(Rtr) Ioan Părean Mai Puneți Mâna Pe Constituție, Domnilor, Că Nu Urzică!

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

(Rtr) Ioan Părean Mai Puneți Mâna Pe Constituție, Domnilor, Că Nu Urzică! Col. (rtr) Ioan Părean Mai puneți mâna pe Constituție, domnilor, că nu urzică! Constituția României, legea legilor, a ajuns să fie batjocorită de tot mai mulți politicieni. A ajuns să fie călcată în picioare ca o cârpă de șters pe jos. Aș propune guvernanților ca această lege a legilor să fie tradusă în principalele limbi europene, în special în limba germană, să poată fi înțeleasă și de unii care o au ca limbă maternă. Cum să ne explicăm faptul că cel chemat să asigure un echilibru politic, să fie un mediator între partidele politice din țară, s-a transformat într-un agent electoral al unui anumit partid, întâmplător sau nu, aflat la putere. Era pe vremuri un banc în care se punea întrebarea: „Cu cine se învecinează URSS? Răspuns: Cu cine vrea ea!”. Așa și-acum. Dacă cineva întreabă: „Câți bolnavi de COVID 19 avem în România?” Răspunsul este: „Câți vor guvernanții noștri și președintele Iohannis!”. Dacă vrem să avem mai puțini infectați, se fac mai puține testări, iar dacă vrem să n-avem niciun infectat, sistăm testările. Simplu! Așa s-a întâmplat și în preajma recentelor alegeri. După aproape un an de când suntem obligați să purtăm pretutindeni acele odioase măști sanitare, aflăm oficial că mai mult de jumătate dintre acele măști sunt neconforme și nu ajută la nimic. Oare câți români au trecut la cele veșnice, folosind cu încredere acele măști neconforme în focarele pandemiei? Răspunde cineva de moartea acelor concetățeni care au purtat, fără să știe, măști neconforme? Avem instituții ale statului care au menirea să ne apere de aceste falsuri. N- am auzit să fie cineva arestat și pedepsit că nu și-a făcut datoria, dar am auzit de zeci și sute de conaționali care au fost amendați că nu purtau aceste măști, dintre care multe neconforme. Tot ce se stabilește în legătură cu viața noastră personală, mă refer la carantina prelungită și iar prelungită, se decide după consultările cu specialiștii și experții care n-au chip și nume. Niște anonimi, se pare, care ne carantinează în case de ni se tocesc pijamalele. Aș vrea să le văd mutrele de „intelectuali” ca, atunci când îi voi întâlni, să le „mulțumesc” că au avut grijă de mine și m-au ținut forțat la domiciliu. Un lucru să fie clar: mai mult ca mine însumi, nimeni nu mă iubește. Și eu știu să fiu precaut! Am ajuns să ne dăm pumni și coate, atunci când ne întâlnim cu prietenii. Soluțiile de dezinfectat mâinile sunt și ele, cele mai multe, neconforme, putând duce la orbire din cauza conținutului ridicat de metanol. 1 Dacă vorbim de distanța care trebuie păstrată între persoane de frica virusului SARS-COV-2, vorbim despre distanța fizică și nicidecum despre distanța socială, care este cu totul altceva. Dar, te pui cu „intelectualii” din conducerea țării?! Ei nu pun mâna pe Constituție, darmite pe Dicționar! Pandemia este în plină desfășurare, criza economică se apropie cu pași mari, dar avem o mare speranță. UE este pe cale să ne ajute cu 83 miliarde de euro. Și, dacă nu vom primi banii promiși de UE, mai avem, totuși, o speranță: Botswana este gata să ne sponsorizeze cu peste 10 milioane din bancnotele sale. Bune și acelea, uneori chiar mai bune decât leii, dolarii sau euroii. Am văzut la politicienii noștri tot felul de ticuri nervoase: unii își plimbă degetele prin păr sau își mângâie chelia deasă, alții se scarpină în fund, iar altul, persoană importantă, nu spun cine, silabisește papagalicește, tot la trei fraze: Pe-Se-De, Pe-Se-De. Aș propune ca, atunci când sunt aleși sau sunt numiți în anumite funcții politice și nu numai, cei în cauză să-și facă și testul IQ, care să fie adăugat la CV sau fișa personală. Să știm și noi cu cine avem de-a face și cât îi duce capul. IQ-ul să fie așezat alături de declarația de avere. Mă-ntorc din nou la un citat