Pag.Pag. 33 Pag.Pag.Pag. 1-4-51-4-51-4-5 Pag.Pag. 88

Sport Onora]i de cel mai Revedere Zilele Municipiului B#ile[ti – tehnic handbalist colegial# triumf, satisfac]ie, bucurie al lumii

Seria a X-a Nr. 9 septembrie 2011 Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Cum edi]ia de anul trecut, a X-a Acesta a fost fericitul \nceput al p#r]ii cronologic [i a III-a sub genericul “Acas# culturale, deoarece a fost evident pentru la Nea M#rin” s-a constituit \ntr-un Zilele Municipiului B#ile[ti – oricine c# manifest#rile au vizat trei adev#rat triumf, \n#l]@ndu-i pe participan]i aspecte – cultural, artistic-interpretativ, pe culmile euforiei [i plas@ndu-i de multe sportiv – \n diminea]a ultimei zilei ori \ntr-o lume a reveriei, nici edi]ia consum@ndu-se [i un moment solemn din acest an, una jubiliar#, deoarece se triumf, satisfac]ie, bucurie cu semnifica]ii aparte. \mplineau 475 de ani de la prima ates- Viz@nd tot aspectul cultural, o au- tare documentar#, 90 de la declararea edi]ii jubiliare. Invitat \n scen# de dl A.P. Cehov, \n varianta b#ile[tean# discern#m@nt [i s# nu mai fie firesc. dien]# nu foarte numeroas#, dar select#, localit#]ii ora[ [i 10 de la trecerea \n Marcel Bo]a, directorul institu]iei [i de “Cerere \n c#s#torie”, de data aceasta De asemenea, este meritul acestor cu iubitori de cultur#, a fost martora r@ndu-l municipiilor, n-a fost mai pu]in dl Eugen Titu, scenaristul [i regizorul au abordat cu curaj comedia lui Theodor adolescen]i c# acord# o mare aten]ie unui moment emo]ionant [i cu implica]ii str#lucitoare, \n linii mari s-a desf#[urat spectacolului de teatru, edilul-[ef, marcat Mazilu “Mobil# [i durere”, pies# cu dic]iei, sunt aten]i la gestic# [i la majore \n via]a spiritual# a comunit#]ii, dup# acela[i scenariu, a avut totu[i par- de emo]ii u[or de \n]eles, de fapt, emo]ii alt# tematic#, cu alt mesaj [i de alt# mi[carea \n scen#, trec cu u[urin]# de inaugurarea Muzeului “C@mpia B#ile[- ticularit#]ile sale, individualiz@ndu-se \n artistice, dar [i cu m@ndria fireasc#, \ns# factur#, \ns# la fel de dificil#, mai ales la o stare la alta. Nu \n ultimul r@nd tilor”, o alt# realizare a administra]iei special prin “vedele” invitate [i prin temperat# a omului faptelor, a dat glas pentru c# existau termeni de compara]ie, trebuie apreciat# atitudinea artistului locale, a conducerii municipiului, un alt num#rul mare al c#r]ilor lansate, c#r]i bucuriei de a se \nt@lni cu spectatorii piesa fiind jucat# pe scena Na]ionalului profesionist Daniel Mirea, care nu-i prilej de m@ndrie pentru b#ile[teni, de mare diversitate tematic#. prezen]i [i, mai ales, satisfac]ei c# craiovean, la televiziune [i prezentat# prive[te de sus pe amatori, fie c# este salutat a[a cum se cuvine, dup# slujba Convin[i c#, dac# \i obi[nuie[ti pe activitatea teatral# se re\nnoad# la la Teatrul radiofonic, iar \n ea a jucat vorba de Ionu] Manea sau de fra]ii religioas#, de dl primar Costel Pistri]u, oameni cu evenimente deosebite [i cu B#ile[ti, \nscriindu-se pe linia tradi]iei, inegalabilul actor Dorel Vi[an. Corina [i Alecu Fir]ulescu, nu-[i dl Dan Lupescu, directorul Direc]iei de manifest#ri de mare substan]#, partici- ceea ce nu poate fi dec@t prilej de Asum@ndu-ne toate riscurile, vom propune s# ias# \n eviden]# [i s#-i Cultur# Dolj, dl Romulus Turbatu, pan]ii ridic# la r@ndul lor [tacheta pre]uire pentru aceia care se \nscriu cu spune c#, at@t c@t ne pricepem noi la eclipseze pe partenerii de scen#, ceea inspector \n cadrul direc]iei [i de dl exigen]elor, organizatorii – Prim#ria [i generozitate pe traiectoria diversific#rii teatru, spectacolul a fost de \nalt# ]inut# ce are ca rezultat realizarea unui deputat de B#ile[ti, Gelu Vi[an. Peste Consiliul Local, Casa de Cultur# “Amza activit#]ii cultural-artistice. Dup# aceste artistic# [i s-a constituit \ntr-un mare spectacol “rotund”. Un sincer bravo m#sur# de emo]ionat, dar [i fericit, dl Pellea”, Biblioteca Municipal# “Petre aprecieri, a \ncheiat cu m#rturia plin# succes, interpre]ii fiind aplauda]i la scen# tuturor! {i c@nd am zis tuturor, i-am muzeograf Alin Voicea a mul]umit pen- Anghel” [i Muzeul “C@mpia B#ile[tilor” de sinceritate: Sunt peste m#sur# de deschis# [i ova]iona]i \n picioare la inclus aici [i pe domnii Marin Pascu, tru ajutorul primit la amenajarea s#lilor – nu [i-au dr#muit eforturile, au fost fericit c# \mi revine onoarea de a declara c#derea cortinei de un public entuziast, realizatorul unui decor sugestiv [i Dan [i a asigurat asisten]a c#, \n ciuda fap- aten]i la detalii spre a evita orice deschise manifest#rile prilejuite de un public de nota 10. De[i \n sal# au Fir]ulescu, “st#p@nul” pupitrului de co- tului c# spa]iul este insuficient, \mpreun# “fisur#”, iar, prin aceasta, [i-au atras marea noastr# s#rb#toare, Zilele fost [i mul]i copii, spre pl#cuta noastr# mand# (cite[te sonorizare), ca s# nu mai cu colegul s#u Mircea Gheorghiu vor pre]uirea [i recuno[tiin]a b#ile[tenilor, Municipiului B#ile[ti, \n condi]ii surpriz# a fost o lini[te perfect# care i- vorbim de adev#ratul magician, actorul face totul pentru ca muzeul s# fie unitate cu toate c# nu au avut ca principal# deosebite, fiind o edi]ie jubiliar#, a IV- a stimulat pe actori \n eforturle lor [i regizorul Eugen Titu, exigent cu sine reprezentativ# de cultur# nu numai \n preocupare aceste sentimente, ci s# a desf#[urat# sub \n#l]#torul generic generoase de a se ridica la cerin]ele \nsu[i [i cu al]ii, dar [i \n]eleg#tor, B#ile[ti, ci [i \n zon#. tr#iasc# din plin sentimentul datoriei “Acas# la Nea M#rin”. exigentului regizor. Am remarcat tandru ca un adev#rat p#rinte. Ca s# _n aceea[i zi, vineri 26.08, \n foaierul \mplinite. Iar c@nd aceste nobile str#danii A[a cum este \n firea lucrurilor, dac# \ngeniozitatea profesionistului Eugen subliniem odat# \n plus valoarea Casei de Cultur# cei doi bibliotecari, vin din partea celor ale[i s# aib# \n pe spectatori \i obi[nuie[ti cu piese de Titu care, pe l@ng# cele patru personaje spectacolului, este suficient, credem, s# Janeta Vlad, responsabil, [i Constantin grij# destinele comunit#]ii [i a dirigui- teatru de mare valoare [i cu interpretare ale piesei – Sile Gur#u (interpretat de vorbim de starea de spirit a edilului- Micu, [i-au primit invita]ii care au avut torilor activit#]ii culturale a urbei, latur# la nivel superior, ace[tia vin la teatru, Daniel Mirea), Gore (Alecu Fir]ulescu), [ef, care entuziasmat, fericit [i m@ndru parte de dou# tipuri de activit#]i – ver- de prim rang a vie]ii spirituale, satisfac- unii cu speran]e, al]ii cu convingerea Melania (Corina Fir]ulescu), Urecheatu c# avem \n ora[ asemenea adolescen]i nisaje de expozi]ii [i lansare de carte. ]ia spore[te \n str#lucire [i autorii r#m@n c# spectacolul prezentat va fi superior (Ionu] Manea), a introdus, \n mod dota]i, \n semn de pre]uire a talentului Cei prezen]i au admirat [i s-au emo]ionat \n memoria colectivit#]ii. celor anterioare, condi]ii [i mentalitate strategic din motive de Domnia Sa [tiute [i a eforturilor interpre]ilor, la sf@r[itul \n fa]a desenelor din expozi]ia “Culori Merg@nd pe linia inspira]iei din edi]ia justificate. Iar arti[tii no[tri [i regizorul [i de noi doar b#nuite, un al cincilea spectacolului a urcat \n scen#, i-a b#ile[tene”, realizat# sub \ndrumarea trecut#, inimosul primar Costel Pistri]u Eugen Titu, actor la Teatrul Na]ional personaj, Regizorul (Issabela Iure[i), felicitat cu c#ldur# [i a ciocnit o cup# dnei prof. Maria Dunav#]u; picturile pe a folosit prilejul oferit de spectacolul “Marin Sorescu”, au fost con[tien]i de acest “artificiu” constituind, \n opinia de [ampanie cu realizatorii acestui sticl# din expozi]ia “Costume populare”, trupei de teatru “Masca” a Casei de acest adev#r, de fapt, un element de noastr#, sarea [i piperul sau pata de spectacol care va r#m@ne \ntip#rit \n coordonator prof. Carmen St#n#r@ng#. Cultur# “Amza Pellea” pentru a declara progres, [i dup# ce anul trecut au pus culoare a acestui spectacol agreabil. memoria celor care au avut privilegiul deschise oficial manifest#rile acestei \n scen# piesa ilustrului dramaturg rus, Facem parte din acea categorie de de a se afla \n sal#. Continuare \n pag. 4, 5 oameni care sunt foarte sensibili [i se entuziasmeaz# la constatarea unor reu[ite ale concitadinilor s#i [i, de data aceasta, indiferent ce-ar spune al]ii, ace[ti liceeni-actori, evolu@nd sub umbrela de protec]ie a artistului profesionist Daniel Mirea [i sub bagheta sigur# a unui maestru, [i-au dep#[it con- di]ia [i, dac# de la spectacolul din edi]ia trecut# \n v@rst# au crescut cu doar un an, \n ceea ce prive[te calit#]ile interpretative saltul este remarcabil. _ndruma]i cu grij#, au reu[it s# studieze bine rolurile, s# intre \n pielea personajelor, s# fie echilibra]i, s# se fereasc# de pericolul imita]iei [i al [arjei, s# fie ei \n[i[i, iar publicul i-a apreciat pentru aceasta. Este meritul lor, \ntruc@t una este pentru un artist amator s# aib# modele [i alta este s# copieze f#r#

