NOIEMBRIE 2013 Autori: Roxana Pencea, Tudor Brădăţan, Ştefania Simion Editor: Mining Watch România Design: Fundaţia Extra Art Foto credit: Sebastian Florian, Mindbomb Corectură: Dina Vîlcu www.miningwatch.ro
România fără cianură
Publicație editată de Mining Watch România, rețea de monitorizare creată pentru optimizarea eforturilor de supraveghere, planificare și intervenție a societății civile și a comunităților locale cu privire la activitățile miniere din România.
Cu excepția imaginilor și hărților din cuprinsul acestui studiu, această publicație este sub licență Creative Commons - Atribuire - Distribuire-în-condiţii-identice 4.0 Internațional CC BY -SA Pentru detalii: http://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/legalcode sau un rezumat explicativ (nu un substitut) al licenței: http://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/
Această publicație este produsă cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Ebert. Opiniile exprimate de autor nu reflectă cu necessitate poziția Fundației Friedrich Ebert. Utilizarea comercială a produselor media publicate de Fundația Friedrich Ebert (FES) nu este permisă fără acordul scris al FES. Cuprins
Prefaţă ...... 2
Lista abrevierilor ...... 4
1. Istoricul dreptului de proprietate asupra zăcămintelor...... 5 2. Cadrilaterul aurului și alte zone vizate de mineritul în carieră deschisă pe bază de cianuri...... 10 3. Strategia industriei miniere în România 2012-2035...... 12 4. Lipsa transparenței a autorității competente în administrarea zăcămintel or...... 12 5. Acuzații de corupție și conflict de interese...... 14 6. Schimări ale legislației în vigoare urmărite de industria minieră...... 17 6.1. Viitorul dezbaterilor parlamentare privind modificările legii minelor...... 19 7. Licențe de exploatare active pentru minereuri auro-argentifere...... 21 8. Licențe de exploatare în curs de aprobare pentru minereuri auro-argentife re...... 21 8.1. Băița Crăciunești...... 21 8.1.1. Etapele de avizare pentru proiectul minier zăcământul Teascu...... 23 9. Licențe de explorare active pentru minereuri auro-argentifere...... 24 9.1. Cămârzana Nord, Aluniș Piatra Handal și Poprad...... 24 9.1.1. Cămârzana Nord...... 25 9.1.2. Aluniș Piatra Handal...... 26 9.1.3. Poprad...... 26 10. Licențe de exploatare active pentru minereuri polimetalice și auro-argentifere...... 27 10.1. Băița Bihor...... 27 11. Licențe de explorare active pentru minereuri polimetalice și auro-argentifere...... 28 11.1. Nord Tincova...... 28 11.1.1. Etapele de avizare pentru proiectul minier zăcământul Nord Tincova...... 29 11.2. Deva Muncel...... 30 11.2.1. Etapele de avizare pentru proiectul minier zăcământul Deva Muncel...... 31 11.3. Brad...... 31 11.3.1. Etapele de avizare pentru proiectul minier zăcământul Brad...... 31
1 12. Perimetre miniere cu resurse minerale aurifere și polimetalice...... 31 12.1 Bolcana...... 32 12.2 Rovina...... 33 12.3 Dealul Bratoșin...... 35 12.4 Băișoara...... 36 12.5 Bucium...... 37 13. Concluzii...... 38
Bibliografie...... 40
2 Prefaţă
Mineritul cu cianuri la scară mică, România ar urma să dezvolte proiecte noua formă de cianurare a României cu cianuri la scară mică de exploatare a aurului. Aceeaşi concluzie apare şi în Criza economică şi preţul crescut volumul Roşia Montană în dezbaterea al metalelor preţioase din ultimii ani europeană (2012), lansat cu ocazia a rezultat într-un interes ridicat al aceluiaşi seminar: „opţiunea
3 ce industria subliniază capacitatea sa are capacitatea de a diminua presiunea de a genera bogăţie şi utilizarea de comunităţilor şi organizaţiilor locale tehnologii moderne, responsabilitatea asupra factorilor de decizie şi co- pentru riscurile, costurile şi datoriile participarea lor la procesul decizional. generate nu a fost niciodată pe deplin La acest aspect s-ar adăuga, în cazul asumată. Dominaţia industriei în unor proiecte mai mici, dificultatea arena politicilor publice a împiedicat comunităţilor locale de a avea acces la generarea unei schimbări a statu- expertiză tehnică şi juridică necesară quoului, iar vocea comunităţilor locale înţelegerii şi evaluării în cunoştintă de rămâne în continuare marginală în cauză a impactului real al mineritului. discursul public. Transferarea interesului În acest context, întărirea sistemului de companiilor miniere de la marile monitorizare - Mining Watch România proiecte de investiţie către proiecte mai permite optimizarea eforturilor de mici, dar mai numeroase are un impact supraveghere, planificare şi intervenţie major asupra comunităţilor locale, ale societăţii civile şi ale comunităţilor atenţia publică disipându-se în direcţii locale cu privire la activităţile miniere multiple şi procedurile de avizare fiind din România. simplificate.
Experienţa Mining Watch România Autorii arată că industria minieră, prin lobby-ul puternic la nivelul instituţiilor statului Mining Watch România-2013 şi prin campaniile de publicitate iniţiate,
4 Lista abrevierilor
ANRM - Agenţia Naţională de Resurse Minerale APM - Agenţia de Protecţia Mediului ARPM - Agenţia Regională de Protecţia Mediului BNR - Banca Națională a României CIDRM - Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu CNCAF Minvest - Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest EIA - Evaluarea Impactului de Mediului EGU - European Goldfields ELD - Eldorado Gold NATO - Organizația Tratatului Atlanticului de Nord Natura 2000 - Reţea europeană de zone naturale protejate al cărei scop este conservarea unor specii de animale şi plante, precum şi a unor habitate naturale care sunt ameninţate, vulnerabile sau periclitate pe teritoriul Uniunii Europene PUZ - Plan Urbanistic Zonal ROSCI - Aria de protecţie specială avifaunistică Natura 2000 ROSPA - Sit de importanţă comunitară Natura 2000 RMGC - Roșia Montană Gold Corporation SWOT - Prin SWOT se analizează și se evaluează impactul punctelor forte (strengths) și a slăbiciunilor interne (weaknesses), a oportunităților (opportunities) și a amenințărilor (threats) ce provin din mediul extern. TSX - Toronto Stock Exchange TVR - Televiziunea Română USD - Dolari americani
5 1. Istoricul dreptului de proprietate asupra zăcămintelor Dreptul de proprietate asupra aparţinea proprietarului suprafeţei. Pro- resurselor minerale în România a fost în prietarii puteau să îşi exploateze singuri general considerat ca fiind al domnitoru- minele, iar dacă refuzau să procedeze la lui suveran, neremarcându-se o diferenţă exploatarea acestora, abia atunci dom- majoră de abordare între bogăţiile găsite nia putea interveni. După scurgerea la suprafaţa sau în subteranul terenului. unui termen de un an şi jumătate în Ţara Această prevedere îşi are originea în Evul Românească şi 5 ani în Moldova, terenuri- Mediu, în Ţara Românească şi Moldova, le puteau fi concesionate altei persoane. unde domnitorul era stăpânul tuturor În Moldova, Domnia percepea de la ex- resurselor oferite de pământ, calitate ploatatori o taxă egală cu a zecea parte justificată prin faptul că domnitorul era din câştig - zeciuiala. Unirea de la 1859 a „uns al lui Dumenezeu” (Damian, 2013). marcat o uniformizare a reglementărilor Proprietatea era garantată de forţa din cele două principate. exercitată de boieri ce apărau „dome- niul eminent” printr-un set de înţelegeri Codul Civil din 1865 sau Codul specifice perioadelor medievale. În Civil al lui Cuza a fost în vigoare în secolul XVIII însă, odată cu dominaţia Principatele Unite Române şi ulterior Imperiului Otoman, această forţă militară România, începând cu 1 decembrie 1865. trece de la nobilii locali către Imperiu, Codul menţiona, la art. 489: „Proprietatea autoritatea cerând direct beneficiile pro- pământului cuprinde în sine proprietatea duse de exploatarea resurselor. Domni- suprafeţei şi a subfeţei lui”. Codul a fost torul fanariot având nevoie mai degrabă de inspiraţie franceză, dar a fost adaptat de bani pentru plata birului decât de la realităţile româneşti. Constituţia de la sprijinul nobilimii care să lupte pentru 1866 prevedea la art. 137, alin. 7 ca o pri- suveranitate, a schimbat regimul de pro- oritate legiferarea în cel mai scurt timp a prietate asupra ocnelor sau a altor forme „esploatărilor minelor şi pădurilor”. Prima de exploatare a resurselor. Administrarea lege a minelor a fost creaţia lui P.P. Carp, acestora s-a transferat astfel de la o pu- în 1895, la acea vreme ministru al Do- tere preponderent locală, reprezentată de meniilor. Legea a fost marcată de ample boieri, către una centrală, reprezentată de dezbateri în Parlament şi intens criticată curtea domnitorului. de partidele de opoziţie. „Aprecieri ale diplomaţilor germani la adresa politician- Regulamentele Organice promul- ului junimist român se datorau, în bună gate în 1831-1832 de către autorităţile măsură, şi faptului că Legea minelor din imperiale ruseşti în Ţara Românească şi 1895 era foarte bine văzută în Germania, Moldova au introdus pentru prima dată pentru facilităţile pe care le acorda inves- reglementarea conform căreia subsolul titorilor străini, precum şi atitudinii net
6 pro-germane a lui P. P. Carp, atitudine pe care acesta nu şi-o va dezminţi niciodată” În lucrarea Discursuri parlamen- (Ioniţă, 2008). Legea minelor prelua mai tare cu priviri asupra dezvoltării polit- multe prevederi din numeroase ţări eu- ice a României sub domnia lui Carol I, ropene, în special din legea franceză a Titu Maiorescu, om politic conservator, minelor de la 1810, reglementând pro- nota despre incapacitatea guvernu- prietatea asupra zăcământului printr-un lui Sturdza de a modifica legea mine- amestec de principii: ascensiune, dome- lor, criticată de acesta pe vremea când nial, ocupaţiune sau regalian. era în opoziție: „După îndemnul şi prin declarările stăruitoare ale noului Legea menţinea articolul 498 din conducător, partidul naţional-liberal se Codul Civil privind inseparabilitatea însărcinase cu marile misiuni indicate proprietăţii subsolului şi suprafeţei ter- la sfârşitul capitolului precedent: în po- enurilor, dar a introdus principiul re- litica internă cu repararea şi restabilirea galian de proprietate minieră asupra pactului fundamental al ţării, pretins zăcămintelor de aur, argint sau cărbune. violat prin legea minelor d-lui Petre Carp Astfel, proprietarul suprafeţei era obligat (...). În curând însă, credinţa că d. Dimit- să extragă zăcământul, altfel autoritatea rie Sturdza va îndeplini sau cel puţin va putând dispune concesionarea terenului încerca să îndeplinească la guvern ceea lui către un terţ pe o perioadă de maxi- ce făgăduise cu atâta solemnitate în mum 75 de ani. În acest caz, proprietarul opoziţie, a fost sdruncinată şi înlocuită cu terenului urma să primească de la exp- o amară desamăgire. Departe ca numirea loatatorul minier o arendă, o redevenţă d-lui Stătescu la justiţie să fi însem- de 4% din venitul net, despăgubiri pen- nat vreo preocupare pentru restabilirea tru eventuale pagube cauzate, iar statul «pactului fundamental», toată chestia urma să primească o redevenţă de 2%. legii minelor, care de altminteri în formă Legea stipula că mina odată creată va se ţinea de ministerul domeniilor, nu vine deveni un bun „distinct de proprietatea la ordinea zilei decât de abia la sfârşitul suprafeţei” (Chisăliţă, 2009). legislaturei de patru ani, pe la Martie 1899, când d. Stătescu de mult nu mai Legea a născut numeroase contro- e ministru şi când guvernul nici nu mai verse, fiind aspru criticată de liberali, D. are puterea să treacă noua reformă prin A. Sturdza declarând-o „atentatul cel mai Cameră”. îndrăzneţ asupra constituţiunei” şi in- vocând „principiul că proprietatea e sacră Aşadar, legea a rămas neschimbată şi inviolabilă”. La 15 aprilie 1895 liberalii și a introdus pentru prima dată prin- se retrag din Parlament ca formă de pro- cipiul separării dreptului de proprietate test, iar la 21 aprilie legea minelor este asupra unui zăcământ: de la propri- adoptată. Legea a permis, la acea vreme, etarul suprafeţei la un alt proprietar, demararea a numeroase investiţii străine, consemnat de autoritate. Prevederile în special prin concesionarea terenurilor au reprezentat un precedent prin care cu zăcăminte de petrol. autorităţile au marcat practic pierderea
