I» Octombrie 1929 4 LEI
ANUL VIII Nr. 82 APARE'DUMINECA Bucureşti, Str. Bateriilor 4. Tel. 67 3
Trădările d-lui Virgil Madgearu
Organele prin care se exprimă d. Avem un adevărat noroc. Cum nu Yintilă Brătianu. adevărate foi desti mitul Snowden trece drept foarte su nate să înregistreze temperatura de părăcios ţ vezi H aga) s'ar putea ca coşmar a fostului vistiernic, s'au a- atacurile d-lui Yintilă Brălianu să ne rătat. în ediţiile de dimineaţă şi in precipite înti'iin conflict... Să ne bu cele de de după dejun, foarte neli curăm deci. ca ministrul finanţelor niştite engleze continuă să ignoreze existenţa Neliniştea aceasta, la începui o jnutilă a d-lui Vintilă Brătianu! simplă bâţâiala fricoasă, a ajuns nu Şi să salutăm cu îndoită plăcere pe. mai în trei zile. o adevărată deslău- ministrul Madgearu. ale cărui propor \uiro dc mâhniri, de imprecaţii şi de ţii şi misiuni au crescut. mustrări. .Ministrul care se reîntoarce dela 1). Yintilă Brătianu al cărui somn Londra, are doar, pe lângă datoria e străbătut de glasuri eare-i pre de-a libera efortul românesc de ex vestesc prăpădul înjghebărilor sale ploatarea băncilor iiberale şi mi populate de briganzi bancari şi pik- siunea de-a reface ostile d-lui luliu pokeţi cu sau Iară cocoaşă s'a Maniu sdre.ncinate fără pricină: nici trezit înecai în sudori reci. O panică o victorie şi nici o înfrângere nu în fără leac fixase biata frunte cifrală dreptăţeşte insurecţiile, lie ele cât de a mareşalului mizeriei naţionale pe izolate. I). Madgearu să dea dela fron pernele patului. tieră, ordinul de zi, cu mustrări pen Tu desnâdâjduit S. O. S. porni din tru cele câteva slârpituri cari fac cu gâtlejul sugrumat de mânie, către ga ochiul, semne de înţelegere cu vrăj zetele liberale: visul tristului frate al maşul.
lui Ion I. C. Brătianu se complicase Sergiu Dan Portretul Prinţesei Bonaparte (sculptură) de Constantin lirâncuşi cu nişte radiograme care anunţau un adevărat act de înaltă trădare făptuit la Londra, de Yirgil Madgearu. Iată dealtfel succesiunea tablouri Lamentaţia foştilor prieteni ai morţii lor din coşmarul memorabil al d-lui Yintilă Brălianu: întâi apăru din un
1 ghere un Yirgil Madgearu descins la Ultima erupţi:. politica a d-îui Yin Maniu. n'a putut găsi formula tre (iu doua săptămâni, numai cu două, tilă Brătianu se înfăţişează Românii buitoare ca să spună şi Morţii obiş înainte de sfârşLul regelui Ferdinand, Londra. Scena stârni o iritaţie ve lui bucuros de urice-i poate denunţa nuind ..veto", iiherai. Suni cnes i. pe iii \>ict> oi cijiUUii, Ionel. Bratiw'^.u cină cu stările pricinuite de (>( pereche creşterea turbării liberale eu un far cari nu ie poţi trata ea pe o simpla era in măsură sa ia măsurile de ri 1 de palme recepţionate din senin . mec deosebit. lege furioasă de a d-lui .Madgearu. goare: cădea cărămida reglementară Chiar din tren. ministrul român era Nu se înţelege nimic clar din va Şi atunci, proteslul necazului în în creştetul d-lui gen. Averescu şi ridicat şi dus la hotel cu un ,1'asl ofi ietele şi blestemele pe careo exalează grozit al d-lui Yintilă Brătianu a tre se instituia guvernul avanl-gardei li berale. ..Şefih' avea, deci. pe-atunci cial neîntâlnit încă. Miniştrii şi se criza epileptoidală a venerabilului par buit să piardă, cai decenţă, conţinutul tid istoric, dar avem evidenţa unei ea să păstreze numai expresia, b un destulă ' .,autorilatt' pentruca nici niori ai finanţelor, tot ce are mai re mari şi indicibile suferinţe. Şi asta. protest pur. fără obiect... moartea sa nu-i depăşească socotelile marcabil capitala imperiului britanic, oricum, face plăcere în aceste zile A rămas doar un ,,ni,' prelung, sau sâ-i vateme sacrele interese... au salutat pe peron România, salutând cenuşii, lipsite de altă bucurie mai liâzâit şi spasmodic, care tăgăduieşte Deec să ne mirăm. oare. de uluiala pe Yirgil .Madgearu. La acest tablou pozitivă... supunându-se şi înlătură înregis alarmată a liberali or că a putut ră posa azi cineva esenţial in viaţa Sta d. Yintilă Brătianu gândi melancolic: De ce se vaită, oare, marele par trând... tului. Iară ea ei să fie de faţă".' Până tid".' Tragi-eomedia rnsboiului l.bcrai eu .,)»' Tancred ar putea să') aştepte po mai ieri. era la clubul d-lui Vintilă Aţinându-ţi urechia mai cu bună soarta s'a oprit, evident, la mijlocul litia în gară' ... şi un mic reglement, pentru uzul lui voinţă la înspumatul concert al văi drumului Numai o ' împiedecare de Dumnezeu; n'a fost niciodată căleai Apoi. banchetul! cărelilor acestora, pe cât de furioase ultim moment a făcui, desigur, să atât eâl a trăit e elălalt fel de Brătieni... Trădarea! pe atât de ruşinate, deabia ajungi sa nu citim îh ..Viitorii.' legămânlui Acum. dela Dumnezeu până la d. descifrezi cu anevoie doar vin ..nu'', aşa de logic, totuşi! , al partidului JntJ'adevăr d. Yirgil .Madgearu con- Argetoianu. ţoală seara de