APRILIE 2014 anul XXII Nr. 428

DIRECTOR GENERAL:

Mihai PRUTEANU

COLEGIUL EDITORIAL:

Roberto {tefan ABABEI Nelu LUPU Mihai VOICU REDACTOR {EF: Sumar Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor |ntâlnire bilateral` 4-5

SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE [i Dan CÂRSTOIU Atitudine civic` 6 CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA, Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA [i Viorel BACIU Via]a de student sub umbrela legii 7 Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55, sector 5, Bucure[ti. Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail: [email protected] Preg`tirea ofi]erilor Tiparul: Tipografia din sistemele informative 9-10 Dr. Tr. Severin; [i cyberterorismul ISSN 1584-99910 R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor. Reproducerea integral` sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul prealabil al redac]iei, este interzis`. 28 pagini - 3 LEI Se distribuie gratuit la Sec]iile de Poli]ie din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia. Cum s` ne ferim de infractori 14-15 Revista func]ioneaz` \n baza Hot`rârii nr. 253/PJ/1991 [i face parte din Asocia]ia poli]i[tilor bucure[teni „ASPOL“. Cheltuielile de editare [i tip`rire sunt File din trecutul Poli]iei Capitalei 16-17 autofinan]ate, fiind acoperite prin publicitate [i acte de sponsorizare, conform legilor \n vigoare.

PUBLICA}IE EDITAT~ Jaful secolului, f`r` violen]` 20-21 DE DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI ANIVERSARE

Ziua Poli]iei Române Al`turi de comunitate Celebrarea Zilei Poli]iei la 25 martie, în ace- ea[i zi în care cre[tinii ortodoc[i pr`znuiesc „Buna Vestire“, este temeiul unui viitor promi]`tor, în care, îngem`nând tradi]ia cu modernitatea, Po- li]ia Român` [i-a ocupat un loc prestigios atât în spa]iul na]ional, cât [i \n cel interna]ional. Existen]a [i evolu]ia societ`]ii sunt de necon- ceput f`r` asigurarea ordinii [i lini[tii publice, f`r` respectarea personalit`]ii umane, atribute fundamentale ale oric`rei civiliza]ii. Prin urmare, ca dimensiune obligatorie a statului, poli]ia este la fel de veche [i la fel de actual` ca acestea, fiind o constant` a societ`]ii umane. R`sfoind „Cartea vremurilor“, remarc`m c` în influen]e [i prejudec`]i, ci într-o societate dat`, prima parte a secolului al XIX-lea, mai precis, în împrumutând tr`s`turile morale [i moravurile anul 1822, domnitorul Grigore i-a acesteia. înmânat [efului de-atunci al Poli]iei, drapelul S`rb`torirea Zilei Poli]iei Române a devenit o având reprezentat` pe faldurile sale icoana Mai- tradi]ie, fiind consacrat`, în martie 2002, prin cii Domnului [i a Arhanghelului Bunei Vestiri. noua lege de organizare [i func]ionare a insti- Prin aceasta, voievodul a pus, de fapt, una din- tu]iei, c`reia i s-a conferit locul de cinste între tre cele mai importante institu]ii ale statului sub celelalte institu]ii ale statului de drept. ocrotirea Sfintei Fecioare [i a exprimat pre]uirea Implicat, prin natura profesiunii sale, în deru- conducerii ]`rii [i recuno[tin]a cet`]enilor. larea rela]iilor directe din societate, poli]istul are Dup` realizarea Marii Unirii, prin legea de or- un rol deosebit de important: transform` starea ganizare a Poli]iei Române, din iulie 1924, s-au de violen]` individual` sau de grup în stare de pus bazele unei poli]ii moderne [i puternice, ca- normalitate, de ordine, de siguran]` [i lini[te. re a devenit o institu]ie de baz` a statului ro- Atingerea acestor deziderate presupun calit`]i mân. În perioada celui de-al Doilea R`zboi deosebite, c`ci nici una dintre meserii nu este Mondial [i dup` terminarea acestuia, Poli]ia - într-atât de angajat` în slujba societ`]ii, precum devenit` „Mili]ie“ - a avut un rol important în in- cea a oamenilor pu[i s` înfrunte violen]a [i ne- staurarea [i men]inerea regimurilor dictatoriale. dreptatea, pentru a proteja via]a [i valorile ei. În În urma victoriei revolu]iei democratice din aceast` lupt` se repet` adesea aspecte drama- Decembrie 1989, în ]ar` s-a instaurat statul de tice, infractorul se bate pentru o miz` cuantifi- drept, s-au reînfiin]at organele de poli]ie, cu rol cat` în dimensiuni materiale, uneori inimagina- important în dezvoltarea societ`]ii democratice, bile, iar poli]istul doar pentru idea de a-[i face în ap`rarea [i respectarea libert`]ilor, în asigura- datoria. Cel dintâi recurge la un întreg arsenal rea ordinei interne. sofisticat, f`urit de lumea f`r`delegii, poli]istul, În statele dezvoltate, poli]ia este o institu]ie în schimb, nu se poate proteja decât cu singura bine dotat` tehnic, prestigiul poli]istului egalân- armur` pe care societatea i-o pune la dispozi]ie: du-l pe cel al magistratului. Dup` cum func]io- Legea. neaz` poli]ia, se poate vedea dac` societatea |n Bucure[ti, cu aceast` ocazie, au fost orga- este plin` de virtute sau înc`rcat` de vicii, dac` nizate, de Poli]ia Capitalei, mai multe eveni- în interiorul ei domne[te moralitatea sau dim- mente. Astfel, sâmb`t`, 22 martie, în parcul potriv`. O vorb` popular` gl`suie[te c` „orice Her`str`u au avut loc mai multe activit`]i de societate î[i are poli]i[tii pe care-i merit`“, ]i- reprezentare, la care au participat: Brigada Ruti- nând cont de faptul c` un poli]ist nu se formea- er`, Serviciul de Ordine Public`, Serviciul de z` [i nu î[i desf`[oar` activitatea într-un labora- Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, Serviciul tor sau sub un clopot de sticl`, departe de orice Informare [i Rela]ii Publice, Serviciul de Poli]ie

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 1 ANIVERSARE

Canin`, Serviciul Criminalistic, Biroul Pirotehnic, port, apoi au fost ale[i prin vot câ[tig`torii: Serviciul pentru Ac]iuni Speciale - Serviciul de  La categoria Ordine [i Siguran]` Public`: Logistic` [i echipa de negociatori. inspector de poli]ie Corneliu Petru Ioni]` din ca- Au fost prezentate publicului mijloacele din drul Serviciului pentru Ac]iuni Speciale al In- dotare, autospeciale, motociclete, armamentul spectoratului de Poli]ie Jude]ean Ia[i. [i tehnica de interven]ie, câinii de serviciu, dar [i Ofi]erul a fost nominalizat ca recunoa[tere materiale de informare cu caracter preventiv. pentru curajul ar`tat pe 8 iulie 2013, când, pu- De asemenea, oamenii legii au fost prezen]i nându-[i via]a în pericol, a imobilizat atenta- [i \n parcul „Alexandru Ioan Cuza“ din sectorul torul cu bomb` de la sediul Universit`]ii Tehni- 3, dar [i \n Pia]a Universit`]ii. La nivelul Sec]iilor ce Ia[i [i a intervenit asupra dispozitivului explo- 8, 9, 20, 21, 22 [i 26 a fost organizat` ac]iunea ziv, aducându-[i, astfel, contribu]ia la înl`tura- „Por]i deschise“, fiind invita]i elevi de gimnaziu rea pericolului producerii unei tragedii - 36 de din Bucure[ti. vie]i au fost salvate.  La categoria Combaterea Criminalit`]ii Or- Poli]istul anului - edi]ia 2014 ganizate: Serviciul de Combatere a Criminalit`]ii Pe 25 martie, la sediul Inspectoratului Ge- Informatice din cadrul B.C.C.O. Pite[ti, pentru neral al Poli]iei Române, în prezen]a domnului contribu]ia deosebit` la opera]iunea „Pandora“, Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru secu- opera]iune care s-a desf`[urat la nivel inter- ritate na]ional`, ministrul Afacerilor Interne, au na]ional, având ca rezultat destructurarea a opt fost acordate premiile „Poli]istul anului“ - edi]ia grupuri infrac]ionale organizate, cu peste 100 2014. de membri, ce comiteau infrac]iuni cu instru- Aceast` zi cu semnifica]ie deosebit` este de- mente de plat` electronice [i fraude informa- dicat` tuturor poli]i[tilor români, care au în]eles tice. Cooperarea poli]ieneasc` excelent` a fost s` î[i modeleze propria via]` dup` profesie, apreciat` de partenerii str`ini. s`-[i îndeplineasc` exemplar atribu]iile, riscân-  La categoria Judiciar: Direc]ia de Investi- du-[i de multe ori via]a în interesul cet`]enilor ga]ii Criminale [i Serviciul de Investiga]ii Cri- [i al comunit`]ii pentru aplicarea legii. minale al Poli]iei Sector 2 Bucure[ti - cele dou` La împlinirea a 192 de ani de la atestarea po- structuri au documentat activitatea infrac]ional` li]iei moderne, cu ocazia Zilei Poli]iei Române, [i au destructurat o grupare infrac]ional` deose- în semn de apreciere pentru competen]a profe- bit de periculoas`, specializat` în comiterea de sional`, experien]a acumulat`, obiectivitatea [i infrac]iuni de tâlh`rie, [antaj, c`m`t`rie [i sp`- fermitatea dovedit` în executarea atribu]iilor de lare de bani. Astfel, au reu[it men]inerea ordinii serviciu, pentru rezultatele deosebite ob]inute [i lini[tii publice în Capital`, restabilind încre- în activitate, în anul 2013, au fost acordate pre- derea cet`]enilor în poli]ie [i lege. miile „Poli]istul anului“ - edi]ia 2014, pe patru  La categoria Structuri de Suport: Direc]ia domenii specifice activit`]ii poli]iene[ti, precum de Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iilor, care [i un premiu special. a asigurat buna func]ionare a uneia dintre cele Premiul special a fost înmânat de domnul mai mari [i mai complexe re]ele de calculatoare Gabriel Oprea [i [eful Poli]iei Române, chestor general Petre Tob` Unit`]ii Centrale de Analiz` a Informa]iilor. Activitatea structurilor de analiz` a informa]iilor s-a dezvoltat semnificativ, fiind principalii furnizori de produse analitice c`tre structurile operative ale Poli]iei Române [i fac- torii decizionali. Modelul românesc de „intelli- gence led policing“, dezvoltat de UCAI, a primit recunoa[terea interna]ional`, fiind implementat inclusiv în ]`rile vecine. În urma consult`rii poli]i[tilor din toat` ]ara, au fost f`cute nominaliz`ri pentru categoriile Combaterea Criminalit`]ii Organizate, Judiciar, Ordine [i Siguran]` Public` [i Structuri de Su-