7 de către proprietar a dreptului asupra concesiuni şi exploatări şi care nu va zăcămintelor subsolului, mai ales în trece de cincizeci ani dela promulgarea cazul în care proprietarul ar fi dorit un acestei Constituţiuni”. alt tip de folosinţă a terenului. Preve- derea care avea să schimbe fundamen- Legea minelor a fost din nou tal regimul proprietăţii unui zăcământ schimbată în 1924 şi dezbaterea a fost a fost însă introdusă în Constituţia din iarăşi marcată de controverse, de data 1923. S-a păstrat principiul dreptului de aceasta generate de originea capitalu- preempţiune al proprietarului asupra lui investit în exploatarea zăcămintelor. exploatării subsolului, dar a fost trecut Prin legea de la 1895, erau create prem- în proprietatea statului zăcământul în ise favorabile capitalului străin. Dez- sine. Articolul 19 stipula: baterea politică de după Primul Război „Zăcămintele miniere precum şi Mondial era deja marcată de urmărirea bogăţiile de orice natură ale subs- intresului naţional, programul ‘prin olului sunt proprietatea Statului. Se noi înşine’ fiind amplu discutat la acea exceptează masele de roci comune, vreme. Deşi nu şi-a exprimat deza- carierele de materiale de construcţie cordul faţă de colaborarea capitaluri- şi depozitele de turbă, fără prejudiciul lor străine, Victor Slăvescu, politician drepturilor dobândite de Stat pe baza liberal şi ulterior ministru de finanţe, legilor anterioare. s-a pronunţat între 1919-1920 pentru O lege specială a minelor va deter- „naţionalizarea cât mai grabnică a vieţii mina normele şi condiţiunile de pu- economice, mergându-se până acolo ca nere în valuare a acestor bunuri, va fixa la baza activităţii economice a ţării să redevenţa proprietarului suprafeţei şi va se impună, în primul rând, şi, dacă s-ar arăta tot de odată putinţa şi măsura în putea, în mod exclusiv, elementul româ- care aceştia vor participa la exploatarea nesc” (Buzatu, 2009). acestor bogăţii. Se va ţine seama de drepturile câştigate, În contradicţie cu politica ‘prin întrucât ele corespund unei valorificări noi înşine’ a liberalilor era cea ‘a porţilor a subsolului şi după distincţiunile ce se deschise’, promovată de partidele vor face în legea specială. de opoziţie. Mai multe legi din acea Concesiunile miniere de exploatare, perioadă, inclusiv legea minelor, erau instituite sau date, conform legilor azi inspirate din versiunile vest-europene, în vigoare, se vor respecta pe durata ce puneau anumite bariere în accesul pentru care s’au acordat, iar exploatările capitalului străin la resursele subsolu- miniere existente făcute de proprietar lui. Însă tocmai aceste prevederi au numai cât timp le vor exploata. Nu se creeat numeroase controverse, în spe- vor putea face concesiuni perpetue. cial datorită presiunilor exercitate de Toate concesiunile şi exploatările companiile străine. Conform noii legi, prevăzute în aliniatul precedent vor puteau primi în concesiune perimetre trebui însă să se conformeze regulelor ale statului doar companiile ce aveau ce se vor stabili prin lege, care va pre- în proporţie de 60% capital autohton. vede ca şi maximum de durată al acelor Două treimi dintre membrii consiliului
8 de administraţie, ai comitetului director de-a preîntâmpina achiziţionarea lor de şi dintre cenzori, precum şi preşedintele către companiile internaționale” (Buzatu, consiliului de administraţie trebuiau să 2009). Prin urmare, tocmai o tentativă de fie cetăţeni români. întărire a puterii statului în faţa compa- niilor străine a marcat trecerea de la un Modificarea Constituţiei, alături regim foarte strict al proprietăţii private, de noua lege a minelor, a reprezentat la unul în care proprietarul nu mai putea un gest conştient de recunoaştere a dispune pe termen lung, conform propriei rolului zăcămintelor miniere în epoca voinţe, de propriul teren. Tot legea din modernă, dar şi a faptului că bogăţiile 1924, prevedea, la art. 258: „În ce privește naturale ale subsolului nu se găsesc în micile exploatări miniere (aur, argint, cantităţi nelimitate. De aceea, statul a cupru, plumb etc.), făcute de muncitorii intervenit asupra condiţiilor de extragere și sătenii din Munții Apuseni și din regiu- a resurselor din subsol, recunoscând nea Baia Mare, se va întocmi un regula- scenariul de epuizare a acestora cu mini- ment special, prin care menținându-se mum de foloase pentru avutul public. actualul regim de exploatare se vor În consecinţă, în legea minelor din 1924 prevede și condițiunile și modalitățile au fost înglobate mai multe norme (co- necesare pentru o mai bună valorificare masarea perimetrelor mici, evitarea ac- a produselor exploatării lor”. Cei ce do- cidentelor miniere, asigurarea unor foraje reau să exploateze zăcămintele se pu- de calitate, a protecţiei suprafeţelor etc.), teau asocia, având dreptul de a participa menite să contribuie la înfăptuirea unei la veniturile asociaţiei proporţional cu exploatări economice a zăcămintelor sub- numărul acţiunilor (numite și ‘cuxe’) pe solului. care le posedau şi în aceeaşi proporţie erau obligați să contribuie la cheltuieli. În domeniul exploatării raţionale Răspunderea asociatului pentru datori- a bogăţiilor miniere, autoritatea statu- ile asociaţiei era limitată la cuxa sa. lui s-a stabilit prin lege nu numai asu- Aceștia aveau dreptul de exploatare a pra zăcămintelor care-i aparţineau, ci şi zăcămintelor, dar zăcământul în sine asupra celor trecute, pentru o perioadă aparținea statului, iar pe valoarea aurului determinată, în categoria ‘drepturi- predat la bancă se plătea o redevență. lor câştigate’. Intervenţia statului în această direcţie a fost considerată de Între 1924 și 1929 autorităţile societăţile străine ca fiind o încălcare române au reclamat boicotul şi deni- a ‘drepturilor câştigate’ recunoscute. grarea companiilor cu capital străin. „Recunoaşterea în toată întinderea lor Politica ‘porţilor deschise’ promovată de a ‘drepturilor câştigate’ a constituit una guvernul Maniu a făcut ca, după o dezba- din carenţele serioase ale măsurilor tere sumară în Parlament, legea minelor adoptate de burghezia liberală în anii să fie modificată şi publicată în Monito- 1923-1924. Pentru perimetrele petrolifere rul Oficial din 28 martie 1929. Articolul asupra cărora se întindeau
9 române, precum şi persoanelor juridice, obiectul exclusiv al proprietăţii publice”. de orice fel”. Modificările ulterioare ale Articolul 44 este cel care face referire legii minelor au păstrat caracterul de la proprietatea privată, menționând separaţie între proprietarul resurselor prevederi precum: „(2) Proprietatea subsolului şi cel al suprafeţei terenului. privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”; „(3) Articolul 7 din Constituția din 1965 a Nimeni nu poate fi expropriat decât Republicii Socialiste România stipula: pentru o cauză de utilitate publică, „Bogățiile de orice natură ale subsolu- stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi lui, minele, terenurile din fondul fun- prealabilă despăgubire”; „(4) Sunt inter- ciar de stat, pădurile, apele, izvoarele zise naţionalizarea sau orice alte măsuri de energie naturală, fabricile și uzinele, de trecere silită în proprietate publică a băncile, întreprinderile agricole de stat, unor bunuri pe baza apartenenţei so- stațiunile pentru mecanizarea agricul- ciale, etnice, religioase, politice sau de turii, căile de comunicație, mijloacele altă natură discriminatorie a titularilor”. de transport și telecomunicații de stat, fondul de stat de clădiri și locuințe, baza materială a instituțiilor social-culturale de stat, aparțin întregului popor, sînt proprietate de stat”. Abuzurile regimu- lui comunist au mers dincolo de orice prevederi legale, foarte mulți propri- etari fiind torturați, deportați, închiși și supuși diverselor tipuri de persecutare. Confiscările, naționalizarea, colectiviza- rea sau strămutările forțate au marcat o perioadă în care autoritatea a putut dis- pune de orice teren, indiferent de opinia proprietarului.
Actuala Constituţie a României prevede, la articolul 136, punctul 3, că: „Bogăţiile de interes public ale subsolu- lui, spaţiul aerian, apele cu potenţial en- ergetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac
10 2. Cadrilaterul aurului şi alte zone vizate de mineritul în carieră deschisă pe bază de cianuri
Cadrilaterul aurifer este o zonă Agenţia Naţională pentru Resurse extinsă din Munţii Apuseni, care cu- Minerale a acordat, din 1999 până în prinde perimetrele miniere din zona prezent, un număr de 113 permise de Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, prospecţiuni şi 37 de licenţe de explora- Almaş, Brad şi Săcărâmb. Din acest areal re pentru minereuri auro-argentifere. au fost exploatate şi cele ele mai im- Dintre acestea, în prezent mai sunt în portante cantităţi de aur din România, vigoare un permis de prospecţiuni pen- conform Strategiei Industriei Miniere tru Deva Gold - perimetrul Certej Nord şi pentru perioada 2008-2020. Între 1990 şi patru licenţe de explorare, una pentru 2006 producţia de concentrate aurifere Samax România - perimetrul Rovina şi în România a fost în total de 729.800 de trei pentru Romaltyn Exploration SRL, tone1, însă aceasta a fost susţinută prin în perimetrele Cămârzana Nord, Aluniş intervenţia statului, „foarte mare prin Piatra Handal şi Poprad. acordarea de subvenţii pentru exploa- tare, transferuri sociale, alocaţii de capi- În ce priveşte resursele minerale tal şi eşalonarea datoriilor către furni- aflate în „diverse stadii de cunoaştere, zorii de energie electrică”. În condiţiile care pot fi exploatate cu actualele de nerentabilitate menţionate mai sus tehnologii miniere”, acestea sunt evalu- şi prin renunţarea la subvenţionarea ate la 40 de milioane de tone de mi- companiilor de stat convenită în cadrul nereuri auro-argentifere, conform strat- aderării la Uniunea Europeană, toate egiei industriei miniere a României exploatările auro-argentifere s-au închis 2008-2020. Deşi preşedintele Traian începând cu 2006 în mai puţin de un an. Băsescu a invocat în ultimii ani exploa- Decizia privind închiderea minelor din tarea acestor resurse drept o necesitate România a fost luată din cauza pierder- pentru creşterea rezervelor statului, ilor înregistrate în sector. În perioada Banca Naţională a României a sistat, 1990-2007, statul a cheltuit pentru din anul 2001, cumpărarea aurului re- susţinerea întregului sectorul minier zultat din prelucrarea concentratelor, suma de 6,15 miliarde de dolari, din care respectiv de la agenţii economici au- 4,12 miliarde de dolari pentru subvenţii, tohtoni. Mai mult, Guvernatorul Băncii se arată în Strategia Industriei miniere Naţionale a declarat că România nu are din 2008-2020. Pierderile din exploatare nevoie de mărirea rezervei naţionale per total sector minier erau de 1,7 mil- de aur peste cele 103,7 tone de care iarde de dolari. dispune în prezent. Analistul Aurelian Dochia a explicat şi motivul acestei de- 1 La acestea s-au adăugat 12.453 de tone cizii, afirmând că „BNR a cumpărat timp de nămoluri aurifere.