sfinţi şi de teribil şi comic: nu! nu! nu! liberal de a anula decesul regretatului simlise să se lase sărbătorit, cu şam draci îşi bate joc de regulile şefului. Nu vor!... regent, pentruca nenorocirea aceasla panie si eu toasturi. Mai mu 11 chiar: Se poate zice că se moare azi în (ie anume nu vor, rămâne acoperit şi. deci. toate urmările ei poli acest ministru român a cărui lipsă România în chip anarhic... sub plapuma însăşi a sbieretelor lor tice- să se întâmple, după cum e de patriotism merge până acolo încât Mulţumită acestei neorândueîi a suferinde. Nu se desprinde pentru în cuviincios, numai sub un guvern li nu tolerează escrocheriile unor în putui d. Maniu sii aibă singur. ca ţelesul public comun decât această beral, singurul legitimat să fie mereu treprinderi, deşi aceste întreprinderi un alt Ionel. dreptul şi tăria de sgomotoasă negaţie, prelungită des marele ol'icer de stare civilă ai na sunt Româneşti ei bine, acest mi a alege i'ii regent, după propria d-sale perat şi pueril ca un scâncet de liâ- ţiei!... nistru a "îngăduit unui oarecare Snow- soie, iar C. Vinîilă să afle numele ieţoiu răsfăţat căruia i sa interzis sa Având, prin urmare, vigoarea in den ' Philippe originar din ./orkshirc. alesului cin gazeta!... mai Iaca pipi. cu drâgâlăşie. de fată v contestabil, impresionantă 'â se . Trăim o revoluţie pe care nu ishu- adică unui ministru al tezaurului Ma- eu lumea. Urlă mereu: ..nu, nu'.'', dar mai sbatâ împotriva împliniiulir. dar tim s'o sezisâm în toată nâpraznica rei-Britanii să elogieze România. 1)-1 îi e şi lui ruşine să spună clar ce sfioşi totuş si înfrunte şi în forme ei acţiune decât rar sub scurtele ful Snowden a mers mai departe: a fe anume nu vrea. opresiunea bunului simţ. liberalii se gerări ale durerii celor executaţi. A licitat ţara românească pentru re Liberalii ..nu vor''. Nu vor ceva consumă în colici ascunse şi in gemete i'ost ucis şi se ucide ineă ceva în ţara gimul civilizat practicai faţă de mi care s'a întâmplat sau care se în cărora le e teamă s.i se facă înţelese. aceasta: cesa care uşurează şi limpe norităţi... tâmplă încă. dar pe care nu cutează S'a săvârşit săptămâna trecuta in zeşte, dispărând. La omagiile aduse ministrului ro să şi-l lămurească în gura mare. România un act de gravă şi esenţial i fi unica ispravă reală, de până mân Madgearu de către un ministru L opunerea. copilărească dacă istorie naţională fără ea ..marele par acum. a epocii naiional-ţărâiiiste. Ha al imperiului britanic s'au asociat vreţi dar nu lipsită de oarecare tra tid' să'şi pun ii sigilii!. A fost o pri se autentitică in lamentaţia turbată glasuri diverse o sumedenie. Mari gedie a unor oameni ce s'au luat velişte homerică: d. Yintilă şi ai d-.^ale a lo.şiiior prieten: ai mort i. Se poale financiari mai mari decât d. \ae Şte- de piept eu destinul. consilieri alergau buimaci după ţigă muri. se poate înlocui, se poate în- fănescu mari 'industriaşi mai mari Cum vreţi să se desluşească în cú nuşii cu ediţii speciale ca să mai afle nălţa în ţara aceasta, fără bilet de decât d. Dinu Letca şi în sfârşit mari sante inteligibile îuâbuşiloarea sufe ce mai e nou în chestie... Iar repor \oic tíeía sultanat ui liberal. ziare (mai mari decât .,Viitorul' sau rinţă liberal:!'.' Căci. daca ar fi s'o terul politie ai ..Viitorului'' va fi fost, A fost dat ca o regenţă constituţio grăbit sa afirme încrederea Angliei 'in spună, ei ar trebui să strige că nu negreşit, singurul factor care punea nala s:i măture Palatul de monstru viitorul destinelor economice româ admit, mai întâi, răposarea regentu pe şefii liberali în cunoşiiiiiţâ dc oasa regenţă ocultă a a-tot-puterniciei neşti, organizate de Yirgil Madgearu. lui Buzdugan... Nu era permisa o va cauză... hrătiene ! Visul întunecat al d-lui Yintilă Br.t- canţă în regenţă atâta vreme eâl li Aşa fiind, cum .vi nu geamă, cm» să Si cade. insa. s i însemnăm că a- tianu, în care se intercalaseră radio beralii sunt în opoziţie! O mică cre nu urle. cum să nu se îmbolnăvească e.-asiâ epocala întreprindere de nor gramele ce vesteau biruinţa dela Lon ştere doar a disperării şi n'ar fi fost mândria unor oameni cari s" deprin- malizare morală, s'a desfăşurat în dra, a deslănţuit foile liberale nu nu de mirare să citim în ..Yiitorm' un seserâ să ştie că toată arhiva Româ special sub însufleţirea inteligenţii co mai împotriva dl-ui Madgearu. vino comunicat îu care să se anunţe că niei e in dulapul din hudnarui şe rectoare de judecător implacabil a lim vat de-a fi primit elogii englezeşti partidul naţi.nal-iiherai nu recunoaşte fului? pedelui Buzdugan. Luminată şi întă moartea unui regent, sâvârşilâ sui) — dar împotriva Angliei. în general. Amintiţi-vâ că. in vremuri, nu toc rită de cuvântul lui greu. tutela copi un regim de anarhie... Victimele atacurilor desfăşurate de mai îndepărtate, răii însăşi Moa; U a lului sin eran şi-a început apăsătoa inteligenţa politică a oficios uiuii li Dar nici chiar capacitatea d-!ui nu se încumeta să se strecoare în rea ei mbiune cu ceia.ee îi putea fi beral continuă a fi d-nul Philippe Yintilă Brătianu de a vesti anularea cuprinsul venerării ni astre. I'âr.i ca doar ţel ui: creşterea majestâţii re Snowdeii şi Sir Bobert Creeg. fostul tutulor lucrurilor ce se fac şi se distin şeful liberal să fie suficient avertizai gale m România liberată de epitro- ministru englez la Bucureşti. sul) guvernul anatemizat al d-iui dc magia lui specială. pia liberală. Dcm. Theodorescn CHEIA VISELOR de ION VINEA
