P. P. CARP SI Locul Siku in ISTORIA POLITICA a TÀ-RII Voiumul II

C. GANE

P. P. CARP SI LocuL siku IN ISTORIA POLITICA A TÀ-RII voiumul II

,iir BUCUREgTI EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL",1936 STR. BREZOIANU, 23-25

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL I

Marele Minister Catargi-Carp ( 18 Decembrie 1891 3 Octombrie 1895)

inisterul Catargi-Carp dela 18 Decembrie 1891 fu astfel constituit : Comeunereeml- Lascar Catargi luil pre§edintia Consi-nisterului de la la liului §i ministeruldeinterne,PetreDecembrie 11121. Carp, domeniile,Al.Lahovari, externele, M. Ghermani finantele, Al. Marghiloman, justitia, General Iacob Lahovari, räsboiul, C. Olänescu, lucrä- rile publice §i Take Ionescu, cultele. Intrarea acestuia din urmä pentru intiiia datá1), inTake Dmoacu. formatiunea unui cabinet ministerial, a insemnat o epoch' in istoria publicä a tärii, eiici Take Ionescu avea o vie inteligengt §i. un puternic talent oratoric, care l'au II:I:cut sil stea timp de 30 de ani, aläturi de frunta§ii politici ai României. Indiferent de timp, de imprej-uräri sau de noroc, tara i-a datorat mai tarziu un lucru care nu se poate uita : cinstea de a avea, intttia data in istorie un bärbat de stat romiin ascultat cu attit de mare bunävointä in Europa, 'limit a putut creiaedificiul acelei Mici Intelegeri, doveditä, cel putin pttnä azi, folositoare mentinerii päcii universale. Fost liberal, deputat in parlamentul din 1884, derai- sionat din partid in 1886, alipit Opozitii Unite in vederea rästurnärii lui Ion Brätianu, Take Ionescu se afla

1) Take Ionescu infra in ministerul Lascar Catargi dela 27 Noem- brie la 10 Decembrie1891, o rimase apoi in celdela18 De- cembrie.

www.dacoromanica.ro 6 C. GANE in& o epoca de dibuire, and deodata guvernul conservator, prin bunavointa lui Alexandra Lahovari, 11 im- bratisa ca pe unul de aisal.Din nefericireinsa, epoca aceasta de dibuire a lui Take Ionescu a trecut dincolo de clipa ce ar fi trebuit sa fie pentru el hotarii- toare, iar conservatorii nu puteau prevedea atunci nici nesiguranta caracterului sau, nici grelele neajunsuri la care va fi expus partidul prin vremelnica adoptare a acestui ambitios neofit. In entusíasmul de a se fi insfarsit impacat i intrunit conservatoriii junimistii uitara insa un lucru: Il uitara pe Maiorescu. Iar acesta a dovedit atunci ca era in adevar ceeace stia lumea de mult ca este : un spirit superior. In loc de a fi amariit caci ministerul cultelor luí i se cuvenea el, si atuncí si mai tiirziu, n'a avut decat cuvinte de lauda pentru reformele inva- gmtmtului infaptuite de Take Ionescu. Mialsterul Catar- si-Carp .1 Weis de- Dar insfarsit, cu sau fara Maiorescu, ministerul Ca- znocratieL targi-Carp a. insemnat un progres in viata noastra un progres al insasi ideei democratiei, in striinsul inteles al cuviintului. Caci in adevar, desi poate parea ciudat ca tocmai partidul conservator sa fifost acel care sa fi inlesnit mersul treburilor publice pe calea democratismului, totusi asa a fost fiindca de unde ¡Ana acum, sub forma unui larg liberalism, Ion Bratianu guvernase totusi tara ani dearandul singar de tot i deci nu guvernase, domnise acum deodata se formase un guvern care insemna o impreunare de barbati Cu autoritate, fiecare din ei fiind o personali- tatei fiecare competent in resortul ministerului sau ; al doilea fiindca adevaratul sefal guvernulm era defaptPetreCarp,deoareceprogramul adoptat inintregimede LascarCatargi, minus majoratullatarani",ideieparasitamaidina- jute de Carp el insusi, i minus legea descentralizarii administrative". In colo menirea guvernului dela 18 Decembrie 1891 era punerea in aplicare a programului junimist, iar ca acest program era stralbatut de un viint de democratiszn, e un fapt asupra crtruia e zrtdarnic A mai revenim.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 7

Eicrisoerea lui Pe- Un biírbat politic englez cerind, îndatdupg consti-tr Cary attre un bhrbst de Stat en- tuirea guvernului, printr'o scrisoare adresatii lui Carp,gles. lmuriri asupra scopuluii tendintelor noului partid re- c,onstituit, Petre Carp îi riispunse urragtoarele : Constatarea cg vechilepartide îi fgcuserg vremea, a dat fiintg Junimismului. Mamie vostru Burke a zis inainte de mine, cg singar acel principiu este adeograt, care se inte- meiazg pe un interes general al cgrei satisfacere a devenit o nevoie actualg. Vechile partide din Romgnia reprezentau in adevar interese generale, dar aceste interese, acum satisf gcute, au incetat de a fi interese actuale. Lupta pentru libertgti presei,a intrunirilor, libertatea votului, libertatea de a hotgri impozitele, egalitatea tuturor inaintea legei, dar in limita legei, etc. etc.) s'a sfgrpit ca triumful lor ;i aceste interese generale odatg intrate in domeniul public, din chiar aceastg cauzg nu mai pot servi de prin- civii partidelor politice. Se intelege cg ceiace zic nu se aplicgdecgt tarilor unde aced pro gres a primit sanctiunea sa definitivg. Atunci, in acele th'ri,se vede produ- cgndu-se urmgtorul fenomen : diferenta dintre liberali §i conservatori incepe a se §terge, reducgn- du-se mai mult sau mai putin la o deosebire de seriozitate 0 de onestitate in aplicare. Or, aceasta nu ajunge pentru a constitui un ideal politic nici pentru cugetgtori, nici pentru oamenii de actiune ; ci fiindcg naturei nu-i place gola! ,interesul personal, °epic viu, inlocuepte pretutindenea interesele generale, ce din cauza argtati au incetat de a inglta cugetele 0 de a incglzi inimile". Gruparea oameni/or in jurul persoanelor influente, iar nu in juru/ ideilor, e anal din simptomele acestei stgri anormale ;pi fárgmarea partidelor aratg pro gresul Fatii de o asemenea stare delucran, datoria omului politic este de a auta leacul ; noi inceram si-1 esim.

www.dacoromanica.ro 8 C. GANE Arunciindu-ne privireaasupradrumului ce 1-am fgcut piing acum, putem lesne constata cg rezultatele obtinute au servit numai a curgti terenul. Libertate de conptiintg, libertate de vot, de presg, de intruniri, de asociatiuni, pi In genere toate libertgtile moderne n'au fgcut altceva deciit a inlgtura piediceleceseopuneau pro gresului. Insg che stia de apti cum sgse intrebuintezeli- bertatea cuceritg,este incg derezolvat f i va fi terenul luptelor ce se preggtesc, did inainte de a veni Cu noui revendicgri, e bine sg ne intrebgm dacg libertgtile acestea au folosit tuturor claselor societgtei moderne. Junimiptii cred cä nu ; ei cred a mai este mult de WO In aceastg privintg. Din punctul de vedere social pi politic putem zice cg burghezimea a pus aproape singura mama pe cea mai insemna la parte a castigurilor. Cei sraci, cei micii slabi, in a caror nume s'a facut marea revolutie crestineascg, stau Inca' in asteptarea realizarei fagaduintelor railenare. Cirmulrea masselor priu masse este Politicepte, apteptarea lor va fi eterng, did ciir- o utopie. muirea masselor prin masse este o utopie care vepnic va duce la o dureroasg desamggire". A deduce de aici ca aceasta ideie ar exclude pe acea a democratiei ar fi cu totul gresit. Democratia nu poate fi pusa in antiteza decal cu autocratia. Una aceasta din urmá inseamna conducerea poporului dupa bu- mil plac a uneia sau a mai multor persoane, alta cea dintai inseamna conducerea poporului pria el insusi, prin aleii si si conform intereselor sale. Dar poporul nu este massa" a spus Carp el insusi de atatea ori, chiar Disescu. in cursul su de Drept Public Roman (Bucuresti 1890) zicea csensul cuvantului democratie nici azi nu e bine determinat. Traducerea acestei vorbe, de origina greacg, ar fi domnia poporului. Dar cee poporul ? care persoane-1 formeaza ? In ce conditiuni ? Pa.na unde merge puterea sa ? Atatea chestiuni, care raman nerezolvate. Din aceasta pricing, noi preferam

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 9 In loc de cuvantul democratie pe acel deliberalism, care.e mai precis si ne da o notiune tuai clara de in- semnarea lui. Vorba liberalism iti desteapta ideia unet dorinte de a face sa triumfe libertatea tuturor si mult nun usor poti da definitia libertatii, decat a poporulur. Asa dar la noi in tara, si in epoca despre care vorbun, fag de Ion Bratianu, creatorul burgheziei bugetare si care domnise in mod autocrat, adevaratul liberal era Petre Carp, care in folosul celor raici si slabi". guverna in mod democrat. Liberalii devemsera conservatori si conservatorii liberal Tot ce a decurs din. evem- mentele politice arátate pled ucum si tot ce va decurge din cele ce vor urma conlucreaza la invederarea acestuí adevar, cu deosebire numai a prin conservatori intelegem, in 1892, pe Junimisti. Mai farziu, and &idle lor iarlisi se vor despárti, Junimistii vor rámtme mai departe adevaratii democrati, piing and in 1907, ei vor fuziona din nou si definitiv cu Conservatorii. Daca politiceste asteptareacelor micisislabi va fi eterna, totusi Carp urincaza in scrisoarea sa. : Economicefte 'MA lucrul stil altfel ; gi noi pre- Datorta eocietlitit este de a esteem tindem crz datoria societrztii moderne este de a asi-bunut trat al calor gura bunul trai al celor mici ; de a parasi teoríamarittorterveleabeeill ediegiat contra calor tart, st- du laisser faire, laisser passer" si a apára pe ceiein. Caro. slabi contra celor tart Doug ciii se pare a duc la acest te!: una este revolutia pornitii de jog, cealaltre revolutia pornitil de sus. Intizia, care se face prin mijlocul mifcrerilor populare, a lost intoideauna o scamatorie a cape- telor riiscoalei in. folosul lor personal. Istormy o poate dove& A doua, fiicutii din initiativa celor desus in folosul celor de jos, se poate realiza aril. sguduiri violente ; fi aceasta o urmIcregte Juniinismul. Von-2 face un inceput laimbuniiatirea stgrei Pirrinimei, prin viinzarea in loturi mici a dome- nzitor Statului.

www.dacoromanica.ro 10 C. GANE Legea minelor va prevedea o ameliorare a iti-, rei lucrgtorilor minieri ; ameliorare care va trebui tntinsg la toti mesertafti... Sfir§itul acestei scrisori fiind pierdut, vom arta cum intelegea Carp sa-§iimphneasca misiunea, calauzm- du-ne dupa Apelul cgtre aleggtori, publicat la 4 Ianua- rie 1892, pi care, dupa exemplul inaugurat de el insuqi in Septembrie 1888, inlocuia platformaelectoral." a irealizabilelor promisiuni cu un program legislativ". ApeIn! calm ale- Sitori din 4 Ianua- Liberaitile publice"I zice acel Apel nu sunt rie 1892. numai un scop, ele sunt fi un mijloc. La adgpostul ion trebuiefte urmgritg opera de desvoltare orga- nicg a Statului pe bate tgrgmurile activitgtei na- fionale". Adrainistratia. Dei reforma administrativa a descentralizarei fusese, deocamdata cel putin, parasita, totu§i, pentru ca opera de descentralizare sg inceapg fi sg inceapg de la cap, administratiunea ministerului de interne va fi ufuralg de cgteva atributiuni, care pot fi Mate administrafiunilor locale. Deasemeni atribufiunile prefecfilor pi subprefecfilor trebuiesc liimurite prin lege pi drepturile lor bine precizate, etc...". 3andarmeria. .,Pentruca legile insg sg aibii o eficacitate serioasg, trebuie sg existe fi organedeexecutiune. Infiintarea Jandarmeriei va asigura executarea legilor, paza regulamentelor, siguranta persoanelor fi a averilor. dpitalele. O chestiune care ne preocupg estepistarea sanitarg a populatiunii rurale. Modul de organizare al acestui serviciu fiind recunoscut defectuos, sistemul medicului ambulant va fi pgrgsit in parte pi inlocuit prin tratamentul in spitale.Guvernul va stgrui sii se infiinteze spitale in bate plg file fi fn centrele cu populatiune mai deasa. Juetitia, ....0 bung administratie avgnd drept corolar fi o bung justitie, vom urrnixi reforma judecgto- reascg inceputg in 1890. Suntem cei dintgi cari, cel pufin in mare parte, am dat justitiabililorga-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 11 rantza inamovibilitatii cerute detoti ginereali- zata de nimeni. Voim a completa opera noastra, intinzand din ce in ce mai mull aceasta garantie. Tarsal!. Vansares "....Adanc patruns de marele aclevar ci's intere-buaurilor statului. sele conservatoare ale Statului sunt indisolubil legate de armonia dintre diferitele paturi sociale, partidul conservator a urmarit in totdeauna inaltarea tuturor claselor sociale, pi mai ales a acelor straturi adanci, cari reprezinta temelia edificiului national... In primul rand vom aids deci ca muncitorii (tarani) sa beneficieze cat se va putea mai curand de legue votate in favoarea lor pi f ara care roadele dorite nu se pot °Nine. Aplicarealegei viinzarii bunurilor Statului, legea creditelor agri- cote, care va inlesni prin avansuri mijloacele necesare la mutarea noilor proprietari, Fi votarea tabelelor de evaluari prevazute in lege, vor face din 180.000 de agricultori, atatia gospodari, ce vor iubi cu arat mai mult tara lor cu cat vor fi mai stra'ns legati de pámantul ei. Legea tocmelilor agricole va aids sa infra-Tocmellle agricole. teasca interesele marii proprietati cu buna stare a muncitorilor de parnant pi va corespunde ade- varului netagaduit ca marea pi mica proprietate nu constitue decal un tot, Fi au dreptul la egala noastra solicitudine. Scoalele de mece- Pe terenul culturii practice se impune reforma,M. de mult asteptata, a gcoalelor de meserii, de agricultura gi de comert. "...Ca& noastre de comunicatii, cu tot aviintul Drumurlle. ce li s'a dat in anii din urna, nu mai corespund cu exigentele economice ale tarii. Desvoltarea consi- derabila luata de caile noastre ferate impune o inmultire corespunzatoare a goselelor. Numai cu mijlocul acesta se va putea utiliza &aid puterea drumurilor de f ier, se va incuraja agricultura in Mate unghiurile tárii, pi se va aduce la adevaratul ei nivel valoarea funciara, depreciara in multe

www.dacoromanica.ro 12 C. GANE locuri din lips5 de fosele. De aceia Dom propane o nou5 lege a drumurilor, care 35 ne permia exe- nutarea unui program general de lucriiri, program azi deja fixat de no'. Cornet technic. Tot asemeni Dom pro pune o lege de organizare a corpului nostru tehnic.... pi un proect de lege asupra apelor... Finante. In privinta finantelor, legile care trebuiau sfigu- reze erau in primul rând : reforma legei licentelor revizuirea legei patentelor, precumsi un nou tarif vamal. Armata, In privinta armatei -Dom arma inf ant ertannastra dup5 sistemul cel mai nou f i mai perfectionat, vom efectua reorganizaren caoaleriei,i vom da trupe- tor un oazarmament siingtos pi rational". Invitkmantul. $i, mnsfârit, intruciit oriat de mari ar /t nevutte imediate ale Prii, pregairea zilei de miiine nu ponte sä fie uitatii" de aceia cresterea generati- lor viiivare fiind sarcina de capetenie a oricarui guvern intelept, Apelul catre alegatori se ocupa in amanunte cu cbestiunea invatamantului public si privat : In inviitiimâniul primar voim s5 facem eficace principiul obIigativitfii, vom inmulti pcolile normale. vom inzestracomunele culocaluri de pcoalii. etc..., vom unifica programul fcoalelor secundare.... vom reorganiza facultiitile dedrept,... etc., etc. ,57 odat5 cu reforma pcoalelor va veni pi reforma clerului. Fixând parohii/ei personalul lor, vom putea fi in stare siti däm clerului mirean o Rituatiune inaterial5 mai potrivitii cu inalta lui mis time. PoUtica externi. Cum insa pentru realizarea tuturor acestor reforme Romfinia simte mai inainte de toate trebuinta de pace, ea, rilmanfind in raporturi de amicitie cu toate guvernele striiine, nu ponte siiaibg alt5 politicä deat aces care-i garanteaz5 independenta ci integritatea teritoriului

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 13 Si apelul se ispräve§te cu aceste frumoase cuvinte, care nei dovedesc 6. el de Carp a fost redactat1) Adversarii noftri politici au diutat s5 inne- greasc5 trecutul nostru fi sä denatureze intenfiu- nile noastre. Aviind o incredere fermi!'in bunul simf oi in dreapta judecatii a poporului român, noi ne prezent5m inaintea D-voastrri cu (aptele noastre, proas pete inert in memoria tuturor,iCufii- g5duieli pe care suntefi siguri cä le vom implini, fiindc5 niciodatii nu am promis mai mult deciit putem fine, nici nu am uitat ceiace am promis". Ca un corolar al acestui frumos program, guvernul, inspirat de ve§nica dorintä a lui Carp de a incepe era libertätilor pria cea mai de apetenie dintre ele : acea a alegerilor, Msí cetätenilor o atat de deplinä slobo- zenie, back, la alegerile din Februarie 1892, ei trimiserii In Parlament 15 de deputati ai opozitiei, printre eari pe toti frunta§ii liberali : Dumitru Briitianu,D.A. Sturdza, Aurelian, Stätescu, Märzescu, Stolojan, Petre Grädi§teanu, Nicolae Blarenberg, Nicu Gane, Em. Po- rumbaru, V. G. Mortun. Gh. Vernescu, etc. Liberalii rämäseserg. totu§i nemultumiti. Ei erau deOvezitle patru ani in opozitie, §i. nu puteau concepe c. puterea, pe care-i obi§nuise Ion Brätianu s'o priveasa ca pe un apanai de al lor, sí fie acum monopolizatä de elementele conservatoare. Plângerile vechi iau din nou fiintä :ea parlamentul n'ar fi adevärlita expresie a fárii, cguvernul ar fi personal al regelui", un guvern reactionar care sugrumsä libertätile publice... La o intrunire electoralä pentru ni§te alegeri parti- Dlecuroulelecto- ral flout de Corp is ale (27 Martie 1892), Carp räspunde la bate aceste in-27 Martie 1892. vinuiri .,Domnilor, 85-mi dafi voie sá oti vorbesc astfizi de adversari, pi s5 rapundCuaceast5 ocazie la acuzarile care zilnic ni se aduc. Cea mai impor- tani5 din toate, defi cea mai vag5, este cii noi re- prezentlim reactiunea pi cä in noastre

1) Nu de Take Ionescu, dupg cum, nu se intelege dece, ne-o spune Maiorescu (op. cit. p. 291).

www.dacoromanica.ro 14 C. GANE bertgfile publice sunt ameninfate. Sg-mi daft voie, d-lor, sa judec impreung cu d-o, ce va a zicii reacfiune, pi daca in adevgr ameninfgm noi liber- igfile publice. Ce Notereactive-- nee ? Racfiunea, d-lor, dacg acest cuvânt are un infeles, nu va sä zicg decal intoarcerea inapoi la o stare socialg care nu mai Big in raport ca progresul modern ;i ca sä ne dgm seama dadi noi, sau adversarii noptri se intorc la acele timpuri ce nu mai sunt in raport ca ideile moderne, sa cgutgm care aunt semnele distinctive ale reactiunei. Netolerantaente nnuldinsemnele Primul semn al unei stgri inapoiate, sub punc- reactiunel. tul de vedere al culturii, este netoleranfa. Cand cineva crede cä numai el are dreptate, când cineva crede cä in afarg de concepfiunea creierilor si nu mai este absolut nimic alt in viafa socialg, acela este un om incult, care n'a avut inch' putinfa de a-pi da seama cat de variate, cat de multiple sunt manifestgrile gandirii omenefti. Ei bine, d-lor, cine este intolerant, noi sau adversarii noftri? Noi contestant legitimitalea partidelor, sou ei? Nu zic ei, cä in afarg de partidu/ liberal nu mai este nici o manifestare a gandirei gi di cine zice altfel este un inamic care ¡rebate strivit ? Noi suntem intoleranfi, care am respectat intotdeauna pi gandirea pi activitatea de tot soiul, chiar la adversari? noi care nu am lost nici tri- viali in expresiune, nici violenfi inrgsbunare ? not, cei dafi in judecatg de guvernul liberal, care, rand am avut posibilitatea de a ne riizbuna, ne-am pus pieptul in contra acelor cari voiau sg-i dea la randul lor in judec. §i care astgzi se unesc ca danpiii ne trateazg de reacfionari? Reacfionar, d-lor, nu era Petrachi Carp, care a apiirat pe Ion Brgtianu cand era sg fie dat in judecatg ; reacfionar a fost fi este d-nul Penescu, care a volt sg-1 dea pe d-nul Brgtianu in judecara dacg nu l-a dat este di 1-atn impiedicat not. Un alt semn distinctiv, d-lor, al unor timpuri

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 15 inapoiate, este cii atunci ciind societatea incii nu (a desvoltat, nu a prima inci o culturg destul de tare ca si strgbatg piing in cele mat adiinci pgturi ale societgtii, s'a format un strat de condu- cgtori, care in trecut au legitaitatea lor, dar apot devin un pericol, o castg care area si se perpetue In mginile ei intreaga activitate saciare. Castele tot caste rgnifin, oricare arfinatura Cum Intelea libe- lor, fi pericolul unei caste nobiliare nu este matral( libertatea. mare irecgt pericolulunei castepolitice,care voefte si revendice numai pentru dinsa torah activitatea pi toate foloasele unui stat. Sub acest punct de vedere, d-lor, cine este castg politicg, noi sau adversariin-aftri?Duceti-valaailversarii noftri fi ii intrebati : le trebue culturg, le trebuie talent, le trebuie munch' ? Nu ! Dar ce au nevoie? Au nevoie si te duci la cutare pi catare om politic, ohste inchini lui fi si zict cg efti cu déinsul ; fi atunci defi fijad excroc, hotul hotilor, banditul banditilor, de indatg devii om cinstit fi de talent. ..Sunt convins, d-lor, cg eu, reactionar dupg cum zic ei, eu care am fost tratat cum ftiti in diferite adungri ale d-lor, dacg m'af duce la d. Vernescu fi i-afi zice : Gung, epti sublim... (ilaritate), d-sa si fiti siguri &el ar zice :d. Carp nu este tocmai afa reactionar. ..D-lor, cu acest mod nu se pot crea partide folositoare (ira; nu putem a junge la desvoltarea cultura fi a educatiei politiceintiaraaceasta ;fi trebuie, de vreme ce am contenit cu castele nobile, de vreme ce trecutul nu mai existg in aceastii privintg, trebuie, zic, si contenim fi Cu acele caste politice care vor sg-fi tragg, in folosul lor propriu, intreaga activit ate a statului, a societatii intregi. Mai este, d-lor, un semn distinctiv care denotgReaetlunea mat vine el de la ldela ce- o stare inapoiatä de culturg fi care arprovocati tact deepre Stat. ticuzatiunea de reactiune, dacg ne-am intoarce la déinsa : este ideia ce-fi face de stat, fiecare om. In timpurile inapoiate ideia de stat nu avea Alta semnificatiune, deceit a unei simple forte care

www.dacoromanica.ro 16 C. GANE se manifesta mai ales in afarg ; tendinta acelor timpuri barbare, esteideia de expansiune, de rgsboaie, de cuceriri : este timpul nenorocirilor de tot soiul. .Societatea moderng ipi face o altg ideie despre stat. Ea zice cg statul nu este decgt expresiunea intereselor generale ale unei societáti. Cad orea cineva sg se pung in ca pu! statului, in primul Kind trebuie sg se infrebecare sunt interesele generale ale unei sociertiti pi apoi, imediat trebuie qg arate cum trebuie sg, se deslege diferitele probleme care nasc dinstudiulacestor interese Part's:Islepolitice nu trebuie eft ea ba- generale : De aceia, partide in timpul modern, se:o pe clientela politick , et pe program. nu se pot crea pe baza de clientelä, sau de sin- vire a inamicului, ci pe baza unui studiu serios a diferitelor interese a tuturor pgturilor sociale ; pi odatg acest studiu fgcut, trebuie sg spui poporulut ceeace voiepti a faci pentru dgnsul pi impreung cu d gnsul. C find insii nu i-o spui ; cgnd declari cg programul epti d-ta ;&it'd faci ca acei cuconapi eari se cred ceva pentru C iri pgrintii lor au fost boeri mari ; cgnd crezi di aidreptullabate pentru cg partidul liberal a fgcut multe in trecut f i di, de pi nu valoreazg nimic, depi nu Ili fgcut nimic, ai dreptul la bate, pentrucg Ion C. Brg- tianu a fgcut ceva, atunci nu reprezinti decgt reactiunea pi nimic alta. ..V orbit-au ei, in intrunirilelor, de diferitele interese ale acestei OH? Vorbit-au de meseriapi, de tgrani, impiegati, de fcoale, de viitorul acestei tgri? nimic. Au zis numai un singur cupfint : reactiune, libertgtile publice sunt amenintate. Dar, d-lor dacilne veti acorda increderea dos., nu libertgtile publice vorfiamenintate, vafi amenintat altceva : va fi amenintatg o serie de politiciani care au fgcut din politicg o meserie, nu ca sg serveascg tara, ci pro priul lor interes (aplauze). Este amenintat acela care fgrg muncg se pune la serviciul cutgrui pi cutgrui om influent pi prin aceasta ajunge ministru der: nici cunoptin-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 17 tele, nici caracterul lui nu-i dau drept la aceasta este amenintat, d-lor, falsul talent pi falsul liberalism, de care noi nu voim". vorbele aceste alelui Carp nu convinsersti pe tofi cefatenii de atunci, au dovedit-o alegerile din Mar- tie, care au sporit opozitia cu incrt 15 parlamentari, a§a di in corpurile legiuitoare se aflau acum vreo 50 de liberali ;ceeace fire§tecsii n'a putut totu§i scoate guvernului majorita tea sa omogen4, cu care urma el s'ti parascri pe calea mult a§teptatelor reforme. Dupg 4 ani de fiiimantZiri, tara intrt insfar§it inteo perioada de lini§te 1). Cand, cu un an inainte, la 9 Mai 1891, se infiintase Toastul lul Maio- la Bucure§ti Clubul Constitutional, Maiorescu tinuserescu in cinstea lui o frumoasa cuvântare in lauda lui Carp : Can/ la Infiintarea ClubuluiConstitu- Acela dintre noispuse el care a contribuittional. mai mult dead toti la pregatirea viitorului nostru politic ; acela care a dovedit intelegerea fi res pectarea Constitutiunei de la 1866 in toate fazele ei ; liberalul moderat (abstractie Wind de etichetele de partid) care a recunoscut pe deplin democratizarea societuífii noastre, dar a fost totodata mo- narhistul dinastic cel mai sincer fi cel mai fara sovaire ; omul de stat care a (tout vederile indreptate spre cultura occidentala e care, ca prim rezultat al acestei atitudini. a putut contribui la rezolvarea favoribila a chestiunei Dunarei ;deputatul si ministrul, carein politica mterna a concretizat in modul cel mai precis ideile de reforma economica pi sociala ce raspund la trebuin- tele nationale ale Romelniei :barbatul a carui nialá publica a dovedit rara impreunare a celor trei rare calitati : onestitatea politicä, consecventa politica', pi energia politica, pi care astfel se constata a fi conducatorul nostru este domnul Petre Carp.

1) Prezidenti ai Corpurilor Legiuitoare se aleg :Generalul Manu la Camerai Gh. Gr. Cantacuzino la Senat. Ei vor amine in toate sesiunile, de la 1892 la 1895.

www.dacoromanica.ro 18 C. GANE acest pahar in sanatatea §efutur parti- dulut Constitutional". *dui partidului constitutional luase imediat cuviintul In replica Ri.apunsul lut .Carp. Domnilor, permiteti-mi sa tree repede asupra cuvintelor ma gulitoare ce domnul Maiorescu a ros- Lit la adresa mea, cu atat mai mult ca cat amintesc vorba unui diplomat, care, pruntrid de la cineva un compliment, a raspuns:Vous ne direz jamais autant de bien de moi que je n'en pense moi-méme 1". Dupa aceasta zeflemea, pe care daca n'o facea n'ani mai fi recunoseut pe Carp, oratorul trecu pe data de la tonul glumet la cel mai serios, exprimand in cateva fraze lapidare gandul sau cristalizat : Orice am putea zice de o persoana, ea dispare dinaintea unei mi8cari generale.i sunt convins cä parlidul constitutional reprezinta o asemenea mipare. Cu noi generatii se ivesc noi nevoi ci noi idei. Daca avem un merit, noi cari ne-am pus in capul mi8caret, este ca am Intel es ca pi generatiunea noastra are misiunea ei, cai cea dela 1848. Sarcina noastra e mui putin glorioasii ; va avea poate In desválirea lstoriei Romilne o paging mai putin stralucita, de8i munca va trebui sii fie mutt mai incordata. Generatiunea de la 1848, cu idealurile ei de libertate inlauntru fi de neatarnare in af Ezra, ea, care a prezidat la rena8terea nationala a acestei tari, a implinit misiunea eii nu noi îi vom gui sincera noastra admiratie. munca glorioasaa crearii,vine ¡nag munca mai modesta a consolidarii. Aceasta ne apartine noug. SA* ne dam seama cä astazi, cand (mein bate libertatile inliiuntruì cand ne-am asigurat pozitiunea in afara, rezolvirea chestiunilor sociale va trebui sa fie principala noastra misiune. lar aceasta nu este cu putinta, dead aril- Cand pentru bate paturile societatii o egala solicitudine.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 19 De la fgran la meseriap pi piin g la cel mai sus pus dintre noi, trebuie sä existe o solidaritate de interese, bazatg pe o muna. comung. Am incercat aceastg operg, o ptiti prea bine. Dar iarg,si pliti &ti numai o parte din programul nostru a putut fi realizatgi cá mult, foarte mult ne rgingne fria de fácut....". Promisiunea aceasta. facuta la 9 Mai 1891, trebuia acilm, in 1892 (cand partida! conservator unificat inspirat de principiile junimiste, era la putere), sfie implinita. Activitatea ituver- In prima sesiune a Parlamentului, care a tinut delanulul de la 24 Fe- bruarle la 16 lulle 24 Februarie la 15 Iulie, activitatea guvernului a fost1892. neobisnuit de rodnica. S'a publicat atunci legea pentru orgamzarea Corpului Telegrafo-Postal (28 Aprilie), legea pentru organizarea Telegrafo-Postala (9 Iulie), legea pentru organizarea Serviciului Postal Rural (13 Iulie), legea pentru Infiintarea Retelei Telefonice(23 Mai) si s'a acordat un credit de 2 milioane lei pentru construirea palatuluiPostei la Bucuresti. Se mai deschide guvernului un credit de 10 milioane lei pentru construirea de cazarmi (18 Mai), patru milioane lei Mi- nisterului de Cultei Instructie Publica' pentru localuri de scolii biserici, doua milioane lei pentru terminarea restaurarilor monumentelor istorice (29 Mai) etc. La 29 Mai se modifica legea organizarei judecatoresti(cea din 1 5eptembrie 1890)i acea a Banca Nationale (din 11 Aprilie 1880 si din 15 Iunie 1890). Se promulga, la aceias data, legeapentru infiintareauneiCase de Amortisment pentru stingerea datoriei publice, iar la 29 Mai se promulga legea Creditului Agricol, dupa ce, cu o zi inainte, se promulgase legea pentru imbunatatirea rasei cailor. a carel frumoasa expunere de motive fusese redactata de Carp. In fine, cu privire la armata, se modifica legea serviciului sanitar (29 Mai) si se reor- ganizeaza impele de artilerie de asediu (15 Iulie 11.

11 La discutiile generale ale acestor legi a luat aproape intot- Ileauna Carp cuvintul (la 17 Martie la proectul de lege modificator al unor articole din legea p. instrAinarea bunurilor Statului, la 21 Aprilie la proectul de lege pentru plidurile Domeniale, la 12 Mai ja proectul delege pentru modificareslegeiCreditului Agricol, etc., etc.)

www.dacoromanica.ro 20 C. GANE Cu aceasta activitate îi incheie Parlamentul semi- nea panin toamna,cand ea va urma mai spornica inca decat inainte. OpozItia lulDu- mitru Bratian u. In timpul acesta,DumitruBratianu,inaravit in Itoartea lot(8 'u- nlit 1892). obiceiurile clasiceale partidului sau, facea opozitie cum se Meuse cu 15 sau 20 de ani in urma, reinoind sistemulde atacare a Coroanei.VointaNational." fulmina impotriva regelui in articole cu sugestive dar foarte invechite titluri : Coroanai Providenta", Co- roanailacheii". Ba, facand un pas inainte. caci Dumitru Braianu ramgsese la peste 70 de ani cu men- talitatea fratelui Ion cand avea treizeci el incepu sg a Lace nu numai pe rege, dar chiar pe reging, legandu-se pani de activitatea ei literara. Insa la 8 Iunie a acelui an. cu cinci saptamani inainte inchiderea parlamentului, murii acest nou i efe- nter sef al partidului liberal, lasand succesiunea deschisa pentru EugenStatescusau pentruDumitru Sturdza. D. A. Sturdza eke ales et al partidu- Invingatorul fu acesta din urma. Si odata cu alegerea luiliberal(Ias1 8 bloembrle 1892). sa. la Bucuresti si la Iasi, ca presedinte al cluburilor cap al partidului 1), politica opozitionista se indruma pe o noua cale, mai respectuoasa fata de coroana, mai dibace fati de natiune si mai nesincera fag' de el insusi. E vorba de campania clued de liberali in chestia morandului" ardelenesc. despre care vom vorbi mai pe larg in randurile ce vor urma. Pentru a nu ne indeparta ins'a." de unitatea lucrgrel, vom lasa deocamdata la o parte toateevenimentele petrecute In timpul guvernarei Catargi-Carp, ce nu au fost in stransa legatura numai cu politica internai cu aplicarea programului junimist. Asa incat chestiunea Memorandului ardelean. consolidarea coroanei, politica externa. etc.. vor forma subiectul studiului ce vom face cand vom arunca o privire generala asupra acestei

Carp ii petreceatotdeaunavaeantele de varii in strainatate, de obicei in Franta, la Vichy, unde-si cauta

1) La 8 Noembrie 1892, la la§i.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 21 de sänätate. In 1892 el se intoarse in tarà mai devreme deck in alti ani, fiindcreformele ce-si impusese a le aplica cereau o munch' serioas i incordatä, pe care, dind nu o fiicea singur. trebuia in tot cazul s'o supra- vegheze. Iar la resortul sill', nu numai legile, dar si ex- punerile de motive fiind toate lucrate de el, lunile Sep- tembriei Octombrie le petrecu in Bucuresti pentru terminarea sarcinei ce-si impusese, si care trebuia sr]. fie p5.nä la deschidereaparlamentuld, la 15 Noembrie. Re deachlderea Acesta, ca deobicei,sedeschise printeunMesajParlamentului t n toamne. 1891. Mesa- Regal, in care Carol I constata cu satisfactie : Jul Regal. c5siitoriaapropiaa aiubituluimeu nepot, Mo#enitorul Tronului 1), apoi primirea strglucia fa, cordial5 ce Mi s'a flicut la curtile din Londra pt din Viena 2), dupä ce aratä cä conflictul diplomatic dintre Rom& nia si Grecia 8) nu era de naturä a strica armonia politicei externe a tärii, el trecu la numeroasele reforme ce urma sà infäptuiascà parlamentn1 prin votarea legilor propuse 4). Ca incheiere, regele spuse ..Nimic nu va impiedecaReprezentanta Natio- nal5 de a urma, indeplinii liniptefärg

Logodna Printului Ferdinand cu Principesa Maria se facuse la Sigmaringen, in Mai 1892. Vezi mai jos p. 148. Cu ocazia acestei logodne. Vezi mai jos, p.148. In afacerea Zapa, care e de altfel de un interes mediocru. In Octombrie 1892 relatiunile diplomatice dintre RomaniasiGrecia fusesera rupte din pri6inacEvanghelie Zapa lasase, prin testament, Olimpicelor din Atena intreaga sa avere imobiliara, situata In Ro. mania. Statul roman Vigaduind unui stat strain dreptul de a poseda imobile In Romania, Grecia rupse legaturile diplomatice cu noi, care n'au fost remate cleat abia in lulie 1896. (Vezi intreaga al acere In T. Maiorescu, o. c. p. 299). Aceste erauReforma Financiará in primul rand, desi exercitiul anului incheiat daduse un excedent de 12 milioane lei, cari, impreunä cu excedentele anilor trecuti, se urca la 22 milioane lei; reforma fiscala (modificarea legilor perceperei o a patentelor); ju- diciara (imbunitatirea legei judecatoriilor de ocoale); fcolará (scoalele profesionale si reforma invatamántului primar, secundar si universitar); militara (reangajarea gradelor inferioare), precum si re- f ormele propuse pentni completarea reteki Cáilor Fantle,i noua /ege a drumurilor.

www.dacoromanica.ro 22 C. GANE opera insemnatgareorganizgriiserviciilor publice..." Fraza aceasta avu darulsi exaspereze pe liberali, satui de opozitie. Ei voiva din potriva sa impiedice opera de reorganizare" *i. se pornira ca atare pe o val- nick' lupa, in fruntea careia se puse §eful partidului el insusi, Dimitrie Sturdza. Un violent rechizitoriu facut de el partidului conservator, dadu lui Petre Carp prile- ¡Ill sa mai Via unul din faimoasele sale discursuri, care trebue reprodus aproape in intregime, fiindca intriinsul el rezuma, in epoca celei mai deplinematuritati, nu numal punctul su de vedere asupra deosebirei ce era pe atunci intre Conservatori" §i Liberali", dar intreaga acea mentalitate a Virei, impotriva careia lupta el de ani §i. de ani de zile. Diecureul lei Carp la Senat, In slue de Cuvantarea aceasta a tinut-o Carp la Senat, in 'dim. SO Noembrie 1892. de 30 Noembrie 1892. .,Domnilor Senatort, discursul d-lui Sturdza are o tnsemngtate netgg'gduitii. Domnul Sturdza este oeful aclamat, nu otiu oi dacg recunoscut, al partidului liberal : oi cgnd d-lui ja cuvgntul ca atare, cu ocaziunea desbatereiadresei la Tron, suntem in drept de a zice cum cii d-lui reprezintg intreaga ggndire, cum cg d-lui reprezintg intreaga vointg a partidului national-liberal. la sii vedem ce este acea gimdire, ce este acea oointii. bin premisele d-sale nu s'a putut constata. In concluziune insg, s'aconstatat caza ce nu- meote francezul : vendre la peau de l'ours. Din toate câte a zis d-lui, nu a eoit cleat urmgtorul lucru : d-voastrg nu meritati S rt fiti pe acele bgnci, numai noi putem sit fim acolo. Dar sg ne intrebgm: in cursul cuvgntgrei d-sale, ce a spus d-lui ca sg probeze cum cg tocmai in snomentul de fatä si in organizarea actualg a partidelor, noi nu meritgm a sta pe aceste bgnci ; cg not am fi un pericol pentru interesul tgrei, ,,i a numai d-lui, impreung cu partidul natzonal-libe- rat, intelege adevgratele nevoi ale tgrii ; cg numai

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 23 d-lui ar putea reprezenta pi creierii f i mima Ro- mâniei. Ce ne-a zis d-lui ca sg ne probeze aceasta? Intgiu a facut o mica statisticg, de cgte ori s'a 3chimbat ministerul de la 1888 pgng astgzi.Pe urmil v'a ex pus ciite luni, ate zile pi cede ceasuri stat d. general Manu, cgt a stat d. Catargi, cat a stat d. Teodor Rosetti ;. pi a mai adgogat, ceiace ron, cum cä noug ne mai lipsesc Incä trei zile ca implinim anul ; pi avea aerul de a zice cum ca acest an va fi pi el o epoca a acestor schimbari. Eu sper cä In aceastg privintg se inpeala pi cred cg vom trgi mai mult cleat zilele care a binemit d. Sturdza sa ne acorde. Dar oricum ar fi, din aceasta nu se poate vedea unde sunt creierii, unde este mima Romgniei. Pe urmg a vorbit de meritele oamenilor diferitelor partide. A vorbit de trecutulnostru, f i veti vedea, când voiu vorbi eu de acel trecut, daca d-lui l-a Ea.:Vat sub adevarata sa lumina. sau daca n'a fgcut un soja de falsificare a istoriei, pe care nu o cred intentionatg, dar care izoorgple din fag- tul cä d-lui nu a inteles adeograta valoare istoricg generatiunei trecute. Dar chiar apa sa fie ; chiar admifând ca numail partidul national-liberal a facut ceiace este astgzi in Romgnia. de acolo puteti care sg deduceti cum ca astgzi tot do.afi trebui sg fifila guoern? Credefi care di este suficient de a se imbraca czneva Cu mantia oamenilor mari pi a zice: eu sunt urmaful lor ; mie imi revine intreaga mo?tenire Apoi d-lor, acesta este un riiu argument politic. Credeti d-voastrii cA Wile, In istoria lor, au impins vreodaa recuno#inta piing acolo inciit sA dea totul acelora care n'au Mat nimic, dar cari invoacä numai memoria acelora cari au fiicut ceva? Cred di este drept sä ceri ca fiecare generatiune, cu ideile ei, cu oamenii ei, sg vie efi inlocuiasat pe altii ; dar nu in virtutea dreptului de moftenire, ci In virtutea meritului individual al fiecitruia ; in virtutea serviciilor f acute. (Aplauze).

www.dacoromanica.ro 24 C. GANE Recunosc cu Dos. cá in istoria moderng a Ro- miniei, ion Brgtianu a jucat un Mare rol ;dar clind d. Sturdza zicea in senat cg Ion Brgtianu a trecut Dungrea fgrii ftireai fgrg ooia partidului, nu reese de acolo cleat valoarea personalg a d-1ui Carp aduce loci. odatä omaglul sau Brätianu. Da, memoria lui Ion Biiitianu cu cif memorll lulI.C. Britlanu. se infra in istorie, cu atiit va rilmâne mai vie, mai ;cu cgt acea figurg nu va mai fi intunecalg de atmosfera ingdupitoarea luptelor de partid, ea va rgmgne mai mare ; insg, pentru D-voasträ, ce deduceti de acolo ? Nimic, absolut nimic Sg facem noi o leacg de istorie a diferitelor partide. Mai intgi este o eroare de a vorbi de partidul national-liberal, cfind vorbiti de Dioanul ad-hoc. Este o altg eroare de a vorbi de partidul liberal- national cândvorbiti de intreaga mipcare de la 1848 piing la 1866, fiindcä compunerea lui actualg nici nu exista pe atunci1). Cum oeniti dar pi reoendicati numai pentru d-voastrg ceeace eraopera unei generatiuni intregi ; ceeace cred cg era opera tgrii intregi. Cum D-voastra ininteresde partid in interes de partid, o repet färg teamä sä fiu desmintit veniti çi falsificatt istoria ? D-lor, once aj zice Dos., cg a fost actiunea lui Ion Brgtianu asupra acestei tgri, og intreb care a fost actiunea lui asupra Moldovei? Nici una Separatg geograficepte, era separatg din nenorocire ica societ ate,pi ca partide ;nenorocire care pe urmg s'aresfriintasupraintregului mers constitutional al partidelor la noi, inctit la Unire ne-am trezit cu doug partide liberale pi cu doug partide conservatoare ;pi dupgUnire nici unul nu s'a fgcut apt de tare, inciit sg nu mai fie decgt un singur partid liberal pi un partid conservator. Llberall il coneer- Acum, dupg ce generatiunile acelea se duc, sg vatorl. ExplIcaIll le- torte°. 11 Vezi introducerea acestei cArti.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 25 spergm cä vom avea un regim adeograt constitutional, pi cä ne Dom afla in fata unui partid liberal si a unui partid conservator, care vor fiobligate sá inscriepe drapelul tor nu numai cuointe, dar sg inscrie pentruce se zic liberali, si pentruce se zic conservatori. (Aplauze). D-lor, e drept a dela 1848 f i p"&t.g. la 1866, s'a flicut o mare miscare in jara aceasta ; o mare revolu.tiune ; dar revolufiunea acea n'a fost numai politicg, ea a fost totdeaunai socialg ; si s'a putut loarte bine intiimpla, cä unifi pe ampul politic, acei cari compuneau acele partide, sit' fie desbinati pe ampul social. $i and d-strg, in puterea desbi- ngrilor sociale, oenifi fi afirmati cä acei cari erau desbinafi socialmente, erau desbinati pi fatg cu feturile cele mari ale constituirei statului F aceti o noug falsificare a istoriet pentrucg Lascar Catargi a fost in contra lui Ion Brgtianu in marea revolufzune social g care fgcut la noi, nu puteti conchide de acolo cä ei fostadversari and erachesttune de unire, 0.4nd erache stiune de domnstrgin, and era chestiune de atgtea izbitnzi pur politice, pe care cu totii le-am dob"tindit a la care cu tofii am lucrat. Dar revolutia socialg ?A! acolose schimbg. Era o nreme la noi and era o clasg vrivilegiatg, In mgna cgreia era intreaga actiune cri aceastg starede lucruriera contrariecu mersul inainte alacestei tgri,astäzi cred cä ar admite-o chiaradversarii de atunci. dacgi-am putea retnvia. Dar d-lor, sá vedem cu ce elemente s'a fiicut acea revoluftune. Am studiat i eu revolutiunile din istoria lumei; revolutis dinFran fa,revolutiuneadin Anglia. Luali -toate revolutiunile sociale ; ele au fost fgcute de claseledesmostenile,in contra claselor care posedau toate. La noi oare asa sfie ? La noi revolutiunea socialg a fost inceputg pi Rolul bolerllor In revolutis de la 1848.

www.dacoromanica.ro 26 C. GANE condusä la bun sfärpit, tocmai de acei cari apartineau claselor privilegiate ; f i and Dos. veniti pi reoendicatipe Costachi Negripentru partida! liberal-national ; and Dos. veniti pi revendicati pe Mavroyeni, pe Golescu, pe Ciimpineanu, pe toate numele care le-ati pus inainte pi care le re- uendicati in numele partidului liberal-national, eu ¿te: nu ! Trebue sä le revendicati in numele acelei pärti a clasei prioilegiate, care venind din sträin'ii- late a zis pärintilor lor : Romänia nu mai merge astfel inainte ; trebuie sä o constituim altfel. Si Neill. OHO, ca pärinti ittbitori, s'au supus pi i-au lasat Da, d-lor, era un pas de fiicut inainte,i acel pas ati incercat facet". Sä vedem ati corespuns, fäcându-l. cu adeoära- tele idei liberale. Nu era suficient d-lor, de a zice : nu mai voim tdgma boereascii, prioilegiaf i, voim egalitatea turor. Trebuia in locul unet clase dirigente existentil, sä creati o allá clasä dirigentä. care nu existä incA Ali avut douà mijloace ca s'o faceti :ori creati o clag dirigenta ca rezultat al muncei. ori sá faceti o clasii dirigenfá bugetara, care nu trage forta eii foloasele ei deck din bugetul statului. LlberaHl neau lu- erat la formarea u- Ei bine d-lor, in mipcarea aceasta a democratiei nei aderkratede- mocrattl. statului romän, eu am conoingerea, pi nu o am de astäzi, am spus-o de mai inaintea D-voasträ nu ati lucrat la facerea unei adevärate democratii; n'afi fäcut deat sä crea (i o demagogie bugetarä. (Aplauze). Liberali?! Dar un liberal ce ar trebui el sit' faa Inainte de toate ? Inainte de toate, un liberal ar trebui sä caute ca toate for tele natiunei sä vie sä conlucreze la intärireai propäpirea f ost 12 ani la putere,Dos., partidul liberal. Pe tärlimul politicei era puf in de flicut, did facuserà deja bätrânii. Pe tärämul social via§ intreba ce ati Precut pentru tärani, pentru meseriapi, pentru toate

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 27 acele clase care trebuesc ridicate, pi care.sunt pe- piniera oamenilor ce trebuiesrt conducg aceastg tar:4? N'afi fgcutabsolutnimic ; pi fgrg a vg acuza cä Haft ce facefi, convingerea mea adac5 e a rásvrlitirea fgranilor la 1888 a fost in mare parte datoritg administrafiunei nedibace a guvernului liberal, care a sacrificat bate, dar absolut toate interesele pentru scopurile meschine de pro- pagandg electoralg. Cad am venitnoi la 1888 cu legea vazgrii bunurilor statului, cine s'a opus acelei legi ? Luafi ziarele de atunci. Nu s'a opus numai d. Catargi, v'afi opus pi D-trg ;i in aceast5 privinfg, ce interes a avea eu sg rgstorn, ori a nu ajut pe d. Catargi de-a veni la putere ca sg venifi d-voastrg, and tot at& unpas inapoiar fi fost venirea d-voastrg, de cum a fost venirea d-lui Catargiu? Pentru meseriapi ce afi fgcut ? Nimic, absolut nimic. Aafi imboggfit pe cfifiva indivizi I Unde inrgurirea politicg putea sg Ding In ajutor pentru clgdiri monstruoase de averi particulare, da, acolo partidul liberal intinde acfiunealui ocrotitoare asupra tutulor acestor incerari Aceasta nu este suficient pentru ca un partid fie liberal ; dar este suficient pentru a lega de interesele unui partid oarecare pe tofi Acei cari sunt lacomi f i neonepti.Inertnu astfel trebuie sg se constitue un partid. Vedefi dar,d-lor, cä atunci and vorbili de istorie, istoria aceeanu o putefi. revendicaca operg personalg a Dos.; pi cad Denim la ceiace constituie uzanfele unui partid liberal, vedem pi in trecuti astgzi, n'afi fgcut servicii, deal pe tgrgmul pur politic unde cu &fit am lucrat ; iar pe tgrâmul social, nici nu D'ali ggindit cá este ceva de fgcut in aceastg farg. Dar d-lor,dacrtd-voastrg n'afifgcut part Programul liberal de la Iael. Ce con- acuma, s5 vedem pe viitor ce voifi sg f acefi, f i infine el. virtutea cgreiacfiunivenifi fi ceretiputerea?

www.dacoromanica.ro 28 C. GANE Presupun ca pro gramul dela lapi nu este numai o opera' literara... (Intreruperi). D-voastra ati facut un program la lapi atunci and s'a constituit partidul liberal sub conducerea d-lui Sturdza. Ce sta in acel program? Stau ntai intaiu veden i retrospective istorice, in care se face lauda partidului liberal-national pi se ponegrepte in modul cel mai nedrept partidul conservator...Sit- lasam la o parte vederile istorice. Dar par/ea reala ? partea pe care voiti d-strii sa o realizati, serioasa este ea? Sub punctul de vedere al finantelor, d-voastra promaeti toate imbunatatirile, pi totodata promi- teti pi reducerea chelluelilor. Cum voiti sa ajungeti la acest rezultat, nu o spuneti. Noi cari nu am Mitt Romania, nici nu am trecut Dunarea, nu suntem in stare sa ne inchipuim cum cineva poate sa fuca imbunatatiri scazánd cheltuelile. Ati vorbit de vanzarea bunurilor statului pi ati vazul ca in aceasta lege se vorbepte de lo/un i de 5 hectare. A! loturi de 5 hectare au dat conservatorii, noi liberalii suniem mai zdraveni ; noi vom da 5 hectare la fiecare Wan. Dar trebuia sa spuneti pi un lucru : de unde &a luati acele 5 hectare pe care sa le dati la fiecare taran. ...Acum, daca puneti discutiunea pe un alt teren, daca ziceti di deosebirea In/re d-voastra pi noi este in aplicarea principiilor, nu in enuntarea lor ; dad ziceti :noi liberalii leaplicam and suntem la pu/ere, iar d-voastra conservatorii, nu, sr: vedem care este libertatea care a fost pericli- tata sub conse.-vatori. Libertalea intrunirilor ? ea cred ca. nu. Libertatea presei? dar n'are decgt sa citeasca cineva In toatezilele Adeviirul, Vointa Nationalg, La Patrie, fi, va vedea a numai liber- latea presei nu este in perico!... Vorbind de fiber- tatea presei, care este jurnalistul care a fost bit- tut ? care este, sub guvernul conservator, redac-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 29 tiunea devadatg, ca devastafiunile acelea, care piing astgzi incg, nu s'au pedepsit ? Vedefi cii nici o libertate nu este in pericol. eti zice poate, libertatea alegerilor ? dar liber- latea alegerilor, toate guvernele au zis cg au dat-o pi Mate opozitiunile au zis cg n'au primit-o ; (ila- Mate). Vrea sg zicg, nici de acolo nu pot eu constata pentru partidulnational-liberalun temeiu care 1-ar indritui sg ving sg revendice puterea. Faptele frecutului nu vg indrituesc ; programul din prezent este in parte compus din promisiuni, pe care nu ¡weft sg le realizati. Dacg insg ar trebui sg vg lugm in serios and ziceti cg in adevgr aveti sg realizati acel program, atunci se schimbg chestiunea ; atunci nu vg mai tratez ca partid politic, vg tratez ca adversari ai acestei tgri, cari vor sg stgrneascg in societatea noastrg o furtung atat de puternicg. incgt tot ce a fgcut Brgtianui ceilalfi, va fi desrgdgeinat, pi nu ftiu ce va mai rgmâne (aplauze). Dar nu pot tua in serios niste promisiuni, care nici Dumnezeu nici dracul nu le poate realiza. Deaceia, d-lor, cfind venifi d-voastrg fi cerefi in baza trecutului fi in baza programului, puterea. vii zic : in puterea trecututui n'avefi nici un drept de a o cere,in virtutea programului avem noi dreptul de a v'o ref uza. D-le Sturdza, pgng ce d-voastrg nu veti conveni di, in sgnul partidului liberal-national, in ultimii ani ai guvernului d-lui Brgtianu, k au fgcut grepeli de acelea, care distrug reputafiunea unui partid ; pgng ce d-voastrg nu vefi cguta a da probe, cg afi inteles pi afi revenit asupra acestor grefeli ; Ong ce d-voastrg nu vefi recunoafteinaintea acestei färz di in adeviir, pe langg fa pie bune fi calitgfi mari, erau f i f apte rele fi calitgfi negative cari trebuesc stgrpite ;cg d-frgnu le-afi stgrpit cu destulg energie, dar cg avefi sg le stgrpifi de adi inainte ; pe cgtg vremenu vefi inceta a cgnta

www.dacoromanica.ro 30 C. GANE osanale partidului liberal, farg ca sg recunoapteti grepelile care le-a comis, pe atgta vreme nu aveti sg veniti la putero, pentru cg nu meritati. Nu voiu sii zic cii noi reprezentgm tara. Ar fi un ce anti-constitutional ; a fi un ce ridicol de a face ceeace faceti d-trg f i de a zice cg un singur partid reprezintg tara, ca pi cum tara ar avea o singurg nevoie ; pi cg acea aspiratiune, acea nevoie odatg satisfgcutg, nu rgmgne nimic de fgcut. &id un partid nu poate sustine cg el singur reprezintg tara ; ci noi toti o reprezentgm, cu bunele pi Cu relele noastre calitgti. ...Dacit noi n'am fi fgcut ceeace eu vg cer do. sg faceti ; dacg noi n'arn fi cgutat sg vedem grepelile In partidul nostru, pi dacg ream fi cgutat sg le indreptgm ; dacg am zice cit partidul conservator nu e susceptibil de nici o transformare, de nici un progres, ati putea sg vg mirati cg vg cerem sg faceti ceeace nu facem noi. Dar tocmai acuzarea d-lui Sturdza, cg in siinul partidului conservator, cum era atunci, era desbinarea de veden, tocmai aceasta dovedepte cg o mipcare adtincg se fácea in acel partid. Nu zic nimic nou dacg zic ciii intre d. Florescu pi mine, sau intre d. Florescu pi Maiorescu, au fost adgnci deosebiri de veden, aceasta 0 f tie iota lumen. Nu voiu zice nimic nou spungnd a intro d. Vernesccu pi Lahovari. sau Vernescu pi mine, au fost adgnct desbtrigrt. de veden... Intre coneervatori pi Junfrnieti nu mel Et btne, d-ton, astgzi spuneti-mi mie, mire d-nit erau In 1892 deose- birl de veden. Ghermani, Lahovari, Marghiloman, Olgnescu, Ca- targi pi mine, care este deosebirea de opiniune ? Ca sg vg dgm un rgspuns la aceasta trebuesti ne intrebati : ce yogi pentru aceastg farii, dacti lu- craft intr'un sin gurgiind ;dacg /weft o actiune comung pi prin urmare puternicg? Aceasta v'am spus-o. Proiectele de lege de reformg stau depuse pe biurourile Senatului pi ale Camerei. Sunt oare acele legi de reforme aga de retro gradate, ori apt de ucigape de once interes al

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 31 acestei täri, inat sä vä revoltati d-voasträ in contra lor ? Luati ca exemplu legea tocmelilor agricole ; pi aci permiteti-mi o amintire istoria.Când d-nul C. 'A. Rosetti a pro pus o modificare a legei agricole in Camerä,nici un membru al partidului liberal-national nu s'aridicat ca sii apereacea lege. Luati Monitorul Oficial" pi veti vedea di singurul care a apärat-o am fost eu, conservator. Ciind noi astäzi venim cu asemenea proiecte de legi, ce reese de acolo? Reese cä partidul conservator intelege a pe täriimul politic pi al ideii constitutionale nu este absolut nici o deosebire Ent d-voasträ pi noi ; a pe acel teren nu mai este pro gres posibil ; cä oncemodificare constitutionalä nu ar face dealt a zdruncina rezultatele obtinute. Pe täriimul social insii, sunt multe lucruri de fr cut; pe acest täriim am zis cá parlidul conservit- tor, in toate pärtile lumei, a fost acela care a fäcut ref ormele sociale cele mai puternice f i carea du- rat mai mult, pentru di el a tinut seamii de toate interesele ; pentrudi el n'a fiicut reforme revolutionare, ci a fäcut reforme organice, care tin cont de multiplele nevoi ale unei täri, dici numaipe aceastä cale pot sä prindä rädäcini, f i pot prinva- loaren lor, sä se transforme in adevär. Dar dos. ati incercat miicar sä faceti aceasta? Ce legitimeazi II- berallemul llberall- Nu ! f i atunci mil intreb ce legitimeazä liberllis-lor T mul vostru. Executiunea, nu. Principiile politice ? ele sunt comune la toti. Chestiunea socialä ?nu ati Ricut in tara aceasta deciit democratie bugetari i I C'änd facem acest bilant al situatiunei d-trä actuale, mii intreb cum vine d. Sturdza, pi afirmä cä mima pi creierii României sunt numai acolo ;cii aici nu sunt dec.&nipte ambitiopideperti, cari prinWo imprejurareintämplätoareau luat puterea pi cautä sä se agate de dânsa f i sä se mentie pe ciii ilegale, fiinddi pe cäile legale ar trebui sä cadä in 24 de ora Apoi nu este apa ! D-le Sturdza.

www.dacoromanica.ro 32 C. GANE D-trg ati falsificat adeogratul sens al istoriei in folosul dos.Falsificatiraporturile realedintre Iturtiflul conservator pi partidul liberal. D-lor, conoingerea mea este a noi facem azi un pas inainte ;pi pasulacela inainte Il facem nu pentrucg stau eu pe aceastg bancg, aci o ftie d. Sturdza pi- ponte a o ptiu pi alta, cum cg nu f aptul de a fi pe banca ministerialg a fost pentru mine vreodatii ambitiunea mea. Da, sunt ambitios, o recunosc, pi ca fiecare luptgtor sunt lipsit de modestie, o recunosc ; caut tan puterea, o recunosc ; dar in ziva in care imi yeti proba cä vreau puterea numai ca sg dau iscg- lituri fgrg sg fac, in limitele puterilor mele,un pus inainte, in ziva aceia veti aveu dreptul de mg acuza de inconsecintg. .57 fiindcg este vorba de inconsecintg, sg-mi pertnitg d. Sturdza a-i zice, cá m5rturisirea d-sale cum cg nu a inteles inain- Sturdza, zicea tea rlizboiului pe Ion Brgtianu, dar pe urmgl-a Carp, nu 1-a tutelas niciodati peBri- inteles, nu estecompletg.Nu l-ai inteles, d-le tianu. Sturdza, and erai in contra lui Ion Brgtianu ; nu l-ai inteles nici cfind erai cu dfinsul. Ion Bratianu avea spirit larg f i ininzg caldii, in contradictiune cu acei cari au spirite striinzte si inimi oenioase".

Cu cht era Carp mai strâns in logica sa, cu atia lipsa de serioasá argumentare a adversarilor d'ádea nastere la o mai exasperata vorbttrie. Atacurile se succedau, ne- fondate, cu once prile, oricât de subred. Cheetia moeteni- rel Bedinar. c hestiamostenireiBedmarcladu iar adversarilor prilej de ceartá', iar lui Carp prilejul de arta nu Humai cunostiatele sale in materie de Drept, dar logica, togumentarea, spiritul juridic ce poseda. Marchizul de Bedmar, un spaniol 9, firecumi fratii 11 Domnita Ralu, fata luí Scarlat Vodà Callimaki, fusese marí-, tata' ca hatmanul Constandinicii Palladi. Din aceasta' cdsätorie se nascuse o fatA Lucia", mAritatà intai cuN. Cantacuzino-Pascanu si a doua clara ca Emanuel-Anton-Gaetan-Iosef-d'Acuna, marchiz de Bedmar y Escalora. Fiul lor,Rodrig de Bedmar,mosteni averea mamei sale in tari. La moartea sa (1884)il mostení fiul acestuia, care, mcrt de curind, basA, la randul s'au averea copillor ce avea.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 33 si, mostenisera ab intestat intinse mosii in România. In lipsa lui Carp din tara in vara 1892, pe ciind se afla el in strainatate un director al ministerului de domenii, Radulescu, creziindca face un mare act de patriotism, deschise un proces impotriva mostenitorilor minori ai lui Bedmar, revendicând pentru statul romttn aceasta mosténire. Intors in tara, Carp, dupa ce studiii cazul, opri actiunea, punând pe referatul contenciosului urmatoarea rezolutie : Statul n'are drept la mogie- nire, fiind mogtenitori descendenti". Stoicescu, care avea de altfel si el un eminent spirit juridic, gasi pe data prilejul de a interpela guvernul si chiar personal pe Carp, ministrul de Domenii, care f u- sese invinuit de presa liberal a ca ar fi oprit actiunea, fiind prietenul lui Buicliu, avocatul farailiei Bedmar. La Camerk in sedinta de la 4 Decembrie, Petre CarpI Discursul lui,faru raspunse lui Stoicescu. El arata ca oprireaactiunii se (n4 aDfeacceemr ebar iBo el8m92)ar. facuse intfun mod foarte legal nu numai pentrucg aga era pgrerea ministrului de Domenii, dar pentrucg aga e pgrerea intregului guvern ; gi nu numai a acestui guvern, dar a tuturor guvernelor care au precedat pi a tuturor care au sg succede". (Lucrul acesta il va si dovedi mai la vale). Dupa ce face un istoric al acesteiafaceri, §i dupa ce arata ca este adevärat cg atunci dind un ministra orea sg inceapg un proces, el trebuie sg ja avizul corpului de avocati, pe care-1 urmeazg dacg orea, iar dacg nu, nu ; dar c 'And un ministru nu orea sg inceapg un proces, ag orea sg gtiu cine7l poate sili la aceasta?" dupa aceasta expunere oratorul trece la chestiunea juridica in sine, toata discutiainvfirtindu-se de faptin jurul art. 7 din Constitutie, eye impiedica pe straini de a staptini imobile rurale in tara. $i aici Carp se intreaba de ce fa(g de printesa Gortciacov1) art.? nu se poate aplica, dar farg de Marchiza de Bedmar art. 7 se aplicg?" $i. el urmeaza : Ei bine, d-lor nu este aga. Sau art. 7 are trite-

1) Principesa Gortciacov era fata Printului Gortciacov §i a Ma- riei Sturdza, fiica lui Mihai Voda Sturdza.

www.dacoromanica.ro 34 C. GANE lesul pe care i-1 dä d. Stoicescu, $i atunci se aplicli pi la Gorciacov $i la Bedmar, sau nu are intelesul acela, $i atunci trebuie sá discutäm impreunä care este adeväratul inteles al art. -7... Art. 7 din Conati- tutie. Dupä noi, adeväratul inteles al art. 7 este cal urrnator :Ct nici un sträin nu poate poseda in Peg la noi, sub nici o formä pi ca nici un titlu, o pärticicä de (were teritorialä ruralä. Aceasta este ciar, aceasta este pozitin. Dacä a fost acesta intelesul articolului 7, acest articol este el in concordantä cu intreaga legiuire Nu, nu este. Atunci ne intrebárnmat departeArt. 7 este el atât de complect, încât orz- picetext, orifice principia din codul civileste abrogat. Dacä am riispunde cu afirmatie, ne-am lovi de dificultäti Wit de mari, inctit nu putem admite cä rezolnarea acestor dif icultäji este deja rezolnatä In art. 7. Trebue dar sa intervie puterea legiuitoare. si sä pine n concordana codul civil cu prescriptiunile eons titutiun ei SA oä dau un exemplu. V eft. vedea cädupä teoria d-trä, introducem in art. 7 lucruri fenomenale: Este un principiu de drept care zice, cá dreptul la succesiune este asupra universalitätei bunurilor;i deodatli, in virtutea art. 7, ne trezzm cu un drept de succesiune care nu mai este universal. In articolul 7 ar sta apa zice d. Stoicescu,- cá sträinul este erede intruca privepte casele din ora, insä nu are capacitatea succesoralä intruca privepte imobilele rurale. Credeti d-trii, cä articolul 7 a avut intentioned sä creeze monstruozitätijuridice ca aceasta, cä drepturile erezilor nu sunt univevale, ci sepot impärti? Dacä declarati a art. 7 a voit un asemenea lucra, trebuia puneti chiar in codul Ci- vil; fi, dacä nu ati fäcut-o, nu puteti pe cale in- terpretativii sä creati absurdul ; sli edictati un cod ce nu a existat niciodatli, pi nu existä nicäeri.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 35 Prin urmare vedeti deja o prima consecintg pe care nu o puteti trage din art. 7. Mai sunt pi alte consideratiunt. Admit a conform ca teoriile d-lui Cantacuzmu dela Curtea de Apel, conform cu dispozitivul cu- tgrei sentinte,articolul 7 dinconstitutiune s'a aplicat apa cum ne-a spus d-nulStoicescu. Este ina un lucru pe care art. 7 nu are autoritatea de a-1 zice ; iatii care : art. 7, pi aici intrgm pe un Clam de raporturi intre slat pi stat, cari sunt mai presas de curten de casatie art. 7 nu ponte a conteste capacitatea succesoralg a strginilor. Care e prima consecing logicg pi fatalä a acestui principiu? E, a nu putem noi declara, cum zic Stoicescu pi d. Cantacuzino, a strginul existg ca erede, pi a prin urmare e o succesiune vacantg apartinänd statului. Ap fi vrut a se facg interpelaren de senat, pqn- trucg ap fi dorit a stau de vorbg cu fefii d-trg, D-le Stoicescu; partid cu partid ;pi sg-i intreb &Ind veti veni la putere, aveti sii stabiliti princi- pull international, cum a un slat are dreptul de a contesta capacitatea succesoralii a unui stain? Ap vrea a se declare aceasta l *Si in ziva in care veti declara aceasta, gänditi a raporturile intre stat pi stat ar mai fi posibile? Legielatla ruseas- Chiar Rusia pe care o invoacii d. Stoicescu, cändat e eagles& In a fost a trateze ca noi, ea care nu numai im-cheetiunea meetent- ruraleriler de proprietatt de ear. piedia pe strginii de a poseda, dar nici nu a .ti-strkini. nut cont de drepturile aptigate pi a silit pe toti stainii a viina mopiilein trei ani1). . chiar Rusia a revendicat pentru dänsa, pi a admis a se revendice fatä de dgnsa, cum cii drepturile succesorale ab-intestat sä fie totdeaunarespect ate de fiecare stat. D-ion, nu s'a ggsit nici o legislatiune care a fi incercat mgcar, de a contesta capacitatea succesoralg a stainilor.

1) In Basarabia, in 1812.

www.dacoromanica.ro 36 C. GANE Se invoacg din negtiinfg legea englezg, fi se zice: Anglia, atiit de civilizatg, a impiedicat pe striii- nii; le-a contestat dreptul de mogtenire. Nu este exact. .Anglia, In toatg legislafiunea ei, n'a pomenit de strgini. Legislafiunea englezg a fost piing la 1870, legislafiunea feodalg, carepornea dela punctul de vedere, cum di regele eproprietar, are nuda proprietate a intregului teritoriu; aceasta, bazat pe o conchistg a lui William cu- ceritorul, care a Empiirfit toatii .Anglia in 160.000 loturi si le-a dat ca fief supugilor säi, ziciind : eu rege, ifi permit sá tragi uzufruct din aceastg proprietate, cu o singurg condifiunesg te declari vasalul meu ;i fiinddi strginul MI se putea declara vasal Angliei, did era deja vasalul altei fgri, deaceia strginul nu putea sg posede in Anglia, dar nu i se putea contesta capacitatea succesoralg. Când strginul chiar in primen sg fie vasal, avem numeroase exemple, cum di de indatg a putut fi improprietgrit. La 1870 toatg aceastg legislafiune feodalg a fost suprimatg ; fi azi fiecare strgin poate posedaIn .Anglia, cu sin gura condifiune sg nu aparfie unei fgri care 6 in dugmiinie cu Anglia.Aga e textul legei. Nici legislafiunea din Suedia care impiedicg pe strgini de a poseda, nu a putut sá legifereze cgci nu ponte nimeni contra capacitgfii succesorale strginilor; ci a zis : ai dreptul de a mogteni, dar ifi impiedic exercifiul, f i te oblig sg vinzi. Tot astfeli in Rusia. Nici ea nu contestg capacitatea succesoralg, dar zice : nu ifidau voie sg-1 exercifi, prin armare egti obligat sá vinzi. Dadi aga e gi competinfa constitufiunei noastre, dads: aga sunti legislafiunile strgine, dadi aga e uzul Entre statele modernei chiar uzul intre statele evului-mediu, vg rog sg-mi spunefi unde cum afi eisit cii incepe dreptul statului, de a lua aperen strging. dacg nu existg acest drept, pentrucg nu e ba-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 37 zat pe nici un text de lege, nici pe interpretatiunea articolului 7, care nu are competinta a se pronun- fa asupra acestei materii, fatg cu capacitatea sue- cesoralg a strginilor, la ce ar reveni acfiunea guvernului ? Cgci, notati bine, nu este chestiune de o interpretare a tribunalului ; aici nu este vorba de o sentintg a Curtei de Apel sau a Curtei de ca- satiune ;sentinfg care se ponte schimba mgine. .Aci avem a face cu o interpretare a tgrii iniregi; a guvernului care o reprezinrä :care guvern pi targ pot sii declare cg au dreptul a confisca o avere strging. Dacg s'ar ggsi un guvern care sä facii o asemenea declaratiune, acei cari l-ar urma, ar veden di consecintele ar fi atät de fatale, bug repede pi singurg ar reveni asupra acestei interpretgri. 0 primii consecinfg ar fi urmiltoarea. : In ziva in care guvernul ar face o asemenea declarafiune, in acea zi puteti fi siguri di once raport de convenfiune comercialg intre România pi alte state ar fi absolut cu neputinfg. Prin urmare d-lor, mg intreb de unde napte dreptul statului, de a revendica pentru dânsul aceastg avere, dacg nu-1dii, pentrucg nu-1 ponte da -- art. 7? Acest drept, statul nu-1 are. ,Yiaceasta nu este pgrerea numai a ministrului dom,eniilor ; este pgrerea intregului guvern. A fost $i va fi pgrerea guvernelor trecute si viitoare Am zis a guvernelor trecute, pentrueg la 1884, fiind la guvern d. Ion Brgtianu, a murit Marchizul Bedmar, f i cine a fost primul erede in aceastg ane- re ? Marchiza Bedmar. Ali constatat dos. din vreun dosar, di d. Brii- tianu pi guvernul liberal ar fi revendicat aceastg avere, care zicefi cuí este in patrimoniul statului? Nu I Nu a revendicat-o; nu putea s'o revendice; pi dacg atunci ati tgcut, dece protestafi astgzi? Dadi un ministru al domeniilor violeazg constitufiunea; dacä un ministru al domeniilor dgrue-

www.dacoromanica.ro 38 C. GANE ,te un ce care a intrat in patrimoniul statului, pi vg probez cä aceastg pretinsg violare, acest pretins dar, nu se face pentru intgia datg de mine, eu nu fac decgt sg consfintesc darul fgcut de Ion Brgtianu: vg intreb, dece i-ati iertat lui darul din averea statului, dece i-ati iertat lui violarea de constitufiune, pi nu mi-o iertati mie ? Pentrucg atunci ieratiaderentii lui Ion Brg- tianui azi sunteti in opozitiune ? Vreasgzicg, ideile noastre asupra constitutiunei pi asupra delapidgrii averei statului, variazg dupg cum suntem in majoritate sau in opozitiune ? Ceeace am ggsit cä era bun, folositor, cgnd se ggsiau amicii la guvern, este rgu, and se aflg adversarii la guvern ;pi nu in che stiuni diferite, dar in acelap afacere Bedmar Yeti recunoapte d-leStoicescu, impreungcu mine, a aceasta este de naturg a deptepta indoialg asupra seriozitgfii convicfiunilor dvs., pi nu ered cg astgzi sunteti mai convins de violare, de cgt ati fost atunci convins a nu era violare : nu aft fost nici acum convins ; numai atunci eraiamic, azi epti adversar; nimic mai mult, nimic mai putin. Dar, d-lor, mi se va pune intrebarea: bate aceste sunt frumoase, dar ce este de fgcut ? Ne intr'un impas; ne glsim fatg cu un articol din constitufiune, care stabilepte un principiu ;dar intgi acest principiu -nu se intinde asupra unei párfi a chestiunei, asupra capaciatii succesorale; al doilea, chiar acolo unde se intinde, el rgstoar- ng principiul fundamental al codului nostru cl- od ; incgt dvs. nu putefi lgsa dgrgmarea unei pgrfi codului nostru civil, la interpretareaarbitrarg fi, in multe cazuri contradictorie, a magistrafilor. Trebuie d-trg sg creati lege; f i sg nu permitefi ca judecgtorii sg o creeze. Acum nu este alt nimic de fgcut, cleat a zice urmgtoarele : Este drept art. 7 n'a putut legifera &supra capaciatii sorale, dar impiediea e-x.ercitml acestui drept ; pentrucii eu nu pot Lisa o avere ca sg nu aparfie

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 39 nimgnui, trebuie sg-i dau posibtlitatea sg se su- pung vointei art 7 Dacg ar ft chestiunea numai de acte voluntare, n'ar fi nimic de zisDar cgnd este vorba de un act involuntar ca acela al dreptuluisuccesoral, d-tril nu puteti o repet d-ira nu putetiin- voca din art. 7, dreptul pentru slat de a confisca averi strgine.... Cerând deba guvern se procedeze la acte de des- puiere, cred cg faceti nu numai oinjurie prea mare, dar faceti o injurie celor ce ne-au precedat f i celor ce au sg ne urmeze, cgci sunt sigur cg nu yeti ggsi nici un guvern care sg dea mgna la asemenea acte de barbarie. $i dind era in joc, nu vointa mea, dar vointa luturor guvernelor; cgnd erau in jccinteresele cele mai gin gape ale acestei tgri, eram eu, sii fac un lucru contra convingerei mele pi contra atittor interese, numai f i numai pentrucg un amic al meu era avocat intr'un proces? Mg credeti d-trg pe mine om atgt de fricos, credeti cg mg tem at& du qu'en dira-t-on", ca sg coniit acte deacele care sunt reprobabile f i fa tg de conptiinta mea pi fatg de conptiinta tgrii, numai pi numai ca sg nu dau ocaziune Vointei Nationale" sii zic cg am impgr- tit 200.000 lei cudomnul Buicliu? Cum? Sub mime anonim un scriitor oarecare ar veni piar zice : dacg faci cutare lucru am s'ii te acitz cg ai furat, pi eu care am fricg de a mi se spune cg am furat, tn'api ab fine de a face un lucru pe care mi l'ar impune cortptiinta mea f i onoarea tgrii mele? Aceasta nu o pot crede nici chiar cei ce au scris In Vointa Nationalg". C. Stoicescu : Rog sg nu-mi atribuiti mie asemenea inten- tiuni, cgci dela inceput am declarat sus pi tare, cg Dos. sunteti mai presus de once bgnueli". P. P. Carp : Se revenim deci la concluzie, care este urmgtoarea : Statul, f i vreau sg se audg de toarg lu-

www.dacoromanica.ro 40 C. GANE mea, statul nu aredreptul, conform art. din Constitutie, de a revendica pentru &maul succesiunile strainilor. Scurt pi cuprinziitor I" O voce : Trebuie o Constituant5". P. P. Carp : N'am nevoie de ea. Camerile, dacii vor ca art. 7 sit' devie o realitate, sä binevoiascii a-1 pune In concordanta cu principiile din codal civil, iar nu pe cale de interpretatiune säcrea fi un cod monstruos, care nu se poate aplica. Codul Civil tre- bula pusIncon- Prin urmare, din initiativii, parlamentaril,s'a cordant& Cu Coned- t utia. de pus un proect de lege pentru a pune in concor- danfd codul civil cu articolul 7. Eu vä rog, attit in numele meu, c5t pi in numele guvernului, sä luati in discutiune acel proect de lege, pi permitefij guvernului sit prezinte amendamentele lui, pentru a face un lucru serios. Cu modul acesta am putea deslega toate con- troversele pi satisface toateinteresele, afar5 de interesul acelora care au crezut di oche stiune atiit de limpede, poate s5 dea loc la o schimbare de guvern". Aceleasi concluzil leanuntli. Carp la Zece zile mai tArziu, la 14 Decembrie, fiind interpe- Benat (14 Dec. 1892).lat §ila senat, asupra aceluia§ caz, de ditre Gheorghe Vernescu,Carp Iir5spunde cu acelea§iargumente, sfiir§indu-§i cuvantarea cu urmsiitoarea concluzie: Capacitatea succesoralii a strilinilor nu se poate Opozitia pretinde cä statul trebuie sä confipte succesiunile sträinilor, iar noi tlig5duimstatului acest drept, pi credem c5, prin lege, SA se impuie succesorilor sá vândá imobilele lor rurale. Acest punct de vedere al lui Carp a prevalat, §i e cel care a regulat §i chestiunea Zapa, patru ani mai tiirziu, sub guvernul lui Sturdza.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 41 Anul cel mai rodnic al guvernarei Catargi-Carp 181.91gle1atie, din In deosebi aactivitatiiacestuiadin urma, fu anul 1893. La 3 Februarie incepusera la Camera desbaterile asupra proectului de lege pentru organizarea invatamttn- tului profesional. Vom reproduce aici in intregime expunerea de motive a acestei legi, lucrata de Petre Carp In Octombrie trecut. Petre Carp, mfindru cetatean el ar fi fost in stare sa desfiinteze lumatate din liceele din tara, care dupa parerea sa dadeau numai functionari bugetari,ï deci umili,inlocuindu-lecu acele §coli profesionale, care ar fi dat Romanilor, prin meserii independente, ocon§tiingcetateneasca mai mandra §i un caracter mai neatarnat. Expunerea de motive zice D-lor minitri, rezultatele obtinute de pcoalele rr eo ae ue m do e- tiN7exiliaunDe noastre prof esionale, sunt atilt de pufin satis faca- lege pentru eeoalele toare, inciit simful cel mai elementar al datoriei neProfesionale. impune sá: ne &am seama de cauzele proced5m apoi la inraturarea lor. Am convocat deci pro fesorii de la diferitele ?code profesionale ; am fiicut apeli in afarg de corpul profesoral la acei ale cliror lumini puteau sä ne vie in ajutor, f i toti, fárii exceptie, au fost de pä'rere cä roalele pro fesionale nu corespund menirei lor, pentrucg ele se ocupii aproape exclusiv cu teoría, f i numaí in limite foarterestriinse cu practica. Un ae,ronom care a invatat perfect botanica, care este meter in analize chimice, care va ce elemente trebuesc pämântului peniru a fi roditor, va fi cu toate acestea un agronom inutil, dacii n'a inagtat sä expl ice in mod practic ftiinta do- bfindita prin studii teoretice. Un elev de la pcoala de meserií, care cunoa#e desemnul, care are notiuni serioase despre tegile dinamice, care e instruit despre proprietatile dif e- ritelor metale, va fi cu toate acestea un Hitt meca- nic, dadi nu va tilt,* in fcoarii chiari aplicafiunea practica' a cunoftintelor sale. Cuvintele in

www.dacoromanica.ro 42 C. GANE pcoal5 chiar" sunt intrebuintate cu intentiune. Pentru felul ce-1 urmiirim, adicii pentru inzestrarea tiírii noastre cu elemente pro fesionale numeroase, ar fi periculos sii l5s5m ca practica 35 se Env* prin experienfa viefii pi in lupta pentru existent:FL In limitele restranse, aceasta se poate admite pentru meseriapi f5r5 pcoard, cari de mici copii fpi insupesc oarecari aplicafiuni pro fesionale. riniírul insii care a epit din fcoalii, refuzii in genere a In- cepe ucenicia lui d'a capo, pi deaceia am putut constata numeroase cazuri in care elevii epiti din pcoalele pro fesionale, lufind servicii, au intrat dela primii papi, In luptii cu patronii lor. Dupii repetite incerari, desgustati fi descurajafi, au p5r5sit profesiunea lor, f i au devenit nipte functionari declasati. Deaceia sus finem cii aplicafiunea practia trebue s5 facii parte integrant5 din cursulcolar. Practica t rebui e flicutlt in thrum' stu- Agronomul, meseriapul,silvicultorul,trebuie diner, nu dura. sil-pi facii practica f5r5 teamil cii neexperienfa lui El va pune In conflict cu interesele patronului s5u ; pi acest rezultat nu se poate obtine, dec At dac5 patronul, la Enceputul carierei sale, este insupi statul, fatil de care con flictul de interese neexistiind, experienfa se poate ciiptiga f5r5 team5 de a fi In- treruptii In urma unor nedib5cii firepti latoti inceprztorii. Cu alte cuvinte, tien'grul epit din pcoal5 nu irebuie sii fie expus a-pi face practica pe la particulari. Elevul fcoalei de meserii, ca sä: devie meter, trebuie s5-pi fac5 experienfa In fabricii ; dar nu in fabric5 privat5, ci in fabrica statului. Absolveniul pcoalei de la HerEistriiu trebuie sii caute mopii, ca s5 devie un agronom ; dar trebuie sii câptige experienta pe domeniile statului, jar nu pe mopiile particulare.Silvicultorul nu devine adev5rat silvicultor, dealt In pildure ; dar numai statul are mijloace, instalafiuni de aplicatie ;pi poate sii aibe AP cu neexperienta absolventului, rhbdarea pi Enaduinta la care un particular nu este intru nimic obligat.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 43 Voind insg a da studiilorteoretice comple- mentul practic de care au nevoie, a trebuitsg cercetgm dacg teoria pi practica trebuie sg meargg paralel, sau dacg trebuie sg se succeadg. Ca sg fim mai bine intelepi, sg lugm cgteva exemple. Dacg am imputina numgrul lectiunilor teoretice la fcoala de la Herestrgu, fi am da aplicati- unei pe teren o intindere mai mare, oare prin a- ceasta ajungem la telul ce urmgrim? Eu cred cg nu. Dupg mine, practica nu poate deveni serioasg, decgt dacg suntem pupi in pozitiune de a pune In aplicatie intreaga teorie a unei prof esiuni. Acest adevgr se aplicg pi la celelalte profesiuni; f t consecintele lui impun o modificare insemnatg a invggimgntului actual profesional. ,,,Scoala de la Hergstrgu trebuie sit fie pusg in pozitiune a trimite elevii ce pi-au terminat cursul, In fermele-modele, in care se poate dobéindi experienta necesarg. eicoalele de me- $coalele de meserii trebuie sg fie inzestratesenil. cu adeograte ateliere in care ucenicul sg devie meter. iFcoala de silviculturg nu va da roade, dadi elevii nu vor dobAndi in statiuni de aplicatiune, practica pi iubirea pgdurii. Numai aa fcolarii vor epi inzestrati cu experienta cerutg de multiplele interese, ce sunt chemati a administra. Intreaga lege ce o supunem aprobärei domniilor voastre, este numai codificarea principiilor expuse mai sus. $coala de silvicul- Rgmgne sg argt pentruce am crezut necesar detura. a infiinta o pcoalg de silviculturg. Piing acum studiile silvice se fgceau la pcoala centralg de la Hergstrgu ; pi efectele amestecului agronomiei ca silvicultura au fost dgungtoare pentru toti. In loc sg avem absolventi ce ar fi f i agronomi pi silvicultori, am absolventi ce nu erau nici una nici alta.

www.dacoromanica.ro 44 C. GANE Dadi mai adaog cä cei mai multi &Ind o cariera sigurg in serviciul statului, deveneau silvicultori, así (el inat pro prietatea privarii nu a tras mai nici un folos din pcoala de la Herlistriiu, pentru care am facut atillea sacrificii, Deli intelege upor, domnilor miniptri, pentruceseparatiunea acestor studii a devenit urgentii. ticoalele de comert. Tree acum la pcoalele de comert, in privirea dirora se simte nevoia unei diferentieri in gradul de instructiune. In organizarea lor actuala, peoalele de comert nu poi satisface indestul diferitelecerinteale comertului. Cu un curs de cinci ani, din cari cei dint& doi ani nu sunt dedit o pregatire la studiile comerciale, ne-am lovit de urmatorul neajuns : A- proape jumatate din elevi piirasesc fcoala inal treilea an, reluati de parinti pentru a-t intrebuinta In comerful lor. De act rezese cá comertul are dzferite nevoi, cä numai o parte din elevi pi inert cea mai midi, .are mijloacele si titnpul pentru absolvirea intregului curs. Fiindca insa, precum am aratat, primii ani sunt ani de pregatire, putem afirma cii micul comert nu trago nici un folos din fcoalele noastre comerciale. Este deci indicat de a se crea pcoli comerciale de diferite grade, corespunzatoare cu diferitele paturi comerciale ale societiltei noastre. Numai apa pregatirea qcolarilor va fi in leg:4- tura intima Cu viata practica, in cercul unde ei sunt chemati a lucra". Am creat deci f col i inferioare f i superioare de comen, fiecare cu un curs complect, potrivit Cu nevoile ce trebuie sä indestuleze....". Desbaterile privitoa.re la acest proiect de lege, filial pe arat de piitima§e pe ciit invinuirile ce i se aduceau erau de nedrepte. Once prilej, oricia de §ubred, era bun de opozitie, iar Stolojan merse OnA.a stigmatiza legea meseriilor cu epitetul de antiromâneaseit.'".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 45

Discursul lui Carp Raspunsul lui Carp urma la Februarie1893. Gasimdela 4 Febr. 1893. in el ecoul ideilor exprimate in primele sale discursuri parlamentare. Intrat in viafa politica Cu o fermi" convingere pe care nu §i-a schimbat-o niciodata,niciin chestiunile externe nici inteacele interne,. 11 aflam la 55 de ani repetand acelea§i vorbe pe care le spusese in cei dintai ani ai carierei sale politice : Reformele la noi s'au fgcut pgng acum fgrg sg seting seama de ceiace existá deja in targ ; pur f i simplu legi din alte tgri, s'au tradus vi s'au inso(it de o expunere de motive oarecare 1). Aceste nu sunt reforme, ci schimbgri in bloc. Eu cred cg reforma adeogratg trebuia sä in lucrurile existente f i sg caute a le imbungtgti. In bate legile, pe care am avut ocazia ale prezenta in viata mea, am tinut cont de aceasta ; am cgutat numai sg imbunglgtesc o stare de lucruri existentg in aceastg targ". Carp arata apoi mai departe cum ca dovada aceasta imbunatafire era necesara, o facea mnsái statistica §coalelor, caci la cele de comer f de pilda, in ultimii 9 ani, din circa 7400 elevi intrafi, e§isera numai 400 din ei, iar de la §coala de agricultura din Herastrau, in cei 9 ani din urma e§isera 40 de absolvenfi. Intruck elementele constitutive ale acestui discurs sunt identice cu acele ale expunerei de motive ale legei, aratate mai sus, nu vom reproduce aici decalcateva franturi mai caracteristice din el. Leseameserillor Ministrul Domeniilor, raspunzandadversarilorsai,se baseazó. pe principiul c8. elevtl tre- arata in esenfa cri intreaga reforma se bazeazri pe obuiau stifack, pe singura ideie dominanta, acea ca toate §coalele de me-litnett teorie gi prac- serii au nevoie, pentru a duce la bune rezultate, de atici.. da elevilor posibilitatea de a face o practicg, inainte, In timpul, sau dupa'. terminarea cursurilor teoretice. A§a de pilda, pentru agricultura mare §coala de la elcoala de agricul- Herastrau nu daduse, in 9 ani, nici un administrator deturit dela Herr/Adam. mo§ie (vechil), fiindca elevii e§ifi. din §coala cgnd s'au aflat in fata practicei, n'au fost In stare sg aplice

1) Vezi vol. L

www.dacoromanica.ro 46 C. GANE

teorialor", §i. caataretrebuesccreatepentru scolari, de catre Stat, ferme modele, unde sa invete ei practica lucrurilor. Pentru agricultura micg nu s'agttndit legiuitorul niciodata sa invete pe taran daca ingrasamântul vege- tal este mai bun deck eel mineral, niel eke procente de calciu trebuie sa contie un pamttnt roditor dar in schimb trebuie sii invete taranul sii semene si sa are la vreme. O sg dau un exemplu, zise Carp, din propria mea experienfg. E cunoscut de tofi pro prietarii cum cg porumbul, dacg il semeni in argturg de toamnrt, iti dá cel putin 25% productiune mai mult. Am chemat pe tofi tgranii mei pi te-am zis: fa- cetz argturi de cu toamna. N'au vrut. Am fgcut pi mai mull; am prátit anume Ward ca siivifacg argtura lor de cu toamng. Am rgmas Cu cei care i-am plgtiti nu au lost imitati de absolui nici unul. ..Ei D-lor, pentru ce aceasta? Pentrucg foarte incet se face pro gresul pe cale de imitafiune. In genere copiii, fi, aceasta e firesc,nu fac deat a imita pe pgrinfi; f i Cu greu 4i schimbg czneva deprinderile din copilgrie. Noi toti nu suntem decfit ceeace ne-au fgcut pgrintii. Pe cale de scoalá se face insg pro gresul mai repede; copilul se sustrage de la imitafiunea ser- Dag a pgrintelui, si &Wig de cu vreme deprinderi, ce pe cale de imitatiune nu le-a luat niciodata', ori foarte cu anevoie. ..Cánd in f coalg il deprinzi cu alt sistemde agriculturg, cu alte operafiuni, cu alt mod de a lucra pgmântul, el numai crede cg numai ce au fgcut pgrintii este bun. $i aici va fi o ruting, dar per! ectionatg. $coala de sillvieul- Trecand apoi la scoala de silvicultura, Carp arata ca turft. ea trebuia separata de cea de la Herastrau, fiindca insusi ministerul de Domenii a constatat crt elevii care au vrut sa invete silvicultura, n'am eapatat la Herastrau

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 47 invatatura §i mai ales nici practica necesara unui silvicultor. Ba mai mult, elevii trimi4i de la Herastrau la Nancy, in Franta, pentru a se perfectiona, au fost trimi§i indarat in tara cu o adresa din partea directorului coalei de acolo, care in§tiinta Ministerul cFolarii români nu sunt pregaiti fi nu pot profita de lectiile ce li se dau". Pentru ce ?" se intreaba Carp. Tocmai fiinda efiau de la fcoala de la Heriistrgu, unde inv5fau amestecat agricultura f i silvicultura, din care ca- uzit nu erau nici agricultori buni, nici silvicultori buni. Deaceia am introdus in proectul de lege, di cine vrea sä in/re la fcoala de silviculturri (sepa- rará de cea de la Hergstrgu) va trebui sà" meargii intgi la un fef al unui ocol de p'ádure, f i abia pe urmil va infra la f coalg sä învete meseria lui, iar dupii aceia sä mai meargii un ani jumátate la stafiunile de aplicatiuni practiceinfiintate in pädurile Statului". Dupa agricultura §i. silviculturil, Carp trecu la §c6lile profesionale propriu zise. $coalele protesio- I se Meuse critica (D. C. Butculescu) ca numarul lotnale. e prea restrans. Ministrul raspunse ca un proiect asu pra legii meseriilor va fi adus in fata Parlamentului, prin care se va prevedea infiintarea corporafiunilor" sau cu un cuvant mai modern a sindicatelor" §ica aceasta lege va obliga pe patror,. screieze §coli de meserii. Prin urmare, dupa atâfia ani de lupta, aplica el acum un program care-i era scump din tinerete1).i in aceia§ ordine de idei, trebuie mentionata acea ve§nica preocupare a omului de stat, de a nu face din neamul romiinesc un popor de declasati: taranul la plug,meseria§ul la atelier, negustorul la teighea, avocatul la tribunal, dofiorul la spital, mo§ierul la tara. Snuiasa nimeni din cercul síu, caci ambitiile ce nu se pot satisface duc la declasare, declasared la§omaj, §i. §oma- ¡ill la anarhie.

1) Vezi Vol. I, p. p. 385 urm.

www.dacoromanica.ro 48 C. GANE Sau aveti fcoli pufine dar bune, pi veti face ceva, sau avefi multe gi rele, pi atunci nu veti face altceva decgt sa creafi o populafiune declasatg. .Aceasta stare de lucruri trebuie sg inceteze. Am chemat funcfionari inalli dela Cade Fe- rate *gi din alte parti pi i-am intrebat pentru ce nu iau meseriapi românipentru atelierele drumurilor de fier, gi ei mi-au rgspuns: noi nu facem acte de filantro pie, ci de administrafie. Cu meseriagii ro- mâni egiti din fcolile noastre, n'am putea ajunge la acest rezultat, cgci pe acegtiatrebuie sg-i pui nu la un stagiu, ci la o noug preparafiune; ei trebuie sg mire mai intgiuin clasapreparatorie a drumurilor de fier, ca sa poatg, in calitate de ucenici, sg devie mai tgrziu buni lucrgtori. Fiind apa lucrurile, conchid ca la gcoala de meserii se invafa numai teoria, dar practica absolut nu. In adevar, cine va vizita o fcoalii de meserie va vedea cg maistrul fcoa lei de fiergrie invata pe elevi cum sii facg in miniaturg, de exemplu d cheie; dacg este vorba de lemngrie, maistrul invafg pe elev cum s'g facg in miniatura o roatg, un car, §i aga mai departe. La muzeu Deft vedea expuse o multime de asemenea obiecte lucrate in miniatura; f i nici nu se poate face altfel intr'oase- menea gcoalg, unde se face purg teorie. Cand elevul insa iese in viata practica, la rea- Mate, atunci el vede ca ceeace a invafat in miniatura, a ramas tot miniatura; caci in adevar el nu este in stare sg facg nici o cheie, nici un car, nici sii lege un acoperamfint. Ei bine, aceastg stare de lucruri nu mai poate continua. Prin urmare ce era de facut ? Sa lasam iluziile gi sg ne aruncgminPinta practicg, cad numai aga Dom avea buni industri- agi f i nu vom fi expugi a vedea faandu-se din ei altceva, poate chiar gi min4tri, dar meseriagi nu. Insg posturile de minigtri sunt rare. Noi avem cinci milioane de románi pi teoria socialista care cere ca fiecare om sg fie o saptanding macar gef

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 49 de stat, n'a ajuns s5 fie realizat5 la noi. N'am ajuns la acea fericire ca fiecare om siI fie cel pu- in odat5 In vi4ä ministru". Rezultatul acestor constatari este ca elevii de la sea- lile de meserii, cai acei dela scolile de agricultura 51 silvicultura, au nevoie de practicai ca atare trebuiesc infiintate pe langa acestecoli, ateliere. Ace/as lucru pentruco1iIe comerciale, pe care proectul de lege le impartea in inferioarei superioare si despre care vom vorbi mai la vale, cu prilejul viitorului discurs al lui Carp. Odata ce toate aeeste chestiuni de amanunte fura ex- pusei lamurite de ministrul de Domenii, Carp trecu pe planul mai inalt al ideilor generale: chPstiunea

Scoalele rominestl Stolojan invinuise proectul de a fi fost alcatuit in-fatd.de elementul tr'un spirit antinaTional, intrucat scolile de meserii eraustain. deschise pentru toti, de erau români sau straini, pe ciind patriotismul, cum se intelegea el pe atunci, ar fi cerut ca numai romani sa poata beneficia de invataturile ce se capatau la acele D-lor, raspunse Carp, eu am o miindrie, aceea de a crede cä in peninsula Balcania Romfinia este un centru cultural care radiazii In afarii; eu am miindria de a crede cá suntem aci cel dintgiu popor; cnici unul din verinii nostri nu are s5 ne intreaa gi cá civilizatiunea se va Iniinde de la noi la dansii, iar nu dela dfinsii la noi. Aceasta, prin ce mijloc se poate dobiindi? prin ce mijloc se poate mentine aceast5 inrilurire? nu mai numai prin imbunéitiitirea fcolilor noastrc; Maud ca ele sä fie un ideal pentru popoarele vecine; si and ele vor fi un ideal, 85 dati acestor popoare posibilitatea de a veni sä Inv* ad, dela noi, cultura pe care poate imprejurétrile mai putin favorabile de la ei, n'au permis sá o poatii introduce acolo. apoi, and Dos. procedati cu ex- rluderea genera15, and declarati cá nici un striiin n'are s5 vie in fcoalele noastre, nu v5 gfinditi cil atunCi poate si strignii vor zice: dac5 Row-Ina 4

www.dacoromanica.ro 50 C. GANE ne exclud, dece nu i-am exclude 0 noi din roalele noastre ? Cultura care o aoem noi, nu trebuie sg uitgm eg ne-am dus ca strain in targ striiing s'o lugm, fiindcg noi nu o aoem in tara noastrg, fi ceeace am capgtat noi dela strgini, Dos. voiti ca prin o ingratitudine neinteleasg s'o refuzam altor strgini? Cum? Noi sa mergem sä invatiim dela altii,dar altii dela noi, nu? $i cgnd noi refuzilm aceasta, pretindeti cg este nepatriotic, cg este aproape un act de inaltg trgdare ? (aplauze). ..Cum, D-lor? Umflati fraze; avetiinfiecare moment in gura Dos. cg Romgnul este frumos, cá Romgnul este tare, ca Romgnul este inteligent, cä Romgnul nu numai di se coboarg de la Traian, dar cg el a mo0enit toate calitatile acestui mare imparat; f i in urmg, dupg ce v'ati dedat la acest act de fanfaronadg ,vg speriati, oui temeti ca un strain indatg ce va intra In qcoalele noastre, are sa ameninte societatea romgng? pi ceiace nu s'a putut face atunci, and atiitea popoare treceau pe acest pgmant, ceeace nu s'a putut face cgnd Tur- ciii Tgtarii faceau invaziuni in targ, credeti ca un strain venit incoalä, astgzi, are sui desnatio- nalizeze un popor despre care vorbiti cu mgndrie. Eil la mine mandria nu este in gurg, este in Eu sunt convins cg putem deschide noastre strginilor fi cg nationalitatea noastra nu are sg se teamg de nici un pericol;sunt convins mai departe cg cu cat vom deschide pcoalele noastre strginilor, cu lira actiunea noastrg in peninsula balcanicg va fi mai mare, 0 va intinde mai mult numelei civilizatiunea romgneascg. Aceasta in genere pentru strgini. ...Viu acum la Evret. Iarielchi:lath/lies A fost, D-lor, o vreme and s'a discutat mult evrelaeci. aceasta che stiune. De atunciincoace pasiunile s'au mat domolit,i acum sunt mai la largul meu: nu vorbesc astazi in atmosfera arzgtoare incare am vorbit atunci;i dadi atunci am avid cura jul

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 51 ciind eram amenintat ard'ii casa §i cit am fi ucis a doua zi, dacg atunci am avut curajul sg vorbesc de Evrei cum am vorbit, vg puteti inchipui cg astgzi am s am acelas cura j. D-lor, ce ziceam eu atunci? Ziceam: este evident cg proportiunea din/re Evreii Romgni este prea mare; once pgrere am aveanoi de aceastg rasg, ori ciit de mult am admira noii sobrieta- tea eii viata ei in familiei spiritul ei de economiei calitgtile ei intelectuale, este evident cg in monetul de fatg acest element este strgin la noi, 0 ca proportiunea lui nu este asa inatt sä nu con,sti- tuie pfing la oarecare punct un pericol pentru noi. .Aceasta am recunoscut-c atunci,i aceasta re- cunosci acum. In ce constä, D-ion, deosebirea In/re noi? Deo- sebirea este di Dos. yogi sá sapati de acel iuând miisuri in contra Evreilor pi cg noi zicem nu este alt mijloc clecgt a cguta sg intgrim pe l?o- mini mai mult,in lupta pentru concureniii; si and vom isbuti, nu pe cale de prigonire, dar prm intgrirea elementului roingnesc pe tgritmul comercial si industrial, atunci numgrul Evreilor va de- cretei pericolul va fi mai mic; cäci. dacg numgrul Evreilor este asa de mare la not. e din cauzg cä acest element ggseste in deprinderile noastre. In toatil starea noastrg socialg, posibilitatea de a se intinde;i ori ce ati face D-trg, dacg nu Yeti modifica aceastg stare socialg, situatiunea vafi aceias. .Aceasta ziceam atunct. aceastaozicsi astgzi. ,.D-lor, legea de fat& ce tintg urmgreste? Cari sunt tintele ce le-a urmgriti partidul D-trg si al nostru? Legile de credit nu vorbesc cum au lost adminislraie aceste legi f 'acute de partidul national-liberal, au fost bune pentru intgrirea elementului comercial, pentru intgrire a activitgtii economice din tara aceasta. Eu sus fin cg restabilirea valutei, orice ar zice D.-Stolojan, care mg nu-

www.dacoromanica.ro 52 C. GANE mea pe mine ignorant, fiindcil cereamrestabilirea valutei, cred cg restabilirea valutei este o intgrire a activitgtii noastre comerciale f i economice.Ase- menea cred, cä legea viinzgrii bitnurilorstaiului la tgrani, este o intgrireaelementului romkinesc; cred ciii legea creditelor agricole, si proectul pentru Banca Agricolg, care o sä le discutati, f i acestea sunt elemente de intärire ale activitgtii noastre comerciale Acum D-lor, ciind vedeti cä mergem pentru intgrirea neamului nostru romiinesc inainte, and vedeti cii voim sä facem f coli mai practice, pi cänd tot ceeace s'a f gcut piing acum dovedeste cä tindem la intgrirea activitätii Romiinului. atunci intreb : satisf gcut-amnoiobligatiunea noastrg fatg cu statul acesta? Dar cu Eoreii ce voiti sà facem? ..Pe cale de prigonire ce se ponte face astgzi? De impgmäntenit, nu-i impilmänteniti; de la politicti i-ati inläturat.i in armatg ei sunt obit- gati sg meargg si s5-si dea impozitul de &Inge. Vedeti cg nu le liisatideciit activitatea pe care nu le-o puteti lua. Cu toate acestea D-voastrg, astazi ca acum zece ani, vg pliingeti cg suntem co- plesiti de elementul evreiesci ziceti cä natiunea este in perico!. Eu cred cg va fi mereu in perico!. atâla vrente cilt Dv. nu veti voisä munciti ea

,,Sin gura scg pare este intgrirea elementului ro- mänesc, fi atunci sä fiti sigur cä acest pericot are sit scadg si are sg dispargi PAtimasele discursuri cu privire la aceast6 lege atiit de folositoare, nu se incheiará cu iiispunsul lui Carp. Mai luarii cuvântul Nicolae Fleva, apoi Take Ionescu, numai in urmi, proectul de lege fiind luat in considerare, incepu discutia pe articole. Aci, ajungAndu-se la art. 77, in care se prevede cinviitiimiintul comercial va fi de doua grade: unul inferior si altulsecun- dal, autcurile opozitici incepurii dinnou.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 53

Dlacureul lul Carl) La 10 Februarie Petre Carp luí iara§i cuviintul pen-de la 10 Februarie 1893.13coaleleco- tru apara legea. El arata, cá. in starea lor de atunci,merclale luterloarò colile comerciale erau inzestrate Cu intreg cursul li-id superb:tare. ceal. primele trei clase nedeosebindu-se intru nimic de primele trei clase gimnaziale. Cualtecuvinte. elevii cari e*iau din cursul inferior al §coalelor comerciale nu n.veau ruci cea mai mica cunoeinta despre chestiunile comerciale. Ca atare reorganizarea acestui invatilmânt urma se faca in a§a fe!, incat in §colile zise inferioare (care nu vor avea deck 5 clase) vor intra elevii absolventi ai fiindeä era inutil ca o scoala comerciala aiba cursul inferior in care nu se invata comertul. Astfel absolventii celor 4 clase gimnaziale(saucelor patru clase de liceu) daca nu mai voiau sur- meze invatatura, ramiineau acasa; daca voiau sur- meze cursul superior, ramâneau la liceu; iar daca voiau faca comert, treceau la §coala comercial. Era tot ce poate fi mai logic. Iar in afara de §coalele comerciale inferioare,se mai creau§idoua §coale superioare (academiile de mai tarziu) pentru cei ce voiau SA se specializeze in chestiunile marelui comert. Carp ceruse unui specialist dinTransilvania, Belo- van, sa-i faca un raport asupra §coalelor comerciale din Germaniai Austria. In acest raport, inaintat Ministe- rului de Domenii, se arata ca in acele tari, erau dourt categorii de §coli, care corespundeau nevoilor comertului. zicea raportul,nevoilecomeilului sunt de indoitil naturä, dupä cum este de indoitii naturg activitatea celor care se ocupg cu dânsul: 1) Impiegatul de comer( care-pipuneserviciile la dispozitia comertului, pentru a infra in serviciul unui comerciant, trebuie sä cunoascii cursul mar- f corespondenta in limbi strgine, tecnologie, elementg de fizia pi geografie, raporturile comer- elate dintre tririi gri, etc.Pentruacesta sunt fcolile inferioare de comert. 2) Sunt comerciantii care nu asculti executii ordinele primite, care In schimb trebuie sii aibinitiativg fi spirit de

www.dacoromanica.ro 54 C. GANE intreprindere, pentru a da comertului un avéint mai mare. Acesta trebuie sg cunoascg pi Econo- mia Politicgi Dreptul Comercial f i Dreptul Ma- ritim, pentru a putea stgplini intreaga materie comercialg. Pentru aceptia s'au ricutpcolile superioare de comer f'. Pe acest raport s'a bazat Petre Carp pentru a face reforma sa in invatamantul comercial. Reforma aceasta fiind facuta deci dupa modelul pcoalelor din Austria pi. din Germania, Carp spuse, foarte cu duh in discursul sau: Acolo, in,Germania, n'a venit un fanfaron re- formator cam ca domnul Carp, ca sä scoatg din creieri o reformg de. pcoalg comercialg; acolo,ei au rficut fcolile conform cu nevoilelorn, nevoi reale, care erau exact aceleapi pi. la noi. De altfel Carp era de piirere ca in Romania o singurii ,coala superioara ar fi fost deajuns,i anume in capitala. Dar, adaoga el prea frumos : Ca sg fiu sincer cu D-voastrg, vg mgrturisesc cg dacg nu ar fi consideratiuni politice, n'api fi pro pus o coalä superioarg la lagi;dar t iti cg trebuie sg tinem seamg de oarecare traditiuni pi de oarecare trecut. lapul estecgzutdinfostalui splendoare. Fosta capitalg a Moldovei, de unde u pornit o parte din miKarearenapterei niei, vede cu regretcg totul seconcentreazg la centru, in Bucurepti.i fiindcg nu este tocmai ¡le parte acel timp de noi,fiindcg maitotiftim ce erau lasii si ce sunt azi, consideratiuni politice m'au fgcut sg zic cg noi cu totii nu trebuie sä uitam niciodatg ceiace a fost acel °rap. Asa acolo unde se poate, mgcar acolo, sg-1 punem pe 'Leda; picior pi pe aceeap linie cai capitala V ala- hiei. azi devenitg capitala României iniregi (aplauze). De aceea am infiintat o fcoalii superioarg la lapi. Dar dacg d-poastrg nu impgrapiti aceste veden, dacg voiti sg fie la Galáti sau la Graiova, treaba d-voastrg sg hotgrgti; mai mult insg decgt doug co li, vg angur cit nu e nevoie,i cred cä ati

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 55 face bine cai in aceastg priving proiec- Jul apa cunt e. ca incheiere : ,.Eu cred cg proiectul constituie un pro gres, cit va face bate comerfului nostru pi in once caz, vg zic pi aict, ca pi la fcolile de meserii: d-lor, pentru Dumnezeu nu impiedecati o incercare de asemenea natura, pentru cg rezultatul va fi cg yeti riimgna in starea actualg pi vg afirm cg ea e foarte proasta (aplauze)". Leslie votate in La 11 Februarie proectul de lege fu votat in intregime,complectarealegal Cu amendamentele primite de ministru. In aceiasi zi,meseriacilor. Carp, care nu facea lucrurile pe jumatate, aduse in tata Camerei un proect de lege prin care se cerca deschiderea mai multor credite pentru : infiintarea a 3 ferme model, a unor ateliere la scolile de meserii din Iasi si Bucuresti, pentru construirea de localuri pentru personalul silvic, a unei scoli de agriculturá si a localului ministerului de domeniii agricultura. Cu acestea se incheie, dupg 14 luni de guvernare. re- I orma facuta in domeniul meseriilori al negotului. Inainte de a pi mai departe la celelalte reforme ale acestui guvern, sa mai aruncam o seurta privirei asupra starii financiare a tarii in anul 1893. Cheetinnea finan- Carp a avut intotdeauna o predilectie, destul de in-ciará. Deosebirea dintre liberaliei con- dreptatita, pentru chestiunile financiare. lndreptatita :servatori In acee.st& fiindca atat in trecut, in chestiunea agiului, cat si incheetiune. prezent prin excedentelebudgetare ce se efectuau, cu atat mai mult in viitor, cand va fi ministru de finante, el s'a dovedit mereu deosebit de intelegator in astf el de materie. De altfel i aceasta este o chestiune numai de cifre partidul conservator, fie prin meritele lui Carp, fie prin ale lui Mavroyeni, a fost acela care, de cate ori a fost la putere a stiut srestabileasca finantele sdruncinate sub regimele liberale 1) chestiunea, privita fara nici o pgrtinire, privita din perspectiva inta.mplarilor trecute, se lamureste foarte usor ; liberalii au avut, mai ales mai tarziu, financiani

www.dacoromanica.ro 56 C. GANE tot atilt de buni cai conservatorii, dar ace§tia erau in solda unui partid care nu numai cá avea nevoie de bani pentru a se mentine la putere, dar avea mai ales nevoe de bani pentru intárirea marei inovatii creatá de el: burghezimea iomân. Finantele statului treceau deci pentru acel partid liberal pe planul al doilea des- curcá-le conservatorii cAnd vor veni la putere: pe planul intai státea ideia burghczimeii intárirea partidului care o creiase, Mudcìí avea nevoie deea, precum avea 0 ea nevoie de el. Cu totul altfel se prezintá lucrul in sAnul partidului conservator, acel format, hied in 1893, din fo0ii latifundiari ai tárii cerau ei conservatori puri sau noui junimi5ti 0 care nu se uitau la interesele báne0i, ce nu contau pentru ei, bogatii, ci se uitau numai la lute- resele obste0i ale OHL la interesele celor mici i slabi", vorba lui Carp. Ca o fi avut liberalii dreptate, sau cá o fi avut conservatorii, judecá cine cum o vrea !De altfel,fárá a impida asupra judecátii nimánui, noi credem cdrep- tatea era din partea amândurora, ca in toate nestabilele treburi omene0i... cáci mai bine este srt ai o tará cu decat färä burghezi, dar tot (dal de bine e sá lasi pe toatá lumea sá tráiascá, nu numai pe burghezi ! Politica Imprumu- turilor. Ne amintim cá in materie financiará Carp a preconi- zat i cand a putut a 0 aplicat politica imprumuturilor", combátutá de liberali ciind erau in opozitie, dar imitatii de ei &And eraula putere.Imprumuturile au sporit an Cu an sub toate guvernele, ajungiind la sume foarte mari ; dar aceste sume nefiind intrebuintate la nevoile bugetare, ci ele fiind afectate la márirea resurselor fárii, anuitátile lor se puteau plati regulat, asa hick bugetul márit, nu numai cá era intotdeauna echilibrat, dar el &idea acum 0 excedente. Pentru a intelege cat mai bine cum a decurs aceastá politicá a imprumuturilor 0 care au fost rezulfatele date de ea in timpul ultimilor 20 de ani, vom desprinde aci piirti din discursul pronuntat de Carp la Camerá, Cu prilejul bugetului pe exercitiul 189394. (la 10 Mar- tie 1893).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 57 In Olin, Nicolae Fleva fiicuse un mare discurs in com- detciorghtgeiVZ baterea nu numai a bugetului pe acel exercitiu, dar a asupra budgetultd. intregei politice financiare conservatoare. Räspunsul i-1 dete Carp : Domnui Neva... care n'a cuprins cu o ochire generalg pgtrunzgtoare nevoile statului, care nu ne-a argtat care este mersul ascendent, care e idealul la care Romgnia trebuie sg tindg... ne-a spus numai cg existg un principia in finante, cum cg nimeni nu cheltuiascg mai mult decgt are. Intelegeti cgtg genialitate a trebuit cuba sg ggseascg acest ade- vs& financiar ca sg nu cheltuefti mai mult decgt ai. Dar d. Fleva a mai gäsit §i alt adevgr: a sp. us cg slatul nu are nimici cg noi ceilalti avem tot. De cam contestabil, d-le .Fleva I Cgci eu a vrea sg ftia, fgrg stat ce am avea noi cu iota ? Dacg statul nu ti-ar da dumitale organizarea magistraturei, a vrea sg ftiu din ce aifitrgit d-ta ca avocat ? Dacg statul nu ti-ar fi dat d-tale siguranta intre daraverile dintre om i om, noi am fi azi in situatiunea aceia in care se aflg, ceiace se numefte in tail la noi petrarii", carereguleazg chestiunile lor cu ciomagul. atunci ai don i sgftiu uncle ar sta averea particularg fiproprietatea a- cestei tgri? dupgce a fgcut astfel de teorii foarte adgnci, D. Fleva vine fi se ocupgde amgnunte, zicgnd cg noi umflám veniturile. Cum. domnia sa nu ne spune I. Carp aratä atunci pe larg, nu numai cit veniturile nu erau umflate, dar pe längä crt eran foarte reale, apoi dela 1888 incoace. adicil dela venirea Conservatorilor la putere, toate bugetele dilduserä excedente. Cá cheltuelile bugetare erau foarte mari si ele, era adevärat, dar, zicea Carp : Arfitrebuit d. Fleva sg se intrebe dacg nevozie acestei tgri nu sunt fi ele mai mari decgt in alte tgri. Dacg ar fi fgcut o comparatie cgt de superfi- cialg intre ceiace este in alte tgrii mire ceeiace lipsqte incg la noi, arfiajuns la concluzia cg nevoile acestei tgri sunt enorme vi cg ele stau in ra-

www.dacoromanica.ro 58 C. GANE port direct cu mersul inainte pe calea civilizatiei, gi pe caleaaceastanu are s'o opreascg teama copilgreascg cg va cgdea in prgpastie, iar mini,strii vor merge inainte cu tara pe aceastrz cale a pros- perirátii, gi dacg nu vor voi,tara ii va impinge Milt' voia lor. ..Ggnd la fcoli- ai atâtea de fgcut, cgnd armata are nevoi imense de implinit, cgnd reteaua de drum de fier nu este terminatg, cgnd cu §oselele stgm mai rgu decgt in once targ, cgnd abia de curand am pus justitia noastrg in starea materialg necesarg pentru o bung magistratura, voiti Dos. sg stgni cu bratele incruci,sate fi sii nu mai facem nimic". Toate aceste nu se pot insg face dead cu im- prumuturt : nu puteti termina reteaua drumurilor de fier ca bugetul ordinar, niciportul de ta Constanta, nici podul peste Dungre, nici docurile, nici fermele model... Si Carp arafá atunci eii imprumuturile acestea nu- inaideciit necesare le-au fiicut Conservatorii, dar le-au fiicut s'i Liberalii. Petitlea Imprumu- turilor /ammo edop- Mi s'a spus totdeauna de pe bancaministe- tata et de Ion Zia- rialg, cgnd erati la pu/ere: Dumneata d-le Carp, tianu. vei face imprumuturi, noi nu ; d-ta vei face cheltueli, noi nu, fi pe and se zicea aceasta, realitatea era cg tot Camera lui Briitianu votase peste 260 milioane imprumuturi, pe care am fost obligati sti le realizgm, cgci imprumuturile realizate de noi n'au fost votate de Camerile conservatoare, sunt angajamente luate de Camerile liberale. Nu critic. Dacg n'o fgceatiDo., am fi fgcut-onoi ; dar zic aceste ca sg dovedesc cg resursele ordinare ale unui buget nu suntsuficiente pentruca o targ s5 poatg merge inainte pe calea civilizatier. In loc de aceasta, d. Fleva ar fi voitca guvernul s'g facg ca negustorul : sg vadg dacg balanta se cumpgne#e cu 10 de o parte fi 10 de cealaltg, fgrg sti-fi dea seama dacg cumpgnealase potri- vefte cu nevoile, cu viitorul acestei tgri...

www.dacoromanica.ro r. P. CARP 59 fiinda d-sa a binevoit a face o comparatie intre mine ca administrator al averei pro prii mire mine ca administrator al averei statului, pi m'a intrebat : Apa ai procedatla Tibärzepti?, Cum a adminIstrat voi rrispunde : Apa am procedat,d-leFleva...Carp mosia sa THAL- Ciend a murit tatäl meu am gäsit administratianepti. cam dupä moda veche. Cinci ani de zile n'am cut cleat a cheltui aproape dotal sferturi din venit, in imbunätátiri fi in datorii care s'au urcat pfinä la 200.000 de franci. Care a fost rezultatul? Astäzi mopia mea, färä.a face noui achizitiuni, are un venit aproape indoit dec.& acela pe care-1 avea and a murit tatäl meu si datoriile sunt tzte. Teoria contrarä am auzit-o deand cu Barbu Catargi, care zicea cä trebuie sä tragem o perdea de fier intre prezent pi trecut, fi sà nu mai facem datorii. Dacä am fi ascultat acest strigät de ne- cugetatä disperare,in cesituatiune am fi fosi astäzi?In situatiuneaSerbiei, care in adevär n'are datorii, dar care n'are nici drumuri de fier, nici fosele,nicipc() li in conditiunile in care le ¡mein noi... De la Barbu Catargi piing azi... imprumuturile care s'au ricut, au fost numai prea putzn afectare la märirea resurselor tärii, iar dacil Budgetul trtrI1In noi astäzi putem su porta cu upurintä un buget1870, In 1893 01 In de 190 milioane atunci cfind in 1870 imi aduc1938 (vezI pi nota). aminte cu &it'd greutate suportam un buget de 70 de milioane, aceasta o datorim numai pi numai imprumuturilor ce le-am fäcut, care au fost in-

1) Bugetul pe exercitiul 193637 este de 22 miliarde, 972 =- Roane lei,plus doui miliarde 600 milioane pentru Apararea Na- tionala, total 25 miliarde, 572 milioane, Aceasta la cheltueli ;iarla venituristu'nt numai circa 23 miliarde lei, din care abia 3 miliarde 835 de milioane este aportul impozitelor directe (17% din totalul veniturilor), 31/2 miliarde de la al cifrei pe afaceri, 2Y2 miliarde de la automobile, 2 miliarde de la timbre, 1Y2 miliard de la vami, etc.... Cifrele sunt interesante §i ele dovedesc ca aportul cel mare de venituri Il aduce de fapt, intr'o jar& agrícolaiabia mai industrializati decal in vremea lui P. P. Carp, orasul, nu satul. (Vezi totugi proportia dintre aportul agricultureii acel al industriei la p. 354 nota 1).

www.dacoromanica.ro 60 C. GANE trebuintate pentru mgrirea puterei productive a Carp arhth mai departe ehdatoria thriise urca in 1893 la 800 de milioane de lei, din care 706- de milioane se intrebuintau numai in scopurilemai susarhtate, iar dad' anuitatea acestor datorii se urca la peste 50 de milioane anual, resturile bugetare sporiserh in schimb de la 70 de milioane la 190 de milioane. astfel csporul era de 120 de milioane,i aceastarhrh a lovi materia tmpozabilh, decht inteo foarte mica rahsurá. and a§a- dar din bugetul de 70 de milioane pe care-I avea statul prin 1872-73, schzhndu-se anuithfile nu rhmiineau atunci decht 34.000.000 lei pentru indestularea tuturor nevoilor, iar in 1893, adech 20 de ani mai thrziu, rii- maneau dintr'un buget de 190 milioane, 122 milioane pentru indestularea nevoilor cum mai putetitipa" zice Carp cii ruinäm tara mergem la prOastie?". Mai departe, Carp arhth Camerei csporul bugetar anual fiind cam de 3 milioane de lei, iar de la 1888 incolochiar de 1011 milioane,bugetul prezenta acum un excedent de 30 milloane lei fiirg ca sä adäu- gäm un ban la impozitele pe care le-am git.'sit noi cad am luat moqtenirea lui Ion Bratianu, din contra, am degrevat am degrevat taxa asupra tuicei, asupra spirtului, am degrevat taxa de 5 % asupra lefurilor functionarilor, pi cu bate aceste am putut ajunge la un buget de 190.000 lei". Duph ce mai arhth in toate amhnuntele, (care asthzi nu mai intereseazh) cum fusese intrebuintat exceden- tul de 30.000.000 lei, 0 dovedi astfel cadministratia a fost bunii, Carp trecu, cu multh dibhcie la chestiunea impozitelor, care de fapt e cea care intereseazh mai mult pe cethfenii orichrei thri. Contribuabilului Ii este foarte indiferent dach statulare sau nu are datorit, principalul pentru el este sa-1 impui cat mai putin, direct §i indirect. Lucrul acesta Carp 1-a inteles intotdeauna prea bine, side mirat este c, cel putin in aceasa priTinfh, popularitatea lui n'a crescut cu anii cu experienta. Dar cum pe de alth parte §tia ch. in guvernarea actualva fi totu0 nevoit SA se ocupe 0 de

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 61 miirirea unoradin impozite, el, dupacemai insista odatái asupra necesitätii ce va avea tara, Ski facil noui imnrumuturi pentru sporirea productiunei sale i), land ett alai bugetul, cat §i resursele, cat §i excedentele se vor märi cu toate acestea mereu, incheia totu§i discursul cu urmatoarea expunere : Impozitele actuale se urcir zicea el la cel mult 115 milioane, fi dind o (arri cu 5 milioane fi ceva de locuitori pliite0e numai 115 milioane impozite, aceasta inseamnii un 20 de lei de cap. Apoi atunci mind Bulgarii plätesc 19 lei de cap, Siirbii 21 de lei 0 Rufii 26 lei de cap, did nu vä vorbesc de Anglia, unde sepliitefte 160 de franci,nici de Franta unde se plaefle 130 de franci cred cii un impozit de 20 de lei de cap nu este un ce care a atins limita posibilitlifit 1" Aeesta a fost, in esentä, discursul financiar al lui (_,arp, din care s'a putut invedera, starea prosperä in care se afla tara de cativa ani incoace. Dupli bugetul general al tärii, ministerul de domenii irecu la bugetul resortului säu, care fäcu obiectul discursului dela 16 Martie. Atacat de Fleva, care gäsise un nou prilej de a face opozitie, care in loe s'a vorbeasca de bugetul Dome- niilor, se apuca scriticelar politicafinanciara a Conservatoriloriscearä plecareaguvernului de la carma statului, Carp raspunse cu acelea§i arme :el se ocupä numai accidental, la sfärOtuldiscursului, de bugetul ministerului sáu,deand altf elnumai teorii generale asupra finantelor tärni räspunzand cu obi§- nuita-i ironie la toate criticele adversarului Acest adversar, Nieolae Fleva, era de altfel un om Nicolae Fleva. inteligent, cult, fin,bun orator,minunat avocat, foarte ceiace nume§te Francezul un charmeur" 2); insii

Teoría lui Carp era ca guvernele trebuiau sa oblige genera- tine viitoare, pentru care munceau, sà iasi ele o Darte la acele sacri.tcli . Autorul acestei carli 1-a cunoscut personal, ca pe majoritatea oamenilor politici ai epocei descrise, cei care mai traiau,batrfini, intre 1910 si 1920 (asadar pe P. P. Carp el, insusi). Ca atare s'ar putea crede cà judecata sa este subiectiva. Dar la aceasta el n'ar pntea rilsoundedecatprinmagistrala dizertatie alui Maiorescu (o. c. p. 286) :

www.dacoromanica.ro 62 C. GANE era prea pítima, iar Petre Carp a fost in schirab, din fire §i intotdeauna, prea putin patima§, ca sit'. nu judece întâi cu sange recei snu releveze apoi cu ne- crutare ridicolul pe care patima o trage indeob§te ca o grea povarrt dup'ti sine. Zise Carp in discursul &Au : Discursul lui P. P. Carp de la 16 Mar- Domnilor, ¡miinchipuesc cif un scriitor, un ti*, 1893 asupra bud- istoric, peste 30 40 de ani, ar Doi st facil istoria getulut mintsterulut de Domenii. acestei OH, pi se Intelege prea bine c5 ar trebui sit facif fi istoria parlamentarii. El ar lua Moni- torul Oficial pi s'ar intreba : In anul de grafie 1893 ce (el de oameni politici luptau atunci impotriva acelora care erau la guvern?". ,,Daca ar lua discursul d-lui Fleva de azi, ar (cutareicutare)...i ar citi c5 d. Fleva pretinde cá deficitul budgetar nu sestabilepte prin diferenta intreevalurtri pi incas5ri, dar prin deosebirea dintre evalugri pi constaari. Istoricul ar fi cl5tinat atunci din cap. Sub punctul de vedere al literaturii, calea valea,dar un om care vrea sä vorbeascii de finanfe pi zice enormitatea cä deficitul nu se calculeaz5 dup5 evalugri pi In- cas5ri, ci dupa evalugriiconstat5ri, aceasta e prea-prea r Istortcul de peste Istoricul fpi va zice c5 pe atunci trebuie s5 fj 40 de ant idcal de peste 400 (veal no- fost nipte majoritiiti Cu o rabdare neobipnuitä, fi ta). trebuie sfi fost fi un prepedinte cu o tolerant5 care intrece deprindegile noastre de asazi. _Apt o

Subscrisul (Maiorescu)este incredintat de adevArul tezei sus- tinute de Lessing, a nu se poate scrie bine decat istoria propriului sAu timp, desi unul din cei mai interesanti istorici moderni, Treit- schke, se mirà de spiritualsi curajoasa" vorbA a lui Lessing, pe care multi altii impreunA cu el nu o pot admite. InsA trAind inc autorii faptelor care se istorisescfi in once caz multimartori oculari,controlareaexactitAtii sefacedelasine,sieventualde rectificAri se produc mai usor. lar In ce priveste judecata istorio- grafului, acesta nu ne pare a fi mai obiectivi la cei ce se ocup5 cu istoria veche. Cine isi aduce aminte cum Mommsen cobora pe Cicero la categoria slugarnicilor politici" care trec dinteun partid Intr'altul dupl interesele znateriale.pe canal In cartea lui Duruy acelas Cicero este meilleurque son temps, croyant à la vertu, au pouvoir de la raison, à la liberté"... acela va fi Inteles valoarea pretinsei deosebiri intre o istorie a trecutului si o istorie contira- porani, intrucilt priveste nepArtinirea lor".

www.dacoromanica.ro P, P, CARP 63 sä zia istoricul care va vorbi peste 40 de ani1). atunci se va intreba : ce indreptiitea pe acel domn sit' o ja aga de sus? $i pi-ar fi zis indrep- trite& un singurlucru...f Uinta careare de a manipula irei fraze : una este libertatea constitu- tionalii, a doua este coruptiunea fi a treiaeste jertfele personale adusede d-sa ca sä lupte in contra coruptiei §i a pierderei ...D-1 Fleva a avut un moment in viata lui când a jucat un rol, un moment and ca sonoritatea vocei lui f i exuberanta lui de vorbii a fost pur- Caorul de cuviint al indignatiuneigeneraledin targ contra unui regim care imbiitrânise, dinacea- stä nu maieralaingltimeamisi- unii sale pj azuse in bratele unei colectivitii(i, care a sugrumat pe Ion Brittianu ;d.Fleva

1) Petre Carp credea ca 40 de ani vor ajunge pentru a face din Rominia o tara cum o visa el. Dar termenul a trecut, iar noi cei de azi, din incinta sau din tribunele Camerei, ne intrebim de cite ori vor mai trece 40 de ani, pina vom ajunge la idealul lui Carp. Pentru a indruma pe viitorul istoric de peste, nu 40 de ani, dar de peste 400 de ani, cum sa cerceteze deosebirea care a fost intre Parlamentul din anul de gratie 1893 pe care Carp il gäsea Incii. necivilizat i Parlamentul Roman din anul de gratie 1936, ar fi deajuns sa indicant reportajele analelor parlamentare 5i ale presei de azi, de pit& asupra unei sedinte a Camerei, luata la intim- plare din foarte multe altele la f el : ... Incordarea dintre national-taranisti o national-crestini, dupa batalia electorala dela Mehedinti, a ajuns la limita extremi. (Dar la guvern erau liberalii, prin urmare lupta se dadea intre partidele din opozitie)... D. Robu, deputat national-cre5tin, se rafueste cu deputa tur&ational-àrAnLtj. Rafuiala e cu Incriminari 5i documente. D. Robu e masiv n'are teama...,iar deputatul Marcel Adam national-cre5tinsi el, mirunt la stat, parind sä tot aibi 25 de ani, cu o infati5are de timid, ripostind la o apostrofa a unui adversar, rostesteBanda de hoti". D. dr. Virgil Solomon, national-taranist riposteaza scurt : Imbecil". D. Marcel Adam, a5a mic cum e, sare brusc din banci facind un efort de inaltare, love5te cu pumnul in barbia d-lui Dr. Solomon. D-1 Gheorghe Cuza, sesizind tragedia, intervine cu graba,(stilul e al reporterului). Clopotelul pre5edinte1ui suni. D. Solomon ca sa cliqtige timp, loveste la iuteala pe d. Cuza, nu cu mina, ci cu genunchiul. D. Cuza cade peste pupitru, care se rupe Cu zgomot. ... D. Robu sare in spatele D-rului Solomon i-1 arunca la pamint. Deputatii sar dintr'o parte si din alta. Se face o incaerare general... d. Dr. Solomon e ridicat de pe jos, plin de singe". (Uniuersul din 21 Martie 1936). Scenele acestea se petreceau in anul de gratie 1936 In Dealu1 Mitropoliei, nu la Arenele Romane.

www.dacoromanica.ro 64 C. GANE

pi-a inchipuitcávorbelesaleauprodus cäderealui Ion Brätianu,pisigurfiind de aceasta pi-a zis pi azi : latä refeta gäsitä, acuz de corupfiune pe conservatorii guvernul conservator va didea. Pentru aceasta ar trebui fie in adeviir corupfiune, cäci altfel n'ar maifi nici un guvern posibil pe lume, cáci refeta d-lui Eleva ar aplica-o oricine. aind arfid-sa la pu- Jere, gäsesc eu un amicca voce puternicä, pe care-1 pun sä trige cä d. Eleva e corupt,î haidel D-1 Fleva cade i vin eu, fi d. Fleva reincepe cä eu sunt corupt (ilaritate, aplauze).Apoi apa este mersul istoric ? Eu nucred cä apa este mersul istoric, eu cred cá acuzafiunile produc efect când sunt intemeiate, altfel nu..." Dupa ce arata pe larg netemeinicia acuzatiilor de coruptte ce se aduce guvernului 1)si dupa ce protesta cu vehementa impotriva expresiuniineparlamentare de demi-monde" pe careo intrebuintaseFievala adresa guvernului, Carp trecu la justificarea altei vinuiri ce i se adusese, acela de a fi inconsequent in Tocmai el I D. Fleva a zis :afi venit cu o lege asupra fä- ranilor ; cu o lege neizooritä din principiile Dvs. farii cu aceastä parte a populafiunii noastre, ne- izvoritä din dorinfa ce ave(i de a ridica toate cla- tele socieliifii noastre, ciafi venit in urma unei räscoale,i aveafi aerul a zice cá aceastä riiscoalä a provenit din cauzä cä venisem noi la guvern. Rliscoala neasciL din 1888 et Räscoala a izbucnit trei zile dupä venirea noa- atitudinealuiN. Fiera. 1) Din care principala era cti Petre Carp era de pirere ei functionarii publici trebuie si voteze intotdeauna cu guvernul cici ei sunt afard de politici.., au cariera lor qi trebuie sa serveasci interesele permanente aleStatului, lar nu interesele treatoare ale politicei...Impiegatulcare vreasA facipolitickn'are cleat sd binevoiasci sa piräseasca serviciul Statului. Dar si am eu impiegati suptqi ordinelor mele f ArA &A am incredere inei ? Care este nil- nistrul acela carear tolerasA incredinteze o partedin puterea publicä a carei rispundere o are, §tiind cA acel om are si fact' ceva inadins, care ar putea sä compromiti rispunderea Ministrului fati de Parlament ? Aceasti justi. teorie Fleva o gisea stranie ; ef cerca libertatea integrati a comitiintei pentrti toat'd lumea.

www.dacoromanica.ro P. P. Carp

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 65 strg la guvern 1), incgt abia ajunsese pe la dis- tricte ptirea cg guvernul s'a schimbat f i era destul ca aceastg tare sg ajungg la urechea tgranilor, ca ei sg zicg : Carp, Rosetti, Conservatorii au venit la putere, suntem pierduti ;pi indatg au pornit la airciumg sg desfundebufile, sg se imbete pi apoi sg dea foc casei proprietarului, sg omoare, etc. D. Fleva ne acuzg cg dece am ingbutit rgscoala. Erau doug mijloace de a o ingbuti: sau era mijlocul de a nu tolera ca in aceastg farg un om oarecare, fie el gran, fie oricine, sg alba dreptul a ucide oameni, a da foc caselor pi a impgrti mopiile altora, pi atunci sg vii cu forta a impiedeca asemenea fapte ; sau era alt mijloc care l-a indicat atunci dl. Fleva insuti. D-sa a venit la mine f i mi-a zis : garahtez ca in 24 ore revolufia tgrgnea- sat are sg se sfgrpeascg. L-am intrebat cum? N'am decgt S Él. mg duc in mijlocul lor sg le spun nu mai faca revolufiune... Dar d-sa nu s'a dus. Dacg se ducea, nu se ardeau case, nu se ucideau oamenii, nu se schingiuia nimeni, nu se intgmpla bale ororile care le-am vgzut noi ; a fost in mâna d-lui Fleva sg impiedice bate acestea, ducându-se In mijlocul lor ti nu s'a dus I .Apoi d-lor, cu oameni de acettia, cari scot dinfii f ara durere, nu se guverneazg. Dar se zice ca n'am aplicat legea. lar o neexac- Cum Be aplica legea vanziLrei bunu- titate. DI. Lahovary nu incepuse aplicarea, dar o'Tier Statului. incepuse Dl. Pgucescu ti a continuat-o d. lzvo- ranu. Apoi am continuat-o eu f i vii pot spune cg piing acum *la tgranis'au vgndut motii de ale Statului in valoare de 60 milioane in timp de 2 ani pi jumgtate. cu bate acestea Dl. Fleva vine in Parlament In auzul luturor f i zice cä legea nu se aplica; f i aduce cgteva petitiuni din partea cgtorva tgrani, cari n'au primitpgin 'tint pgng acum.Evident ;

1) Izbuenise inainte, vezi vol.I, p. 372,

www.dacoromanica.ro 66 C. GANE 'Linda piing acum nu s'au vändut toate mosiile ; fiindcg nu se puteau vinde 1.400.000 hectare intr'un amp atät de scurt, si prin urmare asemenea petitiuni vin necontenit. Cine cugetg, nu poate face asemenea acuzattunz, fiindcg impgrtirea sistematicg in diferite loturi a mosiilor nu se poateface de azipiing mäine ; trebuie Mufti bine f i cu bggare de seamg, cgci Statul rgspunde de evictiune dupg legea ricutii. Prin urmare, nu putea sg facg in doi ani, ceeace ar fi trebuit sg facä in 5 ani. IA Fleva mg mai acuzg di am arendat moside statului care nu sunt incg date. Ce eram sg fac ? Szi le exploalez eu in regie ? Atunci, ar fi zisd. Fleva c5 eu fac coruptiune ; cg pun pe porumbeii mei_sä caute mosiile in regie. A trebuit sti le dau In arendg si le-am dat fgrg nici o pierdere pentru Stat. Dacg sunt tgrani care se pläng di fuel, n'au luat pgmänt,incontra cebraestebinecuvfintarea celor care au luat de ja, iar plängerile celorlalti au s5 se transforme si ele in binecitogritgri, chip:4 ce li se vor da f i lor p'iimânt". Budgetul mielete- InsfAr§it, Ministrul Domenilortrece §i la bugetul rulut de Dorm:mil. ministerului sail, care comporta un spor de 2'51.000 lei fara de bugetele anterioare, (§i nu de 500.000 lei, precum. spusese Fleva). Mi s'a spits cg am facut acest adaus pentru a proteja nu stiu pe cine iar abuz si vi s'a citit cil am su primal nu f tiu ce numgr de guarzi. Evident cg am suprimat :i-amtransformat in fefi de ocoale Prin urmare nu s'a suprimat nici un silvicultor, din contrg s'a mgrit numgrul ion. Am suprimatnum5rulspgliitoreselor dela bili? N'am suprimat nimic,dar am crezut cg e ridicol sg se puie in buget, ospiiltitoreasg, si am pus o cifr5 in bloc la fiecare administratiune bal- near5, iarspagtoreselele poategiisi d. Fleva acolo in cheltuelile generale. (ilaritate). Asa cu toate acuz5rile care prioesc ministerul

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 67 Domeniilor... recunosc cbudgetul acestui minister este insuficient,dar m'am opritde a face once alt adaus, pgng a nu veni cu intreaga reorganizare a ministerului, fi atunci, pe baza acelei reorganizgri, Doi da tuturor serviciilor intinderea f i activitatea de care au nevoie. In asemenea conditiuni vg aduc fi nephicutaf tire, cum a Mi- nisterul Domentilor, peste un an doi, are sg vg reclame un adaos de un milion fi jumgtate. ...Ati vgzut, D-lor, unde stau abuzurile, ati vgzut cum administrez in mod necumpgtat acest minister. Eu totufi v'afi ruga, ca concluzie, sg nu mai rgspundeti nimic fi sg-mi votati budgetul I" Aceastil din urmA frazii nu mai 'e a ministrului de Domenii, e a lui Petre Carp.

** In Aprilie, o nouil lege care f6cea parte din conceptia po1itico-financiar5. a guvernului, a stArnito vtilvsti, de era aproape scadA ministerul. E vorba de L egea Tarifultd legea zis a a Maximului", care fiind insa in strAns6Autonom din 1891- legiitufg, din punctde vedere economic,cu legea Tarifului autonom" din 1891, ne va sili prin urmare ne intoarcem la aceasta pentru a intelege re cea de a doua. Legea tarifului vamal autonom (votat in lama 1891, despre care am omis intentionat svorbim la randul ei, pentru a o putea pune in legskurri cii evenimentele de acum) a fost de fapt o lege de incurajare aindu- striei nationale. Petre Carp, care pe atunci nu era ministru, a fost totu§i raportorul ei in calitatede prezident al comi- siunii pentru intocmirea tarifului. Una dinprimelefraze din acestraport spline : Noug ni s'a pgrut cä tendinta care impune unei tgri a-fi satisface toate nevoile prin propria sa muncg, este utopia. Mai tarziu, ciind in Decembrie 1893 se va face modificarea unor articoleal tarifului,Carp va

www.dacoromanica.ro 68 C. GANE spune in Senat :Liberalii prin tarifuldela 1888 au avut intentia de a proteja industria noastrii, dar nu a filcut-o ; noi am flicut-o in 1891 fi o facem azi...". Intrucat vestita politicá liberalá de mai tiirziu s'a manifestat prin aplicarea sau prin incercarea de aplicare a formulei : Prin noi infine, credem cá aceste vechi pá- reri ale lui Carp trebuiau cunoscute de pe acum. Sá ne intoarcem la lege. Principiul ei era urmátorul : taxele de import trebuiau sii. fie ctit mai scazute pentru articolele ce nu se fabricau in -011 §i. cal niai -urcate pentru acele care incepeau a fi produse la noi. Pentru cele dintai, §i inch.' numai pentru acele despre care, dupil cum spunea Carp nici nu putem avea spe- ranfadisevorputeaproduce lanoi",taxele fiscale nu intreceau 8 % §i. uneori nici 5 % din valoarea márfurilor. A trebuit s'ii procedilmastf el,zicearaportul, fiinda once impozitindirect, and e preaurcat, se scurge singur prin saderea consumafiunii" ceeace este de altfel o remarcabilá cugetare financiara. In schimb, taxele urcate la import le punea legea pe obiectele care incepeau a fi produse in tará : tábácária, postávária ordinará, sticlária, hartia ordinará §i de scris, cartonul, fesáturile animale §i. vegetale, frângheria, industria mobilelor ordinare §i. semi-fine, etc., etc., Totu§1 legea nu impunea nici pentru aceste articole o taxii prea exorbitanta, cáci comisiunea (recte Carp) fusese de párere cg. nu e in interesul nimánui, nici al producá- torului, nici al consumatorului, de a stabili taxe atilt de urcate, hick ele sI infiinteze ni§te adeograte mo: nopoluri, ce ar exclude posibilitatea progresuIui. Numai daca productiunea romaneascii este cel pulin egala Cu productia similar á striiiná, ea are dreptul la protectiu- nea noastrr. Legea Maximului din 1893. Acuma. in legatura cu aceastá lege economico-finan- ciará, guvernul venea cu legea maximului, o lege ale cárei principii erau urmátoarele :(§i aici regásim toatá teoria lui Carp, nouá acum cunoscutá, asupra nevoilor comunale) :

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 69 lntructtt starea comunelor era deplorabila,intructif sarcinele ce trebuiau scada asupra lor, pentru a le da o buna administratie 0. o buna organizare intrucitt dar drumurile, spitalele, §coalai biserica trebuiau cada in sarcina comunei insa pe de alta parte acele comune nu a nu voiu, dar nu aveau veniturile necesare pentru a-§i vedea de interesele lor, ce era de facut deck a le procura aceste venituri ? Trebuia deci venit cu o lege care sa le dea posibilitatea a avea mijloacele necesare pentru a se administra. Dar care mijloace ? Aici statea nodul chestiuneii diferenta dintre parerile opozitiei 0 ale guvernului. Liberalii nu mai negau dreptul comunelor de a se administra singure, dar ei ziceau ca daca Statul nu se ocupa de admims- trarea lor, macar sa se ocupe de procurarea mijloacelor, sa le dea deci veniturile necesare din noui taxe vamale. Carp at liberall1 Era o intreaga diferentiere de mentalltati care tre-chi:Iona adminlatra- bue§te relevata : Carp voia, prin legea descentralizariitied centrale. administrative, prin legile comunale, prin legea maximului, sit uwreze sarcina administratiei centrale a statului, care trebuia intrebuinteze toata activitatea numai in vederea marelor sale interese generale ;Li- beralii dimpotrivrt, erau de parere ctoata mima tarii trebuie sa bata in capitala in cele citteva ministere din centrul ei. A fost una din omericele lupte duse de Carp impotriva unei lumi intregi. Pitna la marelerazboi, el a pierdut partida. Dupa razboiu §ansele devenisera egale, iar ce ne rezerva viitorul e greu de prevazut, caci altele sunt deocamdata preocuparile fartimitatelor partide politice de azi ! A§a dar, pour en revenir à nos moutons, Conserva- torii prin glasul lui Carp gasisera' in chestia de mai sus, urmatoarea solutie :infiintarea unor taxe de export pentru marfuri era oimposibilitate,fiindca in afara de cereale, vite, sare, etc., care nu erau marfuri fabricate, nu exportam aproape nimic. Articolele de consumatiune erau toate taxate, articoleleindustriale nu se putea taxa ; dar comunele aveau nevoie, pentru a fi bine administrate de circa 60 de milioanede lei,

www.dacoromanica.ro 70 C. GANE iar Liberalii cereau ca pentru indestularea lor sa se urce tarifele autonome (taxele de import). Vamile produceau insa la noi, pe atunci, numai 30 de milioane, a§a încât pentru a satisface nevoile comunale, ar fi trebuit ca ele sä mai dea 60 de milioane, care ar fi trebui sa faca in total 90.000.000 lei. *i cum aceasta era o imposibilitate cum pe de alta parte o imposibilitate erai propunerea unora ca materiile industriale su fie impuse la bariera fiecarei comune nu mai ramiinea eptritul legit Maxi- =alai. deck o solutie, acea de a impune f abricele din comune gi de a miéri taxele de consumafiune. Aceasta era origina, spirituluii textul legii maximale. Se intelege ca opozitia, convinsa sau neconvinsa de strtins5 argumentare a guvernului, gasi in tot eazal un teren u§or exploatabil printre contribuabilii carora h se mareau taxele de consumatiune, pentru a face o zarva in tara destul de neplacuta guvernului. De altfel pentru a nu mai reveni mai traziu asupra aeestui fapt §i pentru a invedera a priori ca intreaga agitafie despre care vom vorbi mal jos, a fost pusla cale nu din convingere de principii, ci din patimapolitica, trebuie sa aratam deci de pe acum ca aceasta atat de combatuta lege asupra maximului taxelori contributiu- nilor comunale, pe care Vol*. national"' de la 25 Aprilie 1894 se §i angajase formal s'o desfiinteze, a fost mai tarziu nu numai aplicata de Liberali, dar inca exagerat aplicata 1), in tot cazul pânin 1903, child s'a votat, in Martie, legea desfintarii accizelor). IntAmellirlle de la 5 Aprille 1893. Intrunirea de protestare impotriva acestei legi fu pug la cale in dimineata ciind proectul legei urma sa fie pus la Camera la ordinea zilei. Liberalii facusera propaganda lor, printre Qamenii dela hale, din Pinta Mare, printre muncitorimei negustorime. Luni dimi- neag, 5 Aprilie 1893, earuta§ii,macelarii,precupetii fura in greva. Mii de oameni ocupau strazile dintre Bibescu-Vodá, cTheiuli Mitropolie,iarguvernul nu luase nicio masura pentru menfinerea ordinei. Nina la ora -12, imbulzeala crescu atat de mult, încât, dupa ce

1) T. Maiorescu o. c. p. 304; C. Bacalbaqa o. c. Vol. 2/150.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 71 curtea Mitropolieii tribunele Camerei se umplurii cu usa de mirare fu cai baricadaRi, deputatii nemai putand piitrunde in incintii. Fortele politie- nesti încercars evacueze curtea, dar fura intampinate de o ploaie de pietre care didea cu nemiluita peste polifitisi peste deputatii majoritatii. Porestirea fapte- Bacalbasa, in amintirile sale 1) arata ea'pela orelelor de Bacalbaim. 2 sosesc pi eu pe cheiul Dgmbovifei,cgci in orap se riispfindise zvonul cg la Camerg e revolufie. In fafa podului care duce azila Bulevardul Maria (dispgrut acum prinacoperirea Dâmbo- vifei), vgd pe V. G. Morfun, deputat socialist, in picioare intr'o trgsurg vorbind mulfimii. Pe pod calul mort al unui jandarm, din halg pi din piafg ploaie de pietre in tir de baraj asupra intrgrii Dealului Mitro poliei. Jandarmiicglgritreceau podul, dar erau bombardafi firgnifi,iar mai multi of iferi au fost foarte serios contusionafi... In fafa acestei situafii, fedin(a Camerii e ridicatg. La ora 4 Y2. Lascgr Catargi ese din Camerg pe jos, prin poarta cea mare ; mai inulfi deputafi printre cari pi ministrul Alexandru Marghiloman Il roagg sä se intoardi pi sg izsg pe din dos. insg bgtrfinul rgde fi merge tnainte...". Expunerea fapte- Dar sí vedem cum istoriseste Marghiloman el insusilor de Marghiloman. intamplarea pe care o expune cu deamiinuntul a doua zi 6 Aprilie la Camera: ,....Se liniptiserg lucrurile indestul ca o parte din membrii guvernului sg se poatg duce la Senat, când intre orele 4 pi 5, mulfimea care cu incetul fusese respinsg din curtea Mitro poliei,darcare ocupa incg accesul ei, a inceput sä atace oameni inofensivi. Cea dinâi victimg a fost un tgrtgr re- porter al unui jurnal conservator, cgruia i s'a zis murdgriiii s'auaruncatpietre.Pufin dupg aceia d. Carp a avuti d-sa sg se plgrigg de ne- omeniile unui individ, care desigur numai pe poporul român nu-1 reprezintg in starea de ebrietate

1). C. Bacalba§a idem p.151.

www.dacoromanica.ro 72 C. GANE In care era. l-au aruncat o murdgrie inso(it4 de huiduieli... Sergentii de stradg n'au apucat sg facg ativa papi pentru a degaja strada pi au lost primiti ca o grinding de pietre. Numgrulrgnitilorindicg indestul cfit au fost de maltratati acei fideli pgzitori ai ordinei. La acel moment numai s'auchemat jandarmii cglgri, care au fost fnsgrcinati sg deschidg drumul, fgrg violentg piing la podul Ha- lelor. Mg intorceam dela, Senat, cgnd sunt informat de unul din colegii noptri, de invillmgpeala ce era la Mitro polie. Mg repezii la politie sg cer informatiuni dela biroul telegrafic al Camerei. La poarta Politiei, ggsesc pe d. Polihroniade, un jurnalist, care-mi povestepte cg a fost incgerarepe Pinta Ghika pi cg se aruncg cu pietre din baricade care inchid podul Halelor. Am sgrit intr'o birjg pi am luat drumul spre Camerg.... Cgnd sg intorc coltul ulitei care duce la Mitro polie, vgd cg doi mipei se pituleazg la spatele trg.'surii, urmgrind-o cu mginile pline cu pietre. Cum s'au simtit descoperiti, au huiduit pi la acest semnal, de pe poarta cealaltg a cheiului, o bandg numeroasg incepe a arunce cu pietre. Acesta era poporul suveran al d-lui Fleva, care repezea droaia de pietre asupra unui om singur... N'am In suvenirile mele nimic care sg mg desemne animadversiuneiparticulare 1) a pgturei bucureptenecare mg bombard ase. Nu era deci greu de ghicit cg nesocotitii aceia aveau lozinca lor pi cg erau desemnati anume acei cgrora trebuiau sg se facg aceastg primire". Tulburgtorii trgseserg In ca pub podului vagonetele de gunoaie, tfirgserg pi calul mort al jan- darmului inaintea lor pi din acel adgpost tinteau la distantg (sic) tru pele de politie. .Atunci vid sosind dinspre Mitro polief iped.prezidental

1)Marghiloman era un dictionar de neologisme.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 73 consiliului, (Lascar Catargi) insotit de mai multi deputati. Cu totii l-am con jurat si i se urce in trä.'surg f i sil nu se expung a trece pe chei. D-sa n'a voit sg ting seamg 01 a zis ca este de datoria d-sale sii vadg ce se petrece. Atunci, insotit de deputatii Andrei Popovici, fi Sturdza Scheianu, de senatorul Ciolac, de prefectul Rasty, de avocatul Brtiescu fi de mine, onora- tul prepdinte de consiliu a avid onoarea sg fie absolut lapidat limp de 3 minute I D. Brgescu a primit doug pietre in piept, eu am primit una In pglgrie fi d. Popovici a fost de doug ori atins. Cu cfit inaintam pe malul drept, cu atgt hoarda bath-- wilor ne urma pe cheiul din fatg, asairlind cu miina fi ca praftia proectilele peste noi, care riiz- beau pgng in grgdina Domnitei Bglw. Acea multime mergea spre podul din Calea Rahovei ca sg ne taie drumul. In acel moment d. prim procuror a chemat trupa care se afla pe piafa Ghika fi escuada locotenentului Socec1) rewindsiides- prindg vagonetele, a farjat pe podul halei, ceeace ne-a permissgcontinugtn drumul spre centrul orafului. Ei, intreb cine are riispunderea celor ce s'au petrecut? Viz.'intreb ? In crize de felul acesta. care e datoria autoriatii?... S'ar vorbi de sfinge vgrsat, f i dupg formula cunoscutg l-ati fi proclamat cetätenilor pe cale de af4e. latg proclamati- unea D-voastrg : La exercitiul papic al dreptului de protestare, guvernul a rg'spuns ca arma, f i sgngele vostru a curs. Care sgnge d. Fleva? va aduc raporturileparchetuluipialdirectorului serviciului sanitar. Din elese constatg cg sunt rgniti.... 21 de sergentii de jandarmi, fgrg a numgra pe domnii cgpiiiinSolomonescu f i locotenentul Botez, fgrg a numgra pe subcomisarul Catang fi brigadierul Rosen...".

1) Generalul de mai tirziu.

www.dacoromanica.ro 74 C. GANE

Cum a expus P. P. Carp faptele, la Ca- La 9 Aprilie lua §i Carp cuvantul in aceia§i chesti- mera, la 9 Aprllie. Nepopularltatea une, dar el vorbi mai mult despre legea maximului, legel. indreptatind-o i aparand-oi arunciind in fata adversarilor si adevaruri de aceste pecare numai el le putea spune : Apoi, pentru Dumnezeu, sg nu ne faceti inju- ria de a crede cä noi nu ne-am dat seama de nepopularitatea legii, dealt inmomentul c:ind ati venit D-voastrg sá ne deschideti ochii. &iam ea va fi nepopularg,i cu loate acestea, am mers pi mergem mai departe, pentrucg un guvern inainte de a se ocupa de popularitatea sau nepopularitatea unei legi, trebuie sä indestuleze nevoile tgrii sale. ...Comunele trebuie puse intr'o altä situatiune, dealt cea pe care o au, pi admitfind cä temându-ne de inpopularitate, am retrage legea, ne-am fi fgcut oare datoria fatg de administratiunea comunelor ? Declar cu fruntea foarte sening, nu Admit di nu retragem legea; admit di majoritatea o respinge pi di ne retragem noi. Vine all minister ; ce are sg facii, cel ce va veni dupg noi, cu comunele ? Are sg le lase in starea actualg ? Vrasgzicg, d-voastrg voiti strgsturnati un guvern, care ifi face datoria, pi sg ving altul care nu-pi va face datoria? (aplauze). Urmeaza o mica pauza in timpul careia Carp scoate monoclul, 11 §tergecubatista a§eazii iar in ochi. Gestul acesta anunta ca va urma o gluma, o ironie, o bataie de joc, dupa cum îi era feluli obiceiul. *i in adevar ca vorbele sale scandate §i tilioase au inceput cu un fel de glumii, au ¡recut prin tema veche cunoscuta a poporului care nu e masa incon§tienta §i au ajuns iara§i pe ni§te culmi carpiste carpiene: Acum de indatg ce D'am argtat motivul pentru care am adus legea pi pentruce noi nu o putem retrage, viu pi la cealaltg chestiune. a populari- tglii". Poporul s'a pronuntat contra pi noi trebuie ne supunem vointei poporului".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 75

Carp revine la ve- ,.Foarte bine, s'ii vorbim de popor". °Mal ref r en: Co Poporul se manif está in dif wile chipuri : seeste poporuir manif está prin Majoritate prin Camerg fi prin Senat". -- ..11ru, zice(id-voastrii, nu este acesta poporul ; nu sunteti d-voastrg, poporul, nu sunt senatorii". Poporul s'a mai manifestat prin comisiile electorale. Nici acesta nu sunt poporul". ..Cine dar este poporul" ? --Poporul este capitala. Foarte bine : sii vin la poporul capitalei. Din cfit se compune poporul capitalei" ? Din oreo200.000. Cine reprezintlipeacest popor ? 0 deputatie de vreo 4-5 mii de oameni, defi eu nu am viizut dead vreo 2000 in curtea Mitro poliei. latii delegatia poporului Capitalet, trebuie a mil supun ei". Dar ca sii mil supun, trebuie s:4 pailce vrea. Care iti este amendamentul, domnule popor" ? M'am dus lafereastri i ;poporul dind m'a viizut, fi-a exprimat amendamentul printr'o hui- duial:4; drept sii vii spun a eu nu am inteles forma acestui amendament al poporuluil)". Am efit in curte, tot ca sil aflu amendamentul; Agreslunea de la 5 AprIlle In contra amendamentul d-lor, s'a transformatafar:4,inlul Carp. pietre fi in scuipat". Am stat cu pietrele cu scuipatul de vorbii, fi am spus : foarte bine ; ap don iins'ii sa vg cunosc amendamentele. Poporul mi-a rrispuns : Avem reprezentantul nostru in Camerg, avem pe d. Fleva. Am venit in Camerii fi am intrebat ped. Fleva, reprezentantul pietrelor fi al scuipatului ; D-sa s'a multumit s'ii-mi dea o citatiune din Mau- rice Blok.

1) Bacalba§a in o. c. vol. II p. 151 spune a atunci and Petre Carp s'a arAtat lafereastrA, drept rAspuns la huiduiala cu care a fost prima de popor, el i-arfi acut ,,un nas mare" (un pied de naz). Aceasta afirmatie seamAnA mai mult cu atitea lucruri care i se atribuiau lui Carp, cleat cu acelea pe care le f Acuse in adevAr.

www.dacoromanica.ro 76 C. GANE lard tot ce a epit din aceast5 voint5 a poporului". (aplauze). Eu sunt omul blând, omul care caut sä mä supun poporului ; dar ce-a filcut poporul : m'a huiduit, m'a lovit cu pietre pi m'a scuipat". Dacii credeti d-vs c5 acesta este un mod constitutional din partea poporului de a-pi manifesta dorinta, vä inpelati". Dacii credeti d-voastril cä veti gási o singur5 inim5 serioas5, un sin gur om cu sentimentul dem- nitätii lui, care s5 se retragg pentrucii a fost scuipat pi huiduit, pi sit p5r5seasc5 el toate ideile in indeplinirea tuturor datoriilor lui fat5 cu aceast5 tar5, f i in materia aceasta fat5 cu nevoile comunelor, pentrua s'au gilsit 300 de indivizi din can oreo 20 sau 30 bgieti de pe la prilválii pi 40-50 oameni beti, pi dacii zic beti, este pentruc5 i-am v5zut, nu puteti contesta aceasta, dac5 credeti aceasta, zic, vä inpelati". Cum c5 acepti oameni reprezint5 poporul cum c5 eu, fatil cu o asemenea manifestare, trebuie s5-mi schimb aduc o alt5 lege, apa cum o intelege el,aceasta nu o puteti cere dela mine.*.Fi când d. Eleva imi spune cä poporul mi-a dat o lectie, a don i ftiu ce lectie a putut dea, pe care nu apifieisit-o deja la pcoal5,in istoria lumii" ? Popoare de acestea au ucis pe acei cari le-au fiicut binele cel mai mare". Cine a filcut pentru Pirile de jos mai mult bine dead Arteveld care le-a sc5pat din tiranie ? ,51 cine a fost ucis de acelap popor, care l-a rupt in mii de buati?". Arteveldl f5r5 sä fac alaurgri cari ar fi ridicole in sf e- ra noastr5 mic5, conform cuputinta de a face ceva, pot zicei eu, &lei de munca lui sepoate mândri fiecare, pot zicecäi eu am ricut ceva pentru acest Po por". Carp NI releva singer marltdle. Am contribuit poate ca putini oameni in tara aceasta, la stabilirea valutei. (aplauze)".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 77 Care mai mare bine! acere este pentru comert, decgt resta bilirea valutei? Care e mai mare bine- lacere pentru industrie, dead tariful autonom? .57 eu care am fgcut aceasta, nu sunt popular ; popular este acela care se duce sg se inchine la 50 be- tivi pi la 30 biieti de prgvglie, (aplauze). Gânditi d-os. cg n'am cel mai adgnc dispret pentru asemenea teoriii pentru un asemenea popor?" $i dacg am invgtat in istorie ce- valoare are poporul d-os, am inogtat f i altceva. Am invgtat cuvintele lui Horatiu care =ce: Justum et tenacem propositi virum Nec vultus iritantts tumult Nec civium ardor prava jubentium... Pentru acei al diror stil imi dovedepte cdl nu au citit niciodatg pe Horatiu, vreau sg le traduc: dreptienergic, nu se uitiirucila nmenintarea tiranului, dar nu se utg nici la cla- moarea multimii imbgtatg". (aplauze prelungite). ..Apoi eu am invgtat in istorie si aliceva. Am invátat a nu a fost nimeni mai slugarnic fatii de iron. decgt acei care erau slugarnici fatg de plebg". ..Gfinditi-vg la cei cgrora poporul pe urrnii le-a thiat capul Erau agitatori care voiau sajungii. la putere, si care odat6 ajunsi, au fost impilatorit cei mai mari". r,uvintele acestea au rasunat atunct ca o a atenin- tare a viitorului. Cine va pune aceast5. credinta a Carp in leeiturá cu politica sa anti-ruseasc, va intelege dl ideilei convingerile sale treceau peste hotarele comprehensiunilor normale,ci erau de esenta unei stabilitf i, dae'ii nu a vesniciei cuici vesnicia e pentru not oamenii o vorbil farii inteles dar in tot cazul a siabilituif ii unui mncui foarte lung vittor. Discursul fu incheiat cu urmatoarele cuvinte : Cine este curtezan,e indiferent dacg eal palatului, sau al multimei. Eu am cutezanta sg declar cg nu sunt curtezan nici al unuia, nici al altuia.

www.dacoromanica.ro 78 C. GANE

Incheierea diecur- eului. Legea Maxi- ..D-lor, le cunoaftefi acum bate. Chestza stti In mului este votata. mâinile D-voastrii. ; f i de soarta legii f i de soarta voastrii. Dupa alte lungi discufiuni, proectul de lege fu luat in considerare,i, treciiiidu-se la discufiunea pe articole, el fu in urma votat, iar legea promulgafi aplicata, a nume nu numai de Conservatori, dar dupii cum am arátat mai sus, de Liberali ei Dar neizbutirea. rascoalei poporulur,i ca rezultat intárirea partidului Conservator la putere,nu putu decal indiirji din ce in ce mai mult pe adversarli liberal Pe chestia Transilvaniei, cea despre care vom vorbi in curiind, agitatiile se urmara fail o clip a de fagaz, cu alaiuri de studenti, in loc de alaiuri de ma-

Deocamdata insaguvernultrebuiasal-0vada de freaba, urniareasca planul de aplicare al programului junimist. Prima lege care veni in Mai, la ordinea zilei, fu aceia *a Invoielilor Agricole. Perioada dactrinara a lui Carp a fost intre anii 1880 si 1890. De atunci incolo, dela 1888 chiar, incepe perioada de punere in aplicare in másura care i-a fost ingaduita a doctrinei gandite, lucratái expusa mai inainie. Intrucht din lucrarea de fati, care a fost eronologic conceputa, doctrina junimista a fost pe larg expusa in perioada &And oexpunea Carp el insusi parlamentului si gall, nu va mai fi nevoie srevenim acum asupra unor lucruri cunoscute de cetitori si care n'ar putea deca.t oboseasca. De ate ori va prezenta deci Carp o nouá lege ale carei principii au fost cercetate mai sus, ne vom referi la pasagiile anterioare, aratand numai daca acele principii au fost eventual modificate, cum au fost ele criticate si cum au capatat, prin lege, forma lor definitivai obligatorie. Legee.invoelflor a In chestiunea Invoielilor Agricole legea prezentata gricole.Principille et. in Mai 1893 Corpurile Legiuitoare este numai codificarea pe de a intregul a tuturor principiilor enunfate In diferite randuri de Carp, desbatute de nenumarate

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 79 ori, mai ales de la 1888 incoace, si care principii nu erau de altfel decat rezultatul unei experiente ce trebuia sa duca in inod logic la modificarea legei Invoie- lilor Agricole din 1882 ,cea lucrará in intregime de partidul liberal. Legea invoielilor agricole a lui Carp nu era deci decat o completare trebuincioasa a legei din 1882. Din textul acestei legi, din expunerea de motive si din circularaexplicativatrimisasub-prefectilor,se constata cu modificarile principale aduse legei din 1882 si a celei din 1886, sunt acele pentru care luptase Carp 11 ani de zile : Chiar din primul articol s'a impus proprietarilor sau arendasilor sstipuleze prin contract care vafi, pentru paraantul închiriaf taranului, partea de loe data drept dijmí, partea data pe munci partea data pe bani ; iar prin art. 4 se suprima. plata in natura 1). Contractele de pasune, incheiate pe cap de vite vor trebui sa arate pe viitorintindereadepamant pentru care se face inchirierea (Art. 3) caci proprietarii aveau obiceiul sí acumuleze pe imal un numar de vite in disproportiune cu locul de pasune, de unde izvorea o nutrire neindestulatoare pentru vite. Termenul contractelor se urmareau de la 3 la 5 ani (Art. 11), l'ara fireste ca acest termen sa fie obligator. Acest principiu a fost atat de larg discutat mai inainte, inda nu ne mai intindem asupra lui. Legea exclude de sub regimul ei special, in privinta executarii, contractele ce au de obiect o intindere de pamant ce ar trece peste 10 hectare, pe care un taran cu ajutoarele sale obisnuite le poate lucra bine si cu folos.(art. 34). Prin acest articol nu se restrangea libertatea de a contracta, dar executia contractului esia din caile legii exceptionale si infra inteale dreptului comun.

