COMUNA UNGHENI CONSILIUL LOCAL UNGHENI JUDEȚUL IAȘI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI UNGHENI ÎN PERIOADA 2014-2020

Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni în perioada 2014-2020

Primăria comunei Ungheni Tel.: 0232-295333; Fax: 0232-295333 [email protected]

Elaborat de SC Macroconsult Proiect SRL împreună cu factorii intreresați din Comuna Ungheni, Jud. Iași Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

CUPRINS

Nr. capitol Demunire capitol Nr. pagina I. Introducere 4 II. Scurtă prezentare a strategiei comunei Ungheni 6 II.1 Cadru general 6 II.2 Obiective principale 6 III. Prezentarea comunei Ungheni şi a poziţiei geografice 8 III.1 Suprafaţa teritoriului pe care se desfăşoară comuna 9 III.2 Scurt istoric 9 IV. Cadru general 15 V. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale 22 V.1 Populaţia comunei Ungheni 22 V.2 Forţa de muncă 26 VI Sectorul social 28 VI.1 Educaţia 28 VI.2 Sănătatea 31 VI.3 Servicii sociale 31 VI.4 Viaţa culturală 31 VI.5 Comerţ 33 VI.6 Politica de taxe 35 VI.7 Religii şi tradiţii 37 VII Infrastructura comunei Ungheni 39 VII.1 Infrastructura de transport 39 VII.2 Infrastructura de utilităţi 39 VIII Cadru strategic general al dezvoltării comunităţilor rurale din România 47 VIII.1 Context European 47 VIII.2 Context naţional 51 VIII.3 Planul de dezvoltare regională N-E – orizont 2014-2020 53 IX Analiza SWOT 56 IX.1 Prezentarea metodologiei analizei SWOT 56 IX.2 Analiza SWOT a comunei Ungheni 68 IX.3 Analiza riscurilor 74 X Strategia de dezvoltare socio-economică a comunei Ungheni 83 X.1 Obiectivele strategiei locale de dezvoltare 83 X.2 Fundamentarea nevoilor pentru a putea fi acoperite prin PNDR 94 X.3 Planul local de acţiune pentru dezvoltarea durabilă 107 X.4 Surse de finanțare 116 X.5 Lista cu abrevieri 124 XI Bibliografie 125

2 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Mesaj din partea primarului comunei Ungheni

Dragi cetăţeni, De la început am fost conştient că Administraţia Locală are obligaţia să propună comunităţii programe pentru reabilitarea zonei. În aceste condiţii, de când mi-aţi acordat încrederea dumneavoastră am făcut tot ce mi-a stat în putinţă să modernizez această comună şi să o aduc la nivelul demn de Uniunea Europeană. În contextul unei analize ample se poate observa că factorul uman a fost elementul principal care a urmărit identificarea oportunităţilor şi tocmai de aceea vreau să vă mulţumesc că m-aţi sprijinit şi m-aţi ajutat de fiecare dată să găsesc atât punctele tari sau slabe, cât şi ameninţările şi oportunităţile din localitatea pe care o reprezentăm cu mândrie. În calitate de primar al comunei Ungheni sunt determinat să continui şi în perioada 2014-2020 procesul de transformare al comunei într-o comunitate modernă care să promoveze cu mândrie valorile europene, fie că vorbim de incluziune socială, dezvoltare durabilă sau accesul tututor la educaţie, sănătate, demers în care doresc să îi antrenez pe toţi cetăţenii. Astfel, vă invit să parcurgeţi această strategie ca pe o carte de vizită a comunei noastre şi ca o expresie a ambiţiilor unei comunităţi care priveşte optimist către un viitor european. Ca primar al comunei Ungheni vă mulțumesc că m-ați sprijinit până acum și am încredere totală că și de acum înainte vom forma o adevarată echipă și împreună vom sărbători finalizarea oricărui proiect evidențiat în strategia de dezvoltare locală.

Primar comuna Ungheni, Marcu Iulian

3 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

I. INTRODUCERE

Prezentul document este realizat la solicitarea reprezentanţilor comunei Ungheni din judeţul Iaşi şi reflectă atitudinea locuitorilor cu privire la prioritatea de dezvoltare a Administraţiei Locale pe următorii 7 ani. Strategia de dezvoltare economică, durabilă reprezintă cadrul pentru o viziune pe termen lung asupra dezvoltării durabile, în care creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia mediului merg mână în mână şi se sprijină reciproc; reprezintă un instrument care urmăreşte stabilirea într-o manieră unitară a principalelor obiective de dezvoltare, acţiunile prioritare pentru atingerea acestora şi principalii actori şi rolurile acestora. Abordarea integrată a acestor aspecte va conduce la o mai bună coordonare a actorilor locali şi intervenţiile acestora şi rezolvarea mai eficientă a problemelor de dezvoltare economico-socială. Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor. Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni reprezintă instrumentul de lucru al administraţiei publice locale şi este agreat de întreaga comunitate locală. Astfel se va orienta gândirea, decizia şi acţiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor. Totodată prin acest mijloc se vor evita abaterile datorate urgenţelor, avantajelor şi dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente. În aceste condiţii, toţi factorii interesaţi de progresul economico-social al comunei vor beneficia de acest ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare, prin care se indică atât direcţiile de dezvoltare specifice, cât şi acţiunile punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraţiei publice locale. Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de acţiuni pentru că se dorea ca la final strategia de dezvoltare locală să fie în consens cu aspiraţiile locuitorilor comunei Ungheni. Importanţa acestui aspect este

4 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunităţii în implementarea strategiei de dezvoltare locală, cât şi de posibilitatea asumării depline şi conştiente a acesteia. În procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare, administraţia locală lansează procedura de consultare a comunităţii din localitatea Ungheni asupra propunerii finale. Metodologic, prezenta strategie are la bază şi se fundamentează pe următoarele instrumente şi proceduri de lucru: • analiza de conţinut; • analiza de date statistice din surse organizate şi realizate de consultant; • comparaţii de date statistice inseriate şi pe scale evolutive; • interviuri cu factori decizionali şi de opinie din structura domeniilor cheie analizate in cadrul studiului; • analiza SWOT; • interpretari aferente unor studii, rapoarte, cercetări, documente de politică, strategie şi norme acţionale europene, naţionale, regionale, judeţene şi locale. La fel de importantă în procesul de cercetare este validitatea internă şi externă pentru că se prezintă concluziile din datele colectate şi se preocupă de ideea, dacă fenomenul cercetat este reprezentativ.

5 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

II. Scurtă prezentare a strategiei comunei Ungheni

II.1. Cadrul general Strategia de dezvoltare economică şi socială a comunei Ungheni a fost realizată de SC MACROCONSULT PROIECT SRL împreună cu echipa de lucru a Administraţiei Publice Locale a comunei Ungheni. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe lângă multiple avantaje şi o gamă largă de responsabilităţi, trebuie să se respecte regulile şi principiile europene, lucru care nu este întotdeauna uşor. De asemenea, calitatea de membru cu drepturi depline nu conferă automat şi certitudinea unei dezvoltări sociale şi economice. Responsabilitatea acestei dezvoltări o avem noi prin strategiile, programele şi proiectele pe care va trebui să le implementăm corect şi cu rezultate clare, cuantificabile în indicatorii macroeconomici. Pentru atingerea obiectivelor asumate prin negocierile de aderare, România trebuie să implementeze o politică regională descentralizată, în care rolul major îl au autorităţile regionale şi locale. Aceste autorităţi trebuie să folosească noile oportunităţi şi fonduri pentru a dezvolta zona pe care o gestionează.

Loc de desfăşurare Locul de desfăşurare al proiectului este comuna Ungheni, judeţul Iaşi, regiunea Nord-Est.

II.2. Obiective principale Obiectivul general strategic de dezvoltare durabilă este transformarea sustenabilă a comunei şi creşterea capacităţii sale economice, astfel încât acesta să devină un centru de referinţă în domeniile economice şi de investiţii din punct de vedere ecologic, precum şi un centru regional cultural, de învăţământ şi turistic.

6 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Obiective principale:  Dezvoltarea climatului economic;  Dezvoltarea infrastructurii de bază;  Dezvoltarea resurselor umane;  Îmbunătăţirea calităţii mediului;  Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei;  Creşterea capacităţii administrative.

Beneficiarii direcţi  Administraţia Publică Locală a comunei Ungheni;  Parteneri locali şi instituţii ale comunei Ungheni;  Agenți economici și ONG-uri care acționează în comuna Ungheni;  Locuitorii comunei Ungheni.

Echipa de lucru Problemele au fost identificate, selectate şi prioritizate de către un Grup de Lucru al Consiliului Local, ţinând cont de datele existente şi de sondarea nevoilor populaţiei. Grupul de lucru a fost constituit din următorii:  din partea Autorităţii Publice Locale a comunei Ungheni: Primar: Marcu Iulian Secretar comună: Juverdeanu Gelu Viceprimar: Zaharia Gheorghe Iulian Contabil: Răduianu Cristina Mihaela

Bibliotecar: Ilie Tinca

7 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

III. Prezentarea comunei Ungheni şi a poziţiei geografice Comuna Ungheni este situată în partea de est a judeţului Iaşi, la o distanţă de 21 km de municipiu, pe drumul ce merge de la Iaşi la Chişinău. În partea de est comuna e limitată de râul Prut, care o desparte de oraşul Ungheni din Republica Moldova. Colectivităţi învecinate comunei Ungheni: - comuna Golăesti la nord; - Republica Moldova la est; - comuna Țuțora la sud; - comuna Holboca la vest.

În anul 1904 comuna Bosia, plasa Branişte apare cu satele Bosia-Bereşti, Ungheni şi Mânzăteşti. Mai târziu, în 1914 satele Bosiei (Bosia, Bereşti, Ungheni, Mânzăteşti, cătunul Marhonda) aparţineau comunei Ungheni. Din anul 1930 comuna are componenţa actuală. Cronicile vremii povestesc că Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, s-a întalnit în anul 1710 cu Seremet, vestit general rus din timpul ţarului Petru cel Mare, în "Branştea de la Ţoţora", adică la curtea boierului ce-şi avea clădirile pe locul de astăzi al Ungheniului.

8 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

III.1. Suprafaţa teritoriului pe care se desfăşoară comuna Comuna Ungheni se compune din 4 sate şi anume: Bosia - reşedinţă, Ungheni, Mânzăteşti şi Coada Stâncii. La nivelul anului 2013, suprafaţa comunei Ungheni se prezintă astfel: - Suprafața: 4162 ha; - Intravilan: 632 ha; - Extravilan: 3530 ha; - Teren agricol (arabil, pajisti, vii): 2060 ha; - Gospodarii: 1204.

III.2. Scurt istoric

Județul Iași este situat în partea central-estică a regiunii, în bazinele mijlocii ale râurilor Prut și Siret. Municipiul Iași, a deținut rolul de capitală a Principatului Moldovei din 1568 până în 1859. Este cel mai mare oraș din regiune, fiind un important centru universitar având 11 insituții de învățământ superior, aici funcționând și prima universitate din România (1860). Tot aici, este dezvoltat un importat nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale. În Iași se află cel mai mare lăcaș de cult ortodox din România – Catredrala Mitropolitană (1840-1880), precum și numeroase mânăstiri fortificate aflate pe lista monumentelor istorice de importanță națională. Populația județului trăiește în proporție de 44,7% în mediul urban (dintre care 36,4% în municipiul Iași). Comunele cu cei mai mulți locuitori sunt: Holboca, Miroslava, Ciurea, Tomești, Belcești și Deleni. Comuna Ungheni aparţine județului Iasi, Moldova, România. Comuna este situată pe malul vestic al Prutului, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova. Reşedinţa comunei este localitatea Bosia. Începând din aprilie 2004, comuna face parte din Zona Metropolitană Iaşi. Istoria acestor locuri ne arată că, în timp, aşezările ce se găsesc unite într-o comună au luat naştere ca urmare a stabilirii unor vechi nuclee de agricultori care lucrau aceste

9 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 pământuri. Cele mai vechi însemnări cunoscute despre aceste locuri sunt cele legate de satul Ungheni. Astfel într-un uric de la Alexandru cel Bun din anul 1429 se pomeneşte despre "Unghiul îngust". Profesorul Costachescu spune ca acest Unghi îngust, probabil un cot al Prutului, a dat denumirea satului Ungheni de astăzi. În alte acte din anul 1442, Ştefan Voievod al Moldovei întăreşte Martei, soţia boierului Mihu-Andronic, două iezere între Prut şi Jijia și poienile ce se ţin de Unghiul (satul Ungheni de astăzi), care pe atunci forma o singură aşezare cu Unghiul din Basarabia.

Cercetând denumirile satelor din stânga şi dreapta Prutului constatăm o simetrie uimitoare, ca şi cum râul ar fi tăiat în două localităţile, ele purtând acelasi nume: Sculeni, Ungheni. La această regulă Bosia face excepţie, în dreptul Bosiei aflându-se Mânzăteşti. Aceasta pentru că, în trecut satele Bosia, Bereşti şi Marhonda formau de fapt Mânzăteştii Vechi.

10 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Satul Bosia

Numele satului Bosia se intrezăreste în registrul de stare civilă pe la 1850, când se pomeneşte de un locuitor din Bosia, probabil de la numele unei familii (Bosie) cu o oarecare influenţă în regiune.

În "Dicţionarul geografic al Romaniei" din 1898, alcătuit şi prelucrat de George Ivan, se spune că: "Bosia este o comună rurală în mijlocul plăşii Braniştea, judeţul Iaşi, situată pe şesul Prutului, al Jijiei şi pe coastele dealului Mânzăteşti. E formată din satele Bosia, Marhonda, Mânzăteşti, Bereşti şi Ungheni pe o suprafață de 1964 ha. Are o populație de 264 de familii sau 1376 de locuitori, români care se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor, iar in timpul iernii fac rogojini şi cociuge. Mare parte din teritoriul acestei comune este mlăştinos din cauza inundărilor Prutului şi Jijiei. Are trei biserici, doi preoţi, doi cântăreţi, o şcoala şi o moară cu aburi." Centru administrativ al comunei Ungheni, satul Bosia are peste 1.900 de locuitori, 725 de gospodării şi 540 de locuințe. Aici funcţionează o şcoală gimnazială, o gradiniţă, o biserică, un dispensar de medicină umană şi un dispensar de medicină veterinară.

11 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Satul Ungheni

Despre existența satului Ungheni sunt date permanente între anii 1443 şi 1858. Satul, împreună cu Bereşti şi Mânzăteşti a aparţinut când mănăstirii Galata, când mănăstirii Sfântul Sava. La începutul secolului al XVIII-lea satul se afla în calea drumurilor comerciale care făceau legatura cu alte târguri şi orașe, care legau Moldova de Rusia.

În anul 1868 începe construirea căii ferate Iaşi-Ungheni Târg din Basarabia, a gării, podului metalic peste Prut şi refacerea drumului Iaşi-Ungheni. Satul devine punct de frontieră şi cunoaşte o dezvoltare importantă. Satul Ungheni are aproape 700 de locuitori, 240 de gospodării şi 205 locuinţe, o şcoală primară, o grădiniţă, o biserică, o gară.

Satul Mânzăteşti Terenul satului Mânzăteştii Vechi (astăzi Bosia) era proprietatea Mănăstirii Sfântul Sava din Iaşi, iar primii locuitori ai acestui sat au fost pescari. În urma unor inundaţii mari, satul a fost părăsit şi locuitorii s-au aşezat pe dealul Mânzăteştilor, constituind satul

12 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Mânzăteştii de pe Deal. Unindu-se cu Mânzăteştii de sub Deal au format apoi actualul sat Mânzăteşti.

Satul Mânzăteşti este amintit pentru prima oară într-un document din anul 1583 septembrie 15, când Petru Schiopul Voievod milueşte şi întăreşte Mănăstirii Galata un sat Mânzăşti pe Jijia, sat care înainte a fost domnesc şi a fost dat încă din timpul lui Iancu Sasu Mănăstirii Galata. Mai sunt o serie de acte domneşti de la Ieremia Movilă, Radu Mihnea, Ștefan Voievod din anii 1588, 1596, 1598, 1612, 1618, acte amintite în vechile documente ale Mănăstirii Galata şi în care este pomenit satul Mânzătești. În sat sunt peste 860 de locuitori, 300 de gospodării, 270 de locuinţe, o şcoala gimnazială, o gradiniţă şi o biserică.

Satul Coada Stâncii Coada Stâncii apare cu aceasta denumire în a doua jumatate a secolului al XIX-lea. În hotărnicia Mânzăteştilor se menționeaza "satul Ocenicii ce-i zic acum şi satul Coada Stâncii". Ocenicii erau vechii ţărani care lucrau aceste pământuri domneşti, care s-au aşezat aici, la coada dealurilor. Se presupune că în urma unor alunecări de pământuri, care au lăsat dealurile golaşe şi stâncoase, satul şi-ar fi luat denumirea de Coada-Stâncii. Satul a aparţinut de comuna Holboca până la primul război mondial, apoi până în anul 1930 de comuna

13 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Golăeşti, când trece la comuna Bosia. În prezent satul are aproape 650 de locuitori, peste 200 de locuinţe şi 270 de gospodării. Î n sat funcţionează o şcoala primară şi o gradiniţă.

IV. Cadrul natural Din punct de vedere geografic, teritoriul județului Iași este situat în partea de nord- est a României și central-estică a Moldovei, între paralelele 46°50’ și 47°36’ latitudine nordică și între meridianele 26°33’ și 28°07’ longitudine estică. Județul Iași are ca vecini județele: Botoșani la nord, Suceava la nord-vest, Neamț la vest și Vaslui la sud. Spre est, râul Prut formează granița între țara noastră și Republica Moldova.

Din punct de vedere administrativ, județul Iași are în componența sa 2 municipii: Iași și Pașcani, 3 orașe: Târgu-Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei; 93 comune și 418 sate. Municipiul Iași este cel mai important oraș din Moldova și unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Are cea mai veche universitate (1860) din țară și până la Unirea Principatelor Române, în 1859, avea aceeași importanță ca și Bucureștiul. Ca mărime, județul Iași este al 23-lea județ ca mărime din România.

14 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Judeţul Iaşi – sursa ADR NE

Suprafața totală a județului Iași este de 5.475,58 km2, reprezentând 2,3% din terioriul țării și 14,86% din suprafața totală a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din care: 69,45% suprafață agricolă: 17,82% suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, 2, 54% suprafață cu apă și bălți 10,19% terenuri cu altă destinație.

Din punct de vedere hidrografic, Judeţul Iaşi este acoperit de 2 bazine hidrografice – Prut şi Siret; toate datele legate de aceste bazine sunt raportate Direcţiei Apelor Siret-Bacău şi Direcţiei Apelor Prut-Iaşi. Sub raportul resurselor hidrologice, teritoriul Iaşi se caracterizează printr-o zonă centrală deficitară, încadrată spre vest şi est de sectoarele străbătute de râurile Moldova, Siret şi Prut, care prezintă unele disponibilităţi. Din cantitatea totală a precipitaţiilor atmosferice căzute într-un an mediu, care este destul de redusă, doar 14-17% alimentează râurile şi lacurile, cea mai mare parte consumându-se prin infiltraţie şi evaporaţie.

15 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Alimentarea principală a râurilor este cea din ploi şi zăpezi care participă la formarea scurgerii cu 85% în sudul Câmpiei Moldovei şi 90-96% în zona înaltă din nordul şi sudul judeţului. Lungimea reţelei hidrografice din judeţul Iaşi este de 2.322 km, iar densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,42 km/km2. Din densitatea totală a arterelor hidrografice de 1,5 km/km2 numai 30% au o scurgere permanentă, celelalte fiind semipermanente şi intermitente. Pe teritoriul Iaşi, bazinele hidrografice ale râurilor Prut, Bârlad şi Siret ocupă suprafeţele de 3. 551 km2, respectiv 1.031 km2 şi 912 km2.

Resursele de apă ale judeţului Iaşi

Din punct de vedere climatologic, teritoriul județului Iaşi aparţine în cea mai mare parte sectorului cu climă continentală şi parţial districtelor de nord şi sud ale ţinutului climatic al podişului Moldovei şi al depresiunii Jijia. Dintre componentele peisajului geografic, relieful de dealuri, de podiş, ariile depresionare, inclusiv culoarele de văi principale, joacă un rol deosebit în crearea de diferenţieri în câmpul de repartiţie teritorială a caracteristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunţată nuanţă de continentalitate influenţată iarna de anticiclonul continental termic eurasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul dinamic al Azorelor. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord-est şi nord. Secetele, brumele târzii de primăvară şi timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoţite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental. Trăsăturile circulaţiei generale a atmosferei sunt condiţionate de advecţia aerului maritim din vest, care este continentalizat, şi a celui continental de nord-est, est şi nord. Sunt frecvente pătrunderile de aer din părţile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei.

16 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Diversitatea condiţiilor pedo-climatice şi oro-hidrografice ale judeţului Iaşi au determinat instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate şi de origini diferite. Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere în vest şi sud şi zonei de silvostepă în nord-est, sud-est şi extremitatea sudică. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat datorită tranziţiilor difuze, pătrunderii adânci a văilor în podiş şi modificărilor antropice. Elementele faunistice ale judeţului Iaşi sunt strâns legate de specificul învelişului vegetal, putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei, stepei luncilor, precum şi o faună acvatică. Condiţiile oro-fito-climatice au determinat o desfăşurare zonală şi chiar o uşoară etajare a pricipalelor tipuri de soluri din judeţul Iaşi. Defrişarea, procesele erozionale au determinat degradarea, în diferite stadii, a solurilor şi scăderea corespunzătoare a posibilităţilor de folosire a acestora. Potrivit Sistemului Român de Taxonomie pe teritoriul judeţului Iaşi au fost identificate 7 clase de soluri: clasa Protisolurilor, clasa Cernisolurilor, clasa Lovisolurilor, clasa Pelisolurilor, clasa Hidrisolurilor, clasa Salsodisolurilor şi clasa Antrisolurilor, 17 tipuri de sol, cu separarea a peste 100 de subtipuri, divizate în numeroase categorii detaliate în funcţie de proprietăţile lor, de capacitatea productivă şi măsurile de menţinere şi ridicare a fertilităţii. Din suprafaţa cartată pedologic a judeţului, 20,68% aparţine Protisolurilor, 52,89% Cernisolurilor, 13,35% Luvisolurilor, 0,04% Pelisolurilor, 2,41% Hidrisolurilor, 1,60% Salsosolurilor şi 9,03% Antrisolurilor, conform datelor furnizate de Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Iaşi. Datorită caracteristicilor condiţiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, aciditate, inundabilitate, tasare. La nivelul judeţului Iaşi se constată o deterioare a tuturor factorilor de degradare a solului, fenomenele de eroziune şi alunecările de teren accentuându-se faţă de fenomenele de defrişare. Teritoriul comunei Ungheni este format din o parte de dealuri, pe care sunt situate satele Mânzăteşti şi Coada Stâncii, şi o parte de șes, cu lunca Jijiei şi a Prutului, pe care sunt înşirate celelalte două sate.

