 septembrie 2009) Suntem în măsură să-i anunţăm pe cititorii noştri că tură cu moştenirea. În timpurile trecute, după cum se ştie, domnul Tercatin a decis să transmită ştafeta acestei rubrici bărbaţii aveau câteva soţii, una mai iubită decât alta. La Pericopele NIŢAVIM şi VAIELEH unui autor mai tânăr. Cu acest prilej îi aducem omagiul nostru moartea soţului, primul născut al soţiei neiubite va primi o (Sâmbătă, 12 septembrie 2009) domnului inginer Baruch Tercatin pentru cultura sa iudaică şi parte dublă din moştenire. Primul născut avea, în general, ROŞ HAŞANA pentru perseverenţa cu care a susţinut rubrica DIVREI TORA. drepturi mai mari la împărţirea moştenirii. În cazul însă al (Sâmbătă 19 şi duminică 20 septembrie 2009) De asemenea îi suntem recunoscători pentru preţuirea pe care celei de-a doua soţii – dintre care una era mai iubită – fi ul o acordă revistei noastre. Suntem încredinţaţi că, începând cu celeilalte va fi socotit prim născut şi el va primi dublu. Pericopa HAAZINU noul an evreiesc 5770, cititorii vor urmări cu acelaşi interes Tora caută ca ceea ce nu se realizase în viaţa soţului (Sâmbătă, 26 septembrie 2009) Refl ecţiile Biblice ale Prim Rabinului Şlomo Sorin Rosen, pe să existe după moartea lui: dreptate. care le vom publica la această rubrică. Sâmbătă, 5 septembrie 2009, se citeşte pericopa În prima zi citim din Tora Bereşit 21 despre naşterea Sâmbătă, 15 august 2009, vom citi pericopa REHE. KI TAVO. Această pericopă ne redă din nou pactul ce lui Iţhac, fi ul patriarhului Abraham şi al Sarei. Tot azi vom binecuvânta luna ELUL. Această pericopă ne fusese făcut de poporul evreu cu Divinitatea. Înainte de a În ziua a doua, din Cartea Bereşit 22, despre sacrifi ca- aduce o problemă importantă în viaţa noastră: interzicerea intra în Ţara Sfântă, Divinitatea ne aminteşte de obligaţiile rea lui Iţhac – încercare la care Abraham fusese pus. Noi mâncării cărnii de porc. Acest lucru ne diferenţiază de pe care le luasem asupra noastră. E o pericopă grea, în vorbim întotdeauna de încercarea grea la care Abraham celelalte popoare. care ni se spune că dacă vom îndeplini legile vom fi bine- fusese pus de a sacrifi ca pe fi ul său care se născuse după Înţelepţii au dat câteva cauze pentru această interzice- cuvântaţi. Cuvântul BAREH (binecuvântat) e menţionat atâta aşteptare: el avea 100 de ani, iar Sara, 90 de ani. re. Ei susţineau că porcul e cel mai murdar animal din cele de şase ori, iar cuvantul ARUR (blestemat) e pomenit de Nu vorbim de încercarea la care fusese supus acest ce există. Înainte cu vreo 150 de ani s-au publicat cercetări 18 ori, de trei ori mai mult. Iţhac, care întreabă pe tatăl său în drumul spre sacrifi care: medicale în care se arată că porcul transmite oamenilor Suntem binecuvântaţi în oraş şi pe câmp, când vom „Tată, iată focul, iată lemnele, dar unde e mielul pentru boli şi chiar că e periculos a se consuma carnea sa. Aceşti veni şi când vom pleca. Este pomenită recolta şi multe sacrifi care?” cercetători nu făcuseră legătura cu religia iudaică. Pentru altele legate de viaţa de zi cu zi. Abraham îi răspunde: „Dumnezeu ne va arăta mielul noi, evreii, acest lucru e o lege. De multe ori, cei ce ne Cât de dorit ar fi dacă am putea merge pe calea cea pentru sacrifi care, fi ul meu.” urau voiau să oblige pe evrei să mănânce carne de porc bună, a respectului faţă de om, de a ajuta semenul şi vom Acest răspuns poate fi şi interpretat: Dumnezeu ne dar nu reuşiseră şi adeseori evreii au acceptat să moară fi numai binecuvântaţi. va arăta mielul, iar dacă nu, pentru sacrifi care va fi chiar decât să încalce legea. Sâmbătă, 12 septembrie 2009, este ultima sâmbă- fi ul meu. Azi, în Israel, crescătorii de porci sunt obligaţi a funcţi- tă a anului. În zorii zilei de duminică vom începe a spune zi Totuşi, deşi acest răspuns conţine două interpretări, ona în anumite locuri separate şi sunt multe oraşe în care de zi până la Iom Kipur SLIHOT. Citim azi două pericope: Iţhac merge mai departe. vânzarea de carne de porc e complet interzisă. NIŢAVIM şi VAIELEH. VAIELHU SNEIEM IAHDAN – au mers amândoi, Sâmbătă, 22 august 2009, se citeşte pericopa Ne vom ocupa de versetul „KOL ISRAEL AREVIM împreună. ŞOFTIM (Judecătorii). Tora ne porunceşte: „Tzedek, ZE LAZE” – „fi ecare evreu este responsabil, unul pentru Sâmbătă, 26 septembrie 2009, este Şabat Şuva, tzedek tirtof”, adică să urmăreşti dreptatea, numai drep- celălalt.” Suntem în ajun de Roş Haşana, sărbătoare în numit aşa după versetul din AFTARA. ŞUVA ISRAEL, tatea. Cuvântul „dreptate” se repetă accentuându-se astfel care vom fi înscrişi în Cartea Vieţii, dar pentru acest lucru întoarce-te Israele, pocăieşte-te. importanţa lui. trebuie să facem dovada că-l merităm. Responsabilita- Citim azi pericopa HAAZINU, este un poem ce Moşe Judecata trebuie să fi e dreaptă şi ea nu are voie să fi e tea e colectivă şi fi ecare din noi poate suferi din cauza îl spune poporului dar şi Divinităţii. Aşa cum glasul său infl uenţată de nici o cauză, mită sau preferarea unuia faţă celuilalt. fusese auzit în ceruri, să fi e auzit şi pe pământ. de celălalt. Tora cere ca judecătorul, înainte de a începe RALBAG compara poporul evreu cu un om; atunci Poemul Haazinu – ascultă, trece în revistă istoria evre- judecata, să fi e dispus a achita inculpatul, deci el trebuie când o membrană a corpului nu funcţionează, tot corpul ilor de la început şi până ce ajunge în Ereţ Israel. să fi e complet convins că prin ceea ce va asculta el trebuie omului suferă. Tot aşa, când un evreu păcătuieşte, suferă El stabileşte că în viitor poporul va păcătui şi va fi să ajungă la adevăr şi numai după aceea să dea sentinţa. poporul întreg. pedepsit, dar după ce va isprăvi pedeapsa, Divinitatea Cei doi implicaţi trebuie să aibă aceleaşi drepturi de a-şi Să sperăm că anul 5770 va aduce solidaritate şi înţe- va ierta poporul şi duşmanii vor fi pedepsiţi. Poporului îi expune poziţia indiferent de situaţia lor socială. Din păcate legere între noi toţi. lipsea înţelegerea şi numai după greşeli a învăţat cum e azi lucrurile nu stau chiar aşa, bogatul îşi poate permite ca Sâmbătă, 19 septembrie 2009, şi duminică, 20 just să se comporte, ceea ce e de dorit. Credinţa unui om apărarea să fi e făcută de cel mai bun avocat, iar săracul septembrie 2009, avem ROŞ HAŞANA. e dorită pentru poporul întreg. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 9

Ultima frontieră a ştiinţei: A Creierul care încearcă Scurt Ţ 2 (Scurt pe doi) TTIINIIN să se cunoască pe el însuşi Ş ŢA Creierul este la ora aceasta organul de la un neuron la altul. „Exelon” este un Madonna s-a recules IA cel mai puţin cunoscut din corpul uman. medicament israelian care înbunătăţeşte la Zidul Plângerii V Mai bine zis, funcţionarea lui rămâne un memoria, atenţia şi funcţiile cognitive dar ŞI VIA mister. Peste 100 de miliarde de celule efectele lui nu durează mai mult de doi Madonna s-a recules la Zidul Plân- colaborează pefect în mii de miliarde ani. O dată la 150 de naşteri un copil, gerii din Ierusalim, relatează presa de conexiuni, până când într-o bună zi mai ales dintre băieţi, se naşte autist. Un israeliană. Vedeta a susţinut două con- ceva se dereglează acolo sus, undeva studiu desfăşurat pe 300.000 de soldaţi certe în Parcul Hayarkon din Tel Aviv, 40 de ani de la misiunea Apollo 11 în această reţea fabulos de complicată israelieni a arătat că bărbaţii care devin în faţa a peste 100.000 de spectatori. şi nu ştim încă nici unde şi nici de ce taţi după 40 de ani au cu 40% şanse mai La Zidul Plângerii, însoţită de gărzile dar, mai ales, nu ştim cum să reparăm. mari să genereze un copil autist. La mij- de corp, Madonna s-a recules, timp de Evrei în spaţiul Spre deosebire de inimă şi alte organe, locul acestei veri, în Universitatea Ebraică o oră, apoi s-a întors la Tel Aviv. nu putem opera ”pe creier deschis”, nu a fost creat un nou Centru pentru studiul putem înlocui, transplanta creierul uman. creierului, al şaselea ca mărime din lume, EUREKA! cosmic Se pot extrage tumori dar, ca să umblăm cu o investiţie de 50 de milioane de do- În vara aceasta, a fost sărbătorită în creier şi să înlocuim ceva, aşa cum lari, care, aşa cum se întâmplă frecvent Israelul coordonează aselenizarea, în 1969, a primului echipaj înlocuim valve cardiace, e impo- în această ţară, e o donaţie. Banii sunt cel mai mare program uman. De atunci, cosmosul a fost po- sibil.Iar odată cu îmbătrănirea oferiţi de miliardara din Elveţia, Lily pulat cu astronauţi şi cosmonauţi. Şi cu populaţiei, bolile creierului devin Safra, prin Fundaţia „Edmond J. de R&D din lume evrei… Chiar dacă erau ca naţionalitate dramatice atât pentru familii cât şi Safra”. Noua unitate ştiinţifi că va Israelul a fost ales să coordoneze, americani, astronauţii evrei au ţinut să-şi pentru societate. Demenţa senilă aborda un larg câmp tematic de timp de un an, cel mai mare program marcheze iudaitatea atunci când au avut afectează 5 % din persoanele cercetare a activităţii creierului, pan-european de cercetare-dezvol- prilejul. de peste 65 de ani şi un sfert din încercând să înţeleagă funcţiona- tare. “Iniţiativa Eureka” prevede in- Primul astronaut evreu a fost Judy cele de peste 85 de ani iar maladia rea acestuia şi să găsească terapii vestiţii de 1,5 miliarde de euro anual. Resnick, care a avut titlul de specialist Alzheimer tinde să devină epidemi- pentru bolile bătrăneţii, în special. Este o recunoaştere internaţională a al primei misiuni a Navetei spaţiale şi a că. Ea se datorează - ştim acum Ea dispune de cea mai modernă capacităţii ştiinţifi ce şi tehnologice a zburat de asemenea pe Challenger. A - faptului că un neurotransmi- aparatură, capabilă să ofere ima- acestei ţări. Israelul, care s-a alăturat murit în explozia celei de a 10-a misiuni ţător, ”acetylcholina”, nu mai gini în 3 D ale funcţionării chiar programului Eureka în anul 2000, este a acestei navete spaţiale. ajunge în cantităţi sufi ciente şi a unui singur neuron. singura ţară non-europeană acceptată Jeffrey Hoffman s-a afl at pe orbită de dar s-a dovedit a fi cea mai activă din- Hanuca şi, cum pe Staţia Spaţială Interna- tre cele 40 de ţări participante. ţională (SSI) nu puteau aprinde lumănări, Au inventat evreii vioara ? a luat cu el un titirez, care s-a învârtit neîntrerupt 90 de minute, înainte de a „Se pare că vioara nu e de origine curtea lui Henric al VIII-lea erau evrei. Cea mai bogată… dispărea într-unul din fi ltrele de aer. italiană ci e o invenţie evreiască”- spune Roger Prior susţine şi că celebra familie Monica Hugget, director de program la de lutieri Amati era de etnie iudiacă, ba- Shari Arison (51 de ani) este cea Gregory Chamitoff a adus cu el pe mai bogată israeliancă şi se afl ă pe SSI o mezuză, pe care a plasat-o pe uşa celebra “Julliard School” din New York. zându-se pe faptul că numele evreiesc Un amplu articol publicat în “Jerusalem Haviv înseamnă acelaşi lucru ca Amati, locul 234 în lume, în clasamentul For- de lângă patul său. bes al miliardarilor, cu o avere de 2,7 Ilan Ramon a fost singurul astronaut Post” aduce argumente în spri- în italiană. Toate acestea sunt însă jinul acestei afi rmaţii. Viola, pre- ipoteze. Evreii au fost totdeauna miliarde de dolari. Ea este principalul israelian.După cum se ştie, el a pierit în acţionar al băncii Hapoalim, al celei mod tragic în explozia navetei spaţiale cursoarea viorii, a fost inventată printre marii violonişti ai lumii. în Spania, în sec XV, înainte ca Sunt cunoscuţi virtuozul Salamone mai mari societăţi de croaziere din Columbia, care aducea echipajul misiunii lume, “Carnival”, cu sediul la Miami, al sale spaţiale pe pământ. A fost primul evreii să fi e expulzaţi. Se pare ca Rossi,din sec XVII, unul din primii ei au dus viola în Italia. Vioara a compozitori pentru vioară, Joseph altor societăţii industriale, printre care astronaut care a cerut mâncare caşer şi cea mai mare fi rmă de construcţii din în spaţiul cosmic şi a consultat un rabin apărut în Italia în prima jumătate Joachim, căruia Johannes Brahms a secolului XVI, curând după ce i-a dedicat Concertul său pentru Israel. Ei bine, a divorţat de al treilea asupra modului în care poate respecta soţ şi e iaraşi liberă. şabatul pe orbită. Ramon a luat cu el pe evreii s-au stabilit acolo. Primul vioară, Ferdinand David, căruia SSI o Tora şi o Biblie, pe microfi lm. De care a propus această ipoteză Felix Mendelssohn i-a dedicat În Rusia va fi construit asemenea, a avut cu el o pictură premo- a fost Roger Prior, profesor la Concertul pentru vioară, Henryk nitorie a Pamântului, văzut de pe Lună, Universitatea din Belfast. Cert Wieniawski… Contemporani cu cel mai mare muzeu creată de un copil închis la Auschwitz. este că regele Henric al VIII-lea noi au fost sau mai sunt Jascha evreiesc din lume Gary Reisman a fost primul astrona- a primit la curtea lui, la înce- Heifetz, Isaac Stern,Yehudi Me- ut evreu care a locuit pe Staţia Spaţială putul secolului XVI, un grup de nuhin, David Oistrach,Nathan În urmă cu cinci ani, la Moscova, Internaţională şi a adus acolo un obiect şase violonişti veniţi din Italia. Profesorul Milstein, Mischa Elman, Itzhak Perlman, cu fondurile municipalităţii a fost con- memorial pentru Ilan Ramon, oferit de Prior are o serie de dovezi că toţi acei Shlomo Mintz, Pinchas Zukerman, Gil struit un Centru Comunitar evreiesc din văduva acestuia. violonişti erau evrei portughezi marani. Shaham, Joshua Bell, Hagai Shaham, Capitală. O clădire istorică din zona De altfel, majoritatea muzicanţilor de la Vadim Guzman. acestui Centru va adăposti Muzeul Premieră Toleranţei. Acesta va celebra istoria Ari Weinstein evreilor din Rusia, va expune opere de artă executate de artişti evrei şi obiecte Filmul „Călătoria Adolescentul care îi sfi dează de cult religios dar va avea şi o secţi- une dedicată Holocaustului şi evreilor lui Gruber”, ruşi care au pierit în timpul războiului, pe specialiştii de la Apple ucişi de nazişti. Şantierul a fost deschis La 2 ani, Ari We- în 2009 iar ansamblul va fi dat în folo- de Radu Gabrea, instein ştia să folo- sinţă în 2011. Printre sponsori se afl ă sească televizorul Fundaţia culturală rusă, Comunitatea prezentat ofi cial familiei ca şi VCR-ul evreiască din Moscova şi un grup de şi, curând, a început donatori evrei, condus de miliardarul publicului român să dezmembreze Lev Leviev. Premierul Vladimir Putin jucăriile mecanice. a donat un salariu pentru construirea La 3 septembrie a.c., la cinematograful La 6 ani, a desfăcut Muzeului. „Union” a avut loc premiera de gală a fi lmului un computer şi l-a „Călătoria lui Gruber” al regizorului Radu Ga- reasamblat, repu- Cele mai fericite brea. Inspirată din romanul „Kaputt” de Curzio nându-l în funcţiune. Malaparte, pelicula are ca temă pogromul din La 11 ani, a primit un zece oraşe din lume Iaşi din vara lui 1941 şi „trenurile morţii” în care iPod şi, nemulţumit Revista americană „Forbes” a şi-au pierdut viaţa sute de evrei. Creaţia artistică cu numai cele patru întocmit lista celor mai fericite oraşe a lui Gabrea se bucură de o distribuţie presti- aplicaţii oferite de din lume. Deşi fericirea este greu de gioasă, printre actori fi gurând Florin Piersic jr., fabricant, a început să înveţe programare pentru a dezvolta gama de utilizări. cuantifi cat, drept criterii pentru stabili- Marcel Iureş, Răzvan Vasilescu şi alţii. Înaintea Acum, la 15 ani, tănârul american din Mount Airy, lucrând on–line cu alţi şase rea ierahiei au fost folosite impresiile prezentării fi lmului propriu zis, spectatorii au adolescenţi la fel de inventivi, a creat un software care permite utilizatorilor celor care trăiesc acolo sau au petrecut putut vedea un documentar despre itinerariul de iPhone să descarce gratuit aplicaţii neautorizate de fi rma Apple. Ari şi co- momente de neuitat. Este vorba şi de acestuia în străinătate, unde s-a bucurat de legii săi au “spart” codurile iPhone la numai două săptămâni de la lansarea atmosferă, mediu şi felul de a fi al oa- un succes deosebit. De asemenea, cunoscuta aparatului. Peste 250.000 de utilizatori ai iPhone au accesat site-ul lui Ari We- menilor. Iată lista cu primele 10 oraşe: formaţie „Şapte prăjini” a prezentat un program instein pentru a descărca software-ul care le permite sa lărgeasca domeniile 1. Rio de Janeiro, Brazilia; 2. Sydney, de cântece evreieşti. Publicul, format din perso- de utilizare a iPhone. O altă aplicaţie a lui, pentru iPod, a fost descărcată de Australia; 3. Barcelona, Spania; nalităţi ale vieţii româneşti şi evreieşti, a primit peste un milion de amatori. Avocaţii consultaţi au afi rmat că oferirea de aplicaţii 4. Amsterdam, Olanda; 5. Melbourne, cu căldură noua creaţie cu tematică evreiască neautorizate de constructor este legală, conform “Digital Millennium Copyright Australia; 6. Madrid, Spania; 7. San a regizorului Radu Gabrea. Membrii comunităţii Act”. Ari are un blog (Arix la Ariweinstein.com), a creat o serie de site-uri pe Francisco, SUA; 8. Roma, Italia; 9. evreieşti au putut viziona „Călătoria lui Gruber” Web şi a lansat câteva afaceri de risc pe Internet. Povestea lui a fost relatată Paris, Franţa; 10. Buenos Aires, Ar- anul trecut, cu prilejul Zilei Holocaustului din în premieră de “Wall Street Journal” şi de atunci solicitările presei americane gentina. România, iar revista „Realitatea Evreiască” a pentru interviuri se ţin lanţ. publicat mai multe cronici ale fi lmului. (E.G.) Pagină realizată de ANDREI BANC 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 DISTINSUL PROFESOR DR. DOC. EUGEN SEGAL - MEMBRU TITULAR AL ACADEMIEI ROMÂNE! Supratitlul omagial al acestei pagini speciale îngemănat, în numele Comitetului Director al Fe- a publicaţiei noastre, dedicată - acum, în prag de deraţiei noastre şi al întregii evreimii din România An Nou 5770 - unui eveniment, cu semnifi caţii cu îndreptăţita urare de afecţiune, de stimă şi majore pentru întreaga noastră obşte, se cere preţuire, care ne onorează, deopotrivă: SHANA TOVA! Sănătate, fericire, noi şi noi împliniri! Ad Mea Veesrim! Încep cu sfârşitul. Despre Eugen Segal acum, când viaţa cu tulburătorul om de cultură şi publicist încă neînţeles, Iosif şi opera - prea puţin cunoscute