2 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI ANIVERSARE

din România. Astfel, Poli]ia Român` este unul [colar are ca dat` de creare anul 2005, [i c` dintre principalii furnizori de date [i informa]ii de-atunci [coala româneasc` a evoluat deopo- din sectorul de ordine [i siguran]` public`. triv` în bine [i r`u, elevii din gimnaziu s-au gân- Speciali[tii direc]iei au reu[it, cu resurse reduse, dit s` dea o mân` de ajutor Ministerului Educa- s` asigure func]ionarea serverelor accesate de ]iei, creând un regulament [colar, specific [colii structurile operative [i a bazelor de date impli- lor, astfel încât gradul de siguran]` s` creasc`. cate în cooperarea poli]ieneasc` în spa]iul Liceenii au contribuit [i ei, realizând machetele Schengen. tridimensionale a celor mai sigure [coli. „Prevenirea“ a primit Au fost premia]i peste 100 de elevi, din toate cele trei categorii de vârst`. Câ[tig`tori au fost: cel mai important premiu Liceul „Mihai Eminescu“ (pentru cea mai sigur` pentru educa]ie ma[in`), {coala nr. 135 (pentru cel mai original regulament [colar) [i Liceul „Hristo Botev“ Ca în fiecare an, Ziua Poli]iei s-a aniversat, [i (pentru macheta 3D a [colii viitorului). anul acesta, în mijlocul cet`]enilor. În Parcul Noua competi]ie, marca „Olimpiada siguran- Her`str`u, dar [i în Pia]a Universit`]ii, au fost amplasate standuri de informare, unde poli]i[tii ]ei“ va demara la sfâr[itul lunii septembrie Capitalei au f`cut adev`rate demonstra]ii de 2014, în cadrul evenimentului na]ional „S`pt`- profesionalism. mâna prevenirii criminalit`]ii“. Devenit deja un obicei, la standul Prevenirii a Mai ad`ug`m faptul c`, numai la standul avut loc premierea câ[tig`torilor „Olimpiadei Prevenirii, am primit, de Ziua Poli]iei, peste siguran]ei“, edi]ia 2013-2014. În aceast` com- 2000 de cet`]eni, interesa]i atât de sfaturile pre- peti]ie, s-au întrecut 791 de elevi din peste 60 ventive, cât [i de bro[urile existente la stand. Pe de [coli gimnaziale [i licee. Aflat` la cea de-a primul loc în preferin]e s-a aflat Noul Cod Penal treia edi]ie, „Olimpiada siguran]ei“ a mizat, [i pe în]elesul copiilor, bro[ur` realizat` de Servi- anul acesta, pe originalitate [i creativitate. Pre- ciul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, în mierea copiilor a fost realizat` chiar de inspec- cadrul proiectului „Unde-i lege, nu-i tocmeal`!“. torul [colar general, domnul profesor dr. Con- De altfel, acest proiect a câ[tigat anul acesta stantin Tr`istaru. Dac` în anii anteriori copiii au realizat ma- Premiul pentru Educa]ie al Radio România Cul- chetele unor case sigure sau a unor câini poli- tural, în cadrul galei special organizate la Teatrul ]i[ti, anul acesta ei s-au întrecut în crearea unor Odeon. Trofeul se adaug` altor diplome [i me- ma[ini inteligente, dotate cu sisteme antifurt dalii ob]inute de campaniile noastre la festi- sau cu radare preventive, pentru a aten]iona valuri de publicitate din ]ar` [i str`in`tate. conduc`torul auto, cu privire la dep`[irea limi- tei legale de vitez`. Serviciul de Analiz` Din cauza faptului c` ultimul regulament [i Prevenire a Criminalit`]ii

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 3 COOPERARE

|ntâlnire bilateral`

În cadrul parteneriatului de cooperare, în de c`tre cele dou` institu]ii, ini]iativele avute, perioada 18-20 martie 2014, o delega]ie din dar [i inten]iile de dezvoltare a acestei linii de cadrul Poli]iei Metropolitane Var[ovia, condu- munc`, prin identificarea unor subiecte de in- s` de c`tre dl general Dariusz Dzialo, coman- teres pentru ambele institu]ii, care s` fac` dant [ef, a efectuat o vizit` de lucru la nivelul obiectul unor proiecte cu finan]are europea- Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului n` nerambursabil`. Bucure[ti. Având în vedere vasta experien]` de]inut` Vizita de lucru s-a derulat pe parcursul a de Poli]ia Metropolitan` Var[ovia, în identifi- trei zile lucr`toare, iar temele supuse aten]iei carea oportunit`]ilor de finan]are, precum [i [i dezbaterii participan]ilor au vizat: materializarea acestora în proiecte de succes, ‹ Proiectele de parteneriat în care sunt s-a lansat propunerea primirii unor speciali[ti implicate cele dou` institu]ii (proiectele cu polonezi din cadrul structurii „Fonduri Euro- finan]are nerambursabil`), precum [i identifi- pene“, a Poli]iei Metropolitane Var[ovia, la carea unor modalit`]i ce ar permite transpu- nivelul DGPMB. În cadrul acestei vizite, mai nerea în practic` a Declara]iei de Parteneriat, mul]i poli]i[ti bucure[teni, atât cu func]ii de încheiat` între cele dou` for]e de poli]ie, dar conducere, cât [i cu func]ii de execu]ie, vor [i eviden]ierea unor oportunit`]i viitoare de putea beneficia de experien]a acestora în colaborare; problematica fondurilor europene neram- ‹ Schimb de bune practici, privind preve- bursabile. nirea [i combaterea infrac]ionalit`]ii în marile Domnul general Dariusz Dzialo [i-a ar`tat aglomer`ri urbane; disponibilitatea de a sprijini eforturile Poli]iei ‹ Prezentarea modalit`]ii de desf`[urare Capitalei, precizând c` implicarea ambelor a activit`]ilor specifice unei sec]ii de poli]ie for]e de poli]ie partenere, în cadrul unor vii- din Bucure[ti [i vizitarea structurii vizate. toare propuneri de proiect este [i unul dintre Conform agendei de discu]ii, domnul aspectele pe care le are în vedere pentru comisar-[ef de poli]ie dr. Mihai Pruteanu a concretizarea Declara]iei de Parteneriat exis- abordat problematica foarte actual` a acce- tent`. Totodat`, acesta a subliniat c` reali- s`rii fondurilor europene, ca solu]ie alterna- zarea acestei activit`]i ar însemna îndepli- tiv` de finan]are a unor activit`]i în munca de nirea unuia dintre obiectivele propuse [i ini- poli]ie, alternativ` oportun` restrângerilor ]iate în urm` cu un an. bugetare existente. În acest context, au fost Referitor la domeniile de interes, care s-ar enumerate parteneriatele derulate în comun, putea subscrie unor viitoare proiecte comu-

Directorul general al Poli]iei Capitalei, comisar [ef dr. Mihai Pruteanu (centru), al`turi de directorii Comandantul [ef al Poli]iei Metropolitane adjunc]i: comisarii [efi Roberto {tefan Ababei, Var[ovia, generalul Dariusz Dzialo (centru) Mihai Voicu (stânga) [i Nelu Lupu (dreapta)

4 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI COOPERARE ne, cele dou` p`r]i au achiesat la ideea c` general al Municipiului Bucure[ti. În cadrul dezvoltarea întregii infrastructuri de logistic` întâlnirii, acesta a subliniat importan]a insti- (autospeciale [i echipamente IT) reprezint` o tu]iei Poli]iei în asigurarea climatului de sigu- prioritate [i o necesitate pentru buna desf`- ran]` public`, la nivelul oric`rei metropole [urare a activit`]ilor specifice. europene. Un subiect de interes pentru partea po- Permanenta preocupare a autorit`]ilor pu- lonez` a fost supus dezbaterii plenului întâl- blice locale, pentru realizarea acestui dezide- nirii, respectiv r`spunsul poli]iei la apelurile rat, a creat premisele efectu`rii unei vizite la cu bomb`. }inând cont c` în ultimul timp Po- Var[ovia, urmare a invita]iei omologului s`u li]ia Metropolitan` Var[ovia s-a confruntat cu polonez. Deplasarea va avea loc la începutul un num`r tot mai mare de apeluri false, prin lunii iunie, iar delega]ia autorit`]ilor locale care se anun]a existen]a unei bombe în anu- bucure[tene va fi condus` de primarul gene- mite loca]ii, domnul general Dariusz Dzialo a ral [i va avea în componen]` inclusiv pe di- dorit s` cunoasc` procedura utilizat` de par- rectorul general al DGPMB. Scopul vizitei este tea român` în asemenea cazuri, cu accent pe acela de a cunoa[te modalit`]ile de finan]are necesitatea evacu`rii popula]iei în zona/cl`di- a Centrului de Comand` [i Control existent în rea respectiv`. Domnul comisar [ef de poli]ie Var[ovia, în vederea opera]ionaliz`rii în Bucu- dr. Mihai Pruteanu a oferit explica]ii cu privire re[ti a unui centru similar. În acest context, la reglement`rile legale [i procedura utilizat` domnul general Dariusz Dzialo a lansat invi- în România, pentru cazurile de alertare a au- ta]ia de a-i avea ca oaspe]i la nivelul Poli]iei torit`]ilor, atunci când sunt folosite materiale Metropolitane Var[ovia, propunere ce a fost explozive, în special în ceea ce prive[te atri- agreat` de partea român`. bu]iile [i limitele competen]ei echipei de pi- Cea de-a doua zi a lucr`rilor a presupus vi- rotehni[ti, abilitat` s` intervin` la asemenea zitarea Sec]iei 1 Poli]ie, unde delega]ia oas- evenimente. pete, înso]it` de domnul comisar [ef Marius Dispunerea m`surilor de ordine [i sigu- Voicu, director general adjunct al DGPMB, a ran]` public` pe parcursul manifesta]iilor de fost primit` de conducerea Poli]iei Sectorului amploare, a constituit un punct comun de in- 1 [i a Sec]iei 1 Poli]ie. Cu ocazia vizit`rii spa- teres pentru partenerii de discu]ii. Astfel, dom- ]iilor de lucru aferente structurilor sectorului nul general Dariusz Dzialo a prezentat câteva [i sec]iei, au fost oferite informa]ii cu privire la aspecte legate de organizarea [i desf`[urarea atribu]iile [i competen]ele acestora, fiind dispozitivului de ordine [i siguran]` public` realizat un dialog interactiv pe marginea ase- pe durata Campionatului European de Fotbal m`n`rilor [i deosebirilor existente la nivelul 2013, unul dintre acestea fiind sporirea efec- celor dou` for]e de poli]ie. tivului de poli]i[ti, apar]inând structurii spe- În finalul activit`]ilor prilejuite de aceast` cializate (Antiriot Unit), de la 350-600, pân` vizit` de lucru, cele dou` p`r]i au concluzio- la aproximativ 900-1200, în func]ie de situ- nat eficacitatea unor contacte directe [i nece- a]ia operativ` existent`. sitatea materializ`rii obiectivelor Declara]iei Pornind de la cele prezentate de omologul de Parteneriat. s`u, domnul comisar-[ef de poli]ie dr. Mihai În acela[i context, domnul general Dariusz Pruteanu a expus, pe scurt, competen]ele Dzialo, comandant [ef al Poli]iei Metropo- specifice ce revin Poli]iei [i Jandarmeriei pe litane Var[ovia, a dorit s` sublinieze maniera linia dispunerii [i asigur`rii m`surilor de ordi- profesionist` în care a fost organizat` vizita [i ne [i siguran]` public`, aplicabile în cazul profesionalismul interlocutorilor români, a- evenimentelor de amploare, precum [i situ- preciind, totodat`, c` aceast` vizit` de lucru a]ia înregistrat` la nivelul DGPMB, ca urmare [i-a atins scopul stabilit, în vederea conti- a apelurilor primite prin intermediul sistemu- nu`rii colabor`rii [i identific`rii unor noi o- lui 112. portunit`]i de rela]ionare. Ulterior, delega]ia polonez` a fost primit` de domnul prof. dr. Sorin Oprescu, primar Ana-Maria MÎNZU