17 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Suprafaţa solului e formată din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la şes, şi argilo- calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului pe şes este bogaţia în materii fertile, iar la o parte din dealuri, în regiunea Coada Stâncii, este instabilitatea, care a dat naştere la dese alunecări. Terenurile arabile de pe şes sunt proprii culturii tuturor plantelor agricole: porumb, cartofi, floarea-soarelui şi în special zarzavaturilor. Dealurile sunt proprii culturilor de păioase - orz, ovaz - şi leguminoase - mazare şi linte. În regiunea dealurilor sunt vii şi livezi de pomi. Apele de suprafaţă constituie caracteristica teritoriului comunei. Pe lângă apele curgătoare ale Prutului şi Jijiei, există un număr de bălţi, alimentate din apele meteorice şi revărsărea apelor curgătoare, fiind o regiune de şes cu altitudine de 30m. Stratul de apă freatică se află la 5-6 m adâncime.

Harta fizico-geografică a comunei Ungheni

18 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Comuna Ungheni este situată într-o regiune cu climă temperată, condiţiile climatice fiind favorabile dezvoltării agriculturii: presiunea atmosferică, cantităţile de precipitaţii şi temperaturile aerului permit cultivarea cerealelor, legumelor şi pomilor fructiferi. Comuna face parte din Grupul de Acţiune Locală (GAL) ”Stefan Cel Mare”, judeţul Iaşi.

Teritoriul GAL „Ștefan Cel Mare”

În ciuda resurselor și oportunităților de dezvoltare existente, sub aspectul productivității, comunele din teritoriul GAL sunt caracterizate printr-o slabă eficienţă economică. Creşterea contribuţiei teritoriului la economia judeţeană şi regională presupune realizarea de investiții în câteva direcţii majore de acţiune, respectiv:

19 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

- investiţii în direcţia valorificării potenţialului turistic al zonei, dezvoltarea în special a ecoturismului, crearea de infrastructură pentru cazare, masă şi agrement; - investiţii în scopul diversificării activităţilor economice din teritoriu în vederea creării de locuri de muncă, sprijinirea populaţiei din zonă şi a lucrătorilor în domeniu în vederea realizării de infrastructuri şi servicii legate de turism cu beneficii asupra nivelului de trai şi calitatea vieţii acestora; - investiţii în dezvoltarea calităţii resurselor umane în vederea creşterii gradului de ocupare a persoanelor din comunele incluse în zonă. Rezultatele cumulate ale acestor direcţii de acţiune vor contribui pe termen mediu şi lung la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale populaţiei rurale şi creşterea atractivităţii teritoriului. Pentru atingerea acestui deziderat, Grupul de Actiune Locala va urmări în cadrul strategiei de dezvoltare locală integrată îndeplinirea următoarelor obiective specifice: - Dezvoltarea competitivităţii şi durabilităţii sectorului agricol; - Exploatarea durabilă a resurselor locale; - Promovarea calităţii mediului în zonă; - Dezvoltarea pieţei pentru produsele sectorului agricol; - Crearea de noi locuri de muncă, în condiţiile respectării principiului egalităţii de şanse; - Susţinerea dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone, prin creşterea nivelului de trai al populaţiei, avându-se în vedere şi menţinerea tinerilor în zonă; - Promovarea cooperării naţionale şi transnaţionale în regiune. - Cercetarea ştiinţifică, pentru promovarea de noi tehnologii.

20 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

V. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale

V.1. Populaţia comunei Ungheni Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2012, comuna Ungheni, are o populaţie stabilă de 4.404 persoane, ce reprezintă un procent de 0,5% din populaţia judeţului Iaşi şi 1,0% din populaţia metropolitană Iaşi. Din totalul populaţiei stabile la 1 ianuarie 2012, de la nivelul comunei, 50,7% este reprezentată de populaţia de sex masculin şi 49,3% de populaţia de sex feminin. Densitatea populaţiei în anul 2012, în comuna Ungheni, este de 91,3 loc/kmp, la nivelul întregului teritoriu (48,26 kmp). Faţă de anul 2005, efectivul populaţiei din comuna Ungheni a crescut cu 6,7%, până în anul 2012. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru 4,31% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (95,18%). Pentru 4,31% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

Populaţia tânără (0-14 ani) reprezintă 18,5% din totalul populaţiei comunei Ungheni, populaţia adultă (15-64) reprezintă 65,3%, iar populaţia vârstnică (de peste 65 ani) reprezintă 16,2%. Potrivit acestor valori se poate spune că populaţia comunei Ungheni este în curs de îmbătrânire. Vârsta medie a persoanelor din comuna Ungheni este 38,7 de ani, la

21 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 nivelul anului 2012. Raportând numărul persoanelor vârstnice din comuna Ungheni, de 65 ani şi peste, la numărul de persoane tinere, de până la 14 ani, inclusiv, se obţine un raport de îmbătrânire demografică de 873,8‰, ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 874 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani sau peste. Valoarea raportului de îmbătrânire demografică de la nivelul comunei este peste nivelul înregistrat în Zona Metropolitană Iaşi (734,2‰) şi în judeţul Iaşi (710,4‰).

La nivelul comunei Ungheni, raportul de dependență demografică este de 531,8‰, ceea ce reprezintă că la 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 64 ani corespund aproximativ 2,6 persoane tinere și vârstnice, din care 1,4 persoane sunt tinere, cu vârsta de 0-14 ani.

22 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Datorită poziţionării în zona metropolitană Iasi, structura pe vârste a populaţei în comuna Ungheni se prezintă astfel:

Valoarea raportului de îmbătrânire demografică de la nivelul comunei este sub nivelul înregistrat în Zona Metropolitană Iași (734,2‰) și în județul Iași (710,4‰).

Rata natalităţii este de 13,9‰ ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane revin 13,9 născuţi vii, în comuna Ungheni în anul 2012. Conform INS, în anul 2009, în comuna Ungheni se observă cea mai scăzută rată a natalităţii de 8,5 ‰, urmând apoi o creştere bruscă, ajungând la 11,0‰, în anul 2010.

23 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Condiții de locuire Fondul de locuinţe din comuna Ungheni era de 1.332 locuinţe, la sfârșitul anului 2012, ceea ce reprezintă 0,9% din fondul de locuinţe de la nivel metropolitan. În perioada 2005-2012 fondul de locuinţe din comuna Ungheni s-a majorat cu doar 2,9%, în condiţiile în care zonele rezidenţiale de pe teritoriul metropolitan au cunoscut o dezvoltare accelerată, în perioada 2008-2010. Raportând suprafaţa totală locuibilă existentă la numărul de locuinţe existente la finalul anului 2012, se obţine o suprafaţă locuibilă per locuinţă de 40,1 mp/locuinţă la nivelul comunei, cu 1,4 mp peste valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane (38,7 mp/locuinţă). Raportând la volumul populaţiei stabile din comună, suprafaţa locuibilă per persoană este de 12,1 mp/persoană, în anul 2012, cu 1,5 mp sub nivelul metropolitan (13,6 mp/pers.). Condiţiile de locuire sunt evidenţiate și de gradul de racordare la rețelele de utilități publice sau de dependințele existente ale locuințelor.

24 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Din acest punct de vedere, la nivelul comunei Ungheni, conform datelor Recensământului populaţiei și locuinţelor realizat în anul 2011, 15,6% locuinţe beneficiază de alimentare cu apă potabilă, 14,7% locuinţe au instalaţie de canalizare, 88,8% locuinţe au instalaţie electrică, 14,8% locuinţe au încălzire centrală, 85,2% au bucătărie în locuinţă și 6,2% au baie în locuinţă.

25 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

V. 2. Forţa de muncă În prezent, populaţia este ocupată preponderent în agricultură, confecţionare tâmplărie şi mobilier, cu statut de lucrător pe cont propriu şi lucrător familial neremunerat. Adaptarea la cerinţele pieţei muncii este dificilă, principala opţiune pentru tineri este emigrarea către statele vest-europene, în comuna noastră înregistrându-se un procent mare al emigrării forţei de muncă, în special populaţia tânără (preponderent Italia, Spania). Cei mai mulţi dintre aceştia au intenţia declarată de a reveni în ţară pentru a realiza investiţii, concretizate în construcţia unei locuinţe şi deschiderea unor microîntreprinderi sau întreprinderi mici şi mijlocii. Suprafaţa fondului funciar a comunei Ungheni este de 4.826 ha. Din totalul suprafeţei fondului funciar Zonei Metropolitane Iaşi (110.969 ha), comuna Ungheni reprezintă un procent de 4,3%, iar din totalul suprafeţei judeţului Iaşi (547.558 ha) reprezintă 0,9%, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, pentru anul 2012. Terenurile agricole ale comunei Ungheni, reprezintă 78,1% (3.767 ha) din suprafaţa totală a comunei, 0,5% din suprafaţa agricolă a Zonei Metropolitane Iaşi şi 1,0% din suprafaţa agricolă a judeţului Iaşi.

26 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Terenurile neagricole ale comunei Ungheni, în anul 2012, reprezintă un procent de 21,9% (1.059 ha) din suprafaţa totală a fondului funciar. Terenurile arabile din comuna Ungheni au o suprafaţă de 2.297 ha şi reprezintă 61,0% din suprafaţa terenurilor agricole, păşunile reprezintă 31,0% (1.158 ha) , fâneţe 6,6% (247 ha) şi viile 1,7% (65 ha)., Principalele culturi cultivate sunt cele de porumb, plante de nutreţ, grâu și secară și legume. Poziția geografică, zona metropolitană a Iaşului, punctul de frontieră sunt atuuri pentru dezvoltarea pensiunilor agroturistice.

27 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

VI. Sectorul Social

VI.1. Educaţia La nivelul comunei Ungheni funcţionează câte o şcoală în fiecare sat şi câte o grădiniţă. Învăţământul primar şi gimnazial este susținut, pentru cei peste 410 elevi, prin două şcoli primare (în satele Ungheni şi Coada Stâncii) şi două şcoli gimnaziale (în satele Bosia şi Mânzăteşti). Din totalul unităţilor şcolare doar 2 prezintă sisteme de încălzire centralizată. Populaţia școlară din comuna Ungheni, în anului 2012, este de 509 elevi, din care 111 (19,5%) sunt copii înscriși la grădiniţă, iar 398 (80,5%) sunt elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial. Raportat la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi, comuna Ungheni deţine un procent de 0,9% din totalul copiilor înscrişi la grădiniţă şi un procent de 1,2% din totalul copiilor înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial. Raportat la anul 2005, în comuna Ungheni se observă o populaţie şcolară mai scăzută în anul 2012 cu un procent de 9,2%. Cel mai ridicat număr al populaţiei şcolare a fost înregistrat în anul 2007, urmând apoi o scădere continuă.

28 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Unităţile școlare din comuna Ungheni deţin 23 săli de clasă şi cabinete, 43 PC-uri

și o sală de sport, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Raportând numărul de elevi la numărul de săli de clasă şi cabinete se observă faptul că un număr de 22,1 elevi revin la o sală de clasă, în comuna Ungheni, în anul 2012. În comuna Ungheni își desfășurau activitatea 33 de cadre didactice, în anul 2012, revenind 15,4 elevi la un cadru didactic, puţin sub valoarea medie de la nivel metropolitan, de 16 elevi la un cadru didactic. Raportat la anii anteriori, se observă că numărul de cadre didactice din comuna Ungheni a rămas acelaşi. În comună, de-a lungul timpului s-a încercat modernizarea clădirilor în care funcţionează şcolile, efort susţinut, în mare parte, din fonduri proprii:

- modernizarea școlii Bosia prin construirea de grupuri sanitare în interiorul clădirii; - dotarea școlii de la Bosia cu o instalaţie de încălzire centrală cu o centrală nouă pe lemne cu gazeificare. Actualmente, pe timp de iarna este nevoie de facut 12 focuri în tot atâtea sobe, iar o mare parte din spaţii rămân neîncălzite şi improprii desfăşurării procesului de învăţământ. Se vor definitiva lucrările la o grădiniţă construită cu fonduri de la Banca Mondială.

29 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

În perioada următoare de planificare sunt prevăzute investiţii pentru modernizarea tuturor şcolilor din comună mai ales din punct de vedere sanitar și termic. Toate școlile vor avea în 2020 toalete în interior cu apă curentă şi sisteme centralizate de încălzire. Se vor demara lucrări pentru proiectul ”Case pentru specialişti” în mediul rural dacă se constată că se va menţine acest program de investiţii în politica naţională de investiţii. Specialistii vizaţi sunt: profesori calificaţi, medici, medici veterinari, farmacişti. Baza sportivă. Beneficiază de o infrastructură modernă, vestiare, cabine arbitri, duşuri etc. A fost realizată cu fonduri de la Guvernul Romaniei şi este foarte utilă pentru realizarea de manifestări sportive. Aici îşi desfăşoară meciurile şi antrenamentele echipa de fotbal de seniori şi juniori a comunei.

Perspective pentru anii 2014-2020: - alcătuirea unei echipe puternice care să evolueze în liga a 4-a şi chiar să promoveze în liga a 3-a; - modernizarea tribunelor și dublarea capacităţilor acesteia; - demararea studiilor de fezabilitate pentru construcţia unei săli de sport şi recreere.

30 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

VI.2. Sănătatea Aplicarea reformei sanitare, care a început în anul 1999, vizând iniţial asistenţa medicală primară a determinat reorganizarea sistemului sanitar. La nivelul comunei Ungheni există un dispensar medical cu sediul în satul Bosia, cu medici de familie, subordonaţi Casei de Asigurări de Sănătate cu care au încheiat contract, un cabinet stomatologic şi o farmacie. La ora actuală, atât în satul reşedinţă cât şi în satele componente, asistenţa medicală profilactico-curativă a populaţiei este asigurată de 3 medici de familie.

Potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, personalul sanitar cu pregătire medicală superioară care asigură serviciile medicale în comuna Ungheni, pentru populaţie era format din 3 medici. Astfel unui medic din comună îi revin 2.202 persoane. Personalul mediu sanitar, în comuna Ungheni, în 2012, era format 3 persoane. În comună, există şi un cabinet medical veterinar.

VI. 3. Serviciile sociale În anul 2012, la nivelul comunei Ungheni sunt înregistraţi 962 pensionari, adică 1,1% din totalul persoanelor pensionate de la nivelul Zonei Metropolitane Iași. 21,8% din populaţia stabilă a comunei este reprezentată de pensionari, pondere ușor superioară celei de la nivel metropolitan, de 21,0%, în anul 2012. În comuna Ungheni 19 de familii (27 persoane) beneficiază de venitul minim garantat, reprezentând 2,2% din totalul Zonei Metropolitane, în anul 2012. O atenţie

31 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

deosebită din partea serviciilor sociale primesc și familiile în care cel puţin un părinte este plecat la muncă în străinătate. În comuna Ungheni sunt înregistrate 85 de familii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate, de 2,4 ori mai multe familii în 2012 decât în anul 2007, în condiţiile în care la nivelul Zonei Metropolitane numărul familiilor în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate s-a dublat.

VI.4. Viaţa culturală Principalele activități culturale se desfașoară în cadrul Centrului Cultural. Clădirea acestei instituții a fost de curând renovată. În cadrul Școlii Bosia activează o trupă de teatru ce a obținut numeroase premii în competițiile la care a participat. Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2012 în comuna Ungheni funcţionau 3 biblioteci, din care doar una era publică. Raportat la numărul total de biblioteci deţinute de Zona Metropolitană Iaşi (180 biblioteci), un procent de 1,7% este deţinut de comuna Ungheni, în anul 2012.

Numărul de volume existente în bibliotecile de la nivel local este de 11.252 bucăţi, în acelaşi an 1.794 de volume fiind eliberate către cititori.

32 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Numărul cititorilor activi din comuna Ungheni, în anul 2012, este de 332 persoane, reprezentând un procent de 7,5 % din totalul populaţiei comunei, acesta fiind inferior procentului de la nivelul Zonei Metropolitane (24,0% ), dar şi celui de la nivelul judeţului Iaşi (21,6%).

VI.5. Economie În comuna Ungheni sunt concentraţi doar 0,01% din agenţii economici activi din punct de vedere economic, la 31.12.2012, din Zona Metropolitană, fiind înregistraţi doar 2 de agenţi economici activi, cu formă juridică de societăţi cu răspundere limitată. Raportat la numărul de locuitori din comună, se înregistrează o densitate de doar 0,5 agenţi economici activi la 1.000 de locuitori, valoare mult inferioară nivelului metropolitan (31,8 agenţi economici activi / 1.000 locuitori). Agenţii economici activi din comuna Ungheni, au obţinut o cifră de afaceri de 135,6 mii RON, adică doar 0,001% din cifra de afaceri obţinută în Zona Metropolitană Iași.

Cifra de afaceri medie per agent economic activ din comuna Ungheni este de 67,8 mii RON/ agent economic activ, mult inferioară valorii de la nivelul Zonei Metropolitane Iași de 940,9 mii RON/agent economic.

33 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Raportând cifra de afaceri obţinută în comună la numărul de angajaţi se obţine o productivitate medie de 67,8 mii RON/angajat, de trei ori mai mică decât valoarea de 166,5 mii RON/angajat de la nivelul Zonei Metropolitane Iași. Principalul domeniu economic din comuna Ungheni este comerţul, după cifra de afaceri obţinută în anul 2012 de către agenţii economici activi din punct de vedere economic. În comună există un complex de clădiri industriale cu sediu administrativ şi anexe care se afla în stare de degradare pe teritoriul Comunei în satul Ungheni în apropierea gării.

Comuna Ungheni doreşte să concesioneze avantajos complexul de clădiri şi suprafaţa de 20000 mp (2 Ha) pe care acestea se află, unui investitor interesat (depozite, bază de producţie) sau în scopuri sociale (centru social).

34 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

VI.6. Politica de taxe Veniturile bugetului local se formează din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de legea bugetară anuală. Impozitele (taxele) reprezintă principala formă a resurselor financiare publice, definindu-se ca o prelevare obligatorie, fără contraprestaţie şi nerambursabilă, efectuată de către contribuabil pentru satisfacerea nevoilor de interes public. Se asimilează la această categorie a resurselor fiscale şi taxele concretizate în sume de bani plătite, în temeiul unor acte normative, de către persoane fizice sau juridice, pentru serviciile prestate acestora de către instituţia publică sau un serviciu public. Impozitele şi taxele locale se aprobă de către Consiliul Local, în limitele şi condiţiile legii. Legea nr. 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare, privind Codul Fiscal şi HG nr. 44/2004 privind normele de aplicare a legii stabilesc cadrul legal pentru impozitele şi taxele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite şi taxe, precum şi modul de calcul şi de plată al acestora. Constituie integral venituri propriii ale bugetelor locale, următoarele resurse financiare: 1. impozitele şi taxele locale, respectiv:  impozitul / taxa pe clădiri;  impozitul / taxa pe teren;  impozitul pe mijloace de transport;  taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;  taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;  concesiuni;  alte taxe locale; 2. amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale; 3. majorările pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale; 4. taxele extrajudiciare de timbru instituite prin Legea nr. 117/1999, cu modificările ulterioare;

35 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

5. amenzile contravenţionale prevăzute de OG nr. 2/2001; 6. venituri din valorificarea unor bunuri (pământ, imobile). La stabilirea impozitelor şi taxelor locale se are în vedere respectarea următoarelor principii: a) principiul transparenţei – prin desfăşurarea acestei activităţi într-o manieră deschisă faţă de public; b) principiul aplicării unitare – care presupune organizarea executării şi executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor Titlului IX din Codul Fiscal şi normele metodologice; c) principiul autonomiei locale – Consiliul Local stabileşte impozitele şi taxele locale în condiţiile Titlului IX din Codul fiscal şi normele metodologice. Calcularea impozitelor şi taxelor pentru clădiri şi terenuri se face avându-se în vedere ierarhizarea funcţională a localităţii, potrivit Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ teritorială a României şi Legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului şi delimitare a zonelor şi stabilirea numărului acestora, atât în intravilanul cât şi în extravilanul localităţilor prin hotărâri adoptate de către Consiliul Local. Veniturile proprii ale bugetelor locale cuprind impozite, taxe şi vărsăminte de venituri de la plătitori agenţi economici şi instituţii publice şi din impozite şi taxe locale de la populaţie şi de la persoane juridice. Veniturile proprii se definesc ca fiind: venituri curente: a) fiscale, b) nefiscale. Veniturile curente fiscale (impozite pe clădiri, impozite pe teren, impozite pe mijloace de transport) reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în cuprinsul bugetelor locale. Ca urmare, aceste termene de plată reprezintă, totodată, şi puncte culminante a încasărilor la bugetul local, deşi cheltuielile administrative sunt regulate. Veniturile curente nefiscale (venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale, venituri din concesiuni şi închirieri, etc.) au pondere mai redusă în bugetul.

36 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Politica fiscală nu poate fi concepută decât ca un amestec între modalităţile de procurare a resurselor şi cele privind destinaţia ce se dă acestor resurse pentru îndeplinirea sarcinilor şi funcţiilor ce revin autorităţilor locale. Rolul esenţial în asigurarea resurselor fiscale locale îl are dezvoltarea locală, care este, în principiu o politică de dezvoltare economică ce îşi concretizează obiectivele în utilizarea şi dezvoltarea resurselor locale, crearea şi menţinerea unui climat de afaceri stabil şi profitabil. Dezvoltarea economiei locale are o influenţă categorică şi asupra creşterii bunăstării membrilor colectivităţii, care împreună cu agenţii economici locali contribuie prin impozite şi taxe locale la realizarea veniturilor fiscale ale colectivităţii locale.

VI.7. Religie si tradiții Religia dominantă în comună este creştin-ortodoxă. Viaţa religioasă este desăvârşită prin existenta a patru biserici ortodoxe. În anul 1858 s-a sfiinţit biserica din Bosia, cu hramul "Sfantul Nicolae".

