ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Foarte mic Litraj, Dacia Autocamionete, Ş Dacia 1304, Dacia Nova, Dacia Euro II; Dacia Supernova, Dacia Solenza; ŞANDRU, Ioan R. (n. Vălişoara, introducerea în fabricaţie Logan. Studii, Livezile, Alba, 30 iulie 1934). Inginer rapoarte, reuniuni tematice, inovaţii în mecanic, manager. Stabilit în Argeş, din 1966. domeniu. Colaborări didactice, Institutul de Şcoala Medie, Câmpeni, Alba (1953), Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti Institutul Politehnic, Braşov (1965). (1975-1997). Membru, diverse foruri Documentări externe: Franţa, Spania. profesionale autohtone, alte aprecieri publice. Specializare, industria de automobile. Iniţial, (M.T.D.). Întreprinderea Aro, Câmpulung (1965-1966). Activitate permanentă, Întreprinderea de ŞAPCALIU, Gheorghe (Buzău, 1867 – Autoturisme, Colibaşi/Mioveni: tehnolog, Câmpulung Muscel, 15 iunie 1941). Profesor, caroserie (1966-1970); şef, secţiile punţi istorie şi limba latină, om de cultură. Stabilit (1970-1973) şi transmisii (1973-1975); la Câmpulung, din 1891. Studii liceale, Buzău inginer şef, prelucrări mecanice (1975-1985); (1887), superioare, Bucureşti (1891). director de producţie automobile (1985- Activitate didactică permanentă, Câmpulung, 1990); director tehnic, SC Autoro SA (1990- Muscel: Şcoala Normală Carol I (1891-1905); 1999). Contribuţii directe la: fabricarea Gimnaziul/Liceul Dinicu Golescu (1905- autoturismelor Dacia 1100 şi Dacia 1300, 1929). Preocupat constant de cunoaşterea licenţă Renault, Franţa; omologarea reperelor tradiţiei statelor din Africa, America de Nord, din gama Estafette; îmbunătăţirea proiectării Europa. Adept al sistemului educaţional specifice. Studii, analize, rapoarte, reuniuni informativ: stimularea studiului valorilor tematice naţionale. Membru, diverse asociaţii clasice din Antichitate şi Renaştere; profesionale în domeniu, alte aprecieri direcţionarea gândirii elevilor spre înţelegerea publice. (M.T.D.). motivaţiei evenimentelor seculare; acceptarea dialogului; evocarea marilor personalităţi ŞANDRU, Viorel Gh. (n. Câineni, universale. Figură distincă a reşedinţei Vâlcea, 22 august 1949). Inginer mecanic, Muscelului, integrat discret spiritului Cetăţii, cercetător, manager. Stabilit în Argeş, din conlucrări intelectuale cu personalităţi 1972. Liceul Brezoi, Vâlcea (1967), marcante ale timpului. Aprecieri publice Universitatea din Braşov (1972). Exprimări antume şi postume. (I.M.D.). externe: Australia, Danemarca, Franţa, Ungaria. Activitate permanentă, industria de ŞCHEIANU, Dumitru Gh. (n. Călăraşi, autoturisme. Succesiv: proiectant, Grupul 13 decembrie 1949). Ofiţer de carieră, profesor Uzinelor de Automobile, Piteşti, Argeş (1972- universitar, electronică, manager. Integrat 1973); cercetător ştiinţific (1974-2000), preocupărilor argeşene, din 2001. Liceul Institutul de Cercetări pentru Automobile, Militar, Câmpulung Moldovenesc (1967), Colibaşi/Mioveni, Argeş (ICSITA, CCSITA, Şcoala Militară Superioară Rachete CESAR), director coordonator (1997-2001); Antiaeriene (1970), Academia Tehnică Biroul de Studii Automobile Dacia, director Militară, Bucureşti (1981), Universitatea coordonator adjunct (2001-2007); Direcţia Politehnică, Bucureşti (1994). Doctorat, Prestaţii Client RTR Dacia, şef program electronică, Bucureşti. Activitate specializată: (2007-2010); Renault Tehnologie Roumanie, Academia Tehnică Militară, Bucureşti (1981- Centrul Tehnic , Dâmboviţa, gestiune, 1990); Comandamentul Apărării Antiaeriene a piste de încercare (2010~). Contribuţii directe Teritoriului, Bucureşti (1990-1994); director, la: integrarea Dacia 1300; dezvoltarea Oficiul Central de Stat pentru Probleme proiectelor pentru Dacia Mediu Litraj, Dacia Speciale, Bucureşti (1994-2005) Preocupări

133 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI didactice, Universitatea din Piteşti (2001~). ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU Volume importante: Microelectronica. APĂRARE/CENTRUL DE PREGĂTIRE Circuite integrate. Structuri. Aplicaţii (1998); PENTRU APĂRARE NUCLEARĂ, Compendiu de teoria semnalelor în locaţie BIOLOGICĂ ŞI CHIMICĂ DIN (1998); Semnalele – purtătoarele informaţiei CÂMPULUNG (1957-1960; 1969~). (2007); Semnale (2007, în colaborare). Instituţie cu statut special, profilată pe Profesor universitar (2005). Numeroase activităţi militare specifice prevenirii şi articole, comunicări, referate, combaterii efectelor atacurilor nucleare, granturi/contracte de cercetare-proiectare biologice, radiologice sau chimice. Elaborarea publicate în reviste din ţară sau străinătate. doctrinei naţionale în domeniu, constituirea Invenţii, inovaţii programe naţionale şi structurilor aferente operaţiunilor ONU şi internaţionale. Membru, diverse asociaţii NATO, implicarea detaşamentelor proprii în profesionale în domeniu. Aprecieri publice. misiuni internaţionale, prezenţa unor ofiţeri în (M.C.S.). state majore interarme din Africa, America, Asia, Europa. Subunitate etalon: Compania ŞCOALA DE AGRICULTURĂ, 383. Comandanţi cunoscuţi: Nicolae Popescu DOBROGOSTEA (1903-1993). Prima (v.), Tudorel Radu. Participări permanente la instituţie de stat cu acest profil din judeţul pregătirea civililor pentru apărare în caz de Argeş, iniţiator, Mihail Manolescu (v.). pericol. Diverse atestări documentare interne Denumită, pentru început, Şcoala şi externe. (M.M.B.). Profesională de Agricultură (1903-1908). Ulterior: Şcoala Elementară cu două clase ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU (1908-1916;1919-1943); Şcoala Inferioară cu UNITĂŢI DE LUPTĂ MIHAI patru clase (1944-1948); Şcoala Profesională VITEAZUL/ŞCOALA DE OFIŢERI cu patru clase (1948-1962). Patrimoniu TANCURI, PITEŞTI (1949~). Instituţie de propriu: clădiri administrative, săli de clasă, învăţământ militar, existentă în reşedinţa bibliotecă, internat, locuinţe; fermă pentru Argeşului de la 17 august 1949, unitate aflată, instruire practică Dobrogostea (Merişani) şi iniţial, în Garnizoana Sibiu (1948-1949). Găvana (Piteşti); colecţii botanice, câmp de Suport logistic, preluat de la Şcoala de Ofiţeri experienţă, culturi cerealiere, plantaţii Artilerie Carol I, funcţională, pentru o pomicole, grădină de legume, loturi perioadă, la Piteşti, în perioada interbelică. semincere, sector zootehnic, instrumentar Fuziune cu Şcoala de Ofiţeri Tehnici Auto, specific. După 1962: Şcoala de Contabilitate Bucureşti, primul comandant (17 august 1949 şi Pregătirea Cadrelor din Agricultura – februarie 1950), Grigore Arcadie Duceag. Cooperatistă (1962-1988); Şcoala pentru Drapel de luptă: 30 decembrie 1954. Perfecţionarea Personalului Economic din Titulaturi succesive, adecvate evoluţiei Agricultură, subordonată Ministerului direcţionale de profil. Unitate personalizată, Agriculturii, Bucureşti (1988-1993). Directori 30 decembrie 1962: Şcoala Superioară de cunoscuţi: Traian Băilă, Mihail Bărbulescu, Ofiţeri Tehnici Activi Tancuri şi Auto Mihai Dumitru Vasiliu, Marin Berechet, Ioan Viteazul, Piteşti, Argeş. Durata studiilor: patru Tocilă, Teodor Apostu, Gheorghe Bujor, ani (1962-1969); trei ani (1969-1989). Nicolae Bogoi, Vasile Zarioiu (v.), Gheorghe Unificare managerială temporară cu Şcoala Secară (v.). Conlucrări comunitare. Clădiri Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri folosite, temporar, de Casa Agronomului Basarab I, Piteşti (1987-1990). După 1990, Argeş (1993-1996), transferate, apoi, structură de grad universitar (patru ani), Universităţii din Piteşti. Diverse atestări succesiv: Institutul Militar de Tancuri (1990- documentare. (C.D.B.). 1997); Şcoala de Aplicaţie pentru Tancuri şi Auto, respectiv Infanterie şi Vânători de

134 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Munte. Locaţie reabilitată, extinsă şi dotată Discipline prioritare de studiu: citire, scriere, conform actualelor criterii continentale. Baze religie, muzică sacră, istorie. Pentru de antrenamente, Smeura/Moşoaia şi absolvenţi, temporar, competenţe didactice, (Argeş). Numeroase serii de absolvenţi, ajunşi şcoli rurale. Activitate agreată de forurile în importante funcţii operative sau publice, eparhiale şi civile din Capitală, prefectură, naţionale şi internaţionale. Actuala denumire primăria urbană. Diverse implicări din 2005, subordonând: Centrul de Pregătire comunitare. Atestări documentare, notificări pentru Blindate, Piteşti (Argeş); Centrul de memoriale, consemnări monografice. Pregătire a Infanteriei Constantin (S.P.P.). Brâncoveanu, Făgăraş (Braşov); Centrul de Pregătrie Montană Bucegi, Predeal (Braşov). ŞCOALA DE CÂNTĂREŢI Comandanţi cu activitate mai îndelungată: BISERICEŞTI DIN CURTEA DE ARGEŞ Sergiu Malinovski (colonel), Vasile Milea (1910~1948; 1990~). Instituţie de învăţământ (v.), Ioan Săftescu (v.), Vasile Dumitraşcu eclesiastic, program special, pregătirea (v.), Constantin Anghel (v.), Ilie Dragomir cantorilor de strană pentru parohiile ortodoxe (v.), Mihai Chiriţă (v.), Emilian Pîşu (colonel, din Argeş şi judeţele limitrofe. Iniţial, doctor, ştiinţe militare). Volum monografic transferarea unităţii de la Piteşti, ulterior, (2010). Implicări constante în viaţa Cetăţii. entitate distinctă. Locaţii succesive: anexele Importante atestări documentare. (G.I.N.). Bisericii Flămânzeşti; clădire oferită de Societatea Frăţia a Clerului din Eparhia ŞCOALA DE ARTILERIE, PITEŞTI Argeşului, Piteşti, pentru Episcopia Argeşului (? - 1949). Instituţie de învăţământ militar (1912); imobil nou (1915), zona centrală pentru pregătirea ofiţerilor, existentă, iniţial, urbană. Obiecte de studiu (trei ani): muzică în Bucureşti. Clădiri speciale, construite pe vocală, muzică bisericească, Vechiul şi Noul terasa superioară a reşedinţei Argeşului. Testament, morala, liturgica, limba română, Activităţi teoretice, poligoane de tragere, istoria patriei, dreptul cetăţenesc. Elevi exerciţii coordonate cu alte arme, participări proveniţi, prioritar, din mediul rural, la realizarea anumitor proiecte comunitare. întreţinere asigurată, parţial, de Episcopia Concomitent, existenţa în localitate a Şcolii Argeşului. Directori, cu activitate pentru Subofiţeri, unite, la 22 iunie 1945, sub îndelungată: Vasile Predeanu; Aurel Popescu. comanda generalului de brigadă, Ioan Burnea, Reconfigurare după 1990. Implicări funcţie acordată, ulterior, colonelului Miltiade comunitare permanente. Diverse atestări Buzdea (martie 1948). Ministrul Apărării documentare. (S.P.P.). Naţionale, Emil Bodnăraş. Patrimoniu oferit Şcolii de Ofiţeri Mihai Viteazul, transferată ŞCOALA DE CÂNTĂREŢI din Garnizoana Sibiu (1949), astăzi, Şcoala de BISERICEŞTI DIN PITEŞTI (1897~1948). Aplicaţie, Piteşti. Importante atestări Instituţie de învăţământ eclesiastic, program documentare. (G.I.N.). special, pregătirea cantorilor de strană pentru parohiile ortodoxe din Argeş şi judeţele ŞCOALA DE CÂNTĂREŢI limitrofe. Iniţiativa Societăţii Cultural- BISERICEŞTI DIN CÂMPULUNG Filantropice Frăţia a Clerului din Eparhia (1852~1948). Instituţie de învăţământ Argeşului, preşedinte, Dimitrie Lascăr (v.), eclesiastic, program special, pregătirea deschidere oficială, 1 octombrie 1897. cantorilor de strană pentru parohiile ortodoxe Profesori cu activitate îndelungată: Radu din Muscel şi judeţele limitrofe. Fondator: Budescu; Teodor Băjenaru (v.); Platon Ciosu Gheorghe Căciulă, compozitor, psalt, profesor (v.). Locaţii succesive: anexele Protoieriei la Câmpulung (până în 1855). Locaţie iniţială: (1897-1899); chiliile Bisericii Greci (1899- Biserica Sfântul Nicolae, Câmpulung. 1905); imobil propriu, inaugurare, 14

135 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI noiembrie 1905, zona centrală urbană. Cadre fondurile Prefecturii Judeţului Argeş (34765 didactice din rândurile preoţilor. Obiecte de lei, curs 1910), terenuri experimentale, studiu (trei ani): muzică vocală, muzică ateliere, microfermă zootehnică, internat, bisericească, dogmatică, morala, liturgica, cantină, alte dotări specifice. Iniţial, limba română, istoria patriei, dreptul transferarea unităţii de la Budişteni, Muscel cetăţenesc. Elevi proveniţi, prioritar, din (1911-1912), ulterior, entitate proprie. mediul rural, folosiţi, uneori, după absolvire, Directoare cunoscută: învăţătoarea Maria S. inclusiv, ca dascăli/învăţători. Diverse Iordache/Bichiu. Activitate agreată prin implicări comunitare. Suport documentar, ministerele Instrucţiunii Publice şi volumele: Anuarul oraşului Piteşti (1936); Agriculturii, Bucureşti. Folosirea ulterioară a Episcopia Argeşului. 1793-1949 (2005), alte imobilului, Gimnaziul Unic Mixt Teiu-Deal informaţii ale timpului. (S.P.P.). (1948), director, Gheorghe Petre (v.). Diverse atestări documentare. (I.M.D.). ŞCOALA DE CONTABILI COOPERATORI ŞI GOSPODARI ŞCOALA DE FOTBAL SPORTING AGRICOLI, GOLEŞTI (1943-1949). DIN PITEŞTI (2000~). Unitate specializată Unitate specială de învăţământ, organizată din în pregătirea copiilor şi juniorilor pentru iniţiativa Institutului Naţional al Cooperaţiei, performanţe în domeniu. Fondator: Victor Bucureşti, director general, George Minescu. Jigman, fost preşedinte al Clubului de Fotbal Deschiderea oficială: 1 octombrie 1943, Argeş. Activitate permanentă la Piteşti până în Conacul Goleştilor, Goleşti, Muscel. Durata 2014, continuată, ulterior, la Câmpulung, studiilor, trei ani, elevii în vârstă de cel puţin finanţator principal, Nicolae Badea, acţionar, 13 ani, recomandaţi, expres de consiliile Clubul de Fotbal Dinamo, Bucureşti. cooperatiste rurale, preoţi şi învăţători. Săli Integrare instituţională în structura centrelor pentru activităţi teoretice, dormitoare, regionale de profil. Manager, preşedinte bucătărie, sufragerie, fermă (16 hectare), executiv şi antrenor coordonator, Tănase donaţie, Elena Perticari-Davila (v.), animale Dima. Promovarea constantă a tinerilor de rasă, maşini, unelte agricole, practică talentaţi în echipe de fotbal din ţară sau alte productivă. Director cunoscut: Alexandru state europene. Diverse atestări documentare. Constantinescu (Bucureşti), gestionarul (L.V.M.). restaurării clădirilor tradiţionale din Curtea Goleştilor (1942-1943), finanţare centrală. ŞCOALA DE GOSPODĂRIE Posibilităţi de edificare a unui local propriu, RURALĂ GRADUL I, BUDIŞTENI (1904- acţiune nefinalizată. Pentru anul şcolar1948- 1911; 1912-1948). Instituţie publică, 1949, şcoală de apicultură. Instituţii pregătirea fetelor pentru activităţi casnice, asemănătoare: Ismail (Basarabia); Luduş menaj, ţesătorie, agricultură. Locaţii (Transilvania); Orşova (Banat). Suport succesive: Casa Constantin Simescu (1904- documentar: Curierul Cooperaţiei Române, 1908); Casa obştei Topoloveanu (1908-1911); Nr. 7, din 1943, Bucureşti; arhiva Muzeului Casa Constantin Popescu (1912); clădire Viticulturii şi Pomiculturii, Goleşti, proprie (1913-1948), fermă (zece hectare), Ştefăneşti, Argeş. (C.D.B.). alte extinderi şi dotări specifice. Iniţiator: Alexandru Popescu, învăţător, primarul ŞCOALA DE ECONOMIE comunei Budişteni, Muscel. Directoare CASNICĂ DIN TEIU (1911~1948). cunoscute: Maria Vasilescu, Elena Instituţie de învăţământ profesional pentru Constantinescu, Stela Ştefănescu, Eufrosina fete, organizată conform prevederilor Legii Popescu, Ioana Rădulescu. Activităţi agreate din 1899, aprobată în Parlamentul României. prin ministerele Instrucţiunii Publice şi Distinct, la Teiu-Deal: clădiri construite din Agriculturii, Bucureşti. Bază materială

