Plan Ordine Publica 2014-2015 HCL
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Politia Local ă Târgoviste PRIM ĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGOVISTE POLI łIA LOCAL Ă TÂRGOVISTE str.Calea Ploie şti, nr.85 Cod Po ştal 130145 Tel/ fax : 0245631895 Tel : 0731326356 COD OPERATOR 5241 PLANUL DE ORDINE ŞI SIGURAN łĂ PUBLIC Ă AL POLITIEI LOCALE TÂRGOVI ŞTE 2014 - 2015 Pagin ă 1 din 46 Politia Local ă Târgoviste Capitolul I ANALIZA SITUA łIEI OPERATIVE I.1. Teritoriul I.1.1 A şezarea geografic ă Ora şul Târgovi şte - Municipiul de re şedin Ńă al jude Ńului Dâmbovi Ńa - se afl ă situat la o distan Ńă de 80 km de Bucure şti, 20 km fa Ńă de ora şul Pucioasa şi 15 km fa Ńă de municipiul Moreni, aproape de paralela 45 (44058’) latitudine nordic ă şi a meridianului 25 (25028’) longitudine estic ă într-o depresiune intracolinar ă, str ăbătut ă de râurile Ialomi Ńa şi Dâmbovi Ńa, la limita zonei de contact dintre deal şi câmpie. I.1.2. Suprafa Ńa şi configura Ńia terenului Ora şul are o suprafa Ńă de 4681ha, altitudinea, deasupra nivelului m ării, maxim ă este de 295 m, minim ă de 263 m şi medie absolut ă de 280 m. Suprafa Ńa intravilanului este de 1966 ha, iar din intravilan 100,7 ha reprezint ă zona verde. Dup ă destina Ńie: suprafa Ńa agricol ă - 2141 ha (arabil - 917 ha, planta Ńii viticole şi pomicole - 20 ha, păş uni şi fâne Ńe - 204 ha); p ăduri şi alte terenuri forestiere - 1035 ha; terenuri cu ape şi ape cu stuf - 102 ha; c ăi de comunica Ńie şi c ăi ferate - 153 ha; terenuri ocupate cu construc Ńii şi cur Ńi - 1248 ha; terenuri degradate şi neproductive - 2 ha. I.1.3 Regimul climateric Existen Ńa climei temperat-continentale în zona de dispunere a ora şului Târgovi şte se motiveaz ă prin faptul c ă paralela de 45° latitudine nordic ă reprezint ă nu numai jum ătatea distan Ńei dintre Polul Nord şi Ecuator, dar şi dintre culmile Carpa Ńilor Meridionali şi Câmpia Român ă, str ăbătând teritoriul municipiului pe la nord, pe linia Şotânga-Doice şti-Aninoasa. Masele de aer rece, polar, ocolesc arealul târgovi ştean datorit ă prezen Ńei dealurilor înconjur ătoare. Beneficiind de ap ărarea natural ă împotriva vânturilor dominante, datorit ă barajelor oferite de Culmile Subcarpa Ńilor, care o împresoar ă spre nord-vest (Masivul Sp ătărelul - Mitropolia, cu altitudine maxim ă de 693 m) şi nord-est (Dealul Mân ăstirii, altitudine maxim ă de 425 m), Târgovi ştea este caracterizat ă de un microclimat specific urban, cu ierni blânde, uneori prea blânde, şi veri aproximativ răcoroase, cu o temperatur ă medie anual ă de + 9,9°C (izoterma de + 10°C contureaz ă limita nordic ă a câmpiei şi traverseaz ă de la vest la est Câmpia Înalt ă a Târgovi ştei). Circula Ńia aerului fiind slab ă, frecvent se produc inversiuni de temperatur ă. Num ărul zilelor senine este în medie de 110-120 / an, iar al celor acoperite de 120-140/an. Orientarea nord-vest - sud-est a V ăii Ialomi Ńei şi fragmentarea reliefului fac ca, la Târgovi şte, vânturile din nord-vest s ă aib ă o pondere de 23%, în timp ce vânturile din direc Ńia nordic ă s ă aib ă o frecven Ńă de 37%. Viteza lor medie variaz ă între 1-3 m/s, valoarea cea mai mare înregistrându-se în luna aprilie, iar cea mai mic ă în luna iunie. Câmpia Târgoviştei este spa Ńiul manifest ărilor eoliene moderate. Vânturile cu viteze cuprinse între 2-5 m/s au o pondere de 54%, cele tari, cu viteze de peste 10 m/s, sunt Pagin ă 2 din 46 Politia Local ă Târgoviste rare, iar cele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, au o pondere de 5,6 % . Vânturile violente sunt rare, se resimt în lunile de var ă (iulie, august) şi produc pagube livezilor, culturilor şi re Ńelelor de telefonie şi electricitate. Valorile precipita Ńiilor atmosferice sunt cuprinse între 600-700 mm anual: cele mai sc ăzute se înregistreaz ă în luna martie (36 mm), iar cele mai mari în luna iunie (1000 mm), respectiv iulie, anul 2005, cu c ăderi spectaculoase de ape meteorice. În zilele senine, indiferent de anotimp, pitorescul masivului Leaota din Bucegi este perfect vizibil, dominând peisajul Târgovi ştei. În Târgovi şte sunt create condi Ńiile de apari Ńie a ce Ńii, datorit ă numeroaselor nuclee de condensare aflate în suspensie, la o umiditate a aerului mai mic ă de 100%, num ărul zilelor cu cea Ńă "de advec Ńie" fiind aproape dublu fa Ńă de regiunile învecinate (50-55 zile). Se remarc ă o frecven Ńă mai mare a ce Ńii în lunile octombrie-februarie. Platforma industrial ă a ora şului, care eman ă în atmosfer ă pulberi sau noxe