din zicerile matematicianului Grigore Moisil: „O nulitate (un „0”) ridicată la putere rămâne tot o nulitate!” După 1989, nu credeam că voi mai auzi strigându-se pe străzi: „Libertate!” și „Jos Dictatura!” Acum, după 31 de ani, am auzit din nou. Oare ne-am întors în timp? Aș vrea să știu ce făceau vitejii noștri conducători în Decembrie 1989. Eu am fost atunci pe stradă, dar pe ei nu i-am văzut. Nu cred că au ridicat capul mai sus de pervazul ferestrei. Dar, ce să mai vorbim de „vacanța mare” a copiilor și nepoților noștri… Dacă „școala online” este o formă evoluată de educație în „România educată”…eu sunt mitropolit. Până în prezent, la peste patru luni de la deschiderea școlilor, nici măcar jumătate dintre tabletele promise n-au ajuns la destinatari. Nu sunt tablete, nu sunt laptopuri, internetul nu prea funcționează sau nu există, în unele sate nici electricitatea n-a ajuns, dar noi facem educație modernă. Nimic nu se face la termenul stabilit și anunțat. Toate sunt întârziate, toate sunt făcute de mântuială. Asta este „România normală”? Poate că da. Un popor își are conducătorii pe care îi merită …și pe care îi votează periodic. Doamne, ocrotește-i pe români! 2 Prof. univ. dr. Corvin Lupu „Universitatea Lucian Blaga” din Sibiu Istoricul american Larry L. Watts despre unii trădători din conducerea Securității României (II) La începutul anilor 1980, în România a sosit, printre alți tineri din SUA veniți să facă studii superioare în România, Larry L. Watts, care dorea să învețe istoria, „regina științelor umaniste”. Continuăm în rândurile de mai jos politice, Ceaușescu a fost trecut pe lista de articolul început în nr. 1/2020 al revistei proscriși de către cenzura actualului regim „Rezervistul Sibian”. globalist, care respinge personalitățile Abordările istoricului Larry L. Watts naționalist-suveraniste ale istoriei, mai ales privitoare la istoria Securității României ale celei recente. Emisiunea a fost transmisă Socialiste sunt un model de metodă în luna decembrie, când Larry L. Watts era istoriografică. El înlătură supozițiile și plecat în vacanța de Crăciun în SUA. S-a menține doar certitudini în jurul cărora se bucurat de o mare audiență. La întoarcere, în poate cerceta în continuare. Este un istoric ianuarie, când emisiunea a fost transmisă în foarte onest, care nu se raportează politic la reluare de TVR, Larry L. Watts a urmărit-o și sistemul din care face parte și pe care l-a a constatat cu surprindere că a fost cenzurat și slujit ca și slujbaș al statului american. De precizările privitoare la recomandarea ca exemplu, cu ani în urmă, Televiziunea Ceaușescu să primească Premiul Nobel Română a produs emisiunea „Moștenirea pentru Pace au fost eliminate. S-a interesat clandestină”, prezentată de Monica Ghiurco. cine a cenzurat, a aflat că cea vinovată este Principalii protagoniști ai emisiunii Rodica Culcer, GDS-ista globalistă care era înregistrată și transmisă ulterior au fost Larry șefă la TVR Actualități. Larry Watts a L. Watts și generalul istoric Cristian Troncotă. intervenit la nivel înalt și Rodica Culcer a fost Printre multe altele, Larry L. Watts a spus că, destituită și trecută la pensie, continuându-și în anul 1969, Departamentul de Stat al SUA a ulterior propaganda globalistă, prin transmis ambasadelor din Europa misiunea de intermediul GDS, în alte medii. a face lobby pentru ca lui Nicolae Ceaușescu Privitor la activitatea ilegală a să i se acorde Premiul Nobel pentru Pace. Securității, Larry L. Watts arată faptul că ea Istoricul-demnitar american a făcut această nu s-a conformat liniei politice a României, relatare cu toate că, din motive eminamente că a încălcat regulamentele și ordinele 3 conducerii politice a țării, iar șefii Securității acestei instituții și a se vedea că rolul ei au rămas în legătură ascunsă cu KGB și cu pozitiv de apărare a țării, respectiv de apărare serviciile secrete din celelalte state din Blocul a economiei naționale, a conducerii țării, a Sovietic, cu