1) Ne amintim cA experientaaratase cum a pretul unitar era escamotat idevenea uzurar prin procedeul proprietarului dea stabili 1ntii un pret fix,§i de a adauga pe urmi prestatiuni de o infinitavariatiune chirielaschell, zilecu carul,cubratele, furnituri de obiecte de hrana, etc., etc.

www.dacoromanica.ro 80 C. GANE 3) Ca despre modul de executare a contractelor, re- gasimi aici ideile lui Carp transformate in texte de lege. Art. 27 hotareste cexecutarea exceptionala" va fi introdusa si la daunele interese ce le sufera cul- tivatorul &And nu gaseste muncitori pentru a inlocul pe cei recalcitranti (dupa vechea lege ele erau urmarite de justitia ordinara a card procedura cu formele ei multiple nu era compatibila cu celeritatea ce pururea se reclama de interesele agricole")._ Si in sfastt art. 24 al vechii legi este modificat de acela§ art. 27 al celei noui, care scoate primarilor dreptul de a ordona executarea (acei primari abuziind de acest drept in sco- purl necinstite sau de razbunare) si trectIndu-1 asupra judecatoriilor de ocoale. 6) Doua alte modificari se mai lac prinart.57, care stabileste pedepse pentru primarul care nu va fi executat dijmuirea in termen, si prin art. 44 care face sí cada raspunderea daunelor interese nu numai asupra sateanului recalcitrant, dar si asupra celui ce va fi indemnat pe muncitor la neindeplinirea obligatiunilor sale. Ne amintim ca in desbaterile anterioare, parerde pe care le expusese Carp in fata Camerei &and era in opozitie nu fuseserá combatute de Liberali,i nici nu putea sfie, caci in aceasta materie ideile junimiste concordau mai mult sau mai puf in cu acele liberale, ba chiar mai mult deck ata, Carp spruinise proectul liberal din 1886, dar in schimb fusese aprig criticat de catre Conservatori. Acum cí aceiasiconservatori adoptasera pe deaintregul programul junimist, ei numai puteau fireste deea sa taca. Dar pe sub ma.na asa ni se pare nouá.' ce! putin ei pusesera pe doi deputati dintr'ai lor sit critiee legea lui Carp. Unul era Iona§ Gradisteanu, celalalt Grigore Paucescu. Acesta din urma veni chiar la Camera cu un nouproect redactat de el. Diecureul WI Carp asupra loge( Invoe- La 5 Mai 1893, Carp le dete raspunsul sau printr u.0 lilor Agricola de lafoarte lung discurs, din care vom inlatura aici foci& 6 Mal 1893. partea privitoare la apararea legii, care ne este acum indeakins de cunoscuta. Insä' aceastà cuviiirtare cOntme

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 81 cateva pasagii foarte caracteristice Cu privire la caracterul oratoruluik4i launele ideiprofesatede el, din care a eit vorba ea Petre Carp era autocrat, cti avea firea unui cancelar" ca a vrut sa fie un Bismarck al Romanier §. c. 1. RaspunzAnd lui Gradi§teanu, care amintise ca Iegea Invoielilor Agricole, fusese combatuta de Conservatori, ca disensiunile din s'anul partidului au fost de mult in- lui"i ca daca majoritatea ar fi lasat-o la propria-i impulsiune, ea ar vota contra-legei". Carp arataîntâi c. disensiunile din sanul partidului au fost de mult In- laturate, iar intrucia prive§teilusa reamajoritatiila propria-i impulsiune" In regimul parlamentar cam nu e obiceiut sg se lase pe fiecare la inspiratiunea sa. Partidele deleagii din siinul lor pe acei condu- cgtori care trebuie sg lereprezinte, fiindcg ele rred cg acqtia sunt cei care au inteles mai bine aspiratiunilei nevoile lor. Afa e in toate tgrile constitutionale. Credeti d-vs., cg Gladstone astgzi, oricgt de liberal este, lasá majoritatea la propria ei inspiratie ?Asa dar, cgnd ziceti cg Camera, läsiind la proprta elinspiratiune, ar fivotat1) contra, aceasta n'are nici o valoare in ochii mei, ciici nu o ftiu f i nici cg vreau sii incerc". Dar nu numai at&t. Tot discursul e presarat de astfel de autoritare declaratii : D. Pgucescu cere amgnarea discutiei, cgrld se ftie ce va sg zicg o amgnare 1 Dacg ati fi primit-o, eu n'el§ mai fi stat nici o jumgtate de minut pe aceastg bancg 1" Iar mai jos Sg-mi dati voie Sri conchid din toatá experienta trecutului, cg proectul guvernului este acela care reprezintgideilepartidului conservator, iar nu proectul d2lui Paucescu.i mai adaug cg un partid conservator care ar primi ideile d-lui Pgucescu ar

1) Ar vota" voia si spuie Carp.Dar miniqtrii sunt intotdeauna atit de siguri ci legilepropuse de eivor fi votatede majoritate, Incit le este ingiduit sa vorbeasci la trecut. 6

www.dacoromanica.ro 82 C. GANE fi atilt de pufin conservator,incgt eu, neavand obiceiul a umbla dupii firme, ci dupg miiduva lucrurilor, eu, intr'un asemenea partid conservator, cu asemenea proecte de legi, nu avea ce ciluta, f i acest partidsä facii ce vrea, dar fgrii mine I" 1). Da, aceste trei pasagii confin ceva din notiunea auto- cratismului. Legenda nu era tocmai inventafá. Dar din tot discursul acesta, cel mai interesant lucru a fost fr îndoialdigresiunea ce a fácut-o Carp asu- prainterventionismuluiStatului" cuatatmai interesant cu Cat chesiiunea aceasta este, de la fa'zboi incoace, de o palpitaará actualitate. Ionas Grálditeanu fusese de párere cá' legea Invoie- lilor agricole nu poate avea deadun caracter interventionist, dar al proectulsupusParlamentului nu avea acest caracter. .,Sausuntefi sau nu suntefiintervenfionifti" spuse el. far Carp il riispunse : ..Aceasta nu inseamnii nimic. Este ca pi cum afi zice eh' omul trebuie sá fiefoarte inteligent sau foarte prost, färä sä admiteli cä intre aceste dotal extreme este o sumg de nuanfe, care permit unui numiir insemnat de oameni sä fie foarte cumse- cade, fiirg a fi nici foarteinteligenfi nici foarte progi. Inittativa Statulut Of initiativa .,Deci, a pune dilema intre o intervenftune absolutii in care totulsehotiirg fieMil'stise

I) Proectul Paucescu a fost indelungdesbatut lasfarsitul discursului lui Carp. Intrucät el nu prezinta nici un interes, trecem peste aceasta discutie, relevand numai doua lucruri :ca la un moment dat Päucescu spur:And lui Carpca. nu i-a intelesproectul, acesta ii raspunse : Suntem atunci pe un picior de o perfecta egalitate ;d-ta n'ai inteles legea mea, eu n'am inteles-o pe a d-tale". lar Carp mi repeta lui Paucescu lucrar pe care le mai spusese de atatea orisi pe care redactorul noului proect parea a nu fifost patrunsca munca :Inane constanta ca valoare, pämintul insa Cu cat il muncesti mai mult îi pierde din valoarea lui,astfel !neat cu vremea tovarasia intre ptimant si munca devinedezastruoasi pentru muncl, daca nu dai prin alte mijloace pamantului inapoi ceiace i-ai luat.i aceasta nu se poate decal prin capital... Trebuie ca tovaräsia sa fie nu intre munca. ipamant, dar intre munci, pamant o capital"

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 83 tase nimic initiativei private, 0 o desinteresare ab- solurg de once se petrece in societate, este o deosebire imensii ; fi toarii arta omului adeviirat politic consista in a .ti piing unde poate sii meargii interventiuneaStatului, 0 unde trebuie sit'se opreasca" I). Proiectul este interventionist, precum este once proiect care reguleaziiraporturile dintre diferiti membri ai unei societäti ;0, in acest sens,°rice proiect de lege, dar absolut once proiect, este interventionist, 0 nu avetidecla sii judecatt dadi aceastil interventiune este bung sau rea. Ciind se zice a trebuieregulamentatá ora de lucru, este interventionistproectulacela ? Da! Ciind se zice cii trebuie decretat repauzul dumini- cal, este interventiune ?Da! C ;Find se zice di cineva dacii n'a Picut licenta in Drept, n'are vote s'ii fie avocat, este interventiune ? Da 1 Când se zice cil n'are dreptul fiecare femeie sii moptenea- sat cum va voi, este interventiune ? Da! 0 a,sa mai departe bate legile sunt interventioniste. Când vine d-1 Gràdifteanu 0 zice : proiectul a- cesta de lege nu este interventionist, eu creddi din bate enumeratiunile flicute, 0 d-sa va recu- noa0e di este. A zice di nu este interventionist, in sensul unei transform5ri radicale,in sensul unei mäsuri revolutionare de sus, prin care atotputernicia statului ar crea o noug stare delucruri, in sensul acesta, nu este interventionist; si in acest sens, nu trebuie sä fie interventionistii nici o lege. C7ici nu poti pretinde, atunci &Ind o lege nu se reazimit Teoriaconserve- toare a luiP. P. pe trecut, atunci cand ea nu este o desvoltare aCarp. lucrurilor existente, ca ai adus o imbun6t6fire se- rioassá. Ref orme _reale nu sunt decgt acele care izoorilsc din nevoile unei populatiuni, care ele nu mai dau naftere discutiunilor. ,Fi noi ca stat, nu putem in

1) Vezi vol. 1 p. 353. Acest pasagiu dindiscursul lui Carp Intl- reste nedumerii ea pe care am exprimat-o acolo.

www.dacoromanica.ro 84 C. GANE mod cuminte cleat sg ameliorgm, sg le reglemen- tgm, sg le transformgm, atunci cand constatgm cg neajunsurile adengrate cer schimbarea unei stgri de lucruri. Aceasta o face legea de fatg a Tocmelilor Agri- cole". A§a dar, in chestiainterventionismuluipgrerea lui tarp era ch Statul e dator sit intervie unde i dind i se pare necesar, darnu trebue s se amesiece in toaa initiativa privaa, dupg cum este asazi tendintain taajoritatea statelor europene ciici aceasta arin- semna a da Statului o atotputernicie, care ar rb.'mâne ca atare fruit control,i un statconstitutional nu s'ar deosebi atunci intrunimic de o monarhieabsolua. Cat despre piirerea sa cu once lege, nepuand fi deck reglementarea unei sari de lucruri existente, trebue se reazime deci pe trecutisIiizvorascii din nevoile reale ale unui popor, aceasta este teoria pur conservatoare, pe care la noi numai Carp a enuntat-o cu atata claritatei precizie, de§i ea a stat de fapt intotdeauna §i sai asazi inch' la baza diferentierei dintre partidele de dreapta§.1de stiinga. Restul discursului lui Carp este apgrarea legii, din care bunK parte o tinu digresiunea ce o fricu asupra Dreptului comun, teoria pe care o cunoa§tem indeajuns, fiinddi a mai desvoltat-o oratorul cu deamilnuntul, cu câfiva ani in urm'ii1) Dreptul comun este jaful comun 2) vorbe spuge In 1882 si pe care le repel acum. Imi amintesc oapostrofgdinParlamentul francez" adaugti Carp a unui om care nu era anocat : Monsieur, je suis heureux de ne pas con- naftre le droit, car cela me permet d'être juste. Astfel ng spun si eu, cg d-voastrg ponte cá cunoas- teti dreptul, dar in multe cazuri tare algturicu dreptatea sunteti". i sí mai spicuim din acest frumos discurs o cugetare

Vez. vol. I p. 269. In materie de lege exceptionall.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 85 de adevrat om de stat, exprimatil. cu prilejul toarei scene parlamentare de deosebit pitoresc. Deputatul Dobrescu-Prahova, intrerupiind peCarp in momentul când acestacritica proiectul de lege al lui Päucescu, (expuniindu-si teoria asupra muncii, mântului§i. capitalului)i spuntindu-i : Bratele tära- nilor, acesta e capitalul", Carp îi räspunse enervat : Rau face d-1 Dobrescu cá ma intrerupe. Daca bratele taranului ar fi totodata pi capital, s'ar putea zice cásin gurul capitalal unuiorator e limba lui ; dar Inafarade limba, mai trebuie minte (ilaritate, aplauze)1). Afara de brate, mai trebuie piinstrumentpi capital. $icapitalurile acelea se obtin prin exemplele date de proprietarii mari, prin cultura'rationed, culturacare area taranului cum trebuie sa munceasca ca produca mat mult". Rosetti-Tetcanu II intrerupse Cdte mii de proprietari n'au saracit pentru a introduce cultura rationale. P. P. Carp : Binele Statulut S'au ruinatindivizi, dar s'a imbogatit (ara.trece tnatntea bine- Dacii un Bats, un Cornescu, un Ghica, un &learntlui particulartlor. s'au ruinat pentruca nu-pi cilutau de mopii, o lege fireascii a volt ca altii sa le ia locul... f i mie. Sta- tului. linteste indiferentdacaproprietar este Bals sau Stan Papupa. Eu Statul am interes ca tara de fie bine cultivata. daca aceasta cultura mai buna nu se poate obtine decdt printr'o experienta de multe ori ruinatoare pentru o suma de oameni. ruina lor. trista pentru dânpii, este folo- sttoare pentru tara intreage. Legea Tocmelilor Agricole trecu, ca toate celelalte (11 mi- Ocupattile hit Carp Mai 1893). In lunieParlamentulluà vacanfä. In vara anulul 1893. nistrii se imprästiarrt care pela mosii, care prin alte pärti. Carp merse din nou in sträinätate, dar ca §i in

1) La o alibi intrerupere a aceluiasideputat,Carp fi raspunse : Domnule Dobrescu, inteleg sá nu mi urmezi pe terenulpolitic, cad eu sunt reactionar, dar pe terenul social, dece nu inveli dela noi acel tact in raporturile noastre fail cate once contact social devine imposibil".

www.dacoromanica.ro 86 C. GANE anul trecut se intoarse indata dupa terminarea cure, diet in tara a§teptau la rainisterul sii.0 multe chestiuni care trebuiau puse la punct 1). Si in primul rtmd inaugurarea celor doua sate model, construite de Mini- Rterul Domeniilor, cu care prilej un ziar guvernamental publica un frumos articol in lauda d-luiPetre Carp : Ministrul Domeniilor, cuvederile adgncicu care prive§te che stiunile de a cgror rezolvare se ocupg, lucreazg färg preget la imbungrátima soartei clasei de care depinde vigoarea tuturor celorlalte clase, a clasei pe care se reazgmg intreg edi- ficiul national". ..Vgnzarea mosiilor statului la tgrani, avansul in bani noilor proprietari, legea tocmelilor agricole, legea inográmlintului agricol,toate aratg mima caldgi priceperea desiivArqitg cu care Ministrul Domeniilor lucreazg pentru tgrani ziar liberal, La Patrie, intreba deungzi dacg tgranul are dece sfie multumit de guvernulconservator... Reaua credintg a liberalilor apare si mai bine dacg Dom tine seamg §i de ref ormele sgoziuite, tot In aceastg directie, in celelalteministere. Legea landarmeriei rurale, prin care se va °Nine siguranta la targ a persoanelor f i a averii, legea invg- tgmântului primar, legea clerului mirean, etc., etc., toate aratggrija cu careguvernul se ocupg de clasa tgrgneasce. Teoriile sale in inaterieagrara Carp nu§i le-a in- chipuit prin speculatii mintale,el le-a scos din prac-

11 Nu gtim unde anume a fost Carp in vara anului 1893, dar in vacantele viitoare il aflAni in Germania, la Kissingen, unde se in- tâlni Titu Maiorescu, care, la 4/16 Iulie 1894 scria de acolo lui Britescu Voinegti ...Ne al làm foarte bine in Kissingen.Once urmil de friguri a disparut, nevasta mea se scoalä la 7 gi bea douA pahare de Racsczy- Bninnen f àrà multA rezistentä, gi mai ia cAte o baiede 10 minute pe zi cu mare placere; eu idem, insA douá pAhAroaie cu placere o baie de 15 minute f arä rezistentb.. Orele cele grele (dupg masA seara) le petrecem cu Carp, pe care 1-am invAtat pantarola. Dintre romAni mai e aicid-1 id-na Zenide, amindoi piperniciti.cara- ghiosul de Predescu de la Casatie, CrAtunescu LimbrAgroasii de /a Universitate gi o doaninA cu mustäti bArbAtegti, viiduva unui colonel Papadopol. Carp scapA situatia romAnismului cu monoclul /ui..." (I. E. Toroutiu, o. c. vol. V, v. 246).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 13,7

tic, din experienta, din adanca cunoastere cc aveaa faranului roman si a nevoilorsale. $i nu numai la Ti- banesti, mosia parinteasca din Vaslui, venise el in contact cu aceste nevoi. Elcutreera tarapentru a o cu- noasie,i cand in sediata Camerei de la5 Mai trecut, Gradisteanu Il intrerupse pe cand vorbea despre legea Invoielilor agricole, spunandu-i ca el nu cunoaste modul de gospodarie din Muntenia, Carp Ii putu raspunde nu fara mandrie : Carl) cunostea gos- cunosc, d-leGrgdipteanu, Il cunosc foartepodariile agricole bine ; pi te-ap ruga sá faci in toamng cu mine odin toatit tara. micg excursiune, pi sg vezii d-ta cum am vgzut eu cgmpii intregi, 0 nu pe o mg:0e, pe judge intregi, cu grgu secerat nedijmuit incg la 20 August, cum am vgzut in Dolj. Dacg ai fi venit cu mine, f i ai fi vgzut chiar la 15 Septembrie jumgtate din lalomita nedijmuitg,atunci, dacg eral ministru de domenii, ai fi calculat pagubele enorme ce ava- tia suferea din acest abuz... In vara trecuta cutreerase satele muntenesti, in varaStatiunile balneare. aceasta merse pe la stafiunile balneare romane, pentru a cunoaste nevoile acestora, vrand sa le dea o mai mare desvoltare atat din punct de vedere al confortului, cat dintr'acel al instalatiunilor de cura. Govora, Calima- nesti, Lacul-Sarat fura pe rand vizitate de Carp, dar multumit n'a ramas el decat de Mile din Baltatestii Moldovei, unde doctorul Cantemir, proprietarul bailor, facuse o instalatiune putera zice in adevar europe- neasca 1). Deasemeni Il interesau, ca minisiru de Domenii ce era, baltile Dunarei i bogafiile ce s'ar fi putut obtine prin desecarea lor. In acelas timp el se ocupa, in materii de silvicultura Silvicultura. si pe o scara intinsa, cu repopularea golurilor ce erau prin paduri, precumicu impadurirea terenurilor sterpe, la ses. Si asifel Il prinse toamnai redeschiderea Parlamen- tului.

1) Din reportajul ziarelor.

www.dacoromanica.ro 88 C. GANE

Deschlderea Par- lamentulul la 16 No- MesajuI Regal continea cuvinte calde la adresa lui embrle 1893. Mesa- glul regal. Carp : reformei sistemului nostru moue- tar gi a consolidArii valutei, cu succes la momentul oportun, Taranoastrg s'a ggsit la adel- post de perturbatiunile ce a pr000cat in alte täri criza argintului: Creditul Statului romfin este asfäzi binein- temeiat..." Legile pe care Mesajul Regal le anunta pentru sesiunea 1893/94 eran: cea electorala comunala, a organizarii comunelor rurale, a politiei, legea asupra invata- mântului secundar si superior, asupra regimului apelor, etc., etc., si in fine modificarea legii silvice (care a treeut) e legea minelor (care va trece abia in sesiunea urmatoare). Dar Mesajul Regal nu spunea nimic despre prima lege care a fost prezentata Parlamentului, indata dupa constituirea birourilor. in ziva de 22 Noembrie : Legea Bancii Agricole. Legea pentru crea Dei raportul acestei legi, foarte frumos alcatuit, era rea 13/meet Agrlcole (Noembrle 1893). opera lui Ion Miclescu. cumnatul lui Petra Carp 1), to- fu% e de presupus ca, lucrurile aceste fiind cu totul in afara de preocuparile omului nostru de siat, nului Carp i s'a datorat initiativa, nici imboldul, nici redactarea acestei legi, care tindea in aparenta la procurarea de credite marilor agricultori. dar care trebuia fie de f apt o institutie financiara conservatoare, care sd. contrabalanseze in politica influenta Bancii Natio- nale, pe care conservatorii o priveau cafiind o institutiune liberala. In atari imprejurari e greu de presupus ca Petre Carp, pe care nu 1-am intillnit ',Ana acum deck preocupat de interesele generale ale StatuIui ale poporului, sa fi venit deodata cu o lege pentru infiintarea unei insiitutiun1 politice, menite sa-si intareasca partidului. Ar fi fost foarte firesc, dar n'ar fi sema- nat Cu el asa hick paternitatea acestei legi trebuieste atribuita probabil lui Alexandru*Marghiloman, care

1) Cumnat, prietenijunimist infocat. El time In cds'aprie pe Mina Cantacuzino. sora d-nei Carp.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 89 incepuse de pe atunci sg aibg veleitgti de §efie, 0 care era pe atilt de practic 0 de politician'', pe 61 eta Carp de teoretician si de om de stat. De Edtfelconsideratiunileeconomicepuse in evidenta de atre Conservatori pentru a indreptati acest proect de lege fuseserg deosebit de dibace : .Adversarii ncltri politici in lunga lor domnie" geiIndreptatireale- zicea oficiosul guvernului s'au giinduit la multe lucruri : la creareade industrii, la credite pentru industriafipi comercianti insg and a fost vorba de aveni in ajutorul agricultorulut, ei au ricut creditele agricole, menite nu de a vent In ajutorul agriculturei, ci de a forma mici socze- tgfi de capitalifti prin ajutorul capitalului Statu- lui. Era deci firesc ca un guvern conservator sa se gfindeascii inainte de bate numai la agricultorz, f i nu la inieresele uneiburglzezii in perspectivg, afa hie& necesitatea modificgrei creditului agricol s'a impus. In primul Kind s'a cgutat a se veni in ajutorul micului agricultor fi a se satisface cererea legei vfinzgrilor (bunurilor statului), clânclu- se avansuri, ceriindu-se creditul personal f i inles- nindu-se imprumuturilesgtenilor.In aldoilea rând guvernul s'a ingrijit de agricultorul mare. La prima necesitate s'a rgspuns prin modificarea creditului agricol, la a doua prin crearea Iigncei A- gricole". De agricultura mice zice raportul lui I. C. Miclescu ingrijefte legea pentru creditul agricol din 2 lunie 1892... Astäzi e vorba de a inlesnz creditul unei prztizrisociale cu simtimgntullegilor eronomice mai desvoltat, adeseori cu o adeogratä educafie economicil. Asigzi, problema de desiegare e o problemg curat economicg f i financiarg.: Banca aceasta urma sg incea,pg cu un capital de5 Banca Agric016, e- milioane lei, care se va putea spori ca autorizatia gu- ¡Oath.ra o bane& privile- vernului, pilng la 20 milioane. Pentru a-1 infinde operatiunile, legea îi permite a reesconfa la Banca Natio- nalà sau la alte bgnci portofoliul sgu in varant sau politg, piing la o datiii jumgtate capitalul care ca-

www.dacoromanica.ro 90 C. GANE pital se putea aduna prin once fel (subcripfie etc.), de- rogandu-se de la legea ordinará a societafilor anonime asupra unui singur punct :autorizareaprerdintelui tribunalului urma sa fie inlocuita cu aprobarea guvernului (art. 2). Dar i se dadea Banciiinacela§ timp dreptul de a remite bonuri de cassa" nemotivate, tibilela vedere,care puteau fiprimite In platala cassele Statului, i se acorda un privilegiu de preferinfa asupra privilegiului proprietarului, §ii se procura o procedura special 0 expeditiva' pentru urmarire ceiace incontestabil ca nu insemna altceva deck crearea unei band,in toatäpuf creacuvantului, Legea trecu fire§te comme une lettre a la poste". In parlament Carp nu s'a ocupat de ea. In acea sesiune el a luat cuvantul abia la i Decembrie, la desbaterile Adresei, la Senat. Discursul lei Care la desbaterile Adre- Interesant in acest discurs este felul cum i§i aprecia eel (1 Dec. 1893). Carp adversariii felul cum vorbea de ei, fumrincon- jur, in fafa parlamentuluii deci a Oa cu un curaj civic pe care numai el 1-a avut. Mai tarziu, dupa razboi mai ales, s'au legat deputatiii mini§trii unii de amestecandu-se in vief ele lor private, aruncandu-0 re- ciproc invective §i trivia1itfi,i ajungand 'Ana la lovituri §i batai in regula. Dar aceasta nevroza postbelica nu era cunoscutamai inainte, cand viafa parlamentara romana, dei la inceputurile carierei sale, era de o demnitate cu totuloccidentala. Si poateca din to-fi parlamentarii epoceiCarp a fostsingurul care avea curajul, rar pe atunci,sa-§i apostrofezeadversarii uneori cu ironie,alteorichiar cuviolenfa, care totu0 niciodata n'a trecut nu numai de marginele permise in parlament, dar nici de marginele uncí bune cuviinfe sociale. Dece nu inveti de la noi (Junim4tii) acel tact In raporturile noastre, fara care once contact social devine imposibil" spuseseel deputatului Dobrescu-Prahova esteadevaratc unuldinrezultateleacelei JunimedelaIa§iafost,eleganta"intoate manifestarile membrilor ei, eleganfa in literatura, in

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 91 oratorie, in discutii, in viata socia16. $i ()data cu eleganta venea pe picior de egalitate spiritul de obiectivitate de dreptate, cu care se deprinseserAmembriiacelei socieati, care avea acum, in. epoca de care vorbim. aproape treizeci de ani de existentri. Discursul lui Carp de la Senat, de la 1 Decembrie 1893, este foarte caracteristic pentru invederarea acestor calitilti junimiste. P. P. Carp pi Oh Riispunzând lui Panu, care fusese pe vremuri unPanu. convins junimist §i. foarte apreciat de toti, de Carp in deosebi, dar care acum devenise adversarul lor in politie& el ii spuse, chiar la inceputul discursului siiu : D-le Panu. ziceai odinioar5ciiironiaeste upará. Erai nedrept fat5 de D-ta insuti. Ironia in mod grosolan, da, d-le Panu, este la indemfina oricui, dar ironia astf el cum o mfinu- iesti d-ta nu este uparii, fi v5 fac complimentele mele asupra discursului d-voastr. Adevärat di era numai ironie fi a nu ne va ajuta la deslegarea chestiunilor in desbatere. dal face totdeauna placere de a asculta de la un om de spirit chiar nimicuri, când ele sunt prezent ate In modul cum le prezint5 d. Panu. Dar de fapt, e un sgmbure de adev5r in ironia d-lui Panu la adresa partidelor politice... ,Fi sii-mi fie permis a continua acest duel, nu pentru satisfacerea co- piliireascil de a ne intrece intr'o lupt5 oratoric5, dar pentruc5 ceiace vi se pare, d-le Panu, un duet f5r5 valoare, nu este in realitate decid o emula- tiune intre dou5 partide. Dacif ne combatem, ne combilem pentrudi credem c5 fiecare poate s5 fad mai bine dead cel5lalt, fi nu ne combatem cel putin eu unul nu am dat niciodalli acest exemplu pentruc5 credem c5 adversarii sunt periculoi, fi C ri.ei trebute scofi din circulatiune In viata politic5 a acestei t5ri". P. P. Carp i D. Dupl vorbele aceste curtenitoare §i sincere la adresaSturdza. unui fost prieten care-i devenise adversar, §i dupil re- petarea acelei idei, de atiltea oriexprimat6 dar nein- teleasa de liberali, di intr'o Orá constitutional6 anitin.

www.dacoromanica.ro 92 C. GANE doua partide, liberal §i conservator, erau necesare pen.. tru bunul mers al trebilor publice, oratorul trecu, in le. lul cel mai firesc, la un raspuns foarte drastic pe cam i-1 &du lui Dumitru Sturdza, care criticase cu un cea9 inainte, cu o nemaipomenita violenta, politica §i mai ales externa a guvernului, §i, care mersesefinanciara cu patima atilt de departe, inclit ajunsese svorbeasc4 de nemernicia partidului conservator". Cary el Sturdza In Parlament. Dacä am luat cuvântul, Ii faspunse Carp, e cä este bine sä vorbim nu numai de trecut si nu numai de prezent. dar sä ne däm seama deco mate sä ne aducil viitorul. $1 atunci, fatä de enun- unui fef de partid care ne amenintä cä in curänd are sä vie la putere, este firesc sa ne in- trebäm : odaiä venit la putere, ce are sä facg el ? si iaräsi sä ne intrebäni : dacä pe terenul lupte, de emulatiuni ne d-d garantia cä mäine va face mai bine dealt noi?.... $i atunci, urmänd exemplul Venetienilor, care totdeauna incepeau prin a studia caracterul menilor de stat cu care erau in tratäri. mä intreb: oare fäcând analiza d-lui Sturza, la ce rezultat am ajunge noi in privintasiguran(ei acelutviitor care va fi, apa zice el, in curänd in mäinile sale. ..1)omnul Sturza, un om caruntit in lupte, un om ale dirui merite desigur nu eu le voi contesta. n'a fost in politicä niciodatä de sinestätätor, a fost intotdeauna amicul cuiva... al lui Mavroyeni, al lui Panu, al lui Hurmuzachi, al lui Ion Ghica, pi in ultimul timp a fost amicul lui Ion Brätianu, pi ce amic 1 un amic nu cu libertate de päreri, ci amic infocat care zicea : prietenul meu a zis aceasta, este deci adevä'rul, fi nu este numai adevä- rul, dar este singurul adevär oricine s'ar gäsi contrariul, este dupmanul acestei täri. Dar astäzi soarta a hotter* ca d. Sturza sa nu mai aibä posibilitatea de a avea, ca planetele, lumina reflectatä, ci d-sa trebuie sä aibä propria

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 93 sa turning, ciici azi el este pef de partid. Prin mare trebuie stt ne dam seama la ce ne putem aftepta din partea d-sale. Intâi, d-lor, trebue sit ne Wept:elm la un lucru inerent temperamentului d-sale, trebuie sä ne a0eptilm la o animositate la o inverfunare in luptele politice, ca care nu suntem deprin0. Se poate oare imputa lui Carp ca a intrecut citiu§i de pufni bunacuvintO parlamentara sau socialO ? I§i diseca prietenii §i-i Mick, i§i diseca adversarii §i.-1 ironiza, dar elegant. Si de altfel, cu spiritul de dreptate care-I caracteriza, ironia sa nu era nicicum o tint:5, ci numai un mijloc de a ajunge la dovedirea unui fapt sau a unei teme, iar când adversarul i se pOrea vrednic de Lauda, nu-i precupetea niciodatO meritele ce i se cuveneau. A§a a flcut cu Ion BrOtianu, a§a facu, trei dupri §edinta Senatului de care vorbim, cu Du- mitru Sturdza el insu§i. La 20 Decembrie, tot la Senat, cu ocazia discutiei mor modifican i a tarifului autonom, Sturdza tinuse ocuviintare obiectiväi mode- rata, iar Carp incepu discursul sOu, felicitandu-1 de ntoderatiunea cu care a tratat chestiunea". Sturdza, nervos §i iritabil, Ii rOspunse : N'am nevoie de felicitiirile D-voastrg I lar Carp : Felicit pe orator pentru discursul sgu pufin pasionat,i declar este indiferent dadi d. Sturdza poate avea nevoie sau nu de aceste feli- ciari 1. Trece prin toate aceste un vant de grandiosit ate. Sturdza i. Carp erau cumnati, de iubit nu s'au iubit iiici odatA, du§mani erau din 1888 and 11 apucase Carp pe cumnatul sOu de guler, in culoarele camerei iar mai tarziu vor fii cuscri, cOci fiul lui Sturdza va lua in cOsOtorie pe fata lui Carp.Dar erau amândoi boieri, amOndoi civilizati, amândoi parlamentari. Scena gulerului a putut avea loc in culoare, ctind era capitala insA in incinta camereii in saloanei in

www.dacoromanica.ro 94 C. GANE familie, el aveau acel tact in raporturile lor, rara care once contact social devine imposibil". Care el Sturdza famine. Carp si Sturdza luau,odata pe saptamtina,masa impreuna la soacra lor MariaCantacuzino (in strada Doamnei). Pe aceasta batriina boieroaica certurile politice n'o interesan deloci, gineril ei gineri, ea Ii poftea impreuna la masa, faciindu-se ca nu stie nimic din raporturile dintre dânii, r,aporturi cu desaviirsire rupte intre ei din 1888, cumnatii nedându-si nici macar bunazima. Cum mama soacra erai distrata", ise intimpla uneori svorbeasca cu Sturdza, spuntindu-i mon cherPierre", sau cu Carp,apustroftindu-1 : mon cher Démètre". Sturdza se framânta nervos pe scaun, dar nu raspundea nimic ; Carpdinpotriva, ctind i se spunea mon cher Démètre", îi scotea monoclul, Iltergea cu batista, si aseztindu-1 din non in ochi, spunea zO.mbind soacrei sale ma chère maman, je sum votre cher Pierre, pas votre cher Démètre", cetace-1 facea pe Conu Mitita sa se framOnte inch' mai rau pe scaun, si pe Conu Petrachi sä se framitate la rtindul su de bucurie ca a putut face cumnatului o nouai inofensiva testa". Ca sa ne intoarcem la discursul de la 1 Decembrie asupra Adresei, vom arta aici numai ca, in esenta, Carp se ocupa mai putin de politica economica conservatoare, prea dese ori desbatuta, deal de desvoltarea mai pe largi cu obisnuita-i obiectivitate, a mersului acestei politici in general, arattind ca. dela 1875 pâ.nO In 1893. ea a avut. sub conservator1 ca si sub liberali, o perfecti contirmitate. care a dus RomOnia la neatar- narea ei economicti. In schimb aceasta politica economica fu mai larg discutata de el la Camera' in ziva de 17 Decembrie la Senat in ziva de 20 Decembrie, cu ocazia desba- terei modificarii unor dispozitiuni din tariful vamal. Dlecureul lul Care la Camera, In ziva de S'a vazut din bate discursurile aratate 'Ana' acum, 17 Decembrie 1893. Cu ocazia modifica-ea P. P. Carp avea un gen oratoric foarte clasic : un rei tarifului vamal.cliscurs incepea intotdeauna cu o introducere, uneori scurta alteori lungs& trecea apoi la miezul discutiei, la

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 95 tratarea subiectului propus,i incheia intotdeauna Cu o concluzie. La 17 Decembrie, la Camera, Carp raspunse criticei lui C. Stoicescu asupra proectului de modificare a tarifului vamal Introducerea acestui discurs continea constatarea facuta in nenumarate randuri in fata parlamentului, cadversarii si &And voiau sa faca o critica, In loc sa aduca dovezi, ei faceau afirmatii ...Dacg d. Stoicescu ar fi luat Hind pe Kind deosebitele pozifiuni al acestui nou tarifi ar fi argtat In ce constg lovitura ce se dä industriei noastre prin noile tarife, ar fi izbutit poate de a conoinge Camera di proectul de lege este rgu. Dar a afirma : Noi liberalii am intemeiat neatgrnarea economicg a acestei fgri, iar do. conserva- lord afi sugrumat-o ; noi am fgcui un tarif bun do. afi fgcut un tarif rgu din toate aceste nu putem deduce absolutnimic...Dar,d-lor, ceiace nu a probat d. Stoicescu, ceiace nu a fgcut d-sa, adicg nici mgcar un inceput de probg cg legea este rea, suntem obliga fi sg facem not In sens invers, adicg sg aducem probe cg proectul este bun". Trecand la miezuldiscursului,oratorul arata pentruce fusese guvernul silit smodifice un tarif alcatuit de el insusi si pus in vigoare de abia doi ani (Ta- riful autonom din 1891), precumi care eran modificarile ce se aduceau. Motivele care au dus la modificarea legei erau urmii- Motivarea legal. toarele ; Germania acordase in urma unei convenid ea Austro-Ungaria un scazamant Ungariei asupra tarifului ei general in privinta Gerealelor, iar in urma acestei conventii acordase si Americei (concurenta cea mai puternica a iárilor exportatoare de grail) aceleasi beneficii in schimbul unor reducen i izolate de taxe (zahar etc.,) ;aceleasi beneficii le acordase Germania Bulga- rilor, iar tarile care nu aveau atari conventii Cu ea, plateau taxa integrala, adeca 182 de lei de vagon mai mult decal tarile beneficiare. Granele noastre faia cu cele ungare, americanei bulgare nu puteau infra in

www.dacoromanica.ro 96 C. GANE Germania deal platind aceasta suprataxa. Exportatorii nostri emotioniindu-se de aceasta situatie, intervenisera pe liinga guvern, direct, prin presai chiar in parlament. Carp le raspunseca va examina modalitatea indreptarei, facând o con-ventie cu Germania si modifi- cfind tariful vam.al, dar cu trei conditii : Sa nu se faca nici o reducere de taxa, care va putea lovi nu numai in industria noasträ actualä, dar dar nici in oreo industrie probabilä in timp de 10 ani, céit tin de obiceiconventiile". Nici la celelalte articole sa nu se faca o reducere atAt de mare ca sa produca o ingreunare simtitoare in resursele statului fiinda tariful autonom dela 1891 are doure pärti esentiale, el e totodatä un tarif de protectie fatil de industria nationalä, pi un impozit, cilci dá astäzi un plus de mpte milioane peste ceiace &idea inainte... ceiace dovedefte c am pro- te jal industria färä a apäsa pe consumatori". Sa nu se faca nici o modificare a tarifului autonom dealt cu conditia de a nu avea tarife conventionale, de a aplica deci tariful autonom in mod egal la toate tarile fiindca altfel ne-am inchide noi insine calea conventiunilor cu alte puteri si am ajunge la razboiul vamal, lucrul la care nu vrem sa ne expunem 2)". Aceste trei conditii ale lui Carp fiind accept ate de guvern, s'a hotarit a se incheia o conventie comerciala cu Germania si a se modifica tariful autonom. Acuma, care eran articolele pentru care se putea face o reducere vamala fara a lovi in industria nationala ? Articolele modifi- Carp le enumara : jucariile de copii (care se fabrican cate. in special la Niirenberg), ceasornicele zise din Padu- rea Neagra" (fabricate in Baden), obiectele de cau- ciuc, (galosi, mantale, etc.),creioanele,abat-iours"- urile, gulerile tari (faux-cols), oglinzile, hartia (de lux). pielaria(de lux si ea),tesaturile de lânà,etc..etc.

Ministrul de Domenii era pe atuncii ministru al Agricul- turii, al ComertuluiiIndustriei, toateacesteministere nefiind inca scindate. Carp talm4cef tein discursul sat/ aceasta chestiune in mod deosebit de larg fi de ciar, dar am crezut ci fiind o chestiune foarte de specialitate, doritorii ar putea consulta Mon. Of, din 1893.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 97 Pentru bate acestea se putean reduce taxele fara a periclita industria nationala, iar reclucereaseputea aplica pentru bate statele. favoriziind in acela§ timp Germania (deoarece maioritatea acestor obiecte se fabrican in special in acea tara), darneexpunandu-se criticei ca s'a facut pentru ea un tarif de favoare. In privinta oglinzilor (care se importaudealtfel mult mai mult din Belgia si din Franta deck din Gerinania), cai in privinta pielgriei,.. Carp arata dei industriile acestea existau oarecum la noi, totusi ele nu puteau fi privite ea adevarate industrii nationale, caci : ..a aduce sucia din Belgia sau din Franja, aduce amalgamul de mercur de nu .$tiu unde, a intinde amalgamul re sticlg, 0 a se intitula apoi abricg de Oglinzi, aceaita este ridicol, 0 nu pentru asemenea industrii poi pune taxg urcatg In detrimentul consumatorulur. La aceasta talmacire Nicolae Fleva gasi cu cale sa P. P. Carp pi faca urmatoarea obiectaine : N. Fleva. Dar fabrica Götz ce face cu lemnul? It tae cu fergstrgul expediazg. Dece i-ati dat protectia ?". Evident ca nu se poate intelege cum un om inteligent ca Fleva a putut face o atare intrerupere, caci indus- triascândurei era prgtejata fiindca materiaprima, lemnul, se gasea in tara, pe ciind Carp game cti o industrie ca a oglinzii, unde bale materiile prime se aduceau din strainátate, nu putea fi privita ca o industrie nationala. Asa indit la obiectiunea lui Fleva, Carp se opri o clipa din expunerea sa, se uitá mirat la intre- rupator, raspunse Si tacuisses, philosophus mansisses". Sfársitul cuvântarei lui Carp e remarcabil prin claritatea expunerei principiilor sale economice. t i u, d-lor, de ce folos ar fi o neatarnare Coneiderailunie- economicg, care s'ar traduce printr'un rgzboi va-conomice. mal cu toate fgrile. Cum s'ar putea imprica acea- stá neatfirnare economicg Cu principiul elementar pe care 0 cel mai ignorant Il infelege : cg dacg

www.dacoromanica.ro 98 C. GANE vrei sg vinzi, trebuie sg cumperi. E imposibil de admis canoi a vindem altora produc(iunea noastrg, dar productiunea strging s'o excludem de pe piafa noastrá. Tgri mai tari dealt a noastrg cautg sit' fie in contrazicere ca acest principia. Vedeti ce se intgmplg in Franta, targ totodatg industrialg pi agricolg, care pi ea, in suveranitatea ei, se incearcg a nu primi productia strging la dgnsa, pungnd pe mgrfurile strgine tarife exor- bitante. Care e rezultatul ? Rezultatul e cg lumea cealaltii a zis: foarte bine, dar dacg nu cumpérq tu de la mine, nu cumpiir nici eu de la tine. Fru- moasele principii ale d-lui Méline se traduc azi In Franta prinir'o scgdere a exportului ei, care se urcg lacifra de peste trei sute de milioane. Apoi dacg Franfa nu poateiepiinvinggtoare dintr'un asemenea sistem, credeti cg noi am putea iepi invinggtori? Eu cred cg nu, pi de aceia mi-am zis cg neatfirnare economicii nu poate fi deciit cu doug condifiuni : intiiia, sg am un tarif asif el intocmit, incat sg lase un joc pentru protectia acti- vitgfii industriale, f i totodatii sg fie apt de modest incgt sh poatg fi primit de loath'Europa. Dela 1875 piing' la 1893 s'a incins o luptg, pe care eu o cred astgzi terminatg pentru neatgrnarea noastrg economicii. ...Cgnd noi, slat vasal, deprinpi a vedea inche- indu-se conventiuni peste capul nostru cu suveranul, am obtinut ca un mare imperiu sg nu se mai adreseze Sultanului, ci a freeze direct cu noi, atunci s'a fgcut primul pas serios pentru ne- atgrnareanoastriieconomicii1)....Astifzi dupg pumnalul infipt in mima fárei, cum spuneau liberalii odinioarg, astgzi cgnd fierbinteala luptei a trecut, d. Stoicescu sin gur a trebuit sg recunoascg, a noi am fgcut atunci primul pas pentru neatgrnarea economicii a fgrii... Do. ati urmar apoi politica noastrg economicg pi foarte bine ati fgcut. Nu eu am sii vg imit in mania ce avefi de a con-

I) Vezi vol. I. p. p. 173 urm.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 99 testa adversarilor once merit, pi de ate ori am vgzut cg partidul Do. a fgcut ceva bun, totdeauna 1-am aprobat". Modificarea legei vamale trecu la 17 Decembrie la Camera i la 20 Decembrie la Senat (60 de voturi contra 10). En aceiasi zi de 20 Decembrie ministrul Afa- cerilor Stiáine, Alexandru Lahovari, depuse pe biroul Senatului tratatul de comert incheiat intre Romania Germania, rugand pe senatori a trece imediat in sectiuni pentru a-1 discuta. Ratificat deparlament, el lusa fiintä la inceputul anului 1894.

** La inceputul im lanuarievtitor, Carp depuse pe biuroul Camerei proectul sriu de lege silvica, prin care Modificares legei tindea la o ameliorare a vechii legi. Silvice (Ianuario Din pricina necugetatelor defriOri, Romania ajun-1894). sese s'A afbà numai 13 % din teritoriul ei acoperit cu priduri (Franta, Germania, Austria aveau 25 %), ceiace aducea mari pagube nu numai in chestie de combustibil si de industrie, dar chiar productia agricolli se re- simtea de aceastä treptatrt despádurare. Noua lege sil- vicä venea deci cu mäsuri de indreptare prin dispozitiunile ce se luau pentru conservarea pádurior, pentru repopularea partilor tä'iate, pentru oprirea pä'su- natului in pádurile comunale si domeniale, si pentru paza in contra incendiilor ;si in fine noui dispozitiuni ale legei priveau libera trecere a materialului lemnos de pe o proprietate pe alta (cu dreptul de desphu- bire), libera plutire, supravegherea si sanctiunile. In materie de legiferare anul 1894 fu in deosebi rodnic cu privire la invätämant. Reformele L'elite de Take Ionescu dar conform cunoscutului program juni-Reforma gcolarli, mist priviseiä in anul care se scursese, 1893, clerul mirean 1), iar acum in 1894 ele se intinseserä,

1) LegeaorganizAriibisericii fu combAtuti cuonemaiauzit5 asprime, fárá ca pinä azi sä se poati intelege dece. Ea punea preotilor serioase conditiuni de admisibilitate : 8 ani de studiu de seminar pentrucei de lasate,§ilicentain teologie pentru cei de la ora§e. De atunci s'a indreptati inAltat clerul román, fAri a putea totu*i spune ci e niciastizila inatimea misiunei ce-i incumbi.

www.dacoromanica.ro 100 C. GANE asigurarea obligativitatiiscoaleiprimare, la invata- miintul liceali universitar. Lupta exasperati. Dar bate aceste insemnate irobunatatiri economice, a opozitiei. eulturale, financiare, politice ale fárii, in loe sa faca ca opozitia sa se resemneze, ele din potriva, din pricina stabilitatii ce eleda'deaupartiduluiconservator,o exasperare si mai mult. Campania impotriva guvernului sau mai bine zis a guvernelor incepuse de fapt de cum cazusera. Liberalii de la putere, din 1888, dar indarjita devenise abia in 1891, dupa implicarea dintre Lascar Catargii Petre Carp. Atitudinea Opo- zitiei Uta de coroana si mai ales agitatiile in chestia transilvaneana, va fitratata' mai jos ;dar intre timp fiecare prilef era bun pentru a mai arunca vreascuri peste jar. In Aprilie 1893 opozitia fasvratise capitala i facuse sa curga stmge pe strazile ei din cauza legei maximului; acum, in Ianuarie 94, o noua chestiune veni puna in fierbere opinia publica' dirijata de leaderii partidului national-liberal. In cAteva cuvinte, chestiunea era urmaloarea : Cava- leria era, dupa parerea ministrului de razboi, ru in- Demiela off ternor cadrata : de cavalerle (29 Ie.- cu ofiteri inculti ii raai prejos de misiunea muerte 1894). ce trebuiau sa aiba. Reforma acestei incadrari fiind de natura urgenta, pana s'a vie guvernul cu o lege de reorganizare ti Cavaleriei, cure chiar atunci n'ar fi putut Indrepta dedil viitorul, ministrul hotari ca sschimbe cadrele prin inlocuirea unor ()Neri din cavalerie cu ofiteri de Stat Major si mai ales din artilerie ;deasemeni inspectorul general al Caval-aiei fu inlocuit cu un infanterist, generalul Cantilli. Nemultumiti la culme de acest procedeu, 127 de ofiteri, capitanii locotenenti, Ii deteracolectiv demisia din armata(29 Ianuarie 1894). Chestiunea factind valva mare, opozitiaincepu pe data o nona campanie de rasturnare aguvernului, Flevai Porumbaru interpela'nd la Camera ministerul certmd demisiunealui.Intructit ministrul de domenii, nu se intelege bine dece, fu cel mai atacat Atacurilerlispuneurile opozitiet tre toti minitrii, mai mult decát ministrul de razboi Carp (3el4 Fe- decía presedintele Consiliului, Carp fu nevoit sa ras- bruarle 1894). punda personal la acesteatacuri, lui Fleva la 3 Fe-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 101 bruariei lui Porumbaru la 4 Februarie 1894. Dupg ce ará'tii invinuirile ce i se adusese de a fi un om ne- fast, care a introdus arbitrarul in regimul de guvernii- mant" si de a fi un om care nu poate fi luat in serios", dupà" ce spuse : fiindcit eu nu stau tremurand dinaintea Fleva, am aerul la randul meu de a nu-1 lua pe d-sa in serios..." Carp pilea'si tonul glumet pe care-1 adopta in totdeauna cand era vorba de el insusi, afirmand csa' din potrivii afacerea era de un deosebit interes cat se poate de serioas5 d-lor deputati, dela hotgrirea pe care veti lua-o do., de la impulsiunea pe care o veti da guvernulut, are sä argrne marea chdstiune istoricg, dacg inRomânia o sg urmgmapucgturile din Spania f i din Argentina, sau dacg la gurile Du- ngrii o sg fim un popor in a cgrui inimg doming sentimentul datoriei f i al patriotismului". Carp intelegea sit vorbeascii, prin aceste cuvinte, de sentimentul ordineisi al disciplinei,eaci un guvern care ar fi primit sai se piece in fata vointei a 100 de ofiteri, ar fiinsemnat un guvern care ar fi permis lunece pe panta anarhiei. Ne spunead. Fleva c'gdisciplina atgrng de dreptate sau de nedreptate. Dar cine judecg acea dreptate sau nedreptate? Dg domnul Flevavoie fiecgrui cgpitan de 30 de ani sg judece el ce este drept fi ce nu este drept, sil facg sg atiirne disci- plina de ambitia lui personalg f i de nemultumirile sale ?... Dacg poate sg existe o interpretare bung sau rea a unei legi sau a unei mgsuri administrative, calea de indreptare e greva sau revolta? domnul ministru de rgzboi este el rgspunzgtor fatii de of iterii de cavalerie, sau e rg.'spunzgtor fag de singurii doi factori hotgritori in cazul acesta. cu Camera f i fatg cu feful sgu direct, Majestatea Sa Regele? Alti factori nu cunosc...Luati legile altor tgri i vedeti-cg in Franta de pildg, unde guverneazg natiunea, dupg cum spune d. Fleva, sunt In codicele civile f i militare articole care trateazg de forfeturii f i condamng la pierderea drepturilor

www.dacoromanica.ro 102 C. GANE civile pi militare pe.acei; care-fi dau demisiile, nu numai colectiv, dar chiar concertate...... Nu. d-lor, tara nu se va inchina dinaintea acestor of iteri ; din contra, ea le va da o afa lectiune incid sä inte- leagä fi cei mai ufurei, cä sunt lucruri sacre de care te sdrobefti când le atingi". A doua zi, 4 Febr., ráspunzand lui Porumbaru. Carp fu 0 mai drastic, invinuind pe liberali de a fi fost instigatorii acestei nesupuneremilitará,i incheinduli cuvântarea cu urmátorul apel &bare deputatii chemati judece chestiunea de incredere : Aveti incredere cä guvernul ifi va face datoria fatä de dos. fi prin urmare fatä de aceastä Camerii. votati färä multä discutiune aceastä motiune ; nu aveti incredere, atunci aruncati-väin bratele domnului Porumbaru pi yeti vedea unde vä va duce 1" Alte asitatil liberate. Intrunlrea de Cu toatá agitatm urmata de liberali prin presi prin la Da of a. Capeteintruniri publice, ofiterii care-0 mentinuserá demisiile aparte. (multi din ei le retráseserá intre timp) au fost §ter0 din cadrele armatei, dandu-li-se mai tarziu de cátre guvernul Dumitru Sturdza posturi civile in compensatie, iar nu reincadrarea care le fusese promisK. lush' generalul Cantilli fu inlocuit1)i ministrul de rázboi el insu0, Jack Lahovary, îi prezintá' mai tarziu, in Iunie demisia 2). Cu rezolvarea acesteichestiuni militare,agitatiile furá incá' departe de a se potoli. Ele urmará toatil primá- vara, ba cu rilscoale tá'ráne0i in chestia preotilor mi- reni, pe care noua lege ii impusese la dári" (rascoale in Fálciu, Co vurlui, Arge§), ha cu prilejul aplicárei legei Maximului, and fu din nou atitatá Capitala. Ca 0 in Aprilie trecut, opozitia organiza cu aceastá ocazie o mare intrunire in sala Dacia, punând din nou bandele de bátá.u0 in mi§carei provociind rániri curgere de siinge; dar cu toate cmanifestantii fuseserá agresorii, iar ordinea publicá acea atacatá', Liberalii in-

Cu generalul de cavalerie BAicoianu. In locul lui fu numit generalul C. Poenaru.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 103 cepura indata in parlament cu interpelarile lori cu cunoscutele invinuiri impotriva unui guvern care nu numai cfusese in legitima aparare, dar ai carui oameni fusesera maltratati, loviti La Camera vorbiseFleva si la Senat Sturdza. Tot Carp rhapunde lul Fleva la earner& (4 Carp fu acelacareluacuviintulin apararea gu-Marti() 1899). vernului. La 4 Martie, riispunziind lui Fleva, el, care-1 mai numise ()data tribunul poporului", nume ce-i ramäsese, Il gratificii din nou cu acelas epitet de tribun In focal", care Cu o nobila indignare arunca fulgerile sale, dar, intreba Carp, pentruce toate aceste ? V'a impiedicat cineva sä mergeti la Dacia pi stati acolo chiar sub cerul liber ? Nu. Care a fost rezultatul? CA' ati spart ca pul lui Ion Berepteanu, lui lord'Anescu, subcomisarul, lui Andronescu, comisar comunal, lui Dumitrescu,negustor papnic, etc. etc Este aceasta o manif estatie papnia ? and veniti dos. pi spuneti a nu vA vor opri nici baionetele, nici parjele jandarmilor, cä veti sparge upa palatului regal, guvernul nu trebuie sA apere ordinea publica,guvernu7 trebuie sä plecedela putere ?Credeti dos. a este deajuns ate 5 lei de cap pi s'A f aceti educatia tineretului punfindu-1 in contactcu o cantitate oarecare de rachiu, este suficient aceasta ca, provoand o ma. nifestatie sgomotoasii, sä ziceti pe urrnii cä populatiunea Capitalei este in contra guvernului pi guvernul trebuie sä cadA? Dar ia admiteti Do. a am fi in ajunul unui rázboi... Daa ati avea mijloacele, ati aduna 14 mii, act sunt 14 mii de der- bedei in Bucurepti, pi ati veni sä spuneti cä ei vor sau nu vor rAzboi, cvor cutare pi nu vor cutare guvern ? cä ei sunt suveranii acestei tiiri pi iau destinele ei in mAinile lor ?... Nu v.5 jucati cu focul: Actiunea do. poate a oä profite in prezent, dar giinditi-vii cum va putea sit* vA profite In viitorl..." A cesta a fost in esentasi pe scurt,raspunsul chib- zuiti demn pecare I-a datCarplui Fleva. Lui Sturdza, la Senat, in ziva de 16 Martie, lui Sturdza care

www.dacoromanica.ro 104 C. GANE vorbise de terorism ridicat la sistem de guvernámant", cumnatul su Ii rilspunse cu amara sa ironie : Carp rftspunde lul D-1 Sturdza a fos't astgzi biblic ! Mg voi osteni Sturdza la Senat (16 Martle 1894). deci sg dau fi eu exemplul acelei un i ne- impiicate de care ne dá exemplu dl. Sturdza, voi cguta sg discut cu domnia sa ca doi buni prieteni (rasete) dacg starea fgrii e sub guvernul nostru atgt de dezastruoasg ¡nail, cum zice D-sa, am aruncat Romgnia cu 150 de ani inapoi". Intrucat acuzárile liberalilor eranmeren varia¡iuni pe aceiasi temá.' :reactionarismul conservatorilor, anti- patriotismul lor, etc., etc., desvinoviitirile lui Carp nu se puteau invarti nici ele decal in acelas cerc de idei. Dupá' o expunere deci a trecutului conservator si a me- ritelor strábunilor nostri care au creat Romania mo- oratorul adresandu-se din nou lui Sturdza, intreabá' care e libertatea care a fost periclitatá sub guvernul actual :libertatea de a jefui ? libertatea de a bate pe jurnalistiin redactiilelor ?libertatea de a sparge capetele pe stradá ? Da, aceste libertáti au fost pericliiate - Dar, ll-le Sturdza, cgnd sub guvernul liberal s'au ivit pasalicurile, &find se Picea cutare fi cutare abuz, dind se clgdeau averi colosale, cfind se vedeau miniftri de razboi datorile in 24 de ore dupg ce veneau la putere, v'am fgcut eu atunci vinovafi ? Eu, din opozifie, am spus cg Pareres. lut Carp aeeasta este din nenoroctre starea de cultur'gce asupra rapoi turllor dintre partIde'e po- anem si trebue cu tofii sg cgutilm s-o indreptgm, nd e. dar cä numai indreptatgnu va fi aceastg stare culturalg, dacg ne vom argta intotdeauna, nu ca ni0e adversari ce seintrec in emulafiune spre bine, dar ca ni0e dufmani ,a diror primg datorie este sg striveascg pe potrinnic..." Si mai departe : ..Eu care am vgzut intotdeauna in adversar, nu un &man al fgrii, dar un competitor spre mai bine, eu sunt in drept sá vg invit a introduce in moravurile noastre politicenifte deprinderi mai

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 105 puf in barbare, care inalfg discufia, nu care o in- josepte". Tot discursul lui Carp din acea §edintä a Senatului a rämas pe acela§ plan etic, o variatiune pe o notä, nuitä de aeel care, de era la putere sau in opozitie, in- totdeanna a incercat sá inalte moraluli nivelul parla- al tärii. Nici n'a fost un discurs, a fost o predicä fäcutäcumnatului,cäruia se adresa intotdeauna, deadreptul : D-ta declari cä noi suntem oameni fgrg pa- 0 a r pface lul triotismi fgrg onoare, dar declari in acelap timpSturdza o predica. cg D-ta epti un om cu onoare pi iubitor de twit'. ...Ei bine, te cred intruciit teprivepte pe d-ta, dar nu. te cred ciind ne contepti noug aceste calitgfi... D-le Sturdza,suntem crescufi in aceiapi fcoalri 1), f tim ce am inviifat pi unul f i altul in universitg file germane, ptim ce-am primit din civi- lizafia occidentalg pe care cgutgm s'o introducem In (ara noastrg,i discutgm deci acum de la egal la egal. Dar când mg ggndesc la ceiace am invgfat amândoi, permite-mi a-fi zice cg, nu in universitg- file Germaniei ai inogfat cä partidele politice sunt dupmane care trebuie sg se distrugg unul pe altul, nu acolo ai invgfat cg trebue sg blestemi trecutul unei fgri, nu acolo ai invgfat lipsa de disci- piing ce vrei s'o introduci in armata noastrg, nu acolo ai invgfat cäguvernele se schimbginteo (ara pentrucg, ciiteva sute de desculfi voiesc aceasta... f i dacg astgzi arunci peste bord rezultatele acelei invilfgturi pi acelei culturi, care ar trebui sg te deosebeascg de un om de Kind, o faci pentrucg epti impins denipte elementemuttinferioare d-tale, de nipte elemente care prin agita(iuni vor s'ii vie la suprafafg, nu pentru binele fgrii, ci pentru satisfacerea unor apetituri personale. De aceia, d-le Sturdza, te rog nu uita ce ai invgfat ; nu introduce in moravurilenoastre asprele luptede partid... D-tareprezinfipartidulliberal, pi ca

1) Admit In Germania amindoi.

www.dacoromanica.ro 106 C. GANE atare e§ti rgspunzg tor de intreaga lui actiune. Nu spune : sunt §eful lor, trebuie sg-i urmez.4ti mai bun dealt dânOi, de aceia cautg sg-i inalfi pe ei la d-ta, nu sg te cobori d-ta la diin§ii l" Efectele negative Nu trebuie sa'-§i inchipue cineva castfel de cuvinte a 1 e predicilorlui Carp. auputut, candva, avea inrurire asupra cuiva. Din potriva, leitmotivul era : ce e cu moralizatorul acesta ? In tot cazul nu Sturdza era omul care sí se lase mi§cat de vorbele lui Carp. Cel mai nesuferit lucru pentru oameni e &a le faci moral, dar §.1 cel mai greu lucru pentru un moralizator e sa nu faca moral, caci altfel n'ar mai fi fost profeti nici apostoli in lume. Din ciocnirea aceasta intre cel ce vrea sa indrepte §i cei cari nu vor sa se lase indreptati, na§te o neintelegere care duce la ura.ì in cei cincizeci de ani de viata politick' ai lui Carp, grea povara' de urri impotriva-i a purtat el pe umeri.

* * Dorada ca bate predicele lui Carp sunau in de§ert, o aduce opozitia in iarna viitoare, cand la discutia generala a Adresei, leaderh partidului liberal reincep vio- lentele lor atacuri §.1 tot meren pe aceimi tema a im- popularitatii partidului conservator, a nepatriotismului sau, a ruinei la care aduce el statul §. c. 1. Sturdza.mai cu seama, nu vedea in jurul su decat ruine : la mini- Noul atacurl. Efts-sterul de interne tarani impu§cati 1); la alegeri patro- punaul lui Carp la 13 Decembrie 1894,najul Witelor §i. al baionetelor ;in armata desorgani- la Senat. zare; in §coara, libertatea gandirii innabu§ita, iar din potriva in biserica drumul lasat slobod libercugetato- rilor ! Carp ii raspunse, la 13 Decembrie 1894, la Senat : Mie mi se pare cg aceste ruine sunt ruine pude, memte sa acopere o adevgratg ruing, realg de astg datg, ruina speranfelor domnului Sturdza'.' luand din non rand pe rand toate acuzatiile ce se

1)Revoltele din lama trecuti aduseseri represiuni, care prici- nuiseri In unele incierAri cu taranii, rtinirea citorva din ei.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 107 aduceau guvernului, Carp arata ca in chestia revol- telor taranesti din iarna treenta revolte care fusesera de altfel Pa'ra insemnatate blanda represiune ce se facuse. fusese absolut necesara si once guvern ar fi facut la fel daca nu voia sa lase anarhia intronataIn tail. De altfel revoltele nu se nascusera din nemultumiri agrare, ci din agitath politice. In chestia alegerilor, Carp arata cä intrio tara ina- poiata cum era pe atunci inca Romania, libertatea absoluta nu poate exista si guvernul avea datoria eanu se desintereseze de ele1), Sg nu credeti cil fac panegiricul ingerintetor in ale gen. Depi cred, pi inainte de bate omul trebuie sg fie sincer, depi cred di la noi guvernele Bunt datoare, mai mult dead in alte tgri, de a exercita partea lor legitimg de inrgurire in alegeri, precum a proclamat-o Ion Brgtianu pi precum o proclam pi eu, recunosc cg aceastg inrfturire are. ingrgdirea ei. Nu admit coruptiunea cu bani sau prin dare de functii, nu admit violenta. $i api weft sg ptiu, sg mi se aducg probe, când am cumpgrat In ale gen conptiinte pi dind am fgcut violente ?" In chestia politicei economice a partidului conservator, Carp repeta lucruri care ne sunt acum prea cunoscute, iar in chestia armatei fu nevoit sii raspunda la o veche acuzatie cu vorbele Te care le mai rostise in parlament in Februarie trecut. Dar in chestia financiara, fiind acuzat ca duce tara la ruina, el avu accente revoltate: Apoi eu ptiant cg deficitele bugetare sunt dezastruoase, eta sunt o dovadg sau de cheltueli mai mari cleat le poate su porta tara, sau de o rea administratie. Dar s5 se incerce cineva a ne proba di excedentele financiare duc la ruing, aceasta pentru prima °aril mi-a fost dat sg aud, fi eu cred di nu se va mai ggsi un al doilea care sg aibg Q atare lipsg de respect de sine ca sit' vie f i 85 acuze gu- oernul cg prinexcedentele sale s'a ruirtat tara".

1) Vezi si mai sus p. 66.

www.dacoromanica.ro 108 C. GANE 5i Carp arata ca aceste excedente bugetare 1) au fost realizate nu numai fara a impovara populatia cu not impozite, darscazand chiardin impozitelede mai tnainte. Excedentele sunt datorate avântului ce a luat avutia nationalg, dar noi credem cá restabilirea valutei a dal comertuluinostru e desvoltarese- rioasii, care impreung ca o administratie cinstiai pi inteligentii, a facut sä mire in cassele statului venzturt, ce din cauza favoritismului liberal intrau mat anevoie". Nu sunt destul de naiv sä cred cä, vreodatii, d. Sturdza sau vreun alt liberal, va recunoapte duvernul acesta conservator dela1888 pipiing astiizi a fiicut ceva bun in tara aceasta. Nu Sa- tele de tgrani, rikle lumea de deinsele. Improprie- arirea? Da ce este ea? Nici nu se uifii cum am impropriearit 51 de mii de familii pi in 3 ani se vor improprieairi alte 80 de mii. Agiul? Un nimic. Comertul ridicat, nimic ,5coalelepro fesionale, ref orma in invgriimânt,obligativitatea cursului primar, asigurarea cleruluimirean, bate aceste. absolut nimic !" Dar partea de capetenie a acestui discurs din 3 De- cembrie, a fost expunerea vederilor sale, ale salemai mult decal aleguvernului, in chestia nationala, a Transilvaniei. Vom reveni la ea la momentul oportun. Dlacursul lul Carp La 16 Decembrie, la Senat, Carp mai fine o cuvantare la Senat la 18 De- cembrla 1894 (as-ca raspuns la noui in.vinuiriaduse de beizadea Gri- puns lul P.8. Au- relian). gore Sturdza si de P. S. Aurelian.Invinuiri noui pe t6me vechi, care ajunseseras aduca pe Carp laexas- perare. El ar fi dorit sa se gaseasca macar ceva nou la activul sau, ca sa nu fie nevoit sa se repete si elmereu In aparare. Dar exasperarea sa nu si-o arta Carp deciit glumind, caci nu-iingaduia mandria sa se arate suparat. La sagetile otravite ale dusmanilor, el raspun dea cu armele sale :ironiii gluma. Si deaceia a trecut in ochti lurnii drept un cinic,pe cand acei ce-1 cun.os-

1) Vem mat departe p. 140.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 109 teau, §tiau ca-i este mima Cu atilt mai ranita, Cu cilt curgea mai Cu volubilitate arma sa ironica. In genere acesta este sistemul meu" spusee) Noui fronli. insu0 in discursul su dela 16 Decembrie. La ura, la acuzatiuni, la violente, raspund in linipte, Cu ate un cuvant pe care amicii mei il califica' de cuvant de spirit, adversarii de searbada zeflemea, dar liniptea mea aduce rezultatul urmator : ca, cu vremea lucrurile se clarifica pi se apre- ciaza mai bine.Vedeticiitapatima aduce d-1 Sturdza in contra noastra ; acelap sistem il voiu aplica f i d-sale, pi nutresc in fundul inimii mele speranta ca va veni o zi cand d. Sturdza are sii devie un perfect carpist l" Inutil sa mai adaugam mica paranteza ce urmeazá dupa aceste cuvinte in Desbaterile Parlamentare" ale Monitorului Oficial": rasete sgomotoase 0 aplauze prelungite". Si inca o mica spicuire din acel discurs privitor la felul cum judeca Carp pe adversarii sai : Mens agitat molem 1), spunea Virgil. In starea actuala a partidului liberal, eu vad molem, dar mens nu o zaresc nicaeri". Aurelian tinuse un discurs foarte lung asupra crizei, pe care Carp incepu din non a-1 zeflimisi, zicAnd ca d-1 _Aurelian ne-a spus lucruri pe cat de interesante, pe atat de noui, anume ca interesul proprietarului este altul dec fit al arendasului, ca interesul arendasului este altul decat al taranilor, ca tarile cu o industrie inaintata suporta mai lesne cri- zele. dead Wile care nu au asemenea industrie..." Dar, intru cat Aurelian paruse a invinui guvernul conservator de criza europeana, Carp trecu repede dela gluma la serios, expuniind Senatului care erau cauzele economice ale crizei mondiale: enorma productiune de grAu american lansat pe pietele Europei, tarifele vamale ale Frantei 0 a altor taxi preaprotectioniste, etc., etc.

1) Mintea miqed materia

www.dacoromanica.ro 110 C. GANE Discursul acesta,care expunestarea economica a Europei de atuncii cauzele ei, nefolosind la expunerea subiectului ce tratám, vom extrage din el numai concluziile lui Carp cu Privire la ce trebuia %cut la noi pentru a evita latirea acestei crize in Romania. Preocupitri econo- Eu sunt convins, spuse Carp, di impinglind pe mice. tgranul nostru la cultura viermilor de mgtase, va fi un appoint la veniturile lui, care-1 va pune intr'o pozifie mai bung de a lupta in contra crizelor in- tämplgtoare. In aceastg priving bugetul actual or- ganizeazg o secfie specialg sericicolg, pi am trimis la stabilimentul de la Görly oameni care sä facg studiile necesare pentru a infiinfa fi la noi asemenea stabilimente. Am luat la toate pepinierele statului mgsuri ca sg se facg plantafiuni de duzi... f i pe un alt teren,folosindu-mg de o invenfiune filcutil de o mare casgenglezg care construe0e rgzboaie per fectionatei portative, am luat mgsuri ca aceste rgzboaie sit se impartg la noi in pa lar casa englezg S ori se oblige sg cumpere producfiunea pe care sätencele noastre o vor aduce". Activitatea1 u i Activitatea lui Carp ca ministru al Domeniilor, agri- Carp in cureul anulul 1894. culturiii comertului, fu atat de rodnica in tot cursul acestui an 1894, incat Etr fi cu neputinfsenumerrtm toate imbunrttatirile ce a adusi toata grija ce a purtat ministerului saa. Vom spicui numai la intamplare din ziarele anului. cateva din elc. La ministerul Domeniilor se lucreaza' la proectul de reorganizare et scoalei de veterinart. La 1 Octombrie se vordeschidecursurile nouei scoli de silvicultura dela Beatles& La Lacul-Sarat (BrAila) s'a inceput constructia localului de administratie, care se Oa situat la intrarea stabilimentului de Mi... in el se vor aseza : pota i te- legraful, biroul politaiului, al mediculm, asa cà publicul sà gaseasca intrunite la un loc bate autoritatile". Ministerul Domeniilor a fiicut incercari cu planta- rea de viteamericane in nisipurile zburatoare dele Ciuperceni. Incercarea reusind pe deplin, se va planta In primavara un insemnat numar de vite americane"

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 111 In urma exploratiunilor facute de dl. P. P. Carp zilele trecute in Dobrogea, d-nii 'stratii Pascu, seful subleful minelor, vor pleca Luni in Dobrogea pentru a incepe lucrarile de exploatare a gisementelor de fier si de arama descoperite acolo". Dl. inginer de mine Alimanisteanu s'a intors excursia stiintificain judetele Gorj, Valcea si Arges, unde a descoperit minereuri de fier si plumb, si un filon de pirite complexe pe valea Satoritei..." Personalul didactic al scoalelor de comert a si fost numit cu inceperea noului an scolar". Proectul de reorganizareaministerului Domeniilor este gata si va fi depus pe biroul Camerei in viitoarea sesiune". Masura luata. de d. Carp, ministrul Domeniilor de a se opri pescuitul in baltile Dunärii, in anumite epoci ale anului, a dat cele mai bune rezultate". Ca in toate domeniile economice Carp a dat o deose, PeseAria. Exploa- bita atentie pescariei.ltile Dunareii ale Deltei autarea In regie. fost o constanta preocupare de a sa in tot timpul cat a detinut portofoliul ministerului de domenii. Crezand ci prin secarea acelor baltise vor pu tea face fertile mari intinderi de loe, el a insarcinat o societate straina si faca studiile preliminare, care big au dat un rezultat negativ, intrucat s'a constatat cbilfile Deltei mergand in adancime, ele nu puteau fi, ca in Olanda, usor secate. Dar deoarece nu se putea face din balti campii fertile, trebuia atunci macar exploatata bogatia naturala ce zacea in acele regiuni. Carp a inlocuit sistemul de arendare a acelor balti prin exploatarea lor in regie, ceiace in scurta vreme a dat Statului un venit indoit decat inainte, facand in acelas timp sscadai pretul pestelui. Odata cu aceasta el insarcina pe Dr. Grigore Antipa cu alcatuirea unui proect de lege asupra pescuitului (hied din 1892, de ciind venise in fruntea ministerului), care insa trebuind sstudieze mai intai natura Deltei din punct de vederestiintific, nu putu ispravi aceasta lege inainte de 1895. Infatisand-o ministerului, Carp Ii spuse ca nu o mai poate prezenta In acea se-

www.dacoromanica.ro 112 C. GANE siunea parlamentului, dar cs'o pgstreze, cgci de vor cgdea conservatorii delaputere, o va trece Dumitru Sturza.i in adevgr clegea pescuitului trecu un an mai tarziu, la 10 Octombrie 1896, ministru de Domenii fiind G. D. Palladi de mide se poate trage concluzia nu numai cg paternitatea acestei legi,astgzi incg. in vigoare, poate fi atribuitg lui Carp dar cg acestui bgrbat de stat ii era egal,°data. ce o lege era bung, cine o trece si cui i se poate atribui merit ele ei.

* *

Chestia legei Guvernul, in agonie din toamna 1894, cand Dumitru nelor. Sturza desvgluiseparlamentului atitudinea luiTake Ionescu in chestia Transilvaniei chestie pe ¿'are vom trata-o mai jos guvernul intrg, in 1895, in anul raortii sale. Si cu bate acestea a fost unul din lanii cei mai gloriosi ai lui Carp,cci, din batecreatiunile sale, opera de realizare cea mai desgvarsita a fost acea mutt desbuti mult dusmgnitg Lege a Minelor, care a rgmas tot-usi in picioare, neclintitg, timp de 30 de ani, care a pus bazele desvoltgrii industriei in Romania si a boggtiei sale ulterioare. Necesitatea leget. Aceastìl lege se impunea cu atat ,rnai mult cu cat ea nu dgdea numai putinta unei mai mari desvoltgri economice a Oa ea venea sginlgture un perico! viitor. Cgci in adeviir, in urma concurentei ce faceau pe pinta Europei, de la o vremeincoace, vastele teritorii ale Americei, agricultura in Romaniaera amenintatg in existenta ei. Ca ataretrebuiauluate mgsuri pentru viitor, trebuia ca aceastg avufie nationalg sí fie inlo- cuitg, in caz de pieire, cu altceva; iar acel altceva nu putea fi decal exploatarea bogfiei subterane, o boggtie pe de o parte intrinseca, iar pe de alta parte ajutgtoare la desvoltarea industriei nationale ce se va putea naste din obtinerea pe loc a materiilor prime, fgrá careo industrie nu se poate concepe. Pang. in 1895 Romania n'a avut Ilia un fel de legisla- tie desi Constitutia din 1866 ceruse expres lucrul acesta. Unele timide incercgri (Cretulescu, Dabija)

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro P. P. CARP 113 nu avusesera nici railcar cinstea unei discutii in parla- raent. Cea conceptiune completa organic pre- zintatai amanuntit codificata a fost legea lui Carp. In linii generale, dispozitiunile acestei legi erau ca-PrInciplile leget. lauzite de principiul obligatiyitatii, adec, recunosciind proprietarului drepturile sale asupra subsolului, i se cereau numai ca in mod obligator acest subsol sa fie exploatat. Nu voia proprietarul sau nu putea, din lipsa de cunostinte sau de capital. s'o faca, atunci era obligat treaca altuia mâna. Initiativa gsiriiunui gisment era nelimitatá, oricine avand dreptul, cu o prealabilä' incuviintare a Ministerului de Domenii, sstudieze natura unui teren(ceiace in legea actualase numeste prospectiunea).Minafiinddescoperita, proprietarul trebuia sa se pronunte daca voeste s'o exploreze pentru a constata daca gismentul semnalat este destul de bogat ca sa poata fi exploatat ; iar in caz ca proprietarul refuza, dreptul de exploatare era concedat unui tertm. raid' ca proprietarul sí fie obligat la cbeltueli. In caz cá explorarea dadea rezultate afirmative, adeca in caz ca se gasea ca gismentul este destul de bogat pentru a fi exploatat, proprietarul avea intaiefatea la dreptul de exploatare, stabilindu-se intre el si exploatator un fel de asociatie. Daca proprietarul refuza sa participe la exploatare, i se dadea o redeventa de 3% din venitul net al minei, exploatarea urmAnd sa fie facuta de Stat sau concesionata de acestaunei a treia persoane. (In prevederile acestor dispozitiuni nu infra intreaga Do- brogie, fiindca, potrivit legei din 1882, Statul era acolo proprietar al subsolului). Fata de legislatiunile straine, unde proprietatea subsolului era ba exclusiv a proprietarului suprafetei (Rusia, Anglia, Statele Unite), ba exclusiv a inventatorului (prospectantul), ca de Oda in Germania, ha clusiv a Statului, ca in Franta, legea lui Carp avea ori- ginalitatea eii nu credem ca o vom putea intelege mai bine, deck arunciind o privire asupra Expunerei ei de motive (data& din Februarie 1894). Xxpunerea de mo- O introducere scurfa arata Consillului de ministri ne-tive a legel (Februa- cesitatea acestei legi : xis 1894).

www.dacoromanica.ro 114 C. GANE Expinatarea boga-tiilor miniere, crearea f i desvoltarea industriei in Romfinia, reclamli imperios o lege de mine. Numai fixând, garantând pi regle- mentrind raporturile dintrecapital, proprietarul uprafe ei f i oamenii, de paintg, putemspera exproafárile miniere vor lua, Cu ice- tul, aviintul pe care-1 dorim pipe care-1 putem cu sigurantii apiepta... So vorbepte intr'una decrearea f i incura jarca unei industriinationale, dar fiind dat upurinta ce ne caracterizeaúi, putini ipi dau seama de adevgratele conditiuni in care ea poate prospera. Trei sunt factorii fr de care pro gresul nu trece din am pulsteril al aspiratiunilorin câmpul fertil al realiz5rilor : materia prim5 abun- combustibilul,i forta motrice iefting (ma- pinii lucHitori perfectionatir. Dupá diferite consideratiuni asupra acestor trei fae- tori.1), expunerea de motive trece la greutatile pe care o atare legiuire le ridica. Bxpunere 'atolle& Juridic& a proprie- Cea dintai era complexa chestiune a proprietatii. Ex- thtli aubsolului. punerea lui Carp e documenfati clara. El arata ca in jurul intrebarilor, daca exploatarea de mine este sau nu un drept regalian, daca din potriva proprietatea suprafetei trage dupa sine si proprietatea necontrolata a subsolului, sau daca, chiar lasAndposesorului suprafetei proprietateasubsolului, aceastá'proprietate poate fi supusa unor ingradiri, in jurulacestor intrebari s'au cladit o sumedenie deteorii, sprijinite -ande pe interesul particular, alt ele pe interesul general, reprezentat prin Sf at. S'a chemat in ajutor, zice expunerea de motive, când dreptul natural, &bid dreptul scris, pi dupii cum predomina in mintea legiuitorului unul sau altul din aceste puncte de vedere, pedem cä in unele ttiri continuitatea dreptului de proprietate

1) Nu mai vorbim zicea Carp de ro/u1 ce-1 ocupa in industrie combustibiluli fenal; lAsAra deasemenea la o parte asa zisele metale nobile, o märginindu-ne numai lasubstantele alcaline alcalino-teroase in toate combinatiunile lot petrografice si minera- IDgice, e fenomenal ptinä la ce grad toate industriile sunt tributare materialelor miniere"

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 115 merge peznii in centrul pämäntului, in allele se considerä subsolul ca deplin neatärnat de supra- fatä, fi gäsim chiar airi care adopai o teorie mixai... In teorie purä, nimic mai ufor decat a dovedi proprietatea subsolului nu are nimic a facecu pro prietatea suprafe(ei, cáci dreptul la proprietate, dupäcum o fi proclamase Cicero in De Ofi- ciis, nu este un drept natural, el izvorepte numai din raporturile de muncii intre om fi pämänt, el este o nevoie socialä, färii a dirui satisfacere traiul in comun nu mai e posibil 1) Dar dacä ne punem intrebarea :care este munca pe care omul a intrebuintat-o, intr'o succesiunedegenerafzuni,asuprabogätiilor ascunse in fundul subsolului, trebuie sä constatäm di ea a fost nulä i dupä cum pro prietatea suprafetei nu-fi are origznea decät in prima munch' ce s'a exercitat asupra solului, tot tips pi proprietatea subsolului nu ar trebui. in teorie purä, sä apartie cleat acelui care, pentru prima oarä, a combinat munca umanä cu o materie Teoria aceasta, jusiä dupä noi, întâlnete insä doi adversari, de multe ori biruitori : Statul, fi proprietarul suprafetei I Moptenind ideile Evului Mediu, dupii care exploatarea minelor era un drept regalian, mai Mate statele au revendicat in trecut, fie dreptul absolut de proprietate. fie dreptul de imixiune. De acolo o sumá de legislatii, care nu erau dedit atätea piedici la desvoltarea industriei miniere. Pe de alai parte proprietarii suprafe(ei au revendicatintot- deauna liberadispozitiune asubsolului färä a avea totupi mijloacelemateriale de a-1 exploata. De aceia credem mai nimerit de a läsa la o parte diferitele leorii, incerandu-ne sä eisim deslegarea rhestiunei In studiul naturei miniere".

1) Cunostintele juridice ale lui Carp cäpItate la Universitatea din Bonn, erau foarte adânci,i vom vedea mai jos cum discuta el cu Gh. Mirzescu asupra Dreptului Roman

www.dacoromanica.ro 116 C. GANE

Deoeebirea dintre Aici desvoltil Carpurmiltoareateorie a deosebirei Proprietatea supra- fetei1 proprietateadintre proprietatea suprafeteii proprietatea : tnieri. I) Sol u! nu dispareprin exploatare, el putiind da mereu venituri fgrg a micpravaloarea fon- (lului pe cand la mine, venitul nu e posibil deciit prin consumarea fonduluz. 0 exploatare nerationalg a solului poate mtc- pra venitul suprafetei, dar rgul nu e fgrg leac, orici indrepteind exploatarea Ii putem da din nou rentabilitatea lui fireascg pe cand din potrivg la mine, o exploatarenera(ionalg poate distruge pentru totcleauna rentabilitatea ei. Fractionarea suprafetez se poate face la inf nit, fgrg a-i micpra rentabilitatea pe cgnd la mine, fractionarea micporeazg in loc sit sporeascg valoarea proprietg(ii. Pe cand exploatarea suprafetei se poate face cu un capitalf Hint ifici bgnuesc ce se aflg la indemgna celor multi exploatarea unei mine reclamg cuno0inte f i capilaluri de care dispun numai un mic numgr de oament. Odatg aceste deosebiri stabilite, zicea Carp, legiuitorul se giisqte fatil ca o sumg de intrebgri, a cgror deslegare devine imposibilg dacg else mgrginqte a declara, cg pro prietarulsuprafetei este f i pro prietarul subsolului". Neeesitatea login- Irilor. ..Poate societatea sg treacg ca nepgsare dinairt- tea perspectivei de a vedenpierzéindu-se avutzi imense, numai f i numai pentru cg dreptul absolut de proprietate a oprit once exploatare ? Poate sIt admild cg avutia minierg a unei tgri srt rgmgng nefructificatg, numaii numai pentru cg proprietarul suprafetei nu are mijloacele necesare ?" Pottle in fine legiuitorul sg tase fgrg ajutor initiativa privatgi sg pung exploatarea minelor la discretiunea absolutit a proprietaruluisuprafetei, care de multe ori se va feri, fiind dat caracterul aleatoriu al industriei miniere, sg compromitg capitalul sigur al suprafetet, pentru capttalul proble- matic al proprietgtii trefondului?

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 117 ,,Este evident cri nu ; fi din acest rgspuns isvo- resc numeroasele motive, care au fgcut pe legiui- torii din toate tgrile, ori care ar fi sistemul la cara s'au oprit, sg tratezeproprietatea minierg altf el decgt trateazg proprietatea supra fetei. ,.Sau ne Dom pronunta pentru dreptul regalian, sau vom mentineprincipiul stabilit prin codal nostru civil, un lucru este sigurStatul nu poate admite cg exploatareaunei mine, ori care ar fi proprietarul, sä fie fgcutgastf el incht sg se distrugg, f grit' nici un profit, avutia nzinierg... Din cele ce preced, putem sà: conchidem la calea ce trebue sg apuce legiuitorul in codificare unei legi miniere. In proectul ce viz prezentgm, am cgutat sä dgm satisfacere cerintelor semnalate mai sus; cerinte ce au fost puse 'in evidentg prin lungi experiente de care avem fericirea a beneficia, fgrg sg le plgtim cu pierderile enorme,pe care lelau suferit alte popoare. Ca punct de plecare lugm codul nostru civil. Consideratiuni Ju- Defi in teorie pura el nu corespunde cu ade-ridic.. vgratele principii, totufi ne-am sfiit de a periclita rngsuri salutare, pentrusustinerea indgrgtnicg a unni principiu abstract. Proprietarulsuprafetei se recunoaste deei ea proprietar si al subsolului. Prospectiunea. Hz- Imediat insg ce am proclamat aceasta, incepeplorares. Exploata- fo serie de restrictiuni, prevrtzutedar nedetervii rea. nate de codul nostru civil, fi care dau propriettitii subsolului adevgratul ei caracter. ,.Mai inainte de loa/e, nu putem admite cg inz tiativa gásirii unui gisment sig fie limitatg ; de indatg ce nu se atacg suprafata, fiecare are dreptul fiirg a se preocupa de cine o posedg, de a studia natura terenului fi de a semnala o avutie de care nimeni inch' nu avea cuno#intg. Odatg aceasta fgcutg, reintrg pro prietarul suprafetei in plenitudinea drepturilor sale, cu condi-

www.dacoromanica.ro 118 C. GANE tiunea expresginsg, de a le exercita ; cgci este inadmisibil ca o avufieminierg sg rgmâng neex- ploatatg, pentru cg apa este bunul plac al proprietarului supraf efei. De aceia, odatg mina descoperitg, pro prietarul suprafefei trebuie sá se pronunte, dacg voepte sg o exploreze sau nu. In cazul unui rgspuns negativ, statul ipi rezervg dreptul de a conceda unui altuia mai intreprinzgtor sau mat inzestrat Cu mijloace, dreptul de a explora, pentru ca sg se constate dacg gismentul semnalat e destul de bogat pentru exploatarea in regulg. Aceastg inlgturare insg a pro prietarului supra- f efei, nu este f i ea deal temporarg ; aci precum am recunoscut proprietaruluisuprafefei dreptul de explorare cu condifiunea sg-1 exercite in mod real, tot apa odarg exploatarea fgcutit de o terfg persoang, ii dgm intgietatea pentru exploatatiune; dar cu condifiunea sg declare cg e gala sg o in- treprindg. Nevoind a nimici cu desgairpire once inifiativg pi fiind ridicol de a crede cg s'ar ggsi cinema sg f acg cheltuelile unei explorgri pentru altul pi fgrg nici un folos pentru dânsul, se stabilepte un soiu de asociafiune legalg In/re proprietarul suprafetei pi exploratorul strgin pi se prevede dreptul de co- proprietate pentru cel din urmg. Numai in cazul când pro prietarul suprafefei s'ar desinteresa pi de inventarea,pi de explorarea, pideexploatarea unui gisment, el perde drepturile sale, care se dau exploratorului sau unei alte persoane in caz când acesta ar ref uza exploatarea. Acest sistem la care ne-am oprit, nu seamgng cu dispozifiunile altor legiuiri... Nici in privinta modului de exploatare nu am urmat exemplul altor state, cari in dorinta lor de a obfine o exploatare att mai rationalii, au edictat o suned de mgsuri restrictive,care au fost atfitea piedici la desvoltarea industriei miniere.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 119

Noi credem cá sin gurul mijloc de a garanta o Maternal ea pi mo- bung exploatare, este de a ridica dreptul de pro- rau originale.dul de exploatare e- prietate acelor caripiirgsesc exploatareaunei mine, fi de a investi statul cu facultatea de a conceda altora mai abilisau inzestrati cu miiloace mai puternice. Dacii insii am crezut cä ne putem lipsi de once miisurgpreventiviiintructitpriveftegarantizle unei exploatiiri rationale, nu tot astf el am procedat fatii cu pericolulcare ar ameninta existen fa chiar a unei mine, in cazul fractioniirii ei. O minii este un tot indivizibil, neatfirnat de imprejurarea cá suprafata sub care se OM' este in mai multe mâini ; fi de aceia ea nu poate constztui declit o singurii pro prietate detinut5 de mai mu/ti minen i pe cale de indiviziune. De acolo, copärtäia fntre diferiti proprietari ce se OA pe un pertme- tru ; de acolo copartii3Oa intre exproprietari ;de acolo in fine obliga(iuneapentru detingtorii suprafetei de a se pronunta, chiar la deschiderea minei, dadi vor sau nu sábeneficieze de drepturile ve le dá supra fata. Am terminal, domni/or miniqtri, cu expunerea Ultimeledispoal- ratisurilor ce propunem pentru constituireapro- prietiitii miniere ;i vom trece acum la explicarea diferitelordispozitiuniprincare se reguleazi i drepturiledescoperitorilor fi ale exploratorilor ; raporturile dintre pro prietaristat ;raporturile dziztre pro prietar lucrgtori;i másunile politie- ne$ti necesare pentru siguranta publice. Aceasta este, in esentii, cuprinsul Expunerei de Mo- tive, al egrei text este fireste mutt mai desvoltat. Dar daca vom adauga clegea rainelor lui Carp sustr5gea de sub imperiul ei exploatarea petrolului 1) a ciirui vii-

1) Art. 2 al legii din 1895: Sunt considerate ca mine acele depuneri, cunoscute ca con¡inand in filoane straturi sau depozite mase,1)Huila (cArbune de plmint), lignitul,grafitui,antracittd. 2) Substante e metalifere, precum minereurile de aur, argint, plating, mercur, plumb, fier, amnia, cositor, zinc, bismut, cobalt, nichel, mag- nez, titan, antincomu, molibden, tungsten, crom, seleniu, telur, tan+ xitEl, precum vi pietrele scumpe. 3)Sulfulí arsenicul, fíe singure

www.dacoromanica.ro 120 C. GANE toare insemnátate industrial á nu putea fi prevázutil de pe atunci, cá cariereleeraulásate la dispozitiunea proprietarului suprafetei cá in sfAr§it, una din marile preocupári ale legislatorului fusese soarta lucrá torilor minieri, pentru care se infiintau case de ajuto §i de pensii, credem a fi arátat cu aceste, intregul racter legislativ al chestiunei miniere. 09.MD8.1118.OPOZI- Proectul de lege (19 titluri, 138 de articole) fu pre- Vet impotriva legei.zentat parlamentului abea in Februarie 1895. Se §tia dinainte cá. el va forma obiectul unei indArjite cam-i panii liberale, care incepuse de altfel inainte de depunerea proectului. Din Decembrie 1894 §i. pan'ä in Fp- bruarie 1895, Dumitru Sturdza convocase numeroatse adunári publice in Capitalpentru a protesta in co'n- tra viitoarei violári a Constitutier, iar de Anul Nou redactase un apel catre cefdteni, prin care declara di, ordinea moral, constitutionalá. §i nationala este rils- turnatá in patria noastrá". lar dacá Sturdza credea cá Legea Minelor percha morala §i. nationalitatea nilor, apoi presa liberalá, mai sentimenta15, vorbea cu melancolie de fluerul stridentalma§ineiinlocuind

fie combinate cu metalele, alunulisarurile solubile, ca baza de metale din cele indicate la No. 2; nitratii. 4) Sarea gema gi alta saruri asociabile in acelas gisment, care cad sub monopolul Statului, precumi sorgintele sal-ate". Leta acum art. 2 ale legii din 1924 (identic cu acel din legea din 1929): ...Substniele care formeazi obiectul prezentei legi se gru- peaza in urmatoarele clase naturale I. Combustibili minerali, a) Car- bunii (antracit, huila, carbune brun, lignit), b)Bitumiul, II, 1) Solide: substante asfaltoase naturale, ozocherita, sisturi bituminoase de once fel; 2) Lichide: Petrol brut (Nei) cu gazele sale de zdciimant fi de- rivatele sale nafurale, precum orice alt bitum lichid; 3) Gazeiforme: hidrocarbune minerale si roce, cat si apele lor de cimentare, con- tinand: platina, aur, uran, radium, etc. (nu le mai enumeram). III. Minereuri de aluminium si In genere silicali aluminosi, magne- zieni si alte baze, minerale fluorifere, minerale cu tarini stronliu, ca: Tanzit, alunite, coridon, etc.) nu le mai enumeram) IV. Grafit si roce grafitoare, V. Fosfati. VI. Minerale cu toriu si pamanturi rare: monazita, cerita, etc VI/. Pietre pretioase si semi- nobile: diamant, smaragd, etc. VIII. Saruri si ape sarate: sare gema,etc,IX. Gaze naturale,altele decat hidrocarbure ga- zoase: bioxid de carbon, etc., X. Izvoare minerale si ape subterane mineralizate, sau ape curative In genere;lacuriilagune mineralizate, namoluri. XI. Turba. XII. Masse de roce comune compacte sau formind d'epozite mobile, precum: calcare, gips, gresii, nisipuri, pietrisuri, argile, etc.".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 121 doina ciobanului!!" Si aceasta insemna, in 1895, politica! Dar s'ar fi putut crede crt macar in Parlament obiec- trunile ce voia sa le ridice opozitia impotrivaacestei legi ar fi putut fi de natura mai serioasa. Insa nu. Ora- torii ei, Sturdza, Panu, Miirzescu, Aurelian, in loc de a combate legea fie in detalile ei technice, fie in principiile ei, cerAnd de pilda ca sa se adopte sau sistemul regalian, sau sisfemul proprietatii subsolului ramAnand in patrimoniul proprietarului suprafetei ei, vriind sa faca legea imposibila, se sprijinira iar pe Constitu- tie, invocand &And art 2, ciind art. 7, &And. articolul 19, vorbind ca atare de inalienabilitatea teritoriului Ro- mttniei", de ,.cazurile de expropriere prevazute de Con- stitutie", de proprietatea funciargruralg,carenu poate fi deck in mAinile Ron:Candor" (legea Minelor &i- dea dreptul de explorarei exploatare istrainilor), etc., etc.. bate niste argumente prea lesne de combgtut, pe care orutorii conservatori (sau mai bine zis, ¡uni- miti1) lei combiltuseiá fàrà mare greutate Diaeureul lui Carl) Cel din urmb.' discurs pentru apárarea legei, II fàcula Senat din T Febr. Carp la Senat, in ziva de 7 Februarie 1895. El incepu1895. întâi prin combaterea argumentelor adversarilor, pentru a trece, la urma numai. la talmacirea legei. E poate unul din cele mai frumoase din discursurile sale. Ches- fiunea era prea serioasti, prea premereitoare a viitorului acestui neam, pentru ca Pebre Carp ssii-si fi permis in acea zi sa facii elume sau ironii. El lua tonul ..zi- lelor mari", si incepu astfel cuviintarea sa: ..Domnilor Senatori, Domnul Sturdza a inceput ca o imprudeng 2). D-sa a amintit art. 2 al Con- stitutiei pe care noi 1-am fi violat. Acel articol ztce cä teritoriul Romiiniei este inalienabil. ceiace nu are fr nu poate avea alt sens, dealt cii nici un guvern nu poate aliena o provincie. Prin urmare vedeti a nu are nimic de a face cu Legea Minelor.

Vom vedea mai jos a fi unii din conservatori erau impotriva acestei legi. Trecem cateva fraze dela inceput, in care Carp spunea din nou lui Sturdza ca nu admitea ca Liberalii sà monopolizeze patriotismul in Romania.

www.dacoromanica.ro 122 C. GANE

Art. 2 din Consti- Zic cg ati fost imprudent, D-le Sturdza, cgci tutie. pe trecutul partidului national-liberal, acel trecut luminos din care deduce(i pentru do. dreptul de a aoea ambitiuni nemgsurate, dreptul de a face discursuri chilometrice oi dreptul de a intrebuin(a cuointe insultgtoare, pe acel trecut, D-le Sturdza, este o umbrg,i acea umbrg este pierderea Basa- rabtei 1). De atunci, D-lor, articolul acesta este a- coperit Cu un oil negru, oi care va fi miina fen- citä care-1 va rupe vreodatg, aceasta numai Dum- nezeu o otie. In aoteptare insg, nu mat vorbiti de art. 2, cgci vorbind de diinsul redeoteptati o durere nationalg oi iritati o rang, care nu este Inca inchisg''. Dupa acest inceput, acoperit de aplauzele majoritátu menit sá creeze in Senat o atmosfera prielnica, Carp trecu la celelalte pretinse violä.'ri ale Constituttei. Art. 15 din Coneti- Gheorghe Marzescu vorbise de art. 19, prin care Con- tutie. stitutia prevedea cazurile de expropriere ingáduite de ea, 0 spusese clegea minelor, procedand la exproprzeri neprevázute in acel articol, se facea deci vinovatá de o flagrantá violare a Constitutiei. Carp îi ráspunse, spri- jinindu-se pe hotárarile Curtii de Casatie din Beiglu §i pe o sumedenie de jurisprudente, clegea minelor e- xercrtá numat un drept de ocupatiune 2), 0 ea ace] drept de ocupatiune, nefiind o expropriere eu nu WO, nu inteleg,i cred at" nici Senatut nu va intelege, cum se violeazg art. 19 din Consti- tutie". Art. 7 din Coneti- tutio. Trecand la art. 7 din Constitutie, care zicea cá. proprietatea funciarg ruralg ni poate sta decat in mainile Romanilor,i ct prin urmare legea minelor viola 0 acesi articol cand ineaduia stráinilor sexploateze minele din tará Carp raspunse arátand Senatului mina nu esie un accesoriual proprietátii rurale, in toate pgrtile lumei pro prietatea minierg e un ce distinct de proprietatea suprafetei, o proprie-

La 1878 (Basarabia de Sud). E vorba de silirea propriearului suprafetei de a ingadui s5 se fac5 pe terenurile sale prospectiuni, exploran i expIoatirt.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 123 tate sui generis, care nu e nici rurala, nici urbana, ci e proprietate industrial". Citândi aci, in sprijinul tezei sale, doctrinai ju- risprudenta §i. pe inswp vestitul Laurent, care pu- nânduli intrebarea daca concesiunea miniera este de natura dreptului mobiliar sau imobiliar, o declarase imobiliara numai pentru a da concesionarului dreptul de a beneficia de avantagile hipotecei, dar cin colo este evident cii. proprietatea miniera este prin esenta ei ihobiliara Carp arata adversarilor sai cà proprietatea miniera nu poate prin definitie fi proprietatea rurala, intruca nu poti beneficia de dfinsa decgt distru- gänd-o, fi nu numai in fructele ei, dar ca fond, distrugänd-o cu desgvärpire, inca, cand ai epuizat mina, ai epuizat f i acea pretinsg proprietate ruralg de care vorbiti". Se mai sustinuse in Senat cà Constitutia fusese vio- hat fiindca dreptul de ocupatiune" .asupra terenuri- lortarane§ti echivala cu o alienare deghizata. Dreptul de ocupa- Domnilor" raspunse Carp dacg n'am da pi-tiune nu este o alle- ranilor posibilitatea de a-pi inchiria terenurile pe nare. tennene lungi, am pune in imposibilitate pe acefti tgrani, de care declarati intotdeauna in mod pla- tonici ca lacrimi de crocodil cg vg interesati atat de mult, de a fi copgrta0 la exploatarea unei mine. Sä lugm un exemplu: se ggsqte o mina pe o proprietate tgrgneasai. Dupg teoria Dv., terenul ränesc fiind inalienabil f i ocupatiunea fiind o expropriere, tgranul nu ar putea beneficia de mina din subsolul lui, pentru cg nu ar putea sä permitä intrarea f i eOrea in ming ; prin urmare ati exclude de la beneficiul exploatgrii miniere pe toti proprietarii tgrgne#i din tara aceasta. Dece voiti aceasta? Dece nu faceti ce au fgcut Legea minelor fo- alte tgri care la inceputul industriei lor miniere,loseste aranilor. cänd capitalurile nu erau am de numeroase, au cgutat sg facg ceeace numescgermaniiBerg- werkgenossenschaften, adecg asociatiunice pun pe tgrani in posibilitate de a contribui la exploatarea minei care se aflg sub terenul lor.

www.dacoromanica.ro 124 C. GANE Ei bine, d-voastr5 iubitori de Prani, cu inter- pretarea d-voastrg, puneti pe tgrani in imposibilitate de a beneficia ?i ei de minele care se afla sub teritoriul lor. Aceasta D.5 este iubirea pentru elementul tgrgnesc ? Cgnd Denim cu legea tocmelilor agricole care wureazg pe tgran, o combateti; and Denim cu legea vgnzgrei bunurilor statului, pe care ziceti a nu o aplicam defi numai eu am vandut pang acum pentru 150 milioanepgmantlatgrani, d-voastrg o combaleti; cand venim cu legea creditelor agricole, d-voastrg o combateti; and De- nim cu legea minelor d-voastrg pretindeti cum a tgranii nu au dreptul de a beneficia de minele care sunt sub teritoriul lor; fi aceasta o numiti d-volistrii solicitudine pentru elementul tgranesc? Antistrlinismul. Vin acum la al doilea$ir de idei desfgfurat de d. Sturza: la antistrginism. ..D. Sturdza a condensat argumentarea d-sale in urmgtoarea maximA: ..13-lor. and vom fi mai culti, and vom fi mai tari. cand nu ne min mai teme de nimic, atunci fatii cu strginii voi fi fi eu mai larg fi nu Doi argta ura pe care o argt astgzi. ..Eu intorc fraza d-lui Sturdza fi zw: cu at o targ este mai slabg, cu cat o targ este mai incultg, cu cat o targ are nevoe de intgrire, cu aria Mai mull ea este obligatg sg recura in multe cazani la strgini. splendid& prelege- re istorieL la sg lugm in aceastg privintg istoria in mánti; ia sg aruncgm noi o ochire retrospectivg asupra mersului civilizatiei, pi eav ruga sg-mi argtati in care parte din istorie ati vgzut d-voastrg, a un popor a ajuns a fi tare, a ajuns a fi cult, F.:4mA- n:ind redus numai la propriile lui forte ? .Nicgeri nu veti ggsi un asemenea popor. Acolo ande nu putem constata lucrul, este a nu avem #iintg despre timpuri (it'll de departate; nu avem posibilitatea de a face proba acestui adevgr in timpuri .ante-istorice.13e exemplu nu ptim care

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 125 este civilizatia anterioarg care a ajutat pe Egipteni de a ajunge la civilizatia lor. die altminteri insg, bate celelalte civilizatzunz au inceput cu inrguriri slrgine. Cine a educat pe Greci dacii nu Egiptenii, A- sirienii. Fenicienii? Cine a educat pe Romani dacg nu Grecii? Cine pe Italieni dacg nu, dupg luarea Bizantului Fanariotii aceza urgti de d-voastrg? Cine a produs explozia cea frumoasii a renapterii franceze? A produs-o pi puteti fi siguri cg fgrg Rafael, fgrg Benvenuto Celini, n'am fi avut astgzi sg admirgm culmea la care a ajuns arta parisiang. ..Pe terenul industrial, ciind Eduard al Ill-tea a °rut sg creeze industria textilg englezg, care astgzi domineazg lumea intreagg, ggnditi at el a zis cg nunzai cu Englezii lui are sg o fadi? A adus lucrgtori din Flandra f i Cu danpii a creat industria textilg in Anglia. Cgnd Colbert a mil sg infiinteze industria ma- tgsgriei in Franta el s'a dus la Venetia; pi pentru cli legile venetiene impiedecau pe lucrgtorii ve- netieni de a epi din tara lor, el s'a dus pi i-a furat din Venetia, f i de atunci s'a infiintat industria de la Lyon pi Saint-Etienne. In Prusia de cgrld dateazg industria, dacg nu de la revocarea edictului din Nantes, cgnd marele elector a lgsat drum liber imigratiunei francezilor goniti din sudul Frantei? Ei au adus in Prusia, f i industria ,g3 cunoptintele lor teoretice f i iscusintele lor manuale. Chiar vecinii noptri din Rusia, de unde au luat ei civilizatia lor, dacg nu de la Germani? ..Dacii este apa, d-voastrg vroifi cá cePace nzci o natiune din, lume nuafgcut, sit facem noi? D-voastrg vreti, cg atunci cgnd acesta e adevgrut asupra desvglirei culturale, civilizatiei, pi rpi popoarelor, ráCi intgrirea unui popor nu $tg niel in intinderea teritoriului lui, nici in nu f iu ce mgrire exterioarg; ci intgrirea unui popor

www.dacoromanica.ro 126 C. GANE

stil in cultura creerului säu,piin dexteritatea mainilor lui, d-voasträ vreti ca noi färä sträini sä ajungem la acea stare de culturà'? Dar eu ap don i ptiu, d-le Sturdza, ce este pe D-ta f i ce este in D-ta, care sä nu fie rezultatul unei actiuni sträine ? Popor nou, suntem ...Popor nou, suntem in perioada de asimilare. in perloada de Mi- n:111am A5gi pana ce nu se va termina acest proces de asimilare al f I iintei, al experientei altora, de la no' pi prin noi nu va epi nimic serios, cum nu iesä nimic din .colar care sä nu fie o reproducere Inca' nelustruitä a asimilatiei din perioada tineretei. Front In contra u- rei trapotriva eat- De aceea, d-lor, este timpul, ca f i partidele nistaului. guvernele sa facä front in contra acestei un i a sträinismului; sá zicá odatä sus f i tare in aceastä f ;47.5 teamii de a-fi pierde popularitatea, färä a alerga dupä aplauzele efemere f i necugetate ale cutärei sau cutärei adunäridenepriceputi, zicii sus pi tare: avem neooe de sträini; fi Rill a jertfi nimic din drepturile noastre politice, färä a jertfi nimic din solul nostru, sä le deschidem ufile largi, qi sä le zicem cá aici nu suntem ospitalieri pentru cá suntem oameni buni, dar suntem ospitalieri pentru cá avem nevoe de dânpii. Revenind la lege si la mult discutata chestie a pro- prietiltii, Carp se adreg deadreptul lui AlArzescu, cu care tinea sii polemizeze in chestie de drept roman: Carp pi Mdrzescu Jurisconsulti. D-voasträ, D-le Märzescu, savantul juriscon- sult al partidului national-liberal, ziceti: Dar noi suntem cobor 'Mora lui Traian, f i la Romani dreptul spunea cä proprietate merge usque ad inferros. Nu este exact. Fraza da, insä faptul nu, pi n'a fost exact En nici o perioadä din Istoria Romani- lor. Sunt unii care par a crede cä revendicarea din par/ea Statului nu e dead o revendicare tardivg de pe vremea lui Justinian,dar cä mai inainte proprietarul supra fetei era stäpiin pe subsol. E- roare absolutäl Pentru complectarea studiilor do. de drept roman, D-le 21lärzescu, imi Deli permite sit vá semnalez pe Suetoniu, care vorbind de Ti-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 127 beriu e vorba deci de primii ani ai imperiului roman vorbqte de jus metalorum f i da a se intelege ca se revendicase pentru Imperiu toate minele.5'ichiar pe vremea ciind dominium ex jure Quiritium era in toata rigoarea lui, nu exista un drept nemarginit. 5'titi bine cum se califica proprietatea pe vremea republicei: Jus utendi et abu- tendi de re suk, dar numai intruciit legislatio pa- titur. Vrea sa zica, qti in drept a uza fi abuza, dar cu o sin gura conditiune: ca dreptul individual sa nu mire in conflict cu interesul general. -Prin urmare vedeti caChiar de la obeirsie incepiind, teoria d-voastra este falsa. Dar de acum de la Romani sa ne scoborgm la dreptul nostru. ,.V'a citat d. Panu texte din legiuirile noastre anterioare. Era marginit dreptul proprietarului suprafetei? Evident di da; absolut marginit. Mai t grziu vine codul civil. Codul civil declara Codul Civil iii che- iglu suboolului. subsolul in legi-iturA cu proprietatea suprafetei; liesolvarea cheati- face insá o exceptie: intruciit legea minelor nuunei. Ia dispune contrariul. ..Cu toate acestea D-lor, am tinut seama, o aici este partea original:4 a acestei legi, de principiul cam platonic care este in codul nostru civil. Ca este cam platonic ati vazut din uzul ce au facut de dânsul celelalte tari latine 1); noi insa am tinut compt de dfinsul, dar am zis: dam proprte- tarului suprafetei bate drepturile cu osin gurá condi(iune, ca societatea sa aibe garantie ca, dân- duii lui acest drept, mina va putea fi exploatata; $i am refuzat de a recunoa#e pro prietarului un drevt absolut al anti rezultat n'ar fi fost nici mai mult nici mai putin de cgt neexploatareaavutiei minelor din aceasta tara. De aceia d-lor, tocmai pentru ca (mein experil

1) Care au aeelal Cod Civil

www.dacoromanica.ro 128 C. GANE enta din trecut ; tocmai pentru cg piing acum proprietarul putea sg. faca ori ce vrea pi am constatat cg n'a f geld absolui nimic, de aceea nu m'am bazat pe sin gura initiativg a pro prietarului suprafetei. ..Am spus pe larg In expunerea de motive care sunt consideratiunile ce m'au dus la aceastg concluzie. Presupun cif le-ati citit, pi nu mai am nevoe sä mai revin asupra lor. Ce inseamat colo- ,.Prin urmare dadi initiativa pro prietaritor nu nizare. era suficientg. a trebuit sg se recurgg la o altg initiatinga acelora cari nu sunt proprietari, fgrg deosebire dacg sunt pgmgnteni saustrgini. Cgci indatg ce nu este vorba de proprietatea sotului. nu ngd de ce am exclude pe strgini. Aci Doi observa in treacgt cg d-voastrg sau abuzati de cuvintele ce intrebuinfati, sau nu cunoapteli In- telesul acestor cuointe, cgnd ne spuneti cg are sg se colonizeze tara aceasta cu siráini pentru cg au :di vie lucrgtori strgini. Oare este o colonizare dacg cfitiva lucrgtori strgini sunt instalati la o fabricg ()are care ? Este o colonizare lucrgtorii strgini cari sunt astäzi la fabrica de la Azuga sau la cariera de lângg palatul Pele? Colonizaren nu existg de cgt atunci ciind se stabilesc apezgri de strgini, cu dreptul de proprietate fi cu drepturi comunale ; cand iei lucrgtori pi le zici aduc In targ, oh' dau 5 hectare de pgmgnt, pi comuna care o veti forma are sg fie administraig de voi, pi de oamenii de incredere pe cari fi veti ale ge. Dar când eu nu zic lucrul acesta ; &Ind lucrgtorul sub punctul de vedere al proprietgtii pi sub punctul de vedere politic n'are nici un drept, nu ftiu de unde ati luat cg aceasta este o colonizare. Initiative liberit. Initiativa deci ,d-lor trebue läsalä altora, act noi nu ne-am arg tat destoinici a o lun. Dacg am avea vreme sg apteptam, atunci bucuros ;dacg ne-ar fi permis nouil sg zicem : precum alte tgri au apteptat secolei secole pentru ca sg se des- voile, aa sg apteptgm pi noi ; bine. Dar noug nu

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 129 ne este permis aceasta, sub pedeapsa de a periclita intreaga noastrg existentg de stat. Odatg ce am intrat in concertul european, in v4rte jul de culturg moderng, ori avem sg ne punem cast de iule la nivelul acestei culturi, ori avem sg disparem, cu bate frazeled-lui Mgrzescu I (Aplauze). Noi trebue sä dgm initiativei tuturor olargg Rolul inventatorului (deecoperitor de libertate de actiune. $i am fost intrebati : Dar ceIlloane). drept are inventatorul? Are dreptul sg se plimbe numai pe mo0a mea? D. Mgrzescu zice cg el dg afarg. 240 orea sg intreb pe d. Mgrzescu, dacg pe una din proprietátile d-sale ar veni cineva f i ar studia formatiunea geologicg, ar cerceta dace' cutare stâncg este sedimentará, cristaling sau vul- canicg 0 d. Mgrzescu l'ar da afarg de pe pro- prieta/ea d-sale, ar face d-lui act de om cult ? Dar d. Mgrzescu zice :ponte sg fie un vagabond. Admit cg un vagabond se uitg la stânca mea, ri- dial' o piatrg f i vede o petita de auri apoi vine la mine 0-mi zice :iatä, treclind pe cutare drum am ggsit acest lucru. ce ar face d. Mgrzescu ? Pe vagabondul acela l'ar imbrgtifa f i ar fi fericit cg a venit sg-i puie la dispozitie tezaure de care ct-sa nici habar nu avea. Poate cg d-voastrg ati auzit de mina Cromstock din America, mina cea mai puternicg de argint ; mina aceia care in mare parte a contribuit la de- precierea argintuluii a obligat multe guverne de a reveni la monometalismul de aur. ,5'titi cine a descoperit-o ? A descoperit-o un biet vagabond care a avut de altmintrelea o soartg foarte tristg, cgci, ggndind cg o micg sumg este un' tezaur. a ogndut-o pentru trei mii de dolari, f i dupg 10 ani a fost revandutg cu milioane de dolari.El, de ciudg cg i-a segpal acest tezaur din mfing, s'a sinucis. Dar e am vorbit de vagabonzi ca sg vá argt printr'un exemplu extrem, neseriozitatea obiecti- unei d-voastrg, cgci vagabonzii nu prea au obiceiu

www.dacoromanica.ro 130 C. GANE de a face excursiuni geologice. Cine are sii le filch' sunt geologii, inginerii de mine, acei cari vor avea ore-o cuno$Iinfil, fie adandi fie superficiala, de diferite formatii geologice. 0 voce : D. Poni. D. P. P. Carp : ..D.Poni.d.Alimani$teanu,aceiaau caute 1r. In alle täri descoperitorului i se d5 dreptul de explorare. Eu am zis : nu ; sincep cu apli- caren codului nostru civil ; $i °data descoperirea Pima, s5 nu se in proprietarului dreptul de a face exploraren. Vä marturisesc cä concesiunea aceasta e in ochii mei cam teoretica ; eu nu cred. $i nu cred pentru cä eu n'ap face-o, nu cred sa se gaseasca un pro prietar, unul singur, care fiind fata cu un inventator sa zzct acestuta nu, acum fac eu explorarile. El are sit' fie fericit $i foarte fericit sä g5seasc5 pe cineva care, cu riscul lui, pe socoteala lui, sä tacit' el exploraren, pi sii-1 puna la adapostul pagubelor eventuale". D-lor, ati comb5tut legea f i n'ati $tiut cum s'o combatefi. Eu, dacii ap fi fost in opozitie f i daca N, fi lost din acei pasionati care zic negru Mad guvernul zice alb, pi alb cand guvernul zice negru, dacil a$i face politica ca acei policineli din teatrul de marionete, cari dau cu batul intr'o parte $i in- Pac-pic-poc Walla, färä s5 $tie uncle pac, pic, poc n'af face ca d-voastra ; afi ataca cel pufin punctul pulnerabil al acestei legi, care este tocmat conto- piren diferitelor sisteme ; ceeace produce, orecu- nosc, o confuziune de principii. Inteleg a combate o lege pentru di nu se da tot proprietarului; in- feleg a face ca d. Panu, a combate legea fiind nu se dä tot statului. Dar s5 venifi sá combale(t

I) D. Aliman4teanu, de§i liberal, a fost in tot timpul cat a detinut Carp Ministerul de Domenii, unul din cei mai pretio§i colaboratori de ai lui,precum fusesera §iPonii Antipa,caci inastfelde chestiuni Carp nu se uita niciodata h culoarea politica a oamenilor de §tiinta carora le cerea concursul.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 131 legea cu nifte idei care fac imposibila once lege, once sistem fie sistemul regalian, fie sistemul proprietatii absolute, fie sistemul mixt care-1 introducem = este a combate chiar posibilitatea In- fiintarii unei exploatari miniere in aceasta tara. Aceasta afi facut, nu alta. D. Sturdza zice, pi repeta d. Miirzescu :puteti exploata mina ; dar dreptul de ocupatiune nu-1 aveti. Cum insiisil exploatez minele fara drept de ocupatiune, nu ne o spune. Imi reaminteTte pe Beaumarchais care Beaumarchate zicea : acord libertatea presei, dar cu o conditiune: sa nu ne vorbeasca nici de legi, nici de mini,stri, nici de impiegati, nici de societate, nici de Suve- ran. Ei, Domnilor, apt se combate o lege? Ajung acum la partea economica. Un econo- Partea economic& mist care-mi spune ca, fiind posibilitatea de aa legei. avea mine, eu nu am nevoe de ele ca sa am o industrie, pentru cli Elvefia are o industrie clefi nu are mine, aceasta mi-a fost dat pentru intaia data s'o aud in senat din gura d-lui Aurelian. .Apoi daca Elvetia nu are mine, cu ce forta motrice pune industria ei In mifcare ? cu caderi de apa. A fost inlocuita o forta motrice cu allá forta motrice naturala ; dar industria fara forfa motrice nu cunosc. Romtinia este ea ca Elvetia o tara care la fiecare pas are o forta motrice la dispozitiunea ei? Inteleg la munte ; dar luafi imensa majoritate a judefelor noastre ; care este forfa motrice care o avem noi acolo ? ,,Sli apoi d. Aurelian pare a uita ca Svifera are un teritoriu foarte mic, poate a cincia parte a teritoriului Romaniei, pi ca daca nu are mine pe teritoriul ei, le are ins:4 la o distanta afa de mica, inciit poate zice ca le are la dânsa acasa. Svifera dela granif eleei piingla Ruhr, pana la Saarbriick, are numai cativa kilometri ; dar nimeni nu poate sustine ca a f licut industria ei fara combustibil. In definitiv, pentru a scurta, sfar§itul acestui remarcabil discurs fu urmatorul : Carp insista asupra ne-

www.dacoromanica.ro 132 C. GANE voiei ce era in Romania de a se crea o industrie. Dar pen tru industrie trebuiautreifactori :combustibil, lucrlitori iscusiti, capital. Capitalul, cu sistemul Dv., El alungati ; pe lu- crätorii sträini, cu iscusinta lor, Ei dati af aril.' ; si posibilitatea de a avea combustibil si materie prime, o respingeti. Atunci ce industrie voiti sä creati In (ara aceasta? .4i vii läudati? .Si veniti cu f raze di Do. aparati pärniintul strämosesc ?... Nu vedeti cil retetele Dv. au dat numai rezultate Legea minelor mat ridicole? ...D-lor. nu este atgt o chestiune de pre- mult o cheetiune de viitor. zent. ciit o chestiune de valor, care se va impune tuturor chiar dacä pe neasteptate s'ar respinge azi legea minelor... In mima acestei täri are sä se Impute legea, caci sunt lucruri care sunt mai tari f i decgt urile, si decgt pasiunile, si decgt nepriceperea Do. ,S'i cgnd va veni acea vreme fericitä, and legea minelor Esi va da toate roadele sale, ciind Dom veden f i cärbunele de care avem nevoze, iesind din minele noastre, iar nu adus din Anglia sau de nu ftiu unde, and vom vedea cii sticläria noastrii se face cu etemente culese din tarii, cä portelanul se va face cu caolinul, care s'a gästt decurdnd la noi. cgnd vom d& acestei populattuni. pe lgn,lä activitatea ei agricolä, si activttateae't industrialä, atunci (ara va binecuminta pe acet care au Hicut legea si pe acei care au votat-o I P, P. Carp ei P. SI. Aurelian in chestia Si incheiind. retrogradul medieval blazonat Petre sociali. Carp dridu o lectie inaintatului national-liberal P. S. Aurelian, care comb*Atuse partea legei privitoare la cassele de a jutor §i pensiuni pentru lucratori. D-lor, once am zice, orb este watt care nu vede di In societatea modernä se produce o transformare. Orb este acela care crede, a Marti ce burghezia europeanä a dipiitat toate libertättle, toate privilegiile, toate foloasele, nu mai este nt- mic de fikut, si crt intr'o societate, nu mai este nici o clasä care sä aibe nevoe de solicitudinea noasträ, de o legislatiune prin care sii-i dilm drepturi de care sii se poatá bucura, prin care sá-i därn

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 133 bunul trai.i in aceastg privinfli constat cu regret di, in bode profile, apt numitele partide liberale s'au opus aproape la bate mäsurile ce au .fost luate fie de guvern, fie de alte partide, f i care aduceau o imbungtgfire burzului trai al populaft- unilor de jos. In aceia§ ordine de idei, Carp spuse, doua lum maiP. P. Carp st N. FIlipeseu ta chestia tarziu, la Camera (14 Aprilie 1895), raspunzand lui Nicusocial& Filipescu, care atacase aceia§ chestiune : Casele aceste nu urmgresc numai cazurt izolate, nu urmgresc numai unels accidente intám- prátoare, ele urmgresc $i un alt fel, acel de a asigura o pozifiune mai bung nu numai bolnavilor, vgduvelor $iorfanilor, dar ele vor sEipermita crearea cetgfilor uvriere, vor ca lucrgtorii sa se poatg bucura de toate acele foloase, care sg-i faca a nu se crede cg sunt ni§te paria, cA ei fac totul ceilalfi sunt numai n4te trfintori care milniincg, dar sg Dada cg buna lor stare materialg o datoresc clasei de sus, guvernului. atunci che stiunea sociaráva fialtfeldeslegatii dealt cum vreauC. Mille I I. Nit- domnul Mille fi domnul Argdejde. dejcle. Dupa cum se vede legea aceasta, prezentata Parlamen- tului in Ianuarie, nu era Inca votata la 14 Aprilie. Caci Conservatorlltan intre timp campania impotriva ei fu urmarita cu in-ei et opozitle legei. darjire nu numai de adversarii liberali, dar §i de prie- etenii conservatori, cari, pentru interese personale a catorva mari latifundiari cu bogate mine pe mo§iile lor, (printre cari, in primul rand era Gheorghe Can- tacuzino, viitorul §ef al partidului) faceau Junimi§- tilor opozitie, fara sa-§i dea seama cslabesc astfel partidul, ca scurteaza viaja guvernului, §i ca fac prin urmare jocul liberalilor. Ace§tia profitara fire§te de ocazie pentru a arata parlamentului ..neintelegerile din sanul Guvernului" §i a-i cere ca atare respingerea legii. Dar Carp era prea patruns de necesitatea absolufui a legislatiei sale miniere, pentru a ceda un pas. El lupta ca un leu. In Discursul lui Carp la Camera la 14 A- discursul sau de la Camera, in ziva de 14 Aprilie, i§iprille 1895. apara lar proectul cu o neasemuitaenergie, repetand

www.dacoromanica.ro 134 C. GANE toaie cate le spusese la Senat, faciind lungi comentarii ¡uridicei desvoltand toate teoriile iconsiderentele economice care ar fi putut convinge parlamentul. Nu le vom repeta aici, cad le cunoastera a.cum. Dar von/ reproduce inceputul acestui discurs prin care Carp omul si Carp barbatul de Stat se certau intre ei in fata uhei Camere, dusmanoasa dar plina de admiratie, prin care pozitia elementelor eterogene din partid fu fixata cu o rara maestrie : Nu am ajuns dupg 29 de ani de viafg politicg la pragul bgtrfinefelor fgrg s fi meditat adese-ori cuvintele filozofului care ne invafg a cine face politicg trebue sa inceapg prin inarma mima Cu un tripla scut de °tel. Intreitulscutal In adear, d-lor, a orea, in limitele forfei sale filosofului. binele, a auta de a produce ceva care sg contri- bue la prosperitatea fgrii, a dovedi, ceiace eu admit pentru toatii lumea, cum a nici o ggndire nu e indreptalli in activitatea politia de at pentru binele unei patri pe care o iubim cu tofii, pi, cu toate acestea, a se vedea tratat zilnic, când de decadent, and de grandoman, and de nebun ; a vedea cä fi se contestg toate calitgfile pe cari le ai, poate nu afa de mari cum le crezi, dar pe cari tot le ai,e, zic, greu de rgbdat f i nu e posibil de at &fcä mima, cum zice filozoful, e inarmatg cu o triplg cuirasg de ofel. Dar mai e fi altceva care pe mine mg imbgrbgteazg in mersul meu inainte, e a eu in D-voastrg, care ma' criticall zilnic, nu vgd jude- cgtori, eu vgd adversarii ca adversarisuntin drep a vg recusa, pentrua, deoarece d-voastrii voifi sg pronunfall o sentinfg,atunci voifi un cecontra cgruiasimful dedrept atesere- voltg, voifi in acelaf moment sä fifi f i parte pi judecgtor. De aceia foartelinititi cu foarte mult siinge rece, voi elimina cea mai mare parte din inLimplgrile adversarilor. Nu voirgspunde d-lui Asian ca sg-i probez cum a nu vreau mg reintorc la dreptul feudal; nu voi rgspunde

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 135 d-lui Aslan ca sg-i probez di nu vreau sg distrug once idee conservatoare in aceastg targ, nu voi rgspunde d-lui Delavrancea care face din mine aind un pitic ridicul, and un uriap mefistofelic, care distruge cu atotputernicia sa bate partidele din aceastg targ, f i prin urmare tara intreagg. A- ceste sunt exagergri, nu numai ale unei rase me- dionale f i prin urmare exuberante, dar pi ale ne- experienfei politice; ciici pentru oricine a studiat mersul afacerilor parlamentare in bate tgrile lumei, a constatat di la inceput and experienta era foarte micg, era o violent:4 de limbagiu, o urg ne- impricalg intre partide care se tratau ca totii de hoti, de inamici ai tgrei f i de nu mai f tiu ce. Apa In Franta, in Anglia, in toate tgrile lumei. ..A venit experienta çiexperienta a constatat un lucru, cä indatg ce avem partide in targ, toate partidele trebue fortamente sg corespundg caracterului cultural al acestei tgri, cg nu se poate In- tr'o targ sg fie partidul liberal cu monopolul patriotismului, a nu se poate sus fine sg fie partid conservator cu acest monopol, cg acest monopol it are tara, dar tara intreagg. De aceia, d-lor, in aceasta se mgrginepte rgspunsul meu la atacurile personale, fie venite din partea asa numitilorconservatori puri, fie din parteaadversarilornaturali,liberali-nationali. Asemenea nu cred cg mai am nevoe de a mai rgspunde mult la apa pretinsa desbinare din partidul conservator. Pentru cine vorbepte de aceastg des- Pretinas deebina- binare, fie el adversar, fie el fost amic, pi sper,troerdintre coneerva- viitor amic, el nu-pi dg seama de natura formatiu-- nei guvernului actual.Dadi Do.credeti, d-lor, cum di partidul conservator astfel cum este el reprezentat prin delegatiunea majoriatilor de pe bgncile acestea, este partidul conservator care era acum 20 sau 30 de ani indgrgt, vg inpelati amar. Cerintele moderne se impun ; degeaba voim noi sli menfinem un trecut oricfit de glorios ar fi fost el. Trecutul s'a dusDegeaba voim sg inchi-

www.dacoromanica.ro 136 C. GANE dem wile aspiratiunilor moderne, cáci viitorul se impune de la sine fi devine el prezentul. De aceea, d-lor unde nu vedeti do. de ciit frámântári, une nu vede (i do. de cát zizanie, nu a fost de at mersul firesc care a cáutat sä propiipeasciipartidul conservator in ideile lui; pi clacji vedeti astázi, ca rezultat al acestei Nimántári, situatiunea actualá a partidului conservator, este di s'a gásit un om care, reprezentând traditiunea trecutului, pi-a zis: Sf âritul carierii mete nu poate sä fie altul de cat cä eu, care am prezentattraditiunilepartiduluz conservator dintrecut, stt fiu mijlocitorulintre acel trecut fi viitor. Márturisesc cá nu cunosc rol mai frumos fi imi doresci mie la sfeirpitul carierii mele rolul acela. (Aplauze) rol pe care 11 joacá astázi d. Lascar Catargi" (aplauze prelungite). Legea Minelor tre- Lupta opozitiei fu zadarnica. Legea Minelor trecu ce In Aprille 1896. MohitoruI Oficial" o publica in nr. 16 din 21 Aprilie 1895. Dar e interesant sa aratam, acum c cunoastem bate obiectiunile facute de liberaliimpotrivaei, c dupa slabe incercari facute de Sturdza de a zadarnici aplicarea ei, dup5 o modificare facuta de Carp el insusi la 19 Aprilie 1900, legea a ramas in vigoare p'anA in 1924, cand, modificatä fiind dupii intregirea Romftniei, bate teoriile desvoltate cu 30 de ani in urma fura nu numai Tiisturnate de acelas partidliberal, dar duse chiar la extremul contrar. Nouile legl In adevar art. 1 al legei dela 4 luilie 1924 (lege modifi- re din 1924 el 1929.catala 27 Martie 1929)1)sima astfel : Sunt st rruniin ale Statului in toatá desooltarea lor, de la suprafatil panla once adancime, zacii- mintele substantelor minerale din care se pot extrage metale, metaloide sau combinatiuni ale acestora, precum fi zácámintele combustibililor mi-

1) Un nou proect de modificare este in curs de desbatere in Par- lament (1936). Mat legea din 1924, at o cea in curs de lucrare, sunt elaborate de liberali.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 137 nerali, bituminele, apele mineralizate in genere fi gazele naturale de once fel precum pi bogatiile de once natura ale suboslului. Riiman la dispozitia pro prietarului suprafetei : masele de roce comune, carierele etc." Adevarat cpentru a ajunge aici a trebuit mai intai sa se modifice Constitutia cerinta imperioasa care se impunea dupa razboiul de Reintregire al Neamului, cand ea, unificata pentru toate provinciile alipite, in- troduse principiile votului universal, al expropierii silite pana la 100 Ha. pentru bunurile rumie, si al natio- nalizarii subsolului (art. 19). Totusi acel : zacamintele substantelor minerale... sunti filman ale Statului in toata desvoltarea lor, de la suprafata pana la once adancime" sunk straniu fata de bate teoriile desvoltate in 1895 si de solicitudinea ce se punea atunci in favoarea proprietarului suprafetei. Maedificatoare Inch este Expunerea de Motive a Expunerea de mo- legei din 1924 care arata tive a legal din 1914. Organizareamaiamgnuntitg a proprieatii miniere in vechiul Regat a fost realizatg pentru prima datg prin Legea minelor din 1895, Legea P. Carp... la intocmirea acestei legi s'a incercat a se pune la baza ei principiul separatiunii subsolului minier de proprietatea suprafetei pi al declargrii substantelor minerale utile ca substante rezervate Statului... La acea epocas'a socotit'flash.* ca un atare principiu aduce o atingere proprietatii si legea in 1895 nu 1-a pututrealiza decat partial s't foarte timid. Dupg aceastg lege, bale substantele bituminoase (petrol ,asfalt, ozocheritg) erau lgsate la libera dispozitie a pro prietarului suprafetei... ..In ce priveste substantele metaliferesau minerale, principiul separatiunii subsolului de proprie- latea suprafetei, depi admis, a fost insg legal de recunoasterea unui drept de preferintg la exploatare in favoarea proprietarului suprafetei. Imbi- narea acestor doug principii intr'o targ ca proprietatea incg extremde divizatii... a creat cele

www.dacoromanica.ro 138 C. GANE mai mari dificultgfii cheltueli n aplicarea legei gi nu a fost de loe conforma ca cerintele economiei mimere". Politica noastrg minierg (cea din 1924) trebue sg tina la infgptuirea urnigtoarelor rezultate : 1) O cfit mai bung valorificare a zficgmintelor niere. 2) Desvoltarea economiei nationale, prin in- tarireai armonizarea tuturor factorilor produc- tiei nationale,precumi asigurareaconservarii lor. 3) Apárarea intereselor econoraiet nationale pe piala internationala... etc.". Aceste considerente ale Expunerii de Motive alegei din 1924 sunt remarcabil de juste, dar ele n'au facut deciit sí confirme, dupa 30 de ani, dreptatea lui Carp.

Privire retrospectiva. O privire retrospectiva asupra activitatii lui Carp intre anii 1888-1895 ni-1infatiseaza nu numai sub aspectul unui om de stat,caruia niciuna din nevoile tarii nu-i fusese straina lucru pe care programul su junimist Il dovedise cu prisosinta dar sub aspectul, mult contestat de rauvoitori sau de necunosca- tori, al realizatorului. Prin legea inamovibilitfii magistraturii el a fost incepatorul scoaterii justitiei de sub influentele politice; prin expropierea silita a bunului statului in favoarea taranilori prin modificarea legei Invoelilor Agricole" a inlesnit bunul trai al unei parti din tara- nime; iar solicitudinea sa pentru populatia saracil s'a manifestat nu numai fata de tarani, dar si fata de me- serias, caruia s'a incercat dea, prin Legea Mese- riilor", posibilitatea unui trai mai bun. Aceias solicitudine a avut-o fata de muncitor, caruia prin Legea Mi- nelor" i-a dat posibilitatea de lucru, crefind in acelas timp in favoarea sa casele de pensil si de ajutor. Dar daca, din cauza dusmaniei ce a intiimpinat, acu- vitatea lui Carp in ramura social, cai in acea admi-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 139 nistrativa de altfel, n'a putut fi la inaltimea ideilor concepute de el, in ramura economica §i. financiara ea a fost deosebit de stralucita. P. P. Ce.rp econo- Carp devenise acum, inainte de toate, un economist.mist ei financiar. Toate problemele relative la economia nationalaii erau familiare, §i el cauta, pentru fiecaredin -ele, o solufie cat mai apropiata de nevoile reale ale tárii. Preocupa- rile sale in materie de silvicultura, de agricultura., de piscicultura, crearea fermelor modele §i a satelor modele, toate aceste, incoronate de crearea legii minelor, o dovedesc cu pr.Nosinfa 1). Cat despre partea financiara e adevarat cí ututat de Ghermani, dar care lucra conform ideiflor sale §i. sub directiva sa rezultatul obtinut prin legea vami- lor, a maximuluii prin starpirea agiului, au restabilit finantele Romaniei, facand dintr'o tara nouil §i saraca una dintre cele mai bine vazute tari din Europa (pana la izbucnirea razboiului mondial in tot cazul). Budgetele Stain- O aruncare de ochi asupra bugetelor Statului de lalui intro sail 1862 1862 (cand s'au unificat bugetele Moldovei §i ale Mun-1895. teniei) pana la 1895, este edificatoare :

1)In gall de legile despre care s'a vorbit in aceasth lucrare, guveniele conservatoare dintre 1888-95 au mai f Acut o sumedenie de alte legii imbunitätiri, din care vom arita ad numai princi- paleleLegea Jandarmeriei (in sesiunea 1892-93);Legea Postei Rurale, 13 Iunie1893; aPenitenciarelor,introducereaarmelor Manlicher, inceputul construirei portului Constanta, etc. Apoi: Legea asupra cumulului In functiunile publice, 1Iulie 1890; Legea pentru combaterea filoxerei, 7 Iulie 1891 ;Legea pentru servitori, 16 Iunie 1892; Legea pentru organizareaautoritAtilor administrative dependinte de Ministerul de Interne (1 Noembrie 1892) prin care se creiazA inspectorii administrativi si se fixeazA atributiunile di- rectorilordeprefecturA,prefectilor, subprefectilor,etc.;Legea pentru descoperirea monumentelor iobiectelor antice(24 Noem. brie 1892) si Regulamentul ei (din 28 Ianuarie 1893); Diferite legi veterinare, urbanistice, etc. (1893-94); Legea pentru pensili aju- toare a militarilor, 8 Aprilie 1894; Legea pentru organizarea comunelor urbane, 31 Iulie 1894; Legea asupra alienatilor,15 Decem- brie1894;Legea asupra numelui, 18 Martie 1895; Regulamentul Curtii de Conturi, 25 Iunie 1895, etc. etc,

www.dacoromanica.ro 140 C. GANE Veniturile pi cheltuelile Statului 1 Anil Excedente Deficite

1862 8,660.000 1863 6.867.873 1864 2.261.206 1865 9.641.656 1866 9.232.949 1867 4.649.640 1868 15.695.047 1869 9.324.817 1870 10.108.626 1871 3.499.582 1872 2.379.650 1873 1.285.586 1874 7.440.999 1875 326.909 1876 17.902 076 1877 5.072.653 1878 3.828.344 1879 64.908 1880/81 13.516.577 1881/82 7.494.164 1882/83 4.961.767 1883/84 = 861.870 1884/85 14..294.756 1885/86 5.493.247 1886/87 11.843.971 1887/88 2.725.322 1888/89 628.751 1889/90 1.078.283 1890/91 8.236.926 1891/92 11.742.201 1892/93 3.563.592 1893 94 20.336.176 1894 95 10 365.499

Politica externa el regele Carol. trecem acum la politica extern5. in timpul guvernelor conservatoare dintre 1888-95, politieá care a urmat stt riimAna, ca 0 mai inainte, exclusiv in miiinele regelui Carol. Ptiirunziind in tainele acelei politici, vom intelegei repercusiunile ei asupra politicei interne, la- murind astfel ni0e fapte pe care majoritatea oamenilor de atunci nu aveau de uncle sa le §tie, §i care au putut eämiine §i pentru noi intunecoase. Tratatul din 1883 ce unea Romania cu Austro-Unga- riai cu Germania fusese incheiat numai pe un termen de 5 ani. El urma deci sii expire in 1888, ins4

1) Din Treizeci de ani de domnie al Regelui Carol I.Vol. II, Editia Academiei Romane, Bucure§ti 1897.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 141 cum prin art. 5 se prevedea ca in caz ca el nu va fi denuntat cu un an inainte de expirarea termenului, tratatul se va considera ca prelungit pe o notia" perioada de trei ani, §i cum denuntarea nu se facuse, el ramasese deci in picioare piina in Octombrie 1891. Dar tratatul acesta era secret. In afara de Rege, de Tratatul din 1883 era secret. Ion Bratianu §i Petre Carp nimeni in taran'avea cu- Urmitrile lut tn ritr no§tinta de el. Toata lumea vedea §.1 simtea ca politicalMica intern& externa a României se indreaptacatre Puterile Cen- trale, dar nimeni nu §tia crt se incheiase un tratat cu Tripla Alianta. Era cea mai expresa dorinta a regelui ca sa se pastreze tacere asupra lui, mai 'filial pentru a nu indispune impotriva noastraFranta §i Rusia,i al doilea pentru a evita inutile manifestari launtrice din partea francoi rusofililor. Persecutiile ungurilor impotriva românilor ardeleni provocasera o vie mi§care de indignare in toata taraimpotrivamonarhiei Austro- Ungare,i nu era in adevar momentul ca Regele Roma.- niei srt vina saspuna poporuluiSitu ca el era in alianta cu cei care-i persecutau fratti. and at. adar, in Martie1888,Ion Bratianu parasi puterea pe care o detinuse 12 ani, regele se afla in fata necesitatii de a destainui viitorului sau prim ministru secretul ce detinea, caci nu s'ar fi putut concepe cà prezidentul Consiliului de mini§tri sa nu cunoasca linia de purtare a politicei externe a tarii ce guverna.i nu era numal atilt, mai trebuia ca acel prim ministru sa-§i ja angaiamentul, sau in tot cazul sa se lase convins de a reinoi tratatul la expirarea termenului, in toamna 1891- Intrucat LascarCatargi, a carui venirela putere dupa cederea liberalilor ar fi fost constitutional fireasca, se aratase in tot timpul acelei opozitie unite despre care s'a vorbit mai sus, nu numai impotriva Co- roanei, dar §i un declarat duman al indreptarei politicei catre Triplice, Regele,nevoind sa-i destainuiaseä existenta tratatului, se vazu in neputinta de a-1 insarcina cu formarea cabinetului.. Motivele personale expuse mai sus 1) deasemeni sa dea acea-

1) Vezi vol. I p. 373 urm.

www.dacoromanica.ro 142 C. GANE stinsarcinare lui Carp. el o dete lui Theodor Rosetti. care se vazu deci, in primavara 1888, altreileade- tinator. dupiirege, al secretuluipoliticei noastre externe. Dar cuni guvernarea junimista nu tinuse deca't un an (1888-89), la retragerea lui Th. Rosetti, regele se afla din nou in acela§ impas. El se hotari atunci sa-si lucre- dinteze secretul lui Catargi,sarcina aceasta de altfel inlesnita de noua atitudine aacestuia, care dupa ce se desfacuse de colaborarea liberalilor disi- denti. devenise mai tratabil aiât in chestiunea Coroanei câtsi intia politicei externe. Astfel se putu forma, in Martie 1889, guvernul Lascar Catargi Gh. Vernescu, in urma caruia. pana in 1892, au mai urmat guvernele general Manu si general Florescu,toti acesti primi fiind pusi in cunostinta existentei tratatului. Se- cretul regelui devenise un secret de polichinelle". Dar daca acuma erau atätia conservatori care-1 cu- nosteau, liberalii erau inca nestiutori, cu totul nestiutori,fiindcä.' singurul din ei care-1 cunostea, era Ion Bratianu, care muri in Mai 1891, sapte luni inainte de expirarea termenului tratatului. Daca atunci dind in Decembrie 1891cazui guvernul lui Florescu, Ion Bratianu ar mai fi trait, s'ar prea fi putut ca regele, indiferent de batesperanteleconservatorilor, fi rechemat pe el la putere pentru a-1 face sa reinoiasca un tratat facut prima data sub auspiciile sale. Dar nu numai ca Ion Bratianu murise, insa din Octombrie 1891, chiar in luna cAnd expirase termenul, liberalii isi alesera §ef pe Dumitru Sturdza, cunoscut mtincator de unguri", ceiace puse pe rege in imposibilitate de a-i incredinta guvernul.i astfel, rechemand a doua oara pe Lascar Catargi la prerdintia Consiliului, tratatul duprt tribulatiile despre care vom vorbi indata fu iscalit de acesta in Iulie 1892 sau mai bine zis de Al. Lahovary, ministrul Afacerilor Straine, si contrasem- nat numai de Catargi. Cum in timpul acesta se nascuse si chestiunea Memorandului, iar actiunea nationalä' §i anti-austriaca avea drept conductor efectiv si turbulent pe seful partidului liberal, regele fu silit, pentru a

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 143 nu-si compromite politica externa inoul su tratat abia isclit, sg. menting pe Conservatori la putere incg panin 1895, can& dupg intamplgrile pe cari le vom vedea, putu insfarsit sá insgrcineze pe Sturdza cu formarea cabinetului. Acesta fu, in bung parte, si in tot cazul din punct de vedere pur constitutional % secretul ramiinerii partidului conservator la putere timp de 7 ani. Acuma sg argtiim insg prin ce greutgti externe a Tratativele pentru trecut incheierea tratatului din 1892 pe care Biilov retnoitea tratatelor. numeste primul tratat de Aliantii intre Triplicei Ro- mania, cel din 1883, fiind numai, dupá pgrerea sa, o simplg Infelegere ). Persecutiile Romanilor din Ardeal, pe care Unguria vroiau sg-i maghiarizeze cu sila, ajunseserA. a lua niste proportii, care desteptarg in Romania un sentiment de nationalg solidaritate, de care regele Carol nu putea nu ling' socotealg. Toed' opinia publicá era dusmgnoasä Austro-Ungarieii regele el insusi, care ajunsest cu atata greutate sá facg in 1883 alipireatáriisale de Tripla Aliantg, era mahnit pang in adancul sufletului. Aceastai miscare interng impotriva Ungariei, care avea pang la un punct de altfelasentimentul sau cgci Carol I tinea la demnitatea poporului ale cgrui destine Ii eran incredintate Il nemultumea cu atat mai mult, cu cat el credea, ca si Carp, ea pericolul rus" era mult mai iminent si mai gray din cauza veleitgtilor Mos- covitilor de a trece peste trupul Romaniei pentru a se stabili la Constantinopol, mult mai gray, zicem, decat pericoluluneialeatoriidesnationalizári a unei populatiuni romanesti, care nu fgcea parte din regat. Impotriva acestui spectru amenintátoralColosului de la Nord avea el nevoie de sprijinul Triplei Aliante, a direi formatiune se datorea de altfel aceleasi temeni a Germaniei. Austrieii Italiei de a vedea pe Moscovit stabilindu-se pe malurile Bosforuluiiinchizandu-lé portile Dardanelelor

Adeca. insfircinarea formarii cabinetelorde catre factorul constitutional, care este regele. Farst BiilowDenckwardigkeiten. IV S. 624.

www.dacoromanica.ro 144 C. GANE Dar pe de alta parte, dupii cum se vede azi din Memoriile lui Bülov. nici demnitatea lui de rege al nici miscarea antiungureascii din tars& nu-i inlesneau lui Carol I perspectiva unei reinoiri a tratatului de aliang cu Triplicea, a ciirui termen de expi- rare britea la usrl. Billow si Golucho- Austriaciii Germanii simfirlucrul acesta. Isi tri- veckl la Bucurepti.misera p. diplomatii. noui la Bucuresti pentru a pipui terenul si a hotsäri pe rege sí treac ). peste sovZii- rile sale. De la Berlin veni printul Btilow, dela Viena contede Goluchovscki, amtindcri viitori cancelari ai im- pgratiilor lor. Goluchovscki strica mai mult deal drese. El veni in tara cu ruste acre de superioritate acre pe care le au in genere reprezentantii popoarelor mari pe Iângri cele mici, si pe care pare a si le fi dat chiar fatii de rege de se pilrea ea a venit nu eá cearii. dar sà impue reinoirea tratatului. Billow din potriiii, mult mai diplomat (mai bun diplomat decat cancelar. ceiace la Goluchowschi a fost tocmai din potrivii)se insinug. Politics lui marck oi a lui Ca-Bis- El avea de la baronul Caprivi, noul cancelar al Ger- Privi in chestia tra- maniei, care inlocuia pe Bismarck, misiunea expresa tatului. de a face tot ce-i sta in putintA pentru a a binge la re- -noirea aliantei. Pe ciit nu fusese Bismarck de mare entuziast al a- cestui tratat 9, pe atat Caprivi tinea la el 9 Ca atare Bülow incepu sii. MCA regelui Carol propuneri peste propuneri iamabilifäti pesteamabilitiiti 3)de care

El fu acel care hotara Italia sa iscaleasca si ea tratatul cu noi (15 Mai 1888), zicand ca, mai bine e sa ajuti pe Romani cu trupe italiene dead Cu trupe germane (G. Fotino, O. C. in vol. I.). Vezi vol. I. p. 297, nota 1. De asemeni tuturor persoanelor pe care le credea influente: Doamnei Mite Kremnitz, lui Carp, lui Maiorescu, lui Rosetti (care erau atunci, in 1888, ministri). lata cum se exprimael vorbind de Junimistiside Carp: Dupl retragerea lui Bratianu,in Martie 1888, regele cherni la putere pe Junimisti. Acestia erau fArá indoiala barbatii de Stat ai Romaniei care stateau, din punct de vedere politic si moral, pe treapta cea mai malta. msA frumoasele lor ca- Mali,cultura, cresterea cea bunk cinsteasimoralitatea lor,le ingreuiarl lupta política intr'o tail, care iesise de prea putina vreme de sub stapanirea turceasca si nu statea Inca pe o treapta de cultura' foarte malta. (Pentru a ilustra aceasta enuntare, Bülow istoriseste o poveste care s'arfi intamplat sub Cuza, a unui ministru

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 145 regele de altfel nu prea avea nevole, fiind el insu§i cou vins de necesitatea acestui tratat. bug in conversatiile lor, trei obiectiunireveneaumereu: a chestiunea Transilvaniei il nelini§tea, c'à nu §tia ce prim ministru s'ii-i iscilleascii noul tratat, §i ea-i era frier' ci-i dupa re, tragerea lui Bismarck sit' nu lase acum Germania prea mult5. initiativa Austriei in chestiunile Orientului. Regele Carol" zice Billow in Memoriilesale Printul Billow ol era unul din oamenii cei mai buni §i unul dinRegale Carol. regii cei mai cuminti din cati am cunoscut, pi am avut de a face inviata mea cu multidinei... De la prima audienta de primire, el Emi film cu obifnuita-i obiectipitate, o icoanä a situatiei externe. A r5manea cu Germania In bune, be chiar In intime leeituri, n'arfiprea greu. Sunt In adeviir In Romania multe simpatii fatii de Franta... Ensg, faptul di Francezii i4i aratii at& de Atimap o de sgomPtos entusiasmul tor pentru Rusia, mai riicep-te puf in acea simpatie a Romanilor, care n'au putut uita furtul Basarabiei. Nu vrem sa- prom, cam Rusia; vrem chiar s'd facem tot ce ne stii In putingi pentru a Enliiturtk un riizboi cu ea. Dar avem pentru aceasta neooie de a ne sprijini pe Puterile Centrale. Mai tarziu, imi spuse regele de mai multe ori, di alipirea României de Triplicea nu va putea fi cu pulin(ä, dead In cazul di conducerea aceasta va riimanea fAr'ii indoilai fi vizibil In mainile Ger- manilor. Romania §i Germania nu au nici un f el de interes contrar. Cu totul altf el stau lucrurile cu Austro-Ungaria. Fetut cum Imperiul Coroanei luii tefan apasii fi maltrateazii (misshandelt) milioane de Romani, face In Romania siinge rilu tu- furor... Dar pericolul rusesc fiind mai serios dead

;-are a furat un ceas, dar care la noi se spune despre Bulgari, la Bulgari despre Sarbi, sicare poate s4 sefi intamplat in Persia acum o mie de ani)... Seful acestor Junimisti Petre Carp, era un om de onoare prin excelenta (Ehrenmann durch und durch), avea o cultura germana, o natura fina, era curajos si sincer... Aves. si un duq- man de moarte, pe curtnatul sat' Dumitru Sturdza". (Billow, IV, p. p. 621 622). 10

www.dacoromanica.ro 146 C. GANE nepläcerile cu monarhia Habsburgilor, România cautä sigurantä pi sprijin in Tripla Alianfii..." Billow el Caprivi. Aceste dese convorbiri mire regele Carol 0. Billow, Len pe acesta din urma sa intervie nu numai pe langa Goluchowscki, dar chiar direct pe Paned.cancelarul Austriei de atunci, Kalnocki, pentrua potoli furia Un- gurilor in contra Românilor. Je démontrai encore une fois" seria Billow lui Caprivi, la 4 August 1891, dupa o intrevedere cu Kalnocki1) de quelle conséquence était la con- duite inamicale des Magyars envers les Roumains de Transylvanie, aussi bien pour l'attitude du roi Carol que pour l'orientation de la politique étran- gère de la Roumanie. Le comte Kalnoky a re- connu que les .Hongrois sont guidés dans leur con- duite envers leurs concitoyens roumains plutôt par une passions aveugle que par la froide raison". Intrevederea rege- E probabil catari interventii avura, daca nu un lalui CarolBerlin. cu Caprivi 28 Octom- rezultat real, dar cel putin ni§te promisiuni din partea brie 1891. cancelarului de la Viena de a potoli furia domnilor din Budapesta. Pe de alta parte regele Carol avand la Ber- lin, la 28 Oct. 1891, o intrevedere cu Caprivi, aceasta Ii dadu la randul salt §i personal asigurarea ca o a- liana intre Romania si Tripla Intelegere ar aduce o imediata interventie a armatei germane in caz de agre- siune a Rusiei 2). Inchelerea trata- Fireste ca., in atari conditiuni, regele Carol se lasa tului deanent/.l Sinala,la26 Luaneinduplecat sa realizeze un lucru, care era de fapt cea 1892. mai vie a lui dorinta. Indepartand deci, in. Decembrie 1891, pe Florescu, care n.'avea suprafata necesarä, dela putere, el chema din non pe Lascar Catargi in fruntea acelui guvern,mai mull junimist deck conservator, care iscáli in sfar§it la 25 Iulie 1892, la Sinaia. tratatui de aliantä, mire monarbia Austro-Ungara §.1 Romania. La 23 Noembrie acela§ an, un act aditional de nitrare Germaniei in aceasa aliantá fu iseálit de Billow. de Goluchoski $i de Alexandru Lahovari. Mai titrziu, le- glitura aceasta se intiiri printr'o conventiune comerciala

G. Fotino o.c. p12. Notele cancelarulta Caprivi din 29 Oct. 1891.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 147 incheiatá infre Romania si Germania, care supárá de altfel mult pe Austro-Ungari, ce pretindeau cà le fa- peste Berlinul piafa Bucurestilor!

* *

Mai spune Billow in Memoriile luí, c'á.' pe vremea se- Neo - antidineeti- derii sale in Bucuresti situatia dinastiei Hohenzollerndemo'. era, in Romania, periclitatá ceeace cu toatá actiunea antidinasticá a partidului liberal si cea a socia- listului republican Alexandru Beldiman, nu corespundea cu realitatea. Ion Brátianu iNicolae Blaremberg seMeuse- rá, de mult acum, dinasticiinfocati. De altfel murirrt scurtá vreme dupá sosirea lui Billow in Bucu- resti. Dumitru Sturdza era cel care, dupá vorba lui Carp, mergea dupá fiecare manifestatieantiregalist5 la Palat srí spuie regelui : Nu eu, Majestate". Riimanea Lascar Catargi,i dupàeltot partidulconservator, care n'a putut fireste in tot timpul unei lungi guver- nári de 6-7 ani deck sii fie credinciosul sfetnic al Má- riei Sale. Atunci cine? Panu (pe cale de a devenii el dinastic), Beldiman (directorul ziarului .Adeoerul), Cantacu- zino-Rifoveanu (directorulVoinfei Na(ionale),Mihai Pherekyde, Gheorghe Marzescui cativa alti liberali s'aui de opozitie?. Adevárat cii acestia, in intrunirile publice din Capi- bird, cat prin tonul presei ion, fáceau un antidinasticism gálágios; adevárat cá Marzescu, combátand legea minelor, spusese intr'o intrunire: N'ara crezut nicio- datá, cii sub un stráin pe care l-am adus in capul se va incerca colonizarea Romaniei cu Nemfif ialte lifte striiine" sau ea se putea citi in Vointa Nationala": Regele sil aleagá: sau se desface de asasinii sái (conservatorii)sau poporul roman, stápan pe el,ipi va croi o altg soartg",ba chiar, inAdeviirul." luiBeldiman, Jos Carol I, rwinea Romgniei" dar ce rásunet putean avea in tará astfel de atacuri, care corespundeau bentimentelor unor desnádájduiti politiciani sau unor izolati republicani, dar nu adeváratului simtámant al

www.dacoromanica.ro 1411. C. GANE poporului, crescut acum in ideia necesitfii istorice a dinastiei straine. Din potrivii, trei evenimente inttimplate tocmaiin aceasta epoca dovedira ca dinastia mergeapecalea celei mai sigure consolidan. Unul fu stralucita serbare, la care lua parte toata suflarea româneasca, a Jubileu- CBI/Marla printu-lui de 25 de ani'de la urcarea pe tron pe iegelui Carol 1 ui XII. 1892.Ferdinand, 29. (10 Mai 1891); cealalta fu casatoria Prinfului Mosteni- Carol,Napterea 3. X. 1893. printulul tor Ferdinand cu Principesa Maria, fiica Ducelui Al- fred de Edinburg (mai tiirziu de Sachsen-Coburg-Go- tha), cilsatorie silvtirsita la Sigmaringen, inprezenfa Imparatului Germaniei, la 29 Decembrie 1892 1);si a- treia fu nastereaPrinfuluiCarol(actualulRege), in zina de 3 Octombrie 1893, la Sinaia, pe pamant ro- miinesci botezat in religia Calatorille regelui 5i nu numai inlauntrul farii era dinastia noastra con- Carol In strain/IA*3.U+.solidata, ea era consolidata in afara,prin legaturile stiuse Regele Carol sa si le faca in Europa. In Septem- brie 1891ii aflam in Italia, inalnindu-se cu Regele Umberto : in aceiasi luna la Potsdam, oaspetele imparatului Wilhelm II; in Iunie 1892 e la Londra, oaspetele Reginei Vicioriei in castelul de la Windsor ; pe urmii la Bruxelles si la Ostanda, unde se intiilneste cu Regele Leopold ;in Noembrie 1892 e la Viena,. gazduit de Franz-Iosef, etc., etc. Cum ca -neinsemnatele manifestari politice cu caracter antidinastic nu mai impresionau acum pe rege cum Il impresionasera cele din 1871, cum ca el insusi era mulfumit de sine, de tara si de guvern, o dovedeste mai bine ca once, scrisoarea adresata din Sigmaringen lui Petre Carp la Bucuresti, indata dupii nunta prinfului Ferdinand, cu prilejul anului nou :

1) Reprezentantii Romániei la acea nunta au fost Lascar Catargi, presedintele Consiliului de Ministri, Al. Lahovari, ministru de externe, G. G. Cantacuzino, presedinteie Senatului, Generalul Manu. presedinteleCamerei,GeneralFlorescu,fost primministru, Dumitru Sturdza, in calitate de sef al partidului liberal,

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 149 Dom.nului Ministru Car,p Bucuresti.

ji elicitärile Consiliului de ministri,concepute In termeni atiit de dildurosi, Mi-au umplut mima de bucurie. Primi(i, pentru D-voastrà si pentru membrii Guvernului, multumirile mele cele maz viii bate urarile cu ocaziunea reinoirei anului, inceput sub auspicii ata de fericiti. Opera, ciiireia mi-am devotat viata, giiseste azi o nota consacra- re, f i resimt o profundii satisfactie de a vedea a- szgurat viitorul scum pie noastre Românie. Carol Sigmaringen, 1 lanuarie 1893 'I.

Trecem acum, pana a nu incheiacapitolul guver- Cheetia Memoran- närii Catargi-Carp, la chestiunea Memorandului, caredului. provocat in tara o mi§care nationalisZil'ateo at mosferá apilslítoare, crefind uneori guvernului o situatie delicard §.1 Acesta trebue sil fi fosti motivul pentru care Malo- rescu, in Introducerile la Discursurile sale Parlamen- tare, a privit intreaga chestiune numai din punctul de vedere al politicei interne. plírtind a invinui pe Dumi- tru Sturdza de a fi creat"elchestiunea Transilva- niei. Cli Sturdza a profitat de mi§carea de dincolode raunti pentru scopuripoliticeinterne, eadevä.'rat regretabil, dar aceasta nu inseamná cá.el a inventat chestiunea Transilvaniei. Chestiunea Transilvaniei era nZiscua de o mie de Romana et Ungu- am, de prin 890, cilind, afland Ungurii de buniltateartl In Ardeal. 'PiraTransilvaniei unde domnea Gelu Românu12), veniserii s'o eucereascil. Si de atunci, de alud Tuhutum

Dota scrisori cam cu acelas continut au fost adresate lui Carp de regina Elisabeta din Monrepos, 4i dePrintulFerdinandsi Principesa Maria din Sigmaringen. Cronica Notarului Anonim al regelui Bela (Vezi C. C. Giurescu: Istoria Rorninilor I.p. 260),

www.dacoromanica.ro 150 C. GANE omorii pe Gelu si supuse pe Romani, nu a incetat nici- °data de a fi o chestie a Transilvaniei. Incapabili de a se desnationaliza, Romanii aufost urmariti in veacuri de ura maghiara. Acestei un ise datoresteinfiintareavoevodatului Moldovei un pumn de oameni, sub conducerea lui Bogdan, fugind din Maramure§ la Siret, acestei uni s'a datorat vitejiile lui Horiai Closca ei Ii dato- ram astazi amintirea luíAndreiSaguna.Ratiu si Lucaci n'au fost deck urmasii lor,n'au fost papusile lui Sturdza. Acuma e adevarat, ca dupa incheiereadualismului austro-maghiar (1867), adeca dupii. ce politica interna a Ungariei fu lasata la bunul ei plac, soarta Romanilor fu mult inrautatita. Atitudinea Ardelenilor in revolutia dela 1848, actiunea nationalista a mitropolitului Andrei Saguna, se rasplateau acum prin incercarea guvernului din Pesta de a maghiariza pe Romani in cel mai scurt timp posibil. Dar rezultatul fu ca Romanii,

le lipsise pana atunci o coheziune in actiuneacanora nationala, îi striinserZi randurile ascutira mintile. Anii 1870-1880 au insemnat inca pentru ei o epoca de studioasa pasivitate si de lupta dusa mai mult impotriva elementului romtinesc renegat ; dar dupa acea data, ca o urmare a politicei ministrului de instructie Particlul NationalTréfort '). lua ins farsit fiinf. Partidul National Ro- Roman. man" (Vicentiu Babes, Gheorghe Popp deBasesti, Nicolae Popea, Dr. Ion Ratiu, etc.),careadunand marele sfat al poporului" (12 Mai 1881), fixa un program de lupta, al carui prim deziderat era autonomia Ardealului, dupa care urmau autonomia bisericeascii §colarA, intrebuintarea limbii române in administrafie 0 in judecilti, o rezonabila lege electorala si c. 1. lnsEi patriotilor din partidul National Roman le lipsea vlaga tineretii, care este in miscarile revolutionare sau nati-

1) Care prezentase un proect de lege pentru introducerea limbii maghiare inscolile primare rominesti. Domnul N. Iorgailnu- meste pe acestTréfortun om in adevArtrès fortin ceiace priveste isgomrea drepturilor nationalitatilor" (N, Iorga :Istoria Roma din Ardeal D. 262)

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 151 onaliste, neaparat trebuincioasa. Crescuti la universi- tafile din Pestai traiti o viata intreaga sub teroare, ei nu aveau macar de la ce isvor al tamaduirii sit capete puterea ce le trebuia. O alta generatie fu menial sa &Ica steagul mai sus : tinerii cari fusesera la Universi- tatea din Viena, unde capatasera o cultura germana, nu maghiara,i unde cunoscuseri alta romanime de cat a lor, pe un Eminescu de pith, care-i pusese in legatura cu Junimea din Iasi, pe alfil tile& prm care cu- noscusera pe oamenii de stat din Bucuresti. Tinerii acestia, deveniti barbati, incepura o miscare daca nu mai eficace, dar desigur mai luminatä, cu un program mai precis si mai in concordanta cu principiile Dreptu- lui Public. Actiunea lor deveni mai combativai trecu In presa. E momentul infiinfirii Tribunei" din Sibiu, Z I arul Tribuna din Cucolaboratorica Slavici,Cosbuc,Bogdan-Duica,Sibiu. care-si indreptara atacurile in toate directiile :impotriva guvernului, cai impotriva comitetului National Roman, pe care-1 gaseauprea moale si nu destul de revolutionar". Aceasta miscare a tineretului din Ardeal avu toatä simpatia oamenilor politici din Romania liberali in deosebi si e ceiace facu pe Maiorescu sa entice o actiune care i se parea lui nu fara dreptate de altfel ca nu poate fi rezolvata decat numai de acei care erau in cauza, Romanii de dincolo", caci cei de aici" nu aveau si nu puteau avea caderea sa se amestece in politica interna a monarhiei austro-ungare. Totusi, relatiile mai stranse dintre Romanii din Ar- deal si cei din Romania aduserainfiintarea societatii LigaStuden tiler Liga studentilor"(1890), cu scopul de a propaga indin Ardeal. strainatate cunoasterea cauzei romanesti 1), si scurta vreme dupa.' aceia, alcatuireaMemorandului(1892), care urma sí fieinfatisatImparatuluiFranz-Iosef, pentru a-i cere imbunatatirea starei Romanilor si recunoasterea drepturilor in monarhia in care domnea. Congreeul Natio- TJn congres national se intruni, la 9 Ianuarie 1892, lanal din Sibiu, 9. I. 1892 eialatuirea Sibiu, uncle prinintrareain comitetuldirigent a 22Memorandului. 1) Ea alcAtui in 1891 un Memoriu adresat strAinatAtii, in urma cAruia Aurel C. Popovici fu dat in judecatAi condamnat la 4 ani inchisoare.

www.dacoromanica.ro 152 C. GANE noui membri, tineretul biruitor insarcina pe unii din conducatorii congresului, Dr. Ion Ratiu, parintele Va- sile Lucaci, Aurel Popovicii altii, cu redactarea unui Tnemoriu (Memorandum) catre Imparat, care inspirat de programul Sfatului Poporului din 1881 sreunea- sea cele doua elemente t de protestare impotriva incal- carii drepturilor Romanilorin Ardeal 0 de supurnie fata de Suveranul Monarhiei. In frunte cu Dr. Ratiu deputatii Ardelenilor se pre- ziniara, la 16/28 Mai 1892, la Hofburg, la Viena, pentrn Franz-Iosephre- a inmiina Imparatului memoriulpe care-I alcatuisera fuzaudienta: &cum cei cinci : IonRatiu,VasileLucaci, Gheorghe Pop, Brote §i Albini. Dar Franz-Iosef, care cu 13 ani in urma (1879), la Seghedin, spusese lui Ion Vancea ct ar fi de dorit ca Romanii sa fie cetliteni credincio0 ai statului ungar", nu acorda audienta ce i se ceru. Din tot acest sbucium, Ardelenii se aleserá cu un banchet ce li-1 oferi la Rathaus romiinofilul Doctor Lueger, priman! Vienii, cu un proces de mare ra- sunet, la Cluj, la bara carui tribunal räsun'a in deosebi Procesulicon- puternicaelocventa a mult inimosuluiparinteVasile damnarea memo- randiotilor. Lucaci. Epilogul se desfa§ura la portile inchisorilor din Seghedini Vat, carese deschiserálarg, in Mai 1894, pentru a lasa Set patrunda inla.untru pe cei 14 fo§ti delegati de la Viena, condamnati la temnitagrea pang. la 5 ani (Lucaci) pentru a fi indraznit sá ceara drepturi pentru eii pentru fratii lor. Ca mai tarziu Imparatul Franz Iosef, poate in urma staruintii aliatului sZiu Regele Carol I, semna un act de gratiere a condamnatilor nu schimba intru nimic situatia" dupil cum. cu multa dreptate,spune domnul lorga. 1). Aceasta a fost. in Ardeal, afacerea Memorandului. In Romfinia ea a avut repercusiuni cu un dublu efect. Repercuslunile unul pur nationalist si altul pur politic. Ce! nationalist, Romania. pornit dintr'un sentiment de entuziasta solidaritate, condus de studentimea din Bucuretii din Ia0, 0 sus- iinut de toata opinia publicá. Liga pentru unitatea culturala a tuturor Românilor" intretinea spiritele treze

1) Asupra acestei gra¡ieri, mijlocitfi de Carp vezi ultimul capitol.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 153 prin manifeste, intruniri, congrese,mi§cliri de stradii. Cel politic, la inceput desinteresat §i el, se schimbri. in .euriind armii impotriva guvernului. Intruck acest guvern, care urmiirea iscalirea trata Actlulnea Buyer- nulul. tului de aliantil cu Puterile Centrale §i care in tot ca-lul Lasertr Catarogl zul nu se putea amesteca in politica internil a Ungariei,gi Al. Lahovarl. intruciit acest guvern se afla in neputing de ma- zgesta vre-o simpatie oarecare fatii de miraiea .el tse nuirgini a face ceiace ar fi fiicut once guvern in locul lui, anume a declara, prin cuvintele pren- dentalui Consiliului de mini§tri, cit.: precum nu vom pnixni niciodatii ca nimeni sit se amestece in afacerile noastre iMerioare. asemenea nici guvernul nostru nu se va amesteca niciodatá in afacerile interioare ale nici unei puteri" 1). Alexandru Lahovari fu ineti mai precis, mai sincer mat ironic. Blispunziindlui Sturdza,care, in Senat, acuzase guvernul de sräbiciune, Ii spuse : Riizboi nu pot, d-le Sturdza, scuze n'am obiceiul sa fac". Aceasta era caracterizareaadeváratei situatii a gu- -vernului fate.' de chestia nationalisa. Totu§i, se putea face ceva.i acel ceva Il rem. Take Acthmea tut Take Ionescu. FIFA §tirea nimiinui, a nici unui membru dinloneseu. guvern,(Maiorescu o miirturise§te),nedestainuindu-se nici mgcar unui prieten, el, ca ministru al Instructiunii Publice, alimena din fondurile ministerului nevoile de propagandai de lupta aleArdealului. Banii plecau dela Bucure§ti, la Sibiu, la Bra§ov sau la Arad in deosebi la Brawv, de unde Eforia Bisericii Sf. Nicolae Ii impsártea mai departe fie prin Predeal, când Ii ducea chiar secretarul generalal Ministerului, fie deadreptul peste munti, prin agenti anume, imbrAcati ciobani. Dar aceasfd patrioticii actiune a lui Take Ionescu fu brusc intrerupta prin interventiunea unei piitima§e destitinuiri facuta tocmai de acel care, de &Alva timp, imbr4ti§ase nu inventase chestiunea Transilvaniei cea mai mare &Mull : Dumitru A. Sturdza.

