CONSERVAREA EX SITU a DIVERSITĂŢII PLANTELOR ÎN SECŢIILE GRĂDINII BOTANICE „ANASTASIE FĂTU” DIN IAŞI Introducere

CONSERVAREA EX SITU A DIVERSITĂŢII PLANTELOR ÎN SECŢIILE GRĂDINII BOTANICE „ANASTASIE FĂTU” DIN IAŞI

TĂNASE Cătălin, MARDARI Constantin, BÎRSAN Ciprian Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Grădina Botanică “Anastasie Fătu”

‘Anastasie Fătu’ Botanic Garden of ‘Alexandru Ioan Cuza’ University of Iasi has a very important role in didactical, scientiﬁ c and educational activities and is focused on plants diversity conservation and their use as long-term resource. By the variety of themes, aims and area, in the Botanical Garden are approached complex problems referring to landscape architecture and ex situ conservation of plants diversity. Strategic aims of our botanic garden refers to native plants species conservation, endemic, threatened and rare species collections development, germplasm resources development, repro- duction biology, micro-propagation, genetic variability and ecomorphology studies. Botanic Garden of Iasi is a foundation member of the Romanian Botanic Gardens Association (2000) and is afﬁ liated to the International Plants Exchange Network (2009).

Introducere Grădinile botanice au avut de-a lungul timpului un rol semnifi cativ în istoria şi dezvoltarea culturală a popoarelor. Astăzi, într-o lume afl ată în schim- bare, afectată puternic de impactul antropic, sarcinile acestor instituţii se amplifi că şi se diversifi că, în tendinţa de a contribui cât mai efi cient la salvarea patrimo- niului natural al planetei. Asociaţia Internaţională pentru Conservarea Grădinilor Botanice, apreciază că grădinile botanice sunt „instituţii ce adăpostesc colecţii de plante vii bine identifi cate, utilizate în scopul cercetării ştiinţifi ce, al conservării di- versităţii plantelor, al informării şi al educaţiei” [9]. În acest sens, Grădina Botanică din Iaşi, colaborează cu instituţii simi- lare din ţară şi din străinătate, precum şi cu arii protejate, parcuri naţionale şi rezervaţii ale biosferei: Delta Dunării, Parcul Naţional Călimani, Parcul Naţional Ceahlău, Parcul Natural Vânători-Neamţ etc. De asemenea, speci- aliştii din cadrul instituţiei coordonează sau participă la implementarea unor proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale care vizează conservarea in situ a diversităţii fl orei vasculare şi a micobiotei: Studii de monitoring şi im- pact antropic asupra fl orei, vegetaţiei şi habitatelor naturale din Munţii Stâ- nişoarei; Diversitatea taxonomică şi ecologică a macromicetelor din Masivul Giumalău; Inventarierea pajiştilor cu biodiversitate ridicată din România în vederea fundamentării ştiinţifi ce a măsurilor de management pentru conservarea acestora; Studiul fl orei montane din Carpaţii Româneşti în scopul op- timizării strategiilor de conservare a biodiversităţii genetice şi interspecifi - ce; Euro+Med plant base, the information resource for Euro-Mediterranean plant diversity etc.). În aceeaşi măsură, contribuie la evaluarea şi actualizarea