toate că acest lucru le-a fost cetățenilor, de apărare împotriva serviciilor interzis în mod categoric. secrete adverse etc, a fost deturnată în direcția Trădarea Securității este astăzi o alianței Securității cu serviciile secrete realitate demonstrată de mai mulți istorici, inamice care ne-au atacat în decembrie 1989 ofițeri de securitate, jurnaliști de investigații, și în direcția jefuirii uriașelor sume de bani memorialiști. Dovezile pe care se bazează produse prin activitățile economice și de aceștia sunt furnizate de documente, de comerț exterior ale economiei naționale și memorii ale unor cadre militare, inclusiv din apoi de jefuirea patrimoniului economic al Securitate, de infiltrarea agenților Securității României.1 la Europa Liberă pentru a-l putea submina pe Istoricul Cristian Troncotă le-a spus Ceaușescu din poziția de redactori ai postului foștilor securiști, în mod repetat, în București de radio cu cea mai mare audiență etc. Cu și în alte orașe ale țării, cu ocazia unor toate acestea, societatea românească rămâne prezentări de carte, conferințe etc, că SE FAC în continuare, în mare parte, derutată și după DE RÂS, umblând permanent cu minciuna în trei decenii și nu înțelege corect și complet gură. După lovitura de stat din decembrie acest fenomen istoric. 1989, SRI a dorit să editeze „Cartea Albă a Foștii securiști, cu deosebire cei Securității”. Aproape toți angajații serviciului fundamentaliști, din aripa trădătoare a fostei proveneau din fosta Securitate și doreau să-și Securități, care sunt cei mai activi, susțin cu evidențieze „importanța națională”. multă determinare perpetuarea minciunii Directorul Măgureanu i-a însărcinat pe privitoare la „patriotismul”, „eroismul” și ofițerii Aioanei și Troncotă, ajutați de alți „devotamentul” lor față de România, ceea ce lucrători ai aparatului de la CID (Centrul de este dovedit că nu este adevărat, trădarea Informare și Documentare), să aleagă cele Securității fiind astăzi limpede ca lumina zilei.
Recommended publications
  • Sistemul Internaţional Şi Politica Puterilor Minore
    ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE TEZĂ DE DOCTORAT: SISTEMUL INTERNAŢIONAL ŞI POLITICA PUTERILOR MINORE. CAZUL ROMÂNIEI, 1913-1989 COORDONATOR: DOCTORAND: Prof. Univ. Dr. Mihail E. Ionescu Asist. Univ. Andrei Miroiu BUCUREŞTI, 2004 1 PARTEA I-A PUTERILE MINORE ÎN POLITICA INTERNAŢIONALĂ Această teză de doctorat reprezintă un demers realist de a înţelege comportamentul unei puteri minore, România, în raport cu propriul subsistem al relaţiilor internaţionale. Voi încerca, pe de o parte, să critic teoriile realiste actuale care tratează problematica puterilor minore şi să alcătuiesc o viziune contextualizată pentru principalul obiectiv al cercetării. Pe de altă parte, voi încerca să înţeleg comportamentul României ca actor internaţional axându-mă pe cele mai relevante teste din punctul de vedere al perspectivelor realiste: deciziile privind conflictul militar şi poziţia în sistemele de alianţe. Propria viziune asupra modului în care se structurează politica puterilor minore pornind de la constângerile sistemului internaţional, anunţată în prima parte a tezei, va fi testată în cele două părţi ale lucrării care vizează problematica românească. A doua parte a tezei va viza comportamentul României în momentele deciziilor esenţiale pentru supravieţuirea sau mărirea unui stat, cele privind acceptarea sau neacceptarea conflictului militar, din puctul de vedere al disputei teoretice legate de acţiunile de balansare şi de aliniere. A treia secţiune va încerca, bazându-se pe principiile analizei strategice şi ale analizei diplomatice să înţeleagă rolul României într-un cadru al hegemoniei de pace, determinat de plasarea în blocul estic între 1945 şi 1989-1991. Războiul interstatal a fost perceput în literatura clasică a relaţiilor internaţionale drept fenomenul central al oricărei investigaţii generatoare de teorii în 2 domeniul politicii mondiale1.