136 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI preluată de Şcoala primară/Gimnazială Butculescu (v.), Marin M. Branişte (v.). Budişteni, , Argeş, numită, din 2007, Numeroase comentarii contemporane. Constantin C.D. Fântâneru (v.). Unităţi (I.M.D.). asemănătoare la: (Muscel); Şuici, Teiu, (Argeş). Diverse atestări ŞCOALA DE MESERII documentare. (I.M.F.). CONSTANTIN MICULESCU DIN ŞUICI (1926-1939; 1950-1963). Instituţie de ŞCOALA DE LA BISERICA învăţământ profesional, subordonată SFÂNTUL GHEORGHE DIN PITEŞTI Ministerului Economiei Naţionale, donator- (Secolul XVIII). Unitate începătoare de fondator, Constantin Miculescu (v.). învăţământ autohton, existentă pe lângă Patrimoniu complex: săli de clasă, ateliere, locaşul de cult creştin ortodox amintit. internat, cantină, casa directorului, anexe. Dascăli cunoscuţi: Ianache biv vătaf de copii Durata studiilor, trei ani, secţiile: rotărie, (29 aprilie 1753); Ion vătaf ot şcoala nouă tâmplărie, fierărie, croitorie, lăcătuşerie. domnească ot Sfântul Gheorghe (1764); Ioan Reorganizată funcţional pentru: Gimnaziul robul lui Dumnezeu… aproape de această Industrial de Băieţi (1939-1948); Gimnaziul sfântă biserică, în casa Manului Cojocaru (6 Unic de Fete (1945-1948); Gimnaziul Unic august 1784). Interferenţe cu Şcoala Mixt (1948-1950). Complementar, Şcoala de Domnească, organizată, în 1780, pe baza Gospodărie şi Industrie Casnică/Şcoala de prevederilor hrisovului din ianuarie 1776, Menaj (1941-1948), transferată de la , emis de voievodul Ţării Româneşti, Argeş, coordonatori, Luli Stănescu, Alexandru Ipsilanti (1774-1782). Dascăl de Constantin Dumitrescu. Ulterior (1963-2003), limba română, plătit din bugetul statului. Şcoala Specială, aparţinând Ministerului Evoluţii ulterioare. Atestări de arhivă, Muncii, calificare productivă pentru băieţi sau consemnări documentare tradiţionale, Vasile fete (croitorie, ţesătorie covoare). Reabilitarea Alexandrescu Urechia, Marin M. Branişte locaţiei tradiţionale, extinderi pavilionare, (v.). Numeroase comentarii contemporane. dotare adecvată. Directori cunoscuţi: (I.M.D.). Gheorghe Melinte, Mihail Penişoară, Vasile Veţeleanu, Gavrilă Rudeanu, Dumitru D. ŞCOALA DE LA SCHITUL BULIGA Budan, Nicolae Diaconu. După 2003, DIN PITEŞTI (1751~1900). Unitate succesiv: Centrul Special de Plasament (2003- tradiţională de învăţământ, limbile română, 2004); Unitate de Asistenţă Medico-Socială/ slavonă, greacă, germană, statut public, Azil de Bătrâni (2004~), director, Vasile parohial sau particular. Iniţial, şcoală de Neacşa. Atestări documentare. Implicări învăţătură românească, fondator, Martin P. comunitare permanente. (C.D.B.). Buliga (v.), acces gratuit şi pentru copiii oamenilor săraci (25 mai 1751), plata ŞCOALA DE MESERII REGINA dascălului din veniturile schitului. ELISABETA, CURTEA DE ARGEŞ (1901- Redimensionarea spaţiului, două odăi alături 1948). Instituţie de învăţământ profesional, de chiliile monahilor, egumen, Partenie Nica pregătirea elevilor pentru activităţi familiale şi (1786-1827). Ulterior, şcoală publice, industriale sau agrare. Locaţie teologică/gimnaziu (mijlocul secolului XIX), proprie, zona Bisericii Episcopale: săli de pregătire gratuită a viitorilor preoţi, activitate clasă, ateliere, internat, cantine, terenuri coordonată de episcopul Argeşului, Samuil sportive. Primar, Traian Popescu (v.). În Tărtăşescu (v.). După 1886, şcoală pentru programul de studiu: instruire practică, fete, pension al institutoarei germane, obiecte teroetice, probe de lucru, examene Margareta Veldin. Atestări de arhivă, finale. Reorganizări succesive, raportate la consemnări documentare, Dimitrie deciziile ministerului de resort. După 1919,

137 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI clase inclusiv pentru gimnaziu industrial. (1949-1952), transferată din Garnizoana Imobil preluat, ulterior, de Şcoala Medie Sibiu, denumită, succesiv: Şcoala Militară de Horticolă/Liceul Agricol Constantin Tancuri (1952-1956); Şcoala Militară de Dobrescu – Argeş. Prezenţă activă în viaţa Ofiţeri de Tancuri şi Auto (1956-1962); Cetăţii. Diverse atestări documentare. Şcoala Superioară de Ofiţeri Activi de (N.I.M.). Tancuri şi Auto Mihai Viteazul (1962-1969). Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Tancuri şi ŞCOALA DE NOTARI DIN Auto Mihai Viteazul (1969-1987); Şcoala CURTEA DE ARGEŞ (1908~1926). Militară de Tancuri şi Auto Mihai Viteazul Instituţie de învăţământ cu program special (1987-1990); Şcoala Militară de Tancuri pentru pregătirea funcţionarilor publici ai Mihai Viteazul (1990-1991); Institutul Militar primăriilor urbane şi rurale, durata studiilor, de Tancuri Mihai Viteazul (1991-1997); un an, cu frecvenţă sau în particular, examen Şcoala de Aplicaţie pentru Tancuri şi Auto final, comisie aprobată prin decizia forurilor Mihai Viteazul (1997-2005); Şcoala de judeţene specializate. Iniţiatori: prefectul Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă Mihai Argeşului, Nicolae Brânzeu (v.); Petre Viteazul (2005~). Numeroase atestări Ştefănescu, inspector judeţean, director documentare. (G.I.N.). fondator Unificare, pentru etapa 1910-1915, cu Şcoala de Notari din Târgu Jiu (Gorj). ŞCOALA DOMNEASCĂ DE LA Noţiuni juridice, istorice, administrative, CÂMPULUNG (1669~?). Unitate medievală caligrafice, literare, cadastrale. de învăţământ primar, iniţiator, Antonie Vodă Complementar: practică agricolă, fermă din Popeşti, domn al Ţării Româneşti (1669- proprie (zece hectare). Sediul: casele Pandele 1672). Activitate intermitentă, incinta Curţii Ionescu, din localitate. Total absolvenţi: 411, voievodale, Câmpulung, Muscel. Copii din care, 304 proveniţi de la cursurile aparţinând principalelor categorii sociale permanente. Contribuţii distincte la: urbane. Obiecte de studiu: limbile română şi îmbunătăţirea activităţii specifice slavonă, tematica preponderent religioasă, comunităţilor urbane şi rurale, ortografierea dascăli selectaţi dintre călugării Mănăstirii corectă a documentelor oficiale, locale Negru Vodă. Verificarea periodică a sistematizarea şi uniformizarea conţinutului cunoştinţelor (scris, citit, socotit). Importante actelor emise în etapa imediat următoare atestări documentare. (V.N.P.). formării României Mari; conservarea fondurilor arhivistice locale. Diverse atestări ŞCOALA INFERIOARĂ DE dcumentare. (I.T.B.). MESERII DIN CURTEA DE ARGEŞ (1901-1936). Instituţie de învăţământ ŞCOALA DE OFIŢERI DE profesional (tâmplărie, împletituri de răchită, ARTILERIE CAROL I, PITEŞTI (? – ceramică, sculptură în lemn, croitorie, arte 1948). Instituţie de învăţământ militar, decorative). Subvenţie anuală (1914-1918) aparţinând ministerului de resort, Bucureşti. din partea reginei României, Elisabeta (v.). Locaţie edificată pe terasa superioară a Activitate desfăşurată în imobilele reşedinţei Argeşului, integrată Garnizoanei Seminarului Teologic din localitate. Clădire Piteşti. Prima unitate cu acest profil din proprie nefinalizată (1921), teren folosit, Muntenia, participantă la cel de Al Doilea ulterior, pentru edificarea Casei Orăşeneşti de Război Mondial (1941-1945). Încetarea Cultură. Director fondator, Matei Ivănceanu. activităţii în contextul reorganizării Armatei După 1 septembrie 1936, Gimnaziul Române după finalizarea conflagraţiei Industrial Regina Elisabeta, Curtea de Argeş. amintite. Bază materială redimensionată Transformări ulterioare. Diverse atestări pentru Şcoala de Ofiţeri de Tancuri, Piteşti documentare. (N.I.M.).

138 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ŞCOALA ISRAELITĂ DIN PITEŞTI Evaluare specială, maiştri, Comunicaţii şi (1860-1948). Instituţie publică pentru Informatică (2010), folosiţi în Afganistan. învăţământul primar, organizată de Suport logistic propriu, preluat de la comunitatea evreilor, pe lângă Sinagogă, zona regimentele interbelice din Piteşti. Reabilitări, centrală urbană. Cadre didactice şi elevi din extinderi, dotări specifice actualelor cerinţe localitate sau aşezări apropiate, limba idiş, continentale. Implicări constante în viaţa taxe modice, susţinere externă. Director cu Cetăţii. Numeroase atestări documentare. activitate îndelungată: Fintea Feinştein (G.I.N.). (medic). Edificiu propriu (1926), astăzi, la intersecţia Bulevardul Eroilor – Strada ŞCOALA MILITARĂ/LICEUL Egalităţii, datare pavimentară, folosit, după ŞTEFAN CEL MARE DIN CÂMPULUNG 1946, pentru activităţi administrative, sociale, (1940-1941). Instituţie specială de învăţământ comerciale. În reşedinţa Argeşului, inclusiv preuniversitar, dislocată, temporar, din Şcoala Catolică, director cunoscut, Ioan Iştoc. Cernăuţi, Bucovina, la Câmpulung Muscel Preocupări agreate de Prefectură, Primărie, (20 octombrie 1940 – 16 decembrie 1941). Consiliul Eparhial. Consemnări în: Anuarul Staţionări intermediare în condiţiile notelor general al oraşului Piteşti şi judeţului Argeş ultimative ale Uniunii Sovietice: Roman (1936); Istoria municipiului Piteşti (1988). (Neamţ); Târgovişte (Dâmboviţa). Locaţii Exprimarea diversificării spiritualităţii etnice dispersate: Liceul de Fete (comanda, direcţia în etapele invocate. Surse arhivistice. (S.P.P.). de studii, sălile de clasă, laboratoarele); Şcoala Oprea Iorgulescu (dormitoare, ŞCOALA MILITARĂ DE cantină); Vila Oprea Iorgulescu (birouri MAIŞTRI ŞI SUBOFIŢERI A administrative, cazarea cadrelor didactice). FORŢELOR TERESTRE/ŞCOALA Deschiderea oficială a cursurilor: 18 MILITARĂ DE SUBOFIŢERI TANCURI noiembrie 1940, primar, Grigore Grecescu ŞI AUTO, PITEŞTI (1960~). Instituţie (v.), prefect, Paul Gălăşeanu. Pentru etapa specializată de învăţământ, existentă, în iunie-decembrie 1941, suplinirea gratuită a reşedinţa Argeşului, de la 25 iulie 1960, profesorilor plecaţi pe Frontul de Est, prin organizată prin unificarea unităţilor contribuţia rezerviştilor din Câmpulung. funcţionale, anterior, la Târgovişte Revenirea la Cernăuţi, conform Ordinului Nr. (Dâmboviţa), Mizil (Prahova), Craiova (Dolj). 8373, din 29 octombrie 1941, emis de forurile Succesiv: Şcoala Militară de Maiştri şi ministeriale centrale, reluarea activităţii, 8 Subofiţeri Tancuri şi Auto (1964-1974); ianuarie 1942. Situaţii asemănătoare pentru: Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Şcoala Militară/Liceul Mihai Viteazul, Târgu Subofiţeri Basarab I, Piteşti (1974-1987), Mureş, redislocat la Piteşti, Argeş (1944); unificată, managerial, cu Şcoala Militară de Şcoala Militară/Liceul din Iaşi, evacuat, Ofiţeri Tancuri şi Auto Mihai Viteazul, Piteşti continuarea activităţii, la Câmpulung (1943- (1987-1991); Institutul Militar Auto Basarab 1946). Diverse atestări documentare. I, grad superior şi mediu (1991-1996); Şcoala (M.M.B.). Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Trupelor de Uscat (1996-2000); Şcoala ŞCOALA NAŢIONALĂ DIN Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a CÂMPULUNG (1832-1864). Instituţie Forţelor Terestre (2000~). Distinct: Centrul de publică pentru învăţământul primar, limba Pregătire a Subofiţerilor (1999); module de română, înfiinţată, conform prevederilor comandă, conducere, luptători profesionişti Regulamentului Organic, la 28 noiembrie (elevi şi cursanţi); colaborări externe; 1831. Deschidere oficială: 14 martie 1832, programe adaptate cerinţelor nord-atlantice. profesor – director fondator, Dimitrie Jianu Denumire onorifică Basarab I (2004). (v.). Activitate coordonată de Eforia