1) Lascar Catargi in §edinta Senatului dela 27 Noembrie 1893.

www.dacoromanica.ro 154 C. GANE

Atitudinea libera- 1 ilor. Dela infintarea dualismului austro-ungar, dela 1868, §i 'mina tarziu, piinä. in 1883,ctindCostachiRosetti infiintase societatea Carpatii" pentru ajutorarea studentilor ardeleni, chestiunea Transilvaniei a autonomiei ei fusese o constanta preocupare a liberalilor, care, incepand cu fratii Bfa'tieni §i Gole§ti, §i termi- nâ.nd cu C. A. Rosetti §i V. A. Urechia, purtaseril steagul nattonalismului". Dupa ce insa Ion Bratianu i§i transformase partidul rointeun partid de guperng- mant, nationalismul liberal fu fire§tesilit su ja o atitudine pasiva, pe care o Ostia' pfinu in ziva când, in opozitie fund, Dunutru Sturdza luu conducerea partidului, §.1 odat6 cu aceasta §i conducerea mi§carei nationaliste, care trebuia reinceputii, nu in spiritul idealist de altiidata care era §i spiritul altor lupatori conservatori, al lui Iona§ Gradi§teanu, al lui Nicolae Fili- pescu, al lui Take Ionescu ci in spiritul de a face din ea, precum am ariitat mai sus, o armii politic6 impotriva guvernului. D. A. Sturza in Din 1892 Sturdza e in capul tuturor manifestatiilor, capul inIcàreI na- tionaliete. chiar ale celor studente§ti, umbliind pe stradii in frun- Incoherente. tea lor, iar din 1893, el transportii chestiunea in Par- lament. La 27 Noerabrie 1893 1), apoi la 9 §i la10 Decembrie 1894 el tine doug mari discursuri, violente, dar neintelese. Neintelese, fiindcui inteunul din ele vorbe§te de politica nedreapa §i absurdà" a guvernului din Buda-Pesta, de barbaria asiatic6 a poporului maghiar", declariind cui vrea caute a clarifica o situatie atal de dificila §.1 de intunecaa", §i termintind prin a spune cii nu trece prin mintea nimAnui sii cucereascit Transilvania §i chiar dacili s'ar da, n'ar primi-o", ceiace prilejui frumosul rgspuns al lui Take Ionescu, care-i zice ea' este extraordinar a discuta chestiuni de felul acesta in parlament ,dar este §i mai extraordinar a auzit pe un om de stat al unei tari hotarele pentru vecii vecilor §i spuntindu-i azi, in 1893, ptinii unde au Sit' mearga in veci aspiratiile neamului nesc". Dar §i mai neinteleag fu atitudineasadin anul

1) Atunci a vorbit el de nemernicia partidului conservator.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 155 urmator, când, la 25 Septembrie 1894, la o intrunire din sala Orfeu" denunta in public numerile manda- telori sumele eliberate de Take Ionescu Transilvane- nilor, demascAnd astfelactivitateaacestuia ipu- nându-1 in neputinta de a o urma mai departe. In schimb, trei luni mai tArziu, la 10 Decembrie la Senat, declara ca : guvernul nostru ar fi trebuit sa faca ceiace principele Bismarck afacut inCongresul de la Berlin ,unde se ciocneau interese foarte mari. Principele Bismarck a zis :eu am fost samsarul onorabil in aceasta incurcatura". Sa se fi facuti guvernul nostru, sa se facai astazi, samsarul onorabil in aceasta mult necesara impacare dintre Maghiariii Românii din Ungaria". Felul cum a facut Sturdza, &Ind a venit la putere, pe samsarul onorabil,ì felul cum a clarificat o situatiune atilt de dificila si de intunecata" se va vedea in capitolul urmator. Sa aratara, deocamdata, care era parerea lui Carp PLrerea lui Carp In chestia Transil- in aceastadificiliui intunecata chestiune. In raspunsulyenta. pe care Il dete lui Sturdza la 13 Decembrie 1894, la Senat,1) el arata mai intAi ca nu poate intelege dece se vorbeste numai de Românii de dineolo de Carpati niciodata de cei de dincolo de Prut, intruck, din punctul de vedere national, chestiunea este aceiasi. Dar ciind vgd, zice, cg datiLigeinumele de Ligg Culturalg, iapoi din aceastg atmosf erg culturalgD-voastrgintroducetichestiuneain Parlamentfatg cu guvernul, atunci prefaceti chestiunea nationalg intr'o chestiune dacg este o chestiune politicg, vä intreb : Nu incape nici o rgspundere pentru noi? Nu suntem nici obligati sg dgm seama de consecintele pe care actiunea noastrg poate sg le aibe ? Sg ne dgm seama, dacg intr'o chestiune atgt de arzgtoare, avgntul inimii, pornirea sufletului, nu se transformg poate intr'o crudg loviturg tocmai in idealul ce ne este comun?. Dar, ne strigg d. Sturda, e pericol in a#eptare,

1) Vezi mai sus p. 106.

www.dacoromanica.ro 156 C. GANE nu mai putem rgbda. In momentul de fag se des- nationalizeazg cele trei milioane de Romiinide dincolo, ;i. acesta este inceputul propriei noastre pieiri. La aceasta rgspund lini,stit, cii daca in ata- Romint nu se teal tea secole Romanul a invins toate incercarile de desnatIonalizati. desnationalizare, nu astazi va incepe pericolul, §i pentru a o afirma aceasta nu am nevoe nici de Liga Culturalg, nici de domnul Sturdza, nici de nimeni, cgci imi iau credinta in miindria mea de ROMfill, pe care ptiu di loti o au ca fi mine. Nu e deci tearng de desnationalizare, e numai chesliunea de a se pti, dadi Romfinii de dincolo pot sg ca pele o ameliorare a soartei lor. Dar aici na#e prima intrebare :ameliorarea soartei lor atarnii de o actiune ce s'ar face de Românii de aici, sau de o intelegere ce ar avea loc mire Ro- mgnii din Transilvania fi regatul ungar ?... Pusg chestiunea afa, credeti Do. di noi facem bine sau rgu Romgnilor de dincolo, când in loc a auta sg-i apropiem de o intelegere, ii indepgrtiim, in- Mr:9'1;5'1nd pasiunile din ambele pgrti? Evident di facem rgu, nu bine... Prin urmare, lgsati chestiunea aceasta nationalg, lgsati-o In sf era unei lupte care documenteazg in bate zilele unitatea de simtiri, de limb& de gfindire intre noi fi inire toti Ra- mânii, oriunde ar fi ei fi multumiti,vg deocamdatg cu atiit, cgci a cere mai mult ar fi a jertfiun prezent care se anuntg frumos, pentru o nillucg, despre care nimeni, dar absolut nimeni, nu poate sg zicg de pe acum ce formg realgva avea in viitor ?. Iata, cu privire la politica României, in toatg ches- tiuneaTransilvanieicares'adeslántuitintreanii 1891 95, cele mai cuminti cuvinte ce au fost rostite. * * * Citclerea militate- Dar daca chestiuneaTransilvaniei n'a putut rgsturna rulut Catarel Carp. Cauzele el. guvernul, dupa cum credeau adversarii lui,§idaca nici inver§unata lupta impotriva Legei Minelor urmata de o nechibzuita retragere a opozitiei din Par- lament (Aprilie 1895) nu 1-au putut rasturna, totu§i

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 151 ceva 1-a rasturnat.i acel ceva a fost acea ve§nicii pa- coste a partidului conservator :neintelegerile interne. Dupa aproape patru ani de armonie, zicem aparenta, Conservatori §i Junimi§ti incepura din nou sa se ciocneasca. Si nu erau in joe numai chestiuni de ambitii personale, ca intre Alexandru Marghiloman §i Nicolae Filipescu 1), erau in joc chestiuni de principii, ca atunci ciind generalul Mann, pre§edintele Camerei §ovaise cu prilejul unei modificari a legei electorale, sau ciind Gheorghe Gr. Cantacuzino, pre§edintele Sena- tului, se opusese la votarea legeiminelor,fiindca, fiind mare proprietar in judetul Prahova, erau interesele sale personale in joc. Fire.ste ca in atari conditiuni,, despartiti §i prin ambitii §i prininterese §iprin idei, armonia fiind deci distrusa, colaborarea nu mai putea dainui. P. P. Carp el Lae- Totu§i. Carp §i Catargi erau de acord. Neintelegeri nucar Catargi. mai erau acum intre ei, §i partidul venit la putere rein- tregit, trebuia, dupa parerea lor, splece intreg dela putere, pentru a lupta in opozitie ca un tot §i a reveni la ciirma statului in formatiunea pe care o avea la plecare. De fapt, Lascar Catargi nu intelegea bine necesitatea de a parasi puterea. Lui i se parea c. deoarece opozitiei Teu§ise oampania, ministerul putea guverna mai departe. Dar Petre Carp era de alta rere. Disentimentele dintre ceilalti membri din partid trebuiau aplanate(ideie pecare s'ainsarcinat Mar- ghiloman s'o distruga in tot timpul opozitiei care a urmatj, trebuiau aplanate, zicem, spre a putea urmari In perfecta armonie aintreguluipartidpunerea in aplicare a ce mai ramânea de infaptuit din programul junimist intindereaivamovibiliff iimagistraturei, descentralizarea comunal,organizarea meseriilor,o nouil intarire a finantelor Statului etc., etc. Catargi, om cu bun simt, se 'Asa convins. De altfel el ceruse disolvarea parlamentului, pe care Regele i-o refuzase ; a5a Incât, dupa demisia lui Carp, Ghermani

1)Marghiloman, ordorand urmarirea unor functionari din Galati banuiti de abuzuri, fu violent atacat de Filipescu (prin pres6).

www.dacoromanica.ro 158 C. GANE §i. Marghiloman din minister, el nu se agáTá de putere, §i-§i dete la randul su demisia, care atrase fire§te pe a intregului minister. Expunerea lui Carts Plecarea elementului junimist de pe banca ministe- la Consilul de Mi- nistridinfilinaia.rial, care atrase plecarea intregului Cabinet, fusese Oct. 1895. motivat'ä de Carp in Consiliul de mini§tri de la Sinaia, prezidat de Rege, in Octombrie 1895. El pusese chestiunea nu numai din punctul de vedere politic,ci§i. dintiun punct de vedere mult mai inalt, acel al consti- tutionalitiitii. Un articol din ziarulConstitutionalul",oficiosul junimist, deci un articol inspirat de Carp el insu§i, rela- teazá. astfel §edinta acelui Consiliu de Mini§tri : Disentimentele din Domnul Carp a spus cg in retragerea unei patridulconserva- tor. pgr(i din cabinet a fost hotgrgtoare, in primul Kind, starea psihologicg a partidului conservator. De0 o perfectg unitate domnea intre minigri, nu acelaf lucru se intfimpla cu aderentii, 0 semne ne- indoioase a unor animozitgti crescgndeatrggeau atentia conducgtorilor. Pe de altg parte o ¡ride- lungg detinere a puterei fgcuse sg nascg in mintea multora simtgmgntul atotputerniciei.Aceastg stare a partidului trebuia, cu vremea, sg producg di- sensiuni 0 in sgnul cabinetului, 0, dacg nu inainte de alegeri1), dar de sigur dupg ale gen, actiunea guvernului ar fi fost paralizará. Nici odatg mai mult deca acum unirea tuturor fortelor nu se impunea pentru a invinge multiplele greutg(i ce era sg intgmpine ref ormele devenite necesare, ca acea de exemplu a impozitelor 0 a legei silvice". Neexperienta corpului electoral. Trecgnd la altg ordine deidei, d. Carp a argtat cum, din cauza uneiexperienteneindestulg- toare incg, Corpul electoral nu-0 dii bine seama de momentul in care trebue el sg impung o schimbare de regim, 0 aceastg stare deneexperientg tglmgce0e pentru ce alegerile sunt, aproape fgrg exceptie, guvernamentale. De hided' cecorpul electoral e pasiv, nu mai sunt de cgt doi factori care pot pretui necesitatea unei schimbgri,

1)In Decembrie 1895 perioada Constitutionalà a guvernfirii de 4 ani se termina si urmau deci sá se facii noui alegeri.

www.dacoromanica.ro P. P, CARP 159 acei doi f actori sunt : Coroana pi Puterea Exe- cutiog. A lgsa Coroanei initiativa depi acea initia- tiog a fost cerutg, Kind pe rgnd,de toate partidele ni se pare periculos, pi nu rgmâne deci decgt puterea executiog, care, in cumintenia ei, trebuie sg judece dacg nu a penit momentul dea pune la largul lori Coroana pi Corpul electoral. Dl. Carp a argtat cä situatiunea impune deci Demist& eabinetu- lui Cat arsi-Oarp, 3 retragerea, pi a terminat exprimAnd pgrerea X. 1895. D. H. Sturm for- chemarea partidului national-liberal e sin gura so-meazA. guvernul. lutiunea posibilg. Aceast5. singurilsolufiuneposibilii fu adoptata de rege, care, la 3 Octombrie, in chiar ziva cand Lascar Catargi Ii prezintademisia guvernului, insarcinape Dumitru Sturdza cu formarea unui nou cabinet. Dar declarafiile lui Carp provocaser5. in opinia pu- b1ic5. pe de o parte uimire, pe de alta neincredere. Se vorbea chiar de o farsa" politic6", ciici cine mai auzise, In viaf a noastiá parlamentar, de un guvern care se retrage de bun'ii voie ? Interesul fáriiiviitorul rodnic al partidului erau cuvinte care nu contau, care nu con- teazä" nici ast6zi, fag de interesul imediat al celor care fin puterea in mii.n6 si care se acafii de ea. *coala ¡uni- misfä nu pritrunsese incsii in sufletul acestui popor...

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL II

Ministerele Liberale dela 1895 la 1899

D. A. Sturdza t umitru Sturdza nu era cel venitchestla nett/al:tall. printre compatriotii suui. Incgruntit in trebile Statului, unu/ din putinii care mai rgmgsese de pe timpurile Diva- nurilor Ad-Hoc, distins dacg nu prin o inteligentg strglucitg,dar desigurprin o neobositg sfirguin(g in studierea actelor isto- ricealeRomfinilorpiprindeplinacunoap- tere a situatiei politice din Austro-Ungaria pi din Germania cfind un asemenea om, dupg un a- semenea trecut, Cu asemenea cunwtinte, lua o a- semenea atitudine- intr'o chestie de mai multe ori secularg ca cea transilvang, loath' lumea, nu numai partizanii sgi,toatg lumea()nestlef ipa- trioticg se putea aptepta la o schimbare hotgri- toare, la o f azg piing atunci necunoscutg de miindrie nationalg f i de izblindg in politica romiing" Vorbele acestea sunt ale lui Maiorescu. 1). E greu, credem, de a gasi unde-va o caracterizare de om, de si- tuafie mai minunata deck aceasta. In adevar, atitudinea ce luase Sturdza in opozitie atat cu privire lapolitica interna (repararea pactului fundamental pretins violat de legea minelor), cati Cu privire la politica externa (schimbarea atitudinei conservatoare prin imbunatatirea situatiei Romanilor din

1)T. Maiorescu. o. c. p. 327--328. 11

www.dacoromanica.ro 162 C. GANE Ungaria) indreptafea pe oricine sa zareasciio nouil errt de purificare a moravurilorciileiitoarede legi si de inatare a constiintei nationale. Atitudinea din o- vaunt°. Cu privire la cea d'intai violarea Constitutiei s'a facut, tarziu, o timidA s'i neisbutitaincercarede modificare a legeiminelor. Dar cuprivire la chestia nationaK dup'ii declararea fàcutii ca: Daioria partidului nafional liberal este sii caute sre clarif ice o situalie atiit de dif icilii pi de intunecarii"; &Tit calificarea politicei unguresti de: absurdil, nedreaprii,asiaticil pi nedemng de un popor european"; dupa sfatul dat nemernicului partid conservator de a face pe samsarul onorabil in aceastri impiiciuire dintre Maghiarii pi Romfinii din Ungaria", s'i dupii indemnul dat comandanOlor de la Cluj, in urma procesuluiMemorandului, de a nuse supune pedepsei : Subscrisul, pi cu dânsul tofi biirbafii care vegheazg f i lucreazg in nesmintirea rostu- lui neamului românesc, credem 1) s'ii ar fi o mare grepealg politidi a se recunoapte le- gimitatea verdictului de condamnare din Cluj, pi prin urmare ase supune acestui verdict; al 2-lea, cä se impune ca o datorie patrioticii cacei condamnafi la Cluj sii transporte in România centrulactivirtifii lor.... (Bucurepti, in ziva Iniilfiirii Domnului, 1894, D. Sturdza)1) dupa toate aceste cuvinte, rostite si serse in opozitie, noul prim ministru Duraitru A. Sturdza, zece zile dupa Atitudinea din gu-constituirea cabinetului, Vineri, 13 Octombrie 1895 (nu Vern mai era ziva Iniiltarii Domnului, dar nu era nici ziva Schimbiírii la Fag) Rim (dar la Iasi, nu la Bucuresti) urm4toarea declaratie :

I) Scrisoare publicatà in Tribuna din Sibiu in Noembrie 1898 si reprodusa In T. Maiorescu o. c. p. 311. Comandantii nu au ascultat sfatul lui Sturdza.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 163 In chestia nationalii situatia noastrii este netedii. Avem sä ne ablinem Cu totii de la once act de agitatie in afacerile interioare ale statelor vecine, §i in special ale monarhiei austro-ungare... Monarhia austro- ungarg, afa cum este constituitii este o necesitate de prima ordine pentru echilibrul european cai pentru siguranta regatului nostru... Ne bucurgm de once act care, li- niftind la noi spiritele, va intari dincolo armonia; ch'ci silintele noastre trebue a mentine intre amândoug state relatiunile cele mai amicale. Ba mai mult : S'a riisplindit o vorbä : cä ne amestecgm in af acerile interioare ale regatului ungar ; aceasta nu este adevgrat 1 1). Once comentar este inutil. In istorie comentariile in- greuiazä, când nu denatureazrt. l'orbe rostite, fapte in- tämplate, legiiturile ce le unesc §i. urmärile ce decurg : aceasta e Istoria. inteleag-o cine cum vreai cum poate. Dar a mal fost ceva. Un lucru foarte important,i nu numai pentru vremurile de atunci, dari pentru cele de azi, poatei pentru cele de 'atine. Epoca parlamenta- rismului care e putin pe ducit' in Europa poate sä dispara intr'o bunä zi, färii ca Romftnia s'Afi putut spune altceva, decát ca träit sub a sa efigie, dar nu §i. sub al su regint. Romfinia el parla- Miscutii din ideiaContractuluisocial al lui Jean-mentarl.muL Jacques Rousseau, csocietatea omeneasa trefe pe baza un.ui contract tacit, ea' natiunile suverane pe destinele ion, au dat man.dat de guvernare unor membri de ai lor, care au abuzat de el, fäcându-se stäpani acolo unde trebniau sä' fie numai servitori, caceste natiuni n'au inteles niciodatri insträinezelibertatea §1

1) Amándola ultime citate sunt din ziarul guvernamental ,,Vointa Nationalá. din 19/31 Octombrie 1895. De remarcat ci era a treia dat5. dela Unire când Románia, sub guvernArile liberale, se vAzuse sita& si cear5. scuze Austro-Ungariei; Intii In 1868 (Stefan Golescu) apoi In 1881 (Eugen StAtescu), o acum In 1895 (D. A. Sturdza) Vezi vol. I.

www.dacoromanica.ro 164 C. GANE drepturile lor suverane RevolutiaFranceza, pasind la infaptuirea acesteiidei, a transformatcontractul tacit intr'un contract scris Constitutia prin care poporul, suveranin casa luii intelegand sa se guverneze singur, a instituit o reprezentantanationala Parlamentul care sa fie expresiunea majoritatii vointii poporului. Aceasta idee indiferent de faptul ca este azi in curs de slabire a fostadoptata de aproapetoate popoarele Europei, mai ales de la 1848 incoace, a domnit in spiritul omenirii, ca un fel de axioma, timp de 100-150 de ani, si a fost primita si de noi in urma evenimentelor din 1848 si 1859, si consfintita prin. votarea Constitutiei din 1866. Din felul cum aceasta ideie a fost înfptuití in mai toate Virile care au adoptat-o, a rezultat cconditiunile esentiale ale triumfului ei sunt :1) un corp electoral constient de misiunea sa, care sa reprezinte la alegerea mandatarilor ce trimite in reprezentanta tarii adevarata expresiune a vointei majoritatii poporului ; 2) ca aceasta reprezentanta, nnmitaParlament, sa aleagadin sanul ei alti delegati care sa guverneze tara: Acest din urma principiu,moderatimodificat cu timpul, a ajuns sà insemnd ceful statului e cel chemat sa insarcineze pe un presedinte de consiliu de ministri sa-si formeze un cabinet. Dar, pe de o parte, acel prezidentitoti minitrii sài trebue in tot cazul sa fie luati dinlauntrul reprezentantei nationale, caci altfel ei nu mai reprezinta natiunea iar pe de alta parte, in caz de dizolvare a parlamentului, natiunea este, la vii- toarele alegeri, datoare sa se pronunte daca noul cabinet Ii este pe lilac sau nu. In Romania principiile acestea nu au domnit niciodata. La inceputul vietii ei parlamentare se parea ca ele vor putea prinde radacini, dar s'a constatat foarte curand ea aceasta era numai un miraj. Caci in adevar, daca atat pe vremealui Cuza,câti mai tarziu, in primii ani dupa votarea Constitutiei, viata parlamen- tar4' a fost mai in conformitate cu aceste principii, prin faptul cà atat alegraorii cati parlameniul îi aratau o

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 165 independenta care punea pe capulstatului in neputinta de a-st constitui un guvern care nu era pe placul lor 1) apoi s'a constatat curand caceasta pretinsrt neatarnare a vointei poporului era tocmai o incatusare a ei, provenita dintr'o defectuoasa lege electoral, care punea soarta intregului pbpor in mttinile catorva bogrt- tasi, latifundiari sau altii, toti conservatori,i ca din a- ceasta cauza se intampla deci lucrul urmator : once guvern care nu era pe placulmajoritatiiparlamentare, capata un vot de blamcare-1 silea saparaseascit puterea, sau atunci,dacà guvernul,pentru 4 consulta yob:4a poporului, disolva Camerile, la noile alegeri f cute de aceiasi alegatori latifundiari reuseau aceiasi candidati conservatori, care la prima ocazie dadeau guvernului liberal votul lor de blam, punändu-1 astfel imposibilitate de a guverna. Asa dar, neatttrnarea reprezentarei nationale era numai o iluzie, care masca incatusarea vointei poporului. Pentru a inlatura acest rau, au urmat riind pe riind diferite noui legi electorale despre care s'a vorbit, la locul lor, in aceasta scriere si care au dat poporului facultatea de a-si exprima mai lamurit vointa lui. Dar poporul n'a putut sa profite de libertatea ce i s'a dat. El, adeca massaelectoralrt, a devenit un instrument docil in mâiuileguvernantilor, fáciind astfel iluzorie prima conditiune a triumfului principiuluiRevolutiei Franceze, acelde a se guverna conformmajoritatii vointei natiunei.Nici macar colegiul unici votul universal, mai ales ele, nu au putut destepta in popor constiinta dreptului si a datoriei sale, fiindca inainte de a cunoaste Dreptul ,trebue cineva sastie aciti si a scrie, iar guvernantii nostri nu 0-au dati nu-si dau indeajuns osteneala sa luminezeacel popor pe care-I reprezinta" 0 pe care-I guverneaza. Dar daca lipsea 0 e regretabil sa constatam mereu cà acele greseli ale trecutului sunt ineà de actualitate daca lipsea de un corp electoral con,stient de misiunea sa, ramanea macar reprezentanta acestei majoritati

1) Vezi vol. I 13. 48.

www.dacoromanica.ro 166 C. GANE incon§tiente Parlamentul care era de presupus era cunoscatoare de drepturile §i de datoriile sale. Or, am vazut ca a doua conditiune de infaptuire a unuia din idealurileRevolutiei, este ca reprezentanta nationals& sa aleaga din sanul ei pe delegatii care vor guverna tara, adeca pe mini§tri.i cum intr'o monarhie constitutionals& suveranului i se cuvine sainsarcineze pe cineva cu constituirea unui cabinet, apoi s'ar cere neaparat, conform principiilor unui stat constitutional, ca at& primul ministru, câti mini§trii ceilalti, si fie luati din siinul Parlamentului, cad altfel ei nu ar mai fi delegatii natiunei. Coneervatori e 11- berall fati. de Pro- Teoria conservatoare la noi nu prea a fost de aceasta blema parlamenta- rlemulul. prtrere. Dar liberalii au sustinut-o sus §i tare. Ei au mers pan a spune ca guvernul nu trebue numai luat din parlament, ci trebue chiar indicat de o majoritate parlamentara §i numai apoi numit de rege... cad toate puterile Statului emana de la natiune (art. 31 din Con- stitutie) iar adunarile legiuitoare sunt directa ei reprezentare fata de Coroana". Si in tot cazul, zicea Niculae Ionescu in §edinta Ca- merei de la 25 Noembrie 1888 nu este nici politic nici constitutional, sa se ja mini§tri afara din reprezentatiu- nea constitutionals& a ¡aril" aceasta, cu ocazia consti- tuirii guvernului Th. Rosetti P. P. Carp, dind multi din nouii mini§tri nu facuseraparte din parlamentul lui I. C. Bratianu. A§a dar necesitatea acestui principiu era recunoscuta la noi, cel putin de catre o parte din oamenii no§tri de stat, de catreliberali,careo afirmasera§i pentru triumful careia luptasera... ciind nu erau la putere. Iar acum, dupa 7 ani de opozitie, duprt ce parasiserä colectiv parlaraentul in urma votarei legei minelor, ei primeau puterea de la rege, nude la natiune, primind a fi un guvern, nu ales din sitnul reprezentantii natiunei, ci dupa propria lor expresie, (când vorbeau de conservatori), un guvern personal al Coroanei". In atari conditiuni §i in atari imprejurari (care s'au mai repetat) este invederat ca România, fara independenta electoral, fara independenta parlamentara, fara

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 167 principii bine stabilite sau bine pazite, daca va ajunge candva sa fie condusa de politica unei minoritafi sau a unei personalitati,aruncanduli privirile in urma nu va putea fire§te s. spuna ca a trait vreodata sub un regim parlamentar,ci doar numaisub efigia acelui regim. ** Acest nou guvern, care nu era dealtfel nici mai mult nici mai pufin. al Coroanei, declit toate cele care-1 pre- cedasera, era astfel compus : IfinieterulD. A. D. A. Sturdza, prezidenti externe;Nicolae FlevaSturdza de la 4 Oct. interne ; Eugen Statescu,justifie ;I. C. Stoicescu, lu-1896. crari publice ; Petre Poni, culte ; Gh. C. Cantacuzino- Rifoveanu, finanfe ; G. D. Palladi, Domenii, 0 General C. Budi§teanu, rasboiu.

El nu avu vietate. Multe lucruri Ilimpiedecara Celefretgreeell traiasca. Mai intia,de§i partidul liberal se prezenta,ale guveraulut. dupa o lunga opozitie, din nou bine organizat dis- ciplinat, totu§i se infati§a cu acelea§ grerli ale trecutului, dovedind ca totce binevoiseIon Bratianu sa adopte de la Petre Carp nu prinsese debe in cugetul urmasilor marelui disparut. Programul noului guvern acela§ care declara se va abfine dela.orice agitafii in afacerile interioare ale monarhiei austro-ungare vorbind despre politica interna promitea poporului domnia legilor"i staruinfa Statului de a servi la scopul su final". Nici o precizare, nici o ideie noua. Doar in mesajul regal, care urma in Decembrie, se vorbi de imbunatatirea treptata a organizarii judecatore§ti", de descentralizarea administrativa, o cerinta expresa a Constitutiei", de modificarea ce se va introduce in legea invaramantului" 0 de revizuirea legei vânzrii Domeniilor Statului", cu alte cuvinte reluarea sau distrugerea programului junimist (lucru care nu s'a infaptuit). Fire§te ca nu cu attit putea fine un guvern franele puterei in miina. Dar veni a doua grerala : alegerile, facute dupä sistemul vechi (§i ve§nic nou), foarte putin constitutional debe in conformitate cu principiile de libertate

www.dacoromanica.ro 168 C. GANE fraternitate (sechestrari, Wile,i celelalte) 1). Parlamen- tul fusese disolvat la 14 Octombrie 1895,iar alegerile din Noembriedadura Corpurilorlegiuitoare numai §apte membri ai opozitiei(trei senatori §i patru deputati) Petre Carp cazu la Boto§ani impotriva lui C. Vernescu (care avu 170 de voturi contra 66), iar Lascar Catargiu cazu la Covurlui, in judetul sau, contra ilu- strului necunoscutGregoriade-Bonachi.Rezultatul a fost catunci cam] la 7 Decembries'a deschis Parla- mentul, guvernul s'a gasit in fata unor Corpuri legiuitoare din care opozitia lipsea, ceeace, din doua motive, este o grerala. Intai, fiindca in lipsa de opozitie, malo- ritatea se distrama, §i, dupa cum constata Maiorescu pretentiile partizanilor cresc peste once putinta a sa- tisfacerii", dupa cum s'a 0 intiimplat in alegerile de prezidentií vice-prezidenti ai Corpurilor Legiuitoare. Al doilea fiindca opozitia, daca nu poate actionain Parlament, e nevoita sa actioneze in afara, cum a 0 facut in afacerea Ghenadie, iar aceste manifestari extraparlamentare sunt guvernelor, indeob§te, extrem de pernicioase. A treia gre§eala a guvernarii lui D. A. Sturdza, care n'a tinut deck un an, a fostsus pomenita afacere Ghenadie, care astazi este de fapt lipsita de once interes, dar de care va trebuisne ocupam mai jos, fiindca, in afara ca pe vremea ei a facut o VAIN/ nemai- pomenitá, dar apoi ea a fost cea care a pricinuit caderea guvernului. P. P. Carp In s- Inainte de a pa§i la expunerea ei, sa cercetam care tark de parlarnent.poate st fi fost activitatea lui Carp in aceste 15 luni eat a stat el in afará de viata parlamentará. a tarii. PoMica, nu ; sau prea putina, fiindca omul de idei

1)Vasile Lascar, liberal, avu curajul s'o marturiseasca in Ca- mera (optani mai tarziu).El citi petitiaunui sub-comisar, dat afara din slujba, prin care se plangea ca nu tutelage dece e inlocuit, intrucat, el §i-a facut intotdeauna datoria, §i la pltimele ale- gen i a votat de 17 ori in aceia§ zi cu cartile adiferitialegatori, din ordin superior" (SedintaCamerei din20 Februarie 1903; V. Las-arDiscursuri politice, p. 609).Trist a fost ca citireaacestei petitii a produs in Camera, mare ilaritate §i prelungite aplauze", iar D. A. Sturdza, pre§edintele Consiliului a declarat cá aceasta petitie trebuie pastrata In Documentele Istoriei Tare...A

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 169 ce era, desi convins, hotgrati taios, nu avea firea poli- ticianului luptator, care sa convoace intruniri publice, sau sa stea in fruntea manifestarilor, cu studentii sau Cu macelarii. Pleba nu este natiunea" spusese el, Natiunea suntem noi, reprezentanfii ei, iar nu acelemasse striinse pe ulife, care au fost suite sä rilmgie mai pe jos de ceeace reprezintg omenirea in adeograta ei mgrire". Vorbele a ceste, spuse la30 de ani,repetate la40 nu acum, la 60 de ani, era sa le nege. Arena publica a activitatii lui Carp a fost Parlamentul, nu strada. Nici o manifestare politica nu o putea intelege el, in afarg. de desbaterile ce au loc in fata reprezentantilor natiunei, care sunt chemati a statua asupra binelui public. Carp a fost poate singurul parlamentar, in adevaratul inteles al cuvantului, pe care 1-a avut Romania. Impin- sese aceasta patima a inaltului parlamentarism panà a nesocoti posibilitatea lui de adaptare in tara noastra. impinsese pana a se retrage de la putere spre a face loc adversarului cg'ci partidele trebuie sa se succe- deze, spusese el i pang a nu-si da osteneala sg.' lupte In alegeri caci(si desigur cà aceasta trebue sa fi fost gandul lui) : dacg massa electorala nu mg alege, paguba va fi a ei". Nici presa nu-1 interesa, nimic.... decat lupta fata in fata, ochi in ochi cu adversarul, inca nu cu adversarul care trebuie combgtut, ci cu adversarul care trebuie convins. Chemat, in afacerea Ghenadie, la Bucuresti dela Cara tmpotriva a- gitatillor In chestia Tibiinesti unde se afla in Mai 1896 pentru a hotariGhenadte. daca gruparea junimista (sau mai bine constitutio- nala" cum îi zicea ea acum) trebuie sa se asocieze la nnscgrile planuite de Lascar Catargi impotriva Guyer- nului, Carp declara hofarit cà junimistii se vor abtine de la once manifestare publica, si in deosebi intio chestiune religioasa. Dispretul ce avea pentru aceste intruniri publice, Stoic& nepisare. pentru oamenii care n'aveau un singur gaud si un singur cuvant, pentru agitatori, pentru pleba, pentru tot ce nu este omenirea in adevgrata ei marire", se

www.dacoromanica.ro 170 C. GANE manifesta la el printr'o stoica nepasare Litt de toate neajunsurile ce-i s'ar fi putut face. Cand, in 1893, cu prilejul turburarilor de la 5 Aprilie, fusese maltratat de macelarii lui Dumitru Sturdza, el nu s'a mi§cat. Sin. gura protestare pe care a facut-o, §.1 Inca aproape glu- meata, a má.nifestat-o in Parlament % Dar n'a putut reprima o mi§care de desgust, cand, abia cateva zile dupa. 5 Aprilie, mergand la gara de Nord sa intampine pe Lascar Catargi, a fost aclamat de o multime entusiasta. venial' acolo sa vada pe domnii mini§tri". N'o fi tot ai§tia cari m'au huiduit la in§i April ? intreba el pe un prieten2). Cand, indata dupa retragerea sa dela putere, in Oc- tombrie 18n5, plimbihrlu-se pe Calea Victoriei, fu id.- sultat, in fata Teatrului National, de un individ care credea ea se va recomanda astfel bunavointei unui politician liberal 3), Conu Petrache nu raspunse nimic trecu mai departe. Dar prietenului cu care se plimba, ti spuse lini§tit : Te murdare§te un pore, nu inseamna fu i §i tu porc 1". In schimb cand Iona§ Gradi§teanu, la Camera;Il invinui de lipsa. de patriotism, pentru trimise8o fiul facii studiile In Germania, atunci s'a sculat Conu Petrachi de pe banca pentru a raspunde ; dar glasul s'a inecat, §i mi s'a parut ca. ara vazut o lacrima stralucind in ochii sai" ne destainue§te un martor ocular 4). Aici era in Parlament cu reprezentantii Natiunei, nu pe strada, cu pleba ;lar nedreptatile acestea, rile acestea, absurde dar mereu repetate, faceau uneori sa-i§ovae stoicismul... rareori de altfel §i numai foarte In treaciit. Carp la 1896-96. A§a dar, dacii (1110 ce a cedat locul de pe banca mi .aisteriarii cumnatulut su Sturdza, daca dupace, ca' zand la alegeri, n'a mai putut lupia in Parlament, iar

Vezi mai sus p. 74 *i urm. Andrei Popovici ; Petre Carp (Bucure*ti 1915) p. 8. Acesta avu bunul simt dea prea zelosul partizan earl( din slujbi (A. Popovici, Id., p. 11). Andrei Popovici, Id. p.11.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 171 la intruniri 0 pe strada n'a voit s'n se coboare, atunci ce a facut Petre Carp din Octombrie 1895 pana in Ianuarie 1897? Cu ce se ocupa ? &idea nuci la Tibane0i. Nu e de ras. E ceva grandios. La varsta de 60 de ani, el ingradia un loc mare pentru a sadi ni§te pomi, care se desvolta cu anevoiei dupa foarte multi ani, dar al caror rod 0 lema sunt producatoare de mari venituri 1). Ca nu se va folosi el de aceste venituri, ci copiii sau nepotii lui, nici o importanta. Nici de roadele ideilor sale politice nu se va folosi el, nici de industria miniera care abia dupa razboi 10 va lua cuvenita desvoltare, nici de avertismentul de 50 de ani a pericolului care ne ameninta din partea de Rasarit a tarei... Dar se vor folosi altii, ceilalti, viitorul. Carp s'a spus de atatea ori lucrul acesta n'a fost omul vremii lui. Dar daca n'a fost al vremii lui,i nici retrograd n'a fost, atunci a fost omul viitorului. Si e putin probabil ca nu i se va recunoa0e odata, unanim, acestmerit. Un merit pe care de altfel, nu fara oarecare mahnire, recuno§tea el insu0. Cativa animai tarziu,dupa ceGheorghe Cantacuzino 0 Take Ionescu Ii rasturnasera dela putere, Carp primi la Tibane0i pe un Ìurnalist francez, An- dré Bellessort, caruia, in timpul unei conversatii, Ii destainui : Il y a quelque mélancolie peut-être A se dire, lorsqu'on a mon Age, qu'on represente le parti de l'avenir. Mais cette mélancolie ne va pas sans uneEt Phiver neigera. certaine fierté. Je laboure, isa la fin de mon au- tomme, pour une moisson que je ne récolterai pas. L'hiver neigera sur la terre comme sur ma téte. Vieux cultivateur de mat% j'ai confiance dans l'hiver. Et l'on me rendra au moins cette justice, que je n'ai jamais trottiné derrière la popularité, ni courbé les épaules devant la majesté du pouvoir" a). Cand nu sadea nuci, Carp facea agricultura; cand nu facea agricultura, facea gradinarie. Inactiv nu era

Hyperion :Petre P. Carp (Bucuresti 1915) P. 24. AndréBellesort :La Roumanie contemporaineParis1905 p. 225.

www.dacoromanica.ro 172 C. GANE niciodatii, nu cu gandul in tot cazul. In plimbárile sale prin parcul conacului, pe camp in urma plugului, ru- mega o chestiune panajungea la maturitate, apoi o bága inteo cutiutá din creer. Dar mai tarziu, la Ca- mera sau la Senat, se ivea vre-o chestie nou6, el tragea din creer cutiutarespectivái ráspunsuleragata dat 1) Cand nu era in grádiná sau pe camp, era la masa lui de lucru, scriind ; sau intins pe un divan, citind ; sau la pian, cantand cu nevasta lui la patru maini. Era mu- zicant, avea ureche buná si canta bine. Dar dupá 15-20 de minute, se scula spunand scurt : Nun hören wir auf mit dieser Katzenniusik". Teoria Excelsiorului2). O veste rea Ii veni, inteacel inceput de an 1896, din Costlat Bobelc1. Bucuresti. Murise Costicá Bobeicá, poate singurul su prieten, in afará de cei din tinerete delaJunimea. Carp tinuse mult la el, fiindcá Bobeicá, fost deputat de Botosani, era, dupá el insusi, cel mai junimist din toti adecii destept, spiritual, sarcastic, curajos om foarte intreg, gogoman" in toatá puterea cuvan. tului. rárá avere ,dar cheltuitor, el tráia mai mult din jocul de cárti.Juca gros,castiga mult, icheltuia inch' mai mult dealt castiga. Si se intamplase intr'o zi, vrand Carp sa-1 zeflemeascii, se apucá intrebe : Cum faci tu, CosticA, set duci viata asta de bo- gátas, fárásai, bani ?" Dar Il gásise tocmai pe Bobeicá, al cárui ráspuns a ramas vestit in analele anecdotelor románesti : Te-am intrebat eu vreodatá, Coane Petrachi, cum faci D-ta sguvernezi tara flea partizani ?" 8).

** 1) AceastA anecdotA a fost istorisitA de Carp el insu*i d-lui At Pisoski. 21 Vezi vol. I p. 80. 3) Din multele anecdote ce au circulat cu privire la Bobeici, una din cele mai reu§ite e urmAtoarea :In timpul guvernului Ion C. BrAtianu, se afla inteo zi pe banca ministerialA, la CamerA, numai ministrul Gh. Chitu, care trecet drept un mare admirator de-al lui Bachus. C. A. Rosetti prezida. Camera propuse un amendament la lege si prezidentul adresindu-se bAncei ministeriale, intrebA Guvernul primeste amendamentul r Chitu rAspunseGuvernul cider& Rosetti nu auzi bine si mai intreabA odatA : Care e dorinta Guvernului 7" Maderä" rAspunse Bobeicti.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 173 Dar pe ciind Petre Carp se odihnea la Tibänesti, inChestia Ghenadie. Capita% se desläntuise Cu o nemaipomeniti astäzi nemai inteleasrt furie, chestia Ghenadie. Gresala initialtt o Meuse Take Ionescu, ciind in Mai 1893, fiind ministru al cultelor, scosesedinscaunul mitropolitan pe Iosif Gheorghian pentru a-1 inlocui cu Episcopul de Arges Ghenadie Petrescu (fiindi silit sit schimbe legea sinodalrt in acest scop). Motivele cari au indemnat pe Take Ionescu sá. Taal acest lucru sunt necunoscute, dar in tot cazul alegerea s'a dovedit a fi fost rea. Indatä dupä venirea lui Sturdza in capul guvernului, primul ministru se adres6 noului Mitropolit, cu rugä- mintea de a incerca introdua in administratia Asezämintelor Brancovenesti ciici Sturdza, in sco- puri politice, pentru plasare de partizani, cäuta srt fie in cât mai multe institutiunii consilii de administratii. Intruciit aceste AsezAminte erau insii administrate, conform testamentului creatoarei lor, Safta Brancoveanu Testamentul Saf- (1835), numai de familia ctitorilor, Dumitru SturdzatelBrilncoveanu, infittisäi un arbore genealogic prin care incerca sá do-1835. vedeascá inrudirea lui cu acestia.Ghenadieseliisrt convins, poate mai multprin argumentulprimului ministru decht printr'al nepotului Brancoveanului, invitil pe Dumitru Sturdza, in calitate de membru al familiei, sit ja parte la cercetarea socotelilor Adminis- tratiei (10 Decembrie 1895). (fiul Mitropolitul Ghe- Unul din ctitori, beizadea Gheorghe Bibescu nadle IGt. 131- fostului voevod), se impotrivi la acest amestec al pri-bescu. mului ministru in afacerile familiei. Mitropolitul räs- punse prin refuzul ce opuse la aprobarea bugetului. Bibescu se puse sub scutul regelui (citruia intetia datä dela urcarea pe tron a lui Carol I Ii cerea audientä), iar regele srätui pe Mitropolit sä lase Administratia Briincoveneasci-i in pace, cäci nu era incäderea lui se amestece in afacerile ei. Ghenadie nu se poate ce s'a petrecut in capul lui1) se crezu indreptiltit a

1) Foarte pitoresc se exprima Maiorescu zicand ca Ghenadie a fost poate inspirat de profesorul de Teologie Nitulescu, caruia din studiile dela Universitatea din Lipsca it ramasesera amintiri despre

www.dacoromanica.ro 174 C. GANE rezista autoritatii regale. Dar gre§ala lui fu indoita, caci in afara ca ramânea acum lipsit de sprijinul Co- roanei, apoi i§i mai aprinse du§mania lui Sturdza el insu§i, care de cum auzi ca regele era de partea lui Bibescu, hotarâ sä nu se mai amestece in aceasta afacere. Lupia ramase a se da intre Mitropolit, care se incapatiina, §i Bibescu, care numai omul care sa se dea batut nu era, Scrutand viata lui Ghenadie, Ii descoperi metehne inchipuite, reale, lucrul nu,s'a dovedit nici- °data. §1 alcatuind un voluminos dosar Il infati§a ministrului de justitieStatescu,care cu concursullui Poni, ministrul cultelor, §i chiar al lui Sturdza, pre- §edintele Consiliului, hotari darea in judecata a Mi- tropolitului, din ordin guvernamental.Sfiintul Sinod fu intrunit,§.1in ziva de 20 Mai 1896 el hi pronunta hotarirea, caterisind pe Inalt Prea Sfantul Mitropolit, transformiindu-1 inteun simplu calugar §i exilandu-1 la miinastirea Caldaru§ani din Ilfov. Pe data, Sinodul co- municà' hotariirea guvernului, spre executare", §i, pe data, guvernul ridicii pe Ghenadie din palatul metro. politan.§.1 urctindu-1 inteo trasura, II trimise la mil- nastire. Opinia publica, ce nu privise cu nepasare aceste incepu sa se turbure §i sa se mi§te, mai ales ca se spunea cum ch.' conform legilor noastre hotararea era nu numai nedreapta, dar nula. In fruntea nemul- tumirilor erau o seama de liberali :Aurelian, Costines- cu, Delavrancea, Gradi§teanu, Porumbaru, Vasile Las- car, Giani apoi doi conservatori, din cei mai inflaca. rati, Nicu Filipescu §i Take Ionescu §i insfar§it Gheorghe Cantacuzino §i Lascar Catargi ei insu§i. Ju- nimi§tii, dupa indemnul lui Carp, nu intrara in lupta1). Turburftri politice. Se finura doua intruniri publice, la 26 Mai§.1la 2 Tunie. La cea de a doua, manifestantii ie§ind dela Dacia

puterea papall de pe vremea lui Grigore VII cu umilirea ImpAra- tului Heric al IV-lea la Canossa". Dar noi credem ci mai curind fi rAmAsese lui Ghenadie elInsusi, amintirea cazanului de botez dela biserica Domnita Bllasa si a cristelnitei de arti pe care le dtiruise regelui, cu ocazia botezului printului Carol (1893) creziind ca atare ci va putea avea In rege un complice". 1) Vezi mai sus p. 169.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 175 çi intalnind pe Dumitru Sturdza, care treceaintr'o rrasura, II insulta. Era poporul indignar care-i intor- cea primului ministru polita de acum trei am. lleva iesit de mutt din minister (din Ianurie ¡recut) organiza pelerinajurr la Caldarusani, indemniindu-1 pe Ghe- nadie sa dea in judecata pe ziaristul M. foanovici, care In Vointa National' Il acuzase de falsurii furturi. Doamnele de inalta societate adresara si ele un omagiu de simpatie caterisitului mitropolit 1) Vizitatropitratu- Lucrurile se linistira abia, putin, in toamna,ctindtutFranz - Joseph. imparatul Franz Iosef al Austro-Ungariei veni la Bu-Sept. 1896. curesti si la Sinaia sa vada pe aliatii sai fireste, si pe prietenii sal. Carol I si D. A. Sturdza. Dar cum parasi Apostoliceasca Sa Majestate tara pe la Predeal, se incepura la Bucuresti cercetarile procesului intentat de Ghenadie impotriva lui Ioanovici. In loc instt ca afacerea sá mearga la jurati deoarece era vorba de un delict de presli un judecator de instructie se apnea sá faca el niste cercetari, ale caror concluzii fura cá Ioanovici e nevinovat ,iar Ghenadie dimpotriva merita sa stea nu la aldarusani, ci la ocna II Judecata aceasta, sau mai curttnd lipsa aceasta de judecata, atitta focul s't mai tare. A doua zi dupa deschiderea Parlamentului, Sitmbata la 16 Noembrie, FlevaNoutturburitri. convoca o float intrunire la Dacia" care se ispravi cu manifestari. in Dealul Mitropoliei, cu capete sparte, si cu ziarul Dreptatea" (al lui Fleva) aparand in chenar negru cu inscriptia S'a varsat sangele crestinilor". Acura nu mai era nationalismulin joc, cicrestina- tatea. Dar desnodamantul desi e vorba de inttunplari politice, nu de piese de Caragiale avu loc in ziva de 18 Noembrie, la Senat. O noua manifestatie se grupa in jurul maturuIui corp, care-si tinea sedintele indiidireauniversiatii. Politia creziind eá o parte din manifestanti plitrunseserri In Senat, intrA la universitate, in sale de cursuri, si gasind acolo o seaniet de finen, Ii somii sá spuie cine

tI Printre care nevestele luiLascar Catargi,Gh. Cantacuzino, G-ral Manu, C. Olinescu, etc., etc.

www.dacoromanica.ro 176 C. GANE sunt. La rgspunsul acestora ca sunt studenti univer- sitari, comisariii agentii de politie le racnira : Daca sunteti studenti, ce cgutati aici ?". Derand a guvernu- 1u1, 21. XI. 1896. Urmara lovituris't raniri,o ancheta universitara (facuta de Maiorescu, care era rector),i, imediat dupa aceea, la 21 Noembrie, deraisia guvernului ! Astfel se sfársia, dupä un an si o lung, guvernarea lui Dumitru Sturdza. Sub succesorul sau, inca in iarna 1896, Sfântul Sinod fu din nou convocat pentru a revoca ostinda monahului Ghenadie Petrescu, care se vazu dinteodata din nou mitropolit. Dar cfiteva zile mai tttrziu el îi inaing demisia, numindu-se in locul lui pe fostul mitropolit Iosef Gheorghian. Inainte de a aráta pe cine insarcinase regele cu formarea noului Cabinet, sa mai aruncam o scurf& privire asupra guvernarii lui Sturdza. In politica externs& ea s'a ilustrat printeo incercare de totala anihilare a actiunei anti-maghiare, care pre- cedase venirea sa la putere. Prin agenti introdusi in Liga Cultural&raiscarea acestuia fu inabusita, dar si Partidul National Roman din Ardeal se rupse in doua, Dr. Ion Rath', presedintele partidului, trectind dintr'o parte, si parintele tu- caci.secretarul general, dintr'alta. Toata stradania ultimilor ani fusese zadarnicita, si la noi multi dindus- manii primului ministru l'au invinuit pe el de a fi fog autorul acestui trist sfásrsit al cauzei nationale. Politics el legisla- Ia In politica internal neintelegerile dintre primul mi- Sturdza. nistrui Nicolae Fleva izbucnira din primele saptámáni ale venirei lor la puterei dusera, clupa trei luni de zile, la demisia acestuia din urmg, care fu inlocuit cu A. Stolojan. Catresfársitulguverngrii,dinpricing afaceriiGhenadie,PetrePoni fu si el inlocuitcu Gheorghe Márzescu ,iar Aurelian, Costinescu,Vasile Lascar, care numarau printre oamenii cei mai de seams& ai partidului, se declarasera, precum am vgzut mai mai sus, si ei impotriva lui Sturdza. Nici legislatura nu fu bogata. Atacuri impotriva legei jandarmerieii chiar impotriva inamovibilitatii ma-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 177 gistraturei, 1) punerea in disponibilitate a fostului ministru de razboi Iacob Lahovarii altele la fel, nu in- vederau deck o politica de razbunare sau de interes, dar nu mersul inainte al lucruluipublic.Nici legea Pescuitului din 10 Octombrie 1896 si care mai este astazi in vigoare dei propusa de Pallade, nu este o lucrare liberal, ci e legea alatuit6 de Grigore Anti- pa din indemnul lui Carp. Ramane ca realizare mai e- fectiva Regulamentul asupra con tabilitatiicomunelor ruralei urbane (23 Ianuarie 1896) care va fi complectat de Sturdza in. 1903 prin Legea Contabilitatii Publice a Statului precumi crearea Casei Scoalelor, facuta de Poni, in Martie 1896,inovafie fericita care va fi complectata in 1902 prin crearea Casei Bisericei.

* * Guvernul lui Sturdza fusese de prea scurtadurata pentru a ingiidui regelui sil cheme din non pe conservatori la putere. El insarcina pe Aurelian cu formarea noului cabinet, care fu astfel constituit : P. S. Aurelian, prezidenti domenii; VasileLascar, Minleterul P. B. Aurelian. 1896 interne ; G. Marzescu, culte; General A. Berindei, ras-1897. boi; Stefan Sendrea, justitie; Em. Porumbaru, publice; toti sase fiind ministri noi, iar din cei vechi C. Stoicescu trecu la externe, iar Cantacuzino-Rifoveanu ramase la final*. Parlamentul ramanea acelas, ciici de forma Sturdza incuviintasealcatuireaacestui non minister (in care numai doi ministri erau partizanii lui, iar sase dizi- del*" de ai lui Aurelian) declarand ca-1 recunoaste ca-1 aproba. Dar nu trecu nici o lunai partizanii lui Sturdza incepura sdiscute cu aprindere, clack' se cu- Nelnte twee intro Aurelian el Sturdza. vine caeful guvernului sá fie altcinevadecgt ?eful partidului. Animozitatea dintre ambeletabere deveni atat de mult de notorietate publica, incat Sturdza el insusi crezu ea nu mai era nevoie sa-si ascunda sentimentele, declarand, intr'un discurs tinut la Craiova cDi-

1) Vezi Maiorescu o. c. p. 341-342, §i P. P. Carp.

www.dacoromanica.ro 178 C. GANE zidentii nostri s'au unit cu Conservatoríi pentru a ridica pe Ghenadie in sus, si a infunda legilei morala biserica in haos 1). Ca sa ajunga la putere au umílit Parlamentuli Sinoduli legile, si au vitiat atmosfera morala a tarii". Ar mai fi de spicuit din acelas discurs,urmatoarele vorbe, fara glosa si comentar : Adevaruli iubirea formeaza baza intregei filozofii a tuturor natiunilor din bate timpurile... Urai pizma sunt lucruri rele...!" (Discursurile presedintelui consiliului de ministri D. A. Sturdza, Bucuresti, Carol Göbl, 1897,P. 118). Totusi lucrurile mersera mai departe caciAure- lian tinea si el la putere panà dupà moartea luí beizadea Grigore Chica, vesnicul i foarte inimosul presedinte al Senatului liberal, cand, in locul ramas vacant fu ales Dumitru A. Sturdza,care primiinsárcínarea, pentru a pune chiar a doua zi pe un partizan de al san sa declare ca in urma acestei alegeri Aurelian trebuie sa cedeze locul lui Sturdza. Dar Aurelian nu ceda de loe caderea guvern u-nici un loc. Ministril sturzisti, Stoicescui Cantacuzino. lul Aurelian, 26. III. 1897. deraisionarii atunci din cabinet, provocAnd in sfArsit demisía luí Aurelían (26 Martie 1897). Regele, dupa cinci zile de chibzuire,insarcina din nou pe Sturdza sà formeze cabinetul. P. P. Carp sena- In timpul acesta, Pebre Carp, ales senator la inste a- tor de Vaslui, Ia- nuarie 1897. legeri partiale la Vaslui (Lascar Catargi fusese si el ales Discursul dela Bo- tosani, 13 Ianuariela Iasi s't Take Ionescu la Teleorman) infra iarasi in a- 1897. rena publica a vietii parlamentare. T'Ana in toamna el nu se manifestrt Insà dedilprin dourt discursuri extraparlamentare, prin care tinuse precizeze partizanilor s'E anumite chesiiuni de politica prezentai viitoare. La Botosani, unde i se oferi, la 13 Ianuarie 1897,un banchet, la care, dupa ce multumi Botosenenilor pentru ajutorul gasit in timpuri grele" (?!) 2) si dupa ce facu o recapitulare a activitatii par-

Aceasta dupl ce afirmase la Senat (la 11 Decembrie 1896) ci solutiuneo gfisit1 in afacerea Ghenadie e l'una qi aclamatA de toa- tA tara '. In Ianuarie 1897 el pusese candidatura in douà pArti, la Vas- lui, unde reu§i, qi la Botopni, unde pentru a doua ciara cAzu.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 179 tidului conservator si a roadelor date de acea activitate, apoi, cu sinceritatea de care nu se putea lepada si In mijlocul unei furtuni de aplauze, declara ca Eu pot vorbi in nurnele partidului conservator, Cei care au gaudit tutai elcol care au ceind afirm cg ideile ce au fost pusefnainte, augritaditDe urtuil. fost,gratte concursului acestui partid,realizate impreunä de cei care au ggndit fritiii cu ceicare au gándit pe urme. Dar opera conservatoare, spunea el, nu este terminata si mai era foarte mult de facut. *i. in primul rand: Eu cred 6 Statul Romfin, cu resursele sale actuale, nu poate merge fnainte, f i de aceia trebuie sg vg a#eptati la noui impozile... Cred, ca program Viitoarea polltici financiar, dacg vom face de exemplu un impozitCacti:mina. asupra succesiunilor directe, impozit care existg fa toate pártile lumii, nu se va aduce o jignire nimgnui; de asemenea vom infiinta impozitul mobiliar, care, de0 greu de stabilit, trebue fncercat; fi o modificare a patentelor,aci trebue sgrevenim la fosta legiuire asuprabguturilor spirtoase, legiuire abrogatg de partidul liberal, in marea daung a resurselor noastre. Cred di ru aceste putine impozite vom pu/ea face f atg nevoilor noastre, Vásánd viitorului sg indestuleze pe celelalte. Este falsg teoria pusg fnainle de multe ori de partidul liberal, dar niciodatg aplicatg, teorie care consta in a zice : noi nu voim nici impozite, nici imprumuturi, noi voim economie. ...Multe mai sunt incg de fgcut ca sg aibg Romá- nia utilajul complet pentru un aviint mai mare al boggtiei sale;reteaua de fosele,drumuri de fier, froli, agriculturg, industrie, bate aceste cer bani, fi bani multi... Sg nu credeti cg cei care vin cu un program politic fn care vg promit cg pot mentine finantele in bung stare fgrg noiresurse, cg aceia promit ceva pe care-1 vor putea tine. Ei sunt -din categoria celor care scot miisele Ririe duren. Dupa un scurt rechizitoriu facut partiduluiliberal care nu voeste nimic si nu face nimic", Carp isi termina ocazionala cuvantare cu urmatoarele vorbe:

www.dacoromanica.ro 180 C. GANE Dacg orem sg punem tara pe calea progresului trebue sä facem sacrificii. In tot §i in toate conce- perea e rapidg, insg ca sg ajungi la realizare trebue timp indelungat, pentru simplul motio cg conceptiunea este un procedeu intelectual repede ca electricitatea, executarea din potrivii este un fapt pasional, in care ai sä te. lupti cu bateinteresele cu toate patimile, cu toate sguduirile inimii orne- nefti; fi fiiM cu to(ii cg pasiunea umang nu se lasg invinsg fgrg luptg. Teoria decapitatului prin per- suaziune este o glumg de spirit, pe care n'am ggsit-o in realitate. Al doileadiscurs pe care-1tinu Carp la inceputul anului 1897 a fost desvoltat la Bucure0i, cu prilejul candidatureigeneralului Manu la o alegerepartiala. Dar vom fi nevoiti sa aratam mai intai cum s'au desfa- Isteseitura §urat evenimentele politice in sanul partidului conser- Ms* Mapartidul ceseervater. valor in timpul acestui inceput de opozitie. Dupa retragerea lui Lascar Catargi de la putere in Oct. 1895, cei ce au gandit pe urma" ramasesera foarte amsiirati de faptul ca cei ce au &Ida intar rama- neau grupati in jurul lui Carp, urmand a se considera membri ai gruparei constitutionale" in loe de a face un tot cu marele partid conservator. MoarteaJulAl. Alexandru Lahovari murise la Paris la 4 Martie 1897, labavarl, Martie 111197. spre marea paguba a Conservatorilor de altfel, care a- Propunere de tm- pfteare. vusesera in el un partizan infocat, om inteligent, cultivat 0 eminent orator. Fratele sau, Generalul Jacob La- hovari cel pus in disponibilitate de ministrul liberal General Budi0eanu intorcandu-se de la Paris dupil inmormantare, veni intio zi la Maiorescu acasa (20 Martie) pentru a propune unificarea partidului Con- servator cu cel constitutional. El declara ca este autorizat de Lascar Catargi, de Ion Lahovari, de Nicu Fi- lipescu 0 de Take Ionescu sa propuie fuziuneacelor doua cluburi sub efia lui Lascar Catargi, dar cu asigurarea succesiunii la §efie in persoana lui Petre Carp.1) Maiorescu serse acestuia, care sosind de la Tibane0i se puse in legatura cu unii din frunta0i conservatori, insa

1) Vezi Maiorescu, o. c. p. 371.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 181 tratativele euarà. Motivele nu sunt cunoscute. Maio- rescu spune scurt : Carp refuzá". Dar e mai probabil Carp retuaii. cái conditiunile puse de el furá refuzate de ceilalti. 1) In tot cazul, din ziva aceia incepu actiunea lui Marghi- loman, in Bucure0ii in toatátara,de organizare a unui mai puternic nucleu junimist, fáciindi desfáciind comitetele cluburilor, puniindu-se in legáturácu §efii organizatiilor provinciale, rupiind de icii de colo ciit mai multi partizani de ai lui Lascar Catargi. Insá Marghiloman lucra in vederea viitoarei sale *e- fii, ca succesor al lui Carp. Acesta, din potrivii,se linea ca in totdeauna la o parte de frámantárile politicianilor,i eraatat de departe de acestetrageri de sfori", încât patru zile dupii cáderea lui Aurelian de la putere, aflándu-se la intrunirea partidului Conserva- tor pentru proclamareacandidaturei Generalului Ma- nui fiind chemat de public la tribuna, el tinu o cu- vântare electoralá" cerand sil se proclame cel propus: ,.Candidatura d-sale nu este o candidaturg indi- vidualg, ea este o candidaturg de program, o candidaturg de reprobare a intregeiactivitgfi a guvernului actual...i de aceia D'a# rugasg-i dafi tot concursultrebuincios caaceastgalegere sg poatg deveni o biruinfg". Carp voia probabil o actiune comunri, strânsii intre junimi§tii conservatori, dar nu o fuziune, care i se piirea lui incä prematurá fati:1de atiltea neintele- geH anterioarei de incá neaplanaterivalitáti actuale. Noui incercári de fuziune vor isbuti, dupá cum vom ve-. dea, tot atiit de puf in ca cea din Martie 1897,i abia tár- ziu. peste trei ani, va gási el cà momentul este prielnic pentru reintregirea care a fost §i ea foartevremel- nicii a partidului. Sà ne intoarcem acum la politica genera.16. Aurelian demisionase la 26 Martie 1897, §i abea dupii

I) Bacalba§a, o.c.II. p. 223 spune cà ,,Junimiqlli incetari colaborarea cu vechii Conservatori sub cuvant c5. partidulacestora a abdicat de la ideile conservatoare, de vreme ce s'au pututcoaliza cu radicalii lui Panu".

www.dacoromanica.ro 182 C. GANE patru zile se hoari regele sinsarcineze din nou pe Sturdza cu formarea unui cabinet. Miniaterul D. A. Acesta, indepiirtând pe totipartizanii luiAurelian, Sturdza din 30. III. 1897. aleátui urmg.toarea 1ist, aprobata de rege : D. A. Sturdza, prezidenti externe ; A. Stolojan, domenii ; Spiru Haret, instructie; Mihai Pherekyde, interne; Al. Djuvara, justitie;Cantacuzino-Rifoveanu,finante; General Berindei, rsboii IonI.C. Briitianu, justitie. Tonel Bratianu a- E prima intrare in viata publieiia. lui Tonel Briitianu, pare In arena polltica. fiul lui Ion, care 'Dana atuncifusese inginerin corpul technic al Callor Ferate. Titu Maiorescu are, cu aceasfii ocazie, urmiitoarea reflectie Introdus pentru primaoar:4 in arena politia, sub auspiciile lui Dumitru Sturdza, cu concursul lui Mihai Pherekyde fi alascunsului in dar cu at fit mai influentului Eugen Carada, Ion Brgtianu era am dar sprijinit de la inceput de pu- ternicile institutiuni financiare aflate la dispozi- lia partidului liberal : CreditulFunciar Rural fi Banca Nationará. De indatii se §i vorbepte de conducerea viitoare a partidului, f i din succesiunea la aceastii conducere parea se face o chestie de. succesiune in familie"1). In tot cazul, inceputulcelei de a doua guvernare a lui Sturdza se inaugureaz6 sub releauspiciiale unei adifinci dezbinari in partid, Aurelianformiind o dizi- deng care va duce o hotarit6 campanie impotriva guvernului. Gruparea sa, foartenumeroas5. 2), mnfiinfeaz i un Drapeligtii. ziar Drapelul menit sk' sustie lupta, i dupa numele cii- ruia se intitu1eaz i partizanii dezidentei :Drapeli§ti. (10 Mai 1897). Deodat5. ins'a, in bate taberele politice se face o acal- mie. Suf16, din bate pgrtile, ca un vânt de infrsätire,

1. T. Maiorescu, o. c. p. 369. 2) Aurelian, Vasile Lascar, Gh. Mirzescu, Emil Costinescu, Petre GrAclisteanu, Em. Porumbaru, $tef an Sendrea, D. Giani, Vasile Mi- sir, Barbu Delavrancea, G. Stoicescu, N. Xenopol, V. A. Ureche etc.

www.dacoromanica.ro D. A. Sturzafi P. P. Carp

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 183 trebue spus cá acele rare cupe cánd se aflá tara la grea cumpáná de primejclie fntindoamenii. sunt singurele, atuncica §i in 1916,ca si pe viitor de sigur, singurele cupe care pot sZi. mai dea incredere in Intelepciunea si in sufletul acestui neam. Se int'Amplase un lucru care astázi poate sá. pará banal. Se imbolnávise PrintulFerdinand,mostenitorul Boala printului tronului, de tifos. Dar in noaptea de 15 spre 16 Mai seFerdinand. raspándi in Capitard svonul ca bolnavul este pe moarte. Cum. regele Carol I era blitrán, curaviitorulrege Carol II era copil, moartea printuluiFerdinand ar fi putut aduce láuntrice prezente sau viitoaie tur- burári, care ar fi putut periclita dinastia. $i atunci, nu numai poporul, devenit dinastic, se nelinisti, dar se in- grijorará bárbatii nostri de stat, toti, páná si Aurelian, care timp de o lunri se tinu linistit, páná.i Dumitru Sturdza, care... (e denecrezut)...caretrimiseduprt Carp la Tibánesti, rugándu-1 cu stáruintá sä.' vie in Ca- pitala pentru a se impáca cu el". Carp veni. $i intr'o salá a palatului de la Cotroceni, In fata usei bolnavului printmostenitor, cei doi cumnati indusmániti, cei doi adversari politici, care din ziva Impilearea Cart,- Sturdza, 15 Mal de 15 Martie 1888 nu-si mai daduserá macar bung ziva,1897. îi stránserá máinile si se i'mpácará ! Impácarea aceasta fu pecetluial in curánd printio incuscrire. Fata lui Carp, Elsa, se ciisátori cu Alexan- dru Siurdza, fiul primului ministru. Dar ca sri spunem ea' de acum inainte cei doi cumnati-cuscrise iubirácadoifratiinteuDomnul, asta nu ! Printul Ferdinand, scápat de perico! in Jume, si patul abia in August. Pe datá Drapelisti",iesind din fortificatiile unde-i tinuse armistitiul, iau din nou ofensiva. In Septembrie ei devin violenti.Noul lorcal de bátaie eafacerea Sturdza-Banffy, care in atteva cuvintee urmátoarea : Regele Carol, impreuná cu reginaElisabeta, tutor- Afacerea Jeszénaky. ciindu-se din strginátate se oprirá la Buda-Pesta,pentru a inapoia vizita impáratuluiFranz-Iosef,care se afla acolo. Primirea ce lise fácu fu strálucifá, preCUM

www.dacoromanica.ro 184 C. GANE §i inca mai stralucita fu vicicnia maghiara. La o reprezentatie de gala, la teatiu, ministru prezident al Unga- riei, baronul Banffy, gasi cu cale sa strecoare regelui, In timpul unui antract, ni§te decrete de decoratii, con- venite intre guvernele din Viena §i din Bucure§ti. Prin- tre ele se afla §i decretul de decorare a unui anumit le- zsensky, pe care regele Il iscali ca §i pe celelelalte, fara a §ti cine era domnul acela. Insa domnulacela era fostul procuror ungur dela Cluj, cel care in rechizitoriul su din procesul Memorandului insultase cugrosolanie pe Romiinii transilvaneni, §i care urma de altf el §i a- cuma, fiind in administratiacentraladinPesta, treaca drept cel mai aprig du§man al Ardelenilor. Dar daca regele nu§tia cine esteIeszensky,apoi Sturdza §tia. Schimbul de decoratii, convenit intre guverne, nu s'a putut face fara §tiinta lui, care era §.1 prim ministru §i ministru de externe. Iar in urma välvei ce o facu in tara aceastä decorare cu placa de Mare Ofiter al Coroanei, data aprigului du5man al romänimei, Sturdza ar fi putut macar retine decretul in sartarul sau. Dar la 12 Oct. 1897, in calitate de ministru de externe, elli contrasemna, atrag&nd astfel impotriva-inunumai atacurile opozitiei drapeliste §i conservatoare, dar cre- lind in 01.4' o atmosfera de grea desamagire in sufletele celor care crezusera in el, cand, cu trei-patru ami in statuse in fruntea rai§carei nationaliste 1) Chestiunea aceasta, dupa cum vom vedea, nu ramase aci. Legea Berindei. 0 alta chestiune, in care Sturdza n'a avut nici un a- mestec, dar care a turburat spiritele in timpul guvernarii sale, a fost acea antisemitìí, provocata de atitudinea Evreilor fata de un nechibzuit proect de lege a ministrului de razboi, generalul Berindey. Proectul acesta prevedea cà Evreii pamiinteni care n'au dobändit naturalizarea, nefiind considerati cetateni români, vor fi exclu§i de la serviciul militar.

1) Cum c5. regele Carol n'a stint cine este Ieszensky, se gäseste confirmat in Notele Politice ale lui Marghiloman (vol. L p. 14), care afirml ca regeie r-ar fi spus-o lui insusi. la o audient5 (27 Noembr. 1897).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 185 Felul acesta ciudat de a inlatura de la datoria apara- ni tarii niste oameni cari traiausi se imbogateau din produsele ei, nu fu relevat de nimeni, decal numai de ei mnsui. Evreii protestara, zicandca prin supunerea lor la serviciul militar, ei doresc castige dreptul la incetatenire 1). La 16 Noembrie, intr'o Duminica, ei tinura o intruni- Turburiri antlse- re laDacia" pentru a protesta contraproectului Be- mite' rindei. Dar stud entimea patrunsein salsasi provoca scandal, urmat de bataie, si, mai spre seara, de devas- tari de pravalii evreiesti in cartierele Lipscani, Vac& restii chiar pe Calea Victoriei. In duminica urmatoa- toare se ivira noui turburari, indreptate indeosebi impotriva redactiei ziarului Lumea Noua" a socialistu- lui VasiIe Mortun, care,cerandinterventiapolitiei, o capata in mod atat de neeficace, incat zic unii 2) Evreii erau maltratati in fata autoritatilor, care nu in- terveneau. Studentimea, ca intotdeauna dealtfel, nu lucrase de capul ei. Ea avusese doi puternicialiati; pe liberali pe conservatori, reprezentanti, cei d'ntaiprininsusi ministrul de interne, Mihai Pherekyde,i cei de ai doilea prin Nicolae Filipescu 3). lar Pherekyde, Filipescu si prietenii lor aveaui ei un puternic aliat, Franta ciala, care lupta pe atunci din rasputeri sà trimita in Insula Dracului pe cápitanul Alfred Dreyfus.

E interesant de vazut cum intelesese Germania, inainte de Con- stitutia din 1871 (and confdrm art. 3 si 57 Evreiierau obligati la serviciul militar) sa transeze aceasta chestiune. In Vorläufige Ver- ordung wegen des Judenwesens in Grosshzt Posen" din Iunie 1833, § 14, se zicea ,,...Evreul cu capacitati morale si trupesti, ii este ingaduit, la o varsta potrivita pentru aceasta, sasi faci serviciul militar. In cazul acesta nu numai recrutul, dar si tatäl au, vor fi scutiti de prestarea despagubirei catre Stat". Aceasta dispozitie fu adoptata si de legea relativa la Evreii din Prusia(Gesetz aber die Verhältnisse der Juden) din 23 Iulie 1847. Acuma ca, dupi ce Evrei din Romania au capatat mai tiirziu, nu dreptul, ci indatorirea de a lace serviciul militar, ei nu s'au folosit in timpul marelui razboi in mod vrednic de el, aceasta e alta latura a chestiunei. Marghiloman, o.c.p.11. Bacalbasa, o. c.vol. II, p. 232 spune ca Take Ionescu repro- sand lui Filipescu ci el a organizat devastarile,acesta i-ar firib:- puns ca. in calitate de Román, foarte bine a f &cut".

www.dacoromanica.ro 186 C. GANE

A facerea Drerfues. Aceasta afacere Dreyfus pasionase peRomani cel putin cat si pe Francezi,si ei is'a datorat prin anii 1896-97 curentul antisemit, nascut din nou dintr'o cenusa care parea sting. Politicianii nostri îi spuneau si ar fi avut poatei dreptate, daca nu s'ar fi dovedit 'Ana la urma ca Dreyfus era nevinovat cdaca in Franta, unde Evreii, sunt, se credea, asimilati, a putut un ofiter evreu trada patria sa, apoi ces'ar putea tampla la noi, unde ei nici nu sunt macar incefateniti, daca li s'ar da dreptul sa fie militari. Proectul lui Be- rindei de acest sentiment fusese inspirat. A doua zi dupa intrunirea studentilor, terminata tr'un fel foarte turbulent, la 24 Noembrie 1897, Mar- ghiloman interpeleaza guvernul la Camera, obtinand de la Pherekyde raspunsul ca cele petrecute sunt o Ìusta reactiune contraEvreilor, care auinsultat Romania prin intruniri nepermise de Constitutiune" (dei ele se tmusera cu autorizatia politiei, dupa cerere formala 1) Diacursul lui Carr. la Senor din 35 XI A treia zi, 25 Noembrie, lua. Carp cuvantul la Senat. 1897. El nu se mai intinse asupra chestiunii evreiesti in sine, caci punctul su de vedere era prea cunoscut acum de toata lumea. Puse chestiunea pe alt plan, acel al datoriei puterei executive fag de turburarile launtrice tr'un &at i acel al nedumerirei cun ministru de razboi si un ministru de interne pot, unul propune o legei altul aprobadezordinele provocate de ea, intr'o chestiune a carei solutiune nici unul nici altulnu o au. Domnilor, in urma evenimentelor cunoscute de toarg lumea, am avut din prima ziintentiunea de a da Senatului prilegiul sg se asocieze fi el la reproba- rea unor acte care, orcare ar fi punctul nostru de vedere, orcare arfi partidulcgruiaapartinem, trebue sg fie infierate. In urma irisa, a discursuluid-luiministru de interne rostitieri in Camerg m'am hotiirit

Marghiloman, o. c. p. 11. Aprobarea dezordinelor.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 187 liirgesc cerculactiunei mele pi siirog Senatul a studia cu mine cari au fost causele miparei, care este riispunderea guvernului, cari sunt consecintele indepartatecari potdecurgedin celepe- trecute. In ce privepte cauzele, s'au indicat unele, cred eu cu totul secundare; apa de exemplu s'au acuzat studentii cum a ei au fost instigatorii. V ii rniirturisesc, d-lor, cil studentii,subpunctul de vedere politic, sunt pentru mine f 'grit interes. Nu cred a aspiratiunile lor sii fiemai inalte dealtDespre student'. ale noastre pi ina nu ptiu care dintr'inpii, ',grit"- sind Hincile fcoalei ca sii &each' in viata practia, va desali destulii muna fidesturii siirguintii ca sit' lupte pentru realizareaaspiratiunilor luidin tinerete, care dintrechinpii aremintea destul de rece ca sä" dea pornirei inimii acea directiune s'ii- nit' toasii Pirii decare, dupg un cuant al unui mare prezia tor,inten(iunile celemai bune nu sunt deat caldargmul iadului 2).De aceea stu- den(ii pentru mine sunt un cenebulos, un ce al viitorului, care nu se poate lumina in hoargrile noastre, care nu poate semi nicimricar a ne da indicatiuni. Cred, d-lor, a cauza trebue autatii mai sus; cauza aderfgratä este legea generalului Berendei. Intr'o or'ii necugetat5 pi pentru motive ce imi sca- pii, d-lui a adus din nou pe tapet chestiunea evre- iasa cu intregul ei alaiu de pasiuni meschine 0 cu intregul ei alaiu de nedrepati necreptine. D-lor, and generalulBerendei prin legea lui cere ca toatii populatiunea evreiascii sii fie opritii de a aduce tribu tul ei de sgnge unei PH in care trliepte f i in care se hriinepte, trebuia d-lui mai fli- t& sit' se gfindeascii a oamenii aceia °or auta s'ii lupte in contra acestei decisiuni, pi nimic nu era mai firesc de cfit ca ei, prin mijloacele pe cari nu vreau s'ii le judec dadi erau sau nu constitutionale

1) L'enfer est pavé de bonnes intentions.

www.dacoromanica.ro 188 C. GANE dar pe cari d. ministru de interne le-a tolerat, vie pi sä protesleze. Dar acum dacji s'ar fi märginit lucrul aci, dadi s'ar fimärginitlucrul in aceasta, ca Jidanii sä zica : Bine, d-lor, noi ne oferim siingele nostru, ceilalti sä : Avem destui soldati,nu anent nevoie de d-voasträ nu avem nimic de zis, dupg punctul nostru de vedere, dupä cum suntem liberali sau reactionari, dupä cum suntem filo-semiti sau anti-semiti, fie care ar fi spus pärerea lui. Dar nu se märginepte lucrul aci, se preggtepte o intrunire despre care toatä lumen f tia cä are sä fie piing de scandal f i gunernul a fost prevenit. Datorla uttui gu- acum napte intrebarea : Era in pozitiune guvern In timpurl de aelinfete. vernul sau nu, de a preveni lucrul, pi daca nu de a-1 preveni, de a-1 impiedeca ciind se va produce ? Sub punctul de vedere material, sub punctul de vedere al fortelor putereiexecutive, eucred putea. laspunderea celor petrecute in mare parte ea cred cä o are guvernul, pentrucii nu a ftiut sä infriineze cum trebuie sg infr5neze. ...D-lor, ciind sehotäräptecineva sá ridice o chestiune, este el sau nu obligat sg-pi dea seama de consecintele actiunei sale? C find d-voasträ re- depteptati chestiunea Evreilor, v'ati dat seama de mijloacele care voiti sä le intrebuintati? v'afi dat d-voasirg seama piing unde voiti sä mergeti f i ce voiti sä realizati? Eu cred cg nu, f iun ce care mg face sä al irm cri nu, e chiar legea d-lui gene- neral Berendei. Ciici, d-lor pi aci revin pentru un moment la d. ministru de interne. Dumnealui. In cuviintarea de eri, avea aerul de a zice cä altfel se ingbupepte o mipcare atunci când ea a pornit de la un simflimfintde apärarefireascil sau dintr'un aviint de simtimiint national, pialtfel se trateazg ea ciind motivele einu suntatiit de inalte. Eu cred cä aci este eroarea fundamentalä pentru toti,i mai ales pentru un om de guvern. Un fapt, d-le ministru, de räzvrätire, nu ise judec5 dupä motivele care l'au indemnat, cäci faptul este

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 189

real, motivele sunt indoelniceisupusediscuti- unii. ...D-voastrg credeti cg motivele erau lgudabile, eu cred cg si motivele f i faptelesunt condamna- bile. sub punctul de vedere almgsurilorlegisla- tive, nu numai sub punctul de vedere al aprecie- rii ideilor d-lui Ministru deInterne, sub punctul de vedere al tendintelorintreguluiguvern Dv. n'ati aruncat in aceastit chestiune fitrg sä ng dati seama unde aveti sä ajungeti, f grit sá aveti mijloacele de a putea starpi rgul f i voind a-1 indrepta, n'Etti fgeut de ciit a-1 mgri". Lufind cuvantul in replica, ministrul de interne Phe- Deelaratla lu Phe- rekyde declara in Senat, spre uimirea generala, ca toa- lulrekyde. Carp.Ritepunsal discutia este zadarnica, intrucht proectul de lege al Generalului Berendei este o fictiune",fiindca a fost facut fr cuno§tinta Consiliului de mini§tri, prin Me- ra caruia nu trecuse. Multumit de acest raspuns, Carp lua din nou cuyttn- tul pentru a spune cu amara sa ironie, ca vede ca Ge- neralul Berindey pentru care, personal,are cea mai mare stima" nu este totu0 un om serios, caci, dumnealui arunca un carbune aprins in ni§tematerii atttt de explozibile, fara sa se fi sfatuit cu nici unul din colegii sai". Si adauga : Acum,d-lor,dacii af fi rguacios dar nu sunt rgutgcios (ilaritate) ai putea sg má in/id mai departe asupra efectelor ce trebue sä producii In public f i in Senat faptul nepremeditat al domnului General, f i nu trag nici o consecing asupra comunitgfii de idei ce ar trebui sit' existe, dar care dupit zisele d-luiPherekyde nu exisa, intre ministrul de ritzboii Consiliul de miniftri. Iar ca incheiere : $i dual cele ce s'au inamplat in Bucurefti, cu toarg durerea care inspirit fiecrgrui om, cu toatg indignare care a provocat din toate pgrtile, vor anea ca consecing ca aceasa lege sänu vie in

www.dacoromanica.ro 190 C. GANE discutiune, alunci voirecunoapte di din fiecare riiu omul poate trage ciite un folos, pi voi fi fericit sii pot zice cu d. ministru de interne : legea generalului Berindey a r'iimas ceiace trebuia sil fie din ca pul locului, o lege fiirà fiintr. Dar ceiace nu §tia Carp, e ca declaratia lui Phereky- de §i inmormantarea proectului de lege se datorase in- terventLi regale, nu intelepciunii guvernului. Dealtfel intelepciunea aceia nu se dovedise nici prin incercarea de a paraliza actiunea lui Carp dinfostul su ministeriat prin desfiintarea fermelor model de la Studina §i. Laza, nici prin incercarea de a distruge §coala specialá de agricultura, nici prin hazlia incercare a lui Stolojan de a distruge filoxera cu naftalina, nici prin inactivitatea lui Gogu Cantacuzino §i Alexandru Dju- vara, dar in schimb ea se manifesta prin bunele re- aplru Haret ill lo-forme §colare ale lui Spiru Haret, a carui lege pentru xes InvfitItmantulul.invatamantul secundar §i superior fu p1opusa in aceas- fa sesiune, §i votata in unanimitate nu numai de liberali, dar §i de conservatori §1junimi§ti, care dovedirá astfel Inca °data ca ei nu faceaupolitica de animozi- tate, ci de principii. Altfel lipsa de activitate a Guvernului se manifesta §i in desbaterile parlamentare, care fura caracterizate In timpul sesiunii de iarna 1897-98,§i mai ales in De- cembrie la desbatereaAdresei, prinnumeroasedis- cursuri de ale majoritarilor, al caror miez era vechiul dintec al partidului liberal, ca el este singurul in drept de a guverna, fiindca esingurul care afacut tot ce e mare §i inaltator in Románia. Dlecursul it'd Carp de la Benat, b. XII. Dupa ce-i ascultase cu rabdare pe toti, Carp lua cu- 18 IT. vântul la Senat, in ziva de 5 Decembrie 1897, pronun- tând un discurs prin care raspunse la lucruri vechi prin lucruri vechi, dar sub o forma ve§nic noua,plina de surprize, de duh, §i totu§i adanc erudita §i impresionant de cugetata. Domnilor, am ascultat pe d. Constantinescu pi vit.' miirturisesc cii primele sale cuvinte au deptep- tat in mine o vie curiozitate; d-sa ne-a dest:Ciinuit cii de doi ani de zile mediteazii f i studiaz5 situatia

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 191 politia, oi cá acum dupg doi ani, d-lui e in pozi- ziune de a-pi zice cuviintul si de a lumina Senatul. ca rezultat al acestei meditatiuni, ce am auzit? Am auzit cg partidul national-liberal a creat cerul f i pgmântul românesc; am auzit cä partidul conseroator nu are incredere In natiune, prin urmare nici o fiintg, nici o ratiune de a fi. Am auzit iar, cg partidul junimist nu a realizat nici una din fgelduelile date. Apoi d-lor, dacgi-a trebuit d-lui Constanti- nescu doi ani de zile ca sä ajungg numai a ree- dita niote clioeuri pe cari fiecare incepg tor le re- petg in sgnul partidului national-liberal, imi pare rgu cä agerimea pe &are d-sa o desveleote in meseria sa de avocat, nu o desveleote f i ca om politic. E cam inceatg priceperea sa politicg si Ii dau un sfat de amic, ruggndu-1 sg mai mediteze inch' doi ani ; poate cg dupg aceia va giisi cunt nou. ....D.Costescu Comgnescuziceacäguvernul actual pentru dgnsul e o deceptiune. Eu cred Dina e a d-sale ; dacg nu avea iluziuni, nu avea deceptiuni ; eu care nu am avut nici o ilusiune despre guvern, nu am nici o deceptiune,iin aceastg privintg nu mg pot asocia cu d. Costescu Comgnescu. ....D. Alexandrescu-Urechia1) a fgcut o curioasg istorie a desvelirii noastre sociale si politice, cgnd a vorbit de toate faptele care s'au petrecut la noi, de la 1848, de luptele in contra ocupatiunei strgine, de divanul Ad-hoc, de Unire, de Constituti- une oi in fine de Regat, oi le-a pus toate la activul partidului national-liberal, astfel Incât, dupg d-sa, vg revine guvernul par droit de conquéte. Ooare aoa sg fie ? Eu cred cg nu este aoa, eu cred cä toate aceste lucruri au fost fgcute nu de clasele asuprite in contraasupritorilor, nu de acele pgturi sociale care dupg o lungg robire cer

1)Nici Carp nici Maiorescu nu spuneau nici odat6 dind vorbeau de V. A. Urechia, altfel decát de fapt ilsi cherna Alexan- drescu", ceeace-1 supira grozav pe batrinul nostril istoric.

www.dacoromanica.ro 192 C. GANE O noui leeti de Istoirtedatft Sena- fiele locul lorla lumina soarelui,ci au fost tutat. fgcute de o generafiune in contra unei alte generafiuni, au fost räcute de fii in contra piirinfilor lor ! Nu vg isbefte, d-lor, faptul cg in fruntea acelor lupte nu vedem mai fgrg exceptiune de ciit pe scoborgtorii familiiloroligarhicedin targ, pe Golefti, Rosetti, Cgmpineanu, Bglcescu, Brgtienii, Negri, Mavrogheni, Caza, Ralet, Ko- staki, Cogglniceanu, Sturdza fi cgti altii? $i atunci nu og intrebati, d-lor, dadi s'a intgmplat la noi, ceeace s'a intgmplat in alte fgri ? Venit-a letiers &at, care pfing atunci nu era nimic, sg cearg drepturi? Venit-a elemental poporului de jos, care sgtul de tiranie, sg se fi rgsculat fi sg zicg : jos prioilegiatii I ?Nu,n'am ogzut nimic din Mate acestea fi n'a vgzut nici d. Alexandrescu-Urechia fi n'a vgzut nimeni din do. cgnd oeniti do. fi ca un gest indoielnic tggg- duiti dreptul de existentg al conseroatorilor pe cuoant cä ei sunt moftenitori ai acelor Fanarioti, ai acelor boeri cari se inchinau cgnd in dreapta, cgnd in stgn4a, vg invit sgDa'uitati la acea generafiune de la 48, la acei fu i pe care i-au procreat clasele diriginte, al cgror sage nu 'a putut fi apa de degenerat, de vrerne ce a produs asemenea f Colonel Obedenaru : $i ale cui ca pele au cgzut la Constantinopole l? P. Carp : Nu oorbesc de timpurile eroice, defi nu uitg nimeni nici pe Brgncoveanu, nici pe Mi- hail Cantacuzino, nici pe Grigore Ghica, nici pe atglia care fi-au jertift viata pentru targ. Din rgndurile noastre a efit genera fiunea de la 1848, pi dacg do. voifi sä monopolizati ca sg nu intrebuinfez un cuviint mai aspru intreaga acfiune a acelei genera fiuni in favoarea unid singar partid, nu numai cä suntefi nedrepti, dar do. falsificafi fi Istoria fi mintea do. Dar mai departe, &find a oenit Constitufia, prin

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 193 ce elemente s'a rgsturnat Vodg Cuza, prin ce elemente s'au ridicat din nou tribune dgrâmate ? 1arg0Sturdza, Ghica, Catargiu,Cantacuzino, Golescu,Haralambie,Brgtianu,Mavrogheni ! Acesta era guvernul provizoriu, acesta era ministerul care a adus pe Regele Carol aci f i care ne-a dat Constitutia de care ne bucurgm cu tofii. .5"i do. vreti sg revendicati pentru un singur partid toate aceste f apte, atunci cgnd numele stau inscriseIn paginileIstorieiContemporane, de cari cu tofi Ewen' cuno#intg? Curioasii indrgs- nealg, d-lor ! Inteleg sg argumentafi asupra secolelor trecute, dar asupra faptelor de astgzi la cari cu totii am participat,i dacg unii n'am participat am asistat la dlinsele, sg veniti do. cu asemenea teorii, nu sunt eu in drept sg restabilesc adevgrul? Vreau astgzi sg-1 restabilesc in toatg intregimea lui. Da, d-lor, once s'a fgcut este opera genera(iu- nei de la 1848: De cgte ori n'am auzit pe Brgti- anu, pe Mavrogheni, pe Catargiuzicfind :la grele vremuri in chestiunile cele mari, bate partidele au fost unite". Dar odatg constitufiunea dobgnditg pi libertg- (ile asigurate, odatg dinastia aclamatgistabi- litatea obfinutg, nu mai nowt a face cu acea generatiune eroicg de la 48 care, opera ei terminatg, incepe a dispare. De la 1866, trebue sne dife- Mad a-au (life- rentiat,glum& pi.- rentiem, nu pe aspirafiuni nationale, nu pe cre-rerea lui Carp, partidele politice. (Veal iarea României, trebue sà ne diferentiem pe prin-g I nota). cipii de organizare internA,i numai de la 1866 piing azi se poate vorbi de partide liberale si de partide conservatoare, care si unelei altele au originea ion nu in Fanariofii d-lui Ureche, dar in glorioasa generafiune de la 1848, care a fost gene- rafiunea eroicg a acestei fgri1).

1) Origina si-o aveau cu totii in generatia de la 48, dar dife- rentierea partidelor nu s'a filcut la 66, ci la 57. Caci, desi teoria lni Carp este foarte just& cá dupl implinirea tuturor ntizuintelor najionale, diferentiereacea mare s'ainvederatprinmodulde

www.dacoromanica.ro 194 C. GANE Aci incepe greutatea pentru liberali I Era ufor de a crea partide, de a realiza aspirafiunile unei fgri ciind o intreagg generafiune te susfine, dar ciind trebue sii te desparfi, and reprezinfi mai o parte a nevoilor fi a intereselor unei pierzi o mulfime de aderenfi, i trebue sà ggseoti sau sä creezi noi elemente pentru noile timpuri. Brgtianu a incercat-o, dar cum? Cu elemente populare ? Cu noi pgturi sociale, dupg expresiunea lui Gambetta ? Ele nu au intrat încä in mod actio in viafa noastrg poi itic i asile! Brgtianu Partidul liberal e a creat un partid bugetar, un partid care In mare un partid budgetar. parte nu existg dealt prin politicg fi din politicg. Rezultatul acestei creafiuni fl cunoaftem cu tofii. Vá amintesc numai discursul lui Ion Brglianu, de aci, din Senat Dar era o scg pare, d-lor, §i anume aceea, chiar In acest partid, am cum el este format, sg se facg o lucrare care sg dea, in afarg de marile lucrgrirealizate,.4 dea partidului un drape!, sá dea partidului o alai platformg de luptg, dead acea a libertgfii intrunirilor, libertateapresei, a libertgfii ale gerilor, a tuturor libertgfilor consti- tufionale pe care in principiu tofi le admitem. Era zic un mijloc de scgpare ;acela a unei munci incordate, a unui studiu serios al nevoilor Wei. Dar nenorocireado. este cá dupg ceafi exercitat puterea par droit de conquéte", astiizi voifi intocmai ca Henri IV s'o avefi fi par droit le naissance. Noui principii? Noui studii? Dar pentru ce ? I Dar nu suntem noi oare acel mare partid care la 1848 a luptat in contra Puterilor ? Nu suntem noi acel mare partid care a fácut Uni- rea? Nu suntem noi acel mare partid care a Picut Constitufia ? Nu suntem noi acel mare partid care a Meld Regatul ?i voi, care n'afi filcut absolut nimic, avefi cutezanfa sg venifi sii reven-

aplicare a libertatilordobiindite,totusi LiberaliiiConservatorii pe chestiunea agrarà s'au despartit din gruparea nationalà comuni. (Vezi vol.I. Introducerea).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 195 dicati puterea fatg de noi? De acolo indignafiu- neaoricgruinational-liberalcfindcredecg ore-unconservatoraraveapretenfiunea sii guverneze f i el aceastg tara. Ei, d-lor, mg pun pe tgriimul do. f i admit cg cerul f i pgrniintul romgnesc do.1-ati f gcut. Nu ajunge. Tara primepte recunoscgtoare once bine facere-i faci ; odatg insg bine facerea fgcutg, ea iti dg chitantg pi intreabii : De astgzi inainte ce mai ai de ggnd sg faci? Numai apa este posibil pro gresul, f i In momentul când noi vom define puterea fiirg muncä, numai In virtutea dreptului de naptere, atunci Dom deveni la Kindul nostru ca aceii coconapi cari cred cg n'au nevoe sg mun- ceascii, care cred cg este suficient pentru dânpii cg au muncit strgmopii lor, iar ei trebue sg se bucure numai de viafg. 5'i de aceea, d-lor, vg Entreb : Care este munca, Cum Be iustiftei pretentiile Liberali- care justifica pretentiunile dos.? De doi am f ilor? jumätate, d-lor, suntefi la putere. Ce afi fikut In acepti 2 ani f i jumgtate ? Afi regulat politica externg ? dar aceea nu era de o muncg mare. Yeti recunoapte cg nimic nu este mai upor decgt a declara : am fost In eroare, de astgzi cred cg politica urmatg piing acum de predecesorii mei era bung pi am s'o urmez pi eu. Vede fi, muncg mare nu se poate numi aceasta. De acolo Enainte, ori pe ce ati pus mgna a fost fatal. Chestia macedoneang,chestiamitro- politului,chestiuneadedeungziaEvreilor, toate, toate chestiunile acestea nu constitue dealt atatea grepeli pe care eu bucuros le-api ierta, cu o singurg conditiune, sg pot zice : oamenii aceptia au fost 7 ani de zile depgrtafi de putere, au pierdut experienfa lucrurilor, sunt pi cgfiva tineri printre dgnpii, cari trebue sg facg experienfg, dar acum fi vgd cg lucreazg, Ei vgd cg se pun pe muncg serioasg. Dar lucru curios, dacg vine un domn senator sau un domn deputat pi Entreabg : d-le minis-

www.dacoromanica.ro 196 C. GANE tru, ai anuntat cad erai in opozitie nil legea minelor este un atentat sfruntat la toate libertätile tgrii, ce ai de gänd sg faci d-ta cu aceastg lege, cgci admit cg dacg ati atacat-o cu atiita violentg, trebuia sii fie inchegat ceva in mintea d-voastrg? La aceastg intrebare discretg se rgspunde :este In studiu, am redactat ceva, dar nu sunt sigur e.g. e bun ;si proectul face un voiaj circular pe la d-nulfefiinescu, d-nul Poni oi altii. Vine alt domn senator : D-lor, ati atacat legea comunelor rurale. Ce aveti de gänd d-voastrg sii faceti? Legea estein studiu, avid va fi terminatg, atunci voiu vedea ce este de fgcut. larg0 repet intrebarea : dar ciind ati comb& tut cu atgta inverpnare, nu era nimic inchegat In mintea d-voastrii de modul cum aceastg chestiune se realizeazg ? 'i.Eqa in toate chestiunile d-lor, credeti-mg. Once idee Dom lua, once nevoie prezentg a sta- tuluiacestuia, asupraniciuneianu sunteti fixati, Atunci vg mirati, d-voastrg de ce se acu- muleazg grefelile? Vizmirati d-voastriidece sterilitatea de fapte meritorii este at& de mare? Eu unul, d-lor, nu mg mir, otiam de mai ins- inte. Dar aceasta inai are f i oaltil parte rea, are partea cea rea, cg omul politic care nu se ocupg Lives d ranna Cu deamgnuntul de chestiunile serioase ale resor- hilocnit& prin popularitate". tului säu, un guvern care nu se gândqte f i nu studiazg ce deslegare are sii dea diferitelor probleme, un asemenea guvern este fatal condamnat sg facg popularit ate. .51i de aceea ati vgzut di in timpul din opozitiune, in loc sg studiati nevoile tgrii, ati luat in mäng chestiunea transilvang, atimirat ulita ; mäine vetilua che stiuneaevreiasc.g, cum ati luat chestiunea macedoneang. Veti&guilt intotdeauna numai acele che stiuni cari at:it'd pasiu-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 197

ni/e ?i, intgrastil spiritele. Unicul tel este ca sors facefi populari prin cuviintul e aspru, dar trebue pronunt prin inplarea spiritelor, acoperiti cu chestiuni, pe cari le credefi populare, manita tea acliunilor dos".

* * Anul 1898 nu debuta sub auspicii mai bune, §i se ispravi sub cele mai rele, aducand la inceputul celui viitor caderea guvernului. Gogu Cantacuzino-Rifoveanu prezenta parlamentului doua noui proecte de legi financiare, unul cu privire la o taxa de consumatiune asupra zaharului, celalt asupra conversiunei unei parti a datoriei publice. La discutia generala vorbi §i Carp, dar destul de scurf §i facand ni§te obiectiuni care astazi sunt lipsite de interes. Dlecursul lui Carp Totu§i cu privire la al doilea proect de lege, de§i ella Banat cu privIre Meuse ni§te moderate declaratii, spunand ca legea estela Manta,21. IL un fel de carte blanche data ministrului de finante1898. pentru a converti in conditiunile cele mai bune sumele specificate, ca pentru a judeca operatiunea in sine, ar trebui SA se cunoasca doua elemente care lipsesc : cota de emisiune §i terminele, a§a mncât criteriul de a judeca daca conversiunea e buna sau rea lipsind, totul se rezuma deci la o chestie de incredere sau neincredere, totu§i, fiindca oratorul adaugase cà: Increderea mea in guyernul actual este sub zero, aceasta nu mai am nevoe s'o comunic Se- natului ; o crede, sper, fiirg nici o declaratiune", Ministrul de Finante Cantacuzino Ii raspunse cu o neubt§nuita violenta, atacand intr'o lunga cuvantare politica financiara conservatoare. Atunci Carp lua din nou, in replica, cuvantul (era In ziva de 21 Februarie 1898), spunand ministrului de finante ni§te adevaruri (§i sub forma in care le spunea) din care vom fi nevoiti sà extragem aici catevapa- sagii.

www.dacoromanica.ro 198 C. GANE Imi pare rgu, spuse el, a domnul Cantacu- zino prea 10 aduce aminte astgzi, and este ministru, de meseria sa de jurnalist, fi prea aduce In mijlocul unor desbateri, care ar trebui sg fie serioase, acuzatii care pot fibune ca armg de lolemicg, dar care sunt foarte rele, dupg mine, pi de un gust dubios, ca armg de luptg in argu- mentatia de partid la partid". G. Cantacuzino : Aceasta este che stiune de a- preciereinu primesc lectiunilecare1) mi le dati". P. P. Carp : De primiti sau de nu primiti lectiuni,che stiunea esteindif erentg.Dar un lucru nu puteti pretinde, sg ave fi Dv. dreptul de a da lectiuni, fi sg nu vie potrivnicul la rgndul lui sg dea fi el lectiuni. Lectiunile Ini E ufor a tgggdui unui partid once merit In Ger.. chestiuni economice, fi and ti se rgspunde, a zice nu primesc lectiuni. Puteti zice, domnule ministru, a nu aveti de giind sg profitati de lectiunile pe care vi le dau, dar sg le primiti sau nu, a- ceasta nu stg in voiaD-voastrg, cgci fiecare senator are dreptul a spune ceiace crede a este adevgrat". Combiltiind apoi bate afirmaiiileministrului de finante §i repetând lucruri pe care le §tim acum in deaj-uns asupra politicei financiare liberale §i conservatoare, aratiind csä. sistemul financiar, adoptat de liberali, se datore§te conservatorilor, §i.in deosebi con- ceptillor lui Mavroyeni §i. Ghermani, &A de 28 de ani -tara fria pe baza acelor conceptii, Carp, cu sinceritatea-i obi§nuita, aohugä" c6 : lfferiteleliberale Meritul partidului liberal, defi nu a consistat Incheeriodefl- nante. In conceptiunea unui sistem financiar, dar fi era firesc sg fie w2) infro mai bung organizare administrativg a ministerului de finan fe, pi aceasta din simplul fapt a, pe and inainte

Acuzativele erau cam eliminate atunci din limbA. Din cauza lungei guvernari a lui Bratianu intre 1876-1888.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 199 oamenii care erau apti la cutare sau cutare ra- murii administrativá erau foarte rari,desvolan- du-se "¡Asa incetul cu incetul cultura in aceastá tará, ati fost in stare a administra mai bine decfit predecesorii. dadi am recunoscutintotdeauna cá sub punctul de vedere administrativ Do. ati fost in pro gres, ceiace am combátut, fi cred cá nu numai combritut, dar indreptat cu succes, a fost politica Do. financiará in materie de valutá pi de credit, care dacá nu s'ar fi indreptat, astázi nu ti-ar fi permis D-tale sávii cu conversiune de la 5 la 4, pi nu fi-ar fi permis niciodatá sä capeti din strá- inátate acele mijloace care au pus (ara pe calea de desvoltare economicii in care se aflá. ...Prin urmare, douil lucruri are partidul con- Sirtemul financiar servator la activul lui : sistemul financiar intreg, lui Mavroyeni,stAr-al aril se datorea pirenagluluilui care astázi este in picioare, fi al doilea, Carp. turgnd relele consecinfe ale politicei Do. financiare, s'a intárit creditul nostru prinrestabilirea valutei. afirm fárá tearná de a fi con trazis, dacii nu o fáceam, nu ati fi putut, ingloditi cum erati intr'un agiu de 22 %, sá vä fälif i astázi cu meritul conversiunei de fatii. ...Deaceea, D-le Ministru, vorbeam de amintiri de polemidi de ziar, care din nenorocire la noi urmeazá urmátorul sistem : once face adversarul este ráu 4 once face partidul pe care-1 sustine este bun. Se face o conversiune de cátre conservatori, indatá partidul liberal zice : aceasta este un dezastru ; face el apoi o conversiune, ceiace era dezastruos sub conservatori cu opt ani in urmá, acum se transformá intr'un act meritoriu. se merge afa mai departe cu acest sistem, mereu mai departe... Domnilor, eu arr0 autat intotdeauna sá nu urmez acest sistem. Este drept cá, cu ioatá osteneala ce mi-am dat, nu am avut un succes preaCarp Izolatul. mare, cáci cu felul meu de a fi obiectiv, de a fi drept, de a nu mic§ora meritul nimnui, ilia de

www.dacoromanica.ro 200 C. GANE a-i mári cusururile, am rámas §i sunt, pot afirma, izolat in cercurile noastre politice. Nimeni nu mä Un senator : Dece nu va imiteaza partidul Dumneavoastr5?" Alt senator : Nici jurnalul Do. Constitutiona- lul nu v5 imiteazii !". E se pare, infaia datá in cariera sa parlamentará., cand Carp a ramas o clipá Para' s.tie ce su raspundá. Intreruperile venisera brusc si1-1 puje inteo situatie delicata. Dar nu se putu fire§te sk nu iasii din incurci- turá,i inert in felul cel mai strálucit. a ráspuns Carp, am un partid. Dar Do. jtj crt partidul nu se manifest5 dec fit prin vot oi partidele nu valoreazii dec fit ceeace valoreazii ?efii Carp lndeatnnit la potolirea patimilor lor. Când voi ajunge, sper, intr'o zi, cu partidul politice. neu la putere, partidul meu are sá fac5 ceiace faceti Dv. azi,are sá voteze siare sä aplaude. Numai eu n'am vorbit de partizani, am vorbit de conducátori, am vorbit de la Petrachi Carp la Gogu Cantacuzino, l'am ru gat pe el, care este In capul unui partid, a dea exemplu de o mo- deratiune mai mare,i, dei am rilmas cam izolat, atiit Il rog sä cread5, c.5 se poate lupia in ca lupta s5 fie piina la cutite1)". In aprilie viitor, Cu prilejul unor alegeri partiale la Hui, primarul orawlui ref uzasesiiprezintelistele electorale cerute de magistrat(pemotivul cii acele liste nu erau definitive, ci provizorii). Carp, interpe- land pe ministrul de interne (Pherekyde, la 21 Aprilie) dovedi, cu legea electoralá in maná, cii listele. trebuiau prezintate lucru iará§iastaziParanici un interes. Dar, in afará cal pe atunci toate lucrurile aceste aveau interesul lor, Carp nu vorbea niciodata Mitt ca din vorbele lui sii famanii. ceva §i pentru posteritate, dactinu un fapt,oideie,dacá nu o ideie, un paradox, dacá nu un paradox, o zeflemea, darceva

1)G. Cantacuzino-Rifoveanu muri curfind dupi aceia In Sep- tembrie 1898.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 201 fiimiinea din fie ce cuviintare a sa, lucru care nu se prea poate spune despre ceilati oratori parlamentari pe care i-a avut Romiinia, ()rick de steauciti ofi fost ei. Cuviintarea sa de la21 Aprilie 1898 se incheiase Discursul lul Carp Cu privire la ales - astfel : rile dela Hui. Z. Vii rog, domnilor Senatori, sá binevoiti a in-IV. 1898. demna pe domnul ministru de interne s5 dea in judecat5 pe domnul primar. tiu cä aceast5 pro punere a mea nu are nici un sort de izb6nclii dar nu o fac atât ca s5 (Min acest rezultat,cât o fac ca sä: obtin un altul. Domnilor, Do. nu vg uitati niciodat5 la o chestiune in sine, nu v5 uitati dadi faptul care se supune judeditii Do. este bun sau ; nu-1 judecati niciodat5 din acest punct de vedere, ci judecati din sliunctul de vedere al relatiunei acelui fapt cu situatiunea guvernului. Faptul in sine poate sá fie ilegal,i dadi vorbqti in parte cu fiecare recunoqte di este ilegal. Dar vine votul, si atunci fiecare îi zice :Ce? voiqte sá cad5 Sturdza §i sá vin5 Catargi? Nu merge. .51i. cu gogorita aceia, cä cade Sturdza 0 vine Catargi, inghiti(i, Domnilor, toate. aveti s5 le inghititi toate 1). Dac5 voiti vede fi clit de sincer sunt Doi recunoa#e cu Do., c5 toate partidele au procedat la fe!. Dar dac5 nu este nici o deosebire intre partide, este o mare deosebire intre guverne, f i eu af irm cä puf me guverne au cerut de la majoritgtile lor sá inghit5 ceiace vi s'a cerut Do. 85 inghititi. c5 nu v5 convine. S5 nu credeti nu cunosc vorba englezeasdi : Cunosc discursuri carimi-auschimbat convingerea,nucunosc discursuri care mi-au schimbat votul. Prin urmare, era inutil de a zice di nu m5 aprobati, o

1)Nici Carp n'avea mai mult decAt ceilalti respectulacuzati- vului.

www.dacoromanica.ro 202 C. GANE pawn mai dinainte. Dar rolul nostru ca opozitie, este sá arZitsam la fiecare caz sacrificiul de aglu- tinare care vi se cere. Poate cä cu vremea va veni o reactiune". Un senator : Care reactiune ?" P. P. Carp : Care reactiune ? Sä vä spun eu : reactiunea cea care are sie puie intr'o coat' toate deprinderile noastre cele rele de piing acum le arunce pe fereastre. Dar cand va veni vremea aceia suntem in drept a ne intreba inca" astazi 0 e probabil ca ne vom intreba inca multa vreme.

Taierea subventli In acela§sfar§it de Aprilie, in ziva de 28, Take Bisericii Sf. ?Melee din Bribeev.. Ionescu desvolta la Camera interpelarea sa cu privire la relatiile lui Sturdza cu guvernuldinPesta. Era razbunarea lui impotriva desvaluirilordela Or- feu"), o rázbunare crunta 0 care facu mare valva. Cad pe child §i filed' asta situatia lui Sturdza era, prin noua sa atitudine in chestia Transilvaniei, destul de sdruncinata, iatctrebui lumea sa afle deodata ea primul ministru poruncise sa se taie subventia care se &Idea, oficial trecuta in bugetul Statuluii provenita din anumite legi, bisericii Sf. Nicolaeicoalelor romane§ti din Bra§ov. Dui:a redactarea programului de laIa§i, dupa decorarea lui leszinsky, venea acum aceasta noua manifestare de cordiala intelegere intre SturdzaiBanffy,care exaspera spirit elein Ro- mania. Procesul intentat Nu se facura nici intruniri publice, nici manif es- deBieerici., Oct. 1892. tatii pe strada, dar se facu in schimb ceva mult mai demn 0 mai eficace. La Maiorescu acasa dar abia in toamna, la 15 0 la 16 Octombrie se intrunira Take Ionescu, Constantin Disescu, Vasile Lascar 0 Emil Costinescui hotarara ca parohia Sf. Nicolae din

1)Ale sumelor pe care le trimisese el pe ascuns Ardelenilor in timpul cât fuaese ministru al Cultelor.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 203 Brasov sa intenteze un proces statului roman, pentru plata subventiei obligatorie ce-i datora. Pe de o parte, spune Maiorescu1), introducerea procesului prin cei trei procurori luati din diferite grupari politice 2) vroia sa dovedeasca cá aici nu era o chestie de partid, ci de interes general ; pe de alta, Maiorescu a eautat sá inlature confuzia produsa prin soviiirea lui Sturdzai sa legitimeze plata a celei subventii ca o obligatie, pe care nici regatul maghiar sa nu o poata contesta. A doua zi, la 16 Noembrie, avu loe, la Petre Carp acasa, o intalnire cu baronul Aerenthal, ministrul Au- stro-Ungariei, caruia i s'a tabu. acit originea juridica a subventiei, iar acesta o intelese atat de bine, tuck cand la 29 Noembrie veni din nou la Carp pentru lua ramas bun inainte de a pleca la Petersburg, unde fusese numit ambasador, a repetat lui Carp ca procesul intentat este cea mai cuminte solutiune a chestiunei pendinte,i cá asa o va si explica la Pestaila Viena 8)". Dar toate aceste nu erau facute ca sá consolideze situatia lui Sturdza, care, pana la urma, tot pe aceasta spinoa.sa chestiune fu nevoit sa paraseascá. puterea. Urmara, dupa inchiderea sesiunei parlamentare in Mai, patru luni de liniste. Regele Carol care spusese Vizita regelut Ca- rollaPetersburg. lui Goluchowski, cu zece ami in urma, ca nu vreaMal 1898. razboi cu Rusii" merse in Iulie la Petersburg sa faca, impreuna cu printul Ferdinand, o vizita Imparatului Nicolae II-lea. Primirea ce i se facu in capitala tuturor Rusiilor fu deosebit de sfralucita,i imparatul se grabi sá intoarca regelui vizita... peste 15 ani Dar toamna fu furtunoag. Niste alegeri comunale din Bucuresti provocara din partea opozitiei o cram-

T. Maiorescu, o.c.p. 389. Vasile Lascar, C. DisescuiT. Maiorescu. T. Maiorescu, o, c.p. 390.Procesuls'ainchis lainceputul anului urmator, 1899, printr'o tranzactie, admisa §ide ministerul din Pesta, prin care statul roman a dat °data pentru totdeauna, bisericii Sf. Nicolae din Bra§ov o suma globala de lei 962.000 In renta de 4%, (Legea s'a votat la Camera la 29 Ianuarie 1900).

www.dacoromanica.ro 204 C. GANE cena lupta, iar din partea guvernului o ireparabila gre§ala. Vom arata indatii care. Conservatorii luptau inca impreuna cu Junimi§tii, caci o noua intelegere pare a se fi fost stabilit intre Luptele electorale. ei, de cand Disescu §i Maiorescu redactasera impreuna actiunea episcopiei Sf. Nicolae din Bra§ov impotriva Statului roman. La coIegiul I al Camerei, Generalul Manu cu Menelas Ghermani, Nicolae Filipescu cu Barbu Páltineanu, C. C. Arion cu Iona§ Gradi§teanu, etc., etc. figurau pe aceia§i lista. Carp merse la Dacia" sa faca un discurs electoral. Nu prea statea lucrul acesta in obiceiurile lui §i nici cuvantarile acestea in fata poporului massa in- culta, care e mai prejos de omenire in inaltul inteles al cuvantului n'a fost niciodata la inaltimea discur- surilorsaleparlamentare, cand vorbeaelin fata reprezentantilor natiunei" §i sa n'o ascundem caci n'avern dece, din potriva in fata viitorimei, in fata acelor Romani care vor ajungeodatä sa.-1 inteleaga, daca nu va fi prea tarziu. Totu§i, mai slabe sau nu, cuvantarile aceste eran rostite de Carp, ceeace inseamna ca nu erau lipsite nici de miez, nici de duh. Discursul lui Carp Abia urcat la tribuna,ca se §i auzi un glas din laDacia.25.X. 1898. public strigandu-i : D-ta ne-ai incurcat, D-ta sà ne descurci !". Carp zambi, §i-§i sterse monoclul. I§i §tergeatot- dea una monoclul cand era multumit. .,Domnilor,i zise, am mai spus o data cnoi Conservatorii avem un aliat foarte puternic im- Nepriceperea II- beralllorealiata potriva Liberalilor, f i cä acel aliat e nepriceperea conservatorilor". lor (aplauze). Cred cá veti gasi firesc sä incep cuantarea mea aduand multumirile mele acelui aliat (aplauze). In adeviir, D-lor, ori uncle era o grepl5 de Picut, sub indemnul aliatului nostru adversarii au comis-o. Oriunde In/re doug drumuri era de ales unul drepti altul strgmb, cu o sigurantii admirabilä ei au ales pe cel strâmb. ...D-lor, ne-am deprins in opozitiune a spune de multe ori lucruri pe care nu le facem and suntem la guvern ; ne-am deprins a Pigildui po-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 205 porului acesta amggit, munti de aur carese transformg pe urmg in atätea deceptiuni pentru dânsul, fi cred cg a venit timpul ca prin exemple isbitoare sg invglgm de a ne desbgra de aceastg rea deprindere. Cänd lucrurile se petrec in chestiunile interioare, o leacg de ?wine, este drept, cade totd'auna asupra celor cari comit netinerea de cumint ; dar dacg qti sprijinit de o majoritate docilg, iei majoritatea In schimbul rufinei. Ciind insg chestiunile sunt internationale, atunci lucrul se schimbil, cgci fatä cu Statele vecine nu mai are nici un rost majoritatea docilg ; atunci guvernul este direct rgspunzgtor, el trebue sg dea seamg de faptele lui. D-lor, este ufor de a veni cänd qti In opozitiune f i de a face ea studentii cari, f grg rgspundere f i avänd scuza neexperientei,aruncg once idei, aruna once plansofinturat In public, dar aceasta nu e permis omului politic. Cei care au halm/ Omul politic serios are inimii, dar o pstreaziipentru toti el nnnte pentru el; datoria lui este ca sit' aibe minte in opo-pentru nimeni. zitiune, nu ca acei neserio§i cariau inimii pentru toui §i minte pentru nimeni (Aplauze). Deaceea eu sunt fericit cg d. Siurdza a dat acest teribil exemplu, cgci dacg o fgcea un general Manu, ai fi auzit : ce poti sg te aftepti de la un fanariot; dacg o fgcea un Catar giu, ar fi zis: ciocoiul tot ciocoil Dar aind o face omul e0t din rgrunchii natiu- unei, eänd o face omul despre patriotismul cgruia ninzeni nu se poate indoi, cänd o face omul care are o lipsg de ambitiune afa de cunoscutg cum e cunoscutg lipsa de ambitiune a d-nului Sturdza, atunci intelegeti prea bine, cg din faptele lui, toate generatiile viitoare trag un invgflimânt, fi sper cg d. Sturdza este ultimul om politic care a fgcut din chestia nationalg o armg de partid". E de presupus crt aceastrt amará ironie a fost intelea- sri de tot poporul acela incult de la Dacia, Oki aplauzele, dup11 fiecare fraz5, nu se mai sfiir§iau.

www.dacoromanica.ro 206 C. GANE Carp, multumit, Ii incheiá astfel disc ursul : ...Dacg ati fi fost D-voastrg inaceaf edingi memorabilgi dacg ati fi vgzut cat de mgret se a- rgta d. Sturdza atuncicand trata pe Unguri de barbari f i pe noi de nemernici,i cat de mic este astgzi, cred cg veticonoeni cu mine a cel mai bun serviciu ce-i puteti aduce este ca sg-1 inapo- iati oocatiunei lui. lar oocatiunea lui este sg fie pururea In opozitie, nici odatg la guvern. Asadar, se pricepea Conu Petrachi i la cuviintári e- lectorale. Diacuraul lui Carp Osáptámáná mai tárziu (la 3 Noembrie1898) tinu la Jai, 3. XI. 1898.un discurs la Iasi, la club, rugat fiind de partizanii lui st intretie spiritul opozitiei in -vecheacapitala Mol- dovei. Vorbi inti de Iasi drag lui de Conservatori de ce au fácut veni in sfarsit, nici cse putea, la Sturdza si la chestia nationalá : Domnilor, ce va se zicg o chestiune nationalg ? Ea inseamng suma unor tendinte comune care iz- vorek din caracterul unui popor, ?i nu se poate apgra mai bine ideia national:4 decat atunci cand se dg activitgtii unui popor cea mai mare desfg- furare.iiti cg chestiunea nationalg nu se mgrgi- nefte in limitele unui stat, ea trece cateodatg peste hotare, cad nu numai in Romania sunt oameni mandri de limba lor, nu numai aicisunt oameni care zic : suntem Romani fi Romani voim sg ramanem. Cg acesta ne este ufor, noug Romanilor liberi, o f titi cu totii. Este mai greu acolo unde neamul nostru are a se lupia Cu adversari milenari. Dar cum sg le venim in ajutor ? Oare levenim inajutor dacg pe ulitele Bucureftiului punem vre-o cativa tineri ca sg apereche stiuneanationalg?Oare pentrucg la adgpostul liberatilor noastre constitutionale am fgcut o procesiune la statuia lui Mi- hai Viteazul, aceasta are sg imbgrbgteze pe fratii ncTtri in lupia grozavg ce o duc in afarg de hola-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 207 rele noastre? Nu, aceasta nu le face cleat rilu in loc s5 le tacit' bine. Adeogratii oameni care au luptat pentru idealul nationalit5tiinoastre, viiticare sunt ?Sunt acei dorobanti care au redefteptat oitejia stramo- feasc5 pe ciimpiile Bulgariei! Ei au fácut mai mult pentru neamul românesc cleat acei care tipii pe ulite. Alexandri, care in poeziile sale a ridicat bimba romfineasai la o inaltime am de mare cum admi- r5m cu totii, a f 5cut mai mult pentru neamul romiinesc cleat acei cari c5ntii pe la r5spfintii Dq- teapt5-te Romfine..." Ne oprim aici, desi cuvântarea a fost mai lungai s'a ispravit cu un inevitabil cuvânt de spirit1). Dar vrem sa aratam cum Carp, de fapt foarte moldovean i loarte iesan in suflet, venind sa tie un discurs in orasul co- pilariei sale, in orasul tineretelor si al frumosilor ani ai Junimei, regasindu-se in mijlocul concetatenilor sui, isi recapata idealurile de alta data si dupa ce vorbi de patriotism si de vitejia stramoseasca, aminti de limba ro- miineasca, de literatura si de Vasile Alexandri. Pasiunea luí poIiticIl stapiinise at'at de puternic, hick, cu incetul, el parasise indeletnicirile tineretii sale: literaturai critica. Iacob Negruzzi, inca in 1870, scria lui A. D. Xenopol : Pe Carp, din pacate, Il ja politica pe dinainte, dei el era cel mai aspru critici cel cut cunostinte mai intinse din cercul nostru" 2). Dar fostul fondator al Junimei nu se Instrainase niciodata cu totul de arta celor 9 rauze,iindeosebi de cea care era mai aproape de spiritul slu pozitiv; critica si-1 ga- Carv vi Siavici sim, hied' dupa 1885, citind cu placere nuvelele lui Sla-

Dupä ce Carp arati ci Sturdza fusese impotriva rfizboiului Ne- atirnirii, el intrebi : Dar in literaturd, in §tiinti, care sunt roadele activititii lui 7 Citeva tratate de numismaticii citeva carti de statistical Ei bine, cu aceasta nu se inalti mima romineascäi prin urmare nici sub punctul de vedere al nationalitätii n'a ficut nimic, n'au dumnealor dreptul si invoace farmeculacestor cuvinte, fiindca farmecul cuvintelor Uri fapte esteca dresul lafemeile b4- trine". Din colectia Toroutiu, Iacob Negruzzi citre A. D. Xenopol (Iagi 30. IV. 1870) Vol. III. p. 408.

www.dacoromanica.ro 208 C. GANE

vicii criticandu-1 cu totul original: Slavici fiind om bun, chiar daca ar vrea, n'ar fi in stare sit' creeze decat tipuri de eroi buni" 1). Carp pi Erninestu. Deosebit de interesant e felul cum ra judecat Emi- nescu pe Carp, cand ra cunoscut intai.Mai tarziu ei s'au vazut de mai multe ori la Junimea, dar intaia impresie e deseori cea mai justa 0 in tot cazul arata cum un om ca Eminescu a §tiut sdesprinda dinteodata una din caracteristicile cele mai de seama ale lui Carp. Ei s'au intalnit la Viena, in 1871,pe cand era Emi- nescu un tanar student. Iacob Negruzzi, care a fosi trupul Junimei, vroia sa §tie cum a fost acea intalnire, Eminescu Ii raspunse urmatoarele : Am fost °data la domnul Carp. Impresia ce dumnealui afacut asupra mea a fost foarte placuta, dei. dupil prima vedere n'am putut sa-mi formez o opiniune definitiva asupra dumisale. At& e sigur, cg rationeazg foarte original')

e Inainte de a arata care a fost gre§ala liberalilor la a- legerile comunale de care s'a vorbit mai sus gre§ala care, impreuna cu chestianationala, duse la caderea guvernului Sturdza sà vedem dece lupta electorala fiind dug de opozitie de comun acord intre Conserva- toriiJunimi0i, totu0 o infelegere definitiva intre a- ceste doug partide nu se putu realiza. Noul Inceratri de Motivul nu trebue cautatprea departe,caci sea in a retntreni partidul conservator. toate randurile acestei carti: el a fost intransigenta caracterului lui Carp. Regele, spune Maiorescu, 8)doritor de a vedea mersul constitutional mai asigurat prin alter- narea a numai doug partide, asa numitele partide istorice, fgrg dezidente si fractiongri ingun- tru lor, exprimg /ui Lascar Catargi 'We() audien- tg la Sinaia oportunitatea unei in(elegeri cu Petre

Id. vol. II. p. XXIX. Id. Eminescu atre Iacob Negruzzi Mena 161V. 1871) vol. II p. 321, Maiorescu, o. c. p. 392.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 209 Carp fi primind apoi pe Carp la Bucurqti in zi- ua de 1? Noembrie, ii repetii acela§ sfat". Zece zile mai tárziu, la 27 Noembrie, Carp si Catar- gi se intalnirii la Senati discutaril impreung posibilitatea unei fuziuni a ambelor grttpuri.Intrucátseful partidului conservator primise de multiaproape in intregime programul lui Carp, pe care-1 si aplicasera in .bunii parte impreunáintre anii1891-1895, el primi acum nouile sugestii ale sefului junimistilor cu privire la o viitoare desfásurare deactivitate:stabilirea unor noui impozite, un procent la succesiunile directe, impozite asupra venitului imobiliar,reforma patentelor etc. (vezi discursul dela Botosani). In schimb, Catargi ceru de la Carp sit se adauge la acest program reprezentareaminoritátilor,pentru care s'ar fi angajat conservatorii fats&de Gheorghe Panu, intrat de curánd in partid dupii stáruinta lui Fi- lipescu. -Carp declará pretentia lui Pana lipsitá de seriozi-Carp retual. tate si o respinse.. cu dreptcuviint", ne spune Ma- iorescu 2). Iatá asa dar, inteun singur an, a doua neisbutitá incercare de fuziune intre cele douii tabere care, desi au lucrat deseori impreuná, desi aui realizat frumoase lucruri, totusi niciodatá nu s'au putut intelege pe de-a intregul, si nu din vina sefilor, ci dintr'a a altora, dupá cum se va vedea mai jos (cap. III). Relatiunile dintre junimistii Conservatori, precum intreaga situatie politic;ii a acelui ultim an al guver- nárii D. A. Sturdza, a rezumat-o Maiorescu in felul cel mai strálucit, intr'o scrisoare particulará pint. acum ineditii, pe care o dam aci in intregime, pe de o parte fiindc6 ea face parte din pa-trimoniul cultural al tárii si este to intregire la prefetele discursurilor sale parla-

2) A se vedea In Maiorescu, o, c.p, 393, preafrumoasa pagini in care face característica lui Panui talmace§te atitudinea sa faiti de Junimea *i de Eminescu. In schimb nu putem admite credinfa lui Maiorescu ca Petre Carp nu s'ar fi mieles cu Lascar Catargi asupra numarului Junimiqtilor care sit participe la un viitor minister. Aceste eran lucruri care lui Carp ii erau cu totul indiferente. De altfel ei se §i Infelesera In vederea unei guvernari de mai tarziu. 14

www.dacoromanica.ro 210 C. GANE mentare, 0 pe de alta parte fiindeii in ea se oglinde0e pe de-a intregul spiritul politic 0 psihic al grupiirei junimiste, care nu este altul deal spiritul politic 0 psihic al lui Petre Carp.

Bucurepti, 11 lunie 1898

Mutt stimafe Domnule Canano,

Scrleoarea lui Titu De abia astgzi ant rggaz pentru a rgspunde la Maioreecu catre Al. Canano cuprivire buna D-tale scrisoare. Dar trebuie mai intai sg-mi la politica Junimie- th, lunie 1898. cer scuze pentru scrisoarea mea cgtre d. redactor al Prutului". Nu pliant cä numai D-ta pi d. Jean Miclescu scrieti la Prutul. Dadi afi f tiut-o, nu-mi inchipuiam cä acel articol asupra transilvanismu- lui d-lui Take lonescu putea veni de la un nou pi mie necunoscut junimist si nu-mi permiteam laudele junimismului, care laude dacg e vorba de d. Jean Miclescu sau de D-ta ar fi de o necu- viincivasii superfluitate 1). La cele doug intrebari ale D-tale rgspund : 1) cu adevgrurile contra grepelilor de tacticg (pi uneori f i de principii) ale conservatorilor, cred cä poate continua Prutul ca pfing acum, adecg din and in cand, dacg sunt prea-prea (indigna- tio tacit versum), relevate insg cu oarecare mena- jure. Cu mena jure, fiindcg dupg bate probabili- Mile tot cu conservatorii vom lucra impreung la junirnigtii aunt li guvern. Nu pentru alta (cgci la dreptul vorbind, berali. noi junimistii suntem tiberali, depi nu radicali), dar pentru ca printre conservatori sunt mai multi oameni de culturg f i de onestitate fatil de budgetul stalului f i al comunelor. Liberalii toti, f i dra- necum fleviptii,Runt absolut ignoranti (afarg de Sturdza f i de Beldiman din Berlin) f i fac avere prin politica'. Dach' l'ai intreba pe Stg-

1) Alexandru Canano era redactorul ziarului junimist din Boto- pni Prutul" in care scrisese un articol cu privire la Take Ionescu (1898). Jean Miclescu, tot din Botolani, era cumnatul lui Carp.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 211 tescu sau pe Lascar, pe Costinescu, pe Fleva, cine e Sheley sau Echegaray sau D'Annunzio sau fie piMarschall, Khuen-Hedervary,Nigrai,habar nau, f i cautg in Dictionnaire des contemporains"; sunt in stare sii caute printre contimporani pi pe Camoëns. lar comma lor vine toatg din politicg, la Stgtescu din influenta politicg asupra magistratilor, la Costinescu din rgscumpgrarea actiunilor Strousberg ca emisar al guvernului, etc. Tot vechea formulg pernicioasg a lui Rosetti-Brgtia- nu : intgriti democratia fgcându-vg averi din politicg. Milioane cit virtuti" civice 1 De aceia toarii administra tia liberalg este din principiu mai rea decgt cea conservatoare. 2) Pricep aleggtorii pe junimipti? Nu. Sunt prea inalte tendintele junimiste pentru majoritatea publicului nostru ? Da. Insg un lucru 1-a inteles publicul cel mare dupg ultimii zece ani, pi-1 auzi acum repetat de multi oameni :junimiptii sunt singurii consecventi pi sinceri in politicg; au aprobat dotatiunea Coroa- nei, au aprobat fortificatiile, au combgtut revizuirea cgtg vreme se discuta, dar odatg votatil de Constituantg, s'au supus ei. lar conservatorii cari combiiteau bate acestea in opozitie ca fgggduinta de a le desf ace, le-au aprobat la guvern. ,Fi aceastg consecventg a noastrg inspirgres- pect f i, cgnd vom reveni la guvern, va inspira o mull mai mare incredere decgt am putut-o avea piing acum. Dar la alegeri ? Rom&nia este o Practic vorbind : noi suntem o monarhie despo-mascat& monarhie ticg, mascatg sub o constitutie liberalg. Regele nu-despotia. mepte astgzi pe miniptri, cum vrea, iar miniptri fac majoritgtile parlamentare, cum vor. Nici nu putea fi altf el intr'o targ, care piing la 1857-59 era smeritg sub Greco-Turco-Rupi. Apadar, Regele : Dar noi, depi din principiu dinastici, suntem cei mai puf in plecati Regelui, ca toatg opinia contra-

www.dacoromanica.ro 212 C. GANE rg despre noi. Noi nu cedgm din ideile noastre nici Regelui. Liberalii ii cedeazg toate, Conservatorii multe. Da! Insg nevoia il silepte pe Rege sg ne aducg la guvern, fiinda noi ii diim lui §.1 dm altora singura incredere §i sigurantii a directii politice 1). Pe conservatori i-a compromis poviiirea lui Take lonescu Nicu Filipescu contra Ungurilor (in ale cgror afaceri interne n'ar fi trebuit sii se amestece deloc, dar s'au amestecat prin Virgil Arion, Diaconovici, Aurel Murgpeanu, etc.) pi poviiirea lui Alecu Catargi pi chiar a lui Lahovari pentru Rupi. $i de altminteri, pentru noi personal, in conptiinta noastrii intimg, lucrul e foarte hotgrit, pi a- ceasta trebue sg ne dea (Cu oarecare melancolie) liniptea interng in toatg conduits politicg : noi nu Celace nu se yo ate. putem face altfel. Degeaba am vedea noi inpine pi ne-ar spune-o pi altii : in politica tgrii noastre trebue sgfui mai agitator, mai demagog, mai grosolan, mai pehlivan nici D-ta, D-le Camino, nici d. Jean Miclescu, nici Carp, nici eu, nu Dom scrie mojicii ca Colescu-Vartic de la Vointa Nationalii, nici nu vom debita calomnii ca Epoca" lui Filipe- scu, nici nu vom zice in opozifie una pentru a face la guvern alta, nici nu vom lua bairacul pe ulitg cu mahalagii plgtiti. Nu putem, nu putem, din naptere, ori din creptere, or Dumnezeu ;tie din ce cauzg. Ne-ar crgpa obrazul de rupine, ni s'ar in- värti stomahul de greatg. Dar vorba lui Catargi, cu lupii trebuie sg urli. Nu totdeauna; numai and nu epti bine armat. Dar and ai in sanie ateva revolvere pi ai curaj In inimg, mai impupti ate un lup, pe care-1 mg- Mina apoi halla celorlal(i. (Sturdza f i haita fle- viptilor, sau Costinescu f i halla caradiptilor. Poate dacä va mai trgi, pi Catargi cu halla Manu-Panu).

1)Sublinierile sunt ale lui Maioreseu.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 213 Dar afa nu se face politicg practicg in Ro-. mgnia. Mai piii ? Once atitudine politicg cinstitg fi consecventg e un ingredient esential in amalgamul heterogen al viefii publice. $i dacg nu i se vede imediat rezultatul direct, nu are mai puf in marele sgu efect indirect. Prin f aptul cg suntem noi junim4tii am cum suntem, multe rele fi multe pros/i din par/ea al/ora Junimiftil Jenes.- am impiedecat. Multe pros/ile fac conservatoriiz8. opozitla. fi multe rele colectiviftii. Insg ar fi fgcut fi ar face mult mai multe, dacg nu le-ar fi teamg de noi. C find vgd cum ne atacg Epoca, când vgd cum ne atacg Vointa, imi zic : aha, ii jengm I lar cine te jeneazg, prin chiar aceasta te influenteazg.. E o vorbg foarte cuminte a unui biet poet austriac, Grillparzer : Sistemul constitutional, dacg nu e important prin ceiace face,e important prin ceiace im- piedecg. Cgte rele nu ar face mini,stri cei rgi, dacg nu s'ar slii de tribuna parlamentului. Take lonescu nu se sinchisefte de atacurile Vointii in chestia transilvang; dar articolul din Prutul l-a cutremu- rat. 0 ftiu; am. vorbit cu el in urmg; e smerit. Dar destul. ram scris prea mult. Se vede cg la 58 de ani (fi attitia am eu din pgcate) omul cam lungefte vorba. .,Salutgri etc." T. MAIORESCU

Scrisoarea lul Ma- Si in leggtuiii cu aceastii scrisoare, vom da uneleiorescu dare Stefan franturidintr'alta,adresata lui Stefan Cane, 1)inGane. Oct. 1895. preajma alegerilor de care s'a vorbit mai sus : ,,....Vii mul(umesc asemenea fi vg rog sii impgr- tg Oft fi talaron amicilor politici din Botofani aceastg multumire pentru buna primire ce ne-ati fg-

...... pr 1) TatAl autorului acestor rinduri. Scrisoarea poartit data de 30 Octombrie 1898, Bucure§ti. (Amindowl scrisori in arhiva autorului).

www.dacoromanica.ro 214 C. GANE cut Duminica trecutil. A fost o adeviiratii siirb5- toare pentru noi. Clubul era plin, sala Marchian era piing, lumea era simpatic5... Insii aliatul nostru cel mai puternic riimiine tot conu Mitit5, vorba D-lui Carp. Ce mai putea face dup5 col osala nedibilcie a discursului silu dela Craiova cu insultarea lui Ghenadie fi a lui Aurelian? Totufi a mai f5cut una : s'a aliat cu socialitii pi a pus pe unii din ei pe lista candidatilor guvernamentali la lafi fi la Galati, in chiar momentul in care in discursul s5u dela lafi se lguda cu invitarea Monarhiei noastre la conferinta european5 in contra anarhi§tilor I Ce va incolti in tar5 din loath.' aceast5 actiune... ne vor ar5ta alegerile de Duminia fi de Marti. Dar once rezultat vor da aceste alegeri, situatia D-lui Sturdza e compromisii. Roata se invfirtefte. Si roata se invärti. Alianta electoralä pe care o ram guvernul cu grupul socialist este acea de a doua gre- §eailiflicufii de Sturdza. Gre§ealä mult costisitoare, aci, la Ia0, figurând pe lista oficialt a guvernului, Constantin Stere fu ales, impreunä. cu un tovara§ socialist 0 pe datà incepura a se crea prin satele din tarä cluburi socialiste", care a-0'0ra in Muntenia ni0e in- ceputuri de räscoale, ce nevoirä guvernul la inceputul anului 1899 sä. facà cerceari §i instructii penale, chiar, in Bucure0i, arestärii expulzäri de lucrätori sträini (printre care 0 administratorul ziarului Ade- värul"). Dupil pärerea unora, in aceastä punere in contact a socia1i0i1or cu elementul täränesc va trebui eau- tatäi geneza marilor räscoale din 1907.

Incercare nelzbn- Cu toate greutätile prin care trecea guvernul, el crezu Má de modificare a legel minelor. totu0 cä era insfär0t momentul, dupä mai bine de trei ani de putere, sà se ling de vorba datä fiind in opozitie de a indrepta neconstitutionalitatea" legei minelor. El prezintä parlamentului un proect de lege modificator al celei vechi, despre care nu ne vom ocupa deck foarte

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 215 In treacrtt, intructit legea aceia rä'mttnand in stare de proect, nu mai poate interesa astazi. Trebue insarZitat cacel proect nu indrepta nici o neconstitutionalitate, intrucat aceasta nu exista. A§a luck una spunea raportorul §i alta spunea legea. Ra- portorul, (Grigore Steflinescu, profesor de geologie la facultatea de §tiinte) spunea : Raportul proectu- Spiritul in care a fost fricuta legea minelor de lalui de ieee. 1895 nu fine seama nici de interesul real al OHL nici de obiceiurileidatinele ei. Nu fine seamii de interesul fiindcg, Lira cea mai mica preNedere, dri minele In prada kicomiei exploatatorilor care in mare parte vor fi 0 striiini. Nu fine seama nici de datinele §i obiceiurile frii, cproprietarul suprafetei este 0 proprietarul subsolului, ii caldi astfel prescriptiile Constitu- tiei, care garanteaza liberul exercitiu al proprietiitii". Or, in afaiii de faptul ariltat mai sus 1) di toatrt teoria aceasta a fost iiisturnatil de insu0 partidul liberal &and a legiferat, cu 25 ani mai tiirziu, ctoate zacrt- mintele substantelor minerale sunti etima.n ale Statu- lui dela suprafata pana la once adgincime", dar tran- sportandu-ne la epoca de care vorbim, raportul legei nu se potrivea nici cu adeviirul faptelor, nici cu legea ea inse§i. Cu adevrtrul faptelor nu se potrivea, fiindcatunci cand spusese raportul clegea lui Carp nu tinuse seama de obiceiurilei datinele apoieratocmai contrariul, fiindcri datinele in materie minierri eran crt exploatarea minelor saline apartinea statului,i exploatarea pepitelor de aur de pe rtturi apartinea oricui, iar alte exploatriri nu erau. (In afarg de a titeiului de care legea nu se ocupa). Si in afara de aceasta, principiul legei Carp care sta- bilea cà proprietarul suprafetei e proprietari asupra trefondului, cu conditiunea ca acest trefond sit' fie exploatat", se giisea 0 in Regulamentul Organic, care stabilise exact acela§ principiu,i chiar in Codul Civil, care hogrise cà in materie de inviolabilitate a proprie-

1) Vezi p. 136.

www.dacoromanica.ro 216 C. GANE -raja exista o conceptie:aceea auneieventuale legi privitoare la exploatarea aniniera.Prin urmarenici un obiceii nici o datina nu fusesera calcate in nici un fel. Dar raportul nu se potrivea nici cu legea, fiindcri raportul spunea cuu legea din 1895, nu finuse seamrt de interesul frii, fiindca ea dadea, flea cea mai mica prevedere, minele in prada lacomiei strainilor", iar proectul de lege din 1899 facea exact acela§ lucru, cu o singura deosebire, ca pe ciind legea Carp se ferise de a introduce cuviintul strain" in text, noua lege 11 intro- dusese din potriva in mod expres. DIscursul lut Carp alumni acestul pro- Se intelege ca in atari imprejurari,cuvisintarea pe ect (Benat. 17.II. 1899). care o finu Carp la Senat in aparareta legei sale (17 Februarie 1899), fu mai mult un rechizitoriu deck o aparare. Fie zis in treacat, in timpul guvernarii Sturdza, legea minelor, de§i votatil §i promulgata, nu fusese insa aplicata, asa hick Carp i§i incepu discursul prin exprimarea unei nedumeriri : ,,Do. limp de trei ani de zile nu mi-ali aplicat legea, spungnd cá trebue intgi s'o studiafi. Va sg zicg, D-lor, (mind D-voastrg afi combgtut legea pre- zentatg de mine, chestiunea nu era studiatg, dacg ¿ir fi fost studiatg nu v'ar fi trebuit 3 ani jumglate ca sg venifi cu modificarea. ei. Asa dar nu o ideie mai siingtoaseg, nu o cunostinftz mai perfectg a acestei chestiuni D'a fgcut s'o combatefi, ci pur i simplu faptul cg erafi in opozifie, pi ca opo- zanfi, vä credeafi datori sg intrebuinfafi once mijloc, permisi izepermis, ca sá ajungefi la putere". Tot tonul discursului (lung si documental) a fost mai mult glumel. La o intrerupere a lui Grigore Vulturescu, Carp, in ilaritatea general& Ii raspunse : Vulturescule, cu tine nu di,scut". Iar când, vorbind de partidul liberal §i de buna opiniune ce are partidul de el insusi", fu din nou intrerupt de un senator, Carp raspunse, aplaudat fiind chiar de majoritate :

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 217

Lgsati, D-lor, cii ftim. Partidul Do. nu face un Cefeeliberalit pas, fgrg ca acel pas sg nu aducg foloasele celeand reepla. mai mari pentru targ. Eu sunt convins cg un national-liberal and respirg, el aspirg ca noi oxigen, dar nu emite, ca noi ceilalti muritori, carbon, ci tot oxigen, apt cg atmosfera in care trgiefte e totdeauna purg". Sau : M'ati acuzat a am dat exploatarea minelor strginilor. Dar Do. ce faceti ? Eu cel putin nu pronunt cuogritul de strgin, iar D-voastrg cu drept cuvgnt, nu mg dosesc spuneti pe fatg di strginul poate sii exploateze minele din targ. Ciind zic eu, sunt un trgdgtor, iar and spuneti Dv., atunci sunteti apgrgtorii intereselor celor mai sacre' ale tgrii (ilaritate). Mgrturisesc di nu in(eleg aceastg logice. Dar, unde se simti Carp la largul lui, e cand la star- §itul discursului, ataca pe liberali pe chestia liberali- tatii" lor. Proectul de lege, fara nici un comentar, nici in raport, nici in expunerea de motive, suprimase cassele de ajutor" din legea din 1895: Ltberallemul Me- Cum pe ce temei, mi-ati suprimat cassa de a-ralilor. jutor ? Nu aveti decgt doug temeiuri : intgi, di e fgcutg de mine, fi al doilea, cg sunteti partid liberal. Dar mg intreb pentruce Da zicetila fie care moment nationali-liberali? Ori unde s'a ivit o chestiune nationalg, in ultimele timpuri, Do. ati compromis-o; ori unde a fost vorba de a vg manifesta ca giinditori liberali, Dv. v'afi manifestat ca gaz- ditori reactionari. ,51i atunci mg intreb : ca ce nationali liberali ?". Dar toatrt discutia aceasta fu zadarnica, intrucat legea nu trecu, duprt cum vom arata mai jos. In sesiunea de iarna 1899 Carp mai tinu un discurs la Senat privitor la legea invatamiintului profesional al lui Spiru Haret 1).

1) Mai tinuse unul la 22 Ianuarie In discutia proectului de lege p. modificarea legei electorale comunale. Vom extrage, mult mai tirziu, o parte din acel discurs.

www.dacoromanica.ro 218 C. GANE Teoriile lui Carp 0 atitudinea sa fata de toate problemele de once natura ne sunt cunoscute din epocile dintre 1880 0 1890, când le-a studiat, elaborati prezentat sub forma de program, 0 dintre1890-95, ciind a avut putinta sa aplice o buna parte din ele. Ne-am intins inadins atunci asupra lor pentru a le cunoa0e. Dar acum ca le §tim nu vom mai arata din discursurile lui Carp de cat acele lucruri care vor aduce ceva nou, caci este inutil a repeta teoriii cugetari cu care suntem acum fa- miliarizati. Diseursul tut Carp la [genet &supra la- Astfeii discursul de la 22 Martie 1899 asupra legei lui sed invatItinitntului profesionalalutHaret, nu aduce nici o lumina noua in chestiunea inva- Haret. 22. III. 1899.tamântului profesional, astfel cum II privea Carp 0 precum II cunoa§tem. Vom arata numai ca ministerul Domeniilor neaviind dealtfel in acel moment titular Haret scotea §colile profesionale de sub dependenta Do- meniilor, Comertului i Industriei, 0 le punea sub acea a Ministerului Cultelor lucru care i se paru lui Carp foarte gre0t ca conceptie administrativa 0 pecare-I combatu cu un mare lux de argumentare. Luitnd in discutie, riind pe rând, modificarile aduse de Haret tuturor §coalelor, decomert, de silvicultura, etc. etc., Carp ajunse la acele de agricultura,i asupra lor ne vom oprii noi o clip, fiindca agricultura fiind ramiinänd baza economica a tarii, problemele ei sunt ramiin eele de capetenie. Carp ruga pe Haret sa nu creada ca-i face o critica personala", dar in definitiv, dupa parerea sa, Haret n'a fi trebuit sa se ocupe 0 de agricultura,caci cine -incearca sa le §tie pe toate, acela in multe cazuri nu §tie nimic,i, vorba latina ne sutor ultra crepidam rä'mfine adevarata §i astazi" ; cu alte cuvinte :qui trop embrasse mal étreint". Cel dol bolat scoalei de agrieul- Si In adevar, intrucitexpunerea de motive a legei turfk. zicea c,5coala va dispune de o bucatá de loc de 20 ha 0 de instalatia completa a uneigospodariitaitine0i, adeca de o casä.' de locuinta cu ale ei, doi boj,i instru- mentele necesare..." Carp se intreaba nedumerit ce insemnau toate acestea VA' mgrturisesc cpeniru mine acepti doiboj

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 219 sunt o adevgratg surprindere. Care e agricultorul care nu ptie cg doi boj nu sunt in stare sg tragg un plug? Ca sii poatg trage un plug trebue cel putin patru boj. N'aveli deciit sgfntrebati pe once tgran1). ,5'i ilia, cu 4 boj nu face argturg deat de aceia pe care o faue tgranul, dar care prin Koala' trebue imbungtietitg. Dacg noi trebue sg continuant a ara cum a arat (granul piing acum, numai la a- dâncime de 4-5 centimetri, ce nevoie de fcoarti ? Sg fntrebgm pe bgtriinii noptri, care nu eraunici doctori In ptiintii, nici matematiciiluptri. Sg vedem legea lui Kogglniceanu, bazatg pe experientg. Ea zice : pentru a putea ara sau lucra cu doi boj nu-i poti da dead atfita pgmfmt; cui are 4 boj fi dau mai mult pgmânt; pi- s'aufgcut trei cate- gorii4). Cietimea cea mai mare care s'a dat locui- torului cu 4 boj a fost de patru fglci. *Fi Do. voiti ca $coala de agriculturg sg lucreze cu doi boi 20 de ha ? Dar se intiimpriisii se fmbolngveascg un bou. Cine are sg-1 inlocuiascg? Legea D-lui Ha- ret le-a prevgzut pe toate :are sg se frulestuleze din veniturile treptate ale acestei ferme. Dacg va pieri un bol al fcoalei In primulan, dupg 6 ani se va putea cumpgra al doilea bou! Aceasta se numepte unitatea devedereininvg(äm.int, pi aceasta ni se prezintg ca o ref ormg menitg a da muncii nationale o noug desvoltare" 1).

Deacolo si poezia populara: Cucuruz cu frunza'n sus Sarut oclni cui te-a pus Cin'e-a pus cu patru bol Sarut ochii amindoi. Vezi vol. I. p. 53. In aceiasi ordine de idei, Carp,arAtind cat denecesara era practica in scoli (pentru care infiintase el fermele model), dete ur- mitorul exemplu al unui elev esit dela $coala deagricultura fall si aibe practica: Un proprietar vecin cu mine, (1. Zadik, a luat un elev, un absolvent al $coalei de agricultura, cu atestate foarte frumoase si 1-a ficut administrator al mosiei sale.Mergand la targ sa cumpere boi, a ales citiva juncani si a intrebatpe administratorul Om ce zice de ei. Examinandu-i,administratorul a raspuns : Nu-i pute1i cumpara, cici sunt bitrini. Cum ',Rani / Apoi da, n'au din- de sus, Domnul Zadic i'a spus a doua zi ca sa plece dela clansul, cad Inteadevar, iati un absolvent al $coalei de agricultura, care nu stia ca boii niciodata n'au dintii de sus".

www.dacoromanica.ro 220 C. GANE

Dup`ci ce dep'änase administratia §coalei dinnoua lege, Carp trecu la profesori,i dela ei la elevi. Elevil /costal de mesen!. ,,Do. zicefi55'colari vom avea, pentru cg din venitul iluzoriu al fcoalei, oferim 60 de lei bgia- tului de 14 fine'. Ce dgm noi pro prietarii unui bgiat de 14 ¿mi? In Moldova, eu îi dau in timp de varg, adicg dela Martie la Noembrie, 14 lei pe lung, plus, in toamng, un suman f i doug perechi de opinci.$apte luni ate 14 lei fac 98 delei; Un suman costg 15 lei, care fac impreung 113 pi cu doug perechi de opinci 115 lei, plus, in cursul intregei veri, carea. Sit o pun pi aceasta c fit de ef tin. Eu i-o dau mai bung, dar sg presupunem dau numa-t mämäligä cu brânzg, sauborp, tot mg va costa 15-20 de bani pe zi, adicg 6 lei pe lung sau 42 lei pe 7 luni. Peste tot deci 157 lei, minimum, câptigg bgiatul de 14 ani in Moldova. si Dv., cu o speran- fg iluzorie, credeti cä un (gran are sg-pi dea bgiatul la fcoarii, ca sä obting 60 de lei pe an, atunci and poate alma 157 de lei ? Nu, D-lornu-1 vefi aduce prin mijlocul acesta la fcoarii... In Valachia tgranul se duce pe vremea secerii la Obor pi pig- tepte munca 2 lei 50 de bani pe zi; pi voiti ca bgiatul de 14 ani, care-1 poate ajuta la munca lui, sg-1 dea la coalä pentru 60 de lei pe an fi sr, gäseascg un loctiitor la obor cu 2 lei pe zi... ?"

* De altfel nici legea lui Haret nu trecu atunci, cum nu trecu nici modificarea legii minelor,i iatdece. 1) Carp *tia toate, cici pe toate le studiase cu deaminuntul o din punctul de vedere practic. Iati ce spunea el scum cu privire la scoalele inferioare de meserii: ,,Daci ati crea aceste qcoli pentru ca ti- ranii care vor invita in ele si se duci la tirg, uncle sunt putini meseriasi romini, aceasta ar fi cava. Dar Dv, le infiintati pentru ca riman-4 acasi, la ei, ca ineseriasi.Dar proprietarul nu are ¡ama nici o meserie de alimentat. Vara ii trebue un fierar ca si-i dreagi plugul sau cam', ii trebue un zidar, un timplar, etc. Dar a- tunci tiranul e la munca cimpului, unde mai mult cleat me- periaful; mama nimeni nu-i va da si dreagi un plug, o coasi, etc. $1 un va caiga nimic... Voitisi avetinieseria*i,faceti*colise- rioase, dotati-le cu ateliere, cu mae*tri,i atunci vor merge absolventii si lucrezei In orase o la proprietarii mari,i veji ¡rage un folos. Altfel nu".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 221 Buclucul veni mai mult din afara, decat din launtru. Cfiderea lul Ban- La Budapesta guvernul Banfficazuse, §idu§maniitry. Destainuirl in parlameatul din lui, napustindu-se asupra fostuluiprim-ministru cu oPasta. Marti° 1899. inver§unata du§manie, il invinuira,inparlament, de tot ce facuse §i nu facuse, §i chiar de lucruri care pima atunci se pareau meritorii.Dar unii vroiau sa-1 nimi- ceasca, altii il aparau, §i in §edinta de la 10/22 Martie 1899, un deputat, Geza Polony, comenta o bro§ura a$- ruta de curand i), in care se &eau acte confidentiale, scoase de la sectia informatiunilor delaprerdentia consiliului de mini§tri. Bro§ura aceasta continea, printre altele, urmatorul senzational comentar : Goluchowski §i Banffi au §tiut prea bine ca chestia transilvana in Romania numai de aceia arunca valuri a§a de mari, fiindca e exploatata de Sturdza ca o arma pentru a pune mana pe putere, alungand pe conservatori. Indata ce puterea ajungea in mainile sale, che$tia Transilvaniei era data la hala de vechituri. Dar... decorarea lai leszenski de att.° regele Carol inseamnii di regele, pi cu e/ fmpreung politics oficialii a României, a- probii politica de nationalita(i pe care a inaugurat-o Banffi #. al earn/ prim colaborator a fostSandor leszenski.." Se intelege dela sine revolta sufleteasca ce o produse aceasta lectura din parlamentul ungur asupra intregei suflari romane§ti. Atitudinea opozi- Drapeli§tii deci liberalii scriau in ziarul lor catiei. Banffi a luptat in mod abil pentru venirea lui Sturd- za la putere, socotindu-1 in stare satreaca dela discursurile de la Orfeu la scuzele de la Ia§i, §i in acela§ timp capabil, pentru a se mentine la putere, sa loveam- ca in mirarea de pestemunti, minunata in timpde opozitie, ¡manta la guvern..." lar daca ziarul lui Aurelian spunea lucrurile acestea apoi se intelege care trebue sa fi fost spiritul in sanul partidului conservator. Intio intrunire la Dacia Duminica 14 Martie

1) Banffi Deszö Memzetiségi Politikaya" Budapest 1899,Toldi Layos Kiadasa.

www.dacoromanica.ro 222 C. GANE Nicolae Filipescu, Barbu Delavrancea,l) ha chiar Fleva vesnicul opozant, finura inflacarate discursuri, pe cand P. P. carp la reset.in acela§ timp, P. P. Carp, Gh. Gr. Cantacuzino si Emil Costinescu erau in audienta la rege,pentru a-i arata necesitatea de a degaja Coroana de faptele lui Sturd- za". Ca si in afacerea procesului Bisericii Sf.Nicolae din Brasov, toate gruparile junimi§tii, conservatorii drapelistii isi dadeau mana pentru a duce lupia impotriva primului ministru. Obstructia. A doua zi, Luni 15 Martie, aceiasi trei (Carp, Canta- cuzinoi Costinescu) plus Take Ionescu, Marghiloman si Fleva, se intrunira la Maiorescu acasa spre a chibzui, ce expresieparlamentarísa se deasituatiei". Carp propuse sa. se faca o declarare forma% de obs- tructiune", al carui text se si redacta in aceiasi sea- r, iar a doua si a treia zi, el fu citit de Marghiloman la Camera si de Cantacuzino la Senat.Obstructia incepu imediat: lungi discursuri in parlament, nesfarsite ha chiarintruniripublicei manifestari de strada. Lascar Catargi el insusi, dei gray bolnav in pat, imbarbatirì aceasta noua directie a luptei, pe care Carp lima nu o incuviing. Parlamentarul voi sii ramli- na parlamentar, pana in capat. Manifestari de strada, popor, asta nu ! Dar partizanii si nu-1ascultara. La intrunirea dela Dacia, Duminica 21 Martie, ei furui a- colo, lar in zilele urmatoare toata capitala era in fierbere, ca in timp de revolutie. Sturdza avu un act de indrazneata energie. Inchlderea parla- rnentulul ei chderea Miercuri, 24 Martie, pe child Camera discuta primele guvernului. 30. III.articole modificatoarea ale legei ininelor, el citi deoda- 1899. ta, in stupoarea general& mesa jul de inchidereaulti- mei sesiuni2) a Corpurilor legiuitoare. Voia sa guverneze ca dictator ? cu decrete legi ? Dar el nesocotise un lucru, care in monarhia constitutiona- la ce este Romania, nu se poate inlatura deck printio revolutie; Il uitüí pe rege. Crici astfel de acte cum voia sa le faca Sturdza, se fac sau cu asentimentul Coroanei

Atunci demisioni el din partidul liberal. Sesiunea ultimi a legislatiei de 4 ani. La toamni grmau, conform Constitutiei, si se faci noui alegeri.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 22,3 cum facuse Kogiilniceanu cu Cuza in 1864, sau, fait' el, ceiace inseamnii contra lui. *i. atunciregele,dupii o nouil intrunire aopozitiei laDacia sio sangeroasii ciocnire a manifestantilor cu politia in strada Biserica Enei ( 29 Martie 1899), ceru,foarte simplu, primului su ministru, demisia. Cu alte cuvinte, patru zile dupli ce-i acordase mesajul de inchidere a sesiunii legiuitoare, ii cer use si demisia: Guvernarea liberalil era terminatg.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL III

Ministerul Gh. Gr. Cantacuzino,(1899-1900)

Moartea tut Las- ndata ce primi regele demisia lui Sturdza, trimi-carCatargl,III/ se dupa Lascar Catargi pentru a-1 insarcina cu1899. formarea guvernului. Dar un ceas mai tarziu i aduse §tirea ca §eful partidului conservator murise. 0 boalade inima,altoita peste un maldar de ani, 11 secerase iu cateva minute 1). Dupii atatea propuneri ce i se facuse lui Carp de a reintregi partidul, asigurandu-1 (adupa moartea lui Catargi va ramane el §eful conscrvatorilor, iata cabia inchisese batranul ochii,i eativa membri ai comitetului executiv al partidului se §i intrunira la club in aceia§i zi, dupa doua ceasuri pentru a-1 alege pe Gheorghe Cantacuzino prezident alacestui comitet 2). Indata dupa aceia se telegrafiala toate cluburile din provincie cà partidul i§i alesese un nou §ef in persoana lui Cantacuzino, ceiace de altf el nu corespundea cu realitatea, deoarece prezidentul Comitetului Execu- tiv §i seful partidului nu era acela§ lucru. Gh. Gr. Cantacu- Dar lovitura era data §i ea dovedi cata dreptate avu-zinc e ales ea al sese Carp sa refuze toate propunerile ce i se facuse. Elpartldululconser- vator. nu avusese incredere in nimeni doartarziu in Ion Bratianu §i inca mai tarziu in Lascar Catargi. Numai

De altfel era suferind de citeva zile. Versiunea datà de Bacal- base asupra acestei morfi (o. c. II p. 258), este necunoscuti de aiurea si nu corespunde cu realitatea. Erau numai 9 membrii prezenti la club : Gh. Cantacuzino, generalul Manu, Ion Lahovari, C. OlAnescu, Take Ionescu, Nicu Fill- pescu, Gh. Panu, Teodor VAcirescui Alecu Catargi. 15

www.dacoromanica.ro 226 C. GANE cu ei s'a putut intelege in chestiunilecele mari §i numai in cuvantul lor s'a pututincrede, in Bratianu de cand convertise la punctul su de vedere in politica externa, in Catargi de cand Il facusesa-iadopte pro- granaul. La banchetul de laBoto§ani,la 13Ianuarie 1897 1), el ridicase paharul in cinstea lui Lascar Catar- gi absent, zicand : beau in sanatateacelui care, prin autoritatea §i prin experienta lui, apermis ideii junimiste sdevie ideiaconservatoare" 2),iaracum in urma' se intelesese cu el, dar personal, ca dupa caderea lui Sturdza, junimi§tii vor fuziona definitiv cu conservatorii, prinaind fire§te§efia lui Catargi,cu conditia insa cà daca regele Il va insarcina cu formarea cabinetului, el sà primeasca pre§edintia consiliului Para portofoliu, lasand lui Carp conducerea efectiva a cabinetului 3). NeInteleper' !rare conservatorti car- acum, abia plecase Catargi din lumea aceasta, §i piytt. inca tocmai in acele hotaratoare cupe, ca-§i §i intinsera toti neprietenii lui Carp mainile pentru a-1 indeparta de la conducerea partidului. Adevarat cà Gh.Cantacuzino,dandu-§iseama ca §efia so" nu ar fi potrivita daca-i va lipsi asentimentul grupului junimist, cu careguvernaseraconservatorii patru ani §i cu care luptasera de atunci impreuna la toate alegerile, intelegand lucrulacestaCantacuzino merse, a doua zi dupa silnica sa alegere, la Carp §i la Maiorescu, pentru a-i ruga, facand apel la patriotismul lor, sà recunoasca numirea sa ca §ef al partidului 4). Dar ei refuzara. A treia zi, 1 April 1899, regele îi chema impreuna la palat, sfatuindu-i sa se inteleaga pentru a le putea incredinta formarea noului cabinet. Dar a patra zi, 2 A- pril, se intoarserafiecare separatla palatpentru a spune regelui &A nu se puteau intelege. Se zice (Bacalba§a in Amintirile sale, p. 262) ca rugat staruitor de un batranconservator sa-icedeze" lui Cantacuzino, Carp i-ar fi raspuns :

Vezi mai sus p. 178. Prutul" din 16 Ianuarie 1897. C. Bacalbasa, o, c. p. 257. T. Maiorescu, o, c. p. 411.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 227 Sg-i cedez ? De ce ? Fiindcii are barbete lungi? Dar cu cine o formeze el ministerul? Poftim, ia carnetul acesta pi scrie-mi numele a opt oameni cu care pi-ar putea forma Cantacuzino guvernul". Si in adevseir, dupa moartea lui Lascar Catargi §i a lui Alexandru Lahovari, ce guvern conservator se putea forma fled' Carp, fára Maiorescu, fr Rosetti, fiira Marghiloman ? Cuvintele lui Carp S'a format unul. Vom vorbi indafii de el. Dar for-catre Rage. marei acestui nou cabinet ii datoiiim una din cele mai frumoase vorbe ale lui Carp. E amar5. §i. trist6, dar este prin adeviirul ce confine, exprimarea unei realittifi care arag nu numai o situatie precisä de atunci, dar o psihologie generarei din toate timpurile. Regele, nemulfumit de neinfelegereadintre Canta- cuzino §i Carp, spuse acestuia din urm5. va insarcina pe cel dintai cu formarea ministerului, dar a acel minister va fi probabil foarte slab, a§a incât va trebui In curand srecurga §i la el". Iar Carp îi r5.spunse : Que Votre Majesté essaie d'abord de toutes les médiocrités, mon tour viendra après,sije ne meurs pas avant". Et l'hiver neigera... !

o lar in luma asta mare, noi, copii ai lumii mici. Facem pe plimtintul nostru mu§oroaie de furnici.

0 O Mintaterul Gh. Gr. Una din furnici, Take Gianni, fu insiircinat de Vod'iiCantacuzine. incerce un guvern de concentrareliberala. Nu isbuti. Alte furnici, la inmormântarea lui Lascar Catargi, atacará, in discursurile lor, acolo la cimitir, pe Carp cu neobi§nuifii patimK. Ei Duminicii, 11 April, apiiru in Monitorul Oficial" decretul de numire al noului minister : Gh. Gr. Cantacuzino, prezident §i interne; General Gh. Manu, final*:General Iacob Lahovari,riizboi;

www.dacoromanica.ro 228 C. GANE 'rake Ionescu, culte; Nicolae Fleva, domenii; C. Dises- cu, justitie; Ion Lahovari, externe §i Dr. C. Istrati, lucrari publice (apoi culte). Ministerul, cam eterogen, lipsea, dupa vorba lui Ma- iorescu, luata de altfel din Loyard, de un lucru de capetenie: The right man in the right place. The right man in the right place. Nici Cantacuzino, boier de vita veche §i unul din cei mai bogati oameni din Ora, n'avea ce cauta la Interne, unde-i lipseau calitatile unui bun titular : popularitatea §itiinta de a trage sfori nici Lahovari la Mizboi, unde-§i mai dovedise neindemanarea nici Istrati la Lucrari Publice, unde facea spiritisra nici Fleva la domenii, unde pentru a inlatura criza financiara cum- Ora din Ungaria fan mucegait 1) nici mai ales Ma- nn la finante, de care, dupii cum vom vedea indata, era Cu totul strain. De fapt, in afara de Disescu §.1 de Ion Lahovary, care facura figura destul de Mina, singurul ministru care-§i acapara cu incetul activitatea intregului cabinet fu fire§te Take Ionescu. Marghiloman. Ta- keIoneacu.Fili- Dar avea §.1 acesta un cusur. Pe cand Marghiloman peacu. pregatea succesiunea §efiei in partiduljunimist, Take Ionescu §i-o pregatea inteacel conservator. Si cum ra- &arisei Nicu Filipescu, care numai lipsit deambitie nu era, gandindu-se §i el la o viitoare §efie conservatoare, junimistà, sauconservatoare-junimisfii, se infelege cât de raufacatoare fura lupteleaceste launtrice pentru un partid istoric", care avea pretentia de-a lupta cu acel liberal, atat de sdravan organizat de Ion Brati- anu, §.1 ale caror finante ii dhdeau indispretul di- sentimentelor trecatoare, chcii Drapelivai se impiica- sera acum cu Sturzi§tii o unitate de interesei o dis- ciplina cu care fire§te ch anarhia nu-se putea masura. Parlamentul fiind disolvat, in Mai 1899 se incepura alegerile, iar luptele electorale, conduse de Take Iones- cu, se dadura de conservatori nu impotriva liberalilor, ci impotriva junimi§tilor, ba chiar pe alocurea, in cartel cu liberalii 2).