253 datelor referitoare la fl ora şi vegetaţia României, identifi carea principalelor arii de protecţie pentru plante (Important plant areas in Central and Eastern Europe), precum la selectarea şi aplicarea unor metode adecvate de recon- strucţie ecologică (Reconstrucţia ecologică prin procedee de micoremediere a solurilor degradate de activităţile miniere în Munţii Călimani). Direcţiile strategice de conservare ex situ a plantelor cultivate în secţiile Grădinii Botanice din Iaşi, vizează ca prioritare aspecte referitoare la men- ţinerea unor colecţii de plante vii, introducerea unor specii în programe de repopulare, dezvoltarea resurselor de germoplasmă, identifi carea unor resurse de dezvoltare a infrastructurii necesare procesului de conservare a diversităţii lumii vegetale, de educare şi informare a publicului [1]. Material şi metodă Materialele şi metodele de investigaţie pentru conservarea ex situ a plantelor respectă cadrul conceptual şi nivelele de abordare ale diversităţii vegetale, documentele internaţionale de referinţă şi ghidurile procedurale utilizate în cercetările asupra fl orei şi vegetaţiei. Metodele selectate vizează necesitatea integrării cercetărilor referitoare la fl ora şi vegetaţia României în contextul European şi global, în scopul ali- nierii terminologiei, conceptelor şi metodologiei la standardele internaţionale [3], [5], [17], [20]. În acest sens se urmăreşte sinonimizarea taxonilor din Flora României [12] cu Flora Europaea [13], actualizarea acestora în conformitate cu Cartea Roşie a plantelor vasculare din România [4] şi selectarea metodelor optime de cultură a unor specii de plante propuse pentru conservare la nivel naţional [19] şi global din Listele Roşii ale plantelor superioare din România [2], [7], Lista Roşie IUCN [21], Directiva Habitate – Anexele IIb şi IVb [17] şi Con- venţia de la Berna – Anexa I [14], [16]. Rezultate şi discuţii Colecţiile de plante vii sunt distribuite în secţiile Grădinii Botanice din Iaşi în funcţie de tematica acestora. Premisa care a stat la baza constituirii acestor secţii a fost cea conform căreia în perioada ultimilor zeci de ani, dată fi ind degradarea rapidă a habitatelor naturale ca urmare a supraexploatării, practicilor agricole şi forestiere neadecvate, urbanizării, poluării sau modifi - cărilor climatice, s-a accelerat ritmul de dispariţie a speciilor vegetale [8]. Conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a resurselor vegetale de- pind în bună parte şi de acurateţea informaţiilor referitoare la compoziţia speciilor, la locul şi rolul acestora în cadrul ecosistemelor naturale [15]. În acest context s-a impus reconsiderarea rolului şi importanţei grădini- lor botanice în ce priveşte conservarea fi todiversităţii [10].

254 De aceea dezvoltarea colecţiilor de plante şi implicit conservarea ex situ a acestora reprezintă un obiectiv de maximă importanţă în strategia Grădinii Botanice din Iaşi, atât în contextul misiunii fundamentale de conservare a fi todiversităţii cât şi în dezvoltarea acestei instituţii ca un centru de educaţie pentru conservarea diversităţii plantelor. Colecţiile existente grupează plante vasculare care aparţin la aproximativ 6000 de taxoni. Grădina Botanică din Iaşi se remarcă prin următoarele colecţii de plante decorative: aproximativ 800 de soiuri de trandafi ri şi 700 de plante suculente, 469 soiuri de crizanteme şi 70 de soiuri de tufănele, 30 soiuri de azalee şi 12 de camelii şi o valoroasă colecţie de plante dirijate în stil bonsai. Taxonii din colecţiile grădinii sunt repartizaţi, în concordanţă cu tematica sectorului specifi c, în funcţie de anumite criterii: biogeografi c, sistematic, utilitar şi, nu în ultimul rând, estetic [6]. Fiecare sector include specii deosebite datorită aspectului (Albizzia juli- brissin, Liriodendron tulipifera, Magnolia grandifl ora şi Magnolia x soulan- giana), rarităţii (Metasequoia gliptostroboides), valorii botanice (Bellevalia sarmatica) sau prin istoria interesantă legată de descoperirea sau denumirea specifi că (Ginkgo biloba). În Grădina Botanică Iaşi conservarea ex situ a plantelor implică urmă- toarele direcţii: realizarea unor colecţii speciale de plante vii cu specii ame- ninţate şi rare, colecţii care pot fi utilizate în cercetări de variabilitate genetică, de biologie a reproducerii şi ecologie; înfi inţarea unor colecţii de plante indigene cu importanţă economică (farmaceutică, alimentară, textilă etc.); utilizarea speciilor din colecţii de plante vii în programele de repopulare; înfi inţarea băncilor de germoplasmă şi ţesuturi; dezvoltarea tehnicilor şi laboratoarelor de micropropagare in vitro a culturilor de celule şi ţesuturi vegetale; identifi carea şi promova- rea valorilor educaţionale pentru conservarea plantelor. În secţia Ornamentală sunt cultivate specii de plante cu valoare deco- rativă, care prin modul de amplasare, grupare şi succesiunea înfl oririi, se con- stituie într-o expoziţie cu caracter permanent, destinată cercetării, recreării şi educaţiei. Colecţia de trandafi ri care în prezent însumează aproximativ 800 de soiuri este recunoscută de The World Federation of Rose Societies (secţia Rosarium). În secţia Dendrologică au fost înfi inţate colecţii de arbori şi ar- buşti grupate pe genuri şi funcţie de cerinţele ecologice ale plantelor şi plan- taţii cu rol ameliorativ, de fi xare a solului şi cu valoare decorativă. Colecţia din secţia Plante utile grupează specii de plante medicinale, toxice, aromatice şi condimentare.

