CONSERVAREA EX SITU A DIVERSITĂŢII PLANTELOR ÎN SECŢIILE GRĂDINII BOTANICE „ANASTASIE FĂTU” DIN IAŞI TĂNASE Cătălin, MARDARI Constantin, BÎRSAN Ciprian Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Grădina Botanică “Anastasie Fătu” ‘Anastasie Fătu’ Botanic Garden of ‘Alexandru Ioan Cuza’ University of Iasi has a very impor- tant role in didactical, scientifi c and educational activities and is focused on plants diversity conser- vation and their use as long-term resource. By the variety of themes, aims and area, in the Botanical Garden are approached complex problems referring to landscape architecture and ex situ conservation of plants diversity. Strategic aims of our botanic garden refers to native plants species conservation, en- demic, threatened and rare species collections development, germplasm resources development, repro- duction biology, micro-propagation, genetic variability and ecomorphology studies. Botanic Garden of Iasi is a foundation member of the Romanian Botanic Gardens Association (2000) and is affi liated to the International Plants Exchange Network (2009). Introducere Grădinile botanice au avut de-a lungul timpului un rol semnifi cativ în istoria şi dezvoltarea culturală a popoarelor. Astăzi, într-o lume afl ată în schim- bare, afectată puternic de impactul antropic, sarcinile acestor instituţii se amplifi că şi se diversifi că, în tendinţa de a contribui cât mai efi cient la salvarea patrimo- niului natural al planetei. Asociaţia Internaţională pentru Conservarea Grădinilor Botanice, apreciază că grădinile botanice sunt „instituţii ce adăpostesc colecţii de plante vii bine identifi cate, utilizate în scopul cercetării ştiinţifi ce, al conservării di- versităţii plantelor, al informării şi al educaţiei” [9]. În acest sens, Grădina Botanică din Iaşi, colaborează cu instituţii simi- lare din ţară şi din străinătate, precum şi cu arii protejate, parcuri naţionale şi rezervaţii ale biosferei: Delta Dunării, Parcul Naţional Călimani, Parcul Naţional Ceahlău, Parcul Natural Vânători-Neamţ etc. De asemenea, speci- aliştii din cadrul instituţiei coordonează sau participă la implementarea unor proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale care vizează conservarea in situ a diversităţii fl orei vasculare şi a micobiotei: Studii de monitoring şi im- pact antropic asupra fl orei, vegetaţiei şi habitatelor naturale din Munţii Stâ- nişoarei; Diversitatea taxonomică şi ecologică a macromicetelor din Masivul Giumalău; Inventarierea pajiştilor cu biodiversitate ridicată din România în vederea fundamentării ştiinţifi ce a măsurilor de management pentru conser- varea acestora; Studiul fl orei montane din Carpaţii Româneşti în scopul op- timizării strategiilor de conservare a biodiversităţii genetice şi interspecifi - ce; Euro+Med plant base, the information resource for Euro-Mediterranean plant diversity etc.). În aceeaşi măsură, contribuie la evaluarea şi actualizarea 253 datelor referitoare la fl ora şi vegetaţia României, identifi carea principalelor arii de protecţie pentru plante (Important plant areas in Central and Eastern Europe), precum la selectarea şi aplicarea unor metode adecvate de recon- strucţie ecologică (Reconstrucţia ecologică prin procedee de micoremediere a solurilor degradate de activităţile miniere în Munţii Călimani). Direcţiile strategice de conservare ex situ a plantelor cultivate în secţiile Grădinii Botanice din Iaşi, vizează ca prioritare aspecte referitoare la men- ţinerea unor colecţii de plante vii, introducerea unor specii în programe de repopulare, dezvoltarea resurselor de germoplasmă, identifi carea unor resurse de dezvoltare a infrastructurii necesare procesului de conservare a diversităţii lumii vegetale, de educare şi informare a publicului [1]. Material şi metodă Materialele şi metodele de investigaţie pentru conservarea ex situ a plantelor respectă cadrul conceptual şi nivelele de abordare ale diversităţii vegetale, documentele internaţionale de referinţă şi ghidurile procedurale uti- lizate în cercetările asupra fl orei şi vegetaţiei. Metodele selectate vizează necesitatea integrării cercetărilor referitoare la fl ora şi vegetaţia României în contextul European şi global, în scopul ali- nierii terminologiei, conceptelor şi metodologiei la standardele internaţionale [3], [5], [17], [20]. În acest sens se urmăreşte sinonimizarea taxonilor din Flora României [12] cu Flora Europaea [13], actualizarea acestora în conformitate cu Cartea Roşie a plantelor vasculare din România [4] şi selectarea metodelor optime de cultură a unor specii de plante propuse pentru conservare la nivel naţional [19] şi global din Listele Roşii ale plantelor superioare din România [2], [7], Lista Roşie IUCN [21], Directiva Habitate – Anexele IIb şi IVb [17] şi Con- venţia de la Berna – Anexa I [14], [16]. Rezultate