139 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Şcoalelor, Bucureşti, director, Petrache Locaţii succesive: Casa Anica Enghel (1832- Poenaru (v.). Demersuri convergente 1833); anexele Episcopiei (1833-1840); preocupărilor Primăriei urbane şi clădire proprie (1840), ridicată prin Ocârmuirii/Prefecturii Muscel. Locaţii subscripţie comunitară (Uliţa succesive: chiliile Mănăstirii Negru Vodă Boierească/Strada Ion C. Brătianu). (1832-1836); imobil propriu (1836). Durata Patrimoniu acordat instituţiei succesoare, instruirii, trei ani (1832-1851), ulterior, patru Şcoala de Băieţi Nr. 1 (edificiu nou, 1909), ani, acces pentru copiii tuturor categoriilor numită Nicolae Simonide, prin Decretul sociale (104, în 1835; 216, în 1857). Metodă regal, din 15 decembrie 1910, semnat, Carol I lancasteriană, manuale şi obiecte specifice: (v.). Ulterior, Şcoala Nr. 1, Piteşti. scriere, citire, operaţii aritmetice, catehism, Reorganizare fundamentală: Legea asupra gramatică, geografie. Alfabet latin (1857). instrucţiunii publice (5/17 decembrie 1864), Cadre didactice cunoscute: Ioan Brezoianu votată în Camera Deputaţilor (16/28 martie (v.), Răducanu Burdeanu, Barbu Marinescu, 1864), aplicată, efectiv, din septembrie 1865. Procopie Constantinescu. După 1838, Şcoala Directori: fondator, Nicolae Simonide (v.), Normală (mixtă, 1841-1852), pregătirea Toma Sergiade/Sergiescu (v.), Anton învăţătorilor pentru sate, iniţiativă raportată la Oncescu (v.), Vasile Urzescu (v.), Alexandru Porunca Departamentului Treburilor din Teodosiade (v.), Gheorghe M. Franţescu (v.). Lăuntru, Bucureşti (14 ianuarie 1838). Diverse scrieri şi referiri monografice. Încetarea temporară a cursurilor (1848-1851). Valoroase atestări documentare. (I.M.D.). Reorganizare fundamentală (1864). Astăzi, Şcoala Nr. 1 Oprea D. Iorgulescu (v.), ŞCOALA NORMALĂ DIN PITEŞTI Câmpulung, Argeş, edificiu reprezentativ (1919-1954). Instituţie publică de învăţământ (1928), arhitect, Dimitrie Ionescu – Berechet preuniversitar, integrată sistemului naţional (v.). Importante atestări documentare. pentru pregătirea învăţătorilor, stabilit după (V.N.P.). făurirea României Mari (1918). Anterior (1915-1916), secţie specializată, ŞCOALA NAŢIONALĂ DIN Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, PITEŞTI (1833-1864). Instituţie publică Argeş, clasa a V-a, aprobată de Ministerul pentru învăţământul primar, limba română, Educaţiei, Bucureşti, solicitare insistentă: înfiinţată, conform prevederilor Toma Trifonescu (v.), Nicolae Brânzeu (v.), Regulamentului Organic, la 23 aprilie 1832. Grigore T. Coandă (v.), Ion I. Purcăreanu Deschidere oficială: 5 februarie 1833, iniţial, (v.), Honoriu Bănescu (v.). Unitate distinctă: 50 de elevi, maghistrat/primar urban, 10 noiembrie 1919, locaţie provizorie, Şcoala Constantin Lerescu (v.). Activitate coordonată Nr. 1 (1919-1920). Titulaturi succesive: de Eforia Şcoalelor, Bucureşti. Durata Şcoala Normală de Băieţi (1919-1933); instruirii, trei ani (1833-1853), ulterior, patru Şcoala Normală de Învăţătoare (1933-1948); ani, acces pentru copiii tuturor categoriilor Şcoala Pedagogică de Fete (1948-1954). sociale. Metodă lancasteriană, manuale şi Locaţie proprie: Complexul Gheorghe Doja, obiecte specifice: scriere, citire, catehism, Piteşti, edificat în 1922-1931, folosit, ulterior gramatică, aritmetică, geografie, primul (1954-1962), de Şcoala Medie Mixtă Nr. 3 examen deschis, 20 septembrie 1834. După Alexandru Odobescu, astăzi, campus 1838, Şcoala Normală (mixtă, 1841-1852), universitar. Directori cu activitate pregătirea învăţătorilor pentru şcolile primare îndelungată: Ion N. Isbăşanu, Radu Petre, săteşti din Argeş. Vizita domnului Ţării Sevasta Stavarache, Elisabeta Stoica. Scrieri Româneşti, Gheorghe Bibescu (10 septembrie monografice: Ion M. Dinu (v.); Petre Popa 1846), încetarea temporară a cursurilor (1848- (v.). Continuarea tradiţiei: Liceul/Colegiul 1851); introducerea alfabetului latin (1857).

140 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Alexandru Odobescu, Piteşti. Numeroase (1962~1972); Dansul Florilor (1984); Sus pe atestări documentare. (D.I.G.). Argeş, la izvoare (1984, 2010); Expoziţia Naţională de Arte Plastice (1995); Festivalul ŞCOALA POPORULUI (1894~1898). de pian (2007); Speranţe argeşene (2008); Publicaţie periodică, apărută lunar la Tabăra de meşteşuguri (2011). Exprimări Muşăteşti, Argeş. Primul număr: 15 august externe. Directori cunoscuţi: Mircea 1894, subintitulat Revistă educativă şi Ştefănescu (v.), Dumitru Croitoru (v.), Ion enciclopedică, ortografiere, Şcóla poporului. Grecu (v.), Cornelia Voica (v.), Constantin Director şi proprietar, Alexandru Valescu (v.). Alexandrescu (v.), Vasile Rizeanu (v.), Articole, analize, comentarii, informaţii pe Gabriela Pendiuc (manager). Aniversări teme didactice, literare, agricole, medicale, periodice (1969, 1980). Consemnări religioase. Colaboratori: Florian Becescu (v.), documentare: revista Preludii (editare Constantin Dobrescu - Argeş (v.), Alexandru proprie); Scriere monografică (2012), Muşatescu (v.), Constantin Rădulescu – coordonator, Gabriela Pendiuc. Actuala Codin (v.). Texte din: George Coşbuc, Mihai denumire din 2010, locaţie înscrisă pe lista Eminescu, Ştefan O. Iosif, Lev Nicolaevici patrimoniului cultural naţional. Finanţator, Tolstoi. Imprimare: Tipografia Societăţii Consiliul Judeţean Argeş. Implicări constante pentru Cultura Ţăranului, Muşăteşti (1894- în viaţa Cetăţii. Importante atestări 1895, 1897-1898); temporar, Bucureşti (1895- documentare. (S.C.N.). 1896) şi Câmpulung, Muscel (1896-1897); Tipografia Ţăranul (Alexandru Valescu şi ŞCOALA PRIMARĂ SUPERIOARĂ George Moisescu). Diverse implicări DE GOSPODĂRIE DIN TOPOLOVENI comunitare. (I.I.B.). (1938-1948). Instituţie profesională pentru fete, absolvente a patru clase primare, ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI program de pregătire trei ani. Cursuri MESERII/ŞCOALA POPULARĂ DE ambulante, în vacanţe. Patrimoniu complex ARTĂ, PITEŞTI (1958 ~). Instituţie de (1936-1938): săli de clasă, internat, cantină, învăţământ public vocaţional, oferte formative microfermă zootehnică, teren agricol/grădină, pentru copii, tineri, adulţi. Domenii prioritare: magazie, platformă de gunoi, alte anexe. muzică, pictură, teatru, coregrafie, folclor. Edificii integrate acţiunii privind Iniţial, cursuri facultative (1955-1958), transformarea Târgului Cârcinov în localitate complementare preocupărilor artistice ale model, iniţiator, Ion Mihalache (v.), Palatului Culturii, Piteşti, ulterior, activitate inaugurare oficială, 18 septembrie 1938. sistematizată disctinctă. Locaţii: Palatul Director cu activitate relevantă: Georgeta Culturii (1955/1958); Casa Fostiropol/Muzeul Manolescu. Bază materială preluată de stat, Judeţean Argeş (1970~). Secţii externe acordată, succesiv, Gimnaziului Unic, Şcolii urbane: Câmpulung (1959~), coordonatori Medii, Liceului din localitate. Suport cunoscuţi, Alexandru Donici, Gheorghe documentar, volumele: Ion Mihalache, Paulian, Adrian Nicolae Radu (v.), Costeşti, Lucrările de la Topoloveni (1939); Ion Curtea de Argeş, Mioveni, Topoloveni, Boalcă, File din istoria oraşului Topoloveni respectiv rurale: Albeştii de Muscel, Brăduleţ, (1996). Diverse consemnări memoriale, , Coşeşti, Dobreşti, Rucăr, Valea pasaje monografice, alte relatări ale timpului. Danului, Vlădeşti. Succese ale cadrelor (I.M.D.). didactice sau elevilor la spectacole, concursuri, festivaluri, expoziţii, reuniuni ŞCOALA PROFESIONALĂ DE tematice. Absolvenţi pe scene reprezentative FETE, PITEŞTI (1897-1948). Instituţie de din România. Iniţiative distincte (în învăţământ special, pregătirea elevelor pentru colaborare): Stagiune de operetă activităţi gospodăreşti, comerciale,

141 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI industriale. Deschidere oficială, 6 septembrie Fete, unificare administrativă (1948). Astăzi, 1897, primar, Ion N. Coculescu. Locaţii Şcoala Nr. 1 Carol I, zona centrală urbană. succesive: imobile particulare (1897-1899); Consemnări monografice (1938), Dumitru casele Teiuleanu, donaţie, Fondul Ion, Maria Udrescu (v.). Alte valoroase atestări şi Constantin Teiuleanu, iniţiativă, Maria documentare. (M.G.R.). Dumitriu Teiuleanu (v.), autentificare, Tribunalul Argeş, 1 noiembrie 1899, ŞCOALA ROMÂNĂ DE AFACERI – acceptată de Carol I (v.) şi Consiliul FILIALA PITEŞTI (1992~). Aşezământ Comunal, Piteşti. Dezvoltare ulterioară, specializat în formarea şi perfecţionarea, la finanţator, Casa Şcoalelor, Bucureşti, resurse nivel mediu ori superior, a persoanelor cu asigurate prin valorificarea proprietăţilor preocupări aferente economiei de piaţă, oferite, filantropic, de familia amintită: 800 organizat prin Camera de Comerţ şi Industrie de pogoane/400 de hectare teren arabil şi Argeş. Succesiv: Facultatea de Ştiinţe construcţii aferente, moşia Funia Domnească, Comerciale şi Financiar-Bancare, integrată Teiu, Argeş; clădirile urbane, strada Târgu din reţelei învăţământului particular din România Afară, Nr. 5-7, Piteşti. După 1936, inclusiv (1992-1995); cursuri postliceale (funcţionar clase liceale industriale. Spaţii preluate de bancar, asistent de gestiune, secretar- stat, acordate: Şcolii de Învăţătoare, respectiv dactilograf-operator birotică, tehnoredactor, Şcolii Nr. 5, Piteşti (1948-1966); Liceului tehnician controlul calităţii produselor Economic (1966), astăzi, Grupul Şcolar alimentare, agent comercial, asistent al Tehnologic Economic Maria Teiuleanu. managerului unităţii comerciale), recunoscute Prezenţă activă în viaţa Cetăţii. Importante oficial (1995~); module periodice pentru atestări documentare. (I.M.D.). agenţii economici (marketing, management, contabilitate, finanţe, legislaţie), colaborări cu ŞCOALA PUBLICĂ/NAŢIONALĂ experţi din Piteşti sau Bucureşti (1997~). DIN CURTEA DE ARGEŞ (1839-1864). Suport didactic asigurat prin: Liceul Instituţie de învăţământ primar, limba Economic Maria Teiuleanu; Grupul Şcolar de română, organizată şi finanţată, conform Chimie Costin D. Neniţescu; Colegiul prevederilor Regulamentului Organic Alexandru Odobescu; Casa Ştiinţei şi Tehnicii (1831), pe seama comunei, parteneriatul pentru Tineret/ Tehnic Club. Directori statului şi localităţii urbane. Iniţial, unităţi (succesiv): Ion Tache (economist); Valeriu separate pentru băieţi şi fete, contopite în Zuvelcatu (inginer); Şerban Crişcotă 1842. Printre cadrele didactice fondatoare: (inginer); Marian Pantazi (inginer). Samuel Ostaş (v.), Nicolae Popescu (1857). Documentare, Eugenia Rusănescu Clase succesive, trei ani de studiu, doi (economistă). Consemnări în volumul dascăli/învăţători, metodă lancasteriană, Camera de Comerţ şi Industrie Argeş (2000). bibliotecă, peste 100 de elevi, examene finale. Redefinirea profilului conform precizărilor Locaţii amenajate: casa din Valea Târgului; Camerei de Comerţ a României, prin casele Gavrilă Şendrulescu (anterior, spital). Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, Finanţare de stat după 1860, revenire la şcoli Judecătoria Piteşti (2002). Diverse implicări speciale, băieţi şi fete (1860). Reorganizare comunitare. (I.T.B.). fundamentală legislativă (1864): durată, patru ani, frecvenţă obligatorie, manuale şi obiecte ŞCOALA SLOBODĂ OBŞTEASCĂ specifice. Distinct, pentru Şcoala de Băieţi DE LA GOLEŞTI (1826-1830). Instituţie (1864-1948): folosirea Casei Villara (1876- publică, iniţiată, pe cheltuială proprie, de 1909); eponimie (1886), Carol I (v.), edificiu Constantin/Dinicu Golescu (v.), la moşia propriu, inaugurare (30 august 1909), Goleştilor, Muscel, considerată prima școală ministrul Spiru Haret. Clădire nouă, Şcoala de superioară mixtă rurală din Țara

142 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Românească. Predare, prioritar, în limba ŞCOALA TEHNICĂ DE română, complementar, germană, greacă, COOPERAŢIE, CURTEA DE ARGEŞ latină, italiană. Acces pentru copiii tuturor (1955-1961). Instituţie didactică categoriilor sociale, învăţământ şi manuale preuniversitară, specializată în pregătirea gratuite, metodă lancasteriană, aplicată, aici, personalului pentru cooperaţia de consum, de Ion Heliade Rădulescu, profesor în anul subordonată forurilor centrale din Bucureşti. 1827. Profesor-director emblematic, Florian Locaţie cunoscută (săli de clasă, laboratoare, Aaron (v.). Activitate didactică inaugurală, 1 cantină, internat), spaţii adiacente Fabricii de mai 1826, permanentizată până la moartea Confecţii 6 Martie/APACA, destinate, ctitorului amintit (5 noiembrie 1830). temporar, Şcolii Industriei Alimentare. Iniţial Redimensionare în 1850, mentor, Zoe/Zinca (1955-1956), elevi proveniţi din structuri Golescu (v.). Examene anuale succesive, desfiinţate ale domeniului: Blaj (Alba), stimularea conceptelor naţionale, reprezentaţii Bucureşti, Corabia (Olt), Craiova (Dolj), artistice la Piteşti (Argeş) şi Câmpulung Gherla (Cluj), Rădăuţi (Suceava). Ulterior: (Muscel), admiterea unor absolvenţi în colegii cursuri complete, patru ani, accesibile, din Bucureşti sau Paris, remarcaţi, ulterior, ca prioritar, argeşenilor; cicluri distincte, doi ani, militanţi pentru modernizarea societăţii deschise absolvenţilor unor licee; materii autohtone. Continuarea tradiţiei şcolii rurale studiate intensiv (planificare, contabilitate, deschise la începutul secolului XIX, în merceologie, organizare); profesori din Curtea Goleşti, de Radu N. Golescu – Banul (v.). de Argeş sau alte centre urbane; module Locaţie amenajată, astăzi, la Muzeul pentru instruire practică. Directori (succesiv): Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Ştefăneşti, Nicolae Macovei, Vasile Mihoc. Din 1961, Argeş. Valoroase atestări documentare. unitate transferată la Slatina (Olt). Implicări în (F.C.P.). mai multe proiecte publice. Atestări documentare. (M.G.R.). ŞCOALA SPORTIVĂ DE ELEVI DIN PITEŞTI (1957-1969). Entitate ŞENILĂ-VASILIU, Mariana C. (n. distinctă, integrată Şcolii Medii/Liceului Câmpeni, Alba, 11 iunie 1944). Artist plastic, Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, tapiserie, pictură, profesoară, publicistă. Piteşti, Argeş, director fondator, Ion Stabilită la Piteşti, Argeş, din 1969. Şcoala Vorovenci (v.). Iniţial, două discipline Medie/Liceul de Arte Plastice, Cluj (1962), specifice: atletism şi gimnastică (1957-1958), Institutul de Arte Plastice Ioan Andreescu, ulterior (1965-1966), inclusiv baschet şi Cluj-Napoca (1968). Căsătorită cu George handbal, coordonator, Constantin Luca (v.). Vasiliu (v.). Documentări specializate, ţări Cadre didactice şi antrenori cu activitate occidentale. Activitate didactică permanentă, îndelungată: Corneliu Corciu (handbal); şcoli, licee, facultăţi din Piteşti (1969~2004). Gheorghe Dan (gimnastică), Adriana Tivig Expoziţii personale sau de grup: Bucureşti (gimnastică); Nicolae I. Ilie (atletism), Cornel (1969), Piteşti (1970~). Exprimări externe: Gheţie (handbal); Elena Vorovenci Cuba (1968, 1970), Italia (1969), Argentina, (gimnastică). Succese importante în Brazilia, Chile, Mexic, Spania, Venezuela competiţii judeţene, zonale, republicane, (1970), Federaţia Rusă (1974), Germania participări la selecţiile pentru loturile (1974, 1977), Iordania, Siria (1975), Cehia, naţionale, stabilirea unor recorduri Slovacia (1978). Lucrări în muzee, instituţii individuale, comentarii de presă şi oficiale, ambasade, colecţii particulare. monografice, alte aprecieri în domeniu. Tapiserii tematice de mari dimensiuni. Numeroase atestări documentare. (C.M.V.). Distinct: Voievodul Neagoe Basarab, sediul Prefecturii Argeş (Casa Albă), Piteşti. Numeroase acuarele, desene, crochiuri,