Cyan Magenta Yellow Black Nr. 9 2 septembrie 2011 GazetaddeeB~ILE{TI O nou# [edin]# \n limitele firescului Nu se stinseser# \nc# ecourile satis- CL a aprobat apoi suplimentarea _n expunerea de motive la acopereau pe interpre]i. De asemenea, fac]iilor [i ale bucuriei datoriei \mplinite p@n# la 7.000 mp, dar nu s-a mai Proiectul de hot#r@re privind a spus c# este regretabil c# n-a existat ale organizatorilor manifest#rii de \nalt# organizat llicita]ie. S-a urm#rit [i rezilierea contractului de con- o mochet#, copiii dans@nd pe ciment, ]inut# Zilele Municipiului B#ile[ti – [i se urm#re[te ca B#ile[tiul s# aib# cesiune 1.714/2009, \ncheiat cu la fel ca [i anul trecut. Era bine s# fi consilierii locali [i-au dat \nt@lnire \n \n vedere o strategie pe termen SC GOLDEN HOUSE SRL, se fost planificat acest spectacol la alt# ultima zi a lunii august pentru [edin]a mediu [i lung f#cut# \n comun stipuleaz# c#, \ntruc@t plata rede- or# [i a propus ca \n viitor s# se aib# ordinar#, \n care s-au dezb#tut 10 proiec- de Prim#rie [i CL. Aceasta s-a ven]ei prev#zute \n contract nu s- \n vedere acest aspect, pentru ca te de hot#r@re, fiecare cu implica]ii f#cut, dar nu s-a avut \n vedere a f#cut \n temeiul reglementat [i interpre]ii s# nu fie dezam#gi]i de faptul majore asupra vie]ii urbei noastre. Dup# [i criza financiar#. “Noi trebuie av@nd \n vedere interesul local c# eforturile lor nu sunt r#spl#tite. ce dl Mihai Barbu, secretarul unit#]ii s#-i ajut#m [i s#-i stimul#m pe pentru suprafa]a care face obiectul Edilul-[ef a men]ionat c#, din c@te a administrativ-teritoriale, a declarat antreprenorii priva]i care ne aduc concesiunii, executivul a propus fost informat, a reie[it c# anul trecut ar deschise lucr#rile [edin]ei la care au venituri”. Dl P#dure]u {tefan rezilierea contractului respectiv, fi c#zut un elev de pe scena montat# la participat 16 consilieri, dl Petric# Pelea, Doru a f#cut un efort fantastic \ncheiat cu societatea comercial# Monumentul Eroilor [i, \n plus, aceasta pre[edintele de [edin]#, l-a invitat pe dl pentru a realiza ce este acolo iar men]ionat#. era prea mic# [i nu asigura desf#[urarea primar Costel Pistri]u s# prezinte ordinea solicitarea sa se \ntemeiaz# pe _n ceea ce prive[te Proiectul [i mi[carea dansatorilor [i a promis c# de zi, care, dup# ce a lecturat-o, a pro- faptul c# vremea a fost capri- de hot#r@re referitor la aprobarea va sugera conducerii Casei de Cultur# pus introducerea a \nc# dou# proiecte cioas# [i a folosit [trandul pu]in depozit#rii materialelor rezultate s# se g@ndeasc# la amenajarea unei de hot#r@re. Prelu@ndu-[i atribu]iile, timp. Lu@nd \n considera]ie [i faptul c# r#spunsul a fost simplu “nu se [tie”, din modernizarea str#zilor [i trotuarelor, scene speciale. pre[edintele de [edin]# a supus votului la [trandul nostru vin cet#]eni chiar din motiv pentru care dezbaterea acestui se men]ioneaz# c#, ]in@nd seama de Primul gospodar al municipiului a ordinea de zi \n noua configura]ie, Craiova, “noi trebuie s# ne g@ndim cum proiect a fost am@nat# pentru o [edin]# faptul c# la nivelul localit#]ii se moderni- venit cu noi informa]ii asupra unor aceasta fiind aprobat# \n unanimitate. putem s#-l sprijinim, s#-i d#m o gur# viitoare. zeaz# str#zi [i trotuare [i din aceast# realiz#ri \n folosul comunit#]ii. S-a A. _n expunerea de motive l-a Proiec- de oxigen.” A mai men]ionat c# din _n expunerea de motive la Proiectul opera]iune rezult# materiale care pot fi semnat proiectul privind construirea tul de hot#r@re privind scutirea de la punct de vedere legislativ nimeni nu-l de hot#r@re privind darea \n administrare refolosite, iar pentru selectarea [i depozi- centurii B#ile[tiului, fiecare jude] fiind plata impozitelor locale a unor persoane poate scuti \n afar# de CL [i a precizat a Sistemului de Supraveghere Urban tarea acestora este necesar# stabilirea adjudecat de un consor]iu de firme. S-a fizice, se stipuleaz# c#, respect@nd legis- c# la nivel central s-a hot#r@t s# fie c#tre Poli]ia Local# a municipiului, se unei loca]ii, executivul a propus depozi- deschis oferta la canalizare [i “cine se la]ia \n viguare [i av@nd \n vedere verificate toate contractele de conce- stipuleaz# c# bunurile care fac parte tatrea acestor meteriale \n loca]ia ame- mi[c# mai repede va avea sor]i de anchetele sociale prin care s-a stabilit sionare [i s# fie anulate acelea care n- din sistemul de supraveghere sunt pro- najat# pe terenul intravilan, proprietate izb@nd#”. Pentru noi, situa]ia este venitul pe familie, executivul a propus au fost folosite \n scopul pentru care s- prietatea localit#]ii. }in@nd seama de local# din str. Drept#]ii nr. 2A. favorabil#, dar va fi nevoie de \n]elegere scutirea de la plata impozitelor pe cl#diri au solicitat, adic# nu s-a respectat specificul activit#]ii acestui sistem [i C. Proiecte de hot#r@re nou intro- din partea tuturor, \ntruc@t, pentru o [i teren a urm#torilor: {tiuc# Ioana, str. obiectivul contractului. Dl G. Tica a de faptul c# beneficiarul informa]iilor duse pe ordinea de zi perioad#, va fi un discomfort uria[ [i Amza Pellea, nr. 143; Mangu Viorica, fost de p#rere c# se poate face un act primite [i stocate este autoritatea local# Referitor la Proiectul de hot#r@re trebuie s# veghem s# nu fie blocat# Viilor, 148; Florescu Alexandru, Olteni, adi]ional la acest contract, iar dl V. prin Poli]ia Local#, executvul a propus privind aprobarea indicatorilor tehnico- circula]ia. Lucrarea va \ncepe cu cele 7; Ceaf#r Iulica, Lt. Becherescu, bl. C, Duinea a propus s# se fac# urgent actul ca sistemul de supraveghere cu toate economici ai investi]iei Sediul Adminis- dou# str#zi paralele, Gabroveni [i Sc. 3, ap. 2; Gheorghe Gigi, Gabroveni adi]ional \n care s# se specifice toate bunurile care \l alc#tuiesc s# fie dat \n trativ Pia]a Agroalimentar#, se men]io- Independen]ei, toat# canalizarea rea- 43B; Capac Marcel Ion, Er. Grigorescu, lucr#rile pe care [i le propune, apoi \n administrare Poli]iei Locale, dup# neaz# c# fiind aprobat# investi]ia liz@ndu-se de la vest la est. Proiectul de 59 [i Colan Marin, Progresul, 47, cu urma unei cereri “s# aprob#m scutirea recep]ie. Edilul-[ef a avansat ideea de respectiv#, \n scopul continu#rii acesteia, canalizare a fost pus de acord cu cel condi]ia ca ace[tia s# achite 10% din solicitat#.” Dl primar a completat c# a se face men]iunea “intr# \n vigoae executivul a propus aprobarea indica- pentru str#zi. Un alt proiect care s-a debit [i s# accepte ree[alonarea debitului este vorba de scutirea de redeven]a pe dup# recep]ie”, pentru c# nu poate fi torilor dup# cum urmeaz#: Valoarea reu[it s# se pun# \n aplicare este unul r#mas. Dup# ce a men]ionat c# n-are care o mai are de pl#tit [i care nu dat \n primire dac# n-a fost recep]ionat. total# 139.276 lei, inclusiv TVA, din prin care se sensibilizeaz# turismul [i nimic \mpotriv#, pentru c# “legea e dep#[e[te 30%, iar \n actul adi]ional s# Dl Ionel Mu[uroi a precizat c# s-a f#cut care construc]ii montaj, 95.640 de lei, la B#ile[ti – ghid turistic [i Casa lege”, dl. M. M@nz@n# a men]ionat c# se introduc# un articol: “Se poate scuti o recep]ie, dar nu s-a f#cut recep]ia inclusiv TVA, durata de implementare Memorial# “Amza Pellea”. A men]ionat i se pare inuman ca cel care n-are niciun de suma pe care o mai are de pl#tit; final#, \ns# aceasta poate fi f#cut# [i a investi]iei fiind de 3 luni de la data c#, dac# cineva consider# c# unele fel de venit s# pl#teasc# 10%, \ntre- actul adi]ional este implicit pentru mai t@rziu [i a propus ca \n proiect s# semn#rii contractului. Dl primar a f#cut lucruri nu sunt bune, este normal s# b@ndu-se: “Cum s# pl#teasc# [i de aceast# scutire [i nu-l putem face p@n# nu apar# sintagma “recep]ie final#.” precizarea c# suma a fost prins# \n buget, intervin# [i s# se rezolve problemele \n unde?” A propus s# se g#seasc# o alt# nu exist# hot#r@rea CL de scutire, Primul gospodar al municipiului a \n aceast# [edin]# se aprob# numai [edin]ele de consiliu. “S# ne respect#m, modalitate, suger@nd efectuarea muncii propus# de noi.” Dna Elena Jianu a propus formularea: “Sistemul de indicatorii tehnico-economici men]iona]i, indiferent de problemele de campanie \n folosul comunit#]ii. Dl S. Gaciu a solicitat p#rerea dlui secretar M. Barbu, supraveghere se d# \n administrarea sumele fiind mai mici. Este nevoie s# electoral#”. A informat c# s-a sesizat [i fost de p#rere c# executivul a apreciat care a opinat c# este corect ce sus]ine Poli]iei Locale dup# recep]ie”. ne respect#m unii pe al]ii, s# aprob#m dl pre[edinte al CJ Ion Prioteasa, care corect situa]ia [i a \ntrebat dac# scu- dl primar, aceasta fiind calea care trebuie _n ceea ce prive[te Proiectul de ho- cele propuse pentru “a se da drumul la a afirmat c# n-a \nceput campania tirea se aplic# \ncep@nd cu data depu- urmat#. Hot#r@rea CL este un aviz de t#r@re referitor la rezilierea contractului lucr#ri”. electoral# [i s-a gre[it dac# la B#ile[ti nerii cererii sau cu data adopt#rii hot#- legalitate, dl primar urm@nd s# \ntoc- de concesiune 13.625/15.07.2004, _n expunerea de motive la Proiectul “s-a aruncat cu flutura[i”, ceea ce este r@rii CL [i i s-a r#spuns c# vor fi scuti]i measc# actul adi]ional. Dna Violeta \ncheiat cu SN PETROM, se men]io- de hot#r@re privind aprobarea indicato- ilegal, aceste materiale put@nd fi folosite odat# cu adoptarea HCL. Dl Ionel Mu- Mo]#]#eanu a precizat c# situa]ia este neaz# c# autoritatea local# a concesionat rilor tehnico-economici pentru investi]ia numai dup# declan[area campaniei [uroi, dup# ce a precizat c#, potrivit diferit# de cea de la Master’s, pe care suprafa]a de teren din str. Aviator Petre Renovare [i dotare WC public, se electorale. Cei care vor mai face a[a legii, \n aceste cazuri nu se pot aduce au invocat-o unii consilieri, de data Ivanovici, nr. 2A c#tre societatea men- precizeaz# c# [i investi]ia respectiv# a ceva vor fi analiza]i [i sanc]iona]i amendamente, a pus \ntrebarea: “Dac# aceasta propun@ndu-se o scutire [i este ]ionat#, iar plata redeven]ei prev#zute fost aprobat# prin HCL, iar pentru conform legii, amenzile fiind destul de cineva n-are niciun venit, de ce nu nevoie de parcurgerea unor etape. Este \n contract nu s-a f#cut \n temeiul continuarea ei executivul a propus mari. Dl Ionel Ciochia a precizat c# a depune dosar pentru acordarea ajutorului legal s# se ia hot#r@rea pentru c# se reglementat de art. 4, motiv care duce aprobarea urm#torilor indicatori tehnico- fost \mputernicit de colegii de la Poli]ia social?”. \ncadreaz# \n categoria ajutoarelor de la rezilierea contractului respectiv. economici: Valoarea total# 83.705 lei, Local# s# le reprezinte interesele [i s# Proiectul avansat de executiv a fost stat, aceasta fiind, momentan, singura Av@nd \n vedere [i interesul local pentru inclusiv TVA, din care construc]ii roage consilierii locali [i administra]ia aprobat cu 15 voturi “pentru”, dl M cale legal# de rezolvare a solicit#rii dlui suprafa]a care face obiectul concesiunii, montaj, 42.278 lei, inclusiv TVA, durata municipiului s# le vin# \n ajutor. A M@nz@n# ab]in@ndu-se. P#dure]u. Se va elabora [i un regula- executivul a propus rezilierea contrac- de implemntare a investi]iei fiind tot de men]ionat c# prin HCL s-a aprobat Re- La propunerea dlui P. Pelea s-a ment, dl primar esprim@ndu-[i p#rerea tului 13.625/15.07.2004 \ncheiat cu SN 3 luni de la data semn#rii contractului. gulementul de organizare [i func]ionare, aprobat o schimbare a ordinii dezba- ca \n acest document “s# ne ax#m numai PETROM. Dl primar a informat c# este {i de data aceasta punctul “Diverse” Prefectura a dat aviz de legalitate terii proiectelor, discut@ndu-se proiec- pe concesion#ri [i \nchirieri.” Dl M. vorba de partea din terenul situat \n str. a fost destul de “bogat”, discu]iile fiind hot#r@rii, dar drepturile salariale tul de hot#r@re care se refer# la M@nz@n# a pedalat pe faptul c# este Aviator Petre Ivanovici [i c# reprezen- \n concordan]# cu sensul cuv@ntului prev#zute \n regulament nu se dau. Este modificarea datei de plat# a redeven]ei, corect s# fie scutit de plata redeven]ei tan]ii societ#]ii vor face cartea funciar#, respectiv. Dna Elena Jianu a mul]umit, precizat c# \n afara salariului propriu- cuprins# \n art. 4 al Contractului de cu p@n# la 30%, pe parcurs s# se urmeze ca s# fie \n legalitate, [i apoi inten]io- \n numele elevilor, consilierilor locali zis s# mai beneficieze [i de alte drepturi, concesionare 14.565/2009, proiect care etapele necesare, s# se \ntocmeasc# acel neaz# “s# ne cedeze nou# partea care le pentru aprobarea taberei \n care au mers men]ion@nd: a) decontarea cheltuielilor a suscitat discu]ii “aprinse”, purtate \ns# regulament [i s# se clarifice situa]ia. apar]ine” pentru a face aici Parcul “Petre la Costine[ti 77 de olimpici [i elevi cu de transport \n cazul deplas#rii \n interes \n limitele decen]ei [i al grijii de Dup# alte interven]ii ale d-lor M. Barbu, Ivanovici” ca un omagiu adus marelui rezultate deosebite la concursurile [colare de serviciu; b) \ncadrarea activit#]ii \n respectare a legii. _n motiva]ia proiec- Amza Dumitra[cu, ale edilului-[ef [i pilot. [i a oferit din partea acestora un simbol, condi]ii deosebite, speciale sau alte tului, se men]ioneaz# c# prin adresa ale dnei Violeta Mo]#]#eanu, s-a ajuns B. Proiecte de hot#r@re aprobate materializare a dorin]ei de a se continua condi]ii de munc#, potrivit legii, prin 20.329/2011 SC TUREDU B#ile[ti, la concluzia ca art. 2 s# aib# formularea: f#r# a necesita discu]ii [i, pe c@t posibil, de a se permanentiza acordarea unui spor de p@n# la 20% c#reia autoritatea local# i-a concesionat “Se aprob# scutirea de la plata rede- Referitor la Proiectul de hot#r@re aceast# ac]iune, spre a deveni tradi]ie. A din salariul de baz#. Spre surprinderea {trandul municipiului, a solicitat ven]ei cu 30% pe anul 2011 conform privind aprobarea criteriilor de evaluare citit c@teva g@nduri [i sentimente c#rora tuturor, de c@te ori s-au interesat, li s- modificarea datei de plat# a redeven]ei actelor normative \n viguare”. a performan]elor profesionale indivi- le-au dat glas unii elevi de la liceu, a r#spuns invariabil c# legea interzice [i reducerea aceteia cu 30% pentru anul Proiectul de hot#r@re a ob]inut sufra- duale pentru personalul de conducere consemnate \n “Jurnalul de vacan]#”. Din acordarea acestor drepturi, “ca s# nu \n curs. Av@nd \n vedere solicitarea, giile tuturor ale[ilor locali, cu unani- [i de execu]ie de la Spitalul Municipal majoritatea consemn#rilor reies emo]iile mai vorbim de neacordarea sporului de executivul a propus adoptarea unei mitate fiind aprobate toate celelalte B#ile[ti, se precizeaz# c#, av@nd \n elevilor \n fa]a frumuse]ilor oferite de dispozitiv.” A adresat rug#mintea ca, hot#r@ri de modificare a art. 4, alin. 1 proiecte de hot#r@re ale executivului. vedere c# spitalul are mangementul mare [i de plaj# [i, mai ales, recuno[tiin]a dac# este posibil, CL s# ajute Poli]ia din contractul men]ionat care prevedea: Referitor la Proiectul de hot#r@re transferat c#tre autoritatea local# [i c#, acestora, exprimat# cu sinceritate [i Local# prin adoptarea unei alte hot#r@ri “Plata redeven]ei astfel stabilite se va privind desemnarea reprezentan]ilor CL potrivit prevederilor art. 10 din Ordinul decen]#, fa]# de cei care au facilitat aceste \n acest sens. achita p@n# la data de 30 iunie pentru \n Consiliul de administra]ie al [colilor, Ministerului S#n#t#]ii 1.229/2011, inedite experien]e pentru mul]i dintre ei. Spre bucuria noastr#, a fost a treia anul \n curs la casieria Institu]iei dl G. Tica a informat c# vechea lege criteriile de evaluare se aprob# de Dl G. Tica a dat glas nemul]umirii [edin]# consecutiv# care s-a desf#[urat Primarului” \n noua formulare preciz@n- nu prevedea obligativitatea schimb#rii comunitatea local#, executivul a propus generate de condi]iile \n care s-a \n limitele firescului, probleme puse \n du-se ca plata s# se fac# p@n# la data consiliilor de administra]ie, iar noua lege CL aceste criterii potrivit fi[ei de desf#[urat spectacolul forma]iilor artistice discu]ie au fost analizate cu maturitate de 15 decembrie 2011 pentru anul \n n-a intrat \nc# \n viguare, a[a \nc@t a evaluare a performan]elor, criterii ale Casei de Cultur# “Amza Pellea”, \n [i responsabilitate, m#rea]a s#rb#toare a curs. Dl D Manciu a \ntrebat despre considerat c# nu-[i are rostul o dezbatere diferen]iate – unele pentru func]iile de cadrul Zilelor Municipiului, dat fiind Zilelor Municipiului B#ile[ti p#r@nd a care contract este vorba, cel pentru pe aceast# tem#, mai ales c# nu se [tie conducere, altele pentru cele de exe- faptul c# la ora c@nd interpre]ii se fi statornicit rela]ii superioare de suprafa]a de 7.000 mp sau acela pentru nici num#rul de reprezentan]i ai CL [i cu]ie – primele [apte fiind comune, iar str#duiau s#-[i etaleze talentul, forma]iile comunicare \ntre legislativ [i executiv, 3.250 mp. Edilul-[ef a informat c# \ntr- ai primarului \n aceste organisme. La pentru func]iile de conducere ap#r@nd profesioniste invitate \[i acordau a-i fi sensibilizat pe to]i, situa]ie benefic# o [edin]# a CL s-a aprobat concesionarea \ntrebarea dlui D. Manciu referitoare la \n plus patru criterii specifice actului instrumentele, \[i puneau la punct locuitorilor urbei noastre. suprafe]ei de 3.250 mp pentru [trand, data c@nd va ap#rea aceast# lege, de management. sonorizarea, iar boxele lor puternice \i Gh. GHEORGHI{AN Nr. 9 GazetaddeeB~ILE{TI septembrie 2011 3 Simpozion de RevedereRevedere colegial#colegial# orientare ecologizant#