    [Show full text]
  • August 22, 1989 Report of the Embassy of Romania in Warsaw to the Ministry of Foreign Affairs, 0145 Hr
    Digital Archive digitalarchive.wilsoncenter.org International History Declassified August 22, 1989 Report of the Embassy of Romania in Warsaw to the Ministry of Foreign Affairs, 0145 hr Citation: “Report of the Embassy of Romania in Warsaw to the Ministry of Foreign Affairs, 0145 hr,” August 22, 1989, History and Public Policy Program Digital Archive, Document 72 in Dumitru Preda and Mihai Retegan, 1989 – Principiul Dominoului: Prabusirea Regimurilor Comuniste Europene, Bucharest, Editura Fundatiei Culturale Romane, 2000, pp. 164-167; AMAE, Varsovia/1989, vol. 3, f. 57-63. Translated for CWIHP by Larry Watts. http://digitalarchive.wilsoncenter.org/document/121612 Summary: Romanian Ambassador to Poland Ion Tesu reports on the Polish response to Ceaușescu's 19 August message to all of the socialist countries. Includes a written response from the PUWP leadership Original Language: Romanian Contents: English Translation Report of the Embassy of Romania in Warsaw to the Ministry of Foreign Affairs August 22, 1989, 0145 hr RCP CC – Comrade Secretary Ion Stoian, MFA – Comrade Minister Ioan Totu, Comrade Deputy Minister Constantine Oancea, DR I In the evening of 21/08/1989 I was called to the CC of the PUWP where I was received by comrade W. Natorf, the CC Secretary for International Relations, and by B. Kulski, the deputy minister of the Polish MFA. Comrade Natorf made known to me that he called me in order to communicate the point of view of the PUWP leadership referring to the considerations of the party and state leadership of S. R. Romania, and personally of comrade Nicolae Ceaușescu, secretary general of the Romanian Communist Party, president of the Socialist Republic of Romania, transmitted in the evening of 19- 20 August of this year to the party and state leaderships of all of the socialist countries.
    [Show full text]
  • Dr. Carmen Rijnoveanu Consiliul Apărării Al Republicii Socialiste România Existenţa Unui Organism Politico-Militar Cu Atribu
    Dr. Carmen Rijnoveanu Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară (Ministerul Apãrãrii), Bucureşti Consiliul Apărării al Republicii Socialiste România Existenţa unui organism politico-militar cu atribuţii în domeniul apărării ţării a constituit o tradiţie care urcă în perioada dintre cele două războaie mondiale. După desăvârşirea unităţii naţionale la 1 decembrie 1918, statul unitar român a trecut printr-o perioadă de profunde şi complexe transformări politice a căror expresie s-a regăsit în adoptarea Constituţiei din 1923, socotită la acea vreme, printre cele mai moderne din Europa. În această Constituţie, la art. 122 se stipulează: „Se va înfiinţa un Consiliu Superior al apărării ţării, care va îngriji, în mod permanent, de măsurile necesare pentru organizarea apărării naţionale”. Astfel, la 14 martie 1924 a fost adoptată Legea privind organizarea Consiliului Superior al Apărării Ţării, care avea menirea de “a examina, coordona şi soluţiona toate chestiunile relative la apărarea naţională”. Hotărârile lui erau obligatorii după acceptarea lor de către Consiliul de Miniştri. Consiliul era compus din: Consiliul de Miniştri (ca preşedinte), A.S.R. Principele Moştenitor1, miniştrii de Război, Externe, Industrie şi Comerţ, Comunicaţii, Lucrări Publice, Finanţe, Agricultură, Sănătate Publică şi Interne. Din acest Consiliu mai făcea parte, cu vot consultativ, Consiliul Superior al Oştirii. Consiliul a funcţionat până în 1940 fiind desfiinţat odată cu preluarea puterii de către mareşalul Ion Antonescu. Decizia de înfiinţare a Consiliului Apărării a fost motivată, deci, istoric, dar principala cauză a reprezentat-o „episodul cehoslovac” din august 1968 şi, pe cale de consecinţă, evoluţiile dramatice care au urmat intervenţiei militare în forţă a armatelor statelor membre ale Tratatului de la Varşovia (21 august 1968).
    [Show full text]
  • Alphabetical Contents 1993-2019
    Alphabetical Contents 1993-2019 Abraham, Dorel, Puterea si mediul construit, AT, nr. 1/1993, p. 47-58 Abraham, Florin, Utopii periculoase, AT, nr. 24-25, 3-4/1999, p. 269-270 Abraham, Florin, Colectivizarea comunei Mirsid, judetul Salaj, 1956-1962, AT, nr. 26- 27, 1-2/2000, p. 105-127 Abraham, Florin, Alexandru Bârlădeanu (1911-1997), AT, nr. 28-29, 3-4/2000, p. 222- 224 Abraham, Florin, Atitudini politice ale puterii comuniste fata de problemele populatiei dupa moartea lui Stalin, AT, nr. 30-31, 1-2/2001, p. 140-146 Abraham, Florin, Iosif Chişinevschi (1905-1963), AT, nr. 30-31, 1-2/2001, p. 233-234 Abraham, Florin, The Rhetoric of Discourse on the “Imperialist Bloc” in The Cominform Newspaper, 1947-1956, AT, nr. 34-35, 1-2/2002, p. 136-144 Abraham, Florin, Europa Centrala la sfarsitul razboiului rece, AT, nr. 40-41, 3-4/2003, p. 76-91 Abraham, Florin, Rolul factorilor externi in schimbarile din blocul communist din anii ’80, AT, nr. 3-4/2004, p. 98-109 Abraham, Florin, Societatea civilă din Romania: de la totalitarism la democraţie, I, AT, nr. 3-4/2005, p. 176-184. Abraham, Florin, Societatea civilă din Romania: de la totalitarism la democraţie, II, AT, nr. 1-2/2006, p. 184-198. Abraham, Florin, Direcţii ale cercetării represiunii comuniste în România după 1989, AT, nr. 3-4/2006, p. 177-195. Abraham, Florin, Procesul istoriografic al « Procesului comunismului », AT, nr. 1- 2/2007, 115-134. Abraham, Florin, Influenţa anticomunismului asupra istoriografiei române recente, AT, nr. 3-4/2008, p. 123-144.