Biserica din satul Ungheni

37 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

În satul Ungheni există o biserică veche despre a carei zidire nu se cunosc date exacte. Actuala biserica a început să fie construită în anul 1912 şi a fost terminată în anul 1923. Preotul Lupu Gabriel este cel care slujeste la biserica de aici, "Sfântul Ilie". Din datele existente în arhive reiese că în anul 1884 în satul Mânzăteşti exista o şcoală şi o biserică. Acum, pentru cei peste 860 de locuitori, la biserica "Sfântul Nicolae" slujeşte preotul Ciobanu Damian. Biserica din satul Coada Stâncii a fost zidită de Alexandru Ghica în anul 1815. Preotul Petrache Neculai slujește acum la lăcaşul "Sfântul Dumitru". Biserica din Ungheni a fost renovată şi refăcută cu bani de la bugetul local. În perioada următoare se prevede ca şi alte obiective asemănătoare să beneficieze de asemenea lucrări.

38 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

VII. Infrastructura comunei Ungheni

VII. 1. Infrastrucura de transport În anul 1868 începe construirea căii ferate Iaşi-Ungheni pentru a se face legătura cu Rusia. Ungheni a devenit punct de frontieră, s-au construit clădiri pentru unele instituţii: gară, carantina, spitalul. Calea ferată a stimulat activitatea comerciala a zonei. După marea Unire din anul 1918, locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului, obişnuiau să mearga la iarmaroacele şi târgurile care se organizau periodic, făceau schimb de produse, participau la jocuri şi distracții populare. Accesul în comuna Ungheni se poate realiza prin intermediul DJ249A. Distanţa rutieră dintre Iaşi şi Ungheni este de 21,9 km. În ceea ce priveşte tipul de drum, în anul 2013, pe teritoriul comunei Ungheni sunt 8 km de drum judeţean asfaltat, 2,5 km de drum judeţean de piatră, 6 km de drum judeţean de pământ şi 35 km de drum local de pământ, conform datelor furnizate de Primăria Comunei Ungheni. Astfel, din totalul drumurilor locale sunt doar 4 km de drum modernizat (11,4%) şi 20 km (57,1%) de drum iluminat. Din totalul drumului județean din comuna Ungheni, sunt doar 2,3 km drum modernizaţi şi 10 km drum iluminaţi. Municipiul Iaşi reprezintă un nod feroviar important în structura feroviară naţională, comuna Ungheni este slab conectată la reţeaua feroviară fiind una din cele mai îndepărtate localităţi faţă de staţiile CFR din Zona Metropolitană.

VII.2. Infrastructura de utilităţi Alimentare cu energie electrică Pe raza comunei Ungheni există reţea de linii electrice aeriene de înaltă tensiune, tensiune medie şi joasă tensiune. Alimentarea cu energie electrică a comunei Ungheni este realizată într-un procent de 88,8%, existând şi un număr de case care nu sunt branşate la sistemul de iluminat, fiind mai izolate din punctul de vedere al aşezării, iar costul branşării la sistemul de iluminat este foarte mare.

39 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Alimentare cu apă Comuna Ungheni dispune în prezent de reţea de distribuţie a apei potabile. Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile, în anul 2012 este de 4,6 km, însă conform reţelei de distribuţie Apa Vital lungimea reţelei este de 10,8 km. În ceea ce priveşte lungimea reţelei simple de furnizare a apei potabile, în anul 2012, comuna Ungheni (conform operatorului Apa Vital) deţine 1,2% din totalul lungimii reţelei simple de furnizare a apei potabile, la nivel de Zonă Metropolitană Iaşi. Conform Institutului Naţional de Statistică comuna Ungheni deţine 0,6 % din totalul lungimii reţelei simple de furnizare a apei potabile.

Potrivit rezultatelor ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, din totalul locuinţelor existente în comuna Ungheni (1.408 locuințe), 220 locuinţe, adică un procent de 15,6%, sunt alimentate cu apă potabilă.

Canalizare Comuna Ungheni dispune de reţea parțială de canalizare, care este în extindere, la nivelul anului 2012. Conform Rezultatelor ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, din 1.408 locuinţe existente în comuna Ungheni, 207 locuinţe, adică un procent de 14,7%, sunt alimentate la reţeaua de canalizare. 40 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Alimentarea cu gaze Pe teritoriul administrativ al comunei nu există un sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale a comunei. Prepararea hranei se realizează cu sobe de lemne sau cu combustibil lichid, precum şi cu sobe tip aragaz, cu butelii de gaz lichefiat.

Gazoductul Iași – Ungheni va trece la o distanță de 5 km de teritoriul comunei Ungheni

Alimentarea cu caldură Energia termică este asigurată cu sobe cu lemne sau cărbune sau cu combustibil lichid. Se semnalează lipsa centralelor termice performante ca sursă de caldură necesară atât

41 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 a locuinţelor cât şi a obiectivelor social-culturale şi administrative, datorită lipsei sistemului de alimentare cu gaze al comunei.

Telefonie şi cablu TV Comuna Ungheni are o bună acoperire în ceea ce priveşte serviciile de telefonie şi internet. Principalii furnizori de telefonie sunt: Romtelecom, Orange, Cosmote, Vodafone şi RDS & RCS. Furnizorii de telefonie oferă şi servicii de internet mobil. În plus, pe piaţa ieşeană de internet operează, în principal, RCS & RDS, UPC, Romtelecom. Magazinele acestora şi punctele pentru relaţii cu clienţii sunt localizate în municipiul Iaşi, dar serviciile acoperă localităţile metropolitane. Conform datelor oferite de Primăria comunei Ungheni, la nivelul anului 2012, 1.238 din gospodării au abonamente TV, iar 185 dintre gospodării dispun şi de acces la internet prin cablu cu conexiuni de 50-200 MB/s. În cadrul bibliotecii comunale funcţioneaza un centru de informare cu acces gratuit la internet format dintr-o reţea de 5 calculatoare care se dorește extinsă în următoarea perioadă la 10 calculatoare.

Internet - comunicații: De curând a fost montată în comună, pe sediul nou al primăriei, o instalație care asigura internet wireless gratuit pentru 90% din locuitorii comunei. Caracteristicile instalației actuale:

42 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Staţia de bază WBS-2400 este o staţie de bază wireless în bandă largă, care operează în banda de 2,4 GHz fără licenţă. Cu o serie de 6 antene, WBS-2400 folosește tehnologia beamforming Wavion pentru a oferi conectivitate superioară, gamă extinsă şi capacitate crescută. Staţia de bază WBS-2400 este soluţia ideală pentru instalarea de reţele urbane şi rurale Wi-Fi. Bazată pe tehnologia beamforming Wavion oferă câştiguri semnificative de performanţă în ceea ce priveşte gama, debitul de penetrare de interior şi de atenuare a interferenţelor. Acest lucru permite furnizorilor de servicii să ofere servicii Wi-Fi fără a compromite calitatea.

Beneficiile staţiei:

 Gama Superioara - Triplează suprafaţa de acoperire în comparaţie cu alte puncte de acces convenţionale.

 O arie uniformă de acoperire – Tehnologia beamforming Wavion menţine semnale de înaltă calitate în condiţii de NLOS (in afara ariei de acoperiere), permiţând astfel o acoperire uniformă a întregii zone. Acest lucru conferă o mai mare varietate a aplicaţiilor posibile.

43 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

 Creşterea puterii semnalului – Tehnologia SDMA dublează capacitatea staţiei de bază.

 Reducerea interferențelor – Tehnologia Beamforming reprezintă un garant al micşorării nivelului de zgomot şi al interferenţelor pentru utilizatorii acesteia.

 Rentabilitate – Wavion oferă cel mai mic cost pentru serviciile astfel oferite pentru o banda de frecvența nelicențiată.

 Rezistența la condiţii meteo extreme - Robustă şi rezistentă la intemperii IP-67 platforma este concepută pentru a rezista condiţiilor meteorologice extreme.

În urmatoarea perioadă de planificare, 2014-2020, se doreşte modernizarea antenei pentru dublarea traficului de date, care la ore de vârf se dovedește insuficient, tot mai mulți săteni apelând la aplicaţii informatice on-line pentru informare şi vizualizare de materiale audio şi video. Se prevede şi montarea unei antene de capacitate mai mică care să faciliteze şi accesul la internet pentru încă 10% populaţie, care nu poate beneficia de acces la antena mare din cauza unor obstacole naturale.

Infrastructura pentru oferirea de servicii cetăţenilor: Finalizarea sediului nou al primăriei comunei Actualmente acesta se află în stadiul de finalizare în proporţie de 90%. Noul sediu va cuprinde birouri moderne, ghişeu unic, sală de aşteptare, grupuri sanitare, sală de şedinţe multifunctională în care se pot organiza şi alte întâlniri de interes local: adunări, cununii, şedinţe. Se prevede pentru următoarea perioadă construirea unui cămin cultural. Comuna nu dispune de un asemenea edificiu. Pentru anumite manifestări culturale se utilizează o sală improvizată, transformată din doua săli de clasă. Acesta se poate utiliza doar când în clădire nu se ţin cursuri.

44 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Teritoriu În perioada 2014-2020 primăria îşi propune mărirea suprafeţei de teren intravilan al comunei cu circa 15% prin scoaterea unor terenuri din circuitul agricol şi realizarea unor lucrări de sistematizare, realizarea nomenclatorului stradal, actualizarea numerelor de case, definitivarea şi actualizarea listei clădirilor necesare PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor). În vederea facilitării rapide a accesului echipelor medicale de urgenţă sau a pompierilor se vor introduce străzile comunei, după realizarea nomenclatorului stradal, în sistemul GPS utilizat de echipajele pentru situaţii de urgenţă. Din punct de vedere al capacităţii administrative ne propunem crearea ghişeului unic, îmbunătăţirea serviciilor prin informatizarea registrului agricol și a calculului impozitelor. Posibilitatea obținerii unui numar cât mai mare de informații prin accesarea site-ului specializat al primăriei. Aceste acţiuni vor avea ca efect o mai bună evidenţă a terenurilor, îmbunătăţirea colectării taxelor, rapiditate şi un grad mărit de satisfacţie a cetăţenilor faţă de serviciile prestate de primărie. Se va incerca finanţarea realizării în totalitate a cărţilor funciare pentru a se permite comasarea terenurilor şi atragerea de investiţii în domeniul agricol şi imobiliar. Se va organiza un serviciu de consultanţă pentru îmbunătăţirea accesării fondurilor europene de către cetăţeni comunei pentru aducerea cât mai multor proiecte şi a cât mai multor bani în comună. Întrucât stema comunei a fost realizată, se va realiza şi un steag al comunei.

45 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Podul de trafic feroviar cu Republica Moldova În perioada de planificare următoare se preconizează începerea lucrărilor pentru construcţia unui nou punct de frontieră și a unui pod rutier peste Prut, care să lege comuna Ungheni de oraşul Ungheni din Republica Moldova, facilitând astfel contactele comerciale şi culturale cu românii de peste Prut.

46 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

VIII. Cadru strategic general al dezvoltării comunităţilor rurale din România

VIII.1. Context european Strategia Europa 2020 a UE stă la baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Europa 2020 are ca obiectiv dezvoltarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii la nivelul UE, prin stabilirea de priorităţi care să încurajeze Statele Membre să atingă niveluri ridicare de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune economică şi socială. Pentru a atinge aceste ţinte, UE a stabilit cinci obiective ambiţioase, referitoare la: - ocuparea forţei de muncă - cercetare, dezvoltare şi inovare - schimbările climatice şi energie - educaţie - sărăcie şi excluziune socială. Pentru fiecare dintre aceste obiective, Statele Membre şi-au stabilit propriile ţinte la nivel naţional şi au definit direcţiile şi măsurile strategice necesare pentru atingerea acestora. Cea mai mare parte a asistenţei financiare relevante din partea UE pentru Strategia Europa 2020 va fi pusă la dispoziţie în cadrul Politicii de Coeziune a UE, prin Instrumentele Structurale. Întrucât legislaţia aplicabilă acestor instrumente pentru perioada 2014 - 2020 nu va fi definitivată foarte curând, vor exista o serie de modificări faţă de perioada actuală, după cum urmează: . includerea fondurilor UE pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, alături de FEDR, FSE şi FC în “contractul/acordul de parteneriat”, care va stabili cadrul strategic naţional pentru programarea fondurilor UE; . concentrarea pe 11 Obiective Tematice după cum urmează: - cercetare şi inovare; - tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC); - competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri); - trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon; - adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionării riscului;

47 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

- protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor; - promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore; - ocupare şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă; - incluziune socială şi combaterea sărăciei; - educaţie, dezvoltarea de competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii; - consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă; . oportunităţi mai mari pentru abordări teritoriale ale procesului de programare; . posibilităţi de dezvoltare a unor Programe Operaţionale (PO) multi-fond FEDR/FSE; . o concentrare mai mare pe monitorizarea rezultatelor – inclusiv monitorizarea la nivelul teritorial relevant . posibila impunere de către Comisia Europeană a unor condiţionalităţi macro-economice şi sectoriale statelor membre – ex-ante şi/sau ex-post; . alocări financiare suplimentare acordate Statelor Membre şi/sau regiunilor cu rezultate deosebite în implementare şi/sau celor care obţin rezultate ce contribuie la atingerea ţintelor legate de strategia Europa 2020. Luarea în considerare a dimensiunii teritoriale va spori importanţa Planurilor de Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020. S-ar putea considera oportună coordonarea investiţiilor în jurul unor zone de dezvoltare identificate la nivel regional cum ar fi diferitele categorii de „poli” sau centre urbane finanţate prin actualul Program Operaţional Regional, oraşele mono-industriale sau zonele periferice. Propunerile Comisiei în acest domeniu includ în acest moment:  dezvoltare urbană durabilă – un procent de minim 5% din resursele FEDR alocate fiecărui Stat Membru se va concentra pe dezvoltarea de strategii care să răspundă provocărilor economice, de mediu, de context şi sociale axate pe anumite oraşe şi localităţi;  investiţii teritoriale integrate (integrated territorial investments)– care să utilizeze resursele de la mai multe Axe Prioritare şi/sau mai multe PO în vederea dezvoltării urbane durabile (aşa cum este prezentată mai sus) şi dezvoltarea de strategii integrate

48 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

care să aibă ca obiectiv alte zone definite – managementul fiind delegat unui Organism Intermediar;  dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (community local led development)– abordare „de jos în sus” în zone geografice limitate, cu Grupuri Locale de Acţiune similare iniţiativelor LEADER / URBAN. Totodată, pot fi luate în considerare documente europene în care sunt evidenţiate trenduri teritoriale privind dezvoltarea, respectiv o Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020, document care revizuieşte Agenda Teritorială de la Leipzig (2007) în vederea transpunerii în plan teritorial a prevederilor Strategiei UE 2020; o Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile, document asumat de România în 2007 care propune o abordare integrată în planificarea urbană; o Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, document lansat de către Comisia Europeană în 2008, care propune cooperarea, conectarea şi concentrarea ca acţiuni necesare în vederea depăşirii barierelor date de diviziunea administrativă, de distanţă şi de diferenţele de densitate. Strategia UE pentru macro-regiunea Dunărea ar trebui, de asemenea, luată în considerare, în regiunile pentru care aceasta este relevantă. Strategia îşi propune să creeze avantaje pentru locuitorii din întreaga zonă printr-un sistem de transport mai rapid şi mai curat, energie mai ieftină şi mai sigură, un mediu înconjurator mai prietenos, destinaţii turistice şi culturale mai dezvoltate etc. În cadrul elaborării Planurilor de dezvoltare regională trebuie să se ţină cont de contextul dat de amplasarea periferică a României în cadrul UE, prevederile documentaţiilor urmărind să transforme acest aspect într-o oportunitate, întărind rolul României de hub între fluxurile economice dintre est şi vest. În acest context trebuie asigurată o atenţie sporită rolului strategic pe care îl are Marea Neagră, Dunărea, dar şi cei 1876 de km ce reprezintă graniţă a UE, nu doar a României (cu Serbia, Ucraina şi Moldova). Această dimensiune trans/inter-regională ar trebui să se reflecte în Planurile de Dezvoltare Regională ale regiunilor în cauză, mai ales în cazul în care investiţiile relevante

49 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 sunt finanţate din surse diferite. O abordare similară ar trebui, de asemenea, pusă în practică în cazul regiunilor care au strategii de dezvoltare trans/inter-regională puternice, în vederea evidenţierii complementarităţilor cu regiunile învecinate şi maximizarea eventualelor sinergii. Analize preliminare cu privire la încadrarea regiunilor în obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 evidenţiază faptul că pentru următoarea perioadă de programare Regiunea Bucureşti-Ilfov va fi încadrată în categoria regiunilor dezvoltate (PIB/locuitor>90% din media UE-27). Celelalte şapte regiuni de dezvoltare din România vor continua să fie încadrate în categoria regiunilor slab dezvoltate ale Uniunii Europene, având un PIB/locuitor sub 75% din media UE-27. Acest lucru are implicaţii asupra elaborării planurilor de dezvoltare regională şi identificarea direcţiilor strategice de dezvoltare la nivel regional, ţinând cont de tipurile şi proporţia finanţării pentru investiţiile şi activităţi specifice fiecărei categorii de regiuni. Pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, acest lucru ar putea însemna mai puţine fonduri UE alocate regiunii şi un procent de co-finanţare naţională mai mare pentru această regiune. Conform actualei propuneri a Comisiei, acest lucru ar însemna de asemenea o concentrare financiară mai mare (de minim 80%) pe investiţii în creşterea competitivităţii IMM-urilor, cercetare şi inovare şi în utilizarea eficientă a energiei /utilizarea energiilor regenerabile (în vreme ce în regiunile mai puţin dezvoltate concentrarea va fi de minim 50%). Auditul comunei Ungheni respectă şi se conformează sinergic în desfăşurarea sa cu documente legislative şi de politica de dezvoltare, reper atât la nivel european şi naţional, cât şi regional-local. Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a comunei Ungheni trebuie să fie în contextul geo-strategic, instituţional, administrativ, economic, social şi cultural european, iar obiectivele şi priorităţile acţionale ale acestuia trebuie construite în conformitate deplină cu Strategia de la Lisabona (revizuită) a Uniunii Europene sau cu Planul Naţional de Dezvoltare al României pentru perioada 2014 – 2020. Viziunea de dezvoltare a comunei Ungheni trebuie să înglobeze materializarea în timp a unor politici benefice comunităţii locale şi cetăţenilor comunei, ca cetăţeni europeni. În aceste condiţii, Ungheni trebuie să se dezvolte ca un sat european, cu standarde de

50 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură, servicii publice şi comerciale, resurse umane, asistenţă socială, educaţie, sanătate, siguranţa cetăţeanului etc, dar şi să se integreze şi să mobilizeze activ la nivel regional potenţialul existent. Valorificarea acestuia în paralel cu iniţierea, susţinerea şi materializarea unor demersuri acţionale şi investiţionale se poate realiza prin atragerea de surse publice şi private. Astfel, se propune ca localitatea Ungheni să se impună ca un actor local.

VIII.2. Context naţional Cadrul Strategic Naţional de Dezvoltare al României pentru perioada 2014-2020 a fost elaborat în cursul anului 2012 printr-un proces partenerial, similar celui urmat pentru elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Procesele de elaborare a Cadrului Strategic Naţional de Dezvoltare şi al planurilor de dezvoltare regională trebuie să fie strâns corelate, întrucât acest document va reflecta şi Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională. Pentru perioada 2007 – 2013, obiectivul PND privind „reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi statele membre ale Uniunii Europene” a fost implementat prin intermediul măsurilor şi acţiunilor avute în vedere în cadrul celor şase priorităţi naţionale de dezvoltare: 1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere 2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol 6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării Aceste priorităţi cuprinzătoare sunt completate de priorităţile pe termen scurt ale Programului Naţional de Reformă al României 2011-2013, care se referă atât la reforma politicii publice cât şi la investiţii preconizate, după cum urmează:  Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice;

51 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

 Îmbunătăţirea mediului de afaceri;

 Ocuparea forţei de muncă;  Cercetare, dezvoltare şi inovare;  Diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră;  Utilizarea surselor de energie regenerabilă;  Eficienţa energetică;  Educaţie;  Incluziune socială. Planurile de Dezvoltare Regională vor lua în considerare, acolo unde există şi sunt de actualitate, prevederile documentaţiilor de amenajarea teritoriului de la nivel naţional (cele 6 secţiuni aprobate prin lege ale Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Căi de comunicaţie, Apa, Zone de risc natural, Reţeaua de localităţi, Zone protejate, Zone cu resurse turistice), de la nivel regional şi sub regional (Planurile de amenajare a teritoriului zonal regional, Planurile de amenajare a teritoriului zonal inter-judeţean/inter-comunal) şi de la nivel judeţean (Planurile de amenajare a teritoriului judeţean). Documentaţiile de amenajare a teritoriului indică din punct de vedere spaţial direcţiile de dezvoltare la diferite niveluri administrativ - teritoriale, fundamentează programele de dezvoltare şi contribuie la soluţionarea unor probleme teritoriale specifice. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României şi direcţiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, va fi de asemenea luat în considerare, în funcţie de stadiul de realizare a diferitelor activităţi aferente procesului de elaborare a SDTR.

52 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

VIII. 3. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est – orizont 2014 – 2020 Până în prezent, în România s-au elaborat Planuri de Dezvoltare Regională, pentru perioadele 2000-2004, 2004-2006 şi 2007-2013. Experienţa procesului de planificare s-a îmbogăţit la nivelul regiunilor din România, fiind puse în practică o varietate de mecanisme de parteneriat. În comparaţie cu generaţia anterioară de planuri de dezvoltare regională, abordarea de formulare a noilor planuri presupune o adaptare către o nouă generaţie de politici integrate de dezvoltare. Acestea vor fundamenta atât structurarea programelor operaţionale cu fonduri europene cât şi programele cu finanţare naţională de la nivel central şi local. Această nouă abordare presupune nu doar o reformulare a obiectivelor şi instrumentelor, ci şi a structurii şi cadrului de implementare a planurilor de dezvoltare regionale prin coordonarea acţiunilor politicilor sectoriale de dezvoltare. Procesul de planificare a dezvoltării la nivel regional oferă o bază strategică esenţială pentru includerea măsurilor şi a proiectelor implementate la nivel regional în viitoarele programe de finanţare, indiferent de sursele de finanţare ale acestor programe. Într-o ţară precum România, Planurile de Dezvoltare Regională, elaborate ca urmare a consultării în cadrul unor parteneriate regionale incluzive şi reprezentative, precum şi cu autorităţile naţionale, legitimează aceste opţiuni strategice – chiar dacă nu există un nivel administrativ regional. Cu cât procesul de consultare este mai intens, cu atât sunt mai relevante măsurile şi proiectele propuse de regiuni, dar, în acelaşi timp, cresc şi şansele de a atinge obiectivele de dezvoltare identificate, prin asumarea lor de către toţi actorii implicaţi. Planurile de Dezvoltare Regională vor trebui să reflecte politicile de dezvoltare economice, sociale, etc. relevante la nivel naţional în raport cu nevoile regionale şi să ia în considerare, acele politici relevante pentru nivelul regional, indiferent de autoritatea publică care le gestionează. În elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională o atenţie deosebită ar trebui acordată politicii de coeziune a Uniunii Europene, o sursa importantă de finanţare a investiţiilor şi priorităţilor de dezvoltare a regiunilor.

