Toponimele Din Arealul Plasei Rezina, Judeţul Orhei, În Anul 1941 Sergiu Tabuncic, Vlad Vornic
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Toponimele din arealul plasei Rezina, judeţul Orhei, în anul 1941 Sergiu Tabuncic, Vlad Vornic Cercetările întreprinse de noi în ultima vreme la Arhiva Naŝională a Republicii Modova au prilejuit între altele depistarea unui recensământ al satelor din plasa Rezina a judeŝului Orhei, efectuat în anul 1941 de autorităŝile române revenite de curând în Basarabia1. Formularul recensământului a fost întocmit în cadrul Institutului Central de Statistică din Bucureşti, aflat în subordonarea Preşedinŝiei Consiliului de Miniştri al României. Plasa Rezina cuprindea la acea vreme un oraş cu 4 suburbii şi 39 comune şi sate, toate aceste aşezări, cu excepŝia satului Chipeşca şi a cătunului Dealunant, regăsindu-se în materialele recensământului. Datele şi informaŝiile pe care acesta ni le furnizează sunt de un real interes pentru reconstituirea diverselor aspecte privind istoria mai veche şi mai nouă a localităŝilor respective. Iar istoria locala, chiar prin fapte şi evenimente aparent nesemnificative, stă la baza istoriei naŝionale, argumentele ştiinŝifice pentru întocmirea lucrărilor generale de istorie venind tocmai din izvoarele diferitelor aşezări şi locuri în care s-au descoperit urme istorice. Recensământul din 1941 al satelor plasei Rezina este important inclusiv pentru cunoaşterea realităŝilor toponomastice ale acestui areal, numele sale topice ajutându-ne să descoperim noi faŝete ale istoriei locale şi regionale. În rândurile de faŝă vom consemna toponimele în cauză, urmând ca istoricii, geografii, lingviştii, arheologii să valorifice din multiple puncte de vedere această moştenire istorico-culturală. Totodată, vom nota şi informaŝiile despre antichităŝile atestate prin sate (informaŝiile sunt răzleŝe, iar uneori şi neconcludente). Denumirile topice introduse acum în circuitul ştiinŝific au necesitat verificarea prezenŝei lor pe teren, verificare realizată prin discuŝii telefonice cu locuitorii băştinaşi din satele corespunzătoare. În viitor urmează a se face şi identificarea geografică exactă a acestor toponime, iar apoi plasarea lor pe hărŝi istorice, arheologice şi lingvistice, care vor constitui un important suport pentru investigaŝiile ştiinŝifice ulterioare. Prezentarea toponimelor se va face în ordinea alfabetică a satelor de care aparŝin, începând cu reşedinŝa de plasă – oraşul Rezina cu suburbiile sale. Din păcate, pentru unele aşezări recensământul nu semnalează nicio informaŝie despre toponimele locale. Rezina, filele 188-190, 200-205. 1941 - Judeŝul Orhei, plasa Rezina, Rezina sat – suburbie a comunei urbane Rezina târg. În prezent: Raionul Rezina, oraşul Rezina. Despre vatra istorică a satului Rezina recensământul precizează următoarele: „Satul a fost înfiinŝat pe locul unde este acum oraşul Rezina. Cu încetul evreii au împins satul unde este astăzi, cumpărând terenurile unde s-au stabilit, formând oraşul‖2. În 1 Recensământul se păstrează în fondul 2069, inv. 1, partea 1, dosarul 450 „a‖. 2 Despre stabilirea evreilor la Rezina, vezi Nicolae Proca, Olga Proca, Rezina. Schiŝă istorică. Chişinău, Editura „Civitas‖, 1999, p. 21-22, 29, 41-42. 