11 de zeci de ani aurul care era produs în aurului în România au devenit mai mari Munţii Apuseni, însă a încetat să facă decât cotaţia de pe piaţa internaţională”. acest lucru când rezerva a crescut destul de mult, iar costurile de producţie ale
Fig. 1 Cadrilaterul Aurului, Munții Apuseni
12 3. Strategia industriei miniere în România 2012-2035
Ministerul Economiei, Agenţia plementat. Printre prevederile de mediu Naţională pentru Resurse Naţionale, se recomandă ca instituţiile compe- Agenţia Română pentru Dezvoltarea tente din România să se asigure că este Durabilă a Zonelor Industriale, împreună elaborată o documentaţie de închi- cu alţi parteneri, au publicat Strategia dere completă şi este depusă garanţia industriei miniere în România pentru financiară adecvată, înainte de aprobarea perioada 2012-2035. Documentul arată permisului de că România şi-a asumat integral proiect- explorare/exploatare sau a licenţei pen- ul de declaraţie susţinut la întrunirea tru o mină nouă. pregătitoare a celei de-a 19-a Comisii pentru Dezvoltare Durabilă – secţiunea Strategia relevă, în cadrul enumerării minerit, în care sunt expuse recomandări punctelor tari ale analizei SWOT pentru ce nu creează, de altfel, obligaţii pen- zăcămintele polimetalice, că „minele tru industria minieră. Sunt prevăzute sunt situate în zone monoindustriale în măsuri pentru maximizarea beneficiului care consultările comunitare sunt favora- economic, în primul rând, dar şi pentru bile activităţilor de exploatare minieră”, diminuarea impactului social. În această deşi ca punct slab este menţionat fap- privinţă, se menţionează „conceptul de tul că „generează poluarea accentuată cooperare între comunităţile locale, a apei şi a solurilor”. Analiza SWOT companiile miniere şi autorităţile de aur-argint cuprinde, printre punctele reglementare” şi enunţuri de tipul: „să tari, „existenţa unor resurse totalizând ţină cont de necesitatea de a respecta 760 milioane de tone de minereu”, dar şi de a promova drepturile omului” sau menţionează, ca punct slab, „riscul unei „să susţină responsabilitatea socială percepţii ostile datorită utilizării cianurii corporatistă”, fără a oferi un conţinut în procesul de prelucrare”. pertinent sau sarcini obligatorii de im- 4. Lipsa transparenţei autorităţii competente în administrarea zăcămintelor
ANRM se comportă mai degrabă cetăţenilor. Pagina de internet a agenţiei ca o agenţie cu activitate secretă, (www.namr.ro) nu funcţionează în para- chiar dacă prin această agenţie statul metri normali, numeroase programe gestionează zăcămintele minerale, ce ar de navigare pe internet neputând ac- trebui, conform legii, să aparţină tuturor cesa anumite sub-pagini. Din cele 33 de
13 sub-domenii ale paginii, accesibile prin refuză inclusiv instanţei, la momen- meniul din partea stângă, funcţionează tul publicării acestui raport, accesul la doar 3: „Regulament de org. si funct. documentele solicitate. Prin urmare, ati- al A.N.R.M.”, „Structura” şi „COMUNI- tudinea ANRM de a nu pune la dispoziţia CATE A.N.R.M.”. Pe prima - şi una dintre societăţii civile informaţii de interes puţinele pagini accesibile online - apare public, rămâne inexplicabilă. Dacă ne textul: „Interesul special al companiilor raportăm la neregulile semnalate la internaţionale şi locale şi cadrul legal transferul licenţei şi al concesiuni- atractiv şi flexibil s-au materializat în lor ce poartă semnătura preşedintelui numeroase licenţe acordate în domeniul ANRM, Mihail Ianăş, nereguli explicate activităţilor miniere în urma rundelor pe larg în capitolele 4 şi 7 ale studiu- de licitaţie organizate de către Agenţia lui de caz Certej, putem să deducem că Naţională pentru Resurse Minerale”, ANRM încearcă să acopere posibile fapte dar nu are, totuşi, disponibile date de de corupţie, fraudă, conflict de inter- contact şi niciun anunţ public pentru ese, poate chiar subminarea economiei vreuna dintre aceste licitaţii. Astfel, un naţionale. Oricare dintre aceste suspici- investitor ar trebui să caute în alte surse uni poate dispărea atunci când ANRM va date de contact. La secţiunea dedicată da publicităţii toate licenţele, anexele şi comunicatelor, apar 15 titluri în perio- contractele pe care, în prezent, încearcă ada 2006 – 2012. să le ascundă.
ANRM nu răspunde, în general, la În cererile de informare trans- cererile de informare publică întocmite mise ANRM, asociaţiile nu au solicitat conform legii 544/2001. Dintr-un total licenţele de exploatare în sine pentru a de patru cereri1 depuse în anul 2013 de se putea considera că solicitarea a vizat asociaţiile reunite în iniţiativa Mining documente clasificate drept secret de Watch România, ANRM nu a răspuns în serviu. Cererile au vizat informaţii dep- termenul legal de 10 zile la niciuna, a use la autoritatea competentă de către formulat un singur răspuns, incomplet, companii miniere privind perimetrele după cele 30 de zile prevăzute de lege miniere Certej, Băiţa Crăciuneşti şi Baia şi continuă să refuze prezentarea în Mare, în vederea dobândirii de licenţe instanţă a informaţiilor solicitate. de către acestea. În etapa luării deciziei de către autoritatea competentă privind În fiecare proces intentat pen- acordarea unei licenţe de exploatare, tru accesul la informaţie publică de interesul public al accesului cetăţenilor către Mining Watch România prin la informaţii, care permite o participare asociaţiile membre, ANRM invocă un în cunoştinţă de cauză la luarea deci- Ordin al preşedintelui ANRM (ordinul ziei, este mai presus decât principiul nr. 202/14.11.2003), ce nu a fost pub- confidenţialităţii, aplicabil strict în in- licat în Monitorul Oficial, neputând, teresul unui operator care nu este încă aşadar, să producă efecte juridice. ANRM titular de licenţă. 1 Cererile de informare către ANRM cu Nr. de înregistrate 6161, 6162, 6163 și 6164 din Activitatea ANRM a fost mereu 29.05.13.
14 plasată într-un con de umbră, singurele atât de tare România, n-ar avea nimic de scandaluri de presă notabile în care ascuns, nu? Doar i s-a făcut lobby de la instituţia a fost implicată fiind cele leg- cel mai înalt nivel...” ate de perimetrele miniere din Apuseni, în special cazul Roşia Montană, cazul La fel ca declaraţiile prim-min- privind concesiunea rezervelor de pet- istrului Emil Boc, şi cele ale actualului rol din Marea Neagră şi, mai nou, prob- oficial român au rămas la nivelul dis- lema gazelor de şist. Desecretizarea cursului politic, fără consecinţe fap- licenţei pentru perimetrul minier de la tice. Conform regulamentului ANRM, Roşia Montană a adus cele mai multe preşedintele instituţiei este numit referiri în presă la activitatea secretă a printr-o decizie politică, a prim-minis- ANRM, devenind subiectul mai multor trului, deci acesta ar avea autoritatea declaraţii ale ultimilor doi prim-miniştri. de a trasa sarcini unui subaltern. Ac- Din tonul discursului lui Victor Ponta tivitatea ANRM este una controlată putem să evidenţiem faptul că secre- strict politic, cu mize foarte mari. Deşi tizarea licenţei este oarecum împotriva formal preşedinţii ANRM se schimbă interesului naţional, sau cel puţin este odată cu prim-ministrul, în activitatea văzută ca o practică nelegitimă: „Aşa acestei instituţii nu se resimte nicio cum am promis, vreau desecretiza- diferenţă de abordare a transparenţei. rea contractului de la Roşia Montană. Dacă procedurile de achiziţii publice Ştiu că se vor supăra mulţi, ştiu că voi specifice instituţiilor sunt supuse unor stârni din nou muşuroiul de interese. rigori stricte, procedurile prin care Sunt curios ce vor mai inventa pentru ANRM gestionează şi inclusiv vinde a crea o nouă diversiune. Am constatat zăcămintele minerale sunt supuse unor că foarte mulţi sunt total dezinteresaţi proceduri secrete, fără fundament legal să discutăm despre acest contract.”, sau şi justificare a opacităţii. „După o discuţie cu miniştrii, voi cere direct companiei respective să accepte desecretizarea. Dacă acel contract ajută 5. Acuzaţii de corupţie şi conflict de interese
Conform anexei la ordinul nr. ministrului, printr-un consilier de 62/30.03.2010, regulamentul agenţiei stat, şi este autoritatea competentă prevede la art. 1: „În baza H.G. nr. abilitată să aplice dispoziţiile Legii 1419/2009, Agenţia Naţională pentru minelor nr. 85/2003, cu modificările Resurse Minerale este organizată şi şi completările ulterioare, şi ale Legii funcţionează ca organ de specialitate petrolului nr. 238/2004, cu modificările al administraţiei publice centrale, în şi completările ulterioare”. Primele sus- subordinea Guvernului, cu personali- piciuni privind activitatea agenției apar tate juridică şi în coordonarea prim- în momentul transferului de licență
15 de la MINVEST către operatorul privat tatea altui preşedinte al ANRM, Mihail Euro Gold. Cum nu sunt dovezi că a fost Ianăş: „Director al Agenţiei Naţionale de organizată o licitaţie la momentul re- Resurse Minerale în perioada acordării spectiv, putem afirma că zăcământul licenţei de explorare, a arătat că la a fost transferat de la o companie de sfârşitul anilor 1990, la Regia Minieră stat către un privat fără ca transferul în Deva, exploatarea atât pentru aur cât şi sine să producă beneficii pentru Statul pentru minereu era nerentabilă. Această Român. Deşi statul este proprietarul situaţie nu putea să continue la in- zăcământului, nu l-a valorificat în sensul finit şi la sugestia instituţiilor financi- maximizării beneficiilor exploatării sale, are internaţionale, în particular Banca iar administratorul acelui zăcământ, Mondială, dar şi reprezentanţi ai Uniu- în cazul de faţă ANRM, şi-a dovedit nii Europene, s-a trecut la închiderea ineficienţa în urmărirea interesului obiectivelor ineficiente. Recomandările statului. au fost în sensul deschiderii către capi- talul privat român sau străin, pentru a Suspiciunile privind activitatea dezvolta această activitate şi a o aduce ANRM au fost alimentate de declaraţiile la forma de rentabilitate. Prin urmare, din presă ale d-lui Gheorghe Oan- obiectivul minier Baia Mare a fost în- cea, fost procuror militar ce a an- chis 100%, iar Regia Minieră Deva a fost chetat o cauză cu referinţe la situaţia închisă în proporţie de 95%. Licenţa zăcământului de la Roşia Montană. referitoare la Roşia Montană s-a trans- Explicaţia primită în cadrul anchetei ferat printr-o hotărâre de Guvern, de la ce viza vânzarea fără licitaţie a peri- MINVEST la EURO GOLD, respectiv Roşia metrelor miniere a primit un răspuns Montană Gold Corporation, acum. A demn de teoriile conspiraţiei: „Am avut existat o scrisoare semnată de Direcţia o întâlnire la sediul Agenţiei Naţionale Generală Minieră, de domnul Ministru pentru Resurse Minerale şi, în biroul Radu Berceanu, prin care se solicita doamnei preşedinte de la acea vreme, acest transfer justificat prin faptul că nu Maria Stratulat, cu acel prilej mi-a spus aveau fonduri pentru realizarea progra- că a primit o notă de la primul ministru mului şi pentru a ieşi pe piaţa de capi- de la acea vreme pe care era o rezoluţie, tal. Domnul Ianăş a declarat că domnia rezoluţie care spunea ceva de genul că sa a atras atenţia că era necesară o închiderea afacerii Roşia Montană con- licitaţie în acest sens, mai ales pentru stituie un impediment pentru intrarea situaţia în care, în urma lucrărilor de României în NATO, chestiune care a fost explorare, se găsea un zăcământ impor- transmisă la Londra de către premierul tant şi se intenţiona trecerea la exploa- canadian, un anume domn Chretien. tare. De asemenea, dl. Ianăş a arătat că Rezoluţia o primise de la primul minis- probabil au existat presiuni din partea tru, în 2003, de la premierul de la acea forurilor internaţionale financiare, în vreme, Adrian Năstase”, spune Oancea. sensul reducerii subvenţiilor”.