143 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI inspirate din mediul ambiental. Volume de influenţă bizantină în etapa amintită. importante: Drumuri, cărări, poteci (1991); Diverse atestări documentare antume şi Brâncuşi, altcum (2008). Colaborări, postume. (S.C.N.). periodicele: Argeş, Ateneu, Cafeneaua literară, Vatra (critică de artă, note de ŞERBAN, Floarea (Drăganu, Argeş, călătorie, dezbateri teoretice). Premii pentru 10 octombrie 1929 – Piteşti, Argeş, 3 august domeniile enunţate. Implicări constante în 1995). Funcţionar de stat, parlamentar. viaţa Cetăţii (simpozioane, conferinţe, Responsabilităţi în Organizaţia Argeş a emisiuni media). Membră: Uniunea Artiştilor Partidului Muncitoresc/Comunist Român. Plastici din România, fondatoare Filiala Preşedinte, Comitetul Regional/Judeţean al Piteşti (1976); Uniunea Ziariştilor Femeilor, membră, Consiliul Naţional, Profesionişti din România (1990). Preşedinte Bucureşti. Deputat de Argeş în Marea fondator Alianţa Franceză, Piteşti (1990), alte Adunare Naţională, Circumscripţia Electorală aprecieri publice. (S.C.N.). Rucăr (1965-1969), reprezentând Frontul Democraţiei Populare. Dezbateri legislative, ŞERB, Teodor (Secolul XX). Inginer, adunări cetăţeneşti, iniţiative sociale. silvicultură, director. Originar din Muscel. Contribuţii la evoluţia vieţii economice şi Studii liceale, Piteşti, Argeş, universitare, culturale din Argeş - Muscel. Diverse Braşov. Documentări externe continentale. aprecieri comunitare. (C.D.B.). Activitate specializată, unităţi de producţie şi cercetare din Argeş - Muscel. Distinct: ŞERBAN, Gheorghe I. (n. Piteşti, director, Inspectoratul/Direcţia Silvică Argeş. Argeş, 15 ianuarie 1958). Inginer, profesor Studii, analize, rapoarte, interviuri, reuniuni universitar, electronică, manager. Liceul naţionale şi internaţionale pe diverse teme. Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Contribuţii la: extinderea suprafeţelor plantate Piteşti (1977), Institutul Politehnic, Bucureşti cu păduri în zona amintită; conservarea (1983). Stagiu: Marea Britanie (1994; 1995). potenţialului cinegetic autohton; Doctorat, ştiinţe tehnice, Braşov (1998). diversificarea preocupărilor specifice Activitate specializată: Întreprinderea pentru ocoalelor, parchetelor, unităţilor productive Întreţinerea şi Repararea Utilajului de Calcul, forestiere. Implicări directe în: transferul Bucureşti (1983-1988); Institutul de (1962) către Clubul Copiilor/Casa Pionierilor, Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti a unor clădiri şi terenuri din strada Trivale (1988~), decan, Facultatea de Electronică şi (Piteşti); amenajarea perdelelor de protecţie Electromecanică (2000-2004), prorector aferente Memorialului de Război Mateiaş, (2004-2012). Profesor din 2000, conducător Valea Mare-Pravăţ (Câmpulung); stabilirea de doctorat. Volume importante (în perimetrelor localităţilor urbane sau rurale din colaborare): Spice. Un ghid pentru simularea Argeş-Muscel. Aprecieri comunitare antume circuitelor electronice (1992); Spice. şi postume. (I.D.P.). Simularea circuitelor analogice. O nouă eră în inginerie (1994); Sisteme electronice ŞERBAN (A doua jumătate a secolului programabile (1997); Modelare şi aplicaţii XVIII - Începutul secolului XIX). Zugrav, bazate pe concepte fuzzy (1997); artă sacră, formator de talente. Activitate în Microprocesoare (1997). Numeroase studii, domeniu, şcoala de pe Uliţa Văii, Câmpulung articole, referate, comunicări, Muscel (1822~), fondator, Gheorghe Badea granturi/contracte de cercetare, reuniuni (v.), Biserica Marina. Elevi cunoscuţi: fiii săi, tematice naţionale şi internaţionale. Membru, Radu (v.) şi Ioan; Ion D. Negulici (v.). diverse asociaţii profesionale în domeniu. Lucrări distincte, parohii din Argeş-Muscel. Contribuţii la dezvoltarea învăţământului Stimularea perfecţionării picturii eclesiastice superior tehnic şi a cercetării ştiinţifice în

144 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Argeş - Muscel. Aprecieri publice. (I.A.B.). ŞERBAN-VOICAN. Grupare de rezistenţă anticomunistă, organizată în zona ŞERBAN, Gheorghe M. (n. Grădiştea, de nord a judeţelor Muscel şi Argeş, Brăila, 14 august 1936). Medic primar, confruntată, timp de aproape un deceniu, cu chirurgie, manager. Stabilit în Argeş, din trupele de din România. Existenţă 1968. Şcoala Medie, Râmnicu Sărat, Buzău documentară: Capu Piscului, , Muscel (1960). Documentări externe. Activitate (1950–1957). Iniţiatori: Şerban Ion (v.), specializată: circumscripţii sanitare din Voican Ion (v.), Drăgoi Mihai. Peste 60 de Suceava (1960-1962) şi Botoşani (1962- membri activi şi susţinători, profesii diferite 1965); secundariat, chirurgie generală, (mineri, agricultori, profesori, foşti adepţi ai Institutul Medico-Farmaceutic, Bucureşti ideologiei comunise). Confruntări cu trupele (1965-1968). Distinct: Spitalul Judeţean de securitate şi miliţie, răniţi şi morţi de Argeş, Policlinica I (1968-1972); Secţia ambele părţi. Arestări, anchete, procese, Chirurgie I (1972-2003), şef secţie (1982- detenţii politice, finalizate prin: condamnarea 2003). Colaborări ulterioare. Primariat în la moarte şi executarea lui Şerban Ion; cinci 1977. Preşedinte, Colegiul de Disciplină al decedaţi în timpul anchetelor şi în Medicilor Argeş (1981-1989); coordonator, penitenciare, respectiv Ion Onică Badea, reţeaua chirurgie din Argeş-Muscel (1982- Elena Şerban, Gheorghe Ion (v.), Gheorghe 1989); pregătirea medicilor stagiari în Miloiu (v.), Matei Filofteia; 51 de implicaţi în domeniu. Numeroase operaţii cu grad sporit procese, condamnaţi la ani grei de detenţie, de dificultate. Studii, articole, referate, locuitori ai satelor din zonă (Capu Piscului, reuniuni tematice naţionale. Membru activ, Coteşti, Godeni, Loturi, Schitu Goleşti, Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din Cetăţeni, Aninoasa, Vlădeşti), sau din oraşele România, Filiala Piteşti. Diverse implicări în Câmpulung şi Piteşti. Studii, analize, viaţa Cetăţii. (C.G.C.). comemorări, reuniuni naţionale şi internaţionale după 1989. (I.I.P.). ŞERBAN, Ion (Godeni, Muscel, 1922- , Ilfov, 29 august 1958). Lucrător ŞERBĂNESCU, Cristian T. industrial, electrician, Bazinul Carbonifer (Bucureşti, 14 aprilie 1902 – Bucureşti, 28 Muscel, militant politic, martir. Fiul unui august 1973). Actor, regizor, scenograf. membru marcant al Partidului Naţional Activitate permanentă la Piteşti, Argeş (1949- Ţărănesc, ucis de adversarii politici (1937). 1964), secţiile proză şi marionete. Studii Opozant al colectivizării agriculturii (1949), specializate, Conservatorul de Declamaţie, fondator, Grupul de rezistenţă armată Bucureşti (1923). Prestaţii scenice: campanii anticomunistă Capu Piscului, Godeni (1952), particulare din Capitală (1923~1949); Teatrul împreună cu Ion Voican (v.). Urmărit de de Stat/Alexandru Davila, Piteşti (1949- Securitate, capturat (1953), anchetat, torturat, 1964), şef, Secţia de Păpuşi (1950-1952). Rol încarcerat (1953-1958). Judecat, condamnat la de referinţă: Ianke (Tache, Ianke şi Cadâr, moarte (5 iunie 1958), Tribunalul Militar, Victor Ion Popa). Interpret, realizator de Regiunea II, Bucureşti. Executat (29 august spectacole, butaforie, reprezentaţii pentru 1958), Penitenciarul Jilava. Sentinţe drastice copii şi tineret. Consemnări critice favorabile, (5 iunie 1958): muncă silnică, pentru: 51 de implicări în viaţa publică, participări la colaboratori ai grupului (etape diferite); mama diverse reuniuni tematice. Aprecieri sa, Elena (şase ani), decedată în închisoare; comunitare antume şi postume. (P.A.D.). sora lui, Maria, cinci ani; Gheorghe (rudă apropiată), 12 ani. Importante atestări ŞERBĂNESCU, Gheorghe (n. documentare. Diverse aprecieri publice Silişteni, , Argeş, 21 iulie antume şi postume. (I.I.P.). 1933 - Bucureşti, 14 noiembrie 1996).

145 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Inginer, mine şi construcţii hidroenergetice, recepţie (1969); competiţie pe echipe (1970, manager. Liceul de Băieţi/Colegiul Ion C. 1971), împreună cu Ioan Kuti. Maestru al Brătianu, Piteşti, Argeş (1952), Institutul de Sportului (1971), alte aprecieri publice. Mine, Petroşani, Hunedoara (1959). Activitate (L.V.M.). specializată: institute de cercetări (1959- 1961); şef lot, galeria de fugă, Hidrocentrala ŞERBĂNESCU, Nicolae (? - de pe Argeş (1961-1966); şef şantier, Câmpulung, Muscel, 1878). Psalt, profesor, Hidrocentrala de pe Lotru, Vâlcea, trasee muzică sacră, dirijor. Studii specializate în subterane (1966-1976); şef colectiv domeniu. Activitate didactică, instituţii laice proiectare, lucrări în subteran (1976-1986), sau eclesiastice din: Câmpulung (1839; 1854- şef, Compartimentul Protecţia Muncii în 1878); Slatina, Olt (1839-1854). Notificat, Subteran (1986-1990). Trustul de Construcţii uneori, Şerbănescu Kociu. Pregătirea Hidroenergetice, Bucureşti. Distinct: director, corurilor parohiale, școlilor de cântăreţi, Sucursala Cernavodă, Constanţa, SC catedralelor urbane. Adaptări compoziţionale, Hidroconstrucţia, Bucureşti (1990-1996), prelucrări, aranjamente vocale. Diverse şantiere speciale, escavări subterane, atestări documentare antume şi postume. aducţiuni, evacuări, perimetrul Centralei (L.I.P.). Nucleare Electrice. Studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. ŞERBǍNESCU, Nicolae Şt. (Bughea Aprecieri comunitare antume şi postume. de Jos, Muscel, 8 august 1924 - Câmpulung, (I.M.F.). Argeş, 18 februarie 1987). Medic veterinar, manager. Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung ŞERBĂNESCU, Ioan (1848-1909). (1946), Facultatea de Medicină Veterinară, Medic, oftalmologie, publicist. Activitate la Bucureşti (1952). Activitate profesională, Piteşti, Argeş (1874~1889). Şcoala Naţională comuna Ruşeţu, Brăila, medic de de Medicină, Bucureşti, Institutul Medical, circumscripţie veterinară (1952-1953), Montpellier, Franţa. Specialist, Secţiunea de Întreprinderea Prodaliment, Turnu Severin, Ambulanţă Rurală Militară Argeş-Muscel. Mehedinţi, inginer-şef (1953-1955), Recunoscut în domeniu. Volum important: Complexul Agrozootehnic, Burdujeni, Dare de seamă asupra a 70 operaţiuni de Suceava, director (1955-1961), Întreprinderea extracţiuni de cataractă şi a 5 iridectomii de Industrializarea Cărnii, Piteşti, Argeş, (pupile artificiale) practicate cu succes... director (1961-1983). Contribuţii importante (1886), Tipografia Haralambie Rădulescu, privind coordonarea investiţiilor, organizarea Piteşti. Diverse atestări documentare. proceselor tehnologice la Antrepozitul Nominalizat în Istoria municipiului Piteşti Frigorific, Abatorul Nou, Fabrica de (1988). Aprecieri publice antume şi postume. Mezeluri, Piteşti, funcţionale începând cu (C.G.C.). deceniile şapte - opt ale secolului XX. (I.D.P.). ŞERBĂNESCU, Ion (n. Bucureşti, 31 octombrie 1932). Sportiv de performanţă, ŞERBĂNOIU, Ion Şt. (n. Vedea, radiotelegrafie, ofiţer. Stabilit la Piteşti, Argeş, 1 martie 1950). Inginer, construcţii Argeş, din 1957. Şcoala de Ofiţeri industriale, profesor universitar. Liceul Transmisiuni, Sibiu (1951). Activitate Teoretic, Vedea (1969), Institutul Politehnic specializată, unităţi militare din Buzău şi Gheorghe Asachi, Iaşi (1975). Doctorat, Piteşti (1951~1987). Numeroase concursuri ştiinţe tehnice, Iaşi (1989). Activitate naţionale şi internaţionale în domeniu. specializată: Trustul de Construcţii Campion republican: proba de viteză, Industriale, Iaşi, Şantierele Vaslui (1975- alfabetul Morse (1967); regularitate şi 1978), Iaşi (1978-1979);

146 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Institutul/Universitatea Tehnică Gheorghe Căminul Cultural Preotul Ioan Asachi, Iaşi (1979~). Volume importante: Dumitrăchescu şi Alexandru Dobrescu, Studiul şi proiectarea procesului de Dobreşti (1935-1948). Preşedinte fondator, construcţie (1993); Organizarea proceselor Societatea Corală Vraja, Dobreşti (1935- de construcţii (2003); Managementul 1948), dirijor (1935-1968), succese resurselor umane în construcţii (2007). importante, concursuri naţionale (1939, Studii, articole, analize, rapoarte, contracte de 1943), judeţene (1943), regionale (1943, cercetare/granturi, comunicări, reuniuni 1957). Prelucrări în gen popular. Aprecieri tematice naţionale şi internaţionale. Membru comunitare antume şi postume. (L.I.P.). diverse foruri ştiinţifice autohtone, expert tehnic, consultant în domeniu. Aprecieri ŞIPOTEANU, Ileana (n. Rucăr, Argeş, publice. (I.M.F). 22 iulie 1967). Solistă muzică uşoară. Căsătorită cu Dumitru Lupu (compozitor). ŞERBĂNOIU, Margareta N. (n. Liceul Industrial, Rucăr (1985), Şcoala Ţiţeşti, Muscel, 7 februarie 1942). Profesor, Populară de Artă, Piteşti, Argeş (1985), Clasa gradul I, muzică, dirijor. Şcoala Medie Nr. Cornelia Voica, Universitatea Hyperion, 3/Colegiul Alexandru Odobescu, Piteşti, Bucureşti (1996). Activitate în domeniu, Argeş (1961), Conservatorul Ciprian Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1985- Porumbescu, Bucureşti (1965). Doctorat, 1990), Fantasio/Compania de Teatru, muzicologie, Bucureşti (2007). Activitate Constanţa (1992). Colaborări cu alte instituţii didactică permanentă, Liceul Nr. 2/Colegiul de spectacole din ţară, turnee externe, Zinca Golescu, Piteşti (1965-1999), dirijor emisiuni media. Discografie: Cântece creştine fondator, Grupul vocal Sânziana, alte instituţii (1992); Ce mult te-am iubit (1996); Iubire de învăţământ din Argeş. Membră, formaţiile trădată (2000); Cântece de iarnă (2003); corale: Dumitru Georgescu-Kiriac, Ars Nova, Refrene de iubire (2004). Partituri Casic Grup, Sindicatul Învăţământ, Piteşti. cinematografice. Premii în domeniu. Adaptări compoziţionale, prelucrări, Consemnări critice favorabile. Aprecieri aranjamente pentru solişti. Implicări constante comunitare. (L.I.P.). în viaţa Cetăţii: festivaluri, concursuri, spectacole evocatoare, protocol oficial. ŞIŞCĂ, Ion Gh. (n. , Argeş, 20 Turnee externe: Bulgaria, Franţa, Germania, august 1943). Inginer, construcţii feroviare, Grecia, Ungaria. Colaborări, societăţi corale manager, antreprenor. Şcoala Medie Nr. interne şi continentale. Studii, articole, 2/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti, Argeş cronici, comentarii, reuniuni pe diverse teme, (1961), Institutul de Căi Ferate, Bucureşti interviuri, premii în domeniu. Aprecieri (1966). Activitate specializată: Trustul de publice. (L.I.P.). Construcţii-Argeş, Grupul de Şantiere, Piteşti (1966-1975), şef loto; antreprizele 2, ŞETRARU, Nicolae N. (Dobreşti, Bucureşti (1975–1983, şef şantier) şi 4, Muscel, 4 mai 1907 – Dobreşti, Argeş, 6 Bucureşti (1985–1987, director). Temporar: martie 2001). Institutor gradul I, dirijor, cor, misiune externă, Libia (1983-1985, şef culegător de folclor. Şcoala Normală şantier); Inspecţia de Stat în Construcţii, Alexandru Odobescu, Piteşti, Argeş (1927). Oficiul Bucureşti (1987-1991, inspector Institutul Pedagogic, Facultatea de Ştiinţe general); contractant pentru Germania SC Naturale-Geografie, Bucureşti (1959). Rom–Proiect SA, Bucureşti (1991-1992, şef Activitate didactică permanentă: Larga, Suciu şantier). Iniţiative particulare: SC Inter-Con de Sus, Maramureş (1927-1928); Fureşti, SRL (1992-1996); SC Şişcă-Building SRL Muscel (1929-1930); Dobreşti (1930-1968). (1996-1999); persoană fizică autorizată Director: Şcoala Dobreşti (1947-1948); (1999). Contribuţii la realizarea în Piteşti a