53 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Planurile de Dezvoltare Regională ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea în ansamblu a regiunilor, nu numai acele politici care au ca scop reducerea decalajelor, sau cele pentru care în regiuni există deja Organisme de Implementare. Strategia de dezvoltare regională definită în cadrul fiecărui Plan ar trebui să urmărească implementarea priorităţilor prin toate sursele de finanţare potenţiale – nu numai prin intermediul fondurilor UE, deşi acestea reprezintă probabil o sursă cheie pentru fiecare regiune. De asemenea, Planurile de Dezvoltare Regională ar trebui să aibă în vedere complementaritatea cu celelalte regiuni şi să îşi propună sporirea sinergiilor regionale, acolo unde există potenţial pentru acest lucru. Principalele priorităţi de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020: Modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piaţă şi procesare a produselor agricole; Încurajarea întineririi generaţiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri; Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiţie pentru atragerea investiţiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă şi implicit la dezvoltarea spaţiului rural; Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării şi dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural; Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunităţii prin intermediul abordării LEADER. Competenţa transversală a LEADER îmbunătăţeşte competitivitatea, calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale, precum şi combaterea sărăciei şi excluderii sociale; Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2014-2020 pentru investitii in directia dezvoltarii calitatii si profesionalizarii resurselor umane din zona. Programul Operational Sectorial Mediu pentru investitii in protejarea zonelor naturale unice existente in zonă

54 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivităţii Economice Programul National de Dezvoltarea Rurala pentru investitii in infrastructura comunitara precum si alte surse de finantare ulterior identificate/analizate Proiectele europene desfăşurate în comună au vizat infrastructura (drumuri, alimentare cu apă, canal, staţie de epurare, drum comunal) Gradul de informare al persoanelor din grupurile dezavantajate cu privire la proiectele europene derulate la nivel local este în general foarte scăzut. Procesarea informaţiei şi interesul pentru acest tip de proiecte are loc prin raportarea la nevoile proprii. De pildă, interesul pentru programele de formare profesională este mult mai mare numai dacă se oferă un loc de muncă la absolvirea acestora sau dacă se oferă stimulente financiare pe durata participării la astfel de programe.

55 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

IX. Analiza SWOT

IX.1. Prezentarea metodologiei analizei SWOT Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor. Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administraţiilor publice. Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului general a situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă o „bază comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunităţii dispun de o informare asimetrică şi au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare. Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda „brainstorming”-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei. Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări. Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o întrebare fundamentală la care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi „puncte tari-grele (hard)” şi „puncte tari-uşoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare. Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este posibil să facem distincţia între „puncte slabe-grele” şi „puncte slabe-uşoare”. Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. În acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult mai clară persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei

56 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 dacă punctele tari şi oportunităţile se suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi parametri. O regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincţie clară între punctele tari şi oportunităţi. Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale politicii. Efectele externe pot genera într-un fel ameninţări. În analiza SWOT nu exista o corespondenţă exclusivă între puncte tari şi oportunităţi, pe de o parte, şi puncte slabe şi ameninţări pe de altă parte. Uneori, unele elemente de forţă pot conduce la ameninţaţi într-un scenariu „după politică”. Punctele tari şi punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp CEEA CE EXISTĂ. Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul şi se referă la alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare CEEA CE VA FI. Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:  construieşte pe Punctele Tari;  elimină Punctele Slabe;  exploatează Oportunităţile;  îndepărtează Ameninţările.

Ca o retrospectivă a ceea ce au însemnat până acum fondurile nerambusabile şi cu experianţa împlementării proiectelor, sintetizăm analiza SWOT a mediului rural 2014- 2020. Puncte tari Situaţia socio-economică a mediului rural • Pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul teritoriului național. • Resurse naturale aflate în general în stare bună de conservare. • Experiențe pilot în dezvoltarea de produse locale alimentare și non-alimentare de calitate.

57 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

• Patrimoniu cultural material și imaterial și patrimoniu natural bogat și divers.

• Meșteșugari recunoscuţi care practică activități tradiționale și realizează produse locale. • Experiență în actuala perioadă de programare în ceea ce privește dezvoltarea rurală locală bazata pe abordarea de jos în sus, prin constituirea şi funcţionarea grupurilor de acțiune locală (GAL). • Intensificarea participării rezidenților din zona rurală la programe de instruire pentru dobândirea de noi competenţe. • O largă acoperire cu servicii de internet mobil în zonele rurale. • Pondere ridicată a populaţiei active în mediul rural.

Nivel sectorial • Suprafață agricolă semnificativă cu o pondere mare a terenului arabil și potențial de diversificare a culturilor. • Jumătate din suprafaţa agricolă este utilizată în exploatații comerciale mici și mijlocii, orientate către piață. • Bună asimilare a tehnologiilor inovative la nivelul fermelor comerciale mari. • Tradiție în domeniul creșterii animalelor, atât în fermele comerciale intensive cât și în fermele mici în sistem extensiv • Materii prime agricole şi non-agricole de calitate. • Tendinţă de creștere a sectorului de produse ecologice. • Gamă variată de alimente tradiționale de calitate înregistrate la nivel naţional • Dinamică pozitivă a unităţilor de procesare modernizate care respectă standardele europene. • Interes în creștere al investitorilor în sectorul agroalimentar. • Resurse diversificate de lemn de calitate. • Existența unui cadru de reglementare și a unui sistem de planificare în sectorul forestier cu largă acoperire.

58 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

• Industrie de prelucrare a lemnului cu tradiție, generatoare de valoare adaugată, cu avantaje comparative și competitive la nivel internațional. • Tradiție în activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol și silvic. • Număr în creștere de absolvenți ai universităților cu profil agricol precum şi a celor de științe complementare domeniului agricol și silvic. • Sistem de siguranță alimentară reglementat și care contribuie la respectarea standardelor minime obligatorii a alimentelor.

Mediu şi climă  Pondere ridicată a terenurilor agricole și forestiere generatoare de servicii ecosistemice caracterizate printr-o mare diversitate biologică, inclusiv suprafețe agricole semnificative cu înaltă valoare naturală (HNV) gestionate în mod tradițional, care contribuie la conservarea biodiversităţii.  Pondere ridicată de acoperire a zonelor importante din punct de vedere al protecţiei mediului (arii protejate naţionale, situri Natura 2000) din perspectiva disponibilităţii fondurilor adresate managementului durabil al terenurilor agricole.  Utilizarea redusă a inputurilor agro-chimice (fertilizanți și pesticide) care conduce la atenuarea efectelor negative istorice ale utilizării acestora asupra calității solului și apei.  Suprafaţă semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu prin care se promovează practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului.  Nivelul general scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură. Pondere relativ ridicată a pădurilor și suprafețelor care au fost desemnate a avea funcții de protecție, fiind administrate în baza unor concepte de gestionare durabilă a pădurilor compatibile cu cele recunoscute la nivel European.

Puncte slabe Situaţia socio-economică a mediului rural • Trend demografic negativ - populație rurală în scădere (în special tineri) și în curs de îmbătrânire. 59 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

• Slaba dezvoltare a activităților non-agricole generează dependența populatiei rurale de agricultura de subzistență. • Nivel scăzut al productivității muncii. • Nivel scăzut de absolvire a sistemului de învățământ primar și tentinţa crescută de abandon şcolar din învățământul obligatoriu, comparativ cu zonele urbane, în special în rândul familiilor sărace şi a minorităţii romă. • Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoştinţelor manageriale de bază. • Nivel scăzut al venitului pe gospodărie. • Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice rurale. • Infrastructură rurală de bază slab dezvoltată sau incompletă – infrastructura rutieră, de apă, canalizare, racordare la rețelele de electricitate şi de comunicaţii în bandă largă. • Acces limitat la serviciile sociale de bază (sănătate, îngrijirea bătrânilor, creşe/grădiniţe etc.). • Pondere crescută a populaţiei rurale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune socială. • Degradarea așezărilor tradiţionale cu valoare culturală și a monumentelor istorice. • Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori şi a noilor iniţiative de afaceri în mediul rural. • Lipsa experienței manageriale, parteneriate public-private fragile și nivel scăzut de conștientizare a oportunităților din cadrul LEADER, în teritoriile satelor comunei. • Strategiile locale ale GAL-urilor nu răspund în totalitate nevoilor părților interesate. • Sistarea activităţii Rețelei Naționale de Devoltare Rurală începând cu anul 2012. • Capacitate scăzută de a elabora și de a implementa în mod eficient proiecte viabile de dezvoltare locală. • Costuri mari ale produselor de creditare.

60 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Nivel sectorial

 Număr mare de ferme mici (de subzistență și semisubzistență) care utilizează o mare pondere din SAU şi o mare parte din forţă de muncă.  Nivel mare de fărâmițare a terenurilor agricole și forestiere.  Procent mare al fermierilor în vârstă.  Productivitate agricolă scăzută.  Apreciere scăzută pentru serviciile publice de mediu furnizate de fermieri (de ex.peisaj, biodiversitate).  Inexistența sistemelor publice de conservare a potențialului genetic autohton.  Diminuarea efectivelor de animale – în special bovine și porcine.  Scăderea suprafeţelor şi îmbătrânirea plantaţiilor pomicole.  Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în rândul fermierilor și deţinătorilor de păduri.  Programe insuficiente de pregătire profesională (pe tot parcursul vieții) pentru fermieri, deţinătorii de păduri și pentru populația din zona rurală în general.  Slaba adaptare a specializărilor universităţilor de profil la cerinţele pieţei muncii.  Calitatea slabă a cursurilor de formare profesională și curricule neadaptate la cerințele sectorului, pentru fermieri şi deţinătorii de păduri.  Sistem public de consultanță actualmente în tranziție și capacități globale de consultanță inadecvate în raport cu cerințele pieței.  Structuri şi sisteme slab dezvoltate pentru transferul de cunoștințe și inovare.  Capacitate redusă a activităților de cercetare de a răspunde nevoilor sectorului agro- alimentar.  Dotări tehnice deficitare şi insuficiente în agricultură şi silvicultură. Utilizarea resurselor necesare în vederea limitării efectelor schimbărilor climatice este ineficientă și costisitoare pentru fermieri din zonele cu risc ridicat.  Dificultăți în adaptarea la tehnologii noi pentru micii fermieri şi procesatori din cauza accesului redus la surse de finanţare.

61 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

 Înregistrarea scăzută în registrul de carte funciară a terenurilor agricole.

 Succes limitat al politicii de stimulare a cooperării între fermieri, reflectat într-un grad scăzut de asociere cu implicaţii în viabilitatea exploatațiilor.  Tratament inegal din punct de vedere al obligaţiilor fiscale față de grupurile de producători și membrii acestora, în raport cu producătorii individuali neasociați.  Menţinerea unui procent mare de produse neprocesate la export.  Nivel scăzut de respectare a standardelor UE de către fermele mici și mijlocii – ceea ce limitează în mod serios oportunitățile de penetrare pe piață.  Un singur produs tradițional recunoscut la nivelul UE, ceea ce conduce la limitarea valorii adăugate a produselor agricole româneşti.  Sisteme de colectare şi depozitare slab dezvoltate.  Sisteme și servicii inadecvate de gestionare a riscurilor prin care să se aplaneze potențialele riscuri agricole.  Nivelul ridicat al TVA descurajează investițiile în cadrul sectorului.  Ponderea suprafeței împădurite este inferioară mediei UE și sub pragul minim recomandat de comunitatea științifică și academică din România.  Largi suprafeţe agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale, caracterizate de productivităţi reduse ale terenurilor. Slaba adaptare a fermelor comerciale în gestionarea riscurilor asociate cu condițiile adverse de mediu.

Mediu şi climă - Slaba eficienţă economică a practicilor agricole tradiţionale. - Abandonul activităţilor agricole datorat în special reducerii numărului de animale pe suprafeţele de pajişti naturale şi seminaturale situate în zone afectate de constrângeri naturale.

62 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

- Nivelul de disponibilitate și capacitățile aferente serviciilor de consultanță și de instruire sunt inadecvate pentru a putea sprijini numărul potențial de solicitanți pentru măsurile de agromediu şi climă în perioada 2014-2020. - Insuficienta corelare a sectorului de cercetare agricolă (inclusiv cea relevantă pentru provocările specifice legate de diminuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea) cu practica agricolă. - Insuficienţa personalului angrenat în administrarea schemelor de sprijin adresate utilizării durabile a resurselor naturale, în raport cu complexitatea implementării măsurii de agro-mediu şi climă - Accentuarea fenomenelor de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren și deșertificare) care afectează suprafețe agricole semnificative. - Nivelul de producere şi utilizare a resurselor de energie regenerabilă în sectorul agricol şi silvic este scăzut. - Gradul de accesibilitate al pădurilor este redus ca urmare a unei densități scăzute a rețelei de drumuri forestiere. - Facilitățile și echipamentele utilizate în ferme pentru depozitarea și aplicarea gunoiului de grajd și a nămolurilor de epurare sunt inadecvate contribuind la riscul apariție emisiilor de gaz (GES și amoniac) și la poluarea punctiformă a apei. - În multe comunități rurale, calitatea apei din pânza freatică este în continuare neconformă, printre cauze aflându-se şi poluarea istorică cu nitrați

Oportunităţi Situaţia socio-economică a mediului rural • Sinergia (inclusiv teritorială) dintre programele de dezvoltare naționale și ale UE. • Crearea de noi IMM-uri cu activităţi non-agricole, culturale, creative și de cooperare în zonele rurale, pentru crearea de noi locuri de muncă. • Continuarea sprijinului pentru investiții în activități agricole și non-agricole locale și pentru servicii rurale.

63 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

• Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază ca precondiție pentru creșterea nivelului de atractivitate a zonelor rurale. • Utilizarea abilităților și activelor de capital de către persoanele care au activat pe pieţe de muncă externe în domeniul agricol. • Continuarea şi consolidarea programelor de instruire de bază, a programelor de învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale. • Potențialul tehnologiei informaționale și al mijloacelor media de a sprijini dezvoltarea rurală. • Continuarea sprijinului financiar pentru protejarea, conservarea şi valorificarea resurselor locale (moștenire culturală, patrimoniu natural) ca bază pentru o dezvoltarea rurală sustenabilă. • Crearea de mărci şi participarea la scheme de calitate pentru generarea de valoare adăugată la produsele autohtone. • Promovarea identităţii locale. • Dezvoltarea pachetelor de instrumente financiare pentru sprijinirea micilor afaceri. • Consolidarea parteneriatelor ca bază pentru întărirea strategiilor locale care pot facilita inovarea, promovarea cooperării și creșterea economică locală. • Creşterea accesului populaţiei la tehnologia informaţiei şi serviciile de comunicaţii pentru a conecta societatea rurală la progresele globale, facilitând o mai bună participare la creșterea economică.

Nivel sectorial • Creșterea permanentă a cererii de alimente de calitate pe piețele naționale și internaționale, inclusiv a cererii de alimente ecologice certificate. • Sprijin financiar pentru reîntinerirea generațiilor în ferme. • Înființarea de parteneriate care să promoveze transferul de cunoștințe și inovarea. • Sporirea nivelului de conștientizare cu privire la beneficiile practicilor prietenoase cu mediul înconjurător și la gestionarea durabilă a resurselor naturale, pentru fermieri și pentru deţinătorii de păduri.

64 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

• Servicii de consultanță îmbunătățite pentru creşterea performanței sectoarelor agricol și silvic. • Creşterea valorii adăugate a produselor alimentare cu semne de calitate. • Creşterea valorii adaugate prin diversificarea ofertei de produse din lemn de calitate • Dezvoltarea teritorială echilibrată asigurată de măsuri care să reducă decalajele şi dezavantajele dintre zonele afectate de constrangeri naturale (în special zonele montane) şi celelalte zone. • Neutralizarea efectele schimbărilor climatice, prin folosirea de tehnologii inovative care să asigure un management eficient al resurselor natural. • Înființarea și dezvoltarea de lanțuri locale de aprovizionare cu produse agro- alimentare și de rețele de desfacere care să conecteze producătorii și consumatorii, inclusiv să asigure o legatură mai bună între zonele rurale și urbane. • O Rețea Națională de Dezvoltare Rurală care să faciliteze diseminarea de informații, să încurajeze cooperarea transnațională și inter-regională și asimilarea de cele mai bune practici inovative. • Posibilitatea de utilizare a instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură (asigurarea recoltelor, animalelor și plantelor, înființarea de fonduri mutuale, stabilizarea veniturilor).

Mediu şi climă • Creşterea atractivităţii zonelor rurale (în special a zonelor HNV) printr-o creştere a gradului de conştientizare a consumatorilor în ceea ce priveşte produsele locale de o valoare ridicată şi a faptului că un consum ridicat al acestor produse constituie o investiţie în serviciile publice oferite de agricultura extensivă, adresate întregii societăţi. • Stimularea gestionării durabile a resurselor naturale. • Atingerea unor obiective mai ambiţioase cu privire la protecţia mediului prin crearea unor pachete de agro-mediu şi climă.

65 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

• Creşterea suprafețelor de teren agricol împădurite – în special terenurile cu productivitate scăzută sau cele afectate de fenomene de degradare, cum ar fi eroziunea solului, alunecări de teren sau deșertificare. • Adaptarea la efectele schimbărilor climatice prin înfiinţarea perdelelor forestiere. • Integrarea acţiunilor care să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu identificate la nivel local în strategiile de dezvoltare locală.

Ameninţări Situaţia socio-economică a mediului rural • Scăderea populației rurale, în special în rândul tinerilor și al persoanelor calificate, îndeosebi în zonele montane. • Adâncirea disparităților dintre zonele rurale și urbane, din cauza slabei capacităţi în asigurarea infrastructurii și a serviciilor de bază. • Menţinerea gradului ridicat de ocupare în sectorul agricol faţă de celelalte sectoare ale economiei rurale • Resurse financiare limitate ale comunităţilor locale necesare întreţinerii infrastructurii de bază. • Pierderi materiale şi umane datorate vulnerabilităţii comunităților rurale în fața manifestării, din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice şi a fenomenelor meteorologice extreme. • Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale. • Eșecul în formarea de parteneriate locale puternice și în promovarea potențialului endogen al regiunilor.

Nivel sectorial • Menţinerea tendinței descendente a numărului de cercetători și a centrelor de cercetare. • Mentinerea unui nivel scăzut de calitate al consultanței, ca sprijin pentru fermieri.

66 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

• Creșterea concurenţei produselor cu valoare adăugată mare provenite din alte piețe și a presiunii exercitate asupra sectorului de vânzare cu amănuntul. • Volatilitatea prețurilor pentru produse agricole. • Desființarea cotelor de lapte ale UE în 2015 va genera o presiune mai mare asupra micilor producători şi procesatori • Creşterea ponderii suprafeţelor ocupate de livezile îmbătrânite, slab productive. • Destabilizarea pieţei lemnului şi afectarea sănataţii pădurilor, ca urmare a manifestării fenomenelor climatice extreme cu frecvenţă şi intensitate crescută (secetă, vânt puternic). • Menţinerea unui grad mare de fărâmiţare a exploataţiilor agricole, cu implicaţii în performanţa la nivelul fermelor şi în viabilitatea acestora.

Mediu şi climă • Creşterea impactului negativ asupra mediului a activităţilor agricole (degradarea solurilor, poluarea apelor, afectarea biodiversității și creșterea emisiilor GES) ca rezultat al intensivizării agriculturii în urma creşterii cererii globale de produse alimentare (în special pe terenurile agricole cele mai productive). • Abandonul activităţilor agricole cu influenţe negative în conservarea biodiversităţii, calitatea solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale. • Exploatarea suprafețelor împădurite în afara cadrului legal, cu consecințe ulterioare în ceea ce privește diminuarea funcțiilor de protecție a mediului. • Accentuarea efectelor negative, în special asupra resurselor de apă, rezultate în urma utilizării unor tehnologii neperformate cu scopul limitării efectelor schimbărilor climatic.

