Cine a Fost Matei Morunglav?/ 12 5
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
MEMORIA OLTULUI Revistă de istorie și cultură Anul I, nr. 8, Octombrie 2012 Editată de Asociația Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redacție: Dr. Aurelia Grosu, Dumitru Botar, Floriana Tîlvănoiu, Vasile Radian. Planşele noastre: 1. Jupan Matei Morunglav, ultimul descendent al boierilor Morunglavi- 2. Ruinele casei lui Matei Morunglav (com. Morunglav, jud. Olt). 3. Ziaristul Dumitru Tinu şi fiul său Andrei Tinu. 4. Generalul Pion Georgescu. CUPRINS 1. Armata şi cedarea Basarabiei/ 2 2. Calendarul ,,Memoriei Oltului”/4 3. ,,O ţară trăieşte numai atâta vreme cât fiii ei ştiu să moară”/7 4. Cine a fost Matei Morunglav?/ 12 5. Clio zâmbeşte/ 26 6. Clerici ortodocşi olteni în temniţele comuniste/ 28 7. Răscoala de la 1907 în judeţul Olt/ 30 8. Arheologul şi numismatul Constantin Preda/ 39 9. Dumitru Tinu, un nume de referinţă al jurnalismului românesc/ 44 10. ,,Dumitru Tinu a fost vărul meu/ 47 11. Publicaţii periodice din Olt şi Romanaţi/ 52 12. Pagini de istorie- Slătioara/ 57 13. Dialog cu cititorii.../ 65 ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman Tehnoredactare Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218 0740 984 910 ANUL I, NR. 3 MEMORIA OLTULUI MAI 2012 Armata și cedarea Basarabiei […] Armata a fost mare ca suflet și chiar Cu rușii. Armata se mai măsurase odată la ca pregătire și ar fi rămas tot așa dacă 1918 și era gata s-o facă și acum. împrejurările n-ar fi răsturnat situațiile Hotărârea Guvernului, luată sub presiune și iar guvernanții ar fi fost și ei mari ca și în iuțeală, fără a se ține seamă că se dispunea evenimentele ce i-au depășit. Prăbușirea de o forță cu care trebuia să ne afirmăm Franței și intrarea Italiei în război sunt dreptul și să păstrăm neștirbită mândria și fapte capitale prin consecințele lor pentru demnitatea de popor liber – nu cred că a fost echilibrul lumii și firește și pentru noi. Politica cea logică. Amenionțările pe care ei le contau noastră dinafară și anume de a merge cu acei din toate părțile și îndeosebi ale colosului care ne garantau, cu de forțe rusesc, i-a înfricoșat grozav, – deși acei ce ne ajutaseră exemplul finlandezilor îl trăiau, deși dreptatea la întregire și care știau că era cu noi, deși nu trebuiau să uite ce n-aveau nici un act săvârșesc ei și ce lasă urmașilor, dar mai interes de a ne vedea ales, nu s-au gândit deloc cum contribuie să micșorați – nu mai ucidă moralul oastei. Nițel mai adânc dacă era posibilă. Nu ne ar fi judecat oamenii guvernului, ar fi găsit mai puteam sprijini psihologicește că rezistând răspundeam pe nimeni; Anglia, unei voințe și necesități nu numai a noastră care mai rămăsese dar și a altora. Armata Sovietelor nu era g-ral Georgescu Pion în luptă și care ne armata germană. Nimănui nu-i convenea la garanta, nu ne putea acel ceas o încăierare în acea parte și n-ar fi ajuta cu nimic material. Germanii învingând alimentat-o ori întețit-o. Acei ce ar fi dorit un peste tot, puterea și moralul lor creștea front, un foc în această parte, erau departe. neasemuit de mult. Ei, pentru a putea merge Iar cei ce nu-l doreau, ar fi intervenit să-l fără grijă de spate, spre vest, au trebuit să- oprească, ori să-l stingă, sprijinindu-ne într- și asigure libertatea de acțiune, dând mână un fel. Făcut gestul nostru de rezistență ar liberă Sovietelor în Răsărit. […] Strânși și fi fost și ar fi însemnat pentru țară, pentru amenințați de siruația excepțională, dar mai oaste, un moment de ridicare, de înălțare ales de forța uriașă a Sovietelor, ai noștri au nemaipomenit în istoria noastră și în lume. cedat; au aruncat în gura lupului ce aveam Acei ce au demonstrat atunci în Consiliile de mai scump: Basarabia și Bucovina de Nord. Coroană ori în Guvern neputința noastră, La acel moment, armata noastră era întreagă exprimau neputința lor; erau „învinși” care în sprijinul apărării dinspre Răsărit. Desigur nu mai trebuiau să fie acolo la conducere, și ea a încercat aceleși sentimente ca și Țara, erau aceia care nu mai aveau moralul; aceia dar moralul ei nu era atins ca al guvernanților. care au cântărit prost sacrificiile materiale 2 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 3 MAI 2012 MEMORIA OLTULUI ce le-am fi făcut rezistând- mai totdeauna înaintașii apărători față de acele morale pe care ai gliei străbune și ai legii noastre ei nu le-au știut, ori nu le-au și indirect și și a popoarelor putut aprecia just de-ndată Europei de la care trebuia să ne ce nu le-au pus în balanță, tragem alianțe, sprijin și respect. cu valoarea lor. Învinșii din Am ieșit cu mândria și onoarea vara lui 1940 nu și-au pus în atinsă. Ori acestea sunt flori