A fost organizat \n sala de [edin]e jarea s#n#t#]ii popula]iei, cu varian- a Consiliului Local, cu participarea tele tehnice ale utiliz#rii \n viitor; membrilor acestuia [i a unor an- folosirea pubelelor pentru 3 sorti- gaja]i ai municipalit#]ii, care au, mente principale de de[euri: de potrivit fi[ei postului, atribu]ii de a plastic, de h@rtie/carton [i de[euri veghe la starea de igien# [i s#n#tate nesortate. a locuitorilor. A participat, de ase- Proiec]iile [i explica]iile au inclus menea, dl primar Costel Pistri]u. detaliile privind Propunerea de Pentru informarea cititorilor politici publice – “_mbun#t#]irea Gazetei de B#ile[ti Prim#ria a f#cut sistemului municipal de gestionare urm#toarea precizare: “Ministerul a de[eurilor” – “Un B#ile[ti curat”, Administra]iei [i Internelor – prin costurile acestora precum [i anexa Unitatea de Politici Publice – explicativ# cu privire la “Contextul deruleaz# proiectul Procedee deci- elabor#rii propunerii de politic# zionale eficiente la nivelul Adminis- public#”. tra]iei Publice Locale din Rom@nia, _n \ncheierea manifest#rii, dl cod SMIS 2284, proiect cofinan]at primar Costel Pistri]u a mul]umit din Fondul Social European prin celor doi exper]i [i a insistat asupra Programul Opera]ional Dezvoltarea necesit#]ii aplic#rii acestui proiect, capacit#]ii administrative” care vine \n sprijinul urbaniz#rii B#i- _n cadrul acestui proiect, Prim#ria le[tiului [i a identific#rii eforturilor Municipiului B#ile[ti, \n calitate de factorilor de resort de a stimula Au intrat \n tradi]ie \nt@lnirile promo]iilor [colare, la \mplinirea unui num#r rotund de ani, de la absolvire beneficiar, (al#turi de alte autorit#]i implicarea con[tient# [i responsabil# care p@n# la 30 se organizeaz# din 10 \n 10 ani apoi, pe m#sura \naint#rii \n v@rst#, din 5 \n 5 ani, iar publice) – elaboreaz# o politic# pu- a locuitorilor \n ac]iunile de ecolo- dup# 50 cei care mai sunt \n via]# [i mai pot, se \nt@lnesc mai mult simbolic, fiindc# sunt tot mai pu]ini, blic# \n conformitate cu prevederile gizare, pornind de la realitatea deloc iar, dintre profesori, foarte rar, mai sunt \n putere s# participe, unul sau c@]iva, dac# nu au plecat din via]#. HG 775/ 2005 pentru adaptarea re- \mbucur#toare c# foarte mul]i Promo]ia 1976 a Liceului “Mihai Viteazul” a organizat o asemenea \nt@lnire duminic# 14.09 a.c. gulamentului privind elaborarea, cet#]eni manifest# spirit refractar fa]# Au participat pu]ini fo[ti elevi, din cele dou# serii paralele, \n condi]iile existen]iale ale acestor vremuri, monitorizarea [i evaluarea politicilor de modernizare [i a dat exemple cu situa]ii individuale [i familiale cu greut#]i care motiveaz# absen]ele, de[i dorin]a de a fi cu colegii de publice la nivel central. concrete preciz@nd urm#toarele: liceu c@teva ore i-a animat desigur pe to]i. “Au strigat cataloagele” cei doi dirigin]i, profesorii Dorin Miertescu [i {tefan Iliescu, [i au r#spuns Denumirea politicii publice este Din datele existente la nivelul “prezent” urm#torii: Ciobanu Silvia, M@nz@n# Mugurel, Mitre Ariana, }alea Tatiana, Turcu Daniel, Toan# – _mbun#t#]irea sistemului muni- Prim#riei, municipiul B#ile[ti are o Alina, Tr#istaru Gicu, Mitroi Rodica, Pistri]u Marian, Toan# {tefan, Nicola Ion, Dan Olga, Mitran Aurina, cipal de gestionare a de[eurilor – popula]ie de 19.442 locuitori, pe Rotaru Elena, Gu]u Silvia, Balaci Mihaela [i Di[a Marga. “Un B#ile[ti curat!”, scopul acesteia urm#toarea structur# a gospod#riilor: Atmosfera a fost animat# de amintiri din urm# cu trei decenii [i jum#tate [i de la \nt@lnirile anterioare; fiind de reducere a polu#rii mediului 5.376 gospod#rii (case) [i 60 de dup# ce s-au p#strat momente de reculegere \n memoria profesorilor [i elevilor pleca]i dintre cei vii, apoi \nconjur#tor. blocuri (1642 apartamente). petrecerea la restaurantul “Zerillo’s” a continuat p@n# diminea]a, absolven]ii de alt#dat# comport@ndu-se Obiectivele simpozionului au fost Sistemul de colectare a de[eurilor acum ca ni[te oameni \n plin# maturitate, angrena]i \n ocupa]ii onorabile [i \nc#rcate de r#spunderi. comunicate de dna Alina Simandan, la nivelul municipiului are urm#toa- Valentin TURCU de la Ministerul Agriculturii, sub rele caracteristici: forma unui document intitulat - de[eurile se colecteaz# neselec- “Exerci]iu pilot – o problem# la tiv, prin actualul sistem, cu c@teva alegere, aplicabil# la nivel local”. excep]ii \n zona “blocuri”, \n care Alte versuri ale d-nei Valentina Ristea Domnia Sa a insistat asupra im- au fost amenajate 10 platforme de E vorba de “Poem pe calea a actorului, de la \nceputuri p@n# la evocarea personajului emblematic Nea plic#rii corespunz#toare a Prim#rie colectare, dotate cu containere meta- luminii”, ap#rut \n 2011 la editura apogeu. Dar p@n# la evocarea artis- M#rin, ca expresie a umorului local – B#ile[ti \n problema luptei \mpo- lice de 1,1 mc (c@te 3-4 de fiecare “Arefeana” din Bucure[ti. tului, autoarea se opre[te la copil#ria parte integrant# a spiritualit#]ii b#i- triva polu#rii [i \mbun#t#]irii st#rii platform#), colectarea se face nese- Se cuvine precizat c# e o crea]ie lui Amzulic#, a[a cum \i apare re- le[tene (c#ruia, \n zadar, s-au str#duit de s#n#tate a locuitorilor [i a lectiv, cu toate acestea, \n interiorul cu caracter omagial \nchinat# memo- constituit#, \n parte, dup# care se unii s#-i g#seasc# prototipul \n realitate, transmis conducerii comunit#]ii sin- platformelor a fost amenajat c@te riei lui Amza Pellea, fapt argumentat refer# la adolcescen]a anilor de liceu fiind, de fapt, rodul inteligen]ei cere felicit#ri pentru c# S-au g#sit un spa]iu pentru colectarea de[eu- de motto-ul ce const# \n m#rturisirea la Craiova [i la deprinderea meseriei creatoare a lui Amza Pellea – un solu]iile cele mai potrivite \n rilor din plastic; pentru aceast# zon#, de credin]# a marelui actor privind de actor, perfec]ionat# prin travaliu personaj – chintesen]# a optimismului, probleme de[eurilor. sunt \ncheiate contracte \ntre societa- m@ndria legitim# de a fi b#ile[tean cu sine-\nsu[i, un coleg [i regizor de iste]imii [i bonomiei b#ile[tene). A urmat, apoi, prezentarea de ma- tea de salubruitate [i cele 10 asocia]ii pretutindeni: “Oric@t voi tr#i [i marc#, p@n# la identificarea, edificarea Toate acestea transpar din textul oriunde va fi s# mor, r#m@n b#ile[tean [i individualizarea acestora. poemului, c#ci autoarea a evitat s# teriale ilustrative privind exerci]iul de proprietari existente \n municipiu. p@n# \n ad@ncul sufletului.” (p. 5) D-na Ristea evoc# \n primul r@nd, fac# descriptivism [i a reu[it s# nu pilot despre “Colectarea de[urilor - pentru institu]iile publice au fost _n leg#tur# cu geneza poemului, omul Amza Pellea, la care e remar- ajung# la a reproduce identic ni[te [i managementul acesteia preluate amenajate 8 platforme de colectare, autoarea facea precizare: “Mul]umesc cat# complexitatea – de la frumuse]ea elemente concrete. de grupul de lucru de la Prim#ria dotate cu containere metalice de 1,1 dlui primar Costel Pistri]u... pentru b#rb#teasc# fizic# la deosebitele At@t Nea M#rin din culegerea B#ile[ti”. mc; ideea de a scrie cu sentimente natale, calit#]i suflete[ti, care n-au cunoscut umoristic# intitulat# “De vorb# cu Aceast# parte a manifest#rii a fost - pentru zona “case”, dotarea cu despre marele nostru actor, care a invidia, l#comia, r#utatea [i egoismul, Amza Pellea” c@t [i personajul din sus]inut# cu competen]# [i autoritate pubele este deficitar#, lucru reflectat fost Amza Pellea” (p.6) – cuvinte la disponibilit#]ile interpretativ- filmul “Nea M#rin –miliardar” \i apar de dl Florian Pena, care a prioiectat [i de num#rul mic de contracte \n- prin care cititorul afl# explicit esen- artistice deopotriv# \n dram#, tragedie autoarei ca unicate spirituale inimi- pe ecran probleme municipale ce cheiate cu popula]ia (aprox. 2300 ]ialul privind inten]ia D-Sale. [i comedie, la puterea neobi[nuit# de tabile [i tulbur#toare. privesc de[eurile de mai multe ca- dintr-un maxim de 5376), Textul propriu-zis al poemului e munc#, \n transpunerea actorului \ntr- D-Sa insist# asupra dramatismului tegorii [i efectele poluante ale Colectarea se face cu 3 autogu- precedat de o miniprefa]# a editorului, o varietate de personaje. personajelor din filmele lui Amza acestora. noiere cu o capacitate de 16 mc Ion C. {tefan, directorul editurii Sunt evocate \n calde imagini ro- Pellea – tr#s#tur# fundamental# pe Domnia Sa s-a referit la aspecte fiecare. “Arefeana”, \n care subliniaz# puter- lurile memorabile de pe scena Tea- care marele actor a reu[it s# o trans- concrete – rezultante ale unor _n urma studiului realizat la nive- nicul impact al con[tiin]ei creatoare a trului Na]ional din Craiova [i cele mit# \ntr-o varietate tipologic# specta- analize corecte a realit#]ii de pe lul municipiului, pe un e[antion de d-nei Valentina Ristea cu p#trunderea bucure[tene precum: tragediile torilor. teren, \n primul r@nd, la dificult#]ile 200 de responden]i, a reie[it c#, de[i \n spiritualitatea b#ile[tean# a cultului schakespearine “Hamlet”, “Machbeth”, Spa]iul tipografic nu-mi permite ce decurg din faptul c# e prea mare popula]ia apreciaz# sistemul de pentru Amza Pellea – emblema spe- “Othello”, “Rege Lear”, “Romeo [i comentarii asupra mijloacelor artistice distan]a de la B#ile[ti la sta]ia de la colectare a de[eurilor ca eficient cificului local. Julieta”, sau comediile “Negustorul din folosite, astfel c# \nchei cu constatarea Mofleni. {i, de aici, la cele mai (74%) [i foarte eficient (24%0 Introducerea editorului e urmat# de Vene]ia” [i “Cum v# place!”, “O c#, structural [i formal, poemul se potrivite solu]ii de a evita blocaje numai 38% au \ncheiat contracte confesiunea autoarei, din care cititorul scrisoare pierdut#” a lui Caragiale, caracterizeaz# prin simetrii, \n sensul afl# c# poemul a fost realizat ca “Ultima genera]ie”, de Florin Vasiliu c# e alc#tuit din trei p#r]i, prima [i [i ne\mpliniri, fiindc#, la ora actual#, cu societatea de salubritate, restul urmare a cople[irii individualit#]ii sale [i Vasile Ni]ulescu, “F@nt@na tur- a treia din 32 de strofe, iar cea de- nu se dispune de posibilit#]i de de 62% fiind \n afara sistemului de artistice, cu prilejul vizit#rii Casei melor” de Lope de Vega, “Soldatul a doua din 20 (\n total – 84 de strofe, sortare a de[eurilor [i se caut# \n colectare. Memoriale “Amza Pellea” – curtea, Swejk”, dup# Jaroslav Hasek, dispuse c@te dou# pe fiecare pagin#, continuare solu]ii. Dl primar a \ncheiat cu exprima- cl#direa – veche de peste un secol “Interesul general” de Aurel Baranga, strofe evocatoare de elemente Au fost proiectate pe ecran datele rea convingerii c# totu[i nu va mai interioarele [i exponatele [i, \n mod “Azilul de noapte” de Gorki, sau ro- distincte din cariera marelui actor). principale ale proiectului, \ntr-o trece mult# vreme [i implementarea deosebit, fotografiile celor mai impor- lurile din filme ca “Os@nda”, “Dacii” D-na Valentina Ristea a vrut s# sintez# foarte sugestiv realizat#. proiectului prezentat va avea ca tante scene cu Amza Pellea. sau “Mihai Viteazul”, care au devenit realizeze un omagiu lui Amza Pellea Proiec]iile au scos \n eviden]# urmare “Un B#ile[ti curat!”. Caracterul omagial al poemului se \n timp elemente de referin]# \n [i a reu[it s# transmit# cititoruilui obiectivul urm#rit – Colectarea de- fundamenteaz# [i se deruleaz# firesc teatrologia [i filmologia din Rom@nia. emo]iile tr#ite. [eurilor are ca scop esen]ial prote- Economist Lucian GHINE [i e rodul rememor#rii carierei artistice Un loc aparte \n poem \l ocup# Valentin TURCU Nr. 9 4 septembrie 2011 GazetaddeeB~ILE{TI