într-o anume perioadă, şi nu Sava, neuitatul creator al unor Serate Muzicale pe care încă din vina lui - au ajuns să răzbată, dincolo de revistele de spe- nu le-am împărtăşit îndeajuns, manuscriselor mele. cialitate, spre cele de popularizare; când variatele ediţii Who’s Iosif Sava, deloc chimist, dar pasionat de rigorile fremătă- Who sunt depăşite de informaţia pe care trebuie să o cuprindă toare ale ştiinţei - el m-a convins acum vreo 50 de ani să scriu şi-i imposibil de cuprins - este rândul celor care au avut norocul un ciclu de portrete despre marii noştri oameni de ştiinţă. Iosif să-l cunoască, cu foarte mulţi ani în urmă, deci, al celor care Sava, aveam să afl u, fusese coleg cu Eugen Segal la Marea prezente şi viitoare încă nu îl cunosc. Dar au adunat pagini de amintiri şi pagini de jurnal şi de tăceri, Şcoală Ieşeană de Muzică, înainte ca şi această şcoală să de numărat, poate şi de enumerat, voi şti, încifrate şi aproape enigmatice - este rândul lor, repet, să le aibă drama ei... Imaginaţi-vă, însă, pe autorul câtorva sute de sper să o fac, până la capătul vieţii. ofere cititorului interesat. Cum? Greu de spus. Prin destăinuiri, lucrări de chimie publicate de revistele lumii, interpretând pentru - Dar aţi avut bucurii, recunoaşteri, peste timp, prin interviuri şi poate chiar prezentări romanţate, melomanii ieşeni şi ulterior bucureşteni un cvartet de coarde premii care v-au onorat şi pe care, încăl- biografi ce, dar nu mai puţin autentice şi prin “Memorii” la pro- beethovenian; imaginaţi-vă pasiunea simultană pentru muzică, cându-vă modestia, v-am ruga să citaţi priu... atât cât ne mai ajută memoria. ca şi cea pentru matematici absolut complementare cum aveam măcar vreo câteva. L-am căutat pe Eugen Segal, despre care mi-a vorbit cândva să afl ăm de la acel retor neîntrecut, pentru zeci de generaţii, - Ordinul Naţional STEAUA ROMÂ- Pincu Kaiserman, preşedintele Comunităţii Evreilor din Iaşi, care a fost Arnold Kahane. Aş adăuga, se înţelege - dar ar fi NIEI în grad de cavaler - aprilie 2003; pe când Eugen Segal plecase deja la Bucureşti şi devenise fost alt eseu, că misterele, care necesită deopotrivă o viaţă de Premiul “Gheorghe Spacu” al Academiei student; pe atunci mai căutam şi studenţi pentru publicaţiile de om, misterele muzicii şi matematicii ne fac să bănuim, să le Române 1976; Doctor Honoris Causa tineret sau tineri absolvenţi pentru “Viaţa Studenţească”, revista visăm şi cu puţin noroc, să şi descoperim, aproape simultan, al Universităţii de Vest, Timişoara, 11 la care ajunsesem să lucrez. L-am căutat, ulterior, pe când pro- misterele unei alte îngemănări, a familiei şi misterul peren al octombrie 1999; Diploma de excelenţă fesorul Kreindler, de la care învăţasem să iubesc “matematica, iubirii şi al unei alte interacţiuni pe care o învăţăm mereu şi a Universităţii Bucureşti - mai 2003; întâi” şi celelalte pe urmă, pe când afl am de la domnia sa cum n-am învăţat-o îndeajuns a transmiterii celei mai preţioase Diploma de onoare şi medalia “Gheor- ar trebui să arate “o istorie adevărată a matematicii româneşti”; ştafete, întru dăruirea prin merit şi har, din generaţie în gene- ghe Spacu” ale Societăţii de Chimie din l-am căutat şi atunci când profesorul Ilie Murgulescu mi-a vorbit raţie. Au încercat s-o afl e şi s-o înveţe şi Eugen Segal şi Iosif România”, septembrie 2007, şi, bineîn- despre un viitor mare specialist în chimie, care încă nu s-a de- Sava şi la capătul unui lung şir de nume care mă urmăresc ţeles, de neuitat pentru mine, “OPERA cis “să ridice capul” din cărţi... şi l-am căutat, mai mult decât o şi mă obsedează, le urmăreşte şi memorialistul din mine, cu OMNIA”. făcusem în tinereţile mele şi ale lui, atunci când academicianul obligaţia neuitării. - Ziaristul va regreta că nu le-a înşiruit Nicolae Cajal, preşedinte al F.C.E.R., mă convinsese să adun Un curriculum vitae al academicianului Eugen Segal ar fi el pe cele care i se par de consemnat, în jurul “Realităţii Evreieşti” nume din cele mai mari, nume din greu de parcurs... Zeci de termeni pe care-i bănuim fi e şi sub cum zicem noi, cu majuscule... Dar poate cele mai ilustre, personalităţi din cele mai proeminente ale încifrarea lor scientistă, ar izbuti să ne confi rme un adevăr că toate ar fi meritat! culturii române şi ale străvechiului nostru spirit iudaic. născut din însăşi marea chimie a existenţei noastre, toate - Încercaţi dvs, dle Segal, pe spaţiul L-am cunoscut, l-am urmărit îndeaproape în toate demer- mărturisind fascinantele legi ale optimizării, ale obţinerii unor a 3-4 rânduri şi faptul că nu puţine uni- surile sale, pe când lucram la “Ştiinţă şi tehnică”, şi, ulterior, la noi viteze de reacţie; ca şi secretele acumulărilor latente care versităţi de prestigiu mondial v-au oferit revista cu profi l ştiinţifi c, hebdomadarul, cu frontispiciu albastru, nasc salturi de inovare şi perfecţiune, nebănuite anterior. prilejul să lucraţi în cadrul lor ca profesor “Magazin”. Mărturisesc că i-am urmărit cu atenţie şi articolele Ce am reuşit şi ce am izbutit măcar să enunţăm, va şti s-o invitat. semnate în reviste de specialitate, pe când am început să lucrez spună timpul. Sau timpurile... Sau un timp infi nit. - Universitatea Paris-Sud - profesor la volumul de eseuri “Mileniul II, ultimul sfert de oră”. Abia pe Într-o enumerare pe cât de rapidă, pe atât de succintă, s-ar invitat în iulie-august 1993; Centrul de urmă, îndemnat de acelaşi înţelept Cajal, l-am vizitat într-o cuveni să-i întrebăm pe bunii noştri interlocutori care au răzbit Termodinamică şi Microcalorimetrie seară pe Eugen Segal acasă şi-am vorbit îndelung despre el prin avatarurile ştiinţei, în cazul dat, Eugen Segal. al CNRS, Marsilia, Franţa, Cercetător invitat pe baza câştigării unei burse de -Spuneţi-mi: aţi avut în primii ani de gaz, şi să vă răpim din timpul în care aţi înalt nivel, octombrie 1995 - februarie şcoală un mentor-pedagog, înnăscut şi cunoscut-o pe Sandra şi aţi întemeiat o 1996; Universitatea Ben Gurion, Ber- îndrăgostit de cei ce vin din urmă? familie. sheva, Israel, Facultatea de Ingineria - Da, am avut, îl chema, nume de Am mai înţeles, urmărindu-vă cu aten- Materialelor, profesor invitat, noiembrie două ori ilustru prin frecvenţă, valoare şi ţie succintul curriculum vitae, că a existat 1997 - februarie 1998; Universitatea din unicitate, Ion Popescu. şi-un moment Fulbright. Tokio, Japonia, Departamentul de Chimie - Dar aţi avut, în anii dvs. de liceu, de - Da, într-adevăr, am benefi ciat de o Aplicată, profesor invitat, iunie 1998. acumulări esenţiale, unul sau doi profe- salutară bursă Fulbright, la Departamen- - Da, ar fi fost mai uşor să vă întreb: sori pe care să nu-i puteţi uita? tul de Inginerie Chimică a Universităţii unde nu aţi fost încă invitat. Domnule - Da, n-am să-l uit pe Adolf Haimovici, Stanford, California, SUA, în 1973... la profesor, un interviu cu un academician fratele marelui Mendel Haimovici, ilustrul vârsta de 40 de ani. nu se încheie niciodată. Secretarul de academician, şi pe domnişoara, prinţesă - Şi iarăşi ne-ar fi difi cil să întrebăm redacţie îmi va reproşa: “Iarăşi ai scris enorm”. Voi surâde, probabil. “Să vedeţi a limbii române, Braunstein. PProfesorululrofesorulul EugenEugen Segal,Segal, înîn urmurmă cucu un părinte, ipotetic, cu 12 fi i, conducători - Dar dintre profesorii iluştri, din anii aani,ni, cândcând eraera doardoar membrumembru corespondentcorespondent imaginari de “triburi”, care-i cel preferat dvs. ce voi scrie şi cât în volumele de de facultate, pe cine aţi cita (pe toţi e aall AcademieiAcademiei Române,Române, într-unîntr-un momentmoment sau pe autorul a 530 de lucrări, majorita- memorii închinate făuritorilor de ştiinţă”. imposibil), dle Eugen Segal? ddee reculegere,reculegere, lala mormântulmormântul dindin IsraelIsrael alal tea inserate în publicaţii de mare prestigiu Este elogiul pe care-l datorăm fi ecărui - Profesorii Arno Kahane (Matematici rregretatuluiegretatului şef-rabinef-rabin dr.dr. MosesMoses RosenRosen din ţară şi din străinătate, despre care ar Doctor Faust care nu şi-a vândut su- Generale), Ion Agârbiceanu (Fizică), fi tentat să ne vorbească. fl etul... Iertaţi-mă pentru tot ceea ce nu Gheorghe Spacu (Chimie Anorganică), gă, spre a răzbi în viaţă, în consonanţă cu - Mă întreb şi eu, uneori, cu uimire, nu am scris... Voi găsi, însă, şi răstimpul şi Eugen Angelescu (Chimie Organică) şi, ceea ce părinţii dvs. v-au hărăzit dintr-un cu orgoliu, ci cu sentimentul unei îndato- cartea care va apărea cândva. nu în ultimul rând, I.G. Murgulescu. Men- bun început. riri însumate, dacă aş fi putut să renunţ ţionez că ultimii patru au fost membri ai Aproape că ar fi fost păcat să fi reuşit la vreuna din aceste lucrări? Cât aş fi Cu dragoste, peste timp, şi Academiei Române. să vă atrag spre presă, în anii în care aţi suferit. Sincer îndatorat celor care m-au cu cea mai prietenească invidie, - Domnule Eugen Segal, ursitoarele izbutit să oferiţi cetăţii ştiinţifi ce lucrările îndemnat şi ajutat să continui fără să “Ad Mea Veesrim”! v-au iubit şi au ştiut spre ce să vă împin- de Cinetică heterogenă în sisteme solid- obosesc... Numărul total al acestor lucrări DOREL DORIAN Aplauze la Bucureşti cialei „In My Secret Life”. Acordurile lente ale fi ecăreia dintre ele au hipnotizat publicul, care a ascultat muzica în linişte, ca la teatru. Vă mulţumim încă o dată, domnule Leonard Cohen! Piese ca „No Way to Say Goodbye”, „Lover La aproape un an care aveau să-i aducă, deîndată, dragostea stadionul “Iolanda Balaş”, umplut aproape Come Back” sau „Waiting for a Miracle” au după ce şi-a sărbătorit, la Bucureşti, împli- publicului: „The Future” şi „Ain’t No Cure în întregime, schimbând crepusculul cu vrăjit publicul atât de tare, încât acesta a şi nirea a 74 de ani, Leonard Cohen a decis For Love”, după care s-a adresat pentru întunericul pe acordurile piesei „Everybody uitat să mai reacţioneze. Ultima piesă cânta- să se întoarcă în faţa publicului român, cu prima oară celor câteva mii de oameni care Knows”. tă înainte de pauza de 25 de minute (care a un spectacol care a avut loc, pe stadionul au venit să-l vadă, mulţi dintre ei ajunşi la Vocea lui Cohen, cu un timbru la fel de întrerupt concertul exact la momentul anun- “Iolanda Balaş Soter” din Capitală, la împli- concertul său pentru a doua oară. vibrant ca în înregistrările din anii ‘70, se ţat de organizatori) a fost „Ring The Bell”, ale nirea, deci, a 75 de ani. „Îţi mulţumesc, România. Îţi mulţumesc, auzea excelent din oricare colţ al stadio- cărei versuri au fost, pentru început, recitate Contrar obiceiului încetăţenit atunci Bucureşti. E o mare onoare să fi u aici, alături nului. Suna aşa cum îl ştiam. Solo- urile de de Cohen într-o manieră incantatorie. De când ne vizitează staruri internaţionale, de voi. În seara aceasta vă vom arăta tot instrumentişti care au punctat fi ecare piesă, altfel, pentru a cânta prima strofă, artistul a artistul canadian a urcat pe scenă chiar la ceea ce putem”, a spus Leonard Cohen, printre care şi cel al muzicianului Javier îngenunchiat, ca la rugăciune. Pe acordurile ora anunţată, opt fi x, şi şi-a început, brusc, înainte de altă piesă îndrăgită, „Bird on Mas, la chitara bandurria, au fost primite, de fi nale ale piesei, Cohen a mulţumit publicului show-ul, cu piesa „Dance Me To The End Of The Wire”, al cărei început a fost primit de fi ecare dată, cu aplauze de public. Versiu- pentru că a venit să-l vadă şi pentru primirea Love”. În acelaşi costum cu care şi-a cucerit cei prezenţi cu aplauze. De altfel, primele nea andaluză a chitaristului Mas, un artist extraordinară de care s-a bucurat la cea publicul şi data trecută, ţinută care a devenit acorduri ale fi ecăreia dintre piesele mai din Barcelona, pentru piesa „Who By Fire”, de-a doua vizită la Bucureşti. emblemă a acestui turneu, „înaltul poet al cunoscute au fost salutate de public cu transformată, pe alocuri, într-un excelent fl a- DOINEL TRONARU melancoliei” şi-a făcut încălzirea cu piese ropote de aplauze. Noaptea s-a lăsat peste menco, a urmat celebrei şi ceva mai comer- (Din “Evenimentul zilei”, 5 septembrie 2009) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 11

„N-am eu grija lui Andrei, o să se descurce bine căci este un om complex – ştie şi tea- P tru şi fi lm”. Ne-am împrietenit şi prin 1970 E ANDREI CĂLĂRAŞU: i-am propus soţului ei, actorul Zwi Stolper, să fac un fi lm despre Lia. A ieşit un fi lm de o oră care s-a dat la televiziune. - După „Avarul” ce a urmat? F „Mi-a plăcut - M-a invitat Avram Aseo, directorul Conservatorului de Artă Dramatică din I Ramat Gan, să montez piesa „Scaunele” R lui Eugène Ionesco. Succesul piesei mi-a să construiesc adus şi numirea ca decan al Facultăţii U de Cinematografi e şi Televiziune, nou înfi inţată. L - Se ştie că aici, în Israel, aţi fost pă- vedete” rintele televiziunii. - Cei de la minister mi-au spus că Cu cine am vorbit în Tel Aviv, Haifa sau Bat Yam despre re- vor să pornească televiziunea în limba A gizorul Andrei Călăraşu, primul lucru pe care îl amintea a fost arabă. - Ştiaţi limba arabă? M aportul cunoscutului cineast la edifi carea televiziunii israeliene. - Ştiam doar „la paşa vine un arab”. Dorind să afl u amănunte, l-am vizitat acasă, în frumosul apar- Poezia. Atât. Dar m-am descurcat bine iar I tament dintr-o elegantă zonă a Tel Aviv-ului, unde locuieşte după un an am fost trecut la televiziunea N împreună cu Olga, soţia sa. Bucuros de oaspeţi şi de discuţii, a în ivrit. Şi aşa, trecură anii cum trecură iar dorit să începem cu amintiri mai vechi, ca semn că n-a uitat de eu aveam un bilanţ frumuşel – 1380 de T unde a plecat. emisiuni pentru televiziunea israeliană... teatru, fi lm, divertisment. Mult timp am I AVRAM CROITORU: Anul să-i „construiesc” eu. Stela Popescu era a fost trimisă la un concurs în Italia şi a susţinut emisiunea „Culise”, care se pre- acesta, în luna mai, aţi împlinit în primul an la Institut, Rodica Tăpălagă fost premiată. Mă cheamă iar Lea Porat, zenta în fi ecare zi de joi şi cuprindea tot ce R 87 de ani; timpul a trecut cu folos nici nu intrase la facultate, Ştefan Tăpă- directoarea radiodifuziunii israeliene, să era nou în domeniul artei. Am avut invitaţi pentru dumneavoastră. Aţi devenit lagă era maestru al sportului, Iurie Darie mă felicite. Şi, spre uimirea mea, de astă renumiţi din America – Shirley McLaine, I un cunoscut şi apreciat regizor de jucase într-un singur fi lm. dată, îmi vorbeşte în româneşte. Mi-a Jack Lemmon, ba chiar şi diplomatul L fi lm. - Pe Arşinel cum l-aţi descoperit? spus că, până acum, special a folosit Henry Kissinger. Am fi lmat un show al ANDREI CĂLĂRAŞU: După - Un asemenea om nu era greu de ivritul ca să-mi dau seama că în meseria lui Frank Sinatra, când a făcut un turneu O ce am scăpat cu viaţă din Trenul descoperit. Îl vezi imediat, că-i masiv. Dar mea nu mă pot descurca fără să ştiu în Israel. Era, pe atunci, la televiziune, Morţii – despre acele cumplite zile să vorbim serios. Făceam fi lmul „Vacanţă limba ţării, dar, de fapt, şi ea se trage tot un trio celebru, „Hagaşaşim” se numea, R am mai vorbit, aşa că nu o să le mai la mare” pe când Arşinel abia începuse din România. care a făcut un cuplet pe care l-a intitulat evoc dar nici nu se pot uita – aşa- Institutul. L-am pus să stea într-un loc şi - Şi după succesul radiofonic? „Calaraşu”. Aşa a ajuns numele meu pe dar, întorcându-mă în Iaşiul natal, să mimeze că ar cânta la un saxofon. Mi-a - Mi s-a propus să montez piesa buzele populaţiei. am încercat să-mi găsesc un rost, să nu plăcut de el şi i-am dat să spună o replică, „Avarul” lui Molière, la Teatrul Ohel din - Unde a şi rămas. las viaţa să treacă pe lângă mine. Când apoi încă una...Odată, pe când a venit în Tel Aviv. La repetiţia generală am fi lmat - Dar a venit anul 1987, am împlinit 65 a venit vremea să intru la facultate, mi- turneu în Israel, mi-a zis că dacă nu eram multe scene pe fi lm Kodak de 8 milime- de ani şi a trebuit să ies la pensie. Am mai am cam căutat drumul până să-l găsesc eu, nu s-ar fi lansat aşa. Aceleaşi cuvinte tri. Actorii s-au mirat că mă pricep să lucrat vreo 10 ani cu contract. Asta până pe cel dorit. Am făcut un an la Drept, doi le-am auzit şi de la Stela. mânuiesc aparatul şi le-am explicat că când mi-au spus că nu se mai poate, că ani la Chimie industrială... Nu m-au atras - Câte fi lme aţi făcut în România? eu sunt regizor de fi lm. Ei, la premieră, dacă îmi cade un proiector în cap n-au acele îndeletniciri. Rămăsesem cu o nos- - Şapte şi la două am fost secund. după lăsarea cortinei, supriza. S-a anun- forme să mă plătească. De atunci mă talgie din anii liceului unde, cu colegii mei - După care aţi făcut Alia... ţat că Andrei Călăraşu vrea să prezinte duc şi lucrez fără bani, de amorul artei. Mendi Rodan şi Anatol Vieru, organizam - Era în 1965. Când, pe vapor, m-au secvenţe dintr-un fi lm pe care l-a făcut Cam asta a fost viaţa mea în Israel. Am spectacole pentru elevi. Şi am urmat Con- întrebat ce ştiu să fac şi am spus că la repetiţia generală. În sală erau multe muncit. servatorul de Artă Dramatică din Iaşi. sunt regizor de fi lm, am auzit o replică personalităţi: scriitorul Efraim Kishon, - La 40 de ani de când aţi locuit în - Cu ce profesori? deloc încurajatoare: „Şi din asta vrei să Margot Klauzner, directoarea studiorilor Herzlia în condiţii precare, aveţi acum un - Renumiţi! Miluţă Gheorghiu, Costică trăieşti?”