Vezi mai jos p. 229. La Focsani.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 229 [ata unde ajunsera lucrurile o luna dupa moartea lui Lascar Catargi. Dar insuficienta guvernului se arata de la inceput nu atat prin afi§area unui program (publicat in Tim- pul") care se ocupa de chestiuni cu totulsecundare, cat prin nepriceperea sa de a remedia eriza financiara care bantuia in tara §i care ameninta sa ja proportii de- zastroase. Inceputurile acestei crize se urcau la guvernarea anterioara liberara, cand sub ministrul de Finante Palla- de, creditul Statului slabise pe pietele Europei 1), se accentua sub conservatori din pricina unei nemai- pomenite secete, care l'asa tara in 1899fara recolta §i. fàrä nutret. Camera vota un credit de dona milioane lei pentru cumparare de fan pentru vitele armatei §i ale taranilor, iar Meya dispuse ca fanul acela sa fie cum- parat din Ungaria. Dar pe de o parte, in loc de dona' milioane se contracteaza o cumparare de §apte milioane, lar pe de alta parte cand sose§te fanul in farsa se constatìl ca el este stricat. Refuzul de a-1 primi consti tuie o nona greutate, caci contractul prevedea ca' in caz de neintelegere intre parti litigiul se va judeca de arbitri, la Budapesta §.1 se ajunse astfel, dupa luni de pertractari (prin Barbu Paltineanu) larezilierea contractului, prin care tara pierdu o insemnata suma de bani §i. ramase farsa fan. Itamanea, pentru indulcirea crizei, un singur reme- din:contractarea unui imprumut in strainatate. Generalul Manu,ministru de finante,incerca sa-1 faca in Germania, dar nu reu§i (Muda conditiunile i se parura mai oneroase dedil cele anterioare ale ajtor imprumuturi, Rifa ca el sa tina in seama o situatie cu totul noua a finantelor europene din pricina, mai ales, a razboiului din Transvaal 2) El ceru atunci a jutorul

Pentru 1ndestularea unor trebuinte ca imbrAcAminte militarA, instrumente chirurgicale etc. se fAcuse o nota. emisiune de rente ; dar cuprilejul conversiunii din1898Casa de Depuneri,In loe siprezinteobligatiunilede Stat lapreschimbarecu rentA de 4%, le vAndu pe nesimtite, Inlocuindu-le cu efecte funciare de 5%. De altfel, asupra situatiei financiare de atunci vezi mai jos. AngloBoer.

www.dacoromanica.ro 230 C. GANE regelui, care trimise la Berlin pe Ion Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei cel pe care mi numai ziarul umoristic Furnica" l-a ridiculizat fimp de 20 de ani, dar despre care Maiorescu el insusi zicea. dupa vorba lui Hénault, prietenul lui Voltaire :si ron otait á certaines gens leur ridicule, il ne leur resterait rien. Imprumutul Meat Acesta incheia la Berlin, cuDisconto-Geselschaft §1 de galinderu laBer- lin. cu Bleichröder (asociatii cu alte cateva banci din Ger- mania si din Franta) un imprumut de 175 milioane de lei in bonuri de tez aur 5% pe termen de cinci ani, dar cu conditia ca guvernul roman sa nu mai incheie nici un alt imprumut 'Ana la lichidarea acestuia,i nici sn nu uzeze de creditele anterioare, rnmase incn nein- trebuintateiacordateprintr'osumedeniedelegi (anume aratate),care urmaudeci s ramaie litera moarta. Stipulatiunileacestea au fostpublicate de Bleichröder in prospectul imprumutului, aducand astfel la cunostinta Europei cniste bancheri din Ger- mania impusesera Statului roman sa-si retraga legile votatei promulgate in suveranitatea sa" 1) ceiace nu aduse nici inaltarea prestigiului ¡aril, nici mai ales al guvernului sau. Kindergarten. Din alegerile din Mai iesise un parlament Cu o majoritate destul de puiernica, dar compusa din elemente nouii fara experienfa parlamentara. Camera mai ales era alcatuita din deputati atat de tineri, incat i se dete numele, ramas vestit, deKindergarten. Carp fu ales deputat,i in fataacestei gradinide copii" rosti el discursul laAdresa, in ziva de26 Noembrie Diecureul lui Carp1899. Mai glumet ca oricand, fiindca era Ja Camerd, 26. XI. o Camera pe. 1899. care n'o lua in serios îi incepu discursul cu urmatoarele cuvinte : Am asistat ieri la o lupincrâncenn intre cei doi delfini ai partidelor istorice 2). In luptaacea- sta a defilat inaintea noastrn o sumn respectabiln de milioane. Nu e vorbii, erau vechi cunoftinte

Vezi T. Maiorescu, o. c. p. 425. Ionel Briitianu si Nicu Filipescu.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 231 pentru noi. Le-am mai intälnit in diferite discursuri ale luiG. Cantacuzino1), fost ministru de finante, f i in diferiteränduri in discursurile d-lui Menelas Ghermani, pi el fost ministru. Dar In fine, nu se poate cere originalitate mare de la tineri care se incearca acum o lupta pe terenul accidental al cifrelor. Constatam însä cu placere cä ei pi-au dat osteneala sa le studieze,i sper incetul cu incetul, ajutând f i värsta, °or ajunge la posibilitatea de a da pi ceva original. De altmintrelea, am urmarit cu interes lovitu- rile care se dadeaui dinfro parte pi din alta, de cliteori am constatat di o lovituraera bine data, am aplaudat inmine.De exemplu cänd domnul Ion Brätianu acuza guvernul actual ca esteraspunzator de greutatilefinanciare prin care trecem, am gasit in mine ca ama dreptate f i am aprobat. Când, la riposta, d. Nicolae Filipescu a zisba nu, adevaratul raspunzator al greuta(ii noastre financiareesteregimul liberal, iar am aprobat pi am aplaudal in mine. Caci adevarul este a f i unii f i altii, adecai gestiunea liberala f i operatiunilefinanciare ale guoernului actual sunt responsabile, intrucgt oamenii pot fi respon- sabili, de criza prin care trecem. ...Dar in fine, d. Filipescu a inchinat in aplauzele Dos., spada sa inainteadomnuluigeneral Manu, f i ne-a adus la cunoptinta cum ca este de o integrit ate absoluta pi de-o silinta staruitoare. Aceasta o f tiam,i nimeni nu s'a indoit oreo- data de perfecta onestitate a d-lui general Manu, niel de munca dumisale. Ar fi fo..4 nzai original daca ne-ar fi vorbit d.Filipescu decompetinta financiara a d-lui general Manu. Fiindca insa n'a facut-o,sa-mi fie pi mie ingaduit de a pastra in aceasta privintä a prudenta rezerva". Carp nu se intinde maideparte asupra chestiunii financiare, fiindcii pe de o parte tratativele iimprumu-

1) Ri foveanu.

www.dacoromanica.ro 232 C. GANE

tului erau Inca in curs §i trebuias a§tepte sg. vadg roadele ce vor da, lar pe de alta parte discursulsu era un raspuns la MesajulRegal, pe care-1 facea in fata unei Camerecompusadinelementenoui §i strgine de trecutul nostru politic, §i pe care voia sit' le initieze in cunoa§terea acestui trecut. El facu deci intgi un mic istoric al dinasticismului" In Romgnia §i al consolidgrii sale in ultimele decenii, spungnd cg se asociazg la partea Adresei privitoare la sentimentele ce exprima fag de Coroana. In schimb nu poate aproba restul adresei, cu atitt mai putin cu Junimletil ar fi echivoci. eat unul din oratori, vorbind de partidul junimist spusese cI atitudinea sa este echivoca". In vremuri fusese miluitg", pe urmg medieval",apoisocialista", acum era echivock'". Carp se indigng : Domnilor, echivoc pe romgnefte va se zicg in doi peri. Nici o pgrere ciar exprimatg, niciodatg o hotgrire ferm afirmatg, ci intotdeauna declaratiuni indoelnice, care-ti permit, dupg imprejurgri f i dupg interes, sg te dai and intr'o parte and intr'alta, iastf el sg beneficiezi, fiind niciodatg activ, de munca ahora. Sit vedem acum cine a fost in doi peri..." face pledoa- rla partldul Pi iuni- Si atunci incepu Carp, in tacerea mormiintalg a Ca- mist. merei, pledoaria partidului sau. Lug chestiunea ab ovo alluded' va interesa, cred, numarul mare de fineri abia bgrbati, care compune majoritateaacesteiCamere". Arata care a fost indrumarea politicei externe a Ro- mgniei, datade Junimi§ti,combatutade Bratianu, combatutade Catargi, acceptata Ong la urmil de amtindoi. Aratg. lupta data de conservafori, in opozitie-unita", contra dotarii Coroaneii contra fortifica- filor, asupra carora au revenit ciind a fost la guvern. Arata lupta dusa impotrivastiirpiril agiului, asupra cgreia au revenit §i. liberali §i. conservatori. Arata lupta dusa de Sturdza, in opozitie,impotriva unei politici prudente fata de Austro-Ungaria in chestia transilv- neani scuzele lui dupg ce i s'a dat puterea. Aratg. programul junimist social, economic, administrativ,

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 233 §colar, combatut de o lume intreaga 0 primit apoi de aceia0 intreaga lume. Talmaci neintelegerea avuta cu Lascar Catargi cu privirela reprezentarea minori- tatii" (acum de curiind, vezi p. 209) 0 zise : ,,Dei rim= parte din minoritate, pentru motive care nu esteastäzi momentul sä le desoolt, am zis cä eu nuprimescacea reprezentare pi atunci am fost acuzat cii vreau sä umilesc comitetul partidului conservator, care-1 primise... Cine din dos. f tie unde stä azi chestiunea reprezentárii minoritätii? AO avut cunoptintäde redactarea vreunui proect de lege? Nimic... $i puriarea ju- nimiptilor o numiti Dos. echivocä ?... Dar de cfite ori a fost vorba de o intelegere, de o conlucrare impreunii, noi am pus inainte de bate condifiunea ca lucrarea comunä siiseinvärteascii in jurul unor idei, nu in jurul unei persoane". A fost un discurs din acele care ar fi convins §i min- file cele mai incapatinate, 0 pe care le-a 0 convins, caci a dus, peste §apte luni, la o mea culpa" a multora, la o noua oremelniaintelegere intre conservatori 0 junimi0i, §i la guvernarea Carp din 1900.

4, * AfacereaHalller La 15 Decembrie 1899 Carp tinu al doilea discursDiecureul lul Carp din acea sesiune, acel cu privire la afacerea Hallier. de la 15. XII. 1899. Era o afacere grava, care puse guvernul intio foarte neplacuta situatie. Hallier, un francez, luase in intreprindere, la licitatie,lucrarile hidraulice din portul Constanta (Iulie 1895 0 Martie 1896) 25 milioane de lei, la care lucrari se adauga in 1898 altele noi de utilaj" in valoare de 28 de milioane, total deci 53.000.000 lei. Dar in Martie 1899, nemai dispuraind de fonduri, el par& se§te lucrarile, 0 guvernul se vede obligat de a le urmari in regie pe contul antreprenorului (de altfel conform contractului).Hallier, dei vinovat, gase0e cu cale sí intenteze proces Statului 1), certind, 0 obtiniind,

1) Nu ne intindem asupra amanuntelor, asupra influentei oculte de care era sprijinit, etc. Ele nu intereseaza aici.

www.dacoromanica.ro 234 C. GANE instituirea unui tribunalarbitral, care sá judece afacerea. Arbitrii urmausá fie numiti, unul de Hallier, altul de guvernul roman, 0 al treilea de comun acord (au fost numiti Romanul Mihai Sutu, Francezul Mof- fre, §i Olandezul Leemans). Iar in vederea constituirei acestui tribunal se 0, voteazá in Parlament o lege spe- intrucatarbitrajrulnefiindprevázut in contract, afacerea ar fi trebuit de fapt sit'fie judecatá, conform principiului locus regit actum, de tribunalul de comert roman. Dupa judecareadiferenduluiprivitor la livrarea fanului, care se fá'cuse la Budapesta, tot in fata arbi- trilor, (dar care tribunal arbitral avusese macar scuza de a fi fost prevázut in contract), acum, pentru a doua °aril., se judeca, de &are doi arbitri stráini, o afacere care era de competenta tribunalelor romane0i. Era o incálcare a suveranitátiistatului,care rasculácon- 0iin4a de mandrie a poporului,speculatá de altfel de opozitia liberalcu o indarjitá energie. Legea sus amintitá trecu in Parlament in §edinta de la 15 Decembrie 1899, §i in aceia0 zi Carp i0 desvolfá interpelarea la Camerá, protestand impotriva faptului de a se schimba jurisdictiunea intr'un conflict ce se ive§te mire un antreprenoriStat" caci : sau Dvs. nu aveti incredere in tribunalele noastre, sau stráinii nu au incredere in ele, 0 atunei protestez ca Roman 0 protestez ca conservator". La vorbele ministrului de lucriiri publice1), cum cá' ceiace se face in momentul de fata este cinstit, demn util", Carp ráspunse : Chestiunea de cinste sau necinste o las cu totul la o parte fideclar mai dinainte cgfgrii probe nu suspectez cinstea nimgnui, lar in cazul de fanu am nici o probg de necinste. Dar, dacg este demni dacg este util sg facem ceiace ni se pro pune, aceasta este allá chestiune". Ceiace nu in(eleg, pi-mi pare foarte rgu, e de ce domnu/ ministru allucrgrilor publice, care

1) Ion GrAdi§teanu, care Inlocuise pe !strati.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 235 are o minte mai coaptg pi o experientg mai mare decfit o poate avea simpaticuli frumufelul nostru raportor (avocatul Pantazi), cade totufi In grefeala dumisale.In toarg vremea cuvgntgrii sale, mg intrebam : dar cu Hallier cum stgm? Dumnealui ne-a spus cg e ministru român. Foarte bine, dar cu Hallier cum stilm? Dumnealuia zis cg-fi iubefte tara. Foarte bine, dar cu Hallier cum stgm ? Dumnealui a zis a portul Constanta e o lucrare importantg care este drag inimii sale. F'oarte bine, e draggfi inimiinoastre,dar cu Hallier cum stgm? Cum stgm cu Hallier ?" Cu Hallier státeaui guvernuliara ciit se poate de ráu. Pentru a sejudecaprocesulin fataarbitrilor venir á la Bucuresti avocati de la Paris, printre care si Poincarél). Viitorul presedinte al Republicei Francezei marele om din timpul rázboiului mondial, spuse, cu o nuantá de dispret in timpul unei pledoarii care a tinut cinci zile, cí venind in România a trecut prin porta orientalis"2). RomAnul, supárácios &Ind Il gadili la ambitia lui de Belgian al Orientului, se filcu foc. Manifestári, intruniri, scandal mare. Usile palatului de Justitie trebuirá pzite cu jandarmi. Acestea se petrecurá in Martie 1900. Mihai Viteazul fu pus in miscare de Dimitrie Sturdza, care veni inadins de la Berlin unde se afla, pentru a manifesta impre¡urul statuii lui. Procesul se isprávi, la24 Martie, printeo sentinta care acorda lui Hallier, 2.700.000 lei, atunciciind Sta- tul romiin Ii oferise prin tranzactie trei milioane.

Cei din Romania erau C. Nacu din partealui Hallier, Gh. Panu, Barbu Piltineanu si Ion Boambi din partea Statului. Panu, in pledoaria sa, protestind impotrivaacestorcuvinte, Poincaré prezintA un protest, prin care explici a nu avusese in- tenia sà jigneasci Romania. Panu ii rispunse ci ja act de scuzele d-lui Poincaré", ceiace-1 lieu pe acesta si sari de pe banca luiqi si spuni : Un francez nu cere niciodati scuze". Din sali, incepu publicul si strige Fasoda, Fasoda l"ficind prin aceasta aluzie laparisirea silità a localitätei Fasoda din Egipt, pe care-o evacuaseri Francezii sub injoncliunea Angliei (1883).

www.dacoromanica.ro 236 C. GANE Dar guvernul obosise. Tratative !titre Conservator' el Ju- Dupa ce, la 12 Decembrie trecut, Cantacuzino fu- nlmietl. Martle el Iunle 1900. sese nevoit splece in strainatate pentru vedea de sanatate,treciindprerdentiaconsiliului de mini§tri generalului Manu 1)i dupa ce Take Ionescu salutase" la Camera un budget echilibrat 2) darcare se dovedi in curiind a fi deficitarcu 20 de milioane Filipescu, Olanescu, Alecu Catargi, dar mai ales Fi- lipescu, ajunsesera in sfar§it a vedea ca o guvernare cu Cantacuzino in strainatate, cu Manu la pre§edin- tie §i cu TakeIonescu bagatintoate se vorbea acum §i de apucaturile sale de vizir" nu mai mergea, §i ca daca nu voiau sa treaca mâna lui Sturdza, apoi concursul junimi§tilor li era de neaparata nevoie. La sfiir§itul lui April, §i apoi la inceputul lui Iunie, mersera tustrei la Carp §i la Maiorescu pentru a le propune din nou reintregirea partidului" §i constitui- Demlsla lui Can- tacuslno Cl guvernulrea unui cabinetconservator-junimist.La 10 Iunie P. P. Carp, 7It'lie 1900. Carp avuo intrevederecu Cantacuzino,intors din strAinatate, §i dupa alte intruniri intre Carp cu Mar- ghiloman pe de o parte §i Cantacuzino cu Filipescupe de alta (dar far-area generalului Manu §i a lui Take Ionescu), ajunsera cu totii la o deplina intelegere, in urma careia se putu constitui, la 7 Iulie 1900, un nou minister deconcentrare subpre§edentialuiPetre Carp.

Se remaniase atunciio parte din minister, Take Ionescu trecind la finanteiIstrati la culte, GrAd4teanu lul lucrArile publice, iar Panu rAmase pe din afarA, ceiace-1 f Acu si intre dinnou In partidul liberal. Salutati-1, spusese el,cAci a avea un buget echilibrat dupl unul care a dat 32 milioane deficit, este un lucru pentrucare omul are dreptul sA fie mindru.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL IV P. P. Carp prim-ministru 17 lulie 1900 13 Februarie 1901.

triumf ? Nu. O nouacaledeschisa intreGolgota ideli. gradina Ghetsemanii muntele Golgota. Nu ar fi fost Carp acel care sí bea paharul 'Ana la fund sau sa se lase rastignit. Caci nu e vorba aici nici de un zeu, nicide un semi-zeu 9, e vorba de un caracter, de o convingere de-o ideie. Guvernarea de sapte lunia lui Carp dintre 1900 si 1901 frecuta usor cu vederea si de oamenii vremii si de cronicarii rapsozi" vorba lui Eminescu, a fost pentru el insusi cea mai mare deceptie din viata, iar pentru istoria politica a tarii noastre cea mai caracteristica epoca dinbate, cea maiplina de triste invataturi. Mai ttirziu, intre1911 si 1912, a pututfi invinuit Carp de lipsa de tact politic ; Inca mai tarziu, in 1914 a putut fi invinuit de lipsa de tact national amiln- doua ori, dupa cum se va vedea, imputarile fiind cu totul in afara de conceptia mintilor sanatoasei clare. Dar de ce a putut fi invinuit Carp in anul 1900? Para doari poate ca de un singur lucruca a fost omul suprem. Iar lumea nu are nevoie de oameni supremi. Ei stingheresc ambitiile. Daca oamenii supremi

1)Impotriva acestei laude s'a aparat Carp el InsuO, vezi mai jos p. 273.

www.dacoromanica.ro 238 C. GANE inving prin energie : Alexandru, Cesar, Napoleon sa nu anticipara, dar hai sa zicem, Mussolini §i Hitler prin puterea de convingere ei nu pot invinge. Iar Carp n'a fost o energie, a fost un cap organizat §i un cugetator. Desprettd sau pentruoameni n'a mers atat de departe incat sa-i creada incapabili de a rationa, de a se lasa convin§i. N'a avut dreptate. Despretul su pentru oameni,ar fi trebuit sa fie mai mare decat a fost. Acum sfacem o demonstratie, demonstratie cu atat mai necesara ca cat atatia alfil atunci, mai tarziu s'au caznit sil demonstreze contrariul, cumca .adecii. Pe- tre Carp a venit la putere pentru aindrepta situatia financiara a tarii, §i neputand-o indrepta a fost nevoit Sil plece. Cum ca a trebuit splece, e adevarat. Cum ca. n'a putut-o indrepta, e iara§i adeviirat, de oarece a trebuit sa plece. Dar cum ca ar fi putut-o indrepta daca n'ar fi trebuit sa plece, asta ramane de demonstrat.

Dar precum demonstratiile matematice nu se fac prin vorbe, ci prin cifre, astfel §i o demonstratie de natura politica trebue§te facutii, nu prin vorbe, ci prin fapte prin infati§area intamplarilor. Nu incape indoiala csa sinceritatea lui Filipescu, a lui Olanescu, ba chiar a lui Cantacuzino, &Ind au mers ei la Carp Sil-i faca propuneri de co-guvernare, nu poate fi pus h.'in dubiu. iiara§i e neindoelnic,Cil numai greaua situatie financiara a tarei din care nu se putea descurca, l-a facut pe Gheorghe Cantacuzino Sil capi- tuleze. Dar ei au lucrat fara §tirea lui Manu §i a lui Take Ionescu. Cel dintai s'a simtit jignit in amorul su propriu, cel de al doilea lovit in ambitia sa. Amor propriu §i ambitie nu este acela§ lucru. Amorul propriu e moc- nit, ambitia e turbulenta. Amorul propriu se razbuna cand i seinfati§eazaprilejul;ambitiadilnavala inainte, cu sau fara socoteala,rasturnand ce-ista in cale. Generalul Manu a a§teptat, Take Ionescu nu.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 239 De cum a simfit el ea se clatina ceva in guvern, aTake Ionescu i inteles despre ce era vorba. De altfel nu era greu, did din Ianuarie 1900 sei incepuse a vorbi, prin culoarele Camerii, prin cluburi, prin ora, cgreutà'file financiare ale guvernului Il vor sili sà recurg'ii la Carp. Dar vaziind cà vremea trece §i nimeni nu i se adreseazsii lui, nu pentru a conduce tratativele, dar railcar pentru a-1 pune in curent cu ele, Take Ionescu se supZirii. In Iu- nie, tot numai din auzite, el af16 cà intelegerea este aproape fIcutg, cà Petre Carp va lua pre§edentia consiliului, care va fi format din 4 junimi§ti §i 4 conservatori,i cà i se va da lui poate ministerul de externe. Nu aceste erau ambifiile lui Take Ionescu. El voia, dadi nu pre§edentia ea insrt§i, dar in tot cazul un rol preponderent in guverni o consideratie mai mare de- câtse &idea. Intr'un eventual minister Carp, II trebuia un loe de fruntepentrua-§i impune viitoarea §efie la care riivneai pe care i-o miinca aka' ambitie, a lui Marghiloman.i cum §tia eft' de fapt agreatul lui Carp era acesta, ce avea el srt caute in non! minister ? De a,ceia spusese el : Cu Carp a§i mai merge, dar cu din id de Marghiloman nu !" 1). lar Marghiloman in Note Politice, noteaza la data de 27 Iunie : Take Ione- scu e foarte nemultumit... Motivul real :s'a trecut pe deasupra capului lui in toate tratativelei simte cât s'a modificat §.1 cal s'a sciizut pozitia lui". Dar aceasta reflectie a lui Marghiloman era departe de a corespunde cu realitatea. Dacrt Take Ionescu arfi biinuit o clipàcà Petre Carp ar putea lua guvernul fará" a cere disolvarea parlamentului un parlament creat de el in alegerile din 1899 ar fi fricut tot chipul sà mire in guvern, necum sà refuze un minister care piin'it" la urmà i-a fost oferit, fiindcà atunci dupii cum s'a §i intamplat situatia reariii soarta guvernului rZimiineau in mâinile lui. Dar el a crezut cà, dupii cum ar fi fost firesc, parlamentul va fi disolvat, §i atunci un ministru de externe, intr'un

1) Bacalbala, o. c. H, p. 2^2.

www.dacoromanica.ro 240 C. GANE guvern du§manos lui §i intfoCamera straina de el, nu4 puteau conveni. A§a dar, cand acest minister îi fu oferit, el refuza, inchipuinduli ct acest refuz va zadarnici intelegereadintre conservatori §i ¡unirai§ti, §.1 ca regele, en désespoir de cause" Il va insarcina pe el cu formarea unui cabinet pur conservator. TakeIoneecuel regele. In sprijinul acestei afirmari vom arata aci destainui- rea lui Costica Olanescu catre Bacalba§a 1), cu privire la o audienta pe care o avu in acele zile la regele Carol. Foarte rail face Take Ionescu" ar fi spus regele lui Olanescu ca nu prime§te sintre in guvern. Eu §tiu care este adevaratulmotiv al acestui refuz.Domnul Take Ionescu dore§te dau lui sarcina de a forma guvernul, dar aceasta nu se poate... Nu i-a venit inca timpul sa fie §ef de guvern. Vremea lui va veni. Acum insa nu pot trece inaintea lui Carp, care e mai batran §i are §.1 un partid dupa el". Olanescu, autorizat de rege de a repeta vorbele acestea lui Take Ionescu, i le spuse. Acesta, indarjit, raspunse : Nu primesc nici un fel de transactie. Re- ckon pana§ul, imediat". Dar regele nu vrea". Daca nu vrea, am mijlocul silesc sa vrea". Ma autorizezi sduc regelui acest raspuns ?" Te autorizez". ar fi spus Olanescu lui Bacalba§a, cauzind regele acel raspuns, a zis numai : A§aaa !...Ei bine,saintrebuintezernijlocul acela !2).

MInIsterulP.P. Carp 7. VII. 1900. Ministerul de externe fu dat lui Marghiloman, iar al optelea loe ramas vacant fu ocupat de Iona§Gradi§- teanu. Astfel, la 7 Iulie 1900, guvernul se pu-tu constitui in modul urmator : P. P. Carp, prezident §i finante ;TituMaiorescu, justitie; M. Marghiloman, externe, C. C. Arion, culte.

Idem II p. p. 291-292. Bacalbasa adaog5. :din momentul acela am inteles ci atit timp cât va till regele Carol, Take Ionescu nu vafi niciodati prim-ministru.i asa a si fost".

www.dacoromanica.ro Apoteoza lui P. P. Carp (dupi o caricaturi a vremii) P. P. Carp calare ; Gh. Gr. CantacuzlnoI Take loneseu tinAnd calul de zftbale; in fund partidul

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 241 Acestia erau cei 4 junimisti ;jar cei 4 conservatori, urmittorii: N. Filipescu, domenii; C. 011inescu, interne; T. Grrt- disteanu, luceäripublice, si generalIacob Lahovari, rgsboi. Dar spre mareasurprindere a lui Take Ionescu, el ant' abia atunci ca parlamentul nu va fi disolvat si crt prin urmare Carp va guverna cu Camerele in fling. Take lonescuel De aceia, cand a doua zi dupii formarea cabinetului,fuztunea. la 8 Iulie, se intrunirá conservatori si junimisti la clubul partiduluipentru a proclamafuziunea, si cgind indaa dupá Cantacuzino si Carp lugTake Ionescu cuvintul, el zise acele vorbe rámase vestite si care su- nará mai tiirziu ca o stranieironiein urechile celor care le auzirá Dacá' am dat domnului Carp guvernul, fit'-i cram si sufletele noastre". Un povestitoral acelorvremuri(C.Bacalbasa) adaogit la aceastri scenri cá frttárnicianu insela nici chiar pe cei mai naivi", ceiace nu e adevárat, cki a inselat pe multi iar biograful lui Take Ionescu (d. C. Xeni) spune si el : Pornirea de devotament pentru partid, ii intuneca in acel moment sinceritatea" 1). Dar nu devotamentul pentru partid ii intunecase sinceritatea calitate pecare acestmare om de stat n'a avut-o nicioctata ei dinpotrivá faptul di din clipa clind a aflat cä.' parlamentul siiu nu va fi disolvat, si-a dat el seama cá soarta guvernului strt in miiinile sale ceiace era adevrtrat si a crezut cá si devotamentul partidului pentru el, nu al lui pentru partid, ii va fi asigurat. Dar aici s'a inseiat. Dece a orimit Multi s'au intrebat Maiorescu el insusi cum deCarp colaborarea rara dleolvarea Par- a putut primi Carp sii guverneze cu Camera conserva-lamentului. toare, in care nu avea dectit prea putini partizani parlamentari 2). Dar intrebarea e zadarnica. A primit si nu putea sii nu primeascri. Fusese doar solicitat, luni de zile, srt ja

Bacalba§a, II p. 200; C. Xeni: Take Ionescu, p. 170. Vre-o 8 la Camerä si vre-o 6 la Senat. 16

www.dacoromanica.ro 242 C. GANE

riispunderea situatiei, ssalveze tara de faliment§.1 partidul de pieire. Nu ceruse, i se oferise. El sattea lini§tit la Tibane§ti, §i nu venea la Bucure§ti decit ctind Il chemau, telegrafic, Maiorescu sau Marghiloman. Cu un an mai inainte, 1899, dupil moartea lui Lascar Ca- targi, el refuzase puterea chiar cu disolvarea Camere- lor, care i-ar fi dat in acel moment o majoritate hotil- rittoare. Iar acum o primea cu aleiituirea actuará a parlamentului, fiindcì, solicitat cuinsistentrt de Filipescu §i de Oliinescu, fiindcä ajungttnd sa-1 faca pe Canta- cuzino scapituleze pe toatil linia (acesta riimiinea numai §eful partidului §i pre§edinte al Camerei), aviind o misiune de indeplinit, acea de a salva finantele fìrei, el nu §i-a putut inchipui o clipcva putea sí nu fie sprijinit de un parlament ai cilrui leaderi" imploran sil le vie in autor, Cil ar fi trebuit sit-0 dea seama cacel parlament era mai mult takist e §i momentul cand s'a iscodit vorba aceasta de takist" §i de takism" 1) §i c prin urmare ar fi trebuit sá se a§tepte la o actiune a lui Take impotriva-i, da, §i-a dat seama, §i de aceia i-a §i oferit un minister in cabinetul sáu. Insá, dupii refuzul acestuia, §i-a spus cá erau in acele corpuri legiuitoare §i cantacuzini§ti, §i filipescani, §i oltZni§ti, care vor §ti s'á contrabalanseze o eventuara actiune opozitionistrt. Iar mai la urmá, toate aceste consideratiuni Ii erau indiferente. Omul, oamenii, nu-1 interesau. Era o ideie de apgrat §i o situatiune de salvat. Biloglamul. De fapt guvernarea lui Carp din 1900-1901 se reduce la un silogism. Premisa intai : o pisitimaA ambitie stilpiinea pe Take Jonescu, cel care, Land alegerile din 1899, avea parlamentul in mâinile sale. Premisa a doua : PetreCarp. dei a venit cu excelente idei financiare, a fost eiisturnat de parlameni. Concluzia : O plitimw ambitie, nu o idee, a riistur- na t guvernul P. P. Carp. Premisa intAi terminus minor a fost inparte

1) Maiorescu o. c. p. 442.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 243 dovedita, ca adeca Take Ionescu, cardefacuse alegerile din 1899, era un mare ambitios. Vom dovedi §.1 restul, ca el a ramas, in timpul guvernului Carp, stapan pe acel parlament. Deocamdata svedem daca se poate face dovada cuii premisa a doua e adevaratii terminus medius cui adeca Petre Carp a venit cu bune solutiuni financiare. Concluzia se va impune de la sine.

Mai intai, alta vorba care s'a spus §icare iara§i nu tu?.' Imprumu- adevarata, e ell Petre Carp ar fiincercat, cum a venit la putcre, s'a Lea un imprumut in strainátate n'a rewit. Cum era el sa incerce un lucru pe care-1 §tia cu neputinta. de oarece, prinultimulimprumut, Disconto Gesellschafti Bleichriider impusesera Statu- lui Roman sa nu se mai lege cu nici un imprumut pana la achitarea celui facut in 1899?. Abia in Noembrie viitor a incereat Carp, vom vedea de cei in ce conditiuni, sui faca un nou imprumut, care i-a §i. fost acordat, dar pe care nu l-a primit, vom vedea de ce. Dar acum, In Iulie 1900, el lira franele guvernului avand un program financiar bine stabilit, in alecarui calculeim- prumuturi externe nu intrau. Era programul expus in parte la banchetul din Boto§ani, in 'miliaria 1897, la eare adaogase cateva noui idei poate luate de la Take lonescu, sau poate luate de Take Ionescu de la el e un lucru Ereu de stabilit. Vom studia mai ios in amanuntele sale, acest program. Sui constatam insa deocamdata un lucru. ca daca adversarii lui Carp au sustinut ea el se a.dresase la Berlin pentru un nou imprumut §i ca a fost refuzat, apoi aceasta sustinere a provenit din urmatoarea confuzie : Carp fusese in vacantele trecute de anul nou 1899 1900 la Berlin §i. se intorsese de acolo spunand cui i se fagaduise in Germania ca(eva milioane, la nevoie" 1). Apoi, cum fu numit in Tillie pre§edinte de consiliu, el

1) Al. Marghiloman : Note Politice, I p. 21.

www.dacoromanica.ro 244 C. GANE

trimise pe Maiorescuin Germania pentru a tratao chestiune, pe care nestiindlumea care este, a crezut ea e chestiunea imprumutului celor cateva milioane". Si cum Maiorescu s'a intors fara el, s'a spus indata imprumutul a esuat". Dar lucrurile nu stateau astfel.. Imprumutul de care ar fi avut nevoie Romania in acele momente nu era de ciiteoa milioane,i nici macar de 40 de milioane, suma care reprezenta deficitul arieratele, ci de 225 milioane, cu care sa se acopere mai intai imprumutul de 175.000.000 din 1899, plus cele 40 milioane trebuincioase, plusvre-ozece milioane pentru noi cerinte. Va si zica nu aceasta prea grea solutie o cautase Carp in.Decembrie 1899 la Berlin, si nici Maiorescuin August 1900,ci cu totul altceva, anume cedarea catre Disconto Gesellchaft a venitului monopolului hartiei de tigaretepe un termen de 126 ani in schimbul unei sume platite imediat, de 15 milioane lei. Aceste eran acele cateva milioane" despre care vorbise Carp inainte de a veni la puterei pentru care trimisese in vara pe Maiorescu la Berlin. Programul lut Carp. Sá vedem acum careera programullui Carp. Pentru a-1 pune cat mai curand in aplicare, el convoca In Septembrie o sesiune extraordinara a Corpurilor Le- giuitoare, o dovada mai mult ci acest program era bine chibzuit de mai inainte, de oarece Il prezentaparla- mentului doua luni si jumatate dupa venirea sa la putere 1).

1) Pentru a p5stra unitatea acestui capitol nu ne vom ocupa aici de alte proecte de legi ale acestei scurte guvernari care au si fost neglijate din pricina interesului coviirsitor al chestiunei financiare nici de evenimentele interne sau externe, care-si pierd once interes fata de preocuparea capitalfi a guvernului : salvarea Wei de la faliment. Vom spune deci numai ad iin noti c5. in chestiune de legiferare Legile Matoreacu.s-a distins doar Maiorescu la Justitie prin legea meniti sa revoace legea lui Statescu, prin care acesta lovise in inamovibilitatea Curti' de Casatie pentru a face loc la doi partizani politici de ai s.i (unul din fostii magistrati a si fost reintegrat) precumi prin proectul de lege care prevedea oprirea unui ministru de justitie de a exercita profesiunea de avocat, timp de 5 ani dupit retragerea sa din minister. S'a distins deasemenea Marghiloman la externe, dar printr'o ne- dibicie, care era si impingá tara in rdzboi cu Bulgaria in momente

www.dacoromanica.ro P.. P. CARP 245 La 29 Septembrie veni in desbaterea Camerei proectul de lege sus amintit prin care se ceda báncei din Ber- lin Disconto Geselschaft venitul monopolului hârtiei de tigarete. Cu acest prilej tinu Carp in adunarea deputatilor un discurs, in care-§i arátá programul financiar, expus cu o remarcabilá claritate. Discursul lui Carp Arátánd cá nu are intentia de a critica pe nimeniasupra politicei sale financiare. Camera nid g-uvernul liberal al lui Sturdza, nici acel conserva-2911X 1900. tor al lui Cantacuzino, cá va vorbi sine ira et studio", el aratá totn§i edl din vina ambelor guverne din urmá. se inrilutátise mult stare&financiará a tárii.Trecem asupra expunerei amánuntelor acestei afirmatii, pentru a ajunge deadreptul la buget. Din imprumutul de 175 milioane facut de conservatori nu se luase efectio deck 156 de milioane de lei. Din aceastá suma trebuiau sá seacopere 103 miliane bonuri de tezaur, 18 milioane plata de anuitáti a datoriei publice, 25 milioane reprezentau lucrárile in curs de executare §i 10 milioane erau rezervate pentru rile extraordinareale anuluiincurs, in.totaldeci 156.000.000. Aceasta era intrebuintarea banilor luati din imprumutul de anul trecut. Dar aceastá suma fiind in intregime intrebuintatá, rámaneau deficitele de acoperit, care reprezentau 34 milioane din anii precedenti plus 9 milioane din ultimul an, in total 43 milioane lei. oricum ne-am invârti, zicea Carp, daca acoperim deficitele anterioare trebue sa descoperim lucrarile in curs de execu tare, iar daca acoperim lucrarile in curs de executare, lasam descoperit deficitul anterior..4a dar, ori cum veti face so- financiare atitt de critice. E vorba de afacerea Stoian Dimitroff, un Afacerea Dilnitrof. bulgar din comitetul nattonali*tilor macedoneni, care a ucis in Bu- cure§ti pe profesorul Stefan Mihaileanu, roman macedonean. Desco- perindu-se Cu prilejul därei acestuia in judecatà cg el fgcea parte dintr'un complot a carui tintii pare si fi fost asasinarea regelui Ca- rol, spiritele se emotionarg (August 1900), cu atit mai mult Cu cgt de curand fusese asasinat regele Umberto al Italiei. Presa rominea- scg relevind fapte care nu puteau fi cunoscute decit prin indiscretia ministrului Afacerilor Strgine, Bulgaria se simti ofensati, iar Mar- ghiloman in loc de a lini§ti lucrurile, le brusci, de era aproape sg iasi un razboi. Lucrurilenu se liniqtirlicleat in Noembrie, dupti condamnarea lui Dimitroff.

www.dacoromanica.ro 246 C. GANE coteala, statul are nevoie de 43 de milioane, fgrii posibilitate de a face apel la imprumut". Pentru acoperirea acestor sume solutiunea sa fu ur- mbitoarea : Leslie menite aeopere deficitul bu- Legea vanzrei htirtiei de tigarete va aduce 15 mili- tetar. oane; ni§te concesiuni de petrol, ale diror tratative erau in curs, trebuiau &I mai aducri. 10 milioane; total deci 25 milioane de lei. Mai iámtineau de acoperit 18 milioane in urmiitorul mod : prin vásnzarea actiunilor Bän- cei Nationale ce apartineau Statului se puteau lua 4 milioane ,prin concesiunea unor paduri ale statului milioane §i. prin. desfacerea floteicomerciale,care pe atunci nu producea nimic, §i. trecerea ei unei sociefiiti maritime mult mai puternidi, s'ar mai fi putut obtine 6 milioane total deci 18.000.000, care ad'a'ugati la cele 25 milioane fliceau 43.000.0000 lei, suma de care era nevoie pentru acoperirea deficitelor. Daca parlamentul ar da, spuse Carp, oricui ar fi, guvernului actual sau altui guvern, aceste 43 de milioane in mod serios oi real, trecutul este lichidat. Dar acum vine marea intrebare : ce facem noi cu viitorul? Caci, Domnilor, nu trebue sä ne ascundem .Noi pentru viitor, din bugetul ordinar trebue sä platim nu numai bugetul ordinar pe care l-am plait pang acuna, dar fi toate acele cheltueli care ni se impun denecesitatile progresului, de necesitati economice, nu financiare, necesita(ile economice ale acestei Noi avem un buget de 238 milioane 1). Fata cu aceasta cifra,facand o evaluare, nu pesimi- sta' ,dar reala, a resurselor noastre, nu avem dead 220 de milioane. Prin urmare, daca am merge cu bugetul anului lrecut, dupa ce vom fi lichidat trecutul ar trebui sä incepem de-a capul cu deficitul de 18-20 milioane pe an, plus, cu siguranta ab-

1)In afari de cheltuelile extraordinare. Cele trei mari cifre ale bugetului erau : 92 milioane anuitati, 85 milioane functionarii si 11 milioane pensiile, total 188 milioane, care scizute din bugetul de 220 milioane, ramineau 32 de milioane pentrucelelalte nevoi ale Sta- tului.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 247 solutii, a peste cinci ani, in loc de 103 milioane de bonuri de tezaur ne vom af la cu 175 milioane bonuri de tezaur..." De unde tragea Carp concluzia caceasta ar insemna falimentul Statului ,§i ca pentru a scapa de el trebuia deci fiucute economii, in primul rand, §.1 in al doilea rand, trebuia marite resursele. Pentru a ajunge la bugetul su de 220 milioane (in loe de 238), adeca SiLrirea rasurador pentru a scade 18 milioane, solutiunile erau urmatoa-Statului. rele 1). Reducere de functionari. Dar aceasta nu putea aduce decat o economie de cateva sute de mii de lei. 2). Sa se mic§oreze sarcinile Statului prin schimbarea organizarii comunale rurale, adeca printeo marire a acestor comune, care implica reducerea, simplificarea ruajului adrninistrativ. Cu alte cuvinte administratia s'a se faca direct mire prefecti primar, suprefectii manand un fel de instanta de inspectie, in loe sil fie o instanta administrativa. Rezultatul ar fi fost cL in loc s'a existe suprefecti, ajutori de suprefecti §.1 o intreaga cancelarie, se puteau reduce din numarul suprefectilor §i se putea desfiinta cu totul ajutoriii cancelariile. Proectul acesta, care aducea o economie de circa 11/2 milion in bugetul Statului, era. in studiu 1). 3). Mono- polul carciumelor in comunele rurale ar aduce acestor comuni un beneficiu anual de circa 6 milioane ,cu care ar putea ele acopen icheltuelile parohiilor biserice0i, scazandu-se deci aceasta suma din budgetul ministerului cultelor. Totalul acestor scaderi trebuiau sreprezinte deci vre-o 71/2-8 milioane. Mai adaugand la aceasta suma vre-o 6 milioane scadezi de lefuri 2), facea in total cima 14 milioane, la care Carp conta sa mai adauge noui resurse de vre-o 9 milioane, ceiace ar fi reprezentat 8+6+9 milioane 23.000.000 lei. Cum economiile care

Proectul a fost reluat in 1904 de Vasile Lascar, Intimpinfind o astfel de rezistenta, incit acest ministru trebui sa demisioneze. La punctul 1 de mai sus erau reducerile de functionari; aici e vorba de reducen i de lefuri la diferite ministere §i administralii ale Statului.

www.dacoromanica.ro 248 C. GANE trebuiau facute pentru a ajunge la un budget de 220 milioane, erau de 18 milioane, mai ramttneau deci din cele 23 milioane (economiii noui resurse) cinci milioane excedent normal al bugetelor viitoare". Incheierea acestei expuneri o terming Carp in felul urmator : Intruat ne privefte pe noi, am studiat chesttu- nea cum am ggsit-o. Am cgutat In mintea noastrg sg ne facem un plan de remediere a stgrei actuale de lucruri. Vi-1 aducem lu cunoftinfg. Restul a treaba Dumneaooastrg". Leal votate. Legea pentru vinderea monopolului hârtiei de tigarete pe 12 ani, precum 0 o lege pentru urcarea imppzitu- lui tuicei (8 bani la grad) trecura chiar in sesiunea de Septembrie. Ramiineau pentru sesiunea ordinara de Noembrie trecerea celorlalte legi, la care Carp mai a- daogg intre timp ni0e proecte de legi pentru cloua noui impozife : unul asupra patentelori altul complementar asupra funciarului cele doug legi care-1 vor sturna. Expunerea aceasta era necesara pentru arata ca Petre Carp, departe de a lua raspunderea situatiei fara a avea solutia trebuincioasa,veni din potrtvii cu un program cumintei bine studiat. Ca unele din aceste solutiuni fusesera propuse in iarna trecuta §i de Take Ionescu ca de Oda monopolul alcoolulut, concesio- narea padurilor statulut, vinderea serviciului mart-tun unui consortiu strain, §i vinderea actiunilor Statului ale Bancii Nationale se poate, de0 e greu de stabilit a cui a fost ideia initiala. Dar sa fi fost a lui Take Io- nescu, aceasta ar insemna, mai intgi, cg aceste patru puncte n'au fost suficiente pentru a indrepta situatia, 0 al doilea, ca, dupa cum §tim de mult, Petre Carp precum s'a cgznit o viatrt intreaga sg faca sg i se adopte parerile, astfel nu 's'a sfiit niciodatg sa adopte pe ale altora, daca i se pareau bune. Si aceasta pentru simplul motivä n'atiut in viata lui ce inseamna nici ura nici invidia, §i singura calauza a tuturor avanturilor sale a fost. doar binele tarii. Take Ionescu, care nu ceruse economii, nicinu se

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 249 gándise la cele doua solutiuni ale comunelor rurale, nici la o sporire de impozite, facu, chiar de pe atunci, din Septembrie, o vehementa opozitie la proectul de lege asupra urcarei impozitului asupra tuicei, provocánd Agitattile chiar in untre cu liberalii o actiune extraparla- mentará, prin sate, unde agitatiile tuicarilor (mai ales la Rámnicul Sarat §i in llfov) provocara ráscoale tarane§ti, care fura reprimate, tara varsare de siinge, dar cu mare greutate 1). Sesiunea parlamentara extraordinara se inchise la 7 Octombrie, -pentru ca apoi, la 15 Noembrie, sa se de- schida cea ordinarii. Petre Carp tinu atunci douil discursuri ,unul la Ca- mera i altul la Senat, in zilele de 2i de 4 Decembrie 1Q00, amándoutt ca pre§edinte de consiliui ministru de finante ce era, in vederea convingerei parlamentului de a-i adopta solutia financiara. Intrucal in discursul de la Camera de la 2 DecembrieP. P. Carp gi Io- avu loe prima lui ciocnire parlamentara cu Ionel Bra-nel Bratlanu. tianu, fiul lui Ion, inainte de a Yedea miezul acestei cu- vântari, ar fi interesant sui aratam o destainuire facutii de Marghiloman in Notele sale Politice, cu totul caracteristica §i, pilina la aparitia acestor Memorii. tot . pe atiitde necunoscute. La 22 Martie trecut, deci in timpul traiativelor de fuziune ale junimi§tilor cu conservatorii Marghilo- man inseamnii urmatoarele : ....Am stat doug ore de vorbii cu lonel Brgtia- nu la mine. Bratianu in nume personal(cred cu ptiinta lui Sturdza) mi-a propus sárelugm ceiace tatäl sgu a &guía s'a' faca' cu Carp. El exclude f i posibilitatea Carp prin conservatori i post- bilitatea Carp singur. Atunci el ar voi un guvern Carp-Sturdza, care ar indruma la o fuziune ul- terioarii, dar a dirui tina principalä ar fi : restabilirea creditului f i finantelor täriii transf orma- rea radicalii a administratiunii. Cédeme puncte a

1) Ele se intinserá mai apoi in Buzeu, in Váleeei in Gorj, unde generalul Gigurtu, trimis sà le potoleasee, fu lovit in cap de o pta- tri aruncata de un %eran.

www.dacoromanica.ro 250 C. GANE cgror precizare am cerut-o eu : nici o atingere de Constitufiune, nici o llifire de drept de vot, redu- ceri la pensiuni, la slujbe, intgrirea comunei... Bine infeles tolul ad-referendum fi din parten lui din a mea". Apoi, la 7 Iunie : Ionel Brgtianu mi-a adus rIspunsul lui Sturdza. Acesta primefte toate propunerile formulate' pi pe care le-a rezumat din nou : Alianfa a doug partide, unirea a doug drapeluri, pentru a scoate tara din pericolul financiar prin mari reducen i de cheltueli §i pentru a trasforma administrafiai moravurile ei, ceiace nu poate merge färg amputafiuni serioase de persoane. Brgtianu a insistat asupra acestor tgieri a cozilor (de noi nu ponte fi vorba, el recunosand cg nu avem clientelg)... Am iele- grafiat lui Carp spre a-1 vedea". Ceiace nu se mai stie, este intai. daca in adevar i-a telegrafiat, al doilea, dacii atunci cand l-a vazut i-a spus ceva despre aceasta propunere al treilea. dacrt l-o fi pus in curent cu tratativele, care a fost raspunsul lui Carp 1). In tot cazul, e deosebit de interesant de a constata, cà atat Bratianu tatal cat si Bratianu fiul. au avut dorinta de a colabora cu cel despre care spusese batranul ca este singurul cap politic din tara". Si cu -Oath' convingerea lui Carp ca era conservator", jusfificata ni se pare insa parerea lui Maiorescu cand spunea : Noi iunimistil suntem mai mult liberali. dei nu radicali" 1). lar cum pe de alta' parte Ion Bratianu spusese : Si eu sunt conservator" 2) auch ich bin in Arkadien gebo- ren ar fi putut face jummisni cu liberalii un fel de intelegere, un fel de nou partid de centru, in care unii sà aiba numarul i finantele, ceilani capetelei caracte- rele,i ar fi fost farti indoiala un mare bine pentru tara.

Ceiace se stie, din alte izvoare (orale) e a putin mai lnainte a fost vorba de o clistitorie intre Ionel Bratianu si Elsa Carp, fata lui P. P. Carp (care s'a maritat apoi cu Al. Sturdza). Dar iardfi nu se mai stie de ce vorba aceasta a ramas numai vorba. Vezi mai sus p. 210. Vezi vol. 1 p. 239.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 251

Diseursul lui Carp Dar deocamdatil, cum lucrul nu s'a filcut, st ne in-2 Decembrie 1902. toarcem la discursul lui Carp de la 2 Decembrie 1900. Briitianu spusese de el In Camerä, cu o zi ma] inainte eä este o stea Cu ecttpse prea des repettte (poate una din ele sä fi fost refuzul de a colabora im- preunä) iar in tot cazul una din acele eclipse ar fi avut-o Carp ciind a prima situatia de a fi prim-ministru inteun partid al ciirui sef era Cantacuzino. Delavrancea. in räspunsul pe care-1 dete lui 13rätia- nu, ariitase ea* motivarea psihologich" a oratorului liberal fusese greití, iar Carp veni apoi sspuie c motivarea exterioarh n'a fost suficienth" pentru a-1 convinge chiar in afarii de cunoscuta mea vanitate" de dreptatea acuzatillor aduse. Domnule Brhtianu, dach feful partidului nu orea sh fieef ul guoernului, atunci Dos. zicefi : noi cerem sá ne dafi locul nouh. Aceasth concluzie nu o putem admite... si dach aceasta este pentru Dos. o eclipsh, va veni o notth lucire a stelei, care pentru Dos. este asthzi atgt de intunecair. Dela Brtianu, Carp trecut la Costinescu. Pentru ca-Carp al Costinesen. pacitä tile financiare ale acestuia el avea o deosebitä consideratie se poate chiar spune c. parerea sa era dupä Mavroyeni i Ghermani, dupä el insusi singurul cap bine organizat in materie de final* era al lui Costinescu. Dar cum totdeauna recunostea meritele altora, nu putea concepe sil nu i se recunoascil pe ale sale, si mai ales ciind aceastil nerecunoastere nu era bazatä pe neintelegere, ci pe motive de adversitate politicä. Acuzat deci de Costinescu eh solutiile sale financiare ar lipsi de originalitate" Carp îi riispuAse : Ce tnseamnl ad- studiem pu fin ce va sh zich originalit ate.ginalitate. In orce ramurh a activithtii intelectuale, origina- Casale spanzurate. lit atea orea sá zich numai concepfia uneiidei luate aa in aer ? Sau ideia, oricgt de originalh o fi ea, cath sh fie bazath pe posibilithfi reale? Lo- gicefte î.i poate omul multe inchipui. Apt de pildh imi pot inchipui cä casele, in loc de a sta pe te- melii, sh fie afezate pe vgrful acoperisului, care

www.dacoromanica.ro 252 C. GANE s'ar rezema, ca un echilibru perfect pe un pivot. Practica ins5 se refusii a da dreptate logicei si o asemenea casá s'ar prilbusi la cea suflare si o asemenea idee logiceste concepuni e o simplä utopie i ato pule, dac5 sunt permise in literaturii, pentru acei cari au Kispunderea unei dalorii reale nu sunt permise. Pe ce dar s'ar putea intemeia ideia, cä dup5 un imprumut care ne impiedia a face noui imprumuturi, dup5 un imprumut care nu acoperea toate nevoile fí nu satisf5cea angajamentele deja luate, eram obligati a gilsi mijloacele prin care s5 facem onoare semnsaturii noastre ? A trebuit sa ne uitäm in jurul nostrui sä vedem, in lips5 de imprumut, care sunt disponibili- täfile Stat.... Erau : Urtia de tigarete, bo- g5tiile de petrol, capitalul Statului in Banc5 flota comercia15... Mai e si un alt mijloc. Mai e mij- Politica atrutului. locul strutului, adicii de-a inchide ochii f i de-a zice : 43 de milioane ? dar 43 de milioane eu le ignorez I era sistemul d-lui Panu 1Vu mä voi intinde mai departe, pentrudi d. Costinescu vorbeste in Camerii contrar cu vederile opozitiunii. Dumnealui recunoaste cä aceste 43 de milioane trebuiesc pl5tite imediat. Partizanii d-sale cer amiinarea pläf ii. Dumnealui cere suprimarea Facultiitilor dela Iasi; partidul liberal anunt5 intruniri ca sä protesteze in contra unei asemenea lovituri cutez5toareIndit mä intreb : d. Costine- scu bine a f licut di a reintrat in matca Dar aceasta este o chestiune intre d-sa fi partidul liberal.. Sper, d-le Costinescu, cä Dos. ave fi convingeti, cäci desi am constatat azi o sliibire a excelentei opiniuni financiare ce aveam de d-ta, totusi declar c5 dintre dânii, d-ta esti cel mai cu cap". Intruciit vesnica lozinctt a liberalilor era :economii s't economit pe care le anuntau in opozitie s't nu le fiiceau la guvern Carp se tidied' impotriva acestei idei, posibil6 de realizat numai intr'o foarte micrt

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 253 sur,§i in tot cazul nu in armatg, §.1 intruciit in migocul expunerii sale, Costinescu Il intrerupse, : Economii fuírnici o margina". Carp îi rgspunse zimbind : Eu vgd ce oorbeste in d-ta, d-le Cositnescu. EsteSingele lul Tralan. acel sgrige roman, care fgcea pe tofi cetgfenii sii serveascg Statul fgrg leaf ä. Poate, dar sunt 2000 de ani de atunci, f i grozav s'a schimbat sgngele lui Traian in noi 1 (ilaritatei aplauze). Si cura îi phucea lui Carp streacil fártranzitie de la gluing la serios, el, adresiindu-se tot lui Costinescu, Ii snuse Reducen l in arms- Vefi oedea in comisia bugetarg, cg am redustd nu aunt poelbile. asupra bugetului anului trecut ore-o 3-4 milioane la armatá. Insg n'am voit ca in situafia in care ne aflgm, red ucerile sg fie aplicate acolo unde am regretat totdeauna cfind s'au aplicat, la ministerul de rgzboi, la concentrgri f i la echipament. A- ceasta nu o oreau. Cu toatg stramtoarea noastrg, echipamentul n'are sg se reducg, efectivele au fie complecte f i manevrele se °or Ace". Dlecuraul lul Carp Doua zile mai tarziu, la Senat, Carp riispundea luila Banat 41X11 1900. Sturdza cumnatului cu care acum se impiicase de mult, dar pe care nu-i ingilduia firea intepe din când in când : Din cuogntarea d-lui Sturdza am inogfat un lucru, care e cam nou pentru mine :cg partidul nu asteaptg puterea decfit de la parlament sou de la Regale i parla- rege, f i disprefueste sg o ja de pe stradg. O decla-mentul. rafiune foarte importara, sichiarmggulitoare pentru mine, care intotdeauna, o stifi, am fost os- til intrunirilor publice.atunci cgnd ele nu sunt intruniri electorale. .Totdeauna am zis cg nu sunt dead doi factori in tara aceasta,care trebuie sg desetnneze fiecgruia din noi locul pe care-1 lugm, f i acesti doi factori sunt : Regelei Parlamentul. Prin urmare imi pare bine a d.Sturdza recunoaste f i dumneasa existenfaacestuiadeogr, sunt conoins cg de azi inainte nimeni nu-1 va mai vedea pe stradg in capul poporului" (ilaritate).

www.dacoromanica.ro 254 C. GANE Cum Sturdza mai avusese §i nefericita inspirafie de-a spune di politica lui Carp este autoritatioe,(inloe de autoritarri) fostul critic al Junimii se legrt de vorba aceasta care nu e tocmai romemeascii, dar care a fost pronuntatC, fiictind o lung5 dezertafie asupracuvitn- tuluiì asupra aplicirei lui la politica sa. Si apoi trecu la foarfecele cele mari economiile", repetiind de fapt ceiace-i spusese lui Costinescu la Ca- precum §i la altlí ideie de-a lui Sturdza, care cerea stt nu se alieneze disponibilitlifile statului". DlaDonibtlittstile Statulul. Stiti bine", spuse Carp, dibate formele imprumuturi ne sunt interzise de la contractarea imprumutului de 175 milioane. Nu ne rgmfine deci dealt un lucru : sä vedem care sunt disponi- statului, 0 care sunt acele alien5ri care se pot face pentru a ne pune in pozitiunea de a pLiti cele 43 de milioane, f5rg a lipsi de la cumin- tul nostru... LF i mi se pare at este un fel de Mgr- nicie de a veni 0 a zice : da, sg alien'iim. Dar la fiecare pas : Hiirtia de tigarete ? Dar nu inteleg sä alienezi nenitul liiirtiei de figareili pe doisprezece ani". ..Flota? Dar nu intelegi cä Europa o sä spuie noi am pus Romiinia la licitatie?". Pgdurile ? Dar Dos. ore fi sA alienati veniturile tiirii". Actiunile Biincei? .Apoi Dos. atacati f i violen- tati institutiunea de credit cea mai puternicii, care a venit in ajutorul Statului român fi e menitii mai ving de multe ori in ajutorul lui. .Apoi dacii la fiecare pas ziceti nu, $i nu zndt- cati :in locul Bäncei, cutare resursg; in locul pildurilor, cutare alta; in locul hArtiei de tigaret, in locul petrolului o altä combinatie, atunci o repet. este cam Mantic de a veni 0 a zice, in sztua- tiunea actuarg : oricene va cereguvernul, primim, ins5 cu rezernamintalrz de a giísicA toate mäsurile sunt rele 0 a le respinge pe toate". Acum, la sfar§itul acestui discurs, Carp fiicu in plin Senat §i destiiinuirea desprecare s'avorbit mai sus,

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 255 cum ea a incercat §i.Cusolutia imprumutului, un mare imprumut care sit' acopere pe ce! din 1899 §i sa-i mat dea un excedent de vre-o 50 de milioane pentru plata arieratelori pentru nevoile lucrarilor in cura. DestAlnuirlants- Asupra acestui imprumut tin sä atrag atentiu-pra Imp rumutulut. nea tuturor oamenilorpolitici de lanoi,spuse Carp. Este un mijloc de a face un imprumut mare, care sg acopere fi cele 175 milioane pi cele 43 de milioane. Fgrg sg comit ore-o indiscretiune, vä rog sá mä credeti pe cuviint, dacg zic cg propunerile unui asemenea imprumut au fost fgcute de puteri financiare foarte, darfoarteserioase, despre care nimeni nu s'ar indoi cil ar fi in stare sg ne dea nu 220 de milioane, dar 400 de milioane, fi aceasta imediat. Dar am ref uzat.i iatg motivele pentru care a refuzat :întâi, pentrucii ort- ce imprumut af face astgzi, nu-1 pot face cleat in conditiuni foarle oneroase...Aldoilea, pentrucg am ogzut in dosul acestor propuneritendinta a- proape neascunsg de a pune Romgnia, prin mijlocul raporiurilor economice, inpozitia de a nu mai fi pe deplin liberg in orientarea politicei sale. atunci fatg ca acestedoug imprejurgri,cea cg inzprumutul ar fi fost oneros,i cea de a doua cg imprumutul nu numai cä ar fi fost oneros, dar ne-ar fi restrgns in libertatea noastru de actiune, intelegeti prea bine cum cg aceste propuneri am trebuit sg le resping. Dacg vorbesc aici de aceste propuneri ,este cg vreau sg prevenitii sátiti cä oricine va veni dupg noi, dacg nu le-arrespinge, ar face un rgu serviciu acestei tgri". E greu de crezut ea aceasta propunere i-a fost as,a netam nesam,i ca nu el ar fifost acela care a umbla.t dupa ea :§i. de aceia s'azis mai sus, ca clan- du-§i seama de greufatile care incepea o 'inert oculta o- pozitie faca, el a recurs la o suprema incereare, a- ceea de-a salva situatia financiara a tarii printr'un nou imprumut, care i-a fost acordat, dar pe care l-a refuzat. Totu§i, nu este exclus ca din cercul prieteniilor ce

www.dacoromanica.ro 256 C. GANE intretinea el inGermania sa-i fi venit propunerea fara so ceara, iar fata de sinceritatea care a caracterizat aceasta figurai aceasta viata, afirmatia sa ar trebui luata ca absolut veridica. Dar, in definitiv, aceasta nu are insemnatate.Propunerileunuf imprumut" poate sa insemnepropunerilefacute proprio motu" sau propuneri facute in urma unei solicitarr. Ceiace este frumos este ca a refuzat acest imprumut, desi realizarea lui ar fi intarit tariimul pe care-1 simtea niindu-se sub el. Si la urma, nici acest lucru nu se poate numi frumos, caci fag de talmacirile sale imprumut onerosi restriingator al libertatii de actiune a farii a nu-1 fi refuzat ar fi insemnat o negatiune a propriului su principiu, c a-0 face datoria nu este un merit". Nu ! Ceiace este frumos este durerea de care a fost stäpanit cand a venit säracneasca in parlament pentru salvarea finantelor României i s'au facut de straini propuneri inacceptabilepentrudemnitatea pentru viitorul tírii,i exortatia facuta viitoarelor guverne sa nu plece urechia la atari subversivesugestii. Economii in armata, niciodafii; restriingerea liberei o- rienari a politicei externe, niciodatA. Si tot el era yin- dutul strriinilor", tot el era nepatriotul" I Stuliorum numerus est infinitus.

Generalul Menu. Indatäl dupa intelegerea din Iulie trecut dintre Carp Cantac-uzino, Generalul Manu demisionase din pre§e- dentia clubului conservator, ha chiar din club. El moti- vase aceasta dernisie prin dorinta ce avea de a-si pastra absoluta libertate de actiune in iar in telegrama trimisa lui Cantacuzino (Cu care era inTudit) spusese : Voi observa si judeca cu impartialitate desvoltarea ulterioara a evenimentelorpoliticeinsanul partidului". Intrigile dineu- liee. Vorbele acestea Ii erau suficiente lui Take Ioneseu pentru a-0 da seama ca are in generalul Manu un aliat. Apropiereaintre eise facu destulde usor,i in urma acestor doi venir,farapreamaregreutate,

www.dacoromanica.ro MINIST RUL FINANCELOR AB NETUL 'ART TRULli.l. www.dacoromanica.ro P. P. CARP 257 Gheorghe Panu, vesnicul nemultumit, Ion Lahovari Grigore Triandafil, prietenii lui Manu. Majoritatea parlamentului era deci de pe acum, din Decembrie, °stall guvernulm. Dar mai trebuia cfitigati Gheorghe Cantacuzino, fostul sef, actualul presedinte al Camerei, i impreung cu el numerosii sii partizani, pentru a liisa pe Carp in reprezentanta nationarii numai cu junimistii sáii cu parlamentarii devotati lui Filipescu, 011inescu, Gradis- teanuiIacob Lahovari.Iar lui Cantacuzino care abia in Iulie facuse fuziunea,ii venea greu ca in Decembrie sa se si intoarcg impotriva unui guvern venit la putere multumifii abnegatiei sale". Dar se fácu lucrul acesta. Dupil ce trecu legea vânzárii actium- lor Brincei Nationale ce apartineaustatului 1),Carp, inainte de va.canta de Criiciun, depuse pe birourile corpurilor legiutoare toate proectele salefinanciare : un impozit asupra veniturilor capitalului mobiliar, impozitul complementar, taxa pe salariii pensiuni, patentele, funciarul modificarea perceperei impozitelor directe etc. O actiune bine condusZi a opozitieiconservatoare impotriva patentelor in deosebi si a complimentului a- trase in reteaua ei si pe Cantacuzino,care se opunea intotdeauna la once lege care loveai in punga lui. Carp la Berlin. In- Carp, care stia totul, pledi la sfarsitul lui Decembrietrevederea luiou ImpAratul Germa- la Berlin. Noui tratative de imprumut ? cu Discontonlei. CrAelun 1900. Gesellschaft ? pentru acoperirea celui vechi ?pentru obtinerea unor conditiuni mai avantajoase deck acele denuntate in Senat ? Nu se poateti. Fapt edi, din presa germanii, s'a aflat cáprimul-ministru al Romti- niei fusese primit inaudienfii de Impiiratul Wilhelm II, care i-a daruit ofotografiecu autograf lucru care-si avu insemn'iitatea lui,dupà" cum vomveclea indata.

1) Pe care le cumpfiri Banca insesi.Tratativele furl anevoioase, dar izbutirà din intelepciunealui Eug. Carada(vice guvernatorul Bancei). care pricepu rationamentul luí Carp, cum di Banca Natio- nald nu trebuie s5. fie o institutiune de partid si e datoare ca atare sA ajute Statul, iar ca daa. nu va riscumpdra ea actiunile, ele vor fi vAndute strainilor. In schimbul acestui ajutor dat de Bancl, guvernul li prelungi privilegiul pe 8 ani (dreptul regalian al Statuluí fi- id sporit de la 20% la 30%). 17

www.dacoromanica.ro 258 C. GANE Intors de la Berlinfgra rezultat practic(daca oil autat vre-unul), Carp intruni majoritatea in ziva de 20 Ianuarie 1901 pentru a-i mai expune odata politica sa financiara si a pune bine lucrurile la puuct. Dlacursal lul Cara la 1ntrunlrea maio- Domnilor, spuse el majoritillii, a venit momen- r1t2.111 2011 1901. tul sol utiunilor, cfind trebuiesc explicgri deschise". Cand am luat guvernul...striggtulera : trebuie regulatg situatiunea financiarg. Eu cu dansa am venit, cu dgnsa voi sta, cu dânsa voi cgdea I". Expuse deci incgodatil, in am6nunte, bugetul sau felul cum intelegea echilibreze.Trecu apoi la resurse, iaici se simte foarte bine a era un apel pe care-1 {Ikea nu numai rnajoritii,dar indeosebi lui Cantacuzino, pentru a-1 face sZi inteleagri ctrebuie accepte impozitul complementar, °Heal de usturiltor ar putea fi aceasta pentru punga sa personatii. El zise : Cum trebuesc creiate resursele ? Avem doug feluri de impozite : clirecteiindirecte...Este o teorie care spune cg e mai nimerit sg se recurgg la impozitele indirecte de ciit la cele directe, cgci de cele indirecte contribuabilii se pot apgra tdn- guri, ceiace nu pot face Ng de cele directe. Se ponte aplicaintotdeaunaaceastgteorie ? Nu, cgci cand este strfindoare,cele indirecte nu dau resurse. Cand mg uii la deficitul de 18 milioane din bugetul actual, vgd a el provine de la impozitele indirecte. Rgmân deciimpozit eledirecte. Am prat sg ngd dacgelesuntechitabile fatg de contri- buabili.Estetoatgmateriaimpozabiiäinz- pusg ? $i dacg este impusg, este ea impusg in mod egal sau neegal? Cele neim puse trebuiesc impuse; fi pentru celelalte trebuie o egalitate. Capitalul mobiliar dela noi nuesteimpus. Prin urmare era de datoria mea sg-1impun. Era pe urmá o inegalitate in impozitul funciar... Bunurile de mgng moara sesustrggeaude la taxe... Apoi lefurile functionarilor.Voidepune mgine un proect de lege prin care scad cu 5% lefurile de la 200 lei mai sus.Patentarii la noi nu

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 259 plgtesc deciit intre 2 pi 3 la sutg. Nu era drept ridic patenta piing la 5%? Rgmfinea ceva de o inichitaie revoltgtoare : darea personalg, dupg care fgrartul f i bogatul tefte aceiafi taxg. Am ggsit un mod egal care cade asupra luturor. Acesta este impozitul complementar,careestefoartemic istabilqte o echit ate. ...Termin zictind di in situafiunea in care ne a- flgm toatg lumeatrebuie sit* facg sacrificiu. Ora solufiunilor a sosit.Rog pe domniideputafi aleagg delegafi spre a avea cu cinediscuta. Ea v'am fgcut declarafiunile guV ernuluii vá rog vä grgbifi". Rilspunsul majoritaiii la aceast'ii declarafie a. primu-Obstructia. lui minisfru fu obstructia. Comitetul delegatilor fu ales si se intruni, dar in loe de a grbi lucrarile, dup'ii cum ceruse Carp, el le trIglin pentru a le zildZirnici. Demisia lui Carp La 26 Ianuarie Carp ti prezinta demisia, la Camerà revenlreaasu- si la Senat, in urmiltorii termeni pra el. Am onoare a vg anunfa demisia cabinetului. M. S. Regele va aviza. In conformitateCuuzanfele parlamentare, cred cä d.prqedinte va suspenda fedinfele Camerei(respectiv ale Senatului) piing ce M. S. Regele va lua o hotrirgre". Dar M. S. Regele, care stiamulte, si.care dorea mai tilriigilneze guvernarea actual a cu ciiteva ceru lui Carp sit' revie asuprademisiei,ciici va hotsetri el majoritatea sprijine reformele. Carp se 1àsconvins, si la 31 Ianuarie convoacii din nou Parlamentul pentru a-i comunica, cum cri potrivit intelegeru avute ,,cu factoriiconstitutionali" s'a hotil- rett a continua opera inceputti, incredintat fiind cii va fi sprijinit. Acum abia incepu, in sânul partidului, fiiimiintarea cea mare. Hofdriti de a da guvernului in tot cazul un vot de blam, Take Ionescu, Generalul Manu, Gh. Can- tacuzino si Ion Lahovariincepurii a actiona pe lângii foptii br prieteni conservatori, lacob Lahovari, cu, Oränescui Geiidisteanu, pentru a-i hotsa'ri s'a.' demi-

www.dacoromanica.ro 260 C. GANE sioneze din cabinet. Atari demisiuni ar fi atras fire§te caderea guvernului. fara ca votulde blam sa se dea unor prieteni". Daca nu, alea jatca est. Dar fu nu. Nici unul din cei patrumini§tri conservatori, foarte solidan i cu Carp, nu voira sa demisioneze. Ba mai mult, ei pusera peprimul-ministru in curent cu intrigile care se faceau in culisele majoritarilor. Carp ceru atunci convocarea unui consiliu de mini§tn la palat. Voia sa inteleaga §i el ce se petrece acolo, sus. Erau oare factoriiconstitutionali"amiindoiimpo- triva lui ? P. P. Carp el re- /We Carol. Si cum se intruni cpnsiliul, primul ministru intreba Codeine' dele. Pa- lat. pe rege, scurt, daca Majes tatea Sa îi aproba proectele de lege sau nu. lar Regele, calm, dar foarte ro § la fata, Ii raspunse Dece-mi puneti aceastii intrebare? Da, Dom- nule Carp, f tiu cá la Berlin, c find aft prfinzit la masa Impiíratului, acesta a'a intrebat dacg reformele Dos. au sä fie votate de parlament. iar Das. ati rilspuns cii n'au sá fie votate, fiindcä eu sunt un fricosi nu vii sustin". lar Carp, pentru care minciuna era o imposibilitate raspiunse la riindul sau : Este adeograt, Majestate". Am spusImpiiratului cä Majestatea Voastra sä lasti sá fie de multe oriinfluentatii de violen- tele opozi(ier 1). In urma acestei scene, §itrecutul §i viitorul legatu- rilor dintre regele Carol I §i omul de stat Petre Carp se inteleg de la sine,fara talmaciri§i comentarii. Va urma, peste 13 ani, o tarziei dureroasa revenire intre aceste raporturi. Cliteva zile mai t'arziu, la 12 Februarie 1901, avu loc memorabila §edinta a Camerei, in care un parlament român, pentru intaia data de la Cuza Voda incoace, rasturna un guvern.

11 Scena a fost istorisiti de Bacalba§a, o. c. II p. 314,

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 261

Ziva 'stork& de la Faptele se petrecurrt astfel : 12 Februarle 1901. Majoritatea opozitionista vazand canu poate convinge pe cei patru mini§tri conservatori sdemisioneze din cabinet, hotara in schimb comitetul de delegati sa continue obstructia cu o laudabilaperseverenta. Nes- far§itele discutii cu privire la fiecare paragraf de lege ar fi pus guvernul in neputinta de trece reformele nici intr'un an de zile. Carp hotari sit curme situatia. In §edinta Camerei de la 12 Februarie, el se scula de pe banca ministerial a §t apostrofa adunarea : ...Infelegerea intre comitetul delegafilor pi guvern nu a fost posibilg f i rog Adunarea sg puie cu o org inainte capgt unei situafiuni dgungtoare pentru partid f i pentru intereselecele mai vitale ale fgrii". Take Ionescu Du- ake Ionescu lua cuvantul. Intr'un discurs vehementne chestiunea per- el ataca politica lui Carp, acuzandu-1 ca cere capulsonala. gem-ralulut Maitu, al lui Ion Lahovari §i al lui Grigore Triandafil". Nici nu mai fu vorba de finante, fu vorba de personalitati, vreascuri aruncate peste ¡aria care mocnea in sufletul generalului. Carp n'Rre ce face Grigore Triandafil, apucat de o tarzie remuvare, secu capul lut Trlan- scoali spune : daf11. Eu sunt gata sa-mi dau capul, numai sne intelegem". N'am ce face cu el" ii riispunse Carp. Murmure, tumult, atmosfera grea.Primul ministru se scula incepu discursul, un discurs enervat, vehement, hotraltor. De obiceiel nu vorbea,ca ceilalti colegi, din banca ministerial. El trecea dinaintea bancei, se plimba, punea mana in buzunar, o scotea, trecea degetul cel mare sub scorbura vestei, flutura celelalte patru degete, i§i apostrofa adversarul cu aratatorul, era acasa, era in parlament, era inir'alta lume, a ideilor §i a convingerilor, era fenomenal '). Domnilor deputafi, mai fnainte de bate, de- Dlacuraul lul CarP ciar di nu revendic pentru mine dumnezgiesculla Camera.

1) Din amintirile personale ale autorului

www.dacoromanica.ro 262 C. GANE drept de a mg cobori in conrtiintele altora. De ce este sau nu este in conrtiinta d-lui Take lonescu, nu am nici intentia niciputinta de a mg ocupa. Admit deci, daca voiti, cg toatg actiunea dumisale este isvorgtg din cele mai bune simtiminte pentru partid pentru targ. Decgt eu cred dumneasa a injosit chestiunea... &find mi-a zis nu am alt tel decgt de a cere capul generalului Manu. Dar mai întâi, daca ar fi ara, ari fi in pozitie de legitimä apgrare. Dacg estecineva in comitetul delegatilor de care nu am a mg pliinge, acela e generalul Manu, pentru cä dumnealui s'a declarat capul locului contra formatiunii guvernului, pe care o declarg neconservatoare, fiind numai o junimistificare" a partidului". Intrerupt de Manu, care-i spuse ca el nefaciind politico in timpul acesta, Carp ar fi dat lupta pe un teren fals trebuind scaute alte ocazii", Carp Ii raspunse". Ce-ati zice Dos., domnule general, dacit doug armate fiind fatit in fatit pe cgmpul de bgtaie, unul din adversari ar vrea sä sputa generalului armatei adverse la ce ocazie ar orea el sg dea tglia ? Cred cä ar fi o naivitate militgreascg atgt de mare, incgt Dv., general, nu v'afi fi putut face capabil de un asemenea lucru. Eu vg rog d-le general, ca om politic sit vg aduce (i aminte de ce-ati face ca general ri sg nu veniti aici cu alte deprinderi". Odatcchestiunea fusese pusa direct intre Take Ionescu, generalul Manu §i el, Carp trecu mai departe la situatia sa fata de majoritate, caci nu mai avea nici rabdarea nici nevoia smai crute pe cineva. El zise: Dacg ar fi numai o chestiune de cifre, multe lucruri nu s'ar fi intiimplat... Dar s'a ivit chestitt- nea de incredere sau neincredere in guvern..." Si atunci Carp intreba de ce aceasta neincredere Nu e torba de cifre. cl de polltici. In situatia actual:4.,cgnd tara are nevoie sg impung sarcini asupra tuturor pgturilor sociale. nu pulem admite noica ele sg apese mai greu asupra unei cate gorii de impozabili dealt asupra

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 263 altei cale gorii. Ce se ivepte deodatg?i yeti vedea, domnilor, cg arta oratoricg nu e intotdeauna In stare de a acoperi adevgrul. Cand cu un fel de mandrie d. Take lonescu zicea suntem 60 de avocali aci in Camerä pi nu am vrut sadgm exemplul cá noi nu voim sg participgm la sarcinile statului vom vedea indata cum au inteles ei aceastg abnegatiune, cum au inteles acel avant al unor inimi nobile care se of erg sg facg sacrificii. Ei, acestavant sereduce la o ofertg de 70.000 de f ranci pentru ioate pro fesiunile libere (ilaritate). Vä inchipuiti, d-lor, toti avocatii Ora, loti medicii, toti inginerii, toti arhitectii, venind pi spunand acestei : Noi ne sacrificgm pentru tine, n'ati 70.000 de lei (aplauze). voifi sg iau aceasta in serios?... Un guvern cu conptiinfg este acela care zice : am venit aici sä administrez avereastatului, care nu este a mea. Nu mg pot semi de dânsa ca sa capgt eu o inrgurire, ce nu este legitimatà- prin propria mea valoare. Domnul Take lonescu are pi nu are con- ptiintli de propria lui valoare. Are conptiintg and revendicg in tara aceasta o pozitiune la care talentul situ Ii da drept ; nu are conptiintg de adevgrata lui valoare and ziceca sa mä urc sus, trebuie sä cumpgr pe cei de jos". Intrerupt de Barbu Piiltineanu cu vorbeleatunci jupuim ?", Carp e cuprins de o indignare, care oratoriei sale accente ciceronice : Va sg zicg sg-i jupuim? Imi pare bine cä aud Accente cicero- cuvantul acesta.Domnilorstenografi, mg tognice. serieti acolo a am fost invinuit de a jupui pe profesionipti pentru cá le-am cerut 72.000 de lei. Scriefi vg rog cä am jupuit pe comercian (i pentru cá n'au vrut dea dealt 200.000 de lei. Scrie- ti-o sa se pilei sg ramaie, f i scrieti cä aceasta s'a zis in momentele acelea in care Romania era obligatg sg impung sarcini grele oricgrei suflgri din aceastg targ, ca sá scape nu averea lor, ci ca stt scape onoarea ei.

www.dacoromanica.ro 264 C. GANE ,,7 in asemenea condifiuni eu sunt intransi- gentul, eu sunt casantul, in asemenea conditiuni eu sunt acela care nu fiu seama de aspiratiunile partidului conservator pi vreau sg provoc prg- bupirea lui in ziva de azi. Bine, dar eu vreau ca so se ftie cg dacg va fi prgbupire, prabuptrea a fost pentru 72.000lei la profesionipli fi pentru 270.000 la comercianti. Finautele lui Take Ioneecu. ...Cu privire la aceastg chestiune a cifrelor vg aduceti aminte d-lor, ca ce elegantgi cu ce incredere in sine trata d. Take lonescu pe domnul Maiorescu de diletantvg aduceti aminte cu ce sigurantg asupra viitorului, la modestele obiectiuni pe care lefliceam d. Costinescu fi eu la budgetele dumisale,dumneasargspundea : vg afirm cg o sä se poatg, vg afirm cg apa o sg fie! Ei, care e rezultatul? Este cg dacg a fost fgcut vreodalg, in tara aceasta,un budget fantastic, este acela care a fost fgcut de dumneasa. Vedeti dar, domnilor, cum ne putem inpela asupra cifrelor...i cgnd se dovedepte cg peste un an, d-voastrg sunteti rgspunzgtori de un deficit de 20 de milioane, atunci eu api crede nu vg dau niel un sfat dar api crede cä ar fi nemerit sg recunoapteli cg vg puteti inpela... Greaua sarcrng ce am luat, d-voastrg mi-ati incredintat-o, mi-ati spus cg dos. nu o puteti implini. Sunt eu oare in drept sg zic : dacg nu puteti, lgsati-mg sg fac eu cum ptiu ..,Dar and am vgzut cg in partid se luptg in contra guvernului cu cifre atilt de ridicole, care aruncg o umbrg grea asupra celor care le pun inainte, mi-am zis c.'"Eiaici este o chestiune D-voastrg credeti cgguvernul actual nu este destoinic de a face actuala ref ormg.Aeesta este adevgrul, vede (ic fit dedeparte merg cu stima pe care o am pentru parlament, nevrfind sg caut alte motive, decgt aceste motive de convic- tiune, cg adecg nu mg credefi pe mine in stare de a face ceiace nu ati fgcut d-voastrii.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 265 atunci nu este deprinderea mea de aalit sä merg inainte, de a pästra o zi, o °nil mai mult, sub conducerea mea un guvern, de care am conoingerea di, in atari conditiuninu poate merge inainte. Mi-ati spus : Vä criim noi autoritatea moralä materialä i am primit sä stau. Dar in loc ca dos., comitetul delega. tiilor, sä trageti o lectie, In loc sä reveniti la adeväratele sentimente,care cer o lucrare impreunä a tuturor pentru a scoaie (ara din situatiuneagrea in care toate partidele au pus-o, dos. vä uilati dadi cutare avocat are pläteascä atiit sau atät. Affi fiind, trebuie sii re-Ultimatum. cunoa#eti cä numai de cifre nu poate sä fie vorba 4stgzi. Aoem de a face cu o lupai politicii ce nu poate suf eri intgrziere. Propuneti ilia o aminare? Nu o primesc... Nu vä dau nici o zi, destul timp s'a pierdut in främântäri sterile". Interventia lui Discursul era terminat,ultimatum-ul dat. Carp seCantacuzino. a§ezti jos §i se sculh Cantacuzino. El párhsise fotoliul prerdintial O. ecru cuvhntul. Ceru o amânare de 24 de ore pentru ca comitetul delegatilor sh isprhveasch raportul... dar cu conditia ca guvernul sit' mai fach concesiuni". Apropiinclu-se de Carp, Ii spuse, tare, in auzul tuturor ..Domnule Carp, pune sabia in teach, §i nu vei avca printre noi decht amici". Dar Carp §tia ch nu era vorba aici de amicitie, ci de un rhgaz pentru a preghti mai bine atmosfera priin- cioash votului de blam. De aceia rhspunse, fárh a bága sabia in teach', ba din potrivh, ascutind-o Guvernul nu primqte a discuta mai departe cu comitetul delegatilor pe airfimul unor concesiuni pe care nu le poate admite. Eu vä fac alai propunere : sä declare comitetul delegatilor, aici inaintea d-voasträ, cum cä primefte el pro punerile guvernului". Se face un sgomot nemaipomenit in incinth ;se aud glasuri zichnd : Nu, nu putem sii ne dezicem.

www.dacoromanica.ro 266 C. GANE P. P. Carp : Aha ! nu puteti sä vá deziceti, dar eu pot" ? rake Ionescu (inciintat) : Nici dumneata I" P. P. Carp : Doinnule Take lonescu.situatiunea este am In cât, asazi, trebuie sse deslege chestiunea. Gullotinatulpriu convtngere. Cunosc perfect situatia. Dar un gupern trebuie lucreze, iar nu sä se in dupli sfaturi, oric.it de pii- rintepti ar fi el. De altfel, domnilor, am poate multe ooca(iuni, insil o vocatiune nu am, aceia de fi un guillotiné par persuasion ! Votul de blam. In urma acestor cuvintei dupa un scurt discurs al lui Delavrancea, discutiase inchide si se procecleaza la vot motiunea, propusade Hiotu lainceputul se- dintei 1). Guvernul declara ca se abtine de da vot, rezultatul scrutinului :75 voturi negre contra 74 albe. Daca votau mini.trii, guvernul ar fi obtinut majoritatea : 82 de voturi contra 75. Dar Carp n'a vrut s'o Majoritatea nu-1 interesa deck in mantra in care putea lucra cu ea ; insa intr'o Camera in care aproape jumatate din deputati erau impotriva lui, n'avea ce cauta. Demiela guvernului 13 Febr. 1901. A doua zi, 13 Februarie, îi prezinta demisia, cazand deci de la putere, dupa cum a fost enuntat, nu pe chestia nepregatirii sale financiare, nu pe chestia unei idei care s. inlocuiascil pe alta, ci pe chestia unor ambitii, a unei ambitii mai ales. Quod erat demonstrandum.

2) DacA guvernul poate continua opera inceputi, sau sA treacA la ordinea zilei".

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL V Guyernul D. A. Sturdza (1901-1904)

eestui succes al vietei constitutionale un parlament care riistoarnsel un guvern, in Ro- miinia i-a lipsit apoteoza : alegerea altui guvern din sang). majoritiitii. Dar dadi acei cari ar fi dorit sii-1vada pe Take Ionescu la putere ar fi §tiut cii majoritatea lor este eat de mi- nim5, incât votul de blam va rilsturna nu numai guvernul Carp, dar intregul regim conservator, lumen] n'ar fi incercat, cum se zice, marea cu degetul. Dupii o atat de grandioasa lupffi de senat roman, §edinta Camerei de la 12 Februarie se terminase intr'o atmosfeeäde apatiegeneralA,fiecare dânduli seama de tristul rezultat care-i va urma. Compunerea Si in adev6r eii regele nu stau o clipil la giind. Cumeterului Sturdza. ti prezina Carp demisia, el insZircinà" pe Sturdza cu formarea noului guvern, care fu astfel compus : D. A. Stùrdza, pre§edintia, externele §i riizboiul ad- interim; Aurelian, internele;Haret, instructia; Ionel Bratianu, lucriiri publice; Pallade, finantele ;Stoice- scu, justitia §i Vasile Missir, domeniile. Guvernul acesta era de altfel o urmare a mersului firescallucrurilor :impiicarea mai veche dintre Sturdza §iAurelian, §i. intoarcerea maifloat alui Sturdza la dinastice sentimente de ordine recenta lui declaratie din Senat di guvernele se caphltii de la factorii constitutionali,regele§i. parlamentul, nu de la

www.dacoromanica.ro 268 C. GANE strada ! De altfel Sturdza fusese sinceri guvernarea lui va fi din cele mai bune. Numai doi ani Il despiír- teau de la incercarea ce Meuse de a stapani tara Meg parlament si impotriva regelui, dar, Mtrgin si experi- mental, acesti doi ani i-au fost de ajuns pentru a face chn el un om mat de cuunnie, incat singurul lucru pe care-I poate inregistra cu piirere de r'äu istoria este tocmai batriinetea sa, peste care s'a altoit o boata, care l-a scos din viata publica a fariitocmai atunci cand devenise folositor binelui obstesc. Impreiurfirile care au facilitat guver- Douii imprejurari au facut ca acest ministru narea lui Sturdza. sit poaftl guverna, cel puf in la inceput, linititi cuminte. IntAi, o aproape totalii lipsä' de opozitie in parlament, .sefii conservatorilornereusindnici unul la nouile alegeri niciCantacuzino,nici Manu, Wei Take lonescu iar junimistii fiind in urma unui cartel electoral, reprezentati numai prin Carp si Marghi- loman. Aldoilea a fostcsii Banca Nationalii vesnic binevoitoare partidului liberal, care o crease si o sfii- pfinea, a imprumutat Siatul cu 15 milioane de lei (in schimbul csdrui serviciu i se mai prelungi privilegiu pe alti 10 ani, deci acum in total pânit in 1920). Cu banii acestia, cu eiscumplirareaactiunilor efectuat6sub guvernul anterior,cu venituldin impozitul asupra tuicii, tot din vremea guvernuluiCarp, cu economii insemnate, reducen i de salariiid.esfiintilrii de functiuni, si in deosebi cu un sir de buni ani agricoli, guvernul lui Sturdza riicu fatil la bate greutátile financiare, care piiruserii pana atunci aproape de nein.vins. Sistemul economiilor fu impins însit prea departe, si In deosebi acolo unde nu trebuia,In arnica, ceiace aduse fitrii un nepatriotic serviciu, resimtit cu durere de intreg poporul romtinesc vre-o 15 ani mai Vom arata mai jos cum au curs imprejuriirile care adus in trei-patru ani tot atiitea remanien mimste- riale, pana cAnd, la sfarsitul lui Decembrie 1904 s'a präbus,it guvernul, fitrit niel un motiv de ordin constitutional, deciit numai din pricina neintelegerilorclin- lituntrul care incepuse, sfredelit de unele ambitii, sit calce pe urmele nedisciplinii conservatoare.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 269

Oonservatorll In o- Sa vedena insa deocamdata ce s'a intamplat in sanulposItle. acestui partid conservator in epocace-a urmat dupa demisia lui Carp dela 12 Februarie 1901. Conservatorii fuzionati care facusera parte din guvern ; N. Filipescu, C. Olanescu §i I. Gradi§teanu ramasera strans grupati in jurul lui Carp. Numai generalul Iacob Lahovari se intoarse intabara adversa, cad pe de o parte, chiar in §edinta Camerei de la 12 Februarie, el fu atat de nemultumit de faptul cí guvernul hotarise sa nu ja parte la vot, bleat strigase in gura mare : Aceasta este o prostie !" iar pe de alta parte, cand in urma acestei prostii" guvernul cazu, el nu mai vru sa auda vorbind de un cartel electoral al junimi§tilor cu liberalii, §.1 ca atare, lasandu-se convins de Take Ionescu ca el va fi, dupa moartea lui Canta- cuzino, ales §ef al partidului conservator, se intoarse la matca". Dar desbinarea dintre celedoua tabere conservatoare venea acum in deosebi de la neintelegerea asupra acestui cuvant de matai, fiindca matca trebue sa fie acolo unde este majoritatea. Or, vechii conservatori cu noul Take Ionescu in fEuntea lor, pretindeau ca acolo unde este §eful partidului (Cantacuzino) §i majoritatea de un vot, acolo este §.1 matca pe cand gruparea lui Carp spunea ciiei reprezinta partidul fiindca majoritatea e din partea lor,deoarece la cele 74 de voturi obtinute la Camera, daca seadaogau cele opt voturi ale mini§trilor ce se abtinusera, faceau 82 contra 75. Animozitatea aceastatrebui siiducii fire§te la o formala denuntare a acelei fuziuni carese facuse in Iulie 1900. Atunci, la 9 Iulie, Gh Cantacuzinospusese : ...Conformandu-ma vederilor neuitatului§inemu- ritorului Lascar Catargi, am cautat a face intregirea partidului conservator, spre binele §i inaltarea lui, prin unirea fortelor sale vii inteun singur §.1 puternic mä- nunchi... Am crezut ca corespunddorintelor tuturor conservatorilor din tara §i ca astfel se va aducepacea §.1 armonia in siinul Dar pacea §i armonianefiind in genere de esenta

www.dacoromanica.ro 270 C. GANE omeneasea, §i in deosebi nu de esenta conservatoare, cel putin nu in Romania, ele tinura ce que durent les roses... ou presque. Denuntarea tuztu- nel (3011XI1901). La 30 Septembrie 1901, intr'un banchet dat la Ia§i, Gheorghe Gr. Cantacuzino denunta fuziunea, §i inca printr'o serie de violente discursurirostite de autorii politicei de la 12 Februarie in contra cebra pe care-i rasturnasera de la ciirma §i impreuna cu &mil rastur- naserii regimul conservator. In urma acestei provocatiuni,avu loe in ziva de 7 Clonaffitulrea junt- mlettlor de la 7 Oc-Octombrie 1901 o consrátuire, in casete lui C. °lane- tombrle 1801. scu, consfatuire in care se dele citire Declarilrii de eon- stituire a celor ce, in Camera, intrunisera majoritatea reprezentanfilor partidului conservator" 1). Consfatuirea sau adunarea din seara de 7 Oc- tombrie 1901. in casa luiOlanescu, fu prezidata de Theodor Rosetti, §i rezultatul ei fu declararea mem, brilorprezenti, care in esenta, cuprindea cam urmatoarele : ea criza prin care trece tara este in mare parte cauzata de administratialiberala de la 1895 la 1899, prin sporirea de lefuri §i nechibzuita emitere de bonuri ce facuse; cacela§ guvern, in alcatuirea sa actual& ca de in exagerarea contrara printr'o §i mai nechibzuita red ucere de cheltueli...cadevarataindreptarenu poate r^9ulta decat din utilizarea rafionala a bogafiilor naturli - ale farii, din remanierea impozitelor §i dintr'o reformI organica a administratiei"... ca, acesta fiind §i procrr.)mid guvernuluilui Carp, rasturnat la Camera In 12 Pebruarie : fo§ti membrii aiultimului guvern conservator, ramanand strans uniti... constitu ese unclub la Bucure§ti §i cluburi prin judete, staruind in parlament. prin intruniri publice §i prin ziare, intru pandrea ideilor de reforma, in a caror infaptuire vedem gingura scapare a tarii..." Semnati :P. P. Carp, C. Olanescu, T. Maiorescu, N.

1) O paginA din viata partidului conservator" Bucure§ti1901 o. 34 (E o colectie a discursurilor tinute intre 12 Febr.i 11 Noem- brie 1901).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 271 Filipescu, Al. Marghiloman, Ion C. Gradisteanu si C. C. Arion, toti in calitatile lor de fosti Acest inceput de actiune fu urmat de patru mari intruniri combative" timp de 5 saptamani (7 Octombrie- Noembrie 1901), la Braila, la Craiova, la Iasi si la Bucuresti. Au vorbit la aceste intruniri factind isto- riculi teoria partidului conservator, si aratand aspiratiunile sale viitoare toti cei 7 membri semnatari ai declaratiei, plus Barbu Delavrancea, Petre Missir, Ma- tei Cantacuzino,D. Lauriani chiar(laCraiova) Barbu Stirbci, care desi declarase lui Marghiloman nu va face politica" 1)totusi incerca o timida, dar de foarte scurfa durata intrare in viata publica. Nu vom putea arata, nici pe scurt, desfasurarea a- cestui stralucit razboi oratoric ai celor mai de frunte orbi tori romani, cici ar trebui pentru aceasta o carte speciala. Ne vom marginideci a spicui numai din discursurile lui Carp ideilei frazele cele mai caracteristice. Discuraul lul Carp In consfatuirea politica din casa lui Olanescu (Str.la conaffituirea iu- Corabia No. 6, Duminica 7 Octombrie, orele 8Y2 seara)nlmiatilor. vorbise intai Filipescu pentru a expune situatia creata partidului conservator prin votul de la 12 Februarie pentru a ara.ta ca reorganizarea se impune ca un act urgent in vederea lupteice trebueste data impotriva partidului liberal. Indata dupa el luí Carp cuvantul, vorbind in acelas sens.Talmacindintamplarile din iarna trecuta el zise : Ciind s'a frittimplat aderea ultimului guvern conservator s'a ivit o deosebire de vedere; defi nu inteleg cum a putut sä se iveasc5 aceast5 deosebire de vedere, cäci In fine ciind s'a adresat p.ar- tidul la minei mi-a incredin(at conducerea mai departe a guvernuluiconservator, acei careau f5cut aceasta,sper c5 Cu totii#iau care sunt ideile mele în materiede f inante; eitiau cum cä tot-deuna am cerutimpozitul mobiltar,et tiau c5 tot-d'auna am cenit remanierea impozi-

1) Vezi vorbele sale exacte în Marghilomao o. c. vol. I p. 107.

www.dacoromanica.ro 272 C. GANE telor directe; ei f tiau cg am sustinut tot-d'auna cg tocmai in timp de crizg nu trebue sg faci apel la impozite indirecte,i atunci mg intreb : ce idee pi-au fgcut de mine ?57-au fgcut oare ideea cg voi veni eu la guvern ca sg realizez ideile altora ? .Ar fi fost in cazul acesta in special mai greu, peniru cg ideileacelea dgdusefaliment I (han/ate, aplauze prelungite).N'a putut sg se adreseze la mine d. Take lonescu pi sg-mi spung : Domnule Carp, eu am fgcut un budget cu ? milioaneexcedent darin realitate, iti spun numai dumitale, cu 29 milioane deficit, te rog ia-1 d-ta f i mergi apa inainte". Aceasta nu mi-a spus-o f i dacg-mi spunea api fi declinat o asemenea onoare. Prin urmare trebuia sg intrebuintez alte mijloacei atunci de odatg : naptere de desbinare. I-am fntrebat : ce voiti? Nu vrem impozite, vrem eeonomii. Foarte bine, dar atunci de ce nu le-ati fgcut ? Ati avut guvernul In mgng f i afi fgcut un budget de 238 milioane despre care f tiati cg nu se poate realiza". Prin urmare, nu erau lupte de ideii, cgnd nu e luptg de idei, atunci e altfel de luptg, e luptg de persoane,i mgrturisesc cg pe acest tgram n'am vrut sg intru un singur moment". In aceasig priving d. Take lonescu se potri- verte cu partidul liberal fi, sper cg va veni o zi in care se va aplica d-lui Take lonescu vorba francezg : On revient toujours à ses premieres amours, pi a el se va reintoarce la matca lui pi o dorim cu atgt mai mult cu cgt sunt convins cg precum a fgcut fericirea partidului conservator, va face pi fericirea partidului liberal (Aplauze)". Care este idealul lor care fi fnalzepte f i care Id ealu I pottelor satleflieute. fi face sg meargg la lupte ? Nu vgd decgt un ideal, idealul poftelor satisfgcute (Ilaritate. Aplauze)". Dar este vreme, d-lor, sg contenim cu acest ideal, este vreme d-lor sg spunem cg nu mai voim de dgnsele,i aceasta constitue pi o parte a activitgtii noastre; este vremea sg spunem cg nu voim

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 273 sä ajungem la putere fägäduind, pentru cä, venind la putere nu voim sá diírn totul acelora care n'au adus in schimb cleat adeziuni sgomotoase, fárá sá fi probat nici meritele lor, nici munca lor, nici rfiona lor pentru binele tárei. (Aplauze ¡ride- lung repetate). Noi pe lángá chestiunea impozitelor, pe liinga chestiunea financiará, pe liingá che- Riunea de organizare a acestei tári, ale diferitelor ramuri de administratiune care sá permitá a aduce economii mari in tará, noi dorim a introduce in viata noastrá politicá nipte moravuri mai sá- nátoase, mai moderne". La Braila, la 14 Octombrie, vorbira numai Gradis- teanui MaiOrescu, dar la Craiova, la 21 Octombrie, dupa Barbutirbei, Nicolae Filipescu, Petre Missir Barbu Dedavrancea, luí Petre Carp cuviintul. Delavrancea. finuse un discurs de mari laude aduse In cinstea lai Carp, ceiace nu-i placea, caci omul constient de valoarea sa nu are nevoie de aceste omagii, apoi niel pudoarea sufleteasca nu admite laudele ce se aduc in fata. Ele sunt jenante,i de ciite ori a fost pus Carp in atari situalii, a cautat srt scape de ele fie prim- teo scurta frazä. staitoare de entuziaste avhnturi,fie printr'o glumä. La Craiova, vorbind deci indata dupa Delavrancea, el spuse : Domnilor, domnul Delavrancea se incearai a face din mine un semizeu nu-1 credeti(a-Setnizeul. plauze nesfarpite, ovatiuni, ilaritate). Sä nu-l'credeti I Semizeii, sunt acei care fac totul printr'inpii. Nu revendic aceastá glorie fi veti vedea acum pentru ce : Semizeii sunt acei care se ridicii at& de sus, inciit ei împiedicä, ucid speranta in altii de a-i putea imita. Eu nutresc spe- rantá di multi, i dovada o am in tineretul care mä inconjoará, cá multi au sá zicáceeace a fácut Carp, putem face pi noi, fim recunoscá- ion cá ne-a arátat drumul pi ne-a dat increderea In noi cá putem (aplauze nesi &pie, u- vatiuni).

www.dacoromanica.ro 274 C. GANE Domnilor, un gef de partid nu trebue sg fie numai servitorul partizanilor sgi; un fef de partid nu trebue numai prin pozitiunea lui sg promitg indestularea poftelor; un fef de partid nu trebue sä se coboare la popor : el trebue sä ridice poporul spre sine (vii aprobgri, aplauze). Un gef de partid e told'auna servitorul, dar cu o singurg conditiune, sg fie gi educatorul poporului sgu. (Aplauze). Ei bine, domnilor, nu zic cä sunt lipsit de ambitiune; nu de azi nutresc speranta de a ajunge la pozitiunea pe care mi-o incredintati; dar in toalg viata mea am cgutat sg muncesc aga in cat - cum ziceam adineauri ziva izba7ndei sg nu fie deciit consecinfa unei munci neintrerupte. vorbeam, domnilor, de amgriiciuni. In o a- semenea lupfg pe lângä amgrgciuni au fost f t zile aduc aminte, domnilor, &find d. general Manu, pregedinte de consiliu, vorbind la Adresg, revendica ca o glorie pentru dânsul restabilirea valutei, revendicg ca o glorie pentru dânsul, improprietgrirea a 100.000 familiii transformarea vechiului partid conservator in partid modern conservator. Acea glorie pe care o revendica d. Manu pentru dfinsul era pentru mine, degi tgceam, o satisfactiune ce nu vg pot descrie. (A- plauze). de aceea, domnilor, permitefi-mi sä mai adaug una inch' la probele care vi le-au dat gi d. Nicu Filipescu si d-nii Missir Delavrancea, cum cg politica de pofte, politica de ambitiuni, idei, este o politicg rgaicitoare care nu duce la rezultate, ca probg este cg astgzi, cel mai nepopular, acela care niciodatg n'a cgutat s'g amggeascg massele, acela despre care se zice cri e mgndru, cgnu DI-ea sg f tie de interesele noastre personale, cji el nu urma dead ambifiunea sa personalg ; acel nepopular, acela care n'a fggiiduit nimica, acela a- junge sg fie proclamat de cetgfenii din Craiova, de fef de partid ! (bravo, aplauze entuziaste indelung re petate). Ei bine, primesc aceastg sarcinäi sper ca vot

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 275 indeplini-o, dilndu-vii doug garantii pentru aceasta : trecutul meu f i cei care mg inconjoarg". La 28 Octombrie, la Imi, vorbi twig pleiada: Matei Cantacuzino, C. C. Arion, Alexandru Marghiloman, De- lavrancea, Maiorescu, Carp. Acesta in calitatea sa de §ef, vorbea intotdeauna cel din urmil : Ieoenilor", incepu el, intiun chip foarte dibaci discursul sill'. leoenilor, sunt acum 35 de ani de and am pg- asit laoul ca sii intru in viata politicg. Luam cu mine un stoc de idei care erau bunul comun al u- nui numgr de tineri ce reprezentau pe atunci mi- carea intelectuarg din laoi : n'am deat sä numesc pe Pogor, T. Rosetti, Maiorescu, Negruteptii, lanof pi altii. Mai luam cu mine oi o fermg hotgrgre de a aplica oi in politicg metoda pe care o intrebuzn- tam in literaturg; precum in literaturg, d-lor, am fost toid'auna de pgrere a o ggndire originalg nu e posibilg de at atunci cgnd limba se desvelepte In adevgratul ei geniu; tot asemenea am fost de pgrere cum a ideile politice trebue sg fie, chiar and le luiim din sirgingtate, prelucrate in sensul naturei poporului la care le apliam". Dacg insg in literaturg lucru era uoor, ad nu Junlintemul in 11- trebuia deat talent, pi talentul (aratg pe d. Maio-teratur& el In poli- rescu) il avem, dadi zic in literaturg lucrul eraMIL uoor, oi pentru a limba e recunosatoare pi and sinte a o rngnuepti cu drag, a vrei sg o desbart de bate elementele strgine ce o denatureazg ifi vine in ajutor, pi in locul strginismelor ce le inlgturam pune la dispozitiunea noastrg comoarele pe care le are in natura ei, in politicg era mai greu, pentru a in politicg avem de luptat cu doug greutgti, In politicg avem de luptat cu inrguririle secolelor, nu de decgdere, dar secolelor de impilare care au liisat urme mai adfinci oi mai grele de inaturat de at vg inchipuiti oi ale cgror urme le vedeti in cele desfgourate de d. Delavrancea, care poate pe nedrept aruncg toatil greoalaasupra generatiunei

www.dacoromanica.ro 276 C. GANE de ieri. Secoli intregi au contribuit sä facii sä slä- beascii in Români vechea idee de onestitate pi de caracter. (Aplauze indelung repetate). Mai aveam f i o altä greutate; era farmecul ce exercitau asupra noasträ un popor fa:4r cu aspirafiuni la toate idealurile, la ideile sträine, care au dat roade frumoase aiureapentru di acolo sunt rezultatul unei munci seculare anterioare, pi despre care credem cii nu avem dead a ne folosi de ele färä sä facem pi noi munca ce le-au datnap- tere aiurea. SA* vedem, d-lor, in aceastä viatiidetrei-zeci cinci ani a tovaräpilor mei pi a mea, care a fost ideea conservatoare nu sträinä, nu imprumutatä. dar apa cum trebue sii reiasä ea din intreagaiata noastrii de astäzi. Cáci, d-lor, ideea conservatoare variazä dupii timpuri f i dupii popoare. Un slat democratic are o idee conservatoare, un stat ari- stocratic alta, un stat mic altä idee conservatoare, de cgt un stat cu cincizecisau fasezeci mitioane de locuitori pi cu un milion de baionete la dispo- zifiunea lur. Deci, d-lor, sä vedemideea conservatoare Dr trei forme ale ei, cum s'a manifestat pi cum a fost aplicatä de noi ideea conservatoare AO de Co- roanä, fag cu politicaexternä, fag cu politica interne. Ideeacoueerva- toare fat& de Co- Aceste trei forme ale ideii conservatoare le cunoal- roanft, de politica externa id cea in-tern acum dintotcuprinsulacesteicarti: fata de ternit. Coroana, ideia deintarire a senttmentului dinastic; fag de politica externa inlaturarea utopulor" con- tiind numai pe posibilitati, o politica ce nu trebue sa fie de partid", ci nationala; iar fa ta de situatta interna, ideia conservatoare reprezinta aplicarea intregei activitati la ridicarea nivelului material §i. moral al tririi". ...De aceia, d-lor, ati vHzut cä mai inainte de toate, ideiaconservatoarezicea:dadi viva sä creascii acest simtimänt moral in popor, trebure ca justifia sii fie justitie. Insä ideia aceasta, depr

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 277 toatg lumea o cere, numai conseroatorii au aplicat-o: inamooibilitateamagistrafilor.i dooadg cg acel simfgmiint era in noi un simfimeint adânc, nu un simfimânt de programintiimplgtor, este cg trei mini§tri de justifie,mai inatnte avocaft, au pgrgsitmeseria /or numaifiindcg fuseseriz- znin4trii de justifie, iar acei trei ministri erau toff trei conseroatori; numesc pe Theodor Rosettz, numesc pe Marghiloman, numesc pe Maiorescu. Ideia conseroatoare,domnilor, este nu numat inglfarea moralei, dar e fi ideia cii trebuie sg dgm puterei de jos aceaexisten famaterialä, care-i face sg iubeascg piimantul pe care sunt ngscufi". Aci aratá Carp reforma agrarii, pámantul datcelor 120.000 de tárani, aegea invoielilor agricole, a meseriilor. reformele administrative, etc., etc. ...Dar ce-am flicut nu este de ajuns. Trebuie sg incordgm mintea f i sz eisim §i de azi inainte ce mai e de WO: acolo e sciiparea prezentului f i intgrirea viitorului. De aceia, dupg 35 de ani de muncg, am min. ggierea cä nici unul din amicii cu care am pornii In luptg, nu m'au pgrásit. Am altg mgnggiere;1 mai mare: cg avem in jurul nostru niste tineri din acei care sunt gloria prezentului f i ngdejdea off- torului. Ii cunoaftefi: Nicu Filipescu,Delaoran- cea, Marghiloman, Oliinescu, Arion.i acum, vg intreb: suntem noi reprezentanfii fideli ai ideii conseroatoare?" Glasurt se aud in said Da, da", §i Carp îi incheie discursul in ropotul de aplauze ai celorcarestiau acum cii.sunt reprezentantii ideii conservatoare" junimistii !cei care in ruptul capului n'ar fi convenit cá, dupá vorba lui Maiorescu, sunt mai mult liberali decat conservatori, In sfarsit, marea intrunire care incheiá seria, fu fa- cutá. in Capitalá, la 11 Noembrie 1901, in sala Dacia. Vorbirá D. Laurian, N. Filipescu, Delavrancea si Ma- iorescu. lar cel din urmá. iarási Carp, al cárui discurs il redam aici aproape in intregime :

www.dacoromanica.ro 278 C, GANE Domnilor, fiind-c5. Dumnezeu asa a voit, ca sä fie in lumea aceasta si minciuna si adevärul, nu o putem impiedeca : dar putem, adevärul sä-Z luilm pentru noi ; minciuna s'o läsäm adversarilor. (A- plauze puternice) si de aceea Doi dita sä fiuin adevär, in cele ce am sä vä spun. Când la 12 Februarie, minti usurele.fimiiini cutez5toareau provocatretragereapartidului Mutt ugurele i mainl eutezAtoare. conservator dela putere, nästea intrebareadadi odatä cu cä'derea guvernului &idea sipariidul? Ca sii Hi spundem trebuia s'ä ne uitilm ce erain jurul nostru. In jurul nostru, al celor dizuti, erau delegatii partidului fuzionat, partidul conservator sub forma lui de fuziune, era majoritatea deputatilor si senatorilor conservatori din Camerele atese de lorgu Cantacuzino ; si aiunci se intelege di era o datorie pentru noi ca prin elementele fidele, prin elementele acelea care reprezentau fuziunea si care au fost fidele ideii fuziunei piing la sfiirsit, sä cäutäm sä sc5 pä'mdin cädereaguvernului partidui conservator (Aplauze sgomotoase)indit cäderea guvernului, departe sii insemne cäderea partidului, sä se vadä de toti di partidul conservator ftie sä treadi prin vremile cele mai grele fi ftie sä iasä din ele si mai puternic deciit era inainte. Dar, d-lor aceasta nu se poate f;47.5 oarecare selectiune ; aceasta necesita niste aiieri operative care fortamente trebuiau sä atragg dupä dänsele si duren, si dit pentru mine, departedeamil plänge de atacurile dela Iasi si de näscocirile la care suntem expusi, eu mil mir cum cä' aceste du- reri, rezultatul operatiunei nu sunt mai marifi nu se traduc prin forme mai vioaie. Regpongabilltatea. ...Responsabilitätile d-lor, le stabileste istoria fi ea, totdeauna nemiloasä, face sä cadä rapunde- reaasupraambitiosilorlipsitidetalentl (Aplauze). Cine sunt ambitiosii lipsiti de talent n'am eu s'o judec, vor judeca-o altii. lar ca un semn al dure- ni ce täierile operative au produs, privesc si acele

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 279 infurieri in contra Coroanei la ideen calaun moment dat regele ar putea sg se adreseze la Pe- trache Carp. ..De aceea. domnilor. eu fiind dat cg mg reazzm pe majoritatea partidului conservator. (Aplauze), di mg reazim nu numai pe foftii mei amici juni- mifti dar fi pe colegii distin0 pe cari mi i-adid partidul fuzionat, afirm di mg reazim pe ce este mai bun in partidul conservator 0 unirea noastrg sincerg din parten for ca ,si din parten mea, va da roadele cele mai fericite. (Aplauze). De aceea, domnilor, eu cred in succes, credin succes din cauza acesiei forte ce e in noi, dar cred in succes f i din cauza unor semne exterioare. Api de exemplu d. Aurelian a binevoit a zice cum a dumnealui a trimis pe partizanii sgi liberalzca sii mg aclame la 1E1.0 ca fef al partidutui conservator ;prin urmare d-lui estecreatorul§efiez mele (mare ilaritate, aplauze) 0 atunci vede fi deosebirea intre o cauzg rea 0 intre o cauzg bung, cgci d. Aurelian s'a incercat intr'o zi sg se facg f i dgnsul fef, dar, pentru cg era rea cauza, n'a izbutit (mare ilaritate, aplauze). Acum, pentru cil e cauza bung, a izbutit (aplauze frenetice, bravo). Prin urmare sg-mi permitg d. Aurelian, de a-i aduce in public multumirile mele cele mai al- duroase (bravo" mare ilaritate, aplauze frene- iice mult limp repetate) 0 sper a aceste multumiri care i le aduc, it vor mânggiapuf inde atacurile f i insinuärile malifioase ale d-lui Vasile Lascgr, pe care dealtminterea nu-1 inteleg, cgct d-lui ar trebui sg plie din experienfg di d. Aure- lian nu e om periculos I (aplauze sgomotoase, ?la- ritate). Domnilor, sg-mi permite fi acum ste vin la alta ideee care iar mg imbgrbgteazg f i careiar Mg face pe mine a cred in izbada definitivg :cele ce s'au intgmplat la 12 Februarie f iinainte f i dupg 12 Februarie, sunt ponte rezultatele unei incercgri fgcute §i de liberali f i de conservatori de a

www.dacoromanica.ro 280 C. GANE constitui partidele In mod arbitrar, fi dea introduce fefii lor prin moftenire uitând sa studieze in istorie daca sistemul des survivances" pontesa dea vre-un rezultat. Cine nu cunoa#e pe Louvois fi pe Colbert, dar de fu i lor Barbézieux fi Seignelay istoria nu gm, Les survival:tees. sg ne zicg decgt cg ru a facut Ludovic X1V sa le dea la survivance". Va sg zicg teoria aceasta, cum ca prin moftentre se pot succede conducgtorii de partide, istoria ne-c dovedege cg e fatalg fi cii nu ponte sa ne ducg dead la decadere. Ceeace se incearca la noi, sub cuogntul cg am a °rut Lascar Catargiu ca sgfie succesor cutare sau cutare, se incearcg in partidul adoers cu d. Sturdza care iar4i printr'un soi de succesiune a luat efia,cgcidealtminterea fa pie, sau idei, sau discursuri carearlegitima fefia lui Slurdza nu existg fi, când vrea el sui do- vedeascg cum ea merita si fie fef, ce pa spune el? : Dar Bratianu a Meld regatul, dar Bratianu ne-a dat neatgrnarea, Bratianu a introdus libertatea in aceastg targ,Brgtzanu este figuracea mai mare a istoriei moderne, ergoeu,Sturdza, trebue sg f iu succesorul lui 1"(Aplauzesgomo- toase, mare ilaritate). 0 logicg sui generis 1 Rezul- tatele le vedeti fi dincolo, le-ati vgzut fi dincoace; dar d-lor, dacg mg inscriu in contra unuiaseme- nea sistem, mg inscriu pentru cg, asemeneade- prinderi impiedicg pro gresul in partid; cgnd Dos. descurajati din capul locului toate fortele pii ale unui partid; cgnd Dos ziceti de mai inainte ca nu prin muncg, nu prin talentul care-1 va desveli czneva, nu prin actiunea, activitatea unei vieti intregi poti avea pretentiunea de a conduce unpar- lid; ca nu poti sg ai pretentia de a-1 conduce de0 tu reprezinti mai bine aspiratiunile lui deat altul, pentru ca exista un mwtenitor care in conducerea in virtuteaunuitestament,intelegeti prea bine ce descurajare trebue sii cuprindgtot tineretul care muncefte ca speranta cg ideenpe

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 281

care o are el in capul lui, cä simtirea ce o areel In mima lui o sg-i dea putinta intr'o zi ca sg culeagg rezultatul muncei sale, 0 care vede in loc de aceasta cä totul atiirng nu de merit dar de intiimplare(Aplauze indelung re petate). De aceea d-lor, eu nu mg plgng de ceeaces'a intiimplat ; eu sustin cg era o evolutiune necesarg care trebuia sg se facg, eu sustin cgdintoate aceste frgmiintgri are sg iasg ideea serioasg a re- formgrii, a reconstituirii partidului nu pe bazele de piing acum ale unei alegeri intiimplgtoare, ale unui comitet ales nu tia &Indi pentru ce,dar pe baza trecutului omului, pe baza muncii reale a fiecgrui dintre noi (Bravo", aplauzeentuziaste prelungite). Acum, d-lor, suntem noi aceza cari reprezentgm un asemenea trecut sau ba? sau suntem si noi din acei ambitio0 care au vrut sg ajungg fgrg merit la conducerea partidului? La gceastg intrebare, d-lor, n'afiputeargs- punde eu ; la aceastg intrebare, chiar dacg facem abstractiune de trecutul nostru, vor rgspunde faptele. Pentru astgzi D'arn convocat numaicasg anuntgm continuarea fuziunei pe baze noui, sg vg ruggm sä veniti la lucru,i incheind aceastg intrunire publicg care va fi ultima in aceastg chestiune, vg multumesc de adesiuneai imbiirbgta- rea ce ne-ati dal prin prezenta d-voastrg. (Apro- bgri, aplauze furtunoase)". Patru zile dupa intrunirea dela Dacia avu loc deschiderea parlamentuaui. (15 Noembrie 1901). Carp tinu In aceasta sesiune de iarna 1901-1902 patru discursuri la Camera, din care -unul la 5 Decembrie intr'o chestie de taxe de export asupra zaharului, o chestie deim- portanta minima, §i al doilea la 22 Decembrie in afa- Afacerea °Mind- cerea Olympielor, redevenita iardeactualitate.dincilor. cauzZi ca guvernul in desacord cu legile in vigoarela noi, acordase (prin decret aparut in Monitorul Oficial dela 13/XII 1901) personalitate juridica acesteisocie- tati straine, zis a a Olimpicilor, in scopul de a-i da po-

www.dacoromanica.ro 282 C. GANE sibilitatea smire in stapanirea imensei averi a dece- datului Vanghele Zappa. Chestiunea in sine, dupa cum am mai aratat, nu prezinta pentru istoria politica sau cultural a a tarii noastre nici un interes 1),§i de aceia vom trece asupra ei, precum am mat trecut. Din discursul luiCarp care trebuie sit' fi fost in ziva interpelarii sale deosebit de bine dispus (probabil in urma succeseIor intrunirilor anterioare), vom spicui cateva perle de spirit: Discureul lut Carp la Camera, 22 Dec. Nu pentru prima oarg, in lunga mea viafg po- 1901. liticg, am auzit pe d. prim-ministru fgand apel la concordie. Numai, lucru straniu, acel apella concordie Il face d-sa intotdeauna aind e la guoern, niciodatg c find este in opozifie. Fiind lucrut n$a, fi convins fiind cä d-sa este sincer, ruga sg-mi dea mie guvernul, sá se afeze pe banca opo- zifiei s.-mi dea tot sprijinul". Sau mai departe : Eu admit libertatea presei, cu calomnille ei cu tot, f i vg mgrturisesc c.,dacg n'a0 vedea in fiecare dimineafig : Carp 0 Regele, Sturdzai chestiunea nafionalg, Take lonescui budgetele echi- librate (ilaritate, aplauze) m'afi intreba ce menire ar mai avea presa la noi? (aplauze)". bau inca : DomnuZe pron-ministru, subscriu la cele ce af1 zis despre Lahovari, 0 regret cg are o statuie pe o piafg a Bucure0ilor. Pentru cg dacji ar träi, nu am avea-o ;i lipsa lui din/re noi este maisimfi- toare decgt prezenfa lui pe opiafiiaBucures- tilor". Discuraul lui Carp la Budget 111111902. Liti Februarie 1902 vorbi la budget. Trebuiasalt apere actiunea trecutului s'clu guvern talma- ceased' netzbutita incercare de a echilibra unbudget ru echilibrat. in ani grei, de Pallade. de Cantacuzino §i de Take lonescu. Dupa o lungá introducere. in care vorbi despre poli-

1) Pentru Greci da, cAci cuaceastA avere s'au construit la Ate- na un muzeu, un stadion de toatAfrumusetea si un pare splendid.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 283 tea financiara a trecutului lucruri pe care lecu- noa§tem acum in deajruns §i dupa ce aratagre§ala comisa de guvernul Sturdza In 1896-1898 cu eraiterea unui foarte mare 'minar de bonuri de tezaur, ea urna astfcl ...Noi am reclamat atunci, vi am atras atentia guvernului asupra relelor consecinte care o asemenea emisiune de bonuri de tezaur, fatg ca situatiunea ce se pregglea, o atrage dupg sine. De deabavocea d-lui Ghermani n'a fost ascultatg; vi cfind d. prim-ministru mai deungzi invocain contra mea autoritatea d-lui Ghermani, am cons- latat cu pgrere de rgu, cum cg d. prim-ministru dintre conservatori nu aprobg decat pe cei morti Meritele nu aunt vi nici odatg pe cei vii. Pe Gehrmani Il inpoacgrecunoscute .11 scat astgzi in contra mea, cand trgia insg, nu l-a ascul-dupa inoarte. tat. Pe Alexandru Lahovari Il invoca iaráviin contra mea, cfind trgia insg Il acuza de nemernic in chestia nationalg. Eu D'avi ruga sg rupeti cu aceste traditiuni si sg nu avteptati ca sg mor pentrua-mirecunoavte pgrtile, poate bune, care sunt in intfimpingrile ce le fac la politica d-trg. Conservatorii, dupg ce s'au ggsit fatg Cu datoria flotantg creatg, nu in totul dar in mare parte, de partidul liberal, nu vi-au dat seama cärgul dacji vrei sá scapi de dfinsul, irebue sg cauti sg-1 Politica financiar& curmi imediat, cfil se ponte mai repede. Domnula generalului Manu. ministru de finante de atunci ponte nu vi-adat seama de situatiunea in care se aflau pietele europene, aid d. general Manu este cunoscgtorde toate amgnuntele lucrurilor de la noi, se vede insg cä nu tot ata de competent este in judecarea stgrei pietelor financiare din Europa. In loc sg inteleagg cg piata financiará era slabil In Europa, d-lui s'a Ondit la persoana sa ; f i pu- tánd face in primgvarg un imprumut relativ ef- tin, nu l-a fgcut pentru cg nu a vroit sg admitg conditiuni mai grele cleat cele obtinute ded-nii

www.dacoromanica.ro 284 C. GANE Ghermanifi Cantacuzino. Pe urmä totafost obligat sii-1 facii, fi l-a fäcut mai rirtu. Dacä de la datoria flotantii trecem la budget, vedem iaräpi di in loc sä se inteleagä diintrtim intr'o perioadä grea economia pi sä se scadä bud-. Politica financiara a lui Take 1°- getul, se vine Cu un budget de 245 de milioane, cu 1101:MU. un excedent de 7 milioane, pi cu afirmatiuneacii acei cari se indoiesc de bunätatea acelui budget nu sunt decgt nipte diletanti cari nu meritä a fi luati in seamä 1). Rezultatul l-ati väzut. Excedeniul de 7 milioanes'atransformatin- tr'un deficit de aproape30 de milioane. Dar de sigur di acest deficit era numai aparent, dici alt- minterea nu-mi explic pentru ce acela care a flicut acest budget are azi cura jul sii zicil diesteun mare financiar. Vine cu un budget care, dadi l-ar fi fäcut allul, dadi l-ar fi fäcut unenglez,un francez, pi i se intämpla ce s'a intämplat la noi, ar fi dispärut pi nu mai pomenia nimeni de diinsul. Cu toate acestea, cum zice romänul permiteti-mi o frazä irivalä nici usturoi n'a mâncat nici gura nu-i miroase, pi se oferä din nousä facä fericirea acestei rári. Iatä d-lor situatiunea. Toate acestea au Vásat un gol de ore-o 64mi- lioane. Din imprumutul de 175 milioane, se läsase ca rezeroil o cifrä de 20-25 milioanedestinatela nipte lucriiri pub lice va/ate, parte incepute, parte care trebuiau sil se facii. Deocamdatä statul, in strämloarea lui. aaout recurs la aceste sume pi a oprit lucrilrile ; incgt nu rämänea din deficitul de 64-65 mizioanecleat un gol de 44 milioane, fari de care statul se gri- sea färä resurse. Ca crea de fäcut ? In imprumutul de 175 milioaneerastipulat

1) E vorba de bugetul lui Take Ionescu.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 285 cum ca nu se mai pot face un $ir de ani noui im- prumuturt ;pi, d-lor, sau nerabdarea acelor care au contractat imprumutul eratipde mare,sau nepriceperea lor financiará era apa acula, inat nu s'au facut rezerve nicimacar pentruacele 7-8 milioane de bonuri de tezaur. de care fiecare budget are nevoie pentru a preintâmpinachel- tuielile piing ce inlrarile vin pi aduc bani. Politica financia- Inca child am fost chemat la guvern, ne gaseamr& a lui Cary. In apa situatiune cA nici macar pentru alimenta- rea budgetului, adica ca un avans asupra budgetului ',aria ce va veni intrarea, nu avem facultatea de a emite bonuri de tezaur. Atunci a venit teoria disponibilitatiloris'au gasit acele disponibilitati. Tot atunci s'a produs prima divergenta intre partidul liberal reprezentat prin Sturdza pi cabinetul pe care Il prezidam. Liberalii ziceau : Nu voim disponibilitati ;voim numai economii. Numai dineconomii voim ajungem la excedente ;pi din excedenteleacele avem sä platim golul de 44 milioane". Care a fost rezultatul sistemului nostru? Cele 44 milioane astazi sunt platite ; f iplata acestor 44 de milioane este de sigur in mare parte cauza upurarii financiare a statului roman. Cum se descompun aceste 44 milioane platite ? 15 milioane disponibilítäti, hârtia de figara ;15 milioane capitalul de participare alstatuluila Banca Nationalá tot disponibilitati ; 14 milioane o noug prelun gire de termen. Bancii Nationale, crisponibilitate la care eu n'api fi recurs niciodata. Prin urmare s'au platit cele 44 de milioane numat din disponibilitatile statului roman. Atunci mä intreb cum se intreaba Mephistofeles : Wozu der Lärm ? de ce atata vuet daca ati platit numai din disponibilirdti. De indata ce d. ministru de finante nu are mandria de om politic consecinte, pi nu zice cä acele 30 de milioane procurate de d. Carp nu le primepte, cautand a le plati din economii, ci din con-

www.dacoromanica.ro 286 C. GANE Ira se folosepte f i d-sai tara intreagä de acele disponibilitäti adunate de mine, atunci unde stä deosebirea ¡litre d. Sturdza pi mine ? deoesbirea este cä eu m'am folosit de aceste disponibilitäti ziand cä vreau sä mä folosesc de ele, pi d-sa s'a folosit de aceste disponibilitäti zicând a nu vrea sä se foloseascä de ele. Pentru tarä este indiferent; realitatea este im- bucurätoare; aceste 44 milioane nu mai apasä asupra situatiei tezaurului nostril. Dar viitorul I aci iar se ivepte desbinarea ; iar are sä fie deosebire de veden i in/re ministrul de finan (e actual f i In/re, a putea zice o ramurä a partidului conservator, dar imbärbätat de recu- noapterea d-lui Sturdza, zic intregul partid conservator. La teoria economiilor noi zicem: ele nu sunt suficiente, pentru cä nu toate economiile sunt ad- misibile...." Carp se ridicá in deosebi impotriva economiilor din armatá, pe care el le considera ca fiind periculoase. Vom vedea inda+ii. ce profetice cuvinte a rostit el. sa arátám deocamdatá cin restul discursului el i§i aprirá budgetul su trecuti politica sa financiará,i intr'o scurtá pottemicil cu George Diamandi 1),Ii zise : G. I. Diamandl. Domnul Diamandi fmi spunea mai odinioarä Ali emis o idee, impozitul asupra venitului, dar acesta nu este dead o enuntare de principii. Mi se pare cä nu. Am prezentat un proect de lege cu toate amänuntele ei. Mi se adaugä cä nu am venit cu cifre. Apoi avut-am eu fericirea sä discut acest proect de lege ? Eu am (tout rara fericire de a fi un prim-ministru färä majoritate, färä comisiune budgetarä, färä discutiune la nici unul din proectele mele de lege. A fost deci nedrept d. Diamandi. Dade' am fi discuta/ atunci, ati fi väzut cä erau pregritite toate elementele de discutiune; pi erau atfit de pregä7

1)Socialistul, autor dramatic si fost director al Teatrului Na- tional.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 287 tite in cat, dacá o soartá fatal5 m'ar aduce mâine la putere, eu poimaine le discut cu d-ta, d-le Dia- mandi. D. G. I. Diamandi : Atunci poate nu voi fi eu In camerá. D. P. P. Carp : Te Doi aduce eu. Prin urmare, aláturi ca economiile care erau comune d-lui Sturdza si mie, fi aláturi cu economiile pe care eu le repudiam, era pregátit un sistem intreg de noui impozite care trebuiau sil dea statului acesta resursele necesare...... Este la noi o industrie care poate ajunge la un grad de inflorire cum nu vii puteti inchipui. Este industria petroleului, f i pe terenul petroli- Petroltal. f er am putea juca in Europa un rol preponderent; pentru cá dacá in alte industrii ne gásim tetra' cu concurenta stráinii care are clientela ei asiguratii, si luptái prin un fabricat superior, in materie petroliferá n'avem a ne teme nici de concurentá nici de fabricat superior. Când insá am vroit sá dau acestei industrii un anânt mai mare toti au strigat cá vreau sii predau tara lácomiei stráinului. Capitalurile stráine s'au retras, si nu s'a fácut nimic. Vreau sá mg rezum; poate cii am fost mai lung dead este in deprinderile mele de a fi : Noi credem di numai cu economii nu avem sii mergem inainte; credem cum di langá economii trebue crearea de resurse noui de ore-o 6-7 milioane. Mai credem incá cii in al ará de sporul firesc al veniturilor statului, trebue sá alimentám clit se poate de mult, prin o sigurant5 mai mare datá capitalurilorstráine,intreprinderile initiativei noastre private. Cu aceste mijloace d-lor, noi credem di vom regula situafiunea noastrá financiará, si cá vom di- páta si mijloacele necesare pentru a face fatá nevoilor crescânde ale acestui stat. Cu atât mai mult d-lor, di aceste nevoi nu sunt numai culturale, nu sunt numai nevoi de propásire ale acestui stat, cl

www.dacoromanica.ro 288 C. GANE sunt nevoi care neindestulate, pot pune la un moment dat in joc existenta chiar a statului romrtn. Franta, Anglia, Austria, Rusia, când se gäsesc fatä cu un pericol oarecare, ele sunt inzestrate; aproape au tot ce le trebue: fi ce le lipsqle o au la indemänä, ca sii facii fag pericolului. Cu puterea lor economicii, acele täri au, chiar izolate, posibilitatea ca la fiecare moment sä cearrt statului sacrificiile necesare ca sä indeplineascä golurile ce s'ar ivi in organizarea lor. Noi avem o sarcinä mai grea. La noi totul tre- Armata et preal- tireaeconornica a bue sä fie pregritit inainte de ivirea pericolului; aril In caz de conflict. ciici in momentwl prime jdiei nu grtsim la noi mijloacele necesare. Once neglijenfii in aceastil privintä, once aba- tere de la o veghere zilnicä, once sperantä iluzorie ca la un moment dat avem sä gäsim ce ne trebue, este o iluziune periculoasä care poate sä atragg duprt sine periclitarea statului. Nu exagerez nimic d-lor. acei cari sunt deprin0 sä nu conteze numai pe zile senine: acei cari au viizut fi din istorie din propria lor experientä träsnetul cäzänd chiar din cerul cel mai senin, aceia ar trebui sä se giin- deascii la sacrificiile care sunt imperios cerute de situatiunea acestui stat. (Aplauze). PoMica petrolului§i.politica prevederilor nationale In materie de armament sunt doua profetii, care in minti mai clare, ar fi trebuit sprindA mai repede ra- dácini. Totu§i ele an prins atat de putin, incat abia cateva luni mai tarziu, Dumitru Sturdza, care era §i ministru de rá.'zboi, finu un discurs la fortul Stefane§ti, propováduind,acolo in mijlocul osta§ilor, economii in armata, §i. zicand cdecat o mare o§tire nepregatitá, este mai bine sg. avem una numai de 100.000 oameni, dar bine pregátitá" §i. aceasta nici un an dupá.' ce Feld- mare§alul Beck venise ¿lela Viena la Sinaia (la 7 Iunie 1901) pentru a incheia o conventiune militará secretá. intre Austro-Ungaria §i Romania, prin care regatul ro-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 289 rriAn se obliga ca in caz ca Rusia Ii va mobiliza armata, spuna imediat pc picior de razboi opt corpuri de armata cu un efectiv de 250.000 de oameni ').

i. Dupa abia un an de linistita administratie, greuta- Criza tile incepura sa se resimia in sânuil guvernului. Ele in-Mipearea meserlagi- lor. DIscureul1 u cepura din pricina legei taxei de export al zaharului,Carp in aceasti che- despre care s'a amintit mai sus si pe care o combatuseattuntt. (1611111902). Carp la Camera. Unele puteri, nemultumite de aceste taxe de export interventra pe cale diplomaticai obti- nura, prin canalul palatului, ca legea votafii Cu o limb' mai trzainte, sa fie retrasii. Ministrul de finante, Palla- de, refuzand sit' se expuna acestui ridicol, e nevoit se retraga, pro .% octind o criza ministeriala care se apla- neaza cu greu, Sturdza luand ministerul de finante, iar IonelBratianu interimatul externelorin locullui Sturdza (Ianuarie 1902). In Februarie incepu o mirare a meseriasilor, care cereau o noua legiuire pentru rneserii. La 12 ale lunei un an dupa memorabila sedinta care rasturnase pe Carp intrunire publica, urmata de manifestatii pe strada, duse la violente dezordine, stingeros reprimate de cavalerie. Ca de obicei opozitia acuza guvernul de barbarie, iar guvernul acuza opozitia de instigatie. De- sbateri foarte agitate avura loe in parlament, singurul din deputatii opozitiei care tinu o modesta cuvantare fiind. numai Petre Carp. Cunoscator al chestiunii pe care o studiase acum 21 de ani, cand pregatise si un proect de lege ramas in cartoanele Camerei, el desvolta o lunga documentata interpelare, al carui continat nu-1 mai repetam aici, fiindca cunoastem ideile sale asupra ace-

I) Ca rispuns la acest tratat secret" tarul Rusiei trimise in Bul- garia pe cumnatul s'au marele duce Alexandru Mihailovici, iar mai tarziu printii Bulgariei §i Muntenegrului, impreuna cu regele Ser- biei, se vor duce la Petrograd pentru a constitui sub patronajul Ta- rului" o confederatiune balcanica. Ca urmare la aceasta actiune, Imparatul Franz-Iosef la Viena §i regele Carol la Bucure§ti, publi, carà in Monitorul Oficial respectiva conventiune militará dintre ei. 19

www.dacoromanica.ro 290 C. GANE stei chestiuni din programa! de la 1887 si din acel de la 1891. Un proect de modificare a legei fu prezentat in pri- pa de guvern, insa parlamentul îi incheia sesiunea la 26 Februarie fara ea praectul si se transforme in lege. Evreli el America. In vara, a1tafacere. Dupá ce in Ianuar guvernul fu nevoit si retraga o lege din interventia unor puteri straine, acum se pomeni Cu o nota a guvernului State- lor Unite (cátre toti reprezentanfii sal de pretutindeni) in chestia evreilor din Romania, prin care cerea ca taate puterile sá ceara guvernului roman sa respecte tratatul de la Berlin (pe care Statele Unite nu-1 semnase). Aceasta nota era motivata de marea emigrare a e- vreilor din Romania in America. Ea vorbea de ,.serioasa preocupare a Statelor Unite" pentru soarta evreilor de la noi, de persecutarea acestei rasse, care a mai determinat odata interventia americanilor in 1872", de imposibilitatea Statelor Unite de a tacea fair' de o nedreptate internationala" etc. eta Presa ungureasca,vieneza,berlinezii mai ales, ju- bila 1). Dar la noi indignarea fu mare, fiindca, mai in- persecutii contra evreilor nu existau, si al doilea, fiindca acest amestec al unui stat strain in chestiuni interne de ale noastre era ¡ignitor. Epoca, devenita, prin Filipescu, ziar carpist, se intreba : Cum "'I-mane cu doctrina luí Monroe?", iar ¡urnalele cantacuziniste in- cepurà o vidlenta eampanie in contra lui StuTdza, care trebuie spus ca de data aceasta nu avea nici o ving. caci el reprezenta guvernul roman, nu guvernul american. Dar toate aceste chestiuni, vemte una peste alta, sla- bira popularitatea guvernului, situatie de care opozitia trebuia sà profite. Conservatorii finura cangres, Cantacuzina din par tea lui si Carp dintr'a lui, dar amandouá congrese purtand numele de Congresul partidului Conservator**. Congresul dele Al lui Carp avu lac in doua sedinte, la 23i la 24 Tii- Teatrul Milo, 23-24 Iunle 1902. nie, la Bueuresti, in sala Teatrului Lyric. El fu prezidat

1) Tcdcyca pspunea Heraclit.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 291 de Dumitru Rosetti, fratele lui Theodor. Scopul congresului era, 411136 cum o spume Maiorescu in cuvinta- rea sa, intai de a da seama de organizarea partidului, care dela reconstituirea lui (7 Octombrie 1901) a f6cut progrese insemnate"; al doilea srt explice, partidului farit. rostul numeroaselor adeziuni ce a ctistigat sub conducerea Jui Carp, printre mernbri inviif'dmântului public, universitar si secundar"; si al treilea sa expuie programul politic al partidulur. N'a lipsit dela acest congres nici unul din fruntasii partidului, in, afara de Marghiloman, care se afla la Carlsbad si de Iacob Negruzzi, care era si el in strain5- tate. Iar cei prezenfi au vorbit aproape toll, inc,epaud en Matei Canrtacuzinoi sfarsind cu seful1). Diseursul. hit Carp Acesta, Carp, finu unul din cele mai frumoase dis-la congres. eursuri ale sale, energici erudit, recapitulaiiv al tre- cuturlui si exponent al viitorului : Domnilor, d. Maiorescu a fécut apel la mine ca sä complectez programul schitat ieri de d. Fi- lipescu, fi complectez in calitate de fef, prin urmare in cauta/ea omului chemat a lua riispunderea la un moment dat a acestui program. D. Maiorescu a afirmat adevarul cä ideile sunt bate deja prin dirtii dacé ne-am uita numai la enun- 'area ideei in sine, care e intre noi acela care ar putea revendica pentru dânsul meritul cutiirei sau cuarei idei? Evident cii nimeni. Dar este un lucru care e de céderea omu/ui politici poate cii lucrul acesta ne aratii cine are fi cine nu are valoare poi iticá: este ale gerea momentului in care se dovedeOe cä cutare sau cutare idee e coaptil pentru realizare. aceasta nu atiirng numai de noi fi de voinfa noastré, aceasta llama- de o stare generalé in care se afrd o (aré,stare care trebue bine studiat5. la care trebue sá ne gfindim cu ma-

1) lata numele oratorilorMatei Cantacuzino, Ion Bogdan. S. Me- bedinti (primul sau discurs politic), P. P. Negulescu, C. Weidulescu Motru, Ion G. Miclescu (cumnatul lui Carp), N. Filipescu, C. Hiotu, Al. C. Floroscu, P. Missir, C. C. Arion, Barbu Delavrancea, Titu Ma- iorescu §i Petre Carp.

www.dacoromanica.ro 292 C. GANE turitate, §i numai acela care a studiat bine, care se giise#e Cu maturitatei alege momentul, numai acela care alege din diferitele ideipe aceea care se ponte realiza, omul acela, cgnd o face, a reazi- zat un adeograt program : cel care n'a f tutt sg*a- Clint] se realireaza un program, trebue leagg ideia care sg se poatg realiza, acela n'are ales dela fI mornentul. program; acela are enuntgri deideiculesede prin c5rti. Acum, d-lor, ja sg vedem care a fost, care e programul nostru, ce anume din programul nostru este astgzi mai apropiat derealizare pi trebue sa fie pus inainte de toate de noi la ordinea zilei. Domnilor, când la 1881fipeuring la1888 ne-am ridicat noiin contratendinteidiferitelot partide de a se ggndi numai la idei generale con, stitutionale, cAnd am zisfrgingntgrile pentru bertgti, friimântgrile pentru constituireaStatului numai sunt la ordinea zilei;libertgfile lewent. regatul l'am fgcut, neatgrnarea o avem, trebuiesc p5r5site vechile idei, atunci am ggsit in toate partidele din tarä constituite de pe vremurile acelea, cari erau deprinse cu luptele politiceins5 numat pe airiimul constitutional, am giísit acea intampi- izare f i combatere puternic5, pe care o cunoa#etz cu totii. Am fost inving5tori I Pentru ce ? pentru c5 ale. sesem rnorrzentul nimerit. Din programul nostru de atunci o mare parte a fost realizatg de tofi conservatorii de cei ce primeau acesteidei f i de cei ce le combgtuserg altädatg ;oparte afostchiar adoptatri de adoersarii no#ri liberali (Aplauze). Dar, Domnilor, din loateacele legipe care le puneam noi inaintei care se refereau la dif erite- le ramuri de activitate ale poporului romiin inla- untrui statului deja format, sub pavgza Constitu- fiunei deja dobandite, numai o parte a fosé realizatgi mai rgmgn incg multe de realizat. Trebuie nu numai un program deproecte. de trebuie un program de schimbare de ngra- Edu ati politic& a tar' . ouri, trebuie un program de educatiune politic5 a

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 293 acestei tari. $i iar, d-lor ne intrebgm: suntem noi intr'unul dinacelemomenie undechestiunea aceasta de educatie politica' a poporului este sau nu actuala? Este aceasta o idee aa cum sunt ideile culese de prin carti, sau simtim noi cä trebuie sa zicem acestui popor cg ceeace s'a caftigat cu jerife nu se mentine decât iar prin jerife? Ei bine, cred cä tocmai astazi este mornentul in care trebuie sa va chemam la asemenea jerife (Aplauze entuziaste). De aceea,d-lor,schimbarea denaravuri; de aceea, d-lor, educatiunea politica. S'a zis f icu drept cunânt, ca politica esie in mare parte bazata pe cunoginta de oameni. Esteadevgrat, dar $i acolo ne intrebam dacg cineva are darul de a cunoa$te oameni, ce trebuie sá cunoasca in ei, daca urea sa faca cena dintrdn$ii, nu pentru interesul sift/ pro priu, ci pentru interesul generalitatii, pentru interesul NHL Sunt d-lor, unii care cred ca cuno$tinta de oameni consta in arta de a se semi de dânii $i cari zic : a cunoa$te pe oameni este a-pi da seama de re/ele lar porniri. a studiadefectele lar, a exploata relele porniri $i a trage loate foloasele din acele detecte: a maguli pornirile lor cele rele. numai ca sa tie ei la discretiunea unui exnlo- atator. Sunt oameni cari zic altora : tu e$tiambitios? Voi face sa luceascg la ochii tai cutare sau cutare pozitiune politica. A, tu e$ti lacom? Voi gási mijlocul sá te asociezla cutare sau cutareafaceri. cari vor resta bili trebile tale.A, tu e$ti vanitos? Am sc.-4 te maulesc, am sg-ti zic, de$i e$ti slut, ca e$ti frumos; dacg e$ti prost, cá e$ti inteligent; daca e$ti neonest, am sa zic cá mai cavalereascg natura ca a la n'am vazut inca pe lume. Pe loft oamenii aceia atunci îi au la indemang lor, f i cu dán$it st- serva, ca sa faca ce ? ca sa satisfacg poftele lar ca prin satisfacerea poftelor ion sa ajungg ei sus. Nu. d-lor, cine face aceasta. este un om pentru care pu (crea nu este unmijloc ci numai un ¡el;

www.dacoromanica.ro 294 C. GANE un om care face aceasta poate sg creadg cg va ajung,e In fruntea unei tgri pentru cg nu a intrat inch' in conflict direct cu codul penal. Sä nu uitgm însä, cg satisfiictindbate poftele, care nu pot sä vie la ivealg decgt atunci ciind se pot satisf ace in intunericul intrigei oi al decadentei, nu i-am ridicat nici pe dánsíi nici pe noi.i exploatator f i exploatati rgmiin pe aceltq nivel de inferioritate. (Aplauze entuziaste, bravo). Nu, d-lor, cu aceastg cuno#intg de °amen'. nu 8e face educatiunea unui popor; cu aceasta nu se deprinde un popor a face jertfele rarg de care, oncearficuceritvreodatg, degrabii se vor pierde. Domnilor, am avut En istorie exemple de po- Popoarele care au trdit numai din ea- poare care n'au vrut decat sä se bucure de foloa- tietacereapoftelor materiale, au pierit. sele materiale ; am limit exemple de popoare care n'au vrut sg facg absolut nici o jertfii alta dead munca necesarh °nest& sau neonesta -- era indiferent ca sa-p agomseascg averi. astgzi ce a rgmas din acestepopoare?Vä inchipuiti dos. mai puternicg republicg mai putermc tárg deal' t vechea Cartago? A rgmas macar un vas, o statue, o amintire cgt de micg din ce a filcut acest popor pentru cu'llizaftune, pentru miirirea omenirei? Nimic, nimic, pi nimic ! (Aplauze). Pentru ce? Pentru cg nu s'a giisit nimeni care sä fi avut destulg putere ca sg-i facg sg inteleagg cg numai cu satisfacereapoftelor fi a pornirilor sale materialenu poatesg meargg unpopor inainte. (Aplauze furtunoase, bravo). Dar Sibaris? Stievre-unuldin dos. mgcar locul unde s'aaflat acest oraq puternic de pe atunci, necum sg zicem cg ne-a lgsat o idee, o formg artisticg, un rezultat cgt de mic al giindirit umane ? Nimic, nimic ! Tot s'a dus, tot s'a distrus, pentru cg interesul primatotul, lipsia idealul f t nu pi-au dat seama cä idealul, devi nu-1 putem atinge niciodatg, totdeauna trebuie sg-1 urmgrim, dici dacg am ajunge mgcar la jumiitate de cale,

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 295 am adus pi noi o picg fur:4 cgt de midi la mgrirea f i la propilpirea neamului omenesc ! De aceea, d-lor, nu de aceastgcunwtinfii de oameni trebue 85 ne folosim; aláturi cu pornirile cele rele,al5turea cu poftele noastre pe cari le avem cu totii,este In fiecaredin noi ceva mat presus, care face ca omul sg se ridice deasupra celorlalte vietiiti in naturg. Acel ceva il putem ing- bupi, acel ceva il pulem cultiva. Cei ce-1 ingbupese sunt oameni de rgnd, cari injosesc pe oameni ca josimea lor; cei ce cultivg acea parte a omenirii sunt oameni carivor sg seridice ei f i, cu diinpiivorsgridice f i intregullorneam ! (Aplauze). De aceea nu la apetituri, nu la salts- facere de pofte v'am convocat. V'am convocat ca sii vg zicem cg relele deprinderi cari au transformat politica la noi intr'un mijloc de chivernisealg trebuie s5 conteneascii°data' in aceastg farg, pi am increderea, d-lor. cii acest apel va fi mai puternic decgt cred protionicii noptri. Ca sii oil dau o dovadii, d-lor, de eroarea celor ce Puterea numkru- se laudg ca nurngrul, sii admitem, pentru un mo-lui e efemerrt. ment, di nu avemnumgrul,dar suntem ceva, ggndim ceva, lucr5m ceva.V g intreb :luati-le printr'o imprejurare oarecarenumgrul, ce o sil rgmilni.i? Ce au lucrat, ce au gadit, ce sunt ei? Nimic, nimic ! S5 piardg arma numgrului pi atunci are sil se intiimple ce s'a intiimplat odatii unei doamne la Paris. Un print de Prusia se afla la mas5 In/re d-na de Staël pi o doamn5 frumoas5 care avea o re- putatiune bine stabilitg de prostie. Prinful, poli- ticos ca toti printii, spune d-nei de &al : Je suis entre l'esprit et la beauté. Atunci M-me de Staël zice : Si vous m'accordez la beauté, que reste-il it ma voisine ? (Aplauze, ilaritate). Apa f i noi; le acordgm numgrul, dar clind nu vor mai avea numgrul, ce le mai rgmiine? (Mare ilaritate, aplauze).

www.dacoromanica.ro 296 C. GANE Intelegeti prea bine, cum ea' ceeace vi zic in ntomentul de fati de indivizi, trebuie si se aplice $i in mod mai larg asupra partidelor. Nu putem noi proceda fatg cupartidul cum procedeazi fatii cu indivizii omul de rfind, de care D'am °orbit adineauri. Nu putem noi zice partidului : e$ti partid istoric, e$ti partid mare ;bate a:de s'au ficut in veacurite trecute, dei tu n'ai Picut nimic, te indritutesc ca tusi guverneziaceastg Trebuie sg-i zicem: daci vrei sii guvernezi aceasti targ, trebuie si dovedeei acestei tgri, in fiece moment, ci te-ai gândit la nevoile ei,cii vrei satisfaci acesteinevoi, si dacg trebuescjertfe pentru ale satisface,cg e$ti galasi le faci. (Aplauze). lati ce trebuie si zicem noi partidului.i acei cari zic ci trebuie si ne facem populari. c'i trebuie sg migulim vanitatea partizanilor, ci trebuie si facem ca senatorul roman: si mergem prin forum, (land fiecgruia mâna, intrebgndu-1 ce-i fac femeia $i copiii, chiar daci nu e in- sural, acesta nu trebue si fie idealul nostru. Ca rpleilaudA N'am fgcut-o niciodatg, f i afirm un lucru : prietentl. di am tratat pe partizanii mei cum $titi, nu e om in aceastg targ care ponte conta pe amicii mai mult dead mine. (Vii $i cglduroase aplauze). Ei, pentru ce aceasta? rigiduit-am eu ceva, eh' am mentinut putereaefind am crezut cg nu mai pot face cu dfinsa nimic. decfit cel mult a satisface vanitatea mea? Pentru ce, cu toate acestea, tineti la directiuneape care am dat-o? Tocmai pentru cii ati inteles, ei eu vi stimez mai mult deciit acei cari cred eh' n'aveti decfit pof te, fin g sg se gfindeaseg dacti este ceva de fgcut sau nu pentruaceastgtara.(Aplauzenesfiir$ite, bravo). Ei, acum, d-Ion, venit-amomentut, matmuti decfit oric find, ca si cguaint noi a face educattu- nea moralg a tgrii, cfind vedem ci inpropriul nostru partid, în partidulconservator, careprin traclittune, poate $i prinexercitiul mai indelung

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 297 al puterii, a trebuit s5 fie mai pu(in lacom decgt acei noui nenitt pentru care puterea nu e deat satisfacerea unei foame indelungate, vedem, zic. eh' se ridia ca principiu satisfacerea poftei, riind In partidul conservator 1) in loc s5 se zic5 : fä cutare sau cutare jertfii, vino de realizeaz5 cutare sau cul are idee, se zice : vino de m5 ajut5, vino de mä adil la putere casä satisfac riisbun5rile me/e, ca sä satisfac vanitatea si poftele mele, f i pun tara la dispozitia poftei si a vanitiitei non- Qlrei a tuturor aspiratiunilor celor de rând. De aceea lupta noastr5 in contra p5rtii din partidul conservator de care v'am vorbit cred ca e necesitate a momentului, f i nu voi crede cä tara Cel ce au trans- aceasta s'a indrumat cu totul cätre moravuri matformat partidul liberal In colectivita- bune, cätre deprinderi mai.inalte, decgt atuncite. sit transforme când voi vedea cäi 1n partidul advers, cäi lalectivitata In partid adversarii noftri naturali, seface o miKare deliberal. asemenea natur5, care vrea .35 ridice partidul la ceiace a fost inainte orea precum altii au transformat partidul liberal in colectivitate, s5 transforme colectivitatea de ast5zi in partid liberal. (Aplauze). Va veni aceea vreme, sunt sigur. Am incredere in poporulmeu, am o absolut5incredere, d-lor,suntem un popor tfiniír,i ar fi cel dintgi exemplu inistoriapopoarelor and s'ar pu/ea constata c5 un popor tgrair are loate defec- tele Dac5 am fi insituatiunea popoarelor cari dupti ce au imbiitrânit nu vor su se foloseasc5 decgt de trecutul lor, pentru ca nu maz au la biitrgnetele lor putere de a preghti ore-unIncrederea lui viitor oarecare, dac5 am fi intr'o asemenea pozi-Carp In poporul ro- (iune, atunci cif dis pera de situatie. Dar nu. Sun- tern un popor tfingr,i sunt convins cum c5 apu- c5 turile cele rete in aceast5tar5 nu sunt vicii inerente naturei noastre, nu sunt decgt rele deprinderi, si di e suficient ca ori imprejuriirt ax-

1) A lui Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro 298 C. GANE terne, ori o mana interna sii vie sg arate at suntem mai buni dealt ne credelumea f i mai bunt dead vä dati seama. (Aplauze prelungite). Ce vg place maimult,d-lor ?SA* vie mfina strging sg oil facgaceasrgprobg, sau sg vie o miing internii sii vg ridice la ceeace sunteti fi la ceeace nu credeti incg cii sunteti in stare ? Aceastg maná interng ne incercgm sg v'o dgm; fi nuvorbescnumai de mine,vorbesc de toti aceia care mg ajutg astgzi, vorbesc de toti aceia care mg vor ajuta in viitor, fi sunt sigur cii numgrul lor va fi ap de mare incgt vom avea fi majoritatea. 5'i atunci poate cg se va fi dovedit eh' nu am avut decat un singur merit, acela de a Tivitul de alarm& Impotrivaimorall- arunca tiratul de alarniii,pe care l-ati ascultat. 001. $i dadi dupgtipiitul acelade alarmg ati luat armele fi cu vitejie ati aruncat imoralitatea din acest popor, meritul va fi al vostru, iar nu al meu. (Aplauze cglduroase). Chestiunea aceasta e acutg f i din alt punct de vedere. Nu suntem la guvern, f i deocamdatg nu avem posibilitatea de a realiza alte piirti din programul nostru, deciit aceastg parte. $i trebue sgdove- dim cg o realizgm. Cum ? Lgsfind la o parte relele deprinderi intrebuintate de partid piing acum. Una din acele deprinderi este revendicarea puterei pe cgi nepermise, de exemplu prin amenintarea Regelui cu numgrul. E un ce curios, d-lor, ideea ce-pi fac unii de Rege. Este adevgrat ai o idee despre Rege trebuie sg ne facem, ori om vrea, ori n'orn viva. Consti- tutiunea cere ca puterea sg nu o poti primi decg t din mginile Lui f i pu/enea nu o poti primi decgt inspirgndu-I f i increderea necesarg, fgrg de care un guvern, chiardacii 1-ocherna, nu poate sä meargg inainte. Dar sg credem cll. Regele va ceda unoramenintgriridicole,aceasta ar denota o midi idee despre rolul Coroanei in stat. Ciind un partid, pretins conservator, zice : Majestate, eu sunt numgrul, ia seama, dacii nu mä vei cherna,

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 299 eu fac kirgboi pe uliti ! Nu uita cg sunt fi bolo- pani in aceastg targ. Liniftea care ti-e necesarg pentru a realiza ceva,n'ais'o poti avea.Prin urmaretrebuie numaidecgtsit- mg chemi pe mine la pu/ere; eu sunt reprezentantul numgrului!" Áa cred et... Acum eu, dac'afi fi Rege (Ila-Daci gel fl rege ! ritate), eu mi-afi pune o intrebare : Bine, numgrul e numgr ; bolopanii nu-mi plac; evident este a nu pot realiza ceva dacii nu am linifte. Dar dupg ca ta-oi cherna fi-ti poi daputerea, fiindcg efti numgrul, ce ai sg faci? Presupun cg cel ce stii In discutiune cu Majes/aten Sa va face ca tgranul : se va scrirpina in cap fi va spune cg nuti.e ce are sg facg. Cgnd totulnu se reazimgdecgtpe numgr, cgnd ceri puterea numai pentru cä efti numerus, dar and din acel mare numgr nu iese absolut nimic, nici o idee indicatoare pentru Superan de o faptii, bung sau rea, dar in fine de o faptg care- care a noului guvern, cum ifi inchipuesc ei a Su- veranul are sg se inchine inaintea acestui cuPéint magic : Suntem numgrul, ne impunem prin numgr ? I Carg credecif Noi n'am zice Suveranului cä avem numgrul,chestiunea nurnitru- am zice Superanului cg chestiuneanumgrului,lui este Indiferentg. pang a nu veni la guvern, e absolut indiferentg. (Ilaritate, aplauze), absolut indiferenai!i prin urmare, ftindcg suntem oameni onefti, nu putem merge sg-i cerem puterea, in puterea unui lucru indiferent, dacg nu decumentgm altceva. sä nu ggnditi cg, dacg zic cà numgrul este absolut indiferent, sunt f i eu din/re aceia cari cred cg de indatg ce ai guvernul, atunci cea mai mare parte va veni la foloasele budgetului f i cg, cu pu/crea, numgrul vine de la sine. Sg nu credefi cg-mi trece prin ggnd aceastg idee. Dará zic cá numgrul vine pe urmg, este cá eu care am mare incredere in vitalitatea acestui popor, cred cg dacg-mi dai un guvern bun, numgrul vine pe urrng. (Aplauze). Imi dai un guvern rgu, chiar dacii ai aput numg-

www.dacoromanica.ro 300 C. GANE rul cfind ai venit, Il pierzi de a doita zi. (Bravo. aplauze puternice). 5'1 de aceea d-lor, numarul este absolut indiferent. Prin urmare, nu in puterea numarului ne bi- bizuim,i ideea ce ne facem noi de Rege are ei in buna parere ce avem despre dfinsul. Unui Rege ca al nostru nu se cere puterea, i se arata numai ce ai de gaud sä faci aleaga in deplina lui suveranitate. De aceea trebue sä aria, daca cumva o soarta pro pice ne va aduce la guvern, ce gfindim noi e de facut la puf ere. Domnilor, inainte de toate trebuie sá prezentam acele proecte cari Din in ajutorul sistemului de educatiune politica pe care vi l-am schitat adi- neaori. Una din principalelc 0 cele mai dintâi griji ale noastre are sa fie ca impiegatir sa fie altceva de cât numai o clientela politica de opozitie, cfind adversarii sunt la putere, o clientela politica, când amicii sunt la putere. Nirnic nu demoralizeaza un popor mai mult decât aceasta, pentru ca atunci luptele nu mai sunt pentru idei, luptele nu mai sunt pentru convingeri, luptele sunt pentru posturi, luptele sunt pentru budget. (Aplauze sgomotoase). lnamovIbillt at ea tuturor V' a spus-o d. Filipescui v'o repeti eu : inamovibilitatea cat mai largri, impinsa piing la extremul posibilului, mai mult poate dealt in alte NH, a tuturor impiegatilor trebue sa fie introdusa la noi. (Aplauze). $i de cemai mull.d-lor ?Pentrucánu avem a face numai cu un ce pozitiv, adica a introduce o deprindere sanatoasa, dar avem a darâma o deprindere rea, care din nenorocire se liitqte din ce in ce mai mult. Al doilea, tot pe fariimul de jerife, trebuesc im- Imopzitele boaall- pozitele noastre wzate pe o baza mai dreipta. lor 01 aleatracilor. deci, mai sanatoasa : trebuie ca clasele avute sit contribuiascil mai mult deck contribuesc clasele

www.dacoromanica.ro P. P, CARP 301 sarace, (Aplauze furtunoase) §i clasele stirace sg. contribuiasca mai putin deal cele avute. Am In- eercat aceasta d-lor, §i n'am izbutit. Un om in- draznet in capul unei coalitiuni de cârcota§i §i de avocati, m'a impiedecat. (Aplauze furtunoase). Si o parte negiinditoare a partidului conservator s'a aliat cu liberalii, ca sii mil' impiedice s'o fac. Ei, d-lor, aceasta (rebuje sg o inceram din nou. Trebuie sg o inceram din nou, precum o'am spus, pentru a trebue dreptate: dar mai trebue sg o incercgm din nou, pentru cg am conoingerea a din dreptatea in impozite iesi resurse mai mari deck din acele impozite nedrepte. (Aplauze). Bogatul e cam predispus numai sil se bucurP de averea lui; sgracul nu mai are indemnul acela, imboldirea aceasta care-1 face sg munceascg, sg ctistige, si cu at pui mai mult la dispozitia acestui imbold, al acestui indemn la castig, cu alit creste averea generalg a tgrii. (Aplauze). Cu at storci mai tare materia impozabilg, cea de jos, cu ru atfit mai micsorate sunt resursele, si devin asa de mici, inat chiar cei de sus, cari nu muncesc, Cu oremea isi pierd averile lor si se ruineazg tara in- treae,g. Ceeace voim noi, este un bine in ultima instantg, nu numai pentru cei de jos, dar este un bine si pentru cei de sus. (Puternice aplauze). InlItturarea politi- D-lor, dacg dela inamovibilitatea functionari-ce1 din administra- lor, daca dela reforma financiara, astf el cum vi tie. le-am schitat, trecem si la alte pgrti ale organi- zatiunei noastre interne, vedem cg sunt multe de fgcut, dar inainte de toate ceeace este de fgcut este inlgturarea politicei dela diferite administra- tiuni ale acestei tgri. Politica se amestecg in totul In fcoale, in primgrie, oriunde voiti, si rezultatul este a se fac pe lfingg un partid o sumg mare de mici grupulete politice care isi cred totul permis, pentru a la un moment dat au un apgrg tor care acoperg faptele lor cele rele. D-lor, nu vreau sii citez nume ; dar vg pot incredinta cg se iniamplg din cauza aceasta in targ, lucran, cari dacg

www.dacoromanica.ro 302 C. GANE ar fi cunoscute, cum ar trebui sá fie, la multi dintre noi li s'ar sui roul in obraz. Mai tiu, d-lor, sá vä vorbesc de o parte a orga- nizatiunei noastre, care defi pur administrativii, are prin importanta ei caracterul unui principiu ce trebuie sä mire intr'un program de partid. Armata. D-lor, nu vreau sä intru in amánunte, cáci nici n'ar fi bine sá intru in amiinunte, este destul sá 05 spun cli armata noastrá nu e inzestratá cum ar trebui sä fie f i trebuie sá aducem noui f i puternice jerife ca sä dregem ceeace au lásat ne- fácut predecesorii n(qtri. (Aplauze). SeI nu ne mfingiiiem. d-lor, cu ideia at' cerul e senin; ati viizut cgt de senin era cerul zilele trecute ati vázut cu ciitá grabii a venit furtuna care a desrádácinat copacii.. De aceea f i noi, cu pozitiunea geograficá particularii in care ne aflám, defi cerul astázi e senin, nu putem vti ce jertfe ni se nor cere mäine. Am increderea cä poporul acesta va .ti sá le facá,i cánd nu le face, este pentru c5 nu i-am pus la dispozitie arma cu care singur ar fi putut fi biruitor, fi amar na trage el la ráspundere pe cei ce au zádárnicit valoarea lui printr'o inarmare necomplectá. (Aplauze). .Acestea, d-lor, ar fi suficiente pentru opera unui gunern, cáci f tifi prea bine, cum cä la noi guner- nele sunt treciltoare. Din programul nostru vast intins, dar pentru realizarea cáruia ar trebui 10-15 ani. trebuie sä alegem munca de astázi, §I dacá Dom veni la guvern, inainte de toate aceasta noim sä realizám. La aceasai operá de reorganizare moralá f i de educatiune politicá. la aceastá operä de reorganizare administratinili financiará, la aceastá ()peril' de intárire a armatei noastre vä rugiim sá ne dati concursul vostru. Citt pentru noi, credem cii avem dreptul sä vi-1 cerem, pentru di in onestitatea noasttl gásim pu- /crea a vá zice : Ceeace viz" promitem, aceea anent

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 303 realizam ! (Aplauzefrenetice,ovatiunine- sfarsite). Va sa zica :cinste, moralitate, inamovibilitatea tuturor functionarilor, impunerea sclaselor avute, armament, iata programul lui Carp din 1902. Tipatul de alarma ! Trei saptamani mai tarziu Maiorescu alaioreacu Catre se afla la St.Negruzzl. Moritz in Elvetia, si de acolo scria lui Negruzzi,care nu fusese la congres ...A vorbit Carp. Fara indoiala cel mai insemnat dintre cele 14 discursuri, cel mai aclamati cel mai pa- trunzator. S'a simtit in auditoriu cà in sfarsit, dupa 21 de ani de truda, e priceputa politica junimista,cea inaugurat5 prin contra-adresa (lela 1881 si concepuitt de Carp" 1).

Fireste ca nu aceste inca sterpe miscari de opozitii Oculta. Remanie- re mlnieterIala Iu- nelinisteau guvernul. Acesta avea insa de luptat eunie el Noem brie o putere cu atat mai mare cu cat lucra din umbra, cu190E. acea asa numita Oculta. compusa din liberalii influenti care detineau finantele partidului, in capul carora era Eugeniu Caradai al carui scop final era ambitia de a da primul pas in partid fiului lui Ion Bratianu, lui Ionel. Agitatii parlamentare, nemultumiri in culise, hotarara pe Dumitru Sturza sà faca o remaniere ministeriala pentru a linisti spiritele. Pallade fu adus din nou in cabinet, la Interne, impreuna cu Eugeniu Stafescu la Justitiei cu Emil Costinescu, in sfarsit, la Finante (11 Iunie 1902). Dar in Noembrie liberalii nemultumiti se agita din nou, 5i Sturdza, care incepuse sà piarda din vlaga tineretii, din nou cedeaza. Il scoate iar pe Pallade din guvern, definitiv de data aceasta (el va muri peste 6 luni) inlocuindu-1 cu Vasile Lascar, Stoicescu trecand dela lucrari publice la domeniii Sturdza luand interimatul lucrarilor publice.

1)In Toroutiu. oc, Vol. I p. 33: T. Maiorescu catre Iacob Ne- gruzzi, 16 Iulie 1902, St. Moritz.

www.dacoromanica.ro 304 C. GANE Dar cu toate acestea framantarile de la centra nu au inca nici o repercusiune in restul tarii. La inceputul lui Noembrie se facura alegeri generale pentru comuna, In care listele guvernamentale biruira, aproape pretutindeni, ceeace, dupa felul cum se faceau alegerile era §i foarte firesc. Totu§i la Bucure§ti liberalii intrunind numai 1800 de voturi, conservatorii 1260 §i junimi§tii 660 (cifre aproximative), nici o lista nu se poate alego toate intrand in balotaj. La al doilea scrutin reu§e§te guvernul pe toata linia, insa indicatia electorala din capitala fusese in defavoarea guvernului, càci daca conservatorii n'ar fi fost desbinati,,listele lor obtineau majoritatea. Indicatiae- lectoralii era de asemenea data intre Cantacuzino Carp. Era destul de firesc, caci apelul §efului partidului conservator"(junimist)catrepre§edintiicomitetelor locale, apel semnat de el insu§i : P. P. Carp suna in felul urmator ....Candidatii propuoi de noi se vor caluzi de ten dinta generalg de care a fost inspiraa intreaga noastrg actiune. Ei vor promite numai ceeace va fi compatibil cu binele obotesci ceeace vor fi in stare sg indeplineasc5; lar mano pera nedemnii de ademeni pe alegiitori cu fágädueli inpUitoare sau a le trezi pofte dupil functii comunale, o vor combate-o oriunde o vor întâlnii o vor expune disprefului public, precum merite. Incorigibil! Cu atari indeninuri la apelurile electorale ce trebuiau facute, voiau junimi§tii sà reu§eascil in alegeri. Parca, fiindca a§a doreau ei, toat5 tara era sì se schimbe dinteodata. Diseursul de la Iasi 29 Octombrie In vederea acelora§ alegeri, la Ia§i (la 29 Octombrie) 1902. Carp tinuse personal un discurs, in care spunea cam acelea§i lucruri. in care vorbea de ideea emisa la congresul din Iunie a inamovibilitatii tuturor functionarilor" de ,.schimbareaDomnilor, care este bucuria ne- bunilor" §i de par tidele care nu traesc deck prin budget §i cu budgetul, devenind astfel servile cand sunt la putere §i revolutionare &and sunt in opozitie".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 305 Dar lucrurile acestea se spun in cluburi, la intruniri publice, in parlament, dar nu alegatorilor. Rezul- tatul fu cel aratat mai sus : un numar dublu de voturi la cantacuzini§ti, care, ei, promiteau ore, oricui, ori- &And, ca §i liberalii de altf el. Discursul lui Carp de la Ia§i se ispravea cu urmatoarea foarte gustata gluma : Domnilor, un mare general german a adresat inaintea unei biltglii, urnatoarea rugii lui Dumne- zeu : Doamne Ifiii di nu te-am ostenit cu multe cereri, dar asazi te rog s5 fi neutru, fi sunt sigur de biruinfii. Ei bine, acea rug5 o indrept atre A- totputernicul, sii fie neutru fi viitorul e al nostru". Neutru a fost fata de Carp deseori corpul electoral §i. aproape intotdeuna Regele. Ruga sa ar fi trebuit sa fie : activitatea, nu neutralitatea... atunci ar fi fost viitorul al sau, dar atunci nu ar mai fi fost nici Carp, Carp. Si la urma urmei viitorul poate inca fi al sail., caci viitorul unor idei nu moare odata cu omul care le-a emis ti in a ceasta nadejde a §i fost scrisa cartea de fata.