67 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

IX.2. Analiza SWOT a comunei Ungheni

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Aspecte generale Aspecte generale - Poziţionarea geografică avantajoasă în cadrul - Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor judeţului; naturale locale; - Vecinătatea cu Republica Moldova; - Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor - Apartenenţa la Zona Metropolitană Iaşi; antropice locale; - Accesibilitatea facilă a comunei (rutier, - Lipsa diversităţii activităţilor economice feroviar şi aerian); locale; - Clima şi relieful favorabil; - riscurile naturale la care este supusă comuna - Reţea hidrografică extinsă; datorită amplasării geografice şi riscurile - Densitatea populaţiei scăzută și provocate de comunitate funcționalitatea agricolă a localității; Dezvoltare economică Dezvoltare economică - Creşterea numărului de salariaţi din comună, - Spiritul antreprenorial scăzut (densitate 2005-2012; scăzută a agenţilor economici - Stadiul dezvoltat al sectorului de comerţ din activi);Productivitate scăzută a agenţilor comună (99,9% din cifra de afaceri de la economici locali activi; nivelul comunei); - Rata şomajului ridicată, la nivel local; - Potenţial agricol local ridicat (soluri - Evoluţia slabă a sectorului calitative/fertile); imobiliar/rezidenţial local; - Forţa de muncă disponibilă pentru activităţi - Infrastructură turistică slab dezvoltată; agricole; - Absenţa sistemelor de irigaţii; - Ponderea ridicată a fondului agricol în totalul - Promovarea slabă a resurselor turistice fondului funciar (78,1%); locale; - Productivitate agricolă ridicată, comparativ cu nivelul metropolitan şi judeţean, la porumb, plante de nutreţ şi legume;

68 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

- Evoluţia agriculturii ecologice în plan local; - Existenţa structurilor de sprijinire a afacerilor din Zona Metropolitană Iaşi; Conectivitate Conectivitate - Accesibilitate rutieră facilă a comunei prin - Starea precară a infrastructurii rutiere şi DJ 249G; necesitatea modernizării şi reabilitării - Accesibilitate aeriană facilă prin localizarea drumurilor săteşti din comună, 35 km drumuri Aeroportului Internaţional Iaşi; locale; - Conectivitate feroviară bună a comunei - Gradul scăzut de iluminarea a drumurilor pentru accesul internațional; locale; - Acoperire bună a localităţi cu servicii de - Ponderea ridicată a drumurilor locale din telefonie, internet şi TV; pământ; - Curse internaţionale reduse ale Aeroportului Internaţional Iaşi comparativ cu alte aeroporturi internaţionale din România (Bucureşti, Cluj, etc); - Dezvoltarea slabă a transportului public la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi; Domeniul social Domeniul social - Evoluţia pozitivă a efectivului populaţiei; - Populaţie în curs de îmbătrânire din punct de - Spor natural pozitiv; vedere demografic; - Spor migrator pozitiv (stabiliri de domiciliu, - Rata de îmbătrânire demografică ridicată, inclusiv migraţia externă); peste nivelul metropolitan şi judeţean; - Condiţii de locuire bune (suprafață locuibilă - Rata de dependenţă demografică ridicată, per locuință şi per locuitor ridicate); peste nivelul metropolitan şi judeţean; - Lipsa infrastructurii de sprijinire a cazurilor sociale (concentrarea acesteia pe teritoriul municipiului Iaşi);

69 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

- Grad scăzut de disponibilitate a utilităţilor în gospodăriile din comună; - Ponderea ridicată a pensionarilor (21,8% din populaţia stabilă); - Plecarea la muncă în străinătate a locuitorilor (85 de familii în care părinții sunt plecaţi la muncă în străinătate); Servicii publice Servicii publice - Existenţa reţelei de distribuţie a apei - Acoperirea slabă a reţelei de distribuţie a potabile; apei potabile în comună; - Existenţa serviciilor de salubrizare în - Lipsa reţelei de canalizare din comună; comună; - Lipsa reţelei de furnizare a gazelor naturale - Gradul mediu de solicitare a personalului în comună; didactic (15,4 elevi/cadru didactic); - Scăderea numărului populației şcolare; - Proximitatea comunei de Municipiul Iaşi – - Numărul redus de PC-uri din unitățile şcolare centru universitar; locale (11 elevi/PC); - Sistem educaţional bine dezvoltat la nivelul Zonei Metropolitane; - Existenţa infrastructurii de sănătate în comună (cabinet medical de familie, farmacie, cabinet stomatologic); - Proximitatea comunei de Municipiul Iaşi – centru medical regional; - Existenţa infrastructurii şi activităților culturale în comună; - Acces gratuit la internet wireless pentru 90% din locuitori.

70 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Mediu şi eficienţă energetică Mediu şi eficienţă energetică - Calitatea ridicată a terenurilor agricole - Existenţa unui fond forestier redus (5,7% din suprafața terenurilor neagricole) Capacitate administrativă Capacitate administrativă - Ponderea ridicată a investiţiilor în bugetul - Deficitul de personal din administraţie (12 local (16,5%); persoane, din care 8 funcţionari publici); - Existenţa sistemelor informatice la nivelul - Necesitatea formării şi instruirii resurselor administraţei publice (sistem informatic umane; integrat, modul de management al - Necesitatea modernizării primăriei; documentelor, portal web, sistem de plată - Insuficienţa echipamentelor / soluţiilor IT; online a taxelor şi a impozitelor); - Necesitatea serviciilor de consultanţă pentru - Interesul crescut al administraţiei publice în managementul proiectelor implementate de dezvoltarea şi implementarea de proiecte autoritatea publică; pentru dezvoltarea comunei; OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Accesarea fondurilor europene şi - Schimbarea factorilor climatici; guvernamentale pentru modernizarea şi - Creşterea preţurilor la energie şi combustibil; reabilitarea drumurilor săteşti din comună; - Lipsa fondurilor locale pentru dezvoltarea - Accesarea fondurilor europene şi investiţiilor; guvernamentale pentru realizarea reţelei de - Presiunea exercitată de dezvoltarea canalizare în comună şi a staţiei de epurare; imobiliară asupra factorilor de mediu şi a - Investiţii în extinderea reţelelor de utilităţi la biodiversităţii; nivelul zonei metropolitane; - Presiuni asupra sistemului social prin - Posibilitatea de a accesa proiecte îmbătrânirea populaţiei; transfrontaliere; - Situaţia sistemului sanitar naţional – starea - Valorificarea produselor specifice locale prin infrastructurii de sănătate şi exodul investiţii în domeniul agricol (realizare sere personalului medical; pentru creşterea legumelor, centru de colectare - Schimbările continue ale sistemului de

71 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

produse agricole – fructe, legume, lapte, învăţământ; centru de prelucrare produse agricole – fructe, - Atragerea investiţiilor străine cu precădere în legume, carne); alte zone ale ţării; - Finalizarea Parcului Agroindustrial - Inconsecvenţă şi instabilitate politică; TransAgropolis de către Consiliul Judeţean - Concurenţa de la nivel regional în domeniul Iaşi ce cuprinde piaţă de engros, birouri turismului; (consultanţă agricolă, credit agricol etc.), - Blocarea finanţărilor pentru programele de showroom, parcare, showroom exterior mediu; (pentru echipamente şi utilaje), 2 loturi - Modificarea normelor şi legislaţiei din amenajate pentru concesionare/închiriere către domeniul agro-alimentar în defavoarea firmele care doresc să-şi construiască comercializării produselor agricole locale; hale/sediu etc. - Întârzierea alinierii la standardele UE de - Investiţii în infrastructura turistică locală către producătorii agricoli; (construcţii structuri de primire turistică – - Menţinerea sistemului agriculturii pensiune); tradiţionale cu slabă productivitate – ferme de - Dezvoltarea transportului public în Zona subzistenţă; Metropolitană; - Atractivitatea scăzută a mediului rural pentru - Asocierea în domeniu agricol şi atragerea forţa de muncă specializată; fondurilor în agricultură; - Evoluţia pozitivă a consumului de produse agricole ecologice; - Prioritizarea sectorului agricol naţional pentru susţinerea creşterii economice; - Relansarea Programelor Operaţionale pentru dezvoltarea socio-economică a României în perioada 2014-2020; - Modernizarea Aeroportului Iaşi; - Dezvoltarea reţelelor de transport;

72 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

- Prioritatea la nivel naţional şi judeţean de dezvoltare a căilor rutiere (autostrăzi „Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni”, şosele ocolitoare);

73 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

IX.3. Analiza riscurilor

In comuna Ungheni, cel mai mare risc îl reprezintă alunecările teren. În acest sens, pentru perioada 2014-2020 se are în vedere, diminuarea pe cât posibil sau chiar stoparea acestui risc, asigurând astfel condiţii decente şi de siguranţă populaţiei.

Satul Coada Stancii Conform discutiilor cu localnicii, în aceasa zonă s-au produs alunecări de teren sincrone (simultan) cu producerea cutremurului din martie 1977. Luând în considerare natura terenului pe faţa de desprindere a rezultat că alunecarea s-a produs in pachetul de argile prăfoase/prăfuri argiloase gălbui, cu aspect loessoid.

Fata de desprindere a alunecarii (Satul Coada-Stancii)

S-a observat că faţa de desprindere prezintă poziţie verticală, caracteristică producerii alunecărilor în terenuri cu caracter loessoid. Lăţimea feţei de desprindere este de cca. 8-9m. In aval de faţa de desprindere s-a întâlnit terasa de desprindere cu o lăţime de (adâncime) de cca.2,5-3,0 m, unde nu s-au observat acumulari de apă, Lungimea terasei de desprindere se poate urmări pe cca. 60-70m, fiind paralelă cu curbele de nivel.

74 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Terasa de desprindere

In aval, corpul alunecării este plantat cu o perdea deasă de puieţi de salcâmi.

Cauzele producerii alunecării sunt de natura seismic şi litologica.

Satul Manzalesti

In această localitate cutremurul din 1977 a produs crăpături si tasări mari ale terenului, poziţionate în zona de culme a dealului. Aceste crăpături nu se mai pot identifica astazi. In aval, au apărut izvoare de pantă, însoţite de umeziri şi vegetatie hidrofilă,

Ivzor de panta captat, (satul Manzalesti)

75 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Alunecările de teren apărute pe raza comunei Ungheni de-a lungul timpului au viteze de deplasare relativ mici, fapt ce permite evacuarea persoanelor ce locuiesc în zona afectată de fenomen. Valoarea pagubelor este direct proportionala cu amploarea fenomenului şi gradul de dezvoltare urbanistică al arealului de apariţie a fenomenului de alunecare. Valorile coeficientului de risc la alunecări de teren sunt cuprinse între 0,5 şi 0,65. Aceste valori arată faptul că în Comuna Ungheni există un risc mediu de producere a alunecarilor de teren.

Zonele critice la instabilitate a masivelor de pământ pe arealul comunei Ungheni

Ca şi măsuri generale de prevenire în funcţie de factorii declanşatori, se pot lua în considerare următoarele:

76 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Functie de condiţiile de teren

Factor Metode de combatere pământuri moi - coloane de var - măsuri structurale argile glomerulare - protejarea infiltrării apelor de suprafaţă roci alterate - protecţie superficială a rocii - instalarea de lucrări de apărare roci fisurate - colmatarea fisurilor - instalarea de plase sau panouri ancorate - instalarea de lucrări de apărare roci cu orientare defavorabilă în strat nu există măsuri specifice (suprafaţă înclinată a rocii de bază, şistozitate, clivaj etc.) discontinuităţi de material orientate în nu există măsuri specifice mod defavorabil (falii, lentile etc.) alternanţă de straturi din punct de - drenaje vedere al permeabilităţii şi/sau - măsuri structurale rigidităţii

Functie de procesele geomorfologice Factor Metode de combatere seism - proiectare antiseismică a structurilor de sprijin destinderi glaciare nu există măsuri specifice eroziune fluvială de picior al versantului - instalarea de lucrări de apărare eroziune costieră - instalarea de lucrări de apărare eroziune glaciară - instalarea de lucrări de apărare eroziune subterană (sufozii) nu există măsuri specifice supraîncărcarea coamelor dealurilor - terasamente înlăturarea vegetaţiei (din eroziune, - reîmpădurire incendii de pădure, secetă)

Functie de procese fizice Factor Metode de combatere perioade ploioase scurte şi intense - instalarea de sisteme de drenaj a perioade ploioase îndelungate apelor de suprafaţă topirea rapidă a zăpezii

77 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

cicluri de îngheţ-dezgheţ scăderea bruscă a nivelului apelor din - instalarea de sisteme de regularizare lacuri după inundaţii sau ruperea barajelor naturale

Functie de procese antropice Factor Metode de combatere - excavarea taluzurilor sau piciorului taluzurilor - măsuri legislative şi - încărcarea taluzurilor sau zonelor de coamă punerea lor în aplicare - golirea lacurilor de acumulare - irigaţiile în zonele de pantă - întreţinerea defectuoasă a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare - instalarea reţelei de alimentare cu apă fără reţea de canalizare - despăduririle - exploatarea minieră de suprafaţă şi adâncime - crearea depozitelor de materiale granulare afânate - vibraţii induse artificial (trafic, baterea de piloţi, maşini grele etc.)

Măsuri pentru prevenirea şi atenuarea riscului la alunecări de teren 1. Cea mai importantă măsură ce trebuie luată pentru prevenirea fenomenelor de instabilitate este urmărirea respectării normativelor în vigoare, în special în ceea ce priveşte normativele ce reglementează întocmirea documentaţiilor geotehnice pentru proiectare. Normativul NP074-2007 stabileşte condiţiile minimale cantitative şi calitative de întocmire a documentaţiei geotehnice. Verificarea acestor documentaţii de către specialişti autorizaţi in domeniu este obligatorie pentru clădirile executate în mediul urban. Suplimentar, se recomandă ca în zonele critice, studiul geotehnic să fie însoţit şi de o expertiză care să trateze stabilitatea masivelor de pământ având în vedere că apariţia unor astfel de fenomene este probabilă. 2. Se recomandă monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice (inclinometrie, piezometrie etc.) şi topografice. În acest fel se poate gestiona reabilitarea zonelor afectate de instabilitate.

78 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

3. Se recomandă realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul cost/beneficiu în ceea ce priveşte tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie să includă analiza economică soluţii de remediere vs. evacuare, identificarea de rute alternative cailor de comunicaţii blocabile de către fenomenele de instabilitate.

4. Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelor de instabilitate astfel încât acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri: - având în vedere faptul că în unele zone există sisteme de alimentare cu apă potabilă, dar nu există sisteme de canalizare pentru înlăturarea apelor uzate, se poate trage concluzia că un volum apreciabil de apă se infiltrează în pământ din puţurile drenante ale utilizatorilor casnici sau din fosele septice impropriu impermeabilizate. Este important ca după executarea lucrărilor de infrastructură să se instituie obligativitate racordării tuturor gospodăriilor din zonă la sistemul colector. - se impune o verificare a sistemului de alimentare cu apă menajeră, iar în cazul în care se poate realiza modernizarea reţelei în această zonă se propune protejarea conductelor cu canivouri de beton. Astfel s-ar putea evita amplificarea fenomenelor de instabilitate ce au iniţial un caracter local, dar avariind conductele de alimentare cu apă devin mult mai însemnate prin saturarea materialului deluvial şi diminuarea rezistenţei la forfecare la interfaţă acestuia cu roca de bază. - dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcţii paralele: execuţia unui sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de evacuare a apelor menajere uzate precum şi prin realizarea unui sistem de drenuri. Sistemul de drenuri va trebui să asigure desecarea zonelor actuale de băltire a apelor de suprafaţă şi înlăturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia poate induce instabilitate. Alte riscuri majore Un alt mare risc al oricări comunităţi rurale în reprezintă migraţia popuaţiei. România este departe de a prezenta o vastă cultură a migraţiei, fie ea internă, dar mai ales externă. În mod tradiţional, România a fost una dintre cele mai slab dezvoltate state

79 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 europene, cu o economie dominată de agricultură. La sfârşitul ultimului război mondial, 74% din populaţie locuia în mediul rural, populaţia urbană devenind majoritară abia spre sfârşitul regimul comunist. Conform datelor recensământului din 2012, aproximativ 47% din populaţie locuia încă la sate, cu alte cuvinte, de 4-5 ori mai mult decât în majoritatea ţărilor din vestul Europei şi de 2-3 ori mai mult decât în alte ţări foste comuniste. Scăderea ponderii populaţiei rurale s-a realizat parţial pe seama migraţiei, însă o importanţă însemnată au avut -o creşterea demografică şi industrializarea, care au adus cu ele transformare a unor localităţi rurale în oraşe. Fluxul migrator important a fost însă cel de la sat la oraş, stopat în anii `80 printr-un control strict al intrărilor legale în oraşe şi al distribuţiei locuinţelor. S-au adăugat aici principalele fluxuri către centrele urbane importante, acestea având o tradiţie în atragerea migranţilor. Începutul fenomenului migraţional rural - urban au fost anii `50-`60 iar apogeul în anii `70 prin industrializarea masivă, la care se adaugă atracţia exercitată de centrele universitare şi cu funcţie economică mixtă.

Migraţia populaţiei rurale “Mobilitatea teritorială a populaţiei sau mobilitatea geografică semnifică migraţia, care presupune expansiunea şi retracţiunea oamenilor într-un anumit spaţiu prin deplasare, schimbare de loc şi de locuinţă, adică plecarea sau venireaindividuală sau pe grupe, fie zilnic, fie sezonier sau definitiv”. Astfel în funcţie de aceste criterii migraţiile pot fi: temporare – având durata mai mare de o lună; permanente – având durata mai mare de un an. De asemenea, migraţia populaţiei poate fi externă (internaţională) şi internă (în interiorul ţării). Putem numi migraţie, schimbarea de domiciliu a unei persoane pe teritoriul unui stat sau a altui stat, dar şi deplasarea pentru muncă într- o altă localitate, navetismul. Existenta deplasărilor pentru muncă a constituit un fenomen aproape permanent, care a insoţit dezvoltarea forţelor de producţie în toate orânduirile sociale. Suprapunerea deplasarilor pentru muncă cu şomajul existent, determină un adevarat exod care se manifestă pe plan naţional şi internaţional.

80 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Un fenomen nemijlocit legat de aceste deplasări, a cărui intensitate a fost foarte puternică în secolul trecut şi la inceputul secolului nostru, l-a constituit emigratia forţei de muncă. Cauzele principale constau în disproportiile care apar, ce se referă la raportul dintre resursele naturale şi industriale, dintre resursele naturale şi agricole, dintre industrie şi agricultură şi dintre dezvoltarea economică şi densitatea populaţiei. Din analiza datelor disponibile privind migraţia internă din ţara noastră, în ultimul deceniu, se evidenţiază câteva caracteristici determinate de dezvoltarea economiei noastre nationale, şi anume: 1) Scăderea continuă a intensităţii migraţiei interne totale şi, legat de aceasta, scăderea absolută a celor două laturi ale sale: mişcarea interjudeţeana, care scade puternic şi migraţia intrajudeţeană, care creşte continuu, manifestând tendinţa de stabilizare la un anumit nivel. 2) Cauzele economice continuă să rămână un factor hotărâtor în evoluţia migraţiei interne din ţara noastră. Sensul acestei mişcări mecanice este spre zonele cele mai dezvoltate economic. In acelasi timp se remarcă faptul că deplasarea cea mai intensa se face din mediul rural (55%) spre mediul urban. 3) Ca urmare a restrângerii migraţiei în afara judeţelor, precum şi migraţiile în judeţe mai îndepartate, s-au redus şi distanţele de deplasare a forţei de muncă. Aceste fenomene prezintă adânci semnificaţii economice şi sociale. 4) Procesul de repartizare raţională a forţelor de producţie pe teritoriul tării se înfăptuieşte fără transmutări mari de populaţie.

Exodul rural Migraţia rural-urban este o formă tipică a migraţiilor interne; ea este unul dintre mijloacele importante ale redistribuirii populaţiei între regiunile mai sarace sau mai puţin dezvoltate şi cele unde îşi pot îmbunătăţii condiţiile de viaţă. In acelaşi timp, în multe din tarile in curs de dezvoltare, oraşele, către care migraţiile se indreapta într-un numar tot mai mare, nu pot avea capaciataea de absorbţie a tuturor migrantilor care vin, ceea ce face să apară fenomene sociale complicate.

81 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Numeroase ţări duc o politică de descongestionare a marilor metropole. S-au facut de asemenea eforturi în vederea reducerii exodului rural, asigurând regiunilor rurale mai multă atractivitate, creare de noi valori rurale compatibile cu dezvoltarea generală. Urbanizarea joacă un rol important în desfaşurarea migraţiei interne

82 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

X. Strategia de dezvoltare socio-economică a Comunei Ungheni

X. 1. Obiectivele strategiei locale de dezvoltare Strategia de dezvoltare economică durabilă reprezintă cadrul pentru o viziune pe termen lung asupra dezvoltării durabile, în care creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia mediului merg mână în mână şi se sprijină reciproc. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Iaşi reprezintă un demers pe termen lung, un instrument care urmăreşte stabilirea într-o manieră unitară a principalele obiective de dezvoltare la nivel judeţean, acţiunile prioritare pentru atingerea acestora şi principalii actori şi rolurile acestora. Abordarea integrată a acestor aspecte va conduce la o mai bună coordonare a actorilor locali şi intervenţiilor acestora şi rezolvarea mai eficientă a problemelor de dezvoltare economico-sociale, Strategia de dezvoltare economică a judeţului Iaşi, orizont 2010 – 2030, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea socio-economică viitoare a judeţului Iaşi. Principalele probleme cu care se confruntă judeţul Iaşi sunt reprezentate de către disparităţile de dezvoltare socio-economică dintre mediul urban şi cel rural şi dintre partea estică a judeţului şi restul teritoriului, distribuţia teritorială a centrelor urbane, respectiv concentrarea acestora în zona centrală şi vestică precum şi declinul sectorului industrial care a afectat în mod grav anumite zone. Pe de altă parte, judeţul Iaşi dispune de resurse naturale şi antropice variate şi bogate: soluri favorabile agriculturii, resurse hidrografice, izvoare de ape minerale şi terapeutice, resurse minerale (hidrocarburi, combustibili solizi, zăcăminte nemetalifere (sare gemă, săruri de potasiu), roci utile şi materiale de construcţii, fond forestier. Ţinând cont de aceste aspecte, dezvoltarea viitoare a judeţului se va baza pe valorificarea superioară resurselor locale (potenţial agricol, resurse turistice etc.), susţinerea, dezvoltarea şi afirmarea rolului de catalizator al dezvoltării socio-economice al centrelor urbane şi pe regenerarea zonelor industriale şi valorificarea tradiţiei în domeniu. Susţinerea activităţilor cu valoare adăugată mare, respectiv din domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării va permite atragerea şi valorificarea resurselor umane înalt calificate şi afirmarea

83 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 municipiului Iaşi ca pol de competitivitate şi principalul centru de dezvoltare economică la nivel regional. În cazul strategiilor pe termen lung trebuie să se ia în considerare, cu foarte mare atenţie, viitoarele rezultate. Trebuie luat în calcul şi faptul că rezultatul real nu poate fi prevăzut deoarece situaţiile neprevazute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra lor. Obiectivele de dezvoltare ale comunei Ungheni se pot realiza numai în condiţiile unei strategii care să stabilească cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei, în funcţie de aceasta, să se stabilească şi structura cursurilor de calificare.