O nenorocire nu vine singuri niei- şi simultană. Să ne mai întrebăm a- nile goale. Altora o pisică albă le iudireet cu vârsta copilului din vis. odată. Aritmeticii nenorocirilor e tunci ce mai rămâne cin siguranţa taie; calea, şi pofta, pe inserate. Pentru Un prunc în leagăn sau un sugaci, .simpla. E firesc, e fatal să fie aşa. simplistă şi sfruntată a materialiştilor toată lumea, cucuvăile cu ochi fru boală grea înseamnă. Doi gemeni iviţi Adaog insa şi susţin că o nenorocii-;' sau din dubiul neîncrezătorilor.".' So- moşi, aduc o garanţie de înfrângere. îu somnul tău. anunţă, cu certitudine, nu vine pe neaşteptate. O mulţime de cot cit toate aceste întrebări, a căror Poate că semnele sunt proporţionale sfârşitul tău sau al cuiva drag şi a- senine şi de vise o prevestesc, l'âră plăpândă aripi (le-abia a'inge supra cu accidentul în devenire. Poate că propiat folos, Fiindcă nenorocirea nu se pre faţa tainelor insondabile, sunt menite sunt proporţionate pur şi simplu rr Ani căutat să ne apăram de po să iidioare. Să inc bidem o minutâ ocăiii importanţa noastră in economia uni întâmpini!, întrebaţi, dacă nu credeţi, liteţea soarteă care ne obseda cai ase pe oricare acar. Dacii ar ii l'ost alt noştri proşti şi obraznici. Poale as versului şi ridic-ului lor e un îndemn menea apariţii. Sa ne apărăm, pen fel, soarta omenirii s'ar fi clintii de cultând înţelegem mai bine. Eie şi la umilinţă. O credinţă eronată, măr 111 li lt- Intr'o ordine mai p 11 ţin sub numai dacă vom căpăta bănuiala că turiseşte insă revolla omenirii şi tru tru bunul motiv că pe noi păguboşii, tilă şi misterioasă, nu e oare şi edu toată înţelegerea noaslr.i de astăzi fia ei în. potriva mediocrului alfabet nu ne interesează ceeace trebuie să caţia o artă de a prevesti şi ocoli este de-abia în stare ele presimţire... al misterelor. Credinţa în căderea ste- se întâmple. Am căutat să ne nii- /elor vestind moartea pământenilor. dezastrele şi ameninţă! iie ia pândă".' Dali-va seama ce orgoliul aceste; tridatizăm împotriva visului, admini- Cu toate rafinamentele şi stăruinţele presupuneri). Pentru fiecare sărac se stinge o lu nistrându-ne în doze massive, viziunea paterne, generaţiile nu au renunţat Ceeace e trist şi umililor şi admi miniţă în ceruri. Din nefericire nu la experienţa lor proprii'. Şi asistam rabil e tocmai meschinăria frecventă e adevărat vai. nu e adevărat Pentru nefastă, in stare de veghe. Cu voinţă neputincioşi la greşelile, mereu aci prin care toate cele aşa zis Viiloare. noi nu există decât lacrimile lumână neam reprezentat copii de loate vârs ieaşi, ale urmaşilor .fără ca vorba, se anunţă sensibilităţii şi priceperii rii de seu... tele, de ţoale nevinovăţiile. în proce fapta şi suferinţa noastră, generos $ noastre. Poeţii s'au revoltat de mult Destăinuirile acestea, unanim cu siuni, in idile, in coruri funebre, în savant oferite s.ă isbulească a-i pre împotriva acestei batjocuri. Eroii lor. noscute, trebuiau lotu.ş clamate în leagăne. în orfelinate, in sanatorii, pe veni. Experienţa şi cuminţenia peseiii în tragedie. îşi descifrau soarta. in- fala falsei, făţarnicei şi îngâmfatei şi generaţii se acumulează atât c'c tr'nn somn bântuit ce arătări gran ştiinţe. Şi bisaşi gratuitatea lor e o plaji... Cercam .sa créiez astfel o ex anevoios încât o istorie singură, cu dioase, lleeffir apare nu mai ştim cui. dovadă de adevăr. plicaţie certă şi in trecui, visului care paginile ei de veacuri, nu s'a învred sticlos, livid şi constelat de răni. şi Orice contribuţie personală iu sen avea să urmeze in timpul somnului. Şi nicit să înregistreze un ; adevăr câşti glasul lui bărbătesc, care răshia prin sul acesta e un ujyument suficient şi iata: visul se repeta, dar înlr'o vi gat. Xu e deci de. mirare că un ins tumultul bătăliilor, e im freamăt de inutil. Colosala experienţă a tulurora ziune noua. inedit:!. Nenorocirea ii izolat, sâcâit de presimţiri, şi aver dincolo de lume. Visurile Athaiiei sunt validează vechea credinţă în semne, tizat de propria lui judecată din cotro brusc înlăturate, ca ni.