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 5 ORDINE PUBLIC~

Atitudine civic` Nep`sarea [i indiferen]a doar doi cet`]eni, care au s`- c` \n momentul \n care a vrut sunt dou` st`ri de fapt, care rit \n ajutorul unei persoane, s` intre \n lift, cineva a venit \[i fac loc din ce \n ce mai atunci când [i-au dat seama din spate [i i-a smuls lan]ul mult \n societate. Pu[i \n fa]a c` aceasta se afl` \n dificul- de aur de la gât. Pân` s` stri- problemelor altora, unii oa- tate. ge dup` ajutor, ho]ii deja fu- meni se gândesc de dou` ori Pe 19 martie, Florin P`un, giser`. dac` s` ajute sau s` treac` 24 ani [i Ionu] Alboiu, 25 ani, Cei doi poli]i[ti l-au dus nep`s`tori mai departe. De re- agen]i de ordine public` la pe tân`r la Sec]ia 18, pe raza gul`, a nu face nimic este so- Sec]ia 19, tocmai se \ntorceau c`reia se \ntâmplase totul, lu]ia aleas`. Atitudinea civic` cu ma[ina de la un centru de unde au aflat [i identitatea este un concept uitat de mul]i, fitness [i se \ndreptau spre celorla]i participan]i. Au fost cu bun` [tiin]`, prevalând o cas`, când, pe strada Topli- [i ei prin[i ulterior, iar lan]ul veche vorb` „Mai aproape e ceanu din sectorul 5, au ob- de aur recuperat de la o cas` pielea decât c`ma[a“. servat trei tineri ce ie[eau \n de amanet din zona Pie]ii Ro- Totu[i, exist` oameni care fug` din scara unui bloc. Pu[- mane. Femeia [i-a primit bu- nu au uitat c` a face un bine tanii p`reau c` fug, ca s` sca- nul \napoi, mul]umindu-le, este o conduit` moral` dem- pe de cineva. Florin [i Ionu] totodat`, tinerilor poli]i[ti n`. |n rândurile urm`toare o au plecat cu ma[ina \n urm`- pentru c` au dat dovad` de s` vorbim de doi tineri, poli- rirea celor doi, pentru a-i spirit civic [i au ajutat un om ]i[ti, care au reu[it s` prind` prinde. Dup` 200 de metri, aflat la nevoie. trei minori, la pu]in timp drumul s-a \nfundat, a[a c` Pentru interven]ia [i faptul dup` ce tâlh`riser` o femeie poli]i[tii au decis s` alerge c` au prins trei ho]i, chiar dac` \ntr-o scar` de bloc. dup` ei. Au reu[it s` prind` nu purtau uniforma de poli- Pute]i s` v` \ntreba]i, pe un b`iat de 13 ani, care a ]ist, Florin P`un [i Ionu] Al- bun` dreptate, ce este a[a de m`rturisit c` fugeau pentru boiu au fost felicita]i de con- extraordinar ca doi poli]i[ti s` c` furaser` de la o femeie ducerea Poli]iei Capitalei [i prind` ni[te tâlhari?! Nu asta ni[te bani. da]i drept exemplu de urmat. este meseria lor?! Pentru a fi siguri de cele Nu numai pentru oamenii le- Ba da! Dar aici vom vorbi afirmate, Florin [i Ionu] s-au gii, dar prin aceste rânduri, despre doi poli]i[ti care se \ntors cu b`iatul \n scara blo- am dori noi, [i pentru orice aflau \n timpul liber. Nu pur- cului, pentru a o g`si pe fe- cet`]ean. tau uniforma de poli]ie [i nu meia tâlh`rit`. Aceasta a ap`- Un bine \ntoarce un bine! aveau armamentul la ei. Erau rut la pu]in timp [i le-a spus Sorin ANGHEL

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Pentru a face revista „Poli]ia Capitalei“ mai accesibil` o pute]i desc`rca gratuit de pe site-ul www.politiacapitalei.ro. Trimite]i-ne adresa dumneavoastr` de e-mail la [email protected] [i ve]i primi online \n fiecare lun` revista.

6 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI ORDINE PUBLIC~

Via]a de student sub umbrela legii

În perioada 9 - 11 aprilie, la Universitatea Politehnic` Bucure[ti, s-a desf`[urat ac- tivitatea studen]easc` „Poli- fest“, \n care a fost prezen- tat` oferta educa]ional` a acestei universit`]i. |n baza protocolului încheiat între Universitatea Politehnic` Bucure[ti [i Prim`ria Secto- rului 6, la aceast` ac]iune au participat [i elevi din clasele a XII-a, care înva]` în colegiile [i liceele din sector, în vede- rea prezent`rii „vie]ii de stu- dent“. Având posibilitatea de a avea aduna]i în acela[i loc un George Darie, care a apreciat lor dou` institu]ii, organiza]i num`r relativ ridicat de lice- ca fiind benefic` ideea de a în echipe mixte - student po- eni, am gândit o activitate în implica \n aceste activit`]i [i litehnic` - student poli]ie, de- care tinerii s` fie con[tienti- poli]i[tii. Totodat`, în aceast` oarece mesajul este altfel re- za]i atât de drepturile cât [i activitate, au fost cooptate [i ceptat de la tineri având vârs- de responsabilit`]ile dobân- Uniunea Na]ional` a Studen- ta apropiat`, iar calitatea/atri- dite odat` cu împlinirea vâr- ]ilor din România [i Acade- butul de student este un sta- stei de 18 ani. mia de Poli]ie „Alexandru tut spre care tind majoritatea În conformitate cu Proto- Ioan Cuza“. liceenilor. colul încheiat între Direc]ia Ideea de baz` a constat în |n acest sens, ofi]eri ai Ser- General` de Poli]ie a Muni- aceea c` temele cu caracter viciului de Ordine Public` au cipiului Bucure[ti [i Universi- preventiv, care urmau s` fie preg`tit 14 studen]i, [apte tatea Politehnic` Bucure[ti, prezentate liceenilor, s` nu din cadrul Politehnicii [i [ap- au fost purtate discu]ii cu fie expuse direct de poli]i[ti, te din cadrul Academiei de domnul rector prov. univ. ci de studen]ii din cadrul ce- Poli]ie, pentru ca ace[tia s` poarte discu]ii cu liceenii par- ticipan]i. Pe 11 aprilie, au fost pre- zen]i în incinta Universit`]ii Politehnic` foarte mul]i lice- eni, iar echipe de studen]i au preluat grupe de liceeni, cu care au purtat discu]ii libere, prin care s-a încercat con[tien- tizarea acestora cu privire la implica]iile [i gradul de r`s- pundere, dobândit odat` cu împlinirea vârstei de 18 ani.

Florentina GANEA

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 7 PROXIMITATE

Micul poli]ist

Pe 10 aprilie, poli]i[ti de unea poli]iei \n societate, de serviciu, procedee de au- proximitate ai Sec]iei 21, au rolul poli]iei de proximitate [i toap`rare), pentru imobili- angrenat \n activit`]i preven- a activit`]ilor preventive, ce zarea unei persoane; tiv-educative, apar]inând pro- le desf`[oar` în comunitate. † Cine poate fi martor [i iectului ,,Micul Poli]ist - La activitate au participat cum poate sprijini activitatea 2014“, aproximativ 100 elevi poli]i[ti de proximitate, agen- poli]iei; de la {coala Gimnazial` nr. ]i de siguran]` public`, judi- † Ce activit`]i desf`[oar` 310 ,,Regele Mihai I“. ciari[ti [i speciali[ti crimina- la fa]a locului judiciari[tii [i Întrucât prevenirea delinc- li[ti. speciali[tii criminali[ti; ven]ei juvenile [i a victimiz`- Cu elevii, s-au purtat dis- † Cum sunt conservate, rii minorilor reprezint` o pri- cu]ii despre: fixate, relevate [i ridicate ur- oritate na]ional` a Poli]iei † Ce activit`]i preventive mele unei infrac]iuni la fa]a Române, în cadrul Proiectu- desf`[oar` poli]i[tii de proxi- locului. lui de Security Marketing „Si- mitate, în special în unit`]ile Un echipaj al Serviciului guran]a în [coli - 2014“, \n de înv`]`mânt; Canin a prezentat elevilor un care suntem parteneri cu † Cum, când [i de ce exerci]iu demonstrativ despre toate unit`]ile de înv`]`mânt apel`m la telefon ,,112“; dresajul câinilor de poli]ie [i din sectorul 6, am ini]iat o † Cine intervine, cum, c`utarea substan]elor stupe- serie de activit`]i preventive când [i ce activit`]i desf`[oa- fiante. unde am implicat elevii \n r` agen]ii de siguran]` pu- Elevii au primit flyere per- activit`]i de cunoa[tere a blic`, în cazul sesiz`rii unei sonalizate cu recomand`ri [i atribu]iilor Poli]iei. infrac]iuni (în cazul de fa]` am mascota proiectului, precum Dup` o scurt` prezentare simulat un furt din locuin]`); [i materiale informativ-edu- a obiectivelor activit`]ii, ce † Când, cum [i de ce fo- cative. urma s` o desf`[ur`m în co- losim mijloacele din dotare mun cu elevii, am purtat dis- (tomf`, c`tu[e, spray iritant Mircea Sorin cu]ii interactive despre misi- lacrimogen, armament, câini DRAGOMIR

8 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI PERFEC}IONARE

Preg`tirea ofi]erilor din sistemele informative [i cyberterorismul

De[i, ini]ial, studiile de specialitate din do- meniul [tiin]elor educa]iei, s-au axat, \n prin- cipal, pe dezvoltarea mecanismelor explica- tive [i metodologice, pentru educarea tinerei genera]ii, ea fiind \n cre[tere, \n formare, [i necesitând suport [i asistare, perioada post- revolu]ionar` \n România, precum [i muta]iile rapide din sfera socio-politico-economic` au determinat acordarea unei aten]ii deosebite problematicii educa]iei adul]ilor, a preg`tirii profesionale continue; adultul are de \ndepli- nit o serie de roluri sociale, aflate \ntr-o con- Credit foto: Corbis.com tinu` dinamic`, nevoile sale educa]ionale pu- profesionale [i dezvoltarea competen]elor tând fi satisf`cute printr-o diversitate de pro- interdisciplinare \n domeniul de activitate, grame elaborate la nivelul organiza]iei din achizi]ionarea unor cuno[tin]e de vârf, edu- care acesta face parte. Serviciile de mana- ca]ia civic` a resurselor umane, precum [i gement al resurselor umane din orice struc- dezvoltarea culturii organiza]ionale, prin sti- tur` cu statut public sau privat au, printre mularea sentimentului de apartenen]` la altele, un obiectiv major de \ndeplinit: cre[- grup. terea eficien]ei prin preg`tirea profesional` Preg`tirea continu` pe categorii de pre- continu`. g`tire este structurat` pe trei paliere: preg`- Indiferent de tipul organiza]iei \n care se tirea de specialitate (potrivit specificului desf`[oar`, instruirea poate fi definit` ca structurii func]ionale a compartimentu- aducerea celor care lucreaz` \ntr-o organi- lui/locului de munc`; preg`tirea prin disci- za]ie la standardele de performan]` adec- pline de sprijin: management organiza]io- vate cerin]elor posturilor ocupate, prin nal, psihologie interna]ional`, sociologie intermediul preg`tirii: teoretice [i practice. etc.; preg`tirea general` \n domeniul armei, Instruirea personalului \n unit`]ile de in- specialit`]ii de baz` a unit`]ii/subunit`]ii, forma]ii trebuie s` se organizeze [i planifice tragerii cu armamentul [i educa]ia fizic`. dup` coordonatele metodice [i didactice, Referitor la preg`tirea complementar` a universal valabile \n orice organiza]ie de personalului, aceasta se realizeaz` prin pro- acest fel, indiferent c` este vorba de grame de rotire de post, de asemenea \n M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., S.I.E., S.P.P. Ceea ce colective sociale de lucru/activitate, partici- difer` este legat de specificul programelor parea la alte activit`]i de preg`tire: simpo- de preg`tire, de substan]a cursurilor. Astfel, zioane, seminarii, conferin]e, \nv`]`mânt la preg`tirea continu` a personalului, organi- distan]`, filme didactice, dosare de lectur`. zat` de c`tre unit`]i, se desf`[oar` prin pro- Preg`tirea continu` a personalului, asi- grame pe categorii de preg`tire, activit`]i de gurat` de c`tre institu]iile de \nv`]`mânt \ndrumare [i tutel` profesional`, programe specializate, se realizeaz`, \n principal, prin de preg`tire complementar`. cursuri, aplica]ii, exerci]ii demonstrative, Obiectivele programelor de preg`tire de tabere de preg`tire, instructaje, convoc`ri, specialitate vizeaz`, \n principal, informarea cercuri profesionale, activit`]i metodice etc. general` \n domeniul specializ`rii, actuali- De asemenea, comandan]ii/[efii unit`]i- zarea cuno[tin]elor [i deprinderilor \n do- lor stabilesc, la \nceputul fiec`rui an, perso- meniul activit`]ii profesionale, dobândirea nalul care necesit` preg`tirea \n domeniul unor noi cuno[tin]e [i deprinderi/abilit`]i limbilor str`ine, având \n vedere atribu]iile