147 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI edificiilor: Spitalul Judeţean Argeş (1973); Spania). Studii, articole, interviuri, emisiuni zonele rezidenţiale Trivale şi Găvana; media, reuniuni continentale. Implicări în Complexul Comercial Fortuna; Hotelul realizarea unor demersuri iniţiate de forurile Muntenia II. Preocupat de reducerea administrative din zona Argeş - Muscel. costurilor, diversificarea tehnologiilor Membru, diverse asociaţii în domeniile performante, aplicarea experienţei amintite. Consemnări critice favorabile, alte continentale în domeniu. Studii, analize, aprecieri comunitare. (G.G.R.). rapoarte, reuniuni interne şi internaţionale. Implicare în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice. ŞOVU, George S. (n. Ţiţeşti, Muscel, (D.I.G.). 30 ianuarie 1931). Profesor, gradul I, limba şi literatura română, scriitor, manager, Şcoala ŞOIMESCU, Ion (Secolul XIX). Normală, Câmpulung Muşcel (1951), Proprietar imobiliar, parlamentar. Deputat de Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi Argeş, ales la scrutinul din 1869. Dezbateri (1955). Activitate specializată în Capitală: electorale, interpelări, propuneri legislative. Agenţia Română de Presă (1955-1961); Contribuţii la diversificarea activităţilor liceele Nr. 39/Dante Alighieri (director) şi economice, sociale, culturale sau Gheorghe Lazăr (1961-1974); Inspectoratul administrative locale. Aprecieri publice Şcolar al Municipiului Bucureşti (1974- antume şi postume. (C.D.B.). 1991). Consilier ministerial (1969-1992). Volume importante (proză): Cadenţa ŞORCARU, Constantin A. (n. Bălţi, generaţiei (1974); Liliac alb în ianuarie Basarabia, 8 februarie 1943). Artist plastic, (1984); Dimineaţa iubirii (1987, 2003); grafică şi scenografie, proiectant, expoziţii Liceenii (1992, 1999); Romanticii (2003). muzeale. Domiciliat la Piteşti, Argeş (1944– Scenarist, filmele: Declaraţie de dragoste, 1966). Şcoala Medie Nr. 1/Colegiul Ion C. Liceenii, Extemporal la dirigenţie, Liceenii Brătianu, Piteşti (1960), Institutul de Arte rock’n roll, Liceenii în alertă. Consemnări Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti, Clasa critice favorabile. Colaborări, revistele: Alexandru Brătăşanu, Mihai Tofan (1966). România literară, Contemporanul, Cinema, Stabilit în Capitală (1966). Documentări Gazeta învăţământului, Pentru patrie. externe, state din Europa. Activitate Fondator, revista Limba şi literatura română, specializată permanentă: Bucureşti. Membru, Uniunea Scriitorilor din Întreprinderea/Societatea Comercială România. Asociaţia Bucureşti (1980). Decorativa, Bucureşti (1967–2005). Aprecieri publice. (I.M.D.). Contribuţii deosebite la proiectarea şi realizarea muzeelor naţionale ale Capitalei ŞTEFAN (Secolul XVII). Înalt ierarh al (Istorie, Literatură, Teatru, Muzică, Arte Bisericii Ortodoxe Române, cărturar, Plastice, Ştiinţe Naturale, Geologie) şi din traducător, editor. Originar din Costeşti, Alba-Iulia, Arad, Baia Mare, Braşov, Cluj, Argeş. Studii teologice, Şcoala Mănăstirii Constanţa, Craiova, Deva, Focşani, Galaţi, Cozia, Vâlcea, limbile slavonă, elenă, română. Iaşi, Oradea, Sfântul Gheorghe, Slobozia, Episcop al Buzăului (1637-1648), Suceava, Târgovişte, Timişoara, Vaslui. mitropolitul Ţării Româneşti, Târgovişte Distinct, în Argeş: expoziţiile Istorie şi (Dâmboviţa) şi Bucureşti (1648-1653; 1656- Ecologie, Piteşti; secţiile Memorială şi 1668). Membru al Marelui Sfat Domnesc pe Etnografie, Goleşti; interioare, Memorialul de timpul voievodului Matei Basarab (v.), Război, Mateiaş, Valea Mare – Pravăţ; Casa opozant al intrării călugărilor greci în Memorială Liviu Rebreanu, Valea Mare, mănăstiri, apropiat boierilor Cantacuzino. Ştefăneşti. Colaborări, pavilioane româneşti, Transferarea Scaunului Mitropolitan din târguri internaţionale (Franţa, Italia, România, Târgovişte, la Bucureşti. Tălmăcirea, pentru

148 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI prima oară în limba română, a rugăciunii Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti Crezul. Tipografierea unor importante cărţi (1957), Institutul Pedagogic de 3 ani, Piteşti bisericeşti: Îndreptarea Legii/Pravila cea (1965). Universitatea din Craiova, Dolj mare (1642, limba română); Pogribania (1980). Documentări externe. Activitate preoţilor mireni (1650, limba slavonă); constantă în instituţii de cultură din Piteşti: Târnosanie (1652, limba română); Mistirio arhivar, Clubul Textila – Gară (1957-1958); (1655, limbile română şi slavonă). bibliotecar, Clubul Muncitoresc, Ştefăneşti, Înmormântat la Târgovişte. Nominalizări Argeş (1958-1962); director, Căminul frecvente în istoria Bisericii Ortodoxe Cultural Găvana, Piteşti-Nord (1962-1965). Române, alte aprecieri publice antume şi Distinct, director: Casa Tineretului/Casa postume. (S.P.P.). Elevilor şi Studenţilor (1965-1976); Casa Sindicatelor (1976-1980); Palatul Culturii ŞTEFAN CEL MARE (Secolul XV~). (1980-1990). Redactor, cotidianul Argeşul Comună din judeţul Argeş, pe râul liber/Argeşul (1990-2000), colaborări Dâmbovnic, satele: Ştefan cel Mare, ulterioare. Corespondent de presă, publicaţii Glavacioc. Suprafaţă: 34,3 km2. Locuitori: din Bucureşti, realizator media, emisiuni 3500 (1971); 2487 (2008). Atestare sportive, crainic, Stadionul 1 Mai/Nicolae documentară medievală: Glavacioc (1441). Dobrin, Piteşti. Numeroase articole, reportaje, Biserici: Glavacioc (XIV); Ştefan cel Mare comentarii, analize, interviuri (semnate Dorel (1937); cruci de piatră, Glavacioc (1834, Ştefănescu). Redactor responsabil, culegerea 1837). Monument al eroilor, Ştefan cel Mare literară Anii devenirii noastre (1983), creaţii (1916-1918). Şcoală (1838); cămin cultural ale membrilor cenaclului Liviu Rebeanu, (1948), bibliotecă publică (1959). Resurse Piteşti. Iniţiative durabile: stagiuni naturale: zăcăminte de ţiţei. Banca populară permanente (teatru, muzică simfonică); serate Buna Vestire, Glavacioc (1926-1946), de satiră; cinematecă; întâlniri colocviale; Cooperativa forestieră Trei Stejari, Glavacioc organizarea Cenaclului plastic Ioan (1937-1945); Cooperativă agricolă de Andreescu; revitalizarea festivalurilor - producţie (1962-1989). Asociaţii familiale concurs Darclée, Dumitru Georgescu-Kiriac, (1991~). Areal cerealier, legumicol, Poetul şi Cetatea. Contribuţii directe la zootehnic. Arhitectură specifică zonei de diversificarea preocupărilor spirituale din câmpie, la interferenţă cu judeţele Dâmboviţa reşedinţa Argeşului. Aprecieri comunitare şi Teleorman. Textile de interior, obiecte de antume şi postume. (C.C.C.). îmbrăcăminte, folclor literar, muzical, coregrafic. Târg tradiţional: 25 martie (Buna ŞTEFAN, Gheorghe I. (n. Hârtieşti, Vestire). Turism rural. Trasee rutiere spre Muscel, 14 iulie 1934). Inginer, chimie Piteşti (Argeş), Roşiori de Vede (Teleorman), industrială, cercetător ştiinţific, manager. Găeşti (Dâmboviţa). Scrieri monografice Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, (selectiv): Ion Muşeţeanu (1933); Ilie Argeş (1952), Institutul Politehnic, Bucureşti Diaconescu; Filofteia Pally (1991); Ioan (1958). Activitate specializată: Întreprinderea Trifu; Viorel Liviu Zămoianu (1999); Colorom, Codlea, Braşov (1958-1960); Spiridon Cristocea, Dragoş Măndescu, Ionel tehnolog, Combinatul de Celuloză şi Hârtie, Dobre (2012). Diverse consemnări geografice, Zărneşti, Braşov (1960-1972); inginer-şef, istorice, economice, spirituale. (G.I.C.). Combinatul de Lianţi, Câmpulung (1972- 1977). Distinct: fondator, Secţia de Cercetare ŞTEFAN, Dorel S. (Piteşti, Argeş, 14 şi Producţie Auriferă Mâzgana, Hârtieşti ianuarie 1940 – Piteşti, Argeş, 1 februarie (1977-1995), integrată Combinatului de 2012). Profesor, limba şi literatura română, Metale Rare, Baia Mare. Invenţii şi inovaţii manager, publicist. Şcoala Medie Nicolae brevetate: dispozitive de lucru, aparte de

149 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI măsură şi control, tehnici de evaluare şi Contribuţii distincte la: înfiinţarea, separare a aurului aluvionar. Volum organizarea şi evoluţia învăţământului liceal important: Pe urmele metalului rege (2009). din Topoloveni; obţinerea unor succese Studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice olimpice cu elevii; transformarea localităţii în autohtone. Diminuarea treptată a centru urban; diversificarea preocupărilor dimensiunilor programului amintit după 1990, culturale, artistice, sportive. Implicări renunţare totală (1995). Diverse implicări comunitare permanente. Membru, diverse comunitare. Aprecieri publice. (M.M.B.). asociaţii ştiinţifice în domeniu, alte aprecieri publice. (M.G.R.). ŞTEFAN, Ion C. (n. , Argeş, 18 martie 1940). Profesor, gradul I, limba şi ŞTEFAN, Marcela (n. Curtea de Argeş, literatura română, scriitor, editor. 16 noiembrie 1957). Inginer agronom, cadru Liceul/Colegiul Vaicu Vodă, Curtea de Argeş didactic universitar, publicist. Institutul (1961), Universitatea din Bucureşti (1966). Agronomic Nicolae Bălcescu, Bucureşti Activitate specializată: Şcoala Ghimpeţeni, (1984). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti Olt (1964-1968); Oficiul pentru Expedierea (1999). Activitate în domeniu: Facultatea de Presei, Bucureşti (1969-1974); Sectorul 3, Economie Agroalimentară şi a Mediului, Bucureşti (1974-1980); Şcoala Mihăileşti, Academia de Studii Economice, Bucureşti. Giurgiu (1980-1988); Şcoala Nr. 87, Volume importante: Agrofitotehnie Bucureşti (1988-1990); Liceul Matei comparată (2003); Economia grâului (2003); Basarab, Bucureşti (1990-2005). Volume Zootehnie comparată (2004); Ingineria importante (versuri): Despărţirea de cuvinte ecosistemelor agricole (2005); Sisteme (1973); Atât de densă clipa (1978); Vara agricole comparate (2009). Studii, articole, patriei (1986); Iluzie cu nuferi (1995); proiecte granturi/contracte de cercetare, Ceremonii solare (2001). Numeroase pagini reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. de proză. Studii, articole, comentarii, reuniuni Membru, diverse foruri profesionale tematice în domeniu. Colaborări constante, autohtone, alte aprecieri publice. (C.D.B.). revistele: România literară, Luceafărul, Contemporanul (Bucureşti); Tribuna (Cluj); ŞTEFAN/ŞTEFĂNESCU (Secolul Argeş (Piteşti). Fondator, Editura Arefana, XIX~). Familie tradiţională din Curtea de Bucureşti (1997, în colaborare). Membru, Argeş, cunoscută prin pseudonimul Goangă. Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Proprietari rurali şi urbani, mici Bucureşti (2005). Consemnări critice întreprinzători, înalţi funcţionari de stat, cadre favorabile, alte aprecieri publice. (I.M.D.). didactice, publicişti, filantropi. Suprafeţe de teren, imobile, alte bunuri cu valoare ŞTEFAN, Ion I. (n. Topoloveni, deosebită, Curtea de Argeş, Cluj, Bucureşti, Muscel, 17 iunie 1932). Profesor, gradul I, localităţi apropiate. Casă renumită, stil limbi slave, limba şi literatura română, medieval, zona centrală Curtea de Argeş, manager. Liceul Dimitrie Cantemir, Bucureşti restaurată (1840-1850; 1885-1890), reparată (1951), Institutul Maxim Gorki, Bucureşti capital (1920-1925), preluată de stat (1950), (1956), Universitatea Constantin I. Parhon, multă vreme, sediul pentru Biblioteca Bucureşti (1971). Activitate didactică Orăşenească. Reper înscris pe Lista permanentă în Argeş: Şcoala Priboeni (1956- Monumentelor Istorice şi de Artă din 1957); Şcoala Topoloveni (1957-1959); Judeţul Argeş. Mai cunoscuţi: Ion Şcoala Medie/Liceul Topoloveni (1959- Ştefan/Ştefănescu, domiciliat, Curtea de 1994), director adjunct (1959-1973), director Argeş, apicultor, pseudonim Goangă, (1973-1982). Gradul I (1977). Studii, articole, căsătorit cu Maria, patru copii: Florian I. Ş.- analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale. G. (v.); Verona I. Ş.-G.; Gheorghe I. Ş.-G.;