. Ajuns în Israel, m-au dus la de fi lm din Herzlia, care mi-a propus să frumos apartament în strada Namir 85. De Ramadan, Marioara Davidoglu... La fi nal Radio şi mi s-a dat să regizez o piesă folosesc aparatura şi platoul studioului... aici, din Namir, câţi kilometri sunt până la m-a remarcat regizorul Aurel Maican, care în care l-am distribuit pe Moscu Alcalay Dar, să fac o paranteză. Margot, ştiind că Ierusalim? m-a recomandat la Teatrul Armatei. şi pe alţi actori originari din România ca venisem în Eretz doar de şase luni şi nu - 57. - Şi aţi schimbat Iaşiul pentru Bucu- să mă pot înţelege cu ei. Dar, am avut aveam nici de unele în casă, mi-a trimis, - De unde ştiţi aşa precis? reşti? probleme cu scenariul pentru că era în din recuzită, un dulap, o perdea şi vase - Pentru că în fi ecare zi plecam cu - Dar nu numai oraşul l-am schimbat. ivrit iar eu abia începusem să învăţ la un pentru gătit. maşina la studiourile de televiziune la 6 Pe atunci mă chema Bernard Gropper dar ulpan din Natania. - Închidem paranteza ca să afl ăm pe dimineaţa şi reveneam la miezul nopţii. Finţi mi-a schimbat numele în Călăraşu, - Acolo aţi locuit? cine aţi mai cunoscut în seara premie- - Confratele dumneavoastră întru re- după localitatea din Bărăgan în care fu- - Nu, stăteam la Herzlia. Eu cu soţia rei. gie, Mihai Pascal, îmi spunea că mergeaţi sesem în lagăr. Acolo, la Teatrul Armatei, aveam apartamentul la etajul trei iar socrii, - În sală era şi pictorul Rubin care m-a cu motocicleta. am lucrat la două-trei piese. După patru la etajul unu. Am improvizat un scripete invitat la el acasă şi, în timp, ne-am îm- - Aşa a fost până acum câţiva ani. ani, era prin 1952, a venit Dinu Negreanu Acum, când peste mine şi-au scuturat şi m-a luat ca secundul lui la cinemato- frunzele a 87 de toamne, nu mai am grafi e. Finţi mi-a spus, ţin minte exact: putere decât să o încalec până la tele- „Dumneata eşti om de artă iar fi lmul este viziunea de aici, din Tel Aviv, sau să fac o industrie. N-ai ce căuta acolo.” Totuşi, unele cumpărături pentru casă. am plecat la cinematografi e. Încet, încet, - Aţi circulat motorizat şi în Româ- am învăţat cum se face montajul, cum se nia? pune muzica. După doi ani, mi s-a dat să - Prima motocicletă am cumpărat-o la fac primul fi lm. Iaşi, prin 1947. Acum, folosesc mai mult - E vorba de neuitatul fi lm „Şi Ilie face bicicleta. Din cauza problemelor pe care sport”? le am la coloana vertebrală, merg mai - Exact. A fost un mare succes. Păşi- bine pe două roţi decât pe două picioare. sem cu dreptul. A urmat... Şi totuşi mi-a plăcut să fac sport, am sărit - Să nu „rulăm” toată fi lmografi a dum- şi cu paraşuta. neavoastră. - Acum ce vă place? - Vreau să mai vorbesc despre un fi lm; - Să mă pot scula dimineaţa. Şi sunt a fost ceva interesant. fericit în fi ecare dimineaţă că încep o - Cum se intitula fi lmul? nouă zi. - „Alo, aţi greşti numărul”. Am trecut cu - În care ce faceţi? bine prin toate vizionările de pe parcurs - Merg cu soţia la cumpărături, revin dar la cea fi nală, când venise şi ministrul, pe la opt, mă culc o jumătate de oră, îmi nu numai că nu s-a râs dar mi s-a reproşat ca să deplasăm coşul cu bucate. Frigide- prietenit. Uite, tabloul acela de pe perete, fac de lucru la computer, citesc mult, cam că am făcut o comedie. Am plecat acasă rul era sus, la noi, aragazul jos, la socri. în care a pictat două rodii, mi l-a dăruit cu 300 de pagini pe zi. şi o săptămână nu m-am mai văzut cu Ca orice început într-o altă ţară, n-a fost dedicaţia: „Prietenului şi artistului Andrei - Citiţi în diagonală? nimeni. Într-o noapte, pe la ora două, sună uşor. Am muncit mult până am intrat în Călăraşu”. Tabloul învecinat e semnat de - Nu, devorez tot ce citesc. Şi memo- telefonul. Îţi dai seama ce însemna în televiziune. pictorul Marcel Iancu, Mi l-a dat când i-am rez. În această privinţă stau bine. Nu o România acelor vremuri să sune telefonul - Ce aţi făcut? Deocamdată mi-aţi făcut o vizită la Ein Hod. Dar, să revenim să uit să-ţi dau telefon când o să vin în în noapte. Din fericire, era dispecerul de spus numai despre piesa pentru teatru la premieră şi să amintesc că era acolo România. la studio care mi-a spus că veniseră doi la microfon. şi Lia König, pe care am auzit-o spunând: ştabi mari – Dej şi Răutu – care, pentru - Şi nici despre asta nu v-am zis ce S-a ţinut de cuvânt şi ne-am revăzut. Discuţia noastră, începută în luna iunie relaxare, au vrut să vadă un fi lm. Şi în timp era mai interesant şi mai amuzant. Când la Tel Aviv, a continuat în august, când, făcând un arc pe acelaşi meridian, familia ce se rula fi lmul meu, râdeau pe rupte. directoarea de la radio m-a chemat să- Călăraşu a venit din ţara muntelui Sinai, la Sinaia din Carpaţi, unde îi place să popo- Imediat a fost şi premiera pe ecrane. mi dea scenariul mi-a vorbit în ivrit iar eu sească aproape anual pentru a se revedea cu prietenii şi cu locurile unde odinioară, - Aţi lansat mulţi tineri care astăzi sunt înţelegeam mai mult de-o groază. Ca să la Casa de Creaţie de la Pelişor, îşi lucra scenariile regizorale iar astăzi, la hotelul actori cu renune. mă descurc cu scenariul şi să învăţ limba, care poartă numele staţiunii, îşi deapănă amintirile. - Chiar la fi lmul despre care am vorbit. am luat un profesor. După ce piesa a fost AVRAM CROITORU Nu am luat actori gata formaţi, mi-a plăcut dată pe post, bucurându-se de succes, 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 CRISTIAN-LOCUL UNDE IUDAISMUL ESTE LA EL ACASĂ Şcoala de vară “SIHa” de la Cris- august, 50 de participanţi). Tinerii au fost atât de încântaţi şi noi”, a opinat Prim-Rabin Şlomo Sorin Rosen. În tian are de-acum o istorie de peste de ceea ce au învăţat încât o parte din ei au decis să problema educaţiei iudaice existente la ora actuală în un deceniu. Simha (Bucurie) – Iaha- rămână în continuare. România, domnia sa şi-a exprimat părerea de rău legată dut (Iudaism) – Haverut (Prietenie) de imposibilitatea colaborării în acest domeniu cu J.C.C., este sigla sub care funcţionează cu Prim Rabin Şlomo Sorin Rosen: precum şi a politicii de separare între laic şi religios, în- atâta succes. Organizată la Cristian tre distractiv / social şi educaţional care este practicată începând din 1999, de către Sandra „Să găsim punţi de legătură între noi” în prezent. „În toată această nouă politică, evreii din Segal şi Edi Kupferberg, care este În cuvântul său de salut, Prim Rabin Şlomo Sorin România, membrii comunităţilor, sunt cei care pierd”, a coordonatorul proiectului, încă pe Rosen a explicat că „SIHa” înseamnă conversaţie, de precizat Prim Rabinul Rosen. Au existat de asemenea vremea când, ca aspect, acest Cen- aceea programul este făcut în aşa fel încât activităţile discuţii aprinse şi pe marginea difi cultăţilor întâmpinate tru de Instruire şi Educaţie a fost departe de ceea ce este să genereze întrebări şi trăire iudaică. „Sunt convins că de Rabinat în aplicarea proiectelor legate de reînvierea astăzi, şcoala a fost frecventată de generaţii întregi de vom găsi punţi de legătură între noi, fi re care să ne aducă vieţii religioase din comunitatea noastră. evrei care au vrut să fi e mai aproape de iudaism, atât sub mai aproape”, a spus el. „Vor fi aici zile de introspecţie, forma sa religioasă cât şi laică. Echipa care răspunde de de învăţătură iudaică, în urma cărora fi ecare va putea Opinii ale participanţilor organizarea şcolii are veterani – Bianca Ştiubea, Mirela duce o bucăţică din sufl ul de iudaitate”, a remarcat, la Aşman, Edi Kupferberg, Prim-Rabinul Şlomo Sorin Ro- rândul său, Edi Kupferberg. Edith Şimşensohn (Piatra Neamţ): „Totul a fost minu- sen, în prima sa etapă având calitate de cursant, dar şi Nu ne-am propus să enumerăm toate programele nat. Încărcătura de spiritualitate m-a făcut să-mi umplu oameni noi, cum este regizorul moldovean Andrei Mun- desfăşurate în cadrul ediţiei, dar nu putem să nu ne bateriile cu energie. Apreciez profunzimea rabinului”. Se- teanu. În fi ecare an, echipa elaborează un program care oprim la câteva, mai „speciale”. Două dintre ele ne-au rena Adler (Bucureşti): „De câte ori viu şi mă simt parte include prezentări ale unor capitole din religia mozaică, stimulat şi ne-au menţinut buna dispoziţie. În primul a obştii, retrăiesc copilăria mea. Simt din ce în ce mai probleme de defi nire a identităţii iudaice, studii de text rând, cel intitulat „Lomir alle zingen”, sau mult nevoia de apropiere de obşte”. Claudia biblic şi talmudic, probleme de actualitate ale iudaismului mai „doct” „Workshop de cântece idiş”. Goldştein şi Simina Demetrian (Craiova), din şi discuţii despre situaţia evreilor în lume. În acest an, Cu mic cu mare, cu voce sau fără voce grupul de tineri: „În fi ecare an e mai frumos, cursanţii (dintre care unii au şi predat) din generaţia (majoritatea), ne-am adunat să învăţăm ne întâlnim cu prieteni, cunoaştem persoane tânără au dezbătut unele aspecte ale Holocaustului, cântece idiş sub bagheta „maestrului” diferite, programele sunt interesante, ne pla- au vorbit – într-o abordare foarte pluralistă – despre Andrei Munteanu. A fost o veselie totală. ce foarte mult că sunt interactive”. Beatrice modul în care iudaismul Îl înţelege pe Dumnezeu, au În secret, am înregistrat „performanţele” şi Gustav Finkel (Botoşani):”Ne-a plăcut făcut prezentarea unor personalităţi iudaice de marcă noastre. Au fost groaznice, dar nu asta a că programul a fost diversifi cat, s-a studiat (spre exemplu: psihologul Viktor Frankel) şi au discutat contat... Concursul de cultură generală Talmudul dar au fost şi cântece şi dansuri. dileme de etică medicală iudaică. S-au abordat subiecte iudaică a fost un alt prilej de amuzament, Monica Bolgar (Râmnicu Sărat): „Am dorit precum semnifi caţia rugăciunilor de Iom Kipur, s-a vorbit datorită înverşunării celor cinci echipe să iau contact cu tradiţia iudaică şi am avut despre Holocaust şi extremismul în România de astăzi, afl ate într-o luptă pe viaţă şi pe moarte, norocul să ascult explicaţiile documentate s-a analizat conceptul iudaic de sfi nţenie (Keduşa) şi a deşi singura miză a fost onoarea primei din partea rabinului“. Marion Cohen-Vida existat chiar şi o secţiune în care s-a prezentat modul clasate. Trebuie aici să menţionăm talen- (Timişoara): „Mi-a plăcut foarte mult partea cum vede iudaismul relaţiile sexuale. La generaţia de tul de moderator al lui Edi Kupferberg, religioasă Cu cât trece timpul mă simt mai mijloc, s-a vorbit despre cei trei „anti“: antiiudaism, care a reuşit până la urmă să scape cu atrasă, mă întorc la viaţa religioasă.” antisemitism, antisionism, respectiv anti-Israel, despre bine de supărarea celor care se simţeau Ediţia din acest an a fost organizată şi femei anonime în Tanah, despre modul de creare şi rolul perdanţi. Un alt lucru demn de remarcat – temeinicele cu ajutorul unor sponsori ca „European Jewish Fund” şi omului în lume, văzut din perspectiva gândirii iudaice cunoştinţe iudaice ale tinerilor. „Fondul norvegian de susţinere a proiectelor evreieşti”. (mahşava) din Midraş. „Ceea ce deosebeşte aceste Pe latura serioasă, am constatat cu tristeţe că nu Proiectul, la care, în afara echipei, şi-a adus contribuţia cursuri de altele” - ne-a declarat prof. Bianca Ştiubea, dispunem de calităţi de talmudişti. Nici unul dintre partici- şi preşedintele F.C.E.R., dr. A. Vainer, a fost apreciat care vine anual din Israel să participe şi să contribuie panţi nu a reuşit să descâlcească, în cadrul programului de Moshe Kantor, preşedintele Congresului Evreiesc semnifi cativ la ele - „este combinaţia dintre învăţătură ”Gemara-hevruta pe text”, sensul unui pasaj din Talmud, European şi al „European Jewish Fund”, precum şi şi distracţie. Nu există formule prestabilite, nu se ţin cu toate strădaniile şi explicaţiile date de rabinul nostru. de secretarul său general, Arie Zuckerman. Ambii au conferinţe ci temele se dezbat, se emit opinii, se discută Eu recunosc că m-am dat bătută după un sfert de oră. declarat că este un proiect puternic. ”Comunitatea din în contradictoriu. În ceea ce priveşte partea religioasă, Programul „Ask the Rabbi” a dat naştere unor dis- România este un exemplu de reînviere a comunităţilor se pune accentul pe crearea de identitate şi pe nece- pute legate de credinţă şi de ideea „ce înseamnă să fi i evreieşti din Europa şi este foarte important că printre cei sitatea de a ne autodefi ni în comparaţie cu alte religii”. evreu”. S-a abordat problema trecerii la iudaism, lucru care contribuie la realizarea acestui obiectiv se găsesc Toate aceste idei au prins viaţă în modulele celei de-a deloc uşor, datorită necesităţii respectării stricte a religiei mulţi tineri”, a afi rmat M. Kantor, precizând că Fondul a XI-a ediţii a şcolii „SIHa”, cel al tinerilor (17-25 august, mozaice. „Acestea sunt particularităţile care ne deose- fost creat tocmai pentru a sprijini astfel de proiecte. 30 de participanţi) şi cel al generaţiei de mijloc (27-30 besc de celelalte popoare şi, dacă ele dispar, dispărem E.G. Centrul de la Borsec, redescoperit de amatorii de odihnă şi linişte Spre bucuria noastră, a revistei, care face de aproape trei şi-au prelungit şederea). Camerele frumoase, băile moderne nu este un om de afaceri, că investiţia a ani „reclamă” pentru Centrul de Instruire şi Recreere de la Bor- cu apă caldă permanentă, personalul primitor se adaugă la făcut-o de plăcere, dar este un optimist sec, anul acesta se pare că demersul a avut efect. Aproape tot frumuseţile naturale ale staţiunii. Borsecul a fost redescoperit şi crede în viitorul Borsecului. (Se pare sezonul, vila, cel puţin cea de sus, modernizată, a fost plină. deocamdată de prea puţini turişti, din cauza părăginirii în care că anul acesta se va realiza o pistă de Doritorii de munte, de linişte şi odihnă au venit din comunităţile a căzut baza sa de tratament şi majoritatea vilelor din perioada schi, cu bani de la Ministerul Turismului). Shor va construi, până în doi ani, o bază răspândite în toată ţara - din Iaşi şi Cluj, Oradea şi Bucureşti şi de dinainte de 1989 a staţiunii. Există totuşi semne că lucrurile de tratament şi o piscină, care vor spori nu le-a părut rău (întrebaţi familiile Giltman şi Kupferberg, care se vor schimba şi despre acest lucru vom vorbi mai jos. mult atractivitatea staţiunii. A reuşit să-şi niul cultului, la centrul de la Borsec există israelienilor, cel puţin aşa a reieşit din transmită optimismul şi altor israelieni: la Tineri pictori români totuşi o atmosferă evreiască, exemplul discuţiile pe care le-am avut cu dl Armand ora actuală 12 investitori au achiziţionat au afl at despre Holocaust fi ind Oneg Şabatul plin de har şi înţelep- Shor, israelian de origine română, care, terenuri sau vile vechi. În momentul în ciune, ţinut de preşedintele Comunităţii împreună cu un prieten, a făcut primele care se va înregistra un reviriment în sta- La începutul lui august, la Centrul de din Dorohoi, care este şi ofi ciant de cult. investiţii israeliene la Borsec.Numele lui ţiune, ei vor începe să construiască. la Borsec a fost organizată de către In- nu este necunoscut pentru cititorii români, Armand Shor este preocupat şi de a stitutul „Elie Wiesel” şi F.C.E.R., o tabără Proiecte îndrăzneţe el fi ind candidatul PSD pentru Camera face cunoscută în Israel istoria evreilor din de pictură a unor tineri artişti. Subiectul Deputaţilor la alegerile din acest an în România, contribuţia lor la cultura româ- abordat a fost Holocaustul, participanţii Ca administrator de lungă vreme Colegiul 4 Orientul Mijlociu- bucurându-se de prezenţa unor istorici al Centrului, dl Iancu Isidor ne-a vorbit Africa. Armand Shor este un specializaţi în domeniu cât şi a unor şi despre partea nevăzută a lucrurilor. fi u al Iaşiului şi, cu toate că a supravieţuitori, care au vorbit despre tra- Este necesară în primul rând refacerea făcut carieră în Israel, ca ingi- gedia Holocaustului. (Alexandru Florian, faţadei şi împrejmuirea vilei de sus. Din ner la El Al şi lider al sindica- directorul executiv al Institutului, Liviu cauza crizei, proiectele de modernizare tului inginerilor din companie Rotman, directorul C.S.I.E.R., istoricul despre care am scris anul trecut, nu s-au (este membru al Partidului Lya Benjamin, Liviu Beris, preşedintele putut efectua. Există totuşi perspective, Muncii) dar şi lider informal A.E.R.V.H., şi I. Ţucărman, ultimii doi dl Iancu vorbindu-ne de un proiect care al numeroasei comunităţi de supravieţuitori). Tablourile vor fi expuse se afl ă de-acum în discuţia Comitetului români din companie, nu şi-a cu ocazia marcării în octombrie a Zilei Director – cedarea sediului Comunităţii uitat ţara din unde a plecat. Holocaustului din România. din Dorohoi în schimbul construirii unui De aceea, revine de câte ori O mare realizare la Centrul de la alt sediu într-o clădire recăpătată şi re- poate, cu atât mai mult cu cât Borsec este îmbunătăţirea substanţială alizarea modernizărilor necesare în cele de câţiva ani este proprietarul a calităţii mesei, atât în ceea ce priveşte două vile din Borsec. vilei Riki, cel mai frumos hotel din Borsec, nească. „ Şi avem cu ce să ne lăudăm”, întocmirea meniurilor cât şi prezentarea la doi paşi de vila Comunităţii. „M-am în- spune domnia sa, exprimându-şi regretul lor, şi aceasta datorită, pe de-o parte, lui drăgostit de Borsec în 1990, când m-am că, în pofi da existenţei unei comunităţi „nea Mitică”, noul bucătar, pe care spe- Armand Shor- un israelian nimerit aici” şi când totul era în paragină, mari de evrei originari din România, răm să-l avem la iarnă, la Bucureşti, dar îndrăgostit de Borsec ne-a povestit el. Întâi a vrut să-şi facă „organizaţia românilor din Israel nu-şi şi doamnei Măriuţa, soţia preşedintelui o căsuţă, apoi a zis că trebuie una mai face datoria”. De aceea, la Petah Tikva, Comunităţii din Dorohoi, şi responsabilului Borsecul a fost câteva decenii staţi- mare, ca să-şi invite prietenii, ca până oraşul în care locuieşte, a înfi inţat un centrului, Iancu Isidor. Mulţumiri şi şefului unea preferată de odihnă a evreilor orto- la urmă, cu un curaj nebun, să facă un ONG, „Cetăţeni pentru cetăţeni”, dedicat Centrelor, Ivan Truţer, care a contribuit din docşi din Transilvania şi această fi lieră hotel pe care-l ţine în funcţiune în pofi da acestui scop. plin la îmbunătăţirea calităţii Borsecului. turistică nu a secat nici azi. Iar acum se afl uenţei destul de reduse de turişti din EVA GALAMBOS Deşi au fost anumite confl icte din dome- pare că şansa reînvierii ei este în mâna staţiune. A declarat, cu sinceritate, că ANDREI BANC REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 13 la Seminarul diplomatic pentru tineri lideri evrei Economist Silvian Horn, şeful de Cabinet cadrul diferitelor workshop-uri, aceste pro- al preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a bleme au fost dezbătute, participanţii expri- fost delegatul României la Seminarul diplo- mându-şi