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 9 PERFEC}IONARE

func]ionale ale acestuia [i realizeaz` cadrul domeniu fiind comunicate [efilor nemijlo- organizatoric pentru desf`[urarea activit`]ii, ci]i. Comandan]ii/[efii unit`]ilor/structurilor \n func]ie de posibilit`]i. La nivelul unit`]ilor, sprijin` dezvoltarea individual` prin preg`- se realizeaz` [i se actualizeaz`, anual, lista tire autoplanificat`, \n condi]iile \n care de priorit`]i pentru trimiterea personalului aceast` activitate nu afecteaz` \ndeplinirea la cursuri de limbi str`ine, cu scoatere din atribu]iilor de serviciu. activitate, \n care vor fi nominaliza]i, pe Educa]ia, ca fenomen social [i individual, urgen]e, ofi]erii cu atribu]ii, care necesit` caracterizat de un ansamblu de tr`s`turi cuno[tin]e \n acest domeniu. |n scopul reali- definitorii, este un demers aplicabil, exclu- z`rii unei eviden]e reale a personalului, pe siv fiin]ei umane, pentru c` presupune exis- niveluri de cunoa[tere a limbilor str`ine, se ten]a con[tiin]ei. organizeaz` testarea acestuia de c`tre cadre Preg`tirea, \n general, este un proces didactice de specialitate. La unit`]i se con- prin intermediul c`ruia se dobândesc [i se stituie portofoliul cu personalul cunosc`tor transmit cuno[tin]e. La rândul s`u, procesul de limbi str`ine (pe limb` str`in` cunoscut` este mai mult sau mai pu]in lung [i intens, [i nivel de cunoa[tere), potrivit procedurilor el prezint` dificult`]i mai mari sau mai mici NATO STANAG 6001, conform c`rora se de- [i se poate aplica la oricare dintre aspectele ruleaz` [i activitatea de evaluare a absol- vie]ii. Dar, partea mai important` a acestui ven]ilor cursurilor desf`[urate \n institu]iile proces este faptul c` preg`tirea se com- de \nv`]`mânt. pune din expunere [i \nv`]are. Adic`, \n Când aducem \n discu]ie problematica timp ce ni se pred`, putem \nv`]a [i ceea autoplanific`rii preg`tirii profesionale, avem ce este \nv`]at, poate fi predat. Asociate profe- \n vedere, neap`rat, domeniul managemen- siei noastre, prin prisma tipului de preg`tire tului propriei cariere, adic` ce demersuri prev`zut de acte normative interne, cele dou` trebuie s` \ntreprindem cu privire la noi elemente se concretizeaz` \n parcurgerea \n[ine, \n func]ie de ]intele propuse, spre a programelor de preg`tire [i transpunerea \n fi atinse. Autoplanificarea preg`tirii profe- practic` a cuno[tin]elor acumulate, \ntr-un sionale este motivat` de aspira]iile indi- mod care s` dea m`sura eficien]ei \n \n- vidului, a[adar, motiva]ia intrinsec`, specifi- deplinirea sarcinilor specifice. Preg`tirea efi- c` educa]iei adul]ilor, joac` un rol esen]ial cient` implic` angajarea real`, atât din partea pentru tot ceea ce include evolu]ia profe- managerilor, cât [i a personalului subordo- sional`. Preg`tirea autoplanificat` se reali- nat. Managerii trebuie s` fie con[tien]i c` zeaz` \n scopul dobândirii cuno[tin]elor, oamenii pe care \i conduc nu \nva]` numai abilit`]ilor, aptitudinilor [i atitudinilor profe- pentru c` a[a decid [efii sau pentru c` li s-a sionale sau extraprofesionale, care asigur` pus la dispozi]ie un \ntreg arsenal de infor- dezvoltarea individual` a personalului din mare [i formare. Indiferent de tipul organi- structurile informative. Formele [i modalit`- za]iei \n care se desf`[oar`, instruirea poate ]ile de preg`tire autoplanificat` sunt la lati- fi definit` ca aducerea celor care lucreaz` tudinea fiec`rui angajat, preocup`rile \n acest \ntr-o organiza]ie la standardele de perfor- man]`, adecvate cerin]elor posturilor ocu- pate, prin intermediul preg`tirii teoretice. Orice s-ar spune despre eficien]a siste- mului preg`tirii continue \n sistemele na]io- nale informative, trebuie subliniat faptul c` nu este lipsit de importan]` aspectul pre- g`tirii individuale, autoeduca]ia stând la ba- za ob]inerii performan]elor, cu adev`rat va- loroase. Vlad Romic` Adrian Camelia Oprescu

Credit foto: Corbis.com - va urma -

10 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI PREVENIRE

Distrac]ie f`r` alcool, droguri sau violen]` În anul 2012, pe baza Stra- tegiei de prevenire a crimina- lit`]ii, la nivelul municipiului Bucure[ti, pionierat în Româ- nia, a fost creat primul site interinstitu]ional pentru sigu- ran]a adolescen]ilor [i tineri- lor, www.gandirefresh.ro. Acest site a fost punctul de plecare pentru Proiectul „Sunt fan gandire fresh“, desf`[urat în liceele cu evenimente repe- tate de violen]`, licee pe care Serviciul de Analiz` [i Preve- nire a Criminalit`]ii le-a luat într-o tutel` informal`. Aici, de la începutul anului {colar, cu pa Marfar [i Nicole Cherry. Organiza]ia „Tineri pentru sprijinul psihologilor [colari [i Al`turi de ace[tia, au sus]inut tineri“ a oferit tricouri [i sfaturi al Inspectoratului [colar al Mu- mici momente artistice trupe din domeniul educa]iei sexu- nicipiului Bucure[ti s-au desf`- de majorete, bit boxing, street ale, iar cluburile sportive „Di- [urat activit`]i de timp liber dance. De asemenea, au fost namo“, „Steaua“, „Rapid“ [i Fe- precum: rugby tag, teatru, dra- prezen]i partenerii no[tri, ISU, dera]ia Român` de Rugby au materapie. În prezent, sunt SMURD, Jandarmeria Bucu- oferit articole promo]ionale. înfiin]ate cluburi gândire fresh re[ti, SIAS, cu tehnici de prim- Cei peste 1000 de partici- în 18 licee din Capital`. Elevii ajutor, autoap`rare [i re]ine- pan]i au demonstrat c` într-un de aici înva]` s` se distreze, rea unui agresor periculos. club po]i s` te distrezi, s` as- f`r` a utiliza violen]a sau La final au fost decernate cul]i muzic`, s`-]i testezi cu- alcoolul. Aceasta a fost [i tema mai multe premii: 10 copii au no[tin]ele, s` câ[tigi un pre- unei ample manifest`ri, orga- primit tabere la mare de câte miu [i s` înve]i ceva nou f`r` nizat` mar]i 8 aprilie 2014, în o s`pt`mân`, în cadrul unei s` consumi alcool, droguri sau cadrul s`pt`mânii „{coala alt- tombole, 25 au fost premia]i s` fii violent. Po]i fi în centrul fel“, la Club One din Regie, din partea unui supermarket cu aten]iei, te po]i sim]i bine unde 1000 de elevi [i 300 de rechizite, ghiozdane [i c`r]i, iar f`când lucruri pe care tinere- profesori au asistat la specta- 200 au primit [edin]e de make ]ea ]i le pune la dispozi]ie. colul prezentat de Cosmin up de la o firm` de produse Fotografiile pe care tinerii Sele[i. Pe scen` au urcat Tru- cosmetice. le-au f`cut al`turi de Cosmin, de Nicol, dar [i al`turi de re- prezentan]ii cluburilor sportive au reu[it s` înveseleasc` re]e- lele de socializare [i s` aduc` tinerilor un plus de imagine printre prieteni. Evenimentul s-a încheiat cu dansuri populare (printre care [i „Bra[oveanca“), sus]inute de echipele Clubului „Impetus“ [i cea a Clubului Studen]ilor. Liana RU{ESCU

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 11

PREVENIRE

tic s`-[i p`r`seasc` pe nea[tep- Cum s` ne ferim tate p`rin]ii, s` întrerup` [coala [i s` plece clandestin în Italia. de infractori? Lui Lauren]iu (hai s`-i spu- nem pe nume) ideea i s-a situa]ie la înv`]`tur` foarte - urmare p`rut nemaipomenit` [i când din bun`. Avea un frate mai mic, s-a ivit prilejul (tat`l s`u sco- num`rul care, de asemenea, înv`]a sese bani de la banc` pentru a trecut - foarte bine. P`rin]ii acestora cump`ra ciment de la Bicaz), a au reu[it s` se integreze în luat banii, i-a dus prietenei Ce face copilul ceea ce se nume[te societatea sale, urmând în cel mai scurt dumneavoastr` de tranzi]ie. Tat`l [i-a înfiin]at timp s` plece în Italia. o societate specializat` în co- Nu au mai plecat pentru \n acest moment? mercializarea materialelor de c`… au intrat poli]i[tii pe fir [i construc]ii, iar mama lucreaz` au [tiut ce trebuie s` fac` pen-  Comunica]i tot timpul cu în cadrul aceleia[i unit`]i. tru ca p`rin]ii „s`-[i redesco- copiii dumneavoastr` [i afla]i Toate bune [i frumoase, pân` pere“ propriile odrasle. cine le sunt prietenii. într-o zi când… tat`l a desco-  Apropia]i-v` mai mult de La întrebarea „[ti]i cine sunt perit c` din cas` i-au disp`rut sufletul copiilor [i afla]i-le prietenii copiilor dumneavoas- 23.500 lei [i evident s-a fr`mânt`rile. tr`?“ mul]i p`rin]i vor r`spun-  Dac` fiul sau fiica dum- de afirmativ, iar dac` r`spun- neavoastr` s-a îndr`gostit, c`-

sul lor se bazeaz` pe argu- Dac` fiul sau fiica uta]i s` le cunoa[te]i partene- mente, ace[tia nu au decât s` rul, invitându-l acas`. Aborda]i