În raportul comisiei speciale de Dacă ne mai gândim că printre cei analiză a legii pentru Roşia Montană se angajaţi la instituţiile de stat cu rol di- aduc mai multe explicaţii privind activi- rect în transferul de licenţă se regăsesc
16 două persoane ce ulterior s-au numărat alături de achiziţionarea unui software, printre angajaţii companiilor deţinute toată cheltuiala ridicându-se la un to- de cei pe care i-au favorizat, suspiciunile tal de 9.498 USD. Suspiciunile de lipsă a de corupţie şi conflict de interese sunt moralităţii în managementul ANRM sunt cu atât mai justificate. D-l Ianăş şi d-l alimentate de această condiţie impusă Stanca sunt cei doi angajaţi ai statului de autorităţi la cedarea licenţei, condiţie român din momentul transferului de secretă ce a adus beneficii minime pen- licenţă şi care ulterior au lucrat la com- tru statul român şi s-a tradus în excursii panii private cu interese asupra respec- către destinaţii exotice. tivelor licenţe. D-l Ianăş a lucrat la Regal Petroleum, companie deţinută de Frank Indiferent de motivul pentru Timiş, care a deţinut şi Euro Gold, iar d-l care licenţa a fost transferată gratuit Stanca lucrează în prezent la compa- către o companie minieră cu capital nia Deva Gold, ce intenţionează să ex- străin, acest proces nu a produs niciun ploateze zăcământul de le Certej, fiind efect pentru binele cetăţenilor. Chiar anterior director şi la Regia autonomă a dacă licenţa a fost transferată cu bună cuprului Deva. credinţă, pentru a reduce presiunea subvenţiilor, sau dacă a fost transferată Una dintre anexele secrete la con- în urma unei înţelegeri ilicite între tractul prin care statul român cedează un angajat al statului şi beneficiarul resursele naturale a fost publicată de tranzacţiei, zăcământul este ca şi cum Rise Project. Documentul păstrat secret nu ar fi existat, sau ca şi cum nu ar fi din anul 2000 până în anul 2013 preve- fost niciodată exploatat. Eventuale dea obligativitatea companiei străine beneficii ce ar fi invocate de industria de a investi în profesionalizarea person- minieră ar fi oricum încadrate într-o alului angajat de statul român. Primul etapă de exploatare, separat de cea articol al anexei prevede: „Pe durata de vânzare a zăcământului, şi oricum valabilităţii prezentei licenţe, Compania contestate de crescătorii de animale, afiliată prin TITULAR se angajează să fabricanţii de mobilă şi profesioniştii din suporte cheltuielile aferente participării turism. Impozite pe salarii, contribuţii personalului calificat din cadrul Guver- la bugetele asigurărilor sociale şi de nului României şi AGENŢIEI desemnat sănătate sunt aferente oricărei activităţi conform articolelor următoare, în scopul economice, nu doar mineritului, şi nu realizării unui transfer de tehnolo- justifică cedarea gratuită a dreptului de gie rapid şi corespunzător în ceea ce exploatare a zăcământului. priveşte activităţile miniere”. Această anexă a produs efecte care, deşi au fost ţinute secrete atât de companie, cât şi de beneficiari mai mult timp, au fost re- cunoscute de către ANRM. Sponsorizările acordate de RMGC au constat în aco- perirea costurilor de deplasare pentru patru angajaţi ai ANMR la evenimente organizate în Las Vegas şi Rio de Janeiro,
17 6. Schimbări ale legislaţiei în vigoare urmărite de industria minieră
Mai multe propuneri de modifi- soanele fizice proprietari de terenuri şi care a actualei legi a minelor, în vigoare gospodării aflate în perimetrele miniere, din 2003, vizează tocmai schimbarea restrângeri care pot ajunge până la lip- radicală a regimului proprietăţii pri- sirea de proprietate prin exproprierea de vate, ţintind către declararea oricărei către stat. activităţi miniere ca fiind de intres public, indiferent dacă este derulată Aceste tendinţe ale industriei de un actor public sau privat. Prima miniere de enclavizare legislativă îşi au tentativă de schimbare a legii minelor originea în incapacitatea companiilor în acest sens a fost semnalată în pro- de minerit de a obţine terenuri vizate punerea legislativă PL-x nr. 549/2009, pentru derularea activităţii. Aşa cum am „Proiect de Lege pentru modificarea şi arătat în cazul Certej, companiile actu- completarea Legii minelor nr.85/2003”, ale au preluat licenţele de exploatare şi iniţiat de către senatorii Ion Ruşeţ şi concesiune în nişte condiţii ce ar trebui Toni Greblă. Prevederi din această lege cercetate de autorităţile de anchetă s-au regăsit şi în L475/2013 „Proiect penală. de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argen- Companiile miniere nu vor să se tifere din perimetrul Roşia Montană limiteze la desfăşurarea de activităţi şi stimularea şi facilitarea dezvoltării miniere în limitele permise de terenurile activităţilor miniere în România”, dar şi concesionate în mod suspect de la stat, în PL-x 573/2013, propunere de modi- intenţia lor fiind aceea de a se folosi fiare a legii minelor respinsă atât de şi de terenuri deţinute legal de privaţi. Senat, cât şi de Camera Deputaţilor din Extinderea cu foarte mare uşurinţă a lipsa întrunirii numărului necesar de perimetrelor licenţelor este prevăzută voturi. Pe lângă aceste legi, mai sunt în modificările la legea minelor. Ast- în dezbatere BP845/2013 – „Propunere fel, dacă aceste companii se izbesc de legislativă pentru modificarea Legii refuzul vânzării de către proprietar a minelor nr. 85/2003” şi L577/2013 – „Pro- terenului sau dacă apreciază drept prea punere legislativă pentru modificarea mari sumele pretinse de acesta, îşi caută Legii minelor 85/2003”, ambele cu preve- impunerea voinţei prin modificări leg- deri ce încearcă modificarea statutului islative. În acest context a apărut ideea exploatărilor miniere în sensul declarării declarării oricărei activităţi miniere ca lor in abstracto ca fiind de utilitate fiind de intres naţional, şi prin urmare, publică. Acordarea unui asemenea suprapunerea interesului economic al regim permite restrângeri ale exercitării unui privat în căutarea profitului peste dreptului de proprietate de către per- cel al unui alt privat, deţinător al unei
18 proprietăţi legal dobândite. Acest in- Declararea lucrărilor miniere ca teres naţional ar justifica exproprierea fiind de interes public, fapt ce ar justi- proprietarului suprafeţei terenului, fica exproprierea, a fost aspru criticată nu doar pentru a asigura accesul la în momentul primei sale enunţări, zăcământ, dar inclusiv pentru a fo- invocându-se încălcarea a numeroase losi acel teren pentru alte operaţiuni principii din drepturile fundamentale, miniere colaterale (amplasarea uzinelor din Constituţie şi tratate internaţionale. de procesare, depozitarea deşeurilor, Practic, în baza unei licenţe de exp- amplasarea iazurilor de decantare). loatare sau explorare, oferită în mod Propunerea legislativă de modificare a netransparent de ANRM unui operator legii minelor PL-x 573/2013, respinsă minier, acesta ar putea dispune de pro- de ambele foruri legislative, conţinea prietatea privată legal dobândită a unui următoarele prevederi: cetăţean ce se află în vecinătatea unui „Art. 1. - (2) Lucrările privind zăcământ. prospecţiunile şi explorările geologice şi cele de extracţie şi prelucrare a resurse- Întregul proces de dezbatere lor minerale sunt de utilitate publică. a acestei legi a fost acuzat de mem- Art. 91 - (1) Exproprierea imobile- bri ai societăţii civile ca fiind viciat, lor necesare realizării proiectelor autorităţile îngrădind dreptul legal al miniere de interes public deosebit se publicului de acces la dezbaterile par- face în conformitate cu dispoziţiile lamentare. Chiar membri ai Parlamen- Legii nr. 255/2010 privind expropri- tului au reclamat lipsa de transparenţă erea pentru cauză de utilitate publică, a colegilor lor în ceea ce priveşte pro- necesară realizării unor obiective de cedurile aferente acestei legi. În aceste interes naţional, judeţean şi local, cu condiţii, acordarea unei super-puteri modificările şi completările ulterioare, administrative unei instituţii netrans- şi cu respectarea dispoziţiilor alin. (2)- parente precum ANRM, cu preşedinte (10) din prezentul articol. 23. Art. 91 - (2) numit politic, ar putea fi considerată un În cadrul procedurilor de expropriere gest cel puţin inconştient. menţionate la alin.(1) expropriator este Statul român, reprezentat de Minis- Ingerinţa interesului economic în terul Economiei. Procedura şi obligaţiile administraţie ar fi în acest caz evidentă, prevăzute în sarcina expropriatorului marcând un moment nefast pentru de Legea nr. 255/2010, cu modificările şi drepturile şi libertăţile individuale prin completările ulterioare, vor fi efectuate care un agent economic poate priva de Statul român, reprezentat de Minis- forţat un cetăţean de un bun imobil. terul Economiei. Plata despăgubirilor Suspiciunilor de corupţie ce planează către proprietari se va face de către asupra foştilor preşedinţi ai instituţiei, reprezentantul desemnat al expro- alături de incapacitatea organelor de priatorului. Fondurile necesare pentru anchetă de a deschide o investigaţie derularea procedurii de expropriere pot în cazul acordării licenţelor pentru fi avansate, către expropriator, de către Roşia Montană şi Certej, li s-ar adăuga titularii licenţelor de exploatare”. super-puterile administrative. Acest
19 lucru nu face decât să alimenteze un ce variază de la cărbune la polimetale, sentiment general de nesiguranţă priv- marchează o zonă geografică extinsă în ind inviolabilitatea proprietăţii private, care nesiguranţa se poate traduce într-o garantate de Constituţie. Cele 68 de scădere a investiţiilor şi a valorii ter- zăcăminte de aur din România, alături enurilor. de sutele de zăcăminte exploatabile 6.1 Viitorul dezbaterilor parla- mentare privind modificările Legii minelor
Conform discuţiilor din cadrul Pericolul unor asemenea preved- ultimei întruniri din sesiunea eri în legea minelor este evident, lăsând parlamentară septembrie – decembrie deoparte pentru moment discuţia priv- 2013 a Comisiei de Industrii din Cam- ind constituţionalitatea unor asemenea era Deputaţilor, sesiunea parlamentară modificări a Legii minelor. Mecanismul februarie – iunie 2014 va debuta cu de reparare a pagubelor descris este dezbateri intense privind modificarea vag şi incomplet şi transferă de facto Legii minelor. Modificările mai sus de- obligaţia titularului de activităţi miniere scrise privind exproprierea, în interesul de a repara pagubele produse în comu- companiilor miniere, a proprietarilor de nitatea locală pe seama autorităţilor terenuri şi gospodării din perimetrele locale, în schimbul unui transfer de miniere nu sunt, din nefericire, singurele fonduri. Mecanismul propus presupune, vizate. de fapt, o abatere de la principiul "po- luatorul plăteşte", care descrie suma Guvernul, precum şi numeroşi mecanismelor şi obligaţiilor (de natură parlamentari, au formulat propuneri de civilă, administrativă, penală) prin care modificare a Legii minelor şi în sensul un titular de activitate economică polu- că o parte din redevenţele obţinute de atoare este ţinut să repare în concret stat vor fi transferate autorităţilor lo- prejudiciul produs asupra factorilor de cale pe teritoriul cărora se desfăşoară mediu. Conform acestui principiu, care- activităţile miniere. Iniţiatorii aces- şi găseşte transpunerea atât în legea tor propuneri justifică necesitatea privind protecţia mediului, cât şi în reglementărilor prin aceea că activităţile legea minelor 85/2003, titularul trebuie miniere provoacă degradarea infrastruc- să evalueze în mod concret impactul pe turii locale şi poluarea accentuată a care activitatea sa economică îl poate factorilor de mediu, dar şi prin aceea că genera asupra mediului (ce include atât trebuie încurajat concursul autorităţilor impactul asupra infrastructurii locale, locale în acordarea de avize pentru cât şi impactul social), trebuie, încă din activităţile miniere. stadiul de autorizare, să prevadă măsuri eficiente pentru diminuarea acestui
20 impact, iar în fazele de desfăşurare anumita cotă din redevenţa minieră la efectivă a activităţii sale economice care se referă aceste propuneri legisla- să fie în permanenţă monitorizat şi tive ar fi suficientă pentru repararea sancţionat de autorităţile competente tuturor prejudiciilor care pot fi produse pentru modul în care respectă angaja- de activităţile miniere la adresa infra- mentele asumate. structurii locale. Un asemenea mecan- ism abstract de transfer a unei cote fixe Răspunderea pentru prejudiciul din revedenţa minieră către autorităţile cauzat la adresa factorilor de mediu, in- locale ar atenua semnificativ respectar- frastructurii locale şi asupra comunităţii ea în concret a principiului "poluatorul nu se referă numai la asigurarea fon- plăteşte" mai sus arătat, ar perturba asu- durilor necesare reparaţiilor, dar şi la marea de către instituţii cum ar fi Garda un ansamblu de sancţiuni de natură de Mediu sau Agenţia Naţională pentru administrativă, civilă şi penală, care să Resurse Minerale a rolului pe care îl au aibă în vedere şi prevenirea pe viitor a privind controlul şi sancţionarea titular- activităţilor cauzatoare de prejudicii. De ilor de activităţi miniere, dar ar absolvi asemenea, repararea eficientă a preju- titularul acestor activităţi de asumarea diciului implică faptul că prejudiciul unor angajamente reale şi eficiente de este reparat la chiar momentul apariţiei reparare a prejudiciului produs. sale şi în conformitate cu întinderea sa concretă. Or, nimic nu garantează că
Fig. 2 Lanț uman în jurul Parlamentului, foto credit: Daniel Vrăbioiu
21 7. Licenţe de exploatare active pentru minereuri auro-argentifere
Nume perimetru/ Localitate/ Judeţ/ Agent economic/ Dată licenţă/ Nr. licenţă Roşia Montană/ Roşia Montană/ Alba/ Rosia Montana Gold Corporation/ 21.12.1998/ 47 Certej/ Certej/ Hunedoara/ Deva Gold SA Certejul de Sus/ 02.06.1999/ 435
8. Licenţe de exploatare în curs de aprobare pentru minereuri auro-argentifere
Nume perimetru/ Localitate/ Judeţ/ Agent economic/ Dată licenţă/ Nr. licenţă Băiţa Crăciuneşti/ Băiţa/ Hunedoara/ Deva Gold SA Certejul de Sus/ 03.05.2011/ 14117
8.1 Băiţa Crăciuneşti
Denumire perimetru minier: perimetrul Localitatea Băiţa este situată în Băiţa Crăciuneşti, Zăcământ Teascu (1) partea de nord a judeţului Hunedoara, Localizare: în extravilanul localitătii la poalele Munţilor Metaliferi, la o Fizeş, pe teritoriul administrativ al co- distanţă de 25 km de municipiul Deva munelor Băiţa şi Certeju de Sus, Hune- şi 24 km de oraşul Brad. Comuna Băiţa doara se întinde pe o suprafaţă de 11.139 Data eliberării licenţei: licenţă de exp- ha şi are în componenţă 11 sate, cu o loatare în curs de aprobare Nr. 14117/ populaţie de 3.582 locuitori. Activităţile 05.20111 specifice zonei sunt creşterea animale- Titular proiect 2013: Deva Gold SA lor şi agricultura. Perimetrul minier e Acţionari: Eldorado Gold (80%) (prin localizat în extravilanul satului Barbu- subsidiara Deva Gold Barbados Ltd.) şi ra, comuna Băiţa, pe teren cu vegetaţie Minvest Deva (<20%) forestieră, păşuni şi fânaţe aflate în Date despre zăcământ: 50 tone de aur proprietatea statului. Stadiu autorizare proiect: întocmire PUZ Perimetrul de explorare este situat în interiorul Sitului NATURA 2000 1 Lista licențelor în curs de aprobare obținută de la ANRM prin dosar 8732/117/2013 ROSPA 0132 – Aria de Protecţie Specială
22 Fig. 3 Sat Fizeș, comuna Băița, sursa: wikimapia
Avifaunistică Munţii Metaliferi. Situl se Resources şi European Goldfields. Aceas- caracterizează prin două grupe majore ta din urmă primeşte proiectele Certej, de habitat: terenuri deschise şi păduri. Zlatna, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti.