opiniile legate de ele. Silvian Horn matic pentru tineri lideri evrei, organizat în a prezentat cursanţilor activitatea F.C.E.R. şi Israel. Au participat 36 de persoane, repre- problemele cu care se confruntă, felul în care zentând cinci continente, din 24 de ţări. Au se stabileşte contactul cu presa şi televiziu- (Iulie-august 2009) fost prezentate subiecte ca: brand-ul Statului nea româneşti şi importanţa acestor cursuri Ioana Pâr- Israel; instrumente de diplomaţie în lupta pentru tinerii din România care, după ce le-au lui va avea consecinţe pozitive şi asupra vieţii vulescu face un împotriva antisemitismului; Iran, strategia frecventat, au fost promovaţi şi au aplicat la Federaţiei, datorită informaţiilor obţinute, a demers, în revista diplomatică după alegeri; dreptul evreilor la locul lor de muncă cele însuşite aici. (Attila cunoştinţelor dobândite şi a numeroaselor „România litera- un stat; procesul de pace arabo–israelian; Gulyas, Erwin Şimşensohn). De asemenea, contacte cu personalităţi ale vieţii publice ră”, în apărarea Israel şi mediile externe; relaţiile dintre Israel el a intervenit în dezbateri acolo unde era din Israel şi cu delegaţi din diferite ţări ale memoriei lui Se- şi Diaspora, în prezent şi în viitor şi altele. În cazul. Silvian Horn apreciază că participarea lumii. (E.G.) bastian, care în cartea Martei Petreu, „Diavolul şi ucenicul său – Nae Ionescu, 100 de ani de la crearea Uniunii Evreilor Pământeni Mihail Sebastian”, apare ca Anul acesta, în cadrul tradiţionalei Zile intervenit de nenumărate ori pentru modi- extremist de dreapta. Mihai a Centrului de Istorie, a fost abordat un fi carea unor legi referitoare la evrei, res- Iovănel scrie tot în apărarea subiect pe cât de interesant pe atât de pingând, de pildă, două proiecte de lege lui Sebastian, în „Cultura”. actual: marcarea unui secol de la crea- legate de încetăţenire, a subliniat istoricul. Despre Lucian Raicu scrie rea Uniunii Evreilor Pământeni (UEP), Etno-sociologul dr.Hary Kuller a prezentat Cosmin Ciotloş tot în „Româ- începutul procesului de modernizare activitatea interbelică a organizaţiei, trans- nia literară“, cea mai impor- a organizării evreilor din România, în formările intervenite, apariţia mai multor tantă revistă de cultură din concordanţă cu cerinţele epocii. A fost organizaţii evreieşti, situaţia în timpul şi spaţiul bucureştean. Ilie Rad o necesitate decurgând din schimbările după cel de-al doilea război mondial, când şi Anamaria Beligan îl evocă intervenite pe plan intern în România, urmaşa UEP, UER, s-a autodesfi inţat. Dr. pe prea puţin cunoscutul critic când se formează o nouă elită evreias- Măriuca Stanciu a abordat problema acti- literar evreo-român, decedat că. De aceea s-au impus şi noi forme de vităţii politice a evreilor în perioada imediat în Australia, Lucian Boz. Adri- organizare, diversele tipuri de organizaţii următoare primului război mondial, când an Popescu îşi aminteşte de corespunzând unor forme de societate civilă. Organizaţiile se întâl- partidele româneşti se bat pentru votul evreilor, exemplifi când cu Bucovina natală, zonă locuită nesc apoi se dezbată problemele cu care se confruntă evreimea alegerile din Galaţi, din 1922. Până în 1938, a subliniat vorbitoarea, cândva de numeroşi evrei. din România, în primul rând cea a antisemitismului. În acest context a existat o viaţă politică evreiască vie, atât prin deputaţii evrei din Valery Oişteanu sem- ia naştere Uniunea Evreilor Pământeni, a declarat, la deschiderea diferitele partide româneşti cât şi în cadrul Partidului Evreiesc. În nează un elogiu dramaturgului sesiunii, dr. Liviu Rotman, directorul C.S.I.E.R. Vorbind despre calea completare, Ţicu Goldstein a prezentat activitatea lui Adolphe Stern, Eugen Ionescu, la 100 de ani parcursă de Uniune, istoricul dr.Lya Benjamin a precizat că ea a fost preşedintele U.E.P. de la naştere („Observator o organizaţie eminamente politică ce s-a ocupat cu probleme ca Referatele au fost urmate de dezbateri vii. Concluzia la care au cultural“) încetăţenirea evreilor şi critica legislaţiei antievreieşti, în condiţiile ajuns participanţii, printre care şi preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Ne-au părăsit doi oa- în care între sfârşitul secolului 19 şi 1910 au fost date 200 de astfel Vainer, a fost că subiectul merită abordat într-un cadru mai larg. meni de cultură – criticul şi de legi. În 1918, UEP avea 12.000 de membri şi 97 de secţiuni şi a EVA GALAMBOS eseistul Matei Călinescu (75 de ani); traducătorul ilustru din română în franceză, Alain Paruit (Herşcovici). MMAREAAREA John Bercow, primul preşedinte „Contemporanul – Ideea Europeană” despre BBRITANIERITANIE cel mai de seamă prozator evreu al Camerei Comunelor israelian actual, Amos Oz. John Simon Bercow denţilor Conservatori, desfi inţată mai târziu. “din umbră” ale Partidului Conservator, dar s-a Smaranda Dumitrache, pe este noul preşedinte A lucrat mai întâi în sectorul bancar şi apoi confruntat adesea cu liderii propriului partid. acelaşi subiect, în „Observa- (speaker) conservator în fi rma de lobby Rowland Salingbury Casey Din această cauză, dar şi datorită faptului tor Cultural”. al Camerei Comunelor unde a ajuns să ocupe postul de director. că soţia sa, Sally, a trecut de la conservatori Din ”Lettre Internatio- a Parlamentului britanic. Mai târziu s-a ocupat de lobby politic la fi rma la laburişti, a fost suspectat că ar dori să nale” reţinem un aforism al lui Fiu al unui şofer de taxi evreu, John Bercow de publicitate “Saatchi and Saatchi”. Timp părăsească rândurile partidului. A fost şi el Michel de Montaigne (evreu s-a născut la Londra, în 1963. A fost un elev de 10 ani a condus un curs de “Cuvântări implicat în scandalul cheltuielilor fi ctive ale sefard) – „Nu murim pentru şi un student de excepţie, terminând cu cele şi campanie” în cadrul căruia a pregătit 600 parlamentarilor britanici dar a returnat suma că suntem bolnavi, ci pentru că mai bune califi cative Universitatea din Essex. de membri ai Partidului Conservator, printre de 6508 lire sterline pentru impozite. A fost suntem vii”. A fost considerat jucătorul nr.1 de tenis la care mulţi deputaţi, în tehnici de campanie şi ales speaker al Camerei Comunelor la 22 În Revista 22, Ale- categoria juniori dar, din cauza unei boli glan- comunicare. Cariera lui politică a început în iunie a.c şi este primul preşedinte evreu al xandru Florian comentează dulare, nu a putut urma cariera de tenisman 1986, când a devenit consilier la Lambeth. Camerei Inferioare a Parlamentului britanic. gestul iresponsabil al prima- profesionist. S-a dovedit încă din studenţie de Înainte de a fi ales în Camera Comunelor, a Este şi primul speaker care nu poartă roba rului Radu Mazăre de a se orientare politică conservatoare şi a şi militat fost consilier special la Ministerul de Finanţe scurtă în timp ce conduce lucrările Camerei. îmbrăca, împreună cu fi ul său, în rândul tineretului Partidului Conservator, şi la Ministerul Culturii. A intrat în parlament în Are trei copii. (E.G.) cu uniforma Wehr macht-ului devenind ultimul preşedinte al Federaţiei Stu- 1997, ocupând mai multe poziţii în Cabinetele nazist. Un comentariu ase- mănător, în „Cultura” (Cătălin Sturza). Un dar în ajunul sărbătorilor – Calendarul F.C.E.R. 5770 A încetat din viaţă un Odată cu Roş Hodeş Elul – luna în care Roş Haşana 5770 – din partea Marelui Rabin Capitolul „Aniversări”, pag. 109 – 143, e mare fi losof şi apărător al li- ne pregătim pentru Roş Haşana, F.C.E.R., Menachem Hacohen, a dr. Aurel Vainer şi a plin de personalităţi ce au fost sărbătorite. bertăţii de gândire, Les zek Ko- prin publicaţia „Realitatea Evreiască”, ne-a Prim-Rabinului Şlomo Sorin Rosen. [...] [...] lakowski. Despre importanţa oferit o surpriză: an almanah al activităţii din Mergând spre adâncul almanahului, întâl- „In memoriam”, pag. 170 – 206, aduce acel sa scrie Vladimir Tismăneanu, anul ce se termină şi un calendar amănunţit nim în paginile 28 – 42 o retrospectivă a vieţii Izkor; poporul evreu nu-i uită pe fraţii săi care în Revista 22. Iniţial marxist, al eveminentelor ce urmează a fi . Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România nu mai sunt: Iţic Manger, Moni Ghelerter, Carol apoi admirator al lui Spinoza, Ca niciodată, ziaristul, scriitorul Dorel în anul 5769. Isac, Horia Aramă, Mendi Rodan. a devenit cu timpul antimarxist Dorian ne-a prezentat o carte ce conţine 350 În continuare, în paginile 45-50, comemo- Cugetări şi aforisme, pag. 205 – 211 [...] şi ideolog al sindicatului „So- de pagini. [...] rări colective. Cărţile anului 2009, pag. 222 – 224. Cărţi lidaritatea”. A pus mult suflet în Cultura, o prezenţă esenţi- apărute la Hasefer. [...] Mircea Mihăieş consi- acest almanah şi el merită ală în „Realitatea Evreiască”, Capitolul Pericopa, pag. 225 – 284, redă deră că cel mai slab roman din toată stima. se refl ectă în paginile 52 – 77. fi ecare pericopă a anului, sub semnătura lui literatura română este ”Craii A avut la dispoziţia sa o Întâlnim aici reportaje despre Baruch Tercatin. de Curtea Veche”, de Mateiu echipă bună, pe care o pu- Târgul de carte de la Ierusalim În capitolul „Semnifi caţiile unor sărbători”, Caragiale. Oare? tem vedea în fotografi a din din 15 – 20 februarie, când pag. 285 – 296, venerabilul conducător al Ali- Cosmin Ciotloş revine primele pagini şi care îşi Editura Hasefer a prezentat alei române în Israel, rabinul Efraim Gutman, la „Anii treizeci”, de Z.Ornea, lasă amprenta în întreaga volumul monumental „Prezenţe semnează trei articole. considerând cartea (la a treia realizare a almanahului. rabinice în secolele XVI – XXI”, „Datini şi obiceiuri” – rugăciuni, orele de ediţie) foarte actuală. Dacă privim la cuprin- în prezenţa dr. Aurel Vainer şi aprindere a lumânărilor cât şi calendarul pro- Marie France Ionesco sul acestui almanah, ne a lui José Blum, veniţi special priu-zis – toate pregătite de Baruch Tercatin, se opune popularizării operei dăm seama deja din pri- pentru acest eveniment. încheie almanahul. tatălui ei, Eugen Ionescu, mele pagini de bogăţia Aici întâlnim reportaje care Este o lucrare frumoasă la care s-a depus considerând că este vorba de informaţiilor şi a comen- reflectă activitatea Teatrului multă muncă şi mult sufl et. un scriitor francez. tariilor. Evreiesc, a JCC, a B’nai Brith Recomand fi ecăruia, mai ales în ajunul Despre poemul „Iov”, La început ni se redau România şi multe altele. sărbătorilor, de a avea în casa sa un aseme- al lui Fondane, şi avatarurile datele importante, sărbă- 130 de ani de istorie (1880 – nea almanah. publicării sale scrie Ţicu Gold- tori în anul 5770, zile de 2010), în pag. 90 – 107, despre BARUCH TERCATIN stein în „Observator Cultural” post şi comemorări, întâl- Theodor Herzl dar şi despre (Din „Jurnalul săptămânii”, 27 august 2009) din 6 august a.c. nim mesaje tradiţionale de poeţi născuţi în România. [...] BORIS MARIAN 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009

RECVIEM PENTRU UN NECUNOSCUT Bună seara, doamnă Şehrazad, Lucrul cel mai greu pentru bătrâneţe, atâtea aspecte uluitoare, încât aproape nu-mi venea să cred. îmi spunea prietenul meu S. Galeriu De ce, de exemplu, omul acela nu a plecat din şatră după (90 de ani), este golul care se creează terminarea războiului? De ce a preferat viaţa de nomad? Dar bună seara, domnule Onur! mereu în jurul tău. Lucrul cel mai greu pe cine să întrebi, cine să-ţi răspundă? Ciudată întâmplare, Au acceptat ideea chiar şi telespectatori dintre cei la bătrâneţe, Galeriu, i-am replicat eu, greu de crezut. Totuşi, scrisoarea secretarului comunităţii se mai avizaţi şi mofturoşi: până la urmă trebuie să ne e bătrâneţea. Ea cuprinde în sine toate afl a sub ochii mei, cu semnătură şi ştampilă. recunoaştem cuceriţi de teleturci. Cuceriţi, vrăjiţi – cum relele laolaltă, inclusiv golul de care te Am publicat povestea în revistă. ar veni, nu învinşi. Învinşi s-au pomenit bătrânii „Tineri plângi; cu fi ecare om care dispare, se Seara sună telefonul. La aparat era Aurel Baranga. şi neliniştiţi” de cursă lungă, „Nevestele disperate” de duce şi o părticică din tine, iar plecarea partenerei sau parte- Articolul ăsta, îmi spune, m-a ajutat să închei un ciclu. E, sufl u scurt, ori lecţiile cursului „Totul despre sex”: marfa nerului de viaţă e cea mai dureroasă trădare imaginabilă. poate, epilogul unei întâmplări de acum câteva decenii, de hollywoodiană importată la noi se dovedeşte expirată Cu fi ecare om care moare, moare o lume. În groapă nu care am fost obsedat toată vremea. Şi mi-a povestit întâm- în faţa celei sosite de pe malurile Bosforului. Ieşind la este coborât un cadavru, ci o fi inţă umană, ţărâna acoperă o plarea pe scurt. bătaie şi la concurenţă, serialele turceşti ale Kanalului viaţă care a fost: visuri, împliniri, bucurii, speranţe, decepţii. Într-o vreme, în perioadă războiului, el, Aurel Baranga, D au intuit parcă mai bine şi tipul nostru de sensibilita- Toate s-au terminat acum şi nimeni nu va mai şti de ele, de a fost medicul unui detaşament de muncă obligatorie la te, şi moravurile, ba şi lehamitea, şi nervii prea întinşi aici înainte. Singura modalitate de a nu le face dispărute Poligon. La un moment dat în detaşament s-a ivit o fi gură de la atâtea zbuciumate transformări sociale ale ve- este de a le fi xa pe hârtie, de a le povesti. Despre istoricul nouă. Într-o seară, cu puţin înainte de încetarea lucrului, cinilor lor de la porţile Orientului; şi le-au servit „feluri” Simon Dubnov se relatează că, pe când era dus, în coloana necunoscutul s-a apropiat de doctor, rugându-l să-i acorde cinematografi ce mai pe gustul comun. Sigur, nu au evreilor din Vilna, spre locul de execuţie, a rostit îndemnul: câteva clipe. Doctorul i-a făcut semn să vorbească. „Eu, dom- folosit antipatizata recuzită din cărţile noastre de istorie „Idn, ghedenkt! Ţineţi minte, evrei! Evrei, notaţi, povestiţi!”. nu’ doctor, am omorât un neamţ...” Într-o noapte, la trecerea – iatagane, turbane, şalvari, haremuri şi escadroane Să ţinem minte, să notăm, să povestim. Ce s-a întâm- clandestină a frontierei. I-a luat hainele, le-a îmbrăcat, apoi de cavalerie. Dar au scos din zestrea celor „1001 de plat cu fi ecare dintre noi, cu cei din preajma noastră, ce am le-a dezbrăcat şi s-a descotorosit de ele, a vagabondat prin nopţi” ale Şeherezadei poveşti de amor îndărătnic şi văzut şi ce am auzit, ce merită să fi e cunoscut. Să rămână ţară, a ajuns la Bucureşti. Neavând pe nimeni, fără adăpost, orgolios, confl icte între generaţii, între bogaţi şi săraci şi după noi, când noi nu vom mai fi . Să nu coboare o dată s-a gândit că într-un detaşament de muncă i se pierde mai şi umilinţele înghiţite de aceştia din urmă, iubiri con- cu noi în mormânt. uşor urma. Problema era după orele de muncă. Şi nopţile, trariate, nemărturisite, înăbuşite, ba chiar şi câte o Spun toate astea pentru ca cititorii să înţeleagă de ce, când n-are unde dormi. De aceea, se duce în Gara de Nord, văduvie timpurie sau o leucemie (vindecată, desigur). din când în când, vor găsi câte ceva în afara faptului curent în câte o sală de aşteptare. Dar îi e frică să nu fi e luat la ochi. Ce mai, întreg portofoliul de subiecte melodramatice de viaţă şi care – poate – îi va umple de uimire. Domnul doctor n-ar putea să-l ajute, ca măcar o noapte să ale speciei. Totul, într-o atmosferă de moralitate, de Ca întâmplarea pe care o relatez acum. aibă unde pune capul? bunăcuviinţă şi politeţe cam de multişor uitate, într-un Într-una din zile, era prin 1973 pare-mi-se, am primit la Un fi or de groază m-a cuprins de la primele cuvinte ale respect de modă veche în relaţiile dintre soţi (care îşi redacţia „Revistei Cultului Mozaic” o scrisoare. Trimisă de necunoscutului – şi-a continuat Baranga povestirea, la tele- spun, chiar şi în dormitor, secretarul comunităţii din Câmpia Turzii. fon. Totuşi, mi-am învins frica. După lucru – i-am spus – ia-te doamnă şi domnule!). Dar Zilele trecute, scria el, la sediul comunităţii s-au prezentat după mine, urcă în vagonul în care voi urca eu, dar la clasa a şi ale unei modernităţi su- TELEOBIECTIV câţiva ţigani şătrari. Ce vânt i-a adus? În şatra noastră, au doua, şi coboară după mine. Pe atunci, adaugă dramaturgul, per-înstărite, ale unui soi povestit, a murit de curând un evreu. Noi l-am îngropat, dar locuiam la părinţi, pe Calea Dudeşti. Într-o cămăruţă dinspre de turism de cinci stele ne-am gândit că i se cuvine şi lui, ca oricărui sufl et, o slujbă stradă aveam un mic cabinet. L-am introdus acolo pe omul şi ale unei cinematografi i de pomenire, după legea lui. Şi uite de aceea am venit. Şi meu, i-am cerut să umble în vârful degetelor, să nu fi e auzit profesioniste, negrăbită să unul a scos dintr-o desagă nişte lumânări, iar altul a băgat de vecini, iar în zori, înainte ca lumea să se trezească, să fuşerească un episod în mâna în buzunar şi a pus pe masă un pumn de gologani. părăsească locul. două zile şi să iasă ieftin Am ascultat cu uimire crescândă – scria mai departe După puţin timp, omul a dispărut din detaşament. La la socoteală, folosind sce- secretarul comunităţii – cuvintele neobişnuiţilor vizitatori. fel de misterios cum venise. Groaza mea a crescut şi mai nografi i recuperate. Nu au TELEOBIECTIV Le-am cerut amănunte. Cum a ajuns evreul printre ei? De mult. A fost, desigur, prins, va fi torturat şi mă va băga şi pe fost zgârcite telenovelele turceşti nici cu timpul, nici unde venise? Câtă vreme a trăit printre ei? mine. Dar nu s-a întâmplat nimic, nici a doua zi, nici în zilele cu spaţiul: fi ecare episod e un fi lm în toată puterea, E o veche poveste, mi-au răspuns, din timpul războiului. următoare. Încet, încet, am început să mă liniştesc. Am făcut de câte un ceas şi jumătate, o fericită oportunitate De unde a venit nu putem spune, nu l-am iscodit şi el nu eforturi mari să-l uit, să şterg din amintire episodul. L-am de a ne smulge, în prime-time, isteriei talk-show- era vorbăreţ din fi re şi mai cu seamă se ferea ca de foc să uitat, nici n-a avut loc. urilor noastre politice sau bârfelor mondene triviale. vorbească despre sine. Bănuiau că a fugit de undeva, poate După 1944 am pus capăt