se felicite [i s` persevereze în dumneavoastr` vine problemele în mod civilizat, a men]ine o comunicare sub cu mai multe obiecte insistând asupra pericolului la toate aspectele cu odraslele ” ” care se expun. de valoare, verifica]i lor, spre mul]umirea sufle- provenien]a lor [i nu  Când organiza]i petreceri teasc` a tuturor. accepta]i r`spunsurile pentru copiii dumneavoastr`, Din nefericire, dintr-o fals` facile. c`uta]i s`-i cunoa[te]i pe to]i pudoare, din neglijen]`, sau invita]ii. De dumneavoastr` din cine [tie ce motive, mul]i depinde s`-i cuceri]i pe amicii p`rin]i acord` prea devreme fiului sau fiicei [i s` încerca]i, statutul de „om matur“ copii- adresat organelor de poli]ie. ulterior, cu tact, s` tria]i pe cât lor ajun[i la pubertate, ado- Ca-n atâtea cazuri, [i-n acesta posibil prieteniile necorespun- lescen]` [i chiar dup` ce au poli]i[tii au trebuit s` fac` z`toare. dep`[it aceste perioade, ui- lumin`. Dar, nu numai cu fur-  Verifica]i frecven]a copi- tând un adev`r elementar: c` tul propriu-zis, ci [i-n leg`tur` ilor la cursuri. „omul cât tr`ie[te înva]` [i tre- cu rela]iile dintre p`rin]i [i  }ine]i leg`tura cu [coala, buie înv`]at“. copii, care, pe scurt, s-au pre- participa]i la [edin]ele trimes- Nu suntem adep]i ai „d`d`- zentat astfel: de o bun` bucat` triale, aborda]i telefonic profe- celii“ celor tineri, dar nici a de vreme, p`rin]ii se mul]u- sorii [i explica]i copiilor dum- pozi]iei unor p`rin]i de a nu se meau doar s` dea câte un neavoastr` c` face]i acest mai interesa de soarta lor, de telefon dirigin]ilor celor doi lucru pentru c` ave]i o datorie preocup`rile, bucuriile, neca- copii, iar dac` de la [coal` nu ca p`rinte s`-i purta]i de grij` zurile [i, nu în ultimul rând, de era semnalat nimic deosebit a[a cum el are datoria s` anturajul de prieteni ai acesto- se considera c` „totul este în înve]e, iar [coala s`-i asigure ra. De foarte multe ori, lipsa de ordine“. De unde s` [tie tat`l startul spre cariera viitoare. comunicare dintre p`rin]i [i lui N.L. c` fiul s`u s-a îndr`gos-  O ]inut` sobr` îl va sc`pa copii na[te delincven]i. Iat` [i tit de B.E., iar fata (minte de pe copilul dumneavoastr` de un exemplu semnificativ: copil, ve]i spune) i-a sugerat multe necazuri. H.L. era elev la un liceu din prietenului ei (N.L.) c` la vâr-  Fuste scurte, machiaje Ia[i, în clasa a 12-a, având o sta lor ar fi deosebit de roman- stridente sunt tot atâtea „[an-

14 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI PREVENIRE

provenien]a lor [i nu accepta]i violen]i [i i-au obligat pe mem- r`spunsurile facile. brii orchestrei s` cânte f`r`  Interzice]i copiilor s` fac` oprire, pân` când vor decide schimb de haine. ei. Personalul restaurantului [i  Nu permite]i copiilor patroana au fost lovi]i, ame- dumneavoastr` s` întârzie ne- nin]a]i [i pu[i s` stea în permis de mult la întoarcerea genunchi timp de mai multe de la [coal`, film etc. ore, interzicându-li-se s` în-  Dac` fiul sau fiica dum- chid` localul sau s` plece. neavoastr` sunt invita]i la o Minorul a fost ini]ial cercetat onomastic`, verifica]i unde pentru tentativ` de omor califi- merg. Lua]i leg`tura cu p`- cat, dar, o dat` cu decesul vic- rin]ii-gazd` [i controla]i-i la timei, procurorii au schimbat telefon. încadrarea juridic` a faptei în  Înv`]a]i copiii s` nu par- cea de omor. Credit foto: Corbis.com ticipe la nici un fel de agresi- se“ ca victimele s` încurajeze uni: stradale, în discoteci, ba- 146 de g`[ti, comiterea infrac]iunilor de vi- ruri sau oriunde s-ar afla. numai în Bucure[ti ol, privare de libertate, loviri,  Mare aten]ie ca nu cum- v`t`m`ri corporale grave. Lim- va copilul dumneavoastr` s` Materialul publicistic care bajul subliminal poate, la rân- adere la vreo ga[c` de cartier. urmeaz`, reprezint` reprodu- dul s`u, stârni reac]ii violente Va fi un pericol iminent de a-l cerea articolului cu titlul de din toate p`r]ile. L`n]i[oarele, sc`pa din mân` pentru tot- mai sus, semnat de ziarista bijuteriile, îmbr`c`mintea [i deauna. Felicia Tr`istariu [i ap`rut în înc`l]`mintea costisitoare pot Procurorii [i poli]i[tii au cotidianul „Evenimentul zilei“ constitui tot atâtea prilejuri reu[it s` anihileze o grupare din 15 mai 2004: pentru o tâlh`rie comis` la de infractori bucure[teni, con- „Lumea zice c` banii n-aduc ad`postul întunericului, la ie[i- dus` de S.D., zis „Fluturic`“, bucurii, dar to]i vor s` aib`-n rea de la orele de curs. Aten]ie, care f`cea legea în sectorul 5. buzunare cât mai multe mii. a[adar, tuturor! Cei cinci interlopi sunt cerc- Conteaz` mai pu]in de unde  Înv`]a]i-v` copiii s`-[i for- eta]i pentru lipsire de libertate i-ai produs, vremea oamenilor meze [i s` exerseze deprinderi în mod ilegal, ultraj contra cinsti]i acum s-a cam dus. Au [i obi[nuin]e morale, pe care bunelor moravuri [i au fost ap`rut b`ie]i de cartier, s` le resimt` ca trebuin]e: s` prezenta]i Tribunalului Bucu- [mecheri, borfa[i, [i dac-ajungi salute, s` fie politicos, priete- re[ti pentru arestare preven- ca ei nu po]i s` te mai la[i. nos, punctual, cinstit [i con- tiv`. Fa]` de minorul A.C., Chiar dac` adev`rul `sta [tiincios. procurorii au pus în mi[care doare, banii fac p`mântul s`  Explica]i copiilor, de la ac]iunea penal` pentru ucide- se-nvârt`-n continuare“. E cea mai fraged` vârst`, c` a rea lui S.C. Din anchet`, a doar o strof` din „Banii fac fura este cel mai înjositor obi- reie[it c` minorul de numai 15 p`mântul s` se-nvârt`“, pies` cei, indiferent dac` este vorba ani era folosit de interlopi pen- de pe albumul „B`ie]i de car- de un creion sau o biciclet`. tru mai multe fapte violente. tier“, al forma]iei La Familia,  Nu uita]i c` un cazier ju- Infrac]iunile au fost s`vâr[ite la suficient` îns` pentru a strân- diciar te poate „urm`ri“ pe via- Restaurantul „BADEX“ din ge „la scar`“ b`ie]ii din cartier, ]`. Bucure[ti, unde „Fluturic`“ s-a cu sticle de bere, ceva ]ig`ri,  Verifica]i de câ]i bani de dus, înso]it de alte 25 de per- gata de comentarii acide la buzunar dispune b`iatul sau soane, printre care [i 11 copii, adresa tuturor trec`torilor [i fiica dumneavoastr`. s` serbeze ziua de na[tere a dornici de a asculta hip-hop la  Controla]i-le po[etele sau fiului s`u. Scandalul a început volum maxim. buzunarele. în momentul în care progra-  Dac` fiul sau fiica dum- mul artistic al restaurantului Traian TANDIN neavoastr` vine cu mai multe trebuia s` se închid`. Interlo- obiecte de valoare, verifica]i pii au început s` devin` - va urma -

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 15 ISTORIA LA ROTATIV~

de ani, adic` aproape o jum`ta- FILE DIN TRECUTUL te de veac. Asta \nseamn` anul FILE DIN TRECUTUL [i prefectul! Generalul , cunoscut pentru POLI}IEIPOLI}IEI CAPITALEICAPITALEI rolul s`u \n detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, este pre- Florin {INCA fect doar 11 zile, Alexandru Em. Florescu, 52. La polul opus se Caracteristica vremii: Schimbarea partidului de la situeaz`, cu 12 ani, generalul putere aduce schimbarea Prefectului Poli]iei Eracle Nicoleanu (1918-1930), generalul Gavril` Marinescu „Dac` stabilitatea este bun` \n toate func]iunile publice, \n (1930-1939) [i, dac` socotim [i Poli]ie este indispensabil`“. mili]ienii, generalul maior Aurel Ministrul de Interne Vasile Lasc`r, 1905 Filip, [ef al Inspectoratului Mili- ]iei Bucure[ti \n perioada 1952- Dup` cum este binecunoscut, prefec]ii Poli]iei Capitalei erau 1968, adic` din vremea lui Dej la sfâr[itul secolului al XIX-lea, \n covâr[itoare parte oameni [i pân` la a lui Ceau[escu, s` slujitorii de baz`, propagan- politici, e adev`rat, unii chiar de recunoa[tem, o adev`rat` per- di[tii, aleg`torii fideli [i chiar prim` mân`. Chiar [i militarii forman]`, foarte greu de egalat, b`t`u[ii „profesioni[ti“ ai unui erau numi]i dup` culoare poli- c`ci de dep`[it nici nu mai partid politic erau de cele mai tic`. A[a se face c` „rotativa par- poate fi vorba acum. multe ori r`spl`ti]i atunci când tidelor politice“, liberal [i con- Sub papuc politic. Prefectul se ajungea la putere, cu un servator, aducea pe cale de poli]iei Gheorghe M. Ghica este „ciolan“, m`car un „os“ ori un consecin]` [i schimbarea arbi- numit \n fruntea Poli]iei Capita- „mezelic“, constând, de obicei, trar` a prefectului de Poli]ie. lei de c`tre ministrul de Interne.

\ntr-o slujb` de poli]ai, sergent Numele lui: tot Ghica. Data este de strad`, intendent la aziluri, 22 februarie 1866, [i r`mâne

v`taf, lampagiu, controlor de doar pân` la 4 iulie, când e Dup` jupânul Moruzi, schimbat cu C. Ciocârlan care e pia]`, practicant la judec`torii, al Poli]iei copist [.a., dup` posibilit`]i [i ]inut prefect pân` la 18 noiem- Capitalei, vine colonelul ” dup` cât de mult sprijinise par- brie 1866. A urmat la prefec- ”Sergiu Voinescu, tur`, sub acela[i ministru, Simi- tidul. Ulterior, avea grij` omul s` urce pe scara ierarhiei [i s` se \n timpul guvern`rii on Mih`ilescu, care a fost [i el pricopseasc` pe seama func]iei. conservatoare a lui schimbat la 2 februarie 1869 de Pân` \n 1989 Poli]ia Capitalei Lasc`r Catargiu. ministrul Mihail Kog`lniceanu, nu are un poli]ist de carier` \n care l-a ales pe fostul lupt`tor frunte (exceptând perioada de la 1848, Pavel Z`g`nescu. A- 1949-1989, a mili]iei). Dup` „Fiecare guvern venea cu poli- cesta a r`mas prefect pân` la perioada Agiei (\n frunte cu aga, ]i[tii s`i de ocazie. |n]elege sfâr[itul lunii iulie, pentru c` tot boier agreat de domn [i de par- oricine ce cultur` profesional` Kog`lniceanu l-a schimbat cu C. tida dominant`), de la Cuza aveau acei oameni...“, scria pe Manu, men]inut [i de urm`torul (1859) [i pân` la sfâr[itul Pri- bun` dreptate \n 1928, Ion C. ministru de Interne Al. G. Goles- mului R`zboi Mondial, prefec]i Rallet, un fost poli]ist. cu, pentru a fi \nl`turat de con- ai Poli]iei Capitalei sunt oameni Dac` vom socoti numai pre- servatorul Manolache Costache politici. Perioada interbelic` este fec]ii Poli]iei Capitalei din inter- Epureanu, ministru de Interne a generalilor acoperi]i de glorie valul 1859-1907, vom constata \n perioada 20 aprilie - 14 de- [i ie[i]i teferi din prima confla- c` avem nu mai pu]in de 35! cembrie 1870. Acest ministru, gra]ie mondial`. Ei provin din Un num`r de [ase vor \ndeplini la \nceput de mandat, adic` la 8 rândurile armatei: Eracle Nico- func]ia de dou` ori, iar un altul mai, l-a numit prefect pe Vasile leanu, [i Ro- - [i l-am numit aici pe „kneazul“ Hiottu, pe care l-a men]inut drig Modreanu. |n „perioada Dimitrie P. Moruzi, care era in- pân` la 8 decembrie 1870, Antonescu“ avem tot militari, dispensabil potlog`riilor [i celor când a revenit cel care mai fu- poli]i[tii fiind func]ionari publici. ce le orchestrau - de trei ori. Pe sese prefect, Simion Mih`ilescu. Prefect de poli]ie pentru 11 ansamblu, avem nu mai pu]in Acesta a servit sub al IV-lea gu- zile. Suntem \n perioada \n care de 43 de schimb`ri \n doar 48 vern .