Durabilitate - condiţii mai bune de trai pentru toţi locuitorii comunei dar, în special, pentru persoanele defavorizate, precum şi un minim de condiţii necesare pentru un trai decent, sănătatea şi bunăstarea tuturor. Competitivitate - permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, naţional şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv. Sprijin financiar - să poată facilita accesul la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investiţii şi dezvoltare. O bună administrare - reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă. Principalele obiectivele ale strategiei de dezvoltare durabilă, sunt:  orientarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă;

84 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

 dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru a stabili priorităţile comunităţii, strategia şi acţiunile sale;  sprijinirea autorităţilor publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de investiţii;  să determine eficientizarea managementului. Realizarea obiectivelor de dezvoltare economico - socială durabilă va lua în considerare următoarele criterii: - coeziunea şi solidaritatea cetăţenilor; - puterea comunei; - dezvoltarea durabilă; - obiective de calitate globale locale – integrare. Pentru fiecare dintre acestea în domeniile de acţiune stabilite se formulează câte un obiectiv strategic (proces), astfel: Mediul Criterii / Social Economic Urbanism Infrastructura inconjurator Planuri Plan social Plan economic Plan Urbanism Plan de mediu Plan infrastructura Coeziunea / Creşterea coeziunii Creşterea Politici ale Creşterea Asigurarea solidaritatea sociale a cetăţenilor numărului de teritoriului in coeziunii satisfacerii nevoilor cetăţenilor Acces la informaţie locuri de muncă favoarea ecologice a de confort şi cetăţenilor cetăţenilor civilizaţie Puterea Creşterea puterii Creşterea puterii Valoare ridicată Echilibru între Nivel ridicat de comunei sociale a comunei economice a a comunei activităţi civilizaţie comunei antropice şi poluare Dezvoltarea Minime probleme Minime probleme Valorificarea Minime probleme Optimizarea Durabilă sociale economice teritoriului ca de mediu raportului nevoi / resursă resurse Obiective Aliniere la standarde Aliniere la Aliniere la Aliniere la Aliniere la standarde CADRU- sociale europene standarde standarde principii, europene de CALITATIV economice europene de standarde de civilizaţie europene urbanism mediu europene

Alternativele de optimizare ale proceselor Strategiei de Dezvoltare Locală sunt legate de adoptarea unui anumit model de funcţionare, care să poată fi luat ca sistem de referinţă în evaluarea continuă a rezultatelor, astfel încat procesul de implementare a acesteia să poată fi monitorizat şi evaluat de către toţi partenerii implicaţi: - cetăţenii şi societatea civilă;

85 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

- comunitatea economică şi componentele ei majore (administraţia, infrastructuri urbane, sisteme financiar-bancare, etc.); - tehnocraţii (experti, evaluatori, auditori, tehnologi). Cele trei procese de bază principale: social, economic si mediu vor fi completate de alte procese caracteristice comunei Ungheni, procesele de urbanism şi infrastructura, conturând un proces comunitar integrat, alcătuit din procesele paralele realizând un ansamblu funcţional, cu o viziune unitară integrată. Acestea corespund domeniilor şi sectoarelor definite încă din faza de evaluare a situaţiei existente şi a potenţialului local. Capacitatea strategiei şi a planurilor de acţiune de a răspunde nevoilor actuale, utilizând eficient resursele existente şi adaptându-se viziunii generaţiilor tinere reprezintă, de asemenea, un criteriu fundamental de realizare a obiectivelor majore descrise în acest capitol. Pentru fiecare domeniu planificarea strategica se face pe 3 niveluri: - nivel strategic - pe termen lung; - nivel tactic - pe termen mediu; - nivel de proiecte - pe termen scurt, esalonat. In acest fel se acoperă complet aria de dezvoltare strategică a comunei şi se prefigurează tendinţele pentru perioada următoare. Strategia de dezvoltare durabilă are cel puţin şapte trăsături caracteristice care se recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.

86 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Această strategie se adresează, în special, comunităţii locale, care şi-a arătat interesul pentru obiectivele ei şi pe care le susţinem, aşa cum reiese din consultarea prin chestionar a locuitorilor comunei. Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Ungheni constau în: dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei; protecţia mediului; întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei; regenerare rurală. Redactarea strategiei porneşte de la următoarele premise:  imbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei comunei (locuinţe şi locuri de muncă la standarde europene);  ridicarea standardului calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al imaginii în general;  oferirea de oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operatiunile comunei, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;

87 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

 adaptarea la inevitabilele schimbări ce au loc în comună. De aceea, procesul de planificare trebuie să fie creativ, participativ şi anticipativ. Conform premiselor de formulare a strategiei şi a perspectivelor de dezvoltare a comunei Ungheni, conceptul strategic trebuie formulat astfel încât transpunerea sa într-un plan strategic să asigure un pachet de acţiuni ce vor duce la creşterea economică, creşterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţă al comunităţii. Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică datorată poziţiei geostrategice a comunei, determinată de atragerea de firme/activităţi economice/investiţii. In acest sens, trebuie urmate două puncte prioritare: creşterea gradului de atractivitate a comunei (prin îmbunătăţirea imaginii, a calităţii vieţii, prin revitalizare rurală) şi facilităţi de atragere a firmelor private (prin investitii în infrastructură, oferta de terenuri şi clădiri, servicii strategice, facilităţi fiscale, etc.) Luând în considerare faptul că o comună nu este un sistem închis, iar realizarea celor obiectivelor generale se intemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare şi/sau regenerare rurală, politicile, planificarea strategică rurală, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea următoarelor principii: dezvoltarea durabilă, în aşa fel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi operatorilor de piaţă; întărirea capacităţii instituţionale: prin management eficient, definirea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu cerinţele populaţiei; realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat; realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza; integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului Iaşi şi ale regiunii din care face parte;

88 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice şi materiale într-un ciclu natural; utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, respectiv emiterea de reglementări pentru eco-taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local; descentralizarea managementului în sectorul energetic; design-ul durabil arhitectonic în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea clădirilor într-un areal, orientarea spaţială a clădirilor, "structuri verzi" în jurul clădirilor, microclimat, eficienţa energetică; realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a recupera moştenirea culturală a unei comunităţi şi/sau tradiţiile întregii comunităţi locale; evitarea multiplicării serviciilor publice, care nu servesc unei nevoi locale; fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială; analiza capacităţii tehnice de execuţie; evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane; evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obţinute; identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia; corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii; evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii municipalităţii de a asigura accesul acestora la locuinţa, locuri de muncă şi serviciile publice de bază; protecţia mediului;

89 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii, dacă există oportunitatea de a obţine profituri viitoare; asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice, informaţii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).

OBIECTIVE GENERALE Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Ungheni sunt:  Dezvoltarea climatului economic;  Dezvoltarea infrastructurii de bază;  Dezvoltarea resurselor umane;  Reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor instituţiilor publice;  Îmbunătăţirea calităţii mediului;  Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei;  Creşterea capacităţii administrative.

OBIECTIVE SPECIFICE Dezvoltarea climatului social-economic: o Restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural; o Promovarea turismului ecumenic; o Promovarea, modernizarea şi dotarea instituţiilor culturale (muzeu – se doreşte înfiinţarea unui muzeu cu specific local, biblioteci); o Înfiinţarea de centre de colectare a produselor agricole (cereale, legume), precum şi promovarea acestuia în lanţurile de furnizare; o Sprijinirea activităților agricole și a IMM-urilor; o Ridicarea gradului de informare și conștientizare a cetățenilor privind antreprenoriatul și accesarea de fonduri. Dezvoltarea infrastructurii rurale, de bază:

90 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

 Modernizarea şi reabilitarea tuturor drumurilor comunale  Extinderea aducţiunii cu apă şi canalizare la nivelul întregii comune  Construire cămin cultural  Finalizare sediu primărie  Refacerea podurilor şi podeţelor la nivelul întregii comune  Reparaţii capitale la toate şcolile din comună  Modernizare DC 16 Mânzăteşti-Coada Stâncii  Reţea de apă şi canalizare Mânzăteşti-Coada Stâncii  Modernizarea prin asfaltare 7 km drumuri în satele componente prin PNDR  Modernizare Drum comunal DC16A care merge paralel cu râul Prut si leagă comunele de pe malul Prutului care fac parte din GAL Stefan cel Mare.  Modernizare Drumuri de exploatare agricola Masura 125 – proiect respins care va fi redepus.  Proiect piste pentru biciclisti depus la Administratia Fondului pentru Mediu – proiect care va fi îmbunătățit și redepus.  Se prevede achizitia de utilaje pentru pregatirea terenului ce se vor utiliza la întreținerea drumurilor existente sau pentru situații de urgență: inundații, dezăpeziri.  Se prevede mărirea reţelei electrice cu circa 10%.  Reţeaua de apă va creşte cu 10%.  Reteaua de canalizare va creşte cu 20%.  Se va extinde reteaua de iluminat stradal cu circa 20% inclusiv cu montarea de panouri solare de iluminat stradal.  Se va dubla viteza de trafic a antenei de internet wireless  Se va monta o noua antena de capacitate mai redusa pentru atingerea ggradului de acces la internet de 98%  Se va dezvolta gradul de siguranță al cetățenilor inclusiv prin realizarea unui sistem de supraveghere cu camere video cuplate la internet.  O altă lucrare pentru care se vor desfășura studii de fezabilitate este Regularizarea cursului de apă Jijia Veche.

91 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

 Se va crea o infrastructură pentru irigații în parteneriat public-privat: Primaria cu

asociatiile de agricultori.  Se va inființa rețeaua de gaze naturale prin racordarea la gazoductul Iași-Ungheni și cuplarea la rețea a unui număr de circa 30% din locuitori.  Se va acorda sprijin pentru infiintarea unor structuri medicale private: Cabinete medici de familie si stomatologie.

Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei, creşterea capacităţii administrative: o Elaborarea/revizuirea strategiilor de dezvoltare, planurilor urbanistice şi de amenajare a teritoriului – extinderea spatiului intravilan si sistematizarea teritoriului; o Formarea personalului din administraţia publică; o Înfiinţarea şi dezvoltarea capacităţii administrative și a structurilor asociative; o Implementarea sistemelor informatice integrate de tip e-Administraţie: site dedicat îmbunătățit cu funcții publice de acces la documente de interes public, formulare etc.

Dezvoltarea resurselor umane

Obiectivul general în domeniul resurselor umane este dezvoltarea durabilă a resurselor umane, creșterea competitivității capitalului uman, conservarea tradițiilor, dezvoltarea mestesugurilor ca instrument în integrarea pe piața muncii a persoanelor inactive, a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca, a șomerilor, a persoanelor ocupate în agricultura de subzistenta din comuna Ungheni, jud. Iasi, prin furnizarea de servicii de informare, formare şi consiliere profesională inclusiv prin dezvoltarea si valorificarea competențelor antreprenoriale a cetatenilor comunei Ungheni si a zonelor limitrofe.

Proiectele în acest domeniu vor avea în vedere nevoile de dezvoltare la nivel local și vor fi adaptat acestor categorii de persoane, prin furnizarea serviciilor personalizate, care includ şi componente de activare şi motivare, programe de plasare la locul de muncă şi alte categorii de intervenţii care urmăresc facilitarea accesului pe piaţa muncii în 92 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 sectoare/activităţi non-agricole. Participarea grupurilor ţintă la programele de formare se va realiza în urma activităţii de informare şi consiliere profesională sau de mediere.

Principiul autorităților locale în domeniul resurselor umane este de a-i oferii persoanei vulnerabile ”undița” cu care să prindă ”peștele” și nu ”peștele”.

93 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

X.2. Fundamentarea nevoilor (obiectivelor) pentru a putea fi acoperite prin PNDR S-a hotarât tratarea separată a problematicii accesului comunei Ungheni la PNDR întrucât considerăm că, atât prin specificul activităților cât și prin dimensiunea sa, PNDR va fi principalul motor al dezvoltării comunei Ungheni în perioada de planificare 2014- 2020. Acest lucru nu înseamnă că nu ne vom concentra cu acceași putere pe toate programele sectoriale structurale oferite de UE, Guvernul Rămâniei, Banca Mondială, alte granturi oferite de alte guverne, care pot aduce investiții, know-how și bunăstare locuitorilor. Fundamentarea nevoilor selectate pentru a putea fi acoperite prin PNDR şi selectarea obiectivelor, priorităţilor şi domeniilor de intervenţie pe baza analizei SWOT Comuna ungheni se confruntă cu provocări în atingerea potenţialului economic şi social al sectorului agro-alimentar. Din analiza SWOT reiese că spaţiul rural al comunei înregistrează per ansamblu mari deficienţe, acesta fiind caracterizat de: deficiențe structurale persistente; nivel scăzut al activității antreprenoriale şi al valorii adăugate, cu activităţi ce necesită un aport intensiv al forţei de muncă, în special în agricultura de (semi)subzistenţă; orientare modestă către export; investiţii scăzute și insuficient bazate pe cerere în sectorul de cercetare-dezvoltare; acces la servicii şi infrastructură cu mult sub nivelul zonelor urbane; discrepanţe regionale din ce în ce mai mari; o pondere mare a populaţiei aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială şi o serie de riscuri ambientale şi provocate de om, agravate de schimbările climatice, care reprezintă o ameninţare pentru zonele rurale şi pentru întreaga ţară. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 reprezintă o oportunitate reală pentru a aborda punctele slabe, pe baza consolidării punctelor tari ale sectorului şi pe baza progresului realizat prin PNDR 2007-2013. Au fost înregistrate îmbunătăţiri semnificative în perioada 2007-2013, în special cu privire la o mai bună integrare a producătorilor şi procesatorilor în lanțul agro-alimentar, reînnoirea generaţiilor de fermieri, aplicarea de practici şi realizarea de investiţii prietenoase cu mediul, economie locală diversificată şi infrastructură locală. PNDR 2014-2020 va aborda în mod strategic următoarele priorităţi: 94 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

i) schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea; ii) managementul resurselor naturale; iii) dezvoltarea rurală locală echilibrată, în conformitate cu Acordul de Parteneriat. Aceste priorităţi sunt corelate cu obiectivele strategice definite la nivel naţional cu Politica Agricolă Comună şi cu Strategia Europa 2020. Nevoile specifice, identificate prin analiza SWOT şi prin procesul de consultare al părţilor interesate, vor fi abordate prin acţiuni realizate în cadrul celor şase priorităţi ale FEADR. Sprijinul va fi direcționat către acțiunile cu cel mai mare impact asupra îndeplinirii obiectivelor.

Schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea Principalele nevoi identificate în cadrul sectorului agro-alimentar din județul Iași și în particular din comuna Ungheni vizează: schimbarea structurală şi competitivitatea. Nevoile structurale se referă în primul rând la restructurarea fermelor mici şi mijlocii, cu scopul creșterii nivelului de viabilitate şi de orientare către piaţă, dată fiind ponderea mare de ferme mici şi fermieri în vârstă. În particular, sectorul pomicol a înregistrat un declin semnificativ începând cu 1990 atât în materie de suprafeţe cultivate, cât şi de productivitate, afectând furnizarea de fructe proaspete, materie primă pentru procesare şi competitivitatea sectorului în general. Creşterea competitivităţii agriculturii, silviculturii şi sectorului alimentar este esenţială pentru îmbunătăţirea performanţei şi vitalității comunei Ungheni şi pentru crearea de locuri de muncă şi prin urmare, reprezintă elementul - central al acestei strategii. Există potenţial pentru creşterea producţiei de alimente de calitate, integrarea mai bună pe piaţă, substituirea importurilor care de cele mei multe ori sunt de calitate îndoielnică, creşterea exporturilor şi modernizarea sectorului în general. Pentru accelerarea creșterii economice, care va facilita convergența veniturilor față de media UE, este necesară realizarea de investiţii pentru îmbunătăţirea competitivităţii, în special în ferme mici şi mijlocii şi în unităţi de procesare cu potenţial de dezvoltare. Prin analiza SWOT sunt identificate domenii

95 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 specifice de intervenţie: creşterea productivităţii şi inovării în toate tipurile de ferme şi în sectorul de procesare - date fiind caracterul insuficient al echipamentelor tehnice și nivelul inadecvat de formare profesională; creșterea valorii adăugate a produselor agro-alimentare dată fiind ponderea foarte mare a produselor primare şi îmbunătăţirea accesului exploataţiilor agricole şi forestiere la infrastructură. Obiectivul general identificat pentru acest domeniu strategic este: Accelerarea procesului de restructurare a fermelor mici și transformarea acestora în exploataţii viabile economic şi îmbunătăţirea performanţei economice a fermelor şi a sectorului de procesare, pentru creşte integrarea pe piaţă a produselor de calitate şi pentru substituirea importurilor.

Managementul resurselor naturale Comuna Ungheni are un mediu natural destul de diversificat, caracterizat de resurse abundente şi de un potenţial pentru producţia de agricolă şi pentru o eficiență sporită a utilizării resurselor. Cu toate acestea, mediul, biodiversitatea şi ecosistemele sunt afectate de presiunea exercitată atât de procesele naturale cât și de procesele de evoluție și de intensificare a activităților economice. Una dintre nevoile presante evidențiate de analiza SWOT este aceea de a îmbunătăți protecţia mediului şi de a face trecerea la practici mai durabile în agricultură, silvicultură, şi, în general, în zonele afectate de inundații și alunecări. Aici sunt incluse și acţiuni de atenuare a schimbărilor climatice şi adaptare la influenţele acestora. Mediul şi schimbările climatice sunt considerate obiective transversale. Obiectivul general identificat pentru acest domeniu strategic este: Menţinerea şi îmbunătăţirea calității mediului natural prin asigurarea unui management eficient al riscurilor și un management durabil al resurselor naturale şi prin combaterea schimbărilor climatice. Zonele rurale joacă un important rol socio-economic în județul Iași, deoarece au o pondere mare în suprafaţa totală a teritoriului şi asigură de locuri de muncă, producţie alimentară şi spaţiu de locuit. Deşi aceste zone sunt caracterizate de existența unor resurse umane şi naturale semnificative, analiza socio-economică şi analiza SWOT au identificat o

96 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 serie de provocări şi problematici principale legate de dezvoltarea acestora: migrare (în special a tinerilor şi a persoanelor cu studii) din cauza lipsei de oportunităţi şi acces la servicii de calitate; activități de instruire şi de dezvoltare a aptitudinilor; infrastructură locală subdezvoltată şi acces limitat la finanţare, care limitează activitatea economică şi număr mare de persoane (în special persoane dezavantajate) expuse riscului de sărăcie.

Justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Majoritatea fermierilor din comună, şi mai ales managerii exploataţiilor mici nu dispun de pregătirea profesională şi setul de competenţe pe care le are în mod obişnuit orice profesie dată, cei mai mulţi bazându-se pe experienţa lor practică. Această situaţie este exacerbată de lipsa unor programe insuficiente de pregătire profesională, de lipsa de capacitate a serviciilor de consiliere, precum şi de inadecvarea activităţilor de cercetare- inovare la cerinţele fermierilor. Este aşadar nevoie de eforturi pentru profesionalizarea fermierilor prin facilitarea accesului acestora la cunoaştere, inovare şi consultanţă. Fermierii vor avea acces la cunoştinţe, informare şi bune practici (în scopul îmbunătăţirii performanței economice a exploataţiei, unei mai bune integrări în lanţul agro- alimentar, gestionării durabile şi eficiente a resurselor, adoptării de practici prietenoase cu mediul) prin intermediul Măsurii: Transfer de cunoștințe şi acțiuni de informare şi Măsurii: Servicii de consiliere. Cooperarea verticală şi orizontală între fermieri şi alte părţi interesate va conduce la creşterea valorii adăugate a produselor, la o mai bună interconectare a producţiei primare cu componenta de procesare şi marketing şi implicit la creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole. Facilitarea accesului fermierilor şi al altor actori din lanţul valoric la rezultatele cercetării şi la inovare va fi sprijinită prin Măsura: Cooperare . În zona comunei Ungheni, rolul inovării, al transferului de cunoaştere şi bune practici este esenţial în vederea creşterii performanţelor economice şi de mediu a exploataţiilor agricole. Lipsa legăturilor dintre producătorii agricoli şi specialiști sau alţi actori este un factor care împiedică realizarea acestui transfer şi diseminarea adecvată a informaţiei şi cunoaşterii. În plus, slaba integrare a fermierilor în lanţul valoric contribuie la

97 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 competitivitatea redusă a acestora şi accentuează nevoia unei mai bune cooperări. Sprijinul oferit prin Măsura: Cooperare va stimula acţiunile de cooperare dintre producătorii agricoli precum şi dintre aceştia şi alţi actori din lanţul valoric în vederea unei mai bune integrări pe piaţă, creării de noi forme de colaborare, lanţuri scurte, pieţe locale, etc. De asemenea, măsura va permite accelerarea transferului de tehnologie şi informaţie de la ştiinţă la practică şi un acces mai bun al fermierilor şi procesatorilor la tehnologii, produse şi practice inovative în scopul creşterii performanţei economice a exploataţiilor, gestionării durabile a resurselor, adoptării de practici de conservare a biodiversităţii, etc. Diseminarea bunelor practici şi o inovare orientată mai bine față de cerere vor fi rezultatele acestei cooperări. Evoluţia şi specializarea din agricultură impun un anumit nivel de pregătire şi formare profesională pentru personalul angajat în acest sector. În zona comunei Ungheni, insuficienţa programelor de pregătire profesională pentru fermieri a contribuit la un nivel scăzut de competenţe şi implicit la lipsa de competitivitate a exploataţiilor. Îmbunătăţirea competenţelor şi cunoştinţelor resurselor umane active în agricultură cu ajutorul cursurilor de formare, al workshopurilor şi al activităţilor demonstrative va fi sprijinită prin Măsura: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare. In acest fel, fermierii vor fi mai bine informaţi în legătură cu noile tehnologii şi practici agricole, mai bine pregătiţi să-şi gestioneze într-un mod profesionist exploataţia, cât şi mai pregătiţi să gestioneze într-un mod sustenabil resursele şi să facă faţă efectelor schimbărilor climatice. Prin investiţii în capitalul uman, sectorul agricol va deveni astfel mai competitiv şi mai capabil să se adapteze la noile tendinţe. Având în vedere nivelul insuficient de dotare tehnică al exploatațiilor din comuna Ungheni şi gradul ridicat de uzură (atât morală cât şi fizică) al activelor fizice, există nevoia continuării procesului de modernizare al exploataţiilor agricole. Astfel, Măsura: Investiţii în active fizice va sprijini fermierii (în special cei mici) să realizeze investiţii în modernizarea construcţiilor exploataţiei, a echipamentelor şi utilajelor tehnice şi astfel să-şi îmbunătăţească performanţa şi sustenabilitatea economică a exploataţiilor. Acest sprijin va încuraja investiţiile inovatoare, precum şi acţiunile care vizează crearea de lanţuri scurte agro-alimentare. Un accent deosebit va fi acordat investiţiilor în fermele pomicole.