şle draperii, vise şi presimţiri, şi desfide orice in succeda, ea un bolovan in cădere îi paşte o rea soartă, nu e. în cele de apariţia reginei IesabeJ- terpretare. Lubricul savanl dela desigur arbitrare orice halucinaţi»1, din urmă. in măsură să o evite. Dani Viena. Ereud. obsedatul sexual, a în prelungi şi straşnice porunci mintale C't'fa't pnti'lntit !'linr>e)ir il'uvc pro lucrurile s'ar petrece altfel, atunci un cercat, în van. să înlocuiască seculara toni] e vuit. .'vm anulat atunci prin reprezentări progres prea repede ar face de nerc- temă, cu explicaţii valabile numai par prelungi şi prin straşnice porunci min cunoscul viaţa, asemeni unui peisaj Ma tiiî-re .letalul » t moi s'est ţial. •in o utr tale desigur arbitrare, ori ce haluci străbătui în plină viteză. In cc.eacc ne priveşte Continuă ma ('•mima a» jn»r sen ISO 1(1 DL\ PARIS prelungire excesivă a regimului din dinalul mi-a făcut dela început o Busia va înfrânge în cele din urmă aluzie directa la eie: ultimele scrupule ale Papei. Studenţii d-voastră sunt prea Cardinalul Dubois şi Catolicii Români Căile Domnului sunt nenumărate. ..zburdalnici' . Şi cum ..Biserica l'niversiilă' , cu se Cuvântul mi sa părut prea moale, diu la Roma. nu se va putea dezin dar cardinalul a subliniat imediat sen I'aris. Octomvrie. Sunt trei săp giile-i naturale. Iluzie de o clipă nu teresa la infinit de 1 10 de milioane sul ce voia să dea ..zburdălniciei' tămâni de când au avut loc fune mai, căci după primele bucurii va- de suflete rătăcite, vom azista. la o studenţeşti: .,Aveţi nevoe mare de raliile cardinalului Dubois. arhiepiscop ticane. când Biserica a încercat să-şi nouă lărgire a dogmei catolice care pace, de pace intre religiile d-voastră. al Parisului, cu alte cuvinte ale şe ia in serios prerogativele-i recâştigate, va clasifica printre regimurile de drept între naţionalităţile d-voastră... Con fului bisericii catolice, decedat cu nouă d. Mussolini i-a servit, cu voce de divin şi pe acela al anticriştilor clin cordatul pe care Stalul român îl va zile înainte. într'o clinică pariziană, stentor. zgomotosul cuplet .,al micii Kremlin. încheia cu Roma va fi din acest punct iu urma unei operaţii şi a unei scurte rchgiuni creştine care. dacă nu s'ar de vederi' un instrument de pace''. agonii. Pentruca să se desfăşoare în fi pomenit într'o bună zi la Roma. Aşadar, Biserica dela Roma în Dacă tradiţionala toleranţă a treaga maiestate a pompei catolice a s'ar fi stins dela sine. în Palestina, ca cearcă să lase lumii iluzia că se cla Bisericii greco-orientale ani spus fost nevoe de aproape o treime clin atâtea alic secte îu Israel'". Aceste'cu tină spre stânga... spre stânga ex cardinalului nu mai poate să asi zilele unei limi. vinte n'au însemnat numai o gravă tremei drepte, cam spre acolo unde se gure pacea internă, cum va putea s'o ofensă adusă Bisericii de un şef de află o bună parte a actualei majori ...Origina înaltului prelat nu se cu asigure concordatul".' Concordatul va guvern de altfel d. Mussolini, caşi tăţi parlamentare franceze. noaşte precis. Tatăl sau ar l'i fost însemna cel mult pacea între orto dictatorii sovietici, este ateu . ci mai Această situaţie explică omagiile brutar de meserie. După o altă le doxii şi catolicii români. gendă cardinalul ar fi l'ost fiul unui ales o afirmare brutală a supremaţiei prezentate de autorităţile republicei E o definiţie prea strictă. Tre grădinar din serviciul bogatului pă statului l'ascisl în domeniul spiritual rămăşiţelor pământeşti ale cardinalu ime să priviţi concordatul ca un in rinte al d-lui Oaillaux. al formărei sufletelor. lui. Adormitul întru Domnul a fost strument de educaţie politică. Prin sacrât la moarte ..bun republican''. Precum se vede. origina acestui Din acest conflict dintre Papa şi d. concordat. Biserica D-voastră domi I). Herriot. reprezentanlul dreptei în prinţ al bisericii este obscură... Mussolini rcese clar că neutralitatea, nanta îşi impune o atitudine bine de partidul radical, i-a consacrat şi d-sa Departe însă de noi ideia de a in chestie religioasă, a stalului repu finită faţă de o credinţfâ - minoritara un articol de elogii în acelas sens. în căuta în această obscuritate o judi- blican francez. — neutralitatea mai la l)-voastrâ. dar toluş universală... ficare a însuşirii de om ..de stânga' mult decât binevoitoare oriclecâteori timp ce naţionaliştii integrali dela Cu alte cuvinte Eminenţa voastră a acestui prelat. Dealtminteri ne-am republica trece prin regimuri .,bloc;- Action Française i -au anunţat decesul crede că Concordatul poate constitui şi grăbit, ea măsură de prudentă, să nationale'' - începe s.