uitării. Ce s-a ales de omul Un câştig (educativ!) au fost: „Poveste de familie” şi să fi fost un fugar din Ungaria, unde se ştia că se petrec meu? mă întrebam adeseori. O fi acum într-o funcţie mare, „Fetele tale, băieţii mei”, dar aş zice că mai ales acest lucruri rele cu evreii. Să fi fost un clandestin, care, în lipsă poate-l voi revedea şi mă va recunoaşte. Dar nu ne-am mai serial numindu-şi pe faţă sursa de inspiraţie: „1001 de de alt adăpost, s-a aciuat la ei. Nu, ei nu l-au iscodit. I-au întâlnit nicăieri. Şi eu continuam să-l caut. nopţi” ale Şeherezadei. În care eroina principală chiar găsit un locşor într-un cort, curând i s-a alăturat o fată din Articolul despre cazul de la Câmpia Turzii m-a făcut să se şi numeşte Şehrazad – în versiunea patronimică şatră şi au trăit ca toţi ceilalţi. tresar – a încheiat Aurel Baranga. Poate cel care a murit în autentic turcească, numai că ea nu e favorita supusă a Secretarul şi-a încheiat scrisoarea arătând că enoriaşii şatra de ţigani a fost omul meu... vreunui vizir tiranic, ci o nesupusă arhitectă de talent, sinagogii au făcut o pomenire, cineva a spus Kadiş şi s-a Poate. De ştiut nu se va şti niciodată. care trebuie să aştepte cam multişor până ce destinul băut un păhărel de sufl etul mortului. Ca la orice iahrzeit. VICTOR RUSU îi oferă fericirea meritată. O actriţă formidabilă şi de o Am citit pentru a doua oară scrisoarea. Întâmplarea avea Israel frumuseţe răpitoare. Am ajuns astfel la o calitate esen- ţială a acestor seriale: actorii. De o fi neţe şi o discreţie calmă, interiorizată a interpretării. Nici urmă de pate- Un sionist în Eritreea tism în jocul lor, în schimb o mare artă a tăcerilor. Dar Herşcu Şaim Cahane s-a născut în comuna Iveşti, declararea Independenţei Statului Israel. Marele merit al mai ales a expresivităţii privirilor, fi lmate în prim-plan judeţul Tecuci, la 20 iunie 1912, şi a murit la numai 62 de acestui destoinic sionist, propagandist şi fi lantrop a fost de câte ori se poate. Prea frumoasa Şehrazad are o ani, în oraşul Asmara, capitala Eritreei, cândva un centru de a realiza, împreună cu alţi câţiva evrei mai înstăriţi, pereche de imenşi şi strălucitori ochi negri care pot înfl oritor din vestul Africii, cu peste jumătate de milion de excelente relaţii economice între Etiopia (Abisinia) şi Is- ocupa, la nevoie, tot ecranul. La întrecere cu cei de un locuitori. A absolvit liceul la Galaţi, unde îşi avea originea rael, prin apropierea sa de împăratul Haile Selasie. Astfel albastru neverosimil ai patronului ei Onur, (care, vai, şi sionistul Samuel Pineles, a făcut parte din organizaţia a fost asigurată o parte din cantitatea de carne necesară ce o mai iubeşte!). Dacă nu se termină serialul până Hanoar Haţioni (Tineretul Sionist). În 1938 se afl a la noului stat evreu, atât în timp de pace, cât şi în război. apar aceste rânduri, rezervaţi-i serile de la mijlocul Bucureşti, unde a devenit acţionar, a suferit în urma Familia sa a donat recent o sumă pentru refacerea Tem- săptămânii: pe răspunderea mea!. Mai ales că pe restricţiilor rasiale. A ajutat pe conaţionali în anii perse- plului Coral din Bucureşti. Despre toate acestea am afl at aproape toate programele noastre tot mai bate vântul cuţiei, iar după război a publicat în „Dor Hadaş” (Noua la întâlnirea de la JCC, din 6 septembrie a.c., moderator uscat al vacanţei, care a golit teleprăvăliile de orice Generaţie) un articol care a avut menirea să impulsioneze fi ind preşedintele F.C.E.R. dr. Aurel Vainer, iar comunică- marfă proaspătă; lăsându-ne de izbelişte pe noi, bieţii Alia, titlul fi ind „Haluţ” (Pionier). Până în 1948 a susţinut rile au fost susţinute de rude, fi ică, nepot, Dova Cahane, telespectatori. Urât din partea lor! material Alia, iar din 1948 până la sfârşitul vieţii a trăit respectiv Shai Orni, Medy Goldenberg, ş.a. SANDA FAUR în Eritreea, cu o scurtă şedere în Palestina, înainte de B.MEHR Piatra de temelie a Căminului Mira La CIR Mira, Eforie Nord – Şi soţia, doamna Sofi ca Turoi? s-a pus la 7 octombrie 1935. Acest cămin – Lucrează aici de 11 ani, dinaintea a fost „ridicat şi înzestrat de Societa- mea. Este bucătăreasă şefă şi mi se pare tea Întrajutorarea din Bucureşti pentru O VACANŢĂ DE NEUITAT că oaspeţii noştri sunt foarte mulţumiţi adăpostirea fără osebire a tuturor celor restaurant. Aici am observat că bucătarii – În ce perioadă funcţionaţi? de ea. în suferinţă şi nevoie”... Pentru aceştia şi ospătarii câştigă mult mai bine decât – Între 1 mai şi 1-15 septembrie, după * ar fi , desigur, de neimaginat cum arată muzicanţii. Şi, cu primul prilej, m-am în- cât e vara de lungă... Confi rm. Doamna Sofi ca nu este nu- „Căminul” Mira astăzi. O locaţie modernă, scris la o şcoală de bucătari şi ospătari, – Şi în restul timpului? mai o bucătăreasă excelentă. Ea e plină transformată senzaţional în ultimii ani (din unde am avut două realizări importante: – În extrasezon? Reparaţii (mai ales de fantezie, niciodată nu repetă, într-o se- 2007), curată şi primitoare: o adevărată am învăţat meserie şi am cunoscut-o pe primăvara) şi întreţinere (iarna). Pereţii rie, felurile de mâncare. Găteşte gustos, Casă de Instruire şi Recreere a F.C.E.R. soţia mea, Sofi ca. Eram colegi. După ab- acestei vechi clădiri trebuie scutiţi de variat, e o artistă a artei culinare... Administratorul acestei Case de Va- solvire, am lucrat în domeniu: timp de 17 variaţii mari de temperatură şi eu am Sigur că la CIR Mira din Eforie Nord canţă este Gheorghe Turoi, un tip solid, ani am fost ospătar, şef de sală şi şef de grijă de asta. Tot iarna facem şi unele mai există şi „probleme”. În camere nu bine clădit, cu o mustaţă îngrijită, activ, unitate de alimentaţie publică, la unele din aprovizionări, ne umplem lăzile frigorifi ce sunt televizoare şi nici aer condiţionat. Iar serios şi plin de solicitudine faţă de toată cele mai renumite restaurante şi hoteluri cu produse de carne (vacă, pui, curcani), instalaţiile sanitare presupun, în continu- lumea. O adevărată gazdă. de pe litoral. O bună perioadă am lucrat în funcţie de activitatea sohetului. Toate are, unele modernizări. Nici ferestrele nu Curiozitatea jurnalistică m-a făcut să în Germania şi pe navele de croazieră produsele noastre sunt riguros caşer. au storuri sau draperii. Dar acestea toate nu ratez ocazia unei şuete, la o cafea, cu franceze (”Passagère”). Avem şi o tânără supraveghetoare care sunt probleme de investiţii care, cu unele domnul Turoi. Când mi s-a propus administraţia CIR are grijă şi controlează păstrarea tuturor eforturi, se vor rezolva pe parcurs. – Cum aţi „apărut” aici, la Mira? l-am Mira, am acceptat cu bucurie. cerinţelor religioase în acest domeniu. Chiar şi până atunci însă, gândiţi-vă să întrebat. – Cam câţi oaspeţi aveţi pe o serie – Cu Federaţia cum colaboraţi? vă petreceţi, vara viitoare, o vacanţă de – Am avut o viaţă cam aventuroasă: de 7 zile? – Foarte bine. Domnul director Ivan neuitat la Eforie Nord, la Casa de Instruire după ce am absolvit Liceul de Muzică – Aproximativ 30-35 de persoane. Truţer este un om admirabil şi care se şi Recreere a F.C.E.R.. şi Arte Plastice din Constanţa, am cân- – Tineri? Bătrâni? preocupă permanent să nu ne lipsească AUREL STORIN tat – la percuţie – într-o orchestră de – Mai mult tineri. nimic din ceea ce avem nevoie. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 15

Pe ce se duc banii… Povestea unei cărţi fabuloase „Oamenii cărţii” Bugetul tuturor şi creştini şi evrei, adesea cu riscul 500 de ani în urmă, propriei lor existenţe. Un tur de forţă în Spania Inchiziţiei, pâinea fi ecăruia ...Nici un efort editorial de a trezi, al realităţii dar şi al imaginaţiei, o despre eliberarea printr-un titlu gălăgios comercial, înfrăţire a spiritelor înalte, tolerante evreilor din sclavia Merită, oare, să ne aruncăm pri- ispita de a citi romanul „Oamenii căr- şi generoase, unite întru apărarea egipteană, ilustrată cu anluminuri şi virea, fi e şi numai pentru o singură ţii”. E multă siguranţă de sine, poate creaţiei umane. Romanul (apărut şi miniaturi pictate cu pigmenţi de lapis clipă, pe bugetul ţării, aşa cum arată chiar orgoliu, într-un asemenea titlu la noi foarte recent în editura Leda lazuli şi malahit şi împodobită cu el după rectifi carea de la fi nalul lunii calm, banal, neutru. Sugerând totuşi, şi tradus din engleză de Sorana foiţe de aur şi argint, precum cărţile august? Când vezi cifrele de miliarde unora, o aură de sacralitate. Dar nici- Munteanu) este scris de Geraldine creştine? Şi mai ales, să reprezinte de lei care se înşiruie în lungi şi greu decum suspansul, colosala aventură Brooks: o jurnalistă australiană năs- scena cu chipuri umane, când legea de înţeles tabele, răspunsul instantaneu este categoric spirituală şi tensiunea în- cută în 1955 la Sydney (dintr-o mozaică poruncea clar „să nu-ţi faci NU. Totuşi, ar fi bine să nu ne grăbim. Fiecare cetăţean tâmplărilor din acest volum, familie evreiască emigrată chip cioplit”! Această întrebare o ur- este legat, prin mii de fi re, de bugetul ţării, fi e şi numai de 500 de pagini, care se din estul european), şcolită măreşte pe a doua eroină importantă în dubla lui calitate, de plătitor al impozitelor şi taxelor şi citeşte cu sufl etul la gură. Ce în universităţile americane şi a cărţii: Hanna Heath, specialista de benefi ciar al unei părţi din totalul cheltuielilor publice. este, de fapt, această proză trimisă apoi ca reporter în zo- australiană în conservarea vechilor Un exemplu lămuritor ne oferă, în acest sens, pâinea care ne vine din Australia? nele Orientului Mijlociu. Unde şi atât de preţioaselor cărţi de cult, noastră cea de toate zilele. Roman istoric? Un amestec îşi scoate din bagaje armele căreia i s-a încredinţat (în romanul În preţul pâinii este inclusă, între altele, taxa pe va- între documentar şi fi cţiune? jurnalismului şi le schimbă cu Geraldinei Brooks) restaurarea „Ha- loarea adăugată (TVA), respectiv 19 la sută. Banii care O suită de povestiri orientale cele ale literatului, împinsă gadei din Sarajevo”. De aici, obsesiile se strâng din această taxă ajung, într-un fel sau altul, sau un roman poliţist care de un talent care nu mai avea ei detectiviste: ce e cu acea aripă de la bugetul public. De aici vin (chiar dacă, pe parcurs, se întinde pe cinci secole timp să aştepte. Trei romane, fl uture şi cu fi rul de păr alb găsite în se petrec nu puţine matrapazlâcuri), în diverse forme, şi pe spaţiile sudului european? De trei best-seller-uri internaţionale, trei cotorul cărţii, cu urma de sânge şi tot la cetăţean, fi e în numerar, fi e prin bunuri şi servicii fapt, toate laolaltă. Un fel de globali- premii prestigioase, „Oamenii cărţii” cea de vin care pătează colţuri de care ni se înfăţişează drept gratuităţi, cum ar fi trans- zare în timp şi spaţiu a vieţii eroinei fi ind declarată „Cartea anului 2008”. pagină? Urmând-o pe specialistă în portul în comun, fără plată, pentru anumite categorii de sale principale. Care eroină este o Misterul apariţiei „Hagadei”, carte investigaţiile ei, dar alergând, de fapt, pensionari sau de persoane cu handicap. La fel, unele carte. O carte sfântă: „Hagada din sfântă din secolul al XV-lea, caligra- cu respiraţia tăiată, după evocările servicii publice (din cultură, sănătate, educaţie etc.) Sarajevo”, o capodoperă a patrimo- fi ată cu măiestrie şi împodobită cu şi capacitatea de a fabula veridic a sunt susţinute cu banul public, iar accesul fără plată nu niului religios şi artistic universal, un miniaturi colorate asemeni celor din Geraldinei Brooks, intrăm în multe reprezintă un act de binefacere al statului, ci o modalitate codex evreiesc pierdut, rătăcit, furat, evangheliile creştine, a trezit o imen- din momentele tragice ale destinului de redistribuire a veniturilor bugetare, în aşa fel încât şi falsifi cat, bombardat, regăsit, ajuns la să curiozitate şi o poftă nesăţioasă de evreilor. Dar refacem şi uluitoarea cei loviţi de soartă să-şi amelioreze traiul. Yad Vaşem şi apoi întors la muzeul cercetare ştiinţifi că în spiritul iscoditor rezistenţă a iubirii lor de carte. Nu de- Dar, legătura pâinii cu bugetul ţării nu se opreşte aici. bosniac. Acolo unde viaţa îi fusese al acestei tinere scriitoare. Cum a fost geaba a fost numit „poporul cărţii”. Cel puţin în cazul contribuabililor corecţi, atât angajaţii, salvată de specialişti musulmani, cu putinţă ca o carte sacră, scrisă cu SANDA FAUR cât şi patronii de pe întregul lanţ al transformării mate- riei prime în pâine plătesc impozite, pe salariu (inclusiv contribuţia pentru asigurări sociale, din care se plăteşte cea mai mare parte a pensiilor), pe venit, pe profi t, pe CASA DE ÎNVĂŢĂTURĂ terenuri, pe clădiri etc. Şi, din nou, banii încasaţi de stat „Iepele, fi ind hrănite şi odihnite bine, pe la prânzul cel „Garibaldi”, sinagoga „Habad” – iată tot se alocă şi trebuie cheltuiţi cu spirit de bun gospodar mare i-au pus în Piatră. [...] Şi, din vorbă în vorbă, au şi atâtea popasuri are şcolarităţii mele în anii pentru drumuri, pentru alte nevoi ale oamenilor acestei ajuns la poarta lui giupân Iţic. Iţic tocmai atunci venea de războiului. Templul „Leipzigher” (adică al ţări. la şcoală şi, când a văzut pe Malca, nu mai ştia ce să facă „Lipscanilor”) era, şi a rămas până astăzi, De fapt, la baza acestui „circuit” se afl ă munca de bucurie.” (Ion Creangă, Moş Nichifor Coţcariul). În Dicţi- cea mai impunătoare sinagogă a oraşului. pentru producerea pâinii. La noi în ţară trebuie să se onarul personajelor lui Creangă (Editura Fundaţiei Culturale Într-o încăpere alăturată sălii celei mari, muncească, în medie, 27 de minute pentru a se cum- Române, Bucureşti, 1999), regretatul Valeriu Cristea, citând dedicată în exclusivitate cultului, am urmat cursurile clasei păra un kilogram de pâine, cu toate costurile şi profi tul propoziţia „Iţic tocmai atunci venea de la şcoală”, o comen- a III-a. Aproape lipită de templu se afl ă bătrâna sinagogă incluse în preţ. În alte ţări, trebuie să se muncească mai tează interogativ: „Unde ce făcea? Preda? Sau studia? Era din lemn, în care se intră coborând câteva trepte, dovadă puţin, de exemplu în Ungaria 15 minute, în Cehia 12 învăţător în cadrul comunităţii evreieşti din târg sau încă tulburătoare a vechimii lăcaşului. Acolo făceam, vara, lecţii minute, în Slovenia 10 minute. Este munca prin care mai învăţa el însuşi ca să devină – ce? Poate chiar rabin, de ebraică, iar alteori în casa de rugăciuni a „Cojocarilor”. La se asigură existenţa proprie (şi a familiilor), dar şi veni- într-o zi.” Nimic din toate acestea; Iţic, „pe la prânzul cel „Garibaldi” (ciudat nume pentru o sinagogă!) se ţineau orele turile statului, cu destinaţiile amintite. Dacă vom reuşi mare” (adică, după Iorgu Iordan, pe la 10 – 1030 dimineaţa), de lucru manual. La „Habad” am urmat câteva luni cursurile să atingem cotele de randament măcar ale ţărilor din se întorcea de la sinagogă, altfel spus de la „şil”, tradus de clasei a IV-a, după care ne-am mutat într-o clădire civilă, jur, pâinea va deveni mai ieftină şi va aduce – totodată Creangă, foarte adecvat, prin „şcoală”. Şi pe bunica mea unde funcţiona mai din vreme Liceul Teoretic Evreiesc. Iată – mai mulţi bani şi la bugetul ţării. Aici găsim şi miezul am auzit-o uneori spunând „şcoală” în loc de „şil”. Pentru aşadar că, pentru mine, echivalenţa dintre „şil” şi „şcoală” întregii „demonstraţii”: cu cât munca – la nivel individual evrei, casa de rugăciune a fost dintotdeauna şi o casă a este o realitate mai presus de orice dubiu. Şi iată de ce, până la nivelul comunităţii naţionale – va fi mai spornică, învăţăturii: „Beit – hamidraş”. Iar propria mea experienţă de când păşesc într-o sinagogă, îmi revin în minte chipurile efectele ei, în planul vieţii de zi cu zi (simbolizată prin elev acordă acestei relaţii o confi rmare sui generis. Clasa a dascălilor mei din timpul şcolii primare: al bunei şi frumoasei „pâine”) vor fi mai folositoare. Bugetul ţării are rolul să II-a primară (1940 – 1941) am început-o sub auspicii rele. doamne Maria Loker şi al aceluia cu care am învăţat ebra- ajute ca banul public să fi e pus în slujba interesului Localul Şcolii israelite din Piatra Neamţ, o clădire frumoasă ica, neuitatul Natan Mark. De la el ştiu, între altele, urarea public. Că nu se întâmplă totdeauna aşa, vina nu revine şi trainică, zidită în vremea lui Spiru Haret, fusese transfor- tradiţională a Anului Nou: „L’şana tova tikateivu v’teihateinu neapărat bugetului, ci doar oamenilor care îl gospodă- mat în spital militar. Clasele s-au împrăştiat prin tot oraşul, l’alteir vahaim!” (am marcat prin apostrof sunetul „şva”, fără resc. Unii îşi bat joc de pâinea celor mulţi. Mai departe, fi ind adăpostite pe unde se putea, cu precădere în lăcaşuri echivalent între vocalele limbii române). O adresez din inimă concluziile le trage fi ecare, pe cont propriu. „Pe pâinea ale cultului mozaic. „Şilurile” au devenit astfel şcoli în sensul tuturor cititorilor „Realităţii Evreieşti”. lui”, cum se zice. cel mai exact al cuvântului. Templul „Leipzigher”, sinagoga ŞTEFAN CAZIMIR Dr. TEODOR BRATEŞ veche („Baal Şem Tov”), sinagoga „Cojocarilor”, sinagoga