    [Show full text]
  • Ceausescu-PCR: Dictatorul, Delirul, Ideologia
    Ceausescu-PCR: Dictatorul, delirul, ideologia “Partidul, Ceausescu, Romania” erau cuvintele imnului neoficial al regimului comunist care s-a năruit in decembrie 1989. In decembrie 2010, impreuna cu exceptionalul critic care a fost Alex. Leo Serban, am prezentat, la festivalul de film romanesc organizat de ICR din New York, filmul lui Andrei Ujica, „Autobiografia lui Nicolae Ceausescu”. Reiau aici cateva din ideile din interventia mea. O fac sub forma unor ipoteze despre dictatura lui Ceausescu, inevitabil succinte, chiar laconice. In cartea mea „Stalinism pentru eternitate” si in alte lucrari am dezvoltat pe larg aceste idei. Saptamana viitoare, IICCMER si Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti organizeaza o conferinta legata de aniversarea celor 90 de ani de la infiintarea PCR. www.crimelecomunismului.ro Imi amintesc de luna mai 1966 cand liderul totalitar de la Bucuresti tinea unul dintre cele mai importante discursuri din cariera sa politica pe tema PCR drept continuator al „traditiilor progresiste ale clasei muncitoare, ale poporului”. Se deschidea la Bucuresti, in prezenta conducerii PCR, noul Muzeu de istorie a partidului, a miscarii revolutionare din Romania, in sediul fostului Muzeu “Lenin-Stalin”, in cladirea in care se afla astazi Muzeul Taranului Român. Intrarea in prima sala a muzeului era strajuita de busturile lui Decebal si Traian. In salile legate de lupta PCdR in ilegalitate erau expuse fotografiile unor militanti azvarliti de Dej in deplina uitare, atunci cand nu erau public stigmatizati: Gh. Cristescu (Plapumaru), Boris Stefanov, Ana Pauker, Vasile Luca, Constantin Doncea, Dumitru Petrescu, Miron Constantinescu, Iosif Chisinevschi, Alexandru Iliescu, Constantin Parvulescu. Nu venise inca randul lui Lucretiu Patrascanu, lucrul acesta avea sa se petreaca abia dupa Plenara din aprilie 1968.
    [Show full text]
  • Diplomatici Ai URSS,SUA Şi Marrea Britanie, PNŢ,PNL,PSD,PCR Au Creat O Coaliţie ,Cu Scopul Constituirii Unui Guvern Care Să Încheie Armistiţiul Cu Naţiunile Unite
    VICTIMELE GENOCIDULUI: DIPLOMAŢI [sinteză Livia Dandara] Miniştrii de Externe : 23 aug.'44- 29 dec.'89- 12 mai '95 ) LD: Enumerăm şefii diplomaţiei româneşti în "epoca Dej " , "epoca Ceauşescu " şi "epoca Iliescu" ,pentru a medita asupra rolului sau răspunderii lor în represiunea regimului comunist , pentru a imprima un anume curs poziţionării României pe planul relaţiilor internaţionale. -Grigore Niculescu-Buzeşti - guv.Sănătescu (I ): 23 aug.-3 nov.'44 ; - Constantin Vişoianu - guv.Sănătescu(II ) şi guv.Nicolae Rădescu ( 4 nov. '44-5 mart'45 ) - Gheorghe Tătărescu -guv. Petru Groza (I, II ) : 6 mart.'45- 5 nov.'47. - Ana Pauker - guv. Petru Groza (II, III, IV) şi guv.Gheorghiu- Dej( I ): (5 nov.'47 -10 iul'52 ) - Simion Bughici - guv. Gheorghe Gheorghiu -Dej ( I, II ): 10 iul.'52 - 4 oct.'55 ; - Grigore Preoteasa - guv. Gheorghiu Dej (II ) , guv. Chivu Stoica : 4 oct.'55 - 15 iul.'57 ; - Ion Gh.Maurer - guv.Chivu Stoica : 15 iul.'57 - 21 mart.'61 - Corneliu Mănescu - guv. I.Gh.Maurer ( I ,II,III,IV, V ): 21 mart'61 - 23 oct.'72.) - George Macovescu - guv. IGMaurer ( V) şi guv. Manea Mănescu (I): 23 oct.'72 - 23 mart.'78 ) - Ştefan Andrei - guv.Manea Mănescu ,guv.Ilie Verdeţ ,guv.C.Dăscălescu :mart.'78 -22 dec.'89 ). Revoluţia din dec.'89 - Sergiu Celac - guv.provizoriu Petre Roman: 26 dec.'89-28 iun.'90 - Adrian Năstase - guv. Petre Roman ( II ), guv.Stolojan :28 iun.'90 - 19 nov.'92 - Teodor Viorel Meleşcanu - guv.Stolojan , guv. Nic.Văcăroiu : 19 nov.'92 -12 mai'95 CRONOLOGIE LEGISLAŢIE REPRESIUNE /23 august '39 - / iunie '40 / iun.'41 / România- stat învins [LD: nu este cazul să fac- fie şi pe scurt- istoria războiului al II-lea mondial.
    [Show full text]