* * * Anul 1903 fu plin de surprize pentru Sturdza. In Ia- nuarie se aleg, la ni§te alegeri partiale, Gheorghe Can- tacuizino la Senat §i. Take Ionescu la Camera (in Mu- scel §i Romanati), iar in primavara, alegerile generale judetene dau in 30 de judete 17 balotagii. Si totu§i nu popularitatea cresciinda a Conservatori- lor ingrijora pe primul-ministu. Tot din partea Ocul- Reformele lui Va- tei venea pericolul, tot ea era aceea care sapa, gata sa §i.silo Lascar g Iale surpe. Ce nu-i placea Ocultei erau maiales valorile, pelui Emil Costinescu care voia sa le impiedice sa se manifesteze pentru a nu(1903). le lasa sa se inalte.Costinescu, Statescu, Vasile Lascar erau priviti ca periculo§i pentru viitorul a§azisei di- nastii Bratianu". Lascar mai ales fu tinta unei animozi- tati generale. Reformele anuntate de el la Interne, reforme administrative O. comunale, fura boicotate §i zadarnicite. Numai legea pentru reforma politiei putu tre- 20

www.dacoromanica.ro 306 C. GANE ce, §i Inca Cu o foarte mare greutate, de§i dispozitiunile ei erau excelente 1). Mai u§or, de§i nu foarte, trecu Costinescu reformele sale : Legea asupra desfiintarii accizilor§i. infiintarea fondului comunal (1 Martic 1.903) 2). Legea asupra Con- tabiliatii Publice, bine stndiatti §i bine alcatuita (21 Martie) §i legea Bancilor Populare Sate§ti (29 Martie), toate trei legi, in fiinta Inca §i. astazi, cu fire§tele modificari ce li s'au adus de atunci incoace. Dar la toate semnalatele greutati intampinate de guvern, avea §i Sturdza vina sa, caci era un prea inrada- cinat politician, care nu voia, sau poate nu putea, sa tina seama de exigentele acelei vieti mai moder'n.e §i mai sanatoase, pe care 'o predica Petre Carp de 30 de ani, ,,i de care Vasile Lascar in tot cazul, dacii nu altii, se patrunsese fie prin rationament, fie printr'o fire a sa mai deosebita. Astfel atitudinea lui Sturdza in chestia, in scandalul fraudelor dela finante, nu s'ar putea talmaci deal printeo inradacinata solicitudine de politician fag de partizanii sai. Fraudele de la fl- nante (Ianuarie-Au- Din Ianuarie 1903 izbucnise afaceresa de la finante", gust 1903). care consta in faptul ca la tragerea la sorti a titlurilor de renta ale statului, numerile insemnate ca ie§ite nu erau acele cu adevarat ie§ite, ci numerile unor persoane interesate, care plateau fire§te frauda 3). Descoperirea aceasta facu o senzatie enormä, un functionar din minister se sinucise, un bancher fu a- restat, un fost secretar general fu invinuit de complici- tate, opozitia incepu o campanie impotriva guvernului §i justitia fu insfar§it, abia in Iunie, sesizatä. Dar in sine darde faptul ca aceste necinstite operatiuni eran practicate de mult §i. sub alte guvern.e

In deosebi cu privire la conditiunile de admisibilitate (nu se mai primeau cleat titrati, licentiati §i doctori in drept, pentru viitorii comisan). Atunci s'au desfiintat barierele comunelor §i °data cu ele taxe- lelor(accizele). Aceste taxe asupra articolelor de consumatiune sunt incasate de atunci de stat, care imparte apoi comunelor cota ce crede de cuviintA. E o lege care de mult ar fi trebuit ref ormati. Rentele Rind sclzute, lar Statul achitlnd titlurile ie§ite la sorti la valoarea lor nominally diferenta dintre curs 0 valoarea aceasta, era caqtigul.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 307 in sine fireste ca. de pe urma acestor mici afaceri" Sta-tul nu pierdea nimic, deoarece nu se trageau la sorti clec& numai atatea titluri cate trebuia si era indiferent care din ele erau scoase din urna. Numai ca era un sistem de corupere de functionari, de favoritism si de pro- tejare de partizani poliiici. lar primul-ministru, in loe sa fie celdintai care s'a' ceara anchetarea cazului si darea in judecata a vinovatilor, el, pentru a menaja unii partizani politici, fu din potriva cel care inchise ochii si care nu-i deschise apoi decat sub presiunea scandalului si a manifestárilor opozitiei. Conservatorii, de ambele nuante, dar in deosebi cantacuzini§tii, dusera pe aceasta chestie o violenta cara- panie, mai ales cand, dupa condamnarea catorva vino- unul din acestia, eliberat pe cautiune intimpul procesului, fugi din tara. Se spunea acum ca fuga fusese inlesnita de guvern pentru a-1 impiedeca s'a de- nunte pe principalii vinovafi, oameni cu vaz, oameni oricare ar fi fost adevarul, guvernul nu mai siatea pe roze". In Octombrie Eugeniu Statescu demisioneaza la rtindul. su din cabinet, inlocuit fiind cu Alexandru Giani, fost consilier la Curtea de Casa- tie, care nu facuse niciodatpolitica, ceeace starni noi nemultumiri in partid. Astfel infra Sturdza in cel din urma an al guverna- Sturdza are San- durt original°.O- rii sale, atat de nemultumit de toate neajunsurile ce iculta 11Imuledeca se faceau, inda se gandi s'a imite gestul lui Carp dina le tudeplinl. 1904. 1895 si sa treacii de buna voie guvernul cui o vrea la, sau cui o putea sa-1 ja 1). Dar ideea aceasta pare a nici nu fi fost ajuns sa fie coapta in mintea primului-ministru, c i incolti in mintea altora a domnilor de la Oculta si in deosebi intea lui Eugen Carada, care credea cà singurul milloc

1) In timpul anului 1903 Petre Carp tinuse la Camerá numai doul discursuri(in afarA de mici obiectiuni fAcute la legea desfiintArii accizelor) : Unul la 8 Martie cu privire la un. proect de lege prezentat de N'asile Lascar pentru modificarea procedurei electorale, si altul la 16 Decembrie la proectul de lege pentru adAogarea atorva aliniate la unele articole din codul civil. In acest din urmA discurs avu el o raja esire impotriva celor trei frati BrAtianu, cobordfori ai unui om mare" tus-trei de adata' mini§tri fi deputafi.

www.dacoromanica.ro 308 C. GANE de a putea da directiva partidului Bratienilor, ar fi fost o retragere a guvernului §i. o reorganizare in opozitie. Ca atare, dela inceputul iernei 1904, lupia impotriva Incercarea de reforma. comunal & aelementelor periculoase, periculoase pentru Oculta, deci lui Vastle Lase a ra elementelor valoroase, incepu din nou. In Ianuarie (Ianuarle 1904). Vasile Lascar prezinta parlamentului legea sa de reforma' a comunelor rurale, o lege inspirata deadreptul de ideile lui Carp intrunirea a 2-3 din ele, spre a forma comune mai mari si mai bogate, prin economii, la o mai buna administrafie. Proectul acesta provoca o furtuna,care silipe Lascarsa-1retraga. i aici se marcheaza deosebirea mare dintre elsi Carp; caci ca iel,Vasile Lascar era un om inteligent, cultivati cinstit, animat de cele mai bune intentii, dar Ii lipsea perseverenfa, intransigenta, acel ceva al §coalei junimiste care facea pe membrii ei ca fatä.' de o idee sa nu dea niciodata indarat, sa lupte pana la imposibil, panla negativ panasul Furtuna starnita in parlament de proectul de lege a luí Vasile Lascar era pornita din doua vanturi care se intalnira in ciclon. Unul, ca o atare reforma, reducand un numar mare de functionari, reduceaì un mare numar de clienti politici prin urmare reforma nu era bunk' alta, ca o atare n.oua reforma ar fi facut creasca prestigiul lui Vasile Lascar, putandu-1 impune deci la viitoarea sefie a partidului. Ca atare batranii liberali, fostii prieteni ai lui Ion Bratianu, care pregateau sefia lui Ionel. se pusera toti de acord pentru a da lupia impotriva lui Vasile Lascar. Pentru asili pe Sturdza sa se piece in fata Ocultei, Eugen Carada demisiona din comitetul executiv al partidului liberal,si curand dupa aceia demisiona si Constantin Nacu. Dar Sturdza,sprijinitacum de fostii drapelisti,Lascar, Costinescu si Aurelian, incercii sa duca lupta mai departe. O i duse dealtfel inca zece luni, pana. in iarna viitoare, spre paguba unitafii partiduluii spre propria lui paguba, dupa cum mai departe se va vedea. Intre timp, in Martie 1904, Costinescu prezenta Par- lamentului legea sa asupra tarifului vamal. care traise

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 309 ptina atunci sub regimul legei lui Carp din 1891, dar care urma sa fie modificat.intrucat conventiunile comerciale ale Romaniei in parte expirau §i in parte erau pe cale a fi denuntate. Diseursul lui Carp In aceasta chestiune Ma Carp cuvantul la Camera,In cheetia taritulut In ziva de 15 Martie. Vora rezuma mai jos ideile salevernal, 15 M a r ti e asupra acestui proect de lege. Sa aratam insa intai in-1904. ceputul discursului privitor lacapitalul strgin, fiindca este o conceptie a sadespre care am mai vorbit, dar care trebuie§te bine lámurita fag de cealalta coneeptie, care a fost a liberalilor, in deosebi a lui VintilBratia- nu, §i care, nu intotdeaunasprefolosulOrd, a avut mai tarziu intaietate in viata economica a Ord, vorbim de politica etiehetatasub denumirea de prin noi in§ine". Domnilor, zise Carp, aud din multe piirti dia- tribe violente in contra capitalului strgin. Din alte parti, lupte aprige in favoarea lui. Mä intreb dacii f i uniii altii Ii daubine seams de chestiune. Cäci in fine, a fi contra capitalurilor striiine este a fi contra muncii capitalizate, adic24 a avea pretentia de a face totul din nou f i de a ajunge singuri la acela# rezultate la care a ajuns o omenire intreagg in atfitea mii de ani. D-lor, in ultima instant5 ce numim capitaluri str5ine ? Adia constitutia noastrii nu este un ca- Capitalul stain. pital striiin? oare un creerromânesc a inventat libertaile noastre publice?pe terenul moral ce nu este capital str5in? oriunde ne arunciim ochii trebuie sä zicem cä ceeace suntem asíäzi,f i ceeace ne inconjoarii esteintr'adeviirrezultatulunei munci de absorbtiune a tot ce au muncit altii inn- intea noasta Apoi dacii pe terenul intelectual este afa, dacii pe terenul politic este am, dacii pe terenul moral este apt, voiti d-voastrii ca pe terenul material sg f aceti o exceptiune ? Voiti un ce imposibil; imposibilpentru cà oricum vor vorbi acei cari sunt contracapitalului

www.dacoromanica.ro 310 C. GANE strgin, ei singuri vor contribui la introducerea lui In targ. Voiti industrie nationalg, faceti o fabricg; acel chiar care face o fabricg este poate unul dintre a- cei care se ridicg contra capitalului strgin f i cari cer muncg nationalg cu capital indigen. Dar dupg ce a fgcut aceastg dialribg, seduce binifor pi se adreseazg la capitalurilestrgine ca sgving pung in posibilitate de a creea fabrica. Pro prietarul, dupg ce a Ricut piel odiatribg contra capitalului strgin, &Find are nevoie de bani ca sg continueagriculturalui, seduce la bancheri fi este ftiut cg toti bancherii novtri sunt comanditati de bancherii din strgingtate. Cu bate diatribele noastre, nu vom putea face nici un pas, nu vom putea face, vg afirm, nici un pro gres, färg capitaluri strgine. Se zice: capitalurile strgine intrg in targi apoi ies din targ fi se duc la strgini inapoi cu un mare Afa este. Dar f i ploaia care a cgzut pe plimiint se intoarce iar4i la cer; azind Irish' pe Amant, Il imboggtefte, Il alimenteazg pi-1 face mai produ- ditor. Afa pi cu capitalurile strgine. Ele vin la noi pi apoi iargfi se duc;insg din trecerealor pe la noi va iei o intgrire atiit de mare a muncii nationale, incgt Dom fi recunosatoripiacelorcare le-au adus f i acelor care le-au intrebuintat". Partidul conserva- torelregenerarea Trecand la chestiune, Carp arafii mai int&i cí rege- economice. a tarn. nerarea econon-lia. a tärii se datorea partidului conservator, care prin prima conventie comercial i cu Austro- Ungaria, at'at de combátuffi de liberali 1875, a dat Ro- mitniei libertatea ei de actiune, care trebuia cu once pret ca o demonstratie a ie§irei sale din sfera statelor suzerane Portii. Invinuirea ce se aducea de ai- tre unii conservatorilor cum cnu introduseseril ei a- setunei, in 1875, un tarif autonom, nu o admitea Carp, fiindcà: Inainte de bate trebuia ca traditia sá fie rup- tg, fi nu se putea rupe dectitciiftigiinduna din

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 311 puteri care sg recunoascg Romgniei dreptul de a trata. Numai astfel am fi putut zice celorlalte pu- ten, and ar fi venit sg ne aplice capitulatiunile: ceeace a fgcut Austro-Ungariatrebuie sä faci f tu, cgci dacg nu o faci este un act de ostilitate Prin urmare, când ni s'a pro pus de Austria de a trata Cu noi de la stat suveran la stat suveran, nici nu mai putea sg se discute chestiunea, dupg mine unul; cgci nu era o chestiune industrialg, era o chestiune de libertate de stat. Bine au fgcut oamenii de slat de atunci cg n'au fost preocupati de chestiunea industrialii. Cu atgta mai bine cu cgt aceea conventiune nu era decgt un ce trecgtor pentru zeceani,pe cgnd dreptul de a trata este un ce permanent, a micile sacrificii pe care le-am f gcut atunci.cgnd nici vorba nu era de industrie nationalg in targ la noi, cred a pot cgdea in cumpgng cu marile foloase trase de targ prin conventiunea din 1875". Aminteste Carp mai departe de opozitia ce a intam- pima atunci incheierea acelei conventiuni, de vorbele aruncate ca se peiibusesteRomiiniasiingerandà%cu pumnalul in piept, la picioarele contelui Andrassy" aminteste cá indatá ce veniráliberalii la putere una din primele lor griji fu sri sanctioneze conventiunea sá incheie apoi altele cualte 'state.Ca intotdeauna, Carp nu le face liberarilor ovinil din aceasta. ci din potriVá Ii felicirá. Dar in definitivconstatitconstatá mereu fapte, de pildá eh' de la 1881, dupil proclamarea Independentei si a Regatului. liberalii fiind am de zile la putere, nu s'au gandit odatá sintroducá un tarif autonom. A trebuit sá vie din nou conservatorii la putere ,pentru a introduce acel tarif in 1891. care era indt. In vigoare in 1904. La 1893 partidul conservator incheieprimele conventiuni cu adevgrat serioase i folositoare tgrii;i oricare ar fi criticele care seaduc acestui tarif, constatgm totwi cuplgcerecg starea de care ne felicitgm cu totii aindustrieinationale, sub regimul acestui tarif s'a produs.

www.dacoromanica.ro 312 C. GANE Istoria va zice cä partidulconservator a redo- bgndit libertatea de acfiune a Ronigniei in materie de tarife vamale, pi va constata cg partidul liberal negtiind incg cum gi pgng lace punct poate sg facg tarife, a fost obligat sgdibuiascg ore-o 10-12 ani, numai de la 1891 a inceput o adevgratg erg de activitate industrialg. Constat cu plikere cg once s'ar puteazice, la inceputul acestei renagteriaprezidatpartidul conservator, gi cg adolescentului care iegea din gcoalg, tot partidul conservatori-a dat mijloace de a-fi crea o pozitie. Acum d-lor, dacg am fgcut acest istoric, o repet, 111.1e nici ca sg apgr, nici ca sg acuz; dar am voit ca scriitorii viitori sá aibg inaintea lor amgndoug pgrerile, sg poatg judeca, compargnd pretenfiu- nile fiecgruia, care e adevgrul. Imi amintesc o maximg careeste scrisg la Francfurt pe palatul imperial pi care glgsuegte in modul urmgtor: cuogntul unei pgrfi este cumin- tul nimgnui; sg se asculte pe amiindoug. Dupa chestia capitalulut steáini dupa istoriculCOD- ventiunilor comerciale §i al tarifului vamal, Carp trecu la proectul de lege, al lui Costinescu, nedumerit fiind de et: htl se ja niciodafi in consideratie experienta trecutuluii de ce, in loc sà' se Ostreze ce mai e bun in tariful vechii ea' se schimbe ce este de schimbat, se vine cu un tarif cu totul nou care iese, armat ca Minerva din capul lui Joe, din capul iubitului nostru ministru de fina ate". Critica legei lui Costineseu. Criticele principale pe care le aduse Carp tarifului Costinescu, sunt mai întâi cin loc s se uite la necesi- Ca.-tile reale ale gull, tariful este copiat dup5 dispozitiuni din Franta, nefolositoare la noi vechiasa critt- cil pe care o fiicea de 30 deani, cum eft' se iaulegile deagata din alte fari, farsa" a sevedea dacii §.1cum se potrivesc ele in România §i. al doilea,c noul tarif proteja industria mare in detrimentul celei mici. Duelul oratoric Carp-Costineecu. Nu ne vom intinde asupra am'Anunteloracestei critici: vom ariita numai, ca incheierelaacestdiscurs,

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 313 micul duel oratoricdintre Carp siCostinescu, care a fost fácut cu o deosebitii fineta. Mi se pare, zise Carp la un moment dat, munca nu este meritorie cleat farg cu rezultatul ei. Dacti un om färä sä munceasai produce rezul- late bune, pe ciind un altul muncind toatri ziva toati`Ei noaptea, nu produce cleat rezultate rele, miirturisescdi prefer pe cel care nu muncepte, celui care muncefte cu rezultate rele". Este o preferinta cunoscuta" Iiraspundepe datX Costinescu de pe banca sa Adevárate sau nu, oamenii acestia aveau douarepu- tatii foarte deosebite: CostiRescu de a fi un mare muncitor, iar Carp de a nu fi de loc. Asa dar ministrul de finante, facându-se a nu intelege aluzia ce facuse Carp munca sa, i-o intoarce impotriva-i, zicAndu-i cá preferinta aceasta a lui Carp pentru oamenii ce nu muncesc ii este cunoscuta. Dar nici Carp nu selasá ma' prejos. Se facu si el ca' nu intelege,intorcand din nou invinuirea impotriva lui Costinescu : Domnule Ministru, cuvintele mele emit o axio- mg general:51. Departe de mine ideea de a o aplica In totul la Dos. Am voit numai sA atilt cA o parte din munca dumitale e driungtoarestArei noastre economice".

Toamna 1904 aduce guvernului noinepláceri; intAi Marile noaiunsurl din toamna 1904. rilscoale tiirà'nesti in ¡udetele din Moldova marginase Cu Rusia 1), reprimate, dar numai in aparentii, deoarece ele vor izbucni din nou peste doi ani jumatate, cu violenta cunoscutá de totii despre care vom vorbi mai jos; apoi chestiunea scoalei Notre Dame de Sion", care desbina din nou cabinetul ministerial, Spiru Haret (ministrul cultelor) amenintand cu demisia, pe care si-o retrase numai dupá ce Sturdza se hotari sà inchida, pe o vreme, toatecolile catolice din tara 2).

Cu doi ani In urma fusesera rascoale in ceeaparte a Prutului, In Basarabia Ruseasca. Ele se Intinsera apoi la noi. Cälugaritele de la Notre Dame erau invinuite de imoralitate" 0 In deosebi de a face propaganda catolica In tara, convertind la catolicism fetele pe care i le incredintau parintii spre a le face edu-

www.dacoromanica.ro 314 C. GANE Dar demisia lui Haret. data si retrasa, nu linisti spiritele deck pana la deschidereaparlamentului,la15 Noembrie 1904. Atunci reincepu actiunea Ocultei, care, mereu in vederea viitoarei sefii a lui Bratianu, cerca capul lui Vasile Lascar. Mihai Pherekyde,presedintele Camerei, si D. Protopopescu, vice-presedintele, amenin- tara pe Sturdza cu retragerea lor in caz ca Vasile Las- car mai ramâne ministru de interne 1). Dar Sturdza nu voia sa se desfaca de un capabil ministru la care finca. Amenintarea lui Pherekyde se traduse atunci in fapt; el si Protopopescu demisionara, iar Tonel Bratianu nu se mai arata in Parlament. Lascar fu deci nevoit sa demisioneze in sfiirsit si el. dar aceasta insemna numai un inceput. Cad indata Seria demisillordupa aceia urmara demisiile lui Stoicescu dela Do- ministeriale. menii si a lui Bratianu de la Externe. Ministerul fu descomplectat. La 13 Decembrie demisioneazai Cosh- nescu, iar deputatii se fin pe culoarele camerei, nevoind sà intre in incinta pentru a zadarnicideschiderea se- dintei. Sturdza, care cu un an in urma ar fi vrut sà treacä m'ana conservatorilor, acum se incapatineaza.El vrea numaidecá't sa guverneze mai departe. Nu repeta gestul din 1898 de a dizolva parlamentul nici nu putea pentru ca nu se mai tineau sedintelein camera dar asteapta sa vada cum se vor linisti lucrurile. Cu vre-o doua saptamiini inurma,Iispusese lui Carp : Am sa fac si eu odata ca tine, am sa fiu intransigent !" 2). Dar era acum prea tArziu. Regele nu putea admite un guvern liberal {Ira Vasile Lascar. fàrà Costica Stoices- cu, fall Emil Costinescu,fara Tonel Bratianui fara Mihai Pherekyde. La 14 Decembrie, Sturdza inteleg&nd dorinta Domnitorului, îi inaintademisia.care totusi nu fu primita decht la 20 ale lone'.

catia. liaret ceru inchiderea §coalelor, iar Sturdza nu se putea in- dupleca a-i ceda, din cauza familiei regale care era catolice. La 13 Noembrie Carp fusese in audientA la Printul Ferdinand, care-i spusese cl este de regretat cA tocmai Lascar, care a voit reactioneze Impotriva relelor apucIturi din tarl, sit fie victimA... totu§i va trebui biegen oder brechen" (Marghiloman, o. c. Vol. I p. 41) La 28 Noembrie (Idem p. 42).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 315 In aceia§ zi se dizoIva parlamentul, §i a doua zi la 21 Decembrie Cantacuzino fuchemat la Palat pentru a i se incredinta formarea noului cabinet. Era ceasul 84 dimineata. La 2 dupa amiaza fupoftit Carp la Palat. In partidul junimist se facu fierbere mare. La Maio- rescuacasa a§teptaus vadarezultatulacestei audiente Filipescu, Marghiloman, Arion §i Matei Can- tacuzino. Ei erau de ph.'rere ca aceasta convocare a lui Carp la Palat dupa faptul implinit" era o ironie rega- 15 la adresa ion. Dar dupa audienta, Carp se intoarse lini§tit la Maio-Carp el Regale. rescu intre prieteni, §i le spuse doar atat : I-am spus Regelui cpolitica mea de 30 de ani, de a izgoni strada din preocuparilepartidului meu, a dat faliment, §i cvoi fi deci silit slas mama libera amicilor mei, care de multimireproseazaaceastaati- tudine" 1). Dupa mon tours viendra! après, si je ne meurs pas avant", razboiul era acum declarat. De altfel partidul lui Carp, singurul constant dinas- Re g ele el jura- tic din f ara,i care inaltase acest dinasticism la o dog-mietii. ma politica, facuse Coroanei de sigur alte servicii deck C. A. Rosetti, Ion C.Bratianu, Dumitru Sturdza §i chiar deck, la vremea lui, coalizatulLascar Catargi. Junimi§tii fuseserä singurii care de la 1866 incoace deci nu de 30, ci de aproape 40 de ani singurii oameni politici din twit' care fata de nici un neajuns, fata de nici o desiluzie, nici pe strada, nici in presa, nici in parlament, nici in gandul lor macar in inima ce-o fi fost, Ii privea nu avusesera o clipa de §ovaire fata de convingerea ce aveau, ca dupa neajunsurile efemerelor domnii ale veacurilor ce-au urinal dupa cotropirea turceasca §i dupa incalcarea fanariota, singura garantie de propa§ire a tarii nu putea fi deck stabilitatea unei di- nastii ereditare straina, care putea ingadui unitatea de actiune §i de directiune de care avea Romania nevoie pentru a ie§i din haosul trecutului ei. Dar regele Carol I, care dupti scurgerea vremii poate fi judecat cu toata impartialitatea §i despre care nu se

1) Marghiloman, o. c. p. 45.

www.dacoromanica.ro 316 C. GANE poate deci spune deciit ca a fost un mare rege, era totusi un om. Rosiii Albii impreunii 11 adusera in Romilnia; conservatorii Il oprisera aici in 1871; liberalii Ii detera coroana de (gel in. 1887. Erau celedouii partide istorice care-1 creasera si pe care le-a sprijinit din aceasta cau- eel.. Dar ce facusera junimistii ?Dinasticism ? Era un serviciu teoretic, nu practic. 5i daca a fost Carol I un rege mare, e tocmai fiind ca a fost si un om practic. Ca atare era nu numai omul care alterna pe liberali si pe conservatori la ciirma statuluidinteun simtimant de recunostinta, dar erai regele care dadea puterea numarului. lar numarul,in 1904, era din partea lui Cantacuzino, nu din partealui Carp. Ca numarul acesta este prin definitie aritmetica pasibil de operatiunile adunarii si ale inmultirii, se poate, dar pentru aceasta trebuiaui oameni care sa cunoasca socotelile (nu cu apeluri electoralea cele de la pagina 304); iar ct s'ar fi putut guverna. fate() Romiinie pe care o cunostea regele de 38 de ani. cu inteligenta, cu cinste st cu caracter, dar fara numar, aceasta nu o credea. In atari imprejurari, ce-iramiinea lui Carp deck sa se schimbe el :sil capetein sarsit numarul. fie chiar prin strada I Prietenii adunati laMaiorescu acasa jubilara. Dar regele era prea inteligent ca sil-1 creada pe Carp. Stia cil aceste sunt butade pe care un om ca Pebre Carp nu poate vorba lui Maiorescu de mai sus nu poate, nu poate s'a* le puna in executie... Un fel de a fi nu stiu cum. care ar face pe junimisti sa lecrape obrazul de rusine

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL VI Guyernul Gh. Gr. Cantacuzino (21 Decembrie 1904-13 Martie 1907)

§a dar, numarul daduse puterea lui Cantacu- zino. Dar cum capataseel acest numar. in cei trei ani de opozitie, chnd se desfacusera de la match un Filipescu, un Olanescu. un Delavrancea, cu clientela lor politica, mare sau mica, at o aveau, dar clientela? Il chpatase printeun triumvirat: Gh. Cantacuzino, Triumviratulro- Iacob Lahovari, Take Ionescu. man e roman. Nu intgiul triumviral :Caesar, Crassus 0 Pompeu al doilea :Octavius,Marc-Antonius 0 Lepidius. Triumviratul acel child Octavius 0 Marc-Antoniu pie- casera in Orient impotriva lui Brutus 0 Cassius, iar Lepidius ramasese la Roma sh. vegheze asupra intereselor asociatiunei" 1). Cantacuzino §i Lahovari pornirà in Oriental junimist sa lupte foarte teoretic impotriva lui Carp 0 a lui Filipescu, iar Take Ionescuramasese la noua Roma de pe malurile Dhmbovitei sa vac% de interesele asociatiunei...electorale. Ca 0 in patria mama de alta data, noul Lepidius hi vazuse de interes, dar totu0 noul Octavius se incorona August. Numai ca in curhnd trebui sa se nasca din toate aceste o incurcatura care va aduce iar pe Sturdza la putere, dupa cum mai jos se vit. vedea.

* * 1) Expresia este a lui Duruy.

www.dacoromanica.ro 318 C. GANE Noul guvern fu astfel compus : Clompunereafl.- vernului. Gh. Gr. Cantacuzino,prim-ministru§i internele ; general Iacob Lahovary, externele; Take Ionescu, fi- aantele; generalul Manu, iäzboiul; Iona§ Griidi§teanu, lucrári publice; Ion Lahovari, domeniile; Alex. Bsádii- justitia §i Mihai Vládescu, instructia. Doi homini novi,Bridsáráu §i Vilidescu,un pociiit tonas GrAdi§teanu, §i un factotum, Take Ionescu. Alegerile, ca §i in 1898,se facuserii" de acestadin a§a, inal, ea §i in ultima guvernare, parlamentul fu de fapt takist, ceeace nu duse de altfel la nici un rezultat practic, intructuttária unui guvern o rácea armonia in minister, nu omogenitatea parlamentului. lar armonia aceastaera departe dea exista. dupá cum nu existase nici in triumviratul roman. Legile lui Take Ionesc u. Conten- Totu§i, deocamdatánu numai csituatia de fapt Mosul tiv, etc.Administra- parca a fi a lui Take, dar se poate chiar spune di in intreaga guvernare conservatoare de doi ani eta a tinut ea, activitatea legislativ4 a fost aproape exclusiv a sa. Infiintarea contenciosuluiadministrativ i s'a datorat lui Take Ionescu 1),de asemeniinfiintarea loteriei statului 2), §i atatea alte legi, pentru crearea unui fond de rezervá. a tezauruluistatului,pentruinfiintarea unei case de credit pentru functionari, de credit viticol §i a. m. d. Situatia ministrului definante futotusisdrunci- natá dup6 abia chteva luni de guvernare, din pricina Afacerea concesio- afacerei concesionárii terenurilor petrolifere". ;Aril terenurilor ye- trolifere4 Redusá la ultima expresie de simplicitate, chestiunea aceasta se prezenta astfelPiafa mondialá dbidea de cativa ami o mare lupfii pentru acapararea petrolului romanesc. Veniserá in concureng Standard Oil" din America cu Deutsche Bank" din Germania, propunerile de concesionare a terenurilor petrolifere de la noi (pe 50 de ami, privitoarela circa30.000 de hectare)

S'a creat o a treia sectie la Curtea de casatie pentru contenciosul administrativ,menit sa inlatureacteleabuzive de administratie prin recurs inaintea Inaltei Curtí. Lotería Statului roman pe clase,lovituridata loteriei din Buda-Pesta, care invadase in Romania, de unde sustragea mari cume de bani pe fiecare an.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 319 fiind facuta aproape concomitentsub ultimul regim liberal. Dar pe ciind cel american fu respins, din potriva acel german fu luatinconsideratiei chiar in studiu, incheiindu-se ca un doctor Fiela o ciorna de contract, parafatapaginacu paginadeDumitru Sturdza, pe atunci prim-ministru. Propunerea germana fusese preferata celei americane, nu pentruca prezenta avantagii mai malt dar fiindca in capul statului sta.- tea un german regele in capul guvernului un germanofil Sturdza. Dupa caderea guvernului liberal, Take lonescu, ca ministru de finante,i Ion Lahovari,ca ministru de domenii,reluaratratativelecu Germania, Mud a- proape pe punctul st incheie o conventiune petroli- fera, cand deodata se ridica impotriva acestei concesio- nari intreaga tara politica : Gheorghe Cantacuzino ca toti conservatorii si,Petre Carp cu toti junirai5tii Dumitru Sturdza cu toti liberalii. De ce ? Fiecare din ei pentru deosebite motive. Liberalii fiindca nu intelegeau sa se faca o afacere buna" fara ei. Precum combatusera in vremuri propunerea lui Mavroyeni de a se infiinta o banca de stat, pentru a infiintamai tarziu ei Banca Nationala, tot asa, acum din opozitie,combateauconcesionarea pe care fusesera scurta vreme inainte gata s'o incheie. Fireste ca atitudinea luiSturdza poate pare ciudata. dar combaterea venea din partea Ocultei, lar el nu se simti in stare sa mai lupte fatis impotriva ei. Cantacuzino, prim-ministru, avea cu totul alt punct de vedere. Fie din motive personale, fiindca era pro- prietor a imense latifundii situate in regiunea petro- lifera cea mai bogata, fie din motive pur patriotice. el declara ca aceste concesiuni ar insemna o instrainare a avutiei statului pe care nu o poate admite. Dupa o intrevedere ca Eugenia Carada, el se puse cu totul de acord cu Oculta ca privire la aceasta chestiune, opu- n&nd un veto formal la tratarea mai departe a afacerei. Din partea lor mai era si Carp, care avea alt motivMrerea lui Carp.

www.dacoromanica.ro 320 C, GANE deck Cantacuzinoi deck Oculta de a fi impofriva concesionarii. Intrebat de rege pentru ce se opune la proectul lui Take Ionescu (intruciit toata lumea stia ca a fost totdeauna partizanul introducerii capitalului strain in tara), el Ii raspunse, scurf, dupa cum Ii era obiceiul : Sire, da,sunt pentruintroducereacapitalurilor straine in tara, dar nu atunci cal:a ele ni se impun" 1) Take Ionescu nu se Lisa usor batut, dar pierdu totusi partida,i in tot cazul din momentul acela incepu intre el si Cantacuzinosa se nasca o raceala, care va duce in curAnd la o definitiva ruptura 2) Liberalii, simtindaceasta,incepurasa-si striinga Cadrele vechi,reprezentate prinD. A. Sturdza, P. S. Aurelian,Spiru 'Haret, Vasile Lascar, Emil Costinescui Eugen Statescu (care va muri insa in. curAnd,la 30 Decembrie1905),incepura sase apropie de Oculta, care numgra si ea elemente valoroase, pe Carada, pe Pherikyde, pe Stoicescu, pe Anton Carp, pe Pake Protopopescu, pe fratii Bratianu, plus toata Banca Nafiona1i tineretul zis generos". Vom vedea mai jos, ca de fapt nu s'a putut vorbi de o adevarata apropiere, ci numai de incercari mai mult sau putin sincere, care vor duce totusi Ja un triumf al celor din partea carora erau numaruli finantele. Intre timp, Carp, care cazuse la alegeri, se retrase din nou la Tibanesti, unde ramase aproape tot anul 1905. In Bucuresti îi facuse de mult, acum vre-o 15 ani (1890) o frumoasa casa pe strada Dorobanti, in care Carp reclldeote conacul de la Ti135.-a locuit aproape 30 de ani, iarna. Iar in vara 1905 se need. Vara 1905. apuca sa-si rectAdeaseii conacul de la mo§ie, ad6ogâ.nd un etaj peste parterul §i. etajulexistente, cu o terassa" mare de pe care se intindea o frumoas5. vedere asupra parculuii asupra câmpiilor gospodare§ti lucrate de neobositul agricultor ce a fost el toata viata.

C. Bacalbasa o. c. II p. 91. Este inexplicabillexpunerea pe care ofaced. C. Xeni a acestei afaceri (Take Ionescu p. 190-192), In care aratI cl lupta intre Take Ionescui ceilalti ar fi venitdin faptul cl acesta voia GA concesioneze terenurile lui Standard Oil,pe and ceilalti spri- jineau pe Deutsche Bank.

www.dacoromanica.ro Conacul de la Tibanefti

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 321 E aproximativ epoca ciind a venit la Tibiínesti fran- Bellessortdespre cezul Bellessort, despre care s'a mai vorbit mai sus,Carp. 1905. §.1 in cartea eáruia giísim o frumoasii paginii cu privire la felul cura a fost primit el acolo : On m'avait dit que M. Carp a l'humeur ora- geuse comme le ciel desCarpathes et changante comme les flots du Pruth. ll tonne, il éclaire, il déborde, ou il est charmant ; et l'on ne sait jamais, quand on va le trouver, si l'on recevra de lui des rayons ou de la gréle. Lorsque, après avoir ira- versé huit bonnes lieues ...farrivai A la masse de verdure ou se cache lamaisonde Tibanesti, je compris tout de suite que je n'avais rien A crain- dre et que, par ce mervellieuxesprit de contra- diction dont se plaignent ses adversaires, M. Carp opposait aux intempéries de la nature une imper- turbable sérénité". On prétend que M. Carp préfère la civilisation germanique A la française. Mais je ne saurais oublier que cet homme, ministre en 1870, déclara fièrement dans les chambres roumaines ses sym- paties pour la France ; et, s'il afecte peut-être la brusquerie d'un vieux général allemand, toute la gate française rit dans son oeil clair. Du moment que nous nous levâmes de table jusqu'A l'heure ou je le priai de me faire reconduire A la gare de midi jusqu'au soir, M. Carp fut dans son salon, qu'il ne cessa d'arpenter, comme sur une tribune aux haragues, Tour a tour éloquent et spirituel, mordant et familier, il ne s'arrétait que pour rele- Der les quelques objections que je lui adressais et qui venaint mourir A ses pieds. J'avais l'impressi- on d'être, A moi seul,l'auditoire d'un homme d'Etat, et ce n'es1 pas un minceplaisir...Les Juifs, les paysans. les partis politiques,passaient et repa- ssaint avec lui sur le ciel un peu brouillié de ce paste horizont" 1).

1) André Bellessort :La Roumanie contemporaine,Paris1905 (Perrin et C-nie) p.p. 220 urm. 21

www.dacoromanica.ro 322 C. GANE Cat despre lucrurile pe care i le spuse Carp in timpul acestei lungi convorbiri, lucruri noui pentru Bellesort, dar vechi acum pentru noi, ele s'ar putea rezuma in aceste cateva fraze : Noi nu suntem o monarhie, sun- tern o birocratie"... Evreii trebuiesc absorbiti, nu natu- ralizati in massa, ci absorbiti..." Sa nu mai privimoa- menii de dincolo de granite ca nistedusmani intotdeauna gata sa arunce o retea de aur peste Neatarna- rea Romanier ...Capitalurile straine trebuie sa mire in tara... Romanii au boala ideilor generale. Taranul trebuie satie carte; sa le facem deci scoli cat mai multe, dar pentru Dumnezeu, sa nu le imbacsim creeriicu subtilitatile perfectului si maimult ca perfectului- Je n'y vois qu'ttn remède: une politique sans clien- tèle ! Dar pe cand Carpvoia o politicä' tetra clientela .st manifeste electorale fara promisiuni,prietenii sai lucrau pentru el. Lucrau, nu europeneste, ci romaneste. Carp e ales deputat de Buzau, 8I a-Si astfel, in zilele dintai ale lui Ianuarie 1906 i se puse nuarle 1906. candidatura la niste alegeri partiale la Buzau, fieful lui Marghiloman, care lupia ca un leu pentru reusita sefului. Au fost batausi, arestari, justitie scarboasa" (zice Marghiloman in notele sale intime 1), dar Carp reusi, (cu 695 de voturi contra 617). La 8 Ianuarie e ales deputat, la 13 ale lunei se si urea la tribuna sí tie un discurs. Discursul acesta e foartesemnificativ. Se poate a.proape spune ca el formeaza o linie de demarcare intre trecutuli viitorul lui Carp. Batranul om de sial Noua atitudine a avea aproape 69 de ani párasete din ziva aceasta lul Carp. felul sau intotdeauna linistit de a vorbi, felul situ de a nu face niciodatapersonalitati,felul sau de a im- punge fara a jigni. El devine agresiv, fara a-0 pierde nimic din ironie,din gluma,din spiritul cu care se nascusei cu care va muri Mitt a-si pierde mai ales nimic din puterea judecatii si din claritatea expunerei. Dar e amarit. Dupa exact 40 de ani de viatii publica, dupa ce fusese singurulcugetator politic si singurul

Vol. I pag. 49.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 323 exponent al unui sániltos program de reforme sociale, dupa ce indrumase politica externa a natiunei pe ca lea in care mirase, dupii ce dä.'dusetárii ani de pros- peritate financiarprin starpirea agiului, dupa, ce ini- propriefgrise 80,000 de familii de filrani, dupa ce facuse inceputul inamovibilitii magistraturii §i creiase industria miniera, Ii venea greu, la varsta lui. s. vada mereu pe altii chemati in fruntea unor guverne §i in capul unor situatii, cu care sau nu §tiau sumble sau umblau prea apäisat, sau nu profita tara deciitprea putin sau profitau ei prea mult. Ceeace-1 supra acum e a in fruntea guvernului era, dupa pg.rerea sa. un om fáridei, iar in fruntea parlamentului un om far5. scrupule era faptul c6 Can- tacuzino n'avea deal douäl insu§iri : bogsátia §i vanitatea, iar Take Ionescu multe insu§iri, dar bate Con- centrate in jurul celei care predomina :ambitia. ca atare discursul acesta pe care-1 tinu el acum, dupii un an de reculegerela Tibä'ne§ti, unde-§i aldi- tuisei un nou program, dupii cum vom vedea diecursul acesta fu inceputul unei noui atitudini parlamentare de Vátriin om de stat incercat, care §i-a pus de gaud sà spuie adevArul oricui,oricand, pe once cale, adevrirul care usturZi, adevärul care descalificii, rul care trebuie sit inlá'ture pe adversar din viata adevgruri de acele cum le va mai spune lui Ionel Briitianu in 1911 §i lui Take Ionescu in 1915. Dar aceastri nouil atitudine a lui Carp a rrimas de fapt negativa. Ea a imbogältit viata anecdoticil §i rituala a parlamentuluii a ilustrat odata mai mult caracterul curajos al lui Carp, darn'a descalificat §i nu a inliiturat pe nimeni. fiinda caracterul §i capacitatea, viata publia §i viata privatA, sunt lucruri care nu au legiitursii cu mersul inainteal omenini. Ele pot avea o repercusiune, dincolo, in alibi viatii, dar in acea pri.miinteasa nu au amestece intre ele, fiinda ceeace se cere de la un bä'rbat de stat, de la un om de stiintrt §i de la un artist, este sit creeze. §i. nu sä.' se afle cum au creat !

www.dacoromanica.ro 324 C. GANE

Diseuraul lui Carr. la Camera In ziva Imi propun sdenunflgrii cea mai indrgz- de 13 Ianuarie 1906. neafg uzurpafiune ce ni s'a dat sg vedem in viafa noastrg politica". Astfel incepu Carp discursul sau. Uzurpatiunea aceasta era pretentiunea guvernului Cantacuzino de a reprezenta el partidul conservator. Carp facu deci inca odatá', pentru a nenumarata oara, istoricul partidului,i in deosebide la 1876 incoace. cand dupa caderea guvernului s'audeslipit junimi§tn de trunchiul Lascar Catargi. Aratand diferitele faze prin care trecusera ambele gruparii lunga faz a liberalo-conservatoare" din timpul opozitiei coalizate" a gruparei lui Catargi, aratand constantul dinasticism al vorbind de chestiunile dotarei Coroanei de fortificatii, oratorulajungela concluzia ca gruparea Catargi-Cantacuzino, ci gruparea Carp-Maio- rescu reprezenta ideia conservatoare. Trecand apoi la guvernul actual, el lua pe membrii cabinetului unul dupa altul intfo ironica §i cruda cercetare : Caracterizarea itrilor din 1906. D-1 Bgdgrgu a trecut prin purgatoriul radical inainte de a intra in raiulconservator (ilaritate) d-1 Take lonescumanifesta fafg de mine o admirafie at:it de sgomotoasg incgt de multe ori jena,i ataca cu inverfunare pe Lascar Ca- targi, piing and intr'obung dimineafg, d. Nicu Filipescu i-a of erit unsuflet conservator intr'un frumos fotoliuministerial(ilaritate) dl. Ion Lahovari se mulfumea sg, fie fratele lui Alecu La- hovari dl.generalManu,care o bucatg de vreme urlase ca lupii impreung cu LascarCa- targi1), acum visa o concentrare conservatoare pe care n'a putut-o realiza iar dl. Prim-Minis- tru actual continua a sta in inactiunea in care se complgcea de 20 de ani, f i aftepta ca aceastg inac- fiune sg-i producg viitoarea sa mgrire. In genere insä inacfiunile produc mgririneputincioasef viitorul va argta dads' inac(iunea d-sale a fost in-

1) Expresia lui Catargi dupl ce s'a desfacut opozitia coalizata : ,,Am fost nevoit sä urlu Cu lupii".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 325 trebuintatá la gänduri adänci pentru neooile conseroatoare". Dar aceste caracterizari nu-i ajunsera lui Carp. El mai adaoga, putin mai ta.rziu : .Dl. Take lonescu v'a spus cie se stabilise un fel de raport filial intre domnia sa pi domnul Catargi. Sunt convins at Lascar Catargi, in sferele senine In care se afläastäzi, va fiauzit cu o legitimä dupä moartea lui a ajuns pi el sä fie tatal lui Take. Dl. Prim-ministru a zis cä a fost indicat ca succesor al säu 1). Respect aceastä indicatiune. A mai zis cá meritá pozitiunea pe care o ocupg, pentru cá viata d-sale intreagii este ciará ca un pocal de cristal. 0 fi ! Dar oare nu vedem apa upor prin acest poca!, fiinda este depert ?" Ceeace este ciudati foarte in favoarea lui Cantacu- zino, e ca el nu se supara abia ciiteva luni dup.&ce fusese atAt de spiritual si ireventios apostrofat de Carp. el incepu tratativele de impacare cu el, in vederea unei noui fuziuni flied' Take Ionescu. Restul discursului dela 13 Ianuarie este o amanun- fig aratare a faptului cguvernul zis conservatora Coneervatorllnu venit la putere pe baza unor principiii fapte necon-se pot rezema pe nu- nar pentru a vent gervatoare, si in primul riind fiindca a venit rezemat pela putere. numär numarul acela despretuit de Carp, pe care niciodata n'a voit sa-si intemeieze popularita tea si niel nu 1-a putut privi &cat ca ceva nesanatos in viaja publica a unui stat. Era in adevar mate ideea ceamai eonservatoare a lui Carp, pe care de atiitea ori in riin- d.urile acestei carti 1-am aratat animat de un spirit atilt de largi chiar de democrat, inciit ne credem indreptii- titi a privi toatcoala junimista ea fiind mai curtind liberal a deck conservatoare. Dar fireste csiideea conservatoare a stat adiinc brazdata la temelia intregei conceptii politice a lui Carp, si pentru aceastaelsi partidul su au av-ut in istoria politica a tarii un loc cu totul deosebit de al celorlalte partide politice.

1) Al lui Catargi.

www.dacoromanica.ro 326 C. GANE Pentru. Carp, numiirul" insemna poporul", strada" omenirea in ce are mai degradant" ; a te sprijini pe numär, inseamnä. a fi un partid de stiinga, a fi democrati demagog. Conservatorii din potrivii erau elita"; ei trebuiau sri guverneze, sri domineze prin cinste, prin abnegatie, prin infelepciune, printr'un f el de drept, nu dumnezeiesc, dar etic, prin fortä moralg. In atari imprejurgri guvernul actual îi era odios. Cu- vintele care vor urma furä intrerupte de numeroase dese murmure", care furä aproapesá degenereze in turburäri Un partid conservator, d-lePrefedinte,nu poate fi nu trebue sá se rezeme pe masse. Cánd se vorbefte de numár, cred cá nici un om politic nu are indrázneala de a sustine cá se gándefte la corpul electoral, cáci prin acel numár nu aajuns nici un guvern la putere deand exist:Fí Constitu- tia. Nu pe acel numár s'a rezemat guvernulac- tual, ci pe un alt numár, pe care in termeni parlamentari Il numim massele", dar pe care vulgul Il numefte Un partid conservator, o repet, nu trebuie sá se rezeme pe masse, fiindcá massele nu lepoti lama deal dacji le promiti ceva. Partidul liberal poate sä aibá massele ; el le promite ufor o extensiune mai mare de drepturi politice, el le anuntá sufragiul universal, le fágáduiefte Cassa fl o expropriere toted'. Partidulconservator nu poate face asemenea promisiuni fárá a inceta de a fi conservator, fi ca atare el nu poate sä atragá massele decAt printr'un sin gur mijloc: neavând cu ce le pláti din punga lui, le pláte?te din budgetul Statului". O probá numai la ministerul de finante, indatá dupá venirea actualului guvern, s'au fácut 1200 de numiri... Dar prin judge ? Fileiduintile cele mai mari au fost filcute, toate pe contul budgetu- Corumptie prin &stride. corumptie in justitie, corumptie in administratie, in fine tot aparatul statului intrebuintat pentru a pláti pe acei

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 327 care au fgcut numgr in jurul d-voastre si in numele cgrora pretindefi cg afi luat cu drept cuvgnt puterea". De fapt, discursul acesta erao sarjil impotrivalui Take Ionescu, contra acelui Lepidius rgmaslanoua Romii de pe Dambovita sil vadg de interesele triumvi- ratului si o sarjii atta de bine indreptatii, incia avu darul sdeschidg ochii celorlalti doi triumviri, care-si deteril deodatil seama ea nu se lucrase in interesul tuturor, ci numai in interesul celui care lucrase (cele 1200 de numiri dela finante, plus provincia, plusobung parte din Parlament). Dar inainte de a wedea cum se deschiserg ochii si ce era sa urmeze, sit argtgm aci care era noul program al lui Carp, gânditi chibzuit in singurgtatea dela Tibit- nesti in cursul anului 1905. Noul program al Programul acesta a fost expus partidului la intruni-lui Carp. rea publicii din sala Eforiei din Bucuresti in ziva de 22 Mai 1906. Serbilrile jubiliare de 40 de ani de domnie ai Regelui Carol trecuserg rgmgsese expozitia de care vom vorbi mai jos si se auzise de curand vorbele rege rostite cu prilejul acelorserbgri,prin vare indemnase pe educatorii acestui popor sil caute inainte de bate de a crea caractere". Niciodatii nu ne vom mira indeajuns cum n'a putut un om de talia regelui Carol stt nu treacii peste neplg- cerile personale ce-i pricinuiau butadele"luiPetre Carp, si Sil recunoascgin sfarsit in eleeeace cguta mgrturisi dupg 40 de ani de domnie cii cgutasetoatil viataun caracter ! Diecureul lui Carp Carp i-o intoarse frumos. In discursul sgu dela22la Eforie, 22 Mai Mai, ocupfindu-se decaracterele pecare le calif a re-1906. gele, spuse Semnul caracteristic al adevgratului om politic este urmgtorul (in Romgnia): cgnd esti la putere sg nu te ggndesti numai la dgnsa, cisgte ggndesti si la farg cgnd esti in opozifie sg caufi a combina datoriile tale cgtre farg cu res pectul cel mai mare pentru Coroang. Cu cgt vei dovedi

www.dacoromanica.ro 328 C. GANE ctz poti da o solufie acestor doza probleme, cu atfit vei fi un caracter..." Mai raspicat, g-reu. Aceasta insemna :s'tz nu facica Ion Briitianu, ca Dumitru Sturdza, ca Lascar Catargi, antidinasticism ciind e§ti in opozitie pentru acapäta puterea cu sila §i cand vii la putere Sri nu ai program, sit faci ca mine, dinasticism in once imprejurare, §i sa ai oricand un program gata. Care este acum acel non program al lui Carp ? Inamovibilltatea total& Mai intiii cele doua vecbi cerimte :inamovibilitatea In magistratura §i inamovibilitateainadministratie. Dar o inamovibilitate totala,intinsa,magistrati§i function.ari de cariera, care sa poata da vietii romiine§ti stabilitatea §i securitatea de care avea nevoie. Era uu corolar al dinastiei straine §i. ereditare". Armata. Al doilea : armata. Era, dela o vreme incoace, constanta preocupare a lui Carp. Se simtia,in aer, cata- clismul care va urma, §i el §tia ca nu eram pregatiti a-i face fata : Noi credem di s'a dat prea mare aten fie la for- mete exterioare ale armatei, a prea s'au indreptat sfortiirile spre partizi Fi prea putin spre ins- strucfia adeviiraa a soldatului, care poate sg aibii ptiirtfa de a defila, dar care tare am Manzi'. &A nu are puterea de a manevra". Cine a facut, pe front, marele razboitrecut,este foarte patruns de adevarul acestor cuvintealelui Carp, iar cine nu l-a facut, sa-i intrebe pe ceice-au fost acolo, caci mai traim multi din ei. Domnilor, zise Carp raai departe, inaintede toate trebuie ca soldatul nostru sii. fie binehrg- nit... pi al doilea, sti fie bine instruit... Ca sii ajungem la acest lucru, trebuie sii avem in vedereo mai mare permanent izare a armatei, oreducere &it mai mare a soldatilor cu schimbul pi aceasta se poate face introductuzd serviciul de doi ani,pi In fine trebuie sit mgrim efectivele, aci cu efectivele actuale nu putem dainstructiunesolda- tului..."

www.dacoromanica.ro P, P. CARP 329 In. sfarsit, ultimul punct al programului lui Carpera din nou grija taranului roman : Se crede, pe nedrept dupg mine,disinguraTaran11. cauzii a mizeriei granului este lipsa de pgmânt... Domnii mei, legea ruralg a lui Cuza din 1864a dat pgmânt... legea insurgfeilora lui Brgtianu a acordat pämânt, legea noastrii dela 1888a impro- priertirit 80.000 de familii fgriineei. S'a imbung- Wit starea granului? Nu. ...Cauzele sunt deci aiurea. Cauzele sunt : starea culturalii in care se aflii färanul,i rezultatul lipsei de administrafie pe care o avem in farg la notIf . Ca atare, propunerile lui Carp furii :co1i, preofi institutori constienfi de misiunea lor, o administratie care srtaibgrije de sate, si desvoltareaindustriilor fgritnepti, care sä dea siitenilor posibilitate de castig in timpul iernei. A mai vorbit Carp, in acel discurs-program, si de sedderea impozitelor prea grele care ap5sau pe grani, care se putea obtine prin reducerea pe alte csai a cel putin 10 milioane din budgetul statului. Dupii marile r5scoale din 1907. Carp va veni un an mai tarziu cu proecte de legi alciauite asupra Organi- zZirii Administrative, asupra Notariatului Rural, asupra Vanzlirei de Iräuturi Spirtoase la Sate, asupra Ref ormei Fin.antelori asupra Tocmelilor Agricole dar despre aceste lucruri ne vom ocupa la randul lor i in leg& turZi cu másurile pentru rezolvarea chestiunei din 1907.

In timpul acesta activitatea guvernului seredusese °red tul Rural. la doug chestiuni : una, incercarea de a pune mana pe blItare. Ju- Creditul Rural, care era o creatiune a liberalilor si care Expozitlad n 1906. se afla ca atare in mainile lor, incercare ce nu izbuti 1), si alta organizarea serbArilor ¡ubiliare de 40 de ani de

1)lzbuti insi actiunea concomitentit a lui D. A. Stutdza de a Inlitura dala acea institutie pe Take Protopopescu.

www.dacoromanica.ro 330 C. GANE domnie ai Regelui 0 a Expozitiei din Parcul Carol. Aceastä din urmä preocupare de ordinnationalse transformä, cai aceea a proclamilrei regatului,intio chestiune politicä, liberalii repetiind in 1906gre§ala fäcutä de conservatori in 1881, de a nu participala serbäri. In setnul guvernului nu era de alifel tuai multä armonie deck intre adversari. GheorgheCantacuzino, care 0 färii asta rämäsese, dupä vorba lui Carp, inactiv timp de 20 deani, sedezinteresa acum complet de propia sa guvernare. Un doliu recent (moarteafiicei sale Irina Ghica) 11 facuse sä nu se mai poatä ocupa de Diacut1 untie In guvern. loe nici de chestiunile politice, nici de sforile lor, pe care le rasa fiilor si Mihai i Grigore Cantacuzino, care la rândul lor erau influent* piing. la un punct, de Ni- colae Filipescu. Acesta, ireductibil duman al lui Take Ionescu, intrebuinta aceastä influentä pentru a-i face pe Cantacuzini sä inteleagrl ch. ministrul de finante, §t in alegerii -dupä alegeri, nu avusese alt gtIndi altä actiune deciit acelea de consolida situatia in partid prin creare de noui partizani in vederea viitoareisale §efii. Cantacuzinii inteleseserii ipornirä la luptä. Jacob Lahovari intr 0 el in actiune §i primul plan de bätaie fu distrugerea partizanului dinminister al lui Take : Alexandru Riidäräu. D. Greclanu Inlo- BA- culeete De Al. Blid§.- Dupä o serie de violente atacuri impotriva sa, rttu. däräu îi dele demisia dela justitie, fiind inlocuit Cu Dimitrie Grecianu (Iunie 1906). Aceasta se petrecu in vacante. Dar dupä deschiderea parlamentului, la 15 Noembrie, elementultachist apäru din non, dominând situatia : Bädäräu, §escu, PavlicBrätä§eanu, Nestor Cincu 0 Virgil Arion furä ale0 pre§ediati de sectii, dovedind astfel triumvi- rilor cLepidius nu se dä bätut. Atunci incepu lupta decisivä.efia partidului va fi data lui Carp, care era bätriin, nu lui Take Ionescu, a cärui pliná.' maturitate ar fi putut sfacä pe alti am- bitio0 sa0epte prea mult. Pronunerl de fu- ztune. Gheorghe Cantacuzino infra iar in planulntâi, in-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 331 ceptInd tratativele cu Petre Carp, 1) §.1 inc5 din cele mai interesante : o fuziune ca in 1900, §efia partidului fuzionat trecutii lui P. P. Carp, imediat dup5 aceea demisiunea cabinetului, Cantacuzino recomandiind rep- lui pentru formarea unui alt cabinet pe non!§efal conservatorilor uniti §i cerand in acela§ timp dizolva- rea parlamentului. In urma acestei intelegeri, venind vacanta de Cráciun sä'. intarzie punerea ei in aplicare. Apoi alte mici impie- deciiri, in Ianuarie §i Februarie 1907, §i pe urm5,in Martie, se ivird. rascoalele tárgne§ti,careriisturnarli toate aceste frumoase planuri, sau mai bine zis partea lor cea mai interesanta : guvernul P. P. Carp. Intre timp se intamplase un mic fapt divers din cele mai semnificative : Regele primise in audient5. pe Mar- ghiloman §i-1 intrebase dac5 nu crede c5 ar fi cu pu- tint5. infiintarea unui partid Sturdza-Carp. Ce partid tare s'ar forma astfel" spuse Vod5. Dar Carp refuz5. Iat5 a treia propunere pe care o refuza, §i inc5 una venit5 de atilt de sus. Und keine Zeit und keine Macht zerstückelt Geprägte Form, die lebend sich entwikelt.

1) Aceste in Decembrie 1906, dupi ce la 11 Octombrie, Marghilo- man insemna in notele sale ci fusese la Nababul" in vederea unei noui colaborAri intre conservatorii junimi§ti qi ci acesta se ark- tase tout miel tout rose, mais sans Carp". (Marghiloman, o. c. I p. 52, 24 Mai 1906),

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL VII

Rèiscoalele fgriinefti din 190? P. P. Carp feful partidului conservator

Renagterea deIlor nasterea partidelor politice a fost pla-liberale si conservatoare, avand la baza sata la anul 1857, cand, in timpul Divanu-tot chestlunea agra- rilor Adhoc, dreaptai stanga s-au despartitra (1907). pe chestiunea agrara, tot astfel dupa exact Precum50 de ani de viata politica,acestepartide, care, in tot cazul dela Constitutie incoace, ausovait meren atat in principii cand le-au avut cat si in aplicarea lor, de ajunsera uneori snu se mai deose- beasca intre ele deal prin ambitii personale tot astfel, zicem, dupa exact o jumatate de veac, si tot exclusiv numai pe chestiunea agrara, ideia conservatoare ideia liberala nascu din nou ca Phenix din cenusa lui, cu o putere de convingere care nu s'ar mai fi banuit. PetraCarr, geful De data aceasta protagonistul ideii liberale fu pe a-conservatorilor un- tunci inca tanarul TonelBratianu. care. impreuna culit. Costinescu o reprezenta si oincarna, iar proiagonistul ideii conservatoare se facu batrânulPetre Carp, care la 70 de am fu ales. dupa cum vor vedea, seful conservatorilor uniti, reprezentand de atunci inainte ideile interesele nu numai ale unui partid politic, dar ale unei clase sociale. Insa istoria neamului nostru, ca si a omenirei intregi, se afla de pe atunci la o raspantie, care ducand la razboiul europeani la revolutia sociala din Rusia, a zadarnicit acea tarzie inchegare a ideii conservatoare,

www.dacoromanica.ro 334 C. GANE care in mai putin de zece am a si trebuit sit se prgbu- seascg nu numai ideia.dar odatg. cu ea fireste partidul care o reprezenta. Inainte de a cerceta cauzele care au provocat marele rgscoale tgrgnesti si de a vedea c,are au fost mijloacele de indreptare ale chestiunei agrare propuse de partidele politice, sä.' argtgm intai cum au decurs faptele din primgvara piing in vara 1907. Rdscoalele need ;de frourarea Pe la sfarsitul lunii Februarie fgranii de la Flámanzi eves mentelorEle au la Inceput un ea-(in Botosani), mosia lui Mihai Sturdza arendatg lui Mo- raeter antleemlt. chi Fischer, se ridicarg laolaltg, arzand magaziile, de- vastand conaculi, inarmati cu furcii tarniicoape, incepurg sg umble prin satele dinprejur, indemnand pe locuitori la rgscoalg. Se impreung astfel sat cu sat si se intinse miscarea in judetul Iasi, la Biideni intai, apoi la Ceplenita si la Targul Frumos,räsculatiiarzand in drumul lor hambarelei conace,i stalcind in Mfg pe oamenii din administratiile arendasilor evrei, Ed. lui Fi- scher in deosebi. Cete intregiinaintau acuma asupra Botosanilor sä. bath pe jidani" cad inceputul acestei rgscoale avu un caracter pronuntatantisemit. Pri- mele mosii devastate furg acele arendate Evreior, din care numai trusturile Ficheri Juster exploatau o intindere de pámant echivalentg cu circaopt-nòug. ¡a- d* din targ. S'a vgzut din cuprins. ul acesteilucrgric daca in cursul veacurilor tgranii romfini nu se rgsculaserg. ni- ciodatá impotriva stgpanirei, apoi de la expropiere incoace, dar mai ales de la 1888, rgscoalele se repetarg regulat, cand ici, eand colo, aproape sub bate guvernele. Dar ele fuseserg localnicei in totdeauna usor reprimate. Acum insá miscarea liana mai serioasg, cuprinzand doug ¡lid* intregi iincepand sitameninte orasele. Cu bate aceste nimeni nu banuia proportia ce va lua aceastá rgscoalg, si mai ales nu guvernul conservator, care crezu cg trill-10nd cateva unitgti de jandarmi pe secretarul general de la Interne la fata locului, totul va mira din nou in ordinea normará, cci era vorba doar de o simplg miscare antisemitg. Prefectul de Boto-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 335 qani, Jules Vasescu, fiind chemat la Bucure§ti, spusese primului-mimstru ca mi§carea e fara important& si nu prezinta nici un pericol pentru Români". Cantacuzino intiimpinfind ca este vorba de viaf a si de siguranf a locuitorilor prefectul ii raspunse, linifiti cam in- draznef, ea el nu da un suflet de cre§tin pentru un milion de iidani" 1). lar in timpul acesta faranii atactind Botosaniii trupele raspunzAnd la atac, patru sateni cazura morfi. Tonel Bratianu interpela guvernul la Camera, fag& duind cindata ce va fi chemat la putere va veni cu o legepentru a sparge trusturile arendase§ti, iar la Senat interpela Sturdza, vorbind de neomenoasele condifiuni de munch' impuse de arenda,ifaranilor. De unde se vede chi de pufin erau in curent cu realitatea lucrurilor oamenii nostripolitici, care nu vedeau in aceasta mirare ce se intindea ameninfatoarepeste tot, deck numai un trecatorneajunsprovenitdinintinderea trusturilor evreiesti. Intinderea Evenimentele se precipitara insa cu o iufeala care nulei In Muntenia. s'ar fi putut banui. Rascoalele se intinsera in chteva zile din Nordul Moldovei la Centrui la Sud,i patrunsera In curAnd in Muntenia, in judefele R&mnicul-Sarat. Bu- zau §i Ialomifa, ameninfând capitala. Ritecoala lua un Taranii cereau acum pgmânt. caracter social. Nu mai era vorba de o mirare antisemita, ci de o revolufie sociala. Majoritatea mo§iilor huh' incalcate, re- coltele arse, conacurile devastate ,arenda§iii proprietari, cei prin§i fára veste,omorâfi.Curgea sAngele si- roaie. Guvernul i§i pierdu capul, mai ales caprin ziarele straine se mai vorbea i de o intervenfie armata a Aus- tro-Ungariei, care ar vrea strimita la noi douí divizii pen.tru a potoli rascoala, spre a o impiedeca de a se intinde in monarhia vecina. Ministerul, complect desorientat, agita simplista formula a unui guvern de concentrarecompus dintofi fruntasii politici ai farii. Dar liberalii îi dadeau bine

1) Prefectul de Botosani era tachist (vezii Bacalbasa, o. c. p. 152).

www.dacoromanica.ro 336 C. GANE seama ca fata de aceasta slabiciune a Conservatorilor, guvernarea lor era prea apropiata pentru a mai primi alta solutie decal venirea lor la putere. Costinescu schita chiar un program, viitor, apropiat, Eland ca solutiuni a rezolvarei chestiunii agrare :desfiintarea trust urilor arenda§e§ti, fixarea pentru muncitorii agricoli a unui minimum de salar §i a unui maximum de arenda §i infiintarea Casei Rurale. Calma Rural i un cre- Banca Agricola.. Cassa Ruralii era o institufiune de credit dit funciar -Pekinese care urma sa cumpere mo§ii de la proprietarii ce vor sa le vanda sau de la proprietarii indatorati, pe care pe urma sii le vanda din non, in loturi mici, taranilor. Conservatorii venisera. §i ei, mai de mult, cu ideia crearei unei .13;inci Agrare, al cartii scop final era acela§ cu al Cassei Rurale,insaCostinescu sustinea cá intruck Banca Agrara urma sa fie o societate pe actiuni, ea,pentru aface peactionarii ei cii§tige va fi sigur nevoita sá cumpere ieftin §i. sá vân- dáscump" 1), pe ciind Cassa Rurala urma sá functio- neze farg P. P. Carp fa cu- In combaterea acestei schitari de program lua Carp vantul in Camera, a- tacand reformele a-cuvântul la Camera in ziva de 10 Martie 1907. grare propuse de 11- berali. El se inscrise cu o discutieasuprabugetului, dar dupa diteva scurte considerafiuni asupra ceiace trebuia sá insemne un budget serios, care nu poate fi bazat nici pe exagerate economii, ce impiedica desvoltarea normala a nevoilorStatului,nici pe excedente rezultate din aceste economii, caci un asemenea sistem pune la dispozitia guvernului miiloace asupra carora Parlamentul nu are nici un control", dupa aceste considerente generale, care bateau, unul in politicafinanciara a lui Sturdza, celalalt intr'a lui Take Ionescu Carp, lini§tit §i glumef, chiar in atare n3omente glumet, atacá.' chestiunea reformelor agrare propuse de liberali, in masura in care erau pana la acea data. cunoscute, §i fara a propune inca pe ale sale, care fusesera de altfel enunfate mai de mult in principiile lor, dar care mai trebuiau studiate §i puse la punct.

1) Discursul luí Emil Costinescula Camerlin ziva de 9 Martie 1907, Monitorul Oficial din 26 April 1907, (Desbateri Parlamentare).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 337

Diacursul lul Cary Domnilor, zise Carp, imi aduc amintede ola Camera (10 Mar- lupa literarä intre Sarcey pi Emil de Girardin.cie 1907). Sarcey scria intr'un jurnal din Paris, pe vremea lui Napoleon al 111-lea, cronica teatralä. Emil de Girardin se apucii, nu ptiu in ce chestiune, sä scrie un articol foarte periculos pentruintreaga stare sociala. Atunci Sarcey incepe articolul la cronica sa teatralä cu AM s'agitbien de thégtrell s'agit de bien autre chose 1" Apiai noi astäzi am putea zice : Il s'agit bien de budget; ils'agit de bien autre chose...E chestiunedelucran i care sdruncinä piing in temelie intreaga existena a so- cieafii noastre. O räscoalä argneascä, agrarii, sociala pi antisemitg cuprinde tara intreagg, fi a fost foarte interesant pentru mine sä väd care sunt rerile partidului liberal, cel care va fi poate mtiine partid de guverramânt. ...Cii starea economicä a aranuluilasä mult de doriti cii tofi trebuie sii avizärn la indreptarea acestei sari, este in afarä de once indoialä, pi a- ceasa hoargre o avem cu tofii. De aceasa stare de lucruri d. Costinescu acu- z5 toate partidele,i arunciinduli cenupä pe cap ne zice : afi päcätuit D-voasträ, am piicgtuit si noi partidul liberal, farti de clasa färiineasa. Da, afi päcätuit, depi de altfel afi vorbit necontenit de talpa aril... Dar cgndcineva guverneazä zecimi de ani, pi nu se trezepte cu mijloacele de luat in favoarea aranilor decgt atunci and izbucnepte o räscoalä teribiiä, mä indoiesc sg aibri f i liniptea pi pregátirea necesarä, ca sä poatä face ceva serios pentru imbunätiffirea situafiunii". Luand apoi pe rand cele trei propuneri de indreptare ale lui Costinescu, Carp arfc, dupap"Arerea sa, trusturile de arendasi n'ar constitui una din principalele cauze ale eascoalei : ..Cred cä vefi admite at' nu am absolut nici un interes in aceste trusturi. Asemenea cred cä veiz admite cum cä dacii D-voastre voifi ca sä nu mai

www.dacoromanica.ro 338 C. GANE fie trusturi de arenda,i, eu nu vol. combate rile legale pe care le veti lua". Totusi, dupii pgrerea sa, aceste trusturi ar fi ridicat valoarea p'ámantuluii ar fi milritveniturilesAteni- lor,1) iar tialcvia nu zace acolo.ci in administrafie care este la cheremul proprietarului, care miisoarg. fals si nu chi granului ce i se cuvine". P. P. Carp combate Weis r returilor a:a- Carp se ridicii apoi impotriva anuntatului proect de nimate g maxtmale.reziliere a tuturor contractelor agricole in fling, pentru a 1)5.0 apoi la altelepe bazastabiliriipreturilor mi- nimalei maximale. Coasecventa Wet- lor lut P. P. Carp. E remareabila aceast5. conseeveng a lui Carp, care, la 70 de ani, rsämsasese neclintit in ideile sale din primele cupe ciind pise in viata politica. Acelas parlamenta- rist convins, care luase parte activiiladetronarea lui Cuza, din cauza Loviturii de Stat ce facuse din acesta un dictator, cum se zice azi; aeelas exasperat rusofob, care vede in dorinta deexpansiune a Colosului de la Nord o vesnicii. amenintare pentruviitorul tárii sale; acelas imph.'ciuitor al chestiunei evreesti, pe care o privea numai din punctul de vedere economic, ertutilndu-i solutia in asimilarea Evreilori in lupta de intrecere la muncii.' a Românilor; acelas doritor de a face binele tuturor claselor sociale, pentru a impiedeca, prin mizeria lor, nasterea unuiproletariatorAseneseicâmpean; acelas neclintit dinastic, care nu vede un viitor linistit pentru patria sa decAt in continuitatea ideii de ordine; acelas om al legei, al cuvântului si al onoarei, care cere respectul tuturor acestor notiuni : inchipuiti Do. ca in secolul al 20-lea sit' vie un guvern care sä decreteze,prinpropria lui autoritate, rezilierea contractelor Mute pe baza legilor in vigoare, legi neat' giiduite, a ciiror alcare nu se ponte contesta de nimeni. Se face un act mire vine a doua zi un guvern Peg ptiinfg f i fiirg confiiinrii, care declarii cäcontractul rgcut

1) Costinescu spusese ca nu exploatarea pingintului, dar exploatarea muncii sAtenilor au filcut sà sporeascA venitul proprietarilor", iar Carp tiilmAci ca urcarea veniturilor proprietzltii mari a filcut sa se urce si veniturile sAtenilor, fiinda pretul munciii este mult mai ridicat atunci and e pAmantul mai scump,

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 339 In virtutea legilor existente, este nul pentru un interes superior de salut public ?". Impotriva unui atare procedeu, Carp cita Edictul lui Dioclitian, care a dus la ruina proprietatii. la Roma, cita Legea Maximului a RevolutiiFraneeze, care a dat faliment : ....24a dar suprimarea contractelor nu se poate, iar edictarea unor invoielicu fixarea de salami este o problemg cu care 4ibat capultgrile cele mai inaintate: Franta, Anglia, Germania.i pâng acum nu s'a putut danici odeslegareacestei chestiuni. D-ta, D-le Costinescu, astgzi, in pri- pg, ca sg ingbufefti räscoala,crezi cg ai s-o poti rezolva? Cgci, notati bine, d-1 Costinescu vrea sa facg repede, tocmai ca fata greceascg, care zicea: Andra thelo, tora thelo vreau un bgrbat, chiar acum Il vreau l". P. P. Carp ja spa- Dar partea de capetenie a discursului lui Carp urmararea marei p roprie- acum, cand, in combaterea Cassei Rurale, el lua apara-tau. rea proprietatii mari, reinviind ideia conservatoare, facandu-se apologistul ei,i impunandu-se ca atare, flea ovaire, insfar§it, ca §ef al partidului care de atatea ori se lepadase de el. Vg mgrturisesc, Domnilor, cg mi se pare mie cg se cere un lucru imposibil. Se cere Cassa Ru- ralg fgrg câftig, afa ati zis ?". Costinescu strigandu-i din banca : Da, da f". Voi fi fericit, urma Carp, cgnd yetiggsi capitaluri cari vor consimti sg mire in intreprinderi fgrg sg aibg niel.' un cliftig, dar absolut nici unul... Dar sg lgsgm Cassa Ruralg, cu sau fgrg cg,stig..." Costinescu : Fgrg cg.,stig". P. P. Carp : Foarte bine, fiirg cg§tig1).Ches- tiunea de care voiesc sä vorbesc, de o gravitate ex- ceptionalg, este chestiunea proprieatii cele mari se pune intrebarea: Proprietatea mare este ea un bine sau un rgu?este ea onecesitate, sau o

1) Am insistat asupra acestei scene pentrucA a fost caracteristicA fall de faptul ca acea CassA RuralA a fost in adevAr infiintatA Uri ctl§tig", dar §i ,,färà rezultat".

www.dacoromanica.ro 340 C. GANE cauzii deimpilare apopulafiuniide jos? Eu cred cá este un bine, ea cred c5 este o necesitate : o necesitate nu numai pentru clasele conduatoare ale unei fári, dar o necesitate chiar pentru 135- tura tgriineasai. Domnii mei, avem in jurulnostrudouil unde tot pilmântul este in mâna granilor : Bulga- ria 0 Serbia. V 5 convine Do. sá avem starea soci- al5 de acolo ?... O societ ate compus5 numai din intelectuali, din cfitiva industria0 fi dintr'o populatiune de silteni, este o societate lipsit5 de p5tu- rii conduatoare. Eu am sustinuti susfin, cäsilteanultrebuie sil fie puternic, pentrucil el are intr'insul o vlagil finereasa de careprobt5 societatea,cu condt- tiune ins5 ca cel de jos numai incetul eu incetul sä se ridice, prin munc5, fi sä ajung5 atunci a fi clasa conduciitoare. Dacil Do. distrugeti clasa diriguitoare, mentinând numai populatiuneaf5r5 posibilitate de a deveni prin economie clas5 conduatoare, veti nimici pro gresul social. Dar sil mä pun pe un t5r5m contrar, sä spun Cu socialitii noftri : hai sa nationalizam proprietatea. Foarte bine, s-o nationalizilm, dar sä vedem Intâi la ce rezultat ajungem. Proprietatea mare ocup5 la noi 3.000.000 de ha. fi4:5 cu o populafie de 5.000.000 de säteni1). So- cotind intre 4 0 5 numilrul de su flete intr'o famt- lie, putem admite di num5rul familiilor este intre un milion fi un milion o surd' de mii. Chiar imp5r- tind toate proprielli(ile cele mari. c fit revine de familie ? Trei hectare. $i atunci. ce airécut,D-le Costinescu?". Costinescu : Am cerut eu imp5rfirea?" Voci : Cassa Rural51". P. P. Carp : Sau afi cerut-o. sau ati Ricut pro-

1) Cifrele date de Carp erau luate din Insu0 discursul lui Costi- nescu, care spusese...Cinci milioanede sufleteposed&numai 3.300.000 ha., iar 7,500 de su flete posedi 3.000 000 ha.' Asupra acestor cifre vezi mai jos p. 354.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 341 misiuni pe care f haft ci nu le putefi realiza. Cassa Ruralg este un cuoint mare pe care l-ati aruncitt In spiritul siteanului, si creadi ci bate mopiile trebuie sg fie impirfite..Acum acepti ne- norociti amigiti, pe care veti fiobliga ji si-i im- pupcafi, vor fi victimeleacesteidezastroase su- eesttunt. V'am aritat ce elect a produs in mintea fira- nului ideia Cassei Rurale. Si vedem acuma cum o puteti realiza. Admit ci faceti o Cassi Rurali destul de puternici pentru a cumpira toati proprietatea mare. Pentru aceasta însäviitrebuie trei miliarde. A viva si f tiu de unde o sg le luatt fi inci ring ciptig .Admit insi ci Dv. avefi a- cehi Vi inchipuiti, aruncate pe piatg astizt trei miliarde de el ecte, ciutand cumpiritori? Vi inchipuifi ce depreciere, ce ruing grozavi a intregului nostru capital mobiliarse va intimpla in ziva când vefi arunca pe piati o parteatit de mare de efecte ?... Dar Deft zice : nu deodati o vom face; nu cu trei miliarde, ci cu mult mai pufin.Sii admitem dar di Dv. voifi o Casa Ruralg carearuncii pe piafi 30 milioane pe an, cgci viidesfid si puteti arunca mai mult de 30 de milioane.Cassa aceia ca si ajungi la indeplinirea menirei ei, va trebui 100 de ani. Cum rimine atunci, ea* repede, repede, cu ajutoru/ Cassei Rurale, sii treaci tot piminiul in manna tiíranului? 5i atunci napte intrebarea: la ce vefi ajunge r. Vefi ajunge la inorijbirea dintre proprietatea mare pi cea mici, f i aici vid eu pericolul cel mare. Facefi o lege prin care crea ji o bancg, indemnind pe siteni sg cumpere mopii firg si le arate ping la ce concurenti, f i le zicefieu mi pun la dispo- zifia Dv. ca sg cumpirafi mopii. Sunt unii oameni nevoiapi care pot primi bucuropi si scape de mo- pie, vinzind-o. Dar sunti multi, mai toati proprietatea mare a firii, care nu vor si vindi. Vi inchipuifi Dv. care va fi situafiunea mea, pro prie-

www.dacoromanica.ro 342 C. GANE tar, care nu vreu sg vänd, fag cu siiteanut cure ziceeu vreau sii cumpitr, nu-(iiaumopia (i-o plgtesc, dar te oblig sä o vinzi.i daa ref uz, incetul cu incetul, pe ici pe colo, greva f Piing ce pro prietarul, desperat,se duce la CassaRuralg pi-pi vinde mopia, daa incape la ränd. Daa nu incape laKind, iatg un om ruinatprin Cassa d-tale ruralä.i odatg cu dânsul ruinezi intreaga pro prietate mar!. P. P. Carp de- monatreazri. avanta- V'am spus odinioarg, Domnii mei,pentruce iele marei proprie- att. pro prietatea mare este o necesitate in targ la noi, a ea este o conditiune de existentg pi de prop& pire. Dar sg vedem daa ea este pi in interesul sg- teanului. Afirm sus fi tare a dal. Säteanul, care prin divizibilitatea pgmântului nu se mai poate hrgni, ggsepte in pro prietatea cea mare posibilitatea de a aptiga, posibilitate care-1 impiedea de a deveni proletar ampean. lar pro- letarul am pean este mai periculos deal proleta- rul de tärguri, fiindcg pe acesta din urmg, la nevoie, Ii iei grgmadg, &la ai armatg; pe and pro- letarul de amp rgsculat in sutede locuri, muncepte armata luni de zile, pi nu poti ajunge la rezultat, decgt dupg ce ai acoperit tara eu rume. ...Domnul Filipescu, in numele nostru, a schitat o serie de mgsuri pe care noi le credem nece- sare1). Dar eu nu promit nimic din ceiace nu pot executa,i mgsurile vor fi lente prin natura tor. Ele vor avea ca efect imbungatirea situatiunei tgranilor, dar nu intr'o zi pi nu intr'o noapte... In apteptare, nu este deal un singur lucru de fgcut, nu este decgt represiunea. Vom aviza pe urmg I". Din acest discurs, au riimasin minteaposteriftifii numai doug lucruri : Carp a fost apà'riitorul marei pro- §i Carp a spus intai represiune, vom aviza pe urmil.'". Este adeviirat; Carp n'ar fi fost conservator, dacii in

1) Veal mai jos p. 357 urm.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 343 acele clipe nu apara proprietatea mare, si n'ar fi fost om de stat, daca nu cerea restabilirea ordinei. In jurul lut P. P. Vom analiza acest discurs mai jos, cand vom vorbiCarp segrupeazli, to(l acei ce aeau de masurile propuse de Conservatori intiu deslegareainteresul de a sustine marea proprie- problemei sociale. Deocamdata sa aratam ca in jurultate. aprtratorului marei proprietati se gruparadintiodata toti marii proprietari, itoate nuantele deconservatori, cantacuzinisti, tachisti,carpisti, totiprietenii i to-ti dusmanii de alta data', care vazura in clipa aceia intru- pandu-se in batranul junimist ideia conservatoare, ce-0 pierduse busola si care si-o regasea care si-o regasea tocmai in cel mai putin conservator din toti conservatorii, dar in cel mai consecvent cugetator din toti cugeta- torii.i sa mai aratam ca in jurul apáratorului ideiei de ordine se grupara toti oameniipolitici, conservatori si liberali, care cereau, acum glasIntai Repre- siunea Es war auch die höchste Zeit, cum spune Neamtul, RILscoala cuprinde Intreaga tart' (9, 10 caci in ultimile zile, la 9, la 10, la11 Martie, rascoalasi 11 Martie). cuprinsese .ca un vartej intreaga tara, de la Dorohoi la Severin si din Carpati la mare. In Teleorman mai ales, In judetele de alungul Dunarei, ele devenisera deosebit de violente, de crude. La 12 Martie Gheorghe Cantacuzino demisioneaza Dernisia guvernului Gh. Cantacuzino In aceiasi zi regele insarcineaza pe D. A. Sturdza cu12. III 1907). formarea unui cabinet, care fu astfel compus : Noul guvern D. A. D. A. Sturdza, presediatiai Afacerile Straine; Spi-Sturdza. ru Haret, cultele; Ionel Bratianu, Interne; Emil Costi- nescu, Finantele; Anton Carp, Agricultura si domenii; Toma Stelian, Justitie, Vasile Mortun, Lucrari publice si Generalul Averescu, infatiseazainaintea Sedinta La 13 Martie noul minister se dala 13 Martie 1907. Camerei, a Camereiconservatoare-tachista,devenita, deavalma, cu Liberali si cu Junimisti, o Camera nationalista. Nici in 1916, nici in 1919, n-au fostRomttnii nostri mai nationalisti, mai sentimentali, mai sinceri desigur, decttt in acele clipe and si-au dat toti mana Cu mana pentru a pune la cale inabusirearascoalei taranesti. Caci astazi, din perspectiva unor ani destui de in- departati, lucrurile pot fipuse la punct. Nu a fost in

www.dacoromanica.ro 344 C. GANE vestita sedinta dela 13 Martie 1907 o insufletire pornita din grija soartei talpii t6rii", ci o insufletire pornita din grija soartei caciulei". sau mai binezis a pa- larier. Apelull lui C. A. Sturdza. Se urcara. solemn, ministrii in handle lor. Presedinte- le Consiliului citi mesagiul regal de constituire a noului guvern, si facu apoi un caldurosapel la o intelegere pentru a restabili ordinea".El vorbi dealtfel foarte frumos : Sunt unul din cei mai bgtrimi, care am luat parte, peste jumgtate de seco!, la bate evenimentele cele mai importante din aceastg targ... Nu cer sg treceti in riindurile partidului national-liberal, ci sii rgmiineti Conservatori, dar sii facem pi noi pi voi cu putintgcasii ne unim Incugetare.. pi c. t.". Mispunsul il dete. cel d'intai. Take Ionescu, care inteo cuvantare scurf a, dar emotionanta, declara cii toti, farii deosebire de credinti politice, se vor pune in slujba tgrii pi vor da concurs neconditionat noului guvern. Ropot de aplauze. Al doilea vorbi Ion Lahovari, in acelassens, foarte scurt si el si foarte plin de avant. Discuraul lui CarP In Camera. Carp vorbi al treilea. El f u, ca intotdeauna, mai po- tolit, mai cumphitat, mai cu sane rece si mai cu judecata : Ca pi d-1 prepedinte al Consiliului, sunt pi eu unul din bgtrânii tgrei, pi eu am in dosul meu 45 de ani de viatg politicg pi pot sg spun, fgrg teamg de a fi desmintit, cg nici odatg nu mi-am dat sufletul numai cu gura ; când l'amdat,l'am dat cu totul, dar nici odatg n'am promis ceva despre care nu ptiam dadi am sg pot sg-1 indeplinesc. De aceea, promisiunea mea fatg cu d-1 prepedinte al Consiliului, are sg fie ingrgditg de oarecare rezerve. ait pentru ajutorul nostru ca sg se potoleascg vijelia ce a dat peste noi, el este aszgu- rat guvernului pi cred cg d-1 prepedinte al Consi- liului nu se indoiepte despre aceasta. Dar, ca sg lugm noi de pe acuma angajamentul cum cif avem sg primim reforma sociala care este continuta in

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 345 manifestul de astii-zi, din Monitor, aceasta, d-le prepedinte al Consiliului, nu v'o pot promite. Nu se promit lucruri sub imperiul fricei f i sub imperiul rgsorgtirii, al teroarei pi al rupinei. Lucrurile acestea ating interesemultiple, znte rese mari, interese care ar trebui sg fie sacre pi domnilor de la guvern, precum ne sunt sacre f i noug. In tara aceasta n'aoem numaisgteni,in tara aceasta avem proprietari,Intaraaceasta avem culturg, In tara aceasta avem o muncg care reprezinal o strgdanie acumulatg a multor decenii, pi care, In momentul de fatg, se distruge. bate acestea au dreptul la solicitudineanoastrg. Dacg avem guvern, este ca sä ne apere, pi dacg plgtim imposite, le plgtim ca sáfimsiguricii munca noastrg este asiguratg. Ei, domnii mei, o repet, aceste lucruri nu se pot. g:indi, nu se pot discuta, nu se pot vota En momentele In care suntem ocupaticuEngbupirea unei rgzorgtiri puternice. De aceea End fac rezer- vele mele. Sunt din/re acei cari, toatg viata lor, au cgutat sg facg ceva pentru sgtenii, d'intre oamenii politici de astg-zi, sunt acela care a fgcut mai mult pentru ei dead toti domniile-voas- ire. (Aplause). Prin urmare, nu mi se poate imputa mie cii mima mea nu bate tot atilt de caldg pentru sgteni cum bate mima d-voastrg. Dar ptiu cg este o solidaritate Entre clase; pi f tiu cg dad)", trebuie sg ne preocupgm de tgrani, trebuie sg ne preocupgm pi de cealaltg populatiune a Wei. De aceea zic : ref ormele ce le propunetz d-voastrg, nu vg promit cä le vom da astg-zi; tot ce vg promit este sä le discut cu sfinge rece la venirea ion. Tot ce TA pot promite este sg nu redati, din partea mea, nici un pas, nici o faptg, care sit nu fie cálguziiii de tinta care trebue sg o urmgreas- cg ori ce om politic, de a nu se proceda cu urg, ci cu armonie pi iubire mire clase. (Aplause prelungite).

www.dacoromanica.ro 346 C. GANE Ca sg atingem aceastg tintg,nu este decgt un mijloc: sg fim drepti cu toatil lumea. Aceasta, d-le prqedinte al Consiliului, vg promit, mai mult nu. Rftspunsul lul D. A. Sturdza. La aceste trei discursuri rá'spunseSturdza din nou, pentru a multumi. Era atta de emotionat, incat abia se mai intelegea ce spune : pace, armonie, iubire intre oameni... Apoi (citgm din Monitorul Oficial 1) : Domnul Prqedinte al Consiliului pgrgsefte fotoliul sgui ducgndu-se la locul domnului deputat Take lonescuIistrfinge amândoug mginile, limp de mai multe minute, in aplauzele delirante ale intregei Camere. Pe urmg d-sa se urcg la locu- rile domnilor deputati Ion rah.ovari 0 P. P. Carp, strgngiindu-le mgna in aplauzeleunanimeale Adungrei". Intors la locul sgu, bgtrtmulemotionat prim-raims- tru se a§eazg, §i indatá se sec:alit' Emil Costinescu pentru a da citire proectelor de lege prin care se propunea... desfiinlarea taxei de 15 bani pentru decalitru de vin, §i. desfiintarea taxei de 5 lei contra secetei, §i revizuirea ultimului recenzámtint §i abrogareaart.51 dintr'o lege de organizare aadministratiifinantelor Statului !! Afarg, la targ, sgtenii cu ciomege §i cu secure, cereau pgmttnt, iar îiì istorica §edintg a Camereilise desfiinta taxa de 15 bani pentru decalitru de vin. Noroc cmai drese Biátianu lucrurile prin citirea altor proecte de legi, menite smenting. o parte din ad- ministrafia fárii in functie(prelungireamandatelor consilierilor judeteni §i comunali, etc.) atilt timp cgt va fi necesar in interesul ordinei publice. In tot cazul, cu aceastg din urnig citire se incheie memorabila §edintg a Camerei dela 13 Martie 1907. Reprimarea costal. Si pe urmg. indatg, chiar a doua zi, incepurg repre- siunile, viguroase, crude, inutil de crude. Prin mi§cgri tactice, tgranii sunt incercuiti, mgcelgriti, mitraliati; satele rgsculate sunt bombardate cu artileria;mor vino-

1) Desbaterile Parlamentare din 27 Aprilie 1907, §edinta de la 13 Martie.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 347 vaii ,i nevinovatii, asa ca. in foarte scurta vreme, dupa o hecatomba de aproape zece mii de oameni zece mii niel un taran nu mai sufla,i rasufla in schimb treaga oligarhie romaneasa, faradeosebire de culoare sa nu uitam cfostul socialist Wsile Mortun era minis tru in cabinetul de represiune. Potolirea rascoalei s-a datorat generalului Averescu, numit inadins pentru aceasta ministru de razboi dar nu lui i s'au datorit inutilele orori, inutilele executii in masse, inutilele bombardamente.El a conceput planul tactic si a dat ordinele in consecinta. Res- in' a fost eau executat de cativa militari nepriceputi, de cativa prefecti inconstienti1)si de cruzimea me- renta fini omenesti ciind sta, sloboda de constrangere, in goliciunea bestialitatii debuturilor sale paleontolo- gice 2). Mai sunt doua chestiuni care nu potfi trecute cu vederea cand e vorba de a expune intamplarile anului 1907. Dar le vom arata foarte in treacat, fiindca valva ce au facut atunci se pare astazi neindreptatita. Rolul inotisatori- Una din ele este chestiunea instigatorilor", cadecalor In rascoalele taranesti s'ar fi nascut din pricina unor tatori, care ar fi pus toata miscarea aceasta la cale, ¡lira ca totusi nimeni sa poata spune cine erau acei agitatori: liberalii, prin poftele ce ar fi desteptat la tarani fagaduindu-le pamant prin infiintarea unei Casse Ru- rate (versiunea cea mai raspandita)? Socialistii ? (dar ei erau acum liberali), s'au atunci anarhistii ? dar veniti de unde ? din Barcelona, din Honolulu?", cum spunea Carageale 2). raranii n'au fost atatati de nimeni, decat de saracie si de cauzele pe care le wirn vedea mai jos. dispa- Choettunos,cloaa- A doua chestiune a fost acea adosarelor relor dispfirute.

Intre al(ii prefectul de Olt, pe care I-a vazut capitanul Ne- gruzzi (astAzi general) admiránd tirul artileriei, care prindea din fuga populatia". (Vezi in Marghiloman, o. c.I.,p. 103). Autorul acestei scrieri a facut rAzboiul pe front §i s'a putut convinge de vim de ce poate face omul i chiar Romanul, de fire bland cfind i se deslantuieste poftele paleolitice. I. L. Caragiale1907, Din primavara pana 'n toamnit", p. 23.

www.dacoromanica.ro 348 C. GANE rute". Dei ea se va ivi abia peste cinci ani, o vom trata pe scurt aici, cáci aici este locul ei. In 1912, in timpul guverngrei Carp, ministru de In.- terne fiind Marghilomani ministru de rgzboi Filipes- cu, s'a descoperit cg vre-o 30 §i ceva de dosare privitoare la rgscoalele din 1907 fuseserg luate de la Minis- terul de Interne, unde ar fi fost locul lor, §i. duse nu se §tie unde. Raptul" acesta fusese comisin1910, inainte de cgderea liberalilor de la putere, §i. Al. Mar- ghiloman vgzuse chitanta pe care d. Nicu§or Sgveanu, fostul secretar general, o dgduse lui Panaitescu, §eful Siguranfei Statului. De acolo se Rica onemai pome- nag vfilva singur Carp nu s'a amestecat in aceastg afacere Filipescu §i Marghiloman invinuind pe liberali cg au sustras dosarele fiindcg in ele se aflau fie dovezile instigafiunilor", fie acele ale poruncilor de mgcelgrire ale fgranilor in massá'",poruncipornite deci de la centru. Dar dupg cinci sgptiimiini de agitafii, afacerea lug o intorsgturä nea§teptatg, care inchise gurile tuturor. Regele spusescurt luiMarghiloman, la o audienfg: Dosarele sunt la mine !". Marghiloman rii- mase cu totul aiurit scápa o noug armi de luptá impotriva Brátienilor). Se reculese insá u§ori spuse Regelui: Ar trebui sá se intoarcg. la minister, chiar de ar trebui sigilate". Vodg, enervat, ii ráspunse: Da, poate mg. voi lega chiar euimprejurcu o sfoarg I". Marghiloman nu se lgsg; el intrebg pe Rege cg. de ce Conservatorii pot pastra un secret mai pufin bine de cât Liberalii ?"i c ce va putea el riispunde la o interpelare in Parlament ?". Foarte frumos Regele îi rgspunse i toate aceste le stim chiar de la Marghiloman : Yeti putea spune ch.' dosarele sunt acolo unde tre- blue sfie. OricAnd pot avea dosare la mine ; am do- Bare de la Afacerile Strgine". Ce confineau acele misterioase dosare nu mai sunt astäzi dead prea pufini care s'o mai §tie,i maine n'o sg mai fie nimeni. Dar se §tie ceva care ajunge :cá

1) Marghiloman, o. C. L, p.p. 99 §i 103.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 349 eontineau lucruri pe care capul Statului nu voi sh.' le divulge §i cum acel Cap a] Statului era Regele Ca- rol I, despre care nimeni nu se va indoi vreodatá a lucrat timp de aproape 50 de ani numai pentru binele acestei tári, mai mult nu are §i nu va avea nimeni nevoie a §ti.

Am ar'átat ert Petre Carp nu s'a amestecat in aceasa afacere a dosarelor, fiindcil nu se amesteca niciodatil In chestiuni caie i se rareauinutile. Silmai arlitiim, inainie de a 00 mai departe, cin timpul riiscoalelor din Martie, Cana marea anajoritate a conacurilor boie- re§ti au fost, dacá nu toate arse sau devastate, dar In tot cazul majoritatea atacate, Tibáne§tii au rámas neatin§i. A trecut puhoiul rázvrátitilor §i pe acolo fi- rete, dar s'a pus satul §i satele dinprejur tare, in gar- gata slupte, ca sscape conacul lui Carp, ch.' bo- ierul e bun §i nu dam voie s'5. se atingá nimeni de el".

* *

Tactica politic& a Credinta pe care o avea Carp Cil num'iírul nu con-lid P. P. Carp. teaztt in politicil, ci cconteaza numai ideiai momentul,Ii adusese deshile neajunsuri in viath', dar nu-1 induplecase schimbe psä.rerea cleat °data, tre- ciltor, cad amenintase en strada" pe un rege, bátran ea §i el, infelept ca §i el, qi care prin urmare nu-1 crezuse. De Cede ori a fost de fácut o alegere intre idee §i numár, regele a ales numárul: Brátianu, Catargi, Sturd- za, Cantacuzino. Pe acesta din urmá.' de douil ori, in 1899i in 1904.i amiindou6oriVenerabilul Ser cum i se spunea, plecase singur de la putere, mártn- risindu-§i neputinta: odatil in restabilireafinantelor alfädatri in restabilirea ordinei sociale. A cum, lucrurile se r6zbunau de la sine. Fiirá caute, Carp e6pAt'd deodat il numarul. Atitudinea sa In chestia marei proprietilti grupsii in jurul sau toate elementele conservatoare din tafá. Cantacuzino el

www.dacoromanica.ro 350 C. GANE insu§i, om cu bun simt de altf el, care cautase in iarna trecutasfaca fuziunea cuJunimi§tii. §i. streaca §e- fia §i guvernul lui Carp, care apoi §ovaise, taraganase, de-1 prinsese evenimentele încnehotarit, Cantacuzino el ins u§i se convinse, in.data dup. 13 Martie (el nu venise la Camera in ziva aceia), ca situatia trebuie data lui Carp, imediat. De altfel cuatat mai mult, cu cat Cantacuzino se simtea izolat. Pe cand el convocase la 'Jamul acasä o intrunire a mktoritatii, la care aproape nimeni nu raspunse, Carp, la intrunirea marilor proprietari de la Societatea Agrara, fu numit de ace§tia Clam geful conservatorilor uniti. pre§edintele societatii. Presa liberal, §i chiar cea ta- chistu, spunea cmarii proprietari vor funda un non partid sub §efia lui Carp. Sovaila nu-i mai era deci in gaduita lui Cantacuzino. Dupa cateva intalniri, fuziunea se hotarte, se face §i se §i publica in oficiosul partidului prin urmatorul comunicat : In fata grelelor imprejuriiriprin caretrece tara in urma rgscoalelor täräneti,i fag de pericolul social care o amening, subsemnatii ne-am inteles sä facem concentrarea conservatoare menial' a apiira interesele superioare ale Prii. Spre acest sf.firfit, a rgmas stabilit intre noi di d. P. P. Carp este, de acum inainte, insiircinat cu directiunea partidului conservator". G. Cantacuzino P. P. Carp. deci pe Carp, in sfar§it, §ef al Conservatorilor fuzionati. In fata acestui eveniment, Take Ionescu, ca §i in 1901, i§i dadu sufletul pentru §ef. El fu ales in comitetul executiv al partidului, alaturi de Carp, de Marghiloman, de Maiorescu, de Filipescu, de Ch. Can- tacuzino §.1 de Ion Lahovari. Singur, deoparte, ramanea Generalul Manu, marele du§man, cel mai mare du§man al lui Carp. El trimise o scrisoare lui Cantacuzino, prin care-iarata cfa- ult:bland membru al partidului Conservator, se retrage din sanul comitetului §i-§i reja locul de observator". Dlzolvarea parlamentulul conserva- In timpul acesta Liberalii, carepotoliserä' rascoalele tor.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 351 si nu mai aveau deci nevoie de Conservatori, hotiirisera disolvarea Parlamentului. Joi 26 Aprilie, se citi in Ca- mera decretul de dizolvare s't la 20 Mai incepura alegerile, care &Aura guvernului, ca de obicei, o sdrobitoare majoritate. Conservatorii reusiti fura mai multinga- duiti de guvern, pentru a avea o opozitie in Parlament. Printre ei se alesera la Camera Carp, Marghiloman, Fi- lipescu s't Take Ionescu (in total 9), iar la Senat: Can- tacuzino, Maiorescu, Olanescu, Disescu, Arion, Badarau (in total 15). eittorva La aceste alegeri patrunse intilia data in ParlamentDereonalAfirmarealtatl: Nicolae Iorga, cunoscut mai de mult in viata intelec- Nlcolae tuala a României, ca profesor de Istoriei ca director al revistei literare Samanatorur, careia Ii daduseo indrumare nationalista, care a facut epoca. In viata publica se filcuse 'big mai ales cunoscut din anul prece- dent 1906, cand, societatea Obolul vrtind sit organizeze o reprezentatie in limba franceza la Teatrul National, iiinarul profesor tinuse o conferinta de desaprobare a acestei instrainari a inaltei societati" si a primei scene românesti, in urma careia studentii vrand sà impiedece reprezentatiai fiind respinsi de armata, se nascuse o stingeroasa incaerare, care fu foarte Cu greu potolita. Pe scena publica a vietii romanesti apare in 1907 n.0 Iullu Manlu. numai Nicolae Iorga la Bucuresti, dar s't Iuliu Maniu la Budapesta. Ales deputat romin in Parlamentul unguresc, el se ridica indata printr'un remarcabil discurs. rostit la Camera cu ocazia discutii budgetului Cultelor. Cett despre Alex. Vaida, el se Meuse cunoscut mai de Alex. Vaida. mult, ca altar student la Viena, in chestia Memoran- dului. Este interesanta constatarea ce se poate face cum cit' tanttra generatie a politicianilor de mai tiirziu s'a ridicat in clipele de incercari nationaliste sau sociale ale neamului interesantai fireasca. Mai putin fireasca a fost intrarea fruntasilor In partidul liberal : V. G. Mortun, facut ministru ; Al. Radovici, George Diamandi, Ion Nadejde, etc. Se socializan liberalii ? sau se faceau socialitii burgheji ? Ultima supozitie parea cea mai verosimila, de oarece so-

www.dacoromanica.ro 352 C. GANE

ramasi credinciosi idealului lor,trebuirasa faca cunostinta. cu principiile Ordinei Publice. Docto- rul Rakovsky, comunistul rus de mai tárziu, fu expul- zat din tara, Vasile Kogalniceanu, fiul lui Mihai, fu trimis la Vacaresti, (amândoi in calitate de periculosi agitatori"), de unde iei abia la 10 August, ciind guvernul publica decretul de amnistie pentru fati cei In rascoalele faránesti.

Cau..eleriacoalei a gran . acum, fiindca intram in toamna, and se vor des- bate in Parlament masurile ce partidele politice vor propine pentru 'rezolvarea chestiunei agrare, sa vedem mai intAi care poate sa fi fost adevaratele cauze ale rascoalelor taranesti, caci nici Rakowski, nici Kogal- niceanu nu au a vut, nu zicem dorinfa, caci nu stim, dar de sigur nu putinta de a rascula taranimea rornà- masca dintr'un capat al tarii la altul. Sarmanul om, cu fruntea sus cit'tre soare, dar cu picioarele jos legate de glie, traieste o clipdin viata ne- muritoarelor sfere in necurmata goana dupa o pttine. In goana aceasta s'au ciocnit oameni cu oamenii popoare cu popoare i s'au batut i unii au invins, iar alfa au ramas invinsi. Invingatorii s'au indestulat, invinsii au flamAnzit. Istoria lumii este istoria celor sa- tuii ai celor flamânzi. La noi, ca pretutindeni (vezi Introducerea acestei carti) unii au mttncat fara sa munceasca, altii au muncit frs manânce. Pana a venit vremea calad, din mita, li s'a aruncat flamânzilor un ciolan de ros. fiindca au ros, le-a venit pofta de miincare.i ciind le-a venit pofta de m'Aneare, n'au mai vrut sroada, au vrut sa. manânce. Attita a fost ! De prea mult bine nu s'a razvratit niciodatá nimeni. Rascoalele se fac din saracie.i franuI romiin era sarac. Dece era sarac, vom cauta s'a cercetam in rtindu- rile care urmeaza. Trei par a fi fost cauzele acestei saracii: 1) lipsa de pamiint care sa-1 hraneasca; 2) defectoase invoieli agri-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 333 cole, care-1 faceau smunceasca fr sca§tige §i 3) o rea, venali plecata administratie, care nu numai ca nu facea dreptate obiditului, "aar 11 mai §.1 asuprea. Mai se punea pe socoteala acestei saracii: alcoolismul. Toti politicianii, toti proprietarii, toti poetii, au invinuit grand roman de a fi lene § §i betiv. Sse fi uitat mai intai la ora§e, pe urma sa fi vorbit. and ar fi vazut cineva, vreodata, pe taran la ogor cu sticla tang el, atunci da. Dar taranul roman bea dup.ii ce vi-a ispravit munca, ce tine de la soare rasare la soare apune, §i bea in zi de sarbatoare.i cbetia aceasta nu i-a scos nici o vlaga, o dovede§te faptul cpatura orkeneasca ri- dicata de la tara e cea mai plina de sanatate trupeasca §i sufleteasca, mai verde decat ora§enii care din tata In fiu fereasca Dumnezeu n'au gustatdin sail- gele Domnului. Dar sá' lasam §i sa luam cauzele la rand. R portal !titre a- Inainte de razboi, in economia nationala proportiagriculturäicele- lalteactivlatti ale agricola era de 70%, iar cea industriala numai de 24%economiel no a t re (restul de 6% reprezentand comertul, intelectualitatea,nationale' etc.) 1). i lucrul era firesc, intrucat populapa rurala reprezenta circa 82% fati de 18% populatie urbana. A§a dar 82% din populatia firil, reprezentand 70% proportie agricolá' in economia ei nationala, era o populatie de proprietari rurali, mari, mijrlocii §i mici. Agricultura hriinefte populatia färii f i o dis- penseazg de tributul pe care cele mai multe tiiri din Europa II pliitesc ahora pentruhranalor" a spus de curand unul din bunii no§tri economkti 2). Ace§ti proprietari rurali care reprezentau ,§i reprezinta inca azi, 82% din populatia OHL erau in 1907 clasificati dupa proprietatile ce posedau, in felul urmator: 3.732.195 ha. apartineau proprietatii mici (sub 10 ha.) reprezentand 46,7% din totalul hectarilordin tara; 860.953 ha. apartineau proprietatii mijlocii (de la

Dupa razboi proportia a ramas aproape acefasi: 69% pentru agriculturi si 26% pentru industrie (C. Garoflid :La crise agricole", Bucarest, 1930, P. 3). Ionescu-Sisesti :Bulletin de l'Institut Economique roumain" Mai-Juin 1928, p, 197, 23

www.dacoromanica.ro 354 C. GANE 10 la 100 ha.), reprezentiind 10,8% din totalul hectari- lor din taiii; 3.397.851 ha. apartmeau proprietatii mart (peste 100 ha.), reprezentand 42,5% din totalul hectari- lor din pea. '). Ca atare, dupil cum spunea Costinescu,in cifre foarte aproximative (in §edinta Camerei dela 9 Martie 1907), 5 milioane de suflete (erau mai multe) posedau numai 3.300.000 de hectare (reete 3.732.195), iar 7.500 de suflete (erau mai multe) posedau 3.000.000 de hectare (recte, proprietari mari imijlociiimpreunii 4.258.804). Este a§a dar invederat cfiiranii ace§tia, cá'rora nu le venea nici trei sferturi de hectar de om, nu aveau putinta sit se hriineascii indeajuns,i sse imbrace, §i tiiiiasca, awl oameni erau. Este invederat cil aceasta insemna säräcie.i mai este invederat c, fiindprea multi pe prea putin piimant, cil vsáziindu-se strAnsi o famine pe 2-3 hectare, pe and altii trblau singuri pe sutei pe mii de hectare, taranii ace§tia, cari, dupsii cum

1)DupA exproprierea de dupa rAzboi proportia a devenit urmatoarea: 6.508.596 ha. proprietatemica (81.4% dintotalul hectari- lor), 621,450 ha. proprietatea mare (7,8%), iar cea mijlocie a ramas aceiasi :860.953 ht.(10,8%). E vorba fireste numai de vechiul regat. In toatA Romania proportia e urmAtoare Incante de expropiere Dupd expropiere He-tare Hectare % Sub 100 ha.. 12.025.814 59.7 18.033.911 89.6 Peste 100 ha. 8.108.847 40.3 2 100.750 10.4 Romania are astAzi ca, 300.000 km. p. (sau exact : 294.967 km. p.), fie ca. 30.000.000 de hectare (exact 29.489.200 ha.). Din acestia sunt 13.500.000ha. arabile(dincare numai 11.500.000ha.cultivate), 4.100.000 ha. pfisune, 7.200.000 ha. paduri,si 5.200.000 ha.arbori, ape, sterpe, etc. (cu mici aproximatii) = 30 milioane hectare. Din aceste s'au expropriat dup5. rfizboi 6.156.927 ha.; s'au improprietA- rit din ele 1.767.272 de tarani, cArora li s'a datinloturimici 3.383.474 ha., restul fiind astfel impArtit :1.170.512 ha. islazuri comunale, 69,307 ha. locuri de sate noui ;159.903 ha. plmant arendat tAranilor, 156.189 ha. colonizAri, 714.142 ha. pAduri comunale si ale Statului,si481.744 ha.destinateinstitutiunilorde interes general(I 7). SA mai aratArn cl pe child la noi populatia rurala. reprezintA 82% larcea urbana 18% dintotalulpopulatiei,in Franta de populatia totall este in proportie de 50% la tara. si 50% inorase. Statisticele de mai sus sunt luate din cartea d-lui N. C. Cristo- veanu : Essai critiquesur la politique roumaine enmatiérede dettes agricoles". Paris. 1934.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 355 am vázut in Introducerea acestei crti, s'au considerat In bate veacurile, chiar in cele mai naizere, ciinderau priviti de pRoprietari ca chiria0 pe piimanturilelor. s'au considerat ei din potrivá' ca spoliati de o proprietate ce n'au incetat niciodatil de a spune ceste a lor. este firesc deci, ca oamenii acestia sa se firásculat, odatA, cu totii, pentru a cere ceeace credeau ei ci este dreptullor :pámantul. Dar rámfinea acestui Oran cu prea putin pámant. alt mijloc de trai : munca .munca pe pilmantul celui care avea prea multi nu-1 putea lucra singur. Pentru Legea Invoelilor a- a reglementa aceastmunch, ciitimea ei, plata ei, pen-gricolc. tra a reglementa raporturile dintre proprietari muncitor, s'au iscodit la noi, de altfel dintr'un spirit de kin- dabilá echitate, legile Inooelilor Agricole, prin care contractele dintre patronii lucratori, derogiinddela dreptul comun, erau supuse unor reguli speciale. In cuprinsul acestor cárti s'a vorbit indeajuns despre aceastá lege pentru a mai reveni acum asupra ei. Intotdeauna defectoasg, ea a fost facufá, rerácutii, prefácutii. si va fi din nou modificatii in urmarsäscoalelor,de data aceasta de comma acord flare partidele politice. Vrem aid sarátám numai cprintre relele existente inainte de ráscoale, principalele, care exasperau pe tárani, erau urmátoarele : In Moldova, unde plata de aráturá 80 de lei falcea se fäcea in munch, munca aceasta era socotitsá pe jumiitate din pretul ei normal, ceiace fácea falcea revea la 160 de lei in loe de 80. Sau alt neajuns, si mai flagrant, pe care-1 aducea de obicei aren- dasul táranului dei uneorii proprietarul anume urmátorul : El avea obiceiul, pentru a se arta binevoi- tor, sdea granului de dourt ori mai mult pámânt de cât cerea, iar acesta, lacom, p- rimea,i apoi nu putea lucra deck jumiltate din pámântul ce luase, adecrt atia cât ceruse dela inceput. Insti contractul prevedea catimea pámântului riimassá necultivaa va fi lucrata de muncitori strilini (de obicei Bucovineni) in contul Oranului, asa 'hick acesta nu numai c5. nu lua nici un ban pe munca ce Meuse, dar i se intlimpla smai fámálei dator.

www.dacoromanica.ro 356 C. GANE lata cum putea &Ai färanul, inaintede 1907,din munca lui I. In Muntenia sistemul era altul, dar rani la fel. Acolo munca se facea in dijma (cai azi), dar peste Crag venea rudetul, corvada, care anihila toatb." binefacerea dijmei. De pildä': invoiala era ca dijma sá se facä' unu la unu (in cel mai bun caz), dar pe urmil, si era un obicei constant, venea mezelicul. rusfetul, adecá srt mai lucreze tgranul, asa pe deasupra, un pogon de grliu, secere, ssá-1 care, etc., etc., inciit dijma ajungea pan6 la urm5 din unu la unu, unu la treii unul la patru. Din munca lui, t'aranul nu castiga mult, nici in Mun- tenia, nici in. Moldova. Mai venea apoi administratia, plecata, ea inainte de Divanurile Adhoc, inaintea bo- ierului", o administratie venah, carenfasura steamb prtmiintul ce se dklea Piranuluii care-i mai lua bacsis" ca sá niasoare stramb. Pamânt putin, mundi nerodnieg,adminisfratie ne- dreapfa foame. lag ce a easculat pe t'aran. Acum sit vedem ce s'a propus inteu indreptarea a- cestor rele, ce s'a realizat, ce se va mai realiza, si mai ales ce va trebui sä' se mai realizeze. Programul conger-Sá vator a lid P. P. incepem cu programul conservator, a lui Carp, Cara. cad el era acum exponentul doctrinei conservatoare. De at&tea ori spusese Carp cá nu intelege sit se ja, cu nici un prilej, m6suri pripite, cit toate problemele statului trebuiesc studiate de oameniipoliticiatunci clind sunt in opozitiei an timp pentru aceasta, nu abia child sunt chemati la guvern, in fruntea cii.ruia se pre- zentau de obicei fiiia programe si fitrit idei. Toatii viata lui el a studiat probleme si a alcatuit programe ;era d6ci firesc ea evenimentele din primiivara 1907 sil-1 fi gäsit preatit, mai ales eh' chestia agraia fusese una din constantele sale preocupliri. Dacit in sedintadela13 Martie el nu-si expusese programul, cauza era, in deosebi, cit dupri praerea sa nu venise momentulsttle expuie, de oarece trebuia reprimare si pe urnal avizare". Si apoi, programul situ continea nite proecte de legi, care nu erau inert gata aleituite; si in al treilea

www.dacoromanica.ro P. P CARP 357 rand, el stia prea bine c programul sau conservator nu va fi adoptat de Liberali, inda gaseaca o discutie teoretica era inutilá, si mai practic era sil discute reformele Liberalilor in legatura doar cu propunerile sale. Alegerea miel co- De aceia cand dupa alegeri,Parlamentultinuomisiuni pentru avl- zarea reformelor a- scurta sedinta de vara, in timpul careia a votat proec-grare. tele de lege de urgentil privitoare la unele masuri de luat in ches-tia reformelor agrare, hotarind pe urma ca majoritatea sI aleaga o comisiune de studii pentru proectele ce vor fi prezintate in toamni propunand ca in acea comisiune Sil fie alesei trei persoane din minoritate: Carp, Lahovari si Take Ionescu Petru Carp refuza. Refuzul fui P. P. Intrucht mä priveste pe mine, rog guvernul Carp de a face parte majoritatea sä binevoiascg a pgrgsi ideia de a mgdin actas malsanas ale ge, pentrucg eu nu pot primi aceastg insgrcina- re. Ideile noastre asupra modului cum ar putea sg se stabileascg o conlucrare mire guvern f i partidul conservator, le-am expus intr'o scrisoare a- dresatg d-lui Presedinte al Consiliului 1) Lucrurile fiind asa, nu vgd ce rol as putea juca eu in comí- siunea care voi(i s'o alege(i... Noi, partid conservator, vom veni cu un complex intreg de legi, menite a da solutiune chestiunilor la ordinea zilei in totalitatea lor. Astf el, de exemplu, avem intentia de a veni cu o reformg complectg administrativg. Intelegeti prea bine cum cg acele proecte nu vi le pot prezenta sub formg de amendamente in comt- siunea in care mg veti alege 2). Proectele dere- Complexul intreg de legi" despre care vorbea Carpforma ale lul P. P. a fost publicat intio brosura speciala inainte de des-Can. chiderea Parlamentului in sedintele de toamna. El cuprinde proectele de legi aratate mai sus: Tocmelile agricole, crearea de fan* artificiale, organizarea administrativa., beuturile spirtoasei legea no-

Conlucrarea consta, nu instudierealegilor propuse de liberali,ci in studierea impreund a intregei problemei In gAsirea impreunci a solutiunilor. Sedinta de la 13 Iunie 1907. (Sesiuneaparlamentar& de vara a tinut de la 7 la 14 Iunie).

www.dacoromanica.ro 358 C. GANE tariatului rural, impreuná cu o colectivii expunere de motive, din care extragem urmátoarele pasagii: Expunerea de motive. Sgteanul este intr'o stare de inferioritate faa cu proprietatea cea mare, fatil cu administratia pi Ng cu sine insupi. A stabili o dreapa cumpiinii intre ceiace dil pi ceiaceprimeptesgteanul,a-1 pune la adgpostul tuturor nedrepatil9rlacare este expus din partea unei administratii arbitrarg pi adeseori neonesa, a ridica nivelul lui moral pi cultural, ialli ceiace ne propunem pi iaa ce criu- am s'ii realizrtm prin seria de mäsuri cuprinse in aliituratele proecte de lege'. Vom rasa reforma administrativá la urmá, fiind cea de capetenie dupá piirerea lui Carp de acum si din totdeauna. In privinta Tocmelilor Agricole, expunerea de motive zice : Invoelile agricole. ...S'ar p'grea a invoelile in bani, astfel cum se practia asazi, ar fi at& in interesul proprietarului, at f i ininteresul srdeanului.Pro prietarul, prin angajamente anticipate, ipi asigurrimunca fi-pi dii seama de extensiunea ce trebuie sii dea culturii sale, sgteanul pe de altä parte, folosindu- se de creditul larg ce ggsepte lapro prietar,ipi ponte indestula nevoile in cursul anului. Aceasta este aparenta; realitatea insii este o muna riiu ',With' pi riiu frzcutrz. Liisând la o parte abuzurile, pe care nu le negiim, putem afirma a preful muncii este cu aproape 20% inferior celui ce ar trebui a fie. Proprietarul care face avansuri, de multe ori cu un an inainte, scade din pret dobiinda banilor avansati, pi seacoperg,iaritsi prin sadere de pref, de deficitul normalcese produce la munca angajatg prin anticipatie. Pe de ala parte, sriteanul, and vine vremea muncii, o face cu un. f el de simflimiint, nedrept dar firesc, a acea muna nu mai are echivalentul ei in momentul in care o face. Rezultat, muncri tirri tra- gere de inimg, cu toate consecinf ele ei, morale f i materiale".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 359 Problema este deci urmgloarea: trebuie sg con- ciliem plata muncii in momentul in care se face, cu mentinerea creditului de care se bucurg sgteanul in cursul anului. Credem cg am ggsit solutia cea mai practicg, dacg impiedecgm pe pro prietar sá facil plgti anticipate asupra contractelor lor, fi drim acestor contracte calitatea de Warrants, asupra cgrora vor face Bgncile Populare avansurile de care sgteanul are nevoe in cursul anului, insg numai piing la concurenta de jumgtgti de valoare, ca sg vadii sgteanul munca lui retribuitg cel putin pe jumgtate In momentul ciind o face. Cu sistemul acesta mgrim preturile fi Imbunätätim munca". Tatá' o problema bine gAndita, ciar expusa §i bine so- lutionata. Dar proectul conservator nu se opre§te aici; el se ocupá.' §.1 de chestiunea dijmuitului (in deosebi asupra dreptului de retentiune ce-1 exercitil proprietarul asupra partii de dijma a taranului 'Ana la executarea tuturor obligatiunilor contractuale, ceeace expunea recolta sateanului la intemperiile toamnei 1), precum §i. de vitele de munca. Fine te leartitl- Dar aceasta din urma chestiune forma in deosebidale. obiectul proectului de lege pentru crearea de fanete artificiale. Dupa parerea lui Carp ima§urile (islazurile) erau un izvor de saracie", cad ele nu puteau indesfula nevoile existente, mai intai din cauza climei noastre, care facea ca de la jumatatea luí fulie inainte sí nu mai poata indestula hrana vitelor (ar trebui, zicea Carp, st distragem dela cultura o intindere intreit de mare deal cea pe care o avem astazi pentru islazuri), §i. al doilea din cauza inmultirei vitelor 0. a necesitatii de a le inmulti (care ar face sí se distraga de la cultura o intindere de 4 §.1 de 5 ori mai mare deck cea existentil

1) Proectul menjine dreptul pArtilor de a face dijmuitul din oficiu, dar fArA un termen ultim pentru dijmuit, permitfind comisiunilor de judecare sA evalueze munca neexecutatA isA dispunA plata ei In naturl.

www.dacoromanica.ro 360 C. GANE pentru islazuri). Millocul de a remedia la acest eau, era a§a dar crearea de fan* artificiale 1). Notariatul rural. O inovatie interesanta era propunerea ce facea Carp, prin Legea Notariatului Rural, de a se institui pe 'IWO judecatoride de ocoale eke un notar rural (Art.!), care Set' fie insarcinat cu redactarea gratuitg a tuturor actelor de once natura, ale satenilor din circumscriptia respectiva. (Art. 2). Reforma administrativa. Aceasta lege era in stransa legatura cu acea a reformei administrative, §i nu o putem intelege.mai bine de cat citand un pasagiu dintr'un discurs al lui Carp, tinut la Camera in ziva de 14 Decembrie urmator, care zicea Intr'un sat algturi de ribgne#i, un sgtean a vändut o casg cu 10 prg jini pentru 120 de lei. C find a ierminat operafiunea, dupg ce a scgzut pi ce a luat notaru f i ce a luat primarul, nu i-a rgmas deal 32 de lei in pungg. Din 120 de lei, 68 au trecut in speze de procedurg administrativg". A§a dar, principalul tuturor relelor era, dupa pgrerea lui, administratia româneasca. Putem afirma, zicea el, cg sgtenii suf erg mai mult de impilarea administratiunei deca de pre- tinsele abuzuri ale proprietarilor"... Sau sti punem un fier ro § pe rgnile ce semnalgm, sau teptgm ca coruptia sg-pi facä drumul ei, ggsin- du-pi pedeapsa in convulsiuni mai violente dead acele de care am suferit piing acum". (Expunerea de motive a legei). In vocabularul batriinului septagenar apare, dupa cum vedem, pentru Ini âia data, expresia fierului root. Reforma administrativa era, dupa Carp, numai decat trebuincioasa; o urmarea de 25 de ani, §i nuera chip sa ajunga s-o impuie, fiindca se izbea de rezistentaam- belor partide istorice, care intelegeau caea recte de-

1) Proectul de lege prevedea ca Statul a/ punt( la dispozitia comunelor rurale fondurile necesare pentru 1) cumpArarea de seminte de plante furajere, 2) 1nfiintarea de reproducAtori (tauri siarmAsari), 3) acordarea de prime anuale de incurajare pentru sAteni carevor fi creat cele mai bune fin* artificiale (Art.1). Fondul acesta va fi proportional cu Intinderea comunei f ArA a intrece 8.000 lei deco- munA. (Art. 2). etc.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 361 scentralizarea va scoate aparatul administrativ de sub influenta politicianilor,í aceasta nu o voia nimeni, politicianii aveau neaparat nevoie le acea influentabilti

administratie pentru scopurile lor electorale. Asa inctit: Aptitudinile electorale erau nu numai sin gura Tendinta de a sue- trage adminiatratia condifiune de admisibilitate in administratie, darpublicade sub to- o pi garanta de impunitate, zicea Carp. fluentapolitica. Dupri noi, sin gurul mijloc de indreptare este transformarea acestui aparat electoral intr'o organizare administrativg conptiena de indatoririle ei. El este indicat de Constitufie, care prescrie o lege de descentralizare administratia, ce apteaptil ina realizarea ei. Aceasai descentralizare nu e posibilii daa nu cram centruri cu o :Aug proprie, in stare de a se sustrage inrgurirei prea absorbante a puterei centrale. Mica intindere a judefelor noastre nu permite realizarea ref ormei ce ne propunem, pi suntem obligati a intruni judef ele actuale in cir- cumscripfii destul de mari, ca sg-pi poatil permite intiirirea forfelor de rezisteng. 'Am infiinfat §ase dreeitorii, cu competinfe mai mari cleat acele pe care le au prefectii actual i, am micporat amestecul de bate zilele a puterei centrale, f i prin in- fiinfarea unui consiliu dreeitoresc, am dat popu- lafiunei posibilitatea de a controla mersul admi- nistrafiei". Deosebirea dintre acest proect de leges'tce! din 1.888 1) era mai mult in forma lui, deck in spiritul ce-1 anima. Aceiasi grijpermanentli de a sustrage adminis- trafia de sub influenfa politicil, de a despovKra budgetele provinciale, de a controla mai de aproape gestiunea adrainistratiei etc. anima s't unul s't altul din aceste proecte. Numai cá dupZi scurgere de 20 de ani, Carp glisise cá cele 11 cäpitänii, erau prea numeroase pentru o bunii gestiune a afacerilor administrative, si le restrttnse nu:

1) Vezi vol. I. p. 388 urm.

www.dacoromanica.ro 362 C. GANF

márul lapase,carora le dete numele dedreggiorii1). In consecinta in loc de cápitani generali, grisim acum Dregátori inamovibili, cu ranguli leafa de ministru (afarit de al Dobrogei, care avea rang de Secretar Ge- neral, fiinda avea sub ordinele sale numai dourt judete. (Art. 5). Acesti dregátori erau reprezentanti politicii administrativi ai puterei centrale (Art. 6), veghind la executia legilor si la mentinerea ordinei, putand prescrie mAsuri proprii de administratie etc. etc. (art. 7). In capul judetelor rárnaneau prefectii, sub autoritatea dre- gá.torului, si in capul prásilor, subprefectii (Art. 13 si 14). Un consiliu dreg'átoresc vota budgetele judetelor, care urmau sá' fie aprobate prin decret regal, deliberau asupra intereselor generale, verifica gestiunea dregiaoriei si a judetelor etc. (Art. 15-23). Toti functionarii erau inamooibili. Partidul conservator, constrans de noul su sef, primi aceastá lege printre proectele sale de reforma. Dar nici cand va fi Carp prim-ministru proectul nu va deveni lege, si bsátranul om de stat va rauri. fárit a-si fi v'ázut visul implinit. Inainte de a ajunge la propunerile de reformii ale partidului liberal, sit' mai arata'm cimpotriva Cassei Ruralea lui Costinescu, Carp veni cu un proect de lege Banca Agrara. pentru infiintarea unei BänciAgrare.Proectul era de altfel al lui Take Ionescu, reluat numaii reviizut de Carp, si depus de el la Camera, in numele partidului conservator, in ziva de 30 Noembrie 1907. Se propunea prin acest proect crearea unei bsánci cu un capital de 10 milioane lei, impiirtit in actiuni a 200 lei fiecare. Statul urma ssubscrie 4 milioane lei, iar restul sg se acopere prin subscriptie publicá. Operatiile acestei bánci tre- buiausä.'fie urmá'toarele :a)cumptirare de mosii la

1) Cele 6 Dregatorii eraua) Ilfov, Cu sediulInBucuresti, cuprinzand judetele Ilfov, Prahova, Vlasca, Dambovifa, Muscel si Ar- ges; b) Olt, capitala Craiova, cu judetele Dolj, Mehedinti, Olt, Gorj, Valcea, Romanatii Teleorman; c) Braila, capitala Braila, cu judetele Braila, Buzau, Putna, Ialomita, Ramnicul-Sarati Covurlui; d) Iasi, cu capitala Iai, Cu judetele Iai, Vaslui, Falciu, Tutova, Te- cucii Batau; e) Botosani, capitala Botosani, cu judetele Botosani, Dorohoi, Suceava, Roman, Piatra Neamt; f) Dobrogea cu capitals Constanta, cu judetele Constantai Tulcea. (Compari vol. I. p. 390).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 363 licitatie sau prin buna invoiala (plata integral sau prin credit), pe care sa le vând apoi faranilor in loturi mid dela 5 la 25 de hectare; b) sa dea imprumut satenilor pttnii la maximum 75 la suta din preful cu care satenii ar cumpara mo§ii, Banca devenind creditoare privilegiata asupra acelor mo§ii. (dobanda maxima 5Y2% amortizarea pe ce! mult 50 de ani). Aceasta era conceptia conservatoare : un fel de nona improprietarire, bazata pe buná invoiala, in contrazicere cu acea liberala, care prin. Cassa Rurala urmarea, dupa cum am vazut, o expropriere mascata. lata acum care erau propunerile de reforma ale liberalilor : Proectele dere- Mai intai Cassa Rurala §i. o lege a Tocmelilor Agri-formfi. liberale. cole, pe care o trecura la urma de buna infelegere cu Conservatorii. Pe urma : Monopolul ciirciumelor la sate (zor nevoie), Asociatiile Tarane§ti, Legea pentru aren- darile la farani, Crearea de birouri pentru muncile agricole, Reorganizarea judeciitoriilor de ocoale,i in sfAr- §it legea contra trusturilor arenda§e§ti. Mai venira apoi liberalii cu o lege pentru despagubirea devastafilor, care trecu abia in 1908, §i. cu trei proecte de legi, in- spirate vadit de teoriile lui Carp : Revizuirea legei administrative, reorganizarea jandarmeriei §i exploatarea piimanturilor petrolif ere. Mai anung Sturdza o lege, care s'a votat mai tiirziu, pentru scindarea Ministerului de Domenii (in Agricul- turai Domenii,i in Industrie §i. Comert). Toate aceste proecte de mai sus au fost desbatute in sesiunea parlamentara din iarna 1907-1908, mai mult raoale deciit cu tarie, de oarece Camera.lipsea de o puternica rainoritate, iar cea care exista fagaduise in primavara trecuta tot concursul ei la infaptuirea reformelor propuse de liberali. Singur Carp ce mai tinea spada ascutita. In discursul sau dela 14 Decembrie 1907 el lua pe rilnd bate reformele principale, combatiindu-le, expuniind vederile sale conservatoare cu privire la legea invoielilor agricole, la islazuri, la earciumi, la cultura tgranilor, al carui nivel trebuia numai deck ridi-

www.dacoromanica.ro 364 C. GANE cat 9. Dar toate aceste erau dupa parerea lui Carp chestiuni de mult mai putina importanta, deck marele rau de care suferea taranul : Administratia. El insista asupra reformei ce trebuie§te facuta in aceasta ramura §i-§i termina discursul spunand : ait despre mine, d-le Prepedinte, vil pot declara di nu voi sta o jumgtate de ceas la putere dacg va veni vremea sä mai vie vreodatit daca' cea d'inteti mgsurii ce voi lua nu va fi sustragerea administratiei de sub inriiurirea partidelor politice. $i chiar pro priul mea partid, dacii nu va voi,oh' declar :ori m'oiu duce eu, ori s'o duce el 1" A mai venit in urma. vremea aceia,i s'a dus, el Carp pe alta chestie, dar s'a dus, dupa cum declarase §i promisese. Casa Ruralk. Cât despre Casa Rurala, Carp n'o mai discuta in parlament, intruck discutia devenise inutila, de oarece legea trebuia sa treaca. Ciind veni ea in dezbaerile Ca- merei 1 Februarie 1908 Conservatorii nu luara parte la discutia generala, ci numai la cea pe articole, propunând amendamente, unele primite, altele nu. In ziva de 14 Februarie venind in discutie articolul relativ la durata Cassei Rurale, care urma sa fie permanenta, Carp lua cuviintulpentru a se opune laacea permanentizare a unei societati de actionari", cum o numea el : Na admit permanenta, cäci aceasta ar supri-

1) In privinta legei invoielilor agricole intelegerea stabilita intre partide fu urmatoarea : Liberalii ?si impusera punctul lor de vedere al principiului socialist al minimului de salariu si al maximului de arenda, iar Conservatorii indulcira acest principiu prin crearea unei Comisiuni Mixte regionale, insarcinata de a forma media preturilor pe cei trei ami din urma si de a interzice depasirea acestor cote. Intrucat priveste reforma legei islazurilor comunale, Liberalii, spre paguba cauzei taranesti, au trebuit sà dea indarat. Ei voiau si im- puna asupra proprietatilor particulare o servitute in favoarea pasunatului, insa Conservatorii care priveau aceasta masura ca un atac al ideiei de proprietate garantataprin Constitutie,se opusera cu indarjire la aceasta reforma, convenindu-se pana la urma de a se organiza reforma pe baza cumpararei de burlà voie de la proprietari, de catre obstiile satesti, a terenurilor necesare pasunatului. Rezulta- tul a fost ca. interminabilele discutii asupra preturilor de despagubire. au zadarnicit executarea acestei reforme,dovedindu-se astfel ca ideia servitutii legale ar fi fost singura eficace.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 365 ma once pro gres Cu privire la ideile sociale ce au loc intre partidul liberal pi cel conservator. De exemplu : : noi sustinem di este de interes vital pentru desvgluirea economicg a acestei tgri, sg anent mire proprietatea midi pi proprietatea mare, o proprietate mijlocie. Aceastg idee era reprezen- tatg in legea vánzgrei bunurilor Statului prin dispozitiunea c'g o pgtrime din mopiile ogndute trebuie afectatg la loturile de 25 ha. Aceasta era o ideie conservatoare, iar ideia liberará contrarie era numai loturi mici. Indatg ce a venit partidul liberal la putere a suprimat loturile de 25 de ha. Prin urmare vedeti doug sisteme, doug teorii asupra desvgluirei economice a acestui Stat : una liberalg, alta conservatoare. Dacg, printr'un mijloc piezip, legati chestiunile sociale de o lege contractuará, dv.impiedicati partidulconservator&grid va veni la putere ,de a mai pulea aplica ideile lui ca partid politic". ...D-lor, noi luptiim ca D-v. pentru cg avem convingerea cg ideile noastre sunt cele mai bune, cg ele sunt mai folositoare Statului cleciit ideile D-v., pi eu mg opun ca D-v. sii aveti credinta cum di ideile D-v. sunt mai bune de ciit ale noastre. Ca sit ajun gem insg la un compromis, D-v. trebuie sg admiteti putinta unei frgnaintgri de idei intre ambele particle. Ca atare f aceti un lucru rgu, cánd D-v. impiedecati ca parttdul conservator sii ving la rândul lui pi sg spung tgrii : iatg ce cred eu di este bine pentru inflorirea economicg a tgrii. De aceia revendic sus pi tare, pi ca deputat pi ca Ro- mgn pi ca pet_ de partid, renendic libertatea Ora de a regula ca ideile economice pi reformele economice cum crede, fgrg sg fie obligatg a se expune la votul unei socieráti de actionari". PreconizaresWeil Dar discutia aceasta se dovedi zadarnic4, intrucht li-exproprierlf. beralii, care aveau in vedere nu numai desfiintarea proprietatii mijlocii pe care n'au desfiintat-o dar §i acelei mari, au ¡recut legea Cassei Rurale, insil nu au ajuns cu ea la nici un rezultat (nici bani nu au avut

www.dacoromanica.ro 366 C. GANE destui, nici proprietarii n.'au vrut sí vanda, nici taranii n'au vrut sa cumpere). Ea mai este in flingi azi, ca sa-§i fi implinit vreodata scopul. De aceia liberabi, cari calcasera dupa 1907 pe calea unei cu totul nou'a politici agrare, influentati fie de elementul socialist din partid, fie de curentul vremii, fie de o politica' oportu- nista, ajunseraspromita tsáranilor abia §ase ani dupa 1907 (in 1913), exproprierea marei proprietati, pe care oi infaptuira apoi dupa razboi. De altfel ideia exproprierei fusese preconizata mai dinainte de Take Ionescu, care in timpul dezbaterilor din iarna 1908 ,spusese in plin parlament (la 10 Decem- brie :) DIseureul lot Take Ionescu In favoarea Eu am convingerea c5 singurul mijloc de a se exprooter11. apza mai bine viata economic5 a fáranului, este ca proportiunea dintre pro prietatea mica fi proprietatea mare sä se schimbe In folosul proprie- t5tii mici. Eu cred cä sforgrile ce le-ati ricut D-v. prin crearea de islazuri... era mai cuminte sä le f aceti ceva mai mari, rupAnd deodat5 un bloc de 5 sau 6 sute de mii de hectare de pro prietate mare $i treciindu-1 la proprietatea micr. Fire§te ca fata de cele §ase milioane de hectare ce s'au expropriat dupa razboi, cele §ase sute de mii ale lui Take Ionescu mi insemnau mare lucru. Dar era un princiu stabiliti care trebuie trecut la activul sau. Acuma insa, dupa toate cele spuse mai sus, ramane o intrebare in suspensie. Disand la o parte parerile Conservatorilor, sustina- tori ai marii proprietati,i care sunt azi din domeniul Istoriei; lasiind la o parte inthietatea ideii exproprierii suite vedem cideia aceasta triumfând, soarta taranilor este astazi abia ceva mai buna deck era in 1907, lar Blaine poate deveni exact la fel ca atunci. Dup5 cum spusese Carp in discursul su de la 10Martie 1907, impartindu-se satenilor tot pamantul din tara, le-ar reveni de cap de familie cate trei hectare (proportia in Ro- miinia de azi rmânând aceia§i), iar dupa douti generatii numai, prin inmultirea populatii §.1 divizibilitatea

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 367 pamantului, nu le-ar mai reveni nici un hectar de cap de familie. Care este atunci solutia, astazi inca, in chestia a- grara ? Evident ceste una singura, pe care mersul Istoriei Spre o eolutionare a impus-o in bate frile Occidentului. Este depopulareaa cheetiunel agrare. satelor in favoarea ora§elor, transformarea muncitorilor agricoli in muncitori industriali. Atunci ar trebui triumfei parerea lui Carp asupra indivizibilitfli pamantului taranesc,i anume princrearea unei legi a majoratului mai larga' inca deck o concepuse Carp, un majorat funciar care sa cuprinda intreaga proprietate rurala de azi, cea de la 5 la 100 de hectare. Ar ramanea atunci agricultorul la tara, din tata in fiu, pe un pamant care nu se va mai farOmita, rezolvând astfel pentru totdeauna chestiunea agrara iar surplusul populatii rurale va veni la ora§e, transformandu-se din muncitorime agricora in muncitorime industrial& avOnd astfel cu totii loc striasci mijloace s traiasca. E- vident ca pentru aceasta trebuie§te creatii o industrie intinsa §i reforma de mai sus nu se va putea face dealt &and acea industrie va fi in stare sa hraneasca numarul de muncitori veniti de ld tara in ora§e, caci astfel s'ar avea numai acel proletariat inactivi periculos, de care avea Carp oroare. Dar di oligarhia noastrii se fe- rete a da problemei o atare solutiune de frica transfor- marilor sociale ce ar putea aduce dupa sine, dupa cum o spune, credem cu buna credinta, un inteligent autor 1), aceasta nu poate corespunde, dectit foarte unilateral, cu realitatea, deoarece incepiind cu Ion Bratianui Cu Petru Carp §i terminând cu majoritatea oamenilor politici de azi, toti au fosti sunt de acord de a da industriei române§ti o desvoltare ciit mai mare. Toate legile de incurajare a Industriei Nationale de 60 de ani incoace siint martore castfel stoa lucrurile,i este invederat ca este singura cale ce poate duce la o solutie.

1)St. Antim : Problema rurall". Bucure§ti 1931

www.dacoromanica.ro 368 C. GANE Ce se va intampla pe urma, and vom avea ca Franta 50% populafie rural. 0 50% populatie urbana, va depinde 0 de desvoltarea ce Tom da industriei 0 comerfului, 0 de alte chestiuni. Se pot intampla multe chiar piing atunci, necum dupa

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL VIII

Guvernele liberale dintre 1907-1910

na din marile deosebiri dintre cumnatii Carp Deosebirea In t r ( Carp el Sturd2t. si Sturdza a fost caracterul. Pe cand cel d'intai a avut din tin.erete pana la moarte o singura linie de purtare 1), cel de al doilea a avut din finer* pana la moarte mai multe linii de purtare. A cerut pe Cuza si 1-a detronat, a urat pe Carol s'i 1-a adorat, a fost neimpacatul dusman al Austriei s'i plecatul ei prieten, a mers pe strada in capul studentilor si. a condamnat miscarile de strada. Dar daca nu i se poate contesta lui Sturdza un lucru ca de Edtfel majoritatii oamenilor nostri politici este faptul ca 0-a iubit tara, si. ca poate sovairea caracterului su din aceasta dragoste a venit. Istoria nu va putea uita ca in 1866 Romania Nourt a pornit la drum cu un budget faurit de el, de Carp, si. de Plagino 2). Si-a dg- ruit omul acesta tot venitul pe un an, pentru a unge rotile visteriei care scartiau. Patru zeci si unu de ani mai tarziu plangea in Camera si strangea sa le franga mainile adversarilor sai. A avut multa emotivitate in el, mult suflet. A inceput frumos si a sfarsit frumos. $i s-a intamplat de s'a prabusit tocmai cand n'ar fi trebuit. Chemat la putere in Martie 1907, el o parasi exact doi ani mai tarziu, in Martie 1909, din cauza unei boli care-1 silise sa paraseasca preocuparile sale politice pentru a merge sa se caute in strainatate.

In aceastI privinta un singur om politic se poate compara in Romfinia cu Petre Carp, este A. C. Cuza. Vezi vol. I. p. 100. 24

www.dacoromanica.ro 370 C. GANE

anu- Anul 1908 a fost in politica un an framantat. Pe de lutFrAmItntarile1908. o parte se votau in Parlament pe un cap legile propuse in toamna trecuta, pe de alta se faceau mari schimbari inlauntru partidelor politice. Libertalii, dupa cum vom vedea mai jos, pregateau o larga reforma de stanga, care va cuprinde germenele exproprierei si al votului universal, iar pentru a-1 putea infaptui pregateaui apropiata debarcare" a lui Sturdza. Conservatorii, tot mai strans uniti imprejurul sefului care le apara ideia de inviolabilitate a proprietatii, cautara SA elimine elementul takist din cond.ucerea partidului, iar Take Ionescu raspunse la aceste atacuri prin crearea unui nou partid politic, ce! Conservator-Democrat. Si insfarsit So- ramai filth fostii lor conducatori deveniti Li- berali, cautau sa se reorganizezei sa se intareasca, deveneau cu incetuli ei un element politic de care viata politicá' incepea sa tina seama. P. P. Carp In par- Inainte de a arata faptele cum au curs pentru fiecare lamentul liberal din 1908. din aceste inchiegari politice sociale, sa ne intoarcem la Parlament si la activitatea lui Carp in sanul lui, pe timpul desbaterilor reformelor agrare. La 70 de ani, aproape la 71, Carp ramasese glumetul sburdalnic din tinerete. El nu putea trata o chestiune, cat de serioasa. fara scape din cand in cand o ironie fie chiar pe socoteala sa proprie,sau un spirit, sau o pagg. Dlecuttile In Jurul La 26 Ianuarie 1908 veni in desbaterile Camerei pro- legit pentru fabri- careaetvlinzarea ectul de lege pentrufabricareai viinzarea lumanari- lumilnitrilor de cea-lor de ceara'.", care facea parte, dupa parerea lor, din complexul de legi al reformelor agrare, fiindca. spunea expunerea de motive proectulacestaintere- seaza'. nu numai economia nationala, dar si igiena i morala". Si intrucat taran.ul avea nevoie, poate si de pamant dar in tot cazul avea nevoie urgenta sa. se lase de betiei smearga la biserica pentru a se face om de treab i sa nu se mai rascoale, de aceia se reglementa legea lumanarilor de ceara, flindccultul creftin ortodox cere ca lumiinarea ce seaduce ca jertfil la altar sä fie de cearg de albinii curatii, iar igiena impune ca combustiuneain lumânareeel se

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 371 facg complect pi sg nu producg fum. Pro gresul ce ptiinta a fgcut pe calea suroggrii materiilor (para- fing, colofon)... aprodus un rgunecalculabil. Cine n'a asistat la o slujbg in Vinerea Mare sau In noaptea de Papte pi n'a fost dureros impresionat de scene penibile produse prin sufocarea unora din credinciopi din cauza fumului lumgngrilor?". Iatä o expunere de motive care oglindeste o ciudatrt stare de spirit in materie de guverniimiint, §i care bii- nuim c(rebuje pusä pesocoteala primului ministru. atins de pe atunci de inceputul boaleisale, care se re- simteai in discursuri, devenite din politice, religioasel) In tot cazul, Carp, care eäsea di aceasfá lege este un anachronismabsurd" (desiea fusesevanturatä mai inainte chiar de Maiorescu si de Cantacuzino), lupi cuviintul la Camerá impotriva ei. El amintic in 1870. fiind ministru de Culte, se agitase deja la ministerul meu chestiunea lumiiniirilor de cearä, fatii de care am avut totdeauna cea mai mare indiferente. Intrerupt de Ion Lahovari, care-i spuse : Va sä zia sunt 3$ de ani de atunci", Carp se opri brusc si-si asezä monoclul. Toa- tä. Camera era in asteptare, svadä ce-oO.' iasä din aceast . asezare a monoclului. Nu-mi tot amintiti bgtrgneta mea" ziseel.Eu sunt ca cucoanele, nu vreau sg mi se spung vgrsta". RAsete, aplauze, si Carp urmii: Domnilor, nu mg voi ocupa sg combat motivele nici religioase, nici higienice, nici estetice, invocate de domnul raportor. ...Pe tgrgmul credintei nu mg voi pune, depi, fgrg a avea aptitudinele monahale, pe care d-1 prepedinte al Consiliului le-amanifestat ieri la Se- nat, mg cred un om religios, intrucgt privepte raporturile mele de infimg creaturgcu Creatorul, dar credinta mea nu atgrng de micile formeexte- Hoare cu care se inconjoarg biserica,i vg asigur cg credinta mea nu va fi intgritg fiindcg voi avea

1) Boala luí Sturdza, care s'a vindecat, a fostde naturi psihia-

www.dacoromanica.ro 372 C. GANE in mäng o lumänare de cear5, precum nu va fi sl5bit5 pentrudi voi avea in mänii o lumänare de paraf Carp, Carp 1*i pe fine te asigura posteritatea, ca pentru vorbe ca aceste vei ramane in cugetul Romani- lor, cât vreme vor fi Romani care vor cugeta. Fire§te ca discursul nu se termina Cu vorbele aceste. Oratorul aratii dece este impotriva legei :fiindca productiunea cerei descre§te pe zi ce trece,din cauza ca apicultorii intrebuinteaza ceara la fabricarea de faguri artificiali. Rezultatul va fi ca lumanarile de ceara vor fi atat de scumpe bleat satenii nu le vor putea cumpara ; Cu protectia industriei noastre am scumpit ceara, am scumpit coasa, am scumpit secera, bate uneltele de care are nevoie täranul,fi pe urmii ne miräm c5 el nu se poate ridica la o treapt5 material.5 mai inaltil dectit acea in care se afl5 Când se va face statistica pän5 la ce grad Do. ati ingreuiat bugetul tiirgnesc, vä asigur cä un istoric viitor va trage foarte mult la r5spundere apt numitele clase culte, pro fesiunile liberale ale acestei

Discutille in jurul altor diverse proec- La discutia celorlalte proecte de lege pentru infiin- te. ¡area Cassei Rurale (1-15 Februarie 1908), pentru monopolul vanzarei beuturilor spirtoasei a legei licentelor (15 Febr.-1 Martie), pentru modificarea legei de organizare a comunelor rurale (14 Martie) pentru modificarea legei jandarmeriei rurale (18 Martie), pentru taxa pe decalitru de tuica (24 Martie) etc. Carp nu luá decat foarte incidental cuvantul. Despre discursul sau la legea Cassei Rurale am vorbit mai sus 1), iar cu privire labeuturile spirtoase, el facu numai o scurta intampmare, aproband-o, §.1 incheind Cu o reflectieironica asupraviitoareilegecare urma sa se propuna (a tuicei) Interpelarea lid P. P. Carp cu privire Felicit pe d. ministru de finan(e di are inten- la vlitorul proect asupra ,legii Wide. tia sä vinä cu o lege asupra tuicei,i poate c5 nu

1) Vezi p. 364 o urm

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 373 va gasi modest din partea mea, daca-i reamintesc ea o asemenea lege a fost deja voted, a fost cu mare sgomot combätuti cu multa energie des- fiinfata de partidul liberal.Când se va veni cu o asemenea lege, ma voi felicita la rândul meu, se realizeaza încä odata, de catreadversari, propuneri facute de mine fi combatute de dfirqii". Parlamentul se inchise la 5 Aprilie, luand vacantii pang. in Noembrie. Friimintarile Con- mire timp fiiimantiirile de organizare politicil nu in-servatorilor. Nous lororganizarede cetaseid, §i. vor fine panà la sfar§itul anului. partid. Ele incepurii la Conservatori, in Ianuarie. Pentru a se desface in viitor de elementul takist care predomina de la o vreme Camera sub regimele conservatoare, adunarea general' a partidului fu convocata laclubul din Bucure§ti, §i de altfel in lipsa lui Take Ionescu din tara se alese un nou comitet, compus jumiitate din Conservatorii jumiitate din Junimi.5ti, dar cu exclu- derea taki§tilor. Capitala fu, cu toatZi opunerea lui Barbu PAltineanu, organizata pe noi laze electorale. Din 21 de membri ai comitetului, din partizani de-ai lui Take Ed-linseed' &A.' fie ale§i numai Toma Ciimarii§escu §i. Virgil Arlon. Piiltineanu telegrafiii pe dafii lui Take Ionescu, care se afla la Monte-Carlo, §i trei zile mai tarziu acestade- bareii pe peronul Ord. de Nord a Bucure§tilor, intam- pinat de altfel de un foarte numeros grup de prieteni politici. A doua zi, el se duse la Carp. Acesta, tran§ant §i. categoric, Ii oferi o colaborare pe picior de egalitate cu Marghiloman §i. cu Filipescu",cu conditiaînsà sà se làmureascà chestia situatiilor din provincie"1), cu alte cuvinte sa se excludg §i. deacolo elementul tachist din comitetele electorale, càci, ii spuse Carp: Vreu sa re- gulez totul prin mine insumii stt dau partidului ade- vsárata sa indrumare" 2).i fiindcb.' Take Ionescu nu da-

Reforma" din 20 Ianuarie 1908, revisti politic/ ilustrati (a lui Carp). Idem.

www.dacoromanica.ro 374 C. GANE dea nici un räspuns categoric,ziciind eit" trebuie consulte întâi prietenii, Carp avu un moment de crudä sinceritate, zicOndu-i : &iu cä orei sg-ticreezi o situatie,scontiind moartea mea"! Apoi zâmbi: Te asigur hug cg sunt hotgrgtsä trgesc mult, §i deaceia tin sg fiu un pef efectio"1). Desbirarile Con- servatorilor. Noul Rezultatul acestor convorbiri fu hotärOrea luatii de partid dezident ..0onservator-demo-Take Ionescu de a rupe pe fag cu Conservatorii si de a crat" a lui Take Io- nescu. crea un nou partid politic, al säu, pentru a nu mai avea nevoie ssconteze moartea lui Carp.Liberalii favor], zau fireste aceastä dezbinare, pentruca ea insemna o släbire a partidului conservator, de care incepeau sä le fie teamä, mai ales di unii din partizanii lor, fiind mari proprietari, simpatizau acum cu Carp. Doctrina noului Partid si activitatea Noul partid conservator-d6mocrat, constituit pe baza destItsuratit. unei doctrine", care spunea cá România are nevoie de un partid conservator, democratic in compozitia sa, progresist in tendintele sale, dar reprezentând cu fer- mitate ideile de conservatiune socialá 2)si care mai zicea crt asezOnd ideile conservatoare pe temelia demo- craticrt a tärii, se inaltä un zid de care au sa se spar- gá valurile anarhiei 3) noul partid, cu o atare doctrinä frazeologicä, ce dovedea cá strädania de 40 de ani a lui Carp Si a junismului in luptalor impotriva frazelor umflate nu pätrunsese pe atunci incä in mm- tea nimänui, acest nou partid se constitui repede, se or- ganizù puternic si se inmulti vertiginos. In capita% el lucrä in sanul colegiului al II-lea, din toatetimpurile cel mai guvernamental colegiudin tarä,si-1 filcu in scurtä vreme cel mai independent din Ora 4, iar in pro-

Reforma din 20 Ianuarie 1908, revistA politicA ilustratA (a lui Carp.) C. Xeni : Take Ionescu", p. 213. Idem p. 217. C. Bacalbasa, o. c. III, 189. Acest autor, in cartea sa Bucureq- tii de altA data", care a fost dese ori citata ad, e un bun izvor de informatiuni, atátavreme cat istoriseqteevenimentele träite de el; insi cercetarea at-0i sale trebuie§te f AcutA cu multa circumspectie gi bagare de seamA *i tot deauna controlatA,intrucAt este plina de erori. Cu privire la felul cum fi recrutauDemocratii partizani, el are o plAcuta povestire, arätând cl oefii de culori" din çapítalA Cu-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 375 provincie, luni dearandul, se dete o luptii omericiipen- tru captarea alegatorilor. Take Ionescu mergeaperso- nal, in fiecare Durainia dinoras in oras, tinand dis- cursurii facandu-si noui partizani. La randul lor, Carp, Marghiloman, Filipescui alti cativa fruntasi conservatori. incepuia sa cutreerei ei tara tinand intruniri. facand discursuri, prevenind lumea sa se fereascii de demagogiei sfiituindCoreana &a nu se impresioneze de succesele lui Calima.1) Coroana nu se impresionL dar succesele lui Catalina cresteau pe zi ce trece si se invederarii laniste alegeri partiale senatorale la Iasi, cand candidatul tachist In capul listei cu 162 de voturi. contra candidatului guvernamental cu 155 si a celui conservator (D. Grecia- nu, fostul ministru) cu 127. In toamnii. succesul democratilor fu si mai mare. La colegiul II de Ilfov, cel ciis- tigat de Take Ionescu. se facurii alegeri pentru trei deputati,i rezultatul fu un balotagiu, in fruntea voturi- tor stand candidatii tachisti. Cei conservatori urmau de altfel foarte de aproape, ceiacenelinisti pe liberali la culme. Atunci incepu, cu indarjire, lupta in sanul partidu- liu national-liberal, lupt'd care finca de cativa ani, dupii cum s-a vazut mai sus, dar care trebuia sfarsitii acum repede, chiar inainie de alegerile balotagiului. Elemen- tul Utah-, Oculta, trebuia sii triumfe numaidecat asupra batranilor", care, dupii piirerea lor, nu mai eran in stare sa" conceapa mersul inainte al ideiei liberale, evo- treerau crawl en compares". Se opreau de pild5. In tala unei case mizerabile, intrau de vorbi cu proprietarul intrebau cat cere pe casa lui. Acesta räspundea ca n'are de gaud s'o vandä. Ei insistau si proprietarul, pentru a sea:pa de ei, zicea de pildi 5000 de lei in loc de 2000 cat faces casa. $eful de culoare se indigna. $i spunea el habar nu are de valoarea imobilului säu, ca el face 10.000, 15.000 de lei. Il scria inteun carnet si-i fagaduia ca indata ce va veni Take la putere, casa ii va fi expropiatä pe pretul de 15.000 lei. Partizanul era astfel castigat. Ceiace nu-1 impiedeca pe Take Ionescu sä declare : Vreau sä se stie cA daci este ad i democratie conservatoare, nu este niel un f el de demagogie". 1) Take Ionescu, la banchetul de la 22 Iunie din Bucuresti, íi in- toarseNorb a luí Carp, spunand ca. sf Atuieste o el Dinastia si Natiu- nea sä. se fereascA de Catilina, care e Carp, cAci el, TakeIonescu este Cicerone, care a ínvins cu darul vorbei, pus In slujba adevAru- lui (C. Xeni o. c, p. 218-220).

www.dacoromanica.ro 376 C. GANE luarea ei spre 8-tanga, spre o transformare social a a ta- Precon I z are a do catre liberali a mo-rii. Partidul vantura ideia modificarii Constitutii, spre dificariiConstitu- a proceda la o reforma electorala, care tindea la votul universal,i spre a pregatispiriiele la marea reforma, inca pe atunci nemarturisita fatiq, a exproprierei marii proprie tati. Retragcrealui Corifeii tineretului (Ionel Bratianu avea pe atunci 45 Sturdza din politica. In locul lui fu nude ani) intrara in actiune pe Muga Sturdza elinsu§i mit Spiru Haret. pentru a-1 hotara sa-§i inainteze demisiai sa plece in strainatate sa se caute. Bolnav, subit, acesta se 'asa convins, cu credinta fireasca, ca °data vindecat i se vor restitui onorurile ce i se cuveneau. El numi in locul sal' pe Spiru Haret inte- rimar la afacerile straine,i pleca la Paris,intr'un sa- natoriu. Doua zile mai tarziu se facura alegerile balotagiului, dar rezultatul fu groaznic pentru Liberali. Candidatii tachi§ti ie§ira tustreii incà cu o mare majoritate de voturi 1). Intensificare,fa- In timpul acesta, Socialitii nu se tineau nici eila pagandeirA rezultat. socialiste.a pro- o parte. Arestarea lui Kogalniceanu din anul trecut §i expulzarea lui Rakowski, Ii indarjisera. Noii conducatori I. C. Frimu, Gh. Bujor, C. Dobrogeanu-Gherea, N. D. Cocea etc. tineauspiritele treze,introducandre- cursul in Casatie a lui Rakowski contra hotararei Con- siliului Comunal din Gherengir (Dobrogea) care-1 ster- sese din listele electorale pe motiv ca n'ar fi fost cetatean roman, ci bulgar (avocati PetreGradi§teanu, Mi- tescu, Bellu)i intensificand propagarea teoriilor socialiste prin conferinte, càrfi, bro§uri. Dar mi§carea, lipsita de vigoarei de putinta de a fi inteleasa intr'o tara cu o mentalitate erainamente conservatoare,de oarece ii lipseai patura muncitoreascai patura proletara, o tara compusa in imensa ei majoritatenumai din proprietari terieni, mari, mijlocii,mici, dar proprietari

1) N. Fleva cu 1308 contra lui Hagi Tudorachi (liberal) cu 1119 si M. Degliu(cons.)cu 1206; Barbu Piltineanu cu 1169 contra lui Cezärescu (lib.) cu 1108 §i D. Dobrescu (conserv.) cu 1000; *i I. Th. Florescu cu 1136 contra Dr.Buicliu (lib.) cu945iDr.Leonte cu 886.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 377 miscarea aceasta gasi numai potrivnici in toate paturile socialei in bate gruparile politice, fiind infierata de Take Ionescu, in plin Parlament, cu o fraza care exprima un adanc adevar si una din cele mai frumoase gandiri ale sale: &ifi care e strajacare se pune la mine intre dragostea de multime fi doctrina socialistg? Este dragostea mea de libertate. Clind mävor convinge social4tii cg pot impgea aceste doug notiuni: or- ganizareasocialistg a omenirii cu mentinerea libertglii, mg inscriu,domnilor, inpartidul socialist". La fel eraui sentimentele lui Carp, care dei ajunsese seful conservatorilor uniti, dei nu voia simba- traneasca", dei hotarise sa reguleze totul prin sine insasi", era totusi mahnit 'Ana in adanculsufletului de tot ce vedea ea se petrece imprejurul sau. Aceasta desorientare obsteasca care a urmat dupa revoltele din 1907, aceste succese electorale ale conservator-democratilor, aceasta noua indrumare a partidului national-liberal catre stanga, aceasta miscare, slaba. dar simpto- matica, a partiduluisocialist, Ilingrijorai Ilneli- nistea. Din Bucuresti seria el nevestei sale la Tibanesti: ...Quand à la cuisine de l'Etat, elle va de mal en pire, et si cela continue nous allons it une de- conf iture sociale. On en arrive it la désirer, car cela sera peut-étre le seul moyen d'ouvrir les yeux aux fous et aux ramolis qui nous gouvernent" 1). De altfel dupa 42 de ani de viata politica Carp era tot eat de putin inteles de compatriotii si cai la inceputul carierei sale. 0 dovedea nu numai marele numar de conservatori cari se grupasera in jurul lui Take Ionescu, dar nepriceperea aceasta fu mai ales invede- rata in vara 1908 prin valva ce se facu in jurul chestiei Elecubei.

1) Cát despre bucitiria Statului, ea merge din lac in pus, si dad( va urma asa mergem spre o destramaresociali.I%i vine s'o si doresti, ciici va fi poate singurul mijloc de a deschide ochii nebuni- lori ramolitilor care ne guverneazfi.(P. P. Carp cAtre Sevastia Carp, Bucuresti, 4 Aprilie 1908).

www.dacoromanica.ro 378 C. GANE

Slítbirea imperiului ottoman si Mat- De la o vreme afacerile imperiului ottoman mergeau rtrea nationalismu- lui maced nean pre-foarte rau. La ConstantinopolJunii Turci conspirau, mergíttor alrilzbe- iului balcanic. punánd fronul Sultanului in pericol, iar Macedonenii, profitând de aceste neorAnduieli, se resculasera. Era inceputul fierberei care va duce la razboiul balcanic din 1912, premergatorulmarei invalmaselidin 1914.-19. Romanii, care prevedeau desagregarea impermlui turcesc, cautau s. intretie nationalismul elementului ro- mânesc din Macedonia, in vederea cine stie carorpla- nuri politice ale cine stie carui viitor. Dumitru Sturdza era in vara,inainte dedemitereasa hotari sa mearga la Viena pentru a se intelege cu Aerenthal asupra atitudineiAustriei si a Romfiniei cu privire la chestiunea macedoneana in cazulivirii unui conflict bal canje. P. P. Carp vorbi la Viena despre che- Cu trei zile inainte de sosirealui acolo, Carp, mer- stiunea Macedoniel ca: o chestie a He-&id ca de obiceiu la bai in strainatate, se opri in fre- cubel". cere la Viena, acordAnd acolo un interwiev unui redactor de la Pester-Lloyd. Se spunea, intre aletele, in acel interwiev cinieresul Romániei in Macedonia este de natura doar culturalrei ca provincia aceia turceasca este o chestiune a Hecubei. Pe data sari toata presa din tara, liberala tachista, cu articole de felul acesta :Domnul Carp reneaga pe Românii macedoneni" Domnul Carp vinde romilnis- mul de la Pind"i a§a mai departe. Carp devenise iar viindutuli tradatorul, mai ales ca indrasnise sspine ca chestia Macedoniei este o chestie a Hecubei". Cine era acea Hecuba' ?era bulgároaicá, era sfirboaica, era turcoaica ? In tot cazul era, nu ramiineaindoiala, o tradatoare, ca si Carp. C acea Hecuba era un personagiu mitologicy nevasta lui Priam, regele Troiei, care pierduse in timpul razboiului 19 fili vazuse omoriti in fata ei pe barbatul pe fata ei aceasta n'o stia aproape nimeni, iar cine stia, nu intelegea sau nuvoiasinteleaga, cPefre Carp vorbise de Macedonia ca o chestie a Hecubei, nu pentru România, ci pentru Turcia, care intiun eventual razboi balcanic si-ar fi pierduttoti copii, bulgari, greci, albanezii muntenegreni.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 379 Dar fie ne§tiinta, fie reacredinta, campania ce se pornise impotriva §efului partidului conservator era cu atat mai putinindreptatitil,cu catinterwievul lui Carp nu insemnase deck o protestare indirecta fire§te, dar o protestare impotriva infeudarii politicei noastre externe la acea austriaca, gata sa ne impinga in once parte, in Macedonia acum, pentrua ne lude- parta de Ardeal 1). Ca intotdeauna insa dreptatea lui Carp ie§i la iveala, §i de data aceasta mai curand deck s'ar fi crezut. Sturdza merse la Viena, vorbi cu Aerenthal, i§i dadaSturdza la Viena spun/aid despre Ro- §1 el interwievul, §i presaaustriaca,aduciindu-i cele mania ca este ,.a- Bata sincera ed de- mai maxi laude, nu mai numea Romania deck aliatafinitiva a Austriel". sincera §i definitiva a Austriei". Dar doua luni mai tilir- ziu(la 21 Septembrie 1908) sub auspiciile aceleia§i Austrie, se proclama regatul §i independenta Bulgariei, printul Ferdinand lua titlul de Tar, Rumelia fu anexatil noului regat, iar cancelarul baronAerenthal ,triintin- du-ne astfelin spate o Bulgarieintarita,declara a avusese tratative cu România pentru a da Bulgarilor drepturi pe Dunare 'Ana la Braila"2). lar fata de bate aceste evenimente, ziarele oficioase romiine§ti publican declaratiuni, in care singuraafirmare precisa era ca Romlinia nu avea in Macedonia nici un gánd de anexare sau compensatii, ci numai un interes cultural! Id ell elul P. p. Daca in chestia conventiei comerciale cu Austro-Un-Carp se dovedesc a gana, in chestia aliantei cu Puterile Centrale, in chestiaft bune pi adoptate chlar de adversar.l agiului, in chestia minelor, in chestia tuicei, dreptatea lui Carp ie§i la suprafata prin adoptarea, dupa violente campanii, a ideilor sale de catre adversari, dar intotdeauna mai mult sau mai putin tfirziu, acum insa doua luni fura de ajuns pentru ca iriiclVorului care spusese Romiinii nu au in Macedonia deck un interes cultural, sí-i fie ingaduit srîdauzind pe patrioti exact acela§ lucru, c Românii nu au in Macedonia alt interes, deck unul cultural!