255 De asemenea sunt cultivate specii de plante furajere şi melifere, plante tanante şi tinctoriale, plante textile şi sursă de celuloză, plante cauciucofere sau rezinifere, plante alimentare şi oleaginoase, plante fi xatoare de soluri. În secţia Biologică, colecţiile de plante au fost înfi inţate respectând prin- cipii de organizare a lumii vegetale (structură şi funcţii), de evoluţie a plantelor (dovezi şi mecanisme), adaptări ale plantelor la condiţiile de mediu. Secţia Flora Globului reuneşte colecţii de plante din diverse zone ale globului (Asia, America, Europa) grupate după locul de origine şi dispuse conform stilurilor peisager natural şi mixt. În Complexul de sere se găsesc colecţii de plante din zonele subtropi- cale, tropicale si ecuatoriale ale globului, de plante xerofi le mediteraneene, colecţii de plante cu bulbi, rizomi si bulbotuberculi, colecţii de palmieri, co- lecţii de plante exotice, epifi te, colecţii de azalee şi camelii, colecţii de plante suculente etc. În secţia Sistematică există colecţii de plante dispuse după înrudirea lor naturală în încrengături, ramuri, ordine şi familii. Secţia Flora şi Vegetaţia României grupează colecţiile de plante pe principiul reprezentării pe verticală a principalelor zone şi etaje de vegetaţie din ţara noastră, iar pe orizontală a fl orei şi vegetaţiei specifi ce fi ecărei pro- vincii istorice a României cât şi pe principiul conservării prin cultură a unui fond genetic vegetal cât mai variat. În secţia Silvostepa Moldovei sunt grupate specii de plante incluse în- tr-o zonă seminaturală în care se realizează conservarea in situ si ex situ a principalelor tipuri de ecosisteme din silvostepa Moldovei. Valoarea ştiinţifi că a acestei secţii este susţinută şi de realizarea unui culoar de legatură cu cea mai apropiată rezervaţie naturală din Iaşi – Valea lui David, aşa cum se stipulează şi în legislaţia europeană pentru conservarea speciilor de plante, animale şi habitate naturale. În mod tradiţional Grădina Botanică din Iaşi s-a implicat cu precădere în activităţi de conservare ex situ, bazate pe crearea şi menţinerea colecţiilor de plante vii şi a exsiccatelor. Rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce vizează aspecte de taxonomie, morfologie şi anatomia plantelor, fi ziologie, ecologie reproducere, micropropagare, genetică etc. Contribuţia Grădinii Botanice Iaşi la conservarea in situ (care reprezintă mo- dalitatea preferată) presupune îmbinarea activităţilor de conservare ex situ cu cele de conservare in situ într-o manieră complementară. Speciile de plante cu diferite grade de vulnerabilitate cultivate în Grădina Botanică din Iaşi sunt inserate în Tabelul 1.