150 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Mihai/Mişu I. Ş.-G. (v.); Petre Gh. I. Ş.-G. constante în viaţa Cetăţii. Aprecieri (v.). Implicări constante în viaţa Cetăţii. comunitare antume şi postume. (I.M.D.). Consemnări monografice, atestări documentare, alte aprecieri publice. (F.C.P.). ŞTEFĂNESCU, Constantin I. (Roşiori de Vede, Teleorman, 19 septembrie 1906 - ŞTEFĂNESCU (Secolul XIX~). Aiud, Alba, 31 decembrie 1950). Profesor, Familie tradiţională din Câmpulung Muscel. militant politic. Domiciliat în Argeş, până în Proprietari urbani şi rurali, demnitari 1948. Activitate didactică, Şcoala de Meserii, medievali, înalţi funcţionari de stat, medici, Şuici, Argeş. Component al Grupului de donatori comunitari. Mai cunoscuţi: Nicolae rezistenţă armată anticomunistă Valea Şt., slujitor al Curţii Domneşti de la Topologului (1948), iniţiator, Dumitru Bucureşti, treti logofăt (1829), judeţ al Apostol (v.). Urmărit de Securitate, arestat oraşului Câmpulung; Theodor Şt. (1842- (iulie 1948), cercetat, judecat, Tribunalul 1909), profesor contabilitate, director, Şcoala Militar, Craiova (Dolj). Condamnat, 20 de ani de Comerţ, Bucureşti, secretar general, muncă silnică, penitenciarul Aiud, executaţi Ministerul Instrucţiunii Publice; parţial. Deces premeditat, diverse variante. viceguvernator (1880-1909), Banca Naţională Redeschiderea dosarului, la cererea soţiei a României; imobile şi păduri, Câmpulung sale, Niculina, Judecătoria Curtea de Argeş (1900); Nicolae Th. Şt., stabilit definitiv la (10 septembrie 1976), confirmarea morţii în Câmpulung (1944); colecţionar, fotografii, detenţie, la Aiud. Importante atestări peste 700 de imagini şi texte, intitulate Prin documentare. Aprecieri publice antume şi Câmpulung şi muscelele lui, cinci albume, postume. (I.I.P.). donate Academiei Române, Bucureşti (1946; 2012); Sache I. Şt. (v.); Gheorghe/Gică Şt. ŞTEFĂNESCU, Constantin V. (Curtea (v.). Valoroase atestări documentare. de Argeş, 5 aprilie 1879-?). Mare proprietar Eponimii: parc şi vilă, Câmpulung. Aprecieri funciar, jurist, publicist. Studii liceale în comunitare. Conexiuni cu alte familii Capitală (1899), Facultatea de Drept, importante din Argeş-Muscel. (M.M.B.). Bucureşti (1903). Inspector comunal pentru judeţul Argeş (1904-1907). Avocat, Baroul ŞTEFĂNESCU, Alexandru (Roşiori Argeş (1904). Apărarea intereselor unor de Vede, Teleorman, 1911-?). Profesor, persoane şi familii din arealul Curtea de gradul I, ştiinţe naturale, instrumentist, Argeş. Oratorie, recunoscut în domeniu. vioară, muzică de cameră. Domiciliu Membru marcant, Partidul Conservator. tradiţional, Piteşti, Argeş. Studii liceale şi Întinse suprafeţe de teren arabil, livezi, universitare în Capitală. Combatant, Al păduri, izlaz în Argeş-Muscel. Volum Doilea Război Mondial (1941-1945). important: Asociaţiunile profesionale. Activitate didactică la Piteşti: Liceul Articole, comentarii, analize pe diverse teme Comercial/Colegiul Economic (biologie, legislative. Implicări comunitare. Consemnate chimie); Liceul Mixt/Colegiul Alexandru în Albumul Corpului Avocaţilor din Odobescu (biologie); Liceul de Fete Mihail şi România (1911). Aprecieri publice antume şi Sevastiţa Vasilescu/Colegiul Zinca Golescu postume. (A.A.D.). (biologie). Complementar, preocupări artistice: cvartetul condus de Constantin Albu ŞTEFĂNESCU, Elena L. (n. , (v.); orchestra semisimfonică, operete, grupuri Argeş, 14 mai 1951). Inginer agronom, camerale, Palatul Culturii, Piteşti; creaţii cercetător ştiinţific, publicistă. Studii liceale picturale (acuarelă, ulei, crochiuri), semnate în Piteşti (1970), Institutul Agronomic Drin, colecţionar în domeniu. Implicări Nicolae Bălcescu, Bucureşti (1979). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti (2000). Activitate

151 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI specializată: profesoară, Şcoala Generală edificarea Spitalului Judeţean Argeş (1973); Fărcăşeni, Strunga, Iaşi (1970-1971); încadrarea instituţiilor urbane şi rurale de laborantă, Institutul de Cercetare - Dezvoltare profil cu personal specializat. Studii, analize, pentru Legumicultură şi Floricultură, Vidra, rapoarte, interviuri, reuniuni tematice Ilfov (1971-1975); şefă de fermă, naţionale. Membru, diverse foruri ştiinţifice cooperativele agricole de producţie sau obşteşti implicări constante în viaţa Ciocăneşti Sârbi (1979-1981) şi Ciocăneşti Cetăţii. Aprecieri publice antume şi postume. Unirea (1981-1983), Călăraşi, respectiv (C.G.C.). Beleţi-Negreşti, Argeş (1983-1986). Distinct : şef colectiv, Laboratorul de ŞTEFĂNESCU, Florian I. (Curtea de Genetică şi Ameliorarea Plantelor, Institutul Argeş, 5 aprilie 1881 - Bucureşti, 26 martie de Cercetare şi Producţie pentru 1958). Membru corespondent al Academiei Legumicultură şi Floricultură, Vidra, Ilfov Române (28 mai 1937), repus în drepturi, (1986-2010), colaborări cu municipalitatea membru corespondent (3 iulie 1990). Piteşti în perioadele organizării Simfoniei Psiholog, manager, profesor universitar. Lalelelor. Numeroase studii, comunicări, Cunoscut prin pseudonimul Goangă. Frate cu articole, proiecte, granturi/contracte de Mihai I. Şt. (v.). Liceul Sfântul Sava, cercetare, reuniuni tematice naţionale şi Bucureşti (1889), Facultăţile de Drept, Litere internaţionale. Omologarea a cinci noi soiuri şi Filosofie, Bucureşti (1904), specializare, de legume: Ştefan (mărar, 2002), Liana, Germania. Doctorat, psihologie, Leipzig, Irina, Niela (lobodă, 2003), Doiniţa (varză de Germania (1911). Activitate didactică, Liceul toamnă, 2010). Inspector aprobator de stat Vasile Alecsandri, Galaţi (1906-1920), pentru loturi semincere şi material săditor universităţile din Cluj (1919-1940, rector (1986-1994). Membră, Societatea Română a 1932-1940) şi Bucureşti (1940-1958). Horticultorilor, Filiala Bucureşti, alte Subsecretar de stat, Ministerul Instrucţiunii aprecieri publice. (C.D.B.). Publice (1936-1937). Fondator, Laboratorul de Psihologie din Cluj (1921), Institutul ŞTEFĂNESCU, Emil C. (Sineşti, Român de Psihologie Experimentală Olt, 18 iunie 1922 – Piteşti, Argeş, 13 aprilie Comparată şi Aplicată (1922), Editura 1979). Medic primar, igienă - sănătate Institutului (1929), Societatea Naţională de publică, manager. Stabilit, definitiv, la Piteşti, Psihologie (1931), Revista Psihologie din 1953. Institutul Sanitar Militar, Bucureşti teoretică şi aplicată (1938-1949), sistemul de (1941), Facultatea de Medicină şi Farmacie, psihologie din ministere, oficiile de orientare Bucureşti (1947). Documentări externe. profesională. Volume importante: Activitate permanentă în domeniu: Selecţiunea capacităţilor şi orientarea Circumscripţia sanitară Şelari - Comăniţa, Olt profesională (1929), Instabilitatea emotivă (1947-1949); şef, Secţia Sanitară, Plasa, (1936), Adaptarea socială (1938), Educaţia Slatina, Olt (1949-1950); medic-şef, copiilor inferior şi superior dotaţi (1939), Inspectoratele Sanitare de Stat/Sanepid, Măsurarea inteligenţei (1940). Ctitor, la Alexandria, Teleorman (1950-2953); Piteşti Cluj, Casa Universitarilor, dezvoltarea (1953-1955). Distinct: şef, Secţia Sanitară şi Grădinii Botanice, înfiinţarea de clinici şi Prevederi Sociale, Regiunea Piteşti (1955- cămine studenţeşti, inaugurarea sistemului 1968); director, Direcţia Sanitară a Judeţului Extensiune universitară, de pregătire şi Argeş (1968-1974); Secţia contagioase adulţi, educaţie civică. Supravieţuitor, grav rănit în Spitalul Judeţean Argeş (1974-1979). urma unui atentat legionar (28 noiembrie Primariat, igiena muncii, Bucureşti (1959). 1938). Contribuţii deosebit de importante la Contribuţii directe la: organizarea postbelică a fundamentarea psihologiei contemporane reţelei sanitare din Olt, Teleorman, Argeş; româneşti, integrarea acestor preocupări în

152 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI sistemul european, exprimarea receptivităţii 1945. Avocat, Baroul Muscel, recunoscut în faţă de proiectele oficialităţilor din Argeş- domeniu, apărarea intereselor unor Muscel. Valoroase recunoaşteri publice importante familii din România. Senator în antume şi postume. (S.D.V.). perioada interbelică, reprezentând Partidul Naţional Liberal. Membru corespondent al ŞTEFĂNESCU, Gabriel N. (n. Măţău, Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş (1929). , Muscel, 24 ianuarie 1942). Acţiuni caritabile: rezidirea Bisericii Arhitect. Şcoala Medie/Colegiul Dinicu Flămânda, Câmpulung (1939-1940), în Golescu, Câmpulung, Argeş (1960), Şcoala memoria fiicei sale, Margareta, planuri, Postliceală de Arhitectură, Bucureşti (1963), arhitectul George Matei Cantacuzino; Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti finanţarea cercetărilor ştiinţifice pentru (1969). Documentări externe, Bulgaria combaterea cancerului, venerarea numelui (1979). Activitate specializată permanentă: soţiei sale, Lilly; donaţii pentru biblioteca Trustul de Construcţii Argeş, Şantierul Liceului de Fete, din localitate. Eponimie: Câmpulung (1970-1971); Institutul de Casa Ştefănescu, Câmpulung, edificiu Proiectare/SC Proiect Argeş SA, Piteşti tradiţional (secolul XVIII), monument istoric, (1971-2011, şef proiect, şef colectiv); atelier reabilitat (1928-1930), proiecte, Dimitrie individual de arhitectură (2011~). Proiecte Ionescu-Berechet (v.), donată Academiei reprezentative finalizate prin construcţii: Române, autentificare, Tribunalul Judeţului Şcoala Nr. 3 Ion Pillat, Piteşti (1975); Muscel (19 septembrie 1942), astăzi, Muzeul Liceul/Grupul Şcolar de Chimie Industrială Municipal, Secţia Etnografie şi Artă Populară Costin D. Neniţescu, Piteşti (1978); Centrul Lilly, Margareta şi Gică Ştefănescu. Alte de Perfecţionare Apele Române, Voina, implicări în viaţa Cetăţii. Diverse atestări Lereşti, Argeş (1996; 2012); blocurile înalte documentare. Aprecieri publice antume şi cu spaţii comerciale la parter, bulevardele postume. (M.M.B.). Nicolae Bălcescu (D2-D6) şi Republicii (D6a+b), Piteşti (soluţii unicat, în colaborare). ŞTEFĂNESCU, Ion N. (Sfârşitul Distinct: reabilitarea monumentelor de secolului al XIX - Prima jumătate a secolului arhitectură: Judecătoria Câmpulung (1994); XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Tribunalul Argeş, astăzi, Curtea de Apel, Întinse suprafeţe de teren, localitatea Piteşti (2012). Membru: Uniunea Arhitecţilor , plasa Argeş, expropriate, parţial, din România, Filiala Argeş (1972); Ordinul prin Legea pentru Reforma Agrară din 23 Arhitecţilor din România, Filiala Piteşti martie 1945, adoptată de guvernul condus de (2003, cofondator); Registrul Urbaniştilor din Petru Groza, ori deciziile ulterioare. România, Bucureşti (2006). Premii speciale în Retrocedări selective, către urmaşi, după domeniu (1983; 1984). Nominalizat în Istoria 1990. Surse arhivistice şi alte atestări municipiului Piteşti (1988), alte aprecieri documentare. (I.I.Ş.). comunitare. (A.H.M.). ŞTEFĂNESCU, Ion (Sfârşitul ŞTEFĂNESCU, Gheorghe (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Proprietar urban, editor, ziarist. XX). Mare proprietar urban şi rural, jurist, Domiciliu şi activitate la Câmpulung, Muscel. parlamentar, filantrop. Studii liceale şi Prim-redactor, revista Glasul ţării, superioare în Capitală. Notificat, frecvent, Câmpulung (1921-1924); director-proprietar, Gică/George Şt. Suprafeţe de teren, imobile, ziarul Vremea nouă, Câmpulung (1926). cabinet individual, alte bunuri cu valoare Cunoscut prin semnătura Ion Ştefănescu - deosebită, Bucureşti, Câmpulung (Muscel) şi Gruiu. Articole, reportaje, comentarii, analize, localităţi apropiate, preluate de stat după note, informaţii, răspunsuri la întrebări, dialog

153 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI cetăţenesc, portrete şi cronici literare. obţinerea statutului oficial de staţiune balneo- Implicări în viaţa Cetăţii. Diverse atestări climaterică (1934); finalizarea lucrărilor de documentare. Aprecieri publice antume şi pavare cu piatră cubică a Bulevardului Carol I postume. (I.I.B.). (1934); edificarea Bisericii Sfântul Gheorghe (1934-1937), devenită custode pentru ŞTEFĂNESCU, Lilica D. (n. Galaţi, 13 obiectele de cult şi clopotul mare de la mai 1943). Arhitectă, funcţionar de stat. Biserica Domnească Sfântul Nicolae, intrată Stabilită în Argeş, din 1972. Şcoala în conservare (Hotărârea Comisiunii Medie/Colegiul Mihail Kogălniceanu, Galaţi Monumentelor Istorice, Bucureşti, 2 martie (1961), Institutul de Arhitectură Ion Mincu, 1936); amenajarea Cimitirului Eroilor, lângă Bucureşti (1967). Căsătorită cu Gabriel N. Ş. Biserica Bolniţa (1936); ridicarea (v.). Documentări externe, Lituania (1986). Monumentului Eroilor din Primul Război Activitate specializată: Institutul de Mondial (1937; extinderea reţelelor de Proiectare, Galaţi (1967-1972); Institutul de gospodărie urbană (apă, canalizare). Distinct: Proiectare/SC Proiect Argeş SA, Piteşti înfiinţarea Asociaţiei Patriotice de Întreţinere (1972-1993); Primăria Municipiului Piteşti, a Oraşului (27 decembrie 1934). Consemnat director, Direcţia de Urbanism şi Amenajarea în Anuarul general al oraşului Piteşti şi Teritoriului(1993-1997); atelier individual de judeţului Argeş (1936), alte atestări arhitectură (1997~). Proiecte reprezentative documentare. Aprecieri comunitare antume şi finalizate prin construcţii: detalii de postume. (N.I.M.). sistematizare, zona industrială, Focşani (Vrancea) şi Gara Centrală, Galaţi (1971); ŞTEFĂNESCU, Mircea N. (Secolul blocurile înalte cu spaţii comerciale la parter, XX). Învăţător, manager, om de cultură. bulevardele Petrochimiştilor (A-C) şi Ion C. Domiciliu tradiţional la Piteşti, Argeş. Şcoala Brătianu (A8-A10), Piteşti (1981-1982, Normală de Băieţi, Piteşti. Activitate soluţii unicat, în colaborare); Căminul-Spital didactică (desen, caligrafie, muzică): Liceul Cronici, Piteşti; schiţe de sistematizare de Fete/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti Câmpulung şi Curtea de Argeş, ori localităţi (1948-1951); Şcoala Medie Nicolae rurale apropiate. Preocupări privind Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti încadrarea urbanistică a monumentelor (1958-1959). Director fondator: Biblioteca istorice. Membră: Uniunea Arhitecţilor din Regională Argeş (1955-1956); Şcoala România, filialele Galaţi (1968-1972) şi Populară de Artă, Piteşti (1956-1962). Argeş (1972); Ordinul Arhitecţilor din Instrumentist, vioară, muzică simfonică, România, Filiala Piteşti (2003). Premii în orchestre de cameră, operetă, grupuri domeniu (1971,1983, 1984), alte aprecieri camerale. Contribuţii directe la publice. (A.H.M.). redimensionarea vieţii spirituale a zonei Argeş-Muscel pentru etapele amintite. ŞTEFĂNESCU, Mihai I. (Sfârşitul Implicări constante în viaţa Cetăţii. secolului XIX – Prima jumătate a secolului Nominalizări monografice, alte aprecieri XX). Proprietar urban şi rural, înalt funcţionar comunitare antume şi postume. (I.M.D.). public, donator comunitar. Domiciliu şi activitate la Curtea de Argeş. Cunoscut prin ŞTEFĂNESCU, Nicolae (1800 - ?). pesudonimul Goangă. Notificat, frecvent, Mare proprietar urban şi rural, slujitor al Mişu I. Şt. Frate cu Florian I. Şt. (v.). Curţii Domneşti de la Bucureşti, funcţionar al Suprafeţe de teren, imobile, alte bunuri cu statului. Suprafeţe de teren, case, alte bunuri valoare deosebită, Curtea de Argeş şi cu valoare deosebită, Câmpulung, Muscel localităţi apropiate. Primar al oraşului Curtea (Mahalaua Târgului) şi localităţi apropiate. de Argeş (1934-1937). Realizări ale etapei: Preşedinte, Sfatul oraşului Câmpulung/primar