  • PCR Şi Guvernanţi – Nomenclatura Şi Colaboratorii [Sinteză Livia Dandara]
    AUTORII GENOCIDULUI: PCR şi guvernanţi – nomenclatura şi colaboratorii [sinteză Livia Dandara] [LD: Paradoxal, ei apar foarte rar în documentele care descriu represiunile , deoarece ordinele lor de arestare , date pe linie ierarhică de guvern şi partid, erau executate de Securitate şi Miliţie , iar procesele erau în competenţa procurorilor şi judecătorilor .De aceea am pus în fruntea acestor tabele adevăraţii autori politici şi morali ai genocidului .Istoricii -sau Justiţia ? sau Parlamentul ? -ar trebui să scoată la iveală Tabelele cu activiştii de partid -centrali şi locali - care , în fond, au alcătuit "sistema " regimului totalitar comunist. Pentru că : Gheorghiu -Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu , Petru Groza, Teohari Georgescu , Vasile Luca , Ana Pauker, Miron Constantinescu , ş.a ş.a, au depus tot zelul pentru a emite decrete-legi, instrucţiuni, circulare , ordine de zi, prin care s-a realizat crima decapitării elitelor româneşti Vezi Tabelul Cronologia represiunii] ------------------------------------------------ - Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al PMR. Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Anthologie cu 75 documente./ Reorganizarea aparatului CC al PMR (1950-1965) / Secţiile CC al PMR / Aparatul local / Evoluţia numerică şi compoziţia aparatului de partid / Salarizarea, orarul de lucru, regimul pensiilor, bugetul PMR / Nomenclatura CC al PMR :evoluţia numerică ; evidenţa cadrelor / Privilegiile nomenclaturii CC al PMR : Casele speciale,centrele de odihnă, policlinici şi spitale cu regim special, fermele partidului
    [Show full text]
  • STENOGRAPHIC TRANSCRIPT of the Meeting of the Executive Political Committee of the Central Committee of the Romanian Communist Party
    Parallel History Project on NATO and the Warsaw Pact (PHP) April 2004 Romania and the Warsaw Pact, 1955–1989 www.isn.ethz.ch/php Edited by Dennis Deletant, Mihail E. Ionescu, and Anna Locher ________________________________________________________________________________________________ STENOGRAPHIC TRANSCRIPT of the meeting of the Executive Political Committee of the Central Committee of the Romanian Communist Party Neptun , 23 July 1988 The meeting was chaired by comrade NICOLAE CEAUSESCU, General Secretary of the Romanian Communist Party. Participants : comrades Emil Bobu, Elena Ceausescu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dascalescu, Ion Dinca, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Paul Niculescu, Constantin Olteanu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pana, Dumitru Popescu, Stefan Andrei, Radu Balan, Nicu Ceausescu, Gheorghe David, Ion Fratila, Mihai Gere, Maria Ghitulica, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Mihai Marina, Ilie Matei, Vasile Milea, Ioachim Moga, Ana Muresan, Cornel Pacoste, Tudor Postelnicu, Petre Preoteasa, Constantin Radu, Ion Radu, Ion Stoian, Iosif Szasz, Traian Stefanescu, Ioan Toma, Ioan Totu, Vasile Barbulescu, Silviu Curticeanu, Gheorghe Tanase. The members of the government, the first secretaries of the county party committees, and other cadres with positions of responsibility in the line of party and state have also taken part. Before dealing with the agenda of the meeting, the Executive Political Committee of the Central Committee of the Romanian Communist Party marked the celebration of twenty-three years from the 9th Congress of the Romanian Communist Party. ……………………………………………………………………………………………… POINT 4 Information regarding the Conference of the Political Consultative Committee of the states participating in the Warsaw Treaty Comrades, have you read the materials related to the meeting of the Political Consultative Committee ? (Yes, we have.).