16 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI ISTORIA LA ROTATIV~

Liderul conservator Lasc`r kneazul Moruzi (ministru era tot Catargiu, pre[edinte al Consiliu- Br`tianu), pân` la 23 martie lui de Mini[tri [i ministru de 1888, când ministru de Interne Interne, când urc` \n scaun la era generalul Radu Mihail, fos- 11 martie 1871, prima lui grij` tul prefect al poli]iei [i sub inte- de a doua zi este mazilirea rimatul lui C. Nacu. Mih`ilescu [i re(aducerea) lui Dup` jupânul Moruzi, prefect Hiottu. Nu mai pu]in de patru al Poli]iei Capitalei, vine colone- prefec]i de poli]ie va avea lul Sergiu Voinescu, \n timpul Lasc`r Catargiu: Vasile Hiottu, guvern`rii conservatoare a lui P-]a Victoriei Constantin Blaremberg, Ion He- Lasc`r Catargiu. Din 29 septem- ri[escu (pentru doar 22 de brie 1888, prefect este colone- bându-l cu Dimitrie Dobrescu zile!), Ion V`c`rescu [i Dimitrie lul Ion Algiu (sub ministrul de este cel care conduce exact \n B`rc`nescu. Hiottu a fost ]inut Interne George Manu), pe care perioada guvern`rii conserva- pân` la 17 octombrie 1873. Se ministrul urm`tor, generalul Ion toare. Sub guvernarea liberal` uzase. A venit Constantin Bla- E. Florescu, \l schimb` de m`r]i- din 1901-1904, prefec]i sunt remberg, pe care l-a ]inut pân` [orul anului 1881 cu un alt co- Emil Petrescu, ]inut de Petre S. la 3 februarie 1875, când l-a lonel, Mihail Rasty, care are o Aurelian, apoi Mihai Iulian, ]inut schimbat cu Ion Heri[escu. I-au perioad` de conducere destul de George D. Pallade [i Iancu urmat Ion V`c`rescu, Ion B`l`- de stabil`, pân` \n 8 iunie 1894. Saita, sub reformatorul Vasile ceanu, ultimul doar \n perioada Sub guvernul conservatorului L. Lasc`r. 15-29 ianuarie 1876 [i Dimitrie Catargiu, prefectul poli]iei se Din 22 decembrie 1904, la B`rc`nescu (din 9 martie 1876). schimb`, e adev`rat, tot cu un putere vine „Nababul“ conser- Acesta n-a r`mas la Prefectura Mihail, De[liu, care va r`mâne vator, [i-l ]ine pe Moruzi tot Poli]iei nici dou` luni \ncheiate, câteva luni, pân` la 18 septem- mandatul. Fix atunci când se depunându-[i demisia (la 4 brie 1894, când vine tot un schimb` regimul (12 martie mai) ministrului de Interne li- Mihai, Cap[a, care va r`mâne, 1907), Ionel Br`tianu \l schim- beral-conservator Gheorghe D. \n chip firesc pentru vremurile b` [i pe prefect cu Emil Petres- Vernescu, care l-a numit pe lo- de atunci, pân` la sfâr[itul regi- cu (acesta conduce \n 1907- ialul s`u mason, Emanoil Pro- mului conservator al lui Catar- 1910). E rândul conservatorului topopescu-Pake (mai târziu pri- giu. Noul ministru, Nicolae Fle- Al. Marghiloman s`-l aleag` \n mar al Bucure[tilor, \n 1898- va, \l schimb` pe Mihai Cap[a decembrie 1910 pe Ion M. 1891), r`mas doar pân` la 5 cu Emanoil Culoglu. Mitilineu, care r`mâne fix doi noiembrie 1876. A urmat Pro- |n decembrie 1895, la Poli]ia ani de zile, sub mini[trii C. Arion copie-Dumitrescu, pân` la 15 Capitalei e numit Paul St`tescu, [i , iar liberalul Va- februarie anul urm`tor. care r`mâne un an, sub Dimi- sile G. Mor]un \l \nl`tur` pe Sub Ion Br`tianu prefec]i trie A. Sturdza [i Anastase Sto- kneazul Moruzi, pentru a-l \n- sunt Constantin Ciocârlan (a- lojan, fiind schimbat de minis- sc`una pe Gheorghe Corbescu. proape trei luni), Radu Mihai trul de Interne Vasile Lasc`r cu Kneazul e mai-marele poli]iei (mult mai mult, aproape doi Caton Lecca. El r`mâne pân` la trei ani sub liberali, fiind schim- ani, din vremea R`zboiului de sfâr[itul ministeriatului Lasc`r bat de premierul [i ministrul de Independen]`, de la 13 mai (26 martie 1897) [i continu` Interne conservator Theodor 1877 [i pân` la 27 martie 1879, sub liberalul M. Pherekyde, Rosetti, numit iar`[i de „Naba- servind sub mini[tri liberali I. pân` la 10 aprilie 1899. Din bul“ George Gr. Cantacuzino Br`tianu, C. A. Rosetti [i M. Ko- func]ie l-au \nl`turat conserva- (pentru al]i doi ani) [i fiind pre- g`lniceanu [i iar`[i I. Br`tianu, torii, prin „Nababul“ G.Gr. Can- fect pentru ultima oar`, sub care-l schimb` \n martie 1879 tacuzino, care l-a adus pe cel ce ambele partide, a[a, ca s` nu se cu controversatul Alexandru mai fusese \n fruntea poli]i[tilor supere nici liberalii, nici conser- Candiano-Popescu (r`mâne [i bucure[teni, generalul Ion Algiu, vatorii. Curat caragialesc, coane el aproape patru luni) [i, pentru ]inut fix pân` la sfâr[it de man- F`nic`! Stai [i te \ntrebi: era o a doua oar`, Radu Mihai, pân` dat, adic` pân` la 16 iulie 1900. a[a penurie de „catinda]i“, sau la 19 martie 1885, \n lunga Noul ministru de Interne, era prefectul indispensabil guvernare liberal`. Din 20 mar- Constantin Ol`nescu (premier ma[ina]iunilor de culise? tie 1885, i-a urmat la prefec- Petre Carp) l-a sus]inut pe Algiu tur`, pentru trei ani de zile, doar de la 7 la 16 iulie, schim- - sfâr[it -

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 17 RUTIER

„S` [tii mai multe, s` fii mai bun!“ Cu ocazia programului „{coala altfel“ - „S` [tii mai multe, s` fii mai bun!“, poli- ]i[tii Brig`zii Rutiere au fost, ca de fiecare dat`, al`turi de copi- ii bucure[teni, de p`rin]ii [i profesorii lor, continuând acti- vit`]ile preventive pentru cre[- terea gradului de siguran]` în trafic. Peste 4500 de pre[colari [i elevi au înv`]at sau au „reca- pitulat“ regulile de circula]ie esen]iale, pentru a nu deveni victimele unui accident. Poli]i[tii rutieri au sus]inut cursuri de legisla]ie [i au pre- profesori [i p`rin]i. neaz` aparatele radar, ampla- zentat materiale video, adap- Vizitatorii au avut ocazia s` sate pe autospecialele poli]iei tate fiec`rei grupe de vârst`: vad` „pe viu“ cum func]ionea- rutiere, despre motocicletele [i „Poli]istul, prietenul meu“; z` dispeceratul, cum sunt pre- mototriciclurile din dotare. „Drumul colorat“ [i „Ai grij` de luate apelurile, atât prin sis- Urca]i la volanul sau ghido- tine! E[ti singurul care poate“. temul integrat 112, cât [i prin nul „inscrip]ionatei“, mul]i din Având în vedere experien]a 021/9544 - telefonul cet`]ea- cei prezen]i [i-au exprimat do- anilor anteriori, precum [i fap- nului, cum sunt supravegheate rin]a de a deveni „poli]i[ti de tul c` Poli]ia Rutier` este un marile intersec]ii prin inter- rutier`“. punct de interes [i atrac]ie mediul camerelor video, pre- De asemenea, pentru redu- pentru cei implica]i în acest cum [i modul în care sunt cerea riscului rutier în trans- program, [i anul acesta, între 7 transmise [i preluate cazurile portul elevilor, au fost efectu- [i 11 aprilie, la Brigada Rutier` în teren. ate controale ce au vizat atât Bucure[ti a fost „S`pt`mâna Principala atrac]ie a fost, ca [oferii, cât [i starea tehnic` a por]ilor deschise“. de obicei, tehnica din dotarea autovehiculelor angrenate în În cele cinci zile, ne-au tre- Brig`zii Rutiere. „Poli]i[ti pen- deplasarea în excursii. cut pragul peste 600 de copii, tru o zi“, cei prezen]i au primit În situa]iile în care s-au între 3 [i 17 ani, înso]i]i de explica]ii despre cum func]io- constatat deficien]e, agen]ii poli]iei rutiere au dispus m`- suri de remediere, pentru a se asigura de desf`[urarea în condi]ii optime a deplas`rii. Activit`]ile privind educa]ia rutier` au un caracter perma- nent, Brigada Rutier` fiind im- plicat`, printre altele, în campa- nii de prevenire, dezbateri pe focus-grupuri sau ore de pre- dare a cursurilor de educa]ie rutier`, în cadrul unit`]ilor de înv`]`mânt de pe raza munici- piului Bucure[ti.