154 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1828-1829). Nominalizat în Catagrafia tradiţională, pesudonim Goangă, Curtea de oraşului Câmpulung din 1838, origine Argeş; proprietăţi la Ştefăneşti (Muscel); autohtonă, titlu de boier treti logofăt, slugi, colaborări cu instituţii culturale din Piteşti robi ţigani. Diverse consemnări documentare (Argeş). Studii liceale şi superioare în antume sau postume. (S.I.C.). Capitală. Specializare, Conservatorul din Paris, Franţa, Clasa Félia Litvinia. Activitate ŞTEFĂNESCU, Nicolae (Vultureşti, în domeniu: Teatrul de Operă şi Balet, Muscel, 1880-?). Proprietar urban şi rural, Bucureşti; Théâtre de la Monnaie, Bruxelles, jurist. Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Belgia; Conservatorul Ciprian Porumbescu, Piteşti, Argeş (1898), Facultatea de Drept, Bucureşti. Roluri de referinţă, personaje Bucureşti (1903). Activitate specializată, celebre din creaţiile compozitorilor: Georges instituţii administrative din Muscel (1903- Bizet (Carmen); Charles Gounod (Mefisto; 1908). Avocat, Baroul Ilfov, Bucureşti Faust); Ruggiero Leoncavallo (Paiaţe); (1908). Apărarea intereselor unor persoane Giuseppe Verdi (Falstaff; Rigoletto); Richard importante şi familii din Capitală. Oratorie, Wagner (Maeştri cântăreţi din Nürnberg; recunoscut în domeniu. Studii, articole, Walkiriade). Numeroase turnee continentale. analize, comentarii pe diverse teme Consemnări critice favorabile. Artist al legislative. Contribuţii la finalizarea unor Poporului, laureat al Premiului de Stat, alte proiecte lansate de oficialităţile timpului din importante aprecieri publice antume şi Muscel. Consemnat în Albumul Corpului postume. (L.I.P.). Avocaţilor din România (1911). Aprecieri publice antume şi postume. (A.A.D.). ŞTEFĂNESCU, Sache I. (Câmpulung, Muscel, 7 iulie 1845 – Bucureşti, 1919). ŞTEFĂNESCU, Paul (n. Rucăr, Medic, proprietar urban. Şcoala Naţională de Muscel, 11 iulie 1924). Arhitect, peisagist. Medicină, Bucureşti (1867). Stagiu: Franţa Liceul Sfântul Sava, Bucureşti (1942), (1867-1870). Doctorat, ştiinţe medicale, Facultatea de Arhitectură, Bucureşti (1949). Strasbourg, Franţa (1870). Participant la: Activitate specializată în Capitală: şef şantier, Războiul Franco-Prusian, voluntar, Uniunea Tineretului Muncitor (1949-1953); Ambulanţa V Internaţională (1870-1871); Comitetul de Stat pentru Construcţii, proclamarea Comunei din Paris (18 martie Arhitectură şi Sistematizare (1953-1958); 1871). Activitate specializată în Bucureşti: Institutul de Proiectări, Construcţii şi unităţi militare (1871-1874); Azilul Elena Materiale de Construcţii din Ministerul Doamna (1874-1877); Spitalul Orăşenesc Economiei Forestiere (1958-1984). Proiecte (1881-1919). Combatant, Războiul pentru reprezentative finalizate prin construcţii: Independenţa României (1877-1878), şef Complexul Şcolar al Tineretului, Otopeni, Serviciul Ambulanţă. Fondator, Crucea Roşie Ilfov; zona centrală urbană, Oneşti, Bacău din România (1876), vicepreşedinte, (sistematizare verticală); Fabrica de Materiale reprezentant oficial, Conferinţa Internaţională pentru Construcţii, Iaşi (în colaborare); spaţii de la Geneva, Elveţia (1906). Implicări rezidenţiale, Bucureşti. Studii, analize, constante în realizarea unor proiecte rapoarte, reuniuni tematice naţionale. comunitare la Câmpulung. Distinct: Consemnări memoriale, interviuri. Aprecieri organizarea de tabere pentru orfani, Staţiunea publice. (A.I.M.). balneo-climaterică ; redimensionarea Parcului Ştefănescu, preluat ŞTEFĂNESCU, Petre Gh. (Brăila, 13 de Primăria Câmpulung (1929); aplicarea martie 1902 - ?). Artist liric, bariton, muzică unor tratamente gratuite. Aprecieri publice de operă, cadru didactic universitar. Integrat antume şi postume. (C.G.C.). spiritualităţii acestui areal prin: familie

155 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ŞTEFĂNESCU, Vasile (Sfârşitul (1688, ruinate); Vila Florica (1912-1915), secolului XIX – Prima jumătate a secolului astăzi, Centrul Cultural Brătianu; Staţiunea de XX). Jurist. Studii liceale, Piteşti, Argeş, Cercetări Zootehnice Florica (1926-1948); universitare, Bucureşti. Activitate specializată Staţiunea de Cercetări Horti-Viticole (1959~); în magistratură. Distinct: prim-preşedinte, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii - Goleşti Tribunalul Argeş. Împuternicit al statului (1939/1966); Casa Memorială Liviu (1923), privind aplicarea prevederilor Legii Rebreanu, Valea Mare – Podgoria (1969- pentru definitivarea reformei agrare din 17 2008); Complexul de Vinificaţie (1969~). iulie 1921 şi rezolvarea litigiilor ulterioare, Baze sportive. Proprietăţi particulare: specifice zonei de sud a judeţului Argeş. personalităţi importante din Bucureşti, Piteşti, Dezbateri, analize, rapoarte, informaţii, Câmpulung. Bănci populare: Goleşti (1902- reuniuni judecătoreşti, decizii adecvate. 1944); Progresul, Ştefăneşti (1903-1946). Implicări constante în realizarea proiectelor Cooperativa de Aprovizionare şi Desfacere lansate de Guvern, Prefectură, Primărie, în Regele Ferdinand, Ştefăneşti (1930-1948); profil teritorial. Surse arhivistice, alte atestări cooperativa agricolă de producţie, Ştefăneşti documentare. Nominalizări monografice, (1950-1989); asociaţie de producţie aprecieri publice antume şi postume. (I.F.B.). industrială intercooperatistă, Valea Mare- Podgoria (1971-1990). Baraj, lac de ŞTEFĂNEŞTI (Secolul XVI~). Oraş acumulare, hidrocentrală (8 MW), Goleşti, din judeţul Argeş (2004), pe râurile Doamnei integrate sistemului Argeşul Mare; şi Argeş, anterior, comună tradiţională a Întreprinderea de Motoare Electrice/SC Ana Muscelului (până în 1950). Aşezare IMEP, integrată economiei municipiului suburbană municipiului Piteşti, Argeş (1968- Piteşti (1967~). Parc voltaic (2014). 1990). În componenţă (2006): Ştefăneşti, Antrepozite, cartiere rezidenţiale, locuri de Enculeşti, Goleşti, Izvorani, Ştefăneştii Noi, agrement, liceu, spital, poliţie, judecătorie, Valea Mare-Podgoria, Viişoara, Zăvoi. piaţă comercială. Areal cerealier, viticol, Suprafaţă: 56, 7 km2. Locuitori: 13 200 legumicol, forestier, zootehnic. Arhitectură (1971); 13 670 (2008). Atestare documentară specifică interferenţelor colinare şi de câmpie, medievală: Ştefăneşti (1452); Goleşti (1452). textile de interior, folclor literar, muzical, Vestigii arheologice prefeudale. Schituri: coregrafic. Turism local, zonal, naţional. Valea Mare din Mijloc (XVI); Gura Văii Trasee rutiere spre: Bucureşti, Piteşti, Mari, Fundul Văii Mari, Valea Popii/Valea Câmpulung, Mioveni. Staţia Ştefăneşti, linia Mare (XVII). Biserici: Ştefăneşti-Vale ferată Goleşti - Câmpulung. Publicaţie (1627); Goleşti (1646, 1814); Valea Mare- proprie: Buletin informativ, editat în Piteşti. Podgoria (1685, 1786); Enculeşti (XVIII, Numeroase consemnări geografice, istorice, 1961); Ştefăneşti-Târgul Dealului (1784); economice, spirituale. (G.I.C.). Capela Brătienilor (1898; necropolă, 1911); cruci de piatră (1597~1848). Monumente ale ŞTEFU, Iosif I. (Vaideeni, Vâlcea, 10 eroilor: Valea Mare-Podgoria (1916-1918); iunie 1945). Inginer mecanic, manager. Enculeşti (1916-1918, 1941-1945); Ştefăneşti Stabilit la Piteşti, Argeş, din 1968. Şcoala (1916-1918, 1941-1945). Instituţii de Medie Nr. 2, Râmnicu Vâlcea (1963), învăţământ: Goleşti (1826); Şcoala Institutul Politehnic, Bucureşti (1968). Profesională Mecanică, Ştefăneşti (1953); Documentări externe. Activitate permanentă, Liceul Industrial, Ştefăneşti (1956); cămin Întreprinderea de Stofe Argeşana, Piteşti: cultural (1930); bibliotecă publică (1948); tehnolog (1986-1969); metrolog (1969-1971); Agenţia Băncii Naţionale Române, Sucursala coordonator, reparaţii uzuale (1971-1974); Câmpulung Muscel (1906). Conacul şef, Secţia Mecano-Energetică (1974-1993). Goleştilor (1640); pivniţele brâncoveneşti Distinct: director general SC Argeşana SA,

156 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti (1993-2001); manager (2001-2008). financiare pentru dotarea teatrului din Contribuţii directe la: asigurarea funcţionării localitate. Nominalizat în anuarele generale utilajelor pentru atingerea parametrilor (1925, 1936) şi în Istoria municipiului Piteşti proiectaţi: gospodărirea resurselor (1988). Aprecieri publice antume şi postume. programate; adaptarea spaţiilor productive la (I.D.P.). schimbarea profilului fabricaţiei după 2001; privatizarea unităţii în favoarea investitorilor ŞTIRBEI, Gheorghe Fl. (n. Goleşti, Dräxlmaier (Germania); reconversia Vâlcea, 22 septembrie 1947). Inginer profesională a salariaţilor. Studii, analize, mecanic, manager. Domiciliu şi activitate în rapoarte, reuniuni tematice naţionale. Argeş (1971-1986). Frate cu Elena Heroiu Implicări constante în viaţa Cetăţii. Diverse (v.). Liceul Nicolae Bălcescu, Râmnicu aprecieri publice. (I.D.P.). Vâlcea (1966), Institutul Politehnic, Iaşi (1971). Doctorat, ştiinţe tehnice, New York ŞTEFU, Paraschiva Gh. (Piteşti, (2009). Stagiu în Statele Unite ale Americii Argeş, 1814 – Piteşti, Argeş, 6 martie 1869). (1979; 1992). Activitate specializată: Trustul Proprietar urban, donator comunitar. Terenuri, Staţiunilor pentru Mecanizarea Agriculturii, imobile, alte bunuri cu valoare deosebită, Piteşti, Argeş (1971-1973); şef sector, Piteşti şi localităţi apropiate. Clauză Întreprinderea Agricolă de Stat, Leordeni, testamentară importantă, autentificare Argeş (1973-1980); inginer şef, director, juridică, Tribunalul Argeş (Nr. 15, din 1869): Staţiunea pentru Mecanizarea Agriculturii, donarea sumei de 200 galbeni austrieci pentru Căteasca, Argeş (1980-1986); consultant, înfiinţarea Bibliotecii Publice Ştefu, în Piteşti. Algeria (1986-1988). Stabilit în Statele Unite Executor, Ştefan George Ştefu (moştenitor), ale Americii (1989), supervizor, Aeroportul 20 februarie 1870. Decizie administrativă, Internaţional John Fitzgerald Kennedy, New finalizată, parţial, de Consiliul Comunal, York (1989~). Studii, analize, rapoarte, Piteşti (26 iunie 1880), primar, Nicolae norme metodologice, reuniuni tematice. Coculescu (v.), intermediar, librarul Iancu Membru, diverse foruri profesionale în Raicoviceanu (v.). Nominalizări în Istoria domeniu, alte aprecieri publice. (C.D.B.). municipiului Piteşti (1988). Aprecieri comunitare antume şi postume. (C.C.C.). ŞTIRBU, Ştefan Roman C. (Palanca, Cetatea Albă, Basarabia, 10 mai 1926- Piteşti, ŞTEMPEL, Leonhardt (1885 – Piteşti, Argeş, 14 mai 2008). Stabilit în Argeş din Argeş, 1964). Proprietar urban şi rural, mic 1933. Medic primar, ORL, manager. Liceul întreprinzător, donator comunitar. Suprafeţe Militar, Craiova, Dolj (1944). Facultatea de de teren, imobile, alte bunuri cu valoare Medicină, Bucureşti (1950). Documentări deosebită, Piteşti sau localităţi apropiate. externe. Activitate permanentă la Piteşti: Studii în Bucureşti. Membru marcant, Şcoala Profesională Nr. 2 (1950-1952); gruparea catolică din reşedinţa Argeşului. Spitalul Nicolae Bălcescu (1953-1954; 1957- Patron fondator, Fabrica de Mezeluri şi 1989); şef secţie (1972-1989). Temporar: Salamuri, Piteşti (strada Constantin specializare ORL, instituţii sanitare din Brâncoveanu), magazin propriu, zona Capitală (1952-1953); Policlinica Feroviară, centrală, activitate permanentă (1909-1948), Piteşti (1954-1957). Primariat, Bucureşti intrate sub incidenţa legislaţiei naţionalizării (1972). Articole, studii, comunicări, reuniuni (1948-1950). Preocupări agreate de Primărie, tematice naţionale şi internaţionale. Implicări Prefectură, Camera de Comerţ şi Industrie constante în viaţa Cetăţii. Membru, diverse Argeş. Adaptare la rigorile economiei etatiste, asociaţii profesionale în domeniu, alte şef sector, Întreprinderea Agricolă de Stat, aprecieri publice antume şi postume. Ştefăneşti, Argeş (1959-1960). Contribuţii (C.G.C.).