început foarte rapid şi fi lmările, regizate tot DDestãinuirileestãinuirile de Mirel. El a ştiut să monteze apoi într-o mmemorieiemoriei modalitate de invidiat scenele noi cu exte- ALAIUL MIRESEI rioarele din fi lmul documentar, încât doar un foarte mare specialist ar fi putut băga Cu Mirel Ilieşiu am alunecarea periculoasă a roţi- convoi ar exista şi un inginer de seamă că de fapt e vorba de două fi lme. fost buni prieteni. El era lor pe marginea unor prăpăstii, afl at în confl ict cu soţia sa, dis- Lucrarea noastră avea suspans, era con- un excelent regizor de trecerea aproape tangenţială a pusă să-l părăsească pentru că vingătoare, actorii jucau bine iar scenele film documentar, câş- mastodontului pe lângă pereţii bărbatul este mai interesat de de exterior erau într-adevăr deosebite. Cât tigător al râvnitului premiu ”Palme d’or” unor clădiri, manevrele măies- munca lui decât de capriciile ei. despre buget, era mai redus decât cineva pentru pelicula ”Cântecele Renaşterii”, tre ale şoferilor, ochii atenţi ai Din toate aceste elemente s-ar şi-ar putea închipui. realizat în colaborare cu faimosul cor conducătorului transportului, putea crea un scenariu a cărui Venind la vizionare, eram amândoi ”Madrigal”. Afl ând că a turnat un nou fi lm, transpiraţia de pe frunţile mun- realizare ar costa foarte puţin, numai piept, convinşi că realizasem o i-am cerut să mi-l arate urgent. Era vorba citorilor în luptă cu noroiul care pentru că am folosi cel mult peliculă care oglindea marele deziderat de transportul unei uriaşe turbine către o făcea drumul impracticabil după un camion, o maşină, unele de a prezenta ”omul nou”. De aceeaşi hidrocentrală afl ată în creierul munţilor. o ploaie nemiloasă sau, alteori, dialoguri în mijlocul naturii părere a fost şi comisia, care ne-a felicitat Pentru acest transport se folosea un trailer înfruntând soarele torid. MMirelirel IlieIlieşiuiu sau, pentru interioare, chiar călduros. cu nu ştiu câte roţi, mai multe tractoare Am admirat fi lmul care, în birourile redacţiei de teatru de A doua zi după transmisia fi lmului pe care să-l tragă şi altele care să-l împingă, acelaşi timp, mi-a sugerat o idee. televiziune, transformate în banale birouri post, am fost chemat în cabinetul preşedin- un număr impresionant de utilaje, camioa- Dacă folosind tot ce a fi lmat ca ex- de întreprindere. Iar exterioarele ar fi gata telui instituţiei. Era galben la faţă şi a rostit ne cu muncitori care să-i asigure trecerea terioare, am adăuga un conflict între fi lmate. cu un glas stins: ”ce mi-ai făcut, Sava ?” pe străzile prea înguste ale unor oraşe, sau conducătorul transportului şi unele forţe Ideea a fost îmbrăţişată cu entuziasm Primise un telefon de la cabinetul II, pe cărările munţilor. Transportul înainta cu birocratice care împiedică buna desfăşu- de Mirel şi ne-am pus imediat pe treabă. prin care bietul preşedinte era mustrat că cel mult cinci km.pe oră, iar conducătorul rare al efortului eroic; dacă am implanta Distribuţia nu era complicat de alcătuit şi, şi-a permis să folosească, pentru un biet acestui alai (pe care Mirel îl asemăna cu un şofer care din cauza băuturii este gata în timp ce puneam dialogurile pe hârtie, scenariu de televiziune, atâtea utilaje, atâ- unul de nuntă) era obligat să facă acest să răstoarne turbina într-o prăpastie, acci- parcă vedeam realizat un fi lm de valoa- tea camioane şi tractoare, un puhoi de fi gu- parcurs, mergând cu spatele pentru a dent evitat, în ultimul moment, de un tânăr rea ”Salariului groazei”, al lui Clouzot, în ranţi, plus un trailer cu o turbină gigantică avea continuu sub ochi utilajul acela pe muncitor care îşi pune viaţa în pericol, dar care au strălucit Yves Montand şi Charles pe deasupra ? Şi nimeni n-a îndrăznit să-i cât de gigantic, pe atât de preţios. Mirel ar fi putut să lipsească de la faţa locului, Vanel. comunice tovarăşei academician, savantă fi lmase cu mare măiestrie încordarea şi pentru că avea o mamă bolnavă şi urma Când scenariul a fost gata, a primit de renume mondial, adevărul ! efortul epuizant al însoţitorilor expediţiei, să se ducă la spital s-o viziteze; dacă în de îndată viza de intrare în producţie. Au OCTAVIAN SAVA 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009

Militari din Ţahal, la Sinagoga Mare din Bucureşti AANIVERSNIVERSĂRILERILE ŞI CCOMEMOROMEMORĂRRILEILE În cadrul unui turneu european, o delegaţie de mi- semitismului în România, a vorbit despre problemele LLUNIIUNII SSEPTEMBRIEEPTEMBRIE litari israelieni, condusă de general-maior Hacohen, a antisemitismului în Europa, iar Liviu Beris, preşedintele La 6 septembrie 1918 s-a născut compozitorul vizitat Sinagoga Mare din Bucureşti. Ea a fost primită A.E.R.V.H., şi-a exprimat bucuria în legătură cu prezen- • HARRY MAIOROVICI. Între creaţiile sale se află o fantezie simfonică pe tema Holocaustului. C de Prim Rabinul Şlomo Sorin Rosen, de reprezentanţi ai ţa militarilor. General-maior Hacohen a mulţumit pentru La 7 septembrie 1902 s-a născut la Focşani conducerii F.C.E.R., C.E.B., de preşedintele B’nai B’rith primirea călduroasă, a subliniat unitatea poporului • poetul CAMIL BALTAZAR. În 1948 publică A România, preşedintele A.E.R.V.H., directorul M.C.A. şi evreu şi necesitatea de a-i combate pe cei care pun volumul Poeme vechi şi noi, închinat memoriei de alţi membri ai comunităţii bucureştene. Preşedintele sub semnul întrebării legitimitatea Israelului. Mai mulţi lagărelor naziste. L C.E.B., Erwin Şimşensohn, a salutat delegaţia iar Prim militari şi-au manifestat satisfacţia pentru plăcuta surpri- La 9 septembrie 1992 a murit pictoriţa Rabinul Rosen a rostit o binecuvântare. Vicepreşedin- ză pe care au avut-o vizitând România, care a fost mult • MARGARETA STERIAN, autoare de peisaje şi E tele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, a prezentat pe scurt peste aşteptări. Programul delegaţiei a inclus o vizită naturi moarte. A participat la expoziţii în ţară şi istoria comunităţii evreieşti din România. Marco Katz, la Academia Militară, la baza navală din Constanţa şi străinătate. N directorul M.C.A., Agenţia pentru Monitorizarea Anti- la Colegiul Naţional de Apărare. (E.G.) La 10 septembrie 1956 a încetat din viaţă • scriitorul şi publicistul A.L. ZISSU. A editat ziarul Mântuirea, singurul cotidian evreiesc de limbă D Ella Marcus română. A fost unul din conducătorii proeminenţi ai O zi frumoasă din viaţa obştii evreieşti din România. A (1909 – 1982) 100 La 10 septembrie 1860 s-a născut la Mstislavl • (Belorusia) istoricul SIMON DUBNOV, autor al R Ella Marcus a fost o personalitate a astrono- Căminului „Rosen” unor lucrări fundamentale de istorie a evreilor. miei, prezentă în cercetarea ştiinţifi că prin lucrări Dublul recital de muzică idiş Maia Morgenstern – Radu La 11 septembrie 1933 s-a născut la Câmpulung de bază elaborate în colectivul de astrometrie al Captari a avut un plus de emoţie la Căminul „Rosen”. A fost, • Moldovenesc dr. MIRIAM BERCOVICI. A fost Observatorului Astronomic Bucureşti. şef de secţie la Spitalul Fundeni. Este autoarea mai întâi, aşteptarea evenimentului: nerăbdare şi bucurie unui Jurnal de ghetou, ţinut în timpul deportării. Născută la 4 iunie 1909, la Bucureşti, era fi ica pentru căminişti; pregătiri intense de la mic la mare din par- distinsului profesor inginer Maximilian Marcus La 12 septembrie 1932 s-a născut la Cernăuţi scriitorul tea gazdelor. În parc a fost amenajat întreg ambientul pentru • AHARON APPELFELD. A fost distins, în 1983, cu (1870 – 1956). A obţinut bacalaureatul la 16 ani, spectacolul în aer liber şi picnicul care i-a urmat. Doamna Premiul Israel pentru literatură. licenţa la Facultatea de matematici a Universităţii Mihaela, una dintre responsabilele cu probleme culinare, La 13 septembrie 1845 s-a născut MAIER BECK, fost din Bucureşti la 20 de ani. În 1933, a absolvit povestea la micul dejun că n-a putut dormi noaptea de grijă. • predicator la Templul Coral din Bucureşti. Facultatea de fi zică a Universităţii Sorbona. Ea Doamna Rodica, responsabilă pentru ergoterapie şi viaţă La 13 septembrie 1920 s-a născut la Bucureşti dr. însăşi o bună pianistă, ca studentă la Paris, culturală, s-a agitat zile întregi „să iasă totul bine”. Şi a ieşit, • AUREL ROSIN, specialist în oftalmologie. A publicat o împarte camera cu pianista Clara Haskil, cu într-adevăr. Fiecare cântec avea povestea lui legată de viaţa monografie despre medicii evrei din România. care a rămas bună prietenă. Devine din 1933 Maiei, pe care marea actriţă – actriţă totală, cum a învăţat să La 13 septembrie 1945 s-a născut la Bucureşti actriţa TRICY ABRAMOVICI. În 1988, s-a stabilit în Israel, profesoară de matematică la „Liceul evreiesc fi e la T.E.S. - ne-a dezvăluit-o în preambul. Poate, cea mai • de băieţi „Libros”. În anii prigoanei hitleriste, unde îşi continuă activitatea actoricească, începută cu impresionantă – povestea lui „Oifn pripicik”, cântec învăţat deosebit succes pe scena T.E.S. predă la Liceul industrial „Instrucţiunea”, con- de la mama ei şi dedicat celei care continuă să trăiască în La 14 septembrie 1882 s-a născut dr. WILHELM tinuând apoi ca profesoară în alte licee, până sufl et. O prezenţă artistică remarcabilă – Radu Captari, în • FILDERMAN, figură proeminentă a iudaismului din în 1949, când este numită astronom asistent la ipostază de redutabil interpret la orgă electronică. Aplauze România. A fost, peste trei decenii, preşedinte al Federaţiei Observatorul din Bucureşti, apoi şef de lucrări entuziaste pentru membrele Clubului de fi tness al JCC-ului, Comunităţilor Evreieşti din România. A murit în 1963, la în Observator şi totodată lector la Catedra de fi liala din Bucureşti, care, conduse de profesoara lor, au oferit Paris. astronomie de la Universitate. un reuşit program de gimnastică artistică. Spectacolul s-a La 14 septembrie 1902 a murit la Iaşi bancherul ISRAEL Începând din 1957, Ella Marcus participă la jucat „cu casa închisă”, cum se spune; s-a stat şi în picioare • CHAIM DANIEL, descendent al familiei care a fondat în realizarea „Catalogului de stele slabe”, lucrare 1790 „Banca Daniel” şi pe scările care duceau în parc. Recunoştinţă şi mulţumirile La 15 septembrie 1875 s-a născut la Botoşani criticul, de mari proporţii premiată de Academia Română tuturor participanţilor pentru JCC (director adjunct – Adi Gue- în 1972. Din 1957, conduce Sectorul meridian al • sociologul şi biologul HENRIC SANIELEVICI. Dintre ron, responsabilă cu „generaţia de aur” – Sanda Wolf, care a lucrările sale amintim: Opinia publică europeană în Observatorului Astronomic, dar în 1960 este re- venit cu două microbuze încărcate cu membri ai Centrului de chestiunea evree din România, Cercetări critice şi filosofice, trogradată cu ocazia „atestărilor” în cercetare. Zi) şi conducerii Căminului (director - Gaetano Perrotta). Fie Literatură şi ştiinţă etc. Pensionară fi ind din 1975, a continuat să ca asemenea „ieşiri din cotidian” şi daruri artistice ca acesta La 17 septembrie 1856 s-a născut savantul MOSES lucreze, dar moare într-un accident absurd, în să capete o mai mare frecvenţă în viaţa căminiştilor. • GASTER, membru de onoare al Academiei Române 4 octombrie 1982. IULIA DELEANU (1929). A fost decorat cu ordinul „Bene Merenti”. Este ILEANA TOMA autorul unor volume de mare valoare filologică. A fost unul din liderii mişcării sioniste internaţionale, participând la primele congrese mondiale sioniste. DECESE COMEMORĂRI La 18 septembrie 1948 s-a născut la Bucureşti etnologul @@ @@ @@ • şi antropologul ANDREI OIŞTEANU. Dintre lucrările Candid Stoica anunţă cu durere că sale menţionăm: Motive şi semnificaţii mito-simbolice în miercuri 2 septembrie 2009, s-au împlinit Egon Marc Lövith a trecut în nefi inţă cultura tradiţională românească, Mythos şi logos. Studii şi două luni de la plecarea din rândul nostru a Renumitul sculptor, pictor şi grafician eseuri de antropologie culturală. SAREI DAN MEEROVICI, artistă sensibilă, clujean şi-a încheiat călătoria vieţii la 31 au- La 19 septembrie 1918 a murit la Iaşi (sinucidere) interpreta unor roluri remarcabile pe scena gust 2009, la venerabila vârstă de 86 de ani. • poetul şi publicistul AVRAM STEUERMAN-RODION. Teatrului „Ţăndărică”, Absenţa sa pământeană este compensată de Autor al volumelor de versuri Sărăcie, Lirice, Spini şi al lăsând colegilor şi pri- prezenţa în istoria artei transilvane şi universa- volumului de proză O toamnă la Paris. Este şi autorul unor etenilor amintirea unui le. Îşi descoperă vocaţia artistică devreme, dar reuşite traduceri din literatura universală. sufl et cald, iar în inima Acum 110 ani, la 19 septembrie 1899, preşedintele de mea, tovarăşul ei de legile antievreieşti şi războiul pun capăt acestei activităţi. Supravieţuitor al Holocaustului, după • atunci al Franţei, E. Loubet, l-a graţiat pe ofiţerul Alfred viaţă, un gol de nevin- Dreyfus condamnat pentru spionaj în baza unor „dovezi” decat. Dumnezeu să-ţi război Egon Marc Lövith absolvă Institutul de Arte Plastice din Cluj, devine cadru didactic falsificate (Afacerea Dreyfus). ocrotească sufl etul, iu- La 20 septembrie 1966 a murit scriitorul MARCEL bită dulce. universitar şi unul dintre tinerii artişti apreciaţi ai vremii, exponent al manierei realist-socialiste. • BRESLAŞU. A scris mai ales poezii pentru copii. • Cu aceeaşi mare durere şi dor nestins, La mijlocul anilor 1960, se produce schimbarea majoră în opera lui, el La 25 septembrie 1920 a murit la New-York bancherul amintim celor care au cunoscut-o, că pe 8 Av numărându-se printre primii artişti plastici clujeni care aduc un sufl u înnoitor. • şi filantropul JACOB H. SCHIFF. (29 iulie 2009) s-au împlinit trei ani de la decesul Noua manieră de exprimare vizează refl ecţia asupra actului creator şi esen- Acum 85 de ani, la 27 septembrie 1924, s-a născut la scumpei noastre BRANA (BETI) PETRARU. ţializarea formei. Expoziţiile individuale şi colective din ţară şi străinătate • Galaţi scriitoarea NINA CASSIAN. S-a impus prin Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familia. aduc în faţa publicului motive circulare exprimate prin mijloacele sculpturii, scrierile sale pentru copii, dar şi prin volume de poezii. • Cu sincere regrete şi neuitate amintiri, fac grafi cii, ceramicii sau picturii. Iată câteva dintre ele: Eternul cuplu (1959 – La 27 septembrie 1915 s-a născut HAIM RIEMER, fost cunoscut că la 9 august 2009 s-a împlinit un redactor-şef al „Revistei Cultului Mozaic”, fost director an de la decesul neaşteptat al ing. HERMAN 1999), Holocaust (1945 – 1999), Iudaica (1980 – 2000), Sombreros (1975 • – 1998) şi altele. Ciclul Holocaust început în 1945 cu schiţa în cărbune Un de onoare al „Realităţii Evreieşti”. FREIFELD, survenit la doar două luni după La 27 septembrie 1925 s-a născut la Brăila lingvistul moartea fratelui său – Emil Freifeld. Cumnata, luptător – autoportret, continuat cu sculpturile Deportaţii (1951), Ultimul Dr. Mirela Freifeld. cântec (1953), a fost desăvârşit în anii 1980 cu o serie de pasteluri. Seria • RUBIN UDLER, membru corespondent al Academiei • Edith şi Zigmund Tauberg, împreună cu Holocaust a fost expusă în România, Israel, Ungaria şi Germania ca, în Republicii Moldova. Specialist în domeniul dialectologiei. În Liana şi Eduard anunţă că devotata lor prietenă fi nal, să alcătuiască o expoziţie permanentă, găzduită la Memorialul din 1991, s-a stabilit în S.U.A. MIRIAM KOPPER a părăsit această lume după Dachau, inaugurată în toamna anului 2006 în prezenţa artistului. Ultima SIEGFRIED WOLF o lungă şi grea suferinţă. Suntem alături de sora sa expoziţie fost organizată de prieteni,la 21 mai 2009, la Muzeul Naţional ei, Edith Bombiger. de Artă din Cluj. Cu prilejul acestui eveniment, maestrul a apărut din nou • Dragul nostru prieten Ing. BERNARD în faţa publicului iubitor de artă din Cluj care l-a înconjurat cu căldură şi MARCU ne-a părăsit pe neaşteptate. Împărtă- Revista „Semnalul” din Toronto şim durerea soţiei, fi ului şi nepoatelor sale. Edith i-a cântat „Mulţi ani trăiască !” Din păcate, urarea nu s-a împlinit şi Egon şi Zigmund Tauberg. Marc Lövith a trecut în nefi inţă la 31 august 2009. Acum odihneşte alături (Canada) • Au trecut zece ani, de când a plecat în de soţia sa, Margot, la Cimitirul evreiesc neolog din Cluj. Fie-i memoria veşnicie dragul nostru soţ şi tată iubitor sprijin de binecuvântată ! Editată de Loja BB „Dr. Filderman”, revista „Semnalul” nădejde – Ing. SOLY KAMENITZER. Cu durerea ANDREA GHIŢĂ a ajuns la al 150-lea număr, pentru care felicităm colec- despărţirii în sufl et, aceeaşi ca la început, îl re- tivul, pe cei care au realizat-o în ultimii ani, în frunte cu aducem în memoria celor care l-au cunoscut. Îi neobositul jurnalist Iosif Spătaru. Din modestie, numele închinăm un pios omagiu şi recunoştinţă pentru Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna iulie 2009: HARTENIS ILIE (85 de ani, tot ce ne-a dăruit. Soţia şi fi ul. Cimitirul Giurgiului), CARAS ANA (84 de ani, Cimitirul Sefard), PASCALOVICI redactorilor nu sunt trecute pe coperta revistei. Reţinem, • Omagiu unui fost coleg HERMAN (86 de ani, Cimitirul Sefard), MEEROVICI DAN SARA (67 de ani, din acest număr, poemul „Poporul ales” de Aurel Storin, o S-a stins din viaţă, la numai 27 de ani, poetul Cimitirul Giurgiului), SERPER LILI (92 de ani, Cimitirul Giurgiului), MIHAI JENI relatare a vizitei Prim Rabinului Şlomo Sorin Rosen la fostul CONSTANTIN VIRGIL BĂNESCU, fost redac- (90 de ani, Cimitirul Giurgiului), SCHWARTZ ROVENA (96 de ani, Cimitirul lagăr de concentrare de la Majdanek, o evocare a fostului tor la Editura Hasefer, unde a participat, cu har Sefard), BURIAN RICA (75 de ani, Cimitirul Sefard), KOPPER MIRIAM (89 primar al oraşului Cernăuţi, Traian Popovici, semnată de şi competenţă, la redactarea, corectura unor de ani, Cimitirul Sefard), FELAN SERGE (85 de ani, Cimitirul Sefard). Eva Galambos, extrase din documentele Muzeului de Is- cărţi de valoare. Poet remarcat din adolescenţă Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna august 2009: GROSMAN GERSON (87 de confraţii mai mari, a fost distins la debut, în de ani, Cimitirul Giurgiului), DEMIAN ISAC (96 de ani, Cimitirul Filantropia), torie a Evreilor din România, articole despre antisemitism, 2001 cu premiul Uniunii Scriitorilor, apoi a obţinut DORFMAN MARCU (88 de ani, Cimitirul Giuirgiului), DUMITRACHE FLORIN de Eugen Relgis, Monica Bilan, Pierre Jourde, un articol burse în Germania şi în alte ţări. Poezia sa este (85 de ani, Cimitirul Giurgiului), BRATU PARASCHIVA (93 de ani, Cimitirul pesimist despre relaţiile israelo-americane, un eseu al lui de o mare expresivitate şi - din păcate, scriem Giurgiului), REINER ERICH (87 de ani, Cimitirul Sefard), FOSCHMIDT FANI Zoltan Terner, o proză de Ionel Teodoreanu, ş.a. Felicitări, la trecut - promitea realizări importante. Fie-i (101 ani, Cimitirul Giurgiului), MELLINGER NICOLAE (84 de ani, Cimitirul din toată inima, revistei. numele binecuvântat.Suntem alături de familia Giurgiului) îndurerată. (R.E.) BORIS MARIAN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 17 ZZAIAI FREIL|H!FREIL|H! O pagină de arta şi de meseria divertismentului FFiiii N-am zis-o noi... vvesel!esel! Woody Allen dixit!