* * Aceasta fu tilmacitde Carp el insuqi, intr'un articol inspirat de el in ziarul Reforma (Anul II, No. 7, din 26 Oct. 1908), Hem.

www.dacoromanica.ro 380 C. GANE

SuccesulConeer- vatori-Dernocratilor In iarna 1909 conservatorii democrafii avura un nou In aleeerile din lar- na 1909. Plirerile luisucces electoral la Bucure§ti, trei din candidatii lor reu- Carp despre politicL§ind in fruntea listelor. Petre Carp, care dupa cum §tim avea o stima mediocra pentrucorpul electoral, care §tia ca puterea vine de la rege, iar numarul de la putere, nu-§i facu nici un sange rau. Dacil va vrea Voda, vafiin curand prim-ministru§ifarasufragiul massei", pe care-1 va capata pe urma, iar daca nu va vrea, toate succesele electorale din lume nu-i vor servi la nimic. Teoretician,ganditor, fauritor de programe. om de stat, aceasta era el politician nu. Si de aceia. a doua zi dupa alegeri, merse la Marghiloman intreba: Cat ai cheltuit tu la alegerile de ieri ? 21.000 de lei" raspunse acesta. De zise Carp nu sunt eu mai cuminte ca nu-mi cheltuesc banii cu prostii de acesteal" Faimoasa lui deviza ca un om nu (rebuje sa faca po- Utica in Romania daca nu are cel putin 40.000 de lei venit pean, nu trebuiainterpretata in intelesul banii ace§tia sa-i serveasca la cumpararea alegatorilor ceiace constituia o coruptie ci numai la independenta stare.' sale materiale, pentru a-1 pune la adapostul tentatiunilor. Dar daca succesele lui Take Ionescu 11 lasau rece pe Carp de§i nu cu totul apoi pe liberali Ii exasperau. Si nu atat din cauzasucceselorin sine, cat din cauza ca ele aratau o descre§tere a popularitafii lor §i o slabire a vitalitafii partidului, de ale caror cauze nu-§i dadeau seama, punandu-leexclusiv in sarcina batranilor" partidului 'care n'ar fi avut destula vlaga §.1 destul curat pentru a pa§i hotarit pe calea viitoarelor reforme ce-§i propuneatineretul a face. De aceia ei incercau sa improspateze cadrele. In Iunie trecut, 1908, noul minister al industriei §i comerfului fusese dat Alexandru Djuvara, iar Nicu§or Saveanu fusese numit tot acolo secretar general. Si printretineretul acesta, impins inainte, se afla un om in care-§i puneau ei mare I. C. Duca preconiza ldeeaconsti-nadejde: Ion C. Duca, cel care aflandu-se in consiliul tuirli un u Ipartid th.ranesc. Bancilor Populare, se gandea la formarea unui partid

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 381 (äränesc, pe care 85.-1 aibä in rating, dar pe care-1 zädär- nici Ionel Brätianu el insusi pentru a nu inlesni crearea partidelor de clasä". Catre sfarsitul ieraii 1909liberalii aflarä cà starea sàuàtàil lui Sturdza inräutätindu-se. familia Ii trans- portase dela Paris la Suresnes intr'un stabiliment de I. Brâtianu numit boale nervoase. Cum Brätianu era acum sef al parti-geful guvernulul win demisia lul dului liberal proclamat ca atare intr'un congres ti-Sturdza In 1969. nut la 11 Ianuarie ei gäsirä cà venise momentul de a face din el si seful guvernului. Il recomandarä deci regelui,carein urmauneidemisiismulsäde la Sturdza Il insärcinä cu presedintiaconisiliului de ministri (5 Martie 1909). Compunerea ministerului rämase acems, minus generalul Averescu, care era demisionat de vre-o säpfäraitnä1). Abia ctiteva luni dupg. lovitura"care-1 adusese pe [(met Brätianu in frunteaguvernului, alte stiridin Paris anuntau restabilirea lui Sturdzai probabila sa plecare la Karlsbad. Dar acum era prea farziu. Oculta tineretul zis generos, triumfaserii,i cei cinci ani pe care-i mai avea hatranul fost sef al liberalilor de träit, ii va petrece retras in viata privata, ocupiindu-se mai mult de istoriei de Academia Romanä. Restul anului 1909, pAnà in iarnä cel putin, fu pentru politica internä fàrà importantä. Reformele agrare erau votatei se cäuta doar aplicarea legilor, care reusi intfo mäsurä foarte slabä, dupá cum indatrt se va vedea. Alegerile partiale coatinuau a da satisfactie mo- rani lui Take Ionescu,i °datacu acea satisfactie si nädejdea unei apropiate venir la putere. Numai la o alegere senatorialä inIlfov reusicarpistulTheodor

1)In una unei interpelfiri a lui Marghiloman asupra neregu- lilor de la ministerul de rAzboi", BrAtianu declarase cif va lua mA- Buri pentru purificareamoravurilor'',vrAnd astfel sl sileascl pe Averescu de demisia. Si cum acesta refuzI sA §i-o dea, tot ministerul demisionl, reconstituinde-se apoi fArA Averescu. De altf el generalul acesta, care a fost mai tArziu una din mindriile neamutui in timpul rAzboiului, nu avea nici un amestec in neregulile de la minister", dar era du§mAniti de liberali §i de conservatori, precum a fost du§mänit §i de colegii sAi in timp de rAzboi, fiindcA a fost o inteligentA §i o valoare, cu altecuvinte poseda(qi mai posedA) doua calitAti nesuferite mediocritàtilor. De altfel nu e vorba aici de nici o aluzie la o intAmplare recentA a altei valori a romanismului.

www.dacoromanica.ro 382 C. GANE Rosetti impotriva tachistului Dr. 'strati cu candidatul guvernamental in coada i alta in Prahova, la care izbutira in sfar0t liberalii st chtige batalia. Mitele ce avurA loo In tara noastrit In schimb taraprimeavizitesimandicoase :una el semnificatia lorfoarte pe ascuns, a lui Ferdinand, noul Tar al Bulga- riei,i doua cu mare alai, a Kronprintului Germaniei (Aprilie) 1) 0 a Kronprintului Austriei (August) 2). Vizitele acestea nu eranfire§teacute din simpla curtoazie; ele aveau insemnatatea lor politica, in ni§te cupe cand chestia Orientului devenise atilt de arzatoare, mncât izbucnirea unui conflict armat era a0eptai de la o clip a la alta, conflict care putea deslantui un razboi general european dupa cum se 0 intampla, putini ani mai Varziu. Cuvintele Ragelui in ordinul de zi" In ordinul de zi catre armata, cu prilejul anului nou catre armat5. la1 lannarlo 1909. 1909, Regele spusese: Evenimentele ce se desfliparg in jurul nostru, ne aratg cä neincetattrebuie sit veghem asupra puterei noastre militare, spre a fi pururi pregiltiti a infrunta prime jdiile care s'ar putea ivi". Evenlmentele gra- vedinPeninsula Si in adevar cJunii Turci punand in curand mana Balcanich. pe putere, detronand pe Abdul-Haraid pentru a-1 In-. locui cu Murad al V-lea, apoicu Mahomed al V-lea. intreg imperiul ottoman, "sguduit de revolutie, incepu sä. paraie din bate partile. Bulgaria se declarase ne- atarnata, Macedonia era in plina rascoala, iar Austria. vepica pescuitoare in LTA tulbure, anexa Lrt nici o rezistenta Bosnia 0 Hertegovina, ceiace pricinui nesfar- Ote protestari din parteaintregului element slay din Orientul Europei. In atari imprejurari era firesc ca regele sa fie ne- 1ini0iti sí cearsveghem asupra puterei noastre militare, spre a fi pregatiti a infruntaprimeidiile ce s'ar putea ivi". Dar felul cum au raspuns politicianii nostri la acest apel regal, s'a vazut de tara intreagb." in anii de pomina 1916-918. P. P. Carp unul din putinii intele- Alaturi de rege, Carp era unul din prea putinii care ErAtori at situatlei. purta cu durere in suflet grija o#irei noastre, pe care

Cu ocazia implinirei de 70 de ani ai Regelui Carol. Pentru ca Invederarea Alianfei a& fie completà In ochii Europei.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 383 o §tia rau inarmata, fau instruita, fau imbracatai rau hranita. O spusese in repetite fanduri cu prilejul economiilor budgetare alelui Sturdza,i fag de aceasta incurie §i de acest pericol singura lui nadejde era, in caz de iminent conflict §i 'Ana la reorganizarea armatei, sprijinul efectiv ce puteam a§tepta de la forta Pu- terilor Centrale. De aceia vedem in toamna, dupa redeschiderea Parlamentuluf, aruncand din nou un pet de alarma intru rede§teptarea cugetelor intunecate. La 72 de ani el i§i recapata parca toata vigoarea tine- refii sale, §i firm in Camera unul din acele discursuri, care vor ramanea nu numai in Analele Parlamentare, dar in Istoria noastra, un model de oratorie atat prin viguroasa con§tiing nationala ce se desprindea din ea, cati prin adanca-i intelepciune In mesajul regal de la15 Noembrie se amintea de - vizitele mo§tenitorilor tronurilorGermanieii Austro- Ungariei, iar la discutia acelui mesaj Ion C. Duca vorbi de politica externa a farii, care estei trebuie ramtinä amicitia cu Tripla Aliang". Cuvantul tut P. P. Carp lua cuviintul la 4 Decembrie 2). Dupa o scurtaCarp tu Parlament la 4 Decembrie des- declaratie de credinta a partidului conservator fag depre politica externa Dinastie, §i dupa aprobarea data pasagiului din Mesajel problema arma- cu privire la politica externa, el urma astfel : mentului. $i ctind d. Fleva fi-a exprimat nedumerirea sa asupra cuviintgrei d-lui Duca, eu cred cä, dupg o nedumerirea dumisale va dispare..

La 30 Noembrie 1909. El nu ¡lime In tot cursul anului 1909 cleat un singur discurs mai lung, la 17 Martie, asupra legei carciumelor. Parerea lui era ci alcoolismul nu poste fi combatutdealt pe trei cai :imputinarea carciumelor, moralitatea carciumarilori penalititi In contra betiei. Or, legea guvernului ficand o deosebire intre carciumele de rachiu §i cele de vin, precum ai cele mixte, imputinase pe cele dintai, dar permitea inmultirea celorlalte,i aceasta ca o concesie f acuti carciumarilor ipodgoreniloralegiitori. Impotrivaacestui veqnic amestec al politicei in toate chestiunile de interes general, se ridicase din nou Carp. $i intruciit se obiecta ci o chestiune de economie national& cerea ca supraproductia podgoriilor (pe care Carp o nega) trebuea sA giseasci debuseu, Carp rispunse ci debuaeul tre- bueqte cautat in export iar pentru a-1 exporta trebuie ca vinul si fie mai ieftin qi mai bun. Cerea ca atare Infiintarea de mari pivnite pentru depunerea vinului, care sd timindl sii se desfacd sub controlul Statului.

www.dacoromanica.ro 384 C. GANE Domnii mei, am fost intotdeauna de pgrere cg o politicg externg serioasg, bine cugetatg, nu poate fi apanajul partidelor, nupoate fi un cgmp de rgzboi pe care partidele pot sg se dedea la o luptg de idei contrare.Aceasta nu poate gi nu trebuie sg fie, pentrudi o politicg externg serioasg nu este bung decgt atunci cand andul conducgtorilor este egal tu ggndul nafiunii intregi. .'i ca sg a jungem la aceasta, noi trebuie sg ne intrebgm care este interesul serios ,sipermanent ce trebuie sii conducg gi ideile conducgtorilor si aspirafiunile con- dugilor." Domnii mei, politica este o gtiintg, dar totodatg ea este pi o artg, gi precum poetul nu este un ade- vgratpoetdecgt atuncicgnd el dgo formg plasticg simfimintelor, idealurilor gi aspiratiunilor ce zac de multeori nebuloase in inimile noastre1), tot apa gi in politica externg, adevgrat conducgtor este acela care dil o forma' practicg problemelor impuse de viitor, care frgmgnai mima unui popor ce are cunogtintg de menirea lui." Ei bine, domnilor, sg cgutgm l Ggsim noi oare acea formulg, care sg corespundg nu numai intereselor de astgzi, dar care sg corespundg intereselor permanente ale acestei tgri, o formula* care ar fi denaturg a apgraprezentulgiapreggti viitorul". Dacg ne uitgm la pozitianoastrg geograficg, constatgm un lucru pe care nimeni nu-1 va MO- dui.Slavi laNord,Slavi laSud,Slavi laIllisiirit, Slavi laApus; oriunde ne-am intinde ochirea, un ocean imens de slavi, ale ciirui valuri batla-Pr- murile noastre §i. amenintii a ne surpa malul. $i atunci trebuie sii ne spunem, cg numai acea politicg poate sä fie bung careslgbegte puterea de expansiune a elementuluislav ce ne inconjoarg. In aceastg privintg noi trebuie S g fim fericiticg

1) Ce lectie pentru poetii moderni §1 neintelesi, care fac poezii nebuloase fiinda sentimentele omene*ti sunt nebuloase" §i mai ri- did. aceastA nebulozitate la o dogml esteticA.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 385 ne putem rgzima pe dualismul slav, reprezentat de imperiul vecin, de 'Austro-Un gana,lar dadi ne uirám la ceiace se petrece in statul vecin, trebuie sg ajungem la convingerea di dualismul slat) reprezentat prin imperiul Austro-Maghiar, nu poate fi puternic, dead atuncicând conducerea elementelor slavone dinimperial vecin este incre- dinfat elementului germano-ungar. Sg ne uitgm puf in la ceiace s'a intâmplat dincolo. S'a anexat Bosnia fiHerfegovina. Ar crede cineva, la prima vedere, di era un lucru at:it de firesc, inciit rezultatul nu ar fi trebuit sg fie decgt mutarea capitoluluidin Almanahul de Gotha de la imperiul ottoman la imperiul austro-ungar. Dar deodatg o mirare puternicg se ridicgpe pief ele Priiggi, se ridicg Cehii in contra anexiunii. Sgrbia de asemeni considerg acea anexiune ca o crimg de les-panslavism, incgt constarám cg elementul slap, lgsat la propria lui impulsiune in imperiul austro-ungar,nu ar don idecgt un lucru, decgt ca Austro-Un ganas'g fieun negotiorum gestor al panslavismului, iar nu un reprezentant al dualismului slav. Fiind dat a lucrurile stau ar, care trebuie sii fie orientarea politicei noastre ?Ea nu poate sg fie decfit indreptatii cgtreTripla-Alianfg. Dari aici nu mg sfiesc sg mg ocup de o chestiune care afitfg spiritele f i sufletele la noi, mai ales a acelor tineri cari n'au experimeniat imensa deosebire ce este intre ideal fi realit ate, intre dorinfg f i posibilitate. Alipirea noastrg cgtreTripla-Alianfii evident a trage dupg sine o striinsg prietenie cu imperiul austro-ungar, f iatunci nise va obiecta : frafii noftri de siinge sunt asuprifi dincolo de gra- nife, oare aceasta nu este o piedecg pentru noi de a urmgri politica pe care o indica fi? Eu cred cg nu. Guvernul actuali toate guvernele urmiitoare trebuie sg pgstreze o neutralitate absolutg fafg de ceiace se petrece intre Maghiarii Rom.fini. Ni se va rgspunde, bine, dar noi care nu suntemla gu- 2 5

www.dacoromanica.ro 386 C. GANE Dern, cum de shim noi nep5s5tori ? Stäm domnii mei, pentruc5, mai mândru dealt na- tionaliptii noptri, eu nu am nici o indoial5 de rezultatul luptei. Incercarea de a ridica unui neam limba lui, incercarea de a-i surpa credinta, este o incercare neputincioas5 a priori. Cine zice nu zice numai posibilitatea de a stabili raporturi intre omi om, cine zice limbá indicii cum sg re- flect5 in mima pi sufletul nostru tot universul cate ne inconjoarä. Cine zice limbä,zice felul nostru de a iubi, felul nostru de a urt, felul nostru de a sebucuradeprezent pi de a pregiltiDiitorul (aplauze prelungite). C5nd o sä vadii dumnealor prin experient5 ca se inpeal5, atunci 4i Dor pune intrebarea dadi nu e mai bine in loc de a cerca imposibilul, sZifacii ce eposibil, säsemultumeascii, prin dreptate, a face din Românii de dincolo buni cet5teni ai imperiului lor. De aceia, d-le Prepedinte, conchid :orientarea politicei noastre nu poate pi nu trebuie sá fie deat o alipire striins5 atre imperiul Austro-Ungar. Dar politica aceasta, la un moment dat, sacrificiii sfortiiri mai mari decgt putem atunci ne intreb5m, pi cu aceasta ajung in mod firesc la chestiunile inlerioare, ce facem n- oi ca int5rim Romgrzia liberá, zip inc. fit .95 fie la in51- timea misiunei eii sá corespundä la ceiace pentru dânsa. Cu alte cuvinte, ce facem noi ca armata noastr5 ? lIcut-am noi totce trebuia casäpunem armata la inältimea ce i se cuvine ? Eu cred cri nu. ...Când confectiontan un budget, atunci trebue s5 ne zicem : întâisävedem de nevoile armatei, numai dup5 ce am filcut aceasta sä ne ocup5m pi de alte nevoi ale fárii. La noi s'a f5cut din nenorocire inversul. Ciind trebuiau Mute economii, economiile se f &eau la ministerul de räzboi. Lipseau 2-3 milioane, seluau din echipament.Lipseau 3-4 milioane, se introducea sistemul de concedii

www.dacoromanica.ro P. P. CAFtP 387 de 6 luni, care reducea efectioul companiilor, incgt instructia oamenilorera defectuoasii... Mi s'a spus, domnule ministru de rgzboi. ca do. v'ati fgcut intrarea in minister atgrnatg de conditiunea ca budgetul dos. sä devieodarg un budget real. Simpatiile noastre vg intovgrg fesc. V previn insg cg veti (Irma dedus o luptggrozavg pentru a ajunge la acestrezultat,fiindcg in che stie de budget inrgurireapoliticei estecliteodatgmai mare cleat cowtiinta cea mai clarg a nevoilorfi a indatoririlor noastre". Iata-1 pe Carp blocul de marmora iata-1. dupa dirceursrnuingui 40 de ani de viafpolihcL neclintit in credinfa sa, cä Carp. cel mai mare pericol pentru existenfa neamului romiinesc este fantomacelor 150 demilioanede slavi moscovifi Colosul dela Nord carevor sin- tinda peste capetele noastre mainile lor de uriasi pentru a strange mainile frafilor lor de la Sud si de la Apus, stransoare din care ar iesi o Romanic sugru- mata, turtita, pierduta. Geograficesteoceanul de Slavi; istoriceste :Ca- terina II-a, Kiseleff, Congresul din Berlin, Basarabia ! Vesnica ameninfare,vechiede 200 de anii intotdeauna de actualitate. Valurile bat latarmurile noa- sirei ameninfa a ne surpa malul". Suna in urechile noastre vorbele aceste, mai deslusite astazi deck altä- data, fiindca la ameninfareaunei distramari politice se adauga acum ameninfarea unei distramari sociale a unei distramari morale.i pentru a lupia impotriva acestuiperico!,se vantura azi ideisi sevantura o orientare politica, ce fac din Carp un profet I Mammal elu cu- Dar sa nu anticiparn. Discursul su dela 4 Decem-pride° baste proble- brie nu se opri aci. El cuprinse toate problemele vietii mele vietit de Mat; de stat, o aratare a tot ce ar fi trebuit sa. se faca, un rechizitoriu a tot ce se facuse, si o expunere deci a tot ce va trebui sse mai facsá. Dupa armata, el ataca finantele, aratand inca odatä ei cele douasistemeintroduse,unulde Dimitrie Sturdza, altul de TakeIonescu,erau nefaste pentru tara, intrucat cel d'intai, al economiilor cu once pret,

www.dacoromanica.ro 388 C. GANE impiedecaui intarireaarmateisi desvoltarea normar atarii, iar cel de al doilea,al scindarei budgetului Statului in ordinari extraordinar, scotea. Parla- mentului controlul tarii asupra finantelor sale. Carp vorbi apoi desprechestia sinodal5 un dife- rend ce tinea de mai multa vreme, intre clerul mirean si episcopate asupra caruia trecem, hind astazi fara nici un interes; vorbi asupraContenciosului admini- strati°, pe care liberalii voiau sa-1desfiintezefara a-1 inlocui .cu altceva, ceeiace insemna a introduce din nou In administratiearbitrarul si influentele politice P. P. Caro deepre reformele agrare. si ajunse insfarsit la Ref ormele agrare, asupra carora trebuie sne intindem ceva mai mult. ...Atunci când auvenitliberalii laputere Fise Carp fmi aduc aminte cä am dat o in- dicatiuneasupramersului de urmat. Am zis: reprimati întâi, vom aviza pe urmit. Partea intgi a indicatiunii mele a executat-o d. ministru ca prisosint5... Dar partea a doua? Ati avizat ? dacii ati avizat, cum ati avizat ?Do. ati gândit cä deslegati chestiunea agrar5întâi printr'o lege a islazurilor, al doilea printr'o lege a tocmelilor agricole, fi al treilea printr'o lege care permiten cum- p5rarea de mofii f i impiirtirea lor la t5rani (Casa Rural5). la s5 vedem dadi aceste trei m5suri dau rezultate, fi dac5 putem zice, cu spirit impiicat, cä e drept cä ati re primal, dar e fi drept c5 ati avizat". Legea izlazurllor. Analizfind apoi cele trei punche, Carp ajunge la concluzia clegea islazurilor in loe s dea imasuri dupa trebuinta vitelor, le &idea dupa numiírul locuitorilor. asa incat locuitorii care aveau vite plateau mult mai scump deck inainte, caci ei plateau si pentru vitele lor pentru taranii acei care nu aveau vite. Si intruciit Carp daduse adeziunea sa la acea lege, el fagadui si o mentina cAnd va veni la putere, insa cu o modificare: ori unde comunele vor voi sa transforme imasurile lor in pamiint de hrana, le va ingadui lucrul acesta, etc' un pogon de panaiint cultivat dadea pe atunci 60 de lei, iar un ima§ numai 20 de lei, ceiace insemna micsora-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 389 rea avutiei nationale prinsustragerea de la cultura a sute de mii de hectare. Intrucat prive§te solutia pentru ima§e, ea era o §tim de mai sus crearea de fiinele artificiale. Lagoa tocmelllor Treciind la legea tocmeliloragricole, dupii o scurtaagrícole. criticafacutapermisiunei de a se faceinvoelila thrla", Carp se intinse asupra chestiuneipe care o com- batuse de mai multeori,principiul maximului §i minimului, care era dupa cum prevazuse, sistematic elu- dat, chiar atunciciind cubunacredinta se aplica perfect legea Preturile do. nu se adoptg, nu se fac invoieli ;Politica preturllor. iar cu o lung inainte de muncg, se stabilesc intre tgrani $i proprietari preturile dupg legea cereret pi a of ertei. Dar aceasta a avut nurnai consecinta foarte rea pentru sgteni, cg a mic$orat creditul de care se bucura piing acum tgranul dela proprietar". Cu privire la Cassa Ruralil, a card principiu era deCases Milan.. a da taranilorposibilitatea sa cumperemo§ii, Carp amintea ca conservatorii veniserä §i. ei cu o atare ideie (Creditul Rural), darca Sturdza fusese acel care, la Senat, se impotrivise la infaptuirea ei : tiu prin cine $isub ceinrgurire,domnul Sturdza a aout atunci aceastg atitudine, dar nu v'o spun. cg nu e bine ca sg le ftiti toate.(Bari- tate mare in Camera). Dar, domnii mei, fie cum va fi, in starea de lucruri actualg, cum se aplicg reforma d-v ? Ni se zice cg s'au dat 30.000 de ha. la tgrani. Dar din aceste hectare nu a fost pus piing astgzi nici un Wan in posesiunea parcelei sale". Voci : Au fost. P. P. Carp : Cum ?Cassa Ruralgadmini- streazg mo$iile cumpgrate, prin ea, de sgteni, $i dos. afirmati di acest mod de a proceda inseamng o punere in stgpaire a tgranilor asupraunei parcele de pgmânt meniig a-i aduce hrang? Eu DA mgrturisetw cii nu inteleg.

www.dacoromanica.ro 390 C. GANE P. P. Carp criti- cfind politica guver- Vasgzicg, tot ce ati incercat nu a dat decAt re- nului. zultate negative cu imapurile, ca legea tocmelilor, ca Cassa Ruralg.i atunci sunt in drept sg vg zic: prima parte a programului, ati realizat-o, ati re- primat ;dar partea a doua apteaptg fried realizarea ei, pi dacg este de judecat viitorul dupg trecut, eu cred cä nu sunteti in stare sg proceda ji la aceastg realizare. Dar acum, Domnii mei, imi veti zice : ai criticat, dar tu ce ai de giind sg faci?" P.P.Carp des- mintand actrzatiile Inainte ines.' de a arata ce are de giind srealizeze aduce de I. Gh. Duca. el, Carp filcu mai intai o chestiune personal". Dei nu era in obiceiul su sse apere de acuzatiunile ce se aduceau, el glisea eg. fiindacum seful unui mare partid politic, era de datoria sa sapere, nu pe sine, dar pe .5efu1 conservatorilor. Ni se spune cg nu poate veni partidul conservator la putere, pentrucg feful lui este un visiitor, care nu a fgcut nimic in tara aceasta, f i pentrucg peful partidului nu este pentru nimeni o garantie, di din sferele ideologice partidulconservator ar putea sg se coboare pe tgriimul practic al realizg- rilor. Dacg ar fi am, atunci evident cá sau eu trebuie sä mg retrag din fruntea acestui partid, sau domnul Duca are dreptate când zice : cât va sta omul acela acolo, partidul conservator nu meritg pi nu trebuie sg ving la putere. Vorbind despre Duca. Dar, domnii mei, la sä vedem, discursul domnului Duca oare probat-a el ceiace voia sg probeze ? Mie, discursul d-lui Duca, imi face efectul unei compozitiunide retoricg.Dacg api supune discursul dumisale fostuluimeu profesor de literaturg ca dea pgrerea sa, sunt convins cg el ar fi pus ca cenzurg :formg minunatg,gindire slabg. (Ilaritate)". cu aceiapi bungvointg pgrinteascg care caracterizeazg pe educatorii germani, el ar fi zis r Elevul Duca. elevul Duca este rugat de acum inainte sg se fereascg de declamatiunilgudgroase pi sg pung

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 391 In cercetarile saleistorice o scrupulozit ate mai mare (easete)". Aratiind crt la activul su sunttrei fapte, realizate conlucrarea activsä a partidelor istorice,anume : deslegarea chesiiunei Dunarei, restabilirea valutei prin sthrpirea agiului, §i improprietarireaa 120.000 de fa- mili farsáne§ti Carp se intreba: Sunt euoare un visittor?" §i singur raspundea: Eu cred eh' nu". Dar in afar:a' de aceasta, am samanat in jurul meu idei, unele au rasarit pi au dat roade. altele Plimantul negru toamna.fnverzegte rasar acum, altele stau sub pamantul cel negru,prima:178.ra. care este tratat de pamant steril de cei ce nu pot sa inteleaga, ca pamantul negru toamna inverzepte primavara". Mi s'a zis de amici partinitori, a Do. ati spicuit din lanurile mele pi cä v'ati hranit din fruc- tul samanaturilor mele. Eu cred ca ei exagereaza. Eu cred di daca ati adoptat unele din lucrurile puse inainte de mine, nu le-ati facut pentru a-mi lua ideile, le-ati facut pentru ca in mare parte ideile mele nu erau dead un bun comun al acestui popor, care se andepte la interesele lui (aplauze). .5'i v'ati asit in acest and cu mine, lar eu nu va acuz ca mi-ati luat bunul I" ...Dar domnul Duca m'a apostrof at pi Cu cuvintele: D-le Carp, d-ta nu poti veni la guvern, fiindca reprezinti ideile unii generatiuni invechite unei generatiunicare n'a facutnimicpentru tara, unei generatiuni peste care trebuie sa aruncam valul uitarii I Apa sa fie oare? la sa vedem. La 1848, dupa o luna perioada de aservire, care nu era faptulelementelor indigene, ci a elementelor straine, are Romania in fine posibilitaba de a se deptepta, pi atunci cine ia in mana redeptep- tarea acestei tari? Oare elemental burghezsau democrat? elemente noui, care gasesc in inlaturarea lor dela serviciile Statului convingerea pi puterea necesara ca S ii sdrobeasca piedicile ce li se pun in cale? Nu. Regenerarea se ja in mana .de fu i vechilor boieri, pi dadi lupia a fost am de

www.dacoromanica.ro 392 C. GANE ufoaril, este poate cii bälrânii boieri, c5nd vedeau pe fu i lor dinaintea lor ca adversari, au liisat cad5 mâna ce voia sä loveascii, poate chiar m5n- dri cä eisesc in copii lor atetta vigoarei atata iubire de far5. (Aplauze indelung prelungite). Dar la 66, elementele democrate au redificat aceast5 tribung? Luafi lista guvernului de atunci, vefi vedea cá nici unul nu era, care sá nu apar- finii vechilor boieri: Golescu, Catargi, Ghica, Ha- ralamb, Mavrogheni, Cantacuzino, Rosetti, Leccal Istoria vä oprefte sá aruncafi un v5l de uitare asupra unei generafiuni, care v5 dá posibilitatea 85 o insultafi asaizi". 0 parte din Camera' e in picioare la auzul acestor impresionante cuvinte. Se aude: bravo, bravo! Aplau- zele acopera vorbele batranului orator, care ind'arjit in apararea clasei salei de altfel in restabilirea celui mai pur adevar istoric. urmeaza cu accentele unei ti- nereti recapatate ca prin minune: Da, Domnilor, da, are. dreptate vechiul meu profesor: Elevul Duca este rugat sä pung in cerce- Cárile sale istoriceo mai marescrupulozit ate. (Ilaritate, aplauze)". Lui Duca, ani de zile, nu i s'a mai spus dupa aced discurs deck elevul Duca", iar elevul cAnd s'a facut mare abia in epoca postbelidi a ramas cu un dinte impotriva batranului orator dela 1909. Vre'o 20 sau 22 de ani dupa aceasta §edinta a Camerei, el scria intio carte de Portretei Amintiri" 1) cí deosebirea I. Gh. Luca des- dintre inalta conftiinf5 a datoriei ce chinuia nein- pie P.P. Carp In ..Portrete el Amin- cetat sufletul lui lonel Briitianui dintre fatui- tirr. tatea phut]. de SUPERFICIALITATE a lui P. P. Carp, zugriivefte de minune dou5 mentalirá(i f ixeazg definitiv dou5 fizionomii". Ba irei i pe a lui I. G. Duca 1 La sfiir§itul discursului sau, §.1 inainte de a vorbi de programul conservator, Carp trebui, caci se impunea

1) IG. Duca : Portretei amintiri", p. 37.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 393 lucrul acesta, Set atinga chestiunea formarii noului partid democrat al lui Take Ionescu: P. P. Carp vorbind Eu sus fin a cuvântul de democratie estepid osp re democratio i formarea noulut trebue sg fie apanajul tuturor partidelor, fi andpartid democrat. un partid zice a el, pe lfingg ideile sale conservatoare, are exclusivpro prietatea cuogntuluide- mocratie, ii rgspund: numai o parte este a ta,tu n'ai deat un condominium cu toate celelalte particle. Ce intelegem noi prin democratie, am mai spus-o: prin democratie nu intelegem ca prin fraze aventuroase fiecare indranet sg iasg la ivealg, ci intelegem ca fiecare sii-fi aibg locul, prin muna pi merite, in aceastg targ. De e fiu de boier sau fiu de tgran, nici unul nici altul nu trebuie sg ei- seasa loc, dacg nu-fi servefte tara". Usturator pentru unii, adevarat pentru toti caci democratie nu inseamnä aliceva deck exact ceea.ce a spus Carp: posibilitatea cese dä' fiecarui cetatean SA ajunga la once onoruri, daca le merita, §i. fiecarui om sa traiasca, daca merita. Ciit despre programul partidului conservator, cu care incheisa Carp acest magistral discurs, el este cel despre care am vorbit de douli ori in ultimele capitole §i asupra caruia nu mai este nevoiesa insistam.Atiit doar, ca Petre Carp repeta, cu taria convingerei sale, cli dupa dânsul aproape bate relele de care suferea tara veneau dela o administratie rea, §i. ca atare, singura indreptare, ef ic ace , era aplicarea legei sale de descentralizare administrativa. De sustragerea administratiei de sub inrgiuri- rea partidelor politice va atgrna mizeria sau bel- fugul clasei de jos. ,,i acum, domnii mei, am terminat. V li lassg judecati claa sunt numai un visgtor neputincios, care a trecut in viata politia a Romitniei farg sii base nici o urmg, pi cgruia la sf grpitul vietei lui i se ponte arunca, ca ultimg miinggiere, mgrturia a a fost un om cinstit 1"

* a is

www.dacoromanica.ro 394 C. GANE Putine zile dupa aceasta sedinta a Camerei, in care s'a inaltat Carp pe culmile cugetarii politice, s'a intitm- plat un faptcare i-a dat putintasa-si desvaluiasca inca odafi inaltimea sufletului sau. Atentatulcontra lui lone' Bratianu. In seara de 8 Decembrie, un individ (Gh. Stoenescu) urmarind pe Ionel Bratianu pe strada Coltei, frase asupra lui, pe la spate, trei gloante de revolver. Unul din ele patrunse in omoplat, celalalt in torace, asa back, cttteva zile in sir, viata primului-ministru a fost in primeklie. La Camera, presedintele Mihai Pherekyde comunica deputatilor acest atentat, infiertindu-1 cu elocvente cuvinte. Carp, emotionat, se scula de la locul sau,i luttnd indata cuvantul dupa presedinte, zise: Atitudinea lut P. P. Carp fati de a- Fag cu asemenea crime, care nu sunt crime tentat. numai contra unui om. ci sunt fi crime contra unei natiuni intregi, eu cred cä deosebiri de partide nu mai existg. Mii simt intr'un gind i intr'un suf let cu intregul meu partid, când din inimä dau adesiunea mea la caldele cuvinte pe care le-a rostit domnul prefedinie" 1). Aceasta solidaritateera de fapt destul de fireasca. Dar ceiace putea face numai Carp, si altul n'ar fi facut-o, e ca la 10 Decembrie trebuind Conservatorii tina o intrunire publica la Bucuresti, el refuzil s-o pre- zideze, zictind ea' nu se poate da unei intruniri un caracter pe care nu trebue sa-1 aiba, cand adversarul nit e condamnat la neputinta !" 2). Agonia liberall, Intram in anul de agonie al guvernarei liberate al mortii, inttimplata in Decembrie 1910. Anul incepe cu un non succes electoral al Takistilor la Iasi; reusita lui Gh. Lascar impoiriva lui Manicatide (225 de voturi contra 191). Guvernul simte ca nu mai merge, ca va trebui sa se retraga pentru a se reorganiza in opozitie. Dar chestiunea succesiunei e delicata. Cui va da regele pu'

Atentatul fusese pus la cale de socialiqti, care nu puteau ierta pe liberali pentru expulzarea viitorului comunist Racowsky, cu atilt mai mult cu catacesta, incercand prin Waning se se strecoare neqtiut In tara, fusese prins la Caineni itrimis din nou peste granit a. Marghiloman, p. 69.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 395 terea? partidului istoric, dupsä cum ii- era obiceiul, sau partidului care se impunea prin succesele saleelec- torale ? Ohestlunea niece- La o intrunire a partidului la Ia§i (cu prilejul ale-eiunef. gerilor de mai sus, candidatal guvernuluifiindC. Meissner), Carp puse chestiunea succesiunei net, f6iii inconjur. Dup'ii ce vorbirsä Matei Cantacuzino,Const. Meissner, Nicu Filipescu 1)*i Al. Marghiloman, luá el cuvântuli adresiindu-se partizanilori aleeitorilor, le spuse Din toate ate vi s-a spus, cred cá afi cgpatat convingerea cg guvernul e slab sub bate punctele de vedere... un guvern a cgrui viafg nu nzai e lungg. Guvernele sunt cai oamenii : fiecare om vrea sg tr'iiiascg cAt se poate de mult, dar ciind vine clipa mor fu, ori orea ori nu vrea, tot trebuie sä moarg. Guvernul se va duce pi chestiunea este: cine El poate inlocui? Se zice cä partidul conservator nu poate veni la put ere fiindcg e desbinat, adicg prin aceasta s'ar infelege cg partidul arfi tare, dacg s'ar impgca cu d. Take lonescu. Vg 'intreb: este mgcar unul din d-voastrg carear crede, cg dacg eu m'ap impgca ca d. Take lonescu fimai tare, de ciit sunt acum? Nu. Eu cred cg d. Take lonescu arfimai tare, iar eu mai slab... dacg cineva ar crede cg eu ap putea face o frn- pgcare cu d. Take lonescu, nu mg cunoapte. O fm- pgcare "intre mine pi el nu e posibilg. Atunci napte "intrebarea: cine poate veni la guvern?... Acela care trebuie sg Ding pi care va veni la putere este partidul conservator, care a luptat

1)Filipescu tinu un frumos discurs, din care vom spicui urml- toarele ...Avem in capul nostril pe d.Carp, omul care a stat cel mai ddrz f i mai beifos in contra ticeilosiilor timpului. Cel puf in aceastd glorie nu se va putea rdpi d-lui Carp: acea cd n'a sacrificat niciodatd un interes al interesului de par- tidci cd a reprezentat protestarea cea mai elocventd in contra turpitudinilor epocei noastre. Va fi avdnd cusururi d. Carp..." $eful 11 intrerupse: Protestezr Rdsetei aplauze, iar Filipescuurmd: Ti se imputd, d-le Carp, di nu esti destul de abil, adicti destul de f fret. Ti se imputd cd prea esti dintr'obucatd, cu prea multe asperitdfi, prea colturos si ghimpos. Dar adevdrul fl virtutea nu pun suliman".

www.dacoromanica.ro 396 C. GANE

pi guvernat in tara aceasta,partidserioscare pune interesele tgrii mai presus de interesele personale. spun cg nu fac o rea profefie, cgnd declar cä enenimentele de care e am vorbit se vor intgmpla mai repede decgt vá aftepta(i". Credinta lui Carp ca va veni foarte curiind la putere se bizuia pe o audienta pe care o avusese la 31 Decem- brie trecut Marghiloman la printul Ferdinand, care-i spusese D-1 Carp are dreptate, nimic nu se va indrepta cát limp nu se va schimba sistemul de administratie al OHL.. Veni-va odatgi rândul oamenilor de treabg /"1). Dupii o conversatie intre Filipescu §.1 Biätianu, cánd acesta Ii spusese : Regele nu face caz de Take lonescu. Pgrerea mea e cg Regele va cguta sg impace pe Carp ca Take, ceiace va fi desigur fgrg rezultat,i ca apos Carp va avea puterea fgrg conditiuni". (29 Ianuaric 1910, in Notele' luiMarghiloman) §.1 dupí o audienta a lui Marghiloman la Regele el insu§i, care spusese : Ingrije§te-te bine, am nevoie de D-ta", (Mar- ghiloman era bolnav de ochi), Conservatorii credeau venirea lor la putere este o chestiune de zile. Insa iarna trecu, §i. prim'avara, §i. venirsá vacantele de varii, iar in capul guvernului tot Brátianu era. Carp pierdu rábdarea. La 15 Iunie el plecà in stria- nátate, ca de obicei, §.1 inainte de a pgr5si tara se duse la Marghiloman, declarfindu-i cà dadi in Septembrie, mult inceputul lui Octombrie regele nu se fine de vor- bá'.§i. nu-i dà guvernul, el se retrage in viata privat4". Amä'rá'ciunea aceasta se reflecteazg§i. in Kindurile

1) Marghiloman, o.c.I. p. 73. Simpatia ce arAta prinful Ferdi- nand lui Carp 11fAcu sA adäjduiascA, ca dupg moartea regelui Carol situafia politicl va fi datd pentru mult1 vreme Junimistilor. Dar lucrurile se intorsese din potrivA,í dupii ce fu Ferdinand rege, lonel Brätianu ajunse mai tare cleat inainte atotputernicI

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 397 unei scrisori pe care o trimise, o luna mai tarziu, nevestei sale, din Vittel (13 Iulie 1910):

Ma chère Siss, Merci pour ta bonne lettre, mais que Deux-tu, la vie este ainsi faite, elle donne tantôt plus, fount& moins qu'on ne le mérite: et il est certain qu'en politique elle m' a donné moins, mais s'il y a compen- sation il ne faut pas être ingrat, ji faut se dire qu'on ne peut pas tout aDoir". Greutatea Iata-1 din nou pe Carp omul, cel care este atat de unei biografli a greu de urmarit in viata o biografie Virg. corespon-lui P. P. Carp. dental Si cand, din intamplare, dai de un crampei de scrisoare, gase§ti in ea numai suflet numai suflet in omul despre care cei ce nu-1 cuno§teau ziceau ca e taios ca un cutiti rece ea o zi de iarna. Fiindcain adevar taios era, iar mandria lui 1'1 impiedica sa-§i des- valeasca sufletul oricui, sa fie sentimental §i expansiv. Dar catre tovara§a vietii lui oh, atunci lucrurile se schimbau, atunci putea, mai ales de departe, cad astfel de naturi mai u§or i§i arata simtimintele prin sera, de cat prin grai, atunci putea srt marturiseasca ca e amarat In poritica, fiindca viata i-a dat mai putin decat simtea el ca. merita. dar ea el to-Wi nu se poate plange, fiindca aceia§i viata i-a dat in schimb fericirea o conapensatie. Si totu§i, ni s'a intamplat s.-1 intalnim, uneori, in finer*, expansiv; iar acum, batran, la 72 de ani §i jumatate, iatcavem prilejul sa-1 mai aflam odata ex- pansivi sentimental, pastrator de vechi prietenii in- telectualei suflete§ti, care nu se raita§i nu se pot §terge din Banchetul A fost cu ocazia aniversarii de 70 de ani a luimist deja 16 Febr. Maiorescu, la 15 Februarie 1910.S'a facut sa coincida1910. aceasta serbare cu hanchetul anual al Junimii care nu §tim daca n'a fost §i cel din urmii, dupii o serie de peste 45 de banchete. Se intrunira acolo toti batranii junimi§ti care mai traiau, §i erau pe atunci inca multi, Maiorescu, Carp, Rosetti, Negruzzi (Pogor mu-

www.dacoromanica.ro 398 C. GANE rise in 1906), Gane, Naum, Xenopol, multi. Unul din comeseni, Aurel Popovici, a lásat o descriere a acestei aniversiiri, pe care o vom reproduce aici, caul pe laneii cii este frumos redactatii, bine giindita si bine simtitg, apoi ea este si deosebit de caracteristica pentru psiho- logia lui Carp 1). Deserleres lut Aural Popo vicl. ...0 salh mare piing de literati. Ling Maio- rescu pedea Petre Carp, pe care atfita lume ne- cunoschtoare il proclamase de mult :cosmopolit incorigibil. Se rostirhmai multe cuohnthri. Se scoalh f i cosmopolitul Carp. Duph o mtroducere, In care spune ch §-Uinta niciodatii nu e mediocril, in schimbmediocritbltilesunt totdeaunastiin- lifice, se intoarce spre vechiul shu amic Maiore- scu, pi-i zice, cu felul shu lapidar : 51tii tu dece te iubefte lumea am de mull? Am sh-ti spun eu. Pentruch tu ai fost un caracter. Pentruch atunci chnd au inceput unii fi altii sh ne schimbe f i sh ne bat jocoreasch limba noastrh romhneasch, cultura noastrh, tu ai aout cura jul sh te ridici ca ptiinta ta contra lor. Lumea simtea ch tu luptai dintr'un sentiment de datorie publice. Textual. La Hitrfinul Carp se vedeau lacrhmi in ochi. El lull pe prietenul su pi-1 shruth in mijlocul adu- niirii. A fost unmomentde mareentuziasm o4tesc; aplauzele nu se mai isprhveau. Emotia aceasta era nhvhlireafireasch a unei puternici simtiri, in obra ji, in ochi, in expresii romhneqti, In liicrhmi romhnefti (sic).Nimeni din chti it cunosc pe Carpnu-1 vhzuseniciodath athtde mirat. In acel moment, oricine vedea limpede piing in adâncimea sufletului lui Carp, vedea in el un romhn, luat de loath' lumea drept un scep- tic. Pe fundul intotdeauna acoperit al sufletului lui, vedeai cum sciinteiaza un adevgrat focar de simtire romfineasee. Pe mine, fulgerarea acea din adhncuri suflete?ti, m'a fiicut sh vhd o cliph vepnicia adevhru-

1) Aurel C. Popovici : Nationalism gi democratie".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 399 lui pe care demult il simteam : numai in ca- ract ereputerniceprin moralitatealor, bate o inimg patrioticg, sgrá§luiepte adevgrata dragoste de neam. Giindindu-mg la scena aceia, nu ggsesc extraordinar cleat unlucru, cri un Carp,un conservator ca el, putea fi privit ca un om lipsit de nationalism. E ceva absurd.Un conservator de talentextraordinar,care (mea sg opreascg invazia teoriilorpoliticevgaimgtoare prin ra- dicalismullor, care dinmoralitatea sa politicg intransigentg a renuntat ca nimeni altul la ani pi ani de putere, f i care cguta sg indrumeze (ara pe calea unei desvoltgri naturale, este in aceastg farg cel mai mare bgrbat de stat fi patriot... Azi Petre Carp e om bgtriin. De0 ochii sgi strglu- cesc ca ochii unui tgrar de 20 de ani, defi spiri- Jul sgu este de o rargvioiciune, azi e aproape indiferent dacg va mai guverna sau nu aceastg farg. Omul acesta fusese rânduit de Dumnezeu sg stea toatg viafa so in fruntea trebilor publice. Cu asemenea grgdinar politic, azi Romfinia ar fi grgding. Statul român ar avea, de zeci de ani, administratie cinstitg, priceputg f i statornicg...... Prin codificarea libertritilor publice se punea de mult capgt anarhiei. Prin reducerea lentg a Par- lamentului la rolul sgu adevgrat de organ de control al actelor guvernului, lar nu de pretins reprezentant al unei fictive suveranitgti a poporului, el putea fi scripat din mlaftina patriotismului ghe- pef tar. Prin inlgturarea a mii f i mii de Rorrigni harnici din mrejile politicianismului, ei ar fi fost nevoiti sg se apuce de negof fi meserii, lgsand trebile publice pe care nu le pricep. Oftirea ar fi fost ceiace nu este astgzi. ,5'i de domnul Carp nu s'ar putea zice, in inteles critic, de at un singur lucru : cg n'a fost in destul de conservator". Acest om a fost sistematic inlgturat toatg viata lui. Atiit e de adevgrat cli democrafia f i cei ce sus fin ,calcri in picioare cele mai mari valori morale ale unui popor.... Am tinut sg spun aici con-

www.dacoromanica.ro 400 C. GANE vingerea mea despre aceastit intrupare a intelepciunii, a caracterului, a patriotismului românesc 0 in deosebi a vechei Moldove, pentrucil pilda lui Carp, ca pi a lui Maiorescu, ne aratä valoarea holitrâtoare a marilor individualititti, and e vorba a se da directii desvoltärii unui neam". Ce departe suntem de aprecierea luiDuca asupra aceluia§i Petra Carp : o fatuitate plina de superficialitate !" Si vorbele aceste au fost aruncate de fostul elev Du- ca, pentru o razbunare dincolo de mormânt. Carp avea §i el razbunarile luí ,care-1 inaltau in loc sa-1 mic§oreze, care faceau din el una din fiintele acele rare ce tree prin viata desbracate de patimi §i de ura. Sufletul el earac- terul lul Carts. Dupace, la 10 Decembrie 1909, in urma atentatului impotriva lui Ionel Bratianu, spuse ca nu poate prezida o intrunire menita sa combata un adversar ranit §i condamnat la neputinta acum, la 24 Februarie 1910, o saptilmâna dupa aniversarea lui Maiorescu, vorbind la Camera asupra desfiintarei Contenciosului Admi- nistrativ ,e1 se se revolta impotriva unui orator care-I atacase pe Sturdza : Mai intfii, Domnii mei, sä inläturäm pe d. Sturdza din discutiile noastre. Domnul Sturdza nu mai apartine prezentului; el nu apartine Incá Isto- riei. Prin urmare o delicatetä elemenlarä ne obli- git a nu-1 lovi, pi nu admit sit-1 introduceti ca com- batant in luptele noastre parlamentare". Fapte de aceste, vorbe de aceste, pot sluii de modele In traiate de etica. Si in acela§ discurs, prin care combatea din nou cu tarie Clesfiintarea Contenciosului Administrativ fara ca abuzul administrativ sfi fost desfiintat" ,in acela§ discurs gasim acest sfar§it, adresat direct lui Ionel Bra- tianu : Rugämintea mea este urmätoarea :Domnule Brätianu, d-tai ca mine suntem efii partidelor guvernamentabile din aceastä tarä. Aceastä cole- gialitate face sit nascä obligatiuni reciproce, pi una din acele obligatiuni este sá ne indreptäm grefelile

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 401 unul altuia, ciind venim la putere. Vä rog, D-le Briitianu, ca acele grwli sä nu fie prea numeroase nici prea ireparabile, pentru a nu-mi face sarcina prea grea (mare ilaritate)". Avertismeniul :domnule prun-ministrud-ta ai ajuns rein& la cea mai inalt5 pozifiune din statul român, in virtutea numelui pe care-1 porti. Datoria d-tale este s5 justifici dinaintea acestei färi, cum cá nu ai mo0enit nunuu numele, dar a ai mo0enit pi insuOrile párinielui d-tale. Incerdi- rile pe care le vei face in aceast5 privintä vor fi intotdeauna intov5r4ite de urgrile mele. fiindca ne-am intins iara asupra sufletuluii caracterului lui Carp, sa ne intoarcem la mintea, la ju- Dovada decata sa politicii, la calitatile sale de ora de stat,pen-lui Carp de a iudeca f ap t el edeeprine't tru a arata ca. la 73 de ani el era, dupa cum zicea Aureldin cuvantarea ea Popovici, in deplinatatea facultafilor sale, ca-i stralu-cu privire la budget ceau ochii ca unui tanar §i-i era spiritul de o rara vioi-(22 Martie 1910). ciune". Dovada aceasta o facu la Camera, la discirtia generala a budgetului, in ziva de 22 Martie 1910. Intrarea in materie a acestui discurs e un capo d'opera in ce prive5te politica sociala : ....Domnii mei, dad; compariim ceiace s'a filcut In alte tári, cu prilejul dobAndirei liberatilor politice,i ceiace am väzut la noi, constaam un lucru foarte straniu, cum di in alte f5ri constitutiu- nile liberale n'au flicut dealt sá traducä in drept ceiace era deja in fapt,i c5nd diferitele consli- tutii franceze au fiicut ca cuofintul lui Sieyès, .,le tiers état" trebue s5 fie totul in Stat, sä fie recunoscut ca baz5 a drepturilor politice de toat5 societatea francea acea societate francez5 n'a f5- cut dead sá constate un ce care exista deja inainte chiar de revolufia francezii. Elementul bur- ghez srápiinea toatil producfiunea acelei täri. Fie ea literaturii, fie ea industrial:4, fie ea agricol5, toa- tä producfiunea era in mâinile burgheziei franceze de pe atunci". 26

www.dacoromanica.ro 402 C. GANE La noi, D-v suntefi mai tineri decal mine, dar éu imi aduc aminte foarte bine de epoca aceia cad la noi medicii erau straini, spi(erii erau straini, dascalii erau straini, arendafii erau straini 1). T-oata patura aceasta care constitue forfa de activitate, burghezimea unei fari, era compusa din straini. Negustori, meseriafi, tofi straini., 'i când In aceasta stare de lucruri noi ne-am dat o Con- stitufie liberala, ne-am gait inaintea urmatoarei probleme : avem o constitufie liberala, dar and ne uitam in jurul nostru daca avem fi clasele pe care trebuie sii se sprijine acea constitufie liberala, nu le-am gasit nicaeri fi a trebuit sa le cream, fi le-am creat. Dar rezultatul a fost, cá creafiunea acestor elemente neputându-se face .destul de repede prin propriile lor puteri, a trebuit S II fie f acute prin a- jutorul Statului, fi de acolo putem zice ca au izvo- rat neajunsurile starei noastre actuala constitufio- nalii, de acolo faptul anormal ca partidele noastre sunt partide budgetare. Eu cred ca nu exista o jara in Europa in care numarul acelora ce-fi trag Partidele noastre sunt p rtide budge- mijloacele lor de existenfa din budget sa fie (Lisa tare. de mare ca la noi. Aceasta, domnii mei. trebue sa aiba in mod fatal o mare inraurire asupra budge- telor, fi de aceia, ca consecin(a a partidelor budgetare, avem budgetele care nu sunt pentru jara, ci pentru partide. Un budget al farii trebue sä aibil in vedere nevoile reale ale farii, fi acele nevoi reale ale farii se pot arata sub doua formule : prima formula este desvoltarea fortelor productive, a doua formula ap6rarea lor. Die Nahrkraft und die Wehrkraft, cum zic economiftii germani. Un budegt care nu Die Nahrkraft und fine cont de aceste doua cerinfe, nu este un budget die Wehrkratt. real.

1) $piter inseamnä pe moldovene§te farmacist. lar la farmacie se zicea qpiterie. Dasc5.1= Invatátor, profesor.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 403 Fatg cu acest budget al tgrii, care sunt semnele caracteristice ale unui budget de partid ? Sem- nele caracteristice ale unui budget de partid sunt cg, inainte de Mate, personalul trebuie satisfgcut, ;i nu numai satisfgcut, dari mgrit 1).i când resursele ordinare ale unui budget nu sunt suficiente ca sg indestuleze personalul, nici ca sg-1 mgreascg, atunci se scade dela ceiace trebuie pentru fortele productive fi se scade dela ceiace trebuie pentru fortele de apgrare. Aceasta este teoria generalg. La aplicare ce constatgm ? Constatgm cum cg budgetele noastre, Mate nu au tinut seamg de ceiace trebuie armatei, nu au tinut seamg de ceiace trebuie fortelor productive ale acestei tgri, dar au tinut foarte mult seamg de sporirea functionarismului, fi putem afirma cg nu este o reformg facutg In aceasig targ, al cgrei rezuliat, fi de multe ori singurul rezultat, sg nu fi fost un spor de functionari". Dar aceasta nu este suficient pentru budgete de partid. Budgetul de partid mai reclamg sg, te sustragi cât se poate de mult de la controlul parlamentar,i atunci, cu o piretenie demng de toatg admiratia, se creazg in budgetul general budgete speciale, cu administratia lor specialg, cu resursele lor speciale, cu o lipsg de control din partea parlamentului, care satisface cu desgatuire pe pe cei ce stgpânesc budgetul". Dupii aceastä expundre, care este vredniciis rmâie P. P. Carp anal/- zeazi spotbudge- in Istoria Romiinilor, si care va rámânea, cai acea a-tul. supra participilrii boierimei romiine la renasterea Carp intrà" in amsánuntele budgetului, aratand acesta este pe exercitiul anului 1910-1911 de 461.000.000 lei,cu un spor asupra budgetului in exercitiu de 26.000.000 lei, din care spor nu s'a safisralcui miicar nevoile armatei. nici ale ciiilor feral e, nici ale soselelor.

1) De la Carp a ramas celebra fraza ca Romfmul se naste bur- sier, traeste functionar, i moare pensionar". Candi cu ce ocazie a rostit-o, nu putemti, cad am citit bode discursurile sale si nu am gasit-o consemnati nicaeri. Dar e mai mult decal probabil ci o fi rostit-o, °data undeva.

www.dacoromanica.ro 404 C. GANE Numai la Lucrarile Publice ar fi fost nevoie pentru po- duriì pentru §osele,i immai pentru repararea lor, de 40 de milioane de lei. Dar nu s'au alocat,zicea Carp, pentru aceste lucrari nici un ban : Nimic pentru armatii, nimic pentru fortele pro-. ductive ale järii. Dar functionarismul, oh ! acolo suntem intr'un adeviirat Eldorado 1" oratorul arata ca s'au creat functiuni atat de numeroase, mncât, negasindu-se personal ca sil umple posturile create, suma alocatá acestor functiuni, 2.300.000 de lei, a fost varsata la Casa de Pensii !Iar budgetul pensiilor, care in 1900 era de 4.350.000 lei, ajunsese in 1910 la 11.000.000! Asupra más.nuirei acelor budgete speciale, create de Take Ionescui adoptate cu entusiasm de liberali, Carp arata urmatoarele :ea, in 1910 de radii, din budgetul de 461.000.000 lei, numai 311 milioane reprezentau adevaratul budget, iar 150 de milioane reprezentau budgetele speciale, cele care nu erau supuse controlului parlamentar.i la fel ca excedentele, care in ultimii zece ani reprezentasefa o suma de 280.000.000, din care se intrebuintase 60 milioane pentru armata, 40 milioane pentru portul Constanta, 50 milioane pentru datoriile din ¡recuti 30 milioane pentru fondul de rezerva, total deci 180.000.000 lei, iar restul de 100.000.000 a fost intrebuintat aa pentru materiale, pen tru nu f tiu ce, in fine, nu se f tie pentru ce f i cum". Iar daca nevoile reale ale Orii nu erau indestulate, apoi nici macar resursele sale nu erau exact cuprinse in budget. Dar evalugrile ? .Apoi evalugrile, domnul ministru de finan(e zice el sin gur cä s'a ajuns la limita extremg. Eu vä mgrturisesc de Domnul ministru de finante imi este mie o fiintg simpatia 1). Dar in ultimele vremuri el este pentru mine fi o fiintá duioasg. (ilaritate). D-1 ministru de final* emite teoriile cele mai bune, dar când vine la apli-

1) E vorba de acelaq Emil Costinescu, pe care Carp ilaprecia de fapt mai mult decit pe totí ceilaltí liberal. dela moartea luí Ion BrAtianu incoace..

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 405 catiune se supune Cu lacrimi, e drept,i aceasta face duioia situatiunii lui dar se supune cerintelor colegilor dumisale, ¡flat dumnealui a- Probo meltora pe- plicá adagiu latin : probo meliora, pejoraJora eequor. sequor, aprob pe cele bune, dar mg plec la cele rele. In expunerea de motive d-sa este un ministru de finan fe ideal; in budgetul lui, e o fiintg neno- rocitii, care pliinge asupra ruinelor fárii. (Aplauze). Camera aplauda. Cand era Carp spiritual, Camera aplauda, indiferent dac'd el lovea in adversari sau in prieteni .Pentru aceia i-a iämas numele e'd el a fost un om spirituali cinstit, dar altceva nu fiindea din cei care-1 ascultau vorbind in parlament, 80 la Kral intelegeau glumele sale §i mai mult nu intelegeau nimic. Propunerea lui P. Acuma .,la critique est aisée", dar ce era de RicutP. Carp pentru pentru a indrepta lucrurile ? dreptarea eituattei. Trebuia redus functionarismul inutil, trebuia des- fiintate bugetele speciale, §i trebuia, in loe de un spor de 13.000.000 lei pe care-1 crease budgetul din 1910-11, un spor de 20.000.000, astfel repartizat : 3.700.000 pentru armata,i cate un milion pentru Lucrri Publice, Domeniii Interne (politic), adecii 6.700.000+13.000.000 = 20.000.000. Cu acest budget s'ar putea incepe o efai de desvoltare a fortelor productive ale fáriii a apiirri- rei lor. De aceia, cand va veni la putere, Carp va lua departamentul finantelor. Dar, dupti cum am vbizut, el credea cmomentul guvernarii sale era mult mai apropiat deck era in realitate, ceiace-1 indrepfáti sh."-§i ter- mine astfel magistrala sa cuvântare : Domnii mei, se ridicase, ieri mi se pare ches- Cheetlunea dura- tiunea ciiderei sau duratei guvernului actual. Eutel guvernulut. nu vreau sä fac pronosticuri, dar am sä reamintesc o anecdotg din literatura francezg.Fontenelle, bgtrfin de aproape 100 de ani, ajunsese la momentul ciind toate puterile i se sliiiserg. Aparenta era a unit' bargn verde, dar nimic nu mai functiona, fi un prieten intrebitndu-1 : Que sentez-vous, Monsieur de Fontenelle ? el fi riispunse :Je sens une grande dif ficulté d'être. Aceasta, domnii mee,

www.dacoromanica.ro 406 C. GANE se explica f i la Do. Ceiace caracterizeaza guvernul actual este o mare greutate de a trai". Totuvi, ca sau fara baloane de wdgen, guvernul trAi inca exact noua luni, in timpul carora Carp, dupa cum am vazut mai sus, Ii pierdu rabdarea piina a scrie nevestei sale ca viata i-a dat mai putin deck merita, phnii a spune lui Marghiloman ca va parasi in toamna arena pu.blica, daca regele nu-i va da pana atunci pu- terca. Totuvi se flea Septembriei Octombrie, vi el nu parasi arena publica. Motival era ca intre timp Maiore- scu avusese vi el o audienta la Rege ,care-1 sfatuise aiba Conservatorii rabdare, caci inainte de starvitul a- nului vor fi chemati sformeze guvernul 1). DimIIa guvernului liberal el forma- De altfel. in Martie 1911 se implinea perioada con- res noului g uv e r n Conservator (29 De-stitutionala de patru ani de guvernare liberala, ava ceznbrie 1910). eat chiar daca Regele nu vi-ar fi tinut fagaduiala. Brri- tianu tot trebuia sdemisioneze. Dar Regele vi-o tinu. La sfàrvitul lui Decembrie. trei zile inainte de Craciun, primul ministru intruni majoritatile parlamentare, co- municându-le c, pentru a pregati o nouai fecunda guvernare, partidul national-liberal e nevoit sa se retraga dela putere. Demisia fu data abia la 28 Decembrie 1910, iar a doua zi, 29 Decerabrie, dimineata, Carp fu chemat la Palat pentru a forma lista ministerialai apoi dupa amiaza pentru a presta juramtintul.

1) Nimic important in restul anului, cleat agitatia asupra legei pentru Ineurajarea industriei nationale, despre care vom vorbi insi sub urmitoarea guvernare a lui Carp, si legea asupra Consistoriului Bisericesc ,care ridici o furtuni in Parlament, astizi neinteresanti ea toate chestiunile de ordin religios. In schimb se petrecu in Ardeal lucruri de un deosebit interes pentru zilele de azi. Alegerile generals din Ungaria aduseri o noutate. De unde, de multi vreme, ideia pa- sivismului predominase in rominime, acum ea hotiri si ja parte la luptele electorale, dei legea ungureasci, pirtinitoare pentru Ma- ghiari, micsora mult sortii de izbindi ale Rominilor. Incercarea cu o deosebiti patimi, nu numai de ungurime, dar si de intreaga rominime de dincolo si de dincoace de Carpati, didu gres ea rezultat general, dar nu ca rezultat mora/, deoarece, votul fiind pe atunci in Ungaria pe fati, succesul Rominilor fu destul de considera- bil (Vasile Lucaci cizu numai cu 96 de voturi la Beius,Vaida Voevod este ales la Oristie si la Arpo, iar In alte 4 localititi furi alesi Teodor Mihali, N. Serban, Stefan C. Pop si V. Damian. In schimb Octavian Gogai Iuliu Maniu cazuri cu o mare diferenti de voturi).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 407 Dar lucrurile nu se petrecusera fara oarece greutati. La sfArsitul lui Octombrie, prin presiuni venite de iIncerckrtp ere tntreCarp-Take de apro- sus, se incercase o apropiere intre Carp si Take Ione- Ionescu. scu. Parlamentarii erau Marghiloman i Badarau. cerura urmatoarele : intiiiu cPetre Carp sa declare cum ca sefia viitoare a partidului nu poate fi rezervata unui privilegiat prin nastere (! ?), al doilea sa. se Lai revizuirea Constitutiei pentru a inscrie in ea reforma administrativa, inamovibilitatea tuturor functionarilor, contenciosul administrativ,i revizuirea legei electorale (contopirea colegiului I cu al II-lea) 1) Aceste erau cererile lui Take. lar raspunsul lui Carp fu : Nici o declaratie pentru sefie, deoarece aceasta ar insemna srecunoasca, ceiace e fals, ca exista un privilegiu al nasterei ;nici o revizuire a Constitutiei la care se opunea el de 40 ani; nici o reforma electorala, caci ar fi o primeklie a opune un mare colegiu proprietate-oras unui strâmt colegiutaranesc; si in definitiv nici o intelegerei nici o intrevedere cu Take Ionescu spre a nu legitima credinta ca nu se poate fara el 2). Scurt ! Aceste se intâmplau la 28Octombrie.Dar Regele avea ce avea in gAnd. In Decembrie Ii spuse lui Carp, la o audienta care avu loc scurt timp inainte de Craciun caIl roaga totusi sa incerce un guvern de concentrare cu Take Ionescu". Iar ceiace avea Regele in Wind, era Ga. nu fie in tara trei partide. Lucrul acesta nu-1 putea suferi. Doua partide istorice gasise in tara ciind venise, doua sa ramana. Acesta era si cuviintul pen-trucare succesele electorale ale Takistilor nu-1 impresionau un partid care nu era istoric ! i motivul pentru care dorea o impacare intre Carp si Take contopirea celor dousii disidente si reconstituirea partidului conservator. Carp raspunse Regelui : Da, Majestate,i merse de la Palat drept la Take Ionescu. Ii calca pentru intaia data pragul locuintei. Un prieten de-al lui Take Ionescu, care trebuie SA fi

Asiguránd astf el plturei conduatoare (proprietatei oraqe) primul pas In conducerea trebilor publice (Marghiloman, o. c. I. p. 81). Marghiloman, I. p, 81.

www.dacoromanica.ro 408 C. GANE fost bine informat, ne dä'. asupra acestei intrevederi ur- má.'toarele amäinunte : Cu monoclul la ochi, cu sufletul rece ca o la- mg de cufit (?), Carp intrg, se apea pe scaun, pi-i scandg apgsaturrngtoarele cuvinte :Am venit, trimis de Rege. El vrea sä mg inteleg cu tine pentru guvernare. Tu ftiiînsä cg noi doi nu suntem fgcuti sá ne intelegem. Sä vorbim dar de altceva mai interesant. Take lonescu, care itcunoptea bine, nu pgru surprins. Ii deledreptate. 57 con- versatia ¡titre acepti doi oameni apa de inteligenti, finu un ceas intreg. Vorbirg de agriculturg, de cg- lgtorii, de Wagner" '). Intr'o anfologie, bucataaceasta ar faceminuni. In Intoarceti pagina, v5. rog. Capitolul urmritor va Irtmuri multe.

1) C. Xeni, oc. p 243

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL IX

P. P. Carp a douaoarg.prim-ministru (1910-1912) Carol I. Prin gratia lui Dumnezeu §i vointanationala. Rege al Romaniei,

La toti de fata §i viitor, sanatate : Vaza.nddemisiuneaceNe-ainfati§atministerul Nostru, Am decretati decretara: Art. I. Aceasta demisiune este primitä. de Noi. Art. II. D. Petre P. Carp estenumit pre§edinte al consiliului Nostru de mini§tri §i ministrusecretar de Stat la departamentul de finante. Art. III. Pre§alintele consiliului Nostru de mini§tri este insarcinat cu executarea acestui decret. Dal In Bucurefti, la 29 Decembrie 1910. CAROL

(Monitorul Oficial din 30 Decembrie 1910, intio Joi). Dedesupt, inteacela§ Monitor Oficial, Carol I, Rege al Romaniei prin gratia lui Dumnezeu §i. vointa natio-

1) Aceasta formula a ramas neschimbata pana azi, desi nu are nici sens, nici sintaxa. Calci in adevar ce poate insemna : Sanatate la toti viitori ? Viitori ce ?i dece Viitori ?. Asemeni nu are sens acel am decretati decretam, caci este o repetare mutila, si nu vedem de ce nu se face atunci conjugarea íntreaga Am decretat, decretam, vom decreta, am fidecretat. Fara sa maivorbim de Gratia luí Dumnezeu" caci aci chestiunea e gravaiprea delicata pentru a fi tratata 'rate() simpla nota.

www.dacoromanica.ro 410 C. GANE narg, a mai decretat si mai decreteaz6 secretan i de Oat, sunt Lista noului cabinet conservator. Titu Maiorescu, la departamentulafacerilor strane; Alexandru Marghiloman la interne; Ion N. Lahovari, la agriculturOi domenii; Constantin C. Arion, la culte instructii; Nicolae Filipescu, la rOzboi; Barbu St. De- lavrancea, la lucrOri publice; Dimitrie Nenitescu, la industriei comer',i Mihail G. Cantacuzino, la justifie. Cartel de alegeri Take lonescu-lonel Drept riispuns la aceste decrete regale, a treia zi, 31 Brktianu. Decembrie 1910, Take Ionescui Ionel Biatianu inche- iarli un cartel electoral pentru a lupta in alegeri, cot la cot, impreunO, impotriva partidului conservator. Dus- mOnia din ajun dintre takistii liberali dispiiru ca prin farmec, uitand si uniii altii toate invectivele care si le aruncaserá in. f afà. (lui Take Ionescu crt era jidovit" fratilor Brkianu cà erau talhari"). Uitarea este in genere unul din cele mai frumoase da- ruri cu care ne-ainzestrat Dumnezeu,lar in politicO este nepretuitO. Take Ionescu, dupa succesele sale electorale din ultimii doi ani, putea crede, cu drept cuvant, ca unindu-se cu liberalii ar putea ajunge nu numai sà aibä.' o imensO majoritate in parlament, care ar face guvernarea conservatoareimposibilO, darcà arpu tea chiar sà aiba, eventual, majoritatea. Totusi Conservatorii oferiserOopozifiei 55 de locuri In parlament (20 la Senati 35 la Camerii),ofertá pe carei Ionel Brkianu si Take Ionescu o refuzaserli cu dispret.i atunci intrl in joc maestrul teatrului de pO- pusi,Marghiloman, cel atof stiitor intragerea sfori- lor. Parlamentul fu dizolvat,i alegerile fixate pentru ziva de 12 Februarie 1911. Carp stOtea la o parte Spusese el odatO regelui cà va fi silit sà dea manO liberO amicilor si Regele nu-1 crezuse. Acum se tinea de cuvant, ca intotdeauna. Ba merse chiar atat de departe, mncât, in toamnO, Regele se planse lui Stirbey CO nu are cu cine vorbi,deoarece la toateintrebOrile sale Carp Ii rOspundea sau c4' la question n'existe pas

1) In 1904, vezi mai sus.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 411 sau cá va regarde Marghiloman" 1). lar acum, in preajma alegerilor generale si dupa cateva frumoase succese la niste alegeri comunale (Giurgiu, Constanta si Su- lina) primul ministru intalnindu-secu un fost deputat liberal Ii spuse, razandpe sub mustafa Pacatoasa Dece, coane Petrachi ?" Sa vezi ca am sareursc in alegeri !" 2). reusi. Adevgrat cá lupta fu amarnica, o indarjire cum nu se mai cunoscuse in tara de laalegerile din 1875. Adevgrat cá opozitia,exasperatg, aducea guvernului f el de fel de acuzari desamavolnicii, de ilegali- ca si cum nu s-ar mai fi vazut niciodata la noi ale- gen i ca acelea pe care le facea Marghiloman, ministrul de interne 3). Dar, adevarat saunu. p-,uvernul reusi. inca cu un prea frumos succes 4). Inainte de deschiderea noului Parlament Carp îi Programul pu-P. Carp. blica programul. Se aflauin el,mai intai,punctele principale cunoscute de mai inainte: Reforma administrativg, adecg acea descentralizaredespre care s-a vorbit pe larg in alta parteì despre care spusese el ca sau o va infaptui sau va parasi puterea, apoi intarirea

Marghilonnan o. c.I. p. 85. Bacalbasa, o. c. IV p. 11. Marghiloman a strems cureaua, cum se zice, si a strans-o puternic, dar n'a facut altce%a cleat ceeace a f acut majoritatea ministrilor de interne dinaintea sa. El era ant de nerabdator sa cunoasca rezultatul acestor alegeri, de care anima soarta partidului conservator, incat mutase biroul in chiar sala telegrafistilor de la posta centrala, mergand de la unul la altul qi citind personal Cenzile. La colegiul I reusira 55 conservatori si 13 opozanti (cu 7 balotagii); la col. II din 57 de locuri, opozitia 10. numai 5 si 8 balotagii; la col. III, iesa 38 guvernamentali, un liberal si un balotaj. Aceasta la Camera. lar la Senat, unde opozitia a fost mai tare, din 60 de locuri la col. I conservatorii n'au luat cleat 30 (contra 18 opozanti si 12 balotagii)si la col. II reusirapatru opozanti :I. Bratianu, M. Pherekyde, Spiru Hareti Badarau. Balotagiile au dat fireste gu- vemamentali, iar la Universitate au iesit la Iasi guveramentalul N. Bogdan si la Bucuresti opozantul dr. Toma Ionescu (fratele lui Ta- ke). La aceste aiegeri au candidati Nicolae Iorga (candidatul partidului Nationalist) intrunind 386 de voturii Racovski (candidatul partidului socialist, in absentis) 320 de voturi. Presedinte al Ca- merei a fost ales Const. Olanescu (vice presedinti : D. Grecianu, M. Desliu, M. Seulescu s't M. Vladescu). iar al Senatului Gh Gr. Can- tacuzino (vice-presedintiPetre Missir, Al. Callimaki, general Tell si general Argetoianu, tatal lui C. Argetoianu).

www.dacoromanica.ro 412 C. GANE armateii inmultirea retelelor cailor-ferate. Urmau : legea meseriilor cuprinzand asigurarea, pensiilei creditul muncitoresc, legea incurajarii industriei nationale exproprierea bunurilor de mama moarta,scaderea taxelor vamale, in deosebi pentru articolele agricole tara- nestii pentru fin, scutirea de impozite funciare pentru taranii care aveau mai puf in de 6hectare, o lege pentru incurajarea proprietatii millocii,i modificarea Critica opositiei. legei carciumelor. Programul acesta fu aspru criticat de opozitie, care-I trata de program demagog, fiindca.' era patruns de ves- nieul gaud al d-lui Carp de a veni inajutorul celor micii slabi", c,are trebuiau inaltatii intariti spre a e- vita crearea unui proletariat orasenesc si campean, ce ar fi constituit pentrutara,dupa parerea sa, parere foarte justa, culmea calamitatii. Dar opozitia, care nu putea sí nustie ce inseamnii demagogie, era desigur lipsita de buna credinta cand aplica vorba aceasta programului reformelor /ui Carp, fiindca, daca demagogiainseamna amaguli poporul pentru a-1 stapani, apoi inseamna s't a-1 insela, a raga- dui ce nu se poate fine. Or, Carp nu venea cu programul su pentru a lua puterea. ci luase pentru a-si in- programul. O nuanta. Legile erau pregatite, vor fi prezentate, vor fi votatesi promulgate cate vor ajunge la rand in aceastliprea scurta guvernare. Se fagaduia si se linea. Unde era deci demagogia ? Programul sau fu tálmacit de primul ministru la o intrunire din Iasi, in ziva de 9 Februarie 1911 Domnilor spusese el domnul Grecianu in cuvgntarea sa, a spus odinioarg ceva care pentru mine este lauda cea mai mare ce putea sg mi se aducg. A spus ca pozitiunea mea de astgzi. cg pro gramul partiduluiconservator de astgzi, nu este decgt incoronarea unei vieti intregi de consecventg 0 de cinste politicg. Fiu al laplui, am mfindria de a crede di nu am demeritat de voi, $i astgzi vin in mijlocul Do- stru, laadigncibgtrgnete,lasfâritulcarierei

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 413 mele, ca sä vä dovedesc cä cuvintele lui nu erau o mil gulire, ci un adevär real. Din luptele politice, in toate tärile lumii, se des- prind oarecare idei,oarecare lucruri. care °data puse in picioare nimic nu le mai poate rästurna, pi care trebuesc sä fie realizate, fie de acei care le-au conceput, fie de acei care vin dupä Ce ni se tot vorbepte de ciocoi fi de democrati? Eu pun intrebareaoricärui om, fie el democrat. fie el ciocoi : ce-aifäcutpentru farä.Imi pofi spune cá in cutare imprejurare ai fäcut cutare lucru pi in anume ala imprejurare ai fäcut cutare alt lucru ? voi zice : ai binemeritat de la patrie. Cad voi vedea insädi nu ai fäcut declit n4te promisiuni iluzorii pe care nu le-ai implinit, fie el ciocoi, fie democrat, îì voi zice : Indärät ! ...Nu de proprietariimari, nu de plutocratic., nu de aristocratie se vorbepte in pro gramul nostru, ci se vorbepte de cel mic. de cel suferind. Ad- versarii noptri, cad au väzut di nu ne poate combate pe arlimul acesta. au zis : Apia este, dar accst program nu se poate realiza, e o promisiune fala- cioasä I Ei bine, am venit aci ca sä Dá dovedesc se poate realiza r. Carp infra deci in amanuntele aceluiprogram, ara-Politic& a& acrark. tand ca cumpararea bunurilor de mana moartai im- parfirea lor la %rani se poate face foarte usor, si la fel scutirea proprietatii mai mica de 6 hectare de impozife catre Stat, si la fel creareaCassei de a jutor pentru meseria,sii bolnavi, infirmi, sau batrani.El desfidea pe guvernanfii care vor veni dupg el sa desfiinfeze ceiace va fi facut, sau sí nu faca ei ceiace n'ar ajunge el sí realizeze. Politica ea econo- Pentru ieftenirea traiului Carp avea un intreg ma-mic& de ridicare nuchi de idei,i in primul rand desfiintarea taxei asu-a atandardului(la pra faineisi a taxei asupra petrolului. Prin desfiin-visa. tarea acestor taxe se pierdeacirca 4.300.000 lei, care urmau sa se indestuleze prinsporul venitului vamal.

1) Taxa asupra f Kinei fusese creiatà in favoarea unui fond comunal.

www.dacoromanica.ro 414 C. GANE Venea apoi ieftenirea sgrii in bulggri de la 12la 5 lei suta de kilograme,i pe urna iertarea tgranilor de fii- m4itele datoriilor pentru porumb, precumi sporirea salariilor impiegatilor celor mici(invgatori, profesori liceali, impiegati de C.F.R.) desfid pe cei care mg vor rgsturna zicea Carp sg Ding sii zicg cä vor scade aceste lefuri, sau cá vor reinfiinfa taxele asupra fginei fi asupra petrolului, sau cä vor madri preful sgrii, fi afa mai departe. ...Dar, domnii mei, dacg am absolutg incredere In vitalitatea fi in bunele efecte pe care le va avea opera noastrg,sg nucredefi cgnumai ad se oprefte pro gramulpartidului conservator.Mai este un punct pe care nu 1-am atins in apel... pi Distrugereaban- ditismului politic. acela constii in distrugerea banditismului politic. Este o luptgintreideifi apetituri, o luptg intre consecvenfele fi inconsecvenfele politice, o luptg mire convingeri fi lipsa de convingeri politice, cgci numai cele d'intgi au putere, iar celelalte nu realizeazg nimic dead satisfacereapoftelor lor..." Vorbele acestea sunt foarte semnificative, fiindc, rostite la 9 Februarie 1911, §iindreptateimpotriva lui Take Ionescu, ele dovedesc cg lupta ce se va da in chestiunea tramvaielori indreptatg impotriva liberalilor, lupa care se va na§te abia ciiteva luni mai arziu, nu s'a pornit din patimg, saudin rrabunare, ci din convingere, din necesitatea ce credea Carp ci se impune de a implini acest punct al programului sgu :distrugerea banditismului politic. Dupg deschiderea parlamentului el i§i expuse programul din nou, in fata Camerei, cu prilejul discutii asupra proectului de lege pentruieftenirea traiului (care cuprindea reformele aratate mai sus : degrevarea impozitului financiar, desfiintarea taxei pe fin g etc). Melia lul Carp e- rau eriticate aspru Era in ziva de 23 Martie 1911. Drept rgspuns la o de liberali pentru ea in cele din urroi si.cuviintare a lui Barbu Catargi1), care-vi exprimase le aprobe. 1) Deputat conservator, ginerele lui Gheorghe Cantacuzino, fostul sef al partidului.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 415 rnirarea asupra a-titudinei partidului liberal fa t6 cu proectele de reforma ale guvernului, Carpspuse ca. el din potriva nu se mira deloc : In adeviir, domnilor, dela 1881, de cadam inceput a afirma individualitatea mea in sânulpar- tidului conservator, pi de &kindam vrut, conform Cu ceiace credeam eu clieste bine, sit faci eu ceva pentru aceastii tarit, totdeauna in calea mea am gait partidul liberal. m'am gândit la meseriapi f i am vrut sit le dau posibilitatea sit discute ei insepi interesele lor pentru a facedin ei nuindividualitiitiizolate, prin urmare slabi, dar asociatiuni puternice, cine s'a ridicat sä mä acuze cä vreau sii revin la Evul Mediu reinstituind metrizele ci jurandele dinain, lea revolutiei franceze ? Partidul liberal. Nu este vorbii, a revenit peurm'g pi s'aasociatla acea ideie, ciici ceiace este in natura lucrurilor, le vei combate, tot trebuie sä recunopti necesitatea lor. C.ind. mai pe urmrt am vrut sá restabilesc va- luta, pe cine am gait in calea mea? Tot pe partidal liberal. Nu este vorbg, a revenit pi aici. clacit astitzi actiunile care atunci erau de 1000 de lei,dacii astai, grafie restabilirii valutei. sunt de 5000 de lei, cine se folosepte ? Nu noi. ci partidul liberal. Cad am vrut sii impart mopiile statului pi am venit cu ideia indioizibilitäf ii pilmântuluititrii- nesc, pe cine am gait in calea mea? Pe partidul liberal I lar Ond acel partid liberal a venit la putere a suprimat loturile celemari, care formau pro prietatea mijlocie, iar loturilemici, in loc le dea exclusio Viranilor, le-a dat preotilor f i In- pgrátorilor (pentru a-si crea o clientela politica) Pe urmii. Ond am vrut sá impozitele pe alat bazg... pe o bazii de dreptateapez/ mat. mare intre cei care au,i cei care n'au, pe cine am gait in calea mea ? Partidul liberal. astgzi ciind viu sä iau niptemauri, care nu suntsuficiente, o recunosc,dar care vor avea o

www.dacoromanica.ro .416 C. GANE mai mare Enrfiurire cleat °or s'o recunoascg adversarii mei, tot partidul liberal e in calea mea I Oriunde am vrut sä fac bine, sg se ;tie in Istorie cg liberalii s'au opus !" (Aplauze prelungitei indelung repetate). Dupal acest rechizitoriu, care poate in adevar fi nu- nut istoric, Carp talmaci, pe rând. toate reformele cuprinse in proectul de lege pen.tru ieftenirea Cu privire la degrevarea impozitului funciar (a proprietatii sub 6 hectare) el aratalcal daca nu a anulat impozitulpersonal, ci pe acelfundar. cauza era ca aceste pamanturi °datadegravate. niciodata nu o sa puteti sa le resupuneti impozitului".Iardaca Take Ionescu era acum pentru suprimareataxet personale, pe care o numea barbara, Carp Ili aminti ca la 12 Fe- bruarie 1901, cu zece ani in urma. el fusese rasturnat de la putere de acelas Take Ionescu tocmai fiindca voia sa suprime impozitul personalinlocuindu-1cuunul proportional, care impunea pe cei bogati mai mult de- cAt pe cei saraci. Indignat. Val tranulprim-mmistruse intoarse catre adversarul sau, apostrofându-I : EL cândacestaefaptul,domnule Take lonescu. mg intreb : ciind erai convins?atunci sau azi?... Eu cred cg nu era' convins nici atunci, nici acum. Cred cg era numat vechiul sistem introdus la noi de a ataca, atunci and ETU in opozitie, tot ce vrea guvernul, pi in aceastg recunosc cepti meter". Raspunzand mai departe la inSinuirile ce i se adusese ca legea degreva populatia de impozitele asupra fainei s a petrolului, dar nusi asuprasarii si a zaharului, Carp arata cal nu era nevoie ca aceste articole sà mire in prevederile legei, deoareceluasepentru ieftenirea tor alte masuri 1) Dar lupta ce o dadea pentru iefteni-

1) Se comandase pentru sare (era vorba de cea destinatA agrict:- turii)niste masini in strAinAtate, care vorefectua fabricarea unei sfiri in droburi, denaturatA pentru uzul vitelor, ce va permite vAnza- rea sutei de chilogram cu 5 lei in loc de 15. Cat despre zahar, Carp anunta cà va veni cu o lege specialA, care va aduce nu numai o scAdere de 15 bani la chilogram, dar care va impune si o stabilitate In preturi, neputind sA le ridice mai sus de o anumitA scarA.

www.dacoromanica.ro P. P. Carp

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 417 rea traiului, o urmase pe dourt cái. : reducând taxele §i mtirind lefurilp. Astfel cá, dupá calculul sáu, bate de- grevárile, inclusiv ieftenirea zahrirului sia sárii, repre- zentând o cifrá globalá. de circa 13 milioane lei, iar reducerea refinerilor la pensil§i. márirea unorlefuri reprezentind incá 4 milioane,ajungea la un total de 17.000.000 leí care riimâneau in punga celor mici". ..$'i atuncizicea eldacg facem calculul, care este proportia In/rebudgetulunui om särac pi care este cifra cu cat i se reducsarcinile pe care le are,veti veden di cifra cu caresereduc sarcinele tgranilor estede aproape 34 de lei pe an, adedi. 10% din intregul sgu venit anual, dici se ptie ciivenitulunui täranse ponteevalua la 350-400 de lei pe an". Sfiirsitul discursului fu din nou indreptat impotriva lui Take Ionescu si a noueisale indrumsári in chestia agrará (desfacerea unuibloc de 600.000 de ha. din proprietatea mare si. impártirea pámântului expropiat La tárani). Dupà expunerea politicei sale sociale,Carp ti inchea cuvântarea in §efal partidului conservator, apáriitor al marei proprietáti. D. Take lonescu zicea di are asupra pro prie- PP. Carv aPó- and marea proprie- tätii alte veden i dealtale noastre. Se ponte.,Fitate. ponte cli tocmai aceste deosebiri de veden i explicä pentruce dumneasa este in opozitie pi nu este argturi de mine... Dar convingerea d-sale e venial tfirziu, did 15 ani ciit a fost d-sa in partidul conservator, aläturi cu mine pi aläturi cu.Lascar Ca- targi, nu s'a argtat mäcar in mod embrionar care este adânca präpastiecare-1 despärtea deideile f i de partidul nostru...Aceastä adiincii deosebire este astäzi cii noi avem o alig pärere fatg cu des- compunereapifatäcu reducereaproprietätii mari. Proprietateamare este pentru mine rezer- vorul avutiei nationale ;pentru d-sa este o ano- malie care trebuie suprimatä at mai ingrabä. rd inchipuiti, domnii mei, tara aceasta distrugiind proprietatea cea mare pi reduandu-se numai la acelemici parcele pecare vi le aratii d. Take 27

www.dacoromanica.ro 418 C. GANE lonescu in perspectivii. 5i atunci vá intreb : bine, dar ce f aceti cu populafia tiirgurilor? Ciici in fine, avocatul din ce trgiefte, arhitectul din ce trgiefte, pro fesorul din ce tráete, comerciantul din ce trile- #e ? Din pro prietatea de 6 hectare ? sau din proprietatea mare ? iatunci,ctind vefi a junge d-voastrii sä avefi numai proprietate fárgneascii fiirâmatil in tara aceasta, odatg cu suprimarea proprieaitii mari ali suprimati orafele, afi introdus peste tot nivelarea, Insá nivelarea mizeriei 1" Am mai spus-oi trebuie s'omai spunem : Carp a fost un profet.Proprietatea mare a fost desfiintata, chestia agrara nu a fost rezolvata, dar in schimb nive-- larea mizeriei s'a impus, triumfatoare aceasta tara". aceasta tara, daca nu-si va deschide ochii ck mai e timp, se vor mai infaptuii alteprofetii de ale lui Carp... fereasca Dumnezeu. Legeabauturilor La sfArsitul sesiuneiparlamentare,la 21Aprilie, spirtoase. primul-ministru mai rosti o cuvântare la Camera privitoare la modificarea legei bauturilor spirtoase. ldeia care predomina in aceasta lege era desfiintarea cArciu- melor in mod treptat, nu laolalta, dupa cum dispusesera liberalii prin legea lor anterioara,i aceasta, atk in interesul cArciumarilor, pentru a nu-i lasa de la o zi la alta pe drumuri, câti in inferesul bautorilor... pentru a nu-i supune unui brusc procedeu ,.de desintoxicare!" Activitatea guver- Activitatea guvernului, de la inchiderea sesiunii par- nului duph tnehide- rea parlamentului. lamentare din primvari pan laredeschiderea ei In toamna.a fost indreptatain trei directii :intio atenta bagare de seam a evenimentelor externe, care se precipitau in asa fel, hick era de prevazut cdesle- garea afacerilor Orientului nu mai era deck o chestie de luni mai ales acum dupa declararea razboiului italo- tripolitan apoi in solutionarea chestiunei bisericesti, care era in suspensie de vre-o doi ani iin fine si, mai ales, in nenorocita afacere a tramvaielor comunale, care va aduce caderea regimului de la putere. Aceasta din urma afacere, pentru a nu-i scoate nimic din orao- genitatea povestirei va fi tratata abia la urma. Chestiunea bleed- ceasea. De asenaeni vom arta numai foarte pe scurt in ce

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 419 constat chestiunea bisericeasca. fiindca in afara de afacerea Ghenadie care a avut o repercusiune toate celelalte lupte sau neorandueli bisericesti lipsesc de interes pentru viata publica a farii. Episcopul de Roman, Serafim, ravnind probabilscau- nul metropolitan, invinuise pe mitropolitul primat Ata- nasie Mironescu de erezie,de plagiati imoralitate. Pentru a da scandalului o proportie cat maimare, el implica in aceasta afacere pe o Doamna (Madame Mi- tropolitul), publica prin ziare facsimile de scrisori reproduse pasagii din cartea plagiata (Etica evolutio- nistrt). Sinodul bisericesc fiind convocat, se incepuo judecata foarte puf in conform-á cu preceptele evanghe- lice, o judecata de scabroase invinuiri si de furtunoase patimi deslantuite in sanul sfintei biserici. Acest Sinod, prezidat de Mitropolitul Moldovei, invinuieste la randul sau pe episcopul Romanului de intelegerecu ca- tolicii. Ministerul Cultelor protesteaza impotrivaacestei invinuiri,Mitropolitul acuzat cerecanunistrul (Arion) sí paraseasca sala de sedinte, Episcopul Duna- rei de Jos (Nifon) pleac]. scarbit din sanul Sinodului, asa mai departe. Parca' ar fi fost o tragi-comedie scrisa de un dusman al bisericiii jucata de adeptii sai. Rezultatul: achitarea Mitropolituluii depunerea din scaun a Episcopului. invinuit de calomnie si de razvra- tire impotriva Sinodului (declarase ca va face apel la Sinoadele omodoxe straine). Serafim. nevoind sa se su- puna sentintei, refuzsparaseasca scaunul episcopal si fu scos de acolo cu sila, de prefect si de politie. Dar scandalul, in opinia publica mai ales, nu inceta, asa back guvernul fu nevoit sa recurgá' la un nou mijloc de impacare a spiritelor: demisia mitropolitului achitat. Numai in urma acestui act in timpuj guvernului Ma- iorescu pacea fu restabilita in sfanta biserica auto- cefala romana! Deschiderea par- La 15 Noembrie 1911 Parlamentul îi reincepu acti-lamentulut (16 No- vitatea, deschis fiind printr'un Mesagiu Regalcareembrie 1911). vorbea de gravul conflict intre doua mari puteri" (Ita- lia si Turcia in chestia Tripolitaniei) cu care suntem in cele mai bune relatii. Situatia noastra ne-a impus de la

www.dacoromanica.ro 420 C. GANE sine, raid' anume declarare, o neutralitate absoluta. care ne da' putinta a contribui s1 noi la impiedicarea turbu- rarii pacii in Peninisula Balcanica". Aceste vorbe linistitoare aratau tocmai nelinistea regelui si a guvernului fata de evenimentele externe. To- tusi ele erau necesare pentru a da Parlamentului seni-- natatea necesara votariireformelorguvernamentale, seninatate pe care i-o scoase insapatimasaafacere a tramvaielor. Legi votate a. ceasta eeslune. Piina. a ajunge la ea, sa vedem deci care din legi mai fura votate in aceasta sesiune. Mesagiul Regal vorbea de usurarea traiului la sate si in orase" de leva meseriilor" si de legea descentralizarii administrative'', pe care, luand-o in deaproape cercetare, veti infaptuiin sfiirsit imperioasa cerinta a art. 131 din Constitutia de la 1866". Dar tocmai aceasta imperioasanecesitate nu ajunse sa fie infaptuita,dupa cum mai jos vom vedea.In schimb legea pentru usurarea traiului,analizata mai sus, a trecut.i legea vanzarei bunurilor de mana moarta,i legea meseriilor. Legea meserlilor. Aceasta din urma,care este o opera de socializare, scumpa inimii. lui Carp de atAt amar de vreme, a fost alcatuita de el impreuna cu Nenitescu, ministrul Indus- trieii Comertului,i este calauzitadeurmatoarele principii: 1) Meseriile sunt impartite pe categorii (enumarate in lege in ordine alfabetica), iar meseriasii infra cu totii in prevederile legei, fie ca sunt patroni sau mesteri, fie sunt ucenici, calf e, calfite, lucriitori din fabrici sau muncitori fara pregatire de mestesug, intrebuintati in fabrici, ateliere, mine, cariere, etc. Prin urmare este o extindere a legei care cuprinde in sfera ei pe toti lu- cratorii muncitorii, chiar cand acestia nu sunt meseriasi. Drepturilei indatoririle tuturoracestora,unii fag de altii, sunt anume aratate in legei de asemenea Be reglemenieazi oree de munca, dar numai pentru tninorii penfru femei (8 ore pentruminorii piina la

1) Poarta numele de Lege pentru organizarea meseriilor, creditu- luii asigurarilor muncitore§ti".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 421 15 ani, 10 ore pän6 la 18 ani, $i nu mai mult de 11 ore pentru femei). Ce departe suntem de cele 6 ore ale lui Leon Blum. Meseria$ii ace$tia sunt datori a se intruni in asocia-Bree.sia. tiuni de cel putin 25 de membri ce se indeletnicesc cu acela$ me$tqug, i aceste asociatiuni, se numesc Bresle" sunt obligatorii chiar pentru meseria$iidin comunele rurale, care, daca nu sunt in numár suficient pentru a constitui o breaslä in comuna lor, fac parte din breasla corespondentá din re$edinta judetului.1). Mai multe bresle la un loe formeazá o Corporafie, carecorporatia. trebuie scuprind6 cel putin o mie de membri, $i care se administreazá de un Consiliu compus din membrii comitetelor tuturor breslelor ce o alcátuesc. Acest Con- siliu de Administratie fine registrele corporatiei, infiin- teaza birouri de plasare, etc. Corporatiile fiind persoane juridice, ele fin °data pe an o Adunare Generala, la care iau parte toti membrii ei(patroni, me$teri, calfe. lucrátori. etc.)$i care vo- teazá statutele, aprobá bilantul, descarcá consiliu de gestiune, alege cenzorii $i a. m. d. Cornisiunile de ju- O comisiune de judecatá. intocinitá pe corporatii, edecatti ale breelelor. cherna& sá judece neintelegerile dintre meseria$i intre ei sau dintre meseria$ii patroni 2) Aceasta este organizarea meseria$ilor,cuprinsáin Capitolul I al legei. De aici incolo ea se ocupá de opera Aelgurarlle Canea Central& a socialii a asigurá'rilor muncitore$ti: asigurarein contrameserillor. boalei (cap. II), in contra inoaliditatii (din boalá, cap. IV, § 2) $i asigurarea pensii de bgtrgnete (cap. IV, § 1). Fondurile pentru cele douli d'intAi se strAng prin co- tizatiile membrilor asociatiei (retinute de patron), iar pentru cele dona' din urmá printr'o contributie colectiva

Datoriile breslelor suntnumeroaseidiferite: s&invete pe calfe, lucratori etc. meseria, sA le procure locuri, sl aibl grij1 de curatenia lor, sA ja masuri pentru organizarea bAncilor de credit etc. Intrunjte in Adunare Generalà, breslele voteaz& statutele,aleg pe membrii comitetului, descare& gestiunea acestuicomitet, etc. Ea e compusi din trei membri :un stagiar aljudecatoriei de ocol ca presedinte, un membru ales de patronii unul ales de calfe sau lucritori. Hotararile se dau cu apel la judecatorie,farl recurs. Legea mai are cateva dispozitiuni la inlesnirea meseriasilor (acordarea furniturilorStatului cu preferint& pentru Romani fat& de straini) si la functionarea Corporatiilor (contabil, controlor, etc).

www.dacoromanica.ro 422 C. GANE a asiguratului, a patronuluii a Statului iar administratia acestor asigurari muncitore§tiseface de o Cassa Central a a meseriilor. a creditului si a asigurarilor", cu sediul in Bucure§ti. Aceasta opera social, a carei idee se datore§te, la noi, mi Carp, a carei aplicare de el a fost intai facuta prin legea Minelor din 1895, a carei desvoltarei intindere de el se facea acum prin Legea Meseria§ilor, aceasta ideie combatuta odinioara cu inver§unare de partidul care-§i spunea liberal, fu deodata revendicata de acela§ partid liberal, care o proclama a sa, §i care prin ziarele Vointa Nationala" §i Ordinea" invinuia pe Nenitescu cu o pliicual surprindere de altfel, dar Il invinuia de a-si fi insu§it conceptia f i munca lui Orleanu". Presa o fi o necesitate si o putere in Star, dar con- sulifind-o nu se poate scrie Istorie. aceasta e sigur. O alta lege alcatuita de Nenitescu, cu concursul evi- Incura.larea Indu-dent al lui Carp, fu acea a Incurajarei Industriei Na- strial nationale. tionale. Aci ideia, conceptia, aplicarea primordial, fusese in adevar a partidului liberai. Legea a fost alcatuita intai sub ministerul Ion Bratianu in anul 1887. Dar in temeiul ei foloasele sale se acordau numai a§ezamintelor industriale cu un capital de minimum 50.000 lei,care intrebuintau zilnic ce! putin 25 de lucratori, §i aceste foloase se dadeau numai pe un termen de 15 ani.ln- cepand deci cu anul 1902 o serie intreaga de fabrici inceta de a mai beneficia de avantagiile legei, §i acele fabrici nu mai puteau lupta cu celelalte din aceia§i ramura industrial a care se aflau in termenul de incurajare. In urma plangerilor fabricantilor, foloasele legel au fost prelungite pentru unii din ei, dar evident ca starea aceasta de lucruri nu se putea prelungi la infi- nit §i ea crea chiar o nesiguranta daunatoarepentru afacerile intreprinderilor.Trebuia decisa intervie o lege nota, care sa dea industriei stabilitatea de care avea nevoie. Dar pentru a face acea lege,guvernul trebui sa-§i dea mai intai seama de rezultatul pe care-1 obtinuse industria§ii de pe urma legii vechi §i de starea in

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 423 care ajunsese industria in 1911, adica dupa 24 de am de regim protectionist. Din cercetarile facute se constata urmatoarele Capitalul fix, viirat in fabricile care functionau in 1911, era de 277.108.405 lei; capitalul circulant de 289 de milioane. Industria mare intrebuinta 46.280 de lucratori (din care 37.122 barbati si 9158 femei).Lucratoriiacestia primeau salarii care se urcau in total la 37.666.000 lei. Industria mare (vorbim de ceamare, fiindca cea mica nu beneficia de avantagiile legei deincurajare) intrebuinta anual(dupacalculul din 1910)materie prima de 215.627.346 lei, din care 49 de milioane lei din strainatate si 166 milioane din tara. Fabricile incurajate produceau anual(totdupa calculul din 1910) marfuri in valoare de 355.675,310 lei. Privind deci aceste cifre, progresul industrial parea imbucurator, cu atAt mai mult cu eta traficul marfuri- tor pe Caile Ferate mergea progrestmd din an in an1). Dar, acum era vorba sa se stie daca acea Industrie putea trai prin ea insesi, sau daca, cu toata desvoltarea ei, nu cumva mai avea nevoie de a fi incurajata. Pen- tru aceasta trebuia cercetatacare erarentabilitatea general' a industriei, si s'a intrebuintat in acest scop datele anului 1910, care venea dupa o serie de ani agricoli buni. S'a facut ca atare un bilant comerciali un cont de profit si pierden i anume in doua ipoteze: in cazul ea intreg capitalul circulant nu ar fi exigibili in cazul ca ar fi exigibil. S'a ajuns la urmatorul rezultat: in prima ipotee6. beneficiul net s'ar urca la 7,70%, si in a doua ipoteza la 7.40%, beneficiu destul de imbucurator. Insa, daca acuma, pe de o parte, s'ar scade din aceste beneficii cele doua mari industrii ale tá'rii: berea i za- harul, beneficiul celorlalte fabrici n'ar mai reprezenta dada 5,95% in prima ipotezá' (intreg capitalul neexigi-

1) 1908-1909 venit brut din traficuri 76.862.000 lei. 1909-1910 venit brut din traficuri 84.430.000lei. 1910-1911 venit brut din traficuri97.345.000 lei.

www.dacoromanica.ro 424 C. GANE

bil)i 3,56% in a doua (capitalul exigibil) iar daca, pe dealta parte, s'ar retrage acestor indusirii toate avan tagiile legei, atunci beneficiile lor s'ar fi redus, in pri- ruul caz, la 4% si in al doilea la 2%%. Fata de aceste rezultate, era invederat di industria nationala mai avea nevoie de incurajare. $i de oarece guvernul hotari sfaca o lege noua,apoi, conform principiilor lui Carp di cei micii slabi trebuiesc ocro- titi, avantagiile acestei legi trebuiau sa fie date nu numai industriei mari, cii acelei mijlociii micr. Un atelier de articole de pielarie de Oda", spunea Expunerea de Motive a proectului de lege care ¡mire- buinta 8 sau 9 calle, câtiva mesteri, numerosi ucenici, nu numai ca nu s'a bucurat de nici un sprijin, dar a trebuit sa lupte cu fabrica mare de pielarie. care, fiind protejata, nu platea nici un impozit, se bucura de reducere de tarife pe C. F. R., de scutire de taxe vamale pentru masinii pentru mateiiile prime, etc Prin noua indrumare pe care o propunem, nu va mai fi in viitor nicio deosebire intre industria mare, mica, mijlocie, meseriasi si industrie casnica. Nu se va mai acorda scutire de taxe vamale pentru materia prima adusa din strainatate. afara de diteva exceptii, insii pe calede tarif vamal se vor scadea taxele. in proportii cuviin- cioase pentru toti industriaii. a acelor materii prime indispensabile industrier. Protelarea Lrlilor care aveau ca Proectul nouei legi acorda cea mai mare protectie in- bazil. produee natio- dustriilor care-si trageau materiaprima din agricul- turä. sau din solul sau subsolul nostru; el intindea protectia sa ;a) industriilor care intrebuintau (in afara de personalul tehnici administrativ) 20 de lucratori, sau masini cu motoare de cel putin 5 cal putere), b) mese- riasilori cooperativelor satesti cu uncapital de 2000 lei si cu 20 lucratori asociati, c) cooperativelor satesti intreprmderilor de industrie casnica cu minimum 20 de lucratorr. Modul de lariat- Legea mai imparteaindustriile meseriileintrei tire al Industrinon mari categorii :a) acele care transforma materiile prime din tara, b) acele care, transforma materiile prime din f arri, exporta o patrime din productia lor anuala,

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 425 acele care transforma majoritatea materiilor prime din stráinatate. Primele se bucurau, timp de 30 de ani. de o sumede- me de mari avantagii : Statul le -vindea pentru fabrici pamanturile sale rurale (pana la 5 ha), se foloseau gra- tuit de forja caderilor de mili, erauscutitede vaina pentru ma§inii accesorii, scadere de tarife pe C. F. R., acordarea de construire de liniide garaje,scutiri de once impozite catre Stat, judej §i. comuna, etc. Celelalte douuí categorii se bucurau de avantagii inca mai mari, daca exportau o patrime din productia Jor, sau mai mici, cand erau industriile de categoria a 3-a. cele care intrebuinjaumaterialele primedin straina- ta te. Aceste erau dispozifiunile proectului de lege a incurajarii industriei najionale, careimpreuna. cu crearea asigurarilor muncitore§ti,cu vanzareabunurilor de mana moarta pentru a le imparji jaranilor, cu. scutirea de impozite funciare a populaiii sate§ti,cuieftenirea fainei, a petrolului, a zaharuluii a sarii, formau programul enunjat §i. in mare parte infaptuit a demago- gului partid retrograd §i. medieval" pe care-I conducea Petre Carp.

Inainte de a expune chestia cea mare a tramvaelor. se impune sa aratam in cateva cuvinte unde ajunsese Situatia formatiu- chestiunea socialista.", care pe atunci i§i avea insemna- tunci.nli socialiste de a- tatea ei, fiind privita de unii ca o ameninjare a viitorului, dar fire§te ca numai a viitorului. Desorientaji din pricina parasireiarenei de lupta a capeteniilor Morjun & Co., exasperaji deinchisoarea pe care o l'acuse in 1907 Vasile Kogalniceanu §ide exi- lul prelungit al lui Rakowski, sociali§tii incercau sa se reculeaga §i. sä se intareasca, dar era cat pe ce sa se dea deocamdata, batuji, daca nu le venea in ajutor maestrul teatrului de papu§i. Acesta am numit pe Mar- O aliantii. conser- ghiloman se gandi inteo bulla zi ca impotrivaalian-veteare-socialista.. jei liberalo-democratas-ar puteainchiega o alianja

www.dacoromanica.ro 426 C. GANE conservatoare-socialista. Cum s'arr fiputut impaca atari eterogene clemente, atari extreme, nu putea nimena stie, nici macar initiatorul ideiei. Dar Marghiloman, care era un om destept, trebuie sa-si fi spus de la 'lace- put ca nu era vorba de impacare, ci de sperietoarel). Ca atare el insárcina pe deputatul Constantin Bacalbasa ceara, de la tribuna Camerei, anulareadecretului de Reintoarcerea Dr. Rakowski gi reorga-expulzare a Doctorului Rakovsky, pentru ca acesta sa nizarea cadrelor socialist% se poata intoarce in tara pentru a dovedi in fata justitiei calitatea sa de cetatean roman", care i se contesta. Cererea fiind aprobata, Rakowsky veni in Romania, pe la Rusciuc-Giurgiu,ì incepu pe data s.-si reorganize- ze partidul, in fruntea caruia se afla acum Constantin Mille de la Adevarul", I. C. Frimu, Toma Dragu, Zam- fir Arbore, Dobrogeanu-Gherea, G. Lambru etc. Pe de alta parte Incepur itratativeleintre Rakowsky Marghiloman pentru organizarea unor manifestari pu- Mice, care trebuiau sdovedeasca Coroanei ctara" era anti1iberal ipornita, pechestiatramvaelor, sa ceara despartirea afacerilor de politica". Astfel, la 15 Ianuarie 1912, se facurá doua mariintruniri, una dimineata laDacia,unde s-asarbatorit intoarcerea lui Rakowsky in tara, si alta dupa ameaza' la Eforie, unde guvernul facu o intrumre politica.. la care au participat, cot la cot cu conservatorii,trei mii demuncitori socialisti ! Coroana" fu edificata. Dar. ca toate lucrurile care odata pornite, merg, partidul socialist, cu seful Rakowskv in frunte, sintarea acum din zi in zi, incepand sa nationalism ! Serbarea dela Ate- neu. Dupa cadereaguvernului Carp,Maiorescufiind prim-ministru, se tinu la inceputulverei o serbare la Ateneu pentru comemorarea de 100 de ani de la Rapi- rea Basarabiei. In aceiasi seara, partidal socialist se in-

1) Lucrul s'a repetat in 1920, cand kite° anumita casi din preajma Universitatii se intilneauun anumit §efal comuni§tilor cu o anumita persoana political, care voia sa faca pe comuni§tii din Ro- mania sa creada ca ajuns la putere, va introna bolqevismul in tara. Tovara§u1" nu §i-a dat seama ea era vorba numai de o sperietoare pentru adversarii politici,decat in ziva candanumita persoana a fost pusa in masura sa reprimeel insu§i mi§careacomunista, impotriva careia luptai astazi Cu invergunare.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 427 Until in sala Dacia, protestand la rándul su impotriva acelei nedrepati istorice". Pe când la Ateneu vorbise Nicolae Iorga, cu insufletirea care-1caracterizeazg, la Dacia vorbea Rakowsky, care spunea cg pentru partidul socialist este o onoare de a protesta impotriva rg- pirei Basarabiei, pgmánt românesc"; din toatg conferin- lui rezultánd insg, fire§te, cprotestarea sa este aso- ciatg ideiei cum cg numai proletariatul emancipat va putea desrobi Basarabia". Sapte sau opt ani mai tárziu, acela§ fost cetatean roman, devenit until din §efii proletariatului emancipat rus, declara cu aceia§i convingere c. Basarabia e pg- mânt rusesc" §i cí ea trebue§te neapgrat restituitg de Románia republicei Sovietelor,de lacare orápise in 1918. Ce s-o fi gándit Marghiloman, mai tárziu, de toate aceste,il privea pe el.Obiectivitatea ce cglguze§te aceastg lucrare nu ne inggduie sne coborám in sufletul nimgnui, §i nu se pot face, maiales pentru morfi, nici procese de con§tiintg, nici procese de intentii. Si ca in chestiunea Rakowsky, nici in acea a tramvaelor nu vom putea face deck doar constatgri, dar comentarii nu. Orce autor obiectiv lag pe aceste din urmg la aprecierea cititorilor. A§a inca.t sincepem povestirea. Chestinnea tram- In anul 1909 Primgria Comunei Bucure§ti incheiasevaielor. un acord cu ni§te particulari pentru constituirea unei societiiii in vedereacregriiiexploatgrii tramvaelor electrice din Bucure§ti. 0 lege specialg,datatg de la 14 April 1909, autoriza crearea acestei societati, in care comuna urma ssubscrie cel putin un sfert §i panla maximum jumgtate din capitalul social (Art. 2), care era de 12.000.000 lei, putánd insg fi mgrit, dupg trebu- intg §i in urma deciziunii Adunlirei Generale(Art.4 din Statute). Prin acela§ articol 4 din Statute se hot& rá ca Primaria va lua asupra sa jumiitate din capitalul social". Ea va aduce ca aport in societate strgzile §i materialul ce-1 avea, iar Societatea avea obligatia a§eze liniile tramvaelor electrice pe un numár de strgzi, al ciiror traseu era hotgrât de comun acord, avánd §i o-

www.dacoromanica.ro 428 C. GANE bligatiunea sí transforme, dup5 5 ani, liniile existente ale tramvaelor cu cai in hull electrificate. Conform art. 39 din Statute primarul era obligat, s5. indep1ineasc5 toate actele relative la constituirea (prin urmare; emisiunile de subscriptiuni, tragerea la sorti a subscriitorilor reductibili, constituirea primului Consiliu de Administratie etc.). S-a intamplat insá.' un lucru destul de ciudat, anume c5. societatea s-a constituit f5r5. caiet de sarcini", f5r5 acel caiet care determinaraporturilesocietatii, controlul ce ar fi trebuit sexercite municipalitatea a- supra sociefátii. Nu se crease societatea pe baza unui caiet de sarcini, ci s-a facut intai societatea §i pe urm5 s-a Aleut de clansa caietul de sarcini §i. inc5 foarte tarziu, aproape un an dup5 crearea societatii, A§a in- prin acel caiet s'au luat pentru Primgrie ni§te dispozitiuni ulterioare §i obligatorii pecare aceasta, sub un alt primar in tot caz al, nu le-ar fi acceptat dacá le eu- no§tea de la inceput, ca de pild5 :mono polultuturor strazilor din capitalà pe un timp indefinit Cum ins5 primar erain 1909Vintilá BrAtianu §i prim-ministru frate-s5u Tonal, situatia fu acceptat5 lue;urile merser5 bine, fiindc5 inacea cointeresare in care o parte din capitalul social era al prim5riei, cea- lalt5 parte era a subscriitorilorliberali§i aciitorva b5nci prietene lor (Casa Arie, Casa Bercovici, Casa E- lias). Dar dupil venirea Conservatorilor la putere, lucrurile se schimbar5. Primul contact al noului Primar Matache Dobrescu Qi al noului Minisfru de interne, Al. Marghiloman, cu Societatea comunal5 de tramvae, sau mai bine zis prima ciocnire, fu in luna Februarie 1911,cand comerciantii din Lipscani, Gabroveni, Lucaci,trimisera o su- plic5. lui Dobreseu §i alta lui Marghiloman pentru a se plange de traseul tramvaelor, care trecând prin str5zile lor stanteneau posibilitatea de indircare §i. deseárcare a m5rfurilor §i amenintau siguranta pietonilor. Prim5ria, constatând cà acele linii nucorespundeau Cu traseele convemte de comun acord intre eai Societate. flicu in intelegere cuministerul deInterne,demersuri pe

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 429 tângSocietate pentru rectificarea liniilor. Directia so- cietáfii de tramvae conveni la cererilePrimariei, si in deosebi la acea de a nu facefrasee instrázile arátate mai sus, precum nici pe calea Victoriei si pe piafa Pa- latului Regal, unde conformplanului lor urmau sá se incruciseze fease linii. Dar când fu sä" se traducá tratativele in fapt s't sá se faca un schimb de scrisori intre autoritálii Societate,aceasta din urmá ráspunse nu va schimba traseele liniilor, deceit dacá va crede ea necesar". Mai mult decat atia, Primaria Capitalei se pomeni inteo zi cu o echipá de lucrátori care, pe strada Regalá, scurta un trotuar cu un metru, iar pe celalt il desfiinfa cu totul. Ce DoamneBucure#iuleste o cetate cuce- ritá ? exclamá ministrul de Interne 1) In afará de autoritatea po1itieneasc i in afará de cea mu- nicipalá, mai este o autoritate mai inaltá in ceeace priogte dispozitiuneastradelor ? Am oprit lucrarea I" Drept ráspuns la acea oprife a lucrárilor, Societatea de tramvae intenta o actiune Primáriei, la Tribunal, iar drept ráspuns la intentarea acfiunei, Ministerul de interne fácu o cerere de intervenfie in proces. Lucrurile nu rámaserá aci. Câteva luni mai tArziu Societatea de tramvae fácu un prospect de emisiune pentru chemarea unei a doua porfiuni din capitalul social, si anume pentru suma de trei milioane lei, din care se ingáduia Primáriei sí sub- serie un sf ert, publicului nimic, iar treisf erturi din sub- scripfii erau rezervate primilor subscriitori. Intructit, dupil cum s'a arátat mai sus, Primária avea dup6 lege, Art. 2, dreptul de a subscrie páná la jumit- tate din capitalul social, lar dupá Statute, Art. 4, luase chiar asupra-si jumátatedin acel capital, ea protest& impotriva faptului cSocietatea de la sine putere nu-i mai ingáduia la a doua emisiune sä" subscrie decAt un sfert. Cererea fiindu-i refuzatá, guvernul interveni, numai in urma acestei intervenfii, pe care Societatea o

1) AL Marghiloman in discursulsäti de la 30 Noembrie 1911, la Senat.

www.dacoromanica.ro 430 C. GANE numea samavolnicii", i se diidu dreptsí subscrie, de data aceasta1), jumUate din. capitalul nouei emisiuni. Dar cum ea'manea acum cu dreptul publicului ? Marghiloman cä'ci in aceast6.'chestiune a Tram- vaelor, Marghiloman era §i prim'árie §i minister §i guvern incepu scerceteze legea din 1909, §i statutele societhlii §i caetul de sarcini.i descoperi di, conform statutelor, capitalul social era de 12 milioane lei, §i el putea fi miirit (dupI cum am argtat mai sus) numai in urma deciziunii Adungrei generale. *i mai descoperi actiunile ce se vor emite pentru sporirea capitalului vor fi atribuite de preferin(5 posesorilorvechilor actiuni. De unde frase el fireasca concluzie ea' preferinta aceasta a vechilor actionari se referea numai la sporirea capitalului peste celinitial de 12.000.000, dar d. pihai la implinirea sa, subscriereaera publid.i in ()Sara de aceasta, intruck actiunile ajunsesera a valora in loe de 500 lei, 800 de lei, sau le subscria publicul, care beneficia de diferenta de 300 de lei, sau dad., samavol- nice§te, subscriptia nu era ingilduifii decia vechilor actionari, atunci diferentade 300 lei trebuia conform legei morale financiare" zicea Marghiloman, sa se ca- pitalizeze ca fond de rezervii pentru societate. Ca atare, ministrul de interne i§i mua pana in c1i- mari serse Primarului general al Capitalei urmAtoa- rele simtite riinduri Sunteti prin0 intr'o societatein care nu aveti mci directie, nici control.Relele acestei aldituiri pot dispare dad!' este o mare difuziune a capitalului in public, darconcentrarea actiunilor numai In máinile unui singurgrup de actionari, pune Comuna la discretia absolutii a acestui grup". Dar, urmându-§i cercetarile, Alexandru Marghiloman vru Sa." §tie din cine era compus acest grup". Ca atare, el in calitate de ministru de interne, §.1 Matache Dobre- scu in calitate de primar al Capitalei, cerud. amândoi,

1) Marghilomantalmaci ci de data aceasta insemna 4. era o constrftngere a guvernului conservator, dar ca data viitoare, and vor fi iar liberalii la putere nu i se va mai acorda primAriei dreptul sa subscrie decit un sfert.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 431 unul la 4 Iunie, celalalt la 13 Iunie, lista actionarilor. Societatea o refuza,pe motiv,de altfel, cprimaria având membri in consiliulde administrafie, nu avea deck sa ja copie de pe acea lista. Primaria ceru atunci membrilor din Consiliul de administrafie elibereze acea lista. Ace§tia refuzara. Ministerul de interne cern atunci de la primarie dosarul de constituire a Societatii, care ar fi trebuit fire0e sa se afle acolo, de oarece art. 39 al statutelor prevedea cà toate actele relative la constituirea societafii se vor indeplini de primarul Capitalei". Matache Dobrescu raspunseministruluica,spre parerea lui de rau, nu poate afla la primarie nici urma din dosarul de constituire a Societatii. Lucrul se ingrowa. Cercetarile urmAnd mai departe, prinaaruliministrul aflara ca prima subscripfie se facuse la 10 Iunie 1909. cand 382 de subscriitori sem- nasera la primariei1259 de subscriitori subscrisera aiurea, la Banca Nafionala. Mai aflara cà primarul de atunci, Vintilà &Miami, ceruse consiliului comunal sa delege un consilier pentru a asista larepartifiaacfiunilor.Art. 39 din Statute obliga pe primar sa faca actele de constituire. lar acesta delega pe un consilier (Saita) sà fach." repartifiunea ac- fiunilor subscriseimpreung cu un delegat al Bancei Nafionalei cu alt delegat al bancilor care au garantat emisiunea. Astfel ca" zicea Marghiloman actul esenfial de constituire care trebuia SA fie opera primarului, era opera Bancei Nationale, opera bancei Mar- morosch Blanc §i opera lui Salta.delegatul consiliului Comunal". Si in fine, se descoperi ca prima adunare generala a Societafii, care a constituit Consiliul de administrafie, nu s'a %cut la primarie, ci tot la Banca Nafionala, fara ca s'a se gaseasca la primarie,i nici macar la tribunal, conform legei, vre-un actcare sapermita examenul condifiunilor in care s'a finut acea adunare generala. Motive pentru In atari condifiuni actualul primari actualul mini-rezilierea contractu- stru de interne fura de parere cá constituirea Societafiilui. de tramvae era izbita de nulitate, fiindca : opera zisa

www.dacoromanica.ro 432 C. GANE comunalg se cladise aiureade cat la comuna,opera zisa nationalä se cladise cu bani de la banci care nu erau toate nationale(Blanc, Bercovici, Elias, Arie), fiindca postumul caiet de sarcini dadea societatii dreptul, pe care comuna actual a nu-1 adraitea, de monopol asupra tuturor strazilor din Bucure§ti, pentru once fel de cui de comunicatii, pe un timp ilimitat Cu toate catat primariacat §i. ministerulaveau foarte buni avocati, este invederat ca' nu bate cele aratate mai sus constituiau elemente de anulare a con- rilorRfispunsurile Jarled la care ma- stituirii Societatii. Marghiloman se adresa atunci mase adres& Illarghilo- rilor legi§ti din strainatate, man. lui Vivante §i Manara din §iprofesorilor Mania Liyon-Caen, Thaler s-1 André Weiss din Franta, carora le facu consultatii in scrisi de la cari primi raspunsuri mai juridice §i mai edificatoare : Ca legea din 14 Aprilie1909 n'a creat societatea comunala de tramvae din Bucure§ti, ci numai a autorizat creatiunea ei. Ca societatea constituita n'a observat conditiunile §i. formalitatile prescrisede Codul de comert roman pentru constituirea societatilor anonime. Ca zisele conditiuni §i.formalitatinefiind obser- vate,i ca inafara de aceasta statuteletransgresand dispozitiunile legii speciale din 1909, societatea nu are deloc fiinta legal. Ca, pentru a ie§i dinactuala stare de lucruri, ar trebui recurs fie la o lege interpretativa'. fie la o lege care ar abroga pe cea veche 1) Societatea consul- tà. pe profesorul Acuma da, se putea pi la o infaptuire. Liberalii, Giercice din Berlin. nu e vorbil recte Societatea de tramvae facura ei o consultatie juridicsa ins-trainatate, la profesorul Giercke din Berlin, care dadu concluzii cu to-tul contrare, cadeca societateaera perfect de bine consti- ConstatLrile lultuita. Dar Marghiloman raspundea, nu numai cu nu- Marghilornan. maim' profesorilor sai,ase contraumu, dar cu butrul argument ca consultatiiledate de jurisconsultii fran-

1) Consultatiile de la Paris, fficute de cei patru jurisconsulti im- preunä, fura iscilite in ziva de 5 Octombrie 1911.

www.dacoromanica.ro P P. CARP 433 cezi si mai ales italieni, care erau din OH cu un cod de comert analog cu al nostru, erau mai edificafoare deck consultatia unui neamt, in tara caruia domnea alt regim comercial decai in Romania. *i. in tot cazul, in afara de partea juridica in sine, el venea cu chestia moral, pe care o numea o spoliere a Comunei", cu atat mai mult cu cat, dupa ar6tari1e sale, Primaria nu numai ea' era legata de Eat:dui §i de picioare, nu numai ca nu aveanici directie nici control, dar apoi nu avea nicimacarca§tig din toata aceasta afacere de cointeresare". Cgci in adevgr zicea el primgria care a intrat in societate ca un capital bgnesc egal cu al actionarilor, are dreptul la 5% din beneficii. A- ceasta este aprdapenimic, cgci banii aceptia au fost luati cu imprumut aceiapi lege care constituia Societateacomunalg autoriza pi primgria sil facg imprumutul necesar pentru a infra in to- vgrgpie am dar ce incaseazg pe de o parte ca dividende, plgtepte in altg parte ca procent, beneficiile ei ca actionarg fiind in principiu egale cu zero. Ce-i rgmiine dar ? Perspectiva de aptig in caz de supradividend. In adevgr : legea pi statutele fixeazg cg, dacg cfiptigul intrece 5%, mire 5 pi 8% primgria ja o pgtrime, intre 8 fi 12 ia jumgtate, pi peste 12% ja trei sferturi. Pentru fixarea acestei cote, art. 5 al legei zice cg beneficiile exploatgrii se vor determina dupg ce se vor deduce cheltuelile, amortizarea fi dobanda de 5%.Insg art. 33 din statute adaogg : Beneficiul net va fi alcgtuit din produsul intreprinderei, dupg ce scg- dereacheltuelilorde amortizare pi instalatiuni, celor de intretinere,exploatare, reinoire a materialelor f i celor necesare unui fond de imbunatatire". Marghiloman tragea din aceasta concluzia, ca daca se scadea toate cheltuelile apoi fondul de imbunatatire nu mai avea rost, decat daca el insemna opupculitg, si atunci prin acea purulita se scurgeatoate beneficiile ce reveneau primariei in buzunarele nu se §tieale cui. 28

www.dacoromanica.ro 434 C. GANE

Mfteurile luate de Marghiloman. Din toate aceste constatari, acuzari, opriri de lucran etc., se nascura o sumedenie de procese, pe care este inutil sa le mai aratam aici, fiindca Marghiloman ga'si ni§te soluiii pe care le credea mai rapide §i. mai practice, dar care, dupa cum se va vedea, se dovedi doar mai dezastruoase. El ceru in primul rand, prin mijlo- cirea Consiliului de minitri, anularea statutelor Socie- tatii de tramvae,alcatuind altele noi prin care primaria era pusa din non indrepturile sale; (ceeace dadu loe la un nou proces), iar in al doilea rand, dupa rezultatul consultatiilor juri§tilor straini. el hotari sii anu- leze, printr'o noua lege, vedijalege de constituire a S. T. B.-ului din 1909 O.sa creeze alfa societate in locul ei. Amenintarea aceasta avu darul sa impinga opozitia la culmea exasperarii.iar infaptuirea eivai aduce cáderea guvernulm. Liberalii stateau teava de tun intru apararea jute- reselor Societatii de tramvae. institutie menita sa intareasca finantelepartidului:Take Ionescu. dibaci, atala focul, spre a aj-unge la rasturnarearegimului ; Regele, exasperat, incerca sa impace lucrurile,i spunea despre Marghiloman ca se mira cum un om afat de subtire sa fi lipsit de data aceasta de doigté". Dar Marghiloman persista §i. persista :Societatea de tramvae va fi desfiintata. Indaratnicia lui facu pe unii si spuna ca lupta pecare o ducea era pornita dintr'un sentiment de razbunare impotriva lui Tonel Bratianu, care se casatorise. nu de mult, cu fosta sa nevasta. P. P. Carp cu totul desinteresat de Cu totulindiferentde cuvintelecare ar fi putut aceastIt afacere. mama pe .Marghiloman si vrea si duca lupta in extre- mis", interesanta in toata aceasta afacere a fost numai atitudinea lui Carp. El nu avea resimtimite derazbunat, nu avea nici, dupa cum se spunea, prietenii de ocrotit. Prieteniik Carp, pe care le-a avut,destul de multe (Maiorescu, Pogor, Negruzzi, Bobeica etc.)erau nascute din inte- lect, nu din sentiment. Nu se fomentase in cursul anilor intre Carp O. Marghiloman nici alta legatura decat aceea dintre doi oameni inteligenti §i. dead acea de la

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 435 un §ef de partid catre viitorul su succesor. A§a dar, pentru un sentiment, Carp n'ar fi intins miina lui Mar- ghiloman pentn1 o ideie insa da, a intins-o. $i Marghiloman se pricepu s speculeze lucrul acesta Afacerea trainva- pana la culmea rafinamentului. Afacerea tramvaelor,ielor o spoliatiune striga el, esteo spoliatiune a comunei, o degradare aa comunel". viefii politicei a tarii, o imixtiune a ghe§efturilor" in viata publica, un-un-un-un banditism. Conservatorii 'anuntasera in programul de guverna- mânt lupta imp.otriva banditismului politic" dAci. un banditism ! Carp studiind Carp studia chestiunea,in bate amanuntele ei, chestiunea fu de a- cord cu Marshilo- gasi cMarghiloman avea dreptate. O viata intreagaman. vorbisei luptase impotriva amestecului afacerilor in politica. Din 1874, de când Mavroyeni propusese infiintarea unei Banci de Emisiune pe care liberalii o combatusera 0 o zadarnicisera,pentru a infiinfa ei apoi Banca Nationala, care deveni foarte curiind citadela financiara a partidului lor1), pAná' la crearea Societatii Comunale de Tramvae din 1909, care devenea un nou izvor de plasament financiar al aceluia§ partid liberal, Carp nu putea dealt sa fie perfect de acord cu parerile lui Marghiloman. Tot ce s'a putut spune, decatre adversarii politici sau de catre atol §tiutorii e fals. Niciun sentimentalism politic, inca mai putin unulprietenesc :o convingere veche eat era Carp de bateau, ca afacerile trebuesc des- partite de politica. Societatea de tramvae voia sspo- lieze drepturile comunei 0 ale publicului. Ea trebuia deci desfiinfati reorganizata pealte baze noui. In mintea lui Carp nu trecu de altfel o clip a ideia care nu trecea in mintea nimanui ca afacerile" aceste se faceau in folosul unor particulari, ci numai in folosul unui partid,ceiace, pentruel, era exact acela§ lucru. Dar pe de o parte, nu toata lumea intelegea adevaratul cuget al lui Carp, iar pe de alta parte particularii, tocmai fiindceraun.eprihaniti particulari, se sirateau in dreptullor sa apereceiace priveau ei ca

1) Filjpescu ducea, tocmai in aceste vremuri 1911-1912, o foarte violentä campanie impotriva BAncii Nationale.

www.dacoromanica.ro 436 C. GANE fiind interesul partiduluilor.A§a in.cat, din aceasta desbinare de intelegere,lupiaalunse la cutite pe .viata sau pe moarte. La deechlderea Cand, dupa deschidereaParlamentului in sesiunea parlamentulul opo- zitta nu WA parte lade toamna, venf la ordineazilei raspunsul la Mesaj, diecutla Adreeel lanational-liberaliii conservator-democratii, strami uniti In opozitie, declarara' ca nu pot lua parte la discutia Adresei. Ionel Bratianu citi declaratia la Senat §i Take Ionescu la Camera: In numele opozitii,aducemCoroanei expresiunea sentimentelor noastre de respect, iubire pi credintg. Declargm cii nu vom lua parte la discutia la mesa j... Guvernul actual, prin intreg modul sgu de a fi pi de a intelege menirea f i indatoririle sale, a creat o- situatiune cu totul anormalg. Opo- zitia nu poate, prin participarea ei la o asemenea desbatere, sg deasituatiunei politice de astgzi, nici chiar in aparentg, caracterul unei situatiuni normale". In urma acestor cuvinte, minoritatea parasi sank de §edinte ale Parlamentului. La Camerii. Carp glumi : S'au dus cu iota? N'a mai rgmas niciunul ?" Dar la Senat, el fu aproape gata sa se supere : Opozitia nu vrea sg discute cu guvernul? opozitie conptientii dedatoriile sale cgtre targ pi tron nu poate sta de vorbii in vremuri grele, ci numai In vremurile ware ?Esteun fel sui generis de a concepe datoriile sale... Dar ja sg vedem, ce s'a petrecut din anul trecut pfmg azi,ca sg provoace din pancaopozitiei un pas alai de grav. Alegerile ? In primgvara trecutii n'am discutat deciit chestii electorale. Ca intotdeauna opozitia a acuzat guvernul de ingerinte in alegeri, pi ca toate guvernele noi am declaratcä n'au fost niciodatg alegeri mai libere 1... Sunt oameni politici care declarg cä aleggtorul este conptient &Fend voteazg cu dániii este corupt &Find voteazg in contra lor. Aceasta este In natura firii omenepti, mai cu seamg la noi. Suntem cam meridionali, pi

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 437 se poate ca legiunile romane din care ne coborim sit fi fost napolitane. Napolitanii in jurg pe Dum- nezeikl lor pi pe Sf antul lanuarie, patronul Neapo- lului, and nu fac ce vor ei, f/ &and le iesg pe voia lor, aprind lumgniiri. Dar dupg aceia, ce s'a inttimplat ? ...0are sg fie proectele noastre de legi, sau faptul cä noi voim sit asiguriim viitorul muncitorilor din aceastii targ? sau cii voim, prin descentralizare, sä micporgm atotputernicia guvernelor ?... Na cred sg fie aceste... Dar s'a produs un fapt ce nu s'a discutat inch', dar care se va discuta o va arunca o lumina' vie asupra unor apuciituri fi tendinte, care poate nu au fost incri puse in destulg lumina. Vom argia cri in aceastg tara se face incercarea de a subordona intreaga ei activit ate economicg unui sin gur partid..." La sfar§itul luiNoembrie, discutia la Adresii fiind terminata, opozifia 1.0 lua din nou locul in Parlament, dar situatia, departe de a redeveni normalii, se iniiiu- tAti. Atunci rosti Carpcele douucuviinfäri ale sale Fierul Roe ei Au- Fierul Ro § §i Autoritatea Morala care au iámastoritatea MoraI. vestite in analele parlamentare ale trtrii. Disescu (takist) fIcusela Senat o interpelare, violenta, la care rtispunse Petre Carp in ziva de 28 Noem- brie 1911 Vg rog sá credeti cii lupta care se da astgzi nu este o luptg a partidului conservator contra partidului liberal, ci este lupia conptiintei publice contra unui atac despoliatiuneindrazneatg,care linde a se inmulti. De aceia vg rog sii mg ascultati In facere, pentru caapi vrea caglasul mea sg ajungg cat de departej cat de sus, ca sii vadg fiecare pericolul dinaintea cgruia ne aflam. Mai intai, o definitie pi o scurtg consideratiune generala: Ce este afacerea tramvaielor ? Ea este, zic liberalii, o afacere patrioticg. Care sunt semnele caracteristiceale uneiafaceri patriotice? Caracteristica este : sa vii ca un capital cat mai mic infro afacere in care nu ai nici un risc, pi Sri

www.dacoromanica.ro 438 C. GANE ai c4tiguri cgt de mari si importante. Aceasta e teoria generalg. Sg vedem in practicg cum se petrece". In urma acestei introducen, Carp filcu un scurt istorie, o expunere concentrata a intregei chestiuni (Mar- ghiloman, douil zile mai tiirziu, la 30 Noembrie, va face In fata Camerei expunerea amanuntifii a afacerei), in- sistând asupra monopolului" ce-§i crease societatea de Tramvae prin Statute : P. P. Carp deepre afacerea Soc. de Afacerea find mgnoasg, nu putea sg tie numai Tramway. timpul prescris de lege patruzeci de ani pentru liniile comandate. In statute aceastg prescriptie a legei se transformg intr'un mono poi absolut, pentru totdeauna f i pentru toate liniile viitoare, inchipuiti Dv. la un ora 4 ca Bucurefti, care are azi 300.000 de locuitori fi care peste 30 de ani va avea 600.000 de locuitori,primgria nu va putea face nici atunci, peste 30 de ani, nici o singurg nie noug,decgtprinintermediulacesteiso- cietgti" 1). Aiátand apoi solutiunea pe care intentiona guvernul ea o dea acestei afaceri, Carp trecu apoi, bruse, la vestita sa apostrof6 Concluzia. acum? Acum, fierul roI Domnii mei, e o prime jdie pe care v-o semnalez, o prime jdie atunci and partidele politice nu cautg sg se intgreascg prin idei, prin convingeri, dar cautg sá se intgreascg prin afaceri. ...Sgfui bogat ca rezultat al muncii, sg fu i bo- gal ca rezultat al economiei, nu am nimic a zice. Dar sg fii bogat ca rezultat al exploatgrei Statu- lui, aceasta nu o admit. $i de aceia, domnii mei, de aceia am intervenit, poate cu o energie la care nu v'ati fi a#eptat de la mine, am intervenit in afacerea tramvaelor,i intervinin al acercapeino-

1) Carp uiti si adaoge ci monopolul nu se intindea numai asupra tramvaelor, dar asupra oricirei clide comunicatieautobuze, metropolitan, linii aeriene etc. Astizi inci de oarece legea a rämas In picioare, &Aim sub regimul acestui monopol.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 439 lului1), fi voi interveniinafacerea pescáriilor, aci, Domnilor, nu este o avere a Statuluicare sä nu se transforme intr'o societate de participare. pesariile sunt amenintate de o asemenea societate. ...Va sä zicä, domnii mei, ori unde iti indrep- tezi ochii, oriunde este o avere a Statului in joc, acei oameni, acele societáfi in participare, se in- fiitiseazg, cerând ca Statul sá dea capitalul. Sta- tul sá deariscurile,si eisa tragg numai foloasele. s-a vorbit de justitie I Justitia nu are nimic a face aici. Vä repet ceiace v'am spus mai sus : n'am fäcut deat sä revendic drepturile Sta- tului. ¡mi iau intreaga ráspundere,si sá nu credeti cä mä bazez eu pe solidaritatea pe care o sta- bilea d. Disescu ¡miremajoritatei guvern. Une vérité de monsieur de la Palisse, aci toate ma jo- tilfile sunt solidare cu guvernul, fie a guvernele sunt emanatiunea majoritatii, fie a majoritatile sunt emanatiunea guvernului. solidaritatea trebue sit' existe intre majoritate fi guvern. Dar mil asigur cä, chiar de a rämâne sin gur in chestia aceasta, färämajorit ate,fárii partid, sunt convinscäconstiin(a publiaimiva da drept ate. Grozavri profelie a mai fostì aceasta. Caci con§tiinta publica i-a dal, probabil, dreptate, dar Carp a ramas in curgind singur, fariimajoritateo farapartid, fart" prieteni, fara Maiorescu, fara Marghiloman... Daca se poate concepe un astfel de lucru : fara Marghiloman! Raspunsul lacuvantarea de mai sus11 dete Tonel Bratianu, la Senat, a doua zi, 29 Noembrie. El fu de o violenta' neobi§nuita, in-vin-uind pe Carp ca nu are autoritatea moral" necesara pentru a ataca partidul libe.

1) Carp zicea cA, atunci cAnd a venit la guvern, a gäsit tratative pentru o participare a Statului cu 30.000.000 lei la o vastA afacere de petrol. El mai zicea, cA de§i a oprit acele tratative, cointeresafii le urmau mai departe, ziand cA guvernul va cAdea In curindi cA noul guvern va incheia afacerea.

www.dacoromanica.ro 440 C. GANE ral in felul cum Il atacase. Si de altfel, zise el, zviircoli- rile sunt zadarnice caci Liberalii vor veni in curand din nou la puf ere. Indignat batranul prim-ministru lucuvantul in replica, imediat,fulgerator, adresandu-se mai mult lui Bratianu direct, deck Senatului. Ca in zilele sale mari, el parasi banca ministerial.; se plimba prin fata pupi- trului presedintial, pe dinainteasenatorilor,scotea punea mana in buzunar, apostrofa cu gestul.arata cu degetul : Duelul P. P. Carp- I. I. C. Britianu. Este adeograt, zise. cg sunt forte in acest slat de la care atárng existenta tuturor guvernelor f i este tot atät de adeograt cg acele forte nu m'au insgrcinat nici pe mine ca sg zic a am sg rgmiin, nu l'au insgrcinat nici pe d. Briitianu ca sg zicg cg am sg mg duc. A lua asupra sa declaratiunide asemenea naturg, permiteti-mi sä o zic franc aci, e ca o imper- tinentg la adresa Coroanei. (Aplauze prelungite, bravo). Ion I. C. Bratianu. D-le Presedinte, Entreaga atitudine a d-lui prezidentalconsiliului a fost atät de insolentg... (Sgomot, protestari). C. C. Disescu. Am spus eu eri unde o sg ajungeti ! (Sgomot, protestari). P. P. Carp. : Domnii mei, mi s'a contestat autoritatea moralg. Domnule Brgtianu, autoritateamoralg a unui om politic nu se judecg de cfit dupg doug lucruri pi nu se cii,stigg de ciit printr'un sin gur mijloc. In viata ta prioatä sg fu i totdeaunacorect, In viata ta publicg sg fii totdeauna desinteresat. (Aplauze, sgomot, intreruperi). (Consultandu-se Senatul pntru prelungirea se- dintii, Senatul admite). P. P. Carp. Ajuns la värsta de 74 de ani, cred cg am putut face experientgi cu una si cu alta din acele cerinte imperioaseale autoritgtei morale si vg las sg judecati dacg eu o am sau dacts

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 441 nu o am, fi dacg d. Brgtianu este chemat a o contesta. Va sg zicg revendic autoritatea moralg intreagg, revendic incg fialt-ceva :revendicdreptul la viirsta mea de a da sfaturi nu d-lui Brgtianu, ci acestei tgri : revendic dreptul de a argta calea pe care nu trebue sg meargil dacg vrem noi sg avem o politicg interng mai sgngtoasg de ciit am avut-o pfing acum. Tot ce am fgcut, eram credin dreptul meu fi Doi fi ori nu voi fi la guvern, ceea ee am zis eri, va rgmgnea. Cu atiit mai riiu dacii nu tineti cont pi nu trageti profit din cuvintele mele. Ceea ce am zis eu? Am zis cg s'a pus puterea unui partid pentru a acoperi o afacere ilegalg pi contra acestui fapt m'am ridicat. Cg cutare liberal, sau cutare conservator este in consiliul de administratie in cutare sau cutare intreprindere imi e absolut indiferent. Cg cutare a subscris sau n'a subscris, nu de aceasta este vorba.Estevorba, dacii un partidpolitic are dreptul sg acopere o afacere pe care o credem ilegalg? (Aplauze).. 0 voce. Demonstrati ilegalitatea. P. P. Carp. Vi le-am semnalat eri. Al. Djuvara. D-voastrg sunteti $i judecgtor fi parte. P. P. Carp. V'am semnalat violgrile de lege ; acele violgriexistentele-amsemnalat fi mai inainte. Care ar fi fost datoria fefului partidului liberal ? Datoria lui era sg vie $i sg spue : cu autoritatea mea nu acoper lucru ilegal. la sg vedem fi sg discutgm $i dacg vg voi convinge yeti lua altg mgsurg ; iar dacg mg veti convinge vg declar ca om onest cg nu aprob acestlucru. Ati fgcut-o ? Nu. Din contra', nici n'ativoit a discutati. Atunci nu mai este chestiunea de a se pti dacg cu societatea de tramvay s'a violat legea, nu mai este chestie de a se fii, dacg trebuie sg reintrgm in legalitate. Este chestia de a se fti dadi atunci cgnd

www.dacoromanica.ro 442 C. GANE un guvern vrea sg reintre in legalitate, alt partid se pune §i il impiedicg acoperind cu autoritatea lui, cu atot puternicia lui o adevgratg spoliatiune reprobabilg. Dar chiar ,aici, f eful partidului liberal imi vine In ajutor, d-lui face sinteze, zicând : aceasta este traditianoastrg,acesta esteprezentul nostru, acesta este biitorulnostru :Statul trebue sii se plece aceloracari vor sg facgafaceri, deaceea interesele Staiului, proprietgtile Statului, trebuesc date in administratie particularg, cgci numai aft' poate sg se ridice inflorireaeconomicg a acestei tgri. Stranie teorie l ,51i teoria nu este de astgzi, d-le Brätianu : tocmai aceastg teorie am combgtut-o eu toata viata mea, v'am acuzat in diferite rgnduri at nu sun- Jetto adeograig democratie, cg sunteti o democratie bugetarg. (Aplauze). Nu de astgzi deci. ,5'i dacg astgzi am semnalat-o, nu am semnalat-o pentru cg am ggsit ceva nom, dar am semnalat-o pentru cg m'am fgcut ecoul a ceeace era pe buzele pi in mintea tuturor. .5'i acum, când aceasta se manif está ca o teorie, când se manifesteazgca un program de partid, ciind se manifesteazg ca o mgndrie a trecutului fi viitorului partidului liberal, vg intreb, indatg ce am fgcut proba aceasta d-lui Brgtianu, eram in drept sg semnalez tendinta d-voastrg, eram in drept sg spun cg vreti sg punetistgpfinire nu numai sub forma de colegiu unic pe vointa acestei tgri, dar pi sub forma de societgti particulare, asupra intregei averi a statului? D. Brátianu mg acuzg cg mi-am permis sg zic ceva de familia d-sale. Ce mi-am permis sg zic : vii inchipuiti d-voastrg in ce stare ar fi aceastg targ clacg intreaga noastrg putere politicg, dacg intreaga noastrg put ere economicg ar fi in mgna unui singur om ? D. Brgtianu o privepte ca o insultg. Stranie conceptie I

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 443 Da, voiafi sg zicefi cg vg acuz de o ambifiune nemgsuratg, fgrgproporfiune cu talentul d-voastrg ; de aceasta putefi sg mA acuzafi, dar cg eam fgcut injurii, sg credefi cg earn injuriat, pentru cg am semnalat aceastg ambifiune, dupg mine periculoasg, cred cg afi vrut sg. ascundeti sub o iritafiune de indignafiune personalg, ceea ce nu se ponte ascunde, anume, cg in momentul de fafg do. luptafi in contra noastrg nu numai pe baze deprincipii,dar pe baze deinterese. (Aplauze prelungite). Nu releo altg politicg, nu releo trecutul fiecgruia din noi, cg am avut principii sau ba, cg am fost consecvenfi sau nu cu ele. Toatg viafa mea politicg am atacat pe unii pi am aprobat pe altii, dar aceasta nu are nimic af ace cu situafiunea de astgzi. Viafa politicg este o luptg unde dai lovituri In dreapta f i in stfinga, cu condifiuni ca sg nu pierzi niciodatg din vedere felul care Il urmgrepti. astgzi la 74 de ani pot zice cg felul pe care mi l'am pus in minte, l'am urmgrit fgrg oväire, cu o consecvenfg absolutg. (Aplauze prelungite). Dar mi se imputg inexactitate, mi se imputg cg eu in chestiuneapetroleului agi fi spus lucruri cari nu sunt exacte. Nu am spus nimic neexact. Am spus cg, atunci cfind am venit la guvern se vorbea de nigte orga- nizafiuni pentru exploatarea terenurilor petrolifere ale statului, la care statul era sg participe cu 30 de milioane lei, plus valoarea terenurilorsale. Aga cg, atunci cfind s' a vorbit de acest lucru nu vreau sg, spun nume dar sunt foarte insemnate pi sus puse din fgri streine, eu am spus cg acest lucru nu-1 pot admite. Am adgogat cgi astgzi aceleagi tratgri se urmeazg i cred cg sunt bine informat cgci ce este mai grao, nu numai cg se urmeazg incg acele tratgri, dar se urmeazii in numele viitorului guvern. (Aplauze). atunci, datoria mea este sg pun o stavilg la aceasta, gi mi-am zis : este suficient ca sg semna-

www.dacoromanica.ro 444 C. GANE lez opiniei publice aceastá incercare f i desigur va trebui sä fie absolut zgarnicitg. .Aceasta am fgcut. Eu cred cg mi-am indeplinit datoria de om politic, pe care o am pi dacä, indeplinindu-mi aceastg datorie, s'a intiimplat ca in drumul meu sá ggsesc dispretul d-lui Brglianu.... (ilaritate) má uit zgmbind la déinsul $i Ii zic ca in balada lui Victor Hugo :As-tu din& Jaquot ?(ilaritate, aplauze prelungite) Esind, dupti acest discurs, din sala de sedinte, Carp se int&lni pe culoareleSenatului cu Take Ionescu. intreba : Ei ! ce zici. Take ? Zic raspunse acesta ea de acum inainte te am definitiv in buzunar". Si ce e mai ciudat. e ca in tot timpul acesta,i inca chiar mai farziu, se urmau, prin Badarau, tratative de impacare infraConservatori si Takisti1) Aceasta era vesnica dorinta a lui Voda. Dar cum fireste ctratati- vale nu duceau la nici un rezultat, Take Ionescu lucra, de mult si va mai lucra inca mult, din rasputeri, pentru a-1 avea pe Carp in buzunar". Si de fapt nu era un lucru prea gren, fiindcaPetre Carp lupiaacum pe trei fronturi, sau mai bine zis avea acum trei adver- saripe Tonel Bratianu, pe Take Ionescu si pe Rege. Ce trebuia deci sa se inttimple, se infampla. Nona lege a tramway-elor. In Decembrie, ca o urmare logica a tot ce se intiim- plase si a tot ce se vorbise, guvernul veni cu noua sa lege a tramvaelor,care anula pe cea veche. Cum fu propusa, la Camera intAi, opozitia-unita hotari sa paraseasca definitiv Parlamentul, pentru a duce lupia de rasturnarea guvernuluidin iircintaadunarilorpe Retragerea °poet- tiel din parlament.strada. Ca si In Noembrie,la prima retragere, Tonal Bratianuciti declaratiaopozitieila Senati Take Ionescu o citi la Camera (16 Decembrie) ...Uzurparea prerogativelorputerii judecgto- re0i prin legea adusg ieri inaintea Adungrii de-

1) Vezi In Marghiloman, o. c. vol. 1 (Anil 1911-1912).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 445 putatilor, care rapqtedela tribunale o judecata In curs de desbatere §i pretinde sa o curme prin voturile unor majoritati politice, nesocotefte principiul separatiuniiputerilor si desfiinteazane- at5rnarea puterii judecatorqti. Opera marilor generatiuni din ambele partide care cu atiltea jerfe au wzat Romiinia Moderna (sic), este astfel prime jduita. Opozitianu poate sa asiste la o violare at5t de indrasneata a Constitutii, fi, parasind Corpurile Legiuitoare, las5 guvernului intreaga raspundere a urmarilor actelor ce se sat, firfesc". In urma acestor cuvinte minoritateaparasi incinta Camerei,in strigatelemajoritatiide :Tramvaele, Tramvaele !". Dar Carp, de data aceasta, nu mai glumi. El nu mai intreba : au plecat toti ? n'a ramas nici unul ? Era indignat. Se scula.'in picioare §i. vorbi cu o intonatie indarjita §i emotionata : Pe principilse Domnilor deputati,prin organuld-lui Takefac revolutll pe a- lonescu opozitia D'a citit un adevarat rechizitoriuf acerl nu. impotriva guvernului. Eu f Ham cá atunci când cineva pronuntii unrechizitoriu, sta fata f i la aparare. Dar a arunca o acuzatiune fi a nu sta la discutie cu cel contra caruia ai aruncat acuzatiunea, acesta este un procedeu nou. Domnilor, daca lucrul in sine este regretabil, daca retragerea opozitiei din lupta parlamentará a fost calificata in trecut, de chiar partidul liberal, de dezertiune, cauza pentru care aceasta re- Iragere are loc astazi, e at:it de injositoare, va asigur cä niciodata nu m'zq fi afteptat sä vad In tara mea un spectacol ca acesta.Dumnealor parasesc Camera ca sä transporte lupta aiurea. Pe principii se fac revolutii, pe afaceri nu".

* * Epilogulafacerli Dar 'Ana s't. transporte opozitia lupta aiurea §i panítramwayelor; cide- sa faca revolutie, Marghiloman gasi deocamdata in afa-rea guvernului. cerea tramvaelor o noua solutie, care de altfel, in urma votarei legei, se impunea in mod logic de la sine : Mi-

www.dacoromanica.ro 446 C. GANE nisterul de interne si primaria cerurä'. tribunalului, pe cale de incident in procesul pendinte, s. respinga actiunea intentata de societateacomunala de Tramvae, pe motivul cä', conform legei din15 Decembrie 1911. acea societate a fost desfiintatai ca atare, nemai aviind fiinta legala, ea nu poatefigura in justitie ca recia- anta. Fireste cà aceasta solutie era pe atiit de indrazneata pe cât era de periculoasa. Fiindca, daca tribunalul res- pingea incidentul,desconsidertindlegea din 1911, pe care o putea privi ca neconstitutionala, ca fiind olege care, uzurpiind prerogativele justitiei, nesocoteste principiul inscris în Constitutie a separatiunii. puterilor In acest caz, guvernul care facuse aceasta lege, va trebui sirt plece, aceasta era ciar. Ciar pentru Carp in tot cazul, care n'ar fi putut, având in vedere fireai caracterulsitu, sà ramiina in fruntea unui guvern, carefacea leg,i pe care justitia le-ar fi declarat neconstitutionale. Un altul in locul sau poate nu s'ar fi singhisit de parerea magistratilor asupra constitutionalitatii legilor sale, dar un om al ordinei si al dreptatii cuna era el. n'ar fi avut o clipa de sovaire, aceasta o stia toata lumea. Activitatea guvernului din Ianuarle- Inainte de a arata epilogul acestei afaceri, sa vedem Aprffle 1912. care a mai fost activitatea guvernului in scurta vreme ce-i mai ramiinea de statla putere.din Ianuarie la Aprilie 1912. Leg( votate. In lanuarie trecura in parlament : Legea pentru scutirea de impozit financiar a proprietatii urbane cu un venit anual prina la300 lei, legea pentru scutirea de patenta a micilor patentan, legea pentru pensiile ¡an- darmilor rurali, a sergentilor de oras, a notarilori a personalului postei rurale,i legeaincompatibilitatii unor anumite functiuni cu mandatelede deputati de senator. In Februarie trecu legea asupra Contenciosului Ad- ministrativ, desfiintata de liberalii infiintata a doua oara de conservatori si se citi (la 11 Februarie) Mesa- giul Regal care insotea proectul de lege pentruDes- tentralizarea Administrativii.Dupa intimplarile care

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 447 urmarg, §i sub presiuni venite chiar din partea unor conservatori, proectul acestafu retras. Carp, care in momentul acela §tia ca guvernarea sa nu mai are zile, nu se opuse la retragerea unui proect cel mai scump inimii sale pe care vedea ca nu areputinta timpul sa-1 treaca. In Martie, in timpul agoniei guvernului, mai trecura legea Sindicatelor agricole (o inovatie conservatoare) Budgetul. Apoi, ultimele doulllegi, acea a construirei conductelor pentru transportulfifeiuluii petrolului lampant de la Bgicoi la Constantai) §i. aceea a trecerei in posesiunea Statului a Bunurilor de Diana moarta 2). P. P. Carp a mat In timpul acesta Carp luàde doua ori cuvgntul laluat de dou5. ort eu- Camera. vantul. Intäla datapentru a raspunde unei interpelari a c-umnatului sau Ion Miclescu in chestia dosarelor din 1907 disparute de la ministerul de interne 2),§i. a doua oara la discutia generala asupra budgetului. dosarelor Carp Atitudinea lui P. Am aratat mai susca in afacerea P. Carp in afacerea luase o atitudine pasiva, fiindca o gasea neinteresanta.dosarelor. E de altfel o dovada mai mult ca el nu sprijinea necon- difionat pe Marghiloman, ci numai acolo unde parerile lor se impreunau. Marghiloman crezuse cà descoperirea disparifiei dosarelorva provoca o senzatie in tara care va nimici pe liberali. Carp nu era debe de aceastä.' pgrere. Interpelat deMiclescu, care atacase foarte violent pe Bratianu, dar care in acelas timp se aparase de invinuirea ce i se aducea ca era o natura anarhica", Carp îi raspunseglumind (el tinea foarte mult la cumnatul sau) Afirm di d. Miclescu nu este de loe o naturg anarhidi ; dar di este un enfant terrible, aceasta cred cä veti conveni cu mine. Dadi dumnealui s'ar fi miirginit sti f adi simpla intrebare : S'a luat de atre d. lonel Brgtianu de laministerul de interne, 32 dedosare ?Intreb peguvern cu ce

1)Pipe-line-urile. Aceasta lege, sub guvernArile posterioare, a ràmas naoartä. Carp era impotriva acestei legi, care dupl parerea sa, aducea atingere la dreptul de proprietatei la libera vointà atestatorului. Vezi mai sus capitolul VIL

www.dacoromanica.ro 448 C. GANE drept ? intreb : cemgsuri a luatpentru a pune capät unei asemeni stgri de lucruri? Dacg s'ar fi mgrginit la aceastgintrebare, i-af fi rgspuns fi eu in câteva cuvinte.Dumnealui insg a fgcut sg mire aceastgchestiune in cadrulunor idei mai inalte, in cadrul luptei care se dg astgzi mire partidul conservator fi partidul liberal, fi a filcut din acest mic incident, care dupg mine n'are nicioinsemniltate,overigh inlantulacestei lupte. invgtgturg orea d. Miclescu sá tragem noi din dosare ? Niciuna. In dosare putem vedea cg, poate, in represiunea necesarg care a avut loc in 1907, s'au trecut marginile. Se poate. Dar, de la aceastg tribung am mai declarat, cg atunci cgnd un guvern, cgnd o societate, e in nenorocita situa- tiunede a-fi apgraexistenta,niciodatg nu se poate pgzi fi niciodatg nu s'apgzit linia strictg de demarcatiune intre ceiace este necesar fi ceiace poate nu este necesar. Invgtgmintele de la 1907 stau aiureu, nu in dosare. Stau in faptul, cg partidele trebuie sg invete cg sunt oarecare arme pe care nu le poate fi nu trebuie sg le intrebuinteze in contra adversarilor, pentrucg se intorc in contra lor insefi. Nu af vrea sg fiu in pielea acelora, care in nopti de insomnie, vgd ridicgndu-seumbrele tgranilor ucifi,ucifi chiar de acei cari le asigurau impunitateacgnd le trimeleau la rgscoale. Camera nu infelese aceste cuvinte ale lui Carp. Ea crezand ceste un nou atacimpotriva frafilor Big - tianu, izbucni in aplauzei in strigate de bravo I Ora- torul finu insa ca gandul lui sa fie bine priceput, si de aceia adaog'a : Acuzatiunea aceasta, o declar franc, nu se indreaptg in contra intregului partid. Nu am dovezi, nici nu cred,cg directiunea partidului liberal sg fi instigat la rgscoale. Dar cred f i am convingerea, cg toti instigatoriierau inscrifi in clubul partidului liberal".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 449 Voci : Sterea". Acum da, Camera er.a. lamurita. Carp urna lini§tit spuniind ea partidul liberal,care crede ea tot ce s'a faeut in tara e %cut de el §i eanu- mai el poateguverna,când a eazutdela puf ere in 1910: Cu o naivitatenespusa, a luat puri simplu 32 de dosare de la ministerul de interne fia de pus o chitanfil, cum a in adevilr a luat acele dosare. Evident cä lucrul este ata de copilgresc, incanu pot intrebuinfa cuamtul de sustragere, pe care-1 intrebuinfeazg alfil..." Si in definitiv, cum toatii chestiuneanu avea niei o importanta, de oarece, mai Ini âi,dosarele nu se mai aflau in mâinile lui Bratianu, ei intr'alt loe unde guvernul le poate consultadaca vrea 1),lar, al doilea, eredinta lui Carp fiind ea din acele dosare nu s'ar putea constata deek eel mult ea' neeesarele represiuni din 1907 trecusera poate nlarginele permise, in definitiv, deci, el eeru inehiderea diseutiei. Diseursul de mai sus 1-a tinut Carp la 2 Martie 1912. Unsprezece zile mai tArziu, la 13 Martie pe eiind Ca- satia pronunta hotarirea ei definitivá' in chestiunea legei tramvaelor Carp vorbea la Camera asupra Bud- getului pe exereitiul 1912-1913. A fost ultimul diseurs tinut in ealitate de prim-ministru. Politica. financiara a lui Carp o eunoa§tem aeum in Politice financia- deaiuns pentru a ne mai intinde asupra ei. Yom des-r5. a lut P. P. Carp. prinde deci numai pe seurtprincipiile ei generale, eu Lit& mai mult eu da e cea de pe urma data eilnd, in lunga sa eariera, s'a mai ocupat Carp de finante. In diseursul sau de la 13 Martie1912, primul-mi- Condittuntle unut nistrui ministru de finantearata ea eonditiu,nile pebun budget. care trebuie sale indeplineasea un budget bun sunt

1) Ele se aflau, dup1 cum tinem minte, la Rege, care spusese lut Marghiloman : Daca veti fi interpelat, veti apune el dosarele se aflA acolo unde trebuie sà. fie... Dar avand in vedere acest raspuns al lui Carp, se poate bAnui cA din acele dosare s'ar fi putut constata cl uneledrastice ordine de represiune ar fivenit de mai sus decAt de la ministrul de rAzboi sau de la capul guvernului. 29

www.dacoromanica.ro 450 C. GANE trei : Sal prevadil toatenevoilestatului; 2) sit prevada indestularea acestor nevoi,i 3)sil fie ciar,i sit nu se sustraed de la controlul Parlamentuluii publicului (prin fictivele excedente create de Take Ionescu). Pentru a face un atare budget, urma mai intgi sse degreveze comunelei judetelede sarcinele lor catre Stat, cci numai atunci se va putea constata care sunt nevoile reale ale Statului, care ale kidetelori care ale comunelor (de unde pânatunci era o perpetuii confuzie). Trebuiau apoi indestulatenecesitiltiletuturor ministerelor pentru a satisface nevoile reale ale Statu- lui; trebuia, in chestiunea resurselor, facute ni§te evalugri sub realitate, -pentru a puteaacopen i eventuale sporuri budgetare ce se pot ivi in cursulunui an lar In alta ordine de idei, acea a,impozitelor. Carp mai ar5fáodat, ciari ferm, care era teoria sa: Politica lui P. P. Carp cu privire la Teoria mea de impozite nu este financiará, ea impozite. este o teorie socialá. Eu susfin cá o politicá finan- ciará serioasá trebuie sä tiAdá inainte de toate a degreva pe cei mici, fi al doilea,mire cei avufi, trebuie sá tincl5 sá impuná mai pufin pe cei care muncesc fi mai mult pe cei care nu muncesc. In aceastá privinfá sá nu credefi cá eu fac deosebire de clase ; eu fac numai deosebiri de diferite cate gorii de indivizi. De exemplu : impozitul unic asupra venitului eu Il crednedrept, pentrucá el impune laacelaf impozitpe fabricantulcare muncefte fi care riscá, pe omul care zilnic are o muncá fizicá sau intelectualá foarte mare pi-1 impune la aceiiai taxii ca unul care se mulfumqte numai a táia cupoanele rentei pe care o are in lada de fier 1). Din t r e adversari singurul care ra in- In bate conceptiile sale Carp a fost intotdeauna in teles pe Carp a Lostnota cea jusa. Dac '.l-a tratat lunnea de retrograd Ion Britianu. de medieval, de socialisti de anarhist, eat patimele politice au obstruat bate inteligenf ele. Numaitrebuie repetat mereu lucrul acesta, ca sä.' se §tie bine, din-

1) Asupra politiceifinancaire a lui Carp a scris d. Barbu Ca- targi un remarcabil articol in Conservatorul" din 17 Aprilie 1912, pe care-1 recomandlin cititorilor.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 451 tre adversari, numai Ion BrVianu l-a inteles pe Carp, fiindcä numai IonBrtitianu,dupAce s'a vindecat de roiile entuziasme ale tineretei sale si a devenit om de guvern'amiint, numai el a tinut, ca si Carp, linia dreaptii. drumul cel mai scurtintredoult puncte, cel din dreapta, cel din stlinga, si care trece si prin centra linia de purtare a omului de Stat, a eárui grijase indreapta inspre bate nevoile ale tuturor categoriilor de cefäteni ce compun acel Stat. Deosebfrea cllntre Ce a deosebit big pe acesti doi oameni, a fost nuan-P. P. Carpof Ion tarea caracterului.PeciindBeg.tianu,pentru Ballwin. ajunge scopul, isi innusise constiinta si tolerase... spusese el singur tot ce tolerase... a¡ungAnd astfel a-si crea un partid, ca care sit' poatii guverna, spoatil mostenire Carp din potrivsá. avea un caracter intransigent, o cons-tilt:4'6 imaculatsä., un des- pret pentru gloat4', pentrualegtori,pentru partide, pentru politicianism, care erau, dupil cum foarte bine se spunea, de esenta unui cancelar, un cancelar care sit' guverneze singur, färä partid, in perfecta armonie cy un parlament ideal, pe care-I visa, un fel de parlft- ment, zicem corporativ,i cu un rege care in- teleag5 precum ar fi dorit, sau macar sa-1 aprobe, precum ar fi fost de dorit. * * Personalltatesal Regele acesta era blitran s't de mai multi ani, bolnav.vederlle Regolut acea in pat, uneori zile intregi. A fost un Rege mare.Carol. Va rh'inii.nea in Istorie. In Istoria Creatorul Romitniei moderne. Dar era in 1912 Ritrani bolnav. Nu putea, tocmai acum, stt-si schimbe nici vechi pareri inrä'dácinate s't niel &Ili calce peste fire. rgrerile inradgcinate erau : s. nu fie intarii. decill doutt partide politice. Ca atare(partidul socialist ne- existând pentru el), conservator-democratii trebuiau dispar il printreo grabnica fuziune cu conservatorii sadea. Take Ionescu se 'Ikea cintelegei cä' vrea, trata. punea conditiuni imposibile 1),i apoi trimetea rtispuns lui Vod, ca altädata Dumitru Sturdza :Sire, nu eu

1) Revizuirea Constitutiei, pe care §tia di Carp nu o vrea, pentru a ajunge de altfel pe aceasti cale la expropiere.

www.dacoromanica.ro 452 C. GANE Schimbarea firei ar fi insemnat :sa nu-i mai pese de mi§carile de strada. Dar toata viata a avut oroare de ele 0. a avuti dece,cad grozav se abuzase de blandetea lui in aceasta privinta Ca atare nu acum, batrani bolnav, era deodata sa spuna : mi§carile de strada sa fie reprimate cu ultima energie. Le suporta mai departe §i le ura ea §i mai inainte. Taki0ii liberali profitarai abuzara. In Ianuarie, la Eforie, aduna- ra 15.000 de oameni, care- strigara :Josguvernul, Jos uzurpatorii, jos junim4tii i apoi,ca in vremurile bune : La Palat ! Ce era Vodà si faci decat si-i tot spue lui Carp : Im- paca-te cu Take Ionescu §i retrage legea tramvaelor. Tocmai lui Carp ! Benthits in proce- sal Tramwayelor. asifel mersera lucrurile cum mersera 'Ana in Fe- bruarie, cand Tribunalul de Ilfov, sectia II-a, dadu sentinta sa in vestitul proces, asupra incidentului ridicat de Primarie 0 de Minister 1). Consideriind legiuitorul s-a substztuit misiunei tribunalului,rezolviind el insupi pro punerile fricute de minister In apiErarea sa; Consideriind cä legiuitorul prin aceasa uzur- pare... a violat dispozitiunile art. 36 din Constitu- (ie dupg care puterea judecgtoreasai se exercilli de Curti 0 de Tribunate, 0 art. 14 din Constitu- tie, dupii care... etc. Considerfind cL. cutarei cutare.... din toate aceste rezulta ca dispozitiunile legei din 1911 sunt contrarii principiilori textelor formale ale Con- stitutiei,i ca, prin urmare,tribunalul trebue Enliiture aplicarea acestei legi... Pentru aceste motive,Tribunalul, In majoritate, respinge incidentul ridicat de d-nii reprezentanti ai ministerului de internei primgriei comunei Bucurefti,... dispunând ca procesul sri fie urmat In continuare". Recursul la Casa- Trasnetul n'a cazut din senil; din potriva, dupil zile inourate, a cazut in timp de furtunii cazuse deocam-

1) Judectitorii : N. Algiu, prezident,Bossie si Ion Manu, membri.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 453 data peste paratrgsnet. Cci, dupg sentinta Tribunalu- lui urma recursul in Casatie. Acolo era salvarea... Mar- ghiloman, cu avocatii PapadatiMissir, redactarg in cateva zile motivelerecursului si le depuse la malta Curte de Casatie, care soroci judecarea afacereipen- tru ziva de 14 Martie 1912. Mersul evenimen- mire timp guvernul accelerg votarea legei care dg-telor. dea drepturi politice Dobrogenilor, dar in culise nu mai era vorba, in eventualitatea respingerei recursului, de- da de succesiunea guvernului. Carp ar fi dorit un guvern liberal facg singurdreptatein afacerea tramvaelor, ceiace Liberalii refuzau, zicand ca numai Conservatorii puteau transa o chestiune desliintuitg de ei. Brgtianu cerca retragerea legeii scuze". Se re- incepurg. deci, dupg indemnulCoroanei,tratativele cu Take Ionescu, arg Carp fireste,care numai la gandul c i se cerca sfaca scuze vedea verde in L'a ochilor. El nu se sfii sg. spung Regelui, inca acum la 6 Martie : L'affaire des tramways est un vaste cochon- nerie" 1). Bátranul prim-ministrunu mai avea acum decat o singurg dorintg, .Ca in caz c procesuls'ar pierde si in Casatie,guvernulconservator s'Ase retraga in bloc, pentru a putea avea in opozitie o puternicg platformg de luptg. Incolo, regele putea da pu- Perspectivelede terea cui ar fi vrut, lui Ionel Bratianu sau lui Take lui cabinet.formatiune a nou- Ionescu. Dar, din nefericire, de pe atunci incepu sil se vanture ideia unui guvern Maiorescu adecg un gu: vern conservator 'Irá' Carp, fgrg Marghilomani farg Filipescu, (poate cu, poate fgrg Take Ionescu) un guvern menu saranjeze chestiunea tramvaelor". Nimic nu-1 m'almea pe Carp mai mult deck aceastg eventualitate, cgci realizarea ei ar fi insemnat intai o abdicare a conservatorilor, al doilea o defectiune a lui Maiorescu, cel mai vechi si bun prieten al sgu, si al treilea perspectivapentruel a unuiviitorpe care perspicacitatea sa nu vedea cum 1-ar putea descurca. Petrachi Carp zice Bacalbasa 2) pi-a pier- Bacalbasa despre Carp. Marghiloman, o. c. L p. 105. Cici Regele i-ar fi raspuns : En politique on en voit bien d'autres". Bacalbasa o. c. IV. p. 47.

www.dacoromanica.ro 454 C. GANE dut sigurantaiveselia.Vechiulzeflemtsta dispgrut. In vremurile cele bune. la ora 4 in fiecare zi, giisiai pe Carp in salonaml s'iiu1), fie ciihtfind la pian, fie sorbinduli ceaiul. La ora 4 dadi te du- ceai vezi erai intotdeauna bine primit. Dupg omi imprejurgri, primeai o zeflemeai intotdeauna o cearg cu ceai, preggtit fi of erit de insgo mfma patronului. Acum un vgl detristeri s'a Mat deasupra acestor atilt de plgcute primiri". Mara, dincolo de salona§ul lui Carp, lumea era in fierbere. Liberalii faceau intruniri publice, organizau manifestari de strada, adunau ca in vremurile opozitiei unite" sau ale lui Dumitru Sturdza, batau0i in fata Camerei. La 11 Martie Nicolae Fleva marele adversar al liberalilor in chestia tramvaelor e huiduit de multimeamanifestantilor,iar la 12 Martie Marghilonaan, pe clind mergea inautomobil la Ca- mera, e atacat de o banda de batau.0 care-i ciomage0e ma0na". Reepingerea recureulul dela Ca- La 13 Martie India Curte incepe judecarea proce- Betio. suluii dupa trei zile de pledoarii cu floarea avo- catilor din barou : Take Ionescu in frunte, apoi Petre Missir, Rosenthal, Em. Porumbaru,Mi01 Antonescu. N. Fleva etc. la 16 Martie 1912 Casatta se pronuna Ea respinge recursulprimarieii ministerului de in terne, declarând ea" tribunalul poate judeca constitu. tionalitatea legilor". Marghiloman, in notele sale, scrie doar atat : S'a res pins recursul meu. Dozazeci de minute deliberare. Seara manifestatii cu torte. S'a huiduit la clubulnostru fi lacasele Maiorescu Mi- tilineu"- DemIsla guvernu- A doua zi, 17 Martie, Carp fu chemat la Palat. Era Jul P. P. Carp. ora 121/2. Regele era intinsintfun pat dc campame. Avea ametelii grete. Intrevederea dintre el 0 primul su ministru fu dect, din cauza boalei i,ale, lipsitde

1) Din calea Dorobantilor.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 455 pompa regeasca, dar in schimb fu demna i, ne asigura Marghiloman, chiaramical.Carp ii prezinta demisiai Regele o primi, rugandu-1 insa ca pang. se va rezolva criza ministerial a nimeni s nu stie nimic". Corpurile legiuitoarevorfi prelungitepang. la7 Aprilie. Ca intotdeauna, pentruca nimeninu trebuia sa stie nimic, toata lumea stia a doua zi ca Petre Carp demisionase. La Senat, T. Dimitriu interpela guvernul. Elspuse di in urma hotararei Curfii de Casafie opozitia striga pe bate drumurile cä guvernul trebuie sä demisioneze. Eu nu fall ce va face guvernul, dar ftiU crt, ca reprezentant al Natiunii ca soldat al partidului Conservator, am votat bate legile ce mi s'a prezentat. Pgrerea mea este domnul ministru de interne nu trebuia sä fad!" recursul in Casatie, ci trebuia sri se fi hisat urmeze calea procesului. Dar daa jus- ¡ilia a judecat cum a judecat, breaba ei. Eu unit/ regret inefi a in anul 1891 am votat legea magistraturei. Acum scopul meu este sá intreb ce are de giind srt rgspundg guvernul fag de svonurile care circulii". La aceasta interpelare cam confuza, dar din care rezulta o nedumerire a Majoritafiii asupra rolului magistraturei in Stat i asupra situafiei guvernului, primul ministru lua el insusi cuvantul, si conform prorai- siunii date Regelui c nimeni mi va sti niraic" declara urmatoarele : Am aflat de decizia Curtei de Casatie. Deocam- daa nu ftia deat a s'a res pins recursul guvernului. Ciind Dom avea cuno?tintil de motive. ne vom pronunta. Tiu insil de pe acum sä relevez punctul pe care l-a regretat onorabilul meu preopinent. Sunt unul din promotorii ideii inamovibilitäii in magistra- turl Cu atii convingere am fricut aceasirt reformii, ve(i putea intelege din faptul a nu Doi re- greta aceastil inamovibilitate, nici atuna and se va intoarce impotriva mea".

www.dacoromanica.ro 456 C. GANE Atat ! Ca un final de tragedie antica. Pe urma urmarii, aproape {Ira a mai consulta pe Carp, tratativele pentru succesiunea guvernului. Libe- ralii refuzau sa ia puterea, Carp, Marghiloman si Fi- lipescu propusera ei insusi sa se retraga din minister. Ramâneau deci trei posibilitati : un guvern Take Tone- scu pe care Regele nu-1 voia o impacare intre tachisti §i conservatori pe care nu o voiau nici Carp nici Take Ionescu un guvern Maiorescu, 'Ana ce, la toamna, Take, viiz'andu-si cauza compromisa, se va botari poate sä.' faca concentrarea conservatoare". Carp era cu totul impotriva acestei din urma solutie, care totusi fu cea ce in.vinse. Noul guvern Ma- loreecu (24 Marne). La 24 Martie, Regele tot bolnav, chema pe Carp la Palat si-1 tinu doua ceasuri, pentru a-1 convinge c. guvernul Maiorescu era singura solutie ce se putea da crizei : un guvern conservator care sa transeze chestia tramvaelor si care, la toamna, sfaca impacarea cu Take Ionescu. Carp nici nu-si mai dadu osteneala sa lupte. El visase un partid conservator tare, unitar, constient, care sa paraseasca puterea pe o chestiune ca acea a tramvaelor §i care sa duca pe urma, din opozitie, apriga lupta a moralei ofuscate impotriva banditismului politic". In loc de aceasta, gasea un Maiorescu inteles cu Regele pentru a lua o efemera putere menita sducii la capi- tularea partidului conservator §i la definitiva lui desa- gregare. Acela§ Maiorescu pe care, cu doi ani in urma, Il imbratisase la banchetul Junimei spunându-i : tu de ce te iubeste lumea ? Fiindca e§ti un caracter". Acela§ Maiorescu care de atâtea ori fä'.cuse el insusi a- pologia lui Carp, 11 parasea acum §i. pe el, si ideile sale, §i consecventa unei vieti intregi, pentru un portofoliu de Prim-Ministru al Romiiniei. La 25 Martie, cu sufletul sfredelit, dar staptinindu-si amaraciunea, Carp merse la Maiorescu acasa, unde convocase pe toti mini§trii, §i, aratând dorinta Coroa- nei, sfatui pe fostur su batriin prieten sprimeasa presedintia Consiliului, pe care acesta o si primise de fapt, de cateva zile, inteo audienta ce-i acordase Regele.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 457 La 26 Martie sau la 27 convoca apoi la ministerul de externe majoritatile parlamentare,care nu cu- nosteau Inca situafia real a guvernului. dar care o bii- nuiau. Am venit multi in seara aceea, fiindcg simteam cg lucruri grave vor fi spuse" scrie Bacalbasa in amintirile sale. Printre grupuri se popteau di peful guvernuluiCAntecul lebedet. va fi Titu Maiorescu. Pe Carp it durea mult aceastg defectiune. Era vechiul prieten de peste 40 de ani detoviirgpieliterargpipoliticg.Ciind se spunea Carp-Maiorescu era precum se spunea allá darg BrgtianuRosetti.,Si,ciudatg lege a desti- nului, amândoug prieteniile au sfiirpit in acelap apus de vrg jmgpie". .,Carp apare pi toti ne adungm in jurul sgu.... Cuvgntarea sa este un antec al lebedei. El plea- a ca un nobil sacrificat. li aud incg melancolica elocventg : Eu plec, dar partidul rgmâne la putere. Dacg intereseletgrii f i alepartiduluicer aceasta, nu vg uitati la mine, la cel care a cgzut. Treceti peste cadavrul meu f i mergeti inainte". In multi ochi luceau lacrimi". Atunci tocmai sosepte pi Maiorescu. Parcg ar fi intrat un strgin intr'o casg, in care câtiva prieteni ipi spun lucruri tainice. Un curent rece trecu deodatg in acestg atmosferg pe care o incglzise emotiunea nobilului invins".