Continuare din pag. 1 s#u, pe motiv c# “cine are nevoie de De[i \n programul editat de institu]ia a[a ceva [i cine le cite[te?”. _ndr#znim de cultur# era anun]at# lansarea a patru s# spunem c#, f#r# exagerare, este o c#r]i, numero[ii participan]i au urm#rit Zilele Municipiului B#ile[ti – carte unic# \n felul s#u, autorul re]in@nd cu interes lansarea a cinci crea]ii. din caracteristicile speciei doar partea Volumul “Poem pe calea luminii” al de evocare, elementele de rezisten]#, \n dnei Valentina Ristea a fost prezentat triumf, satisfac]ie, bucurie opinia noastr#, fiind umorul [i ironia. \n stilu-i caracteristic de distinsul prof. Apar \n balade toate “fa]etele” umorului, Valentin Turcu care, dup# ce a evinden- de la cel robust, s#n#tos, cultivat de ]iat punctele de resisten]# ale \ntregii din iulie 2011. _ntr-o interesant# Auto- via]a economic# [i spiritual# (institu]ii, b#ile[tene [i conducerii acesteia, Pri- Creang#, la cel bl@nd ca m@ng@ierea pe crea]ii a autoarei, n#scute la B#ile[ti, a biografie, autoarea m#rturise[te c# moar- ocupa]ii, obiceiuri) [i a \ncheiat m#ria [i Consiliul Local. Dup# aceasta, frunte a copilului de c#tre p#rin]i [i revenit la “cestiune”, cum zicea Nenea tea so]ului, apreciatul medic Constantin afirm@nd: “Prin urmare, salut [i pe inspiratul pictor Marius Turaiche a citit p@n# la sarcasm, c@nd se refer# la anu- Iancu, [i s-a aplecat cu acribie asupra }enea, mare iubitor de literatur#, a aceast# cale ini]iativa celor care au dou# poezii ale t@n#rului poet Damian mite racile sociale sau defecte umane. ultimei crea]ii editoriale a sensibilei [i afectat-o profund [i a determinat-o s# se realizat acest demers intelectual.” Gabriel Maioru, poezii care, a apreciat Este vorba \ns# de un sarcasm diferit delicatei poete. De la \nceput, a f#cut \ntoarc# la poezie “ca un refugiu al Doamna Lucre]ia Gabroveanu, Domnia Sa, eviden]iaz# “un contur dis- de cel cultivat de Caragiale care, refe- precizarea c# este o reu[it# crea]ie cu suferin]ei mele” [i \n care m#rturise[te: tr#itoare \n Valea Jiului, la Petro[ani, tinct \n arta poeziei din Oltenia.” _nc@ntat rindu-se la unele personaje ale sale, m#r- caracter omagial \nchinat# memoriei lui “nu am \ncercat s# scriu proz# r#m@n@nd [i-a prezentat cu un \nalt nivel de [i fericit \n acela[i timp, venerabilul prof. turisea: “V#d enorm [i simt monstruos, Amza Pellea, idee \nt#rit# de motto-ul cantonat# [i subjugat# de lirismul ideatic profesionalism [i cu modestie volu- Marian Pirnea a elogiat valoarea c#r]ii \i ur#sc, m#, \i ur#sc”, pentru c# profe- c#r]ii, m#rturisire de credin]# a prin]ului [i romantic al poeziei eminesciene”. Este mul de versuri “Iubire \n amurg”, lansate, fiind de p#rere c#, f#r# a deranja sorul Turcu nu poate, nu [tie s# urasc#. teatrului [i cinematografiei rom@ne[ti, “o carte cu \nc#rc#tur# sentimental#”, f#c@nd referiri la tematica [i la me- pe cineva, informa]iile care apar \n Domnia Sa este deseori ironic, dar nu cum ne place nou# s#-l numim, din dup# afirma]ia autoarei, absolvent# a sajul poeziilor scrise cu mare d#ruire, Gazeta de B#ile[ti, cronicile sportive [i exagereaz# [i de aceea este pl#cut. care transpare m@ndria acestuia de a fi Facult#]ii de Biologie-Cercet#ri a Univer- dar [i cu grij#, cu respect fa]# de cititor, comentarea [edin]elor de consiliu, cu Oricum, ne-am propus s#-l determin#m b#ile[tean. A pus \n lumin# faptul c# sit#]ii “Babe[-Bolyai” Cluj-Napoca, crea- elogiind nobilul sentiment de iubire, a toat# valoarea lor, “sunt [i se duc, dar s# scrie [i s# publice rondeluri care s# este evident cultul scriitoarei pentru ]ie despre care dl prof Drago[ Co[erea- adus mul]umiri distinsului s#u so], ce a f#cut [i face prof. Valentin Turcu vad# lumina tiparului m#car \ntr-un vo- marele actor, emblema specificului local, nu a spus c# are o temtic# divers#, \n originar din B#ile[ti, f#r# ajutorul este partea cea mai rezistent# [i cea mai luma[, \ntruc@t talentul \i permite s# insist@nd pe confesiunea autoarei care unele poezii sunt evocate personalit#]i c#ruia acest volum n-ar fi putut fi adev#rat# a spiritului.” A apreciat c# aib# realiz#ri notabile \n orice specie a m#rturise[te c# poemul a fost realizat istorice sau culturale ale rom@nilor, alte aceast# carte este o istorie a localit#]ii genului liric sau epis \n versuri. Cartea “ca urmare a cople[irii individualit#]ii poezii sunt adev#rate pasteluri, multe noastre. Ca iubitor [i excelent cunosc#tor “Baladele b#ile[tene” oferit# cu genero- sale artistice; cu prilejul vizit#rii casei dintre poeziile volumului fiind “str#b#- de literatur#, autorul a abordat o larg# zitate celor prezen]i, pune \n lumin# Memoriale – curtea, tute de un puternic sentiment de melan- gam# tematic#, mentalit#]i, obiceiuri, a impresionanta cultur# general# a acestei cl#direa veche de peste un secol, inte- colie”. Sunt [i poezii care “au o tematic# f#cut referiri la ni[te perioade distincte, personalit#]i de prim rang a comunit#]ii rioarele, exponatele [i, \n mod deosebit, elegiac#, av@nd ca teme iubirea pier- la persoane simpatice sau exotice. Din noastre [i nu numai, care, cu umoru-i fotografiile celor mai importante scene dut#, triste]ea provocat# de trecerea im- punctul de vedere al compozi]iei, \ncepe cunoscut, a spus \n final: “ Domnilor, cu interpretul Amza Pellea”. Dna Ristea placabil# a timpului”, altele au tent# cu prezentarea temei, dup# care eviden- m-a]i l#udat at@t de mult, \nc@t chiar evoc#, \n primul r@nd, omul Amza Pellea, filosofic#, autoarea trat@nd poetic teme ]iaz# prezen]a multor aspecte [i a unor \mi vine s# cred c# sunt cineva”, [i a remarc@ndu-i complexitatea, vorbitorul ca iubirea (”Ce e iubirea”, 2010), eter- personalit#]i din via]a B#ile[tiului de-a citit cum dumnealui [tie s-o fac# subliniind faptul c# sunt evocate \n calde nitatea (“Ve[nicie”, 2011). _n \ncheierea lungul timpului. Nu lipse[te din carte “Balada aleg#torilor”. Referindu-ne la imagini rolurile memorabile interpretate prefe]ei, din care am citat c@te ceva, umorul, una dintre tr#s#turile persona- expozi]ie, am spus-o [i cu alt prilej c# [i a \ncheiat cu o concluzie care \n- prof. Vlad Co[ereanu concluzioneaz#: lit#]ii autorului, vorbitorul concluzion@nd medicul militar, Marius Turaiche, deamn# la lectur#: “Doamna Valentina “Citi]i acest mic volum de crea]ii literare c# aceast# crea]ie este “o monografie, o st#p@ne[te cu str@[nicie arta picturii, a Ristea a vrut s# realizeze un omagiu lui c#ci v# ve]i umple sufletul de bucurie!”. istorie \n versuri a B#ile[tiului.” Din folosirii culorilor, \ntreb@ndu-l pe Amza Pellea [i a reu[it s# transmit# Referiri la cartea “Monografia ora[ului acest motiv, a considerat extrem de expozant cum reu[e[te s# \mbine cititorului emo]iile tr#ite”. Mul]umindu- B#ile[ti”, oper# a regretatului prof. Florea prezentat [i nici n-ar fi putut da via]# fericit# [i de \n]eleapt# ideea de a-i sobrietatea militarului [i riguritatea i dlui profesor pentru “m#gulitoarele Catan#, plecat prea devreme din aceast# celorlalte crea]ii ale sale. _n \ncheierea publica profesorului aceast# carte, ca s# medicului cu sensibilitea artistului. aprecieri” f#cute la adresa Domniei Sale lume, a f#cut venerabilul prof. Marian activit#]ii s-a prezentat un film docu- se poat# bucura [i el, a[a cum bucuria Suntem de p#rere c# aprecierea lui [i a crea]iei, autoarea a citit cu emo]ie Pirnea, care s-a confesat: “A[a cum men- mentar privind istoricul bibliotecii, \n a pus st#p@nire pe to]i cei care-l cunosc F#nu[ Neagu; “Peisajele sale sunt imnuri [i sensibilitate c@teva strofe din volumul ]ionam [i \n Argumentul \nso]itor, f#r# comentariul regretatului Ion Teac#. [i-l apreciaz#. Prof. Drago[ Co[ereanu murmurate \n templul naturii, unde “Poem pe calea luminii.” Personal, s# fi fost foarte buni prieteni, am avut Acest moment ne-a oferit prilejul s# a m#rturisit c# a citit cu mare interes preo]ii-arbori \nal]# spre cer p#m@nteasca cunosc@ndu-i cu acest prilej fiica, so]ul rela]ii destul de apropiate cu regretatul evoc#m personalitatea acestui om de multe dintre baladele publicate \n Gazeta slav# de dor [i \nalt” este flatant#, acesteia [i nepotul de 15 ani (familia Florea Catan# [i, deci, m-am sim]it cultur#. Contestat de unii [i chiar hulit de B#ile[ti, “o publica]ie de rezisten]#”, chintesen]# a crea]ei pictorului, iar Goga), am g#sit r#spunsul la \ntrebarea onorat s# am o modest# contribu]ie la de al]ii, acest om entuziast, \ntreprin- a fost impresionat de valoarea acestora ultima parte a crezului s#u: “D#ruindu- pe care i-am adresat-o nu de pu]ine ori, editarea c#r]ii sale. De fapt, aceasta z#tor [i modest a slujit cu pasiune actul [i, f#r# a intra \n polemic#, a[a cum s- m# vou#, nu v# cer \n schimb nimic. de unde are puterea de a scrie [i am reprezint# lucrarea de licen]# a autorului, cultural b#ile[tean, cu vocea sa incon- a exprimat, a ]inut s#-l contrazic# pe Privi]i-m# doar!” \i define[te cum nu ajuns la concluzia c# familia copiilor absolvent al Facult#]ii de Istorie a fundabil#, cu un timbru aparte [i cu o autor care afirmase c# baladele ar avea se poate mai bine personalitatea artistic#. constituie izvorul nesecat al inspira]iei Universit#]ii ie[ene.” {i-a exprimat dic]ie f#r# cusur a realizat excelente emi- “circuit \nchis”, spun@nd c#, dimpotriv#, Latura artistic#-interpretativ# a fost pre- [i al d#ruirii pe altarul literaturii al p#rerea c# aceast# carte este o \ncercare siuni la radioficare, s-a impus ca un sunt de larg# circula]ie. Apar \n balade zent# \n toate cele trei zile, organizatorii delicatei doamne Valentina Ristea. destul de reu[it# de a realiza o mono- excelent recitator, fiind prezent de dou# teme general-umane, ceea l-a determinat \ncerc@nd [i reu[ind s# satisfac# toate Am avut marea bucurie [i, mai ales, grafie a localit#]ii noastre, apreciind c# ori \n programul de Revelion la TV s# aprecieze cartea ca “un mare act de gusturtile b#ile[tenilor, \n primele dou# surpriza de a fi martorii prezent#rii “plusurile” operei sunt: bogata [i diversi- na]ional#, \ntr-o vreme c@nd selec]ia era cultur#”. A dat \nalt# apreciere tablou- seri evolu@nd interpre]i de folclor, ultima romanului “Hometown Mystery” f#cut# ficata documentare, tendin]a spre exhaus- extrem de riguroas#, fiind \nzestrat [i rilor din expozi]ia dlui Marius Turaiche, fiind rezervat# unui spectacol complex succint de autor, George Goga, nimeni tivitate, multe contribu]ii personale, cu talent poetic, demonstrat \n placheta aten]iei [i inspira]iei pictorului \n de muzic# u[oar#, dance, etno, etc. altul dec@t nepotul de 15 ani al dnei caracterul sistematic al lucr#rii, utilizarea de versuri “De-ale lui Suc#”. alegerea culorilor, cu deosebire a celor Spectacolul din prima sear#, \n care Valentina Ristea, fiul fiice sale, n#scut a numeroaser fotografii [i fotocopii ale S@mb#t# 27.08, organizatorii [i-au din peisajele de iarn#. _n opinia picto- au evoluat ansambluri de amatori, a [i tr#itor \n New York [i care se afl# unor documente inedite. D@nd dovad# etalat din nou profesionalismul, \mbi- rului-medic, Marius Turaiche, valoarea fost prefa]at# de o “Parad# a portuli deja la al treilea roman. Ascult@ndu-l de obiectivitate, din respect pentru n@nd \n mod fericit dou# activit#]i de deosebit# a c#r]ii prof. Turcu rezid# \n popular” care a eviden]iat frumuse]ea cum vorbea corect \n rom@ne[te [i adev#r, vorbitorul a men]ionat c#, f#r# excep]ie – expozi]ia de pictur# a renu- faptul c# prezint# o interferare a genu- [i varietatea costumelor populare [i afl@nd subiectul romanului, ne-am dat a-i minimaliza valoarea, \n carte apar [i mitului medic militar Marius Turaiche rilor [i speciilor literare [i c# re\nvie m@ndria cu care tinerii componen]i ai seama de marele adev#r al proverbului c@teva “minusuri”, din r@ndu-l c#rora a [i lansarea c#r]ii de excep]ie, oper# a aceast# specie. Cartea este o “radiogra- ansamblurilor au purtat costumele din “a[chia nu sare departe de copac” [i nominalizat: “unele st@ng#cii lingvistice profesorului Valentin Turcu “Baladele fiere a societ#]ii locale, o radiografiere zona fiec#ruia. Evolu]ia \n spectacol a am \n]eles de ce este at@t de m@ndr# [i, desigur, un ridicat grad de obedien]# b#ile[tene.” Dup# ce s-a vizitat expo- la nivel de macrocosmos a \ntregii socie- amatorilor a demonstrat c# exist# un dna Valentina Ristea de cei doi copii [i fa]# de autorit#]ile comuniste ale vremii. zi]ia [i pictorul a f#cut referiri la tablou- t#]i rom@ne[ti”. Fiind o carte de excep]ie, nesecat izvor de talente, amatorii etal@nd de urma[ii acestora. Dar, s# nu uit#m, ne aflam \n anul 1968 rile expuse, audien]a select# a asistat “niciodat# nu se va scrie ceva despre calit#]i vocale aproape neb#nuite, iar Placheta de versuri, “Vis#ri”, cu o [i ar fi fost greu pentru un autor s# la cea mai reu[it# lansare de carte, \n aceast# zon# f#r# a se da citate din ea”. dansatorii o adev#rat# m#estrie. interesant# grafic# realizat# de prof. evite utilizarea unor cli[ee, laudele la opinia noastr#, din cele la care am _n calitate de coleg de redac]ie [i, \ndr#z- Ansamblurile au fost de valori apropiate, Maria Dunav#]u, Aurora Speran]a [i adresa regimului.” A concluzionat c# avut privilegiul s# asist#m, onoranta nim s# spunem, bun prieten, am cunos- fie c# a fost vorba de cele din Bal[, Denis-Carol Arm#saru, cu dedica]ia aceast# carte constituie un pas \nainte \n misiune de moderator revenindu-i cut bine baladele lui Valentin Turcu [i, I[alni]a, Dio[ti, Leu, Maglavit, Ciuper- “Fiilui meu Radu [i nepoatei mele realizarea unor lucr#ri monografice directorului Casei de Cultur#, dl Marcel l#s@nd modestia la o parte, am fost ceni, Rast, Terpezi]a sau B#ile[ti. Dar, Dori”, cuprinde o serie de poezii scrise dedicate ora[ului nostru, ofer# informa]ii Bo]a, un mare iubitor [i cunosc#tor de primul c#ruia i-a \ncol]it ideea de a le pentru a da Cezarului ce este al Ceza- de talentata doamn# Doinea }enea, interesante despre a[ezarea geografic# a poezie. Cu modestia-i caracteristic#, str@nge \ntre coper]ile unei c#r]i, chiar rului, trebuie s# eviden]iem un plus de prima reprodus# dat@nd din 1953, ultima localit#]ii, flor#, faun#, istoricul a[ez#rii, distinsul profesor [i-a prezentat succint dac# ne-am izbit la \nceput de refuzul valoare [i un repertoriu mai variat la cartea, afirm@nd c# a vrut, “poate am \ndr#znit prea mult”, un alt fel de balad# \n sensul c#, dac# de destul# vreme asist#m la o interferen]# a genu- rilor [i speciilor, [i-a intitulat “Balade” aceste \ncerc#ri “pe care le-am dorit un amestec de balad#, \n sens de evocare, cu elemente de eseu, satir#, elogiu, pamflet, umor local”. Le-a v#zut altfel, un fel de “balade mono- grafie”, le-a scris pentru cititorii Gazetei \n cei aproape 7 ani de apa- ri]ie a acestei noi serii [i \ntr-un fel sunt “cu circuit \nchis” ca destina]ie [i interes. A adus sincere mul]umiri co- legilor de la redac]ie, personalului Casei de Cultur# [i Bibliotecii Munici- pale [i, nu \n ultimul r@nd, comunit#]ii