JOCUL „POLITIC“ Părul alb nu se Diabeticul Muzica japoneză Ecoul mai respectă. nu poate pleca este o tortură are întotdeauna Se vopseşte! în luna de miere. chinezească. ultimul cuvânt. Un mare umorist evreu: I. SCHECHTER 6.000 de ani trec repede Săptămâna trecută, la nişte săpături acela putea să demonstreze în voie – bi- care se fac undeva în Tel Aviv, s-a desco- neînţeles nu şi în regiunea Gaza. perit un os. La început s-a crezut că e os Mai există o ipoteză: că omul acela de dinozaur sau de hipopotam, dar în cele preistoric a murit cu oasele lui cu tot din din urmă s-a stabilit că e un os de om de cauza taxelor comunale ucigătoare care se acum 6.000 de ani. aplicau acum 6.000 de ani în Tel Aviv. Nu Bătrânii din Tel Aviv nu-şi amintesc se ştie cine era atunci primar şi ce culoare desigur cum a fost viaţa în acest oraş în politică avea coaliţia municipală. Dar era Există căsnicii care A muri e ca şi cum Marihuana Tatăl meu a urmă cu 6.000 de ani. E normal, în atâţia o tradiţie din urmă cu 100.000 de ani de a se termină bine, ai dormi, doar că provoacă amnezie vândut farmacia ani memoria slăbeşte mult. Dar nu con- se aplica asemenea taxe comunale încât altele durează nu te trezeşti să şi altele... nu-mi pentru că nu mai tează. Îi avem pe arheologi iar lor le este locuitorii să-şi ia lumea în cap. Magazinele toată viaţa. taci pipi. amintesc. avea leac. sufi cient un oscior sau un fi r de păr pentru a se mutau de pe un trotuar pe celălalt de reconstitui modul de viaţă din fundul istoriei vizavi pentru că nici nu puteau respira din şi chiar din preistoria fără fund. cauza impozitelor care infestau aerul. Osul care s-a găsit e oarecum subţire, Era o mare scumpete. Se zice că Tel ceea ce înseamnă că omul din care se Aviv-ul era cel mai scump oraş din epoca trage era slab. Un om slab în acele vre- de piatră şi că turiştii străini fugeau spu- muri îndepărtate nu era slab decât dacă nând că se vor întoarce poate mai târziu, era pauper şi nu găsea de lucru unde să când va începe epoca de bronz. lucreze ca să câştige măcar atât cât să aibă În fi ne, arheologii au emis şi o a treia cu ce să ia micul dejun. ipoteză: cică osul găsit este dintr-un funcţi- Dar acum 6.000 de ani erau în Tel Aviv onar al primăriei. În acele timpuri primitive, şi oameni înstăriţi, de aceea oasele lor erau funcţionarii primăriei aveau asemenea Bucură-te de În ziua de azi Când un medic Magicianul a lungi şi groase şi acoperite cu carne. lefuri şi avantaje încât numai ei îşi puteau fi ecare zi, căci fi de litatea se înşeală, e mai făcut un semn şi a Curios e că osul subţire care s-a găsit nu permite să-şi conserve oasele şi să lase întotdeauna va se întâl neşte doar bine să aruncăm dispărut foamea. A a fost găsit într-un mormânt funerar, ci pe unul posterităţii. apărea un imbecil în echi pamentele pământ peste făcut un alt semn şi o fostă stradă care nu mai este. Arheologii Noroc că 6.000 de ani trec repede şi să ţi-o strice. de sunet. chestiune. a dispărut injustiţia, presupun că omul acelui os a participat la că astăzi oasele sunt moi şi se pliază pe altul, şi s-a terminat o demonstraţie de protest contra şomajului orice situaţie. războiul. Politicianul şi că poliţiştii, care pe atunci nu respectau I. SCHECHTER a făcut un semn libertatea de demonstraţii, l-au pur şi simplu (Din volumul „Schechterezada”, Cule- şi a dispărut omorât. Dacă avea în el longevitate şi ar gere de umor şi satiră sub îngrijirea prof. magicianul. fi trăit cu ea până în zilele noastre, omul Andrei Strihan, Ed. Hasefer, 2009) O scriitoare evreică Cosmin Miuţe În Mijloc de În pană! fundal! transport În fi nal! Haz Subiect Exerciţii Ofrandă Remiză În iatac! Epoci Integral Ţânţarii mor În avion timpul Este uşor să fi zice între aplauze. trece în zbor. rezolvi o problemă economică, ai nevoie doar de bani. Logofăt Insipid Din Gastronomica I pomi! O prăjitură Frumoasă A încă- de Roş Haşana: Budincă de ananas N tuşa Ingrediente: A mima un pachet de tăi- Din plin! ţei cu ouă; şase Gume Înverşu- T de şters ouă, cinci linguri Soliloc nată de margarină to- pită nesărată, ju- E În cămaşă! mătate de ceaş- Rege ca de zahăr, o cutie de ananas G Rută zdrobit şi sucul Nuclear de ananas, un R Califi ca- sfert de linguriţă tive praf de vanilie, Preoţime o linguriţă praf A de scorţişoară, o Jilav Legat Proiect cutie de ananas Iţă Pictor de Din În pază! întreg, scurs, un M icoane vânat! sfert de ceaşcă Obişnu- de cireşe confi a- ită Din te (opţional). ziţia se aşează într-o tavă unsă. Ă argint! Se fi erb tăieţeii în apă sărată Se aşează deasupra sub formă Prenume dar nu foarte mult, apoi se scurg de inel bucăţile de ananas întregi Restructurat bine. Ouăle se freacă cu marga- şi se plasează în centru câte o Nume rina topită, se adaugă zahărul, cireaşă. Se coace 50 de minute ananasul zdrobit şi sucul de la 175 de grade Celsius până În rate! Din ananas, vanilia şi scorţişoara şi când compoziţia capătă o culoare penare! se amestecă cu tăieţeii. Compo- auriu-maronie. (E.G.) 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 JEWISH REALITY Our Holidays at Cristian, the place where JCC festively begins the the Beginning the Judaism is at home third year of existence The 11th edition of the summer school “SIHa” in Cristian gathered in two The JCC of the New Year modules about 80 participants, 30 in the module addressed to the young summer generation, 50 in the one for the middle aged generation. The team of meant first Rosh Hashanah – September the organizers: Prime Rabi Shlomo Sorin Rosen, professor Bianca Stiu- of all a cycle 19-20, 2009, Tishri 1 – 2, 5770, in bea, from Israel, Edi Kupferberg, the program coordinator, Mirela Asman, of Jewish translation Head of the Year, is also and the Moldavian director camps in named Yom Hadin, the Day of Jud- Andrei Munteanu, prepared Cristian with gement, Yom Terua, the day we hear an attractive program in which hundreds of the shofar. According to the tradition the educational component participants it is the Creation Day, creation of mingled with the entertaining of all ages. In the world and of man, the Creation one, both in the service of the the same time Crown, but also the day God decides general educational aim. The in Bucharest, to put our names in the Book of Life topics of the debates in the Oradea and or the Book of Death. At the end we two modules: the Holocaust, Iasi the regu- say “LeShanah Tova Tikateivu”. the three “anti” (anti-Judaism, lar programs Yom Kippur – The Atonement anti-Semitism and anti-Zio- continued and Forgiveness Day – September nism, respectively anti-Israel), and special 28th 2009. We fast completely. At the definition of the Jewish events were the end we say “LeShanah Habaa identity, the meaning of some organized. BeYerushalaim” prayers, the women in the The anniver- Sukkoth – September 3-9, 2009 Tanach, and others. Issues re- sary of two – is the holiday of the tents, of the lated to the demarcation from years of exis- harvest, of our joy. All the meals of other religions, to the conver- tence of JCC the day are served in the tent, we sion to Judaism, to the belief in Bucharest raise thanking prayers to God. At were raised in the section “Ask will be a ma- the end we say “Hashiana – Osana the Rabbi”. The entertaining jor event in the Jewish life of the capital, including a great , God help us. components included a Jewish concert at the National Theatre, with David Broza and Shmini Azereth – October 10th, general culture competition, Nicu Alifantis as protagonists. Before and after the event 2009 – prayers for needed rain for learning Yiddish songs and a number of programs are already planned to celebrate the new crop. Hassidic and Israeli dances, the beginning of the third year of JCC Bucharest. In Simhat Torah – October 11, 2009 to the great satisfaction of the Oradea, a Shabbaton and a ceremony in the presence – The Joy of the Torah – a study cy- participants. The event was of many personalities from the country already marked cle ends and a new one begins, the sponsorized by the European the opening of the third year. occasion to dance with the Book. Jewish Fund. ProEtnica, the Diversity Celebration in Sighisoara Eugen Segal became On August 14 – 22, in Sighisoara the 9th edition of Jewish Communities from Romania, represented at the the ProEtnica Festival took place. The Federation of the highest level by Dr. Aurel Vainer, president of F.J.C.R. full member of the and member of the Parliament, showed a rich and diverse pro- gram. A team coordinated by Romanian Academy Eng. José Blum, cultural coun- Professor Eugen Se- sellor of F.J.C.R., brought in front gal (80) who formerly of the large audience the groups was a correspondent “Hora” from Bucharest and “Ya- member of the Romanian had” from Brasov, and a show Academy was elected “Yiddish Experience”,with the as full member. On the famous actress Maia Morgen- occasion, Dorel Dorian stern and the musicians Radu interviewed the scientist Captari and Octav Mardari. The known for his contributi- colloquia on the multiculturalism ons at the development initiated by F.J.C.R., gathered in of physical chemistry, debates outstanding intellectu- author of more than 530 als presents at the festival. The works, distinguished with release of the volume “Jews in academic titles of several Romania” by Dr. Hary Kuller, Universities and research brought a serious contribution centers from Romania to the editorial section of the and from other countries. festival. The movies directed by We fi nd out about the fi eld Radu Gabrea were dedicated to where Eugen Segal was active, a fi eld diffi cult to explain the spirit and the history of the to the public, and we are confronted with the eulogy of Yiddish theatre and music. his former teachers. Requiem for an Unknown …With every man who dies, a world dies. In the from the war period. Where he came from we cannot then he arrived in Bucharest. As he had no one, no grave is not a corpse we are lowering, but a human tell…They suspected he ran from somewhere, maybe shelter, he thought that in a labor detachment it will be being, …the dust covers a life that was: dreams, achie- a fugitive from Hungary, where it was known bad things easier to get lost. The problem was after the work. And vements, joys, hopes, deceptions. All are over and now happened to Jews […] The secretary ended his letter the nights when he has no place to sleep […] I felt a no one will know them, from now on. The only way to telling that the synagogue members offi ciated a remem- terrible fear from the fi rst words of the unknown man. keep them from disappearing is to put them on paper, brance prayer, somebody said the Kaddish and they Still I overcame the fear. After the work, I told him, come to tell them […] drank a small glass for his soul […] The story presented after me; get on the tram I’ll get, but on second class, I’m telling all these to the readers, to make them so many amazing aspects that I almost didn’t believe and get down after me. At the time I was living at my understand why, from time to time, they will fi nd so- it. I published the story in the review. parents’ house on Calea Dudesti. In a small room near mething beyond the current fact of life, something that In the evening the phone rang. On the phone was the street I had a small offi ce. I took my man there, I maybe, will amaze them. As the happening I’m going Aurel Baranga. This article, he said, helped me end a asked him to be careful, not to be heard by neighbors, to tell now. cycle. It is maybe the epilogue of something that hap- and at dawn, before people get up, to leave. One day, I think it was about 1973, I received a pened some tens of years ago, and stayed with me all After a short time the man disappeared from the letter at the editorial offi ce of the “Jewish Cult Review”. this time. And he told briefl y the following story. detachment. […] The fear grew more and more. But It was sent by the secretary of the Jewish community At a certain time during the war he, Aurel Baranga, nothing happened, not in the next day, and not in the from Campia Turzii. Last week, he wrote, some nomad was the physician of a forced labor detachment at the following days. Slowly I began to calm down. I made gypsies arrived at the community center. What brought Poligon. […] One evening before he fi nished the work great efforts to forget him […] After 1944 I ended the them? In our community, they told, a Jew died recently. an unknown man approached the doctor and asked effort to forget. What happened to my man? I often We buried him, but we thought that he deserve, as any him to listen to him…”Doctor, I killed a German […] One asked myself. The article on the case from Campia soul, a remembrance prayer according to his tradition. night while passing over the clandestine frontier.” He Turzii startled me – Baranga ended. Maybe the man And that’s the reason we came […] took the clothes, he put them on, then he took them off who died in the gypsies’ community was my man […] I asked for details. It is an old story, they answered, and got rid of them, he wandered through the country, (Victor Rusu) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009 19 zicedid ze`ivnd ‚‡ŽŒƒ– ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ ƒ ‡~ Š— ˜-˜‰ z †”—˜ ŠƒŠ~ „’‰-ŠƒŠ~ ’‡ ‡ŽƒŒŠ~Š ‚–‰„~ ”—˜ – ‚— ‚ ‚Ž—‚ ‡€ .‚Œ-– ˜Œ ,–†’Ž—  ~ Š‰ ‹... ,˜ƒŒƒŠ :ƒ‡‚— ‹‡‡ ‚‰Œ ‚Œ~‚ .‹—€‚ ,”~Ž—ƒ‚“ ˜Š‡’˜ ~‡‚ € Š ˜ ƒ‡Œ‚ ~‚ ,”—˜ ‡–—˜ ’-’~ ,‚Ž—‚ —~– ,˜ƒƒ•˜ ,˜ƒ Œ— ,ƒŒ‡‡•˜‚— ‹‡– ‚Ž—‚ƒ ‡–—˜ €”‰ Š ‚–ƒ˜ ˜ Œ— ˜~ ‹‡•‡„ Œ ‚˜ƒ~ ‹‡–Œƒ~— ˜ƒ 19-‚ ‹‡Œ‡ ‚Ž—‚ Š ,‚ƒ†Š ƒŽ‡Š ~Š  ~ ‘~ƒ ƒ‡—‰ –Œ€Ž Šƒ‰‚ .˜ƒ„‰~ ‹ƒ‡ .2009 –ƒ†•ƒ~ 11- €ƒ Ž ~ƒ‚ .‡ ‹‡Ž‡Œ‚ ˜–~ .–Œ†’ 20-‚ƒ ˜ƒ–—’~‚ .‚~Š‚ƒ ƒ‡—‰Œ ,ˆ‰ Š ‡‡ ˜—–’ ‚–ƒ˜ ~ƒ–•Š ‹‡Œ‡‡Œ ‚„ € ‚Ž—‚ƒ ‡–—˜ ”‰ Š ˜–” ‡Ž‡Œ— ˜ƒ‡‚ ‚ƒ–˜ ‹ƒ‡ƒ ‡‚ ‹ƒ‡ ~–•Ž ‚„ € ††–—Š ~‡‚ ‹Š‡‚Š ‚„Œ ƒŽŒŠ ˜ ~‚ ˜~ ‹‡Š‡ ˜Œ Œ„-ƒƒ ”‚‰–‚ ˜~„“ ‹ƒ‡ .2009 –ƒ†•ƒ~ 10- €ƒ Ž ~ƒ‚ ˜‡•˜ ‚‡‚˜ ‚Ž—‚ .–’ƒ— ƒ ‹‡•ƒ˜— .‹˜ƒ~ –’Š ,–‡‡Ž Š ‹˜ƒ~ ‹ ƒ•–Š ‹‡€‚ƒŽ .”˜‡—~–“ ˜—–’ ˜Š‡’˜ ƒŽ–‡•‡ ‹ ‹‡ ‡‡˜Œ ƒŽ~ ‚„ ƒƒ‡‰Œ € ‚ Š— ‡Ž—‚ ‹ƒ‡ •– –’ƒ—‚ ‡‡ ~–ƒ•‚— ‡‰ ‚„ Š‰ ˜~ –Œƒ~ ‡Ž~ .‚– ‚ Œ— ‚–ƒ˜‚ ˜Š‡’˜ ˜~ ‹‡‰–Œ ‰Œ – ~Šƒ ”–ƒ‰„‡“ ƒ—~–‚ ‹ƒ‡‚ ‚Ž—‚ Š ƒ— ,˜—— ‹‡‡ Š “ƒ Œ ,ƒ‚—Œ ‚Š€˜Œ Œ„Š Œ„Œ ‡‰ .–’ƒ— ‹‡•ƒ˜ ‡~ ,€ ‚ Š— .‚~‡Š’ ‹‡– ‹‡—Ž~ –‡~—Œ— ,‹‡Š‡€–‚ ,˜ƒ—ƒŽ~‚ ˜~‡– ‹ƒ‡ ƒ‚„ ˜–ƒŒ‚ ‡’Š :~‰ ~‡Œ ‡Ž~— ‚—Œ ‚‡‚ ˆ‰ƒ ‹ƒ‡ .ƒ—~–‚ ‹~‚ ~–Ž ƒ— ‹ƒ‡‚ ,‡Š ‚ŒŽ ,1973 ˜Ž— Š— ‹‡Œ‡‚  ~ ,‹~ Š‰ Š— ƒŠ–ƒ€ Š †‡Š Œ ’‚ ‚„‚ ˜ƒ‚‡‚ Š— ˜‚ ˜‰“ ˜‰–Œ ‡˜Š‡• .˜ƒƒŒŠ ‚Š‡Š ƒ~ ‹‡‡ Š ˜Š‡‚• –‡‰„ŒŒ ˜‰Œ ”˜‡ŽŒƒ–‚ ˜‡˜‚ ‚ƒ† ‚Ž—Š“ ~‡‚ ˜‡˜–ƒŒ‚ ‚‰–‚ ‹‡Œ‡“ :ƒ ƒ˜‰ ‚‡‚ ˆ‰ƒ .‚–ƒ† .”ƒ˜‰˜ ‹‡Žƒ” ‚Œ‰ ‚Š‡‚•Š ƒ‡€‚ ‹‡Žƒ– ~‚ ‚Š‡ Œƒ ‚–’‰ ‹ƒ‡ ~ƒ‚ –ƒ’‡‰ ‹ƒ‡ ?ƒŽ‡Š~ ‹˜ƒ~ ~‡‚ ‚Œ .‹‚Š— ‚Ž Œ‚Œ Š –ƒ’‡‰ ‹ƒ‡ .ƒŽ~† — ‹‡~† ‚ Š ‡ƒ‚‡ ˜Œ – ~Š Œ„ ‡Ž’Š— ƒ–’‡ ‹‚ 28- €ƒ Ž ~ƒ‚ ‚Ž—‚ƒ ,‡–—˜ ’‡ ƒ— Š~ ƒ˜ƒ~ ƒ–• ‹‚ ,‹–• ‡ — ,˜ƒ— 25 ‹ƒ”Š ‹‡€‚ƒŽ .2009 –Œ†’ ‚–‰„~ •† ,—’Ž Š‰Š ƒŒ‰ ,ƒŠ ‡€Œ— ‚~‚ ‚Ž—Š :‹‡–Œƒ~ ‹ƒ”‚ –Œ€ƒ .ƒ–Œ~ ’,‹‰‡Š~ ƒŽ~ ‰Š‘ .ƒŠ— ˜‚ ƒ– .‹‡Š—ƒ–‡ ’,—‡ –ƒ’‡ ‚„‘ .‹‡†–’ ‹‚Œ ‡˜—•‡ ,”—˜ ‡–—˜ ~”‰-ƒ”† Š ˜ƒ‰ƒ ƒŽŽ‡~ ‡€‚ ‡~Œ .‚Œ ŠŒ‚ „~Œ‘ ,‡Š ƒŽ .2009 –ƒ†•ƒ~ 9-Š 3 ‡ ‚Ž—‚ €ƒ Žƒ ‡Šƒ~ ... – ‡Šƒ~ ƒŽ— ,–ŒƒŠ ‹‡Šƒ‰‡ ‚Š‡’˜‚ .‚‰ƒ •– ‹‡Š‰ƒ~ ˜ƒ‰ƒ €  ‹‡–„‰~˜Œ— ƒŽ‡ ‹—— ,‚‡–€Žƒ‚Œ – ”’...‹‡ƒ‚‡Š ƒŽ‡‡” ˜‰Œ‚ ˜~ ‹‡‡ ‚Š‡‚•‚ –‡‰„Œ ˜‡ ‹‡ŠŠ’˜Œ‚ ƒ‰– ‹‡–‚ Œ—Š— ‚–~ƒ—‡€‡Œ ‚€‡€ ‚ – ˜ƒŽƒ— ˜ƒ˜ ‚˜—ƒ —‡• –Œ~ ƒ‚—‡Œ ,‚–‰„~ ˜Ž‰‚ .˜Œ‚ –‰„Š ˜‡ƒ‰ – ,–”ƒ‡‚ ŠŠ‰‚ Œ ~”ƒ‡ ’ƒ~ .˜ƒ˜‚ Š‡†’ ˆ–Ž †ƒ€ƒ~ 22-Š 14-‚ ‡ ‡ƒ‚‡ ƒ˜ƒ~ –~—Ž ƒŒ ‡‚Š –—’~ ˆ‡~ .–Ž‡‡ƒ Š–ƒ~~ –” †ŽŒŠ–’‚ ƒ€”‡‡ ‚‡ŽŒƒ– ˜‡ƒ‚‡‚ ‚‡”–’‚ ˜~ ˜ƒ’‡”– ˜‡‡—˜‚ ‹’‚ ƒ„ ‚–~ƒ—‡€‡ ?‚Œ ŠŒ‚ –Œ€ – ~Š ‹‡Žƒ”‚ ‚Ž Œ ‚‡‚ ,ƒ~Œ ‚–‡— ‚˜‡‡‚— ,˜‡Ž‰ƒ˜‚ Š ‚‡‚ ~Šƒ Šƒ~—Š ‡Œ ˜~ ‚‡‚ ~Š— ƒƒ‡‰Œƒ ‚‡”–’‚ Š— ‡˜ƒ–˜‚ “ƒ‡‚ ‡~– ~ .ƒ –‡ –ƒ’‡‚ ˜~ ‡˜Œ–’ ‚Ž‡— ‡Œ –~—‚ ‡ .‹ƒŠ ‚ƒ’„ –Ž‡’€Ž‡~ –” ƒ–Œ .‡–—Œ ƒ’Š†‚ Š”Š” – ,†—–•ƒŒ ”‚–ƒ‚“ ˜”ƒ• ƒ‡’ƒ‚ .‚€Ž~–~ Š–ƒ~~ ‚‡‚ ƒ•‚ Š— ‡Ž—‚ ‚€”‚ ‚˜Šƒ‚ƒ ƒ—~–Œ ” ‡“ ~ƒ‚ .Š€Œ ƒŠ –€ƒ –ƒ’‡‚ ,ƒ‡–Š ˜ƒ’˜˜—‚ – ”—‡‡‡ ƒ‡‡Ž“ – —‡‡‡ Š ‚— ‚—ŒŠ –-˜‡– ~ ˜Ž‡  ‹‡Ž€Ž‚ƒ –†—Ž€–ƒŒ ‚‡~Œ ˜‡Ž• —‚ ‚—Œ‚ ‚„ƒ .‰Š ‹ƒ• ‹‡Ž— ˜ƒ–— .‡–~–~Œ †•ƒ~ƒ ‡–~†’~• ƒ~– :‚€Ž~–~ Š–ƒ~~ –’‡— ~—ƒŽ •‡ŒŒ ƒ‡ Š‚Ž˜‚ ‚Š~ ”Š ,‚‡”–’‚ ‚Ž€–~— ˜ƒ‡˜ƒ–˜-– ‡~Œ ‹‡ƒ‰Œ ‹‡—‡~ Š— ‹˜ƒ’˜˜—‚ ƒ–’Š ‚•—‚ •† ˆ–Ž ‹€ƒ ,Š‡†’‚ Š€ ’€‡ƒ~ ,”‚‡ŽŒƒ– ‹‡ƒ‚‡‚“ –Šƒ• ‡–‚ –” Š— ‡€Š – ‡‡Ž ––ƒ˜‚ ƒ‡˜ƒ•— .ŠŠ‰ ‹‡— ‚ ‹‡–’‚ ~ŠŒ – – ˜ƒŠƒ˜ Š ‚ƒ–~€ ƒ~– Š— ƒ‡†– ˜Ž‰‚ ˜‡ ƒ€”ƒ‚ ‡‡‡‚ ƒ–†~‡˜‚ ‡ƒ‚‡‚ ‹–ƒ˜‚ ‡‡-Š —ƒ — ‚‡Œ•~‚ Š— ‘˜˜—‚ ‹˜Ž–•‚ .‹ƒŠ ƒ ,‡~•‡–Œ~‚ ˜‡ŽŒƒ–‚ .ƒ~Œ ˜ƒƒ† ƒ‡‚ ˜ƒ–ƒ•‡‚ƒ – Š‚• Š— ˜‡‚