ă devină aproape în termeni agresiv de rigizi. un precedent de care s'ar putea pre punem această însuşire între ghile- suportabilă pentru Biserică, cu alât Eminenţa Sa a fost un bun cunos vala celelalte crezuri minoritare? mete. Biserica catolică nu fabrică oa mai mult cu cât guvernanţii francezi, cător al situaţiei religioase din ţara Am primit un răspuns vag: meni de stânga, ci oameni docili, adică deşi ataşaţi doctrinelor laice, n'au a- noastră, lu l'.l'iO a fost misionarul Biserica catolică nu poate fi oameni cari. pe întinderea geografici dresat niciodată ofense verbale Sfân oficial al Republicei franceze în apro decât utilă. politice a ţărilor lor respective, ocupă, tului Scaun. Dimpotrivă! piatul Orient unde a cules o serie ele In ce priveşte pe românii catolici, cu o supunere filială, zona precis in Astfel. Biserica catolică, imuabilă din decoraţii. între care şi pe aceia a Stelei cardinalul Dubois mi—i-a desemnat ca dicată de diplomaţia Vaticanului. Să fire. şi-a lărgit, sub impu.lsiinîea eveni Române. De aceia. în 1!)2I. când o- pe o spiţă aleasă a românismului. politica papală. în zilele noastre, în mentelor, cel puţin îu aparenţă, însăşi pinia românească se agita pe căiestia .,Craţie lor s'a relevat tutulor Ro cearcă să tragă concluziile cele mai dogma în materie de Stal: nu numai concordatului, am solicitai o între mânilor adevărata lor fiinţă naţională. fireşti din constatarea că. pe deoparte, monarhia este instituită de drept di vedere arbiepiscopului-cardinal al De îndată ce o parte elin Români şi-au reacţiuuea cea mai neagră, cum e vin, ci toate formele de guvernământ. Parisului. întors sufletul spre Roma. loţi Ro fascismul în Italia, a încetai, chiar de Chiar şi forma l niunei Bepublicelor ...Am străbătui un marc salon plin mânii s'au regăsit în ea. Românii ca ţinând puterea, de a-i mai fi aliată fi Sovietice"' de clerici negri şi ele cucoane cuvioase tolici îşi vor îndeplini şi îu viitor delă şi ascultătoare, iar că. pe de alia Cine poate pătrunde în adâncul tai şi am l'ost introdus inlr'o încăpere misiunea lor de clemente de jonc parte, o opoziţie intransigenţă împo nelor vatieane'.' Cine ştie până unde foarte îngustă. Simpla ca o capelă; ţiune intre ceilalţi români creştini şi triva unei democraţii republicane so poate merge oportunismul Bisericii ca intimă ca salonaşul unui burghez de obârşia comunii a poporului''... lid instalate in Slat. cum este cazul în tolice".' ' ; mijloc. înghesuit pe un fotoliu scund Şi aceste cuvinte mi s'au părut Franţa, nu poate fi decât slerilă. ba Au avut loc nu de mult tratative la poalele bătrânului preot, aveam sen vagi. Dar cardinalul m'a rugat să chiar vătămătoare marilor interese între Soviete şi Valican. Pentru recu zaţia, şi fizică şi morală, dei a ii domi : consider audienta ce mi-a acordat ca aie [feericii. Această constatare s a noaşterea lor cel puţin aşa spu nat de acesta ea dela înălţimea unui o simplă conversaţie ..edificatoare'', cu impus şi cu mai multă forţă în ul nea marea presă din Apus — Sovietele tron 'pontifical. Senzaţia aceasta a alte cuvinte ca un fel de predică pen timul timp. adică a doua zi după erau dispuşi să acorde Membrilor dispărut însă dela primele cuvinte tru unul singur. inclieerea tratatului dela Luteran care Companiei lui Isus. adică iezuiţilor ale cardinalului, cuvinte pline de re Precum vedeţi, i-am respectat do a dat lumii iluzia de o clipă că Stalul dreptul de liberă intrare şi de acţiune ticenţe supărător de convenţionale. papal sa reconstituit şi că Biserica rinţa până la moarte în Busia. Tratativele par a fi fost sus Au fost. în ţară. pe vremea aceia si-a regăsit in statul fascist privile- M. Lotar pendate. Este însă de presupus că o şi oarecari tumulturi universitare. Car- MIŞCARh A ECOSO MI CA %pre Europa Unitară Anarhia Teatrală Să scrutăm aspectul general al a- desigur una din cele mai bune piese întreaga economie mondială este pul nostru. Astăzi, unitatea geopo cestui început de stagiune. Cu părere ale lui Shakespeare. dar conţine încă i, incita astăzi de Statele Unite, litică o formează Continentul—statele de rău. Niciodată până acum viaţa suficient material dramatic pentru a loată rânduirea reparaţiilor după naţionale sunt perimate economi- noastră teatrală n'a fost o mai hao prilejui un bun spectacol. Şi tocmai knulJoung consacră egemonia fi ceste. tică sarabandă. Xici lin îndrumător, cu asemenea piesă se poate dovedi nanciară şi politică asupra Europei Acestor realităţi Europa le mai o- nici o îndrumare: nici un străjer.''nici regisorul. Fabula naivă a regelui bun mtru cel puţin patru decenii iar pune rămăşiţeleridicule ale „naţiona o pază. Deaceea e bine că Ministerul şi locţiitorului hain. demascat apoi. nduslna şi agricultura americană lismului" economic practicat înaintea Artelor va trece în curând în rândul prin chipul cum e ţesută, oferă zeci pregătesc pentru exploatarea me şi în timpul războiului sub forma lucrurilor cari au fost. Şi credem că de posibilităţi de dinamică, tolodată todică a acestei excepţionale conju- unei hibride organizări ăe_ stat a nar fi pierdere prea mare dacă şi şi grotescă şi lirică. D-nul Soare Z. luri. legiunilor vamale. Europa nu este Direcţia Cenerală a Teatrelor ar avea Soare. însă i care a declarat recent Iată că, după standard Oii, Bet- supraindustrializată, şi