Potrivit analizei 24 argumente În septembrie 2003, European ‘contra’ proiectului Roşia Montană. Goldfields a efectuat primele foraje de Niciun argument ‘pentru’, realizate de explorare pentru realizarea unui por- cadrele didactice de la Academia de tret geologic al Băiţei. Într-un interviu Studii Economice Bucureşti, Gabriel acordat televiziunii naţionale în august Resources a achiziţionat în 1999 două 2011, preşedintele Traian Băsescu, în proiecte, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti, contextul sprijinului pentru proiectul având la acea vreme 6 proiecte în Patru- minier de la Roşia Montană, a declarat laterul de Aur al României2. În acelaşi că în România vor mai fi deschise an, Deva Gold primeşte licenţă de ex- încă două exploatări de aur, cu regii plorare, ca titular pentru proiectul Băiţa- româneşti. „Avem două zăcăminte: unul Crăciuneşti. În februarie 2000, Gabriel de 50 de tone şi altul de 54 de tone de anunţă restructurarea companiei şi di- aur”, a spus preşedintele, fără a da alte vizarea potofoliului existent de proiecte detalii. Preşedintele ANRM, Alexandru către două companii separate, Gabriel Pătruţi, a declarat pentru Mediafax că
2 Roșia Montană, Bucium, Certej, Zlatna, există o licenţă de exploatare a auru- Băița Crăciuneși, Bolcana
23 lui pentru perimetrul Certej din judeţul ambele extensii ale depozitului Certej, Hunedoara şi, în procedură de avizare, precum şi pentru obiectivele de satelit o alta pentru Băiţa Crăciuneşti, el pre- privind licenţele de explorare din jur. supunând că la acestea s-a referit şeful Foraje de explorare sunt, de asemenea, statului în interviul acordat la TVR. planificate pentru obiective din zonele Măgura şi Teascu, şi Certej Nord, toate Activităţile de explorare au con- acestea situate la aproximativ 5 km tinuat şi în 2012, Eldorado Gold alocând vest şi nord-vest de depozitul Certej”, se 3.9 milioane de dolari pentru aceste arată în comunicatul Eldorado. lucrări. „Forajele sunt planificate pentru
8.1.1. Etapele de avizare pentru proiectul minier Băiţa Crăciuneşti, zăcământul Teascu
Acord de mediu pentru Plan Ur- mediu. banistic Zonal În cursul lunii octombrie 2011, Deva Acordul de mediu pentru foraje Gold SA a emis o informare prin care Potrivit deciziei etapei de încadrare anunţa că s-a început elaborarea primei Nr. 6816/16.08.2012, eliberată de APM versiuni a planului „PUZ – Exploatarea Hunedoara pentru 'Căi de acces, foraje Minereurilor Auro-Argintifere din pe- pentru proiectul Exploatarea minere- rimetrul Băiţa Crăciuneşti, Zăcământ urilor auro-argentifere din perimetrul Teascu” în extravilanul localitătii Fizeş, Băiţa-Crăciuneşti, zăcământul Teascu' pe teritoriul administrativ al comunelor această lucrare nu se supune evaluării Băiţa şi Certeju de Sus şi declanşarea impactului asupra mediului şi nu se etapei de încadrare pentru obţinerea supune evaluarii adecvate deşi s-a fo- avizului de mediu. losit o compoziţie de bentonită activată. Mai mult, APM Hunedoara a arătat că în Consiliul Judeţean Hunedoara urma analizei elementelor cuprinse în a emis certificatul de urbanism nr. documentul „Prezentarea avifaunei ca 5094/30.07.2012 cu avizul primaru- obiectiv de conservare al sitului NATURA lui comunei Băiţa nr. 1298/20.07.2012. 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi şi Deva Gold obţine avizul de mediu Nr. impactul proiectului asupra acestuia” în- 5387 /02.07.2013 pentru Planul Urban- tocmit de Wildlife Management Consult- istic Zonal – Exploatarea minereurilor ing SRL (264/16.09.2010) s-a constatat că auro-argentifere din perimetrul Băiţa- proiectul de realizare a forajelor nu va Crăciuneşti, zăcământul Teascu, la doar avea un impact semnificativ asupra ariei cinci luni de la decizia de încadrare a naturale de interes comunitar. APM Hunedoara pentru evaluarea de
24 Cercetare arheologică Denumire perimetru minier: perimetrul Numeroase vestigii arheologice au fost Sălişte-Hondol (2) descoperite pe teritoriul comunei Băiţa, Localizare: Băiţa, Certeju de Sus, Hune- începând încă din preistorie, ceea ce doara demonstrează că acest spaţiu a oferit Data eliberării licenţei: în curs de apro- condiţii deosebit de prielnice prezenţei bare Nr. 13011/ 03.20101 omului încă din zorii civilizaţiei umane. Titular proiect 2013: European Gold- Aici s-au descoperit şi importante urme fields Deva SRL romane, un centru minier de extracţie Acţionari: Eldorado Gold (80-100%) (prin şi unul administrativ. Potrivit Reperto- subsidiara Deva Gold Barbados Ltd.) riului Arheologic Naţional, în comuna Date despre zăcământ: calcar de Băiţa sunt înscrise opt situri arheologice construcţie şi aşezări romane. Cu toate acestea, nu Stadiu autorizare proiect: - s-au realizat demersurile legale de cer- cetare arheologică necesare descărcării de sarcină arheologică. 9. Licenţe de explorare active pentru minereuri auro-argentifere
Nume perimetru/ Localitate/ Judeţ/ Agent economic/ Dată licenţă/ Nr. licenţă Cămârzana Nord/ Cămârzana/ Satu Mare/ Romaltyn Exploration SRL/ 24.03.2009/ 11795 Aluniş Piatra Handal - zona estică/ Tăuţii Măgheruş/ Maramureş/ Romaltyn Exploration SRL/ 24.03.2009/11796 Aluniş Piatra Handal - zona vestică/ Cicârlău/ Maramureş/ Romaltyn Exploration SRL/ 24.03.2009/ 11796 Poprad/ Baia Mare/ Maramureş/ Romaltyn Exploration SRL/ 24.03.2009/ 11795
9.1 Cămârzana Nord, Aluniş Piatra Handal şi Poprad
Denumire perimetru minier: Cămârzana 03.20091 Nord, Aluniş Piatra Handal şi Poprad Titular proiect 2013: Romaltyn Explora- Localizare: Satu Mare şi Maramureş tion SRL Data eliberării licenţei: licenţă de ex- Acţionari: subsidiară a Romaltyn Lim- plorare Nr. 11795, 11796 şi 11797/ ited deţinută de SAT&Company (51%) şi 1 Lista licențelor în curs de aprobare obținută de la ANRM prin dosar 8732/117/2013
25 Fribourg Investments (49%). de către compania SAT&Company3 din Date despre zăcământ: aur şi argint Kazahstan. Un an mai târziu, în aprilie Stadiu autorizare proiect: - 2013, în acţionariatul companiei Ro- maltyn Limited a intrat şi fondul de Companiile Romaltyn Mining investiţii Fribourg Investments, contro- SRL şi Romaltyn Exploration SRL, sub- lat de fostul premier al Republicii Mol- sidiare ale Romaltyn Limited2, au făcut dova, Ion Sturza şi Kenes Rakishev, care parte din portofoliul celui mai mare au cumpărat 49% din capitalul social al producător de aur din Rusia, Polyus Gold firmei. Fribourg Investments a preluat şi până în 2012, când au fost achiziţionate controlul operaţional al proiectului din Baia Mare. 2 Întregistrată în Isle of Man 3 Înregistrată în British Virgin Islands
9.1.1 Cămârzana Nord
Primul perimetru explorat voltare a localităţii are în vedere dez- este Cămârzana Nord din comuna voltarea unei zone agro-turistice, satul Cămârzana din Satu Mare, în imediata Cămârzana fiind „considerat în unanim- vecinătate a graniţei cu Ucraina. Con- itate ca una dintre cele mai pitoreşti form recensământului efectuat în 2011, aşezări din această parte a ţării” mai populaţia comunei Cămârzana se ridică ales datorită rezervaţiei naturale Ti- la 2.355 de locuitori. Strategia de dez- noavele din Munţii Oaş.
Fig. 4 Comuna Cămârzana, sursa: wikimapia 26 9.1.2 Aluniş Piatra Handal
Următoarele două zăcăminte ex- de la Baia Mare din 2000, când iazul de plorate sunt Aluniş Piatra Handal – est decantare şi-a pierdut stabilitatea şi şi vest din comunele Tăuţii Măgherăuş deşeuri miniere cu cianuri s-au scurs în şi Cicârlău din Maramureş. Tisa şi mai apoi în Dunăre.