Cyan Magenta Yellow Black Nr. 9 GazetaddeeB~ILE{TI septembrie 2011 5 arti[tii amatori b#ile[teni compe- inconfundabil#, ilustra solist#, care [i-a cunoscu]i [i consacra]i \n urbea noastr#: nen]i ai ansamblului “Bobocica” p#strat prospe]imea fizic# [i spiritual#, Anda Secu, Teo Ne]a, Bianca Maca- [i, mai ales, omogenitatea [i calitatea fiind deja creatoarea unui stil. S-a mete, Alexa Ungureanu, Ana Maria superioar# a evolu]iei ansamblului “Ion dovedit, pentru a c@ta oar#? o m@ndrie Staicu, Teo Tica, Eliza Tica [i M#- {erban” I[alni]a, cu trei soliste care bat a locurilor natale [i o mesager# de frunte d#lina Dobrogeanu, av@nd convingerea la por]ile consacr#rii [i o forma]ie de a folclorului rom@nesc, demonstr@nd c# c# unii dintre ei \[i vor lua zborul spre dansatori bine [lefuit# de maestrul Ionel talentul [i valoarea nu ]in seama de \n#l]imi. Remarcabil ni s-a p#rut Garoaf#, \n care sincronizarea mi[c#rilor v@rsta din buletin. A fost ova]ionat# momentul emo]ionant \n care au fost a fost la loc de cinste. Oricum, avem pentru tot cea a dat muzicii noastre r#spl#tite eforturile unor nelipsi]i arti[ti certitudinea c# \ndruma]i cu grij# [i cu populare [i, am zice noi, pentru c# ne- amatori din forma]iile Casei de Cultur#, profesionalism unii dintre ace[ti arti[ti a dat-o [i pe talentata, exuberanta acord@ndu-se diplome pentru \ntreaga amatori vor deveni soli[ti sau dansatori Niculina Stoican. L-am l#sat special la activitate artistic# elevelor M#d#lina consacra]i, mesageri de n#dejde ai urm# pe t#n#rul cu “frez#” de boxer, Mormoe, Denisa C@rciumaru, Denisa folclorului. Alexandru Jidveianu. Pentru c#, Ciochia, Andreea Ghidiceanu, Carmen Credem c# este extrem de greu s# m#rturisim cu sinceritate, nu [tiam nimic Tudoric# [i C#t#lina Anghelea. Felicit#ri g#se[ti cuvinte pe m#sura evolu]iei unor despre dumnealui, am fost tenta]i s# acestor merituoase premiate [i celor care stele ale muzicii populare, reprezentante credem c# se va sim]i stingher [i va fi au avut aceast# l#udabil# ini]iativ#. ale unor zone folclorice diferite. {i eclipsat de mult mai cunoscutele pentru Spectacolul profesioni[tilor a \nceput pentru a dovedi temeinicia [i sinceritatea noi ambasadoare ale c@ntecului popular. \n for]#, exuberantul Smiley cucerindu- afirma]iei noastre, este suficient s# {i c@t de bine ne pare c# ne-am \n[elat! i repede pe spectatori, mai ales pe cei preciz#m c# B#ile[tiul a fost onorat de T@n#rul solist a avut o ]inut# scenic# tineri [i cu deosebire pe adolescen]i, handbal s-a impus echipa {colii nr. 3, emo]ia [i sinceritatea cu care au prezen]a \n scen# a unor personalit#]i impecabil#, este posesorul unei voci etal@ndu-[i calit#]ile care l-au consacrat. urmat# de {coala nr. 5 [i de {coala nr. interpretat o scenet# scris# \n stilul s#u marcante ale muzicii noastre populare: pl#cute [i cu un timbru aparte cu care Mi[carea permanent# \n scen#, ritmul 4, \n timp ce la fotbal, locul I a revenit inconfundabil de ilustrul om de cultur#, Laura Lavric, Angelica Stoican, Nineta a \nc@ntat publicul [i s-a dovedit un \ndr#cit al c@ntecelor [i apelul permanent forma]iei {colii nr. 4; II {coala nr. 3; polivalentul, titanul Amza Pellea, a Popa, Isabela Tomi]a, Alexandru mesager inspirat al Ardealului, prin la public pentru a c@nta \mpreun# au III {coala nr. 5. La \not, din cauza urmat momentul crucial – atribuirea Jidveianu [i de dansatorii Ansamblului minu]iozitatea cu care [i-a ales reper- fost atuurile t@n#rului artist care timpului nefavorabil, nu s-au putut flatantului titlu de Cet#]ean de Onoare “Maria T#nase” \n coregrafia maestrului toriul, prin emo]ionantele tr#iri, prin st#p@ne[te arta de a-[i pune \n eviden]# desf#[ura \ntreceri la nivelul \nv#]#- al Municipiului B#ile[ti. Ferici]ii, dar, Ionel Garoaf#, acompaniamentul fiind respectul fa]# de sine [i fa]# de calit#]ile [i punctele de rezisten]#. m@ntului pre[colar [i primar, desf#[u- mai ales, merituo[ii fii ai urbei c#rora asigurat de taraful condus de celebrul spectatorii care l-au r#spl#tit cu aplauze Aplauzele adolescen]ilor i-au r#spl#tit r@ndu-se [tafete pe uscat \n interiorul li s-a acordat acest titlu, ca r#splat# a Marcel Parnica. meritate. De fapt, Alexandru Jidveianu evolu]ia [i s-au constituit \ntr-o [trandului, la care s-au \ntrecut peste contribu]iei majore aduse la promovarea Reprezent@nd zona folcloric# de este numele de scen# al artistului, dat recunoa[tere a valorii sale de necons- 40 de copii \nso]i]i de p#rin]i. La clasele imaginii muncipiului nostru, au fost interferen]#, nordul Olteniei [i m#rgi- de venerabila doamn# Florentina testat. M#rturisim cu maxim# sinceritate V-VIII, clasamentul a avut configura]ia: prof. univ. dr. Constantin Must#]a [i nimea Sibiului, Nineta Popa a \nc@ntat Satmari, iar faptul c# este singurul in- [i cu scuze, dac# cineva s-ar sim]i I V#deanu Victor; II Alioanei Robert; prof. Nicolae Miu. _n alocu]iunea sa, publicul prin varietatea repertoriului, terpret de etnie maghiar# care c@nt# nedrept#]it sau deranjat, c# pentru noi III P#tr#[inc# {tefan. _n opinia dlui prof. dup# ce a adus mul]umiri autorit#]ilor prin vocea cald# care a mers la inima folclor rom@nesc face s# capete o personal surpriza cea mai pl#cut# s-a Cristian V#duva, reu[it# deplin# a fost locale [i a men]ionat c#, fiind mate- iubitorilor c@ntecului popular. Respectul semnifica]ie [i str#lucire aparte [i s# ne numit M#riu]ele, aceste patru fete participarea la competi]iile desf#[urate matician, nu este un bun orator, fa]# de public [i modestia au asigurat dea garan]ia c# nu peste mult timp va frumoase, vesele [i destul de echilibrate, la [trand a copiilor de la Centrul universitarul Constantin Must#]a a c@nd a fost cazul, au c@ntat “ca la carte”, Educa]ional Teodora: T#toiu Iulia evocat cu emo]ie momente din copil#ria, [i-au sincronizat bine mi[c#rile, au Florentina, P#dureanu Andreea, Cismaru adolescen]a [i tinere]ea sa, [i-a amintit abordat un repertoriu variat [i adecvat Gabriela [i V@slan Irina Teodora, care cu deosebit# pl#cere de colegii de [coal# posibilit#]ilor, \n interpretarea lor ne-a m#rturisit: “Au c@[tigat \ncredere, [i a m#rturisit c#, de[i locuie[te de peste m#eastr# melodiile cunoscute [i dragoste fa]# de sport [i, nu \n ultimul 40 de ani la Cluj-Napoca, inima i-a interpretate de soli[ti de marc# av@nd o r@nd prieteni, lucru din ce \n ce mai rar r#mas la B#ile[ti. Distinsul profesor i- alt# rezonan]#, specific#, desigur, \n zilele noastre”. Premian]ii \ntrecerii a surprins pl#cut pe to]i, pentru c# genului etno. Nimic n-a fost gratuit sau de cros au fost: 7-11 ani, R#dulescu evocarea sa a fost agreabil#, coerent#, exagerat \n evolu]ia lor, iar exigen]a Petru] {tefan; 11-15 ani, fete: Paraschiv dovedind, f#r# s#-[i propun#, c# fa]# de ele \nsele s-a ridicat la cote Lavinia; b#ie]i: Voicea Valerian; 15-20 st#p@ne[te secretele limbii rom@ne, superioare. A rezultat de aici o adev#rat# de ani, V#deanu Victor Alin; 20-35 de exprimarea sa fiind pl#cut# [i elevat#, primenire sufleteasc#, spectatorii ma- ani, V#duva Cristian; 35-50 ani, iar alocu]iunea sa de o pilduitore nifest@ndu-[i simpatia prin aplauze feminin, Badea Gheorghi]a, masculin, modestie. Declar@nd c# va fi “foarte prelungite. {i un asemenea \nceput Duinea Florin, peste 50 de ani, B#lun# scurt”, dup# ce a mul]umit pentru minunat nu putea avea o continuare mai Cristian. F#r# a avea inten]ia de a face onoranta distinc]ie, venerabilul prof. fericit# dec@t evolu]ia de mare ]inut# ierarhiz#ri, pentru c# nu folose[te Nicolae Miu a m#rturisit c# tot ceea ce artistic# a grupului Talisman, presta]ia nim#nui, nu putem s# nu elogiem a sim]it [i simte pentru urbea natal# “ execelent# a acestor virtuozi, foarte turneul de [ah, organizat f#r# cusur de a pus” \n paginile monografiei: “B#ile[ti aten]i la nuan]e, dezinvol]i, profesioni[ti entuziastul antrenor Constantin Micu, – o lume... sub soarele c@mpiei” de excep]ie aprecia]i la superlativ \n onorat de 34 de juc#tori de la AS Tinerii realizat# \mpreun# cu regretatul s#u \ntreaga ]ar#, fascin@nd publicul. C@t Maestri[tri Craiova, Palatul Copiilor prieten, prof. Alexandru Dinu. succesul solistei cu glas de privighe- deveni pentru to]i o stea. despre solistul vocal al trupei, Alin Craiova, {ah Club Calafat [i CSM _n curtea casei memoriale, mesele toare. Volubil# [i de o veselie molip- _n inten]ia organizatorilor de a Oprea, o prezen]# agreabil#, acesta a Progresul B#ile[ti. Clasamentul final al \mbel[ugate i-au \mbiat pe cei prezen]i sitoare, mereu t@n#ra [i energica Laura satisface gusturile tuturor b#ile[tenilor, f#cut un excelent spectacol \nc@t@ndu- unei lupte acerbe a confiin]it victoria la s# se \nfrupte din gustoasele preparate, Lavric a f#cut s# creasc# dragostea [i indiferent de v@rst# [i de preferin]e, \n ne printr-un repertoriu ales cu minu]io- egalitate de puncte a patru competitori, \n amintirea a tot ceea ce inegalabilul aprecierea publicului fa]# de c@ntecul ultima sear# spectatorii au asistat la dou# zitate [i prin c#ldura vocii, prin tr#irea to]i cu 5,5 puncte din 7 posibile: actor a d#ruit b#ile[tenilor [i tuturor popular moldovenesc pe care \l spectacole: unul de divertisment sus]inut c@ntecelor interpretate. Prin felul cum a Munteanu Ciprian – Palatul Copiilor, rom@nilor. A fost un moment de pioas# interpreteaz# cu at@ta m@ndrie, pl#cere de forma]iile artistice ale Casei de evoluat ne-a f#cut s# credem c# s-a Iure[i Issabel, Voicu Dorel [i Bivolan amintire, dar parc# am avut impresia [i acurate]e. Ritmicitatea melodiilor sale, Cultur# “Amza Pellea” [i altul de muzic# sim]it foarte bine la B#ile[ti, a fost \ntr- M#d#lin de la CSM Progresul. c# Amzulic# al nostru st#tea \n capul modula]iile vocii, buna dispozi]ie [i u[oar#, dance, etno, cu interpre]i [i o form# de gra]ie, dovedindu-se un Credem c# nu gre[im afirm@nd c# a mesei [i ne privea cu ochii s#i de vultur comunicarea permanent# cu publicul i- forma]ii de prim# dimensiune [i fani profesionist de excep]ie, care se respect#. mai fost un moment emo]ionant [i prilej [i cu z@mbetul s#u fermec#tor, inimi- au fascinat pe b#ile[tenii care au entuzia[ti de toate v@rstele, dar mai ales {i ceea ce a fost cu adev#rat \n#l]#tor, de m@ndrie pentru to]i, poate chiar tabil. aplaudat-o copios, afla]i \n delir, adolescen]i [i tineri. Chiar dac# s-a a dovedit acela[i respect fa]# de publi- punctul culminant al manifest#rilor – Avem certitudinea c# nu gre[im ar@t@ndu-i o superlativ# pre]uire, a[a desf#[urat \n condi]ii neadecvate, ca s# cul b#ile[tean ca [i fa]# de cel din marele \nt@lnirea cu fiii ora[ului care a avut afirm@nd c# [i edi]ia din acest an a cum merit# una dintre reginele ne exprim#m eufemistic [i s# nu zicem ora[e ale ]#rii, ceea ce \l onoreaz# [i-i loc la Casa Memorial# “Amza Pellea”, \nsemnat triumf [i m@ndrie pentru c@ntecului popular rom@nesc, o inter- vitrege, spectacolul prezentat de spore[te valoarea greu de exprimat \n prilej de revedere [i dep#nare de amintiri organizatori, prilej de bucurie pentru pret# conving#toare [i generoas# \n forma]iile artistice b#ile[tene, a avut cuvinte. Spectacolul s-a \ncheiat [i de r#spl#tire a unor personalit#]i participan]i [i a avut darul s#-i fac# s# evolu]iile Domniei Sale. T@n#ra [i virtu]i artistice demne de luat \n seam#, apoteotic cu evolu]ia acestei personalit#]i b#ile[tene pentru merite deosebite. Dup# uite m#car pentru 4 zile greut#]ile delicata Isabela Tomi]a a cucerit interpre]ii, prin presta]iile lor, oferind complexe care este Lauren]iu Cazan, ce dl primar Costel Pistri]u a prezentat inerente ale vie]ii [i s# dovedeasc# publicul nu pentru c# reprezenta zona clipe de satisfac]ie numero[ilor spec- un mare profesionalist, nestemat# a succint \nsemn#tatea acestei manifest#ri temeinicia ideii c# vremurile sunt sub folcloric# a Olteniei, ci prin presta]ia tatori, etal@ndu-[i talentul [i dovedind genului pe care \l abordeaz#, compo- [i micu]ii de la Gr#dini]a nr. 9 “Amza oameni, ci nu invers. sa deosebit#, prin elegan]a cu care s-a c# au fost bine [lefui]i de cei care-i zitor, textier, remarcabil chitarist, pianist Pellea” i-au delectat pe cei prezen]i prin Gh. GHEORGHI{AN mi[cat \n scen#, prin frumuse]ea [i preg#tesc cu migal# [i profesionalism. care a demostrat de ce este at@t de originalitatea costumului [i, mai ales, Spectacolul muzical-coregrafic a fost apreciat [i de iubit de spectatori. A[a prin pasiunea [i onestitatea cu care sus]inut de trupele de dans sportiv [i cum a evoluat s-a dovedit un profe- sluje[te folclorul, calit#]ile vocale [i majorete ale Casei de Cultur# \n sionist des#v@r[it, unul dintre virtuozii talentul, modestia [i perseveren]a colaborare cu {coala nr. 5, \n coregrafia de marc# ai muzicii u[oare rom@ne[ti asigur@ndu-i un viitor str#lucit, o carier# entuziastei profesoare Verginica Ciontu, [i ai altor genuri, cu o voce cald# [i prestigioas#. La B#ile[ti, s-a dovedit o organizator [i coordonator Carmen totodat# penetrant#. A impresionat prin prezen]a agreabil#, cu un repertoriu Mitrache, sonorizarea a fost asigurat# varietatea repertoriului, \mbin@nd grijuliu ales, ceea ce a ajutat-o s#-[i de neobositul Dan Fir]ulescu, cola- m#estrit [i armonios melodiile lente cu valorifice superior vocea cald#. Dup# boratori la spectacol mai fiind \nv#]#- cele ritmate, prin ]inuta scenic# mai mult c@ntecele dinamice cu ritm de ciuleandr# torul C#t#lin Ne]a, profesorii Iuliana [i dec@t agreabil#, prin rigurozitatea cu care ale dnei Laura Lavric, Angelica Stoican Gabriel Radu, educatoarele Ileana Du]# [i-a ales melodiile. Pe l@ng# vocea sa a adus \n scen# c@ntecul mai lent, cu [i Ramona Becherescu. Au mai partici- de excep]ie, cu care [i-a fascinat spec- \nc#rc#tur# romantic# specific zonei pat trupa de breack dance a {colii nr. tatorii, de multe ori \n delir, [i-a etalat Izverna, cu influen]e din sudul Banatu- 4 [i cea de majorete a {colii nr. 3. alesele-i calit#]i de instrumentist, \n lui, de fapt, zona de munte a Mehedin- Spectacolul a eviden]iat c# [i muzica m@na sa chitara sco]@nd sunete ca te ]ului, unde tradi]ia s-a p#strat nealterat#. este pe m@ini bune \n B#ile[ti, av@nd transpun \ntr-o lume de vis. Am admirat ca de at@tea ori vocea prilejul s# ne bucur#m [i s# apreciem _ntrecerile sportive s-au desf#[urat at@t cald#, catifelat# de o autenticitate vocile pl#cute [i talentul soli[tilor deja la individual, c@t [i pe echipe. La