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL X

Ministerul Titu Maiorescu gi ministerul Titu Maiorescu-Take Ionescu 1912 1913

a 28 Marhe 1912, ceasul 8 dimineafa, Regele jurámiintul noilor mini§tri : Titu Maiorescu, Pre§edentia §i. Externele; Commmerea nou- Theodor Rosetti, Finantele; C. C. Arion, In-lut minister T. Maio- ternele §i. ad-interim Instructia; Ion Lahovari,rescu (28. 111. 1912). Domeniile; Mihai Cantacuzino, Justitia; Dumitru Ne- nitescu, Industria §i. Comerful; Dr. Pangrati, Lucrári Publice §i. General Argetoianu, Carp rámánea totu§i §eful partidului conservator. A doua zi dupii constituirea guvernului se face la Came- ra propunerea ca deputatii majoritari sà meargá in cor- pore sii-1 viziteze. Dar nu se gásieá in acea majoritate deciit vre-o 35 de oameni rama§i devota tii care, mer- gaud vadá. §i. gásindu-1 câniánd la pian o melodie tristá, se intoarserácu melancolicul sentiment at Conu Petrachi nu mai fgcea zeflemele". Totu§i, dupsa" cAteva zile, aceia§i majoritate, intreaga de data aceasta, se insufleti din nou la auzul táiosului salt discurs, pe care-1 rosti inAdunarea Deputatilor, Marti, 3 April. Era un ráspuns pe care-1 adea lui I. C. Grádi§teanu, care avusese tristul curaj sà atace pe cázutul prim- minis tru, invinuindu-1 de a fi dat partidului conservator o directiog grqifir §i and a intelege ea' ar trebui stt-i se scoatáiefia partidului.

www.dacoromanica.ro 460 C. GANE

Diecursul lui Carp 1a Camera din 3 abaci se urea batränul la tribuna, pentru a raspunde Aprille 1912. lui Gradi§teanu, toti deputatii, ca mi§cati de un curent electric, se sculara drept in picioare. Se facu un moment de iacere. Apoi izbucni o furtunä de aplauze, Petru Carp incepu : Domnule prepedinte, nu m'am suit la aceastá tribuná sä mä apár pe mine. Dacá discursul d-lui Grádipteanu ar fi fost numai un atac incontra persoanei mele, m'apifimárginit ráspund cá: ceiace a spus astázi trebuia s'o spuie,i arfifost mai demn sá o spuie,ciind eram la putere, de cfit sá o spuie când d-lui má crede cázut". (A- plauze prelungite, strigate de bravo). D. I. C. Gradi§teanu : Nu D'am mena jat nici and erati la putere". D. P. P. Carp : Poate intreculise,domnule Grádipteanu. (Aplauze, strigate de bravo), dar in pedintá publidi nu am avut a ráspunde la nici atac din parten d-v. Dacá m'am suit la aceastá tribuná. este a trebuie sá vä apár pe d-v. lar nu pe mine. Seria partidulul. Dar mai intiiiu sii vedem pentru cepartidul conservator pi in ce imprejurári mi-a incredintat mie conducerea lui? Fácut'am eu ore-o intrigá? Fácut'am eu ore-un atac in contra partidului conservator, al cárui rezultat sá fi fost o satisfactiune a ambitiunei mele personale ? .Aliatu-m'am eu cu adversarii cei mai inverpunati ai partidului conservator, ca sá duc la cáderea guvernului conservator, f i sá má sui eu pe ruinele lui ? (Aplauze prelungitei indelung repetate). S'a intiimplat o sguduire cum nus'a mai in- tfimplat nici odatá in tara pi atunci intreg partidul conservator, o ptiti cu totii, a venit f i mi-a oferit fefia. .57 cfind a venit partidul conservator pi mi-a incredintat pefia, partidul conservator mi-a in- incredintat'o ptiind ce face. El ptia cä pentru o pe- fie, care era treatoare, eu nu sacrific idei cari nu sunt treatioare.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 461 Dacg m'a luat, m'a luat in intregimea mea, cum sunt eu cu ideile mele, cu principiile mele. .Fi atunci a luat pi un angajament, sii mg urmeze cum sunt, f i nu era drept pi nici nu s'a incer- .cat mgcar partidul conservator sg conteste principiile, sg conteste pro gramele, pe care le-am pus noi inainte. .57, cand se cere dv. sg schimbati o directiune, este cg vi se cere ca d-v. a renegati intregul ¡recut al d-v.Vi se ceresgdeclarafi, cg atunci cgnd mi-ufiincredinfatmieconducerea partidului, d-o, nu ptiati ce faceti, d-v. nu ptiati bine cu cine aveti aface, pi nu ptiati unde aveti sg ajungeti... Este aceasta exact ? 'A ptiut partidul conservator ? $i ce a f tiut ? la sii vedem ce a f tiut. A ptiut intgiu cg partidele nu sunt o adungturg de oameni. Afi f Hut intgiu cg partidele nu pot avea dreptul la denumirea de partid, decfit atunci &Find oameni se incheagg in jurul unor idei, care sunt mai presus de apetituri, mai presus de interesele indivi- duale ale fie-cgruia. (Aplauze). .Fi numai atunci, când ele se incheagg in jurul acestor idei, numai atunci contenepterolulintrigantilor, la care d-v. nu trebue sg vg ganditi". (Aplauze prelungite). Ideile. Ideile erau de doug naturi: intgiu, idei de raporturi intre partide .Am sus finut totdeauna, cg luptele nu trebue sg fie inverpunate intre partide, am susfinut intotdeauna, cgnu suntem inamici, cg suntem adversari, pi cg nu trebue sg fie lupte ci trebue sg fie emulatiuni. De aceia, in Mará atitudinea mea, acei cari au urmgrit viafa mea politicg, dacg au clout interes s'o facg, au putut constata o bliindefe occidentalg in rapoartele mele cu celelalte partide. Aceastg blândefe a fost aspru criticatg, in diferite locuri, pi vreau sá pun pe d. Grgdipteanu in bung societ ate. A. Lahovari a aruncat intgi cuogntul de opo-Carp al opozitia. zifie miluitg", d. Grgdipteanu continug. Opozifia miluitg, pentru ce ? Pentru cg am susfinut cii raporturile intre particle trebue sg fie corecte; pen-

www.dacoromanica.ro 462 C. GANE ira cg am sustinut cg. in luptele electorale carte- lurile sunt permise. Am sustinut amandoug lucrurile, le sustin pi azi. ...Api fi voit sg vgd pe partidul liberal venincl sg combatg partidul conservator pentrucg vrea sg asigure un trai mai bun lucrgtorilor ; api fi voit sg vgdpartidul liberal venind sg atace partidul conservator pentrucg el upureazg sarcin elecgtre Stat ale tgrgnimei, ale micului pro prietar urban api fi voit sg vgd pe partidulliberal venind sg combatg partidulconservator,care vine ca legiuirile... cum ai zis d-le Grgdipteanu?.. Voci : demagogice, derniate. P. P. Carp :De o demagogie depentalg. Yip fi voit. Ar fi fost o luptg frumoasg, frumoasä prin intervertirea rolurilor, frumoasg prin reactionarismul partidului liberal f i prin liberalismul partidului conservator. Ti-ai ggsit I D'apoi de idei era vorba? (Ilari- fate). Nu I Era vorba cg am indrgsnit sg ne atingem de un ghepeft (ilaritate); era vorba cg noi am pus ca principia, cum bine a zis d. Mar ghilo- maneri am pus ca principia: politica in afarg de afaceri, pi afacerile in afarg de politicg". .57fiindcg eravorba, nu de ideiplatonice, fiindcg era vorba de pungg, de acolo a venit in- verpunarea cea grozavg, de acolo a venit tristul spectacol, o repet, a venittristul spectacol, care s'a dat in ultimul an, in luptele noastre politice. Vine guvernul. Dupg trei sgptiimgni,partidul liberalanuntg cg avem sii cg'dem,ajutat intru aceasta de o parte a partidului conservator, aceia cu care ni se cere sg facem azi concentrare. Se anuntg cgdere ; se anuntg victorie in ale gen. Vic- toria nu vine. In ale gen d-voastrg sunteti re- zultaiul alegerilor suntem biruitori. Ce era de ricut ? Sg lupte ?Lupia nu era posibilg. Cum voiti ca partidul liberal sg lupte in contra partidului conservator, cgnd partidul conservator a ve- nd cu pro gramul pe care-1 cunoapteti, pe care l-a

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 463 aprobat d. Gradipteanu, piinputerea caruia a fost ales d. Gradipteanu. (Aplauze prelungite). Va sa zica :epireainafara de Camera ; pail- sirea Parlamentului. i lupiaunde ?Pe ulite. Foarte bine, lupia pe ulite; au dus lupia pe ulife, numai s'a intamplat un lucru : s'a intamplat ca ceea ce nu a facut partidul liberal, adica sa lase libertatea absoluta a manifestafiunei libere, partidulconservator aMatt, f i este mandru ca a facut-o. La palat ? la palat ! La miniptrii? la miniptri ! Care a fost rezultatul? Rezultatul a fost o mi,p- care descrescanda care a ajuns la mici manifesta- tiuni de 3-4 sute de oameni inaintea caselor catorva miniptrii (ilaritate, a§a e). Dar, domnii mei, cu bate acestea trebue ill re-Situatla uolltia. cunoapteti casituatiunea e anormala.Grepeala pornepte pi de la partidul liberal pi de la pariidul conservatordemocrat care a esit din Parlament. Dar aceasta n'avem noi s'o judecam, au vrut s'o faca pi au facut-o. Evident ca luptaconstitutio- nala nu e aceea ce ar trebui sa fie. 5'i atunci napte pentru noi intrebarea, daca aceasta inverpunare este o inverpunare de principii sau daca e o inverpunare de persoane ? *5'i atunci mi-am zis care e modul de a arata daca e o chestiune de persoanesau o che stiune de principii ?E sa inliituriim deocamdata persoanele, care sunt mai mult combatute f i atunci trebue sa se arate dour'. lucruri : trebue sa se arate daca principiile pe care le-am aparat erau atilt detari in cat ele sastea in picioare chiar dupa inlaturarea acelora care credeau a ei erau cauza situafiunei anormale in care ne allam, cad., domnii mei, eu am adanca convingere cum ca proba aceasta are sa se faca. Am adanca convingere cum ca toata lumea are sä inteleaga ca principiile pe care e bazat partidul conservator sunt atat de puternice incat tofi aceicare creddi cauza e cutare sau catare persoane, se inpeala pi

www.dacoromanica.ro 464 C. GANE oricine ar fi pe acele bgnci, at va fi partidul conservator la putere, sau cgz.ind partidul conservator in opozitiune,tot aceleapi idei, tot aceleapi principii are sii le pung inainte pi cu acele idei pi cu acele principii, avem ail fim piing in sfilrit triumfgtori. (Aplauze prelungite). Cgci domnii mei, dacg pgrgsim, un sin gur moment numai, tgriimul principiilor pi ne intrebiim, Drapelul lui Gra- ()Wean u. cum o face d. Griidipteartu :toatticauza rgului este reaua directiure care a imprimat-o partidului conservator un ambitios ca Carp ? la s'ii vedem. Admit cum cii mg demit, sau admit cg, fiind datg viirsta mea,miiine dispar dintre d-voastrii. .A.pi orea sg ptiu, sg ne indice d. Grgdipteanu, care are sil fie succesorul meu ? Ciici in fine, d-nii mei, a zice schimbare de directiune, trebue tot cineva care sii tie drapelul in miing, chiar a acelei noui directiuni, care ni se cere. Dar nu ni se dg nici un om, care sg poarte el drapelul, nici nu se indicg numele,nici nu vi sespune cedirectiune are sg fie. Sg-i lugm riind pe Kind pe toti fruntapii conservatori ai partidului conservator : d. Marghiloman, d. Maiorescu, d. NicuFilipescu,d. C. .Arion, d. Ion Lahovari, credeti cii esteunul dintre diinpii, care venind dupg mine are sg aibg alt drapel, de ctit acela care l'am tinut eu sus in numele d-v.? Evident cii nu. (Aplauze prelungite). Va s'ii zicg nu aveti nici un nou drapel, nici un nou om, al ara numai dacg noul drapel pi noul om nu ar fi d. Grgdipteanu. (11Asete). iFi atunci mg intreb care este drapelul d-lui Grgdipteanu ? Drapelul d-lui Grgdi.,steanu I Ali voit upurarea lucrgtorilor ? Aceasta se numepte de d-sa demagogie depantatg,. Ati vrut sá venigi in ajutorul tgrgnimei? Demagogie depanfatg. Ati vrut d-v. sg de- spoograti comunele pi judetele ? Demagogie de- pantati i ! Ati vrut d-v. sii inlgturati afacerile din politicg? Demagogie depantafg. i 'iatunci, domnule Grgdipteanu, sunt silitin

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 465 numele partidului conservator, sa vä declar, pi sunt convins, cä nici unul din d-lor nu are sa des- minta, dadi admiram ceoa in d-v. este cura jul inconptient cu care ati venit la aceasta tribuna. (Bra- vo, aplauze prelungite §.1 indelung repetate). Cu- rajul inconptient, intrucat trebue inconptienta, ca fag cu o majoritate care ptie ce a facut, d-v venitii sa injositi toate lucrarile cele mari, toate lucrurile cele frumoase pe care le-a facut in ultimul limp. Cura giu inconptient, pentru di a veni fi a cere daramarea unui edificiu, fara sätii ce pui in loc, este a juca rolul unui Erostrat, care vrea sa ajunga la nemurire, nu pentru di a facut ceva, dar pentru ca a avut cura giul sä ja o scanteie, s-o arunce intr'un edificiu ca dea foc. atunci, o alta proba de curaj inconptient, este cand d-v., care nu oil dati seama ce inseamna guvernul actual, veniti sä intrebali : De ce au. luat puterea ? Au luat-o pentru ca au o datorie sfantil fata cu majoritatea pi fata cu partidul lor de a tine sus drapelul conseroatismului, cat vor putea cum vor putea. Carp cerea con- D-v. ziceti ca nu vor putea face concentrareacentrarea MA Take conservatoare. Dar, d-le Gradisteanu, concentra-Ioneecu. rea conservatoare, in felul cum o giindepti d-ta, nu numai a nu poate, dar nici nu vor s-o facä. Tre:. buie sa setie °data,i vreau s-o zic ciar ca ;tie tara intreaga, concentrarea partidului conservator nu e posibila decat cu supunerea condu- cerei partidului pe baza principiilor pe care le-am pus inainte. Concentrare pe alte baze nu ar fi de cat umilirea partidului conservator". (Aplauze prelungite). Aceste vorbe din urmi erau adresate mai mult ministerialei majorititii, deck lui Gridi§teanu. Era un apel cifre ei pentru a-i face si inteleagi ci o concentrare conservatoare nu va fi posibili deal reunind toate elementele pur conservatoare, adeci rein- trarea in minister, la toamni, a sa, a lui Marghiloman, a lui Filipescu §.1 a lui Delavrancea (care pirisise §i el 30

www.dacoromanica.ro 466. C. GANE banca ministeriala) nu insa o concentrare cu Take Ionescu, ale -carui noui idei nu mai avea nimic, dar absolut nimic comun cu ale sale, care era doar inca seful partidului. O profetie de-a lui Carp. Totusi Carp nu era convinscí aceastamajoritate conservatoare, pe care o aparase impotriva lui Gradis- teanu, nu va ajunge s faca, fara voialui, peste voia lui, o intelegere, candva. cu minoritatea tachista. 0 si spuse lui Marghiloman, in aceiasi zi, dupa terminarea discursului Sg vezi cg Maiorescu va cauta sg facg concentrarea in afarg de mine. Eu atunci mg voi retrage In viafa privatg. La urma urmei, dacg este sg se dea partidul pe mina lui Take, sg se facg aceasta fgrg mine. Apoi, in aceiasi seara de 3 Aprilie 1912, obosit de toate framantarile din urma, el pleca laTibanesti sa se odihneasca, vada de mosiei spriveasca doar de departe ce sunt in stare sa. facá, fara el cei ce poarta sus drapelul conservatismului".

* Meaaiul Regal din 7 ApriIle 1912. La 7 Aprilie fu citit in Camera Mesajul de inchidere a Parlamentului. Regele, dupa ce îi impusese, ca de obicei, vointa, parea acum foarte multumit de activitatea guvernului pe care-1 concediase: Ajunggnd la sfgrpitul actualei sesiuni legislative vg exprim viile mele multumiri pentru munca neobositg ce ati intrebuintaro intru discutarea pi a- doptarea numeroaselor proecte de lege supuse cer- cetgrilor domniilor voastre. Aproape toate legileanuntatein mesa giul de deschidere au fost infgptuite. Amintesc intre altele legea meseriilor, a credituluiiasigurgrilor muncitorepti, legea incurajgreiindusirieinafio- nale, legea pentru trecerea in proprietatea Statu- lui a bunurilor de Wing moartg, legile financiare pentru scutire de impozite a micilor proprietgfi urbane pi a micilor patentari, precum ridicarea taxelor vamale in vederea eftenirei traiului.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 467 De mare insemngtate este reforma universitarg conceputg pe temeiul autonomiei celei mai inalte institutiuni a inviitiimgntului public. Solicitudinea d-trg pentruarmatg s'a dovedit din nou prin votarea legilor privitoare la organizarea fi intgrirea ei precum fi prin acordarea he- at a creditelor cerute, nu mai putin prin intinderea datg bugetului ministerului de rgzboiu. Sporul cheltuelilor necesare pentru realizarea a- cestor imbungatiri se acoperg cu sporul veniturilor evaluate cu prudentg, fi bugetul votat de d-v. se aratg perfect echilibrat. Dar pe lgngg aceste indeletniciri prevgzute incg dela inceputul sesiunei d-trg n'atipregetat de a lucra impreung cu guvernul meu la indestularea pi a altor trebuinte; cea mai imperioasg prin importanta ei, a fost restabilireapgcei in bisericg. De amintit mai este in altg ordine de idei, re- infiintarea Contenciosuluiadministrativ ,i complectarea legei pentru acordarea drepturilor politice locuitorilor din Dobrogea. Asemenea trebue mentionatg in raport cu interesele economice unadin ultimelelegi de care il (Ili preocupat: autorizarea construirei unei con- ducte de petrol dela Bgicoi la Constanta. Pentru rodnicaactivitate ce ati desMurat-o astfel, vg aduc indi odatg in numele meu pi al 7' ii- rei, cglduroasele mele multumiri. Eu declar inchisg a doua sesiune a Corpurilor legiuitoare. (ss) CAROL Cand citi, la Tibgnesti,intins pe divanul de ILIA soba acest Mesai regal, Carp trebuie sá.'fi ziimbit. Acolo, la tar6, printre ai lui, isi recapsiitase seninata- tea sufleteaseá, asteptiindacum linistit sii. vada cum vor curge mai departe intiimpliirile vietii si ale politicei. Ele cursera repede, precipitat chiar, si pentru Carp, sì. pentru taiii, si pentru toatil lumea.

www.dacoromanica.ro 468 C. GANE

Misfunea guver- flului Misiunea guvernului Maiorescu era: 1) dupsa transa- rea chestiunei tram.vaelor, reluarea legriturilor normale cu liberalii si 2) concentrarea conservatoare, adecii, un guvern tare, la toamna. Alfá misiune nu avea,i ca atare Maiorescu se puse pe lucru pentru a le implini pe amandourt.Afacere. a tramvaelor fu lasatá deci in mainile justifiei, care urma s'o transeze, si care o va i transa in favoarea Sociefátii Comunale de tramvae. Prin faptul acesta legáturile normale dintre conservatori liberali puteau fi privite ca restabilite, dar fireste cnumai deocamdafá, de oarece de felul cum se va face concentrarea va atarna in viitor toate raporturile dintre aceste douli partide istorice. intoarcere a lui Carp in fruntea guvernului era privitä de BrMianu ca o declaratiede riizboi"; o infelegere intre Carp si Take era aproape o imposibilitate, nu o voiau niciunul nici altul; un guvern Maiorescu-- Take Ionescu pgrea putin probabil, fiindcmajoritatea parlamentara, sau mai bine zis majoritatea conservatorilor, finca acum cu Carp si-sifficea un punct de onoare de a nu-1 präsi. Situatia era deci pentru Maio- rescu destul de grea,i, diplomat cum era, cauta sa-i dea o infati§are inch.' mai grea deck o ayea in realitate, fiindcil de fapt gandul lui era bine inchiegat de la inceput: el voia srimâie prim-ministru. Si cum prim- ministru nu putea fi deck fara Carp, cauta, pe sub mama, toate mijloacele posibile pentru a infiiptui carea cu Take, stiind ca in caz de reusitil intransigen- tul sef al partidului se va supra,netezfindu-i astfel drumul pentru multrt vreme. Tratative si fel de fel de conciliabule, avura loe din Aprilie panin Septembrie,cand deodatil un eveniment, asteptat dar sosit mai curand de eat se credea, veni in ajutorul deslegraii chestiunii. Ititzboiul Balcanic (toamna 1912). Acesta era declararea de iiizboi a tuturor Statdor balcanice impotriva Turciei. Vom arata mai ¡cos cauzele efectele sale, &and TOM vorbi de amestecul nostru in acest conflict. Mizboiul acesta, care se facea la portile Romfiniei,

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 469 trebuia sgaseasca in tara un guvern tare, care ar putut face fata oricarei imprejurari viitoare.

Conslilul 2d2e ml- La 22 Sep tembrie se tinu un consiliu de mini§tri lanl Palat. reproducem in intregime dupa notele, foarte teambrrlea19a12.egaP- scurte, ale lui Marghiloman 1): Regele mifcgtor. Partidg mare de jucat fi mai grea ca in 1878. Sit' se sf iirfeascg tot prinfro con- ferintg, fi trebuie ca România sg ja parte algturi de Marile Puteri, nu in culise. Aceastg participare trebuie sg revie partidului conservator, cgci partidul liberal a avut participarea la primul rgzboi (dupg Arion: nuantg cg partidul liberal ar deveni prea tare). Apel deci la concordie: trebuie concentrare, ?i d. Carp s'o realizeze cu once pref. Dacg nu, va fi nevoie sg cheme la putere o coalifie lonel Brgtianu-Take lonescu. La sfijuitul consiliului : dacg d. Carp nu face concentrarea, atunci trebuie s'o faci d-ta, d-le Maiorescu, dar cu Marghiloman Filipescu". Va sa zica, intai : Carp sa realizeze cu once pret o concentrare cu Take Ionescu,pe careRegele §tia niciunul din doi nu o vor. Pe urma, ca sperietoare: un guvern liberal-tachist. Si in urma, solutia, data de Voda el insusi §i pe care ar fi putut-o da de la inceput: un guvern MaiorescuTake,cu toticonservatoriidin lume, afara de Carp. Iarilal Carp el Re- Cu trei saptilmani mai inainte Regele spusese lui Ft-gele Carol. lipescu: Nici odatg nu m'am simfit mai puf in rege decal in timpul guverngrii lui Carp". E o intreaga psihologie, care merita sa ramiinil con- semnata: ei Regele in picioarei Carp in picioare. De altfel, cand Filipescu Ii spuse lui Carp vorbele aceste domne§ti, fostul sfetnic raspunse : Se poatecgci niciodatg nu s'a purtat El mai puf in in Rege deal cu mine 1" 2). Maiorescu era cat pe ce &A triumfe, cand, spre mira-

Marghiloman, o.c.I. p. 121. Marghiloman, o c,I.p. 119.

www.dacoromanica.ro 470 C. GANE rea sa, Carp se declarb'. gata sä realizeze concentrarea cu once pret, de oarece aceasta era. dorinta Coroanei. Fireste at nu acesta fu motivul care-1 fácu pe Carp sii vie de la Tibilnesti la Bucurestii ea' pipiie modul de intelegere cu Take. Motivele erau altele, de ordin mult mai inalt.i anume c6 el se credea, poate nu fiiri dreptate, mai indicat deck un altul si se afle in fruntea guvernului, atunci cand Romiinia fie cO se va amesteca in conflictul balcanic, fie CA va participa la o confe- ring generara a pOcii. Mai era poatei motivul, ci de fapt nu tinea deloc si fie el fucat de Maiorescu". Libelrall1 cer lei (arp retractIrl, Pe Dar fu jucat. Cä'ci atunci când, mergiind la Sinaia in care aceata nu leaudientà la rege, *declarO ea' e gata si dea lui Take lace. Ionescu portofoliul internelor, plus douO-trei alte ministere pentru partizanii acestuia i când, citind regelui discursul sOu cu fierul rose i aritând csii nu insultase pe nimeni"i di era gata si-i spue lui BrOtianu personal lucrul acesta, spre a relua legOturile normale dintre partide si a face pe liberali si participe la ale- gen. Regele Ii rOspunse cil BrOtianu nu se va mulfumi cu aceasta" 1). Si in adevOr BrOtianu, atAtat mai ales de Take Ione- scu, cereacaPetreCarpsiretracteze in public discursul fierului ros, ceiace echivala cu scuze. Carp rOspunsefrumos,ci aceastaar insemna cumpere puterea pe pretul pOräsirei ideilor sale funda- mentale in politicO. El fOcuse întâia data' in viata lui, un gest de malea- bilitate politic6. Il fOcuse in vederea reintregirei partidului conservator siin vederea reintoarcereisale la cOrma statului, in cupe pe care se pOreau pe atunci decisive pentru politicaexternO a OHL Dar mai departe fireste cal nu putea merge. RetractOrile in public" erau, dupii propria sa expresieun clenciu pentru a mi inliitura". La 6 Octombrie, la Ch. Cantacuzino acasO, Carp des- legi singur chestiunea: rficl cá persoana mea este un obstacol. Fac sa-

1) Marghiloman, o. c.I. p. 123.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 471 crificiul §i mg dau la o parte. De la Aprilie, am prevgzut ce se va intlimpla, fi sunt aci amici cari o pot afirma" 1). Guvernul Tltu Ma- lmediat dupä aceasta, la 10 Octombrie, guvernullorescu -Take 10- neecu(10Octom- Titu Maiorescu-Take Ionescu se §i. prezinta la Palat sabrie 1912). depuie ¡uramantul.Patruconservatori :Maiorescu (pre§edinte §i. Externe), Marghiloman (Finante), Filipe- scu (Domenii) §i. Mihai Cantacuzino (Justitie). Apoi patru democrati : Take Ionescu (Interne), Badarau(Lu- crari publice), Disescu (Instructie)§i. N. Xenopol (In- dustrie §i Comert). Ministerul de razboi i se deteuntil neutru : generalul Harjeu. Constantin Bacalba§a exclama: Marghiloman, care stgrnise chestiuneatram- vaelor, Mar ghiloman, care pricinuise cgderea cabinetului Carp, Marghiloman, pe care Carp nu a voit sg-1 desaprobe fi sg-1 debarce, Alarghiloman, pentru care Carp a pierduti guvernul fi situatia, revenea la putere fgrg a tine seamg cg feful sgu riimgnea pe din afarg. Pe Carp aceastg deceptie l-a durut mai mult decgt celelalte infrfingeri politice" (o. c. IV. 86). Bacalba§a se in§ela. Mai tarziu. da. va avea Carp o mare deceptie cu privire la acest tovará* politic, dar nu acum, caci intrarea lui Marghiloman in guvern se facuse cu asentimentul säu. Acura. el era amarat numai din cauza lui Maiorescu, prietenul .de 40 de ani, care-1 lucrase. Demists. lul Carp Urmarea intregei aceste tragi-comedii. fu demisia luide la gefla partldu- Carp din §efia par tidului. o demisie categorica, indar-lul conservator. iita, dar neprimita nici de comitetul executiv, nici de partidul conservator 2). Cand se auzi in tara despre aceasta demisie, fu o ex- plozie de simpatie pentru Carp. In toate unghiurile ei se

Vezi mai sus :Gh. Cantacuzino devenise cel mai fervent carpist. El cerea :Sà rupem tratativele, qi cu Carp inainte, O. trecem toti in opozilie". Maiorescu nu era de fat5. la acea consflituire. Erau numai Cantacuzino, D. Grecianu, P. P. Carp, Al. Marghiloman, N. Filipescu, C. 015.nescu qi Delavrancea. (Vezi in Notele lui Marghi- loman I. 125). Demisia fu dati cu citevazileinainte de formarea noului cabinet.

www.dacoromanica.ro 472 C. GANE organizará.' intruniri, manifestatii, banchete, §i. i se tri- tniteau telegrame, rugásndu-1 ski revie asupra hotlirásrei sale. Din Ia§i, Dumitru Grecianu ti depe§a : Telegrama lui D. Grecianu din 'apl. Conservatorii iepeni, luând cunoptinta ' de co- municatul ce 1-ati dat, arattind ca in imprejurarile actuale va credeti dator de a va retrage de la pefia partidului, sa grabesc a Mrl raspunde ca tocmai din cauza acestor imprejurari, partidul va considera mai mult decfit oriand ca pe peful necesar, de care sunt mândri, rugÉindu-va sa credeti In neclintitul lor devotament". Toastul lui N. Fi- lipescu la Baila. Din Bráila, unde o grandioassá manifestatie se terminase cu un banchet, Nicu Filipescu seria N'am cuvinte pentru a slavi pe omul care, In asemenea vremuri, n'a transijat niciodaa cu rec- titudinea principiilor sale, pe omul care, de-i va fi interzis sa-pi serveasca tara, va exercita peste ea dictatura morará, pi care, once ar fi pi oriunde ar fi mitine, va avea alaturi de dânsul sufletele noastre" , In Bucure§ti, un comitet de tineri conservatori desti- tuirá' o scrisoare de devotament clitre §eful lor, semnatli apoi de numero§i avocati, profesori, ingineri, medici, proprietari, industria§i, etc. Omagiu lui Carp la Bucureeti. O delegatie a semnatarilor, in fruntea ciireia era Vic- tor Baranga, deputat §.1 fost prefect, se duse la Carp acasii, pe calea Dorobantilor, sti-i citeasa scrisoarea, al ami frumos sfísir§it 11 reproducem aci, &ici e un document rezumativ a intregei activitáti a lui Carp : ....In lumina conptiintei, va vedem, d-le Carp, reprezentând Statul En fata Puterilor straine fi rezolvand conform marilor lui interese, chestiunea Dunarei pi chestiunea drumurilor de fier; va vedem indrumând politica noastra externa pe calea cea l'una, urmata neclintit de atunci de bate partidele politice; va vedem urnind opera de organizare launtrica a Romfiniei pe temelia sanatoasa a dra- gostei de dinastie, a respectarei Constitutiunei, a ridicarei claselor de jos fi a inmultirei mijloacelor de productiune a Tara.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 473 Intr'o vreme de riitgcire generalg v'afi luat grija sg luptafi pentru a impune oamenilor politici convingerea a dinastia e Tara. Cgnd hatgrul era regulatorul viefii noastre pu- blke, v'afi fgcut apgrgtorul vajnic al tinerei Con- stitufiuni, condamnatg sg rgmling doar pe hgrtie. Urmgrind ridicarea dintre fgrani pi meseriafi a unei democrafii sgngtoase, ca opozifiune la democrafia bugetarg ce se forma fi se formeazg sub ochii noftri, afi introdus sistemul vgnzgriimwiilor Statului la fgrani fi afi prefezut la infgptuirea legei asigurgrilor muncitorefti. Cu grije pentru prop4irea economicg a Tgrii, afi intocmit legea minelor, prin care afi asigurat particularilor noui surse de imboggfire, lar Statu- lui noui mijloace pentru inzestrarea institufiilor sale. Printre acestea, armata s'a bucurat intotdeauna de o solicitudine deosebitg din partea d-voastrg. Astgzi, and buna ei preggtire ne inspirg sentimentul de sigurantg nafionalg f i sentimentul spe- ranfei de mai bine, tofi romgnii cinstifi f i luminafi ifi indreaptg cu recunoftinfg ochii spre cel mat mare patriot care a dat din plin din visteria Tgrii pentru trebuinfele apgrgrei nalionale. Ideile d-voastrg fac parte astgzi din fiinfa noastrg. Nu putem concepe o desvoltare sgngtoasg a poporului nostru decgt pe reazimul lor. Vg solicitgm cinstea de a ne socoti astfel fi,'in- suflefifi de cea mai desinteresatg fi caldgiubire, va ruggm sg nu ne lgsafi. Foarte emotionat, biltriinul sef asculta aceasfacitire In picioare, si riispunse apoi scurt si frumos Vg mulfumesc din su fiel pentru mg gulitoarea manif estafie ce-mi f acefi. Am fost tncredinfat ca intotdeauna mi-am f &id datoria, fi af don i ca sg-

www.dacoromanica.ro 474 C. GANE mgnfa aruncatg de mine sg prind i .sg producg roade". In urma acestor intâmplri, situatia fiind cu totul neliimurita o demisie data si neprirnita Carp, care de fapt ramasese deci seful partidului Conservator, ple- cí di nou la Tibanestii ramase acolo multa vreme. Parlamentul fu dizolvat, alegerile cele noui se facura intre 8 si 18 Noembrie, iar Corpurile Legiuitoare, cele care vor prezida la razboiul nostru cu Bulgaria, deschisera portile la 26 Noembrie. Dar Carp statea la Tibanesti. Cu bate insistentele partizanilor ramasi grupati in jurul sau, el nu vru sa-si puna candidatura, ra- mâniind astfel sef de partid demisionat, in afara de parlament. El spuse lui Marghiloman : De cat sa dau partidul pe miina lui Take Ionescu, mai bine ma retrag in viata privata".i intructit noul guvern era, dupa p6.'rerea sa, o indrumare spre aceastä.' dare a partidului pe mana lui Toke Ionescu, se retrase in viata privata. E foarte posibil ca sa nu mai fi vrut sa iasa nici °data din ea; e foarte posibil cii vorbele spuse tinerilor care-I omagiasera la Bucuresti : Eu mi-am facut datoria, adon i ca samanta aruncata de mine sa prinda sii produca roade" srt fi ramas o hotariire definitiva si fi fost un adevarat cântec al lebedei"daca mi s'ar fi intamplat insa altce-va, care si-i rastoarne hotariirea si-1 impinga din nou in arena luptelor politice. Acel altceva era politica externa. Cea interna nu-I mai interesa. Luptase o viata intreaga pentru a impune ideile sale, politice, sociale, financiare, morale. Impusese adversarilor sai o parte din acele idei, infaptuise el insusi o buna parte din ele, ce mai ramanea de facut era acum datoria viitorului. Dar politica externa nu-1 putea lasanepasator. Pentru aceasta era prea Om de Stat. In clipa cand i se paru ci politica noastra externa este din nou indrumata pe o cale gresita, nici varsta, nici desamagirile, nici un considerent de nici un ordin, nu-1 mai putura fine la o parte de valtoarea vietii publice. Paginelecare vor urma vor pune pe Carp intr'o lu-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 475 mina noua.' pentru multi ne§tiutori, vi.-1 vor pune in lumina cea adevarata fata de toti cei ce-au fost, ce sunt, ce vor sa mai fie de rea credinta.

* * Rrtzboiul Statelor Sfar§itul razboiului din TripoMania, pe care Turcii balcanice trnpotriva pierdusera, rascoli in sanul imperiului ottoman dorintaTurciel. de desavar§ita libertate a popoarelor cucerite in vremuri de el. Peninsula Balcanica luà, dinteodata, foc. Se adeverise cà Padi§ahul poate fi invins chiar de italieni §i. se simtea ca marea lui putere de alta data este pe duca. Trebuia profitat de ocazie. Bulgaria mntâi, apoi Serbia, Muntenegrul §i Grecia declarara razboi Turciei in Septembrie §i. Octombrie 1912.i, din succes in succes, popoarele balcanice ajunsera sa-§i stranga inamicul in a§a fe!, 'hick acesta fu nevoit sa se adreseze puterilor europene pentru a impiedeca pe fo§tii lui supu$i sà a¡unga pana la portile Constantinopolului. Statele Europei, care considerau Turcia ca un ran necesar, din pricina Dardanelelor care daca n'ar fi ramas in mainile ei ar fi trecut inteale Ru§ilor sau inteale Austro-Germanilor, se intrunira inteo conferinta la Londra pentru a incerca sà puna randuiala in conflictul balcanic. In timp ce armatele beligerante stateau fata in fata, in armistitiu, la Ceatalgea, in capitala An- gliei se discuta intre statele Europei §i cele balcanice o posibilitate de impacare, ce nu putu fi gasita. Razboiul incepu din nou, in Februarie 1913,§i.in urma unor lupte crancene in care Turcii fura iara§i batuti, ambasadorii Marilor Puteri se intrunira la Pe- tersburg pentru a impune pacea, care de buna voie nu se putuse incheia la Londra (MartieApril 1913). Atitudinea Roma- Fire§te eh' fata de aceste evenimente Romania nu sta..-niel tata de rii.zbo- tuse cu bratele incruci§ate. Fusese o mare framantareJul din Balcani. la noi cu privire la atitudinea ce urma sà ia tara fata de razboiul balcano-turc. Dar cate capete atatea pareri. Capul cel mai de sus, Regele, era pentru o atiii de strietà neutralitate, 'hick nici revendicari nu ar fi cerut, daca nu i-ar fi fost impuse de barbatii no§tri de

www.dacoromanica.ro 476 C. GANE Par erea Llbe- rattler. Stat. Liberalii se tmeau deocamdatä in rezervii inch- nand totu§i pentrucererienergicede rectificári la granita romano-bulgarä. Guvernul era desbinat. El era Pfixerea Guvernu- tut. In principiu pentru neutralitate, dar pe cand unii cereau rectificäride frontierecarecorespundeau cu anexäri teritoriale §i le cereau cu energie, §eful acestui guvern, Maiorescu,care nu preaie§ea dinvoia lui Vodä, s'ar fi multumit cu once ne-ar fi acordat Bul- Parerea tut Take Ioneecu. garii, numai sä nu ie§im din neutralitate. Take Ionescu, care facea parte din guvern,avea politica lui, foarte sui-generis. La inceputul conflictului balcanic fusese cu totul pentru neutralitate de ajunsese lumea zicä bulgarofil i la sfar§itulconflictului cu totul contra neutralitátii. lar intre timp, trimis la conferinta dela Londra, el care in calitate de ministru avea cuno§tintä de tratatul de aliantä dintre Romaniai Pu- tenle Centrale, cäutase, pentru motive care nu pot fi cercetate aici, personale sau patriotice, sa apropie Ro- mania de Franta §i sà asigure pe Poincaré di in caz de conflict european tara lui va fi aläturi de sora ei mai mare, Franta, Regele îngàlbeni cand auzi cäci toate se aud, mai ales indiscretadiplomatie and auzi ceiace Marghiloman numea noile extravagante ale lui Take"), §i-i trimise prinMaiorescu urmätoarea te- legramä : Autorisé par S. M. le Roi, je vous prie rentrer Bucarest. En ce moment votreprésence plus utile ici". Pkrerea lut Carp. Acuma, mai era incil altä pärere, a lui Carp. Acesta voia räzboi. Cerea ni5te largi rectificäri de granitä -- acelea pe care le-am obtinut dupà campania din varä, adecii intreg cadrilaterul §i, intrucat .tia _ea Bulgarii nu ni le vor acorda, avea sà mobilizeze impotriva lor. O spuse, verde, inteun interwievdat ziaruluiNeue Freie Presse din Viena Situatia e foarte neclará, numai cu sabia o vom putea descurca"2) Prin urmare iatä-1 pe Carp, singur din toatä tara (§i

Marghiloman, o. c.I. p. 139. Bacalbasa, o. c. IV, 103.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 477 fire§te cu partizanii sai, dintre care Nicu Filipescu .era acum cel mai aprig)cerând razboiimpotrivaBul- garilor. De ce ? Fiindcsit' o Bulgarie ie0ta invingatoarei intarita din rzboiul ei impotriva Turcilor, o Bulgarie mare dincolo de Duniire, ar fi insemnat pentru noi o ve§nica amenintare. Veleitatile ei erau anexarea Dobrogei piina la gurik Dunarei, unde s'ar putea face, cu ajutorul Ru- siei, junctiunea slava intre imperiul moscoviti regatul Bulgarilor. Am fi ramas in atare caz, lipsiti de acces la mare, iar Rusia 0-ar fi implinit in curiind visul ei de doua ori secular de dominatiune a elementului slay de la sud 0 de stapfin al fostului Bizant §i al Darda- nelelor. Dacii ne amintim ca primul discurs pe care 1-a tinut Carp in Parlament cu 45 de ani in urma (in 1868) a fost rostit pentru a demascajocul lui Ion Bratianu care inlesnea trecereade arme ruse0iprin teritoriul României pentru a inarma bandele bulgare ce incercau de pe atunci eliberarea lor de sub jugul turcesci), daca ne amintim ca de cateori a fost vorba de politica externa a tarii el n'a incetat °data de a semnala pericolul ce ne ameninta din partea Colosului de la Nord, impotriva caruipolitica sade apropiere cu Puterile Centrale a prevalat in ochii tuturor politicianilor no0ri 'Ana la s'avii.r0rea aliantei infaptuita de el, 0 daca ne amintim inch' ultimul sau discurs asupra politicei externe 2), ciinddin nou,pentrua nenumarata atriigea atentia politicianilor no0ri asupra oceanului de slavi" care ne inconjoariii impotriva caruia trebuie su luptam daca vrem su nu fim inghititi de el atunci fire0e cu atitudinea lui Carp in conflictul balcanic nici nu mai are nevoie de talmacire. Este insa un alt punct care trebuie pus in evidenta pentru aintelege binecaracterul luiCarl:COfirea omului de stat ce o avea. a omului de stat patriot 0 intransigent cu convingerile sale.

Vezi vol. I,p. 119. Vezi vol. II, p. 528-529.

www.dacoromanica.ro 478 C. GANE

AtitudineaGer- manlei el a Austro- Mai Austro-Ungaria câti Germania erau la ince- Ungariel In rttzbolul balcanic, putul razboiului balcanic cu totul din partea Turciei, fiindca o totala eliberare a elementului slay din Balcani de sub dominatiunea turceasca insemna intrarea acestui element in sferade actiune a Rusiei,ceiace nu convenea Germaniei a carei politick'era Der Drang nach Osten". Dupil succesele militare ale statelor balcanice §i mai ales dupa incheerea protocolului de la Petersburg, afliindu-se acum in fata unui fapt implinit, atitudinea acelor Puteri se schimba cu totul. Ele nu mai aveau de ales acuma intre simpatiile, sau mai bine zis intre interesele ce le indrumau simpatiile pentru unii sau alfil din beligeranti,de oarece chestiunea fusese tran§ata in defavoarea Turciei. Dar venea acum alta chestiune de interese, indrumatoare de simpatii, anume ac,ea pe care o avea Austria de a crea o Bulgarie mare in detrimentul Sârbiei. Elementele jugoslave din Bosnia §i Hertegovina, tari anexate de imperiul austro- ungar, ba chiar cele dalmatienecontingenteimperiu- lui, simpatizau cu fratii lor Särbii, §i pentru a impiedeca o viitoare unire a tuturor acestor elemente in detrimentul Austriei, aceasta cauta sí faca din prada de razboi Macedonia partea leului pentru Bulgaria, care ar deveni astfel o tara intinsa§i puternica, iar Särbieisu-i dea al mai putinposibil, pentru a o rasa mica §i neputincioasa fata de revendicarile ei de reintregire a natiunei jugo-slave. Germania, careia aceasta chestiune îi era destul de indiferentä, finca totu§1parteaAustriei, fiindca era aliata sa. Consecventa In pi. raffle lut Carp. Ca atare politica lui Carp, pentru care fantoma unei Bulgarii puternice Ii era totatat de nesuferita ca fantomaColosului de la Nord,amändoua alcatuind pentru Romiiniaunul §i acela§perico!, politica ltn Carp, zicem, fiind de a impiedeca, chiar prin razboi, formarea unei Bulgarii Mari, era deci in contrazicere ell politica Puterilor Centrale.Dar Petre Carp nici n'a vrut su bage in seamalucrulacesta. Inainte de bate: interesele ¡aril lui, altceva nimic nu-1 interesa. In interesul României lucrase la incheiereatratatului de

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 479 alianta indreptat impotriva Rusiei, in interesul Roma- niei lupta acum ca sa anihileze veleitatile Bulgariei de a se mari in detrimentul SArbilori Românilor. Cine, cum si dece tinea cu Bulgaria nu-1 privea. Tot din 1868 spusese sa fim alaturi de Franta când o cer interesele tariii sa ne deslipim de ea ciind interesele sunt con- Iraní", tot atunci scrisese daca Prusia se va desface de Rusia, o apropiere intre eai noi va fi necesara, daca nu, atunci politica prusiana urmeaza a fi periculoasa pentru noi si nu vom putea sacrifica pe altarul ei viitorul Romaniei" 1). 0 singura linie de purtare, urmare a unui singur gtind, din 1868 pAna in 1913: Apararea Ro- mâniei impotriva elementului slay. omul acesta care spusese : Cu Prusia daca ea este impotriva Rusiei, impotriva Prusiei daca este prie- tena Rusiei si care acum spune, dupa 45 de ani: cu Sârbiii Grecii impotriva Bulgariii a Rusiei, chiar impotriva puterilor centraledaca elesunt prietenele Bulgariei omul acesta a trebuit mereu sa se auda poreclit de germanofil,de vândutstrginilor, de mai nu stiu ce ! Acuma, fireste ca este o intrebarecarenaste dela sine. Ce facea Carp, daca s'ar fi declarat razboi impotriva Bulgariei inca din 1912, sau in 1913 inainte de protocolul de la Petersburg, si Puterile Centrale ar fi sarit in ajutorul acelei Bulgarii pe care o sustinea Au- stria? Care ar fi fost situatia Romaniei falli de tratatul su de aliantá cu Puterile Centrale ? O intrebare la care se poate raspunde lesne. In 1912 Puterile Centrale n'ar fi ajutat Bulgaria, fiindca, dupa cum am vazut mai sus, ele erau atunci impotrivaei pentru Turcia. In 1913 lucrul s-ar fiputut dar Carp stia ca nu seva intampla. El era destul de bine informat asupra politicei externei avea destule legaturi in Germania pentru a sfi 1) ca Wilhelm II nu era de acord sa lase Austria sa intre intfo atare aven- tura, dei dupa protocolul de la Petersburg taceasta incheiase chiar un fel de tratat militar cu Bulgaria, care

1) Vezi volumul I,p.p. 120-122.

www.dacoromanica.ro 480 C. GANE ramase insa litera moarta, dupa cum Carp oi prey& zuse, 2) ca intreaga Europa nu era de acord sa transforme, de pe atunci. conflictul balcanic intfun conflict european. Cincisprezece luni mai tarziu lucrul acesta se va intampla, dar in iarnai primavara 1913 pericolul era inca inlaturat, siCarp o stia. Ca atare el nu avea sa se teama de o rupere a tratatului nostru de ab- anta cu Puterile Centrale dar, aceasta teama odata inlaturata, dorintele, preferintele, simpatiile,protecti- ile, fagaduielile Austriei fa g de Bulgaria 11 lasaraper- fect indiferent si el cerea, mult secondat de Filipescu de Razboiul. vedem acuma care a fost actiunea sa interna, pa- ralela si in legatura Cu cea externa'. Campania C a r p- Filipescu pentru de- Fag de un guvern al carui prim-ministru era pentiu clararea derItzboi Impotriva Bulgariel.neutralitate (Maiorescu), al carui ministru de Dornenii era pentru razboi (Filipescu) si al carui ministru de In- terne era impoiriva politicei externeoficialeatarii (Take Ionescu), Carp crezu de datoria lui sinceapa o campanie de rasturnare pentru a aduce la putere un presedinte de Consiliu care sa stie ce vrea, sa-si impuie vointai sa ceara intrarea noastra in actiune impotriva Bulgariei. Cu Marghiloman nu se mai puteaintelege deloc, fiindca acesta era pentru neutralitate. El incepu deci campania in contra guvernului impreuna cu Filipescu, care ameninta consiliul de ministriCu demisia sa in caz ca Romania nu va -mobiliza. In timpul conferintei ambasadorilor la St. Peters- burg lucrurile se taraganara oarecum pentru a se vedea rezultatul acelei conferinte, careia Romania i§i expusese cererile sale: rectificareagranitei romano-bulgara din Sudul Dobrogei, in care sse cuprindaSills- tra, cu un teritoriu destul de insemnat imprej-urul ei, care s-o scoata din bataia tunulut. Cererile lui Carp erau mult mai exigente, dar el fu siht fire§te sa astepte intai svada ce se obtin.e pentru ati in urma ce sa mai cearil Con ferinta dela Protocolul de la Petersburg fu incheiat la inceputul Petersburgacordli Rom lintel Sina-lui April 1913, stil vechi (dei fu semnat si oficialcu- tra (Aprilie 1913).noscut abia la 26 April/9 Mai urmator) si se afla atunci

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 481 In Bucuresti ca ambasadorii straini ne acordasera o de- rizorie rectificare infra Dunare si mare, precum i cetatea Silistra cu trei chilometri imprejurul ei. Carp exclama: E ridicol I Nici cgt mofia mea ribiinegti". nu era vorba de o intindere ca atare, ci de un asa zis Hinterland, cu înìiltimile strategice necesare pentru apararea graniteii cu o indepartaredestul de mare pentru a scoate Silistra din bataia tunului bulgiirese. Cum intre -Limp Filipescudemisionasedin guvern (April 1913) 1) si se incepuse a se vantura fel de fel de versiuni : ha un guvern liberal,ha un guvern Carp, acesta din urma incepu o actiune energica si pe care o voia hotaritoare. Gheorghe Cantacuzino murisei in locul su fusese ales presedinte al Clubului Conservator central Ion La- hovari (vice presedinte Mihai Cantacuzino). Carp, care era, dupa cum stim, seful partidului conservator, deoarece demisia lui nu fusese primita, convoca pentru zivaCarp convoacà congresul general al de 23 April toate cluburile din tara intfun congres ge-particlulul conserva- neral la Bucuresti, dar fara a insfiintanici pe Laho-tor (23.IV). vari, nici pe Maiorescu, nici guvernul.Scopul su era de a arata partidului,i ca atare in mod oficial¡aril, care era punctul sau de vedere inconflietul balcanic. Guvernul se supara. Maiorescu, Marghiloman, Canta- cuzinoi Arion dadura un comunicat inziarelelor (Qonservatorul" si La Politique") prin care instiintau pe Conservatori ca nu vor asista la congres, de oarece el fusese convocat fara stirea lor, si in afara de aceasta, Protocolul de la Petersburg,necomunicat inch' oficial, nu putea fi discutat la intruniri publice sau la cluburi, ci numai, dupa comunicarea oficiala, in Parlament. Cu sau fára voia fostilor prieteniai luiCarp, congresul se tint' chiar in saloanele clubului conservator, de fata fiind multi din fruntasii partidului : Nicu Fili- pescu, Costica Olanescu, Mitica Grecianu, MisuSeules- cu, Mihai Vladescu etc. Carp facu in acea adunare un aspru rechizitoriu gu-

1) Inlocuit fiind cu C. C. Arion. 31

www.dacoromanica.ro 482 C. GANE vernului, terminánduli cuviintarea prin cererea de a se raspinge Protocoluldela Petersburg. El declará cá pentru a doua oará i§i va inainta irevocabil demisia din sefia partidului, daca aceasta nu va adera la cererea sa. Mai cerea inch', formal,desfacereacolaborárei cu Take Ionescu. Partidulvota o motiune de incredere, asigurând pe Carp ca-i va urma politica. O parte din conservatori fac oPozi- Dar in aceia§ zi, se tinea o intrunire §i la Marghilo- tie lui Carp. man acasá, unde se gásirá împreunfofi mini§tri plus Theodor Rosetti (pre§edintele Senatului) §i Barbu Dela- vrancea, care se declarará solidan i intre ei §i in imposibilitate de a urma politics luiCarp si a lui Filipcscu. Ce sunt §i valurile vietii. !Dup6 cincizeci de ani de stransa prietenie o jumátate de veac incheiat pe fondatorii junimei desbinati in dottátabere opuse. vrájma§e. Carp intr'o parte, Maiorescu §i Theodor Ro- setti in alta. Vasile Pogor murise in 1906, iar Iacob Ne- gruzzi nu mai fácea politica. In chestie de prietenie lozinca vechii Junime era cu mult cea mai cuminte din bate. Afará cu Politica !". Lucrurile n'ar fi ajuns aici. Dar, dacá n'ar fi daca §i poate... Moils desblnari dintre conservatort. La 29 April deputatul Paul Greceanu interpelh guvernul la Camerà pentru a §ti care eatitudinea acestuia fatá de declaratiile lui Carp de la clubul conservator. Dupli ráspunsul lui Maiorescu. Adunarea il dadu o motiune de incredere. acordiindi un vot de blam lui Petre Carp, ca sef al partidului conservator 1) Convocarea Comi- tetulul Executiv al Carp convocil atunci comitetulexecutiv al partidu- Partidului (10 Mailui, precum si majoritatea parlamentarh. la o nouii con- 1913). tuire, acasá la Olánescu. Venirá multi, chiar trei ministri : Costicá Arion, Misu Cantacuzino,i Alexandru Marghiloman el insusi. Dar lipsirá fireste Maiorescu, capul guvernului, si Ion Laho- Inseimarile I u ivari, presedintele clubului. Constantin Bacalbasa, care Bacalbaga. era de fatá (in calitate de deputat) ne istoriseste urmil- toarele : Petre Carp, dupace a cerut parlamentarilor

1) Cu 85 de voturi contra 15 si 17 abtineri. Dar aproape jumfita- te din Camera (79 de deputati) lipseau de la vot. (Vezi Bacalbasa, IV. p. 112).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 483 voteze in contra ratificgrii protocolului1), apostro- fg vehement pe Alexandru Mar ghiloman, pentru atitudinea lui lipsitg de lealitate. Atunci Mar ghiloman, emotionati con gestionat, a,rgspuns ceva cu voceainecatg. lar Petre Carp i-a ripostat : Lacrimi de crocodil". ...Dupg terminarea cuognairilor, Carp a prezentat un registru, cergnd ca toti parlamentarii de fatii care sunt de pgrerea sa, sg semneze inlgun- tru. La auzul acestei propuneri, parlamentarii au inceput sä plece unul ate unul. Vgzfindu-i cum se duc, Carp le strigg : Eu uiu pe toti cfiti au venit aici, jar cei care nu vor semna in regi.stru. vor fi considerati di au votat in contra mea". O mare agitatie s-a produs atunci : Multi parlamentari au cerut lui Filipescu sgsfgtuiascg pe Carp sä amgne votul, cäci altfel partidul conservator se va rupe in doug. Dupg stgruintele acestuia, Carp amâng pe altä zi cereret sa". Aceastg §edintg a (ost otristg zi de rgfuialg intre membrii partiduluiconservator. Maiales Marghiloman a avut sg indure sarcasmul slingeros al lui Carp pentru felul cum Il pgrgsise rgs- punsese ca ingratitudine". Aceasta era prerea lui Bacalbasa.Dar Marghilo- man nu pare a fi simtit foarteadânc mustiárile Carp. In Notele sale (I. 154) el serie, laconic ca regele Carol despre evenimentele din 1888 2); Insemnftrile1 u 10 Mai Intrunirea parlamentarilordelaOlg-Marghiloman.

nescuft. 14 Mai. Noug intrunire fiasco. Demisia lui Carp transmisg lui Ion Lahovari". Atat. Definitiva demi- Demisia aceasta urmg. in adev'ár in ziva de 14 Mai,sie a lui Carp din &dd. Carp nu mai crezu necesar ssá mai convoace majo-gefia partidulta. ritatea la iseiilirea registrului. Ii vazuse pe parlamen-

Care fusese intre timp oficial comunicat, la26 April 1913 Se all& atunci sA Silistra ne fusese In adevArcedatit Cu o zon& de 3 km. imprejurul ei, dar cit Rominii erau obligati sl nu facii.fortificatii inliluntru acestei zone. Vezi vol. I. p. 365-366.

www.dacoromanica.ro 484 C. GANE tari solidan i cu guvernul caci era chestie, nu de Bul- garia, de Silistra sau de prestigiuli intereselenii, ci de mandate de reprezentanti ai natiunei cu respectivele lor misil! Ca atare el trimiselui Lahovari urmatorul document :

Domnule Prepedinte". Din diferite consfiltuiri ce am avut Cu reprezentantii partidului conservator din Camergi din Senat, am constatat fare diinpii pi mine o adfincil deosebire de veden, atât in politica interng, citt pi In cea externii". In asemenea conditiuni, atitudinea unui partid politic pierde orce coeziune, pi e o datorie patrio- Hai de a stabili o unitate de veden i intre pef f i partid. Aceasta datorie o indeplinesc astazi, reinno- ind demisiunea mea datg acum opt luni, ci vá rog sii binevoifi a convoca comitetul partidului pentru a proceda la ale gerea unui nou pef. Primiti, va rog, etc..." P. P. Carp". Formalitatea aceasta, a alegerei unui nou pre§edinte, se va face abia la toamná', dupa cum vom vedea. Intre timp incepura in Parlament desbaterile privitoare la Protocolul din Petersburg,care se terminara abia tarziu, cu motiunea ca Adunarile legiuitoare autoriza guvernul de a lua masurile necesare pentru punerea sa in exe,cntiune". Se facea deci, de fapt, o rezerva mintala, caci nu se exprimase satisfacereai aprobarea Romaniei, ci numai autorizarea de executare a Protocolului, urmatà de autorizarea de a ocupa Silistra. Aceasta fericita formula ingadui tarii sa mire totu§i, in curand in razboi pentru realizarea intregei revendicari ceruta de Carp de altfel 0 de Filipescu,i acum de Take Ionescu 0 de liberal Raab°ha Statelor Baleenlce Intre ele. aci in adevar, putin timp dupa semnarea Protoco- lului de la Petersburg, statele balcanice, definitiv eliberate de sub jugul turcesc, incepurasa se incaere mire

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 485 ele de la impartirea prazei. Prada aceastaera, dupa cum am aratat, Macedonia.Bulgarii,Greciii Sarbii voiau fiecare partea leului, pe care Austria o desem- nase insa numai celor d'intai. Razboiul izbucni intre fostii aliati balcanicii acum insfarsit, incepura la noi dea cu totii seama cinterventia Romaniei era absolut necesara, daca voiau nu n.umai asigurarea granitei sale dinspre Bulgaria, dar mentinereapresti- giului su de stat cu greutate in conglomeratul popoarelor din Orient. Intrucat Regele ramasese pe pozitia lui : neutralitatea, iar Maiorescu era Inc,sovaitor,Take Io- nescu fu nevoit sja lupia in piept, declarand cdaca nu se va ordona mobilizarea, el se va retrage cu partizanii si din guvern, silind astfel pe Rege sa cheme pe liberali la putere. Iar acestia, fie inteun cabinet Tonel Bratianu, fie inteunul cu Emil Costinescu prim ministru, vor declara imediart razboi Bulgarii. Fata de aceasta amenintare,idupa ograndioasa manifestare de strada, facuta de Take Ionescu cu concursul lui Nicu Filipescu si a lui TonelBratianu. in care miii mii de cetateni cerura, in fata ferestrelor palatului : Mobilizarea, mobilizarea !,guvernul si Re- gele cedara. Mobillzarea In ziva de 20 Iunie 1913 mobilizarea ceruta fu ordo-Romitniei (20 Iunie uai 1913). i incurand armata romana trecu Dunarea in pa- Actiunea In Bul- cificatoare". garia. Istoricul acestei campanii, razboi fara salve, dar cu multe jerife omenesti datoritaflageluluiholerii1), nu intra in cadrul acestei lucrari. Cand Bulgarii, incoltitii batuti de Sarbi, se vazura deodafa atacatii de Romani, careinaintau in mars triumfal inspre Sofia, ei oprira once actiune, cerand un armistitiu si o pace cat mai grabnica. La 17 Julie se intrunira la Bucuresti reprezentantii Romaniei, Bulgariei, Serbiei, Grecieii Muntenegrului, A dupa unsprezece zile de tratative pacea fu incheiata, Duminica 28 Tillie la ceasul 10 dimineata.

1) Autorul acestorranduri fu una dinvictime. VeziC. Gane, ,,Amintirile unui fost holeric", Bucuresti, 1914, (premiate de Acade- mia RominA).

www.dacoromanica.ro 486 C. GANE Paces de la Bu- curegt1(28 1ulle Conferinfa prezidatiide România, care a jucat un 1913). fel de rol de arbitru intre statele balcanice, se inchea astfel prin. Tratatul dela Bucure§ti", care dádu fie- diruia ce i se cuvenea poate Bulgariei ceva mai putin deck i se cuveneafa tá desacrificiile pe care le filcuse fixttnd §i.pentru Románia noua sa granigt strategicá dela Sud, printio linie ce pleca de la Tur- tucaia la mare. sud de Silistrai de Bazargic Omit' la Eckrenè. Peste aceastá pace, pe care Maiorescu mai cu o credea glorioasá §i. durabilá, suflá un Watt de efe- meritate, care va schimba din nou, in foarte scurtá treme, harta tárilorbalcanice *i hartaRomiiniei harta Europei. deDiecureul la 18 Aprille WI Carp Carp fu nemulfumit §i. dece se facuse inainte §i dece 1919. se fácuse dupá rázboi. O spuse Parlamentului, cu sinceritatea sa obi§nuitá, opt luni mal tarziu, la 18 Apr,- lie 1914: D-lor, cgnd mi-am clarificat situatia fatg de partidul conservator D-voastrg ftiti cu ce succes (ilaritate) am stabilit doug puncte : cä fatg cu complicatiunilebalcanice ne trebuie o granitg care sg ne puje in stare de a apgra tara noastrg.. Aceastg primg parte a propunerii mele a fost executatg, insgprea tgrziu.uiti cg am fost obligati sg trecem prin umilinta dela Peters- burg piing ne-am defteptatf i am intelescg, nu cu diplomatie cufgggduieli pi protestatii de amicitie Dom cgpgta noi vreodatg granita care ne trebuienumaidecgtpentruapgrareatgrii noastre. In fine, am obtinut acea granitg. Al doilea punct era, noi sg nu ne amestecgm in certurile balcanice. S'a urmat altg politicg f i s'a spus : noi trebue sg fim arbitri intre statele balcanicei sg impunem vointa noastrg pgrtilor. Foarte bine. Numai ?i acolo s'a intiimplat la o execulare un ce, care mg nelinif- tefte pentru viitor : s'a impus vointa României numai celui invins (Bulgaria), nu f i invinggtorului

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 487 (Serbia fi Grecia),i atunci nu ne-am indeplinit sarcina pe care ne-am luat-o asupra noastrg de a fi arbitri. Un arbitru nu lovefte numai in cel invins, un arbitru ditch' viva sg fie drept, trebue säfi apere pe cel învins in contra invinglitorului. Aceasta nu am fgcut-b ! Care va fi rezultatul ? Rezultatul este di opera nu e depling, nu e perfectg, cii va veni momentul când, intre statele balcanice, iratatul de la Bucurqti are sg deving o litera moartg". Patru luni mai thrziu, intr'unadin cele mai vestite zile ale istoriei noastre, va avea Carp din nou prilejul sa-siexpuna.'parerileasuprapoliticeiexternea Romaniei. Deocamdata sa ne intoarcem insa la anul 1913, când, dupa Pacea de la Bucuresti,guvernul Maiorescu crezand ca se poate odihni mult si bine pe laurii sai, fu deodata crunt lovit de o neasteptata intiimplare care-1 va duce, in cinci luni de zile, la pierderea puterei. Tonel Bratianu, om de 50 de ani, capitan in rezerva si fire inimoasa, facuse frumosul gest pe care-1 fa- cusei altii, printre cari Nicolae Iorga de a merge in Bulgaria, cu armata pe front 1). Manifestul lut Io- Dupa semnarea pacei, unitatile noastre, care se aflaunel BrAtlanu. inca in ciimpiile Bulgariei. incepura, incet, incet, retragerea. De acolo de dincolo de Dunare Ionel Bra- tianu trimise, indata dupaincheierea Tratatului dela Bucuresti o proclamatie catre tara", impartita in _zee' de m.ii de exemplare in tot cuprinsul Românieii prin care cerea, sau mai bine zis fliggduia : votul universal exproprierea mareiproprietati, care va fi impartita taranilor"! Intors in tara, capitanul de artilerie redevenit sef al partidului liberal,incepu, pe temeiul acestei promisiuni,campania derasturnare a guvernului. Take Ionescu, inch' pe sub mânii, Il seconda. Din clipa aceia soarta guvernului fu pecetlulta. La 14 Noembrie, cu o zi inainte de deschiderea Parla- mentului, Conservatorii pentru a se intari convocara comitetul executiv al partidului si sub presedentia lui Ion

1) In calitate de aghiotant al generalului Crainiceanu.

www.dacoromanica.ro 488 C. GANE Labovari, aleseril §ef in locul demisionatului Petre Carp, pe primul ministru Titu Maiorescu. A doua zi, 15 Noembrie, Adunlfrile Legiuitoare ova- tionarti Mesajuli Pacea. Marghiloman zice in Notele" sale : A fost o apoteozli pentru Rege". Dar trecutul e trecut rlizboi, pace, rege glorios, foarte frumos; f ara voia acum exproprierei vot universal! Atitudinea Con- servatorllor fatä de Acasa la Ion Lahovari, in Calea Dorobantilor, parla- manifestul lui Brk- tlanu. mentarii majoritari se intrunirh'. pentru a discuta situatia, votand in unanimitate o motiune impotriva pro gra- mului liberal. Iar douli sau trei zile mai tiirziu, parlamentarii minoritari se întruniri ei acasá la Take Io- nescu, in sfrada Atena, votand in unanimitate pentru pro gramul liberal. In urma acestei intiimptári guvernul, desbinat, ar fi trebuit sdemisioneze pe data. Dar mai erau câteva legi urgente de votat, neinsemnate dar urgente. Pe urmái, la 31 Decembrie, la ceasul 6 duplí amiaza, Maiorescu urca sarile palatului pentru a prezenta Ma- jestbitii Sale demisia Cabinetului. Regele foarte priete- nos, Ii spuse : Voi cherna la 2 Ianuarie pe domnul Brá.- tianif Seara, revelion.iciind liátu ceasul douiisprezece, intiá omenirea in anul marei catastrofe mondiale.

1) Marghiloman, o. c. I. p. 206.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL XI

Ministerul lonel Brgtianu dela 1914 la 1916

(Räzboiul european f i cele doug consilii de Coroang)

aca Regele spusese atat de prietene§te lui Maio- rescu : Voi cherna la 2 Ianuarie pe d-1 Bra- tianu" il chema insa abia la 4 Ianuarie motivul era di intervenise mai dinainte o infelegere intre capul Statuluii cei doi sfetnici ai sai : unul sa plece, altul sa vie. MotIveIe pleedrel Plecarea lui Maiorescu nu era intru nimic justificata,tut Maloreeou de la caci dupa un fázboi victorios §i o pace glorioasa" gu-putere. vernele de obicei nu parasesc puterea, iar desbinarea din sanul cabinetului se putea rezolva printr'o simpla remaniere din care sa fi lipsit elementul takist. Dar tocmai aceasta nu voia Regele :iar trei partide, din care doua mic§orate i slabite. Fiind (dupa cum s'a vazut din cuprinsul acestei lucrari) intotdeauna pentru cei tari numeroi,i mai avandi grija unei opozitii friar- jitei sprijinita de curentul public, de massa incon- §tientii" (cum numea Carp acel curent) care alerga acum entusiasta dupa naluca votului universali a exproprierei, Regele hotarise scierne pe liberali la putere. Ca atare lui Maiorescu nu-i rgmasese nimic altceva de ra'cut decal si inainteze demisia cabinetului. Lucrurile fusesera atilt de bine pregatite dinainte. in cat cand Regele cherna pe Bratianu pentru a-1 insarcina

www.dacoromanica.ro 490 C. GANE cu formarea guvernului, acesta seprezinta cu lista ministeriala gata alcatuita : Alcfitutrea minis- Ionel Bratianu, pre§edentia consiliuluii ministerul terulutIonel Bra- tianu. de razboi; Em. Porumbaru, externele; Emil Costinescu. finantele; V. G. Mortun internele; I. G. Duca, instruc- fa; Al. Constantinescu, domeniile; Victor Antonescu justitia, Dr. C. Angelescu, lucran i publicei Al. Rado- vici industria §i comertul. Dela 2 la 16 Februarie se facura alegerile, care dadura guvernului obi§nuita majoritate, dar care rezer- vara lui Take Ionescu o neplacuta surprindere. Fati de conservatori, partidul sau fu pretutindeni in inferioritate. Vlaga lui din anii 1908-1910 era jute° vadita §i fireasca descre§tere fireasca, fiindca oricat de democrat" ar fi fost partidul sau, el era §i conservator", iar ace§ti conservatori-democrati" trebuiau inainte de toa- ,te sa-§i apere interesele de mari proprietari fati de amenintarea exproprierei, pe care §eful ion o cerea alaturi de liberali. In vederea luptei ce nrma si se dea in parlament pe aceasta chestiune, Nicu Filipescu intinse mana lui Mar- ghiloman, iar Petre Carp, care nu mai avea cui sii in- -antra mana, i§i puse totu§i candidatura pentru a infra din nou in Camera, unde nu putea admite si se discute chestiunile votului universal §i a exproprierei, fara a-§1 pune §i el autoritatea lui morala, daca nu alta, impotriva acestor reforme, a carei infaptuire trebuia schimbe baza intregului nostru edificiu social. Deaceea Ili vedem, de patru ori in doua luni, urcan- du-se la tribuna Camerei pentru a-§i spune cuvantul. DlscUtll parlamen- Deabia intrunit la sfar§itul lui Februarie 1914, Par- tare privitoare la modificarea Collett- lamentul incepu discute revizuirea Constitutiei in tuttet. vederea infaptuirei reformelor anuntate, in urma caret discutie trebuia si se faca noui alegeri pentru Adunarile Constituante. Dar guvernul nu parea foarte unit in pa- ren. Se simtea ci sunt in lui doua curente cu privire la aceste reforme, unul extremist, care cerca o expropriere foarte larga, §i eare era rezultatul actiunei §i presiunei neoliberalilor, fo§ti sociali§ti, un V. G. Mortun, un Constantin Stere mai ales acesta din urma §i

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 491 altul moderat, reprezentat prin Emil Costinescu si Al. Constantinescu (mari, foarte mari proprietari), din partea cárora pilrea a se da i presedintele Consiliului, Tonel Briltianu. Carp simtise lucrul acesta at'at de bine, hick pufine zile dupá' deschiderea Parlamentului, la 24 Februarie 1914, dandu-se in Camera citire la propunerea modificarii Constitufiei, el 1115 cuviintul pentru a spune deschis guvernului : ...Sau ceiace voiti sg faceti este cena serios, fi atunci are sg la pro portii pe care eu le cred dgungtoare clasei fárgnepti, atinggioare de temeliile dinastiei,pi periculoase pentru existenta acestei sau, dacg din forma ce veti da acestei ref orine ea va fi iluzorie pi neputincioasg, cum au fost reformele din 190?, atunci nu era nevoie de a da o dovadg mai mult de neputinta partidului liberal de a face reforme serioase". Bikianu Ii rgspunse : ...Domnul Carp vorbepte in numele trecutului. noi ne indreptgm privirile spre viitor..." Dar viitorul acesta era inert indepiirtat, si reforma va fámiinea in curiind inmormântata, 'Anti tarziu, dupá' rázboi, cand o va infliptui acelas Tonel Beátianu, dar dind Petre Carp nu va mai fi in viatá' pentru a o combate. Deocamdata, nestiind precis dacá intentiile liberalilor erau serioase sau nu", Carp mai trata de trei ori In Camerg. aceasfá chestiune, la i si la 14 Martie, si la 16 April 1914. Discursurile aceste sunt atiit de remarcabile ele fiind ca un rezumat facut de b6triiinul politician ce se apropia de mormânt, un rezumat al cugetirii sale ne- timp de-o jumiitate de veac attit in chestiunea agrafá, câfi in profesiunea de credintii a conservatismului sdu in ciit ele trebuesc reproduse in intregime. Cum insii acum, and apropiindu-ne de perioada va trebui sn tratä'm mai pelarg încn mult mai importanta chestiune a politicei sale externe, reprodu- cerea acestor discursuri in text ar ingreuiainfelegerea

www.dacoromanica.ro 492 C. GANE ar indeparta epilogul acestei pasionante probleme- asa incat credem mai nimerit sreproducem discursurile sale asupra reformei agrare, in extenso, in anexele acestei lucrári, reproducand aci doar cateva pasagii mai caracteristice atat pentru cugetarea lui Carp cati pentru situatia momentului. Dleeureul lul Carp la Camera de la 1 Mai intai, in discursul su de la i Martie, este deo- Martle 1914. sebit de instructiv dialogulce a avut locintreel si Stere. Carp aratase lucru bine cunoscutcititorilor ca incercarea .de a dgrgma proprietatea mare este mult mai viitgingtoare pentru tgrani dead pentru proprietari, fiindca orcat Omani s-ar imparti satenilor, tot paraantul tarii de s-ar imparti, tot n'ar ajunge Sit' le indestuleze nevoile. Cresterea popula- til Il va faramita din nou, iar taranul,caretraia ca agricultor dar si ca muncitor agricol pe mosia marelui proprietar, nu va mai avea, atunci cand acea mare proprietate va fi disparut, mijloace de munca, mijloace de trai ! Urmarea fireasca a acestei stari de fapt va fi apa- rifia proletariatului campean, cel care o mai spuse Carp de atn tea ori confine germenele desagregárii statului. gn75i acum, spunea Carp, nu s-au ggsit dealt patru mijloace pentru a combate proletariatul: unul este industria, altul este proprietatea mare, al treilea sistemul de doi copii, 0 al patrulea este emigrarea. In privinfa industriei, el aratact proletariatul nu se poate combate deck printr'o perfecta armonie mire ea proprietatea mare. Sistemuil celor doi copii se apli- case in Franta i la Sasii din Transilvania si daduse f a- liment. Ramnnea emigrarea. Polemics. Stare- Carp. Ei, Domnii mei, eu nu doresc nici unei tgri fie in situatia de a emigra populatiuneaei. Inraportul d-luiStere vgd o frazgfrumoasg, bine scrisg, dar nu ftiu intrucgt ea concordg curealitatea.Dumnealui vorbeadeavântul mgret in färile vecine.In care jgrivecine ? In Rusia?.

www.dacoromanica.ro P. P. CAFtP 493 C. Stere : Credeti a nu enici o schimbare in Rusia fatg de ce a fost acum 50 de ani?. P. P. Carp : Este, dar in mai rgu. C. Stere : Aceasta este de discutat. P. P. Carp : Nu ptiu dacg Do. care cititi bate &grille, aticitit pi pe aceeaintitulatg Foametea permanenta in Rusia. C. Stere : Am citit-o. Este a unui Neamt. P. P. Carp : Nu. A unui Englez. C. Stere : Aceasta n'am citit-o. P. P. Carp : Apoi s-o cititi. Vorbind de avântul mgret al democratiei... sg nu mai iau Rusia, cgci poate sg stfirneascg amintiri neplgcute pentru d. Stere, pi sunt in prea buni termeni cu d-sa... C. Stere : Sg mg iertati, nu sunt amintiri neplgcute. P. P. Carp : Nu? Serios ?Dece nu te intorci acolo ?1). C. Stere : Eu te intreb pe D-ta dece nu te intorci la tinerefe ? Nu a fost bine ? Nu ai amintiri phicute ?. P. P. Carp : Eu, D-le Stere, nu milintorc la liner* pentrucg sunt tângr. (Ilaritate). Si in adevar, -Uinta trebuie sii fi fost Carp. Pentruca la 77 de ani Set fi putut face glume de aceste, s'it fi putut in aprarea propriefiiilimari vorbi cum a vorbit, trebuie ssá fi fost de-o juventute sufleteasca pe care nu i-o putea da deal limpezimea senectu¡ii sale intelectuale, neprihilnitii in cursul unei jumillati de veac de pre- ocupKri politice. In discursul de la 14 Martie se aviinfii ca un adolescent : Dlecureul lul Care Nu ftiu, D-le Prepedinte, dacg ati avut ocaziad e la 14 Marti° 1914. sg vedefi o fiarg sglbaticgarunclindu-se asupra prgzii sale. Ea pare cuprinsg de o imensg indig-

1) C. Stere liaise, pentruideile sale de stanga,ceva pohod na Sibir.

www.dacoromanica.ro 494 C. GANE nare moralg, gi când sfggie victima ea nu pare a-pi satisface un apetit brutal, ci pare a implini o sentintg datg In contra unui vinovat. .Acestefectimi fac,D-le Pregedinte,acei domni, care voind sgdespoaie peproprietari, incep prin a-i calomnia. D-lor, dadi lugm numai starea societgfilor moderne cum se prezintgele, esteabsolutevident cum cg proprietatea este o necesitate facand istoricul proprietatii, decând era pamantul neocupat, un res nulius prin excelenta, ...cgnd a fost ponte sin gura perioadg din toatg istoria omenirii, in care cuvintele de fraternitate, egalitate çi libertate puteau sg se aplice i inert, nu e vorbg, fraternitatea a fost cea d'intgi care a fost lovitg, cgci ca copil, dacg-mi aduc bine aminte, mi s'a spus a un domn Cain ar fi ucis pe fratele sgu Abel, f tir bind astf elpentruintgia datg teoria trecand la epoca de mai tarziu,cand s-a inmultit lumea si a devenit pamantul mai rar, de s-a produs a doua stirbire, acea a egalitatii, s-a intâmplat sg se manifeste inegalitgfi In- /re cel tare gi cel slab,intre celinteligent f i cel prost, In/re eel harnici cel lene, intre cel f iret f i cel naiv, In/re celviteaz gicellag,inegalitgfi re-au dus la nedreptgfi, ca.re mai dureazgi azi pe care nimeni nu va putea sg le inlgture..." trecand in revista toateepocileanterioare,oratorul ajunse la concluzia cproprietatea este rezultatul des- voltarii normale a muncii generatiunilor ce ne-au precedat,i ea ea este o necesitate social', nu numai in domeniul material, dar si in acel intelectual si moral. Glinditi Dv. cg dacg in cursulveacurilor nu s-ar fi produs o muncg intensivg Inactivitatea noastrg cerebralg, ar fi putut suise iveascg un S'hakespeare, un Phidias, un Homer? Este evident di nu. Ei nu sunt decgt produsul muncii anterioarei vui mgrturisesccui dacg nu i-am avea pe

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 495 aceptia, nu ptiu zgu dadi omenirea ar merita sá ne ocupiera de dfinsa. Sunt aceste vorbele unui bateau de 77 de ani ? sau par mai curiind ale adolesceniului dela Berlin ? sau ale tanarului de 27, fondator al Junimei? sau ale omului de 40, fauritorul Erei Noui ? Dar sunt ale tuturor acestor persoane, care au facut numai una din 'finerea sa cea mai frageda pana in zilele sale cele mai de pe urmá'. Dlecuraul lui Carp In discursul de la 16 April, Omit tot in chestia agra-de la 16 Aprille ea, Carp expuse teoria conservatismului sau, pentruca,1914. macar acum, la sfarsitul carierei sale, sa-1 priceapa cei ce nu voisersi inteleaga pa'na atunci ca nu era nici medieval, nici retrograd, dar nicianarhist. Democrat, da, chiar socialist, dar o democratie §i un socialism pus in cauza conservatoare a mentinerei unei intelepte ordine §i ratiune de stat, care sa permita desvoltarea normala a tuturor fortelor vii ale natiunei. Domnii mei, ptiti bine cie eu sunt interventionist de stat, f i interventionist convins, nu de azi. La 1881 am f iicut un proiect de contra-adres'ii in care am indicat care ar trebuisä fiepro gramul partidului conservator. La baza acestui program am pus inainte de toate datoriaStatului de a se preocupa de bunul trata alclaselor de jos. Te- mându-mg insii cá aceastie indicatie a mea sg nu fie interpretattica un sentimentalismsocialist. am adiiogat pi motivele pentru ce in ochii mei Statul are obligatia de a se preocupadebunul traiu al claselor de jos pi am zis, clasele de jos in sine nu sunt interesante cleat capepiniera claselor diriguitoare, pi cu cât vor ficlaselede jos mai puternice, cu atiit clasele de sus vor fi la inill- timea misiunii careo au ele de adirigui Statul modern.... (Intreruperi). Va sä zicä, d-le prepedinte, interventia Statulut are pi ea limitele ei, pi limitele ei nu pot fi deciit : resursele materiale pe care le are ea la dispozitiunea lui, pi al doilea conce va face el pentru clasele de jos sa nu fie cu dariimarea claselor de sus. ,51i in contra teorieisocialiste,ref or-

www.dacoromanica.ro 496 C. GANE ma, dacg se face, trebue sg se facg intgrindu-se in mod paralel claselede sus cu celede jos. $i azi cfind se vine cu o reformg alecgror feluri ar fi poate intgrirea mai mare a claselor tgrgnimei, dar care ar distruge pro prietatea f iactiunea claselor de sus, intelegeti prea bine cg, consecinte cu ceea ce am spus la 1882, sustin pi azi cg. de indatg ce voiti sg atacati clasele de sus, nu va' mai pot urma In mijloacele pe cari voiti sä le intrebuintati'). Toate discursurile lui Carp din primilvara 1914 furil des intrerupte, uneori chiar aiigios, de o Cameeii beralii, care nici macar acumi nici dupá. Ricute de el, nu putea sau nu voia spriceapii intelep- tul conservatism al acestui om, care luptase o viag in- trea0 impotriva falsuluii demagogicului liberalism. Dar pentrucli Ion Beiitianu spusese in 1862 a intrat In capul fiiranului ideia cà toatg cauza rAului de care suferii tara, este proprietatea; dacii bate piatrii, dacii plouà broaste, cauza este c6 proprietarii au proprie- tati2),i fiindcrt acolas Ion Brä'tianu Inai spusese in 1880 eu sunt conservator etc." 8)icum de atunci i piiná la, moartea acestui mare Mrbat de Stat, si de la moartea lui pânii in 1907, si dela 1907 peina la 1913, cauza fàrànimii fusese prea putin. Vágatii in seamil de liberalismul dreptei, Carp, care in conservatismul sAu adusese acestei cauze foloase ceva mai multe si mai reale, era indrepfátit sà se indoiascii de sinceritatea grijei ce purtau deodafá liberalii pentru talpa j'Ara. De aceia spusese la 1 Martie : Dacg aceastg reformg va fi iluzorie f i neputincioasg, cum au fost reformele din 1907, atunci nu

Comparafi (vol. L p. 330) vorbele aceste cu acele rostite la 4 Dec. 1884clasele superioare din popor vinqila popor se intorc, in eterna alternare. Dafi-miun popor careare in treptele de jos elementele puternice in care, pe langa cultut propriettitii se desvoltii nealarnarea omului ce se administreaza singur, §i veti putea fi siguri ca.... Vezi vol. I, p. 52. Vezi vol. I, pag. 239.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 497 era nevoie de a da o dovadg mai mult de neputinfa partidului liberal de a face reforme serioase". lar la 14 Martie adä'ogase Apoi guvernul nu se poate pronunta, pentrucg el nutie ce va facemaine.El astgzi incg nu tieciitare sg in din pro prietatea mare, cui are sg dea fi care sunt mijloacele cu care are sg priiteascg. A intrat In aceastg chestiune cu o iqu- rintg de inimg neiertatg,fgrg sgtie bine pâng unde are sg meargg. Constituantadin Adevgrat cál asa a fost. 1914. Parlamentul, votiind revizuireaConstitutiei,fu in curiind dizolvat pentru formarea Constituantei, care, iesità.' din alegerile din Mai, se intruni in Iunie, in ziva de 5. Dar, spre surprindereatuturor,afarii de a lui Carp, Mesajul Tronului vorbi de citte bate, numai de chestiunea votului universal si de reforma agrafit nu, sau mai bine zis ele flail atinse doar in treaetit, foarte vag. Constantineseu,ministrulDomeniilor,intrebtt pe Marghiloman, prin culoarele Camerei : Sper cg sunteti multumiti de Mesaj ? Dacg voi sunteti multumiti, rgspunse aeesta, ce sg mai zicem noi. Suntem inc:intati 1) Chestiunea inceputii cu atâta sgomotde IirMianu, eäpitanul,i ispriivitá. in prudentatacere a lui anu, omul de stat, mirk' pAnä. si pe strgni. Contele Czernin in Amintirile" sale 2) insemna: Maiorescu halle grade durch den Frieden von Bukarest und die Eroberung der Dobrudscha einen in den Augen der Rumtinen grossen diploma- tischen Erfolg errungen als Brgtianu mit der For- derungnach grossenAgrarre formenauftrat... 'Aber, einmal in den Settel gehoben, dachte er gar nicht mehr daran, die gegebenen Versprechungen einzuhalten". Totusi, dupi aproape zece ani, Briltianu s'a tinut de euviint, dar dadi a Lent bine sau dacil a Ricut rilu

Marghiloman, o,c. L p. 224 Ottokar Czemin : Im Weltkriege, s. 109. 32

www.dacoromanica.ro 498 C. GANE se -Pe, aceasta este o chestiune care iesa din eadrull lu- crárii de fata,i chiar, de fapt, din &Tapia Ìudecata a omului care, daca vrea sa fie nepartinitor, trebue astepte sa mai. curga anii peste intamplari.

Dupa inchiderea Parlamentului in April inainte de alegerile pentru Constituanta Carp 'Ama in strainatate. In Italia, la Roma, se intalni cu Printul fostul ministru al Germaniei laBucurestii fost, mai tarziu, Cancelar al Imperiului. Convorbirea pe care o a- vura, pusa in legaturai cu vizita Tarului la Constan- ta, in Mai 1914,i cu izbucnirearazboiului in Iulie a aceluias an, este pentruintelegerea lui Carp din cele mai caracteristice. Dar,pentru a pastraunitatea de tratare a acestei chestiuni, vom parási deocamdata ordinea strict cronologica a povestirei,i vom trece mai intai la intámplarile din Jume, caracteristice si ele pentru istoria partidului conservator. IntiimplAriledin stinul partidulul Situatia lui Maiorescu devenise, de la parasirea pute- Conservator(Junterei, echivocá in partid. El Tusese ales sef fiincica era 1914). prim ministrui fiindcá Conservatoriinadajduiau ca dupa Pacea de la Bucuresii va mai ramanea inca multa vreme in fruntea guvernului. Dar de indatá.' ce intra- rá in opozitie ei se intrebara ce justifica ramânerea a- cestuia, a carui insta politica junimistä' nu fusese niciodata prea mili-tanta, la sefia partidului. Alte ambitii, de mult rascolite, misunau in jurul lui, iar cuja pe de alta parte Maiorescu îi atrásese dusmania ptofesorilor uni- versitarii ostilitatea crancena a fostuluisau prieten Petre Carp, el hotari sa demisioneze. Dupa conciliabule care dusera la sacrificarea de huna voie a lui Nicu Fi- lipescu si Ion Lahovari, ramásese inteles cá efia partidului va fi data lui Alexandru Marghiloman. Comite- Alegerea lut Mar-tul Executiv se intruni in ziva de 4 Iunie la Clubul din shiloman ea, gef al partiduluiConserva-Bucuresti, unde sub presidentia lui Lahovari, se citi ter (4 Junte 1914). textul demisiei lui Maiorescu, iar pentru a da nouei ale- gen i infatisarea unei perfectearmoniiintre membri, propunerea de alegere a lui Marghiloman fu facutá. de Misu Deliu, prietenul lui Filipescu. Dimitrie Grecianu

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 499 din partea Ia§ilor, Gheorghe Stirbei din partea Craio- vei, C. C. Arion, Iona§ Gradi§teanu §i Filipescu el insu§i din partea Capitalei,totirecomandara§efia Marghiloman. El obtinu voturile in unanimitate, §i fu atat de incantat, mncât nota in memoriile sale: Astäzi, 4 Iunie, ora 10, Adunarea Comitetulut Executiv. Toatä lumea a venit... Unanimitate, cald §i mi§cator ! In fierberea antemergatoare alegerei, Carp nu fusese consultat oficial. De altfel el statea la Tibane§ti §i venea numai uneori, in fuga, in Capital. Intr'una din a- cele scurte §ederi in Bucure§ti, se intalni cu Filipescu care-1 puse in curent cu cele ce se vor intampla, iar Carp ii raspunse cintre Maiorescu §.1 Marghiloman prefera pe acesta din urma. Atat §i nimic mai mult. Dupa votul de la 5 Iunie, noul §ef crezu de datoria sa sscrie macar cateva cuvinte de politeta acelui ea- ruia ii datora de fapt intreaga sa situatie Scrisoarea lu 15 lunie 1914 letarghtloman citru Drag& Carp, Carp. Am cäutat sä te viid indaai ce am aflat cä epti intämplätor in Bucurepti, dar nu te-am putut g751- si. Doream sä-ti comunic cä. in Comitetul Consti- tutiv se decisese a ti se pune candidatura la colegiul I de Camerä Ilf ov1), cu Nenitescu aläturi, sä-ti cer agrementul. Mai tineam sä te pun in curent cu mipcarea din partid de a se implini vacanta creiatä prin retragerea lui Maiorescu, mipcare despre care iti vorbisei Filipescu. In privinta celui punct, sper cä accepti. Colegiul a fost declarat vacant pi convocarea lui nu va intärzia. In privinta celui de al doilea punct, dacii desem- narea mea s'a fäcut in eonditiuni de unitate care dau mai multä putere partiduluinostru in momentul de fatä, ptiu cä aceasta se datorepte in cea mai mare parte atitudineii cuvintelor tale.

1) La niate alegeri partiale pentru Constituanti.

www.dacoromanica.ro 500 C. GANE Te rog atunci sg-mi dai voie, lafinele lui nie, &bid aflu cá unii prieteni vor sgrbgtori la Ti- bgnepti aniversarea la, sg iaui euparte ca reprezentant al partidului nostru pi ca vechi pol pentru care trecutul nu este pters. 'ti strgng mina, dragg Carp. 'A. Mar ghiloman lata ce se chiamä o invitatie silii. Carp ti riispunse: rt.B.spunaul luí CarP. Dragg Mar ghiloman, Täria partidelor de care-mi vorbepti nu constg in unitatea aparentà a constituirei lor, ci in energia pi abnegatiunea cu care ele apgrg ideile ce legitimeazg existenta lor pi le pun mai presus de frgmfmtgrile personale. 'ti doresc deci doug lucruri ìn noua la demnitate : întâi, sg-ti dai seama bine de indoitul rol ce par tidul conservator trebuie sä joace ca servitor al tgrii f i al tronului, pi al doilea, sg nu intfilnepti In cariera tadif icultiitile ce nasc din competi- tiunile reale ce se ascund adesea sub unitatea a- parenta. Deocamdatg ata; mai multe poate mai tgrziu. In apteptare te mi vedea cu plácere in rfindurile acelor care vor veni la Tibilnepti se sgrbgtoreascg lupia energicg ce duc in contra bgtrânetei1).

* * In dará de ionul acestei scrisori, luat foarte de sus, mai respirsa' din ea o ata de amará.' ironie, inda e de mirat cà Marghiloman a mers totusi sà grbatoreze lupia ce ducea Carp impotriva bátrânetei. Anlverearea de 77 de anl al lul Carp, Dar s'a dus. La 29 Iunie era conacul de la Tibánesti la VI:Aneen (29 ale 1914). plin de musafiri : Marghiloman, Filipescu,Nenitescu,

1) Nu cunoastem formula de incheiere, cäci aceastà scrisoare este copiata dupi insesi ciorna lui Carp.

www.dacoromanica.ro ar at-,-- , ,,,,, ,---, 7-1 .. e-40-1 e. r ,el, ,-- ...- ,,.._/, -7-:,;,....,_, , e-e ..,...1,..{, .4,--, -,---, A 4.-4,_ -6",-".'1%...... -..-- , - - ,,- ,-,--,' 1--a--Le_....t.-- a ^-1__ -1..-e_ .-,, --f---ae-e--- 2...;___.------x-f...,,,....z.,...... ____c_L....0.-,e , ,»,,,i_,,_;,,,,__d,_____ , c.-,- ."---e-c.a. ,, .----- ,_e, -----c-7-- 7,---,

"7-,--t--- 7.4,/et v /272ft, -a t-'4=f5 7Vi- A, el---y-da..,- -(:....e.4.4_,-,--,- /41,_ ej e -71-7 4- .-,...r-o-d- / ''.---- e--- 'f-71-0-6,--1--- Wet t -,---,r--2---vs--a_, --te-e-YL-e_---7 1-4- 4 ._,...,. / e.,--,/ . .-/,..44,-.--* ...10-4.7:j-_,_r_:.:____/e-e,,-, ".<-..--ur- cii7-c-r--A-7/---f ___ 4 .- --A-2,w / /' -,---0--i------&-.--:___ -2--e .C.-7-0------A V--A -e-A- 1---76i3E7 -Al /el: C-0-yryt- /1 .EA 2_-0----- ,/,...; -si,-/- 4,.. _ , c .X ,, c' e /, if2----e----C-f----P.-f).- 4-,b A.- Le o , I f.___.- .

C / /71'e -1"a="7-----e a 2 r f 0,1

7/"-te ; 1

ee-A.2.e rt.1

e- - e4 r

Ciorna scrisorei tutCarp ccUre Mar ghiloman

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 501 Grecianu, colonelul Gártle§teanu, Lupu §i Matei Ko,- staki, *tefan Gane, IonMiclescu,Ion §i Constantin Bacalba§a etc. etc. Conu Petrachi era deosebit de bine dispus. Glumea iar ca in vremurile bune. Se arata zeflemist, ironic, murator. Unui ¡anar care facuse oarecarereflectii. rauvoitoare la adresa ziari§tilor de fata, Ii spuse: Ce, nu-ti plac ziar4tii?Aflgcg unui ziarist i se cere minte, inimg, talenti culturg... Vezi dar ce greu ti-ar veni sgfugazetar. Dimineata a servit ceai i cafea Cu lapte Cu cozo- naci multi ca in vremea Junimei iar la 111/2 dejunul. Unii din musafiri propun sa se manânce inpicioare; Carp e inciintat In picioare, sg vä dovedesc cä sunt inca tare. Dar altii cer scaune,i gazda trebuie sa se execute. Primul (toast 'U. fine Filipescu Domnule Carp, am mggulitoareainsgrcinare de-ati mgrturisi sentimentele noastre de admiratie... Intrat de viu in nemurire, dupg ce ai gustat farmecul pi toatg amgrgciunea gloriei, nu pot dead sg-ti urez sà mai trge$ti.ca pildg,ani inde- lungati. Au mai vorbit Marghiloman, MiticaGreceanu, doctorul Peridii colonelul Giirle§teanui multi alti1). A ridicat la urmi Carp paharul pentru a multumi urari- lor de lunga viata ce i se facuse, §i pe urma toata lumea aceia a plecat... pentru totdeauna, caci de acum inainte, Carp izolatul. mai mull ca oricand pustnicul de la Tibane§ti va mane singur cu ideilei convingerile sale, singur cu firea sa deschisa §i caracterul su de (01, singur in tot cuprinsul 'aril fa% de toticontimporanii sai, dar.., nu singur in fata Istoriei Singuratatea aceasta Carp o simtea de doi ani,i era aproape mândru de ea. Ce de sus o luase când Ii scrisese lui Marghitoman despre energiai abnegatia cu care se apgrg ideile ce legitimeazg existenta unui partid". Fraza aceasta este talmacirea lapidarä.'§i clara a actiunei intregei sale vieti.

1) C. Baca1ba4a, o. c. IV 143.

www.dacoromanica.ro 502 C. GANE Dar dacii singuratatea ce urmase dupa gestul su din 1912 11 indreptafea sa fie mandru de energia si de ab- negarea sa, apoi el simfea totusi oarecare melancolie la gandul ca in curand o stia mai bine deaf oricine va urma izolarea cea mare, care-1 va pune in neputinta de a-si impune,in clipelehotaritoare,vederile sale semi-centenare in politica externa a Tarii, politica re- zumata de el in cele trei cuvinte repetate de zeci si de sute de ori : Intotdeauna impotriva Rusiei ! Intilnlrea Ca r Billow la Roma In Iata-1, in April, la Roma, vorbind cu Printul Amine 1914. Scena este de un pitoresc incantátor : Ich fuhr ihn" scrie Billow in Amintirile"sale1) in meinem Auto an einem herrlichen Fruehlings- tage nach der Villa Adriana. Während mir an der Poikile auf und ab gingen, mo vor achtzehn lahr- hunderten der eitele kaiser Hadrian mit seinen Philosophen zu promenierenliebte,blieb Carp pldtzlich stehen und sagte mir in seiner abrupten und originellen Art.: Sie sehen vor sich den letz- ten zuverldssigen Dreibundsfreund, den es in Bu- karest noch giebt". Er erlduterte mir darauf mit ernstem und sor- genvollem Gesicht seine Boutade. Rumdnien habe sich dem Dreibund nur in der Ermartung angesch- lossen, dass dessen Fuehrung bei Deutschland bleiben muerde, denn zwischen Rumdnien und Oeste- rreich-Ungarn... bestiindenscharfeGegensätze. letzt habe man in Rumiinien, dhnlich ?vie in Rah- en, den Eindruck, dass die Leitung des Dreibundes- chif f es von Berlin nach Wien geglitten sei. Einem vonOesterreich-UngarndirigiertenDreibund muerde Rumdnien im Falle kriegerischer Kompli- kationen schrverlich folgen". Ich selbst merde Deutschland treu bleiben. A- ber ich rverde, wenn es zum Klappen kommen sollte und die Leitung des Dreibundes in Wien li- egt, mie dies heute augenscheinlichder Fall ist, allein stehen".

1) Fürst Billow :Denkwiirdigkeiten, 1H, s. 125-126.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 503 Einige in der Neihe umhergehende englische oder amerikanische Globtrotter sahen verroundert auf denheftig redenden und gestikulierenden Mann mit dem roeissenSchnauzbartund dem energischen Gesicht" 1). Bülow adaoga : In iarna 1913/1914 Regele Carol spusese ministrului von Waldhaussen exact acelaflucru, insg Germania era depgrere cgconducerea Triplei Alian,te e mai mult ca oricgnd in mâinile Berli- nului" 2). Regele Carol mai spusese, inca din RegeleCarol,Prin- anii1910-1911,tulFtiretenberg Printului Filrstenberg, ambasadorul Austriei: De ciiteContele Czernin. ori am vrut sa fac ceva in aceasta tars& am gasit Aus- tria in calea mea". Iar in 1913, cu privire ladorinta Austriei de a creea oBulgarie Mare si o Sarbie Mica, spusese aceluias ambasador : Hier gehen unsere Wege auseinander" (Aici se despart drumurile noastre) 8). Iar Czernin : 4). Dupg vizita Tarului la Constan fa, l-am intrebat pe Regele Carol dacg Sasonoro (ministrul de Externe al Rusiei) vede situatia europeang Regele imi spuse cá, intrebgndu-1 pe Sa-

Inteo frumoasei zi de primeivard 1-am dus pe Carp cu automo- bilul meu la Vila Adriana. Pe cad ne plimbam, in lung fi in lat, pe muntele Poecil acolo unde cu 18 veacuriinainte obisnuiai va- nitosul impdrat Adrian sei se plimbe cu filosofii siii,Carp se oprt din mers, spuse in felul seiu tdios si original: Vezi inaintea D-tale pe cel din urmei prieten credincios al Triplicei, din toatd Ro- mania". Serios 0 ingrijorat, imi talmdci pe :Irma' butada sa : Romania s'a unit cu Tripla Alianfd numai in credinfa cei conducerea acesteia va riimanea in mina Germaniei, cdci intre Romaniai Austro-Ungaria exigid contraste prea puternice.Asteizi avem inRomania, ca si in Italia, impresia cei conducereaTriplicei a lunecat dela Berlin la Viena. Romania va urma cu greu, in caz de complicafii razboinice, o Triplice dirijatei de Austria. Eu insumi voireimaneacredincios Germaniei; inset% dacil in caz de reizboi conducerea Triplei Alianfe va Fi la Viena, dupa' cum pare asteizi a fi cazul, eu voi Mmine singur". Ccifiva turisti, englezi sau americani,care treceau pe langei noi, se oprira' privind cu mirare la beirbatul acestacu mustafa albei Fi infcl(isarea energicd, cum vorbea si cum gesticula". Billow era de pArerea lui Carp si a Regelui. In calitate de fost cancelar concediat, el critica si politics succesoruluisaui acea a Imparatului care-1 Concediase. Al. Pisosky, fost ministru plenipotentiar, Conversatie CzeminIm Weltkriege, s. 117.

www.dacoromanica.ro 504 C. GANE sonoro de acest lucru, el fi r5spunse :Da, dac5 Austria nu se atinge de Siirbia". Toate acestemarturii :Billow,Czernin,Pisosky (toutes proportions gardeés)ar fi de ajunspen.tru a arata ca in mintea si in sufletul batriinului, bolnavului, marelui Rege Carol 1, se petrecea o drama de neinchi- puit. Vom reveni asupra ei.Dar vrem deocamdata sa mai adaogam marturia de capetenie, cea care nu aratá numai lupta sa sufleteasca, dar o si talmaceste. E mar- -furia Reginei Maria, cea mai indicata, fiindca era cea mai aproape de izvor, sa stie cum au curs apele care au navalit in sufletul Regelui nostru celui dintai. In Povestea Vielei Mele" 1), Regina spune urmatoarele cuvinte (ea era pe atunci Principesa Mostenitoare): TrtImricirea Regl- net María. Pentru intelegerea intiimpl5rilor viitoare e nevoie sil spun aici c5 in anii din urm5 ai domniei sale, politica Regelui Carol, piin5 atunci exclusiv indreptat5 inspre Tripla 'Aliant5, suferi oarecare schimb5ri. F5r5 voia mea sunt nevoit5 s5 m5 opresc asupra che stiunilor politice,c5ci p4eam neftiuitori spre ni,ste sguduiri atett de infiorgoare inciit e cu neputin(5 sil nu incerc a fálm5ci, inchipul meu nepretentios, cum s'a inttimplat c5 Romfinia s'a intors de la Tripla Aliant5 la Anteada. ilai tiirziu avali eu un rol in aceast5 schimbare, ins5 pentru a fi dreapt5 fat5 de mine ?i dealtii, enevoie sil m5 intorc inapoi pentru a povesti mersul int5m- plarilor de la inceput. România era de fapt ins5 nu pe fat5 al patrulea factor in Tripla Aliant51). Convingerile cele mai ad5nci ale Unchiului illegau cu nestr5- mutat5 lealitate de acest tratat, pe care-1 credea folositor Prii lui, defi nu fusese niciodat5 miirtu- risit in public, nici recunoscut in mod oficial 3). De ctite ori ¡fi schimba Unchiul guvernul destiii-

Regina Maria : Povestea Vietei Mele" II p. 454 urm. Pactul de Alianti. cu TriplaIntelegere fusesereinoit de Re- gele Carol in 1913 pe o perioadA de 5 ani. El expira deci in 1918, Adeci ratificat de Parlament.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 505 nuia noului prim-ministru existen fa acestui tratat cu leggmfintul de a-1 fine tginuit. Sunt insg puf ini oameni care ptiu sgfina un secret, apa incgt cei mai mullidintre politicieni f tiau, sau cel puf in ghiceau,cgRomiánia era al patrulea factor in Tripla Alianfg. Lealitatea Unchiului fafg deacest secret, nu destul de secret, fu pus g din ce ince mai mult la grea incercare din pricina unor neinfelegeri f i a unor conflicte ce se iveau neincetat, in urma pur- tgrii Austro-Un garieifafg de Romfinii de dincolo de Carpafi. Piing atunci revendicgrile de cgpetenie ale Ro- mâniei fuseserg indreptateimpotriva Rusiei, pe care o privea ca o asupritoare f i ca pe o prieteng fgfarnicg, de c &id cu rgzboiul turcesc din 1877-78, cfind Rusia ceruse ajutorul militar al României in lupta ei cu Turcii. Rom6niaaduseseRusiei in ceasul de cumpgng un ajutor insemnat cu oastea ei micg, dar viteazg. Insg in loc de a culege rgs- plata ce i se cuvenea, i se rgpise de care puternica sa aliatg o parte din Basarabia.Bucata din Dobrogea primitg in schimb nu vindecase rgnile României. Invrg jbirea in contra Rusiei fusese timp de cíiteva decenii ata de aprigg, inca che stia revendicgrilor privitoare la Transilvania pi Buco- vina rgmgseserg in adormire. Marele dupman pi marea prime jdie era Rusia. Din nenorocire insgpentruTriplaAlianfg, Austro-Un ganaapea doug laturi, cea germang pi cea maghiarg. Aceasta din urmg era privitg de Ro- mâni cu urg. Depi Regele Carol trimisese deseori plângeri la Viena, prigonirea poporului nos tru de sub dominafiunea ungarg nu scgdea nicicum, um- plând astf el de amgrgciune inimele romttnepti... Unchiul se vgzu incetul cu incetul cuprins de o nemulfumire mereu sporitg impotriva Ungariei, pi aceasta fgcu cg, cu cht creptea noulizvor de nemulfumire, sg scadg vechia invrgjbire impotriva Rus iei.

www.dacoromanica.ro 506 C. GANE Apelul Unchiului cgtre Germania, ca aliatg de cgpetenie, pentru a face presiune asupra Unga- riei nu aru decgt prea putineurmgri, sau chiar deloc. Ungurii urau pe Germani aproape tot atgt ca pi pe Români pi se purtau la fel de nemilos cu Germanii Saxoni care trgiau pe teritoriul lor. Franta f i Rusia, vepnic la pgridg, dandu-pi bine inteles seamg de toate aceste, incepurg o propaganda dibace pentru a slgbi lealitatea Romgniei fatg de Puterile Centrale. Franta, totdeauna iubitg de Romgnia, 4i juca rolul fgtip, pe dind Rusia se ferea cu grijg de a-pi argta fata prea devreme. ,,Cu toate aceste Regele Carol, depi urmgrea cu ingrijorare grepelile Germanilor, clinti cre-1 din(ainei.Germanii,aviind precumpgnirea aproape depling pe plata comercialg romling pi fiindi in strgnse leggturi financiarecu noi, se sim(eau cam prea siguri de Romgnia. ...Regele Carol inptiintg Berlinul cg lealitatea lui era pusg la grea incercarei di nu va mai putea garanta viitoarea atitudine a Romgniei, dacg Berlinul permiten Vienei sg fie cgpetenia Triplei Aliante, de oarece politica austro-ungarg, neavgn- du-se dec.& pe ea insepi in vedere, lovea neincetat in interesele romgnepti i sgrbepti, and astfel mq- tere la grele primejdii in viitor. ...Dfindu-pi foarte bine seama cgt de mult cgp- tiga teren in tara sa propaganda franco-rusg, Re- gele sg strgduia cgt putea_sg deschidg ochii Berli- nului, dar, depi interventia venea chiar de la f e- ful Statului, Berlinul nu o lug in seamg, pe cgnd din potrivg propaganda opusg sgpa din ce in ce temelia prestigiului Germaniei in Romgnia. Adlinc jicnit de faptul cg glasul sgu avea atgt de putin rgsunet la Berlin unde fusese obipnuit sg ggseascg ascultare,i simtind cg e nebggat in seamg de nipte aliati cgrora le fusese atgt de credin- cios1), Regele Carol incepu sgbase lucrurile in

1) La 27 Iulie 1914, Regina Elisabetaspusese lui Marghiloman : Je ?eat pas aimé le ton des deux télégrames desEmpereurs ; est- ce ainsi qu'on écrit à Mon Roi ? Marghiloman, o. c. I. 13. 239

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 507 voia lor si nu se mai opuse propagandei franco- ruse, care distiga mereu teren, asa inat piing la urnig chestia Transilvaniei puse cutotul in um- brii pe a Basarabiei". Vorbele aceste ale Reginei Maria, care concorda perfect cu ale lui Billow§i ale lui Czernin arata' lamurit Regele Carol, amarat de neputinfa in care se afla de a fa.ce ca Berlinul sja conducerea efectiva a Triplei A- lianfe, incepuse sa§ovaiasca incredinfa prieteniilor sale 0. sa. lase, mai mult sau mai pufin, propaganda franco-rusa urmeze cursul in farii.. Iata pentruce Carp spusese lui Bülow, in April 1914, acolo sus pe muntelePoecil din Roma, ca el este cel din urma Roman care a ramas prietencredincios al Triplei Alianfe.Iata pentru ce-ispusese :In caz de razboi, eu voi ramanea izolat". Fiindca, daca nici de rege nu mai era sigur, apoi el. a carui politica nesmintita de 50 de ani era una singura niciuna alta : lupta in contra slavismului cotropitor apoi el simfea deci prea bine, dinaiinte, toata drama care va urma,itia prea bine, dinainte, ca va ramanea singur sa lupte impotriva unei fàri intregi. Dar mai stia un lucru. foarte hotarit : cä va lupia.

e e

Intrevederea din Mai, la Constanfa, intre Regele Ca- Intrevederea de la Constants. (Mal rol I .0 Imparatul Nicolae II al Rusiei, nu fä.'cu deck sa1919). confirme temerile lui Carp. Se §oplea atunci ca Regele ar fi promis Imparatului ca in caz deconflicteuro- pean Romania va pastra neutralitatea Dar se intampla lucrul acesta destul de firesc, cá, in momentul hotarator, Regele Carol parasi §ovaielile sale din urma intoarse din nou faf a, cu toata convingerea dinainte, inspre Puterile Centrale,de care-1 lega

1) Al. Pisosky, convorbire ora15.. Intrevederea de la Constants n'a avut in tot cazul altà semnificare decitacea de a incerca o apropiere intre RomAnia §i Rusia, fie mgcar printr'o proiectatä casatorie intre una din fetele Taruluii Printul Carol al Romftniei, casAtorie ramasà in stare de proect.

www.dacoromanica.ro 508 C. GANE un Tratat incheiat,iscalit de el,i, deci un euviint de onoare, al unui Rege si al unui Hohenzollern. Atentatul de la Sarajevo. Inceputul Dupa atentatul de la Serajevo,cand fuomorit de rrtzboluluimondialnationalistii sârbi ArhiduceleFranz-Ferdinand, mos- (lulle 1914). tenitorul tronului Austro-Ungariei, Imparatul Franz- Iosef trimise regelui Serbiei un ultimatum, pe care acesta neputându-1 primi, se deslantui astfel razboiul cel de mult asteptat si de o lume intreaga temut. Razboiul SArbo-Austriac a fost ca un scurt circuit, care a pus deodata in flacari Europa intreaga. Rusia l-a declarat Austriei, Germania Rusiei, Franta Germaniei. In cu- rAnd va interveni Anglia, apoi Turcia, Bulgaria. Italia si Statele Unite. Germania el Aus- La 14/27 Iulie Imparatul Franz-Iosef instiinta pe Re- tria cer Regelui Ca- rol eh intre In az-gele Carol ca trupele siirbesti au provocat o lupta fara bol. o prealabila declaratie de rázbori ct vechea ta prie- teniei legaturile noastre amicale sunt pentru mine tot atAtea garantii ca Tu vei avea o intelegere sincera a ho- targirilor ce am luat in acest ceas gray". La 18/31 Iulie Imparatul Wilhelm lili trimise din Berlin urmatorul mesaj : Gandurile mele se indreapta catre Tine, care ai intemeiat la gurile Dunarii un stat civilizati ai ridicat astfel un zggaz in fa(a valului slav. Eu am increderea ca vei fi credincios prietenilor tai ca Nei implini neaparat datoriile tale de aliat" 1). Si in sfarsit, la 20 Iulie / 2 August, li mai telegrafia Bethman-Hollveg, cancelarul Germaniei : Cerem mobilizarea imediatil a armatei rout& ne pi indreptarea ei impotriva Rusiei". Regele se destepta cadintr'un vis lungul cosmar al sovairei aduna sfetnicii, (pe toti : fostii sefii de partide,i, fireste, pe Fer- dinand, Priatul Mostenitor), intr'un Consiliu de Co- roana la Sinaia. Era chiar a doua zi dupa telegrama lui Bethman-Hollweg.. In aceiasi dimineaza Carpvazuse pe Marghiloma. Ii spusese, in treacati taios

1) Vezi in C. Xeni. Take Ionescu", p. 297-298. Vorba unbedingt inseanua neapärat, nu Uri conditii.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 509 Riizboi imediat; noi alaturi de Tripla Intelegere care va birui; Italia va ocupa Tunisia, noi Basara- bia de Sud; Austria va ocupa Nordul Basarabiei cu cheia Hotinului, pentru a fi doi spre a o apiira" 1). Cu acest program, hotarat dinainte, plea_ el la Sinaia la Consiliul de Coroana. Consillul de Co- Era la 21 Iulie / 3 August 1914, intr'o Luni, la ceasulroan& de la Sinai& 5 dupa amiaza. din 21 Iulle/3 Au- gust 1914. La aceasta §eding istorica Disescu §i. Mortun au luat note complecte, °acre, daca nu s'em pierdut, in tot cazul nu au fost publicate pima acum. Printre cei prezenti numai doialtii au lasat insemnari publicate; unul a fost Marghiloman, care a consemnat §edinta in Notele sale Politice ,§i cellalt Ion Duca, care a relatat-o din amintire abia 18 ani mai tarziu. Comparatia hare aceste doua ar fi putut fi interesanta o versiune conservatoare §i alta liberal daca Marghiloman §i-ar fi dat osteneala sail. redacteze No- tele Politice intiun stil mai pit-tin telegrafie. Descrierea sa despre Consiliul de Coroana este deosebit de neinteresanta, §i, in afara de discursul sau, nu putem macar desprinde din el energica §i. extraordinara atitudine a lui Carp. In schimb, aceasta atitudine a impresionat atat de puternic pe I. G. Duca, incat, adversar politic §i. du§man al luiCarp, el a§tiut dupa a- proape 20 de ani sa infati§eze scena Consiliului intiun colorit care face onoare talentului sau literar 2). Vom incepe totu§i cu unele din aprecierile lui Mar- ghiloman. El zice : ...Un grup numeros, emotionat,ne vede por- Expunere. 1111 Al. Marghiloman. nind spre C astel. T oti suntem f oarte mifcati (émus) Tinem f edinta in sala demuzicii a Reginei. Tra- tatele sunt pe mas5. Regele citefte declaratia sa : Pour la premiére fois j'emploie avec vous le fran- çais qui rend mieux les nuances (urmeazii pe fran-

Marghiloman, o, c. I. 230. I. G. Duca a mai f Acut, in Portrete si Amintiri", un studiu asupra Miinilor" oamenilor nostri politici (p. 111) care este cu totul remarcabil.

www.dacoromanica.ro 510 C. GANE (uzqte :) Nu trebuie sA facem politicg de sentiment. Neutralitatea este o solutie rea.... A merge cu Rusia inseamng a fi contra sentimentului unanim al tgrii SA ne pronunfiim indatil in favoarea Germaniei fi Austriei, de care ne leagg un tratat, este ceiace ne dicteazg interesele viitorului. Va arma onoare pi profit". flicere generale. Regele dg cuvântul lui Rosetti.... Acesta dorepte ca tara sit nu caute sA joace roluri ce nu sunt pe mgsura ei a se tie liniptite. Carp, pornit, emotionat (fougueux, ému) : Rgz- boi imediat. Trebue ajutat germanismul sA striveascg slavismul... Regele a vorbit limbajul datoriei fi onoarei; trebuie sä-1 urmgm. Avem un tratat, Romänia trebuie tie cuvântul". Urmeazä relatarea lui Marghiloman a propriului discurs. In esentä, el cere Neutralitatea. Take Ionescu se une§te cu totul pärerei mele"... Brätianu foarte confuz, uitänd pärtile unei expuneri pe care o enuntase, vine la concluzia urmgtoare : sA ne armgm, sA preggtim opinia publica 1), pi a nu ne declargm neutri, dar in stare de apgrare a granitelor noastre... Carp, combate cu violentä"...... Ion Lahovari zice : Nu omor Români pentru ca Austria se tacit- o Bulgarie Mare in paguba unei mici Serbie". Intrerupem putin expunerea lui Marghiloman, pentru a aräta c5. Ion Lahovari a spus un lucru mult mai frumos de cat aceastä' banalitate. Dupä ce Regele a citit tratatul secret §i dupäi ce a expus situatiunea §i a comunica t telegramele pe care le primise dela Impäratii Au- strieii Germaniei, prin care-1 indemnau suneascg armata sa cu ale lor, Lahovari l-a intrebat daca Aliatii co-nsultaserä inainte dea declara räzboiul. Regele s'a tulburat, fiindcii nu fusese consultat, ci numai friftiintat dupä faptul implinit. Atunci ti spuse Lahovari : Sire, este incompatibil cu demnitatea acestei

1) In ce directie ?

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 511 tgri, ca MajestateaVoastriisá fietratatilin vasal" 1). Ne intoarcem la Marghiloman : Ion Grgdifteanui Pherekyde mai afirmatori decgt Brgtianu, contra (contra ce ?); Costinescu zice cá a merge algturi cu Austria, ar insemna a desliintui rgzboiul civil. Carp ne apostrofeazg pgrgsim pe Rege; silim sii-0 calce cuogntul. Eu : En toute honneur et toute conscience, cred cra cuviintul Regelui nu este angajat. Noi, din potrivii, acoperim pe Rege. Dacii am iefi de aici Cu toatti lumen ar zice : Acesta este riizboiul Regelui I 0 nu o vreau...." Aprobare generalg... La ie0re, Carp : Nu te felicit pentru primul tiiu act de fef al partiduluz conservator. Eu :Fiecare cu sentimentul siiu de datorie pi de rapundere". La ora 81/2 seara, Briitianu, Take lonescu, Phe- rekydei cu mine trecem la Rege. Schimb de veden i Regele : Sunt rege constitutional 0 nu voi declara Eu singur Aceastá expunere ielegraficá este complectatá intr'un chip magistral de Duca 2). Expunerea luiI. El aratá toate persoanele care erau de fatá : mini§triiG. Duca. liberali Tonel Brátianu, Em. Costinescu, Al. Constanti- nescu, Em. Porumbaru, V. G. Mortun, Radovici, Dr. Angelescu, Victor Antonescu, I. G. Duca i Mihail Phe- rekyde (pre§edintele Camerei), apoi fo§tii primi-mini- §tri Theodor Rosetti §i Petre Carp, §i frunta§ii conservatorii tachi§ti Al. Marghiloman, Ion Lahovari, Ion Grádi§teanu, Take Ionescu, C. Disescui C. Cantacu- zino-Paranu. Regele intrá congestionati emotionat", intovarkit de Prin- -tul Ferdinand. E ceasul 5, in sala de muzicá. Pe masa verde din mij-

Princesse BibescoQuatre Portraits (Grasset, Paris) Souvenir, d'un volontaire, p. 191. I. G. Duca : Consiliul de Coroane din 1914, 3 August, In ziarul Curentul" din 24 Dec. 1932.

www.dacoromanica.ro 512 C. GANE loc stau tratatele de alianta, legate in piele verde §i ma- rochin ro. La dreapta Regelui se a§eaza Rosetti, la stanga Carp; In fata Regelui Printul Ferdinand, avand la dreapta pe Bratianu §i la stanga pe Marghiloman. Regele incepe sa vorbeasea; el cere intrarea in actiune alaturi de aliatii no§tri (Puterile Centrale). Apoi da cuvantul lui Bra- tianu care dore§te a vorbi eel din 'alma% Atuncii i-1 tui Carp. Acesta Dorbepte mai lapidar ca oricgnd, f i cu o elocventg a cgrei amintire o Doi pgstra-o intotdeauna Die. Cere sa mergem cu Tripla Aliantg f i sä declargm imediat räzboi Rusiei. E Dorba acum de lupta cea mare intre slaDism pi germanism. Ni se gorbepte, zice el, de opinia publicg. Ea nu mg preocupg. Datoria omului de Stat este sg conducg el opinia publicg, nu sg se lase tiiriit de aceasta. Omul de Stat ciar DgzAtor trebue sg-pi urmeze calea. Opinia publicg Ii Da fi In urmg recunoscgtoare cä nu s'a luat dupg rgtgcirile ei". Duca marturise§te di e emotionat. El facea politica abia de vre-o 10-15 ani §i nu auzise o buna parte din discursurile lui cele mari. cand se inaltase Carp pe culmile gandirii politice, cand facea teoria om-ului de Start, pentru care Natiunea nu este masa incon§tienta, ce din nenorocire nu sta la inaltimea adevaratei omeniri", ci Natiunea suntem noi, reprezentantii poporului" nu-1 auzise vorbind despre Caesar. Carol Quintul §i Napo- leon, nici despre Homer, Phidias §i Shakespeare, care daca n'ar fi fost, nu §tiu zau daca omenirea ar merita sà ne ocupam de dansa" nu-1 auzise spunand de zeci §i de sute de ori in curs de 50 de ani cà daca acest popor, aceasta Natiune care e mereu pe buzele tuturor, nu va lupta impotriva cotropitorului puhoi slay, atunci va pieri inabu§ita nu-1 auzise tunand impotriva oceanului de Slavii fulgerand impotriva Colosului de la Nord, cel care sub Petre §i Ecaterina ar fi facut din noi un hap de inghitit de nu era, din ceia parte, intere-

1) Dar II d5.duse intii lui Rosetti, apoi lui Brätianu.

www.dacoromanica.ro P, P. CARP 513 sul Habsburgilor care sa ne salveze, Colosul cel dela Nord, care mai tarziu, sub Alexandru, ne luase tate din Moldova §i sub Nicolae din nou un sfert din ea, cel care n'avea deck un gaud, st treaca peste cadavrul Romaniei pentru a se uni cu Slavii de la Sud §1 a ajunge stapan al Bosforului §i al Dardanelelor nu-1 auzise facand teoria expansiunei popoarelor de la Ra- sarit §i Apus, de pe timpul Per§ilor §i a Invaziunilor Barbare pana la Unguri §i Bulgari §.1 pana la Ru§i nu cuno§tea Duca -Loath' adancimea acestei gandiri §i toata in.radacinarea acestei convingeri, iar cand in clipa hotaratoare, atunci cand soarta %Hi era pus a in cum- pana Viitorului, i se desvalui deodata aceasta cugetare sustinuta cu stralucita elocventa a pustnicului dela Ti- bane§ti, el ramase uimit §i fu emotionat Duca ne arata mai departe cMarghiloman a scapat situatia" cerand neutralitatea, intru cat tratatele ne-ar obliga sa mergem alaturi de Tripla Alianta, daca ele ar fi cele atacate. Vorbe§te cu autoritate §1 se exprima frumos". Urmeaza Lahovari, care se une§te cu concluziile lui Marghiloman. El vorbe§te de Victoriile Aliatilor" (ale Frantei §i Rusiei). Carp care urmarise argumentarea lui Ion La- hooari cu o crescânda enervare, izbucnefte: Asta e imposibil. Vä declar cä ultimele ftiri area' con-. trariul". Vorbesc apoi Ion Gradi§teanu §i Take Ionescu. Cel d'intai cere neutralitatea,a1 doileaneutralitafea armata. Vine insfar§it randul lui Ionel Bratianu. El vorbe§te de simtimantul public.., de soartaRomanilor de peste munti.. de Idealul National... Sunt chestiuni pe care un guvern roman nu le poate nesocoti. In chestiunile mari, oamenii de Stat trebuie sa tie seama de voin(a poporului. ramanem deci neutri. E probabil di Italia va avea aceiafi atitudine. Razboiul va fi lung, sä afteptam evenimentele. Vom avea prilejul sä ne mai spunem cuvantul" 1).

1) Duca marturise*te qi el ci Bratianu vorbea greoi". 33

www.dacoromanica.ro 514 C. GANE Nici nu sfär#se bine Briltianu, fi Carp, din ce In ce mai enervat fi mai sprinten,ceru din nou cu- väntul. Se angajeazg astfel intre bgtränul f e f al Conservatismului romlin §i ultimul prim-ministru al Regelui Carol, un dialog, care filrg indoialg a fost punctul culminant al intregei discutiuni f i In care auditorul a putut avea via impresie a doug personalitgti puternice, ciocnindu-se in cea mai nobilg luptg. E imposibil a reproduce acest dialog intretgiat de Entreruperi, accentuat de gesturi, intensificat printonul vocei.Carppleda tema reactionarä : omul de Stat e totul, poporul nu e nimic. 0 pleda cu o fertilitate de argumente, cu o boggtie de formule lapidare, cu o elocventii minu- naa Nu 1-am auzit niciodatg atiit de elocvent". BrAtianu pleda tema democraticg : omul de Stat nu poate clgdi opere trainicedeciit intrucgt ftie sg fie expresia marilor nevoi fi marilor aspiratiuni nationale. Bismarck, citat de Carp, n'a invins pentru cg a lucrat dupg ideile sale personale, ci fiindcil a reprezentat, intr'un moment istoric, näzuinta secularg a unitgtii germane". Dialogul e intrerupt prin aducerea unei telegrame, prin care se anuntg neutralitatea Italiei. Gest de descurajare la Rege. Carp rtimâne insä neclintit". Unul din adversarii lui Carp spusese odatä. despre el aceste frumoase cuvinte : Ce que fadmire le plus chez lui, c'est qu'il porte beau dans radversité". Ei bine, de data aceasta, Carp a mers mai departe cleat porter beau". Il a porté haut, atiit de sus, hick rruniii aproape buimac, aproape nu mai intelegi. Pe ciind toti tliceau acum, respectând durerea Regelui, el singur, cu nemai pomenitul su curaj, isi. apostrofea- zit' Suveranul : P. P. Carp al Re- sale Carol I. Sire, tin sg se constate cg in ceasul cel mai grao pentru targi la sfärfitul unei lungi domnii inchinate propgfirei nationale, Majestatea Voastrg

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 515 este päräsitá de bale partidele f i de toti sfetnicii ei". Nici cel mai dibaci autor dramatic cu cea mai fe- cundg imaginatie n'ar putea ggsi, pentru o tragedie,o astfel de sceng culrainantg. Nici simtimântul Mariei Stuart, care in piesa lui Schiller, dupg ce a insultatpe regina Elisabeta a Angliei din cauza neajunsurilor pe care i le fácuse o via-O.' intreagg, rgcneste, inebunitg de bucurie : Dupg am de suferinte, un moment de rtizbunare". nimic nu se poate compara cu apostrofa aceasta a lui Carp fgcutg Regelui sgu, care-I impiedicase, o viatg intreagg.sguverneze,i care-i argta acum ctoatg lumea este impotriva lui, afarg de el. Dar §i este un lucru care pledeazá foarte frumos in favoarea lui Duca, fiindcg el este unul din putinii care au inteles adevgratul sentiment al lui Carp dar, zicem, nu era vorba la acesta de un moment de rgzbuna- re dupii ani de suferintg", ci de o suprernii sfortare in favoarea tezei sale. Carp s-a invins atunci pe sine insusi inteun fel cum nu i se mai intámplase in viatg, dar cum i se va mai intampla totu§i incgodatg inainte de a muri. Fiindcg el stia foarte bine chi atari cuvinte vor putea fi interpretate §i de Rege si de altii ca o fáz- bunare, dar cu riscul de a trece, el, omul maximei : greselile se indreaptg, nu se fázbung", el, omul celei mai perfecte elegante morale, cu riscul de a trece in ochiinepriceputilordreptun vulgarrgzbungtor, nu sovgi sarunee aceste vreascuri peste focul ce ardea in sufletul bgtriinului Hohenzollern, ngdgjduind astfel va cgstiga, poate, partida 0.4 va face pe Rege ca, inteun moment de revoltg §i. de energie, streacg peste voia sfetnicilor sii sg declare singur rgzboiul impotriva Colosului de la Nord". Dar Carp s-a inselat. Regele Carol era, inainte de toate, un Rege constitutional. Deprimat, alb la fatg, dar ca glasul su poruncitor, el ceru tuturor celor de fatri sá mai rgspundg odatg personal, unul dupg altul, scuri, cine e pentru rgzboi, cine pentru neutralitate. Toti vo- tara pentru neutralitate, afarg. de Carp.

www.dacoromanica.ro 516 C. GANE lifg voi supune majorilli(ii" spuse Regele, dar mi-e teamg cá o sil vg parg rgu de hotgriirea ce a-fi luat-or Apoi, intordindu-se spre Carp, îi lila mana, i-o strânse cálduros, vi-i spuse, in auzul tuturor : Epti un om de inimg pi un adeograt bgrbat de Stat 1" 1). e e Patruzecii opt de ani Ii trebuise lui Carol I ca sali dea seama cí avusese l'angá el pe Petre Carp,i ct nu §tiuse aprecieze intrebuinteze. Regrete de aceste tiirzii constitue in viata Istoriei dureroase pagini, iar in viata unui om deprimiiri morale.

Paginele dureroase erau de mult ale trecutuluii nu se mai putea reveni asupra lor; dar deprimarea moralá era a viitorului. Duca noteazá in articolul su asupra Consiliului de Coroaná : Riimilsese acum din partea Regelui numai Carp, tocmai cel cu care o °hita' intreagg nu se putuse niciodatg infelege" 2). Iar Regina Maria in Amintirile sale : Tofi oamenii de stat erau de allá pgrere decgt Regele, afarg de biltriinul Carp, singurul om cu care niciodatá nu prea putuse sá se inteleagii. Totupi fi fusese scris sg rämâie singur numai cu acest om, omul pentru care nu simfise in viafg simpatie" 3). Moartea Regelul Carol I. 27 Eleptem- Va sil zicA singuri ei doi,dar pentru foarte scurtá vre- brie 1914. me. Cáci douá luni dupá Consiliul de Coroaná Regele Carol muri, lásandu-1 pe Carp farsa mácar acest din urmá sprijin moral. De acum inainte el va rámânea izolatul" care va trebui sáli apere convingerile impo-

C. Bacalba§a, o.c. IV. p. 148. I. G. Duca, Articolul din ziarul Curentul". Regina Maria :Povestea Vietii Mele". III. p. 73.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 517 triva unei taxi intregi, si pe care le va si apara fara nici o sovaire, fiira nici o recitenta, fara nici o conside- rafiune pentru nimici pentru nimeni. Dar tragedia lui Petre Carp a fost mult mai putin singeroasa de cAt a Regelui Carol dei i-a fost poate calvarul mai lung fiindca el a mai trait destul pentru a vedea, mai întâi, Cat de juste fusesera prevederile sale, pentru a vedea, la lama', cn.ici o prevedere din lume, nici o inteligentai nici un rationament, nu pot lupta ca categoricul imperativ al Istoriei. Si cum acest categoric a voit ca intâmplarile toate sa se intoarca spre binele Pa- triei sale, Carp, a carei viata fusese inchinata fericirei acestei patrie,. putu macar sinchida ochii linitit, zicandu-si c, indiferent de ceiace s'a numit erorile sale", viitorul Romiiniei era macar deocamdata asigurat. Nu acelas lucru se intkapla cu Regele Carol. Deprimarea moraldespre care vorbeam venise la galop. Pe de o parte se simtea dusmanit de o tara intreaga se vorbea de abdicare silita, de revolutie 1) pe de alta, dupa oprirea ofensivei germane la Marna, incepu sa aiba o oarecare indoiala asupra puterei de neinvins a Germaniei. Bratianu, profitând de aceasta stare de spirit, Il convinse sincheie o conventie secreta cu Rusia, prin care România îi lua angajamentul sa pastreze neutralitatea, in schimbul careia obtinea dreptul eventual, ca la momentul oportun, armata româ.na poata intra in Ardeali in Bucovina pentru dez- robi fratii. Dar prin acea conventie cunoscuta lumh abia dupa razboi Rusia dadea Banatul intreg rezerva penfru ea Nordul Bucovinei cu Cer- nautii. Despre Basarabia fireste cnici nu putea fi vorba 2). Conventia aceasta fu iscalita in ziva de 20 Septem- brie 1914 3). Marghiloman, caruia fireste nu ti se destai-

Al. Marghiloman, o. c.I.p. 295 noteazil ca Regele i-ar fi zis personal : Carp mi-a spus ca trebuie sA fac front si ca numai o re- yolutie ar putea sa ma rastoarne, daca s'ar indrazni sa se faci una". Regele, pe jumatate zambind, gaseste ca tot nu trebuie sA mearga lucrurile asa departe. In Documents secrets russes, Payot, Paris. C. Xeni, o. c. p. 310.

www.dacoromanica.ro 518 C. GANE nuise nimic, vazu pe Rege chiar in ziva aceea, la Sinaia. 11 ga'si tot bolnav, cu crize n.oaptea, facanduli injectii de morfina" 1). Boala Regelui finea de fapt de vreo 6-7 ani, §i. nu aceste intamplari din urma erau facute pentru a-i intari sanältatea. In ziva de 26 Sept. la ameaza se scula cu greu din pat §i. mai lucra cu primul- ministru; dar in aceia§i noapte, 26 spre 27 Sept. bate() Vinerispre Sambata el se stinse, brusc, de mima. A§a incat vorbele nesocotite care-au umblat pe atunci ca Regele Carol ar fi fost otravit erau de donaeniul celei mai curate fante- zii. Regele nostru cel d'intai s'a stins dinteo deprimare morala grefata peste boala.' §i peste batranete. A luat cu el in mornaant un gand chinuit care-1 facuse sa sPuie de curand lui Take Ionescu: Daca-mi pare rau de ceva e ca n'am murit inainte de inceperea acestui raz. boj" insa a lasat in schimb amintirea unui Rege mare §i recuno§tinta unui popor care 1-a iubit. Dar, le roi est mort, vive le roi ! Romania infrigurathi i§i intoarse fata catre noul rege Ferdinand 1, care se urea oficial pe tron in ziva de 11 Octombrie 1914. Meseta Ferdinand 3..Curentui din teat. Tara era acum impartita in diferite curente. Unul voia pastrarea neutralitafii hotarita la Sinaia in Consi- liul de Coroana, a1tul, pe atunci inca destul de numeros§iintensificat printr'o savanta propaganda germana, cerea intrarea noastra in actiune alaturi de invincibi- lele" Puteri Centrale;i in sfar§it un al treilea curent, care prindea radacini pezi ce trecea, era curentul francofil" caci nu se vorbea pe atunci decat de Franta In pericol". $i toti reprezentanfii acestor trei curente se uitau acum, ingrijorati, la noul §ef al Statului, patrunda ganduli intenfiile. Regele Ferdinand era, ca i unchiul sat', pe de o parte convins de puterea de neinvins a Germaniei, pe de alta patruns de acel simtimant de onoare care-1 lega de res- pectarea tratatului incheiat, caì de fost ofiter prusiac, care nu putea lua armele impotriva ¡aril sale de ba§tina. Schimbarea felulni sau de a judeoa §i de a simti se Lieu

1) Al. Marghiloman, o. c.I. p. 294.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 519 foarte anevoie, dupa o puternica lupta launtrica sinu- mai in curs de aproape doi ani. Nimeni nu putea arata mai bine sbuciumul acesta sufletesc care facu pAna la sfârsit pe Regele Romttni- lor sà invingape fostul ofitergerman, dectit aceea care zilnic 1-a indentnat, 1-a intarit, 1-a otelit: tovarasa vietei sale, Regina Maria. Regina Maria ei Vorn arata deci din Amintirile sale, cum a afuns a-iatorisirea tutra- Didrilor care au due ceastà Regina,' sri faca din sotul ei Intemeetorul la rasbolul unarm. niei de azi. In ziva in care s'a urcat sotul meu pe tron, zice Regina, and, unul king altul, in sala Parlamen- tului. ne-am al id fatg in fatg cu poporul nostru, am trgit un ceas mare... Romfiniai Noi, intglnire solemng. Ce aveam sg insemngm unul pentru altul, acum cgnd eram lgsati in voia noastrg.... and bgtrgnul Rege nu mai era lgngg noi sg ne povg- fuiascg, sg ne mustre, sg ne arate calea. Acum totul atgrna de noi, noi tineam frânele in miing". ...Dacg am fost silitg incetul cu incetul siau parte laimprejurgri,pricinan'afostodo- rintg egoistg de a mg pune pe planul intgi. Trg- iam insg vremuri grele, munca era incordatg, se simfea nevoie de mintea 0 de mginile tuturor. De la fiecare om se cerea ce putea da mai bun, iar eu, cu urea mea impulsivg, eram gala sg ajut". ....Menirea noului Rege era una din cele mai grele, mai ales cu privire la politica externg... Mai presus de bate era cumplita luptg intre datorie, corqtiintg f i inimg. In chip firesc mima-1 trggea din partea tgrii in care se ngscuse, si in afarg de aceasta era o nefgrmuritg incredere in neputinfa oricui de a infrgnge oftirile germane, afa cum o avusese unchiul sgu. Cu niel un pret putea inchipui cg vor fi biruite". ...Eu cunwteam insg pulsul tgrii f i ftiam cumplita jertfg care, pgng la urma urmei, va fi cerutg Regelui. Datoria mea era sg-1 aduc, treptat treptat, sg primeascg ceiace nu se putea inlgtura. A- ceasta numai eu o puteam face, dar era nevoie de

www.dacoromanica.ro 520 C. GANE multi!' dibacie. Trebuia sa fi ca un medic al sufletului sau, sa-1 pregatesc incetul cu incetul, sa dau putere vointii lui, sii-i intaresc f irea, sa-i netezesc calea, pi la aceasta nu puteam ajunge decal fiind mereu de straja". ....Noua zecimi din tara erau de partea 'Aliati- tor, dar ramasese totupi o parte care credea di mântuirea noastra e alaturi de armatele germane (in 1915-16). Printre aceptia se aflau cativa din- trei cei mai credinciopi prieteni ai sotului meu, in fruntea carora era Petre Carp, pentru care aveam amandoi o deosebita simpatie. Bineinteles di ei erau calea pe care se raspandea propaganda po- trivnica fi imi &Meant seama de stavilele cu care [imam de luptal. Cred totupi di ceiace dadea putere convingerilor mele, erau mai intai de toate doua lucruri : neclintita mea incredere in Anglia pi indeplinirea Idealului National al unirei tuturor Românilor. Aceasta ajunsese tinta mea, ca pi a poporului meu. Puterile centrale vedeau in mine, cu drept cumind, temeiul tuturor impotriviri- lor. Eu eram centrul rezistentei contra propagandei germane pi de aceea ajunsesem tinta de capetenie a vrajbei lor". Cand primeam vreun German sau vreun Au- striac, simteam cum ifi pregatea bateriile pi cum indata ce trecea pragul camerei mele, ptia ca se afla in fata protivnicului sau cel mai prime jdios". Regina Maria istoriseste mai departe cum inteo zi ministrul Austro-Ungariei, contele Otto Czernin, venind In audienta la ea, desfasura toate formele si tot talentul si toata diplomatia sa, pentru a o hotart sa-si schimbe parerile cu privire la politica externa' a Romaniei. lar ea ti raspunse aceste frumoase si. duioase cuvinte Degeaba incerci sa-mi sdruncini convingerile. N'am simtiri potrivnice fata de nimeni pi nu privesc pe nimeni drept dupman, dar totupi ap muri de durere daca Romania ar intra in razboi in contra Angliei". Pe de o parte Regele, de origina germana, ar fi murit

www.dacoromanica.ro P. P, CARP 521 de durere daca Roma.nia ar fi intrat in razboi incontra Germaniei, pe de alta Regina, de origina engleza, ar fi murit de durere daca ar fi intrat impotriva An- glei. Tragedia regala era in adevarmare. Dar Regina invinse. A invinsfiindca a fost mai energicai fiindca a avut, pana la urma, si pe oamenii de Stat opinia publica din partea ei. Ea era vara primara cu regele Angliei cu Impara- tul Rusiei. Infra cu ei in relafii,neoficiale, prin corespondenta.".Regel-uiGeorges alAngliei Ii seria, la 13 Martie 1915: Arando 1) e intr'o situa(ie foarte dureroasg si te asigur cg e ingrozitor pentru mine sa-1 vgd cum suferg, cgci toatg dragostea lui, toate convingerile pi traditiile sale sunt de parteacealaltg. Insg el este, mai presus de toate, omul datoriei ftiu cg la sfgrsit nimic nu va atgrna mai greu In hotgrg- rea lui decgt binele tgri..." 2). Regina Maria, fie ca i-a scapat din vedere, fie din modestie, a omis sinsemne in Amintirile sale o scena de o frumusete ciare iaun. caracter de clasicism. Cluvintele interim In. vara 1915, afliindu-se impreuna cu Regele Ferdi-ale RegluelMarla nand la Braila la o solemnitate, exportatorii de grâne(1915). depusera o priingere la picioarele tronului prin care se vaitau de falimentele ce-i asteptau din pricina in- chiderii Dardanelelor. Regele le spuse, cam crud : 51i vor fi inchise para la sfgrsit, cgci Aliatil nu vor invinge". Ba da, ba da" raspunse Regina in auzul celor de fata 3). Aceste patru cuvinte, mici, scurte, ciare, sonore, iau in huta Istoriei o insemnatate strivitoare.

* * Acuma, soarta frii nu statea numai in mâinile Re- ginei. O mai avea in mtlinii Bratianu,i ceilalti fruntasi politici, si, la urma urmei, chiar opinia publica.

Regele Ferdinand Toate citatele suni din cartea Reginei, vol. III, p. 9 la 40, C. Xeni, o. c. p. 312. Nota.

www.dacoromanica.ro 522 C. GANE

Tara,opinia el partidele po- Aceasta opinie publica devenise, cu incetul, ciudata. litice In timpul neu- tralitIttii Se auzea in adevar, pe strada, la cafenele, la berarii, strigate de felul acesta: Vrem Razboi, Vrem Ardealul! Dar refrenul principal era: Franja! Franja in pericol! Ecoul acestei opinii publice" fu redat in felul cel mai stralucit de Take Ionescu, la o intrunire popular. la Bucure§ti (Mai 1915): Viz* zicem mereu, iubiti ceriiteni, cá trebuie inträm In riizboi. In rgzboi, suntem de unsprezece luni, numai cä alfii trag in noi, iar noi nu tragem In ei. Soldatii cad pe câmpul de Vaal'lie pentru apararea drepturilor noastre,insa in loesit-fie soldatii nNtri, sângele nostru, sunt soldatii arma- telor aliate". 1) Va sa zica asta era: Franja, Angliai Rusia luptau in cel mai crancen razboi pe care l-a vazut omenirea pgina azi, pentru apararea drepturilor României, iar noi, la§i, lasam sa traga Nemjii in Francezi farà a le sari in ajutor, fara a NE apara. Aljii, aka' data, in alte carji, sà judece acea nevroza a vremurilor de-atunci. Take Ionescu devenise, din partizan al neutralitajii, partizan al intrarii in razboi, imediat, alaturi de Franja, Anglia §.1 Rusia. Nicu Filipescu evoluase exact la fel, iar Marghiloman in sens invers; el era acum, nu cu totul faji§, dar se simjea ca era partizan al intrarii in razboi alaturi de Puterile Centrale. In sanul partidului conservator se Meuse, cu incetul, o attit de adanca desbinare, incat in primavara 1915 Filipescu, cu caracterul sau ager i impulsiv, sili pe Marghiloman sa convoace pe reprezentanjii tuturor organizajiilor conservatoare din jara pentru a se rosti daca sunt pentru sau contra politicii germanofile" a §efului Ion. Acesta, ponderat cugetat cum era, i§i asigura mntâi majoritateai abia pe urma facu convocarile. Congresul, jinut in sala Lie- dertafel, se rosti in favoarea lui Marghiloman, ceeace-1 indemna pe Filipescu sà faca, impreuna cu foarte numero§ii sài partizani, ruptura cu ramura vechiului

1) C. Xeni: Take Ionescu, p. 350.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 523

Ion Lahovari e a- partid. Ion Lahovari fu propus si ales sef alramureiles pet al partidu- francofile. Abut cateva saptamiini mai tiirziu, acesta,lui conservator. Moartealuila14 care suferea de inima, muri brusc pe cfind, acasti la el, Iunie 1916). Nicu Filipescu e ales ref cu briciul in natina, isi radea Sata. 1)In locul sail fuIn loculsiiu (17 ales Nicolae Filipescu, care, bolnav i el,nu avu macarIunie 1915). norocul sa vada cu ochii infaptuirea unitatii nationale, pentru care luptase cu atAta patimài attrta Deocamdata insa, din Iunie 1915 incolo, erau in tara trei partide conservatoare: al lui Marghiloman, al luiIn tarti eran trei partide conserva- Filipescu si al lui Take Ionescu. care insemnau ulti-toare. mele framiintari ale acestui mare partid istoric, ce luase o parte atia de stralucita la intemeierea României, care in curand va trebui sa se naruiasca in vhltoarea intiimplarilor din timpul razboiului si de dupa el. Inlauntru partidului liberal unitatea era, din potriva, perfecta, foti, ministrii majorifafe parlamentara, ti- niindu-se strânsi ca un singur om imprejurul sefulut tor, Ionel Bratianu. Aci curentul nu era Inca nici germanofil, nici francofil; era politica prudenta, oculta, a unui partid care era la guvern i caruia nu-i era ingaduit sa destainuiasca poporului" planurile sale viitoare. Dar, de fapt, planurile acestea erau foarte so- vaitoarei expuse fluctuatiunilor razboiului european. La sfarsitul lui Mai 1915, odata cu intrarea Italiei In actiune, se deslantui in tara un nemaipomenit entuziasm i curentul francofil lua un avânt atat de mare, inctit guvernul ar fi fost aproape pe cale sa-i cedeze, daca in curând ofensiva Italiein'ar fi fost sangeros respinsa de Puterile Centrale. Dupa intrarea Bulga- rieii Turciei in razboi alaturi de Germania si de Au- stro-Ungaria, guvernul mai mult ca oricând se film in misterioasa sa rezerva de neutru spectator. La sfarsitul lui Septembrie 1915 Germania facu crâncena sa ofensiva impotriva Serbiei, care disparu timp de câtiva ani de pe harta Europei. In entuziasmul lor, Take Ionescu, Filipescu, Delavrancea foarte inimosi, nu e vorba cereau sà intram in actiune pentru apararea spulbe- ratei noastre vecine. Dar Bratianu tacea, urmiind, pe

1) C. Bacalbaqa, o. c. p. 159.

www.dacoromanica.ro 524 C. GANE ascuns, tratative diplomatice menite sasigure Roma- niei avantagiile pe care le cerea in schimbul mentinerii neutralitátii, sau, dupa cum mai jos se va vedea, alte avantagii mult mai mari, in cazul c, p6rsäsind aceastá neutralitate, s'ar hotári sà intre in actiune potriva unora sau altora din puterile beligerante. Dincolo de cele trei particle conservatoare, cu diferite ideii tendinte, 0 de partidul liberal, misterios nehotä'rit, dineolo de Tron, unde se dgdea lupta afá- tatii mai sus, stiitea Petre Carp cu cei cativa partizani ce-i fámaseser5. credincia0 1) 0 a door lozincà era, in- temeiaa 0 pe convingerea puterei de neinvins a Ger- maniei: Nici intr'uu chip cu Rusia". 2) Tara, cea care nu era nici francofilá, nici germano-. fa, 0 care era mult mai numeroasa deciit s'ar putea crede, statea la o parte, privea ingrijoratá, 0 cum II venea sá.' plângà, rAdea. Rfideai chnta, càa§a este firea Românului, ciinfg chnd e veseli chntii cind e trist i zieea, tara aceea : Brittianu nu vorbefte, Porumbaru nu crâcnefte, Ferekide se tocmefte, lar Vinta o sfleclefte. Carp se duce la Viena, Nicu-ar area sg vadii Sena, Take trage spre Tamisa, Carp biding cgtre Tisza. Si-astea toate, va se Intr'o Romiinie Doamnel ce-o sä fie oare Intr'o Romiinie Mare?" 8).

** Lupta pentru in- Parlamentul, in iarna 1914-1915 fu steril. Abia in se- trarea In actiune In- cepo a Be da In Par-siunea urmátoare,1915-1916, incepura sä-0spuná.' lament. unul §i altul párerile, deschis, in fatafàriioficiale.