şi discuţii Colecţiile de plante vii sunt distribuite în secţiile Grădinii Botanice din Iaşi în funcţie de tematica acestora. Premisa care a stat la baza constituirii acestor secţii a fost cea conform căreia în perioada ultimilor zeci de ani, dată fi ind degradarea rapidă a habitatelor naturale ca urmare a supraexploatării, practicilor agricole şi forestiere neadecvate, urbanizării, poluării sau modifi - cărilor climatice, s-a accelerat ritmul de dispariţie a speciilor vegetale [8]. Conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a resurselor vegetale de- pind în bună parte şi de acurateţea informaţiilor referitoare la compoziţia speci- ilor, la locul şi rolul acestora în cadrul ecosistemelor naturale [15]. În acest context s-a impus reconsiderarea rolului şi importanţei grădini- lor botanice în ce priveşte conservarea fi todiversităţii [10]. 254 De aceea dezvoltarea colecţiilor de plante şi implicit conservarea ex situ a acestora reprezintă un obiectiv de maximă importanţă în strategia Grădinii Botanice din Iaşi, atât în contextul misiunii fundamentale de conservare a fi todiversităţii cât şi în dezvoltarea acestei instituţii ca un centru de educaţie pentru conservarea diversităţii plantelor. Colecţiile existente grupează plante vasculare care aparţin la aproxi- mativ 6000 de taxoni. Grădina Botanică din Iaşi se remarcă prin următoarele colecţii de plante decorative: aproximativ 800 de soiuri de trandafi ri şi 700 de plante suculente, 469 soiuri de crizanteme şi 70 de soiuri de tufănele, 30 soiuri de azalee şi 12 de camelii şi o valoroasă colecţie de plante dirijate în stil bonsai. Taxonii din colecţiile grădinii sunt repartizaţi, în concordanţă cu tema- tica sectorului specifi c, în funcţie de anumite criterii: biogeografi c, sistematic, utilitar şi, nu în ultimul rând, estetic [6]. Fiecare sector include specii deosebite datorită aspectului (Albizzia juli- brissin, Liriodendron tulipifera, Magnolia grandifl ora şi Magnolia x soulan- giana), rarităţii (Metasequoia gliptostroboides), valorii botanice (Bellevalia sarmatica) sau prin istoria interesantă legată de descoperirea sau denumirea specifi că (Ginkgo biloba). În Grădina Botanică Iaşi conservarea ex situ a plantelor implică urmă- toarele direcţii: realizarea unor colecţii speciale de plante vii cu specii ame- ninţate şi rare, colecţii care pot fi utilizate în cercetări de variabilitate genetică, de biologie a reproducerii şi ecologie; înfi inţarea unor colecţii de plante indigene cu importanţă economică (farmaceutică, alimentară, textilă etc.); utilizarea speci- ilor din colecţii de plante vii în programele de repopulare; înfi inţarea băncilor de germoplasmă şi ţesuturi; dezvoltarea tehnicilor şi laboratoarelor de micropropa- gare in vitro a culturilor de celule şi ţesuturi vegetale; identifi carea şi promova- rea valorilor educaţionale pentru conservarea plantelor. În secţia Ornamentală sunt cultivate specii de plante cu valoare deco- rativă, care prin modul de amplasare, grupare şi succesiunea înfl oririi, se con- stituie într-o expoziţie cu caracter permanent, destinată cercetării, recreării şi educaţiei. Colecţia de trandafi ri care în prezent însumează aproximativ 800 de soiuri este recunoscută de The World Federation of Rose Societies (secţia Rosarium). În secţia Dendrologică au fost înfi inţate colecţii de arbori şi ar- buşti grupate pe genuri şi funcţie de cerinţele ecologice ale plantelor şi plan- taţii cu rol ameliorativ, de fi xare a solului şi cu valoare decorativă. Colecţia din secţia Plante utile grupează specii de plante medicinale, toxice, aromatice şi condimentare. 255 De asemenea sunt cultivate specii de plante furajere şi melifere, plante tanante şi tinctoriale, plante textile şi sursă de celuloză, plante cauciucofere sau rezinifere, plante alimentare şi oleaginoase, plante fi xatoare de soluri. În secţia Biologică, colecţiile de plante au fost înfi inţate respectând prin- cipii de organizare a lumii vegetale (structură şi funcţii), de evoluţie a plantelor (dovezi şi mecanisme), adaptări ale plantelor la condiţiile de mediu. Secţia Flora Globului reuneşte colecţii de plante din diverse zone ale globului (Asia, America, Europa) grupate după locul de origine şi dispuse conform stilurilor peisager natural şi mixt. În Complexul de sere se găsesc colecţii de plante din zonele subtropi- cale, tropicale si ecuatoriale ale globului, de plante xerofi le mediteraneene, colecţii de plante cu bulbi, rizomi si bulbotuberculi, colecţii de palmieri, co- lecţii de plante exotice, epifi te, colecţii de azalee şi camelii, colecţii de plante suculente etc. În secţia Sistematică există colecţii de plante dispuse după înrudirea lor naturală în încrengături, ramuri, ordine şi familii. Secţia Flora şi Vegetaţia României grupează colecţiile de plante pe principiul reprezentării