Cyan Magenta Yellow Black Nr. 9 6 septembrie 2011 GazetaddeeB~ILE{TI

...... P@ine, zah#r [i ulei, Balada-njur#turilor {i uite-a[a, r@nd, pe r@nd, E-n B#ile[ti unu vestit, F#in#, m#lai, lactate, Printre slujbe [i ectenii, Fost la via]a lui contabil, Pui la pung#, mititei A traversat, \njur@nd, Ce-njur# la nesf@r[it {i-altele tot.... \njurate... Doamne, c@nd au \ndr#znit ...... Na]ia dou# milenii... Cu un bagaj... adaptabil.. S# guste fruct interzis, _njur#tura, treptat Din Rast p@n# \n Canada, ...... Au fost pe la cozi odat# Pe str#buni i-ai izgonit, _njur#tura-n armat#, Sup#rat din Paradis... {i-n propor]ie de mas#, Din Negoi p@n# \n Chile, Tuturor grija le poart# Coruri de \njur#tori Din mers a mai preluat Din Boureni \n Nevada Intrase-n tradi]ie - {i pe timp mai cald sau rece, Obi[nui]i s# se bat#, Cutuma necunoscut#, De pe-atunci urma[ii lor {i un caracter de …clas#… {i din Covei \n... Antile, De pe banca de la poart# Dar numai cu v@nz#tori... Pe prima pozi]ie... Cu iluzii vie]uiesc, _njur# pe cine trece... Tot sper@nd \n viitor Sclavii-njurau pe st#p@ni, Din Afuma]i \n Nebraska, Nimeni n-avea cum s# [tie _n Infernul p#m@ntesc... _n cuget sau pe t#cute, Din Catane p@n#-n China, _njurau cei cu grad mare, _njur# [i \n parcare, Ce cur@nd o s# “se dea”, {erbii-nobilii haps@ni Din Peri[or \n Alaska, La inspec]ie, solda]ii, _n biserici, din ma[in#, De aceea-n du[m#nie {i pentru c# le-a fost dat _n vremuri demult trecute... Din Galicea-n Argentina... La mas# [i-n dormitoare Deseori cu voce tare, Se-njur# f#r# perdea... Mult prea mult prea mult s# \ndure, Plutonierii [i grada]ii... Sau, dup# caz, \n surdin#... Oamenii au \nv#]at _njurau organizat _njur#turi piperate De multe ori se-ntocmeau Dac# s-ar fi c@nt#rit, S# blesteme [i s#-njure... Pe patroni des proletarii Nu sunt \n lume de ieri Dup# propria re]et# De interpu[i chiar tabele, Ca muni]ia, \n tone, {i pe ei \n orice stat, {i-altele viu colorate, _njur# pe Strada Mare, Care-nt@i, ei cump#rau _n culcare [i-n sculare, Am p#strat la infinit La r@ndul, lor, demnitarii... Dar ca la noi-nic#ieri!!! _n Pia]#, pe biciclet# {i-apoi disp#reau cu ele... Sau la munc#, ori[ic@nd, Vechi înjur#turi cazone... Cu formule ca atare... _njur# cu voce tare, _njur#, cu mici exce]ii, Se mai c#lcau pe picioare, Sau, de multe ori, \n g@nd. C#ci \n lumea rom@neasc#, Pe l@ng# “arma-n dotare”, Amarnic etniile, Cu toat# harababura, Pe balt#, la pescuit, Cu nasturii rup]i la haine, “Efecte” [i “furnituri”, Chiar dac# pe[te rar vinde, Mai \njurau fiecare _njur# [i c@nd viseaz# Indiferent de concep]ii E o treab# omeneasc# Soldatul avea-oricare- _njur# nest#p@nit, Chiar [i cu Sfintele Taine... {i-n r#s#rit [i-n apus {i toate religiile... S# practici \njur#tura... Inventar de-njur#turi... {i-n ce cred nu mai conteaz# - Mai ales dac# nu prinde... Allah, Budha sau Iisus... Omul cu toate-a-njurat, Vod#, boieri, boierna[i, {i tot mai abrutiza]i, _n timp, s-au [ters din sim]iri Prin c@rciumi pe to]i odat#, Invocau mereu acela[i Cu zei]e [i cu zei Militari [i negustori {i chiar din memorie; Anticii-n cet#]i, pe [leau, {i mai apoi, s-a mutat Amploia]i [i arenda[i, Prieteni de pe la mese, Grup sonor, \nt#r@ta]i, Mai sunt doar vagi amintiri, Sorbind dintr-o vi[inat#, Propagat tot cu “b#ga-mi-a[...” Din nenum#rate pricini, La cruci, pa[ti [i dumnezei... Schilozi, ho]i [i cer[etori... Pe du[mani \i \njurau, Iar, \n rest,... ISTORIE... _njur# f#r# s#-i pese...... Dar “ce”,”unde” [i “de ce”?- Trimi]@ndu-i la …origini… Au \njurat \mp#ra]i Ortodoc[i [i protestan]i, Sute [i mii de persoane, Fiind mereu punctual, _ntreb#ri f#r# r#spuns!!!, Regi, principi [i generali, Catolici [i calvini[ti, Fiindc# to]i [taiu s#-njure Unii-ncin[i de b#utur#, C@nd pe oricine \njur#, C#ci la noi merge orice Mini[tri [i magistra]i Pretin[i -atei [i sectan]i, _nc# din vremi ancestrale, Pe marile stadioane, El – lucru paradoxal – {i nicic@nd nu sunt deajuns... {i \nv#]a]i geniali... Cuget#tori-iehovi[ti... F#r# re]ineri ”de jure”, Pe arbitri \i \njur#.... De fapt nu cunoa[te ur#...... De organe genitale... _n loc de democra]ie, Poe]i, gazetari, arti[ti, To]i au \njurat [i-njur#, _njur#turi inventeaz# Astfel doctori, avoca]i, De c@nd cu Tranzi]ia, De obicei femeie[ti, Arhitec]i, muzicieni _ntr-un fel de refulare, Cu mama, fiica, nevasta, Dasc#li nu se ofenseaz# Avem “Anarhocra]ie” _nc@t \njur# pe Glob, Medici, dasc#li, farmaci[ti, Dar Dumnezeu nu se-ndur# Chiar [i cei cu mintea treaz# C@nd de el sunt \njura]i; {i -am ucis Tradi]ia... Din Samoa la B#ile[ti Chiar academicieni... De ce-njur# fiecare... {i-altele din lumea asta... R@d [i nici nu comenteaz#, {i \nv#]at [i neghiob... Fie \n scris, sau “pe gur#”, Gr#jdari, servitori, zidari, Poate cineva s# jure Se-njur# eufemistic Dar, \n compensa]ie, De-o vreme toat# suflarea Dar, \n evolu]ie, Ciobani, pescari, tractori[ti, C#, demult, \ntr-un timp mitic, _n coloane de gazete, Se-njur# \n mod firesc, E-fapt de necontestat- _nfuriat# \njur#, Vidanjori [i l#utari, Nimeni nu [tia s# \njure Poetic [i publicistic, P@n-la satura]ie... Urmându-[i astfel chemarea... Ca just# solu]ie Jongleuri [i echilibri[ti... {i \n “Spa]iul Mioritic”?! _n prelungite vendete... {i c-un organ b#rb#tesc... Pretutindeni \njurat...... Scopul e numai ... averea- Cu un con]inut bogat Mul]i sportivi pe stadioane, Dar Vr@ncean [i Ungurean, Ro[i de patimi, pesimi[ti Multe-njur#turi spurcate, Guvernele, Parlamentul, Se \njur#-n orice limb#, Chiar ”fete pe trotuar”, C@nd l-au maltratat, Se \njur# mult [i bine Prin vremuri s-au pr#fuit, Opozi]ia, Puterea Grosolan sau rafinat, Fotomodele, cucoane Pe cel moldovean, Mai ales c@nd la arti[ti Altora, ca [i uitate, {i chiar \nsu[i prezidentul... C#ci forma numai se schimb#... {i doamne parlamentar... Nu l-au [i-njurat?! Invidia intervine... Motivarea le-a pierit: Restul popula]iei, _njur#turi literare Orice [ofer, de o vreme, Toma Alimo[, \n fapt#, _ntr-un elan euforic, La cote-n depozite S#tul de demagogie, P@n# azi ni s-au transmis C@nd prin trafic se gr#be[te Nu o fi b#gat de seam# Cu m#runte satisfac]ii, De la “Baze de recep]ii” Pe culmea infla]iei, _n c#r]i vechi, scumpe [i rare {i cu al]ii-are probleme, Cum Manea Slutul, \n [oapt#, _ntr-un limbaj metaforic, Ca [i la impozite _njur# de s#r#cie... De celebrit#]i \n scris: _i \njur# birj#re[te... Cic# l-a-njurat de mam#?! Produc numai... stupefac]ii... Peste tot pe la “Percep]ii”..., Ie[ind din Recesiune, Seneca sau Cicero, C#ci, a[a precum se fur#, Me[terii zidari, la sfat, Biata art#, o s# moar# Dar a fost [i perioada _ns# cu Criza \n toi, Catilina sau Sophocle, Adev#rul e, \n fond, Pe Manole, \n durere, Peste tot la noi aici, Cu-njur#turi epocale M@ine F.M.I. ne pune Francois Voltaire sau Rousseau, C# tot a[a se \njur# Chiar s# nu-l fi \njurat, Cu produc]ii \ntr-o doar#, C@nd poporul f#cea coada S# ne-njur#m \ntre noi!!! Democrit sau Empedocle... Peste tot pe Mapamond... _n special, de... muiere?! Marcate profund de Kych... Celor existen]iale: Valentin TURCU Onora]i de cel mai tehnic handbalist al lumii