294 privinŝa faptului dacă există sau nu monumente istorice vechi pe teritoriul Rezinei, sunt semnalate numai rămăşiŝele unui sfânt lăcaş: „Există o urmă de biserică numită La Pristol, pe câmp‖. De menŝionat că nici în cazul satului şi nici în cel al târgului Rezina, recensământul nu a înregistrat toponimele lor. Avem însă o mărturie documentară că hărŝile moşiei târgului Rezina şi a satelor din comuna Ŝăreni au fost întocmite şi expediate Institutului Central de Statistică din Bucureşti, concomitent cu formularele de recensământ. Astfel, o adresă semnată de primarul şi secretarul comunei urbane Rezina, trimisă către acest Institut, pe 27 octombrie 1941, arată următoarele: „Avem onoare a înainta, odată cu prezenta, următoarele lucrări de statistică întocmite pe comuna Rezina şi comuna Ŝăreni, cu rugămintea să binevoiŝi a dispune să se remită D-lui Controlor Pătruş, în completarea actelor D-sale de statistică efectuată în aceste comune şi anume: 1) Recensământul satelor şi schiŝa de plan pe Rezina-târg; 2) Darea de seamă asupra satului Ciorna, din comuna Rezina, însoŝită de schiŝa de plan; 3) Recensământul satelor şi darea de seamă asupra satului Boşerniŝa, însoŝite de schiŝa de plan; 4) Recensământul satelor şi darea de seamă a satului Ŝăreni, Ŝahnăuŝi, Piscăreşti‖. Precizăm că schiŝele de plan se ridicau după modelele elaborate de specialiştii Institutului Central de Statistică, ataşate formularului de recensământ şi care cuprindeau întregul teritoriu sătesc, cu arătarea denumirilor subîmpărŝirilor trupului de moşie. Un studiu monografic privind istoria oraşului Rezina, elaborat de Nicolae Proca şi Olga Proca, evidenŝiază denumirile a două văi din hotarul urbei – Valea Rezinei, în partea de nord şi Valea Izvorului, în cea de sud1. Cele mai vechi menŝiuni documentare ale satului Rezina arată şi locul său de amplasare, aflat la gura de vărsare a râuleŝului Rezina în fluviul Nistru. În anii din urmă, în semn de omagiere a memoriei primilor descălecători ai acestei aşezări, orăşenii din Rezina au ctitorit la confluenŝa celor două cursuri de apă un paraclis2. Marcând simbolic vatra medievală a satului cu acelaşi nume, fondat cu peste 500 de ani în urmă, capela îşi are şi rosturi religioase pentru comunitatea creştin-ortodoxă locală. Boşerniţa, fila 194. 1941 - Judeŝul Orhei, plasa Rezina, Boşerniŝa – suburbie a comunei urbane Rezina târg. În prezent: Raionul Rezina, Boşerniŝa - localitate subordonată oraşului Rezina. Unica denumire geografică din Boşerniŝa, semnalată în materialele recensământului, se regaseşte în rubrica privitoare la aşezarea satului şi conformaŝia terenurilor din hotarele sale. În puŝine cuvinte se menŝionează că localitatea se află pe 1 Ibidem, p. 5. 2 Ibidem, p. 5, 9-12, 151-foto de sus. 295 şes, pe malul Nistrului; moşia pe deal cu hotare drepte între râpa Ghidrigana la nord, pârâul Ciorna la sud, moşia Mateuŝi la apus şi râul Nistru la est. Toponimul Ghidrigana, astăzi se rosteşte la Boşerniŝa aproape la fel cum se rostea pe timpuri: Ghidrihana – fapt relatat de pedagogul pensionar Ion Cot, cunoscător al tradiŝiei istorice locale. În opinia sa, toponimul în cauză ar avea rezonanŝă tătărească, amintind de prezenŝa odată a unui han mongol pe aceste locuri. Se bănuieşte că vatra actuală a Boşerniŝei ar fi de dată relativ recentă, de o sută şi ceva de ani numai, de când s-a construit linia de cale ferată Râbniŝa – Şoldăneşti (ultimul deceniu al secolului al XIX-lea); iar vechea silişte a satului se crede că s-a aflat pe locul sau în preajma Fabricii de ciment Rezina. Ciorna, filele 176-177. 