98 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Restructurarea fermelor mici în vederea transformării în exploataţii viabile, orientate către piaţă, va fi urmărită printr-un sprijin iniţial, de start-up în temeiul Măsurii: Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor. În vederea unui acces mai facil la finanţare, fermierii mici şi mijlocii vor avea acces la instrumente financiare. Creşterea performanţei generale a fermelor va fi facilitată şi prin investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole. Eforturile de modernizare şi restructurare a exploataţiilor agricole vor fi însoţite de acţiuni de consiliere, transfer de cunoştinţe şi formare profesională necesare pentru sporirea nivelului general de pregătire al fermierilor. Acestea vor fi sprijinite prin intermediul Măsurii: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare şi servicii de consiliere pentru fermieri, tineri fermieri și IMM-uri din zonele rurale. De asemenea, în vederea adaptării activităţilor de cercetare la nevoile fermierilor şi facilitării accesului acestora la activităţile de cercetare şi inovare, Măsura: Cooperare va sprijini acţiuni de cooperare (inclusiv grupuri operaţionale) între fermieri şi alţi actori din lanţul agro-alimentar pentru realizarea de proiecte-pilot şi dezvoltarea de produse şi practici agricole inovatoare în scopul ameliorării competitivităţii generale a exploataţiilor. Creşterea competitivităţii sectorului agricol din zona comunei Ungheni este strâns legată de nevoia reîntineririi generaţiilor în exploataţiile agricole. Astfel, se vor sprijini tinerii fermieri care se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă, ca șefi ai exploatației, conform Măsurii: Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor. Sprijinul va fi acordat şi pentru investiţiile necesare pentru a se conforma standardelor europene care se aplică producţiei agricole, inclusive celor privind normele de securitate a muncii. Reînnoirea generaţiilor de fermieri va aduce cu sine tehnici îmbunătăţite de gestionare a exploataţiilor, metode inovatoare cu efecte vizibile asupra competitivităţii de ansamblu a sectorului. In vederea unui acces mai facil la finanţare, fermierii tineri vor avea acces la instrumente financiare. Tinerii fermieri vor avea acces la instruire specifică prin intermediul Măsurii: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare şi consiliere prin intermediul Măsurii: Servicii de consiliere care să-i ajute să-şi îmbunătăţească nivelul general de performanţă şi durabilitatea exploataţiilor agricole pe care le gestionează.

99 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agro-alimentar din zona comunei Ungheni este strâns legată de o mai bună integrare a lanţului valoric, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. De asemenea, creşterea procentului de produse agricole de pe piaţă este dependentă de respectarea unor standarde stricte, mai ales în sectorul zootehnic, cât şi de existenţa unei oferte agregate. Creşterea viabilităţii economice a fermelor se poate realiza şi prin încurajarea creşterii valorii adăugate la nivel de fermă, inclusiv prin lanţuri scurte agro- alimentare sau vânzare directă. La nivel orizontal, înfiinţarea şi sprijinirea grupurilor de producători la nivel local (prin intermediul Măsuri: Înfiinţarea grupurilor de producători) va contribui la o mai bună integrare a fermierilor în lanţul valoric şi în piaţă. Stabilirea de grupuri de producători este deosebit de importantă mai ales în sectorul pomicol, unul dintre sectoarele cele mai afectate de fragmentarea bazei de aprovizionare. De asemenea, grupurile operaţionale stabilite în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) vor contribui la crearea de noi soiuri şi varietăţi, inclusiv pentru sectorul horticol. Datorită abordării de jos în sus, axa LEADER va avea un rol important în stabilirea de grupuri de producători prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală. La nivel vertical, acţiuni de cooperare între actori din lanţul agro-alimentar vor viza crearea de lanţuri scurte şi pieţe locale în temeiul Măsurii: Cooperare. Producţia agricolă este profund dependentă de schimbările climatice, situație care impune facilitarea accesului fermierilor la fonduri care să compenseze, chiar şi parţial, pierderile rezultate în urma dezastrelor naturale sau altor fenomene nefavorabile şi să permită refacerea activelor fizice afectate şi securizarea venitului. O asigurare adecvată trebuie să acopere o gamă largă de pierderi (cauzate de bolile animalelor şi plantelor, infestarea cu dăunători, diverse fenomene climatice, etc). Redresarea potenţialului de producţie în urma impactului dezastrelor naturale sau a altor fenomene va fi sprijinită prin intermediul Măsurii: Gestionarea riscurilor. Acest sprijin va permite fermierilor să înfiinţeze fonduri mutuale menite să îi ajute să facă faţă pierderilor economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau cauzate de un incident de mediu.

100 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului Comuna Ungheni deţine un mediu natural divers, cu numeroase peisaje naturale care formează un nivel ridicat de biodiversitate. Cu toate acestea, biodiversitatea este amenințată de o serie de factori, inclusiv dezvoltarea și agricultura intensivă, abandonul practicilor agricole extensive, schimbările climatice și poluarea. Menţinerea biodiversităţii şi a valorii de mediu a suprafeţelor agricole cu înaltă valoare naturală şi a sistemelor agricole şi forestiere este aşadar o nevoie importantă. Pentru a răspunde acestei nevoi, se vor sprijini măsuri de conservare a biodiversităţii pe terenuri agricole, de menţinere a practicilor agricole tradiţionale extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor, de stimulare în vederea continuării activităţilor agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice precum şi de sprijinire a agriculturii ecologice. Suprafeţe extinse de terenuri agricole sunt afectate de constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, care se manifestă prin condiţii climatice, condiţii specifice ale terenului şi solului mai puţin favorabile. Din acest motiv productivitatea agricolă este limitată, iar aceste zone sunt ameninţate de fenomenul de abandon, fenomen care poate afecta atât biodiversitatea cât şi viabilitatea acestor zone. Prin sprijinul acordat în baza Măsurii: Accesarea de plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice o suprafaţă semnificativă de terenuri agricole din comuna Ungheni afectate de constrângeri naturale sau alte constrângeri specific va fi menţinută în circuitul agricol şi în consecinţă abandonul acestor terenuri va fi evitat. Acest sprijin asigură aplicarea unui pachet de cerințe de management de bază care contribuie la protejarea biodiversității. Alte măsuri, mult mai bine adresate conservării speciilor şi habitatelor, precum cea de plăţi de agro-mediu, vor ajuta la crearea unui sistem pe deplin funcţional, care să poată răspunde obiectivului de protecţie a mediului şi de management durabil al resurselor naturale. Măsurile de conservare a biodiversităţii pe terenuri agricole, de promovare a practicilor agricole tradiţionale, extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor vor fi implementate în baza Măsurii: Agro-mediu – climă.

101 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

De asemenea, agricultura ecologică, implementată în baza Măsurii: Agricultură ecologică, prin multiplele sale funcţii de protecţie a mediului, va completa în alte zone acțiunile de conservare a biodiversității aplicate prin măsura de agro-mediu. Pe de altă parte, creşterea suprafeţelor ocupate cu păduri, care se va realiza prin aplicarea Măsurii Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor, sub-măsura – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite va contribui la conservarea (refacerea) biodiversității. Conservarea şi gestionarea durabilă a resurselor de apă reprezintă o nevoie importantă în domeniul protecţiei mediului. Ca urmare, sunt necesare măsuri care să contribuie la menținerea sau creșterea calității apei, respectiv prin aplicarea cerinţelor de agro-mediu şi climă în vederea reducerii sau chiar a eliminării utilizării îngrăşămintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultură ecologică, precum şi a practicilor de prevenire a infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi. România dispune de soluri de bună calitate însă amenințate de diferite fenomene de degradare. Fenomenele climatice extreme şi practicile inadecvate de management agricol cresc riscul de degradare a solului prin eroziunea cauzată de ape şi de vânt, salinizare/alcalinizare, compactarea solului, scăderea biodiversităţii solului şi scăderea materiei organice. În unele regiuni (în special în estul României), aceste ameninţări contribuie din ce în ce mai mult la un risc crescut de deşertificare, de scădere a productivităţii şi chiar de marginalizare a suprafeţelor agricole şi abandonare a activităţilor agricole. În vederea prevenirii eroziunii şi ameliorării gestionării solului, se va încuraja aplicarea unor măsuri specifice care să sprijine continuarea activităților agricole în zonele cu constrângeri naturale și alte constrângeri specific. Impactul pozitiv asupra calități solului va fi consolidat de sprijinul acordat prin Măsura: Agro-mediu şi climă prin implementarea cerințelor de management prevăzute în cadrul pachetelor de agromediu, cerințe care depășesc nivelul standard minim prevăzut de GAEC. Metodele de producţie ecologică care vor fi aplicate în baza Măsurii: Agricultură ecologică vor avea, de asemenea, un efect benefic asupra calităţii solului. Totodată, împădurirea terenurilor agricole şi non-agricole cu specii forestiere adecvate, în baza

102 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Măsurii: Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea viabilităţii pădurilor, va contribui la fixarea solului şi stoparea proceselor de degradare în zonele afectate. Pentru a avea efectul aşteptat, măsurile privind ameliorarea gestionării solurilor şi prevenirii eroziunii acestora vor fi sprijinite prin acţiuni de transfer de cunoştinţe şi informare, conform Măsurii: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare.

Servicii de bază şi reînnoirea satului Ungheni – LEADER O dezvoltare economică şi de durată a comunei Ungheni este strâns legată de existenţa unor iniţiative de dezvoltare locală care să pornească de la nevoile specifice ale comunităţilor locale. În județul Iași și zona comunei Ungheni, stimularea şi consolidarea dezvoltării locale este un element-cheie în viitor în vederea asigurării unei modernizări echilibrate a teritoriilor rurale şi a reducerii decalajelor faţă de zonele urbane. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor rurale la scară mică vor fi esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale. Sprijinirea investiţiilor în crearea, îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii la scară mică şi a serviciilor va fi realizată prin intermediul Măsurii: Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor, alături de crearea de noi oportunităţi de venituri, vor contribui la dezvoltarea economică de ansamblu a zonelor rurale şi implicit la diminuarea sărăciei şi excluziunii sociale. De asemenea, stimularea şi consolidarea dezvoltării locale va juca un rol important în acest proces. Încurajarea comunităţilor locale să se implice în dezvoltarea economică a zonelor rurale va fi realizată prin intermediul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii. Această abordare va încuraja comunităţile rurale să exploreze modalităţi noi, innovative prin care să devină sau să rămână competitive, să-şi valorifice şi să-şi promoveze resursele, tradiţiile şi potenţialul endogen şi să depăşească dificultăţile cu care se confruntă mediul rural.

103 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Descriere a modului în care vor fi abordate temele orizontale Transferul de cunoştinţe şi inovarea împreună cu mediul şi atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice sunt cele trei obiective transversale pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul dezvoltării rurale. Strategia Europa 2020 recunoaşte că acţiunile inovatoare, respectarea mediului şi atenuarea schimbărilor climatice sunt elemente importante în cadrul eforturilor de a avea o creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii. Pe baza acesteia, direcţiile trasate de UE în materie de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 privilegiază şi accentuează rolul acestor trei elemente esenţiale în atingerea celor şase priorităţi de dezvoltare rurală. Deşi beneficiază de un potenţial agricol semnificativ, România încă mai înregistrează decalaje importante de competitivitate şi productivitate ca urmare a deficienţelor structurale, din lanţul agro-alimentar, a lipsei de acces la credite, gradului mare de sărăcie din zonele rurale, etc. Lipsa unei baze de cunoştinţe în zona comunei Ungheni, împreună cu un nivel scăzut de instruire al fermierilor şi populaţiei şi legăturile deficitare între ştiinţă şi practică amplifică şi contribuie la lipsa de competitivitate a sectorului. Ţinând cont de faptul ca lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, schimbările climatice) se intensifică, strategia UE2020 impune statelor membre ţinte ambiţioase pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea ponderii surselor regenerabile de energie şi creşterea eficienţei energetice. Acţiunile de atenuare a schimbărilor climatice vor viza atât limitarea emisiilor din agricultură şi silvicultură, generate de activităţi-cheie precum producţia animalieră şi utilizarea îngrăşămintelor, cât şi intensificarea activităţii de sechestrare a carbonului în ceea ce priveşte exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultura. Astfel, cel puţin 30% din resursele alocate PNDR 2014-2020 vor fi rezervate pentru măsuri legate de îndeplinirea angajamentelor şi cerinţelor de mediu şi climă. De asemenea, construind pe experienţele înregistrate în perioada anterioară de programare, în cadrul măsurilor de investiţii vor fi sprijinite operaţiunile care contribuie la obiective de mediu, de atenuare a

104 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea. Un rol deosebit de important în înţelegerea şi asumarea angajamentelor privind protecţia mediului, inclusiv protejarea biodiversităţii de către fermieri, silvicultori şi comunităţile rurale din comuna Ungheni îl vor juca transferul de informaţii şi cunoştinţe, consultanţă şi formarea profesională. Inovarea, transferul de cunoştinţe şi informarea au un rol extrem de important în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 deoarece acestea facilitează dezvoltarea, folosirea şi transferul de idei, produse sau tehnologii noi pentru a îmbunătăţi un anumit sistem, produs, serviciu, etc. Măsurile alese pentru accesare vor contribui astfel în mod semnificativ la: (i) creşterea competitivităţii sectorului agro-alimentar (mai ales prin promovarea tehnologiilor inovative), (ii) promovarea acţiunilor de cooperare în lanţul de aprovizionare, (iii) creşterea conştientizării în domeniul protecţiei ecosistemelor şi biodiversităţii, (iv) promovarea tehnologiilor şi ideilor inovatoare în scopul utilizării eficiente a resurselor şi adaptării la schimbările climatice şi (v) promovarea incluziunii sociale şi a dezvoltării economice a zonei rurale. Având în vedere caracterul transversal al inovării, precum şi dificultatea capturării într-un indicator, obiectivele legate de inovare vor fi privite în ansamblul Priorităţii: Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale. Transferul de cunoştinţe şi inovarea vor răspunde astfel la toate cele şase priorităţi de dezvoltare rurală printr-un set de instrumente menit să încurajeze:  acţiunile de informare, formare, diseminare şi consultanţă, a workshopurilor şi activităţilor demonstrative pentru a stimula acţiunile inovatoare, a crea reţele şi parteneriate, a stimula schimbul de bune practici şi cunoştinţe în agricultură şi mediul rural;  formarea de grupuri operaţionale alcătuite din fermieri, cercetători, consultanţi şi alţi actori, în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea şi Durabilitatea Agriculturii;  acţiunile de cooperare şi crearea de reţele şi clustere în vederea dezvoltării de proiecte-pilot, de produse şi procese noi şi creării de lanţuri scurte şi pieţe locale şi

105 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

 abordările inovative în cadrul GAL-ului, mai ales prin identificarea şi transferul de bune practici şi adaptarea acestora la contextul local. Sesiunile de formare, instruire şi workshopurile pentru fermieri (în spiritul măsurii privind Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare) vor viza creşterea nivelului de pregătire al acestora în managementul şi performanţa de mediu a exploataţiei agricole, integrarea în lanţul valoric, bune practici agricole şi de mediu, etc. În scopul sporirii viabilităţii şi sustenabilităţii exploataţiilor agricole. O atenţie deosebită va fi acordată tinerilor fermieri din comună în vederea pregătirii acestora pentru a-şi putea gestiona în mod eficient exploataţia. Activităţile demonstrative vor promova adoptarea tehnologiilor şi practicilor agricole inovatoare şi sustenabile (precum managementul eficient al apei, utilizarea sustenabilă a pesticidelor şi îngrăşămintelor, etc.). Sesiuni de consiliere dedicate vor sprijini crearea şi dezvoltarea de activităţi nonagricole Activităţile de consiliere (finanţate conform Măsurii: Servicii de consiliere) vor viza ameliorarea performanţei economice şi de mediu a exploataţiilor şi întreprinderilor. Prin sprijinirea legăturilor dintre cercetare şi practica agricolă, Parteneriatul European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea şi Durabilitatea Agriculturii va contribui la promovarea unui sector agricol şi silvic mai eficient, viabil economic, productiv şi cu emisii scăzute de carbon. Parteneriatul European pentru Inovare va fi implementat prin intermediul grupurilor operaţionale. Acestea vor fi compuse din cel puţin două entităţi, din care cel puţin una va fi beneficiarul activităţii de inovare. Formarea grupurilor va porni de la o nevoie sau oportunitate identificată în practică care va coagula în jurul său diferite părţi interesate precum cercetători, consultanţi, practicieni, ONG-uri, etc. Implementarea PEI va permite crearea de legături mai eficiente şi durabile între cercetători şi practicieni şi un transfer mai bun al rezultatelor cercetării şi inovării în sectorul agro-alimentar. În vederea unei mai bune integrări a producătorilor agricoli în lanţul agro-alimentar, vor fi încurajate forme de cooperare orizontală şi verticală, inclusiv prin sprijinirea pieţelor locale şi a lanţurilor scurte. Reţeaua rurală naţională va contribui la schimbul de bune practici între diverşi actori din lanţul agro-alimentar, la informarea şi diseminarea de cunoştinţe în mediul rural,

106 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 precum şi la interconectarea actorilor din spaţiul rural pentru realizarea de grupuri operaţionale în scopul inovării. Reţeaua va include un departament dedicat încurajării inovării în agricultură, silvicultură şi zonele rurale. Schimburile de experienţă, de bune practici şi transferul de cunoştinţe prin intermediul reţelei de dezvoltare rurală vor urmări, printre altele, creşterea nivelului de cunoştinţe al fermierilor cu privire la utilizarea eficientă a resurselor, conservarea şi consolidarea ecosistemelor şi practicarea unei agriculturi cu emisii reduse de carbon. De asemenea, pe baza succeselor deja înregistrate, se va încuraja transferul de noi tehnologii şi practici şi adaptarea acestora la nivel local prin intermediul abordării LEADER. Comuna Ungheni se va afilia la toate acțiunile și activitățile rețelelor rurale.

X.3. Planul local de acţiune pentru dezvoltarea durabilă Consideraţii generale Planul Local de Acţiune (PLA) este un instrument de planificare şi implementare şi conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica într-un termen determinat în scopul realizarii obiectivelor generale fixate în strategie. Termenul de realizare a planului local de acţiune trebuie să corespundă termenului de 6 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă (SLDD). Planul de acţune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt, care utilizează resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei într-o zonă bine definită. Periodic, PLA va fi revizuit, astfel înct obiectivele fixate să ţină cont de evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că, pe masură ce se înaintează în timp, variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică. Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a comunei Ungheni, reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării

107 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020 comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne, astfel ca durabilitatea să devină punctul forte al acesteia. Dimensiunile dezvoltării actuale economice, sociale, de mediu şi tehnologice au fost analizate în cadrul procesului de analiză-diagnostic din cadrul strategiei de dezvoltare, iar obiectivele strategice au fost creionate, fixându-se câteva repere ca referinţe pentru dezvoltarile ulterioare. Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Ungheni reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne. Scopul Planului de Acţiune reprezintă prezentarea principalelor măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltarii economico - sociale, astfel încât procesul să poată fi evaluat continuu prin indicatorii selecţionati ca relevanţi pentru comuna Ungheni. Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor care trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite. La nivel temporal, pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât procesele necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate: a. Planul de dezvoltare (planificarea activităţilor); b. Planul de executare (implementarea activităţilor); c. Planul de monitorizare (evaluarea activităţilor). Pentru a avea o dezvoltare coerentă, suportul necesar trebuie să fie asigurat de catre: Administraţia Locală - prin Instituţia Primarului şi Consiliului Local, care trebuie să- şi replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar planului de acţiune; Comunitatea Locală - cetăţeni şi organizaţii, actori principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă; Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, ca şi suport financiar şi logistic (informaţii şi tehnologii moderne). Planul de actiune cuprinde:

108 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

- programul de management, care planifică o serie de activităţi de organizare şi iniţiere a implementării, apoi urmârind evoluţia implementării să ia măsurile cuvenite. - modul de implementare în care competenţele şi atribuţiile sunt grupate pe structuri de implementare grupate pe funcţii ale structurii manageriale: previziune, organizare, coordonare, antrenare; - etapele implementării strategiei de dezvoltare locală la nivelul unităţii de management. Planul anual este stabilit de Consiliul Local prin stabilirea priorităţii de realizare a obiectivelor şi măsurilor programate conform criteriului presiune - stare - răspuns. Acest criteriu se aplică astfel: - se masoara presiunea necesităţii îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit la momentul iniţial; această presiune se cuantifică pe nivelurile maximă, medie, mică; - se evaluează situaţia initială, de fapt, stadiul în care se află acţiunea (studiu de fezabilitate, studiu de impact, elaborare proiect, implementare etc.); - se presupune aplicarea măsurii; - se masoară starea ipotetică finală, care se cuantifică sub formă de răspuns; Planul Local de Acţiune, prezintă principalele măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltării durabile, astfel: în procesul de dezvoltare să poată fi evaluată continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu-tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabilă (dimensiuni ale durabilităţii) selectionaţi ca relevanţi pentru comuna Ungheni. Utilitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite în Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei. Principalele funcţii de implementare a strategiei de dezvoltare locală sunt: 1. Funcţia de previziune - cuprinde activităţi care privesc:  realizarea obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare locala cu alocarea resurselor şi mijloacelor de realizare pe anii 2014-2020;  intocmirea planurilor anuale prin preluarea obiectivelor din strategia de dezvoltare şi realizarea acelora care au un grad ridicat de certitudine;

109 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

 elaborarea de proiecte de finanţare, studii de fezabilitate, planuri de afaceri, studii

de marketing, analize cost beneficiu etc., care să fundamenteze modalităţile şi mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor. 2. Funcţia de organizare - cuprinde procesele de management, de grupare de atribuţii şi responsabilităţi, delegare de competenţe cuprinse în strategia de dezvoltare ierarhizate astfel: persoane individuale, agenţi economici, grupuri şi comitete, primărie, comisii de specialitate din consiliul local. 3. Funcţia de coordonare - cuprinde activitaăţile prin care se armonizează hotărârile, deciziile şi acţiunile persoanelor implicate în structura de implementare a strategiei de dezvoltare în cadrul funcţiilor de mai sus (previziune şi organizare). 4. Funcţia de antrenare - cuprinde actţunile de implicare şi motivare a cetăţenilor, a structurilor constituite şi a grupurilor de interese pentru implementarea obiectivelor din strategia de dezvoltare locală. 5. Funcţia de control si evaluare - cuprinde activităţile prin care performanţele obţinute sunt măsurate şi comparate cu obiectivele stabilite iniţial în vederea gradului de avansare a programului pentru a se elimina rămânerile în urmă. Se vor determina cauzele care determină abateri de la planificare şi se stabilesc măsuri pentru corectarea abaterilor şi pentru continuarea aplicării strategiei de dezvoltare locală.