“‡•‚ ˜ƒ‚‡‚–’ ˜‡ Š— 11-‚ –ƒ„ Œ ‡Ž— ƒ’~˜‚ ~‡†‡–• ”‚ ‡—“ —‡~ 30 .‹‡’˜˜—Œ 80-‰ ‹‡–ƒ„ Œ 50-ƒ ‹‡–‡”‚ Š— –ƒ„ Œ ƒ’˜˜—‚ .‹‡‡Ž‡‚ –ƒ –ƒ„ Œ ‹‡’ƒŽ –‚ ƒ‡‚ ‹‡–ƒ„ Œ‚ ‡Ž€–~Œ ‡ ‚•Ž~‡ –ƒ’ƒ–’ ,„ƒ– ‡–ƒ ‚ŒŠ— €––’’ƒ• ‡~ ,Š~–—‡Œ ‚‡ƒ~‡†— Œ—~ ‚Š–‡Œ ,˜‡Ž‰ƒ˜‚ ˜~ ‚ Ž‚— .ƒŽ~‡†ŽƒŒ ‡‡–Ž~ – ‚ƒŠƒŒŒ ‡~Œƒ :˜Ž‡‡ŽŒƒ ˜Žƒƒ€Œ ‚˜‡‡‚ ˜‡Ž‰ƒ˜‚ ‡ƒ‚‡‚ ˆƒŽ‡  •Œ˜‚ ‡‰ƒŽ‡ ‚ •Š ‚ .‚ƒ† –ƒ‡ ˜‡Ž‰ƒ˜ ƒ‰ƒ˜ ŠŠ‰ ‹€ƒ ,‚~ƒ—‚ ~—ƒŽ ƒŽ ‹‡–ƒ„ Œ‚ ‡Ž— ƒ–‡ .‹„‡Žƒ‡”-‡†Ž~‚ƒ ˜ƒ‡Œ—‡†Ž~‚ ,˜ƒ ~ ˜ƒŠ‡’˜ —ƒ–‡’ ,˜ƒ‚‡ ‡~—ƒŽ ‚Ž—Š ˜‡€‡€ ‚‡Ž‰ – †Ž‡ƒ’€‚ ƒŽ ,”–‚ ˜~ Š~—“ ,ˆ”Ž˜ ‹‡—Ž  ‚‡‚— ,(80 ) Š€ ’€‡ƒ~ –ƒ’ƒ–’ ,‚ŽƒŒ~ ‡Ž‡‡Ž ,˜ƒ– ~ ˜ƒ˜ ‡Ž‡‡Ž ,˜‡ŽŒƒ–‚ ‚‡Œ•~ ƒ‰ – ‚˜ ‹‡ ƒ‰‡ƒƒ‚ ,‹‡Žƒ‡‚ .ƒƒ ‹ƒ‡•-ƒ ‡˜–•ƒ‡‚ ƒŒ ~ŠŒ – ˜ƒ‡‚Š – Ž ‚Œƒ‡•Š ˜‡—‡Š—‚ ‹‡–‚ ‹‡~—ƒŽ ˜ƒ‚ ˜’Š ‚ƒ ˜ƒŽŒ„‚ .˜‡ŽŒƒ–‚ ‚‡Œ•~‚ ,‚‡ŽŒƒ– .‚Œ‡Žƒ ‚ ƒŽ ‚–‡ƒƒ~ ‹Šƒ‰ ƒ—Ž ˜ƒŽ Œ .~‡†‡–• ‡ƒ‚‡‚ –ƒ‡”Š ˜ƒŽ Œ ˜– †Ž‡ƒ’€‚ €–~ “‡•‚ ˆŠ‚Œ ˜ƒ– ˜ ‚˜‡‡‚ ‡˜ƒŽŒ~‚ •Š  ~‡–ƒ Š–ƒŠ  –Ž ƒ‡~‡– ˜Ž ~ƒ‚ ƒ„ ,†—–•ƒ ,Œ„‚ ƒ˜ƒ~ .‹‡Š‡€‚ ˜ƒ‰— Š‰Œ ‹‡ƒ‚‡ ‹‡’˜˜—Œ ˜ƒ~Œ ƒ’˜˜—‚ -‚‡Œ‡‰‚ ‹ƒ ˜ ƒ˜ƒ Š –‡‚ ƒƒ ˜ƒ~‡• ‹‡’˜˜—Œ‚Œ ‚‰‡–”‚— .‹‡ ƒ‡Œ ‹‡ƒ–‡~ ƒŽ€–ƒ~ƒ ˜ƒŠ‡€–‚ ˜ƒ‡Ž‰ƒ˜‚ ‹‡‡•˜‚Š ƒ‰‡—Œ‚ ,‡~‡ƒ ‚‡~–ƒ~ ‚˜‡‡‚ ˜ƒ– ˜‚ .˜ƒ‚‡ ‡~—ƒŽ ~ƒ‚ ˜ƒƒ 530-Œ ‚ŠŒŠ .‚•‡„‡’ ƒ–†~‡˜ Šƒ€ †–”Žƒ• ˆ–‡‡ ,†—–•ƒ †Ž‡ƒ’€‚ ‹ƒ‡•Š ‹‡‡˜Ž— ‚€‡€ Š€–Š ‹‡Žƒ— ‹‡‡Œ•~ ‹‡–~˜ ‚‰„ƒ ‹–’ ‹‡–‡— ƒŒ‡Š ‰ ƒŒ‰ .–˜ƒ‡ ˜ Š”ƒŒ –‡ ‹‡‡ƒ‚‡‚ ‹‡‡  ƒ— ƒ–‡~ ‚‡‚‡ ~ƒ‚ƒ ,ƒ„ ‚Ž— –ƒ†•ƒ~ 5- ‡Œƒ~Š‚ ‹‡‡‡ ‹‡ƒ•‡– ƒ•–ƒ ,—‡‡‡ ‚‡ŽŒƒ– ‹‡Žƒ— –• Œƒ ƒŒ‡Š ˜ƒƒŒŒ .‡†Ž’‡Š~ ƒ•‡Žƒ ‚„ƒ– ‡ƒƒ‡ ‹‡–Œ„‚ ƒ’˜˜—‡ .‚–‡‚ .Š”ƒ ƒ .‹‡‡Š~–—‡ƒ ,†Ž‡ƒ’€‚ Š— ˜‡—‡Š—‚ ‚Ž—‚ ˜ƒ€‡€ ƒ‰Š ƒ˜— ‹ƒ‡ ‚‡‚ ‚‡~–ƒ~ ‚‡‚ ‚„‚ –ƒ„ Œ‚ ‹‡’˜˜—Œ‚ ‡–Š ‚– ‚‰–‚Š ‹‡‰ƒ„ ƒ‡–• Œƒ ƒ˜ƒ .‚Ž‡Œ‚ ‡ –Œ ‹‡—‡~ ˜ƒ’˜˜—‚ ,‹Šƒ~ƒ ,‹‡Š‡ƒŒ ‚‡Œ•~ ‡—Ž~ –• ƒ‡’ƒ~ Š— ƒ ‡‡ ƒ~Œ Š”ƒŒ ‹‚ ƒ•Šƒ ‡ƒ ,†Ž‡ƒ’€‚ ‡’‡Ž Š‰ ˜‡€‡€ ‚ƒ ‹‡‡•˜˜ ‚Ž—‚ —~– Š€–Š .‡Š~ƒ†•Š†Ž‡~‚ ‹ƒ ˜Š ƒ‡—‰ •– ‹‡’— Ž ,ƒŽ Ž~ .‹‡~‚ Š‰Š ˜ƒ˜’‚ .Š€ ’€‡ƒ~ ƒŽ‚ Œ‚ Š— ‚ƒ‚ 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 324-325 (1124-1125) - 1 - 16 septembrie 2009

„SINUCIGAŞUL” de N. Erdman la Naţionalul din Bucureşti Viaţa fără televizor „Sincigaşul”, de N. Erd- voia de sacrifi caţi şi „cobai”. lui Felix Alexa se impune prin În vara asta am făcut o experienţă de Drumul man,man îmi pare cea mai for- Concret: chiar de tentativa accentul pus pe gravitatea neimaginat: am trăit o săptămână fără midabilmid ă armă imaginată folosirii lui ca martir, în nume- textului, care implică atât televizor. Mă uitam în jurul meu şi nu-mi spre teatru vreodatvreo ă de un artist. Această le unor instituţii ale statului şi „decupajul” valorilor lui pam- venea să cred: asta-i lumea? Asta-i lumea pipiesesă, scrisă de unul din cei al unor variate cauze ale in- fl etare, acutizate în secolul în care m-am născut? Unde-s „vedetele”? mamaii intransigenţi autori ruşi telighenţiei religiei, amorului 21, cât şi amplifi care a des- Unde-s talk-showurile alea care te ţin cu din perioada stalinistă, este o romantic şi feluritelor „isme”. chiderilor lui existenţiale. sufl etul la gură? Unde-i umorul ăla subţire bombă cu explozie în trepte. Dar, aceeaşi piesă ilustra şi Dominanta grotescului de televiziune? Unde-i reclama aia cu „lala Focosul ei pare a nu se fi legitimitatea revoltei – prota- tragic activizează fantezia sus răsare”? Cine îmi mai spune mie, de stins niciodată, ba, mai mult, gonistul Podsekalnikov fi ind efectelor comice şi ironice 10-15 ori pe zi, că „excesul de sare, zahăr în arderea sa lentă şi tăcută un „miel care turbează”, care şi a subtextelor paradoxale, şi grăsimi dăunează grav sănătăţii”? Unde-i întreţinută de atmosfera „pri- strigă că nu-i place marxis- ambigue şi absurde. drăguţul de Irinel? Unde sunt discursurile elnică” din jur, a ajuns până mul. Care vrea să telefoneze Începem prin a fi atraşi de fulminante interpretate artistic de Nati Meir? la „os” şi la „măduvă”. Iar raza de acţiune şi la Kremlin pentru a înjura pe imaginile puternice încărcate Ce lume-i asta? efectul acestei bombe sunt (sfi dând, poate, cineva de mamă! de valori simbolice, continu- După o săptămână, m-am năpustit asu- legile fi zicii) din ce în ce mai mari şi mai Vă mărturisesc că ră- ăm prin a fi captaţi şi cuceriţi pra televizorului. Am dat pe prima emisiune nimicitoare. mân, în continuare, uimită de jocul actorilor, extrem de de ştiri care mi-a ieşit în cale. Şi am afl at Când a fost scrisă, prin 1928, în plină că, după un asemenea text, AAndreindrei FinFinţi inventiv în cheia realismului imediat : „Un avion de mici dimensiuni s-a teroare stalinistă, „Sinucigaşul” era nu doar Erdman nu „a fost sinucis” sau în cea a şarjei. prăbuşit lângă Buzău. Guvernul şi sindicate- o comedie de un realism crud şi amar, ci mai (asemenea lui Maiakovski din anecdota cu Protagonistul Dan Puric excelează în le nu s-au înţeles cu privire la trimiterea bu- ales o piesă politică incendiară. Viza practici „Nu trageţi, tovarăşi!”) acrobaţia stărilor pe muchie de cuţit între getarilor în concedii fără plată. Judecătorii şi consecinţe ale puterii. Vorbea de foame, Şi sunt profund tulburată de cât de vizi- râs şi plâns, între implicare şi distanţare. ameninţă cu blocarea justiţiei şi a alegerilor de şomaj, de promiscuitatea traiului în co- onară a fost şi cât de actuală a rămas piesa El trece cu dezinvoltură (dând forţă replicii, prezidenţiale. Madonna nu a plecat din Ro- mun, în case în care intră cine vrei şi cine nu şi azi, din unghiul crizei omului, care suportă cuvântului, dar potenţând unele scene prin mânia şi nu a părăsit hotelul. Mister : la ce vrei, şi în care pereţii aveau urechi. Evoca agresiunea ideologiilor, a masei, a presiunii pantomimă şi desenul mişcării) printr-o mare oră pleacă Madonna? Ministrul Turismului viaţa pe întuneric în comunismul defi nit de folosirii lui ca un obiect, a sacrifi cării lui pe varietate de registre. Excelente com poziţii a dat startul salvamarilor la Mamaia. Pe Lenin drept „puterea sovietelor plus electri- altarul cauzelor altora. propun, alături de el, Costel Con stantin, autostrada Soarelui un şofer a fost surprins citate”. Aducea în prim plan ipostaze recente În „Sinucigaşul”, realismul se converteşte Adela Mărculescu şi Ileana Olteanu, Maria cu 210 kilometri la oră. În China s-a produs ale faimosului „om de prisos”. Surprindea în „grotesc slav” şi existenţial. Hazul e trist. Buză şi Lamia Beligan. Ca şi interpreţii celor un cutremur de 6,2 grade pe scara Richter. ridicolul unor speranţe deşarte, iraţionale, Umorul e negru, de spânzurătoare. Lumea care au nevoie de sacrifi carea altora pentru Rata şomajului în Japonia a atins un nivel legate de proiecte fanteziste. Dezvăluia cât e una pe dos. propria „cauză”: Marius Bodochi, Silviu Biriş, record. Economia Marii Britanii s-a com- de artifi cială şi utopică era credinţa modelării Şi de această dată, regizorul spectacolu- Marius Manole, Rodica Ionescu, Vitalie Bi- primat cu 7 la sută. Avocaţii lui Nicolaiciuc unui „om nou” într-o lume ce-şi dezvăluia noi lui de la Teatrul Naţional din Bucureşti, Felix chir. L-am regăsit cu plăcere pe scena Naţio- susţin că acesta a fost intoxicat cu medica- faţete ale rapacităţii, versatilităţii, manipulării Alexa este la înălţime. Îl ajută mult şi sce- nalului, pe seriosul şi dăruitul actor care este mente într-o închisoare din Statele Unite. şi negocierii individului ca pe o marfă. Vor- nografi a Dianei Ruxandra Ion şi muzica de Andrei Finţi, în rolul „părintelui Elpidin” Un accident pe bea de supraveghere şi manipulare, de ne- scenă a compozitorului Iosif Herţea. Creaţia NATALIA STANCU DN1, lângă Oto- Jurnal peni: 3 persoane au murit arse de vii de @front O voce culturală distinctă între naţiunile lumii în automobilul izbit Ce înseamnă Festivalul acoperindu-şi încă o dată renumele prin „Daphnis şi de un microbuz. „Enescu” pentru melomanii calitatea interpretării, omogenitate şi vi- Chloé” de Ra- Profesoara celor din Bucureşti şi din alte goare, ca şi al unor solişti de indubitabilă vel) a fost în- doi copii înecaţi la centre culturale ale ţării valoare. Pentru Joshua Bell, acest muzici- tregită de mă- mare a fost exclu- intrate pe harta lui? O oază an din spiţa regelui David, noua apariţie în reţia şi simpli- să din învăţământ. de armonie în oceanul de nelinişti ale faţa publicului românesc, după succesul tatea cu care În SUA o tânără a fost sechestrată vremurilor de azi; ~ bucuria de a asculta (Festivalul şi Concursul Internaţional Horia An dre- live mari muzicieni ai contemporaneităţii; escu a stă pâ nit timp de 18 ani de „George Enescu”, ediţia a XIX-a, către un recidivist. Premierul italian Silvio ~ un festin spiritual în onoarea muzicii 30 august – 26 septembrie 2009) o orchestră cu enesciene, româneşti, universale. Şi ce care a lucrat de Berlusconi i-a dat în judecată pe ziarişti multă nevoie avem de artă într-o lume în extraordinar repurtat la ediţia precedentă multe ori (Ro- pentru supoziţia lor privind relaţiile lui cu o care umanismul devine cu atât mai necesar a Festivalului, era o provocare: trebuia yal Philharmo- minoră. Două incendii de pădure fac ravagii cu cât suntem confruntaţi, prea adesea, cu nu doar să-şi menţină statutul, dar să-şi nic Orchestra lângă Los Angeles. Verdict ofi cial : Michael sfi darea antiumanistă, în care intoleranţa şi uimească, iar, auditoriul. E adevărat din Londra), de Jackson a fost ucis.” ţine loc de lege, iar fanatismul - de raţiune că Simfonia Spaniolă pentru vioară şi or- profunzimea şi Doamne, câtă „informaţie” în numai de a fi ! A fost, de altfel, laitmotivul alocu- chestră de Lalo i-a oferit, prin culoarea şi rigoarea cu care Iosif Ion Prunner a con- câteva minute! Dar poate că nu televizorul ţiunilor de la conferinţa de presă, care l-a strălucirea ştiute, un „câmp de acţiune” pe dus corul Filarmonicii „George Enescu”. este vinovat pentru cum arată lumea în care prefaţat, ale directorului Festivalului, Ioan măsură. Ascultându-i vioara, ne-a făcut să Suntem în plin Festival şi caracterizările trăim şi din care am lipsit o săptămână. Dar Holender, ministrului Culturii, Cultelor şi simţim că „dragostea ca moartea e de tare”: sunt premature. Se impune, însă, o idee poate că are şi el partea lui de vină. Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologu, impetuozitate şi evlavie, şoaptă şi ţipăt, centrală: există în România o mare re- Oricum, nu-mi iese din memorie piesa directorului Operei Naţionale Bucureşti, vâltoare a trăirilor şi contemplaţie. Toate ceptivitate pentru bucuriile artei, există aceea englezească de teatru, scrisă acum Cătălin Ionescu Arbore, gazda conferinţei. s-au contopit în clipe de mare intensitate creatori de Frumos, avem o voce culturală câteva decenii şi care avea un titlu atât de E greu, în clipa de faţă, când Festivalul se artistică, Joshua Bell reuşind întrecerea distinctă între naţiunile lumii, cu care ne contemporan, pe care-mi vine uneori să-l afl ă în plină desfăşurare, să-ţi decantezi im- cu sine însuşi. Seara de artă cu majusculă putem mândri. strig de dimineaţă : „Opriţi lumea, că vreau presiile şi să le sintetizezi. Câteva accente (Simfonia nr. 3 de Saint Saens şi Suita nr. 2 IULIA DELEANU să cobor !” se impun, totuşi. Este simptomatic faptul AUREL STORIN că, printre valorile componistice ale muzicii româneşti contemporane, promovate în Festival, s-au afl at şi „alergători de cursă Paul Petrescu (z.l.) - Îl purtăm în sufl et lungă” aparţinând etniei noastre (Anatol Prietenia noastră cu bunul nostru Paul scos „noutăţi” pe care le-a pus în valoare în cută, apreciată şi transmisă multor institute Vieru, Vasile Timiş, Miriam Marbe), ca şi Petrescu a luat naştere cu mulţi ani în urmă, cele peste 20 de cărţi cât şi în numeroase de ştiinţă şi cultură, atât din România cât membri simpatizanţi ai ei (Liana Alexandra, pe meleagurile americane, consolidându- studii care au fost publicate în diferite re- şi din alte ţări. Şerban Nichifor). Să-l asculţi pe Beethoven se în schimbul nostru de idei, în domeniul viste de strictă specialitate. Paul Petrescu Pentru realizările obţinute de către prof. în versiunea lui Maxim Vengerov, de astă culturii şi artei româneşti. a fost convins de aşa-zisele locuri care nu dr. Paul Petrescu, Academia Română l-a dată în ipostază dirijorală, la pupitrul Filar- Acad. prof. dr. Paul Petrescu, a reuşit – au fost destinate să conserve mărturiile primit în rândurile sale. monicii „George Enescu”, cu Alexandru datorită muncii sale permanente – să ţină generaţiilor care s-au perindat, a curăţat şi Sperăm ca numele acad. prof. dr. Paul Tomescu, Horia Mihail, Răzvan Suma la cârma răspunderii profesionale care i s-a înlăturat zgura care, timp de ani îndelungaţi, Petrescu să fie mereu reamintit printre vioară, pian, violoncel, în triplul concert, încredinţat în cadrul „Institutului de Istorie a format o „protecţie” contra unor eventuale cetăţenii americani, de origine română, de- înseamnă să ai viziunea tainei Începutului, a Artei” din Bucureşti. Cercetările sale de deteriorări provocate de către amatorii de oarece calităţile sale morale şi profesionale a Creaţiei, să simţi că timpul curge la alte etnograf l-au îndreptat spre multe locuri „noutăţi istorice”, a fotografi at orice urmă de formează un exemplu de care România dimensiuni, să „vezi” cum se plămădeşte părăsite, uitate, din diferite zone geografi ce un eventual simbol transmis, a reunit toate este mândră. muzica din elementele primordiale. I-am ale ţării sale natale, a cercetat solul şi sub- mesajele primite de la ancestralii poporului În ziua de 18 iulie 2009 suferinţa fi zică admirat fineţea mişcărilor baghetei, a solul care acoperise multe date istorice, a român şi, după zile şi ani de analiză, prof. a lui Paul Petrescu a luat sfârşit. gesturilor mâinii, capacitatea de a stabili scormonit tot ce timpul a îngropat, iar cu o dr. Paul Petrescu a redat culturii româneşti Dumnezeu să-l odihnească în pace. o relaţie complexă între orchestră-solişti- răbdare care îl caracteriza, şi ca un profund valorile tăinuite de nenumărate secole. HANA şi MARCEL SULIŢEANU public. Totul – cu ajutorul unei orchestre cercetător al vremurilor demult uitate, a Activitatea profesională i-a fost cunos- Boston – U.S.A.

Corectură: DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) REALITATEA EVREIASC| Redactor-şef: Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Dr. AUREL STORIN MIHAELA OBERSCHI COSMIN MIUŢE REDACŢIA: Bucureşti, Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face Consilier editorial onorifi c: TraducătorI: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă. str. Popa Nan, nr. 70 Pentru cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. DOREL DORIAN Ebraică: SARIT BLONDER Gheţa Robert (0743-027955) Tel. / fax: 021-322.75.60 Ing. B. TERCATIN (Israel) Sfânta Vineri nr. 9-11, cod poştal 030202. Abonamen- www.fcer.jewish.ro Secretar general de redacţie: Engleză: SANDA LEPOIEV tele se mai pot achita şi prin mandate poştale fi e pe e-mail: [email protected] ELENA MARINESCU adresa F.C.E.R. – la ofi ciile poştale din localitate, Relaţii, administrator [email protected] conform catalogului de presă poz. 19375 – pe cont Redactori: ANDREI BANC MIHAIL TUNSOIU B.C.R. RO51RNCB0074011952750001 fi liala sector IULIA DELEANU Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 3, Bucureşti. Pentru EUROPA, un abonament pe un REVISTEI CULTULUI MOZAIC LUCIANA FRIEDMANN an costă 45 de Euro (cu toate taxele incluse). Pentru EVA GALAMBOS Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fi ecărui text aparţine autorului. Fondată în 1956 Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate EXTRA EUROPA, un abonament pe un an costă 95 de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. de dolari USA (cu toate taxele incluse).