Continuare \n pag. 6 Mariana T@rc#, principal, Dumitru tice, au creat faze de spectacol greu Pirnea; de la Bra[ov o impresie [i de ansamblu. Berbece, secund – Roxana Cher#scu, de descris \n cuvinte, ridic@nd \n deosebit# l#s@ndu-de Cristina Zanfir, _ntr-o atmosfer# \n#l]#toare, organi- Oltchim – pre[edinte Petre Berbe- Alina Sodoroc, Mihaela {eifer, Clau- picioare spectatorii care au umplut o realizatoare de excep]ie, Laura zatorii au oferit diplome [i cadouri caru, antrenori , prin- dia Din, Daniela Br@nzan, Denisa p@n# la refuz sala. A fost un spec- Chiper de o inteligen]# [i o tehni- Narcisei Lecu[eanu, Ani[oarei cipal, Stelu]a Luca [i Aurelian Dedu, Diana Constantinescu, Laura tacol de vis, \n care nu [tiai ce s# citate aparte, [i am avut marea Durac-Marcu, Adei Nechita, care a Roscu, secunzi – Mihaela Smedescu, Chiper, Marinela Burghel, Adriana aplauzi mai \nt@i – inventivitatea bucurie ca remarcatele noastre s# fie primit un tort cu propri-i chip [i o , Sonela Knezovici, I[tvan, Cristina Zanfir, Andreea pivo]ilor sau Oana [i cele ale unei valori de excep]ie a machet# a B#ile[tiului, ca [i antre- Iulia Pu[ca[u-Curea, Iulia Man- Pricopi, Magda Neagoe, St#ncu]a Manea, p#trunderile impetuoase pe handbalului feminin rom@nesc, norului federal Sorin Toacsen [i dlui garova, Ionela Stanca-G@lc#, Roxana Guiu, Ani[oara Durac-Marcu. extrem# ale “spridu[ului” Valentina actalul antrenor principal al echipei Cristian Ga]u, un om de o modestie Han, Valentina Elisei-Ardean, Jocul, condus foarte bine de cuplul Elisei, desemnat# cea mai bun# de sub T@mpa, Mariana T@rc#. Mult molipsitoare, specific# numai spiri- Ramona Farc#u, Adina Fiera, Oana craiovean {tefan Ciurea – Marius extrem# st@nga la Campionatul Mon- timp s-a mers “cap la cap”, scorul telor alese, [i deosebit de agreabil \n {oit, , , Barcan, n-a fost a[a cum au crezut dial, viteza [i fantezia Adei Nechita, fiind str@ns, cu alternan]e la condu- conversa]ie, o persoan# fascinant#. Yeliz Ozel, Aurelia Br#deanu, unii un amical de circumstan]#, ci imprevizibilele pase ale Iuliei cere, iar la pauz# bra[ovencele aveau A fost o zi de excep]ie a c#rei , Ada Nechita, \n unul extrem de disputat, o adev#- Pu[ca[u, impetuozitatea Yelizei Ozel, un avans de un gol: 16-15. Mu[tru- m#re]ie a sporit \n str#lucire prin tribune v#z@ndu-le pe rat# repeti]ie pentru meciurile din arunc#rile surprinz#toare de la [old luite la pauz# de antrenorul Radu prezen]a, onorant# pentru noi, a celui (accidentat#) [i pe marea glorie – campionat ale celor dou# forma]ii, ale Patriciei Vizitiu sau jocul cerebral Voina, v@lcencele au pus piciorul mai tehnic handbalist al lumii, portarul de legend# al na]ionalei [i juc#toarele n-au f#cut rabat de la al Aureliei Br#deanu, de la Oltchim, pe accelera]ie \n partea a doua [i s- actualul pre[edinte al FRH. Cinste al echipei v@lcene, Lumini]a Hu]upan. efort, s-au angajat \n dispute aprige, echip# pe care o cunoa[tem mai bine au impus \n final cu 38-31, cu organizatorilor, onoare tuturor Corona Rulmentul Bra[ov – au apelat la \ntreaga [i bogata gam# [i a c#rei componen]# o poate spune spectatorii \n delir, etal@nd un plus participan]ilor! pre[edinte Sorin T@rc#, antrenori a calit#]ilor [i virtu]iilor tehnico-tac- pe ner#suflate distinsul prof. Marian de tehnicitate, de valoare individual# Gh. GHEORGHI{AN Nr. 9 GazetaddeeB~ILE{TI septembrie 2011 7 _n cazul divorturilor cu copii minori nu [i cele \nt#mpl#toare (ore supli- din c#s#torie, odat# cu cererea princi- mentare, indemniza]ii de transfer, de pal# a divor]ului, se judec# [i alte Norma de hran# inclus# deplasare, de concediere, prime de cereri accesorii, printre care [i \ncre- vacan]#, premii anuale), sume ce nu din]area minorilor din c#s#torie, sta- au caracter permanent. bilirea pensiei de \ntre]inere pentru Astfel, sumele reprezent@nd contra- minor. \n pensia de \ntre]inere valoare norm# de hran# se acord# De cele mai multe ori, \n lipsa militarilor angaja]i [i salaria]ilor civili, acordului \ntre cei doi so]i, aceste Instan]a judec#toreasc# va hot#r\, dispozi]iilor art. 409 lit. a, cod pr. dar [i potrivit art. 107 al. 1 Codul cadre militare, pe timp de pace, atunci cereri accesorii complic# foarte mult odat# cu pronun]area divor]ului, civ., fiind inclus# \n categoria de Familiei, mijloacele necesare pentru c@nd nu beneficiaz# de alimente, desf#[urarea procesului, at@t ca c#ruia dintre p#rin]i \i vor fi \ncre- salarii [i alte venituri periodice rea- cre[terea, educarea, \nv#]#tura [i av@nd deci caracter permanent, iar durat#, c@t [i ca eforturi, dezbateri din]a]i copiii minori, precum [i con- lizate din munc#, destinate asigur#rii preg#tirea profesional# a copiilor. nu \nt@mpl#tor. implicate. tribu]ia fiec#rui p#rinte la cheltuielile mijloacelor de \ntre]inere a debi- _n stabilirea \ntinderii pensiei de Mai mult, chiar dac# reprezint# Prezen]a martorilor, a discu]iilor \n de cre[tere, educare, \nv#]#tur# [i torului obliga]iei de \ntre]inere. \ntre]inere se ]ine seama pe de o echivalentul hranei ce nu se acord# contradictoriu, aducerea copiilor \n preg#tire profesional# a copiilor. Obliga]ia legal# de \ntre]inere a parte de nevoile minorului – care se \n natur# militarilor angaja]i, nu exist# fa]a instan]ei \n unele cazuri, sunt Alin. 3 art. 94 Codul Familiei p#rintelui c#tre copil sau minor re- prezint# \ntr-o form# complex#, adic# motive pentru a nu fi considerate [i elemente ce pot contura o experien]# stabile[te cuantumul maxim al pensiei prezint# acea obliga]ie impus# de lege cele necesare traiului zilnic dar [i aceste sume ca av@nd caracter stabil, sufleteasc# extrem de dificil# prin de \ntre]inere datorat# de p#rinte sau \n care p#rintele c#ruia nu i s-a \ncre- cele necesare educ#rii, \nv#]#rii [i \n condi]iile \n care oric#rui debitor care p#r]ile implicate pot trece. de cel care \nfiaz#, astfel: din]at copilul acord# acestuia mij- preg#tirii sale profesionale conform al obliga]iei de \ntre]inere, ce nu face Valoarea pensiei de intre]inere “C@nd \ntre]inerea este datorat# de loacele necesare traiului, inclusiv sa- art. 101 [i 107 Codul Familiei – iar parte din categoria persoanelor la care trebuie s# reflecte fidel nivelul p#rinte sau de cel care \nfiaz#, ea se tisfacerea nevoilor spirituale, respec- pe de alt# parte de mijloacele se refer# OG nr. 26/1994, i se sta- veniturilor p#rintelui care o pl#te[te. stabile[te p@n# la o p#trime din c@[ti- tiv mijloacele pentru educare, \nv#- debitorului obliga]iei de \ntre]inere. bile[te cuantumul pensiei de \ntre- Obliga]ia legal# de \ntre]inere gul sau din munca pentru un copil, ]#tur# [i preg#tirea lor profesional#. Codul familiei nu determin# \n]e- ]inere la care este obligat \n raport reprezint# \ndatorirea impus# de lege o treime pentru doi copii [i o jum#tate Fundamentul obliga]iei de \ntre]i- lesul no]iunii de “mijloace ale debi- de toate veniturile cu caracter per- unei persoane de a acorda altei per- pentru trei sau mai mul]i copii.” nere rezid# \n sentimentele de afec- torului” dar, fa]# de fundamentul [i manent, inclusiv sumele pe care le soane mijloacele necesare traiului, in- Plata pensiei \nceteaz# la \mplinirea ]iune ce caracterizeaz# rela]iile de fa- ac]iunea instituirii obliga]iei legale de aloc# alimentelor. clusiv satisfacerea nevoilor spirituale, v@rstei de 18 ani. Dup# acest moment milie dar [i regulile de convie]uire \ntre]inere dintre p#rin]i [i copiii lor P#rintele-debitor al obliga]iei de precum [i – \n cazul obligatiei de cel \ndrept#]it la \ntre]inere, poate soli- social# ce impun ca persoanele \ntre minori, aceast# no]iune va fi inter- \ntre]inere, beneficiaz#, \n virtutea \ntre]inere a p#rin]ilor fa]# de copii cita pensie dac# se afl# \n continuarea care exist# rela]ii de familie s# nu pretat# \n \n]elesul cel mai larg. dispozi]iilor art. 8 al. 1 lit. b Legii lor minori – mijloacele pentru edu- studiilor, p@n# la finalizarea acestora r#m@n# indiferente fa]# de starea de Plafonarea prev#zut# de art. 94 al. 384/2006 [i OG 26/1994, de valoarea carea, \nv#]#tur# [i pregatirea lor dar nu mai t@rziu de 26 de ani. nevoie \n care s-ar afla al]i membri 3 Codul Familiei se refer# \ntr-adevar financiar# a normei de hran# – ca profesional#. La calcularea cuantumului pensiei ai familiei. la c@[tigul din munca al p#rintelui, un supliment necesar asigur#rii unui Obliga]ia de \ntre]inere este stabilit# de \ntre]inere nu se iau \n considerare Cu at@t mai mult se impune prin \ns#, \ntre]inerea nu se acorda numai anumit num#r de calorii pentru de lege [i exist# numai \ntre dec@t veniturile ob]inute, nu [i cele \ns#[i esen]a ra]iunii de a fi p#rinte, din c@stigul din munc# \n sensul co- ofi]erul activ, adic# pentru men]inerea persoanele prev#zute de lege (art. 86, \nt@mpl#toare, cum ar fi, de exemplu, asigurarea de c#tre p#rin]i a tuturor mun, ci [i din alte mijloace ale s#n#t#]ii sale la standardul cerut Codul Familiei ) care statueaz# faptul cele pentru ore suplimentare, indem- mijloacelor necesare cre[terii [i edu- debitorului obliga]iei de \ntre]inere pentru desf#[urarea activit#]ilor c# “Obliga]ia de \ntre]inere exist# niza]iile de deplasare, de transferare, c#rii copilului \n cele mai bune tocmai \n virtutea principiului potrivit specifice. \ntre so] [i so]ie, p#rinti [i copii, cel de concediere, salariile compensatorii condi]ii. c#ruia, \ntre]inerea se datoreaz# po- Instituindu-se posibilitatea urm#ririi care \nfiaz# [i infiat, bunici [i nepo]i, pentru disponibilizare. Aceasta obliga]ie nu sufer# nicio trivit cu nevoile celui care o cere, pentru obliga]ii de \ntre]inere \n art. str#bunici [i str#nepoti, fra]i [i surori, _n functie de cre[terea veniturilor modificare \n cazul divor]ului p#rin- dar [i cu mijloacele celui care ur- 409 cod pr. civ. a ajutoarelor pentru precum [i \ntre celelalte persoane p#rintelui obligat la plata pensiei de ]ilor, c#ci desp#r]irea acestora nu meaz# a o pl#ti. refacerea sau \nt#rirea s#n#t#]ii, anume prev#zute de lege... \ntre]inere pentru minor, cuantumul trebuie s#-i afecteze pe copii, p#rin]ii De aceea, \n categoria de mijloace rezult# c# acestea sunt luate \n calcul Trebuie \nteles \nc# de la \nce- acesteia se poate majora printr-o av@nd \n acest caz obliga]ia moral# ale debitorului intr# toate posibilit#]ile la determinarea mijloacelor debito- put, de c#tre ambii p#rinti c# pen- hot#r@re a instan]ei. dar [i legal# de a-i sprijini, de a-i materiale de care dispune acesta, rului ca baz# matematic# pentru stabi- sia de \ntre]inere este un drept al Ac]iunea in instan]# se depune la ajuta pe copii s# treac# peste [ocul adic# at@t mijloacele sale cu caracter lirea pensiei de \ntre]inere. copilului, nu al p#rintelui care \l Judec#torie, elementul principal fiind divor]ului cu repercusiuni limitate pe periodic – salariul, dar si orice alte _n concluzie, norma de hran# intr# cre[te. dat de dovedirea cre[terii veniturilor c@t posibil. sume pl#tite de angajator \n temeiul \n calcul la stabilirea pensiei de _n consecin]#, acest drept nu este celuilalt p#rinte. Potrivit art. 86 al. 1 Codul familiei, raporturilor de munc# [i care au \ntre]inere \n virtutea dispozi]iilor art. moral s# fie inclus \n eventualele Norma de hran# datorat# de obiectul obliga]iei de \ntre]inere \l caracter de continuitate. 409 lit. a cod pr. civ., fiind inclus# negocieri privind \mp#r]irea bunurilor p#rintele-debitor al obliga]iei de formeaz# mijloacele necesare traiului, Este adev#rat c#, la calcularea \n categoria de salarii [i alte venituri din c#s#torie (partaj) sau alte tipuri \ntre]inere intr# \n calcul la stabilirea adic# alimente, locuin]#, \mbr#c#- cuantumului \ntre]inerii nu se iau \n periodice realizate din munc#. de \n]elegeri. pensiei de \ntre]inere \n virtutea minte, medicamente, nevoi spirituale considerare dec@t veniturile obi[nuite, Avocat Sorina DUMITRESCU

Cu oase mari. Str@ns \n bazin. _n spatele catapetesmei. Boal# de piele. Priceput#. Unde sunt produse petroliere. Intersec]ie de drumuri Pre]. Curelu[# de ma[ina. Latifundiar. Sc@ncet de copil. Uria[. Podgorii. Cu miros \n]ep#tor. _ndemnul cailor. Not# muzical#. Jigniri DE-ALE LUI BACHUS Staul de Constantin Preda }ine de fenomenele luminii

12

12

R#m@ne pe loc. 12 Persoana care vorbe[te. 12 12

1234567890123456 12123456789012345

1234567890123456 123456789012345 Capitala Fran]ei Unul din p#rin]i. Alifie preparat# \n cas#. Din corpurile geometrice. Titlu la preo]ii catolici. Neac[u Petre. Nec#ji]i. Holda. Fete frumoase.

1234567890123451 {terge cerneala.

1

{i la francezi. 1

1

Apreciaz# \n special 1 defectele. 12345678901234561 12345678901234561 12

12

Una din Croa]ia. 12 Munce[te din greu. 12 12

12123456789012345 1212345678901234512

12123456789012345 1212345678901234512 }inut renumit din Rom@nia. 12 12 12 12

Folosit# la pansamente. 12 12 Poftim. 1234567890123456 12 12 1234567890123456 12 12123456789012345 12

12

Duc greul r#zboiului. 12 Str#mo[ul elefantului. 12 12

123456789012345 12 1234567890123456

123456789012345 1234567890123456 A pune \n mi[care.