utilată pri aceeaşi soartă. Sunt instituţii cari nu într'un interviev că el nu poate hlehem Steel, General Electric. G-ral mitiv— ci întreaga ei aşezare indu trâesc decât prin titularii lor. Func să-i înveţe pe actori să vorbească, Molors, Ford ţes în spre Europa fi strială, resturile unor regimuri deo ţiunea lor e numai atunci împlinită asta find sarcina conservatorului'i ule de păiajen ale unor participări sebite, inamice, căror azi le lipseşte când titularul ştie să le reînvie resor par'câ. nu în fiecare piesă, actorul cari fatal vor sili metodele de pro obiectivul, esteneraţională,este stân turile, altfel inutile. (N'o spune oare trebue să vorbească altfel şi asia ducţie europene să se adapteze celor gace, ridicula, desarticúlala. pe toate căile, 1)-1 Vlad însuşi:'.' par'că nar face parte integrantă din americane, superioare, spre a le do Zadarnic se încearcă azipaliativul In capitală răsar teatrele ca ciuper jocul, care orice s'ar zice. trebue di mina apoi. Este un fenomen de ex raţionalizării, al cartelurilor sau al cile. Hibride creaţii ale unei epoci de rijat de către regisor'. D-J Soare Z. pansiune inerent complexului istoric contigentárei. E nevoie de soluţii criză şi nepăsare: In vreme, ce tea Z. Soare sa mulţumit ca întotdeauna care îl trăim, accentuat prin su eroice, de o mobilizare generală după trele naţionale din provincie îşi tră să păşească neglijent pe lângă actori primarea distanţei, amplificat la pro un plan unic, de amputaţiuni dure iesc neîntrerupta lor agonie. si cu ajutorul, de astă dată mai inspi porţii gigantice graţie progresului roase. La Iaşi, la Cluj. la Chişinău, la rat, al D-lui Feodoroff să realizeze miraculos al techicei moderne şi că Regiuni industriale întregi, cate Craiova. clădiri părăginite (perma câteva decoruri sintetice interesante. ruia nu se pot sustrage niciuna din gorii anumite sunt condamnate la nente pericole pentru spectatorii cari Dintre interpreţi ne aducem a- părţi. Formidabila presiune a indu dispariţie, iar altele le vor lua lo se mai încumetă să le viziteze: sunt minte — pentru eleganţa apariţiei sale. striei americane admirabil utilată se cul. Criteriile vor fi :. abondenţa tot alâtea citadele ale bătrâneţei mor- de D-nul Bâltâţeanu -• pentru reu exercită deopotrivă asupra capitalu- mâinii de lucru, costul energiei, ta folitoare de spectacole, gen 1900. şita compoziţie a măstei, de D-nui american ca şi asupra pieţelor eu rifele de transport, fiscalitatea, ma S'a oprit, mentalitatea corifeilor a- Marius — pentru stilul jocului său. de ropene şi mei chiar bariera efemeră a teriile prime, debuşeul. cestor focare de cultură la o epoca D-nui Manu. protecţiojiismului vamal nu i se poate Lupta dintre continente nu va mai peste care nu pot trece, Rataille. Rern- ..Ceorges Dandin', obsesie de cinci opune cu succes. Dovadă •' industria lăsa loc nici sentimentalismului nici. stein. Suderman. Braco, întocmai ca ani încoace, a D-lui Rumbeşti, a văzut automobilă în Franţa, industria ci măruntelor calcule politicianiste. Va nişte eeasoarnice cărora li s>a stricat în fine lumina rampei. Mărturiisim că nematografică în Germania ambele triumfa sütemul unificărei producţiei mecanismul când arătătoarele au a- aşteptam cu interes. D-l Soare îi dă silite să cedeze întâietatea industriei europene. juns de pildă la 12. atât de rar D-lni Rumbeşti. prilejul americane. Mâine va veni rândul Mimai acele state cari îşi vor orienta Ansamblu, regie modernă, drama să se manifeste la Bucureşti. textilelor, cauciucului, zahărului etc. politica economică în cadrul enun epocei noastre, artă decorativă nouă. Dar trebue să mai mărturisim că Războiul a revoluţionat până şi ţărilor de mai sus, vor fi ferite de spectacol compus din toate aceste ele aşteptam şi altceva: aşteptam un spec doctrina Monroe, în partea ei nega convulsiuni dureroase. mente, iată dispreţuitele valori cari tacol graţios ca o pastorală de Wa- tivă: America a adoptat politica de Şi va fi meritul Americei ca, în sunt anatemizate să nu poată lumina teau şi am văzut unul greoi şi năclăit imixtiune în Europa. Iu această lup aşteptarea unor forme nouă de civi niciodată prăfuitele unghere mucegăite ca o arhitectură barocă. tă de proporţii aproape mitologice, lizaţie, să fi grăbit chiar cu bruta ale provinciei. ..Ceorges Dandin' cu divertismente, între continente. Europa s'a transfor litate şi suferinţă procesul de selec Dar la Bucureşti se deschid teatre: reconstituire a primului spectacol ju mat într'o unitate economică—singură ţionare, pe care îl aşteaptă industria cu capital, fără capital, cu actori,, fără cat de Trupa lui Jean Baptist Maliere opozabilă unităţei economice ameri Europei pentru a se integra în pul actori, cu posibilităţi de a rezista o în faţa Regelui Soare era un mate cane. Procesul r.ste deschis şi se va sul economiei mondiale contimpo lună-două, sau fără