157 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

ŞTIREANU, Octavian (n. Costeşti, Volume importante (în colaborare): Indice Argeş, 25 iunie 1952). Matematician, ziarist, cronologie Nr. 2. Actele secţiei bunuri editor, parlamentar. Liceul Nicolae publice Bucureşti, Episcopia Argeş (1951); Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Indice cronologic Nr. 4. Actele serviciului Argeş (1970), Universitatea Babeş-Bolyai, Documente istorice, Episcopia Noului Cluj-Napoca (1974), Facultatea de Istorie- Severin (1954); Indice cronologic Nr. 1. Filosofie, Bucureşti (1981). Preocupări Arhiva Mitropoliei Ţării Româneşti, I, II redacţionale, Cluj-Napoca (1970-1975): (1961); Liceul Dinicu Golescu din Studioul de Radio Gaudeamus; revistele Câmpulung - Muscel la 80 de ani de Echinocţiu, Napoca universitară (redactor- activitate. 1894-1974 (1974); Monografia şef), Viaţa studenţească, Amfiteatru (şef comunei Mioarele (1976, în colaborare). subredacţie). Activitate permanentă în Distinct: tomuri de documente despre Bucureşti: analist, Trustul de Lucrări Câmpulung şi judeţul Muscel (texte Hidrotehnice Speciale (1975-1979); redactor, dactilografiate), conservate la Arhivele Viaţa studenţească şi Amfiteatru (1979- Naţionale, Muzeul Câmpulung, Biblioteca 1985); redactor-şef adjunct, Flacăra (1985- Locală Mioarele. Studii, articole, referate, 1990); preşedinte, director general SC Cicero comunicări, reuniuni tematice naţionale. SA, editor, ziarul Azi (1991~). Membru Membru, diverse foruri ştiinţifice autohtone. marcant, Partidul Democraţiei Sociale din Implicări comunitare. Aprecieri publice România/Partidul Social Democrat. Senator antume şi postume. (S.I.C.). de Argeş (1996-2000), reprezentând Partidul Democrat - Uniunea Social Democrată/USD, ŞUFAN, Ion (? - Piteşti, Argeş, 29 secretar, Comisia pentru Politică Externă, din octombrie 1950). Proprietar funciar, agent 1998, independent. Consilier prezidenţial sanitar, militant politic, originar din (2000-2004). Iniţiative legislative, interpelări, Nucşoara, Muscel. Colaborator, Grupul de interviuri, emisiuni media, reuniuni naţionale rezistenţă armată anticomunistă Haiducii şi internaţionale. Volum important: Cronici Muscelului, iniţiat de Gheorghe Arsenescu de echinocţiu (2001). Implicări în realizarea (v.). Urmărit de Securitate, arestat, anchetat, mai multor proiecte promovate de torturat la Piteşti, Argeş. Deces premeditat pe oficialităţile din Argeş-Muscel. Preşedinte timpul interogatoriului. Sentinţă drastică executiv, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din ulterioară pentru soţia sa, întemniţată, moarte România, vicepreşedinte, Asociaţia Presei suspectă în detenţie. Aprecieri publice Sportive din România, membru fondator, postume. (I.I.P.). Clubul Român de Presă, alte aprecieri publice. (C.D.B.). ŞUFAN, Nicolae (Nucşoara, Muscel, 1900 – Piteşti, Argeş, octombrie 1950). ŞUCU, Ion I. (Măţău, Mioarele, Proprietar funciar, lucrător agricol, militant Muscel, 4 decembrie 1902 – Bucureşti, 16 politic. Membru activ, Grupul de rezistenţă noiembrie 1988). Istoric, paleografie şi armată anticomunistă Haiducii Muscelului, arhivistică, publicist. Liceul/Colegiul Dinicu iniţiat de Gheorghe Arsenescu (v.). Apropiat Golescu, Câmpulung, Muscel (1925), lui Toma Arnăuţoiu (v.). Urmărit de Universitatea din Bucureşti (1930). Securitate, arestat, anchetat, torturat la Piteşti, Concomitent: Şcoala de Arhivistică şi Argeş. Deces premeditat pe timpul Paleografie, Bucureşti. Activitate specializată interogatoriului. Suport documentar (1950): în Capitală: funcţionari, Casa de Depuneri şi arhiva Spitalului Nicolae Bălcescu, Piteşti; Consemnaţiuni (1926-1928); împiegat, şef registrul Serviciului de Stare Civilă, Primăria serviciu, şef birou, Arhivele Naţionale (1928- Urbană, Piteşti. Diverse consemnări 1962). Prestaţii didactice, licee din Bucureşti.

158 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI memoriale familiale. Aprecieri publice cu generalul Constantin Iancovescu (v.); antume şi postume. (I.I.P.). Alexandru A. Ş. (v.). Numeroase atestări documentare, iniţiative şi realizări civice sau ŞUICA (Secolele XVI - XVIII). Familie eclesiastice. Recunoaşteri publice antume şi tradiţională din Şuici, Argeş. Mari proprietari postume. (C.D.B.). funciari, boieri, slujitori ai Curţii Domneşti din Ţara Românească, donatori comunitari. ŞUICEANU, Alexandru (A doua Întinse suprafeţe de teren, imobile, alte bunuri jumătate a secolului XIX - Începutul secolului cu valoare deosebită, Şuici şi localităţi XX). Mare proprietar funciar din Argeş. apropiate. Mai cunoscuţi: Vlastelinul Badea, Întinse suprafeţe de teren, localitatea Şuici, înrudit cu domnul Radu cel Mare (v.); plasa Argeş, expropriate prin Legea pentru Vlastelinul Şuica, mare vornic (1509-1529), definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie fiul Badea, ctitor, alături de Neagoe Basarab 1921, aplicată de guvernul condus de (v.), Mănăstirea Curtea de Argeş (1512- Alexandru Averescu. Importante surse 1517); Dragomir Ş., mare sluger, fratele arhivistice. (I.I.Ş.). marelui vornic Vlastelinul Ş.; Drăghici Ş., logofăt, ctitor, biserica Şuici peste Râu, unde ŞUICI (Secolul XVI~). Comună din este înmormântat (1541); Oprea D. Ş., judeţul Argeş, pe râul Topolog, satele: Şuici, logofăt, stabilit, prin căsătorie, la Retevoeşti, Ianculeşti, Paltenu, Păuleni, Rudeni, Valea Pietroşani, Muscel; Stanca O. Ş. (sfârşitul Calului. Suprafaţă: 34, 3 km2. Locuitori: 3200 secolului XVI), căsătorită cu Dima din (1971); 2694 (2008). Atestare documentară Brătieni, Brădet, Argeş, genealogic pentru medievală: Şuici (1501); Rudeni (1526). familia Brăianu (v.); Şuica, strănepotul Biserici: Şuici peste Râu (1542, refăcută, vornicului Vlastelinul Ş., mare pârcălab; XVIII); Şuici (1864); Rudeni (1872); Badea, fiul logofătului Radu din Enculeşti (1946); Valea Calului (1997); cruci Şuici/Şuiceanul (sfârşitul secolului XVIII), de piatră, Şuici (1736, 1782, 1844). Cula logofăt, ultimul descendent al familiei. Sultănica (XVIII), ctitorie, familia Brătianu Valoroase atestări documentare, realizări laice (v.). Cimitir al eroilor (1916-1918). Şcoală şi eclesiastice, consemnări monografice. primară (1838), gimnaziu industrial (1926- Importante recunoaşteri publice antume şi 1948; 1958-1963), şcoală specială (1963- postume. (C.D.B.). 2003); cămin cultural (1943), bibliotecă publică (1953); centru de asistenţă medico- ŞUICEANU (Secolul XVIII ~) sanitară (2004~). Banca Populară Ion C. Familie tradiţională din Şuici, Argeş. Mari Brătianu (1903); Agenţia Băncii Naţionale proprietari funciari, funcţionari de stat, Române, Sucursala Piteşti (1948-1950). donatori comunitari. Întinse suprafeţe de Reşedinţa subprefecturii Plaiul Loviştea teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, (1838-1890); sediul plasei Topolog – Loviştea Şuici şi localităţi apropiate. Conexiuni cu (1890-1899); judecătorie de pace (1911- familiile Şuica (v.), Balotă (v.). Mai 1943); circumscripţie financiară (1923-1928); cunoscuţi: Dumitru Ş., slujitor al Curţii secţie de jandarmerie (1942-1948). Domneşti de la Bucureşti, logofăt, Cooperativa de Aprovizionare şi Desfacere împământenire şi căsătorie cu Şuica/Safta Valea Topologului (1943-1948). Fermă Şuiceanu, fiica logofătului Radu Şuiceanu, agricolă de stat (1949-1961); Ocol silvic din Şuici; Anton D. Ş. (sfârşitul secolul (1950-1997). Microhidrocentrală (1986). XVIII - prima jumătate a secolului XIX), Areal forestier, zootehnic, pomicol. subcârmuitor, plaiul Loviştea, Argeş (1846 - Arhitectură locală, specifică interferenţei 1860), pretor, plasa Topolog, reşedinţă la zonelor colinară şi montană, artă populară Şuici (1861~1866); Elena D. A. Ş., căsătorită (textile de interior, obiecte de îmbrăcăminte),

159 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI folclor literar, muzical, coregrafic). Târg anticomunistă Haiducii Muscelului, condus tradiţional: Sfântul Pantelimon (27 iulie). de Toma Arnăuţoiu (v.). Urmărit de Turism rural. Trasee rutiere spre Curtea de Securitate, arestat, anchetat, torturat la Piteşti, Argeş, Râmnicu Vâlcea, Sibiu. Scrieri Argeş. Deces premeditat pe timpul monografice: Gheorghe Frujină (1984); interogatoriului. Suport documentar (1959): Dumitru Georgescu, Gheorghe Georgescu arhiva Spitalului Nicolae Bălcescu, Piteşti; (1997); Ion Olărescu (2010). Consemnări registrul Serviciului de Stare Civilă, Primăria geografice, istorice, economice, spirituale. Urbană, Piteşti. Diverse consemnări (G.I.C.). memoriale. Aprecieri publice antume şi postume. (I.I.P.). ŞUŞALĂ, Ion N. (Domneşti, Muscel, 16 noiembrie 1934). Artist plastic, pictură, ŞUŞELESCU, Ion (n. Câmpulung, grafică, profesor, publicist. Şcoala Muscel, 1928). Sportiv de performanţă, volei, Normală/Colegiul Pedagogic Carol I, antrenor, publicist. Liceul/Colegiul Dinicu Câmpulung, Argeş (1953), Institutul Golescu, Câmpulung (1947), Institutul de Pedagogic Bucureşti (1963), Clasa Aurel Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti (1953), Haiduc, Rodica Lazăr, Institutul de Arte Facultatea de Geografie, Bucureşti. Plastice, Nicolae Grigorescu, Bucureşti Component: Echipa Naţională de Volei a (1982), clasa Vasile Drăguţ. Doctorat arte României, Campionatele European (1950, plastice, Bucureşti (1998). Activitate în 1951) şi Universitar (1953); Clubul Steaua, Capitală. Expoziţii personale sau de grup, Bucureşti, titluri succesive. Antrenor, Clubul Bucureşti (1969, 1973, 1978, 1990). Lucrări Victoria, Bucureşti. Pasionat de careuri murale: Omagiul muncii (1974); Laudă rebusiste. Volume importante: Menssana; mâinilor (1986-1987), Şcoala Nr. 198, Enigmistică şi volei; Ecouri olimpice. Bucureşti. Preocupări didactice permanente, Numeroase colaborări tematice, reviste din Bucureşti (1963-2004), temporar, Constanţa. Capitală, premii în domeniu. Diverse Volume importante: Artizanatul-pledoarie implicări comunitare, contribuţii la realizarea pentru bunul gust (1974); Culoarea cea de unor proiecte sportive, Câmpulung, Argeş. toate zilele (1982); Dicţionar de artă. Maestru emerit al sportului, alte aprecieri Termeni de atelier (1993); Estetica şi publice. (N.M.I.). psihopedagogia artelor plastice şi designului (2000). Coperte, ilustraţii, paginaţie, edituri ŞUTA, Aurel. (n. Valea lui Mihai, din Capitală. Colaborări periodicele: Bihor, 10 decembrie 1924). Inginer agronom, România literară; Viaţa studenţească; cercetător ştiinţific principal, manager, Revista de pedagogie; Reporter (Bucureşti); publicist. Stabilit în Argeş, din 1970. Liceul Literatură şi artă (Chişinău, Republica Teoretic, Satu Mare (1944), Facultatea de Moldova). Implicări comunitare, mentor, Agricultură, Cluj (1949). Doctorat, ştiinţe Expoziţia permanentă de artă contemporană, agricole, Bucureşti (1971). Stagii: Statele Domneşti, Argeş (1972). Membru, Uniunea Unite ale Americii; Republica Populară Artiştilor Plastici din România, Filiala Chineză; ţări din Uniunea Europeană. Bucureşti (1990), alte aprecieri publice. Activitate specializată: cercetător (1950- (S.C.N.). 1958), director (1958-1970), Staţiunea Experimentală Pomicolă, Voineşti, ŞUŞALĂ, Nicolae P. (Domneşti, Dâmboviţa; şef laborator, Institutul de Muscel, 23 octombrie 1908 – Piteşti, Argeş, Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură, 16 februarie 1959). Mic întreprinzător, Piteşti-Mărăcineni, Argeş (1970-1994). proprietar rural, militant politic. Membru Volum important: Agrotehnica creşterii şi activ, Grupul de rezistenţă armată rodirii echilibrate a mărului (1975).

160 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Numeroase studii, referate, comunicări, Academia de Studii Economice, Bucureşti reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. (1959). Documentări externe, state europene. Organizarea de loturi demonstrative în Activitate specializată în domeniu: şef diverse gospodării individuale. Contribuţii în serviciu (1965-1985), director adjunct (1985- sectoare prioritare: tehnologia pomicolă; 1990), Direcţia Comercială Argeş; director studiul cauzelor rodirii intermitente a adjunct, Întreprinderea Comercială cu pomilor; adoptarea unor soluţii diferenţiate Ridicata Produse Alimentare/ICRA, Piteşti pentru sporirea potenţialului specific; (1990-2001). Contribuţii la dezvoltarea şi elaborarea tehnicilor de intensivizare şi modernizarea reţelei comerciale din Argeş, superintensivizare a livezilor. Implicat direct Olt, Vâlcea. Studii, analize, rapoarte, în elaborarea metodologiei referitoare la interviuri, emisiuni media pe diverse teme. modernizarea pomiculturii contemporane Implicări constante în viaţa Cetăţii. Aprecieri româneşti. Membru, prestigioase foruri publice. (A.T.C.). profesionale în domeniu, alte aprecieri publice. (C.D.B.). ŞUTZU, Ioana (Sfârşitul secolului XIX - Prima jumătate a secolului XX). Mare ŞUTA, Victoria. (n. Coveiu, Dolj, 5 proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe august 1925 – Piteşti, Argeş, 15 noiembrie de teren, localitatea Izvoru de Sus, plasa 1995). Inginer agronom, cercetător ştiinţific Teleorman, expropriate, parţial, prin Legea gradul I, publicistă. Stabilită în Argeş, din pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, 1970. Facultatea de Agronomie, Cluj (1950). adoptată de guvernul condus de Petru Groza, Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti (1966). ori deciziile ulterioare. Retrocedări selective, Stagii: Statele Unite ale Americii; ţări din către urmaşi, după 1990. Surse arhivistice şi Uniunea Europeană. Activitate specializată: alte atestări documentare. (I.I.Ş.). cercetător, şef laborator, Staţiunea Experimentală Pomicolă, Voineşti, ŞUŢĂ, Gheorghe P. (? – Goleşti, Dâmboviţa (1950-1970); şef laborator, Ştefăneşti, Muscel, 1948). Proprietar rural, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru negustor forestier, militant politic, originar Pomicultură, Piteşti-Mărăcineni, Argeş din Domneşti, Muscel. Membru marcant, (1970-1990). Volume importante (autor, Partidul Naţional Ţărănesc, apropiat lui Ion colaborare): Îndrumătorul pomicultorului Mihalache (v.). Urmărit de Securitate, arestat (1960); Rhagoletis Cerasi (1966); Protecţia (27 martie 1948), cercetat la Piteşti, Argeş, pomilor şi arbuştilor fructiferi (1974); eliberat (28 martie 1948). Deces ulterior Tehnologia combaterii bolilor şi premeditat, împuşcat mortal, aruncat pe dăunătorilor la pomi (1983); Prognoza şi marginea drumului, în satul Goleşti, avertizarea în protecţia plantelor (1987). Ştefăneşti, Muscel. Înmormântat la Domneşti. Numeroase studii, referate, comunicări, Diverse atestări documentare. (I.I.P.). reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Formatoare de talente, exponentă a şcolii ŞUŢĂ, Nicolae P. (Domneşti, Muscel, româneşti pentru protecţie a pomilor. 1896 – 16 ianuarie 1949). Jurist, militant Membră titulară, Academia de Ştiinţe politic, parlamentar. Frate cu Gheorghe Ş. Agricole şi Silvice, Bucureşti (1990), alte (v.). Studii în Capitală. Membru marcant, valoroase aprecieri publice antume şi Partidul Naţional Ţărănesc. Deputat de postume. (C.D.B.). Muscel. Avocat, Baroul Ilfov. Urmărit de Securitate, arestat (1947), cercetat, încarcerat, ŞUTEU, Ştefan G. (n. Bernadea, diverse penitenciare. Deces premeditat (16 Mureş, 9 septembrie 1937). Economist, ianuarie 1949). Atestări documentare. manager. Stabilit în Argeş, din 1965. Aprecieri publice antume şi postume. (I.I.P.).

161 ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Gheorghe Şapcaliu George Şovu

Sache Ştefănescu Ion Şucu I.

162