rare, față o rezistență a noastră de care atinse mor și fără ele noi nu o clipă măcar, un succes cât mai însemnăm prea mult nici azi, de mic, dar care ar fi fost de nici mâine, dacă nu vom șterge ajuns să schimbe situația și acele umilințe ale siluirii dar și ale să facă ca vrăjmașii din jur să păcatelor noastre. tacă, ca starea sufletească să Aceea ce am fost siliți să facem la se schimbe, ca moralul să crească nebănuit, 27 iunie 1940 cedând Basarabia și Bucovina ca sorții să se întoarcă spre noi iar viitorimii de Nord, când dispuneam de o forță armată și oastei i-ar fi dat prilejuri extraordinare de în stare să lupte, cred că cu alți oameni la înălțare, mărire și cinstire veșnică. conducere ar fi ieșit altfel; sau chiar dacă Făcând cum s-a făcut, ne-au ucis moralicește. pirdeam aceea ce am cedat de bună voie, s-ar Admit că nu biruiam, admit că pierdeam fi știut în lumea întreagă că n-am voit, că am cât am cedat - și mai mult – dar câștigam luptat, că ni s-a luat în silă și ne rămânea chiar înfrânți de eram de ruși, recunoștința un drept ce nu putea fi contestat niciodată, unanimă a neamului de astăzi și din viitor; nu fiindcă a fost strigat și apărat. pierdeam demnitatea și onoarea – moșteniri (G-ral Pion Georgescu – „Evenimentele scumpe pentru urmași; nu ucideam moralul petrecute între 17 martie 1940- 17 martie armatei și mai ales nu cedam dreptul nostru 1941 în legătură cu armata”, în vol. „Ce decât în silă, drept care nu trebuia cedat cu amintește atâta înlesnire, oricât ar fi fost amenințarea generalul și pericolele de mari. Georgescu Pion”, De ce finlandezii au putut să spună și au Sibiu, Institutul adeverit-o: „Vom dispărea ca neam, dar nu de arte grafice vom lăsa să ni se ia libertatea”, și noi, de 6 ori „Dacia Traiană” mai numeroși și mai pregătiți ca ei să n-o fi S.A., 1941, spus și dovedit? pp. 35-42. Titlul Făcând cum am făcut, nu mai putem avea aparține redacției aceeași prețuire în afară și aceleași pretenții noastre. mâine iar în ce privește moștenirea alor noștri, lor nu le lăsăm aceea ce ne-au dat www.memoriaoltului.ro 3 ANUL I, NR. 3 MEMORIA OLTULUI MAI 2012 Calendarul Memoriei Oltului – Octombrie • oct. 1590, m. Radu Buzea vel armaș, tatăl celor trei frați Buzești. Înmormântat la Călui. • 2 oct. 1602, moare Stroe Buzescu în urma rănii din lupta de la Teiușani cu nepotul hanului tătar. Este înmormântat la biserica din Stănești Vâlcea. • 25 oct. 1632, în urma luptei de la Plumbuita, Matei Basarab ocupă tronul Țării Românești. • 28 oct. 1688, începe domnia lui C-tin Brâncoveanu. • 1 oct. 1711, Domnitorul Constantin Brâncoveanu termină podul peste Dâmbovița de la Podul Dâmboviței și pune în acel loc o cruce de piatră care s-a păstrat până azi. • 5 oct. 1781, Ilinca Dobrosloveanca termină zidirea bisericii din Reșca. • 27 oct. 1819, m. Marița Pârșcoveanu, fiica vornicului Ștefan Pârșcoveanu și soția lui Iordache Cantacuzino. • 5 oct. 1830, m. Dinicu Golescu. Fusese căsătorit cu Zoe, fata Dumitranei Pârșcoveanu. • 5 oct. 1860, n. la Caracal Dimitrie Petrescu, agronom, tatăl scriitorului Cezar Petrescu. • 10 oct. 1864, n. I. S. Floru, istoric, autor de manuale (Floru-Olt). • 27 oct. 1874, n. la Dioști R-ți profesorul și colecționarul Ilie Constantinescu, fost director al Liceului „Ioniță Asan” din Caracal. • 1 oct. 1880, n. la Zvorsca-Romanați g-ralul amiral Petre Bărbuneanu (Memoria Oltului, nr. 5/2012). • 2 oct. 1880, n. Craiova g-ralul N. M. Condiescu, președinte al Societății Scriitorilor Români, înmormântat la moșia sa Grozăvești-Romanați la 15 iunie 1939. • 22 oct. 1880, m. Șt. Protopopescu,om politic liberal, fondatorul Școlii nr. 2 Slatina, frate cu Pake, primarul capitalei. • 21 oct. 1881, n. la Slatina Demetru D. Stoenescu, jurist. • 15 oct. 1883, inaugurarea Școlii de Agricultură de la Strehareți lângă Slatina. • 26 oct. 1884, n. C. Șaban Făgețel, gazetar, animator al vieții culturale din Craiova. • 1 oct. 1885, apare la Slatina prima revistă pentru copii din România -„Amicul Copiilor”. • 10 oct. 1888, apare la Slatina ziarul „Oltul”. • 10 oct. 1888, ia ființă gimnaziul „Ioniță Asan” din Caracal, un rol important având D. Cezianu. • 14 oct. 1888, n. g-ralul Aurel Aldea la Mihăești. 4 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 3 MAI 2012 MEMORIA OLTULUI • 14 oct. 1894, n. Ilie Popescu Spineni, jurist , romanist, istoric. • 28 oct. 1897 ,m. la Mirila. Romanați Gheorghe Chițu, om politic, fost primar al Craiovei. • 30 oct. 1899, apare la Caracal ziarul „Caracalul”. • 21 oct. 1900, n. Neda Marinescu, fizician la Grădinile-Romanați. • 25 oct. 1902, n. Dăneasa cărturarul Dumitru Popovici. • 14 oct. 1903, n. la Caracal pictorul Ion Musceleanu. • 23 oct. 1905, apare „Gazeta Balșului”. • 25 oct.