poluante, determin ă o vizibilitate mai redus ă, favorizând apari Ńia ce Ńurilor de radia Ńii în dimine Ńile cu cer senin, nebulozitatea crescând artificial din cauza polu ării cu cel pu Ńin 1/10 fa Ńă de zonele învecinate. Num ărul zilelor cu polei este în medie de 4-5 zile, excep Ńia producându-se în anul 1963, când au existat 12 zile cu acest fenomen climatic. Iarna, pe timp ce Ńos şi vântos (sub 5 m/s), apare chiciura în cazul advecŃiei aerului umed şi în condi Ńiile r ăcirilor radiative nocturne, în medie 2-3 zile, dar în anii 1942,1954 şi 1963, num ărul zilelor cu chiciur ă a ajuns la 20. Brumele de toamn ă, dar mai ales cele de prim ăvar ă, apar pe fondul temperaturilor negative, a umezelii relative apropiat ă de satura Ńie, a mic şor ării turbulente a aerului, dar şi a altor cauze fizico-geografice locale şi provoac ă importante pagube culturilor legumicole şi livezilor de pomi fructiferi, dar f ără a afecta circuitul biologic al culturilor agricole. Cele mai timpurii brume se încadreaz ă în a doua decad ă a lunii aprilie, intervalul fiind de 140-150 zile pân ă la cele de toamn ă. În zona Târgovi şte se înregistreaz ă 3 luni reci şi umede (I,II şi XII) şi 4 luni aride (III, VIII, X şi XI), celelalte fiind moderate. În concluzie, poten Ńialul climatic la Târgovi ştei, în ansamblu, este moderat, f ără contraste termice pronun Ńate, cu fenomene climatice - cea Ńă , brum ă, oraje - mai pu Ńin intense şi frecvente, durata de str ălucire a soarelui fiind satisf ăcătoare, iar vitezele reduse ale vântului caracterizându-se prin predominarea calmului atmosferic. I.1.4 Re Ńele hidrografice Municipiul Târgovi şte este str ăbătut de râul Ialomi Ńa de la nord-vest spre sud-est, pe o distan Ńă de 18 km, râul delimitând vatra ora şului spre est. Înc ă de la intrarea sa în ora ş, râul curge pe sub terasa înalt ă şi râpoas ă a malului drept, supus ă eroziunii laterale, dar dup ă 500 m, albia minor ă se abate spre est. Prima teras ă a fost amenajat ă din vechime pentru irigat şi pentru culturile de legume, l ărgindu-se treptat, spre sud, pân ă la 600-700 m. Terasa de pe malul stâng se înclin ă u şor pân ă la piciorul Dealului, având o lărgime de cca. 2 km. Pagin ă 3 din 46 Politia Local ă Târgoviste Valea alohton ă a Ialomi Ńei şi câteva pâraie cu v ăi autohtone au panta de scurgere sub 3% fa Ńă de nivelul general al câmpiei, adâncimea variind între 1-10 m, debitele fiind influen Ńate de caracteristicile climatice. În zona Târgovi şte, lunca Ialomi Ńei are o dezvoltare asimetric ă, cu acumul ări intense, grinduri şi ostroave, tendin Ńe de meandre şi de aluvionare periferic ă. Depozitele teraselor, în majoritate, provin din remanierea pietri şurilor de Gânde şti. Zona terasei inferioare a Ialomi Ńei (care cuprinde toat ă suprafa Ńa construit ă a Târgovi ştei şi zona înconjur ătoare folosit ă pentru agricultur ă) este dezvoltat ă atât pe malul drept, cât şi pe malul stâng, dezvoltarea maxim ă având-o pe malul drept, peste 3 km l ăŃ ime, înclinarea redus ă (1-2%), versantul bine conturat spre lunca râului şi în ălŃat cu aproximativ 15 m fa Ńă de albia major ă. Terasa de interfluviu de sub Dealul Tei ş apare bine conturat ă şi se continu ă pân ă la sud de Târgovi şte-Priseaca-Dragomire şti, cu o în ălŃime de 25-30 m, favorabil ă evolu Ńiei aşez ărilor. Debitul mediu al râului este de 9-13 m3/s. Fluctua Ńiile sezoniere au loc în lunile aprilie-mai, de la 12 la 15 m3/s (debit maxim), la 3-4 m3/s (debit minim). Regularizarea albiei şi devierea apelor pe Iazul Morilor şi pe canalul deversor Ialomi Ńa-Ilfov, au impus amenajarea a dou ă baraje de reten Ńie, unul în aval de Podul Tei ş, şi altul în aval de Podul Valea Voievozilor, protejând cele dou ă poduri şi atenuând eroziunea în adâncime a albiei. Pe la piciorul terasei înalte de pe malul drept al Ialomi Ńei, pe o lungime de 4 km., curge Iazul Morilor- lucrare hidrotehnic ă important ă pentru agricultur ă. Câmpia Înalt ă a Târgovi ştei, înclinat ă pe direc Ńia nord-vest (350m altitudine la Şotânga) şi sud-est (150 m altitudine la Bilciure şti), se îngusteaz ă pe interfluviu la numai 7-8 km l ăŃ ime şi este drenat ă de o re Ńea deas ă de pâraie: Ilfovul (izvorând din Dealul Tei şului), Baranga, Crevedia, Racovi Ńa, Mierea. Pârâul Milioara este canalizat pe Şan Ńul Cet ăŃ ii din secolul al XVII-lea, şi, apoi, deviat spre râul Ilfov, iar Pârâul Târgovi ştioara a fost ab ătut pe fund ătura Uli Ńei Bra şovului, la nord de Curtea Domneasc ă, dup ă ce a curs, pân ă în secolul al XVI-lea, pe la vest de prima curte voievodal ă.