256 Tabelul 1 Specii de plante cu diferite grade de vulnerabilitate cultivate în Grădina Botanică din Iaşi

Cartea Roşie Liste Roşii România Legislaţie Nr. România Convenţii Denumire ştiinţiﬁ că naţională de crt. Categorie de Categorie de internaţionale Endemic mediu vulnerabilitate vulnerabilitate 1. Abies alba E- - - - 2. Acanthus balcanicus V/R - VU - - 3. Acer monspessulanum R- - - - 4. Adonis volgensis R-VU- - 5. Agropyron brandzae V/R - VU - - Allium ﬂ avum ssp. ta- 6. R- - - - uricum 7. Allium obliquum R-CR- - 8. Anthericum liliago R- - - - 9. Asparagus verticillatus R- - - - 10. Asphodeline lutea R-EN- - 11. Astragalus roemeri V/R End. EN GRL - 12. Bellevalia sarmatica E/R - EN - - 13. Beta trigyna V/R - - - - OUG. 14. Campanula romanica V/R End. EN DH an. II b 57/2007 15. Caragana frutex R-EN- - Centaurea atropurpu- 16. R- - - - rea Centaurea marschal- 17. V/R - - - - liana 18. Centaurea napulifera R-VU- - OUG. 19. Centaurea ruthenica E/R - CR - 57/2007 Cephalanthera dama- 20. nt - - - - sonium Cerastium transsilva- 21. R End. - - - nicum 22. Clypeola johnthlaspi R-CR- - 23. Colutea arborescens R- - - - 24. Coronilla scorpioides R-VU- - 25. Corylus colurna V/R - - - - 26. Crocus chrysanthus V/R - VU - - 27. Cytissus ratisbonensis R- - - - 28. Dactylorhiza maculata R- - - - Daucus guttatus ssp. 29. R- - - - zahariadi 30. Dianthus nardiformis V/R - VU - - 31. Dianthus spiculifolius R End. - - - 32. Dictamnus albus V/R - - - - 33. Digitalis ferruginea V/R - - - - 34. Ecballium elaterium E/R - VU - - 35. Echinops banaticus R- - - - 36. Ephedra distachya R- - - - 37. Erysimum wittmanii R End. - -- - 38. Fritillaria meleagris V/R - - - - 39. Galanthus elwesii R- - - - OUG. 40. Galanthus nivalis nt - - DH an. V b 57/2007 41. Galanthus plicatus R-VU- - 42. Genista radiata R-CR- - 43. Globularia punctata R-CR- - 44. Hepatica transsilvanica nt End. - - -