posibilităţi. Se rial primar pentru gustul nostru dar înfăptui— cu ajutorul sau peste ca rane. St. Yidran desclua teatre. Se dărâmă până şi totuşi destul de oferitor de posibi unicul aşezământ de artă: Naţionalul lităţi. din Cernăuţi, de către însuşi făuri D-nul Rumbeşti a redus spectacolul torul său. Victor Ion Popa. Dar se i) cu ajutorul unor decoruri banale, fade, Remuşcări şi Omagiu deschid teatre la Bucureşti. naive (în înţelesul prost/; la joc de Actorii, cari formau un ansamblu suprafeţe. Deaceea a mvârfuit în pi Lui JOX Ii A Itili' cu trudă închegat şi şlefuit, se/'împart ramide, agasante prin imobilitate, fi in patru vânturi. Repertoriul care a- guraţia curţei. Deaceea. am compă După ce a umblat un timp pe pe neuitatul fabulist. Inul- 1'r.âinâin junsese la un anumit nivel de va timit cu dansatorii care se călcau re drumul Încercărilor exegetul s'a o-, tal: de grijile educaţiei, a înţeles gre loare reală - e lăsat acum pe mâna ciproc pe picioare din pricină că au prii ca pentru o reculegere. Până şit temele, fără să ajungă a gusta lui Mişu Fotino. fost siliţi să .,evolueze' pe un petec Dar Ministerul artelor şi direcţia acum mielul împăiat, greerul şi fur aspectul lor fermecător. Fra un mun de un metru pătrat. Deaceea specta generală a teatrelor nu vede. ne :>>iu-' colul, propriu zis. se desfăşura la nica, măgarul nevinovat, leul mort de citor trist, atât de lipsit de humor, patronează înfiinţarea de te.alre noi. mentabil în strădania actorilor de a dispreţ, broasca umflată, boul. chiar încât a putui să pregătească o revo Ce importă că la Raţionalele din pro juca pentru curtenii din stânga, pen corbul, trist dai- subtil, i-au întovă luţie pentru drepturile omului. Celui vincie nu-s bani pentru culorile de tru rege în dreapta şi oricum, şi pen răşit gândurile, adeseaori grele, cu lalt.nu i-a plăcut de loc meşteşugul corurilor, actorii sunt plătiţi cu lefuri tru public, ce dracu, în faţă. de foame, clădirile au ajuns grajduri, replici înveselitoare, proaspete ca în fabulistului, adică melodia versului, şi Blestemată învârteală din care doar aici se dau subvenţii grase cât anu D-l Ion Sârbu a reuşit să scape ome chipuirea. fantezia picioarelor silabisite. Acest mite direcţii de teatre să-şi poată per nesc şi cu faţa curată. Păcat de in specialist care s'a născut mult mai In jurul său era o lumină favorabilă mite luxul să concureze teatrul Na tenţiile bune. clovneşti. ale D-lui Ma şi un sgomot dulce ca murmurul albi târziu decât fabulistul dispreţuit, a ţional scoţându-i actorii şi plătindu-i rius. de admirabilul stil de Corn media nelor pe lângă spuma de dulceaţă. murit in schimb odată cu secolul său. cu :5(), cu 10. cu 50, cu 60.000 de lei dell Arte al D-lui Finteşteanu. s'au lunar. Şi Teatrul Naţional, cuprins Oamenii de diferite genuri nu-şi Destinul Pa desminţit fără să-i dea pierdut fărâmiţări în cleiul plictisi şi el de această frenezie creatoare, tor al întregului spectacol care... mă ascundeau bucuria de a-l vedea, Inii măcar putinţa de a se căi.' puieşte un .,studio''. prind, a costat câleva sute de mii Amintirea acestor neînţelegători în căutau prilejul să-i amintească cuvin Nu, doamne fereşte, că acest soi de de lei. tele pe cari le socoteau mai( de duh în clipa când exegetul, nerugat de nimeni teatru nu ne-ar trebui, dar fiindcă .Lupii de aramă', de I). Adrian episoadele tălmăcirilor sale. Iu ochii a găsit de cuviinţă, să-.şi întoarcă pri ..studioul'' teatrului nostru Naţional Mauiii a inaugurat frumos şi deaceea lor el putea citi adesea urma prielnică virea pe drumul lăsat în urmă. îl vi este cu totul altceva decât un ..studio''. fără succes de massă teatrul Măria Pretutindeni în lume. unde un teatru Ventura. Piesa, de fapt un poem.n'are, vieţii pe care o lasă râsul şi înţele zitează cu o nelinişte stăruitoare, ca poartă o asemenea firmă, scena sa hotărât, viaţă teatrală, are în schimb gerea, ca un îndemn la speranţa. O începutul unor remuşcări destul de e un laborator de experienţe ele' regie, o viaţă epică care trece dincolo de mulţumire care putea să semene unei vitrege. Ka îl îndeamnă să-.şi oprească o supapă pentru grăite curente ale hotarele genului şi o face astfel acce fericiri curate. îi hrănea isvoarele spi paşii pentru a respinge nu numai o în-i literaturii dramatice, o trambulină sibilă scenei. Accesibilă, chiar până pentru lansarea noilor talente. ritului şi-1 imbia să înainteze pe calea şelatoare şi nemeritală asemănare cu în măsura de a oferi un spectacol, La noi. studioul sa inaugurat cu care fără să aibe dinamica teatralului, apucată. ei. dar mai presus de Cerinţele unei ...Muşcata din Fereastră' 3 acte, de să aibe totuşi o anumită mişcare inte nevinovăţii, pentru ca să intercaleze Dar tihna prelungita se uzează când d-l Victor Ion Popa. Piesa e un bun rioară, o dinamică, mai mult a gân cei ce o încearcă nu se lasă purtai omagiul