Diana SARCA

18 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI Str. P`rintele Galeriu nr. 7, sector 2, Bucure[ti Telefon: +4 021 351 9376; +4 021 351 8378 Fax: +4 021 352 8375 E-mail: [email protected] MONDO POLICE Jaful secolului, f`r` violen]`

|ntre anii 70-90, jafurile asupra ma- iar cel de-al [inilor blindate (Brink's, Loomis), care efec- treilea, [oferul, tuau transporturi de bani, de la firme spre Toni Musulin, b`nci sau de la b`ncile comerciale spre r`mâne \n a[- Banca Na]ional`, deveniser` un adev`rat teptare. Nimic „sport“ na]ional. Astfel de evenimente se neobi[nuit desf`[urau \ntotdeauna cu mare violen]`. pân` aici. Un Pe 5 noiembrie 2009, la numai câteva procedeu cla- minute dup` ce am aterizat pe aeroportul sic, utilizat \n „Charles de Gaulle“ din Paris, primesc un asemenea mis- mesaj pe telefonul mobil, de la un prieten iuni. din cadrul poli]iei judiciare din Lyon, care |ns`, dup` m` anun]a c` are ve[ti interesante pentru 20 de minute, mine. la ie[irea din |n aceea[i sear` ne-am \ntâlnit, iar unitate, cei doi Toni Musulin poli]istul mi-a vorbit despre dosarul „Toni au constatat cu surprindere c` vehiculul Musulin“, un caz unicat \n istoria crimi- blindat nu se mai afla \n locul unde fusese nalit`]ii organizate din Fran]a, deoarece nu parcat. Contacteaz` imediat Brigada a existat niciodat` un asemenea furt, Anticriminalitate din Lyon, care, \n mai comis f`r` nici o urm` de violen]`. pu]in de dou` ore, g`se[te vehiculul aban- Este vorba despre furtul impresionantei donat pe strada Montagny (Sectorul 8), sume de 11,6 milioane euro de c`tre Toni golit de 11,6 milioane euro. Musulin, 39 ani, angajat la societatea Din primele investiga]ii, nu s-a luat \n Loomis, care asigura cu \nc` doi angaja]i, calcul c` autorul jafului ar putea fi chiar transferul acestei sume de bani de la [oferul transportului blindat, ci s-a mers sucursala B`ncii Na]ionale din Lyon spre pe pista unui „hold up“, a unui furt al ve- b`nci [i unit`]i comerciale. hiculului de o band` criminal` bine orga- nizat`. Aprofundarea dosarului Anchetatorii au cules informa]ii, totu[i, [i despre [ofer. De origine sârbo-croat`, el |n diminea]a zilei de joi, 5 noiembrie lucra de peste zece ani la societatea 2009, un vehicul blindat al societ`]ii de Loomis. F`r` antecedente penale era con- transport Loomis efectua o distribuire de siderat de superiorii ierarhici [i colegii de fonduri. |n jurul orei 10, doi dintre cei trei munc`, drept un salariat model, un om de salaria]i, intr` \ntr-o unitate comercial`, mare \ncredere. Credit foto: corbis.com Totu[i, dup` investiga]ii am`nun]ite, oa- menii legii s-au orientat rapid spre pista conform c`reia autorul ar fi fost chiar [oferul care prezenta atâta \ncredere. |n momentul \n care poli]i[tii au f`cut o perchezi]ie \n apartamenul lui, au desco- perit c` locuin]a era goal`. Alte cercet`ri au scos la iveal` c` b`rbatul [i-a golit toate conturile bancare, cu o s`pt`mân` \nainte de a comite jaful. Omul a ac]ionat rapid [i a fost eficace. Dup` coborârea colegilor, Musulin a deconectat GPS-ul [i telefonul din vehicul, pentru a nu putea fi localizat, dup` care a

20 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI MONDO POLICE

Parchetul face apel, iar pe 2 noiembrie 2010, solicit` o pedeaps` de cinci ani, ]inând cont [i de tentativa de escrocherie la asigur`ri, respectiv, furt calificat. In- stan]a aprob`. |ntre timp, \n cadrul unui proces civil, \n februarie 2011, Toni Musulin va fi obligat s` pl`teasc` societ`]ii Loomis daune materiale [i morale \n va- loare de 270.000 euro. Timp de trei ani [i jum`tate a stat \nchis \n penitenciarul „Lyon-Corbas“, iar pe 30 septembrie 2013, Toni Musulin este eli- Credit foto: corbis.com berat condi]ionat sub control judiciar. |n plecat [i a luat cei 49 de saci plini cu bani, vârst` de 43 ani, conform avocatului aces- abandonând ma[ina. tuia, Hervé Banbanaste, Toni Musulin dis- La pu]in timp de la distribuirea portretu- pune de un domiciliu stabil (fix), \n lui robot al fugarului, anchetatorii desco- Bourgogne, precum [i de o oferta de per` ma[ina lui Musulin, o camionet` munc` \ntr-o \ntreprindere de transport, Renault Kangoo, c`ptu[it` cu bani, a[a cum prevede regulamentul, negând, \n ascuns` \n subsolul unui imobil, nu continuare, c` ar fi sustras cele 2,5 mili- departe de locul unde fusese abandonat oane de euro, a[a cum justi]ia i-a repro[at. vehiculul de transport blindat. Ma[ina fu- R`uf`c`tor silen]ios, discret, amator [i sese \nchiriat` de Musulin \nc` din aprilie diletant \n ale tâlh`riei (un ho] de 2009, de la o societate de profil, iar boxa, duminic`), Toni Musulin, f`r` niciun fel de din octombrie 2009, pentru trei luni, ajutor sau „consilier“ \n materie de jafuri, amândou` sub o identitate fals`. imediat dup` ce [i-a parcat furgoneta \n |n vehicul sunt g`si]i bani - 9,1 milioane garajul \nchiriat, se sim]ea epuizat [i dorea de euro, lipsind dou` milioane [i jum`tate s` se relaxeze la soare, pe o banc` \n de euro. Parcul „Parilly“ din Lyon, cu un sandwich Contrar a[tept`rilor procurorului Xavier \n mân`. Timp de câteva ore a \ncercat Richaud, precum [i a anchetatorilor, Toni s`-[i imagineze cam cum ar putea fi el mi- Musulin nu s-a \ndreptat c`tre Est, spre lionar la 40 ani. ]ara natal`, ci spre Sud, spre Monaco, De[i \n boxa garajului construise un unde, pe 16 noiembrie 2009, for]at de perete dublu, unde s`-[i ascund` banii, la \mprejur`ri, s-a predat autorit`]ilor poli- revenire era deja prea târziu, pentru c` ]iene[ti la Comisariatul Central din Monte \ntregul cartier era \ncercuit de for]ele de Carlo. ordine. Dup` ce s-a predat, Toni Musulin, A[a c`, se vede nevoit s` plece cu o ajunge \n arestul poli]iei franceze iar \n motociclet` (casca protejându-i identi- urma interogatoriului recunoa[te c` a furat tatea). P`r`se[te Fran]a prin Italia [i banii, dar neag` c` ar fi luat cei 2,5 mi- ajunge \n Monaco, unde se cazeaz` la lioane euro, care lipseau. Hotelul Paris, pentru a asista la s`pt`mâna Este \ncarcerat la Lyon (\nchisoarea „Yacht Show“. De[i ar fi putut ie[i din „Corbas“), iar instrumentarea dosarului se \nchisoare mai devreme, sub control judi- finalizeaz` la sfâr[itul lunii ianuarie 2010. ciar cu br`]ar` electronic`, a refuzat (ca Musulin este acuzat pentru infrac]iunea de de-altfel [i vizitele familiei), dorind s`-[i furt [i condamnat la trei ani de \nchisoare. execute integral pedeapsa, pentru a putea De asemenea, este obligat s` pl`teasc` fi cu adev`rat liber. 45.000 euro, amend` penal`, [i are inter- dic]ie de a practica meseria de transporta- Thomas CSINTA tor de fonduri timp de cinci ani, de la data eliber`rii. - sfâr[it -

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 21 MAGAZIN

Andrew West [i pân` la 0,30 Minutele groazei s-au difuzat nu mai pu]in de 30 de [tiri. Vom \ncerca s` le Constantin CONSTANTINESCU a[ez`m \ntr-o ordine crono- logic` pentru ca cititorul s`-[i Andrew West tocmai \nre- lan]`... A fost chemat` o poat` da seama cum a evolu- gistra r`spunsul dat de Robert ambulan]`?!“ at aceast` tragedie din via]a Kennedy la ultima \ntrebare a Drama din acea zi de unui candidat la pre[edin]ia interviului ad-hoc, improvizat miercuri, transmis` printr-o Statelor Unite ale Americii. la trecerea candidatului prin pur` \ntâmplare, \n direct, din Ora 9,32. Robert Kennedy a buc`t`ria hotelului Ambasa- buc`t`ria hotelului „Ambasa- fost r`nit cu un foc de arm`, dor. |n mod normal, reporterul dor“ din Los Angeles, a zguduit tras de c`tre un necunoscut, re]elei radio „Mutual Broad- puternic opinia public` ameri- \ntr-o sal` a hotelului „Am- casting System“ ar fi \ncheiat can` [i mondial`. Un [uvoi de basador“, unde senatorul toc- convorbirea cu firescul „Mul- [tiri adev`rate, false, incerte, mai anun]ase o victorie local` ]umesc“, dar nu s-a \ntâmplat lipsite de concizie, de pre- a sa \n cursa pentru pre[e- a[a. Cu vocea gâtuit` de ciz`ri, reveniri [i rectific`ri, a din]ie.

spaim` el a reu[it s` transmit` Ora 9,39. Asupra lui Robert ascult`torilor, \n direct: Kennedy se pare c` au fost

„Au tras \n senatorul Ke- trase mai multe focuri de nnedy, au tras. Cum e posibil? Ora 10,28. Kennedy a arm`. Chiar [i cumnatul lui fost transportat cu o Cum e posibil? Sunt chiar aici. ” Kennedy, Stephen Smith se Rafer Johnson - [ti]i? Campi- ”ambulan]` de la Spitalul pare c` a fost r`nit. Dup` onul olimpic [i colaboratorul Central la „Good unele informa]ii, fostul campi- lui Kennedy l-a prins pe unul Samaritan Hospital“. Era on de decatlon, Rafer Jonson, care se pare c` a tras. Acest acompaniat de so]ia sa. ar fi capturat un om care se om ]ine \nc` revolverul. Arma pare c` este cel care a tras. Un e \ndreptat` chiar spre mine \n medic a fost chemat imediat la acest moment. Sper c` vor fa]a locului. Un martor ocular a putea s`-i ia arma din mân`. \nnecat, \n acea zi, asasinatul spus c` senatorul avea fa]a Fi]i aten]i! Apuca]i pistolul, comis asupra lui Robert \nsângerat`. Un reporter de la prinde]i-l, prinde]i-l, ]ine]i-l Kennedy. To]i voiau s` [tie, s` C.B.S. a transmis [tirea, potrivit departe de voi, departe! guste senza]ionalul evenimen- c`reia Kennedy a fost \m- R`suci]i-i degetul, degetul, tului, s`-l comenteze \n felul pu[cat \n cap. rupe]i-l dac` e necesar, sta]i lor, ca partizani sau adversari Ora 9,45. Senatorul Ke- departe de ]eav`, acum arma... ai senatorului muribund. Zia- nnedy a fost transportat la OK! A[a e bine, Rafer, lua]i-i ri[tii erau \nnebuni]i, se ]ineau Spitalul Central din Los An- arma, Rafer... OK! Acum ]ine scai de persoanele oficiale geles cu o ambulan]`. |ns` nu strâns pistolul [i nu-l l`sa s`-]i care ar fi putut declara ceva [i se [tie cât de grav este r`nit. scape. }ine-l bine [i pe el. se desprindeau de ele doar Poli]ia a confirmat c` a fost Doamnelor [i domnilor, au câteva minute, atât cât s` re]inut` o persoan` suspect`. luat arma din mâna acelui om. alerge la un telefon [i s` trans- Ora 10,00. Reporterul de la }ine]i-l, ]ine]i-l, s` nu se \ntâm- mit` „ultimele“ nout`]i redac- „Wastinghouse Broadcasting ple cum s-a \ntâmplat cu torilor care a[teptau lâng` Co.“ a spus c` Kennedy era Oswald. Face]i loc. Senatorul e paginatorii edi]iilor speciale con[tient [i a putut s` vor- c`zut la p`mânt, sângereaz` sau lâng` telexurile agen]iilor beasc` \n timp ce a[tepta s` abundent. Din câte se pare e de [tiri. fie transportat la spital. Din lovit la frunte, dar nu se vede Era o agita]ie de dimensiuni câte se [tie, senatorul a fost bine. Ethel Kennedy e acolo, e nemai\ntâlnite, specific` eve- lovit cu trei gloan]e. Un martor calm`, ridic` mâna pentru a nimentelor cu cea mai ridicat` ocular a spus c` Kennedy toc- \ndep`rta curio[ii. Incredibil ce cot` de senza]ional. De la ora mai ie[ea din sala de bal a s-a \ntâmplat! E con[tient 9,32 diminea]a, când atentatul hotelului, când un om s-a \nc`? Ie[i]i, face]i loc, o ambu- a fost transmis \n direct de postat \n fa]a lui [i a tras mai