257 Cartea Roşie Liste Roşii România Legislaţie Nr. România Convenţii Denumire ştiinţifi că naţională de crt. Categorie de Categorie de internaţionale Endemic mediu vulnerabilitate vulnerabilitate 45. Hieracium pojoritense R End. - - - Hyacinthella leuco- 46. R- - - - phaea 47. Iris brandzae V/R subEnd. LR - - 48. Iris halophila R- - - - 49. Iris sintenisii R-LR- - 50. Jasminum fruticans R-VU- - 51. Juniperus sabina V/R - - - - 52. Laburnum anagyroides R- - - - Larix decidua ssp. car- 53. R subEnd. - WLT - patica 54. Linum uninerve R End. - - - Lychnis viscaria ssp. 55. R-CR- - atropurpurea 56. Menyanthes trifoliata R- - - - 57. Narcissus angustifolius V/R - - CB - Nectaroscordum sicu- 58. R- - - - lum ssp. bulgaricum 59. Opopanax bulgaricus V/R - VU - - Ornithogalum fi mbri- 60. R- - - - atum 61. Paeonia triternata V/R - CR - - Paeonia offi cinalis ssp. DH an. II b, 62. R subEnd. CR - banatica CB 63. Paeonia peregrina V/R - - - - OUG. 64. Paeonia tenuifolia V/R - VU CB 57/2007 65. Paliurus spina-christi V/R - - - - 66. Peltaria alliacea R- - - - 67. Periploca graeca R- - - - 68. Petrorhagia saxifraga R- - - - Pinus nigra ssp. ba- 69. R- - - - natica 70. Pinus cembra R- - - - 71. Pinus sylvestris R- - - - 72. Platanthera bifolia R- - - - 73. Polemonium caeruleum R- - - - 74. Prunus tenella V- - - - DH an. II b, 75. Pulsatilla grandis R-CR - CB 76. Rumex scutatus R- - - - OUG. 77. Ruscus aculeatus R - - DH an. V b 57/2007 78. Ruscus hypoglossum R- - - - 79. Salix rosmarinifolia R- - - - 80. Salvia ringens R-EN- - 81. Salvia transsilvanica R End. - - - 82. Scandix pecten-veneris R- - - - 83. Schivereckia podolica E/R - CR CB - 84. Scorzonera rosea R- - - - 85. Scutellaria orientalis R- - - - 86. Serratula bulgarica V/R subEnd. VU - - 87. Serratula radiata R- - - - 88. Serratula wolfi i R- - - - 89. Silene nutans ssp. dubia R subEnd. - - - 90. Silene zawadzkii R subEnd. - - -

258 Cartea Roşie Liste Roşii România Legislaţie Nr. România Convenţii Denumire ştiinţiﬁ că naţională de crt. Categorie de Categorie de internaţionale Endemic mediu vulnerabilitate vulnerabilitate 91. Sorbus aria R- - - - 92. Sorbus borbasii R End. VU - - 93. Sorbus dacica R End. EN - - 94. Spiraea crenata R- - - - 95. Spiraea salicifolia R- - - - OUG. 96. Syringa josikaea V/R subEnd. LR DH an. II b 57/2007 Tanacetum macrophy- 97. R- - - - llum 98. Taxus baccata V/R - - - - 99. Veratrum nigrum R- - - - 100. Vicia narbonensis R-VU- - 101. Waldsteinia geoides R- - - -

CB – Convenţia de la Berna DH II b – Directiva Habitate 92/43/EEC, anexa II b DH V b – Directiva Habitate 92/43/EEC, anexa V b GRL – Lista Roşie Globală (Global Red List) WLT – Lista Roşie Mondială a speciilor ameninţate de arbori (World List of Trees) Lista Roşie a Plantelor Superioare din România: R = rar V = vulnerabil E = periclitat Ex = extinct. End. = endemic subEnd. = subendemic

Colecţia de seminţe din cadrul Laboratorului de Prezervare a Germoplasmei, vizează conservarea pe termen scurt şi mediu a seminţelor provenite de la specii cultivate în secţiile grădinii botanice sau colectate din diverse localităţi din ţară. Seminţele din colecţie sunt oferite la schimb ex- clusiv în scop ştiinţifi c, de cercetare sau de educaţie, conform convenţiilor internaţionale. Anual se editează un catalog de seminţe şi spori care este ofe- rit on line sau expediat spre aproximativ 600 de unităţi partenere de pe toate continentele: grădini botanice, arboretum-uri, institute de cercetare, bănci de gene etc. Din anul 2009, Grădina Botanică din Iaşi a primit codul IPEN, fi ind inclusă în Reţeaua Internaţională pentru Schimburi de Plante. Concluzii Grădina Botanică „Anastasie Fătu” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi este considerată o instituţie reprezentativă prin valoarea rezul- tatelor pe plan naţional şi internaţional, deoarece prezintă un rol deosebit de important în activitatea ştiinţifi că, didactică şi de educaţie, urmărind conservarea diversităţii plantelor şi utilizarea acestora ca resursă de lungă durată. În Grădina Botanică din Iaşi este abordată conservarea diversităţii plantelor in situ, considerată fundamentală şi conservarea ex situ, considerată adi- ţională, dar absolut necesară.