Tăuţii-Măgherăuş este un oraş Cicârlău este o comună din judeţul în judeţul Maramureş. În componenţa Maramureş. Conform recensământului oraşului intră şi satele Băiţa, Bozânta efectuat în 2011, populaţia comunei Mare, Buşag, Merişor, Nistru şi Ulmoasa. Cicârlău se ridică la 3.691 de locuitori. Conform recensământului efectuat Localitatea este situată la 15 km de în 2011, populaţia oraşului Tăuţii- oraşul Baia Mare şi are o veche tradiţie Măgherăuş se ridică la 7.136 de locui- minieră auriferă de subteran. tori. Pe teritoriul oraşului, în localitatea Bozânta Mare, s-a produs accidentul
Fig. 5 Orașul Tăuții Măgheruș și comuna Cicârlău, sursa: wikimapia 9.1.3 Dealul Poprad
Perimetrul Poprad se află pe lui de la poalele Munţilor Tatra. Dealul dealul cu acelaşi nume din oraşul Baia este presărat cu guri de mină de la Mare. Toponimia derivă de la coloniştii vechile galerii de subteran. minieri slovaci ajunşi pe Valea Borcutu-
27 10. Licenţe de exploatare active pentru minereuri polimetalice şi auro-argentifere
Nume perimetru/ Localitate/ Judeţ/ Agent economic/ Dată licenţă/ Nr. licenţă Băiţa Bihor/ Ştei/ Bihor/ Băiţa SA/ 16.11.1999/999
10.1 Băița Bihor
Denumire perimetre minier: Băiţa Bi- capacităţii tehnice şi financiare a hor Mineral Mining de a exploata minereul Localizare: Băiţa Ştei, Bihor a determinat transferul licenţei către Data eliberării licenţei: licenţă de exp- Băiţa SA, compania de stat fiind şi loatare Nr. 999/11.19991 principalul creditor cu datorii de recu- Titular proiect 2013: Băiţa SA perat în valoare de 30 miliarde de lei Acţionari: statul român, Mining Miner- vechi. als (în insolvenţă), subsidiară Dacian Mining Tot în primăvara anului 2011, Date despre zăcământ: cupru, aur şi compania junior Eldore Mining Cor- alte metale poration3, listată la bursă în Australia, Stadiu autorizare proiect: - şi-a manifestat intenţia de a cumpăra mina Băiţa şi de a extinde activitatea Mineral Mining a obţinut de la prin exploatarea aurului. Potrivit statul român dreptul de exploatare unui comunicat al Eldore, valoarea pentru minereurile polimetalice (bo- de cumpărare a minei era stabilită gate în cupru) conform licenţei elib- la 15 milioane de dolari. În aceeaşi erate de ANRM în 19992. Compania a perioadă, administratorul interimar desfăşurat lucrări de subteran la mina Alexandru Istoc, fost lider de sindi- Băiţa, activitatea sa fiind marcată de cat, declara că Mineral Mining se află întârzieri şi neplata drepturilor sala- în plin scandal financiar în Suedia, riale pentru cei 170 de muncitorii în neputând „justifica acolo vreo 10 mil- 2010. Un an mai târziu, societatea a ioane de euro. Bani pe care susţineau intrat în procedură de reorganizare, că i-ar fi investit la Băiţa. Dar la noi fiind numit un lichidator judiciar pen- nu au cumpărat decât nişte lopeţi”. Pe tru administrarea companiei. Lipsa 5 decembrie 2011, Eldore anunţa că renunţă la achiziţia minei Băiţa, ori- 1 Lista licențelor în curs de aprobare obținută de la ANRM prin dosar 8732/117/2013 entându-se spre poiecte mai avansate. 2 Potrivit actelor puse la dispoziție de ANRM în Dosarul 8732/117/2013 la 10 octom- 3 Trasformată în iulie 2012 Stratos Re- brie 2013 sources Limited
28 Fig. 6 Băița Ștei, sursa: wikimapia 11. Licenţe de explorare active pentru minereuri polimetalice şi auro-argentifere
Nume perimetru/ Localitate/ Judeţ/ Agent economic/ Dată licenţă/ Nr. licenţă Nume perimetru/ Localitate/ Judeţ/ Agent economic/ Dată licenţă/ Nr. licenţă Nord Tincova/ Sacu/ Caraş-Severin; Timiş/ Formin SA Caransebeş/ 25.07.2013/16502 Deva Muncel (zona Deva)/N/A/Hunedoara/European Goldfileds Deva SRL, Certejul de Sus/ 24.01.2013/15995 Deva Muncel (zona Muncel)/N/A/Hunedoara/European Goldfileds Deva SRL, Certejul de Sus/ 24.01.2013/15996 Brad/Brad, Baia de Criş, Vălişoara, Dealul Mare/ Hunedoara/ European Goldfields, Certejul de Sus/ 24.01.2013/15997
11.1 Nord Tincova
Denumire perimetre minier: Nord Tin- plorare Nr. 16502/07.20131 cova Titular proiect 2013: Formin SA Localizare: Tincova, Sacu, Caraş-Severin Caransebeş şi Timiş Acţionari: - Data eliberării licenţei: licenţă de ex- Date despre zăcământ: cupru şi aur 1 Lista licențelor în curs de aprobare obținută de la ANRM prin dosar 8732/117/2013
29 Stadiu autorizare proiect: acord de me- la 21 km de municipiul Lugoj şi la 21 diu explorare km de municipiul Caransebeş. Registrul Arheologic Naţional include 13 referinţe Perimetrul de explorare Nord Tin- de vestigii arheologice pe teritoriul co- cova este situat pe teritoriul comunei munei, printre care şi aşezarea din pale- Sacu din judeţul Caraş-Severin, Banat. oliticul superior de la Tincova pe Timiş. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Sacu se ridică la 1.485 de locuitori. Comuna Sacu este
Fig. 7 Tincova, sursa: wikimapia
11.1.1. Etapele de avizare pentru ex- plorarea minieră a perimetrului Nord Tincova
Agenţia pentru Protecţia Mediului nu se supune evaluării impactului asu- Caraş-Severin a decis pe 13.11.2013 că pra mediului. Formin SA a obţinut cer- proiectul „Execuţie lucrări de explorare tificatul de urbanism nr. 9/03.10.2013 în perimetrul Tincova Nord, judeţul emis de Primăria comunei Sacu, judeţul Caraş-Severin”, propus a fi amplasat în Caraş-Severin. extravilanul localităţii Tincova, pe teri- toriul administrativ al Comunei Sacu,
30 11.2 Deva Muncel
Denumire perimetru minier: perime- trele Deva Muncel (zona Deva), Deva Muncel (zona Muncel) Localizare: comuna Vețel, orașul Deva Data eliberării licenţei: licenţă de ex- plorare Nr. 15995 şi 15996/01.20131 Titular proiect 2013: European Gold- fields Deva SRL Acţionari: Eldorado Gold (80-100%) (prin subsidiara Deva Gold Barbados Ltd.) Date despre zăcământ: minereuri polimetalice, inclusiv aur Stadiu autorizare proiect: -
Perimetrele Deva Muncel sunt lo- calizate pe teritoriul comunei Veţel şi a muncipiului Deva. Cu o populaţie de 2800 de locuitori, comuna Veţel este situată în imediata vecinătate a oraşului Deva. Zona este cunoscută pentru rezervele de plumb, zinc, cupru, aur, argint şi elemente rare din zona satelor Muncelul Mic şi Muncelul Mare.
Fig. 8 Comuna Vețel, sursa: wikimapia
1 Lista licențelor în curs de aprobare obținută de la ANRM prin dosar 8732/117/2013
31 11.2.1 Etapele de avizare pentru ex- plorarea minieră a perimetrului Deva Muncel
Agenţia pentru Protecţia Mediu- Compania European Goldfields lui Hunedoara a decis pe 06.11.2013 că Deva SRL a anunţat că va începe proiectul „Execuţie lucrări de explorare lucrările de explorare la perimetrele geologică în perimetrul Muncel”, pro- aurifere Brad, Deva şi Muncel, judeţul pus a fi realizat în comuna Veţel, satul Hunedoara, în prima parte a trimestru- Căhoi, judeţul Hunedoara, nu se supune lui al patrulea al anului 2013. evaluării impactului asupra mediului.
11.3 Brad
Denumire perimetru minier: Brad Oraşul Brad din Hunedoara are Localizare: Brad, Baia de Criş, Vălişoara, o poulaţie de 13.000 de locuitori şi se Dealul Mare situează la 37 km de Deva, pe drumul Data eliberării licenţei: licenţă de ex- naţional DN76, care-şi urmează traseul plorare Nr. 15997/01.20131 spre Oradea. Bradul este vechi centru Titular proiect 2013: European Gold- minier, mineritul în zonă fiind atestat fields Deva SRL documentar din anul 21 î.Hr. Activităţile Acţionari: Eldorado Gold (80-100%) (prin miniere au încetat în localitate în 2006, subsidiara Deva Gold Barbados Ltd.) minele de stat fiind considerate ner- Date despre zăcământ: minereuri entabile. polimetalice, inclusiv aur Stadiu autorizare proiect: -
11.3.1 Etapele de avizare pentru ex- plorarea minieră a perimetrului Brad
Agenţia pentru Protecţia Mediu- Hunedoara, nu se supune evaluării lui Hunedoara a decis pe 09.07.2013 impactului asupra mediului și nu se că proiectul „Foraje de explorare la supune evaluării adecvate. suprafaţă si reabilitarea căilor de acces în perimetrul de explorare Brad”, propus a fi realizat în municipiul Brad, satul Ruda-Brad, în incinta fostei Mine Ma- ria - zona galeriei de coastă Ludwigh,
32 Fig. 9 Orașul Brad și împrejurimile, sursa: wikimapia 12. Perimetre miniere cu resurse minerale aurifere şi polimetalice
12.1 Bolcana
Denumire perimetru minier: Bolcana Satul Barbura de pe raza comunei Localizare: sat Barbura, comuna Băiţa, Băiţa din Hunedoara este cunoscut şi sub Hunedoara denumirea de Bolcana şi Troiţa, acestea Data eliberării licenţei: licenţă de conc- fiind denumirile celor trei mine de aur esiune pentru exploatare nr. 814/19991 existente în zonă. Mineritul în subteran Titular proiect 2013: Deva Gold SA a fost oprit în 1997, exploatarea aurului Acţionari: Eldorado Gold (80%) (prin sub- de la Bolcana continuând până în 2006 sidiara Deva Gold Barbados Ltd.) şi Min- în carieră de suprafaţă. Nu există până în vest Deva (<20%) prezent informaţii publice privind miner- Date despre zăcământ: minereuri alizarea zăcământului de la Bolcana. polimetalice Stadiu autorizare proiect: -
33 Fig. 10 Sat Barbura, comuna Băița, sursa: wikimapia 12.2 Rovina
Denumire perimetru minier: Rovina, Col- tuat în 2011, populaţia comunei Crişcior nic şi Cireşata se ridică la 3.841 de locuitori. Colnic şi Localizare: Bucureşci, Buceş, şi Crişcior, Cireşata (741 m) sunt două dealuri ale Hunedoara comunelor Bucureşci şi Crişcior. Data eliberării licenţei: licenţă de conc- Comuna Buceş se află aproape la esiune pentru exploatare 2005 jumătatea distanţei dintre municipiul Titular proiect 2013: Samax Romania SRL Brad şi oraşul Abrud (20 km). Conform Acţionari: Deţinută indirect de Carpathian recensământului efectuat în 2011, Gold (TSX:CPN), prin compania Samax Ro- populaţia comunei Buceş se ridică la mania Limited1, 1.961 de locuitori. Date despre zăcământ: aur şi cupru Comuna Bucureşci este aşezată la 12 km Stadiu autorizare proiect: în curs de de Municipiul Brad şi 47 km de Municipiul obţinere a licenţei de exploatare Deva, reşedinţa judeţului Hunedoara, şi are o populaţie de 1.553 de locuitori. Comuna Crişcior este situată în partea de nord a judeţului Hunedoara, în Licenţa de concesiune privind ex- Depresiunea Zarandului, pe cursul supe- plorarea minereurilor auro-argentifere rior al Râului Crişul Alb, la 7 km de oraşul şi cuprifere din perimetrul Rovina a fost Brad. Conform recensământului efec- acordată de Agenţia Naţională pen- 1 Înregistrată în Insulele Virgine tru Resurse Minerale societăţii Samax
34 România în 2005. Conform unui comuni- nouă. Zăcământul de la Rovina conţine cat publicat de Carpathian Gold în iulie cantităţi importante de aur şi cupru, 120 2007, Samax România a înaintat Agenţiei de tone de aur şi 100.000 de tone de Naţionale pentru Resurse Minerale cupru”. documentaţia necesară obţinerii licenţei miniere de exploatare a celor 7,19 milio- Exploatările miniere propuse ane de uncii de aur identificate. Potrivit sunt trei: două de suprafaţă, la Nord de calendarului lucrărilor, construcţia şi satul Rovina şi între Rovina şi Merişor, producţia sunt estimate să înceapă din plus una de subteran, la Gura Gărzii – 201611. Cireşata. Cele două cariere ar fi pe raza comunei Bucureşci, iar mina s-ar afla Potrivit deciziei Nr. pe teritoriul comunei Crişcior. Carierele 9863/24.11.2011, Agenţia de Protecţia ar avea un diametru cuprins între 500 Mediului Hunedoara a considerat şi 600 de metri şi adâncimi între 300 şi că proiectul „Lucrări de explorare” 400 de metri. O uzină de preparare ar fi în perimetrul Rovina Colnic, comuna amplasată lângă satul Rovina, două hal- Bucureşci, nu se supune evaluării im- de de steril s-ar situa în vestul aceleiaşi pactului asupra mediului şi nu se su- localităţi, iar iazul de decantare ar fi am- pune evaluării adecvate. plasat între satele Bucureşci şi Curechiu, pe Valea Săitorii. Toate aceste obiective Într-o declaraţie de presă a pre- se află pe zone nelocuite. fectului judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu afirma că „nu este vorba de- În iulie 2011, Barrick Gold spre o fostă exploatare, ci despre una (TSX:ABX), cea mai mare companie
Fig. 11 Sat Rovina, comuna Bucureșci, sursa: wikimapia
35 minieră din lume, cumpăra 9% din descărcare de sarcină arheologică pen- acţiunile Carpathian Gold contra sumei tru Masivul Cârnic din Roşia Montană. de 20 de milioane de dolari. Publicaţii În martie 2013, prefectul Vasilescu internaţionale au afirmat că această adăuga că sprijină această investiţie, investiţie a Barrick Gold a fost „urmarea la venirea însărcinatului cu mediul schimbării poziţiei României faţă de de afaceri al Ambasadei Canadei la minerit”, dovedită de eliberarea pe 14 Bucureşti la Hunedoara: „Domniile lor au iulie 2011, de către instituţiile Min- venit să facă lobby pentru firmele cana- isterului Culturii, a certificatului de diene care vor să demareze exploatarea”.
12.3 Dealul Bratoșin
Denumire perimetru minier: Dealul Din decembrie 2008, Valhal- Bratoşin la Resources Ltd. (25%), în asociere Localizare: Vaţa de Jos (aproximativ), cu Barrick Gold Romania1 (75%), au Hunedoara, Arad desfăşurat activităţi de explorare pen- Data eliberării licenţei: licenţă de conc- tru zăcământul Dealul Bratoşin. În iulie esiune pentru exploatare 2011, subsidiara Barrick Gold Corpora- Titular proiect 2013: Valhalla Resources tion s-a retras din asociere. LTD Valhalla Resources Ltd. figurează ca Acţionari: Valhalla Resources LTD acţionar în mai multe companii din (TSX:VH) România cum ar fi Valhalla Operations, Date despre zăcământ: aur şi cupru Transylvania Minerals, Black Sea Re- Stadiu autorizare proiect: - sources, Tethyan Gold, Hoq Operations,
1 Subsidiară a Barrick Gold Corporation
Fig. 12 Aproximare Dealul Bratoșin, comuna Vața de Jos, sursa: wikimapia 36 Shoimul Resources şi Vallachia Resourc- pentru minereurile polimetalice la es. Corbeşti-Micăneşti (Hunedoara, Arad), Vallachia Resources are drept de ex- iar Hoq Operation a deţinut licenţă de plorare şi deţine licenţă de concesiune explorare la Highiş Sud (Arad).