1941 - Judeŝul Orhei, plasa Rezina, Ciorna – suburbie a comunei urbane Rezina târg. În prezent: Raionul Rezina, Ciorna - localitate subordonată oraşului Rezina. Materialele recensământului semnalează o singură denumire geografică din cuprinsul localităŝii, în rubrica referitoare la vechimea acesteia: „Ciorna – sat vechi, nu se cunoaşte anul înfiinŝării; numele îi vine de la o râpă mare denumită Valea Ciornei‖. Stohnaia, filele 182-184. 1941 - Judeŝul Orhei, plasa Rezina, Stohnaia – suburbie a comunei urbane Rezina tîrg. În prezent: Raionul Rezina, Stohnaia - localitate subordonată oraşului Rezina. Denumirile toponimice din Stohnaia lipsesc în formularul de recensământ. Vom menŝiona că numele unui loc din această localitate a fost cules de noi întâmplător în timpul elaborării articolului de faŝă, dintr-un act de arhivă datat în luna iunie 1943. Documentul notează că pentru luna august a acelui an primăria oraşului Rezina îşi planifica executarea unui şanŝ de scurgere a apei de la Marcu Diomid până la Petre Botnaru în suburbia Stohnaia, pe ambele părŝi ale drumului şi construcŝia podeŝului la locul numit Gârla Stohnaia1. Alcedar, filele 305-310. 1941 - Judeŝul Orhei, plasa Rezina, comuna Alcedar. În prezent: Raionul Şoldăneşti, comuna Alcedar. Subîmpărŝirile satului: Cotul, mahala, numărul gospodăriilor – 60, depărtarea de primărie – 1/4 km; Coada Râpii, mahala, numărul gospodăriilor – 80, depărtarea de primărie – 1/2 km; Herŝasca, mahala, numărul gospodăriilor – 120, depărtarea de primărie – 1/3 km; Moara de Vânt, mahala, numărul gospodăriilor – 40, depărtarea de primărie – 400 m; În Vale, mahala, numărul gospodăriilor – 68, depărtarea de primărie – 200 m; Inima Satului, mahala, numărul gospodăriilor – 42, instituŝiile ce se găseau aici – şcoala, biserica, primăria. Această denumire atribuită centrului satului nu mai este azi în uz; La Odaie, cătun, 1 ANRM, Fond. 2069, inv. 1, dosar 55, fila 91. 296 numărul gospodăriilor – 20, depărtarea de primărie – 2 km. În 1941, aceluiaşi cătun i se mai spunea şi Odaie, „pentru că acolo a fost odaia unui boier‖. În prezent cătunul are denumirea Odaia, cu doar două gospodării locuite permanent, celelalte locuinŝe fiind vremelnice. Subîmpărŝirile trupului de moşie. Numele locului: Huluşcu, suprafaŝa – 100 ha; Dumbrăviŝa, suprafaŝa – 250 ha; Rădiu, suprafaŝa – 170 ha; Lunca, suprafaŝa – 150 ha; Cetăŝuie, suprafaŝa – 130 ha; Curmătura, suprafaŝa – 140 ha; Ulmi, suprafaŝa – 170 ha; Pârlitura, suprafaŝa – 50 ha; Odaia lui Harghel, suprafaŝa – 80 ha; La aria lui Harghel, suprafaŝa – 70 ha; Hotarul Curăturului, suprafaŝa – 90 ha; Petruciŝa, suprafaŝa – 110 ha; Tabăra, suprafaŝa – 150 ha; Ocea, suprafaŝa – 180 ha; Raza Alcedarului, suprafaŝa – 200 ha; Fântâna Păvăloaiei, suprafaŝa – 60 ha; Măhăleni, suprafaŝa – 300 ha; Uceascuri, suprafaŝa – 300 ha; Răcea, suprafaŝa – 500 ha; Fântâna lui Nicolai, suprafaŝa – 212 ha; Fântâna lui Mihăilă, suprafaŝa