259 Prin amploarea tematicii, a scopurilor propuse şi prin suprafaţa pe care o ocupă, Grădina Botanică din Iaşi oferă oportunităţi în abordarea probleme complexe de amenajare peisageră şi de conservare ex situ a plantelor.

Bibliografi e 1. Barthlott W., Rauer G., Ibisch P.L., Von Driesch M., Lobin W., 2000. Biodiversity and Botanic Gardens. In: Bundesamt fur Naturschutz [Eds.]: Botanic Gardens and Biodiversity. Conservation of Biological Diversity by Botanic Gardens and the Role of the Convention on Biodiversity (Rio de Janeiro, 1992). Landwirtschaftsveralg GmbH, Munster,1-24, 66-68. 2. Boşcaiu N., Coldea G., Horeanu C., 1994. Lista Roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din fl ora României, Ocrot. Nat. 38(1): 45-56. 3. Curtis H.F., Holl Sieg C., 2000, Applicability of Montreal Process Criterion 1 – conservation of biological diversity – to rangeland sustainability. Intern. J. Sust. Developm. & World Ecol. 7(2): 81-96. 4. Dihoru Gh., Negrean G., 2009, Cartea Roşie a plantelor vasculare din România, Editura Academiei Române, Bucureşti: 630 pp. 5. Gafta D., Akeroyd J. [Eds.], 2006, Nature Conservation. Concepts and Practice, Springer- Verlag, Berlin Heidelberg: 460 pp. 6. Mititiuc M., Toniuc Angela, 2006, Grădina Botanică “Anastasie Fătu” Iaşi, File de isto- rie, Ed. Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iaşi: 160 pp. 7. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru Gh., Sanda V., Mihăilescu Simona, 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, In: Oltean M. (coord.), Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Academia Română, Institutul de Biologie, Bucureşti, 1: 1-52. 8. Rojanschi V., Bran Florina, Diaconu Gheorghiţa, 2002, Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică, Bucureşti: 431pp. 9. Sârbu Anca (coord.), 2001, Asociaţia Grădinilor Botanice din România - un pas spre inte- grarea europeană, Ed. Alo, Bucureşti !, Bucureşti: 127 pp. 10. Sârbu Anca (coord.), 2001, Diversitatea plantelor în contextul strategiei europene de conservare a biodiversităţii, Editura Alo, Bucureşti: 320 pp. 11. Sârbu Anca (coord.), 2007, Arii speciale pentru protecţia şi conservarea plantelor în România, Editura Victor B Victor, Bucureşti: 396 pp. 12. Săvulescu Tr. (ed.), 1952-1976, Flora României, vol. I-XIII, Ed. Academiei Române, Bucureşti. 13. Tutin T.G., Heywood V.H., Burges N.A., Moore D.M., Valentine D.H., Walters S.M., Webb, D.A. (Eds)., 1964-1993, Flora Europaea (Five volumes). Cambridge University Press. 14. ***, 1979, Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats. 15. *** 1992, Convention sur la Diversite Biologique. Programme des Nations Unies pour l’Environnement, Rio de Janeiro (5 juin) 16. ***, 2002, Bern Convention, Appendix I. 17. ***, 1992, Council Directive 92/43/EEC of 21 may 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and fl ora. 18. *** 2000, International Agenda for Botanical Gardens in Conservation, Richmond, Surrey, U.K. 19. ***, 2007, Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a fl orei şi faunei sălbatice. 20. ***, 2002, Saving the plants of Europe. European Plant Conservation Strategy. Planta Europa, Council of Europe: 40 pp. 21. IUCN, 2010, IUCN Red List of Threatened Species. Version 2010.2. Downloaded on 25 August 2010.

260