12.4 Băișoara
Denumire perimetru minier: Băişoara Gabriel Resources Ltd. Localizare: Băişoara, Cluj Data eliberării licenţei: licenţă de conc- În raportul către acţionari, Gabriel esiune pentru exploatare Resources informează că a deţiunt până Titular proiect 2013: Rom Aur SRL în iulie 2011 o licenţă de concesiune de Acţionari: Gabriel Resources BV Ned- explorare a perimetrului Băişoara, care erland (100%), subsidiară a Gabriel Re- a expirat. Compania îşi anunţă totodată sources Limited decizia de a nu mai prelungi valabil- Date despre zăcământ: aur itatea licenţei. Stadiu autorizare proiect: - Primăria Băişoara din judeţul Cluj Agenţia Naţională de Resurse a confirmat în comunicatul3 său „Fără Minerale a eliberat în 2006 o licenţă de explorări şi exploatări auro-argentifiere concesiune1 privind explorarea minere- cu cianuri” că licenţa Rom Aur SRL, urilor auro-argentifere din perimetrul subsidiară a Gabriel Resources, a expirat Băişoara, judeţul Cluj, către Rom Aur SRL în 2011 şi nu a fost reînnoită. În plus, Roşia Montană, o firmă subsidiară a lui Primăria declară că întreaga comunitate
Fig. 13 Muntele Băișorii, comuna Băișoara, sursa: wikimapia este împotriva explorării şi exploatării alte substanţe nocive pentru comuni- aurului cu cianuri la Băişoara şi că tatea noastră”. „niciodată nu se va folosi cianura sau
12.5 Bucium
Denumire perimetru minier: Bucium une pentru exploatare în perimetrul Localizare: Bucium, imediata vecinătate a Bucium, în baza căreia au şi fost efectu- Roşiei Montane, Alba ate programe de cercetare geologică. Data eliberării licenţei: licenţă de conc- Aceste programe au evidenţiat două esiune pentru exploatare Nr. 218/1999 zone de mineralizaţie auro-argentiferă în Titular proiect 2013: Roşia Montană Gold Rodu – Frasin şi o zonă cu mineralizaţie Corporation cupriferă în Tarniţa. Pentru zona Rodu Acţionari: Gabriel Resources Limited – Frasin s-a întocmit deja un studiu de Date despre zăcământ: aur prefezabilitate cu calculul de resurse şi Stadiu autorizare proiect: - rezerve evaluate la 17 tone de aur in situ în comparaţie cu 314 tone in situ la Roşia Roşia Montană Gold Corporation Montană. SA este titular al licenţei de concesi-
Fig. 14 comuna Bucium, sursa: wikimapia 13. Concluzii
Zăcămintele din subsolul teri- de salvare a mineritului prin cedarea toriului naţional ar trebui să aparţină gratuită a licenţelor de exploatare către cetăţenilor săi, iar instituţii precum companii străine s-a dovedit oricum ANRM ar trebui să se comporte ca un a fi un eşec, suspiciunilor de lipsă a administrator, nu ca un proprietar al moralităţii celor implicaţi adăugându- acestora. Chiar dacă istoric, zăcământul li-se şi aprecieri de incompetenţă şi aparţinea iniţial domnitorului în Mol- lipsă de viziune. Refuzul ANRM de a da dova şi Ţara Românească, acest fapt informaţii minime despre licenţele acor- se datora presupusei forţe divine cu date companiilor private are rolul de a care era investit acesta, ceea ce nu certifica toate aceste suspiciuni. Între- mai este cazul sistemului democratic barea firească pe care ne-o punem în şi reprezentativ din actuala Românie. acest context este: dacă totul este legal Trecerea bruscă în proprietatea superfi- şi realizat în interesul public, de ce atât ciarului1 a resurselor subsolului, alături de multă secretomanie? de retragerea treptată a acestui drept ne face să reflectăm asupra modului în care Indiferent de motivele ce stau la autoritatea se raportează la proprietatea baza atitudinii autorităţilor de acord- privată. Faptul că industria menţionează are netransparentă şi probabil gratuită dorinţa de a expropria proprietari de sau depreciată a licenţelor, putem drept ai terenurilor legal dobândite nu afirma că ea funcţionează ca o formă mâhneşte atât de mult cât o face dis- de subvenţie, acordată discreţionar de ponibilitatea unor membri ai Guvernu- stat, anumitor companii de minerit. lui, alături de senatori şi deputaţi, de Scutirea companiilor de la plata unor a sprijini legiferarea acestui abuz fără sume consistente în schimbul dreptului precedent. de a exploata un zăcământ este doar o parte din beneficiile pe care aceste Mining Watch România condamnă companii le obţin. Sprijinului nelegitim această atitudine feudală a autorităţilor al autorităţilor centrale i se adaugă un de raportare la zăcăminte ca fiind pro- şir nesfârşit de înlesniri acordate de prietatea instituţiei ce administrează autorităţile de mediu. În cazul proiectu- bogăţiile subsolului. Dincolo de suspici- lui de la Certej, cel mai recent aprobat, unile de corupţie şi urmărire ilicită a in- autoritatea nu a cerut garanţie de mediu teresului personal, motivele invocate de sau săpături arheologice, aşa cum pre- cei ce au semnat cedarea zăcămintelor vede legislaţia europeană. Departe de a de aur şi argint la care s-a făcut referire taxa suplimentar operaţiunile miniere în prezentul raport nu au urmărit in- datorită riscurilor majore la care sunt teresul naţional, ci interesul instituţiei expuse comunităţile locale şi mediul proprii şi al industriei în care activau, în natural, statul încurajează nelegitim cel mai bun caz. Tentativele anilor '90 această industrie.
1 Cel care are dreptul asupra suprafeței În acest context de suspiciuni ral afectat de operaţiuni industriale. Mai de corupţie, vădită incompetenţă în mult, suspiciunile legate de poluarea apărarea intresului naţional şi totală mediului vor afecta producătorii de lipsă de transparenţă, putem afirma că alimente, reducându-le posibilităţile de activitatea ANRM nu corespunde unui acces pe piaţa legumelor, a fructelor sau standard demn de o naţiune europeană. a animalelor vii, aşa cum s-a întâmplat Prin urmare, exploatarea resurselor cu producătorii din zona Baia Mare după în condiţiile unei slabe capacităţi a accidentul din anul 2000. autorităţilor de control sau analiză a propunerilor companiilor miniere vine Companiile ce intenţionează să într-un moment în care deciziile nu exploateze aceste zăcăminte sunt fără s-ar lua în mod democratic şi nu ar fi excepţie companii offshore, înregistrate asumate de comunităţile afectate. Im- în paradisuri fiscale. Alături de benefici- punerea oarecum forţată şi extrem de ile financiare acordate de state precum politizată a unor noi proiecte de min- Barbados, Jersey, Isle of Man, unde multe erit, avizate netransparent şi la limita dintre aceste companii sunt înregistrate, legalităţii, într-un ritm foarte rapid, nu mai sunt beneficii legate de eliminarea face decât să sugereze dorinţa indus- răspunderii pentru eventuale neajunsuri triei de a impune proiecte cu numeroşi provocate în România, inclusiv grave factori de risc, neasumaţi nici de accidente de mediu, despăgubiri pentru comunităţi, nici de societate. eventuale daune provocate. Deschi- derea simultană a proiectelor miniere va Ideea de a deschide simultan însemna şi închiderea simultană a aces- într-atât de multe exploatări miniere în tora, indiferent dacă vor parcurge toată zone oarecum învecinate geografic şi perioada de exploatare planificată, sau răspândite în întreaga Transilvanie nu dacă se vor închide pe parcurs, forţate, corespunde unei strategii de dezvoltare de exemplu, de variaţiile preţului de durabilă a zonei. Toate aceste proiecte vânzare a aurului. În fond, doar anunţul vor afecta în primul rând peisajul prin că piaţa va fi alimentată cu cantităţi decopertarea porţiunilor ce vor deveni foarte mari de metale preţioase poate cariere alături de umplerea cu steril duce la o scădere a preţului de vânzare. cianurat a unor văi, şi amplasarea de Prin urmare, închiderea minelor de aur halde de steril. Efectul negativ vizual şi argint poate însemna, peste un număr provocat de exploatările miniere va de ani, ceea ce a însemnat închiderea avea consecințe nedorite în primul rând minelor de cărbune, şi anume tensiuni asupra turismului, agenţiile vor evita să sociale şi sărăcie extremă. trmită turişti în zone cu un peisaj natu- Bibliografie
1. Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Decizie de 12. Bihor Online, Bursașiu, Veronica; Minerii, preluati de încadrare, 2013, http://apmhd.anpm.ro/files/APM%20Hune- principalul creditor, 2011, http://www.bihon.ro/minerii-prel- doara/PUZ-DEVAGOLD-Decizieetapaincadrare.pdf uati-de-principalul-creditor/news-20110112-01552479 2. Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Decizie 13. Bloomerb Business Week, Company Overview of de încadrare, 2013, http://apmhd.anpm.ro/files/APM%20 Romaltyn Exploration S.R.L., http://investing.busi- Hunedoara/Deciziaetapaincadrare-EUROPEANGOLDFIELDS- nessweek.com/research/stocks/private/snapshot. ForajRudaBradproiect.pdf asp?privcapId=79710375 3. Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Decizie 14. Boștinaru, Victor (coord.); Roșia Montană în dezbatere de încadrare revizuită, 2013,http://apmhd.anpm.ro/files/ europeană, 2012, http://victorbostinaru.ro/RosiaMontana. APM%20Hunedoara/Proiectdeciziaetapaincadrare-EUROPE- pdf, pag 43 și 76 ANGOLDFIELDS-ForajMuncel-Revizuire.pdf 15. Buzatu, Gheorghe, O istorie a petrolului românesc, Ediţia 4. Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Decizie de a II-a revăzută şi adăugită, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, încadrare, 2013, http://apmhd.anpm.ro/decizie_etapa_de_in- 2009 cadrare_deva_gold-71967 16. Campania Salvați Roșia Montană, When it comes to 5. Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Decizie cyanide, less is more, 2012, http://www.rosiamontana.org/ privind emiterea acordului de mediu pentru Plan Urbanistic ro/stiri/when-it-comes-to-cyanide-less-is-more Zonal – Exploatarea minereurilor auro-argentifere din pe- 17. Carpathian Gold, Carpathian Progressing on the Mining rimetrul Băiţa-Crăciuneşti, zăcămantul Teascu, 2013, http:// License for the Rovina Valley Project, Romania, 2012, goo.gl/WM4ctw http://www.carpathiangold.com/news/press-releases/ 6. Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Decizie de press-release-details/2012/Carpathian-Progressing-on- încadrare, 2011, http://apmhd.anpm.ro/files/APM%20Hune- the-Mining-License-for-the-Rovina-Valley-Project-Roma- doara/Deciziipesite01.09.2011-24.11.2011.pdf nia1130256/default.aspx 7. Agenția de Resurse Minerale, Regulament de organizare şi 18. Carpathian Gold, Romania Project Details, http://www. funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, carpathiangold.com/operations/about-romania/project- 2010, http://www.namr.ro/documente/ROF2010bun.pdf details/default.aspx 8. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Ordinul nr. 19. Carpathian Gold, Romania Project Development Time- 147/2006 privind aprobarea unor licenţe de concesiune lines, http://www.carpathiangold.com/operations/about- pentru explorare, 2006, http://lege5.ro/Gratuit/geydanrvg4/ romania/development-timelines/default.aspx ordinul-nr-147-2006-privind-aprobarea-unor-licente-de- 20. Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, Bojin, concesiune-pentru-explorare Daniel; Reţeta secretă a afacerii Roşia Montană, 2011, 9. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Ordinul nr. https://www.crji.org/articole.php?id=4190 99/2005 privind aprobarea unor licenţe de concesiune 21. Chisăliță, Dumitru; O istorie a gazelor pentru explorare, 2005, http://lege5.ro/Gratuit/g4zdambu/ naturale din România, 2009, http://www.gbv.de/dms/ ordinul-nr-99-2005-privind-aprobarea-unor-licente-de- zbw/620643137.pdf concesiune-pentru-explorare 22. Comisia specială pentru Roșia Montană, Referitor la 10. Banaterra, Sacu - localitate în componenţa comunei Sacu Proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării din judeţul Caraş - Severin, România, http://www.banaterra. minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană eu/romana/toponimii/s/sacu/index.htm și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere 11. Bihor Online, Bursașiu, Veronica; Mina Baita vanduta din România, 2013, http://comisiarosiamontana.ro/docu- pentru 15 milioane de euro, 2011http://www.bihon.ro/ mente/raport_rosia_montana.pdf mina-baita-vanduta-pentru-15-milioane-de-euro/news- 23. Comuna Băița, http://www.baita.ro/istoric/istoric.php 20110317-03573420 24. Constituția Republicii Socialiste România, 1965, http:// legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1965.php vestul-tarii-luat-la-ochi-de-cautatorii-de-aur-892169. 25. Constituția României, 1923, http://www.cdep.ro/pls/ html legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1517 36. Gabriel Resouces, Raport Anual, 2012, http://gabriel- 26. Damian, George; De ce are Ponta dreptul să dispună resources.com/documents/Annual_Information_Form.pdf de aurul de la Roşia Montană?, 2013, http://www.george- 37. Gândul.info, Voiculescu, Loredana; Cine sunt căutătorii damian.ro/de-ce-ponta-dreptul-sa-dispuna-de-aurul-de- de aur din România ultimilor 13 ani. Harta locurilor unde la-rosia-montana-4897.html ar putea începe exploatarea metalului preţios. 2012, 27. Doing Business.ro, Romaltyn Exploration SRL, http:// http://www.gandul.info/financiar/cine-sunt-cautatorii-de- doingbusiness.ro/financiar/raport/1778316/romaltyn- aur-din-romania-ultimilor-13-ani-harta-locurilor-unde- exploration-srl/ ar-putea-incepe-exploatarea-metalului-pretios-exclu- 28. Ecomagazin, Proiectul aurifer de la Rovina – Criscior, siv-9629518 derulat fără scandal, 2013 http://www.ecomagazin.ro/ 38. Gândul.info, Dinu, Clarice; Cine se află în spatele proiectul-aurifer-de-la-rovina-criscior/ afacerii Cupru Min, http://www.gandul.info/stiri/cine-se- 29. Eldore, Company Announcements Office, Baita Cop- afla-in-spatele-afacerii-cupru-min-9507142 per mine Acquisition Update, 2011, http://stratosre- 39. Hotnews, Ivanciuc, Cornel; Aurul, petrolul și ardelenii sources.com.au/sites/stratosresources.com.au/files/asx- Tender, Talpeș și Timiș, 2005, http://www.hotnews.ro/ announcements/41zrb8lvv4s9s9.pdf stiri-arhiva-1236814-aurul-petrolul-ardelenii-tender- 30. Eldore, Company Announcements Office, Baita Cop- talpes-timis.htm per mine Acquisition – Romania, 2011 http://stratosre- 40. Intergovernmental preparatory meeting of the 19th sources.com.au/sites/stratosresources.com.au/files/asx- Commission on Sustainable Development - Mining announcements/41xhjv6zj645g7.pdf Session, 2011, http://www.un.org/esa/dsd/resources/ 31. Eldore, Company Announcements Office, res_pdfs/csd-19-ipm/2march/PM/eu.pdf Market Update, 2011, http://stratosresources. 41. Institutul Geologic al României, The Bolcana Cu–Au com.au/sites/stratosresources.com.au/files/asx- ore deposit (Metaliferi Mountains, Romania): first data on announcements/4232gtcnhcbmx5.pdf the alteration and related mineralisation, 2003, http:// 32. eMaramureș.ro, Goja, Lucian Petru; Drumeție în www.geo.edu.ro/sgr/mod/downloads/PDF/Milu-CRGeo- Maramureș – Dealul Poprad, stancariile Tighierului si... sci-2003.pdf ce-a mai ramas din castelul Alexiu Pocol, 2011, http:// 42. Lansarea volumului Roșia Montană în dez- www.emaramures.ro/stiri/45793/DRUMETIE-IN-MARA- batere europeană, http://www.youtube.com/ MURES-Dealul-Poprad-stancariile-Tighierului-si-ce-a-mai- watch?feature=player_embedded&v=sBI1ZqNSt94 ramas-din-castelul-Alexiu-Pocol-GALERIE-FOTO- 43. Maiorescu, Titu, Discursuri parlamentare, 1915, pag 33. Epoch Times, Dobrovie, matei; Radiografia abuzurilor 8 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/ba/ USL: Legea minelor şi ilegalităţile de la Pungeşti, 2013 Titu_Maiorescu_-_Discursuri_parlamentare_cu_priviri_asu- http://epochtimes-romania.com/news/radiografia-abu- pra_desvoltării_politice_a_României_sub_domnia_lui_ zurilor-usl-legea-minelor-si-ilegalitatile-de-la-punges- Carol_I._Volumul_5_-_1895-1899.pdf ti---208568, 44. Mediafax, Fierbințeanu, Cristian; Băsescu: Proiectul 34. Euromines, Szentesy, Cecilia; Golden hope Roşia Montană să înceapă, rezerva de aur a BNR trebuie să - Romania has the potential to become the largest gold ajungă la 200 tone, 2011, http://www.mediafax.ro/social/ producer in Europe if the deposits in Transylvania get basescu-proiectul-rosia-montana-sa-inceapa-rezerva-de- approval for exploitation, 2010, http://www.euromines. aur-a-bnr-trebuie-sa-ajunga-la-200-tone-8642562 org/sites/default/files/publications/romania-golden-hope- 45. Mediafax, Ghinea, Raluca; Isărescu reaminteşte că nu %E2%80%93-30-august-2010.pdf creşte rezerva de aur din superstiţie. Guvernul, pregătit 35. Evz.ro, Cimpoi, Teodora; Vestul ţării, luat la ochi de de Roşia Montană, http://www.mediafax.ro/economic/ căutătorii de aur, 2010, http://www.evz.ro/detalii/stiri/ isarescu-reaminteste-ca-nu-creste-rezerva-de-aur-din-su- perstitie-guvernul-pregatit-de-rosia-montana-10817161 57. Partener, From the history of Romanian oil legislation, 46. Hotnews, Verseck, Keno, Iadul de la Bozanta - 10 ani http://partener.fppetrolgaze.ro/en/component/content/ de la catastrofa din Baia Mare, 2010, http://revistapresei. article/252.html hotnews.ro/stiri-subiectele_zilei-6854569-iadul-bozanta- 58. Pesurse.ro, Buble, Iosif; Canadienii de la Carpathian 10-ani-catastrofa-din-baia-mare.htm Gold vor să deschidă trei exploatări de aur şi cupru în 47. Comuna Cicarlău, http://www.comunacicirlau.ro/ Hunedoara, 2013, http://www.pesurse.ro/2013/03/11/ 48. Mediafax, Dincă, Thomas; Ponta: Voi cere direct com- canadienii-de-la-carpathian-gold-vor-s-deschid-tre.html paniei investitoare să desecretizeze contractul de la Roşia 59. Primăria comunei Vețel, http://www.primaria-vetel-hd. Montană, 2012, http://www.mediafax.ro/economic/ponta- ro/ voi-cere-direct-companiei-investitoare-sa-desecretizeze- 60. Primăria comunei Băișoara, http://www.e-primarii.ro/ contractul-de-la-rosia-montana-9892706 primaria-baisoara/stiri.php? 49. Mediafax, Dumitrecu, Anca; Eldorado Gold va începe 61. Proactive Investors Australia, ElDore Mining Corpo- lucrările de explorare la perimetrele Brad, Deva şi Muncel, ration lands financing to acquire Baita copper mine in 2013, Romania, 2011, http://www.proactiveinvestors.com.au/ http://www.mediafax.ro/economic/eldorado-gold-va- companies/news/16603/eldore-mining-corporation- incepe-lucrarile-de-explorare-la-perimetrele-brad-deva-si- lands-financing-to-acquire-baita-copper-mine-in-roma- muncel-11296121 nia-16603.html 50. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional Reper- 62. Realitatea.net, Cum s-a îngropat dosarul "Roşia toriul Arheologic Naţional (RAN), http://www2.cimec.ro/ Montană". AURUL, la schimb cu aderarea la NATO, 2013, scripts/ARH/RAN/sel.asp?lpag=10&Lang=RO&layers=&crs http://www.realitatea.net/dezvaluiri-uimitoare-despre- l=2&csel=2&clst=1&Omod=1&Oloc=1&nr=398 dosarul-rosia-montana-aurul-la-schimb-cu-nato_1289465. 51. Ministerul Justiției, Codul Civil din 1864, html#ixzz2nkrssQyo http://lege5.ro/Gratuit/g42tgnry/codul-civil-din- 63. Realitatea.net, Minerii de la Băiţa vor să dea în 1864?pid=11304137&d=1864-11-26# judecată Mineral Mining, pentru a-şi recupera salariile 52. Ministerul Justiţiei, Decretul nr. 2294/1924 privind restante, 2010, http://www.realitatea.net/minerii-de-la- Legea minelor, 1924, http://lege5.ro/Gratuit/g42tgnrt/ baita-vor-sa-dea-in-judecata-mineral-mining-pentru-a-si- decretul-nr-2294-1924-privind-legea-minelor recupera-salariile-restante_701550.html 53. Ministerul Mediului, http://www.mmediu.ro/protec- 64. Rise Project, Romana Puiuleț, Daniel Bojin, Paul Radu, tia_mediului/rosia_montana/04/RO-PERMITTING.pdf Afacerea Roșia Montană: excursii în Las Vegas și la Rio 54. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, pentru funcționarii statului, 2013, http://www.riseproject. Sargenția, 2005, http://greenstone.bjc.ro/greenstone/ ro/articol/afacerea-rosia-montana-excursii-in-las-vegas-si- collect/muzeudev/index/assoc/J903.dir/Sargetia%20 la-rio-pentru-functionarii-statului/ 33_2005%20arheologie.pdf 65. Strategia industriei miniere pentru perioada 2012- 55. ORDIN nr.194 din 7 decembrie 2001 2035, http://www.minind.ro/resurse_minerale/Strate- al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse gia_Industriei_Miniere_2012_2035.pdf Minerale privind transferul licenţei de concesiune pentru 66. The Corporate Wire, Fribourg Investments buys 49% exploatarea minereurilor auroargentifere şi polimetalice stake in Romania's Romaltyn, 2013, http://wire.seenews. din perimetrul "Bolcana", încheiată între Agenţia Naţională com/news/fribourg-investments-buys-49-stake-in-romani- pentru Resurse Minerale şi Compania Naţională a Cuprului, as-romaltyn-334002 Aurului şi Fierului "Minvest" – S.A., 2001, http://www.cdep. 67. Tribunalul Cluj, Dosar 8732/117/2013, http://lege5.ro/ ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=31013 dosar/gu2tgnbrg4zf6mjrg4/8732-117-2013-tribunalul- 56. Parlamentul României, Camera Deputaților, Raport cluj comun asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi 68. Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Secția istorie și arhe- completarea Legii minelor nr. 85/2003, 2013, http://www. ologie, http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/ cdep.ro/comisii/industrii/pdf/2013/rp573;1.pdf chunedoara/c.htm 69. Ziare.com, Pescaru, Constantin; Motivele pentru care lobby pentru o firmă acuzată de implicare în crime, corupție BNR nu poate cumpara aurul de la Rosia Montana - Unde a și distrugeri pe întreg mapamondul. Dosarul Barrick gresit Basescu, 2013, http://www.ziare.com/bani/pret-aur/ Gold, http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ motivele-pentru-care-bnr-nu-poate-cumpara-aurul-de-la- acuzatii-cutremuratoare-despre-baietii-destepti-ai-aurului- rosia-montana-unde-a-gresit-basescu-1257432 romanesc-basescu-face-lobby-pentru-o-firma-acuzata-de- 70. Ziarul Fiannciar, Dan, Carol; Un fond de investiţii al lui implicare-in-crime-coruptie-si-distrugeri-pe-intreg-mapam- Ion Sturza a preluat 49% din capitalul companiei miniere ondul-dosarul-barrick-gold-68102.html Romaltyn, 2013, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/ 74. Wikipedia, Barrick Gold, http://en.wikipedia.org/wiki/ un-fond-de-investitii-al-lui-ion-sturza-a-preluat-49-din- Barrick_Gold capitalul-companiei-miniere-romaltyn-10554981 71. Ziarul Hunedoreanului, Amarildo Szekely, “El- dorado de la Barbura, 2012, http://www.zhd.ro/nou/ article/%E2%80%9Eel-dorado%E2%80%9D-de-la-barbura 72. Valhalla, Barrick Withdrawl from Bratosin Hill Property Creates New Opportunity for Valhalla, 2011, http://www. infomine.com/index/pr/PB136386.PDF 73. Voxpublica, Goțiu, Mihai, 2011, Acuzații cutremurătoare despre ”băieții deștepți” ai aurului românesc. Băsescu face 45