    [Show full text]
  • Vitralii – Lumini Și Umbre” Nr
    VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an VI, nr.23, iunie - august 2015 5 V I T R A L I I L U M I N I Ş I U M B R E Publicaţie editată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii DIRECTOR: Col. (r) Filip Teodorescu Contact: Bucureşti, str. Toamnei nr. 37, sector 2 Tel.: (0040)-21-2119957 [email protected] www.acmrr-sri.ro ©ACMRR-SRI Bucureşti 2015 ISSN 2067-2896 6 VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an VI, nr.23, iunie – august 2015 „VITRALII – LUMINI ŞI UMBRE” Consultanţi ştiinţifici Acad. Dinu C. Giurescu Prof. univ. dr. Ioan Scurtu Dr. ist. Alex Mihai Stoenescu Conf. univ. dr. Aurel V. David Colegiul de redacţie Redactor şef: Gl. bg.(r) Prof. univ. dr. Cristian Troncotă Redactor şef adjunct: Paul Carpen Secretar de redacţie: Gl. bg. (r) Maria Ilie Membri: Gl. mr. (r) Dumitru Bădescu Col. (r) Mihai Constantinescu Col. (r) Hagop Hairabetian Gl. mr.(r) Marin Ioniţă Gl. bg. (r) Nechifor Ignat Gl. bg. (r) Vasile Mălureanu Responsabilitatea juridică pentru conţinutul materialelor publicate revine exclusiv autorilor acestora. Opiniile şi punctele de vedere exprimate de autori în cuprinsul revistei pot să nu corespundă integral cu cele ale ACMRR-SRI. Reproducerea sub orice formă a conţinutului acestei publicaţii este permisă cu menţionarea sursei şi a autorului. Manuscrisele nepublicate nu se restituie. VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an VI, nr.23, iunie - august 2015 7 C U P R I N S Editorial Mesajul directorului Serviciului Român de Informații, domnul Eduard Hellvig, adresat Adunării Generale a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din SRI ............................................
    [Show full text]
  • Arhivele Olteniei. Serie Nouă, Nr. 24/2010
    ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” CRAIOVA ARHIVELE OLTENIEI 24 SERIE NOUĂ EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE 2010 Redactor-şef: Cezar Avram (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova) Secretar de redacţie: Iustina Burci (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova) Responsabil de număr: Ileana Cioarec (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova) Colegiul de redacţie: Marc Olivier Baruch (EHEES, Paris), Anne Marie Cassoly (Universitatea „Robert Schumann”, Strasbourg), Vladislav Iakimovici Grosul (Institutul de Istorie, Academia Rusă de Ştiinţe, Moscova), Dan Berindei (Academia Română, Bucureşti), Florin Constantiniu (Academia Română, Bucureşti), Dinu C. Giurescu (Academia Română, Bucureşti), Ştefan Ştefănescu (Academia Română, Bucureşti) Alexandru Vulpe (Academia Română, Bucureşti), Denisa Bică (Universitatea „Spiru Haret”), Dinică Ciobotea (Universitatea din Craiova), Sorin Liviu Damean (Universitatea din Craiova), Lucian Dindirică (Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”), Gruescu Ramona (Universitatea din Craiova), Alin Mitrică (Universitatea din Craiova), Tudor Nedelcea (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova), Vladimir Osiac (Universitatea din Craiova), Cristian Preda (Universitatea din Bucureşti), Roxana Radu (Universitatea din Craiova), Laurenţiu Vlad (Universitatea din Bucureşti), Mihai Vladimirescu (Universitatea din Craiova) Comitetul de redacţie: Bărbieru Mihaela (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova), Anca Ceauşescu (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova), Gabriel Croitoru (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova), Mihaela Damean (Universitatea din Craiova), Georgeta Ghionea (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova), Simona Lazăr (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova), Nicolae Mihai (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.