1234567890123456

1234567890123456 12345678901234512 123456789012345

12345678901234512 123456789012345 Sterp. 12 12

Vin cu sifon sau ap#. 12

12 1234567890123456 123456789012345

12 123456789012345612 123456789012345

12

P#streaz# berea. 12 A[a sunt dup# be]ie. 12 12

12 123456789012345 12 12

12 123456789012345 12 Pan# de spart lemne. 12 12 12 12

Drumuri prin parc. 12 12 Perechea caprei. 12 12 12 12 12

12

Unitatea monetar# la 12 s@rbi. 12 12

_ntrebare. 12 Nr. 9 8 septembrie 2011 GazetaddeeB~ILE{TI Onora]i de cel mai tehnic handbalist al lumii

_n sf@r[it, dup# dou# rat#ri din simplu adversarii, B#ile[ti, II CSS sul” B#ile[ti apare \n clasament pe cauza “\ncetinelii” (ca s# ne expri- etal@nd un joc spec- Universitatea locul al IV-lea pe ]ar#, la pagina m#m [i elegant [i eufemistic) cu taculos, cu virtu]i Craiova 2, III 12, pe locul al V-lea din dou#spre- care s-a ac]ionat, pentru c# refu- tehnico-tactice, au CSS Universitatea zece echipe participante la Turneul z#m s# credem c# a fost vorba de creat faze care au Craiova I final de juniori IV de la Suceava, altceva, ca [i \n cazul pierderii cam- \nc@nat spectatorii, Festivitatea de iar handbalistul Andrei Cornel pusului de la Grupul {colar “{tefan viteza de joc, fen- premiere a fost pe Mitu este declarat goalgheterul Anghel” (dar aceasta este o alt# tele surprinz#toare [i m#sura competi- competi]iei cu 55 de goluri \nscrise, poveste \n care unele orgolii s-au finalizarea din toate ]iei, dl primar concluzion@nd, cu riscul de a-i ad#ugat pasivit#]ii) B#ile[tiul are o pozi]iile pun@nd pe Costel Pistri]u [i sup#ra pe r#u-voitori c# avem sal# de sport, dar nu orice fel de picior gre[it adver- reprezentantul echipe competitive cu handbali[ti sal#, \ntruc@t Sala Sporturilor “Ada sarii [i \nc@nt@ndu-l FRH, antrenorul valoro[i, capabili s# fac# fa]# cu Nechita”, inaugurat# duminic# 4 p@n# [i pe pre[e- federal de juniori, succes \n competi]ii de anvergur#. septembrie, este minunat#, o ade- dintele FRH, dl fostul mare portar Cinste lor [i antrenoarei care-i v#rat# bijuterie, cum o numea cele- Cristian Ga]u, cele- dl Sorin Toacsen, preg#te[te cu profesionalism [i cu bra handbalist#, acum antrenor, brul interna]ional, i-au felicitat pe migal#! Mariana T@rc#. Este o sal# cochet# argintul viu al na- sortivi [i le-au ofe- A urmat momentul solemn al care \nc@nt# ochiul, \n care frumosul ]ionalei care \i sur- rit diplome [i ca- inaugur#rii s#lii de sport care poart# se \mbin# armonios cu utilul, are prindea prin impre- douri din partea numele Adei Nechita, singura hand- utilit#]i de ultim# genera]ie, iar ves- vizibilulul paselor FRH. _nc@ntat, la balist# al c#rei nume a fost dat unei tiarele, birourile, b#ile [i grupurile chiar pe propriii r@ndul s#u, de moderne s#li de sport, la ora 16,30 sanitare se ridic# la standarde euro- coechipieri [i creea reu[ita competi- dl prefect Nicolae Giugea, dl primar pene. Este “ceva” care onoreaz# adev#rat# panic# \n ]iei, magicianul Costel Pistri]u [i talentata handbalist# municipiul nostru, \i onoreaz# pe ap#rarea echipelor handbalului ro- de la Oltchim R@mnicu-V@lcea, com- cei care nu [i-au dr#muit eforturile cu care se confrunta m@nesc, dl Cris- ponent# a echipei na]ionale, t@ind pentru a o ob]ine [i a o realiza, dar na]ional# nostr# tian Ga]u, pre- panglica [i marc@nd astfel intrarea [i oblig# la eforturi sus]inute pentru masculin#, de patru [edintele FRH a \n circuitul sportiv a S#lii Sporturilor a o \ntre]ine. _ntrebat cum a reu[it ori campioan# mon- spus printre “Ada Nechita” B#ile[ti, c#reia \i s# realizeze acest proiect, av@nd \n dial#: 1961, la altele: Mul]umesc dorim o via]# c@t mai lung# la stadiul vedere c# din cele 15 depuse, eligi- Dortmund; 1964, pentru ini]iativa \n care se afl# acum. Totul depinde bile au fost numai dou#, B#ile[ti [i Praga; 1970, Paris [i de a organiza de noi, b#ile[tenii, pentru a ne-o Urzicu]a, dl primar Costel Pistri]u 1974, Berlin. O aceast# competi]ie. p#stra \n condi]ii optime, asigur@ndu- le spunea cu modestie celor intere- tempora! Participarea ne-a i func]ionare \ndelungat# la parametri sa]i c#, \ntr-adev#r, nu este u[or s# Meciul inaugural oferit clipe de op- superiori. ob]ii un asemenea proiect, dar nici la categoria juniori timism pentru Dup# acest moment solemn, s-a imposibil, important este c@nd, cum II dintre CSM “Pro- sportul rom@nesc. derulat punctul culminant al mani- [i unde trebuie s# ac]ionezi, s# fii gresul” B#ile[ti [i Felicit pe handba- fest#rilor din aceast# zi de 4 septem- perseverent [i, a[a cum \i place s# CSS Universitatea li[ti, pe organi- brie, zi cu semnifica]ii deosebite, afirme, “s# te mi[ti repede”, s# te Craiova a fost o adev#rat# propa- cel de-al doilea, meci \n care au zatori, pe cei care i-au preg#tit meciul amical dintre cele for]e ale zba]i cu tenacitate. Oricum, avem gand# f#cut# handbalului juvenil, evoluat [i juniori din lotul de juniori pe ace[ti minuna]i copii. Am im- handbalului feminin rom@nesc, [i nu certitudinea c# handbali[tii-juniori echipa b#ile[tean# fiind vioara \nt@i, IV [i \n care craiovenii au \nscris presia c# mul]i dintre ei vor numai: Oltchim R@mnicu-V@lcea, c#rora le-a revenit cinstea s# joace jocul derutant [i \n mare vitez# al primul gol dup# ce b#ile[tenii con- deveni handbali[ti de n#dejde. de]in#toare a 17 titluri na]ionale din pentru prima dat# \n aceast# sal#, echipei noastre surprinz@ndu-i de duceau cu un categoric 8-0. Pata de Sper ca aceast# ini]iativ# s# fie cele 22 de edi]ii disputatea dup# \n cadrul Cupei Municipiului multe ori pe tinerii handbali[ti din culoare a acestui meci deosebit de preluat# de ora[e din \ntreaga 1989, demonstr@nd temeinicia B#ile[ti, edi]ia a IV-a, vor p#stra B#nie. Pasele derutante [i-au atins frumos [i aplaudat \n picioare de ]ar# [i de aceea trebuie moni- afirma]iei de la pagina 6 a revistei pentru mult timp \n memorie acest ]inta, pivot#rile subtile din centru [i spectatori, ca toate evolu]iile b#ile[- torizat# a[a cum se cuvine. amintite: Revolu]ia din 1989 a eveniment de excep]ie \n via]a lor p#trunderile spectaculoase pe extre- tenilor, a fost Andrei Fir]ulescu, cel Cu emo]ie firesc#, dar [i cu m@n- \nceput la R@mnicu-V@lcea, an \n [i, parafraz@nd mobilizatorul lait- me au fost atuurile care au asigurat mai scund juc#tor de pe teren, dar drie temperat#, antrenoarea Ioana care fosta Chimistul R@mnicu-V@lcea motiv al lui Zaharia Stancu, le vom o victorie muncit# [i pe deplin posesor al unei tehnici de invidiat la Lupu a declarat: Mul]umesc dlui \[i trecea \n cont primul titlu na]ional, spune [i noi: “S# ui]i, handbalistule- meritat# cu 27-20, dup# ce la pauz# v@rsta sa. pre[edinte Cristian Ga]u [i dlui [i titrata Corona Rulmentul Bra[ov, junior!”, convin[i fiind c# un aseme- scorul era 12-8. Am remarcat De[i n-am fi vrut s-o facem, obiec- antrenor federal Sorin Toacsen ambele av@nd comun faptul c# \n nea eveniment cu greu se poate uita clarviziunea [i chiar maturitatea \n tivitatea [i deontologia profesional# pentru faptul c# au onorat competi]ia fiecare evolueaz# c@te o juc#toare mai ales la v@rsta lor. {i spre marea joc a lui Cosmin Ciobanu [i fentele ne oblig# s# ne exprim#m regretul noastr#, precum [i tuturor acelora care [i-a luat zborul spre performan]# bucurie [i m@ndrie a b#ile[tenilor, m#iastre ale lui Ionu] Firan, pata de [i chiar nemul]umirea, generate de care au dat curs invita]iei f#cute: de la B#ile[ti, descoperite [i preg#tite Cupa Municipiului B#ile[ti, \n culoare a echipei, remarca]ii no[tri mici fisuri \n organizare, \n sensul juc#tori, antrenori, conduc#tori, de antrenorul Sorin Miu – Ada Ne- organizarea Federa]iei Rom@ne de \n toate jocurile disputate. _ntr-o c#, de[i personal i-am rugat pe cei arbitri. Doresc tuturor sportivilor s#- chita, respectiv, Ani[oara Durac- Handbal (FRH), Asocia]iei Jude]ene partid# echilibrat# [i cu faze gustate care au asigurat sonorizarea, specia- [i ia zborul spre performan]# [i Marcu. Este vorba de dou# echipe de Handbal, Prim#riei [i Consiliului de public juniorii de la LPS T@rgu- li[ti de la Craiova, s# anun]e la adresez un apel c#tre profesorii de care \[i respect# blazonul, pentru c#, Local B#ile[ti, a avut de toate: jocu- Jiu s-au impus \n fa]a celor de la fiecare joc echipele care se \nfrunt# Educa]ie fizic# din unit#]ile [colare la fel ca la Bac#u, unde Oltchimul a ri frumoase, unele chiar spectacu- CSS Universitatea cu 24-23 (9-9). [i arbitri, dolean]a noastr# a r#mas ale municipiului, rug@ndu-i s#-i ajute cucerit [i Cupa Rom@niei \n acest an loase, \n special cele \n care au Din nou, b#ile[tenii \ntr-un adev#rat f#r# ecou [i competi]ia s-a derulat pe copii \n eforturile lor de iar primarul Bac#ului, Romeo evoluat juniorii no[tri, preg#ti]i cu galop de s#n#tate [i-au adjudecat \ntr-o deranjant# necunoscut#, spec- perfec]ionare. Stavarache, spunea printre altele: profesionalism, pasiune [i onestitate victoria \n \ntrecerea cu cei de la tatorii ne[tiind cine cu cine joac# [i {i pentru c# mai \nainte au Oltchim [i-a onorat blazonul [i a de mereu t@n#ra Ioana (Cu]a) Lupu, CSS Drobeta-Turnu Severin cu 19- nici noi nu suntem absolut convin[i existat [i unii “c@rcota[i” care au venit cu cea mai bun# garnitur#, semn \ncr@ncenare, suspans [i, ceea ce n- 10 (11-6), pentru ca apoi forma]ia c# informa]iile date sunt f#r# cusur avut rezerve \n ceea ce privete al profesionalismului antrenorului [i ar trebui s# lipseasc# niciodat#, din T@rgu-Jiu s# se ambi]ioneze, s# [i ar fi posibil s# fi inversat rezultatul rezultatele oferite de antrenoare conducerii clublui. Felicit Oltchimul! spiritul de echip# [i fair-play-ul. Iar evite gre[elile f#cute, s#-[i orga- vreunui joc. Dar ne exprim#m bu- [i consemnate de noi \n Gazeta [i la B#le[ti echipele au deplasat c@nd aceste atribute le \nt@lne[ti la nizeze mai bine jocul [i s# c@[tige curia c# cea a fost cu adev#rat bun de B#ile[ti, \i invit#m s# citeasc# “toat# floarea cea vestit#” pe care au \ntrecerile juniorilor, satisfac]ia ia \n fa]a celor de la CSS Severin cu [i frumos pentru municipiul nostru revista “Adev#rul despre hand- \n ograd#. propor]ii [i-i onoreaz# pe sportivi 17-9 (8-6). _n ultimul joc la aceast# a dep#[it mult aceast#... “sc#pare”. bal” num#rul 3, iulie 2011, A[a se face c# \n sala de sport [i pe cei care se ocup# de preg#tirea categorie de v@rst#, echipa b#ile[- Nu putem s# nu eviden]iem pres- editat# de FRH, \n care la pagina inaugurat# au fost prezente aceste [i de educa]ia lor. Un sincer bravo tean#, ova]ionat# de sportivul public ta]ia deosebit# a cuplurilor de arbitri: 10 este publicat clasamentul personalit#]i ale lumii handbalului: din acest col] de pagin# pentru c# spectator, s-a impus \n fa]a forma]iei Ionescu-Dumitru; Radovici-Ristea [i Turneului final, juniori III de la ace[ti copii [i antrenorii lor nu con- LPS T@rgu-Jiu cu 16-6 (10-3) \ntr- Bicioi-P#tru, care au condus jocurile Baia Mare, unde CSM “Progre- Continuare \n pag. 6 sider# jocul o \ncr@ncenare oarb#, un meci spectaculos, cu reprize mai atent, competent [i \n spiritul regu- ci un spectacol ceea ce trebuie s# scurte, din motive obiective, [i \n lamentului, impun@ndu-se prin pres- REDAC}IA: fie orice \ntrecere sportiv# indiferent care antrenoarea Ioana Lupu [i-a tan]a [i elegan]a cu care au asigurat Redactor [ef - Valentin TURCU de nivelul la care se desf#[oar#. permis s# foloseasc#, \n repriza a desf#[urarea unor spectacole de Nu numai c# s-au situat pe prima doua, nu mai pu]in de 3 juniori de calitate. Secretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI[AN treapt# a podiumului, ocup@nd, deci, la alt# categorie de v@rst#: III [i IV. La \ncheierea competi]iei, clasa- Redactor: Marcel BOTA [i Iulian POPA fotoliul de onoare at@t la juniori II, La grupa juniori III, echipa b#ile[- mentul a avut configura]ia: Foto [i tehnoredactare: Dan FIR}ULESCU c@t [i la juniori III, f#r# a fi con- tean# a dat piept de dou# ori cu Juniori II: I CSM “Progresul” sidera]i lipsi]i de modestie, laudativi, echipele de la CSS Universitatea B#ile[ti, II LPS T@rgu-Jiu, III CSS vom spune cu m@na pe inim# c# Craiova, \n ambele jocuri juniorii Universitatea Craiova, IV CSS D.T.P., Prepress [i Tipar: echipele noastre au fost cele mai no[tri impun@ndu-se cu 27-11 (14- Severin S.C. ALMA CONS - Craiova valoroase [i-au spulberat pur [i 4), \n primul joc [i 19-10 (10-3) \n Juniori III: I CSM “Progresul” Tel./ Fax: (0251) 587.300 ‚ 586.301 ‚ 589.472

Cyan Magenta Yellow Black