Principii şi condiţii Pentru realizarea Planului Local de Acţiune, primarul comunei Ungheni, ca autoritate publică locală, trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivelele de decizie şi execuţie, aceasta presupune atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente şi mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar şi analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor. Rezolvarea problemelor curente, cât şi a celor ce vor apărea în viitor depinde în foarte mare masură de gradul de competenţă al conducerii administraţiei publice locale.

110 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Materializarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care administraţia publică trebuie să acţioneze pentru schimbarea radicală a atitudinii funcţionarului public faţă de accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei. În acest sens o principală preocupare a managerului primăriei a fost de armonizare a procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, primarul comunei Ungheni a demarat un amplu proces de consultare a opiniei cetăţenilor, cu privire la obiectivele strategice din perioada 2014-2020.

Obiective specifice și acțiuni 1.AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ Orizont de timp Instituții Obiective Finanțare Parteneriat pt. realizare responsabile Optimizarea conditiilor Public cu agenții pentru sprijinirea Buget local Comuna Ungheni, guvernamentale activitatilor Programe 3 ani Directia Agricola (APIA, APDRP) rentabile in naționale Iași GAL zootehnnie si agricultura Oferirea de Public-privat cu consultanta Buget local Comuna Ungheni, agenții specializate pentru Programe de 3 ani Directia Agricola guvernamentale, intreprinzatori Finantare PNDR Iași ONG-uri și firme de agricoli consultanță Sustinerea Public-privat cu infiintarii de Buget local Comuna Ungheni, agenții asociatii a Fonduri private ale 3 ani Directia Agricola guvernamentale, producatorilor fermierilor Iași ONG-uri și firme de comunei consultanță Sprijinirea IMM în Buget local Comuna Ungheni, Public-privat cu 3 ani domeniul agricol și Programe de Asociații pt. IMM agenții

111 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

non agricol Finantare PNDR, guvernamentale, POS-CCE, ONG-uri și firme de Guvernul consultanță, GAL României, UE

2. INFRASTRUCTURĂ ȘI MEDIU Orizont de timp Instituții Obiective Finanțare Parteneriat pt. realizare responsabile Modernizare si Buget local Public cu agenții extinderea retelei Programe guvernamentale 6 ani Comuna Ungheni de naționale, fonduri (DRDP, ministere, drumuri comunale structurale APDRP) , GAL Public-privat cu Extinderea retelei Buget local agenții de Programe 5 ani Comuna Ungheni guvernamentale, alimentare cu apa naționale, fonduri firme de distribuție, și a rețelei de canal structurale GAL Public-privat cu Buget local Înființare rețea de agenții Fonduri private ale 5 ani Comuna Ungheni gaz metan guvernamentale, fermierilor firme de distribuție Buget local Realizarea unui Programe de Public-privat cu sistem de colectare Finantare PNDR, agenții si depozitare POS-MEDIU, 3 ani Comuna Ungheni guvernamentale, selectivă a Guvernul ONG-uri și firme de deseurilor României, UE, salubrizare contribuții private Buget local Public-privat cu Programe de Amenajarea unor agenții parcuri comunale Finantare PNDR, 3 ani Comuna Ungheni guvernamentale, POS-MEDIU, ONG-uri, GAL Guvernul

112 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

României, UE, contribuții private

3. ECONOMIC Orizont de timp Instituții Obiective Finanțare Parteneriat pt. realizare responsabile Public cu agenții Sprijinirea firmelor Buget local locale guvernamentale prin asigurarea Programe 4 ani Comuna Ungheni (OIRPODRU, resurselor naționale, POS- umane ministere, APDRP) DRU GAL

Sustinerea Public-privat cu intreprinzatorilor straini Comuna Ungheni, agenții Firme private 5 ani care doresc sa guvernamentale, investeasca in zona firme de distribuție

Sustinerea Public-privat cu intreprinzatorilor Buget local straini agenții Fonduri private ale 5 ani Comuna Ungheni care doresc sa guvernamentale, investeasca in zona fermierilor firme private Valorificarea bunurilor Buget local si serviciilor generate Programe de Public-privat cu de capitalul natural Finantare PNDR, agenții din zona POS-MEDIU, 4 ani Comuna Ungheni guvernamentale, Sisteme de irigatii, Guvernul ONG-uri și firme Amenajari hidro pt. României, UE, private agricultura și contribuții private agrement Buget local Incurajarea Public-privat cu dezvoltarii Programe de serviciilor din agenții Finantare PNDR, 3 ani Comuna Ungheni sectorul guvernamentale, privat Guvernul firme private României, UE,

113 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

contribuții private Buget local Programe de Public-privat cu Crearea de structuri locale pentru Finantare PNDR, agenții afaceri, incubatoare 3 ani Comuna Ungheni Guvernul guvernamentale, de afaceri României, UE, firme private contribuții private

4. TURISM Orizont de timp Instituții Obiective Finanțare Parteneriat pt. realizare responsabile Amenajarea pentru Public- privat cu agrement a unor Buget local agenții zone naturale: Programe Plaja pe malul 6 ani Comuna Ungheni guvernamentale Prutului, naționale, POS- (POS-MEDIU) Pescuit MEDIU Firme private Sustinerea intreprinzatorilor în Firme private vederea creării de Public-privat prin Firme private 5 ani Comuna Ungheni, structuri oferirea de facilități agroturistice

Sustinerea si promovarea Buget local evenimentelor 5 ani Comuna Ungheni Public locale

Înfrățirea cu Buget local localități din Public-privat Programe de 4 ani Comuna Ungheni Republica Moldova transfrontalier Finantare UE sau UE

114 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

5. EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ

Orizont de timp Instituții Obiective Finanțare Parteneriat pt. realizare responsabile Modernizarea scolilor si Buget local Public cu agenții gradinitelor din Programe guvernamentale comuna, dezvoltare 6 ani Comuna Ungheni fond de carte naționale, POS- (POS-DRU) biblioteca DRU

Buget local Construcție cămin Public, cultural Programe 5 ani Comuna Ungheni GAL naționale, PNDR Buget local Public, Construcție centru Programe 5 ani Comuna Ungheni after-school GAL naționale, PNDR Sustinerea si promovarea Buget local evenimentelor 5 ani Comuna Ungheni Public culturale locale

Realizarea de studii etnofolclorice, steagul comunei, Buget local 5 ani Comuna Ungheni Public monografia comunei

Proiect Dezvoltare Buget local, Resurse Umane Public-privat cu ONG-uri, POS- Pentru adptarea la 5 ani Comuna Ungheni ONG-uri din piața muncii a DRU locuitorilor domeniu

comunei Public-privat cu Dezvoltare retea Buget local, internet în cadrul 5 ani Comuna Ungheni ONG-uri din ONG-uri, bibliotecii domeniu

115 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

6.SPORT, SĂNĂTATE, PROTECȚIE SOCIALĂ

Orizont de timp Instituții Obiective Finanțare Parteneriat pt. realizare responsabile Public-privat cu Buget local Modernizarea bazei agenții sportive Programe 6 ani Comuna Ungheni guvernamentale, naționale, firme private Promovare echipei de fotbal in liga a 3-a, Buget local 5 ani Comuna Ungheni Public-privat Dezvoltarea Sponsori echipelor de juniori

Buget local Constructie sala de sport Programe 5 ani Comuna Ungheni Public naționale Sustinerea si promovarea Buget local evenimentelor 5 ani Comuna Ungheni Public sportive locale

Înființarea unui club de Șah și Buget local sprijinirea sportului 5 ani Comuna Ungheni Public minții

Buget local, Public-privat cu Realizarea de ONG-uri, POS- programe de 5 ani Comuna Ungheni ONG-uri din DRU protecție socială domeniu, AJOFM

Buget local, Public-privat cu Realizarea unei ONG-uri, POS- ONG-uri din structuri de 5 ani Comuna Ungheni DRU domeniu economie socială AJOFM

116 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

X.4 Surse de finanțare

Fondurile structurale Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – este fondul structural care finanțează în principal infrastructura, investițiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală și ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de management agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activităților economice în perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane. Fondul European pentru Pescuit (FEP) – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de Pescuit, care se concentrează asupra continuității activităților de pescuit și exploatare ratională și protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de intreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării și îmbunătățirii calității vieții din zonele dependente de pescuit. Fondul Social European (FSE) – este fondul structural care promovează reintegrarea în muncă a șomerilor și a grupurilor defavorizate, prin finanțarea activităților de formare profesională și asistență în procesul de recrutare. Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinantează nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu, rețele de transport transeuropene și domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii protecției mediului (eficiență energetică și energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban și transport public ecologic.

117 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

Surse de finanțare specifice identificate a fi accesate pentru perioada 2014-2020 Denumire program Potențial solicitant Finanțator Caracteristici program de finanțare de finanțare Comuna Ungheni, Uniunea “Sanatate 2014” Consortiul proiectului trebuie sa Orice entitate Europeana (Al treilea program fie format din entitati publica sau de actiune a Uniunii diferite/independente din cel privata: in domeniul putin 3 state participante la autoritatile publice, sanatatii 2014- program ONG-uri, 2020) activități eligibile: societati comerciale. 1. Inovare pentru prevenirea si gestionarea bolilor cronice • prevenirea diabetului zaharat; • boli cardiovasculare; • identificarea celor mai bune practici pentru a se conecta si integra interventiile pentru prevenirea si ingrijirea sanatatii. 2. Diagnosticare timpurie si screening al bolilor cronice • criterii de utilizare a unui diagnostic precoce in asistenta medicala comunitara; • imagine cuprinzatoare de depistare majora. 3. Reintegrare profesionala a persoanelor cu boli cronice 4. Sprijin in ariile legate de aderenta, fragilitate, ingrijiri integrate si conditii multi-cronice • dezvoltarea si implementarea diagnosticarii precoce si a programelor de screening; • programe pentru tratamentul pacientilor multi-morbizi. 5. Date statistice de stabilire a preturilor medicamentelor 6. Monitorizarea sanatatii si sistemul de raportare • evaluari privind examinarilor medicale ale populatiilor armonizate; • monitorizarea si raportarea privind sanatatea perinatala si a copilului. 7. Asistenta medicala asociata infectiilor in

118 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

ingrijirea pe termen lung

Comuna Ungheni în Uniunea PROGRAMUL 1. Furnizarea serviciilor de ocupare, precum parteneriat cu un Europeana OPERATIONAL informare si consiliere profesionala, asistenta, ONG sau cu si Guvernul SECTORIAL mentorat, tutorat, orientare profesionala, consiliere intreprinderi Romaniei DEZVOLTAREA psihologica, consiliere psihiatrica, medierea locurilor comerciale RESURSELOR de munca; UMANE 2. Dezvoltarea si furnizarea programelor de formare profesionala, inclusiv dezvoltarea competentelor de utilizare TIC pentru grupurile dezavantajate; 3. Activitati de formare profesionala si de consolidare a capacitatilor, competentelor, cunostintelor si stimei de sine, dedicate persoanelor vulnerabile pentru a le ajuta sa infiinteze structuri ale economiei sociale si sa beneficieze de oportunitatile nou create; 4. Dezvoltarea si promovarea activitatilor integrate, care sa cuprinda informare, consiliere, formare, planificarea unei afaceri si asistenta in vederea initierii unei afaceri, pentru initierea si dezvoltarea de structuri economiei sociale altele decat cele care beneficiaza de subventie; etc. • Activitati eligibile care intra sub incidenta ajutorului de minimis, ale caror costuri vor fi incluse in bugetul fiecarei structuri de economie sociala. 1. Infiintarea si dezvoltarea de structuri ale economiei sociale; 2. Dezvoltarea si promovarea activitatilor integrate, care sa cuprinda informare, consiliere, formare, planificarea unei afaceri si asistenta in vederea initierii unei afaceri, pentru initierea si dezvoltarea structurilor economiei sociale care primesc subventia; etc. IMM-uri din comuna Guvernul Programe naționale  Programul UNCTAD/EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi Ungheni Romaniei 2014-2020 (anual mijlocii începând din luna  Programul de dezvoltare şi modernizare a

119 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

martie-aprilie) activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă  Programul naţional multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii  Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului  Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii  PROGRAMUL PENTRU STIMULAREA ÎNFIINŢĂRII ŞI DEZVOLTĂRII MICROÎNTREPRINDERILOR DE CĂTRE ÎNTREPRINZĂTORII TINERI  Programul naţional multianual pentru stimularea creării, dezvoltării şi promovării brandurilor sectoriale, sub-sectoriale şi de produs  Programul naţional multianual de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri  Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare - START -

 SCHEMA DE MINIMIS HG 274/2013

Autoritati publice Uniunea PROGRAMUL Proiecte de Mobilitate (actiunea cheie 1) Companii / Europeana ERASMUS+ Proiecte Strategice (actiunea cheie 2) intreprinderi Dialogul structurat (actiunea cheie 3) Institutii Intalniri ale tinerilor cu responsabilii politicilor publice/private de tinere Institutii scolare Organizatii nonguvernamentale Autoritati publice Uniunea EUROPA CREATIVA • Proiecte de cooperare transfrontaliera intre Companii / Europeana 2014-2020 organizatii culturale si creative din cadrul intreprinderi Uniunii Europene si din afara ei. Institutii publice/private Institutii scolare Organizatii nonguvernamentale Entitati publice, Uniunea LIFE+ Prin intermediul subventiilor pentru actiuni se organizatii private Europeana pot finanta urmatoarele proiecte: comerciale, (a) proiecte-pilot; organizatii private (b) proiecte demonstrative; noncomerciale, (c) proiecte de bune practici; incluzand ONGurile. (d) proiecte integrate;

120 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

(e) proiecte de asistenta tehnica; (f) proiecte de consolidare a capacitatii; (g) proiecte pregatitoare; (h) proiecte de informare, sensibilizare si diseminare; (i) orice alt tip de proiecte necesare in vederea atingerii obiectivelor generale Aceasta cerere se adreseaza ambelor subprograme “Mediu” si ” Politici climatice”. Pentru sub-programul “Mediu”, cererea va acoperi subventii pentru proiecte “traditionale”, proiecte pregatitoare, proiecte integrate, proiecte de asistenta tehnica si proiecte capacitate administrativa; Pentru sub-programul “Politici climatice”, cererea va acoperi subventii doar pentru proiectele “traditionale” si proiecte capacitate administrativa (celelalte tipuri vor fi acoperite incepand din 2015).

Institutii publice, Norvegia, Programul RO01 - Activitatile eligibile ce pot fi finantate sunt: autoritati Islanda, Asistenta tehnica organizarea de conferinte si seminarii pe teme de interes publice nationale sau Lichtenstein si Fondul comun, cooperare tehnica si schimb de experti, internationale, Bilateral la Nivel formarea pe termen scurt, vizite de studiu, elaborarea de autoritati publice National rapoarte si studii, etc. locale, sau regionale; Domeniile de interes pentru care se poate aplica sunt: Organizatii • Justitie si Afaceri Interne; interguvernamentale; • Sanatate; • Cooperare Culturala; • Mediu; • Copii si tineri in situatii de risc; • Alte prioritati generale si orizontale. Entitati inregistrate Norvegia, Programul RO18 - Proiectele/ actiunile finantate trebuie sa faciliteze in Romania Islanda, Intarirea schimbul si transferul de cunostinte, experiente, tehnici, sau Norvegia: Lichtenstein capacitatii si bune practici intre entitati similare din Romania si autoritati cooperare Norvegia si sa vizeze dezvoltarea relatiilor bilaterale administrative institutionala intre cele doua tari. centrale intre institutiile In acest scop, urmatoarele tipuri de activitati sunt sau autonome; publice, considerate eligibile: autoritati autoritatile locale • Participarea la evenimente precum conferinte, administrative locale si regionale seminarii, vizite de studiu, cursuri si alte tipuri de sau regionale; romane si actiuni cu caracter similar agentii norvegiene • Organizarea de evenimente precum conferinte, guvernamentale. seminarii, vizite de studiu, cursuri si alte tipuri de actiuni cu caracter similar.

Orase/municipalitati Uniunea Programul Masura privind infratirea localităților sau Europeana Europa pentru Masura privind proiectele societatii civile comitetele de cetateni 2014- Masura urmareste sa sustina proiecte promovate de infratire ale 2020 parteneriate transnationale si de retele care implica acestora sau alte cetatenii in mod direct. organizatii Astfel de proiecte reunesc cetateni din diferite contexte non-profit care in cadrul unor activitati legate direct de politicile reprezinta Uniunii, cu scopul de a le oferi cetatenilor oportunitatea autoritatile locale, de a participa in mod concret la procesul de elaborare a autoritati de politicilor UE in domenii legate de obiectivele la nivel local/ programului.

121 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

regional, federatii/ asociatii de autoritati locale, organizatii non- profit care reprezinta autoritatile locale.

Autoritati locale, Uniunea Inovatii ale Tipuri de actiuni finantate: regionale si Europeana politicii sociale Domeniul 1: abordarea ghiseului unic nationale pentru sprijinirea • integrarea de sisteme informatice pentru a reduce Organisme ale reformelor in dublarea serviciilor, care sa ofere o baza pentru o societatii civile domeniul social abordare holistica, (Programul personalizata si sa ajute la combaterea fraudei, Ocupare si • integrarea serviciilor de ocupare cu servicii de inovare sociala asistenta sociala si servicii de sprijin, 2014-2020, • actiuni pentru a reduce complexitatea accesului la componenta servicii si simplificarea cerintelor de eligibilitate, PROGRESS) printre altele, • actiuni care vizeaza imbunatatirea coordonarii intre diferitele niveluri de guvernare (central, regional sau local) pentru a creste calitatea furnizarii de servicii globale, • coordonarea sistemelor de impozitare/taxe si de beneficii si analiza a impactului diferitelor programe la nivelul individului. Domeniul 2: abordari personalizate – servicii integrate la nivel individual • actiuni de coordonare a serviciilor pentru utilizator, in special pentru utilizatorii care au nevoi complexe si pe termen lung, • identificarea raspunsurilor si relevanta lor in functie de situatia persoanei. Domeniul 3: parteneriate inovatoare • masuri de promovare a parteneriatelor publice / private pentru a incuraja complementaritatea si sinergiile dintre actorii.

Comuna Ungheni Uniunea Investiții în Construcții și reabiltări de drumuri; Europeana infrastructură: Achiziții de utilaje pentru situații de urgență; PNDR - Drumuri; Construcție și modernizare clădiri pentru servicii pentru - Obiective cultural- populația rurală; sociale; Consolidarea și valorificarea patrimoniului cultural; - Dezvoltarea Înființare, modernizare și extindere rețele de utilități în turismului mediul rural. Intreprinzători Uniunea Investiții în 1. Construirea si/ sau modernizarea cladirilor utilizate Europeana pentru productia agricola la nivel de ferma; privați din toate modernizarea fermelor PNDR 2. Construirea si/ sau modernizarea infrastructurii domeniile agricole; rutiere interne sau de acces din domeniul agricol; 3. Construirea si/ sau modernizarea fermelor de taurine Achiziții de utilaje, pentru productia de lapte; 122 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

terenuri, animale; 4. Construirea si/ sau modernizarea serelor; 5. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de Creare și dezvoltare de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, microintreprinderi în instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate; domeniul serviciilor, 6. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi producție; mijloace de transport specializate; 7. Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse Dezvoltare resurse la sfarsitul ciclului biologic de productie (minim 40 ani) umane din domeniul si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare/ reconversie al plantatiilor de vita-devie sprijinit prin agricol. FEGA in cadrul OCP vin si infiintarea plantatiilor pentru struguri de masa; 8. Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni; 9. Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori; 10. Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile; 11. Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila; 12. Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol; 13. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc. 14. Costurile generale ale proiectului; 15. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica; 16. Investitiile în clădiri și utilaje necesare structurilor de producție sau de asigurare a serviciilor în mediul rural..

123 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

X.5 Lista cu abrevieri

ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională AJOFM – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă AJPM – Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului ANES – Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi ANL – Agenţia Naţională pentru Locuinţe CDR – Consiliul pentru Dezvoltare Regională CRP – NE – Comitetul Regional pentru Planificare Nord-Est CDT – Cercetarea şi Dezvoltarea Tehnologiei CIP – Programul Cadru privind Competitivitatea şi Inovaţia CSNR – Cadrul Strategic Naţional de Referinţă DADR – Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală Suceava FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEP – Fondul European pentru Pescării FC – Fondul de Coeziune FEDR – Fondul European pentru Dezvoltare Regională FNGCIMM – Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri FPC – Formare profesională continuă FSE – Fondul Social European FSC – Fondurile Structurale şi de Coeziune GEA – Grupul de Economie Aplicată ICR – Institutul Cultural Român TIC (engl. ICT) – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor IENP (engl. ENPI) – Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii PATJ – Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean PLAM – Planul Local de Acţiune pentru Mediu PND – Planul Naţional de Dezvoltare PNDR – Planul Naţional de Dezvoltare Rurală PNSDR – Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală PO – Program Operaţional POR – Programul Operaţional Regional POS-DRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane PUD – Planul Urbanistic de Detaliu PUG – Planul urbanistic General C&D – Cercetare-Dezvoltare SF – Studiu de fezabilitate

124 Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

XI. Bibliografie

1. http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/documente-de- programare.html. 2. http://www.comunaungheni.ro/. 3. http://www.iasi.insse.ro/main.php. 4. http://www.apdrp.ro/. 5. http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/fise- masuri/LEADER.pdf. 6. http://www.fonduri-ue.ro/posdru/. 7. http://www.fonduri-ue.ro/poscce/. 8. http://www.fonduri-ue.ro/informative/prezentare. 9. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Iasi. 10. Strategia de dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020. 11. Acord de parteriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020. 12. Prezentarea mediului economic si social al comunei Ungheni – Zona Metropolitană Iaşi. 13. Studii de teren, studii de fezabilitate realizate în cadrul unor proiecte de investiții, inițiative cetățenești, inițiative ale consiliului local, hotărâri de consiliu, propuneri de hotărâri.. 14. ADR Centru, Catalogul surselor de finanțare Iulie 2014

125