    [Show full text]
  • Caietele CNSAS
    Acest volum a fost publicat cu sprijinul financiar al FUNDAŢIEI KONRAD ADENAUER Caietele CNSAS Revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Anul II, nr. 2(4)/2009 Editura CNSAS Bucureşti 2010 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Bucureşti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3 www.cnsas.ro Caietele CNSAS, anul II, nr. 2(4)/2009 ISSN:1844-6590 Consiliu ştiinţific: Dennis Deletant (University College London) Łukasz Kamiński (Institute of National Remembrance, Warsaw) Gail Kligman (University of California, Los Angeles) Dragoş Petrescu (University of Bucharest & CNSAS) Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, College Park) Virgiliu-Leon Ţârău (Babeş-Bolyai University & CNSAS) Katherine Verdery (The City University of New York) Pavel Žáček (Institute for the Study of Totalitarian Regimes, Prague) Colegiul de redacţie: Florian Banu Silviu B. Moldovan Liviu Ţăranu (responsabil de revistă) Coperta: Cătălin Mândrilă Machetare computerizată: Liviu Ţăranu Corectură text în limba engleză: Cipriana Moisa, Gabriela Toma Editura Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii e-mail: [email protected] CUPRINS I. Aparatul represiv comunist: instituţii, cadre, obiective Luminiţa Banu, Ofiţerul de lângă tine – consideraţii sumare privind conspirarea ofiţerilor de securitate în anii ’70 ………………………………………………….9 Liviu Pleşa, Contraspionajul în prima parte a regimului Ceauşescu (anii ’60-’70). Organizare, atribuţii şi metode de acţiune ………………………………………....27 Adrian Nicolae Petcu, Activitatea Departamentului Cultelor în atenţia Securităţii (1970-1989) …………………………………………………………………69 Florian Banu, Instrumentalizarea justiţiei de către regimul comunist (1945-1958)…121 Iuliu Crăcană, Infracţiunea împotriva proprietăţii socialiste – ţintă a justiţiei regimului democrat-popular. Cauzele şi urmările Plenarei CC al PMR din 9 – 13 iunie 1958….147 Nicolae Ioniţă, Fişe biografice ale şefilor unităţilor centrale ale Securităţii de la sfârşitul anilor `50………………………………………………………………...…183 II.
    [Show full text]
  • Document Nr 4 TIPO.Indd
    aniversări 150 DE ANI ÎN SLUJBA OAMENILOR General-maior dr. Dumitru SESERMAN1 a 23 februarie 2006, prin Ordinul ministrului teme franceze asupra Lapărării nr. M 32, ziua de 9 octombrie este părţilor elementare; teme introdusă în galeria tradiţiilor de cinstire şi sărbătorire a germane; desen liniar, părţile armelor şi specialităţilor militare ca Ziua Resurselor Umane. fi gurii omului într-un fel Actul de naştere a structurii centrale de personal a fost corect după modele date; semnat când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat, caligrafi a, scrisoare corentă, în anul 1862, Înaltul Decret prin care Ministerul de Război, ordinară, dreaptă şi plecată. rezultat în urma unifi cării politico-administrative, era Examenul oral cuprindea organizat pe două direcţii: I-a Direcţie Personal şi Operaţii opt etape multidisciplinare: Militare şi a II-a Direcţie Administraţia Generală. cursul religios, catehism Principalele atribuţii ale Direcţiei Personal şi Operaţii elementar, limba română, Militare erau: dislocarea şi disciplina trupelor, marşurile şi limba franceză, limba manevrele, organizarea taberelor de instrucţie; recrutarea: germană, aritmetica, istoria stabilirea contingentelor, chemarea recruţilor, încorporarea şi Principatelor, geografi a. eliberarea documentelor de lăsare la vatră etc.; organizarea Dezvoltarea diferitelor componente ale administraţiei oştirii, a efectivelor şi a lucrărilor statistice; evidenţa perso nalului militare centrale şi apariţia, în timp, a unor noi arme şi armatei (registrele matricole) şi a personalului administrativ; specializări militare au făcut ca, de-a lungul existenţei sale, studierea şi modifi carea regulamentelor militare; publicarea actuala Direcţie Management Resurse Umane să parcurgă un decretelor domneşti; angajările/reangajările în armată proces continuu de schimbări de structură şi de denumire. (în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza serviciul militar În toţi cei 150 de ani de existenţă, structura centrală de a devenit obligatoriu pentru toţi cetăţenii).
    [Show full text]