Lupu Kostaki, Virgil Arion, Dumitru Nenitescu, etc. Era §i titlul unei bro§uri a lui Radu Rosetti. Cuplet din revista Gazeta RimatA" (vezi C. Bacalbaqa, IV. 162).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 525 Take Ionescu, in zilele de 16 §.1 17 Decembrie 1915, tinu un discurt la Camera, care fu privit ca cel mai mare din toate discursurile sale. E discursul poruncii instinctului national. El cerea tarii sa mirepe data, fara §o- vaire, in razboi alaturi de Aliati, sacuprinda Ardea- lul §i sa desrobeascape fratii romiini din lanturile maghiare : Poruncainetinc- Pgtrunziind in sufletul ancestral românesc, gg-tuluiNationalne sesc acolo porunca instinctului national". chiaml, a zis Take Ioneecu la Canter& Vgd deschizgndu-se upile raiului, pi o teamg su- perstitioasg imi zice sg inchid ochii: e prea frumos...ed ...Genera tia aceasta a fost ursitg de soartg sii indeplineascg fapta cea mare. Ea va fi sau gro- papa muncii de veacuri, sau zgmislitoarea unei vremi apa de frumoase, incgt vedenia ei mii sme- repte". La auzul acestor din urma cuvinte, Camera fu ridi- cata in picioare,§i, deslantuindu-se o furtuna de a- plauze, §edinta fu apoi imediat suspendata,fiindca niciodata parlamentul românesc nu irise astfel de cupe". 1) R6.epuneul lid Numai Carp nu vru sí se lase c onvins. Chiar a doua.Carp la Darner& din zi, 18 Decembrie, se urea la tribuna pentru a ráspunde18 Decembrie 1916. lui Take Ionescu : ...D. Take Ionescu ne-a dat 2 zile dearândul exemplul unei mistificgri de o genialitate cum nu s'a mai vgzut incg in viata noastrg parlamentará. Cu o artg subtilg, dumnealui a indicat o politicg fgrg sg o justif ice, pi e interesant sg vedem cum a procedat d-sa. D-sa a inceput prin a constata superioritatea sa intelectualg asupra adversarului. D-sa nu se uitg la luerurile cele mici; d-sa, spirit pg trunzg- tor, cautg sg vazg care sunt cauzele unor evenimente ca acelea la cari asistgm noi astgzi.,5'i a- tunci, tot in calitatea sa de spirit superior, indicg nu numai cauzele, dar indicg pi rezultatele. Ce s'a

1) C. Xeni, o. c. p. 343.

www.dacoromanica.ro 526 C. GANE petrecut insg intre cauzg pi rezultate, aceasta s'a subtilizat apt de tare inciit n'am avut absolut nici o cunoptintg de dansele. Cauzele : azi dumnealui ne afirmg cum a cauza nu e ap'grarea micilor interese cari le-am semnalat, cauza adeogratg e cg popoarele sgtule de o presiune germang s'au ridicat cu Mate contra ei. Rezultatele ?Rezultatele acesteirevolte mondiale este triumful democratiei pi este posibilitatea pentru popoare a reintra in posesiunea de sine insupi. Fatg cu asemenea rezultate ne zice dumnealui o inimg inaltg nu poate sg eziteze. Sg se uite el la micile detalii? Ar fi o inferioritate su- fleteascg de care dumnealui nu se crede capabil. Franta cu 14 mii de kilometri pgirati in Alsacia pi Lorena? Dar cine s'a ggndit la aceasta. Intere- sele comerciale ale Angliei ?Dar aceasta e nimica fatg cu renapterea libertglii la bate popoarele. 51i atunci, el ne aduce spectacolul mgret al tarului tuturor Rusiilor ,care se sue pe Kremlin sg anunte popoarelor cg de azi inainte vocea natiunilor va fi legea guvernelor. Intelegeti prea bine cg fatg de asemenea rezultate grandioase, noi suntem spirite mici cfincl ne ggndim la interesele tgrii noastre. Dar nu totdeauna a fost spiritul d-lui Take lonescu apa de ascutit; nu totdeauna a fost mima lui apa de inaltg. A fost o vreme cgnd fi el se uita la interesele tgrii sale; a fost o vreme cgnd pi el discuta cari pot fi rezultatele furtunii in care ne aflgm. 5'i atunci, el, spirit mic, iatg ce zicea : Po- tica romgneascg nu are f i nu poate avea preferintg, ea nu se poate infeuda nici unei pulen. Ca intotdeauna insg ea va urma pe acela care va des- fgpura in E uropa steagul rezistentii contra cotro- pirii Nordului. Acest steag glorios este in mginile Puterilor centrale. A subordona existenta Statu- lui romgn intereselor trecgtoare ale Romgnilor celorlalti, ar fi o politic'g greOfii. Acuma vg intreb : Cgnd a avut dreptate d-1 Take lonescu ?A avut

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 527 dreptate atunci, sau a avut dreptate astgzi? Dupg cum ne punem, a avut dreptate atunci, a avut dreptate 0 astgzi,fi n'a avut dreptate nici atunci, n'a avut dreptate nici astgzi. (Riisete). 'A avut dreptate atunci, pentru cg atunci caf i astgzi, pleda o cauza. N'a avut dreptate nici a- tunci nici astgzi, pentru cg, nici atunci nici astgzi nu apara o convinctiune. Dupg aceasta,dupg ce D'a fgcut sg aplaudati lipsa de justificare a politicii sale,d. Take lonescu a trecut la neutralitate. 5ti atunci, intr'un limbaj de o rarg violentg, dumnealui a atacat gu- ernele neutrale. 5'i a mers cu violenta pang acolo, inciit a pronuntat cu o voce tremuriindg cuvântul de la, f i l-a aruncat ca o stigmatg eterng pe fruntea guvernelor neutrale. Eu cred cg a exagerat; neutralitatea nu este totdeauna un semn de lafitate,neutralitatea este cgte odatg f i un semn de slgbiciune, 0 dacg suntem rgspunzjitori de lapitatea noastrg, nu suntem rgspunzgtori de sräbiciunea noastrg. Dar f i aci constatgm o schimbare. Acum un an d. Take lonescu era pentru neutralitatea fixg, per- manenigihorgritoare; cauza era C 5 atunci Qua- credea in victoria ei,i a n'avea nevoie de partictpareadrupla0. noastrg; azi ea se indoieee ceva de victorie,$i atunci 0, acei can sunt neutrali sunt nifte la0, fiindcg nu vor sg ogre Rom finiaintr'o conflagratiune fgrg sg dea totdeodatg ratiunile pentru cari o varg in foc. (Aplauze). Va sg zicg asistgm iar la o noug incarnatiune a Celebreleeuvinte ale lul Carl) closure d-lui Take lonescu. Dar sg-mi permiteti sä amin- IncarnaIlunileI u I tesc ca talentul nu justificatoate incarnatiunile,Take Ioneacu. precum frumusetea nu justifica toate prostitutiu- nile..." , Aici, Leonte Moldoveanu. Barbu Delavrancea §i. altii intervenira pentru a atrage atentia lui Carp ca vorba aceasta parca nu ar fi parlamentara". Dar Carp §tia ca nu este parlamentara,i totu§i, intaia data in viata se abatuse de la calea pe care o ur-

www.dacoromanica.ro 528 C. GANE mase timp de 50 de ani,i in ultimul su discurs caci acesta fu cel din urma discurs al lui Carp in Par- lament intrebuintase vorba aceasta care-i venise pe buze §i pe care nu o putuse opri. Era patruns de o atat de mare indignare §"i descurajare la gandul ca in momentele de atunci ,cand era Germania invingatoare pe toate fronturile, ar putea Romania sintre in. actiune impotriva ei pentru a fi zdrobita in cateva luni, bleat nu mai tinu seama de parlamentarismul vorbelor sale. Politica sa, tratata de germanofila, §i-o talmaci atunci din nou, in cel de pe urma al sail discurs, intfun chip magistral : Carp fat& de politica externa. CY:4nd Ion Brgtianu m'a trimis la Viena pentru chestiunea Dungrii (in 1883), dupg davit vreme, studiind situatiunea de acolo, am trimis un raport ministrului, in carese ggseau urmgtoarele cuvinte : d-le ministru, cgt tin eu ca in conflictul european care va avea loe mai tiirziu sau mai devreme, România sit' fie algturi de Austro- Ungaria. Dar tocmai fiindcg tin la aceasta, eu sunt de pgrere cä trebue sä impingem in chestiunea Dungriirezistentapiing la ultima ei limitg, pentru cá valoarea aliatului crqte, dupg cum se ftie di el are putere de rezistentg sau nu". Cgráva vreme dupg aceasta, mg vgd chemat la Bucurefti de d. Brgtianu, f i atunci impreung am studiat care poate fi care trebue sá fie situatia României inainte de bate care va fi situatiunea ei fatg de Romgnii de dincolo, clici nu am nevoie sá spun cg sgomotul nu este totdeauna un semn de iubire cg poate cä aceia care tac mai mult se gandesc mai mult la Romitnii din Transilvania, dedit a- ceia cari le declargiubirealornemgrginitg la Capai pe strgzile Bucureftilor. (Ilaritate). Atunci, zic, am cercetati chestiunea Romgnilor -de dincolo. Ne-am dat seama cum cg situatiunea lor de acolo va fi o piedicg pentru o conlucrare cu Austro-Un gana. Dar am vrut sg ne dgm totodatg seama dacg interese superioarenu ne-ar face sg trecem peste aceastg piedicgi sä nu tinem cont de dânsa.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 529 atunci am eisit ai ni se ofereau numai dou5 c5i: Nu putem noi ajunge la imbunlitiltirea soartei Romailor de dincolodecât ori prin cucerire, ori aduciind pe Unguri s5 fac5 concesiunile necesare. Cucerireal Cucerirea se complica, cilci nu era vorba ca noi Romfinii smergem contra Unguri- lor, nu era vorba ca noi singuri s5 ridic5m drapelul gi sä trecem Carpatii f i sä invingem pe Un- guri... Cucerirea nu putea sä aibä locdealt in conlucrare ca aitputere. Cucerirea nu putea fie dealt rezultatul unei sdrobiria imperiului austro-ungar,i atunci se ntea intrebarea pentru noi, daca sdrobirea imperiului austro-un gar nu las5 pe un alt vecin mai tare cleat imperiul austro-ungar, prin urmare mai periculos. La Nord Slavi, la Rásiirit Slavi, la Apus Slavi, la Sud Slavi, gi noi in mijlocul acestui ocean de Slavi. Izolati, chiar ca cucerirea Transilvaniei, am fi fost nimiciti in puf inä vreme. Prin urnzare, aceast5 cale am repudiat-o atunci, gi o repudiem gi ast5zi". Patru zile inainte de acest ultim strigat de alarma pe care-1 arunca Petre Carp in Parlamentul roman intru apararea convingerii sale ca porunca instinctului national", pentru a intrebuinta vorba lui Take lonescu, nu era deocamdata o cucerire din care &a iasí tara marita, ci trebuia sa fie o pozitie de aparare pentru a nu se rasa strivita de puterea oarba a colosului slay patru zile inainte, la 14 Decembrie 1915, el mai tinuse Ca rp analizeazi cauzele DI tendintele o cuvantare la Camera, in care analizase in intregimearfizboiului mondial. ei problema razboiului europeani pozitia Romaniei fag de el. Aratase Carp curatind terenul de o serie de legende care ne intuneca vedereai orientarea" ca Anglia nu luase apararea popoarelor mici ca sa le a- pere, dar ca sa se serveasca de ele in propria ei aparare,si et, pozand in camplon-ul pacifico-socialist afirmand ca vrea sa sdrobeasca militarismul german, In realitate nu va izbuti decat, dezarmand Europa Cen- trala, sit introneze anarhia in lume.Maiaratase ea 34

www.dacoromanica.ro 530 C. GANE FrantaapAriitoareacivilizatieiimpotrivabarbariei germane, lovea, dimpotriVii, bite° civilizatie care e co- munii Europei intregi; cil Rusia, in numele ortodoxis- mului,voia inflorireapanslavismului0 stiipiinirea Miirii Negre 0 a stramtorilor : ,,,,S7 acum, zicea Carp, acum cg am curgtat tg- rámul de aceste pretinse idealuri, de acestele- gende, sii vedem care sunt in realitate cauzele ce au provocat acest rgzboi Din partea Frantei cauzele sunt cunoscute: ea urea sg reja provinciile pierdute; ea urea sg re- capete in Europa pozitiunea preponderantg pe care o avea inainte, cauzg legitimg pi demng de un popor valoros pi puternic cum e poporul francez. Anglia. Anglia a intrat in rázboiu nici pentru popoarele cele mici, nici pentru idealul socialisto- pacific, a intrat in rgzboi pentru di vedea pe Mare din partea Germaniei o concurenta puternicg, care era de naturg a sdruncina imperiul ei mondial. ' Germania are o politicg care e desemnatg pi ca- racterizatg dela inceput de impgratul Wilhelm. Cgnd s'a suit pe scaun a zis: Viitorul acestei fári este pe Mare. Cu aceste cuvinte el a caracterizat cu multg prevedere care trebue sg fie politica Germaniei. Politica Germaniei dacg te uiti la situatiunea ei nu poate sg fie o politicg de extensiune pe uscat; ea nu poate fi decgt o politicg de extensiune pe mare.i in aceastg politicg trebue fatalmente ca odatg sg se intglneascg cu An- glia. Acesta era un lucru pe care fiecare observator, cgt de puf in atent al celor ce se petrec in Eu- ropa, trebuia sii."-1 vadg. Rusia ce voiepte? Rusia voiepte pi acestea nu sunt aprecien i personale:sunt declaratii positive ale miniptrilor ei Rusia voiepte Tarigradul, Ru- sia voiepte Dardanelele, Rusia voiepte Marea Nea- grii ca o mare clausum, pi Rusia voiepte Gurile

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 531 Dunarii, ca sa stiirpeasa concurenfa pe care a- ceastg mare artera comerciala poate sa i-o faa. Acum Da intreb: Din bale aceste tendinfe, care este tendinfa care ar sta in contradicfiune cu interesele noastre? Cil Anglia viva sa domine pe mari, a Germa- nia este In concurenfa cu dânsa, sunt lucruri cari nu ne ating cleat de departe. Ca Rusia orea sa ia Dardanelele, a Rusia orea sa transforme Marea Neagra intr'o mare clausum ruseasca, a Rusia vrea sa ja Gurile Dunarii, a Rusia cere Galaful, pi cu o parte din Moldova-de-Jos, ca sa aiba o treatoare catre Tarigrad and va putea sa-1 cuce- reasa, acestea sunt lucruri cari ne atingpi ne ating apa de mult, "triad ele sdruncina temelia a- cestui Stat, despre care zice, cu drept cuv Ant, d. lorga, a numai daa vom menfine intacta aceasta temelie, numai atunci vom putea spera a ()data Dom putea veni in ajutorul frafilor celorlalfi, cari ina nu sunt sub dominafia regatului romfin. Va inchipuifi d-voastre a noi am putea realiza singuri idealul de care va vorbea d. Moldovanu? Evi- dent ca nu! Nimeni nu a pretins aceasta, f i nici nu o poate pretinde. Va sa zia nu-/ putem realiza cleat in tovarapie cu cineva, f i atunci se pune intrebarea: Cari sunt condifiilecari ni se impun noug pentru aceasta tovarapie pi care este succesul politic pe care l-am putea dobfindi noi, mergiind cu unii sau cu alfii? Evident a Ardealul nu-1 putem avea deca dela o sdrobire, definitiva a imperiului Austro-Ungar, f i atunci este straniu de a crede a Rusia, dupá ce a sacrificat miliarde, a sacrificat milioane din cei mai valoropi supupi ai ei, are sa Dina sa dea Ro- mâniei f i libertatea Strâmtorilor pi libertatea Du- narii pi 130.000 kilometri patrafi de pamiint. Nu- mai cineva care nu s'a ocupat deat foarte tarziu de politica, poate sa admita acest lucru. Rusia ne imbie sa mergem cu dlinsa, dar din cei 130.000

www.dacoromanica.ro 532 C. GANE klm. cari ni se promit de d. Moldovanu, sg vedem cgt ne rgmfina : Trei pgtrimi din Bucovina se sustrag cu Rutera Cripana... A. Cuza : Bucovina in mar giinle ei istorice, P. P. Carp : Vorbesc de ce afirmg Rusia. Rusia biruitoare algturi de noi are sg ne zicg e nu a are sA ne zicg, o zice trei pgtrimi din Buco- Dina sunt ale Rutenilor. Cripana apartine Ungu- rilor, Maramureml in parte e slavon,in Ardeal partea ungureascg trebue sg o dgm la o parte (a- dicg toatg partea Sgcuiascg)i Banatul apartine Sgrbilor. A. C. Cuza : Aceasta spune Rusia ? P. P. Carp : Aceasta spune Rusia.i mai spune inch', Rusia i cgnd afirm acest lucru Il afirm pe date pozitive nu sunt sin gurul cgruia rgpo- satul Rege Carol i-a spus cg una din condifiile pgcii o sg fie pi revendicarea unei pgrti din Mol- dova-de-Jos, ca trecgtoare spre Strgmtori, pi aceasta a spus-o nu numai mie, a spus-o la mai multi oameni politici care pot atesta adevgrul spuselor mele.i atunci care e pozifiunea noastrg, noi Ro- mgnia algturi de Rusia biruitoare, algturi cu Rusia atotputernicg, care, dupg sdrobirea Austriei, n'o sg mai aibg nici o contra-cumpgng, nici o impo- Moire sg-si realizeze idealul ei, cgci dacg vorbifi de idealuri, nu uitafi cg in afarg de idealul Ro- mgnesc mai existg fi alte idealuri. Idealul romgnesc existg numai pentru noi; pentru RUfi nu existg (lee& idealul rusesc. atunci se va ggsi Sinful nostru mgrit poate cu vre-o 20-25.000 klm. pgtrafi, insg fgrg Gurile Dungrii, pierzind o parte a Moldovei-de-Jos, ca strgmtorile in mgna Rusiei f i cu Porfile de Fier In mgna Serbiei ,adicg iargpi in mgna Rusiei. se inpealg amar aceiacare cred cg dacg vom pierde strgmtorile vom putea ggsi o compensafie indestulgtoare in Portile-de-Fier. Porfile-de-Fier In mginile Serbiei sunt o armg in contra noastrg.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 533 atunci rezultatul acestei cooperafiuni va fi, ca In loc sg fi realizat d-v. idealul romgnesc, aft realizat o Romänie economiceote cotropia istoria ne invafg cä cotropirile economice sunt totdeauna antemergtoare ale cotropirilor politice. Situafiunea fiind aoa, d-lor, nu vg mirafi dacg vä amintesc cä fiecare Stat are doug chestiuni de studiat, are doug probleme de rezolvat: Problema existen fei sale f i problema mgririi sale. Dar mg.- rirea nu este posibilg cleat ca existenfa. .57 and d-v. vefi fi sacrificat posibilitatea existen fei Statu- lui nostru; atunci in loc sg fi venit in ajutorul frafilor nootri de dincolo, ale aror suferinfe le des- criefi aci, vefi fi adsgogat la suferinfele lori suferinfele noastre, oi in loc sä fim egalicu dänpii In fericire, vom fi egali cu dänoii in nenorocire. ...De aceea mä ridic contra ideii de neutralitate.i de aceea ao don i ca guvernul sä manevreze aoa, inat evenimentele precipitändu-se, sä nu ne gäseascg in mijlocul transformgrii generale izo- lafi oi släbif i. N. Basilescu : In contra Ungurilor. P. P. Carp : in contra Ungurilor, pentru Dum- nezeu, nu pofi merge singur. Nu uitafi ,cg nu putefi birui decgt algturi de Rusia f i biruinfa noastrg algturi ca Rusia este pierderea noastrg". Liisiind la o parte chestia adevárului exprimat de Carp cáci dacá nu intervenea revolutiai intronarea bolsevismului in Rusia, faptele, dupá cum vom dovedi, s'ar fi intamplat exact a§a cum le ariitase el impre- sionaniii este aceastá putere de convingere,care in cursul unei vieti intregi nu slábise niciodatá, in fata nici unei imprejurári. Fire§te cá tot atAt de impresionantá era §i convingerea taberei contrare, a lui Nicu Filipescu de pildá, chiar a lui Take Ionescu, care, abstractie fáctind de demagogismul oratoriei sale, devenise, tiirziu, dar devenise panla urmá fárá indoialá unul din cei mai convinsi §i chiar cel ma' aprig din toti luptátorii. Lupta aceasta care s'a dat, in anii neutralitátii, intre douil curente, douii mentalitáti, douá simtiminte cu to-

www.dacoromanica.ro 534 C. GANE

Cele doll& curente tul opuse In polltica extern& cä se &idea ea in inimi regesti, in inimi de lnklatoare.a aril tau proportil politicieni sau inimi de cetáteni de nimic, dar ceateni români, a avut grandiositatea ei, fiindcrt a trecut pe nesimtite de la caraghioslacul cel de germanofilism francofilis.m la o luptá de idei: una a problemei e- xistentei Statului, alta a problemei mririi lui ba- zate, amiindourt, pe convingeri: una a invincibilitátii puterii armate germane, alta a izbanzii finale a Alia- tilor. Procedeul acesta de transformare a curentelor striiine In curente nationale era, cátre sfiirsitul anului 1915, incheiat. Anul 1916 grisi. Orairapártitii. in douatabere, care am'Andouá cereau rázboi cu aceiasi hotárirei cu aceiasi convingere, dar una aláturi de Aliati, cealaltá aláturi de Germania.Insacurentulentusiast cáci suntem nu numai Latini, dar suntem de fapt inert o natiune titnárá curentul care lásase judecata rece la o parte si urmase nobila infláciírare a celor care cereau cucerirea Ardealuluii unirea tuturorRomânilor (Ili- -Mild pe cei din Basarabia), fu cel care numeric invin- sese. Partizanii unei actiuni aláturi de Puterile centrale erau acum foarte putini numerosii cauza lor putea fi privitá, de pe atunci, ca pierdutii. Atitudinea guver- Intre aceste douá curente evolua guvernul, singurul care, poate pe atunci inca aláturi de Rege, mai era partizanul neutralitátii. Intiimplárile de pe ciimpurile de luptûí erau atilt de schimbátoare, incia Brátianu nu se Alternitrl de suc- putea hotári din partea cui streacá. Dupá distrugerea cese pe frontul de 'tuna, tn 1916. Siirbiei in toamna trecutá,revine acum inFebruarie 1916 formidabilul atac al Germaniei impotriva Verdu- nului. Dar rezistenta Franteifusesedârziiscopul Germaniei nu fu atins. Aliatii pregátirá atunci ofensiva pe Somme, frontal de Vest,i cea din Galitia sub comanda lui Brusiloff, frontul de Est,i cea de la Salonic sub comanda lui Sarrail, frontul de Sud. Ei hoùirâratunci (Mai 1916) sá facá vestita unitate de fronti unitate de comandament" care de fapt n'a fost niciodata iraptuit, cáci bate atacurile au fost intotdeauna succesivei nu concomitente.S-a dat bátália de la Somme, care trebuia sstriipungá frontul

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 535 Ferman 0 care nu 1-a strápuns, fündcí in timpul acesta Ru§ii sfáteau in expectativá. S-a fZicut pe urmii ofensiva lui Brusiloff in Galitia, care a inceputprintr'un strálucit succes, dar care fu mai apoi opritá de Germani. fiindcá in timpul acesta sfäteaFranta in expectativg, a§a hick li se &Idea Nemtilorintotdeaunaputinta scoatá bate fortele dintr'o parte a Europeii sit le trimitá in cealaltá. Iar &And mai -CA rziu a intrat Ro- miinia in actiune, a stat frontul de Sud in inactivitate (neintelegeri intre comandamentele franceze §i engleze) precum de altfel 0 cele de Est 0 de Vest, a§a file& Ger- mania a putut sii-0 adune 0 in contra noastrá o buná parte din fort ele sale,strivindu-ne intr'unnimic de timp. Dar ssii ne intoarcem laatitudineaguvernului din prinfávarai vara 1916. Fatá de cele mereuschimbá- toare situatii, ce putea faceBriitianu,carepurta de fapt pe umerii si ráspunderea viitorului Romaniei. In Tratarille lui Ionel timpul din urmá ajunsese 0 el la convingerea cí AliatiiBrAtianu. vor fi piin6 la sfar§it invingsátorii cí prin urmare turi de ei va trebui sintrám in rázboi. Dar el nu putea sii-0 arunce tara in valtoare, inainte de a-i asigura prin tratate bate avantagiile la care aspira. Cererile lui erau : Ardealul intreg cu Banatul intreg, Bucovina in- treagá, §i dreptal României de a participa la Conferin- ta Puicei cu drepturi deliberative egale cu ale celorlalte puteri. Rusia, care dupii cum foartebine spusese Carp la Camersá, voia sui dea BanatulSârbilorpentru a avea Portile de Fier in mâinile unor prietenislavi, 0 void ea pentru ea nu numai Nordul Bucovinei cu punctul strategic Hotin, dar 0 gurile Duniirei cu Galata 0 cu Dobrogea, pentru a face din Marea Neagiii o mare inchisái pentru deschide drumul ce duce la Cons- tantinopol 0 la stramtori Rusia se tinea incil in 1916 Preefunile Allati pe pozitia ei din Septembrie 1914 i). In timpul ofensi-lor. vei lui Brusilov, cand norocul Ii zambea, ea fu intrata- bird' dei Franta 0 Anglia cereau atunci cu insistentá

1) Vezi mai sus.

www.dacoromanica.ro 536 C. GANE s'a intram numai deck in actiune.Abia la23 Iunie 1916, cand victorioasa ei ofensiva incepu sa fie oprita de Puterile Centrale, marele stat major rus i§i preciza punctul de vedere : Rusia se angaja sa transporte fara intarziere materialul roman (material de razboi coman- dat in Franta), insa Cu conditia ca armata romana sa intervie acum ori niciodatg.1). Cat despre conditiuni in caz de izbilnda, inca nimic. *i cum generaluil Joffre, in numele Frantei, transmise la 6 Iulie Romaniei o comunicare identica : Acura ori niciodata !repetata apoi de Anglia §i de Italia, Bral anu, incurcat, nu §ia ce sa faca, caci pentru nimic in lume n'ar fi trecut de la neutralitate la actiune fara a avea intai asigurarea cconditiunile cerute de el sunt irevoeabil primite de toti Aliatii, inclusivi mai ales de Rusia. Cum pe de altii parte, dupa cum se §i vede din telegrama lui Alexieff, armamentul nostru,multpuf in, bun rau cum era, ramânea oprit in Rusia ca o garantie a intrarei noastre in actiune alaturi de Aliati, Briitianu, cu bate somatiunile primite §i impotriva mi§carei mereu in cre§tere in tar'ä, mi§care care cerea acum imperios: Razboiul §i Ardealul !,cauta totu§i dupa vorba lui Poincaré, posibilitati de amanare" (Poincaré : Ver- dun, 1930, p. 300). de perfect acord cu celalalt factor constitutionai, Regele Ferdinand, care ajunse, prin dibacea interventie a Reginei Mariei, sa se invinga pe sineinsu§ii su. vrea §i el acum razboiul alaturi de Aliati, dar nu fára ca sa ni se garanteze implinirea cererilor noastre in caz de izbanda Bratianu gasi totu§i acele posibilitati de amanare despre care vorbea Poincaré, pana cand, abiu Tratatul Romanis!In ziva de 4/17 August 1916, Aliatii toti, Franta, Anglia cu Al16.01 (4117 Au- gust 1916). Italia §i Rusia, se hotarka in sfar§it se incheie cu Ro- mania un tratat de alianta prin care se obligau a-i da tot ce cere, in caz ca va infra in rtizboipang cel tarziu la 15/28 August 1916. Tratatul acela prevedea obligatiunea Rusiei de a coopera cu armatele noastre,

1) C. Xeni, o. c. p. 349, (Telegrama Generalului Alexieff).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 537 mai ales intru apararea Dobrogei, precumi obligatiu- Rea Aliatilor de a refine, printeo puternica actiune la Salonic, fortele bulgare departe de Dunare. Felul cum au implinit Aliatii aceste obligatiuni, face obiectul unei dureroase pagini din Istoria Marelui Raz- boi Mondial, care nu poate fi analizata aici, fiindca nu aici Ii este locul nici rostul In tot cazul, zarul era va se zicaaruncat. Pentra a comunica tarii hotararea Regelui si ia Guvernului, Fer- dinand I convoca un Consiliu de Coroana, la Cotro- ceni, in ziva de 14/27 August, dimineata la ceasul zece. Deosebirea dintre Consiliul de Cons1Hui deCo- Coroana din 1916 simaul delaCotro- cel din 1914 era foarte mare. Regele Carol convocase pecen1,14/27 August toti sfetnicii tarii pentru a chibzui impreuna cu ei care1916. trebuie sa fie atitudinea Romaniei fata de razboiul european, pe cand Regele Ferdinand convocase pe aceiasi sfetnicii pentru a le comunica hotárarea lui de a declara, chiar a doua zi, razboi Austro-Ungariei. In sufrageria cea mare din palatulCotroceni se 'intrunira din nou toti minitrii, aceiasi ca in 1914, si in plus Misu Pherekydei C. Robescu din partea Libera- lilor (Nicu Filipescu, Take Ionescu, C. Oliinescu si C. Cantacuzino Pascanu din partea gruparei conseivatoa- re antantiste, Petre Carp, Theodor Rosetti, Titu Maiores- cui Alexandru Marghiloman din partea conservatorilor care ar fi vrut razboiu alaturi de Germania). Regele Ferdinand era intoviira§it de Printul Carol. Desi foarte emotionat, el vorbi totusi cu siguranta omului care a luat o hotarare asupra carei nu se mai poate reveni. El spuse lucrul de la inceput, deschis,pentru ainlatura once discutie zadarnica Am convocat aici pe mai marii Tgrii nu ca sg le cer un sfat, ci ca sg le cer sprijinu/. Väd situatia in am fel, incgt nu mai putem rgmfine in Neutra- litate. De aici inainte victoria Puterilor Centrale este exclusg. Guvernul meu, care crede 0 el cg a venit momentul sg ineepemrgzboiul, a 0 avut consfatuiri cu unul din grupurile beligerante". In definitiv era anuntarea razboiului,care si fu declarat a doua zi. Regele îi termina scurta cuviintare a-

www.dacoromanica.ro 538 C. GANE ratand cpentru a ajunge la hotararea ce-a luat, a trecut prin cumplite duren i pe care desigur le yeti intelege", dar di avand in vedere numai interesul tarii, a carei Coroana o poarta, s-a invins pe el insusi si are nestramutata convingere c. invinge s't in razoi.1). Atunci se scula Carp, aratând necesitatea unei expuneri a guvernului. Regele dadu cuvantul lui Bratianu, rugand- pe toti cei de fati sa pastreze tacerea preotului care primeste o spovedanie". lonel Bratianu, emotionat sL el, afirma ct toata la- tinitatea este in tabara impotriva Germaniei", cla, inceput victoria parand probabil pentru Germani, Roma- nia a trebuit sa ramana neutra, dar Ct astazi, sansele parand a fi rasturnate, noi trebuie sluptam impotriva Puler'lor Centrale, pentru a impiedeca Bulgaria de-a lua locul nostru in Orient. In sistemul dela 1884 Roma- nia era &Bata Cu Italia in contra Rusiei, dar azi Italia este alaturi de Rusia... Cam atat aflara prin Marghiloman car fi spus Bra- tianu, iar Duca nici macar atat nu relateaza.Primul rainistru si-ar fi incheiat cuvantarea prin urmatoarea declaratie : Eu m' am anga jar deftnitiv Take lonescu vorbeste cel intai dupa Bratianu, spri- jinind teza Regeluii a sa, iar Marghiloman declara lucrurile fiind hotarate" nu mai poate da nici o pova- ta. Totusi el face Regelui un fel derespectoasa intrebare : Chiar daca sansele ar fi din parteaAliatilor, este oare in interesul Romanieisa ajute la instalarea Rusilor pe stramtori ? Din naijlocul secolului al 17-lea (?). Rusia lupta ca sà iasa la marea calda; astazi aceasta este singurul ei tel. Rog pe Rege sa se gandeasca daca Rusia vine la Constantinopol, Romania este drumul care leaga Rusia cu stramtorile. Chiar daca n'ar cuteza Rusia sit' anexeze Romania, instalarea la Strain-

1) Descrierea acestui Consiliu de Coroani este alcatuiti din ail- tarea a doi martori oculari, Al. Marghiloman, in o. c. II. p. 148 urm *i I. G. DucaRegale Ferdinand la Consiliul de Coroanii de la Co- troceni" in revista ,,Generatia Unirei" No. 10 din 25 Dec. 1929.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 539 tori a marelui nostru inamic este moartea economicii a 1). Vorbe§te apoi Nicu Filipescu,zicând c.atitudinea lui Marghiloman i se pare ciudag. intruciit acesta cunoscuse tratativele lui BrAtianu cuAliatii spusese verde vous pouvez marcher. Brkianu Atunci se scula Carp 2) E clipa culminantli a vietii sale, cea mai criticeä, cea din care s-a creat o 1egendi o atmosferii care trebuiau s'ii. aducil cu ele catas trofa cea mare ': uitare peste mormiintul sZiu. Dar s-a nesocotit un lucru :spiraele cele mari nu stau in morminte... Cum s'au petrecut exact faptele §i care sunt anume vorbele pe care le-a rostit, nu se poate §ti. Marghiloman e foarte laconic.Elaratilnumai cli dupri vorbele lui Filipescu, s-ar fi sculat Carp §i ar fi spus pentrupolemicile Celebrele vorb e: Nu suntem aici tempera-"Doreec ea fig in- mentelor care nu se pot stäpiini. A merge cu Ru-vinyl..." sia este a izbi in interesele Pirii fi in continuitatea dinastiei. In desvoltarea ideiei ajunge piing a spune : Doresc sä fiti Invini,pentrucävictoria voasträ ar fi ruina tärii". Atât Duca ei mai scurt. El spune Dupäce P. P. Carp a rostitvestita sa frazä : voi ruga de Dumnezeu ca armata romiinä fie bätutä, Regele a träsärit, ro f la fa(ä, dar foarte stiipéin pe el, f i a zis : Domnule Carp, respect bate pärerile, dar nu pot läsa sä treadi altimele Dv. cuointe. Ele nu pot fi expresiaadeväratelor Do. simtiminte. Imi inchipui cä au izvorit in focal discutiunii dintr'unmoment denecugetatä mânie". Ba nu deloc, spuse Carp".

11 Marghiloman, o. c.II. 150. 2) E de presupus ci Regele dadea oratorilor cuvintul, dar nici din exnunerea Marghiloman nici dintr'a lui Duca nu rezultii lucrul acesta.

www.dacoromanica.ro 540 C. GANE

Ba da, Domnule Carp, bu da,insistgRegele pgrinte0e..." Domnul C. Xeni (o. c. p. 355), care relateaza faptele dupa expunerea Duca, dar probabili dupa comunicarea orala ce i-o fi facut-o Take Ionescu, serie: Maiorescu f i Marghiloman sustinurg ieza con- trarg (de cea sustinuta de Bratianu, Take Ionescu Filipescu). Dar bgtrânul Carp, cu o penibilg in- argtnicie, pledg iar cauza germang. El zise : Voi trimite in rgzboi pe cei trei fii ai mei dacg veti hotgrg rgzboiul, dar mg voi ruga de Dumnezeu ca armata noastrg sg fie bgtutg, cgci numai aa Ro- mgnia va putea scgpa de pieire". insfar§it, Regina Maria : ...Apoi veni ceasul in care aflai tot, ceasut cAnd totul se hotgrasse : räzboi cu Aliatii I" Maiorescu, Carp, Theodor Rosettii Mar ghiloman se int. potriveau; dar mai ales Carp se impo- trivea cu inverfunare, pentrucä totdeauna n'avusese dead o convingere : cgsin gurul sort de iz- biindg a României eraaliituri de Germania, fiindcg Germanii, fgrg doar f i poate, aveau sg invingg. Carp era un om cinstit si avea darul unui grai cinstit... Se zice cg la stgrfitul Consiliului de Coroang ajunsese cfit se paute de rgstit". Acestc vorbe rege§ti ar ajunge pentru ajustifica pe Carp, daca Carp ar avea nevoie de o justificare. Dar se pare ca el n'ar fi avut nevoie de ea deceit daca ar fi procedat altfel. Putin mai moalei puf in mai clArz daca ar fi fost, a- tuuci da, ar fi avut nevoie de justificare. Fiindca ce-ar fi insemnat o viata politica' de 50 de ani in timpul ea- reia nu se abatuse niciodata de la niciunul din principille sale, ce-ar fi insemnat o viata in timpul careia in- fruntase du§mania unei tari intregi din pricina cura- jului cu care lovia In toti cei ce i se pareau de a nu intelege adevaratele interese ale Statului, ce-ar fi insemnat lupta pe care o dusese din prima zi child a intrat in viata publica pana in ajunul acestui Consiliu de Coroa-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 541 lupia impotriva pericoluluislav, a pericolului rusesc, care a stati sta amenintator din intunericul trecutului acestui neam i pana in necunoscutele celui mai apropiat §i celui mai indepartat al su viitor,lupta dusa cu graiul, prin atatea stralucite discursuri intinse intio perioad.a de-o jumatate de veac,i cu fa pía, prin stistemul alianfelor sale, sistem adoptat de doi Regi ai României si de toti primii ei minitri pang in 1914 ce-ar fi insemnat toate aceste, daca ar fi trebuit sa abdi- ce in 1916, 0 sa zica la acel Consiliu de Coroana ca Mar- ghiroman : Sire, de la mine nici o piedicg,de azi inainte sufí mut Mut, Carp ? si-a racnit convingerea cu o indiirjire i cu o exasperare, care va suna in urechileposteritatii ca strigatul celei mai tragice duren i ce a incaput vreodata in sufletul unui Roman. Doresc si fiti n'a grim : Mt voi ruga de Dumnezeu, a spus : Dorescsfiti învuni,pentruca victoria voastra ar fi ruina fgrii". Si trecând dela exprimarea acestei dorinti a omului de stat care vedea inizbiinda Rusiei ceilalfi aliati Ii erau perfect egali niiruirea României, treand la exprimarea simtimântului de datorie 0 de onoare a acelui primus omnium" al elegantei morale, mai racni nu consillului, : Voi trimite in razboi pe cei trei fii ai mei". ...Si ce mai inseamna fata de aceasta situatie acel Qu'il mourut" al lui Corneille ? Voi trimite la moarte pe cei trei fui. ai mei, dar moartea tarii mele n'o vreau" Mai curand sa fie armata ro- mama invinsa alaturi de o Rusie invinsa de Germania, care inca atunci va lasa Romania sa traiasca findca are nevoie de ea, deck sa fie invingatoare alaturi de o Rusie invingatoare, a carui prima grija va fi 01 distruga acea Romanie, de care n'arenevoie, caciii sta. in calea Bizantului !

1) Marghiloman, II, 153.

www.dacoromanica.ro 542 C. GANE Doresc sit fiti invin§i" safig, nu Set fim1 Da, fu clipa culminanta a vietei lui Carp 1 Pecetea pus h' peste caracter, peste convingerea sa nealintita, peste curajul su moral, peste dispretul ce-1 aruncase in viata omenirei §i pe care-I arunca acum, a§a in bloc, oricui, celor de atunci, celor de maine, tuturor acelor ce nu erau §i nu vor fi in stare sa inteleagii durerea acestui tipat §i stop. cismul acestei situatii.

* * * Dar au fost §i fiinte superioare care 1-au inteles, §i in primul rand tocmai aoele care dacit n'ar fi fost superioare ar fi fost indreptatite sa fiecele mai onálnite §i cele mai suparate. Aceste au fost : Regele §1 Regina Ro- mâniei, dupä cum, in urma intiimplarilorviitoare, la sfar§it se va vedea.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL XII Ministerul lonel Briitianu de la 1916 la 1918 (Riizboiul Ronitiniei pi Carp sub Ocupa(ie)

a da, ha da" spusese Regina, la Braila, in vara 1915. Un an mai tttrziu, in dimineata zilei de 15 August 1916, in toateunghiuri1eTarii su- nase goarna demobilizare, si inaceia§ zi ()stile romiine trecusera Carpatii. Ba da, ha da ! Petre Carp pleca pe data la Tibanesti, iar fu i sai, cum Ii fusese cuviintul, plecarsä pe front trei din ei, fiul mai mare, Ion, era in diplomatie 1). Chiar in primelesaptamiini alerazboiului Locote- Locot. Pet re P. nentul Petre Carp muri vitejeste in transee, pe frOntul pe Carpfront. mart vitejeate carpatin, la Maghiarus, 1ovit in inima de un glonte inamic. Era un baliat de 29 de ani, vioi, mimos, sincer deschis ca §i fatal sail. In urma lui ramiinea o vaduvil si un copi12), si cei doi parinti, ramasi singuri la Tiba- nesti -§i ping d.urerea. Lovitura fu pentru batrismul tata atia de cruda, incia se parea ca-1 va dobori. Si pe liingaaceasta durere se adaoga cealalta : trista adeverire a prevederilor sale, o- fensiva din C,arpati, oprita,respins,dezastrul de la Turtucaia, inaintarea inamicului pe toata linia.

Fusese si el mobilizati plecase pe front Ministerul Afacerilor Straine 11 rechema la post, la Iasi, in iarna 1917. Marie-Jeanne Carp, niscuta Soutzo,i fata ei Olga maritata cu sub-locot. Alexandru Rosetti.

www.dacoromanica.ro 544 C. GANE Cu cat trecea vremeai Cu calve§tile de pe front soseau din ce in ce mai rele, cu atat la Bucure§ti lumea §i guvernul pierdeau capul. InOctombrie Dobrogea era luata intreaga, lar in munti trecg-torile fusesera de- pite de de inamic, care patrundea acum inlauntru Numai frontul Moldovei-tinea darz.Intiacolo se in- dreptau acum fugarii, ca sg. scape de urgia du§manului. La Bucure§ti se vorbea depe atunci de caderea Capi- talei §1. de refugiulguvernuluii afamiliei regale la Ia§i. In cazul acesta urma sg. se lase in Muntenia un fel de guvern provizoriu, ad-hoc, care sit' vada de interesele tgrii sub ocupatie. Se §tia ca printre ace§tia se va afla in primul rand Lupu Kostaki, ca Marghiloman va ramanea in capital a in calitatea sa de prerdinte al Crucii Ro§h.", ea vor mai ramanea acolo Titu Maiores- cu, Theodor Rosetti, Dumitru Nenitescu, alfil. Dar prietenii lui Carp ar fi dorit aiba langa ei, ca ajute cu sfatul, cu fapta, cu ce va putea In acele grozave momente prin care trecea neamul romanesc. Carp era 'jug in Moldova, laTibgne§ti,infundul Vasluiului.

** In urna staruintii lui Vasile Mortun, ministrul de In- terne, guvernul numise pe Lupu Kostaki,peatunci membru in consiliul superior permanent adrainistrativ, girant al Ministerului de Interne pentru timpul ocupatiunii, dandu-i depline puteri de a reprezenta guvernul roman fag de autoritatile militare inamke. Legaturile lui Lupu Kostaki de veche prietenie cu Carp i devotamentul lui nemarginit fata de acela pe care-i considera drept singurul om de stat de mare valoare, facuserape Lupu Kostaki sa nu ja niciodata o hotarare mai importanta, Para sa se consulte cu dansul. In cazul de fatg., Carp fiind la targ, in Moldova, Lupu Kostaki la Bucu- reti fara putinta de a comunica cu Tibane§ti, acesta nu a putut nici macar sa in§iiinteze pe Carp de delega- fia primitg. Cei cativa prieteni ai lui Carp adunati la Bucure§ti erau !Ira §tiri d.espre dansul. Se §-tia ca moartea baiatu-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 545 lui sau, Locotenentului Petre, '11 sdruncinase cumplit pe batranul care, retras la Tibane§ti, renuntase samai ja parte la viaja publica, dupa ce operatiunile militare luasera intocmai mersul prevazut de el. Dezastrul rea desavttr§it. Niciodata Carp n'a crezut intr'un sprijin fie militar, fie politic din partea Rusiei. Pentru un om de stilul moral al lui Carp, faptul ca nu avea nici o raspundere fatal de marea catastrofa care se pregatea, era o prea mica mangtaere pentru a-1 face sa nu sufere de ceeace se petrecea dela Jiu ptina la hotarele Bucovi- nei §.1 dealungul Dunarii. Atunci Lupu Kostaki 1uinitiativa. De§i Al. Marghi- loman, pre§edintele Crucii Ro§ii,hotarit sramanain capitala, ar fi putut u§or sa gaseasca un mijloc pentru a-1 aduce pe Carp la Bucure§ti, Lupu Kostaki s'a fe- rit si-o ceara, §tiind ail Marghiloman, convins de dezastrul final, n'ar fi vazut cu ochi buril stabilirea lui Carp la Bucure§ti, rezerviindu-§ii lui rolul de miintuitor la sf Ar§it. El se adresa atunci lui Ch. Stirbei, dela Crucea Ro§ie qi el, rugandu-1 pue unul din cele doua automobile pe care le scapase dela rechizitie, la dispozitia lui Carp, pentru venirea lui la Bucure§ti. Aceasta ma§ina un Rolls- Reuss aproape nou, urma sal plece a doua seara la Tiba- ne§ti, ssoseasca acolo dimineaja §i sa se intoarcá cu Carp, in timpul zilei,încât trebuia sajunga seara In Capital. Ch. Stirbey insa amâ.na, dela o zi la alta, plecarea ma§inii sub diferite pretexte. Dupa trei zille de a§teptare, Lupu Kostaki îi dadu seama cii Gh. Stir- bey, bine inteles indemnat de Marghiloman,sabota §i el intoarcerea lui Carp. El cauta atunci prin ora § un om cu inima buna §i cu un bun automobil, §i-1 gasi in persoana Sulocotenentu- lui Leontopol, membru al corpului de autornobili§ti vo- luntari, care venise depe front la Bucure§ti cu ma§ina sa. Acesta având o noapte §i o zi libera, nu se giindi mult, plecii la Tibane§ti §i se intoarse dupa nici 20 ore cu Petre Carp, pe care-I depuse acasii in Calea Doro- bantilor 1). 1) V. Beldiman, relgiuni orate. 35

www.dacoromanica.ro 546 C. GANE Sosit la Bucure§ti cam pe la 25 Octombrie 1), Carp se tinu cu totul la o parte de once manifestare publicO, precum va face in tot timpul ocupatiei pana dupa armistitiu, cand, inainte de preliminarile pacei dela Bu- cure§ti (1918) ie§i din nou din rezervasa pentru spune hotarat, raspicat §i autoritar, parerea sa, care, ca intotdeauna, nu concorda cu a nimanui, nici cu a sentimentului general al tarii, nici cu a celor care se credeau pe atunci stapanii situatiei,i nicimacar mai ales cu a Puterilor Centrale care dictau acea pace separata, impotriva careia a fost sin gurul om politic din teritoriul ocupat care i s'a impotrivit. Plecarea familiel regale gi a guvernu- La inceputul lui Noembrie Bucure§tii eran aproape tul la Iaei. Ocupareainvaluiti. La 13 ale lunei Regelei Regina parasira Ca- Bucuregtilor 23 No- embrie 1917. pitala pentru a merge la Ia§i, la 16 guvernul se instala provizor la Buftea, lasand pe Lupu Kostaki sgireze ministerul de interne, §i chiar, de fapt, sal aiba grira de tara intreaga un fel de priim ministru la 19 §i 20 Noembrie se dadu, in apararea Capitalei, disperata lupta dela Arge, §i la23Noembrie,ora 31/2 dupa pranz, mare§alul Mackensen infra, triumfator, in Bu- cure§ti. Oferta de p a c e a Impitratulul Wil- Sase zile mai tarziu, la 29 Noembrie 1916, Macken- helm II. sen avu o intrevedere cu d. Al. Tzigara-Samurca§, pe care-I numi curand dupa aceia Prefect de Politie al Capitalei 1). Mare?alul Ii arata o scrisoare autogrard a Imparatului Germaniei, prin care acesta spunea ca, de acord cu aliatii sai (Austro-Ungaria, Turcia §i Bulgaria) oferea Romaniei o pace separata. Mackensen ruga pe Tzigara sa comunice lucrulacestadomnilorCarp, Marghiloman §i Maiorescu pentru a incepe cu ei tratativele". La observatia lui Tzigara c domniiace§tia" nu

1) Prima mentiune pe care o gasim in NoteleluiMarghiloman despre el sunt datate de la 30 Oct. 1916 (p. 274). 1)In ziva de 30 Noemb. 1916 (veziMarghiloman,II.p. 342), Tzigara-Samurcas ramasese in Capitala in urma deciziunei Minis- tertilui de Instructie No. 31.496 din 15 Noebr. 1916 si a insircinarei Regelui din aceiasi data,care-1 rugase sä reprezinte interitoriul ocupat Casa Regala si Domeniile Coroanei (vezi Tzigara-Samurcas : Märturisiri Silite", p. 52).

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 547 sunt deck simpli particulari, Mackensen Ii raspunse sa comunice vestea lui Lupu Kostaki, reprezentantul oficialitatii. Mare§alul adaoga, autoritar,c a§teapta raspunsul a doua zi, la ora doua. Seara la 7 Tzigara merse la Carp, cáci, la urma urmei, de§i acesta nu era deciit un simplu particular, el voia cunoascii parerea. I-o cunoscu pe data: Asta-i o prostie, care nu ma intereseaza!" 0 pace separata dupa nici trei luni de razboi? atunci ciind forta armata a României era inch' vie, in Moldova, la Milcov, la Ca§in, la Oituz ? Asta-i o prostie ! De! once s'ar spune, Carp §i-a plediat cauza singur, toata viata. Maiorescu, consultat §i.el, nu dadu acela§ raspuns. El facu fel de fel de intrebari, iar Marghiloman insista pe liinga Carp sá. se intruneasca tn. s-trei pentru a cerceta oferta Imparatului. Dar Carp îi repetc prostia nu-1 intereseaza, §i Ca, in afara de asta: Cát voi mai trai, cu Maiorescu n'o sa mai am vre-oconversatie politica" 1). In urma parereiluiCarp,propunerea Wilhelm- Mackensen fu respinsa de toatalumea, inclusiv de Lupu Kostaki reprezentantul oficialitatii". De altfel o atare propunere nu putea fi facuta deciaguvernului dela Ia§i §i nimanui altuia. Acum, inainte de a cerceta care a fost mai departe atitudinea lui Carp filth' de inamic in timpul ocupatiei, care au fost legaturile sale cit Mackensen, §i care a fost rostul su in tara cotropita, s'aaratam mai intai o chestiune care in tot cazul nu poate fi neglijata, fiindca este pentru caracterul lui Carp de cea mai mare importanta. Cum au lost La sosirea invingatoarelor -armate germane in Bu- g e r an 1 I la. cure§ti, 23 Noembrie 1916, o parte a populatiei Capi-Bucureati. talei ie§i intru intampinarea lor, strigiindu-le bine ati venit" §i arundinduple flori in cale. Se auzia circulánd

1) Toate aceste luate din Marghiloman, H, p. p. 338-342.

www.dacoromanica.ro 548 C. GANE vorba aceasta uimitoare, rostitainlimba germana: Endlich sind unsere graue Karla da !" 1). Mackensen fu atat de mirat de aceasta lipsa de patriotism, incat nici un vru sprimeasca delegatia ce i se prezina la Komandatura chiar in ziva sosirii sale. Dar el gill in curand cacea parte a populatiei" en- tusiaste era ceaevreiasca.BernhardtKeHermann a spus-o riispicat in Berliner Tageblatt": Nu Romanii au iesit cu flori in intampinarea Ger- manZor 2). . Atttudinea lui Carp fat& de chestla Petre Carp, care toata viata luiprivisechestiunea evretasch. evreiasca in Romania ca o simpla chestiune economica, ce ar putea fi rezolvata printeo munch' mai intensa a elementului romanesc", Petra Carpcaretinuse in lunga sa cariera politica afatea discursuriparlamen- tare indreptate impotriva celor ce vedeauinchestia evreiascii un pericol national, Petre Carp care atunsese sa fie priva de adversarii sai ca un evreofil", rdmase mai uimit decat Mackenseni deck toatii lumea de a- titudinea Evreilor la sosirea inamicului in tara si de pastrarea acestei atitudine in tot timpul ocupatiei. Trebuie sa-mi schimb politica in chestiunea evreiasca" spuse el lui Alexandru Pisoski. Voi introduce Legea prusiaca din 1864, care nu admitea naturalizarea Evreilm deck daca acestia dovedeau csunt titrati patric(i," 8). Confirmarea afirmatiilor d-lui Pisoski se giiseste de doua ori in Notele Politice ale lui Alexandru Marghi- loman4). La data de 24 Februarie 1917 el spune : Carp gsäsete cOvreii sunt asfázi atotputernicii cdau Germanilor povetile cele mai rele". lar la data de 13 April 1917: Colonelul Hentsch a intrebat pe Hinna :

Instil-sit au venit baetii nostri cenusii"(aluzie la culoarea uniformelor germane). Nu cunoastem data acestui ziar. E o afirmatie f Acuti autorului de d. Al. Pisoski, fost ministru plenipotentiar, dela care detinem citarea textului frazei germane. Vezi mai sus p. 185, nota 1. Al. Marghiloman, o. c. II p. p. 431 si 503. Cu privire la intrarea lui Mackensen la Bucuresti,el noteaza: Multimea aclaml, da, aclamä pe maresal" (p. 327). Dar Marghi- loman adaoga Vi se va spune ca erau multi Germani o Ovrei".

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 549 De ce afirma clamnulC,arp cà suntinconjunat de Evrei ? Iar Hinna i-a raspuns : Poate din cauza creditului de care se bucura d. Artur Rosenberg". Trebuie sa-mi schimb politica in chestia evreiasca". hie° cariera publica de 50 de ani iata intiliai fireste cà ultima, decisinguradatacánd Carp si-a schimbat o parere. Dar mai interesant Inca este sliir- situl frazei pe care-o spuseseCarp lui Pisoski : Voi introduce legea prusiaca din 1864" 1) Prin urmare Carp mai avea de gánd, la 79 de ani jumatate, aproape optzeci. sa mai guverneze ciindva in tara i in vederea acestei viitoareguvernari el mergea in fiecare dimineata, mire 11 si 12, la Ministe- rul de Interne sa dea directive lui Lupu Kostaki, alcatuind cu acesta un proect de descentralizare administrativa, e,are ar fi impartit tara in patru guvernaminte (cu 14 judete), alcatuind hartii desemnánd pe viitorii guvernatori2). Legile sale administrative din 1888 si din 1911 fusesera zadarnicite de politicianiivremii, dar cat de mult tinuse el la dânsele se vedea din grija ce puna ca pe viitor macarsàajungavreodata sa le poata aplica. Activitatea parti- Activitotea lui Carp laMinisterul deInterne, aeti-cular& a lui Carp I a vita te cu totul particulara si care se manifesta numaitimpul ocupaliel. prin directivele ce &idea lui Lupu KoAtaki, se intindea si la administratia tarii sub ocupatie, la aprovizionarea capitalei si a judetelor si in genere la tot ce ar fi putut inlesni traiul Romitnilor in timpul grelei subjugari a populatii de catre armatele ocupate. Dar pe cánd Marghiloman era in zilnica legatura cu administratia germanasimaialescuautoritátile austriace de Stere nici nu mai vorbim Carp nu avea cu ei nici o legatura i refuza constant sa vada, fie La el acasii, fie la ei acasa, pe reprezentantii puterilor ocupante.

1)Sau 1848. In colectia legilor asupra chestiunei evreiesti din Germania, pe care am risfoit-o chiar la Tiblneqti in biblioteca lui P. P. Carp, n'am putut gAsi legea prusiacä. Vezi p, 185, nota 1. 21 Marghiloman. o. c. II. p. 395.

www.dacoromanica.ro 550 C. GANE

Cum a cunoseut Primul contact cu Maresalul Mackensen Il lug, in ca- Carp pe Mackeneen.litatea sa oficialg de reprezentant al intregii administra- tiuni civile, Lupu Kostaki. In urma acesteid'intii intrevederi, s'au schimbat multe cu privire la anumite sfgri nesuferite impuse de comandamentele inferioare. Dela inceput Mackensen a exprimat dorinta sg facà cunostinta lui Carp. Cunosciind dárzenia sefului sgu, Lupu Kostaki a rgspuns evasiv, promitiind cg va comunica dorinta maresalului lui Carp, care insg nu arata nici o grabg, mai ales cg. Mackensen mi pusese intrebarea ciind ar putea sà fie primit de Carp. Astfel au trecut mai multe sg'pqamâni, piing ciind relatide dintre di- ferijii germaniiefii administratidor civile pierduserg putin din rigiditatea raporturilor dintre ocupantii ocupati. Carp vázánd cà Mackensen era in- tiadevgr insufletit de cea mai bunà vointii fatà de populatia civilài tinuse seama de multe sugestiuni ce-i facuse Lupu Kostaki, (bine inteles in urma instructiu- nilor primite zilnic dela Carp) s'a giindit cà s'ar putea da curs repetatelor dorinti exprimate de maresal de a-1 vede a. Inaintarea armatei germane se °prise la Focsani Ger- manii furg nevoiti sà retragg insemnate forte depe frontul románesc. Primul tel al lor era atins : puseserà mána pe trei recolte din Oltenia, Muntenia si Dobrogea, ne- exportate, ggsirg toate stocurile de cereale imobilizate de biroul bnitanic, care investise sute de milioane aur cumpgriind grgui porumb, insii in mgna producátorilor, fiindcgnu-1place exporta. Dei mai toate sondele de petrol erau distrusei toate rezervoa- rele incendiate, o armatg de ingineri germani nàvàli in regiunile petrolifere, punánd productia lar in miscare. Economiceste ocupareaRonainieide miazg-zi constituia pentru Puterile Centrale un mare succes, care a prelungitigzboiul si a dat Germanilor putinta de a intgrirázboiul submarin care, fárg benzing usoarg produsg in zeci de vagoane pe zi la rafinária Concor- diei dela Ploesti, ar fi fost zgdgrnicit. Militgreste insg si mai ales din punct de vedere politic, invingerea armatei noastre nu schimba intru nimic situatia gene-

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 551 rail. Dovad'ii ea pe frontul franco-german nu se mai marcau schimbarii totul depindea de un mare succes fata de franco-anglo-americani. Era deci firesc ea Mackensen,desigurnu proprio moto, sI caute sil mire in relatii personale ca Carp, stiind ca el era singura personalitate pe care se puteau bizui, cuvantul sau, in timpul aeesta de restriste, can- tarind mai mult ea al oricaruia altul. Intrevederea fu ceruta, dupa cum am aratat, de Mackensen, care ruga pe Lupu Kostaki sa intrebe cand ar putea sil vada pe Carp. Insa acesta timp de trei zile n'a dat nici un raspuns; pe alma abia se hotari sI trimita vorba mare- aluIui prefera sil vina la dansul. Masina tainisterului de Interne il duse la casa Mei- tani, unde locuia Mackensen.Ei au stat de verba impreuna vreo doua ceasuri, iar dupa aceia Carp a venit ca deobicei la Jockey-Club,unde,bine inteles, fata de cei prezenti n'a pomenit nici un euvant, nici ca-1 vazuse pe Mackensen, nicice a vorbit cu el. Abia seara, la mesa aoasa, a povestit puf me amanunte lui Lupa Kostaki. Acest prim contact intre Petre Carp si Maresalul Mackensen, doi puternici reprezentanti ai traditionalis- mului, a iavut, in primul rand, o foartesimtitoare in- raunire asupra felului cum anumite organe militare con.cepusera administratia militara a tinuturilor ocupate. Nina atunci Germanii mentinuserafictiunea .,eetatii."Bucuresti,stabilindunGouvernement" independent de Militärverwaltung in Rumänien". Prin urmare, la Bucuresti se ingramadisera o multime de administratiunimilitareeu deosebite competinte pretentii, fieeare eu cate o politie specialá in afara de toate ce.lelalte autorituulii,coma nd a mente,coma nduiri pur militare ale Germanilor, Austro-Ungarilor, Turcilor Bulgarilor. Capul suprem al tuturor era Maresalul Mackensen, care insa, pana iatunci, nu se prea ocupase de amanunte. Lupu Kostaki cu spirital lui impaciuitor, cu tactul lui de batran boer moldovean, mai ales cu autoritateapersonalacarei-o *dadea infatisarea marea lui experientaladministrativa, castigase o multime de inlesniriin interesul populatiunii civile. El

www.dacoromanica.ro 552 C. GANE obtinuse destul de repedereinfiintareaprefecturilor jucletene,in capuldirora numiseclite un prefect- girant, precumireorganizarea primriilor rurale orgsilnesti. Toti prefectii de j-udete se refugiaserii in Moldova ; majoritatea primarilor din orase le urmasera pilda, hicât administratiile romanesti fiind inexi- stentei neeisindu-se nimeni pentru a lua aprtrarea Românilor, s'au intiimplat bine inteles foarte multe abuzuri, mai ales de militari Lea nici o experieng, care s'au pomenit cleodata comandanti de judete sau primari militari".Primul tel al lui Lupu Kostaki a fost o cat mai grabnidinormalizare a vietii administrative. In multe ¡lid* a si reusit destul de repede, datorit6."elementelornurnite de el, s'it' restabileascrt ordineai sà obtinrt in diferite localitati inlocuirea militarilor abuzivii nevropati, cari îi inchipuiser5. sunt executorii unei Strafexpedition"incontra Ro- manieti. Ofiterii germani si-audat mai apoi seama spiritul blândetei era mull mai indicat decAt stupida asperita-te militarrt,i toti aveau fafii de Petre Carp un nemb.'rginit respect, mai ales dup'ii ce se rä'spandi- serii In cerc-urile germane ciiteva observatiuni, cum nu se puteau mai faioase ale lui Carp%

Carpat Macken- Intrevederea dintre Car i Mackensen a avut loc Beri. atila in Ianuarie 1917, deci doult luni dupil intrarea Nemlilor in Capitatii2).Se vede dincele de mai sus cit inch' la acea datrt Mackensen tinea cu tot dinadin- sul sà incerce incheierea pálcei separate propuse de Im- p6ratuls'it'u in momentul ocupiirei Bucurestilor, si e foarte probabil cà in urma acelei prime conversatii a sa cu Carp care tinuse un ceasi ¡umiltate sà fi renuntat el la ideia acoja sau la dorinta acoja a Ger- maniei de a incheiaCu Romania o pace care le-ar fi dat putinta srt-si retragrt trupele de pe frontul Carpa- tilor pentru a le arunoa din nou impotriva Frantei3). Toate aceste din relatiunile orale ale d-lui V. Beldiman. Marghiloman, II, p. 367. 0 spune textuali CzeminIm Weltkriege. s, 354.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 553 Mackensen ramasesefoarteineiintat de Carp.El marturisi ca-1 gaseste prea absolut" ceiace unui °fifer prusac nu-i poate displace dar zicea ea nu se va putea trata nici o chestiune Ilia' el. Er ist voll wie eine Nuss" spusese maresalul plin ca o nuca 1). Timp de aproape doi ani eat a mai tinut ocupatia, °amend aoestia nu s'au mai vazut deceit mult de 4 sau de 5 ori, §i intotdeauna numai fie in chestiuni privitoare la viitoarea pace, fie privitoare la u§urarea traiului populatiei. Astfel la 26 April 1917 (st. nou) Carp merse la Mackensen pentru a vorbi cu el despre budgetul care se alcatuise §i caruia autoritatile ocupante Iifaceau sicane. El a fost asigurat" zice Marghiloman cg budgetul va fi satisfgcgtor pentru tofi, cg vgmuirile dela bariere vor inceta, precumi rechizifille, cg se va da ordin sä nu se mai ridice grânele cleat In fa(a pro prietaruluii a ele vor fiplgtite. Carp, pe care I-amintglnitazidimineafg pe stradg, mi-a confirmat aceste, Emil e foarte scep- tic. Mi-a spus: Sus au cele mai bune intenfii, dar Junimietii In fond se tolereazg totul soldafilor2). Nemtii. Daca nu avusese Carp alte legaturi cu Mackensen dectit aceste, apoi se intelege usor ccu ceilalti reprezentanti ai ocupatiunii nu avusese nici una. A incercat Lupu Kostaki in diferite risinduri puna in legatura ,.monden" cu unii din ei, dar nu izbuti. La 23 April 1917, reprezentantulof icialitf iiromâne daduse dineu o cina la care poftise pe Carp §i pe Mar- ghiloman pentru ca Mirbach sg-fi dea seama cg nu suntem certafi;dar eu nu m'am dus,iar Carp s'a imbolngvit. Fiasco complect"serieMarghilo- man in Notele sales). In Noembrie, in ziva de 3, o nouainvitatiepentru o serata", totla Lupu Kostaki.Marghiloman pare a fi mers, dar Carp nu, §i nici Theodor Rosetti, care

Marghiloman, o. c. III, p. 285-286. Ibid. II, 521. Marghiloman, II, 513,

www.dacoromanica.ro 554 C. GANE avu aceasta prea frumoasa vorba: Cum? sa maduc sa beu here cu Nemtii ?" 1) Si inainte de invitatiile lui Kostaki, se mai Meuse una, in Martie 1917, pentru reprezentatia dedeschi- dere a Teatrului National, pe care toata lumea o refuzase: loan Filitti, director lateatru, a venit a mg intrebe, scrie Marghiloman, dacg ass primi o invitatie pentru inaugurarea teatrului, care iqi va face redeschiderea cu o piesil germana. El a adgogat cg marefalul ar putea sg. vorbeascg cu mine intre acte. Am declinat invitatia: de trei ani de zile n'am cglcat intr'unteatru...Carp,consilltat, a pretextat doliul, piMaiorescu a TriSpuns di va face la fe! cu Carp" 2). De fapt lasând la o parte pe Stere si pe ctitiva altii tinuta oamenilor de stat ramasi la Bucuresti sub ocupatie a fost intotdeauna corecta si demna, mai ales a junimistilor Carp, Rosetti si Maiorescu. Dar intre acesti fosti prieteni, fondatorii Junimii si colaboratorii de-o viata ai infaptuirei unui ideal politic conceput de ei, tustrei aflizindu-se, la adanci bil- tranete, in capitala ocupata a unei Romanii ciuntite (Pogor era mort si Iacob Negruzzi se afla in Moldova), intre acesti fosti prieteni nu mai era nici o legatura, nici o afinitate macar. Carp pi Rosetti. Rosetti si Carp se recisera unul de altul, asa, fall motive prea aparente, fiindca eraubatriini si-ides- pártise, in timpul din urma, viata. Darcu toata lipsa lui de patima pe Maiorescu nu-1 putea ierta Carp. Carp pi Maiorescu.Prea-i fusese drag omul acesta inteligent, cultivat si fin, ca sa poata uita ca acest junimist prin excelenta se lepadase in anii din urma de calitatea primordial a junimismului: caracterul. Cu Maiorescu nu voiu mai vorbi niciodata politica" spusese el de curand luiMarghiloman, si talmaci alta data ca ceiace nu-i putea ierta, era, nu faptul ca in

Ibid. III, 196. Ibid. II, 455-456.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 555 April 1912 primise si fie prim-ministru in locul siu, dar faptul cil in toamna aceluia§ an formase un guvern cu Take Ionescu, dupi ce-1 asigurase pe cuviintul sill de junimist ci niciodati nu va face lucrul acesta. Moartea lot Maio- De aceia ciind in ziva de 1 Iulie 1917 veni Ianovicirescu. (1 lane 1917). si-i anunte, cu menajare, moartea lui Maiorescu, Carp ii tiii vorba spuniindu-i: Pentru mine Maiorescuera mort de 5 ani"; iar cand Paul Theodoru veni a douazi ca si-1 roage ski asiste la inmormântare,ii.rispunse Tinci mai tiios: Dece a§ face lui Maiorescu o politeti pe care el nu va putea si mi-o intoarci ? 1). Marghiloman numea aceasta cinism. Poate si fi fost. Dar pare mai curând a fi ceia ce nu putea sinu fie: constantul curaj al pirerei sale. Nu mai puf in adevirat ci in dimineata zilei de 1 tube 1917, la ceasul cinci, childa trecut moartea de i-a inchis ochii lui Maiorescu si 1-a luatcu ea in impsáritia intunericului, a rimas dupi el vorba d-lui Tzigara Samurca§2) o &Ara de lumini" I

*** Cu Marghiloman raporturile lui Carp erau cu totul Carp e Marghilo- de alfil naturi. Vorbea cu el, intreacit chiar politici-Mall. s'i aceasta este cea mai striluciti dovadii cii Petre Carp nu avea resentimente. Fiindci, la urma urmei, pe Mar- ghiloman ar fi avut motive si fie supirat. Din cauza tramvaielor lui Marghiloman pirisise elputereain primivara 1912, pentru a-1 vedea pe urmi, 6 luni mai tfirziu, coleg de minister cu Maiorescu s'i cu Take Io- nescu; si din cauza lui Marghiloman hi diduse demisia din sefia partidului conservator in primivara 1914, pentru a-1 vedea pe urmi, in vara 1915, pe acelas Mar- ghiloman sef al partiduluiconservator. Dar ce-i pisa lui Carp ch.' simina Marghiloman cu atittia altii? Ii retrase stima si aat. Pe ciind cu Maiorescu era cu totul

Marghiloman, III,13§i 50. Ibid. III, p.11.

www.dacoromanica.ro 556 C. GANE altceva. Acesta il silise sa-i retraga prietenia *i asta doare §i nu se uita. Raporturile inire Carp qi Marghiloman au fost, in timpul ocupatiei, destul de bizare. Alexandru Marghi- loman care n'avea decat un gand: sa fie el sapiin pe situatie in cazul une paci separate intre Romania Puterile Centrale, nu lipsea in nici o ocazie sspuna de Carp ca e ramolit. Notele sale sunt pline de aceasta constatare a lui, care era bazaa pe patima, nu pe adeva; dar pe care desigur co impartava oricui, jude- ciind duprt spovedania Notelor sale. Carp pe de ala parte, de§i vorbea cu Marghiloman, era atta de putin magulit de aceasta veche cuno§tinta, incia inserase in Bukarester Tageblatt" o notita prin care ruga presa i publicul sa nu citeze numele san impreuna eu al lui Marghiloman". Iar cand dr. Antipa 1) s'a dus la Marghillomon sil incerce sil-1 convinga cii la momentul oportun va trebui sil se inteleaga cu Carp, pentru a se infati§a dinaintea invingatorilor cu un guvern omogenitare (era inainte de armistitiu din Noembrie 1917), Marghiloman i-a fagaduit di va incerca", insil Carp, aflând despre aceste, Ii spuse mustrator lui Antipa: Te-ai dus faci curte lui Marghiloman !". Nu" raspunse Antipa. Am fost sii-ispuncrt trebuie s'a se inteleaga cu D-ta". Iar Carp: alud umbli in taritta te manancii porcii2)" Carpt fAere. Cu Stere raporturile erau inca mai aspre. Nici politica socialrt a acestuia, pe care finem minte cum i-o criticase in Camera in Decembrie 1915, nici legaturile

1) Marghiloman. II,519. Domnul Grigore Antipa era girantul ministerului de Domenii din April 1917. Gazeta Ofícialaanuntaseconstituireaguvernului in urmatorii termeni: ,,Cu incuviintarea Administratiei Militare din Románia, conducerea ministerelor de maijos a fostluata, In ealitate de giranti, de catre domnii: Lupu Kostaki, ministerul de In- terne;D. G. Nenitescu, ministerul de Finante; Dr. Antipa, mini- sterulCultelor. Semnat: Guvernatorul Militar(Al.Marghiloman, o. c. H, p. 491). Informatie °rala de la d. Dr. Antipa.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 557 sale de vasalitate fatii de puterile ocupante, nu-i ceau miindrului Petre Carp. In Februarie 1917,Stere spusese elinsusilui Mar- ghiloman cp6rerea sa este ea intre Carp si el s'a pus o barier61 pentru viitor",(bañeradintreaceste dousii mentalitati de opuse poluri era pusiidin trecut si din totdeauna) iar in Mai viitor,ciindStere in- cercA totusi säi ridice bariera, merglind la Carp acasà pentru expune pe indelete teoriile sale", Carp as- cultandu-1 cu deosebitä luare aminte, Ii spuse la urrari, scurt cum îi era felul: Vorbefti ca un revolufionar rus si nu poate exista nimic comun intre noi". ateva siiptiimani mai tarziu Stere, care nu voia se dea Mtut, càci i se psärea lui a va avea mai thrziu nevoie de Carp, se intoarse din nou la el, dar pare a fi fosti mai riiu primit, cáci de acolo merse deadreptul la Marghiloman spuie: Cu Carp nu e nimic de facut. El vrea sitdicteze chiar Neintilor"1). Vorbele aceste: chiar Nemtilor" confin istoricul ocupatiei cu privire la purtarea unora si ahora fag de efemerii nostri inving5tori. Intrevedereapo- In August, in urma nu se stie aror interventiiseilitick dintre Carp el cgror evenimente, Carp si Margbiloman fàrà StereMarghiloman (2 Au- fireste,i fàrà nimeni altul de fatá. avurii totusi ogust 1917). intrevedere Extragem din NoteleluiMarghilomanurn:1'61°a- rele 2) 2 August 1917. La Carp. Am sosit la ora 10 dimineata. Nu era /rid/ imbrgcat. Conversatie a- micalä la 12 jum., ciind am dejunat impreunii cu familia...." Carp : Condi(iunile melesunttrei : sà se de- ferte Moldova, sá se goneascii dinastiai sä se dea imediat un nou rege... Românii nu pot face nimic, ciit timp este tara tiatä in doue.

Al. Marghiloman, o. c. II, 412, 529-534, 539-540. AL Marghiloman, o. c.III, p.p. 60-62.

www.dacoromanica.ro 558 C. GANE ...Eu: Dar dacg Regele oferg pacea sau abdicg In favoarea Printului Carol pi Germanii trateaza cu ei?" Carp : Mg dau la o parte pi cu mine nu mai au nimic de cgutat... Guvernul provizoriu va dura o zi. El se va constitui pentru a proclama pe noul rege. Acesta va da guvernul cui va voi, §i. el va incheia pacea. Aceasta este pentru mine o conditie sine qua non". Eu : Dar cine este regele care va primi sg fie un fel de guvernator poruncit de Germani ?" Carp : Treaba lor... Sg-1 gaseascg". Eu : Dar va putea Regele rezistapretentiilor economice ale Germanilor ?" Carp : Nu. , 'i de aceia trebuieunaltrege, imediat I". Eu : Dar dacg se ivepte o candidaturg austri- acg primirá de Germani? Carp : Nu accept pi nu sepoate.Bethmann- Hollmeg a fost izgonit pentrucg a fgcut concesiuni Au.striei. Czernin va fi pi el, zilele aceste, rgsturnat". Va sa zica de atunci,din vara 1917,hotara.realui Carp era luata: va trebui,in unire cupoliticienii din Ia§i fire§te, sa se incheieo pace separata,cu un nou rege impus de Germania, nu de Austria, caruia sa-i fie ingaduit a trata cu invingatorii conditiunile politice §1 economicece ne-ar fi impuse, dar cupastrarea inte- gralg a granitelor dinainte de razboi, inclusiv Quadrila- Carp eiDoctorulterul Dobrogei, un statu quo ante bellum. Antipa. Cu privire la dinastie, o altaconvorbire pecare a avut-o Carp cu Antipa e inch' mai caracteristica. Cu invoirea d-sale o reproducem aici intocmai 1): Carp mi-a spu,9 intr'o zi cil este exclus, dupg o eventuarg pace separará, sg poarg rgmgnea Rege- le Ferdinand pe tron. Eu i-am rgspuns ca este exclus sii nu rgmgie, fiindcg dupii sacrificiile pe care le-a fgcut poporul, el nu ar admite sg i se scoafg

1) Convorbire cu d. Dr. Antipa in vara 1935.

www.dacoromanica.ro P. p. CARP 559 regele, iar &leg se va face lucrul acesta cu sila, situatia va rämâne intotdeauna turburei nelinifti- toare. Carp se plimba prin odaie din lung in lat, cu mftinile in buzunare, §i repetii de trei ori : Idi- otule... idiotule... idiotule l". Dupg ciitena zileînsä,iniorandu-mii la el, Carp reveni sin gur la chestie,apostroffindu-mg : Tu crezi, Antipa, c'ii eu sunt contra Regelui fiinda am cena impotriva lui ?Nu, dar intre eli granitele järii, nu pot alege". El anea, adsdogii D-rul Antipa, siguranta daa Regele Ferdinand ar fi renuntat la tron, conditiunile pácii ar fi fost mult mai anantagioase". Cum eà Petre Carp n'a atacat niciodatil persoana, ci Caro lucra nurrtat numai principiul, dacii n'ar rezulta lucrul acestadtn cow/lneere. din logica in15.i4uire a tuturor actiunilor sale, ilia am avea la indemâna celor pentru cari adeviirul e greu de conceput, inse§i m'arturiile sale. In vara 1913 el spunea d-lui Cocea, carevenise laTibilne§ti interwie- weze : S'a insinuat cä indgratul campaniei in chestia tramoaelor erau dufmgniii resentimente personale. Nu e adeograt. Domnul Brgtianu, ca om. mi-e indiferent. Ceiacenu-mi eindiferent este actiunea unui partid, care confundg afacerile private cu interesele Statuhti". lar acum, patru ani mai tiirziu, in 1917, el repeta acela§ lucruD-rului Antipacuprivire laRegele Fer- dinand : Tu crezi cà eu sunt contra regelui? Nu, dar intre el fi granitele férii, nu pot alege". Veptic ironic fi absolutist spuneaMarghilo- man Carp tine esen(ialmintesit ni selase Do- brogea" 1). Fire§te a da. Toafii atitudinea lui in chestia zisá antidinasticii §i chestia pgcei separate din 1918 era motivata numai de

1) AL Marghiloman, o. c. III. 273.

www.dacoromanica.ro 560 C. GANE grija aceasta : sni se lase Romania intreaga, cu granitele ei dinainte de razboi. In vederea obtinerei acestui rezultat el incepu din August 1917 tratative, (prin Lupu Kostaki sau person.ale) cu Mackensen, fiindca, impotriva parerei lui Marghiloman, a lui Autipa si altora, care spuneau ctratativele trebuiesc duse cii diplomatia, nu cu armata, Carp zicea Cuvantul 11 au militarii" 1). Dar bate convorbirile din Bucuresti erau de fapt destul de sterpe, fiindcá' Romá..nia era pe atunci in Mol- dova, nu in Muntenia iar o pace separata nu se putea face deal, daca nu cu Regele dar in tot cazul cu Guvernul, nu cu surogatul sau. lar Romania aceia adevarata, mica, ciuntita, dar oficiala nu se gandea inca, mai ales d.upa succesele de la Oituzi de la Ma- rasesti, sincheie pace. A trebuit ssä vie, la sfarsitul lui Noembrie 1917, armistitiul in.cheiat de Rusia bolsevizata, pentru a sili pe Ro- mani sa faca la randul lor pasul acesta umilitor.

* *

Romlimbs si Rusia. Inainte de a arata evenimentele care au dus la tratativele de la Bufteai la pacea de la Bucuresti, nenorocire care ne venise din pricina Rusiei Sovietice, sa aratam mai in-till ce s'ar fi intamplat cu Romania in cazul unei paci dictate de Rusia Tarista. Am vazut mai sus ca intrareanoastra in actiune la 15 August 1916 fusese hotarata abiadupa incheierea Conditille unui tratat prin care Franta, Anglia, Italiai Rusia ga- noastre in r Lab oi. It ezultatele. rantau Romaniei acordarea tuturor cererilor guvernului ei. Cat despre Rusia care numai ea putea sa ne ajute efectiv printr'o cooperare militará', de oarece era singura din Aliate, vecina teritoriala ea luase angajamentul sa trimita in Romania doua divizii de infan- terie s1 una de oavalerie 2) pentru a apára Dobrogea si eventual frontul Moldovei.

Vom arita mai jos cA P. P. Carp avea dreptate, vezi p. 567 urm. CL General Averescu : RAspunderile, 1918, p. 15. AceastA carte expune felul cum au intrat RomAnii in rizboi sicum au fost conduse mai apoi operatiile militare. E extrem de interesanti.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 561 Aceste trupe ruse*ti sosir4 tarziui foarte rau inca- drate 2), a§a incat Dobrogea, vehement atacata de Ma- ckensen mi o puternica armata germano-bulgara, can' intreaga in mana inamicului. Retrasa din Dobrogea,aceasta armataruseasca se inairi pe linia Siretului atunci cand Romanii se luptau in munti unde rámase nemi§cata pana in Noem- brie, cand porni in sfar§it in Muntenia, rara a participa nici la batalla de la Arge§, nici la aparareaCapitalei. Dupa caderea acesteia, ea se intoarse lini§tit in Moldo- va, mergand pe frontul carpatin abialasfar§itul lui Decembriei inceputullui Ianuarie1917,eand, din cauza zapezilor, toateluptelein.cetasera.Ramasera acolo in tran§ee, ocupand o portiune din front, pana' la inceputul lui Martie, cand, izbucnind in Rusia revolutia, plecara bate in neoranduiala, lasand frontul deseo- perit. Acesta a fost ajutorul pe care l-a avut Romania de la aliaba sa Rusia. Dar de ar fi fost numai atta nu era nimic. Un autor francez, Charles Stiénon seintreba cu drept cuvant ce insemnase aceasta cooperare : Inactivitate totalg inCarpatiiin Moldova;Expunerea lul fgaduieli necurmatei niciodatg executate a unez spreCharles reaua Stiénon credina de- ofensive a armatei Lecitsky; intgrziere, apoi ati-a Ruslei. tudine pasivg a contingentelor moscovite aduse in Moldova. Dar mai mult : pe vremea and Romfinii nu fuseserg inca' înoini nicáieri (in afarg de Do- brogea), un mare fef de la Stavca, argtAnd o hartg a Romfiniei, spus.e fa(g de un martor care a repe- hit-oAici vom rezista....i argtg unja Siretului. $i in sfgrsit, oautoritatemoscovitgfoarte sus pus,`5i, la cererea care i se fgcu de a ajuta pe Ro-

2)Cf. General Gavanescu : Razboiul nostru pentru 1ntregirea neamului (Calendarul Regina Maria, 1918), p. 40. Din cele dota divizii rusesti una era ceho-sarba, compusa din prizonieri luati de Rusi din armata austro-ungara iar divizia decavalerie (Cazaci)era de o valoare foarte discutabila". Mitraliereerau 6 sau chiar 4 de com- panie, artileria foarte reclusa, iar aviatia lipa. 36

www.dacoromanica.ro 562 C. GANE mgni in timpulbgtglieide laArgef, rgspunse scurf : Nici un om, nici un tun I". Dece ? Dupri izbucnirea revolutiei rusesti, cea comunista din Octombrie 1917, Trotzki, comisarul poporului la Aface- rile Straine, isi perraise luxul sa publice documentele secrete ale ministerului. Intr'unul din numerele ziarului oficios al Bolcevicilor Pravda, se gaseste un raport is- calif de Polivanoff, purtand No. 240 cu data de 7 No- embrie 1916 1). Iata ce se poate citi in el : PoUtica t ...Dacg lucrurile s-ar fi dezvoltat in am fel in- in urma acordului politic fi militar din vara 1916, Rom finia pi-ar fi realizat planul de a fi o farg puternicg in Balcani... in viitorstatulacesta ar mai fi avut i ambitia de all;realiza visurile nationale in Basarabia.Prinurmare,dgrgmarea planurilor României nu se opun intereselor politice ale Rusiei. Succesele noastre pe frontul romin au pentru noio importan(g extraordinarg ca unica posibilitatede a tranp odatg pentru totdeauna, in sensul dorit denoi, chestiunea privitoare la Constantinopol f i la strgmtori. Evenimen- tele actuale din România aumodificatcu totul condifiile tratatului din 1916.In loc de sprijinul relatio modest ce trebuia sä dea Rusia in Dobro- gea, ea a trebuit sá incredinteze apararea pamantului romanesc, din bate partile, aproape exclusiv trupele rusesti (!)2). Acest sprijin militar al Ru- siei a luat propor(ii at fit de mari (!), incgt promisiunea despggubirilor teritoriale pe care le-a fgcut Reviziune. Rusia Romgniei la intrarea acesteia in rgzboi trebuie, neapgrat, sg fie supuse unei reviziuni". O reviziune ! Iata cheia afacerei. Raportul acesta era datat din 7 Noembrie, 1916, iar cu o zi mai inainte, la 6 Noembrie, un general rus spusese

Charles Stienon : Le mystere roumain et la defection russe. Pa- ris 1918. (Librairie Plon), p. p. 207-208. Charles Stienon, ibid. p. p. 220-227.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 563 unui ofiter francez la Ia§i ca vrand trimita trupele in Muntenia trupele cele care stateau in inactivitate pe Siret 1) pentru a apara Bucure§tii primise ordin de la Stavca ia" ramana pe loe 2). Un domn Comeianu, zice Charles Stiénon, 3) vazuse in grile Kiew, Mohilew §i. Tiraspol irenuri intregi de tunuri §i obuze franceze destinate Romaniei, imobilizate acolo din ordinul guvernului rus. Generalul Berthelot, §eful misiunei militare franceze In Romania, spusese Regelui Ferdinand, inch.' din Oc- tombrie trecut: Sire, suntem tradati, §i. tradarea vine dela Petrograd." 4). In adevar, toate fap tele cum au curs dovedeau negru pe alb ca era la mijloc tradare". Iar daca s'ar mai fi indoit cineva, apoi publicarea de catreTrotzki a docu- mentului de mai sus nu mai putea rasa asupra acestui lucru nici un fel de indoiala. Promisiunile Rusiei din vara 1916 trebuiau in toamna revizuite. In vederea acestei revizuiri, hotarata de guvernul farist chiar in momentul &and facea promisiunile §i se iscalea tratatul, trupele ruse§ti refuzara a ne veni in ajutor. Ele ocupará linia Siretului, care urma sa formeze in viitor granita dintre Imperiul Rusiei Imperiul Austro-Ungar. 0 in-telegere avusese loe intre aceste doua puteri,poate chiardinainte §i intrám in rázboi, dupa cum afirma unii 5),i in tot cazul imediat dupá 6). Conform acestei intelegeri, o pace separatá'

0 parte din trupe erau in Muntenia, inactive siele, cealalta parte In Moldova. Cf. Ch. Sténon, c. o. p. 209. Times" din 29 Ianuarie 1918. Stiénon, o. c. p. 210. Ibid. p. 210. Deputatul Basilescu (in Stiénon, o.c. p. 212) Wee in susti- nerea acestei teze urmatoarea dovada: In primavara 1916 ministrul Germaniei in Romania, von dem Busche, mergand la La0 cu un secretar de ambasada american, Andrews, ii spuse, aratandu-i Sire- tul: Aici va fi noua granite' a Rusiei. Dar lucru nu pare a fi adevarat, fiindca e aproape sigur ca Germania n'a cunoscut planul ruso- austriac de impartire a Romaniei. Chestia fusese arätata§i de presa straina,in ziarele svite- raur Le Genevois" 0 in Berner Tagewacht" (Stienon, p. 211).

www.dacoromanica.ro 564 C. GANE Austria, ale &Arai conditiuni era impgrtirea Romttniei: Austro-Ungaria sg ia. Olteniai Muntenia, Rusia Mol- dova eu Galatii, Gurile DungreiiDobrogea,desehi- ziindu-si astfel in sfàrsit ealea Constantinopolului si a Dardanelelor. _Alta contirnari. De altfel ches tiunea aceasta a fost ar5.'tafg in plin parlament român, de Marghiloman, cttnd era prim ministru in 1918, la Iasi: Aliituri de d. Briitianu (?),Rusia, ca aliatii a României, trata pacea cu Germania, oprind pentru ea Moldova $i cedfind Muntenia Austriei. Acest lucru mi-a fost afirmat de ministrul german Krie- ge. D-1 Brgtianu otie de lucrul acesta" ? 1). De asemenea a fost confirmatil. autorului acestor rtinduri incg. din anul 1922 de cá'tre generalul Rgscanu, fost ministru de rgzboi. Va se zicg, dupg rgpirea Basarabiei in 1812, dupg a doua fiipire a sudului Basarabiei in 1878, venea acum, In 1916-17, puri simplu imp5rtirea Romistnieii dis- paritia ei de pe harta Europei. Iar daca lucrul acesta nu s-a inttimplat, cauza a fost revolutia ruseascg., sur- venitá. la timp pentru a opri executarea planului tarist. In invglragseala de atunci, proaspetele soviete ocupate cu masacre nu s-au mai giindit deck sg incheie o grab- flied' pace cu inamicul pentru a-si concentra bate for- tale inrguntru, uitand astfel România s't Gurile Duna- reii Dardanelele. Basarabia s-a putut astfel deslipi de acaparatoarea eii s-a intors la matcg. Dar venindu-si repede infire, la paceagenerala din1919 Sovietele reclamardin nou acea Basarabie,pAmiint rusesc, iar de atunci incolo o reclamg. meren, toatg atentia U. R. S. S.-ului fiind iargsi indreptatá asupra României, a Bos- foruluii a Dardanelelor. Lupul pgru-si schimbg, dar ngravul ha.

** Plizerile lut Carp. Zieeam mai sus 2)cu privire la rgzboiul din 1877, cg. convingerile lui Petre Carp erau, de pe atunciprea

Dar repetAm cA Rusia nu trata cu Germania, ci cu Austria. Volumul I, p. 211.

www.dacoromanica.ro P. CARP 565 inradacinate pentru ca sa poatá el sconta viitorul pe baza unei intamplari, in loc sa-1 prevada pe baza unei judecati.Adevaratca intamplárile suntde domeniul posibilitatilor, dar un om de stat, care nu poate avea in vedere deal siguranta patriei, trebuie sa judece numai in cercul calculelor probabilitatilor, nui intiacel al posibilitatilor. Ca atare, fantoma slavismului care e gata sa ne inghita neputandu-1 parasi pe Carp nici o secunda... el spusese atunci: Sa nu ne unim cu Ru§ii, caci cine ne garanteaza impotriva lor..."? Consecvent acestor páreri, Carp a putut fi realizato- rui aliantei Romaniei cu Puterile Centrale pentru a asigura existenta viitoare a patriei sale. Vazand in clipele conflagrafiunei universale cà aceastà politica e gata sa se nat.-6e, a luptat in Parlament §i in Consiliile de Coroana cu toata puterea convingerei sale pentru a impiedec,a Romania sà stea incgodata alaturide du§- mana ei de moarte, contra careia cine ne garanteaza"? Calculele probabiliatilor erau atilt de bine ramie, bleat prevederilelui Carp s'au ade-veritintocmai. Daca in lumea posibiliatilor ele au fost rasturnate, a- ceasta s'a intämplat spre eel mai mare bine al Rom& niei, dar nu schimba intru nimic justeta vederilor sale, care au avut o valoare profetica. In urma celor mai sus aratate, paradoxalul Doresc sà fiti mnvini, fiindca' -victoria voastrá ar insemna ruina ja in fata Istoriei o atä.t de dureroasa insemna- fate, incht generatiile viitoare vor trebui sà conteze cu acel paradox, care exprima o ve§nica pozifie de aparare in fata unei ve§nici amenintari.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL XIII

Guoernele Averescu, Mar ghiloman f i Coandg, 1918

(Armistitiul. Pacea separatg. Sf grOlul Rgzboiului)

ni spus,i acum trebuie s6 dovedim, ci pacea separata din care trebuia s. ias5.o noua harta a Orientului de pe care Romania urma sa fie stearsa, o urmarea Rusia cu Austria; nu cu Germania. Toate interesele acesteia erau potrivnice disparitiei Romaniei din concertul Sud-Est European, politicestei economiceste, fiindca In al Sail Drang nach Osten Germania avea nevoie, pentru a nu fi la discretia Rusiei sau Austro-Ungariei, de o Romanie intreagá cu bogatiile ei intregi. Si TOM vedea îndat nu numai casa era, dar vom vedea cat a luptat Germania pentru a pastra integritatea Roma, ni ei. Armistitiul Pute- La 7 Decembrie 1917st. nou se incheiearmistitiulriler Centrale cu Ru- sia gicu Romania. intre Puterile Centrale si Rusia Sovietica,sila10(Decembrie 1917). Decembrie se incheia armistitiul cu Romania. Aceasta se intamplase in urma cererei Soviet elor de a trata ele armistitiu pentru intreg frontul ruso-roman. Cu con- - simtimantul ministrilor aliati, guvernul din Iasi fu con- &trans sprimeaseä suspendarea de arme 1), a c5rei urmare trebuia sg. fie in mod firesc incheerea unei paci separate.

1) Clémenceaui Sonino aufost foarte potrivniciincheierei ar- mistitiuluii pacei separate,

www.dacoromanica.ro 568 C. GANE

Guvernul General Averescu (27 Ianua- In vederea acestui eveniment, Ionel Bratianu îi pre- ilia 1918). zentá Regelui demisiai Generalul Averescu fu insarcinat cu alcatuirea unui nou cabinet, format din oameni cat se putea din afara de grupárile politice: Matei Can- tacuzino, C. Argetoianu,General Culcer, Siirafeanu, Fotin Enescui Luca Niculescu (27Ianuarie 1918, st. vechi). Acestora sau mai bine zis Generalului Averescu incumba delicata sarcina de a trata cu inamicul incheierea pacii. El trimise, prin frontal inamic,o dele- gafie spre a lua contact cu oamenii politici ramai la Bucure§ti. Carp, care finea la ideia sa: o pace cu restabilirea granifelor dinainte de razboi, deci implicit Dobrogea intreaga, credea i Mackensen era de parerea sa ca Germania nu ne-o va putea acorda deck tratand cu alt rege deck cu acel care declarase razboiul. Ca a- tare el comunicá acestei delegafii frimisa de Averescu Garpei Regele Ferdinand I. la Bucuresti o declarafiune, care a fosti publicata in presa bucuresteana de atunci: In numele d-lui P. P. Carp, fost prim ministru, d. Lupu Kostaki, girant al ministerului de interne. a comunicat delegatiunii venitg saptämána trecutg din lapi pentru a trata prelungirea armisti- tiului, declaratiunea urmgtoare D-1 P. P Carp vg roagg sä supuneti respectu- os Majestgfii Sale di, dupg pgrerea lui, chiar dacg Regele ar semna pacea cu Puterile Centrale, rg- mgnerea lui pe iron ar da loc la o serie de convulsiuni, care ar face dinastia imposibilgi ar in- greuia vindecarea rgnilor cauzate printr-o politicg fatalg". Iar lui Marghiloman, mai tarziu, la 11 Februarie, zise: Am spus lui Kiihlmann ca sg nu conteze pe mine dacg pgstreazg pe Rege f i Dinastia; in acest caz trebuie depe acum sg vadg in mine un cons- pirator". Iar Marghiloman adaoga:

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 569 Carp conspirant. Et zsi son äge"1). Pala la sosirea lui KUhlmann la Buoure§ti, Carp fusese insa sigur dinastia va fi schimbatii §i ca Do- brogea ne va fi restituita intreaga. Doctorul Antipa, care era pe atunci girantul Minis- terului de Domenii, spune urmatoarele: In politica externg PetreCarp nu era bine orientat. Astfel cAnd in timpultratativelor din iarna 1918 am aflat de la un profesor german, ori- ginar evreu din România, cg Dobrogea ne va fi luarä,fiind promisg de impgratul Germaniei Bul- garilor 2), eu m'am dus la Carp sä-i spun lucrul acesta, iar el mi-a rilspuns: Am Dobrogea in buzunar". Carp 4i lua informatiunile in materie de politicg externg de la Mackensen, care era in a- devgr un fel de vice-rege al tgrii ocupate, dar care fgcea strategie i administratie, nu diplomatie. Po- litica se elabora la Berlin f i la Viena, nu aici. Do- vadg a fost trimiterea lui Kilhlmann la Bucu- refti... 3). AtitudineaGerma- Dar Carp nu era chiar atat de rä'.0 informat. Parti-niel fat& de Roma- nia. Lupta dintre dul militar german fusese, tocmai pána la acea epocapartidulmilitarist (Ianuarie 1918), cel care avusese pretentia sa conduciigi ce! diplomatic. diplomatia in timpul ac,elui razboi. El voia sà incheie cu Romania o pace cat mai onorabila pentru invin§iii cat mai grabnica, spre a putea scoate toate fortele militare din tara'. §i. sa le arunce impotriva frontului de West, unde rázboiul trebuia dus à outrance. Dar acestui partid, numit la Berlin al Rolanzilor rio§i", incepu sa se opuna din ce in ce mai mult partidul diplomatilor, inspirat de Austria, care dorea in Europa pacea generala, iar cu Romania pacea ru§inoasii. Reprezentantii acestei paci erau la Viena Czernin si la Berlin Kühlmann 3).

Al. Marghiloman, o. c.III, p. 371. Czernin (Im Weltkriege") zice chiar cl aceasta fusese o conditie sine qua non a intrArii Bulgarilor in rAzboi. Conversatie oralA cu d. Dr. Antipa.

www.dacoromanica.ro 570 C. GANE Principesa Bliicher, de origináenglezá,noteazá. In foarte interesantele sale Memorii 1) urmátoarele : Notele Principesei 131deher. Berlin. lanuarie 1918 Ludendorff 0 lahl- mann numai cä nu s-au batut. Saptamiina trecuta au fost intre ei ni0e scene violente. Se spune cg Kalmann, acest om cu at ata sange rece 0 deobicei atat de stapan pe sine, a avut o crizg de depre- siune moralg... Se spune cá nici nu se poate descrie violenta scenei dintre Ludendorf fi Kahl- mann, saptamana trecutg. Au (ipat (hurlé) unul la altul Oat de tare, incat se auzeau glasurile lor pana la eta jul al patrulea..." Expunerea WI Lu- iatá ce spume Ludendorff el insusi. :2). dendorff. N'aveam nici un motiv de a incheia ca Romania o pace prea asprg (einen Gervaltfrieden). Pentru conditiunile pe care urma sg i le impung, Germa- nia trebuia sit' se gandeasca 0 la viitoarea pace generalg, iar din incheierea acesteia ea nu avea nici un interes sg iasg o Romanie slabitg. ...Trecerea DobrogeiinmainileBulgarilor, dupg cum doreau ace0ia, nu era un lucru folositor pentru viitorul Germaniei. De asemenea Ungaria nu trebuia sg facg anexiuni pe spinarea Roma- niei. ...N'aveam nici o rezervg de argtat pentru ocuparea Basarabieii pentru mena jarea armatei ro- mfinefti. Se cerea numai, pentru a exclude orice surpriza din partea Romaniei 3), ca Regele 0 familia sa sa pargseasca tara pang la incheerea pg- di generale. Insg Austro-Un ganase temea de viitoarea influentg politica ci economica a Germa- niei in Romania. Contele Czernin trimise ca atare, farg cuno0inta noastrg, pe fostul lor atafat militar (Randa) la regele Romaniei la lap pentru a-1 asigura ca e gata s'a incheie cu el o pace onorabilg.

Notes intimes de la Princesse Bliicher" (Payot, Paris)P. P. 201 si 203. ErichLudendorff :MeineKriegserinnerungen,1914-1918 (Berlin 1921) S. 156 (Volksausgabe). Um jede Uberraschung durch Rumanien auszuschlissen.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 571 Din aceastá imprejurare, ca pi din allele de mai tfirziu, au iepit din tratativele cu România, de la inceput,nipte jumátátide másuri pi o declarit ate, care vor caracteriza toatá pacen aceia. Conducerea tratativelor fusese mai întâi in- credintatá marepalului von Mackensen, dar acesta se 13,5ZU in curând paralizat de Austro-Ungaria. La 24 Februarie (st. nou) conducerea fu luatá de diplomati .Ea merse tot crescând in máinile contelui Czernin. Secretarul nostru de Stat von Kühl- mann nu s-a pus astfel in evident5 precum ar fi cerut atilt prestanta câtisituatianoastrá mili- tará. M-am adresat de mai multe ori Cancelaru- lui pentru a grábi lucrurile, dar el a ráspuns cererile mele cu o pasivitate, care invedera deosebirea ce exista intre felul meu de a gfindii acel al guvernului". Va sa zica, pana la 11/24 Februarie 1918 situatia pacei noastre statuse inca in mainile partidului militar german, care voia sne-o faca cat mai putin aspra, sa ne lase Dobrogea, sa interzica anexiunile pe care le voiau Ungurii la granita Carpatilor, sa ne dea Basara- biai st ne lase armata intactä.. Iata de ce Carp, care era bine orientat, spusese d-rului Antipa : Am Dobro- gea in buzunar",i iata de ce, a doua zi dupa ce Cer- nm i Kiihlmann luasera afacerea" in mainile lor, spusese el acestuia din urma : Dacä.' pastrati pe Rege si Di- nastia, sa nu mai contati pe mine; ma voi face conspi- rator". Dar lucrurile mersera dupá voia Austriei, nu dupa a Austria are cuvAn- Germaniei dupa cum, profetic, spusese Carp lui Bil-tul. low la Roma, cu patru ani in urmä : Politica Triplei Aliante e condusa de Viena, nu de Berlin". La Buftea, in casa lui Barbu $tirbey, se intalnira ge- PreliminArile PA- ceiseparate.(Fe- neralul Averescui Maresalul Mackensen, in ziva debruarle 1918). 19 Februarie 1918, pentru a pune la cale inceputul tratativelor de pace pe care urma sä. o impue Romaniei contele Czernini domnul von Kilhlmann.

www.dacoromanica.ro 572 C. GANE Patru zile mai farziu, la 23 Febr., se mai intalnirape lima frontului, la Itacilciuni, Regele Ferdinandcu Czer- nin. Abdicarea Regelui nu fu cerufii de team6 eaace- sta, ca sa-si salveze situatia, sa nu se punál iar in fruntea armatei sale, prelungind astfel fázboiul, ceiacear fi contrazis interesele noastre monaentane" ar fi zis Czer- ran 1). El puse insii brutal, sub ochii Regelui, conditiunile de pace in 9 puncte, care au fost in urma tran- scrise de Regina Maria, spre §tiinta poporului ei 2):

e petPa.a.

0.'244 I15Zlog.04, 13,1.444,42194 rt44,1; 3.ee4,644:44 Cihsiro SorugabeA44. .204to/14444ga, ziliva7 p 10,(1404ef.. 114. 14.4, IInag4444Wr,441.:efLa 14.ern..4%s4 A104% t," ql Ft.Z.e441 7u1D

lag care era deosebirea infre punctul de vedere german §i cel austriac, sau mai bine zis intre politica mili- tarilori acea a diplomatilor. hart de ce Rolandul Fu-

C. Xeni, o. c, p. 396. Universul" din 11 Martie 1936.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 573 nos era sa se bata cu Kiihlmann la Berlin in Ianuarie trecut. La Ia§i, in doua Consilii de Coroana se hotari primirea acestor umilitoare conditiuni, §i in afara de Take Ionescu care tipa contrai de Ionel Bratianu care in- frase din nou in mutismele sale, toti oamenii politici fura de parere ca suntem siliti sintram in intunericul pacei germane", dupa cum, foarte pitoresc, se exprimase Regina Maria. Protocolulde la La 5 Martie se incheiii la Buftea conditiunile prelimi-Buftea (5 martte nare ale pacei. Generalul Averescu nevi-And 1918). in Istorie cu iscalitura sa sub acel tratat, demisiona cu intregul sau cabinet, incredintându-se puterea §i misiunea de a iscali pacea lui Alexandru Maghiloman, care facu de mai multe ori drumul intre Bucure§tii Ia§i, abia la 7 Mai 1918, se incheia insfar§it, la Cotro- Pacea de la Bucu. ceni, in sala de alaturi de cea unde fusese Consiliul dereet1 (7 Mai 1.918). Coroana de la 14 August 1916, pacea germang, cum fu ea numita. Pierdeam Dobrogeai lantul Carpatilor 1), ni se dezarma o§tirea, ni se subjuga viata economica, ciar primul ministru telegrafia Regelui : Am adanca multumire sa comunic Majestatii Voa- sire cä pacea s-a incheiat. Tratatul a fost semnat la ora 12. El va purta titlul de Pacea din Bucure§ti..."2). Carp era exasperat. El spunea la toata lumea : PaceaCar13 ei KiShlmann. aceasta va fi revazuta la paCea generate. lar lui Kühl- mann Aceasta nu este o pace". Nu puteam sa ma intorc fara ea la Berlin" raspunse acesta. Mi s-ar fi aruncat cu pietre". Iar Carp : Uite un lucru care pentru d-ta ar fi fost foarte neplácut... dar pentru Istoria Lumii !..." 3). * * Ludendorff acre (o.c. p. 156) : In urma presiunilor contelui Czernin, pi cu toata" opunerea Germanki, s-a permis Ungariei In- semnate anexiuni teritoriale". Al. Marghiloman, o. c. IH, p. 510. Ich wiirde gesteinigt" Fiir Sie wäre das sehr unangennehm gewesen... Aber fiir die Weltgeschichte.(Comunicat ded. Al. Pi- soski).

www.dacoromanica.ro 574 C. GANE Carp pleac5. la A doua zi, Marti 8 Mai, Carp *ea la Tibánesti. TItaneptl.(8 M a I 1918). Marghiloman noteazá (p. 519) Vora avea un fooar mai putin". El se credea definitiv stápán pe situatie,pentru un timpfoarte indelungat.

* * Dar mai stápaná pe situatie decAt Marghiloman a fost Istoria. La inceputul lui Noembrie Austro-Ungaria, sláità de Armistltml general (11 Noembrie puteri cedand presiunii diplomatilor ei, capituleazá 1918). in fata dusmanului. Trei zile mai tárziu, la 6 Noembrie, Regele Ferdinand cere primului su ministru demisia, insárainand ou un guvernprovizoriupegeneralul Coandà. La 10 Noembrie armata e din nou mobilizatá, pe picior de rázboi, si la 11 Noembrie se incheie pe toate fronturile Europei marele armistitiu general 11 No- embrie 1918. De acum incolo intrám in perioada pácei. De douà ori pace : una pentru omenire, cea foarte dubioasii, alta pentru Carp, vesnicil.

www.dacoromanica.ro CAPITOLUL XIV Pace

onferinta pácei se deschise la Paris la 29 Noem- brie 1918. Abia o luna mai tarziu, la 20 De- cembrie, generalul Coanda demisiona, fiind riinlocuit cu Ionel Brátianu, celcarefusese Guvernul Tonal Iiratlanu.(20 De- inlaturat in. Ianuarie treeut, fiindca era au-cembrie 1918). torul declaratiei razboiului pierdut,i cáruia trebuia i se dea din nou bate onorurile neniru ca era acum autorul *declaratiei razboiului castigat. Dar intre timp Romania, inainte de incheierea pacei, BILarabla el Ar- iesise din invalma,eala aceasta marita de doua ori. Ind alul. primavara 1918 se facuse, oficial, incorporarea Basara- biei la-Patria Muma, iar la 1 Decembrie 1918 avusese Ice la Alba-Julia Adunarea Nationala a tuturor Roma- nilor din Transilvania, Banal i Tara Ungureasca" care decretase Unirea lor si a tuturor teritoriilor locuite de ei cu Romania". Se spune ea' Petre Carp ar fi exclamat : Romania are atata noroc, incat nu-i trebuie oameni de Sial".

* * Pentru subiectul cártii de fag, ceiace a urraat nu mai are insemnátate. A urmat pacea, i sfortarile lufi Take Io- TratatIvele de pace. neseu de a capta buna vointa Marilor Puteri in favoarea noastrá a luí Clemenceau mai ales, care foarte nu ne ierta pacea dela Bucuresti si a urmat, in primávara 1919 ocuparea militara a Ardealutui, apoi lupia dispe-

www.dacoromanica.ro 576 C. GANE rata dusa de Bratianu pentru obtinerea Banatului, pe care-I reclamauSarbii, intreg;§.1 din noueficaciul amestec al Reginei Maria, care se duse in Martie la Pa- ris, capatand pentrutara ei promisiunea de a i se da Banatul Cu Timiwara (minus Torontalul) pe care-I capataram in urma pacificarii Ungariei, facuta de armata romana care intrase victorioasa la Buda-Pesta, in August 1919. Sfar§itul ac,esta Carp nu-1 mai apuca. Dar trai inca destul pentru ati c acum viitorul ¡aril era, pentru o vreme cel puf in, asigurat. A§a incat, iubitor de neam cum era, Ii fu ingaduit sinchida macar ochii Carp In fata Co- inca nu cu totul, caci du§manii lui gasira cu cale rnisarului Raga 1. (Mal 1919). sa-i mai stanjeneasca odihna pe care o cauta, batran. de 81 de ani trecuti, la Tibane§ti. In Mai 1919 se infati§a acasa la el un Comisar Regal pentru a-i cere informatii !! In urma acestui interoga- tor o parte din presa liberalanuntac prin destrui- nuirile batranului om de Stat s'a putut stabili rolul jucat de.... (numele acestor domni nu import6), statorni- cindu-se astfel vinovatia persoanelor sus numite in chestiunea complotului antidinastic (?)". Raposatul C. Costa-Foru serse atunci un foarte ju- dicios articol intitulat Petre Carp calomniat". Incercarea aceasta de a pune pe Petre Carp In ipostasa de delator este o neroadg calomnie, al cgrui odios cade asupra calomniatorilor, iar nu a- supra calomniatului". Nu sunt dintre amicii nici politici, nici personali ai bgtrgnului fruntap al tgrii, dar Il cunosc indestul pentru a-i admira cara cterul totdeauna cavaleresc de om mAndrui tntreg, conptient de propria lui valoare, precum pi de respectul ce i se datorepte". Sunt absolut sigur cg la intrebgrile ce-1 privea pe dgnsul, Petre Carp a rgspuns deschis, fgrii in- conjor, revendicgnd boierepte toatii rgspunderea

1) Ziarul AdevArul" din 20 Mai 1919.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 577 credintelor, cuvintelori faptelor sale; iar in ceiace privqte pe altii, Peire Carp, prioind de sus pe comisarul regal, desigur cá l-a trimis sä cearil a- semenea informatii de la cei de meserie politi§ti". E mai mult deck probabil ca lucrurile s-au intamplat intocmai asa, dar nu mai putin iadevarat este faptul ca a putut sse intamplei lucrul cellalt : Petre C,arp in fata comisarului regal ! * Curând dupa aceia Carp, sinitindu-si puterile putine, scrise unui prieten pe care ar fi dorit sa-1 mai vada : S-a apropiat funia de par !" Se apropiase atai de mult inck la 18 Iunie, bitio Moartea lui Carp (T1tIttneeti,19 lunie Sambata dimineata, batranul om de Stat intra intr'o1919). coma apoplectica, care finu 34 de ore. Duminica la 7 seara, 19 Iunie 1919, el îi deie sufletul. Avea 82 de ani Mira zece zile. A fost ingropat in gradina, in marele pare de la Ti- banesti, drept in fata drumului dincolo de care se inalta bisericuta cea in care odihnesc párinfii lui,Petre Smaranda 1)i bunicii, Ion si Safta,i strabunul Gheor- ghe Carp banul. Si vaduva lui 1-a asezat intr'un sar- oofag de marinara, alaturi de fiul lor, viteazul loco- tenent mort pentru patrie i sarcofagiile sunt intr'un mauzoleu de beton armat i desigur cnici marmora nici betonul n'au fost alese la intamplare, ci ele trebuie sä' insemne: un suflet imaculat in toata ve§nicia !2).

Ei au fost n urmi desgropa4i o osemintele le-au fost afezate In mauzoleu. Sarcofagul este imitat dupi acela allui Scipione Africanul Cugetrtrile lul de pe Vía Appia de ling5. Roma,i pe laturile lui sunt sal:late dougS chopenhauer de pe maxime de ale lui Schopenhauer : sargotagul tul Carp. Ciind pretutindeni domnegte gregala adevarul igi ridicä privirea. catre zaul saz: ocrotitor : Timpul", care-1 indeamnd spre biruinfii, a cdrui batae de aripi este 'l'asa atdt de larga fi de inceata, triad omul moare inainte de a o vedea implinitd. 37

www.dacoromanica.ro 578 C. GANE

Comentarll le ore- Cum s'a raspandit in tara vestea mortii lui Petre set. Carp, deodata toata lumea isi dadu seama pe cine avusese, pe cine pierduse. Un adversar politic se spovedi : I-am fost adversar Math' viafa, pentru a era un conservator convins, in acceptia stricta a acestui cuvânt... Dar in pletora de politiciani care au condus tara româneasca. Petre Carp se ridica viguros, ca o impresionantä excepfie, ca un om de convzngeri pe care le apara 0 le exprima fara teama, ca un om caruia puterea i-a fost mereu mijloc fi nu scop, apt di o arunca cu dispref de la sine oridecateori ar fi trebuit sa-i sacrifice o convingere; in fine ca un om incapabil de a face iransactie cu onoarea. .,A fost ceva tragic in viafa lui. Nu era numai nepotrivit cu moravurile politice ale Wii sale, dar era 0 nepotrivit cu vremea in care traia. Ca conservator parea nascut cu un secol prea tgrziu, caci inclina fiunea lui pentru autocratismul luminat f iblfind, pentru democratie,era din alte oremi. Ca om era nascut cu un secol prea devreme, caci cu aptitudinile sale, cu gandirea sa francai lealä, ar fi putut poate deveni un mare conducator al poporului..." Si daca astfel vorbeau adversarii, prietenii, firqte ca trebuiau sa-1 fi judecat mai bine : A fost omul credintei, al ideii, al luminii celei adevarate fi din acest punct de vedere a fost ge- nial in toata acceptiunea cuvgntului. O viata intreaga a condus Romgnia cu credinfai cu ideea lui, departe de glorie dar aproape de datorie. A aruncat sanuinfa, pentru ca totdeaunaalfii

lar din cealaltä parte Acel ce cauta a impinge inielepciunea generaiii sale spre pro gres, se va izbi pururea de impotriuirea timpului in care traeste... Viafa omului este scurtd, dar adeveirul detinueste fi lucreazá in departare. Se!' grdim adeudrul!

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 579 ving sä culeagg rodul pi nici odatg totufi nu a venit sg revendice pentru el ideia lui din care s'au impart4it altii cu atiita abondentg. Ca pi filoso ful de la lasnaia-Poliana, a luptat neincetat pentru binele tgrii lui, cu arma credintei pi a ideii ingltiitoare, pi cand a crezut di nu mai poate trgi de cat pentru gandul f i credinta lui, s'a retras in lin4tea ribgneptilor f grä sg die a pe urma lui se tarau bate con.,stiintele cinstite, bate ideile sangtoase, bate credintele nestrgmu- tate din aceastg tara. .,Spirit fin, pgtrunzglor al lucrurilor, ironic cu nechematii, delicat Cu ceice luptau pentru o ideie, biciuitor tgiosal necinstei, Pare Carp a ptiut chiar atuhci cand trebuia a fie biruit sg-pi incunune reiragerea Cu o aureolg strglucitoare, El- and un vid in juru/ adversarului". De aceea moartea lui Petre Carp ni se pare ireparabilg. Ni se pare cii a dispgrut o fiintg care veghea la capataiul acestei tgri,un punct de reazim care sprijinea intreaga noastrg alcgtuire politicg, un apgrgtor sincer, o santinelg neador- mitg, cgreia i-am incredintat intreg viitorul neamului nostru §i intreaga bogg(ie ce am mo;te- nit-o din pgrinti."1) Petre Ciorgneanu scria in Argus": 2). Fost-a Pebre Carp un om pe care contimpo- ranii sgi sli nu-1 fi priceput? De loc. A fost foarte bine inteles de toti politicianii no#ri, atat de bine inteles, inc.& a fost vefnic un caz de cowtiintä pentru ei. Aici stä secretul antipatiei de care s'a bucrat Pebre Carp. El a fost o fortä care a do- minat. Fost-a el un nepricepgtor al vremurilori al oamenilor acelor vremuri? larM nu. Un reactionar care de pe banca ministerialg invata cg libertatea nu se cere, libertatea se la. Un reactionar

Presa din 25 Iunie 1919. Articol neiscalit. Argus din 27 Iunie 1919.

www.dacoromanica.ro 580 C. GANE omul care se plgngea ca s'au cglcat libertgfile Ro- mänilor?... Un reactionar omul care a spus: lmpu- tarea ce vá fac este cg democratizarea la noi a venit de sus in jos,iar nu de jos in sus. Omul care a spus cg : democratia voastrg este o democratie budgetarg, iar nu o democratie a muncii... iatg cg acea democratie budgetarg, care nu-i poate fi recunoscgtoare pentru aceastä stingeroasä definitie, a facut din Carp un Junker prusian. Nu, Carp n'a fost un reactionar, a fost un mare educator, un profesor de energie ceateneascg. ...El nu a alergat dupg popularitatea scumpg demagogiei politice. Ca visamiingtorul din pa- rabolg el a soarlit sgmanfa pe taring, pi ea a putut didea pi pe borooani pi pe pgmgnt fertil. ...De sigur, Carp n'a fost un optimist; de aici pi judecatii samarä a celor gräbiti superficiali, cg el a fost negativ. Ce-a fost totufi mai constructiv dealt ideile pe care le-a rgspgndit el din tineretele sale? Nu este Carp, care incg dela 1881 formula un intreg program de reforme sociale cari trebuiau sg mobileze incgperile goale, f i astäzi inch', ale edificiului nostru politic : Noi cgnd am procedat la organizarea noastrg politich, n'am priceput cg pe liingli organizarea politicg, trebue sg avizgm filareorganizarea noastrg socialg..., libertatea nu este decgt un vas care valoreazg prin continutul sgu. Odatg ce am obtinut Constitutiunea noastrg liberalg, valoarea ei va atgrna de continutul ei... Nu a fost Carp care formula in faimosul sgu discurs-program din 1881(Discutiabugetului 81-82) necesitatea de a se da micii proprietali tg- rgnepti condifii prielnice de viatil? .57 nu a fost Carp acela care, la 1888, punea capg.t celor zece ani de jaf in averea domenialg a Statului, ce cursesergdela improprietgrirea insurgteilor (jaf fgcut in folosul acelei burghezii bugetare" de care vorbea la 1881), fmproprietiirind tilranii pe 600.000 hectare de moFii ale Statului?

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 581 Nu a fost Carp, care tot la 1882, preconiza necesitatea de a se organiza f i ajuta mica meseriafi? Nu este Carp 'care cerea in acel program monopolul ciirciumilor la sate in folosul fcoalei fi bisericii rurale? Nu este tot dlinsul care cerea exonerarea comunei rurale de sarcinile administrative, pentru a se putea desvolta in libertate, devenind acea celulá organic5 siinátoasii a unui stat civilizat, a &lira existent& altfel deaf pe hiirtie,ne-ar fi crutat atiitea duren? iYi tot Carp cerca de atunci inert, sii se sustragá magistratura de sub inriturirea politic& cáci, spunea dânsut : o tará in care averea omului, adicii rezultatul muncii sale,atfirnii de politia, acea tará ar fi in curlind In prada anarhiei sau in prada stráinului. ,,i dela bate aceste reforme f i indi dela reor- ganizarenadministrativáficea fcolará,Petre Carp aftepta ceeace era o necesitate national& un regim parlamentar conform unui regim liberal. Unele din aceste reforme au fost inf áptuite mai mult sau mai putin schilod de altii ;allele, Petre Carp a avut satisfactiunea sá le realizeze chiar diinsul. $i printre acestea, una din cele mai importante, introducerea etalonului de aun, in po- fida unor indárátnici agiatori,este cea care a putut pástra neatinsá sánátatea financiará a Sta- tului romiin piing astázi, punându-1 in pozitiune sii reziste chiar inflatiunii fiduciare de care suferá de pe urma rázboiului. Constructiv fi practic, desigur cii a fost Pebre Carp pi in politica extern& táriim pe care chiar detractorii siii cei mai inverfunati nu-fi pot permite luxul de a-i contestarolul determinant in acea chestie a Dunárii, arzritoare acum treizeci fi cinci de ani, dureros de sensibilii fi actualá astázi. Che stiune,dezlegatá atanci cu discernánant pa- triotic de Pebre Carp, a direi constantá grijáin apárarea intereselor primordiale ale tárii, legate de dreptul nostru suveran asupra marelui fluviu

www.dacoromanica.ro 582 C. GANE românesc, fusese de a nu ne da aerul mgcar cum cg am putea fi un instrument in mginile Austriei In contra Rusiei, sau un instrument in mginile Ru- siei contra Austriei". (Cam. 3 Dec. 1881). Cgci conceptul political luiPetre Carp in chestiunile externe a fost constant acesta: Romii- nia, targ mica, care prin firea lucrurilorera sg intre mai curgnd sau mai tiirziu in orbita uneia din marile constelatiuni politice, trebuia, fatg de avantajele economice 0 politice ce putea of eri, s5-0 fixeze astfel pozitiunea sa inciit intrgnd in trajectoria uneia din aceste constelatiuni, sg nu ri0e s5 fie tgriig fgrg voia ei de curentul gravi- ta(iunii sale acolo unde propria-i suveranitate ar fi fost anihilatg. Un reprof care s'a fgcut lui Carp a fost lipsa sa de cgldurg, de interes chiar in chestia nationalg. Acuzatiune tot atiit de nedreaptg, ca f i celelalte, dar in contra cgreia Petre Carp, ca in totdeauna, nu s'a aparat. Cand se va §ti insa ca gra- tierile celor pedepsiti de tribunalul unguresc in procesul Memorandului", se datoresc lui Carp, atunci numai se va pricepe ea ceeace cei superficiali afirmau ca este lipsa sa de simt national, era numai rezerva exterioara sub care marele om de Sial, in sistemul politic pe care-1 concepuse, as- cundea o inima calda de roman. Cu parere de ran, in circumstantele actude, nu se pc:01e spune mai mult..." 1) Ian.' un rezumat, o sinteza, de cea mai rara ealitate. Dar este alta chestiune, cea mai importanta din toate, fiindca e cea cu care §i-a inceput Carp cariera politica, In convingerea careia a trait §i in desamagirea careia a murit: chestiunea politicii externe. Acela§ Costa-Foru de mai sus aduce la cuno§tinta

1)Chestiunea aceasta a gratierei Memorandistilor prin interventia lui Carp a rAmas necunoscutA pima in ziva de azi.Poate d-nii Maniu, Vaida sau Goga ar putea sA destAinuiascAceva.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 583 posteritiitii un fapt de cea mai mare importanti pentru intelegerea caracterului acestui am extraordinar ce a fost Carp1): P. P. Caroel Co- ...Inprezilele incheierii pgcii dela Bucurefti,lonelul Hentaeh. zice acest jurnalist, Germanii, adresfindu-se lui Carp pentru a trata condifiile (dar trebuie sfie vorba de prezilele tratativelor de la Buftea, nu de a le incheierii pácii), el le-a formulat In am fel Eric& colonelul Hentsch, zgmbind, i-a spus : Dumneata, d-le Carp, te crezi invingg tor, de ne pui atari condi(ii; uifi cg efti invins 1" Noi, d-le colonel, nu suntemad inici nici invingglori; cgci tractatele se fac pentru valor, nu pentru trecut. Fac insg apel la patriotismul do. ca sg vedefi cg interesul Germaniei cere o Ro- mânie puternicg, neftirbitá in granifele sale, stg- pgng pe gurile Dungrii, cel pufin pe patru dis- tricte din Basarabia, cu cetatea Ackerman-ului, ca punct de reazgm, wand o libertate politicg economicg absolutgi cu o stare materialà.' cgt mai infloritoare.Noi suntemGermaniei clora cu ougle de aur; nu ne ucidefi". afa de bine a demonstrat aceastg tezg, bgtrgnul boier moldovean, cá colonelul Hensch, impresionat, a protocolat cele oorbite, le-a telegrafiat la Berlin fi nu fgrgrezultat, cäci bgtrgnul Carp i-a trimis lui Mar ghiloman vorbg cg ponte rupetratatele cu Austriacii cgciCucontele Czernin lucra de preferinfg Marghiloman... Tin detaliile acestea dela cei cari au participat la evenimentele de atunci, de la martori bine qtiu- tori. AceItia af irmg cg niciodatä Petre Carp n'a fost mai mare ca In orele de restri,ste. A avut momente in care s'a ridicat la inglfimi clasice. corneliane 1 Ei cred."

1) Costa-Foru in Dimineata" din 28 Iunie 1919.

www.dacoromanica.ro 584 C. 'GANE Si in sfiirsiat, iatii vi un articol din Steagur anonim, dar care cuprinde nu numai trecutul, dar si viitorul acestei probleme1): In politica externa' Petre Carp a rgmas credincios sistemului adoptat de aproape toti oamenii noptri de Stitt de la 1835 incoace, pi mai ales de pe vremea tratatului de la Paris: politica de ingrg- dire impotriva pericolului rusesc. cel mai mare pentru romgnismul intreg. Nu este contrazicere intre Carp, care la 1870 declara a mima României este acolo unde Wide drapelul francez,pi Carp de la 1914. La 1870 Franta era Ina aceeapi care la 1856 se ridicase impotriva Rusiei. La 1914 Franta era aliata Ru- siei. Dade' o fi adevgrat cg in ultimele timpuri Carp ar fi spus a s'a inpelat, atunci el fgcea aluzie la credinta lui in victoria germang. Din acest punct de vedere se inpelase. Din acea credintg a izoorit pro punerea lui de mirare in actiune a Romgniei algturi de puterile centrale contra Rusiei,spre deosebire de Maiorescu, partizan al neutralitgtii. Prin aceeap credintg se explicit atitudinea lui Carp In timpul ocupatiei dupmane. Convins a soarta Romgniei este in mginile Ger- maniei invingatoare, el voia sg asigure tgrii sale situatia cea mai bung cu putintg farg cu infrgn- gereasuf eritg. Cei ce l-au apropiat in acele ore- muri, ptiu cgt de demn a fost Petre Carp, ftili at a suferit and a constatat a Germania, momen- tan invinggtoare, nu mai tinea seamg de consideratiunile pe cari un adevgrat simt politic ar fi trebuit sg i le impue. El nu a consimtit niciodatg sg stea de vorbg pe bazele unei reducen i de teritoriu sau sub juggri economice. C find duplicitatea germang a lgsat sg se inteleagg a pretul integri- tgtii noastre ar fi sacrificiul dinastiei. Carp n'a

1) Steagul, nr. 395, far/ data.

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 585 stat la iruloialg sg declare fiiti$ cg sacrificiul trebuia fgcut. S'a bucurat cu toatg suflarea rondineascg de imprejurarea fericitg cä rgzboiul pornit algturi de Rusia pentru cucerirea Ardealului s'a sfgrfit cu infriingerea Rusieii cu realizarea idealului national integral. A caracterizat adevgrata situatie prin observatia cg Romgnia are &ilia noroc "¡Rat nu-i trebue oameni de Stat. Dar nu s'a inplat Petre Carp in privinta pericolului permanent ce amenintg românismul dinspre Rgsgrit. Adeogrul conceptiei lui se va con- firma dupg ref acerea Rusiei..." $i aceste se scriau in 1919! Acuma, ca incheiere, cel mai frumos lucru din toate: o scrisoare scrisoarea de condoleantil a Reginei Ma- ria catre và'duva marelui om de Stat. O transcriem in intregime, fiindca elogiul celei care elogiazii e la inaltimea elogiului celui care este elogiat, Beriaoarea Regi- ne1 Mar iaelare fiindea trebuie ca posteritatea satie 61 in vremile D-na Elevastia Carl) de grelerestri§te prin care a trecut Tara Româneasca,(25 'unto 1919). au trait oameni care au fost din toate punctele de vedere, la iniatimea situatiei : Scumpg Doamnii Carp,1) Glasul meu iti va rgsuna ca de dincolo de mor- mtint; totufi e un glas care trgiefte, un glas care, In clipa când o astfel de nenorocire te-a ajuns, nu poate sg rgmgie mut. Ai aout mai mult decal partea D-tale de durere,f idefi ne-a despgrtit o crudg deosebire, de pgreri, niciodatg n'am incer- tat de a mg ggndi la D-ta fi la durerea D-tale. In primgoara 1917 m'am dus la Tibgnefti sg vgd bolnavii de febrg tifoidg f i am de pus in numele D-tale un mgnunchiu de lgcrgmioare mirositoare pe mormântul lui Petre al D-tale glindind cg poate ca fi mine plgngi cg nu poti vedea un mor- mint care ti-este scump3). Textul scrisorii e in limba engleza. E vorba de mormantul fiului lui Carp, locot. Petre. Aluzie la mormantul printului Mircea dela Cotroceni.

www.dacoromanica.ro 586 C. GANE .5.1iu cg cel al cgrui doliu il porti scum, ne-a privit cfindva ca fiind nenorocireatgriisale.Eram foarte mghniti di un Dechiu prieten de altg datg sg fi cerut surghiunul nostru, dar am ptiut in totdeauna cg bgrbatul D-tale este credincios convingerilor sale. El era un luptgtor pi noi ii stg- team in cale. Arma de ales intre tara lui f i noi; de aceea trebuia sg fim jertfiti. Cu firea sa, imi inchipui cg nu se putea giindi altfel. Dar deseori ciind vorbeam impreung, Regele pi Eu, ne spu- neam: Carp cel putin trgepte dupg convingerile sale; nu te poti supgra pe el, el crede cg suntem nenorocirea tgrii sale. Mai tgrziu, cgnd s'a intors norocul, cgnd visul Romgniei a fost realizat,Are gandeam cg poate bgrbatul D-tale nu mai e supgrat pe Noi, fiindcg tot ceeace crezuse el se surpase f i tot ceeace cre- zusem noi se infgptuise. Dar firepte cg n'am ptiut niciodatg ce gfindea el despre toate aceste.Eu, care foarte in deosebi eram combgtutg de el, am pgstrat totupi un colt din mima Mea pentru bgtrgnul, cinstitul gentleman, care mi-a spus in viatg deseori adevgruri. Acum e in pace. Aibg Domnu/ sufletul sgu, pi sg-ti dea D-tale curaj pi resemnare pentru a in- dura aceastg despgrtire, care te va lgsa nemgrgi- nit de singurg. ¡ji triimt toatg simpatia Mea, primepte-o de la femeie la femeie, ciici toti am pgtimit, pi durerea niveleazg multe lupte, deschide multe porti. Sg te aibg Domnul in paza luí. MARIA 25 Iunie 1919.

In. fata unor astfel de inaltátoare simfinainte, nu mai e nimic de adtiogat. Dacá Regele Ferdinand §i. Regina Maria l-au infeles pe Carp, apoi posteritatea va trebui ea sá.' se inchine, dindva, in fa-ta adevárului. Ne intrebam, la inceputul acestei lucrsAri: Din ce sfere venea Carp? Ce a cugetat §i ce a realizat? Cea

www.dacoromanica.ro WW1 /12A,47444 1 -_,,,) fs ° .f.4, Vine' ,Y4,4totsilticit,tip . 1 Ai 0 L. - 440 4'1 -WI, Coti.pp**, Vrv4 , '44 t4114.1M./14,e,rkA, WO , 6 , p 12. 6, V a toVgoie0e4114:Cort;,,110#411, ',.SZI& eal4e,k4t li.' I ki A 'I*lage;461,et4.05,-- atiek.0 4t.ri. .,.4.40.* 14, ',

41Ae:47%04 t7 140 / '41/14, pg Ag, .4,464 fe.444 rèw.r.(4,14i Aar' a.66 Pt) 44. AAA.4-476444,..454, -04-vrokt'sfaZif..4.44.44,4-43f4,r 4 *rA,A.4.440:%,,, "Aztr ,142 ii?"4:14.44 p:dt.de ,1240:4104 ,e4:at41, .4,,vt,f4f.64,' 144re ,17,44441i\ii,74? 14. ell .0) 44iti14.Z.$7,4.5740tit 7.2 444-fik. 1(1471

Scrisoarea Reginei Maria ciiire doamna Carp

www.dacoromanica.ro fek. f-0.00 - ivuese¡ST 10out d4141:4,- t 144044.44,6 If :44,P4 4 4014444L )12,4141if row lfte/LE.D, frL 'ê 41. 404" .64_4, &fa( i.61,736.0.4koa? 7Z (4-0,14:444.4 f4ww-it a i 4ir...11414$4.444A. t P.,t..... ,-- Dft. K4.401itti,441,066t. 44,040 A 4," eot.1,- it,r i-i.4,.0.4 1

'..-114:140= ) ,,4 VattAi.

www.dacoromanica.ro '4(4% 1444,44444A.

eurfit, A044i)4.4k.441. iftW44,411. 4011044 tkAM4.w etZ lak:"-Iii14.4 414. ;g!4 4444:11141. 01.44:,,,41 c2A.ti haWC401.4.OtiMi flaPt.44QiA144'. eil4t CiAdtIg 44t 14,4mot.141444..:eitss it.P.e7.4.44 1441. t,r84'et arlehiPt Lta;ie

www.dacoromanica.ro (.4;tur

A-Ltet R24 t91:4444, 4 thbiZi4e4 7.0 ,,tZV tg,-44 aePli ta stri144464 :

www.dacoromanica.ro P. P. CARP 587 rgmas si ce va rgmanea de pe urma acestei frecen i la orizontul politic al unui Stat adolescent?" Nädájduim ci rgspunsul a venit firesc de la sine, din inseilarea intamplgrilor acelei jumatiiti de veac, in timpul cgreia s'a ngscut si a crescut Romania. Credem cg a face, spre incheiere, o sintezg a perso- nalitátiiioperei sale, devine inutil pentru cititorul atenti nepgrtinitor. Sé impune insg sá mai argtgm, acum la sfarsit, cum privea Carp viitorul, ce credea retrogradul" despre felul cum va trebui sg se lichideze un trecut, care nu mai corespundea c-u -nevoile, .cu ritmral vremii. Interviewat asupra acestui lucru de d. N. D. Cocea, bgtranul pustnic de la Tibgnesti Ii spusese in 1913 Trecutul se va lichida prin revolutie!" Mirat laculme. Cocea Il infrebg : Cum? Dv. spuneti lucrul acesta?" Da", rgspunse Carp. Nu vgd allá mantuire pentru statul nostru deck jute() revolutie. Sunt ani inde- lungati de cand o vgd venind, cu ochii. Cangrena s'a intins asa de mult, partidele politicei clasele conducgtoare sunt asa de putrede ineat numai cutitul chirur- gului nq mai poate scápa de dezastru. Cine va face a- ceastg revolutie? Pgtura conducgtoare ? Tärgnimea ? Nu. Revolutia viitoare 'va izbucni din insási intensita- tea rgului. Precum in organizmele intrate in descom- punere vibreazg si se ridicii germenii vietei, toi astfel din putregaiul organismelor sociale cgzute in decrepi- tudine se hrgnesc si se inaltil fortele noui ale vietei. E un vechiu proverb romanesc: cui pe cui se scoate. Al- cgtuirea politicá actualg va fi sfgramata prin chiar e- lemen-tele de deoadentg, de slgbiciune si de moarte pe cari le confine. Rgul va inceta prin insási intinderea rgului. Revolu-tia se apropie. 0 v'Eid cum vine si cum creste la skull partidelor noastre politice si mai ales in randurile tinerimii constiente care, maine-poimiline, va lua locul generatiilor de astgzi. N'o doresc pentru cá nu doresc tgrii acesteia frgmantgrii vgrsgri de sange. Dar nu mg tem de &Lisa.Toatepopoarele cu adevgrat mari au trecut prin zguduiri profunde si au primit botezul

www.dacoromanica.ro 588 C. GANE gelui. Un popor ca si o credinta, are nevoie de sacrificii, de entuziasm si de martiri. Martini revolutiilor nu si-au varsat nici ()data' sangele in zadar. Si numarul ion mare nu m5. sperie. Carp facu o pauza. Apoi termina cu o gluma : Popoarele sunt caioparlele: °Hat le-ai tia coada, coada creste din nou. Si daca doresc ceva poporului acestuia, care merita o soarta. mai buna, e sa nu-si precupeteasca niciodata sangelei coada.

** Un an dupa moartea lui Carp a mai .aparut inteun ziar in Dacia" din 26 Iunie 1920 un articol in care se spunea ...Menirea lui Petre Carp a fost sä arate celor- (altii sä arate generafiilor viitoare adevaruri, de la care pornind, sii poatg fäptui trainic fi fecund". ...$coala sa abia atunci se va intemeia, când personahtatea sa va scpa din ghiarele patimilor politice... Statuia i se va inglfa atunci, ciind ale multor contimporani ihqtri vor &idea in ruing." O statuie lui Carp? Pe-o piat5. a Capitalei? S'o pia- fuiasca ,.strada" si s'o inconjoare pleba"? Nu, multumim! Dar... un profil taiat in stânca, sus pe culmea Ceahlaului, asta da. In stanch' simbolul caracterului sau si pe cul- m-ea Ceahlaului fiindc5. privirea cuprinde de-acolo tot sesul Moldovei 'Ana la Pruti piing in zarea Nis- trului...

Bucure#1, 1 August 1936.

www.dacoromanica.ro CUPRINSUL PÁG. CAPITOLUL I. Marele minister Catargi-Carp (18 Decem- brie 1891 3 Octombrie 1895). Compunerea ministerului de la 18 Decembrie 1891. Take Ionescu. Mini- sterul Catargi-Carp si ideia democratiei. Scrisoarea lui Petre Carp catre un barbat de Stat englez. Carmuirea masselor prin masse este o utopie, Datoria societatii este de a asigura bunul trai al celor mici si slabi, si de-a apara pe cei slabi contra celor tari, zicea Carp. Apelul catre alegatorii din 4 Ianuarie 1892. Administratia. Jandarmeria. Spitalele. Justitia. Taranii. Vanza- rea bunurilor Statului. Tocmelile agricole. $coalele de meserii. Drumurile. Corpul tehnic. Finante. Armata. Invatamantul. Politica externa. Opozitie liberal& Discursul electoral tinut de Carp la 27 Martie 1892. Ce este reactiunea ? Netoleranta este unul din semnele reactiunei. Cum inteleg liberalii libertatea. Reactiunea mai vine si de la ideia ce-ti faci despre Stat. Partidele politice nu trebue sa se bazeze pe clientela po- Mica, ci pe program. Toastul lui Maiorescu in cinstea lui Carp la infiintarea Clubului Constitutional. Raspun- sul lui Carp. Activitatea guvernului de la 24 Februa- rie la 15 Iulie 1892. Opozitia lui Dumitru Bratianu. Moartea lui (8 Iunie 1892). D. A. Sturdza este ales sef al partidului liberal (Iasi 8 Noembrie 1892). Redeschi- derea Parlamentului in toamna 1892. Mesajul Regal. Discursullui Carp inSenat,in ziva de 30 Noembrie 1892. Carp aduce inca ()data omagiul ski memorii lui L C. Bratianu. Liberalii si conservatorii. Explicatii istorice. Rolul boierilor in revolutia de la 1848. Libe- ralii nu au lucrat la formarea unei adevarate democratii. Programul liberal de la Iasi. Ce contine el. Intre conservatori si junimisti nu mai erau in 1892 deosebiri de veden. Ce legitimeaza liberalismul liberalilor? Sturdza, zicea Carp, nu 1-a inteles niciodata pe Bratianu. Che- stia mostenirei Bedmar. Discursul lui Carp in afacerea Bedmar (4 Decembrie 1892). Art. 7 din constitutie. Legislatia ruseasca si englezi in chestiunea mostenirilor de proprietati rurale de catre straini. Codul civil trebuia pus in concordanta cu Constitutia. Aceleasi concluzii le anuntä Carp la Senat (14 Dec. 1892). Legis- latia din 1893. Expunerea de motive la proectul de lege pentru scoalele profesionale. Practica trebue facuti in timpul studiilor, nu dupa. $coalele de meserii. $coala de silvicultura. $coalele de comert. Discursul lui

www.dacoromanica.ro 590 PAG. Carp dela 4 Febr, 1893, Legea meseriilor se bazeaza pe principiul ca elevii trebuiau sa faci, pe lingA teorie, practica. $coala de agricultura de la Herastrau. $coala de silviculturi. $coalele profesionale. $coalele romanesti fata de elementul strain. Iarasi chestiunea evreiasca. Discursul lui Carp de la 10 Februarie 1893. $coalele comerciale inferioare si superioare. Legue votate in complectarea legei meseriasilor. Chestiunea fi- nanciará. Deosebirea dintre liberali si conservatori in a- ceasta chestiune. Politica imprumuturilor. Discursul lui Carp de la 10 Martie 1893 asupra budgetului. Poli- tica imprumuturilor fusese adoptata si de Ion Bratianu. Cum a administrat Carp mosia sa Tibanesti. Budgetul tarii in 1870, in 1893 si in 1936 (vezi si nota). Nicolae Fleva. Discursul lui P. P. Carp de la 16 Martie 1893 asupra budgetului ministerului de Domenii. Istoricul de peste 40 de anii cel de peste 400 (vezi nota). Ras- coala taraneasca din 1888i atitudinea lui N. Fleva. Cum se aplica legea vanzarei bunurilor Statului. Bud- getul ministerului de Domenii. Legea Tarifului Auto- nom din 1891. Legea Maximului din 1893. Carp si liberalii in chestia administratiei centrale. Spiritul legii Maximului. Intamplarile de la 5 Aprilie 1893. Povesti- rea faptelor de Bacalbasa. Expunerea faptelor de Mar- ghiloman. Cum a expus P. P. Carp f aptele, la Camera, la 9 Aprilie. Nepopularitatea legei. Carp revine la vechiul refren : Ce este poporul ?" Agresiunea de la 5 Aprilie in contra lui Carp. Carp isi releva singur meritele. Incheierea discursului. Legea Maximului este votata. Legea invoelilor agricole. Principiile ei. Dis- cursul lui Carp asupra legei Invoelilor Agricole de la 5 Mai 1893. Initiativa Statuluiiinitiativa privata. Teoria conservatoare a lui P. P. Carp. Binele Statului trece inaintea binelui particularilor. Ocupatiile lui Carp in vara anului 1893. Carp cunostea gospodariile agricole din toata tara. Statiunile balneare. Silvicul- tura. Deschiderea Parlamentului la 15 Noembrie 1893. Mesagiul Regal. Legea pentru crearea Bancei Agricole (Noembrie 1893). Indreptatirea legei. Banca Agricola era o bancl privilegiata. Discursul lui Carp la desbaterile Adresei (1 Dec. 1893). P. P. Carp si Gh. Panu. P. P. Carp si D. Sturdza. Carp si Sturdza in Parla- ment. Carp si Sturdza in familie. Discursul lui Carp la Camera, in ziva de 17 Decembrie 1893, cu ocazia modi- ficarei tarifului vamal. Motivarea legei. Articolele modificate. P. P. Carp si N. Fleva. Consideratiuni economice. Modificarea legei Silvioe (Ianuarie 1894). Reforma scolará. Lupta exasperata a opozitiei. De- misia ofiterilor de cavalerie (29 Ianuarie 1894). Atacu- rile opozitieii raspunsurile lui Carp (3 si 4 Februarie 1894). Alte agitatii liberale, intrunirea dela Dacia. Ca- pete sparte. Carp fispunde lui Fleva la Camera (4 Martie 1894). Carp raspunde lui Sturdza la Senat (16 Martie 1894) . Parerea lui Carp asupra raporturilor dintre partidele politice. Carp fade lui Sturdza o predica. Efectele negative ale predicilor lui Carp. Noui atacuri. Raspunsul lui Carp la 13 Decembrie 1894, la Senat. Discursul lui Carp la Senat la 16 Decembrie 1894 (ras-

www.dacoromanica.ro 591 puns lui P. S. Aurelian) Noui ironii. PreocupariPAG. economice. Activitatea lui Carp in cursul anului 1894. Pesciria. Exploatarea in regie. Chestia legei minelor. Necesitatea legei. Principiile legei. Expunerea de motive a legei (Februarie 1894). Expunerea istorica juridica a proprietatiisubsolului. Deosebirea dintre proprietatea suprafeteii proprietatea miniera. Nece- sitatea legiuirilor. Consideratiuni juridice. Prospec- tiunea, Explorarea. Exploatarea. Sistemul ca si modul de exploatare erau originale. Ultimele dispozitii. Campania opozitiei impotriva legei. Discursul lui Carp la Senat din 7 Febr. 1895. Art. 2 din Constitutie. Art.10 din Constitutie. Art. 7din Constitutie. Dreptul de ocupatiune nu este o alienare. Legea minelor foloseste taranilor. Antistrainismul. Splendida pre- legere istorica. Popor nou, suntem in perioada de asimilare. Front in contra urei impotriva strainismului. Carp si Marzescu jurisconsulti. Codul civil si chestia subsolului. Rezolvarea chestiunei. Ce inseamna colonizare. Initiative libera. Rolul inventatorului (descope- ritor de filoane). Pac-pic-poc I Beaumarchais. Partea economica a legei. Legea minelar mai mult o chestiune de viitor. P. P. Carp siP.S. Aurelian in chestia sociala. P. P. Carp si N. Filipescu in chestia sociall. C. Mille si I. Nadejde. Conservatorii fac si ei opozitie legei. Discursul lui Carp la Camera la 14 A- prilie 1895. Intreitul scut alfilosofului. Pretinsa desbinare dintre conservatori. Legea Minelor trece in Aprilie 1895. Nouile legi miniere din 1924 si 1929. Expunerea de motive a legei din 1924. Privire retrospectiva. P. P. Carp economist si financiar. Budge- tele Statului intre anii 1862-1895. Politica externa si regele Carol. Tratatul din 1883 era secret. Urmarile lui in politica interna. Tratativele pentru reinoirea trata- lor. Billowi Goluchowschi la Bucuresti. Politica lui Bismark si a lui Caprivi in chestia tratatului. Printul Bülow si Regele Carol. Biilow si Caprivi. Intreve- derea regelui Carol cu Caprivi la Berlin, 28 Octombrie 1891. Incheierea tratatului de alianta la Sinaia, la 25 Iulie 1892. Neo-antidinasticismul. Casatoria printului Ferdinand, 29. XII. 1892. Nasterea printului Carol, 3. X. 1893. Calatoria regelui Carol in strainatate. Che- stia memorandului. Românii si Ungurii in Ardeal. Partidul National Roman. Ziarul Tribuna din Sibiu. Liga Studentilor din Ardeal. Congresul National din Sibiu, 9.I.1892 si alcatuirea Memorandului. Franz- Ioseph retail audienta. Procesul si condamnarea memorandistilor. Repercusiunile in Romania. Actiunea guvernului. Talmacirile lui Lascar Catargi si Al. Laho- vari. Actiunea lui Take Ionescu. Atitudinea liberalilor. D. A. Sturdza in capul miscarei nationaliste. In- coherente. Parerea lui Carp in chestia Transilvaniei. Romanii nu se lasa desnationalizati. Caderea ministerului Catargi-Carp. Cauzele ei. P. P. Carp si Lascar Catargi. Expunerea lui Carp la Consiliul de Ministri din Sinaia, Oct. 1895. Disentimentele din partidul conservator. Neexperienta corputui electoral. Demisia cabinetului Catargi-Carp, 3. X. 1895. D. A. Sturdza formes- za guvernul 6-159

www.dacoromanica.ro 592

P.A.G. CAPITOLUL II. - lifinisferele Liberale dela 1895 la 1899. - D. A. Sturdza si chestia nationala. - Atitudinea din opozitie. - Atitudinta din guvern. - Romania si parlamentarismul. - Conservatorii si liberalii fat& de problema par- lamentarismului. - Ministerul D. A. Sturdza de la 4 Oct. 1895. - Cele trei greseli ale guvernului. - P. P. Carp in earl de parlament. - Carp impotriva agitatiilor in Che- stia Ghenadie. - Stoica nepasare. - Carp la Tibanesti. 1895-96. - Et l'hiver neigera. - Costica Bobeica. - Chestia Ghenadie. - Testamentul Saftei Brancoveanu, 1835. Mitropolitul Ghenadie si Gh. Bibescu. - Turburari politice. - Vizita imparatului Franz-Joseph. Sept. 1896. - Noui turburari. - Demisia guvernului, 21. XL 1896. - Politica si legislatia guvernului Sturdza. - Ministerul P. S. Aurelian, 1896-1897. - Neintelegeri intre Aurelian si Sturdza. - Caderea guvernului Aurelian, 26. III. 1897. - P. P. Carp senator de Vaslui, Ianuarie 1897. Discursul de la Botosani, 13 Ianuarie 1897. - Cei cari au gandit intii si cei care au tandit pe urma. - Viitoarea politic& financiari. - Intorsatura politici din partidul conservator. - Moartea lui Al. Lahovari, Martie 1897. Propu- nere de impacare. - Carp refuza. - Ministerul D. A. Sturdza din 30.III.1897. - Ionel Bratianu apare in arena politica. - Drapelistii. - Boala printului Ferdi- nand. - Impacarea Carp-Sturdza, 15 Mai 1897. - Afa- cerea Jeszénsky. - Legea Berindei. - Turburari antise- mite. - Afacerea Dreyfuss. - Discursul lui Carp la Senat din 25 XI. 1897. - Despre studenti. - Datoria unui guvern in timpuri de neliniste. - Declaratia lui Pherekyde. Raspunsul lui Carp. - Spiru Haret si legea invatamantului. - Discursul lui Carp la Senat, 5. XII. 1897. - 0 noua lectie de Istorie data Senatului. - Cand s'au diferentiat, dupa parerea lui Carp, partidele politice. (Vezi si nota).- Partidul liberal e un partid budgetar, - Cum se justifica pretentiile liberalilor ? - Lipsa de munca inlocuitii prin popularitate". - Discursul lui Carp la Senat cu privire la finante, 21. II. 1898. - Lectiunile lui Carp. - Meritele liberale in chestie de finante. - Sistemul financiar al tarii se datora lui Mavroyeni, starpirea agiului lui Carp.- Carp izolatul. - Carp indeamna la potolirea patimilor politice. - Discursul lui Carp cu privire la alegerile dela Hui, 21. IV. 1898. - Taierea subventii Bisericii Sf. Nico- lac din Brasov. - Procesul intentat de Biserica, Oct. 1898. - Vizita regelui Carol la Petersburg, Mai 1898. - Lupte electorale. - Discursul lui Carp la Dacia, 25. X. 1898. - Nepriceperea liberalilor e aliata conservatorilor" Cei cari au mima pentru toti si minte pentru nimeni.- Discursul lui Carp la Iasi, 3. XI. 1898. - Carp si Slavici.- Carp si Eminescu. - Noui incercari de a reintregi partidul conservator. - Carp refuza. - Scrisoarea lui Titu Maiorescu catre Al. Canano cu privire la politicajuni- mista, Iunie 1898. - Junimistii sunt liberali. - Romania este o mascata monarhie despotica. - Ceiace nu se poate. Junimistii jeneaza opozitia, - Scrisoarea lui Maiorescu catre $tefan Gane, Oct. 1898. - Incercarea neizbutita de modificare a legei minelor. - Raportul proectului de lege. - Discursul lui Carp asupra acestui proect (Senat, 17. II. 1899). - Ce fac liberalii and respira. - Liberalis-

www.dacoromanica.ro 593

PAG. mul liberalilor. Discursul luí Carp la Senat asupra legei invatamIntului profesional a lui Haret, 22. III. 1899. Cei doi boi ai scoalei de agricultura. Elevii scoalei de meserii. Caderea lui Banffy. Destainuiri in parlamentul din Pesta. Martie 1899, Atitudinea opozitiei. P. P. Carp la Rege. Obstructia. Inchiderea parlamentului caderea guvernului, 30.III. 1899 161-223 CAPITOLUL III. Ministerul Gh. Gr. Cantacuzino, (1899 1900). Moartea lui Lascar Catargi, III. 1899. Oh. Gr. Cantacuzino e ales sef al partidului conservator. Nein- telegeri intre conservatorii carpisti. Cuvintele lui Carp care Rege, Ministerul Oh. Gr. Cantacuzino. The right man in the right place. Marghiloman, Take Ionescu, Fi- lipescu. Imprumutt11 facut de Kalinderu la Berlin. Kindergarten. Discursul lui Carp la Camera, 26. XI. 1899. Junimistii ar fi echivoci". Carp face pledoaria partidului junimist. Afacerea Hallier. Discursul luí Caro dela 15. XII. 1899. Tratative intre Conservatorí Junimisti, Martie si lunie 1900. Demisia lui Canta- cuzinoi guvernul P. P. Carp, 7 Iulie 1900. .. . , 225-236 CAPITOLUL IV. P. P. Carp prirn-ministru 7 lulie 1900 13 Februarie 1901. Golgota ideii. Take Ionescu sí politica. Take Ionescui Regele. Ministerul P. P. Carp 7. VII. 1900. Take Ionescui fuziunea. Pe ce a prima Carp colaborarea far& disolvarea Parlamentului. Silogismul. Carp si Imprumutul. Programul lui Carp. Legile Maiorescu. Discursul lui Carp asupra politi- ceí sale financiare. Camera 29/IX 1900. Afacerea Dimi- trof. Legile menite sä acopere deficitul bugetar. Marirea resurselor Statului. Legi votate. Agitatiile tuicarilor. P. P. Carp si Ionel Bratianu. Discursul lui Carp 2 Decembrie 1900. Carp si Costinescu. Ce inseamna originalitate. Casele spEnzurate. Politica strutului. Sfingele lui Traian. Reducenin armata nu sunt posibile. Discursul lui Carp la Senat 4/XII Regele iParlamentul. Disponibilitäile Statului. Destainuiri asupra imprumutului. Generalul Manu. Intrigile din culise. Carp la Berlin. Intrevederea lui cu Imparatul Germaniei. Craciun 1900. Discursul lui Carp la intrunirea majoritatii 20/1 1901. Obstructia. De- misia lui Carp si revenirea asupra ei. P. P. Carp si Re- gele Carol. Consiliul de la Palat. Ziva istorica de la 12 Februarie 1901. Take Ionescu pune chestiunea perso- nail. Carp n'are ce face cu capul lui Triandafil. Discursul lui Carp la Camera. Nu e vorba de cifre, ci de politica. Accente ciceronice. Finantele lui Take Ionescu. Ultimatum. Interventia lui Cantacuzino. Guilotinatul prin convingere. Votul de blam. Demi- sia guvernului 13 Febr. 1901 237-266 CAPITOLUL V. Guvernul D. A. Sturdza (1901-1904). Compunerea ministerului Sturdza. Imprejurarile care au facilitat guvernarea lui Sturdza. Conservatorii in opozitie. Denuntarea fuziuneí (30/IX/1901). Con- sfatuirea junimistilor de la 7 Octombrie 1901. Discursul lui Carp la consfatuirea junimistilor. Idealul poftelor satisfacute. Semizeul. Junimismul in literaturai in politica. Ideea conservatoare fan de Coroana, de politica externaicea interna. Minti usurele 38

www.dacoromanica.ro 594

PÁG. lutezlitoare, Responsabilitatea. Les survivances, Afacerea Olimpicilor. Discursul luí Carp la Camera, 22 Dec. 1901. Discursul lui Carp la Budget 1/II/1902. Meritele nu sunt recunoscute de cat dupa moarte. Po- litica financiara a generalului Manu. Politica financiará a lui Take Ionescu. Politica financiara a lui Carp. G. I. Diamandi. Petrolul. Armatai pregatirea economica a t Aril in caz de conflict. Criza ministeriala. Miscarea meseriasilor. Discursul lui Carp in aceasta chestiune. (16/11/1902). Evreii si America. Congresul de la Teatrul Lirio 23-24 Iunie 1902. Discursul lui Carp la congres. Cand se realizeaza un program, trebue ales ideiai momentul. Educatia politica a tarii. Popoa- rele care au trait numai din satisfaterea poftelor materiale ,au pierit. Puterea numarului e efemera. Carp isi lauda prietenii, Cei ce au transformat partidul liberal in colectivitate, sa transforme colectivitatea in partid liberaL Increderea lui Carp in poporul roman. tul de alarma impotriva imoralitatii. Data asi fi rege 1 Carp crede ca. chestiunea numarului este indiferenta. Inamovibilitatea tuturor impiegatilor. Impozitele bogs- tilor si ale saracilor. Inlaturarea politicei din administratie. Armata. Maiorescu catre Negruzzi. Oculta. Remanierea ministeriala Iuniei Noembrie 1902. Dis- cursul de la Iasi 29 Octombrie 1902. Reformele lui Va- sile Lascar si ale lui Emil Costinescu (1902). Fraudele de la finante (Ianuarie-August 1903). Sturdza are On- duri originale. Oculta il impiedeca a le ideplini, 1904. Incercarea de reforma comunala a lui Vasile Lascar (Ia- nuarie1904). Discursul lui Carp in chestia tarifului vamal, 15 Martie 1904. Capitalul strain. Partidul conservator si regenerarea economica a tarii. Critica legei lui Costinescu. Duelul oratoric Carp-Costinescu. Marile neajunsuri din toamna 1904. Seria demisiilor ministeriale. Carp la Rege. Regeleijunimistii. . 257-316 CAPITOLUL VI. Guvernul Gh. Gr. Can tacuzino (21 De- cembrie 1904-13 Martie 1907. Triumviratul roman si roman. Comounerea guvernului. Legue lui Take Io- nescu. Contenciosul Administrativ, etc. Afacerea concesionarii terenurilor petrolifere. Parerea lui Carp. Carp recladeste conacul de la Tibanesti. Vara 1905. Bellessort despre Carp, 1905. Carp e ales deputat de Buzau, 8 Ianuarie 1906. Noua atitudine a lui Carp. Discursul lui Carp la Camera in ziva de13Ianuarie 1906. Caracterizarea ministri/or din 1906. Conserva- toril nu se pot rezema pe numar pentru a veni la putere. Noul program al lui Carp. Discursul lui Carp la Eforie, 22 Mai 1906. Inamovibilitatea. Armata. TAranii, Creditul Rural. Serbarile Jubiliare. Expozitia din 1906. Discutiunile in guvern. D. Grecianu in- locueste pe Al. Badarau. Propuneri de fuziune. .. . 317-331 CAPITOLUL VII. Rascoalele teircitzest din 1907. P. P. Carp eful partidului conservator. Renasterea ideilor liberale conservatoare, avand la bazatotchestiunea agrara (1907). Petre Carp seful conservatorilor uniti. Ras- coalele taranesti; desfasurarea evenimentelor. Ele aula inceput un caracter antisemit. Intínderea riiscoalelor In Muntenia. Ra.scoala lua un caracter social. Casa

www.dacoromanica.ro 595 PAG. Rualai Banca Agricola. P. P. Carp la cuvantul in Camera, atacand reformele agrare propuse de liberali. Discursul lui Carp la Camera (10 Martie 1907). P. P. Carp combate ideia preturilor minimale. Consecventa ideilor lui P. P. Carp. P. P. Carp ja apararea marei proprietati P. P. Carp demonstreaza avantajele marei proprietati. In jurul lui P. P. Carp se grupeazi toti acei ce aveau interesul de a sustine marea proprietate. Rascoala cuprinde intreaga tail (9, 10 qi 11 Martie). Demisia guvernului Gh. Cantacuzino(12.III.1907). Noul guvern D. A. Sturdza. Sedinta istorica de la 13 Martie 1907. Apelul lui D A. Sturdza. Discursul lui Carp in Camera. Raspunsul lui D. A. Sturdza. Reprimarea rascoalei. Rolul instigatorilor in rascoala. Chestiunea dosarelor disparute. Tactica politica a lui P. P. Carp. Carp seful conservatorilor uniti. Dizol- varea parlamentului conservator. Afirmarea catorva personalitat? :Nicolae Iorga. Iuliu Maniu. Alex Vaida. Cauzele rascoalei agrare. Raportul intre a- griculturai celelalte activitati ale economiei noastre nationale. Legea invoelilor agricole. Programul conservator a lui P. P. Carp. Alegerea unei comisiuni pentru avizarea ref ormelor agrare. Refuzul lui P. P. Carp de a face parte din acea comisune. Proectele de reformä a lui P. P. Carp. Expunerea de motive. Invoelile a- gricole. fanetele artificiale. Notariatul rural. Re- forma administrativa. Tendinta de a sustrage administratia publica de sub influenta politica. Banca Agrark Proecte de reforma liberale. Casa Rurala. Preco- nizarea ideii exproprierii. Discursul lui Take Ionescu In favoarea exproprierii. Spre o solutionare a chestiunei agrare. 333-363 CAPITOLUL VIII. Guvernele liberale dintre1907-1910. Deosebirea intre Carp §i Sturdza. Framantarile anului 1908. P. P. Carp in parlamentul liberal din 1908. Discutiile in jurul legii pentru fabricareai vanzarea lumanarilor de cearii". Discutiile in jurul altor diverse proecte. Interpelarea lui P. P. Carp cu priivre la viitorul proect asupra legii tuicif". Framantärile Conser- vatorilor. Noua lor organizare de partid. Desbinarile Conservatorilor. Noul partid dizident, conservator-democrat" al lui Take Ionescu. Doctrina noului partid activitaatea desfavrata. Preconizarea de catre libertli a modificarii Constitutiei. Retragerea lui Sturdza din política.In loculluifu numit Spiru Haret. Inten- sificare, f Ara rezultat, a propagandei socialiste. Slabirea imperiului ottoman si intariretnationalismului macedonean premergator alrazboiultii balcanic. P. P. Carp vorbi la VienadesprechestiuneaMacedonieica : o chestie a Hecubei''. Sturdza la Viena spunand despre Romaniaca.estealiatasincera gidefinitiva a Au- striei". Ideile lui P. P. Carp se dovedesc a fi bune adoptate chiar de adversari. Succesul Conservator- Democratilor inalegerilediniarna1909.Parerile lui Carp desprepolitica. I.C. Duca preconizaideea constituiriiunui partid taranesc. I.Bratianu numit seful guvernului prin demisia lui Sturdza in 1909. Vi- zitele ce avuraloc intaranoastrai semnificatia lor politica. Cuvintele Regeluiin ordinul de zi" catre

www.dacoromanica.ro 596 PÁG. armata la 1Ianuarie1909. Evenimentele gravedin Peninsula Balcanica. P. P. Carp unul din putinii in- telegatoriai situatiei. CuvantulluiP, P. Carp in Parlamentla4 Decembrie desprepoliticaexternasi problema armamentului. Pe margineadiscursuluí luí P. P. Carp. Discursulsailcuprinse bate problemele vietii de stet.P. P. Carp despre reformele agrare. Le- gea islazurilor, Legea tocmelilor agricole. Politíca preturilor. Cassa Rprala. P. P. Carp criticand politica guvernului. P. P. Carp desmintind acuzatiile aduse de I. G. Duca. Elevul Duca. Pamfintul negru toamna, inverzeste primavara. I. G. Duca despre P. P. Carp in Portretesi Amintíri". P. P. Carp vorbind despre democraticsi formarea noului partid democrat. Atentatul contra lui IonelBratianu. AtitudinealuiP. P. Carp fata da atentat. Agonia liberala Chestiunea succesiunei. Greutatea alcatuirei unei biografii a lui P. P. Carp. Banchetul junimist dala 15 Febr. 1910. Deecrierea lui Aurel Popovici. SufletulsicaracterulluiCarp. Dovada claritatii lui Carp de a judeca faptele, desprinsa dincuvantareasacu privirelabudget(22 Martie 1910). Partidele noastre sunt partida budgetare. Die Nahrkraft und die Wehrkraft. P. P. Carp analizeaza budgetul. Probomeliorapejorasequor. Propunerea lui P. P. Carp pentru indreptarea sítuatiei. Chestiunea duratei guvernului. Dimisia guvernului liberal si formarea noului guvern Conservator (29 Decem- brie 1910), Incercari de apropiereintreCarp-Take Ionescu . 369-408 CAPITOLUL IX. P. P. Carp a doua °art:* prim-ministru (1910-19121. Lista noului cabinet conservator. Car- tel de alegeri Take Ionescu-Ionel Bratianu. Programul luíP. P. Carp. Critica opozitiei, Politica sa agrara. Politica sa economica. de ridicare a standar- dului de viaja. Distrugerea banditismului politic. Ideile lui Carp erau criticate aspru de liberali pentru ca in cele din urma sa leaprobe. P. P. Carp aparand marea proprietate. Legea bauturilor spirtoase. Ac- tivitatea guvernului dupainchiderea parlamentului. Chestiunea bisericeasca. Deschiderea parlamentului (15 Noembrie 1911). Legi votateinaceasta sesiune. Legea meseriilor, Breasla. Corporatia. Comisiu- nile de judecata ale breslelor. Asigurarile sociale. Casa Centrala a meseriilor. Incurajarea industriei nationale. Protejareaíndustriilorcare aveau ca baza produse nationale. Modul de impartireal industriilor. Situatiaformatiunii socialistede atunci. 0 alianta conservatoare-socialista. Reintoarcerea Dr. Ra- kowski si reorganizarea cadrel9r socialiste. Serbarea dela Ateneu. Chestiunea tramvaielor. Motive pen:, tru reziliereacontractului. Raspunsurilemarilor ju- risti la care se adresa Marghiloman. Societatea consulta pe profesorul Giercke din Berlin. Constatarile lui Marghiloman. Masurile luate de Marghiloman. P. P. Carp cu totul desinteresat de aceasta afacere, Aface- rea tramvaielor o spoliatiune a comunei", Carp stu- diindchestiuneafu de acordcu Marghiloman. La

www.dacoromanica.ro 597

PÁG. deschiderea parlamentului opozitia nu lira parte la discutia AdreseilaMesaj, Fierul RossiAutoritatea Morala". P. P. Carp despre afacerea Soc. Tramvay. Concluzia. P. P. CarpI.I.C. Bratianu. Noua legeatramvay-elor. Retragereaopozitieidinpar- lament. Pe principiisefacrevolutii,peafaceri nu". Epilogul afacerii tramwayelor ;caderea guvernului. ActivitateaguvernuluidinIanuarie-Aprilie 1912. Legi votate. P. P. Carp a mai luat de douà oricuvantul. Atitudinealui P. P. Carp in afacerea Dosarelor. Politica financiara a luiP.P.Carp. Conditiunile unui bun budget. Politica lui P. P. Carp cu privire la impozite. Dintre adversari singurul care l'a inteles pe Carp afost Ion Bratianu. Deosebirea dintre P. P. Carp si Ion Bratianu. Personalitatea si vederileRegelui Carol. Sentinainprocesul tramwayelor. Recursul la Casatie. Mersul evenimentelor. Perspectivele de formatiune a noului cabinet. Bacalbasa despreCarp. Respingerea recursului dela Casatie. Dimisia guvernului P. P. Carp. Noul guvern Maiorescu (24 Martie). Cantecul lebedei 409-457 CAPITOLUL X. Ministerul Titu Maiorescu fi ministerul TituMaiorescuTakelonescu1912-1913. Compu- nereancului ministerTitu Maiorescu(28.III.1912). DiscursulluiP.P.Carpla Cameradin3 A- prilie 1912. $efia partidului. Carp si opozitia. Situatia politica. Drapelul lui Gradisteanu. Carp cerea concentrarea WA Take Ionescu. 0 profetie de-a lui Carp. Mesajul Regal din 7 Aprilie 1912. Misiu- nea guvernului Maiorescu, Razboiul Balcanic (toamna 1912). Consiliulde ministride la 22Septembrie 1912. Iarfisi Carp si Regele Carol. Liberalii cer lui Carp retractan, pe care acestanu le face. Guvernul Titu Maiorescu-Take Ionescu(10 Octombrie 1912). Demisia lui Carp de la sefiapartidului conservator. Telegrama lui D. Grecianu din Iasi. Toastul luí N. Fí- lipescu la Braila. Omagiu lui Carp la Bucuresti. Razboi,t1 Statelor balcanice impotriva Turciei. Atitu- dinea Rominiei fata de razboiul din Balcani. Parerea Liberalilor. Parerea guvernului. Pärerea lui Take Ionescu. Parerea lui Carp. Atitudinea Germaniei si a Austro-Ungariei in razboiul balcanic. Consecventa In parerile lui Carp. Campania Carp-Filipescu pentru declararea de razboi impotriva Bulgariei. Conferinta delaPetersburgacordiRomaniei Silistra(Aprilie 1913. Carp convoacacongresulgeneralalpartidu- lui conservator(23.IV). 0 parte din conservatori fac opozitie lui Carp. Noile desbinari dintre conservatori. Convocarea Comitetului Executiv al Partidului (10 Mai 1913). Insemnarile lui Bacalbasa. Insemna- rilelui Marghiloman. Definitiva demisie a lui Carp din $efia partidului. RazboiulStatelor Balcanice intre ele. Mobilizarea Romaniei (20 Iunie 1913). Actiu- nea in Bulgaria. Paceade laBucuresti(28 Iulie 1913). Discursullui Carp de la 18Aprilie 1914. Manifestul lui Ionel Bratianu. Atitudinea conservatorilor fata de manifestul lui Bratianu 459-488

www.dacoromanica.ro 598 PAG. CAPITOLUL XI. MinisterullonelBrcItianudela1914 la1916.(Rclzboiul european ficelecloudconsilii de coroancl). MotiveleplecareiluiMaiorescudela putere. AlcatuireaministeruluiIonel Bratianu. Discutii parlamentare privitoare la modificarea Constitu- tiei. Discursul lui Carp /a Camera de la 1 Martie 1914. Polemica Stere-Carp. Discursul lui Carp dela 14 Martie 1914. Discursul lui Carp de la 16 Aprilie 1914, Constituanta din 1914. Intamplarile dir sanul partidului Conservator (Iunie 1914). Alegerea lui Mar- ghiloman ca sef al partiduluiConservator (4 Iunie 1914). Scrisoarealui Marghiloman catre Carp. Raspunsul lui Carp. Aniversarea de 77 de ani ai lui Carp, la Tibanesti (29 Iunie 1914). Carp izolatul. IntalnireaCarp-BiilowlaRoma inAprilie1914. Regele Carol,Printul Fürstenberg Contele Czernin. Talmacirea Reginei Maria. Intrevederea de la Con- stanta (Mai 1914). Atentatul de la Sarajevo. Inceputul razboiului mondial (Iulie 1914). Germania si Austria cer Regelui Carol sa intre in razboi. Consiliul de Co- roanà de la Sinaia din 21 Iulie/3 August 1914. Expu- nerea luiAl. Marghiloman. Expunerea luiI. G. Duca. P. P. Carp si Regele Carol I. Moartea Re- gelui Carol I. 27 Septembrie 1914. Regele Ferdinand I. Curentul din tara. Regina Maria si istorisirea intamplarilor careaudus la razboiulnostru. Cuvintele istorice ale Reginei Maria (1915). Tara, opinia publica partidele politice in timpul neutralitatii. Ion La- hovari e ales sef al partidului conservator. Moartea lui la 14 Iunie 1915). Nicu Fil;pescu e ales sef in locul (17 Iunie 1915). In tara erau trei partide conservatoare. Lupta pentru intrarea in actiune incepe a se da in Parlament. PoruncaInstinctuluiNational ne chiama, a zis Take Ionescu la Camera. Raspunsul lui Carp la Camera din 18 Decembrie 1915. Celebrele cuvinte ale lui Carp despre incarnatiunile lui Take Ione- scu. Carp fag de politica externá'. Carp analizeaza cauzeleitendintele razboiuluimondial. Cele dota curente in politica externa a tarii iau proportii inalta- toare. Atitudinea guvernului, Alternar de succese pe frontul de lupta in 1916. Tratarile lui Ionel Bra- tianu. PresiunileAliatilor.Tratatul Romániei cu Aliatii (4/17 August 1916). Consiliul de Coroana dela Cotroceni 14/27 August 1916. Celebrele vorbe : Do- resc sAfiti CAPITOLUL XII. Ministerul lonel Breítianu...... de la 4991916 542 la1918.(Rchboiul RomânieifiCarp subOcupatie). Locotenentul PetreP. Carp mort vitejeste pe front. PlecareafamilieregalesiaguvernuluilaIasi. Ocuparea Bucurestilor23 Noembrie 1917. Oferta de pace a imparatului Wilhelm II. Cum au fost primiti germanii laBucuresti. AtitudinealuiCarp faja de chestia evreiasca. Activitatea particularä a lui Carp in timpul ocupatiei. Cum a cunoscut Carp pe Ma- kensen. Carp si Mackensen. Junimistiii Nemtii. Carp si Rosetti. Carp si Maiorescu. Moartea lui Maiorescu.(1Iulie1917), Carp si Marghiloman. Carp siStere. Intrevederea politica dintre Carp si

www.dacoromanica.ro 599

PAO. Marghiloman (2 August1917). Carp siDoctorul Antipa, Carp lucra numai din convingere. Romania Rusia. Conditiile intrarii noastre in razboi. Rezul- tatele. Expunerea lui Charles Stiénon despre reaua credinta a Rusiei. Politica tarista. Reviziune. Alte confirmfiri. Parerile lui Carp. . 543-565 CAPITOLUL XIII. Guvernele Averescu, Marghiloman f i Coandcl,1918.(Armistiliul. Paceaseparata.Sfeirsitul Retzboiului). Armistitiul Puterilor Centrale cu Ru- siai cu Romania (Decembrie 1917). Guvernul General Averescu (27 Ianuarie 1918). Carp si Regele Ferdi- nand I. Atitudinea Germaniei fata de Romania. Lupta dintre partidulmilitaristsicel diplomatic. Notele Principesei Bliicher. Expunerea lui Ludendorff. Austria are cuvantul. Preliminarile pacei separate. (Februarie 1918). Protocolul de la Buftea (5 Martie 1918). Pacea de la Bucuresti (7 Mai 1918). Carp si Kiihlmann. Carp pleaca la Tibanesti. (8 Mai 1918). Armistitiul general (11 Noembrie 1918), .... 567-574 CAPITOLUL XIV. Pace. Guvernul Ionel Bratianu. (20 Decembrie 1918). Basarabiai Ardealul. Tratativele de pace. Carp in fata Comisarului Regal. (Mai 1919). Moartea lui P. P. Carp (19 Iunie 1919). Comentariile presei. P. P. Carp si Colonelul Hentsch. Scrisoarea Reginei Maria catre D-na Sevastia Carp (25 Iunie 1919).575-588

www.dacoromanica.ro PRIMII-MINI*TRI AI TARII 1866-1918 1866, 11 Mai. Primul minister al nouei domnii: este prezidat de Lascar Catargi. 15 lulie. Al doilea minister :prim-mignistruIon Ghica. 1867, 1 Martie. Al 111-lea minister: prim-ministru, C. A. Cretulescu. 17 August. Al 1V-lea minister: prim-ministru ate- fan Golescu. 1868, 1 Mai. Al V-lea iminister :general Nicolae Golescu. 16 Noembrie. Al VI-lea minister: Dimitrie Ghica. 1870, 2 Februarie. Al VII-lea minister: Alex. G. Golescu. 20 Aprilie. Al VIII-lea ininister: Manolache Cos- tache Epureanu. 18 Decembrie. Al IX-lea minister: Ion Ghica. 1871, 11 Martie. Al X-lea minister : Lascar Catargi. 1876, 4 Aprilie. Al XI-lea minister: General Ion Em. Florescu. 27 .Aprilie. Al XII-lea minister: Manolache Costa- che Epureanu. 24 lulie. Al XIII-lea minister: Ioan C. Briltianu. 1878, 25 Noembrie. Al XIV-lea minister: I. C. Iiiii- tianu. 1879, 11 lulie. Al XV-lea minister: I. C. Brálianu. 1881, 10 Aprilie. Al XVI-lea si primul minister al regalitátii, sub presedintia primului ministru Dimitrie Bratianu.

www.dacoromanica.ro 602

9lunie. Al XVII-lea minister: I. C. Briltianu. 1888, 23Martie. Al XVIII-lea minister: Theodor Rosetti. 12 Noembrie. Al XIX-lea minister:Theodor Ro- setti. 1889, 29Martie. Al XX-lea minister: LascarCa- targi. 5Noembrie. Al XXI-Iea minister: General G. Manu. 1891, 21Februarie. Al XXII-lea minister: General loan Em. Florescu. 27Noembrie. Al XXIII-lea minister: Lascar Ca- targi. 1895, 4Octombrie. Al XXIV-lea minister: Dimi- trie A. Sturza. 1896, 21Noembrie. Al XXV-lea minister :P. S. Aurelian. 1897, 31Martie. Al XXVI-lea minister :Dimitrie A. Sturza. 1899, 11Aprilie. Al XXVII-lea minister :Gh. Gr. Canta cuzino. 1900, 7Iulie. AlXXVIII-leaminister: P. P.Carp. 1901, 14Februarie. Al XXIX-lea minister: Dimi- trie A. Sturza. 1904, 22Decembrie. Al XXX-lea minister : Gh. Gr. Cantacuzino. 1907, 12Martie. Al XXXI-lea minister :D. A. Sturdza. 1908, 27Decembrie. Al XXXII-lea minister : Ion I. C. Briltianu. 1909, 4Martie. AI XXXIII-lea minister : Ion I. C. Bratianu. 1910, 29Decembrie. Al XXXIV-lea minister : P. P. Carp. 1912, 28Martie. Aft XXXV-lea minister : Titu Maio- rescu. 1919, 14Octombrie. Al XXXVI-lea minister : Titu Maiorescu. 1914, 4lanuarie. Al XXXVII-lea minister : Ion I. C. Briitianu.

www.dacoromanica.ro 603 1916, 11 Decembrie. Al XXXVIII-lea minister : Ion I. C. Brg.tianu. 1918,29lanuarie. Al XXXIX-lea minister : General Al. Averescu. 1918, 5Martie. Al XL-lea minister :Al. Marghi- loman. 1918, 24Octombrie. Al XLI-lea minister : General C. Coanda. 1918, 29Noembrie. Al XLII-Rea minister : Ion I. C. BrAtianu.

www.dacoromanica.ro ERA TA P. 33, nota 1, a se citi Principesa Maria Gortriacov era lata lui Mihai Vodd Sturdza". ,,59, nota 1, rándul 6, a se citi :3 1/2miliarde acel" in loc de: 3 1/, miliarde de la". 162, randul 18 de sus, a se citi condamnafi" in loc de comandanti". 162, nota mntâi, idem ,condartinati". 172, rändul 4 de sus, a se citi dacd mal tdrziu" in loc de dar mai tdrziu". ,172, nota 3, rändul 4, a se citi trecea" in loc de trece ". 411, nota 3, ultimul ránd, a seciti benzile" in loc de cenzile". 470, rándul 19-20, a se citi la alegeri, Regele" in loe de la alegeri. Regele". 470, rándul 8 de jos, a se citi in clipa care` in loe de in clipa pe care". 497, randul 5 de jos, a se citi Sattel" in /oc de Settel". f 549, 7., ocupante" in loc de ocupate".

www.dacoromanica.ro PENTRU CITITORI Din cauza proportillor prea mari ce a luat aceastä lucrare, anexele au fost su primate.

www.dacoromanica.ro DE ACELA AUTOR:

Trecute vieti de Doamne qi Domnite. Vol. I. (Universul. Ed. a 3-a). Premiat de Academia Romdnd. * Trecute vieti de Doamne si Domnite. Vol. II. (Fundatia Re- gele Carol II). * Farmece (Viata lui Despot-Vodd). (Uriversul). * Acum o sutd de ani. 1834. Vol. I. (Libertatea). * Acum o sutd de ani. 1835. Vol. II. (Libertatea). * Intdmplarea Cea.Mare. (Cartea Romaneasa). * Pe aripa vremei (epuizat). (Tip. Steaua). * Prin viroage a coclauri (epuizat). (Cultura Nationalá). * Amintirile unui fost holeric (epuisat). (Flaara. Ed. a 2-a). Premiat de Academia Romana*. * P. P. Carp ;i locul sdu in Istoria politied a tdrii.Vol.I. (Universul).

***