său. între paginile secolelor pastel al unei familii de suflete, un dului decât a faptei. Piesa a fosl slu l'ârâ grijă pe aripile ei adormitoare. ce consacră neîncetat geniul fabu chilim, ţesut cu artă. din atmosferă jită de D-l Victor Ion Popa. cu mae patriarhală şi mai bună românească. Cuprins de o teamă pioasă pentru listului, dacă bine-înţeles istoria acestei ştrii şi înţelegere, tablourile aveau O piesă întru totul cinstită si româ aspect de cioplitură primitivă, to fabulistul fără apărare, exegetul se glorii pure ar simţi vreodată lipsa nească dar cărei i-ar fi stat bine cum nul de litanie, fericit găsit, lumina, unei mărturii atâl de neînsemnate. întreabă tocmai în clipa asta tihnită, nici că se poate cadrul Teatrului Na creatoare de atmosferă. dacă drumul pe care se află e in ţional şi înscrierea în repertoriul per Nu uit. cei trei daci profilaţi pe La Fontaine .han de n. 1621' Dre lumina adevărată a meritului, daca manent. Şi fiindcă vorbim de piesă cerul sur (ultimul tablou) ca nişte sor f. abil şi delicat. A îmbrăcat pe treime să vorbim şi de interpeţi: Au nu cumva a căzut victima vanilăţei alte stane de piealră lipiţi pietrei ho «in cu o blană de lup, ca să-i facă mo fost toţi admirabili, poale cam for tar, fireşte că şi pictorul, pe care corupătoare primind consimţământul ţată Dna Toto lonescu. Meşlere Cuşti, rală. A travestit pe insolent în măgar nu l'am fi bănuit aspru. Damian îşi (atât de placul pe care i-1 aduc se pentru atmosfera realizata şi pentru ca sa-1 scuze. Pe şoarece, pe furnică, va fi având partea de merit în această menii săi. Mai de temut încă. prinde jocul actorilor , iacă-tă un regisor care evocare vizuală. pe miel şi pe alţii i-a învăţat să gân se ocupă şi cu arta îţi strâng cald a-i fi gândul, că jocul ascuţit, în jurul D-l Sabin Drăgoiu a scris o muzică dească în versuri, de o graţie inimita mâna. temelor favorite poate fi altfel înţeles înfiorător de proaspătă şi tragică. bilă. Deşi meritul i-a depăşit cu mulL decât i-a ,1'ost pornirea: o mângâere Dar. cum am spus piesa n'avea Interpretarea, a dovedit încă o- vanitatea a primii să fie membru al ce -cânta la ..studio' cum acolo nare dată dacă mai era nevoe. că chiar subrdalnică a operei mult regretai u- Academiei. Recunoştinţa publică i-a ce căuta nici ..Procesul Marv Dugan'' actorii Teatrului Naţional pol primi lui fabulist, dincolo de limita gustu bună pentru vreun teatru popular sugestii când au dela cine. dovadă iertat aceasta slăbiciune. F în vârstă lui aşezat. Ca şi pasiunea deslănţuitâ oarecare, dar la .,studio'"'.' Cum de tonul şi stilul, rupt de tradiţie în care de 1508 ani. de sentimentul dragoslei turburătoare, a ajuns totuşi acolo piesa? au jucat D-nii Ch. Vraca. Pop. Mar inţ'elegerea atotcuprinzătoare a unei Jacques 0. C'ostin Pentru că toi suntem în curs de a ţian, Călin. etc. minţi alese poate să stârnească instru examina activitatea primei noastre D-ra Măria Ventura reuşind să l,i Din : .Inrercdri pentru rexlahilirea mora- scene să vorbim şi de cele două pre joace la nivelul întregului ei an mentele temerare ale perversităţii. Ut/ìlei in fabulele regretatului ha Fontaine'. miere care au marcat începutul a- samblu este. acesta, cel mai frumos o- In gânditor şi un versificator şi 2' .1. .1. Rousseau. cesta de stagiune. magiu pe care ştiu să i-1 aducem. au permis, la timpul lor, să blameze ñ'i Lamartine. ...Măsură pentru măsură' nu este Petru Marin CÂRTI L REVISTE Cronica Săptămâna aceasta e dominată de politicienii de toate nuanţele declară „ches dré Maurois, Montherlant, Paulhan. Piene PUIU intervievul intempestiv al reginei Măria în Uni tiunea închisă" la Bucureşti, dar de îndată ce Quint, Jean Prévost, Lucien Romier. Jacques versul. Epentru prima oară când o regină po soarta iî perindă la Paris, se prezintă la Cas Revière, Paul Souday, André Suares.Thibau- goară depe tronul său.—chiar când tronul e o tel la Belem, să se închine. O listă senzaţio det, Paul Valerry. simplă figură de stil, pentru a-şi mânji trena nală de lichele prudente, ar edifica, în sfârşit, .L'Anthologie des Essayistes Français Con constelată, în praful cluburilor şi al redacţii publicul. temporains" este o carte care îşi va lua lo lor. Din momentul ce o regină publică un cul, alături de l'„Anthologie de la Nouvelle Ex. Un ziarist delà Erzerum nu poate po jnterview sau un articol, dreptul la comen- Poésie Française" şi r,Anthologie de la meni de principele Carol fără să adaoge un tar, al cititorilor, e câştigat. Şi iată, comen- Nouvelle Prose Française. în toate biblio „ex", numelui: ex-principele... E un tic, e o tarul nostru nu poate fi dat publicităţii, fiin tecile. obsesie: Ex vine delàEx-crement, substantiv dcă pe femee nu trebuie să o atingi nici cu scump prin tradiţie, gazetarului scăpat din o floare. Regina Măria işi afirmă obligaţia şi Le» Cahiers Tip. Cartea Medicală. — c. 3243