22 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI MAGAZIN multe focuri, probabil cu un pistolet. Ora 10,08. Nu se [tie care este starea lui Robert Ke- nnedy. Când a ajuns la spital, r`nitul avea ochii \nchi[i. Se zice c` imediat dup` ce a fost r`nit, când l-au luat din bu- c`t`ria hotelului, senatorul ar fi \ntrebat: „Sunt teferi cu to]ii?“ Unii martori oculari au afirmat c`, \nainte de a fi trans- portat la spital, Kennedy avea un ochi \nchis. Ora 10,11. Medicii spitalu- lui au declarat c` starea \n care se afl` Robert Kennedy este critic`. Ora 10,23. Un preot catolic l-a \mp`rt`[it pe Robert Kennedy. Ora 10,28. Kennedy a fost transportat cu o ambulan]` de la Spitalul Central la „Good Samaritan Hospital“. Era a- companiat de so]ia sa. Un Asasinul lui Kennedy medic de la primul spital a spus c` Robert Kennedy a fost [tiri, agresorul nu pare s` fi Ora 11,35. La spitalul „Good \mpu[cat \n dou` locuri: \n cap fost r`nit. Colaboratorii lui Samaritan“, Robert Kennedy a [i \n abdomen. Kennedy au cerut imediat: „|l fost instalat \ntr-o sal` de Ora 10,58. Doctorul Ross vrem viu, \l vrem viu !“ urgen]`. |ntrebat asupra st`rii Miller, un chirurg negru, pri- Ora 11,34. Colaboratorul lui \n care se afl` r`nitul, secre- mul medic care l-a examinat Kennedy, Joe Lahive, a de- tarul de pres` al senatorului pe Kennedy imediat dup` clarat c` a imobilizat un tân`r, s-a limitat s` le comunice atentat, a spus c` \n acel mo- aparent latino-american, \n ziari[tilor doar atât: „E viu [i ment Kenedy nu era con[tient. timp ce desc`rca revolverul respir`.“ Mankiewicz a refuzat Pulsul era bine b`tut, puternic, s`u \n direc]ia senatorului. s` fac` preciz`ri \n leg`tur` cu dar foarte rapid: 130 pulsa]ii Un corespondent de la gravitatea r`nilor. pe minut. Miller a ad`ugat c` „Wastinghouse Broadcasting Ora 11,37. Un grup de neu- n-a putut stabili cu certitudine Co.“, Gene Pell a declarat c` rochirurgi se preg`tesc s`-l gravitatea r`nilor care sânge- atunci când Kennedy a fost opereze pe senatorul Robert rau abundent. Imediat dup` transferat la „Good Samaritan Kennedy, pentru a-i extrage un sosirea sa la Spitalul Central a Hospital“ avea pe fa]` o masc` glon] r`mas \n creier. fost supus unei transfuzii de de oxigen. Deasupra, pe o Ora 11,46. Starea lui Robert sânge. bar`, era suspendat un flacon Kennedy devine destul de cri- Ora 11,19. Informa]iile asu- de plasm`. La spital a[tepta un tic`. Proiectilul a penetrat ure- pra atentatului continu` s` fie neurochirurg. chea dreapt` [i a r`mas \n contradictorii. Imediat dup` Un martor, Paul Kaphardy, masa cerebral`, aproape de \mpu[carea senatorului, poli- a spus c` \n momentul linia median`. Respira]ia este ]ia a \nconjurat hotelul. Se \mpu[c`rii se afla la mai pu]in bun` [i se face f`r` auxiliare pare c` dou` persoane au fost de doi metri \n spatele lui mecanice. {i func]ionarea arestate, una dintre ele, un Robert Kennedy. Kaphardy a inimii este bun`. tân`r de circa 25 de ani pare a precizat c` a num`rat 10 fi un filipinez. Contrar primelor focuri. - va urma -

POLI}IA CAPITALEI - Aprilie 23

„Martirii Poli]iei Române“ - o carte document Vineri, 21 martie, cu câteva zile \nainte de s`rb`- tur`. Domnul Florin {inca face parte dintr-o gen` de torirea „Zilei Poli]iei Române“ (25 martie - Buna Ves- români incoruptibili. În ultim` instan]`, cartea aceas- tire), la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor In- ta nu face altceva decât s` scoat` de sub p`mânt dem- terne, a avut loc lansarea c`r]ii „Martirii Poli]iei Ro- nitatea de a fi poli]ist, demnitatea Poli]iei Române. mâne“ (despre „patimile dintre anii 1944-1948 [i r`s- Poli]ia ne ap`r` împotriva infrac]ionalit`]ii, dar elita tignirea, \n 1949, Poli]iei Române“), a cunoscutului poli]ieneasc`, pe care a]i v`zut-o \n filmul documen- poli]ist-scriitor, doctor \n istorie, Florin {inca. tar, ne ap`r` de un virus care a f`cut cel mai mare Manifestarea a început în foaierul „Nicolae Grigo- cutremur pe aceast` planet`, de bol[evism. To]i ace[ti rescu“, unde s-a vernisat o expozi]ie de fotografii cu poli]i[ti, care au terminat la F`g`ra[ sau cum au ter- martiri poli]i[ti [i uniformele poli]iei (realizat` de Mu- minat, erau antibol[evici. Bol[evismul, comunismul, zeul Poli]iei din Târgovi[te). Apoi, a fost oficiat` o este cel mai mare seism venit asupra umanit`]ii. slujb` de pomenire a martirilor Poli]iei Române, mor]i Un român, un elev, un student, care cite[te aceast` în închisorile comuniste, de c`tre un sobor de preo]i, carte, va [ti s` respecte Poli]ia Român`. Asta este linia în frunte cu Preasfin]itul Episcop Varlaam Ploie[tea- de for]` extraordinar`. Pentru el, nu va mai fi mili]ia- nul. A urmat vizionarea, în Sala „Nichita St`nescu“, a nul nenorocit, care-l opre[te, [i care, cum s` zic, este filmului documentar „Martirii Poli]iei Române“, regi- mân` în mân` cu infractorul, ci va avea cot` de dem- zat de Andrei-Nicolae Teodorescu (câ[tig`tor al pre- nitate. miului CineMAiubit 2013). {i am s` v` mai spun c`, în ultim` instan]`, dom- Despre aceast` tulbur`toare carte au vorbit invita]ii nul Florin {inca nu este un istoric, este un m`rturisi- speciali: academicianul Dan Berindei, istoric, vicepre- tor - m`rturisitorul are valoare în timp, nu pe mo- [edinte al Academiei Române, Preasfin]itul Varlaam ment“. Ploie[teanul, Episcop Vicar Patriarhal, Dan Puric, actor [i regizor, Mircea Tudor, inventator [i principele {er- ban . Dintre vorbele de suflet, rostite de interlocutori, am putut s` sintetiz`m importan]a acestei lucr`ri-docu- ment. Vicepre[edintele Academiei Române, domnul Dan Berindei, a spus, printre altele: „Florin este ceva cu totul special. N-am c`derea s`-i judec activitatea pro- fesional`, dar, urm`rindu-i cariera, b`nuiesc c` este foarte bun`. Pot, în schimb, s`-i apreciez activitatea lui ca istoric. Este un cercet`tor adev`rat, pasionat, care s-a aruncat în ap` f`r` s` [tie s` înoate, dup` care, foarte iute, a înv`]at s` înoate. Cred c` lucrarea aceasta se datoreaz`, mai ales, pasiunii, d`ruirii sale. El nu face aceast` cercetare ca o sarcin`, ca o obli- ga]ie. O face mânat de ni[te for]e aproape invizibile, {i principele {erban Dimitrie Sturdza a elogiat [i iat` c` rezultatul merit` a fi elogiat. Este o lucrare apari]ia acestui volum, remarcând c`: „Un titlu mai nou`. Dar, are atâtea lucr`ri înainte! Are [i o lucrare gr`itor [i mai bine ales decât acesta, cu greu ar fi de doctorat privind rela]iile româno-austriece. Are putut fi g`sit. C`ci poli]istul a fost [i el victim` a acelor biografii foarte interesante, în general orientate tot în vremuri. Iar el avea [i el o mam`, o so]ie, un frate sau domeniul activit`]ii poli]iei. un copil. Prin urmare, nu doar via]a sa a fost distrus`, Dar, iat` c` ast`zi a venit cu aceast` nou` carte. Eu ci [i aceea a celor de lâng` el. m` minunez [i de puterea sa de munc`, pentru c` Prin dezv`luirea suferin]elor îndurate de ace[tia, aceast` carte nu este rezultatul câtorva ceasuri de domnul {inca ne demonstreaz` c` procesul Comu- studiu. Este o munc` uria[`. Când urm`ri]i pagin` cu nismului are loc chiar acum, iar domnia sa a în]eles pagin`, s` vede]i bog`]ia de informa]ie, bog`]ia de s` se implice, [i prin scris, în acest imperios necesar [tiri, pe care le asambleaz`, [i [tie s` le asambleze, [i proces de asanare moral`. [tie s` le comenteze, o face cu o mare d`ruire [i o În 1990, unii dintre noi [i-au dat seama c` ]ara va face a[a, mânat parc` de o for]` irezistibil`. avea nevoie de o reform` moral`. Dar pu]ini [i-au De data aceasta a rechemat în via]` - trebuie s-o imaginat cât de mult timp va necesita un asemenea spunem - sute de oameni, de care, în general [tiam proces de primenire. foarte pu]in sau deloc. E bine c` exist` o carte în care Prin organizarea acestei lans`ri de carte, Poli]ia Ro- avem un adev`rat repertoriu al suferin]ei [i al unei mân` este exorcizat` de demonii care-o bântuiau [i suferin]e de tip special, dac` vre]i. Când spui «poli]ia», face, totodat`, parastas dreptcredincio[ilor s`i servi- te gânde[ti doar la latura represiv`. De data aceasta, tori, care s-au jertfit, care nu au avut alt` vin`, decât apar victimele din`untru [i victimele dintr-un mo- aceea de a-[i fi servit ]ara [i neamul. ment de trecere de la o lume la alt` lume“. Poli]i[tii, al`turi de mul]i al]i martiri ai neamului Regizorul Dan Puric a vorbit despre „m`rturisitorul“ românesc, au suferit enorm în lag`rele comuniste de Florin {inca: „Când ve]i citi aceast` carte, scris` cu exterminare. Ast`zi, afl`m [i noi ce au îndurat, c`ci febrilitate, o s` sim]i]i urm`torul lucru: documentul aceast` carte ne poveste[te despre torturile fizice [i istoric nu este inert. Este tulburat. Pentru c` Florin psihice la care ace[tia au fost supu[i. Dar, în ciuda {inca, în timp ce a scris, a suferit. Aceast` carte te face tuturor prigonirilor [i p`timirilor, niciodat` nu [i-au s` [tii, cutremurându-te. La fel ca [i filmul. Pentru c`, pierdut credin]a în Dumnezeu [i speran]a de a elibe- s` scrii o asemenea carte, trebuie s` ai o anumit` na- ra, într-o zi, ]ara de ciuma comunist`“. www.politiacapitalei.ro Telefon: 021.311.20.21 E-mail: Calea Victorieinr.19, sectorul3-Bucure[ti Direc]ia General` dePoli]ieaMunicipiuluiBucure[ti [email protected]